04.06.2013 Views

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat

PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>PLANUL</strong> <strong>INTEGRAT</strong> <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong>


<strong>PLANUL</strong> <strong>INTEGRAT</strong> <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong><br />

Capitole Conţinut cerut în POR<br />

1. Contextul<br />

Urban<br />

1. Caracterizarea<br />

zonei de<br />

interventie urbană<br />

2. Strategia<br />

dezvoltării zonei<br />

de acţiune urbană<br />

1.1 Prezentarea orasului/municipiului/sectorului<br />

1.2 Probleme ale dezvoltarii social-economice si spatiale ale<br />

orasului/municipiului<br />

1.3 Zone critice de dezvoltare identificate in documente de planificare<br />

spatiala<br />

1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi argumentarea alegerii<br />

1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune<br />

1.3 Caracteristici economice (profil economic,accesibilitate, servicii<br />

publice învătământ universitar, cercetare) ale zonei de actiune urbană<br />

1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană<br />

1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană<br />

1.6 Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană<br />

1. Tipuri de interventii si proiecte (Obtinerea avntajelor competitive)<br />

2. Matricea logica a PUI (Ameliorarea vulnerabilitatilor)


I. CONTEXTUL URBAN: contextul teritorial + disfuncţionalităţile existente<br />

1.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A<br />

POLULUI <strong>DE</strong> CREŞTERE<br />

1.b. Date generale (limite si unităţi<br />

administrativ-teritoriale componente,<br />

reţeaua de localităţi şi populaţia,<br />

scurt istoric, structura asociativă<br />

etc.)<br />

1.b. Auditul teritorial (demografie,<br />

competitivitate economica si resurse<br />

umane, infrastructură tehnică şi<br />

transporturi, infrastructura socială şi<br />

locativă, patrimoniu cultural şi<br />

natural şi turismul, calitatea<br />

mediului)<br />

1.c. Auditul administrativ (structura<br />

organizatorică a administraţiilor<br />

publice locale din polul de creştere<br />

şi managementul public)<br />

CARACTERIZAREA GENERALĂ A<br />

POLULUI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong> (sau<br />

a centrului urban)<br />

1.1. Caracteristici demografice şi sociale<br />

ale oraşului<br />

1.2. Caracteristici economice (profil<br />

economic, accesibilitate, servicii publice,<br />

învăţământ universitar, cercetare) ale<br />

oraşului<br />

1.3. Dinamica investiţiilor în oraş<br />

Instrumente de creare a a unui context politic pentru guvernarea şi<br />

dinamizarea (metropolizarea) regiunilor transfrontaliere, prin valorificarea<br />

specificului local şi colaborare transnaţională. Target: judeţe din zona de<br />

graniţă. METROBOR<strong>DE</strong>R – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions


1.2. Analiza factorilor ce susţin succesul economic la nivel regional ( SURE:<br />

Success for Convergence Regions’ Economies)<br />

1.2. Cresterea competitivităţii economice prin dezvoltarea unor activităţi de<br />

nişă, adaptabile la forţa de muncă locală; accent pe avantajele comparative<br />

(diversitatea sau caracterul periferic nu mai trebuie privite ca handicapuri);<br />

necesitatea de a îmbunătăţi imaginea regiunilor mai slab dezvoltate<br />

(branduri locale), plecând de la schimbarea perspectivei comunităţilor<br />

locale. ESPON-TEDI<br />

PROFILUL SPAŢIAL ŞI ARII <strong>DE</strong> INTERVENŢIE ÎN POLUL <strong>DE</strong> CREŞTERE<br />

1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere<br />

2 Arii problemă, arii cu potential de dezvoltare şi tendinţe de evoluţie spaţială<br />

3 Arii de intervenţie identificate<br />

4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară


2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii<br />

Concepte<br />

1.1.a<br />

Pentru ţările care depăşesc 10 milioane de<br />

locuitori, Ariile Urbane Funcţionale sunt<br />

reprezentate de centre urbane cu o populaţie mai<br />

mare de 15.000 de locuitori şi care dispun de o arie<br />

de influenţă cu o populaţie mai mare de 50.000 de<br />

locuitori. Structurile FUA care au capacitatea de<br />

decizie regională şi/sau naţională şi care<br />

înregistrează scoruri foarte mari la majoritatea<br />

capitolelor din Capitalul teritorial, sunt denumite<br />

MEGA – centre urbane.<br />

Attractiveness of European Regions and Cities for<br />

Residents and Visitors<br />

Indicatori<br />

1.1.a<br />

Atractivitatea urbană, în calitate de componentă<br />

agregată a atractivităţii teritoriale, poate fi<br />

calculată în functie de magnitudinea fluxurilor şi<br />

de migraţia netă. Identificarea arealului de<br />

colectare a fortei de muncă se constituie într-un<br />

indicator viabil pentru determinarea zonei de<br />

influenţă urbană sau a Ariilor Urbane<br />

Funcţionale (FUA). Pentru identificarea acestor<br />

structuri teritoriale se pot utiliza indicatori<br />

suplimentari: calitatea infrastructurii, a serviciilor<br />

publice etc. Iar pentru identficarea MEGAcentrelor<br />

urbane se folosesc indicatori specifici<br />

precum: numărul de pasageri tranzitaţi în traficul<br />

aerian, accesibilitaea multi-modală, ponderea<br />

angajaţilor în compartimentul R&D (Cercetare şi<br />

Dezvoltare).<br />

Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors


Concepte<br />

2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii<br />

Geographic Specificities and Development Potentials<br />

in Europe<br />

1.1.b.<br />

Inner peripheries (spaţii periferice apropiate), este un<br />

concept geografic recent, care poate fi definit ca un areal<br />

cu densităţi ale populaţiei asemănătoare cu cele<br />

predominant rurale dar care graţie apropierii de centre<br />

urbane importante sau a unor zone metropolitane, dispun<br />

de o diversificare socio-profesională a populaţiei mai<br />

ridicată decât în zonele rurale tradiţionale. Perifieriile<br />

apropiate trebuiesc definite întotdeauna în strânsă<br />

legătură cu oraşele din interiorul lor, dacă acestea sunt<br />

dinamice şi ele devin extinse şi funcţionale, alte surse<br />

definindu-le ca „umbre ale zonelor metropolitane”.<br />

Prosperitatea unor astfel de areale este dependentă de<br />

accesibilitatea faţă de anumite centre urbane, ele fiind<br />

compuse din localităţi cu navetism peste media spaţiului<br />

rural tradiţional.<br />

Indicatori<br />

1.1.b<br />

Delimitarea spatiilor periferice apropiate (inner peripheries), se<br />

realizează prin calcularea unor indicatori de potenţial demografic pentru<br />

zona învecinată oraşului şi în funcţie de accesibilitatea populaţiei la<br />

majoritatea serviciilor oferite de oraş. In cazul metropolelor aceste zone<br />

periferice sunt în imediata vezinătate a zonelor metropolitane.<br />

Calcularea potenţialului demografic se poate realiza prin două metode:<br />

euclidian şi topologic.<br />

Ambele metode folosesc hărti transformate în griduri cu celule pătratice<br />

ale căror latura este de 5km. Fiecare celulă rezultată va primi populaţia<br />

localităţilor aflate în interior (localităţile sunt considerate ca fiind<br />

puncte). De asmenea fiecare celulă va primi o valoare a fricţiunii<br />

spaţiului, cele cu valoare mare nu dispun de drumuri de viteză care să<br />

facilteze deplasarea rapidă în interiorul lor. Ulterior pentru fiecare celulă<br />

în parte se va calcula care este potenţialul demografic însumând<br />

populaţiile tuturor celulelor de pe o rază de 45 de minute. Evident,<br />

celule care sunt înconjurate de celule cu populaţie mică sau de celule cu<br />

fricţiune spaţială mare vor avea valori finale scăzute. Diferenţa dintre<br />

topologic şi euclidian este ca în cazul celei din urmă nu se ţine cont de<br />

fricţiunea spaţiului. Metoda poate fi utilizată şi pentru calcularea<br />

Arealelor Urbane Morfologice sau a Arealelor Urbane Funcţionale dar şi<br />

a Zonelor Metropolitane.<br />

Geographic Specificities and Development Potentials in Europe


2.4 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune<br />

Concepte<br />

1.2.a<br />

Politicile demografice vizează elaborarea de strategii<br />

care să descurajeze dezechilibrele spaţiale şi<br />

verticale de pe piaţa muncii prin: facilităţi pentru<br />

cresterea copiilor şi eleminarea disparităţilor de gen<br />

în r<strong>espon</strong>sabilitatea pentru creşterea acestora,<br />

modificarea structurală a populatiei în vârstă de<br />

muncă prin mărirea perioadelor de activitate graţie<br />

creşterii sperantei de viaţă la naştere, descurajarea<br />

migraţiei selective sau a fertilităţii selective etc.<br />

Indicatori<br />

1.2.a<br />

Pentru calcularea emigraţiei si a procesului de „braindrain”(“exodului<br />

creierelor”) – se foloseşte formula<br />

migraţiei nete, a migraţiei brute şi migraţia specifică.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />

1.2.b<br />

Aprecierea potenţialului demografic trebuie să vizeze<br />

studii de prognoză asupra următorilor indicatori de risc<br />

demografic: îmbătrănirea demografică, riscul subfertilităţii<br />

şi creşterea ratei de dependenţă demografică<br />

(a populaţiei vârstnice sau a celei foarte-vârstnice,<br />

referindu-se la cohortele care depăşesc vârsta de 75 de<br />

ani).<br />

Demographic and Migratory Flows Affecting<br />

European Regions and Cities<br />

Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities


2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană<br />

Indicatori Concepte<br />

1.3.b<br />

Creşterea economică poate fi apreciată in funcţie de<br />

venit/locuitor (GDP/locuitor), rata şomajului şi a sărăciei.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />

1.3.c<br />

Accesibilitatea se poate exprima conform unei relaţii<br />

matematice derivate din legea atracţiei universale:<br />

Unde: g(wj) reprezintă activitatea pentru care se caută<br />

accesbilitatea din localitatea j, iar F(Cij) este costul pe<br />

care trebuie sa-l suporte localitatea i pentru ajunge în j<br />

(funcţia impedanţei).<br />

TRansport ACCessibility at regional/local scale and<br />

patterns in Europe<br />

1.3.b<br />

Ruralitate – Accesibilitate este un concept care ajută<br />

la clasificarea spaţiilor rurale în relaţia lor cu<br />

aşezările urbane, considerate sursă de centralitate:<br />

Intermediare accesibile, Intermediare depărtate,<br />

Predominant rurale accesibile, Predominant rurale la<br />

distanţă.<br />

European Development Opportunities in Rural Areas


2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană<br />

Concepte<br />

1.3.d<br />

Regiunile avansate tehnologic sunt areale de<br />

concentrare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare,<br />

în timp ce Regiunile Ştiinţifice sunt cele care<br />

găzduiesc centre de cercetrae şi inovaţie renumite la<br />

nivel naţional şi internaţional. Pentru a defini aceste<br />

areale se utilizează şi termenul de capacitate<br />

cognitivă (...abilitatea unor centre urbane, metropole<br />

sau regiuni de a detine şi gestiona informaţie,<br />

precum şi cea da a transforma informatia în invenţie<br />

şi inovaţie, favorizând cresterea productivităţii<br />

teritoriale).<br />

Knowledge, Innovation, Territory<br />

Indicatori<br />

1.3.d<br />

Existenţa economiilor de cunoaştere se calculează<br />

în funcţie de următoarele variabile: prezenţa<br />

bazelor ştiinţifice, a sectorului high-technology<br />

(definite ca ramuri ale sectorului secundar şi terţiar<br />

cu rol transformativ faţă de celelalte ramuri şi faţă<br />

de structura ocupaţională a populaţiei), prezenţa<br />

învăţământului superior şi a structurilor de<br />

cercetare şi inovaţie (se pot utiliza indicatori<br />

precum număr de patente, brevete, licenţe, număr<br />

de persoane angajate în educaţie, ponderea<br />

populatiei cu studii superioare, ponderea celor<br />

angajaţi in sectorul de Cercetare şi Dezvoltare ,<br />

ponderea din buget alocată cercetării etc.). Prin<br />

sinteza tuturor acestor indicatori parţiali se obţine<br />

un indicator final denumit competitivitate teritorială.<br />

Knowledge, Innovation, Territory


2.5. Caracteristici spatiale ale zonei de acţiune urbană<br />

Indicatori<br />

1.3.a<br />

Accesibilitatea trebuie să ţină cont si de numărul de<br />

accidente în trafic.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />

Concepte<br />

1.3.a<br />

Accesibilitatea este un concept geografic sensibil la mai<br />

multe carcateristici ale teritoriului: origine (un oraş este<br />

accesibil în momentul în care poate fi cu uşrinţă „atins”<br />

de alte localităţi), destinaţie (fiecare dimensiune a<br />

oraşului dispune de propria accesibilitate, astfel încât<br />

accesibilitatea poate deveni educaţională, sanitară,<br />

turistică etc), Impedanţă (efortul pe care îl determină<br />

calitatea spaţiului în parcurgerea distanţei), constrângeri<br />

(reguli impuse pe anumite segmente de deplasare<br />

precum limitările de viiteză sau interzicerea circulatiei<br />

traficului greu etc), bariere (frontiere, taxe de drum,<br />

bariere culturale, lingvistice etc.), modalitate<br />

(accesibilitatea poate depinde de capacitatea de a<br />

combina mai multe tipuri de transport), rezoluţia spaţială<br />

(utilizarea accesibilităţii solicită prezenţa unor<br />

generalizări, oraşele devin astfel noduri sau puncte),<br />

echitate (accesibilitatea este studiată pentru a distinge<br />

spaţii periferice), dinamica (accesibilitatea nu este<br />

statică, se poate schimba odata cu modificarea<br />

variabilelor socio-economice sau cu modificarea reţelei<br />

de transport).<br />

TRansport ACCessibility at regional/local scale and<br />

patterns in Europe


Concepte<br />

2.6. Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană<br />

2.6.a<br />

Atractivitatea urbană este un concept care trebuie<br />

analizat din perspectiva a patru dimensiuni: Istorică,<br />

spaţială (atractivitatea se externalizează), dinamică<br />

(atractivitatea se poate câştiga sau se poate pierde),<br />

relativă (atractivitatea există doar prin comparaţie cu<br />

alte oraşe, regiuni).<br />

Attractiveness of European Regions and Cities for<br />

Residents and Visitors<br />

2.6.b<br />

Atractivitatea este un model conceptual care se<br />

produce prin interacţiunea a şase componente:<br />

Capitalul Antropic, Capitalul Mediului Natural,<br />

Capitalul Economic, Capitalul Instituţional, Capitalul<br />

Uman şi Social, Capitalul Cultural. Suma sinergica<br />

dintre aceste şase componente formează Capitalul<br />

Teritorial.<br />

Attractiveness of European Regions and Cities for<br />

Residents and Visitors<br />

Indicatori<br />

2.6.a<br />

Capitalul Teritorial se estimează prin intermediul unui set de<br />

indicatori particulari pentru fiecare componentă în parte: Capitalul<br />

Mediului Natural (suprafaţa ocupată cu păduri, extinderea<br />

arealelor protejate -%, valoarea multianuală a precipitaţiilor,<br />

temeperatura medie şi temperaturile extreme, viteza medie a<br />

vântului etc.), Capitalul Antropic (Capacitatea de cazare turistică,<br />

accesibilitate aeriană, accesibilitate rutieră si feroviară, numărul<br />

monumentelor clasate ca patrimoniu etc.), Capitalul Economic<br />

(creşterea puterii de cumpărare exprimată în GDP/locuitor,<br />

diversitatea sectoarelor economice, productivitatea muncii,<br />

ponderea investiţiilor de tip start-up, magnitudinea investiţiilor<br />

publice şi private, preţul de pe piaţa imobiliară, a mărfurilor<br />

industriale şi a bunurilor de consum, indici de centralitate etc),<br />

Capitalul Social (indici ai disparităţii de gen şi etnice, rata<br />

infracţionalităţii defalcată pe capitole, reţele sociale, nivelul<br />

asocierii, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii etc.), Capitalul<br />

Uman (diversitatea forţei de muncă, structura educaţională a<br />

populatiei, indici de îmbătrânire, indici de dinamică geodemografică,<br />

rata şomajului etc), Capitalul Instituţional (nivelul<br />

corupţiei, libertatea presei, durata de înfiinţare a unei societăţi etc)


2.8. Diagnostic şi analiza SWOT 1.4.Nevoi de dezvoltare identificate<br />

în oraş<br />

1.5. Potenţial de dezvoltare al<br />

oraşului<br />

Metode: indicatori pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei<br />

teritoriale, relaţia între tendinţele globale şi strategiile locale.<br />

TPM - Territorial Performance Monitoring, august 2011<br />

Metode: Noi metode/indicatori de analiză a potenţialului zonelor rurale şi<br />

al oraşelor mici şi mijlocii. Target: zone confruntate cu îmbătrânirea<br />

populaţiei, migraţii, accesibilitate scăzută, restructurarea economică,<br />

creşterea costurilor energiei dar cu avantaje legate de potanţial cultural<br />

şi natural. PURR - Potential of Rural Regions<br />

Metode de analiza a cauzelor migraţiei selective şi a efectelor asupra<br />

regiunilor de origine, analiza potenţialului de reducere a vulnerabilităţii<br />

regiunilor rurale afectate SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio in<br />

Rural Regions, sept. 2011


2.9 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană<br />

Concepte<br />

2.5.a<br />

Politicile de dezvoltare urbană trebuie să<br />

urmărească anumite principii de echitate teritorială:<br />

creşterea economică echilibrată trebuie să fie<br />

însoţită de echitate socială, precum şi de transfer din<br />

patrimoniul privat spre cel public şi civic, trebuie<br />

atenuată excluziunea socială, creşterea economică<br />

nu trebuie să implice deteriorarea mediului,<br />

dezvoltarea economică a oraşelor trebuie să fie<br />

conectată la dezvoltarea regională. Resursele<br />

umane şi financiare trebuiesc investite în oraşele şi<br />

în proiectele care au capacitatea de a optimiza<br />

performanţa întregului sistem urban, având ca scop<br />

diminuarea primaţialităţii sistemului urban şi a<br />

creşterii caracterului policentric al acestuia. De<br />

asemenea trebuiesc vizate problemele de<br />

congestionare a traficului, poluarea aerului, apei şi<br />

solurilor, supra-valorizarea bunurilor imobiliare.<br />

Secondary Growth Poles and Territorial Development in<br />

Europe; Performance, Policies and Prospects


3. Strategia de dezvoltare a polului de<br />

creştere<br />

3.1 Viziune de dezvoltare<br />

O nouă abordare, pozitivă şi proactivă, a<br />

politicilor teritoriale, axată pe valorizarea<br />

specificului local (diversităţii) şi nu pe<br />

handicapuri (ESPON-TEDI)<br />

2. Strategia dezvoltării polului de<br />

dezvoltare urbană<br />

3.1. Obiective<br />

3.2 Obiective strategice 3.2. Priorităţi de dezvoltare<br />

3.3 Politici şi programe<br />

3.4 Programe prioritare<br />

3.5 Informare şi consultare<br />

3.2. Metode de analiza a (noilor) economiilor de aglomeraţie<br />

(funcţionalitate, politici specifice, rol asupra reconstituirii ierarhiilor<br />

urbane). Factori esenţiali în gestionarea şi stimularea economiilor de<br />

aglomeraţie: fiscalitate, infrastructuri de comunicaţii, forţă de muncă<br />

calificată, conectivitate (aeroport intrenaţional), promptitudinea politicilor<br />

publice etc. Concepte: economii de localizare (asociate activităţilor<br />

industriale)/vs/ economii de urbanizare (servicii).<br />

CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe


Indicatori<br />

2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor<br />

3.1.a<br />

Vulnerabilitatea se calculeaza pentru 12 directive<br />

europene: Limitarea accidentelor care implică substanţe<br />

periculoase,directiva care stabileşte valorile limită pentru<br />

dioxidul de sulf, nitrogen, directiva care stabileşte cadrul<br />

politicilor de acţiune în domeniul apei, pentru<br />

managementul zgomotului, utilizarea energiilor<br />

regenerabile, pentru prevenirea si remedierea<br />

catastrofelor naturale, pentru interoperabilitatea reţelelor<br />

electronice, pentru recunoaşterea calificărilor<br />

profesionale, pentru identificarea infrastructurilor critice,<br />

pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor, pentru<br />

promovarea utilizării vehiculelor eficiente energetic si<br />

pentru promovarea construcţiilor eficiente energetic.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />

Concepte<br />

2.1.a<br />

Sensibilitate teritorială şi regională (…gradul în care<br />

un teritoriu sau o regiune, sunt afectate de<br />

schimbările legislative la nivelul comunităţii<br />

europene. Schimbările includ atât aspecte negative<br />

cât şi aspecte pozitive)<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity


Concepte<br />

3.1.b<br />

Conceptul de vulnerabilitate consistă în sinteza a<br />

patru elemente de bază: expunere, sensibilitate,<br />

impact teritorial şi capacitatea de adaptare.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />

2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor<br />

Indicatori<br />

3.1.b<br />

Calcularea vulnerabilităţii pentru fiecare regiune in parte<br />

se efectuează în funcţie de 3 matrici de evaluare:<br />

Matricea Directivă - Expunere, Matricea Regiune-<br />

Expunere, Matricea Regiune – Senzitivitate. Notele care<br />

se acordă sunt:<br />

Pentru prima matrice - 1, 5 pentru expunere pozitiva<br />

intensă, 1 pentru expunere pozitivă scăzută, 0 pentru<br />

non-expunere, -1 pentru expunere negativă scăzută şi -<br />

1.5 pentru expunere negativă ridicată.<br />

Pentru a doua matrice se notează cu 1 atunci când<br />

există expunere si cu 0 atunci când nu există expunere.<br />

Pentru a treia matrice se va acorda un coeficient cu<br />

caracter multiplicativ care variază între 0.75 şi 1.25.<br />

Prin înmulţirea dintre cele trei matrici se va obţine<br />

Matricea Impactului Teritorial, care are rolul de a sesiza<br />

vulnerabilităţile majore pentru fiecare regiune în parte.<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity


2.2. Obţinerea de avantaje competitive<br />

Concepte<br />

3.2.a<br />

Avantajele competitive reprezinta un concept<br />

dezvoltat în teoriile economice macro-structurale,<br />

care consideră că trecerea de la creşterea locală la<br />

cea regională se realizează prin tranziţia de la<br />

economia bazată pe producţia de masă la cea axată<br />

pe specilizarea flexibilă. Acest avantaj se<br />

consolidează concomitent cu emergenţa<br />

organizărilor spaţiale de tip district industrial, care<br />

funcţionează în arealele urbane secundare (sau<br />

chiar în oraşele mici şi în mediul rural) prin<br />

intermediul unor reţele dense de firme mici,<br />

interdependente, capabile să răspundă rapid la<br />

cerinţele pieţei.<br />

Secondary Growth Poles and Territorial Development in<br />

Europe; Performance, Policies and Prospects<br />

Indicatori<br />

3.2.a<br />

Nivelul iniţiativei antreprenoriale se calculează şi în functie de<br />

prezenţa fenomenului de “self-employment” (% din total angajaţi)<br />

Assessment of Regional and Territorial Sensitivity

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!