PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat
PLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTARE URBANĂ - espon interstrat
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>PLANUL</strong> <strong>INTEGRAT</strong> <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong>
<strong>PLANUL</strong> <strong>INTEGRAT</strong> <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong><br />
Capitole Conţinut cerut în POR<br />
1. Contextul<br />
Urban<br />
1. Caracterizarea<br />
zonei de<br />
interventie urbană<br />
2. Strategia<br />
dezvoltării zonei<br />
de acţiune urbană<br />
1.1 Prezentarea orasului/municipiului/sectorului<br />
1.2 Probleme ale dezvoltarii social-economice si spatiale ale<br />
orasului/municipiului<br />
1.3 Zone critice de dezvoltare identificate in documente de planificare<br />
spatiala<br />
1.1 Identificarea zonei de acţiune urbană şi argumentarea alegerii<br />
1.2 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune<br />
1.3 Caracteristici economice (profil economic,accesibilitate, servicii<br />
publice învătământ universitar, cercetare) ale zonei de actiune urbană<br />
1.4 Dinamica investiţiilor în zona de acţiune urbană<br />
1.5 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană<br />
1.6 Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană<br />
1. Tipuri de interventii si proiecte (Obtinerea avntajelor competitive)<br />
2. Matricea logica a PUI (Ameliorarea vulnerabilitatilor)
I. CONTEXTUL URBAN: contextul teritorial + disfuncţionalităţile existente<br />
1.1 CARACTERIZAREA GENERALĂ A<br />
POLULUI <strong>DE</strong> CREŞTERE<br />
1.b. Date generale (limite si unităţi<br />
administrativ-teritoriale componente,<br />
reţeaua de localităţi şi populaţia,<br />
scurt istoric, structura asociativă<br />
etc.)<br />
1.b. Auditul teritorial (demografie,<br />
competitivitate economica si resurse<br />
umane, infrastructură tehnică şi<br />
transporturi, infrastructura socială şi<br />
locativă, patrimoniu cultural şi<br />
natural şi turismul, calitatea<br />
mediului)<br />
1.c. Auditul administrativ (structura<br />
organizatorică a administraţiilor<br />
publice locale din polul de creştere<br />
şi managementul public)<br />
CARACTERIZAREA GENERALĂ A<br />
POLULUI <strong>DE</strong> <strong>DE</strong>ZVOLTARE <strong>URBANĂ</strong> (sau<br />
a centrului urban)<br />
1.1. Caracteristici demografice şi sociale<br />
ale oraşului<br />
1.2. Caracteristici economice (profil<br />
economic, accesibilitate, servicii publice,<br />
învăţământ universitar, cercetare) ale<br />
oraşului<br />
1.3. Dinamica investiţiilor în oraş<br />
Instrumente de creare a a unui context politic pentru guvernarea şi<br />
dinamizarea (metropolizarea) regiunilor transfrontaliere, prin valorificarea<br />
specificului local şi colaborare transnaţională. Target: judeţe din zona de<br />
graniţă. METROBOR<strong>DE</strong>R – Cross-Border Polycentric Metropolitan Regions
1.2. Analiza factorilor ce susţin succesul economic la nivel regional ( SURE:<br />
Success for Convergence Regions’ Economies)<br />
1.2. Cresterea competitivităţii economice prin dezvoltarea unor activităţi de<br />
nişă, adaptabile la forţa de muncă locală; accent pe avantajele comparative<br />
(diversitatea sau caracterul periferic nu mai trebuie privite ca handicapuri);<br />
necesitatea de a îmbunătăţi imaginea regiunilor mai slab dezvoltate<br />
(branduri locale), plecând de la schimbarea perspectivei comunităţilor<br />
locale. ESPON-TEDI<br />
PROFILUL SPAŢIAL ŞI ARII <strong>DE</strong> INTERVENŢIE ÎN POLUL <strong>DE</strong> CREŞTERE<br />
1 Profil spaţial şi funcţional al polului de creştere<br />
2 Arii problemă, arii cu potential de dezvoltare şi tendinţe de evoluţie spaţială<br />
3 Arii de intervenţie identificate<br />
4 Selecţia ariilor de intervenţie prioritară
2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii<br />
Concepte<br />
1.1.a<br />
Pentru ţările care depăşesc 10 milioane de<br />
locuitori, Ariile Urbane Funcţionale sunt<br />
reprezentate de centre urbane cu o populaţie mai<br />
mare de 15.000 de locuitori şi care dispun de o arie<br />
de influenţă cu o populaţie mai mare de 50.000 de<br />
locuitori. Structurile FUA care au capacitatea de<br />
decizie regională şi/sau naţională şi care<br />
înregistrează scoruri foarte mari la majoritatea<br />
capitolelor din Capitalul teritorial, sunt denumite<br />
MEGA – centre urbane.<br />
Attractiveness of European Regions and Cities for<br />
Residents and Visitors<br />
Indicatori<br />
1.1.a<br />
Atractivitatea urbană, în calitate de componentă<br />
agregată a atractivităţii teritoriale, poate fi<br />
calculată în functie de magnitudinea fluxurilor şi<br />
de migraţia netă. Identificarea arealului de<br />
colectare a fortei de muncă se constituie într-un<br />
indicator viabil pentru determinarea zonei de<br />
influenţă urbană sau a Ariilor Urbane<br />
Funcţionale (FUA). Pentru identificarea acestor<br />
structuri teritoriale se pot utiliza indicatori<br />
suplimentari: calitatea infrastructurii, a serviciilor<br />
publice etc. Iar pentru identficarea MEGAcentrelor<br />
urbane se folosesc indicatori specifici<br />
precum: numărul de pasageri tranzitaţi în traficul<br />
aerian, accesibilitaea multi-modală, ponderea<br />
angajaţilor în compartimentul R&D (Cercetare şi<br />
Dezvoltare).<br />
Attractiveness of European Regions and Cities for Residents and Visitors
Concepte<br />
2.2 Identificarea zonei de acţiune urbană şi justificarea alegerii<br />
Geographic Specificities and Development Potentials<br />
in Europe<br />
1.1.b.<br />
Inner peripheries (spaţii periferice apropiate), este un<br />
concept geografic recent, care poate fi definit ca un areal<br />
cu densităţi ale populaţiei asemănătoare cu cele<br />
predominant rurale dar care graţie apropierii de centre<br />
urbane importante sau a unor zone metropolitane, dispun<br />
de o diversificare socio-profesională a populaţiei mai<br />
ridicată decât în zonele rurale tradiţionale. Perifieriile<br />
apropiate trebuiesc definite întotdeauna în strânsă<br />
legătură cu oraşele din interiorul lor, dacă acestea sunt<br />
dinamice şi ele devin extinse şi funcţionale, alte surse<br />
definindu-le ca „umbre ale zonelor metropolitane”.<br />
Prosperitatea unor astfel de areale este dependentă de<br />
accesibilitatea faţă de anumite centre urbane, ele fiind<br />
compuse din localităţi cu navetism peste media spaţiului<br />
rural tradiţional.<br />
Indicatori<br />
1.1.b<br />
Delimitarea spatiilor periferice apropiate (inner peripheries), se<br />
realizează prin calcularea unor indicatori de potenţial demografic pentru<br />
zona învecinată oraşului şi în funcţie de accesibilitatea populaţiei la<br />
majoritatea serviciilor oferite de oraş. In cazul metropolelor aceste zone<br />
periferice sunt în imediata vezinătate a zonelor metropolitane.<br />
Calcularea potenţialului demografic se poate realiza prin două metode:<br />
euclidian şi topologic.<br />
Ambele metode folosesc hărti transformate în griduri cu celule pătratice<br />
ale căror latura este de 5km. Fiecare celulă rezultată va primi populaţia<br />
localităţilor aflate în interior (localităţile sunt considerate ca fiind<br />
puncte). De asmenea fiecare celulă va primi o valoare a fricţiunii<br />
spaţiului, cele cu valoare mare nu dispun de drumuri de viteză care să<br />
facilteze deplasarea rapidă în interiorul lor. Ulterior pentru fiecare celulă<br />
în parte se va calcula care este potenţialul demografic însumând<br />
populaţiile tuturor celulelor de pe o rază de 45 de minute. Evident,<br />
celule care sunt înconjurate de celule cu populaţie mică sau de celule cu<br />
fricţiune spaţială mare vor avea valori finale scăzute. Diferenţa dintre<br />
topologic şi euclidian este ca în cazul celei din urmă nu se ţine cont de<br />
fricţiunea spaţiului. Metoda poate fi utilizată şi pentru calcularea<br />
Arealelor Urbane Morfologice sau a Arealelor Urbane Funcţionale dar şi<br />
a Zonelor Metropolitane.<br />
Geographic Specificities and Development Potentials in Europe
2.4 Caracteristici demografice si sociale ale zonei de acţiune<br />
Concepte<br />
1.2.a<br />
Politicile demografice vizează elaborarea de strategii<br />
care să descurajeze dezechilibrele spaţiale şi<br />
verticale de pe piaţa muncii prin: facilităţi pentru<br />
cresterea copiilor şi eleminarea disparităţilor de gen<br />
în r<strong>espon</strong>sabilitatea pentru creşterea acestora,<br />
modificarea structurală a populatiei în vârstă de<br />
muncă prin mărirea perioadelor de activitate graţie<br />
creşterii sperantei de viaţă la naştere, descurajarea<br />
migraţiei selective sau a fertilităţii selective etc.<br />
Indicatori<br />
1.2.a<br />
Pentru calcularea emigraţiei si a procesului de „braindrain”(“exodului<br />
creierelor”) – se foloseşte formula<br />
migraţiei nete, a migraţiei brute şi migraţia specifică.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />
1.2.b<br />
Aprecierea potenţialului demografic trebuie să vizeze<br />
studii de prognoză asupra următorilor indicatori de risc<br />
demografic: îmbătrănirea demografică, riscul subfertilităţii<br />
şi creşterea ratei de dependenţă demografică<br />
(a populaţiei vârstnice sau a celei foarte-vârstnice,<br />
referindu-se la cohortele care depăşesc vârsta de 75 de<br />
ani).<br />
Demographic and Migratory Flows Affecting<br />
European Regions and Cities<br />
Demographic and Migratory Flows Affecting European Regions and Cities
2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană<br />
Indicatori Concepte<br />
1.3.b<br />
Creşterea economică poate fi apreciată in funcţie de<br />
venit/locuitor (GDP/locuitor), rata şomajului şi a sărăciei.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />
1.3.c<br />
Accesibilitatea se poate exprima conform unei relaţii<br />
matematice derivate din legea atracţiei universale:<br />
Unde: g(wj) reprezintă activitatea pentru care se caută<br />
accesbilitatea din localitatea j, iar F(Cij) este costul pe<br />
care trebuie sa-l suporte localitatea i pentru ajunge în j<br />
(funcţia impedanţei).<br />
TRansport ACCessibility at regional/local scale and<br />
patterns in Europe<br />
1.3.b<br />
Ruralitate – Accesibilitate este un concept care ajută<br />
la clasificarea spaţiilor rurale în relaţia lor cu<br />
aşezările urbane, considerate sursă de centralitate:<br />
Intermediare accesibile, Intermediare depărtate,<br />
Predominant rurale accesibile, Predominant rurale la<br />
distanţă.<br />
European Development Opportunities in Rural Areas
2.4. Caracteristici socio-economice ale zonei de acţiune urbană<br />
Concepte<br />
1.3.d<br />
Regiunile avansate tehnologic sunt areale de<br />
concentrare a activităţilor de cercetare şi dezvoltare,<br />
în timp ce Regiunile Ştiinţifice sunt cele care<br />
găzduiesc centre de cercetrae şi inovaţie renumite la<br />
nivel naţional şi internaţional. Pentru a defini aceste<br />
areale se utilizează şi termenul de capacitate<br />
cognitivă (...abilitatea unor centre urbane, metropole<br />
sau regiuni de a detine şi gestiona informaţie,<br />
precum şi cea da a transforma informatia în invenţie<br />
şi inovaţie, favorizând cresterea productivităţii<br />
teritoriale).<br />
Knowledge, Innovation, Territory<br />
Indicatori<br />
1.3.d<br />
Existenţa economiilor de cunoaştere se calculează<br />
în funcţie de următoarele variabile: prezenţa<br />
bazelor ştiinţifice, a sectorului high-technology<br />
(definite ca ramuri ale sectorului secundar şi terţiar<br />
cu rol transformativ faţă de celelalte ramuri şi faţă<br />
de structura ocupaţională a populaţiei), prezenţa<br />
învăţământului superior şi a structurilor de<br />
cercetare şi inovaţie (se pot utiliza indicatori<br />
precum număr de patente, brevete, licenţe, număr<br />
de persoane angajate în educaţie, ponderea<br />
populatiei cu studii superioare, ponderea celor<br />
angajaţi in sectorul de Cercetare şi Dezvoltare ,<br />
ponderea din buget alocată cercetării etc.). Prin<br />
sinteza tuturor acestor indicatori parţiali se obţine<br />
un indicator final denumit competitivitate teritorială.<br />
Knowledge, Innovation, Territory
2.5. Caracteristici spatiale ale zonei de acţiune urbană<br />
Indicatori<br />
1.3.a<br />
Accesibilitatea trebuie să ţină cont si de numărul de<br />
accidente în trafic.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />
Concepte<br />
1.3.a<br />
Accesibilitatea este un concept geografic sensibil la mai<br />
multe carcateristici ale teritoriului: origine (un oraş este<br />
accesibil în momentul în care poate fi cu uşrinţă „atins”<br />
de alte localităţi), destinaţie (fiecare dimensiune a<br />
oraşului dispune de propria accesibilitate, astfel încât<br />
accesibilitatea poate deveni educaţională, sanitară,<br />
turistică etc), Impedanţă (efortul pe care îl determină<br />
calitatea spaţiului în parcurgerea distanţei), constrângeri<br />
(reguli impuse pe anumite segmente de deplasare<br />
precum limitările de viiteză sau interzicerea circulatiei<br />
traficului greu etc), bariere (frontiere, taxe de drum,<br />
bariere culturale, lingvistice etc.), modalitate<br />
(accesibilitatea poate depinde de capacitatea de a<br />
combina mai multe tipuri de transport), rezoluţia spaţială<br />
(utilizarea accesibilităţii solicită prezenţa unor<br />
generalizări, oraşele devin astfel noduri sau puncte),<br />
echitate (accesibilitatea este studiată pentru a distinge<br />
spaţii periferice), dinamica (accesibilitatea nu este<br />
statică, se poate schimba odata cu modificarea<br />
variabilelor socio-economice sau cu modificarea reţelei<br />
de transport).<br />
TRansport ACCessibility at regional/local scale and<br />
patterns in Europe
Concepte<br />
2.6. Potential de dezvoltare în zona de actiune urbană<br />
2.6.a<br />
Atractivitatea urbană este un concept care trebuie<br />
analizat din perspectiva a patru dimensiuni: Istorică,<br />
spaţială (atractivitatea se externalizează), dinamică<br />
(atractivitatea se poate câştiga sau se poate pierde),<br />
relativă (atractivitatea există doar prin comparaţie cu<br />
alte oraşe, regiuni).<br />
Attractiveness of European Regions and Cities for<br />
Residents and Visitors<br />
2.6.b<br />
Atractivitatea este un model conceptual care se<br />
produce prin interacţiunea a şase componente:<br />
Capitalul Antropic, Capitalul Mediului Natural,<br />
Capitalul Economic, Capitalul Instituţional, Capitalul<br />
Uman şi Social, Capitalul Cultural. Suma sinergica<br />
dintre aceste şase componente formează Capitalul<br />
Teritorial.<br />
Attractiveness of European Regions and Cities for<br />
Residents and Visitors<br />
Indicatori<br />
2.6.a<br />
Capitalul Teritorial se estimează prin intermediul unui set de<br />
indicatori particulari pentru fiecare componentă în parte: Capitalul<br />
Mediului Natural (suprafaţa ocupată cu păduri, extinderea<br />
arealelor protejate -%, valoarea multianuală a precipitaţiilor,<br />
temeperatura medie şi temperaturile extreme, viteza medie a<br />
vântului etc.), Capitalul Antropic (Capacitatea de cazare turistică,<br />
accesibilitate aeriană, accesibilitate rutieră si feroviară, numărul<br />
monumentelor clasate ca patrimoniu etc.), Capitalul Economic<br />
(creşterea puterii de cumpărare exprimată în GDP/locuitor,<br />
diversitatea sectoarelor economice, productivitatea muncii,<br />
ponderea investiţiilor de tip start-up, magnitudinea investiţiilor<br />
publice şi private, preţul de pe piaţa imobiliară, a mărfurilor<br />
industriale şi a bunurilor de consum, indici de centralitate etc),<br />
Capitalul Social (indici ai disparităţii de gen şi etnice, rata<br />
infracţionalităţii defalcată pe capitole, reţele sociale, nivelul<br />
asocierii, diversitatea populaţiei, calitatea locuirii etc.), Capitalul<br />
Uman (diversitatea forţei de muncă, structura educaţională a<br />
populatiei, indici de îmbătrânire, indici de dinamică geodemografică,<br />
rata şomajului etc), Capitalul Instituţional (nivelul<br />
corupţiei, libertatea presei, durata de înfiinţare a unei societăţi etc)
2.8. Diagnostic şi analiza SWOT 1.4.Nevoi de dezvoltare identificate<br />
în oraş<br />
1.5. Potenţial de dezvoltare al<br />
oraşului<br />
Metode: indicatori pentru măsurarea şi monitorizarea performanţei<br />
teritoriale, relaţia între tendinţele globale şi strategiile locale.<br />
TPM - Territorial Performance Monitoring, august 2011<br />
Metode: Noi metode/indicatori de analiză a potenţialului zonelor rurale şi<br />
al oraşelor mici şi mijlocii. Target: zone confruntate cu îmbătrânirea<br />
populaţiei, migraţii, accesibilitate scăzută, restructurarea economică,<br />
creşterea costurilor energiei dar cu avantaje legate de potanţial cultural<br />
şi natural. PURR - Potential of Rural Regions<br />
Metode de analiza a cauzelor migraţiei selective şi a efectelor asupra<br />
regiunilor de origine, analiza potenţialului de reducere a vulnerabilităţii<br />
regiunilor rurale afectate SEMIGRA - Selective Migration and Unbalanced Sex Ratio in<br />
Rural Regions, sept. 2011
2.9 Nevoi de dezvoltare identificate în zona de actiune urbană<br />
Concepte<br />
2.5.a<br />
Politicile de dezvoltare urbană trebuie să<br />
urmărească anumite principii de echitate teritorială:<br />
creşterea economică echilibrată trebuie să fie<br />
însoţită de echitate socială, precum şi de transfer din<br />
patrimoniul privat spre cel public şi civic, trebuie<br />
atenuată excluziunea socială, creşterea economică<br />
nu trebuie să implice deteriorarea mediului,<br />
dezvoltarea economică a oraşelor trebuie să fie<br />
conectată la dezvoltarea regională. Resursele<br />
umane şi financiare trebuiesc investite în oraşele şi<br />
în proiectele care au capacitatea de a optimiza<br />
performanţa întregului sistem urban, având ca scop<br />
diminuarea primaţialităţii sistemului urban şi a<br />
creşterii caracterului policentric al acestuia. De<br />
asemenea trebuiesc vizate problemele de<br />
congestionare a traficului, poluarea aerului, apei şi<br />
solurilor, supra-valorizarea bunurilor imobiliare.<br />
Secondary Growth Poles and Territorial Development in<br />
Europe; Performance, Policies and Prospects
3. Strategia de dezvoltare a polului de<br />
creştere<br />
3.1 Viziune de dezvoltare<br />
O nouă abordare, pozitivă şi proactivă, a<br />
politicilor teritoriale, axată pe valorizarea<br />
specificului local (diversităţii) şi nu pe<br />
handicapuri (ESPON-TEDI)<br />
2. Strategia dezvoltării polului de<br />
dezvoltare urbană<br />
3.1. Obiective<br />
3.2 Obiective strategice 3.2. Priorităţi de dezvoltare<br />
3.3 Politici şi programe<br />
3.4 Programe prioritare<br />
3.5 Informare şi consultare<br />
3.2. Metode de analiza a (noilor) economiilor de aglomeraţie<br />
(funcţionalitate, politici specifice, rol asupra reconstituirii ierarhiilor<br />
urbane). Factori esenţiali în gestionarea şi stimularea economiilor de<br />
aglomeraţie: fiscalitate, infrastructuri de comunicaţii, forţă de muncă<br />
calificată, conectivitate (aeroport intrenaţional), promptitudinea politicilor<br />
publice etc. Concepte: economii de localizare (asociate activităţilor<br />
industriale)/vs/ economii de urbanizare (servicii).<br />
CAEE - The Case for Agglomeration Economies in Europe
Indicatori<br />
2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor<br />
3.1.a<br />
Vulnerabilitatea se calculeaza pentru 12 directive<br />
europene: Limitarea accidentelor care implică substanţe<br />
periculoase,directiva care stabileşte valorile limită pentru<br />
dioxidul de sulf, nitrogen, directiva care stabileşte cadrul<br />
politicilor de acţiune în domeniul apei, pentru<br />
managementul zgomotului, utilizarea energiilor<br />
regenerabile, pentru prevenirea si remedierea<br />
catastrofelor naturale, pentru interoperabilitatea reţelelor<br />
electronice, pentru recunoaşterea calificărilor<br />
profesionale, pentru identificarea infrastructurilor critice,<br />
pentru utilizarea sustenabilă a pesticidelor, pentru<br />
promovarea utilizării vehiculelor eficiente energetic si<br />
pentru promovarea construcţiilor eficiente energetic.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />
Concepte<br />
2.1.a<br />
Sensibilitate teritorială şi regională (…gradul în care<br />
un teritoriu sau o regiune, sunt afectate de<br />
schimbările legislative la nivelul comunităţii<br />
europene. Schimbările includ atât aspecte negative<br />
cât şi aspecte pozitive)<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
Concepte<br />
3.1.b<br />
Conceptul de vulnerabilitate consistă în sinteza a<br />
patru elemente de bază: expunere, sensibilitate,<br />
impact teritorial şi capacitatea de adaptare.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity<br />
2.1.Ameliorarea vulnerabilităţilor<br />
Indicatori<br />
3.1.b<br />
Calcularea vulnerabilităţii pentru fiecare regiune in parte<br />
se efectuează în funcţie de 3 matrici de evaluare:<br />
Matricea Directivă - Expunere, Matricea Regiune-<br />
Expunere, Matricea Regiune – Senzitivitate. Notele care<br />
se acordă sunt:<br />
Pentru prima matrice - 1, 5 pentru expunere pozitiva<br />
intensă, 1 pentru expunere pozitivă scăzută, 0 pentru<br />
non-expunere, -1 pentru expunere negativă scăzută şi -<br />
1.5 pentru expunere negativă ridicată.<br />
Pentru a doua matrice se notează cu 1 atunci când<br />
există expunere si cu 0 atunci când nu există expunere.<br />
Pentru a treia matrice se va acorda un coeficient cu<br />
caracter multiplicativ care variază între 0.75 şi 1.25.<br />
Prin înmulţirea dintre cele trei matrici se va obţine<br />
Matricea Impactului Teritorial, care are rolul de a sesiza<br />
vulnerabilităţile majore pentru fiecare regiune în parte.<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity
2.2. Obţinerea de avantaje competitive<br />
Concepte<br />
3.2.a<br />
Avantajele competitive reprezinta un concept<br />
dezvoltat în teoriile economice macro-structurale,<br />
care consideră că trecerea de la creşterea locală la<br />
cea regională se realizează prin tranziţia de la<br />
economia bazată pe producţia de masă la cea axată<br />
pe specilizarea flexibilă. Acest avantaj se<br />
consolidează concomitent cu emergenţa<br />
organizărilor spaţiale de tip district industrial, care<br />
funcţionează în arealele urbane secundare (sau<br />
chiar în oraşele mici şi în mediul rural) prin<br />
intermediul unor reţele dense de firme mici,<br />
interdependente, capabile să răspundă rapid la<br />
cerinţele pieţei.<br />
Secondary Growth Poles and Territorial Development in<br />
Europe; Performance, Policies and Prospects<br />
Indicatori<br />
3.2.a<br />
Nivelul iniţiativei antreprenoriale se calculează şi în functie de<br />
prezenţa fenomenului de “self-employment” (% din total angajaţi)<br />
Assessment of Regional and Territorial Sensitivity