Views
4 years ago

(I): ansambluri monahale - Monumentul.ro

(I): ansambluri monahale - Monumentul.ro

12 Semnatar articol

12 Semnatar articol (ambele cu simboluri creştine) – descoperite în anii ’50, ar fi provenit de la această biserică creştină 30 . Fundaţiile construcţiei aveau o formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de circa 30 x 15 m, iar la colţuri erau amplasate încăperi de mici dimensiuni. Se presupune că această construcţie ar fi fost o fortificaţie de tip quadriburgium 31 ; în această situaţie acele „încăperi mai mici” ar fi îndeplinit rolul de turnuri 32 . O altă variantă, susţinută şi de prezenţa descoperirilor cu caracter creştin, ar fi existenţa unei bazilici fortificate. În acest caz, încăperile de mici dimensiuni ar putea fi anexe 33 . În cartea sa De Aedificiis, Procopius menţiona că în zonele din apropierea limes-ului dunărean „el [Iustinian – n.n.] făcu atât de dese întărituri în sate, încât fiecare ogor îşi are fortificaţia sa, sau se află în vecinătatea unui loc întărit.” 34 O situaţie oarecum asemănătoare cu provinciile riverane Dunării se remarcă şi în Syria, unde, din secolul al IV-lea şi până în secolul al VI-lea, structurile fortificate construite în interiorul provinciei formau o a doua linie de apărare în faţa invaziilor persane. Sursele epigrafice arată că o mare parte dintre turnuri, ferme şi mănăstiri fortificate au fost construite din iniţiative private şi îndreptate împotriva tâlharilor şi a raidurilor perşilor. În construirea acestora autorităţile religioase au jucat un rol deosebit de important, un exemplu grăitor fiind la Tell Hazné unde, într-o inscripţie de pe lintelul de la poarta unui turn, se menţionează numele lui Toma, un περιοδεύτης (cleric itinerant), care a ridicat turnul pentru îndeplinirea unui jurământ 35 . O atmosferă similară cu cea din Syria se întâlneşte şi la Avdot (Ab’de), în deşertul Negev, unde în timpul lui Iustinianus I sunt apărate şi controlate, cu ajutorul fortificaţiilor, atât resursele de apă şi caravanseraiurile, cât şi numeroasele rong>ansamblurirong> rong>monahalerong> 36 . Marile fortificaţii militare din secolele V-VI, cum ar fi Haïdra şi Timgad (nordul Africii), Čaričin Grad (zona balcanică) sau R’safah şi Dara (pe cursul Eufratului), au constituit modele pentru majoritatea mănăstirilor, chiar şi în cazul celor care nu aveau nevoie de o protecţie militară 37 . Astfel, în 30 Ibidem, fig. 8. 31 Al. Suceveanu, Die römischen Verteidigungsanlagen an der Küste der Dobrudscha, în Bonner Jahrbücher des Rheinischen Landesmuseums in Bonn und des Rheinischen Amtes für Boden - denkmalpflege im Landschaftsverband Rheinland und des Vereins von Altertumsfreunden im Rheinlande, 192, 1992, p. 218-219. 32 C. Băjenaru, op. cit., p. 136. 33 Ibidem. 34 Procop., De Aed., IV, 33, 35 (FHDR, II, p. 461). 35 N. Pollard, Soldiers, cities, and civilians in Roman Syria, Michigan, 2003, p. 151. 36 R. Krautheimer, op. cit., p. 260. 37 Ibidem, p. 260.

Titlu articol Fig. 4. Sinai - Mănăstirea Sf. Ecaterina Grecia, la Daphne, un areal de 97 m 2 a fost închis cu un imens zid întărit la exterior cu turnuri proeminente. În interiorul zidurilor au fost amenajate spaţii destinate activităţilor rong>monahalerong>, chilii, o sală de mese, precum şi grajduri 38 . Prima fază a zidului (partea sa inferioară) aparţine secolului al V-lea sau al VI-lea, scopul acestuia fiind de a proteja o biserică timpurie 39 . Această mănăstire fortificată avea rolul de a supraveghea vechiul drum sacru ce ducea la Eleusis. În acest context, planul mănăstirii relevă funcţia şi rolul militar pe care aceasta le îndeplinea 40 . Sanctuarele creştine fortificate constituiau, totodată, şi centre importante ale pelerinajelor creştine. Astfel, la R’safah, în afara zidurilor unei mici fortificaţii datând din secolul al II-lea, între anii 480 şi 520, au fost ridicate două bazilici impunătoare. Bazilica A, edificiul care adăpostea probabil relicvele Sfântului Sergius, a fost încorporată într-un ansamblu ecleziastic de mari dimensiuni în care era inclusă o mănăstire, precum şi un hospitium destinat să adăpostească pelerinii. Odată cu lansarea de către Iustinianus I a unui amplu program constructiv, întregul areal a fost închis cu un puternic zid de incintă de 540 x 415 m. Înălţimea zidului era de 12 m, acesta fiind prevăzut cu turnuri de formă pătrată, dreptunghiulară şi rotundă 41 . De remarcat este faptul că din timpul lui Constantinus I şi continând cu domnia lui Constantius II, se observă o grijă aparte pentru ridicarea unor ziduri de incintă în jurul rong>ansamblurirong>lor episcopale, şi, implicit, a mănăstirilor ce funcţionau pe lângă acestea 42 . Astfel, între zidurile de incintă ale sediului 38 Ibidem. 39 G. Fowden, City and Mountain in Late Roman Attica, în The Journal of Hellenic Studies, 108, 1988, p. 58, nota, 71. 40 Ibidem, p. 58. 41 R. Krautheimer, op. cit., p. 261. 42 În interiorul unor rong>ansamblurirong> episcopale existau seminarii de formare a clerului, purtând numele de monasteria. Astfel de seminarii s-au organizat în episcopium-ul lui Aurelius 13

Migranåi reåinuåi la frontierã - - Politia de Frontiera
ISTORIA ŞI DIDACTICA ISTORIEI
epopeea oameni şi urşi - AGVPS
Trimestrul I - JURIDICE.ro
Patru autocisterne înmatriculate în R. Moldova æi aproximativ ...
PAGI I ASTRO OMICE - Societatea Astronomica Andromeda
PARTEA I - Centru E-learning de Instruire al Resurselor Umane din ...
securitate şi echilibru în regiunea extinsă a mării negre - Ministerul ...
Cancerul de col uterin poate fi prevenit şi tratat
Arta de a tr^i în siguran]^ - Revista-Alarma.ro
Buletin documentar - editura.mai.gov.ro. - Ministerul Administraţiei şi ...
PRINCIPELUI ALEXANDRU I. - upload.wikimedia....
seria a treia, an I, nr. 4, decembrie 2009 - Insemnari Iesene
Anul I, nr. 2 (42), 20 2 BISTRIŢA X 1 Anul I, nr. 2 (42), 20 2 BISTRIŢA ...
Situa]ia copiilor cu cerin]e educative speciale inclu[i în înv ... - ISE
Arta de a tr^i în siguran]^ - Revista-Alarma.ro
Mai - Iunie 2013 - Market Watch
Istoria României în texte - cIMeC
arhitec}ii {i bucure{tiul - Ordinul Arhitectilor din Romania Filiala Sibiu ...
geografia şi didactica geografiei - Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii ...