04.06.2013 Views

Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...

Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...

Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Piaţa</strong> <strong>monetară</strong><br />

<strong>387.</strong> <strong>Majoritatea</strong> <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> <strong>dintr</strong>-o <strong>economie</strong> se prezintă sub<br />

formă de:<br />

a) numerar;<br />

b) monedă scripturală;<br />

c) rezervă a băncilor;<br />

d) aur;<br />

e) valută.<br />

388. Atunci când un elev primeşte alocaţia de sprijin pentru copii,<br />

banii îndeplinesc funcţia de:<br />

a) mijloc de plată;<br />

b) mijloc de schimb;<br />

c) etalon monetar;<br />

d) rezervă;<br />

e) nici una din variantele de mai sus.<br />

389. Dacă un individ depune bani la bancă, atunci:<br />

a) masa <strong>monetară</strong> scade;<br />

b) numerarul şi masa scripturală cresc;<br />

c) numerarul în circulaţie rămâne constant, iar masa<br />

scripturală scade;<br />

d) masa scripturală creşte, iar numerarul în circulaţie scade;<br />

e) rezervele băncii scad.<br />

390. Dacă un individ împrumută bani de la bancă, atunci:<br />

a) masa <strong>monetară</strong> scade;<br />

b) numerarul şi masa scripturală cresc;<br />

c) numerarul în circulaţie rămâne constant, iar masa<br />

scripturală scade;<br />

d) masa scripturală scade, iar numerarul în circulaţie creşte;<br />

e) rezervele băncii cresc.


391. Rata dobânzii active:<br />

a) este mai mică decât rata dobânzii pasive;<br />

b) reprezintă rata dobânzii pe care banca o plăteşte deponenţilor;<br />

c) este mai mare decât rata dobânzii pasive;<br />

d) este sinonimă cu profitul bancar;<br />

e) nici una din variantele de mai sus.<br />

392. Profitul bancar:<br />

a) este sinonim cu venitul bancar;<br />

b) este mai mare decât câştigul bancar;<br />

c) este egal cu diferenţa <strong>dintr</strong>e dobânda încasată şi cea plătită;<br />

d) este mai mic decât câştigul bancar;<br />

e) este invers proporţional cu durata plasamentului.<br />

393. Într-o <strong>economie</strong>, masa <strong>monetară</strong> este egală cu 120 miliarde u.m.,<br />

iar volumul valoric al tranzacţiilor este de 2000 u.m. În aceste<br />

condiţii, viteza de rotaţie a banilor este:<br />

a) 16,66;<br />

b) 0,06;<br />

c) 12;<br />

d) 2120;<br />

e) nici una din variantele de mai sus.<br />

394. Dacă viteza de rotaţie a banilor se dublează, preţurile scad cu<br />

20% şi masa <strong>monetară</strong> creşte cu 50%, atunci nivelul<br />

bunurilor şi serviciilor produse la care există echilibrul <strong>masei</strong><br />

<strong>monetare</strong>:<br />

a) creşte cu 275%;<br />

b) se dublează;<br />

c) creşte cu 20%;<br />

d) scade la mai puţin de jumătate;<br />

e) creşte cu 33,3%.


395. Volumul valoric al bunurilor creşte de trei ori, în timp ce<br />

viteza de rotaţie a banilor creşte cu 100%. Dacă masa<br />

<strong>monetară</strong> este, la începutul perioadei 1800 miliarde u.m.,<br />

atunci masa <strong>monetară</strong> de la sfârşitul perioadei este:<br />

a) egală cu 1800 miliarde u.m.;<br />

b) 1200 miliarde u.m.;<br />

c) 2700 miliarde u.m.;<br />

d) 3600 miliarde u.m.;<br />

e) nici una din variantele de mai sus.<br />

396. O bancă atrage de la clienţii săi depozite în valoare de<br />

12 miliarde u.m., pentru care plăteşte o rată a dobânzii de<br />

15% anual. Banii sunt acordaţi apoi de către bancă sub formă<br />

de credite cu rata dobânzii de 20% anual unor firme.<br />

Costurile de funcţionare ale băncii în anul respectiv sunt<br />

200 milioane u.m. În aceste condiţii, profitul bancar anual<br />

brut este de:<br />

a) 1800 milioane u.m;<br />

b) 2400 milioane u.m.;<br />

c) 600 milioane u.m.;<br />

d) 1600 milioane u.m.;<br />

e) 400 milioane u.m.<br />

397. Profitul brut al unei bănci este supus impozitării cu o rată de<br />

25%, iar profitul net rămas reprezintă 6 milioane u.m.<br />

Costurile de funcţionare ale băncii sunt de 2 milioane u.m.,<br />

iar valoarea depozitelor este de 180 milioane u.m. Valoarea<br />

creditelor acordate de bancă este egală cu valoarea<br />

depozitelor. Ştiind că rata dobânzii pasive este de 10%, rata<br />

dobânzii active va fi de:<br />

a) 15,55%;<br />

b) 4,44% ;<br />

c) 14,44%;<br />

d) 13,33%;<br />

e) nici una din variantele de mai sus.


398. Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutul<br />

primului an. Ce sumă va primi ca dobândă la depozitul său<br />

peste trei ani dacă rata dobânzii este de 10% anual ?<br />

a) 240 milioane lei;<br />

b) 24 milioane lei;<br />

c) 26,48 milioane lei;<br />

d) 104,51 milioane lei;<br />

e) 8 milioane lei.<br />

399. Un individ vrea să aibă în contul din bancă 100 milioane lei<br />

peste un an. Care trebuie să fie rata dobânzii pentru ca el să<br />

poată depune acum 80 milioane lei?<br />

a) 1,83%;<br />

b) 5,55%;<br />

c) 6,25%;<br />

d) 25%;<br />

e) 35%.<br />

400. Nu reprezintă împrejurări ce favorizează creşterea volumului<br />

<strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> într-o <strong>economie</strong>:<br />

a) creşterea volumului valoric al bunurilor economice<br />

marfare;<br />

b) acoperirea deficitului bugetului de stat;<br />

c) scăderea vitezei de rotaţie a banilor;<br />

d) convertirea monedei naţionale în monedă străină;<br />

e) nici una din cele de mai sus.<br />

401. Câţi bani trebuie să depună la bancă un individ pentru ca, la o<br />

rată a dobânzii de 20 % anual să obţină după doi ani un câştig<br />

de 80 milioane lei?<br />

a) 100 milioane lei;<br />

b) 55,55 milioane lei;<br />

c) 44,44 milioane lei;<br />

d) 144 milioane lei;<br />

e) 165,88 milioane lei.


402. În condiţiile existenţei unui exces de cerere de fonduri de<br />

împrumut pe piaţa <strong>monetară</strong>, rata dobânzii are tendinţa de a:<br />

a) scădea;<br />

b) creşte;<br />

c) rămâne la acelaşi nivel;<br />

d) egala întotdeauna rata inflaţiei;<br />

e) ajunge la zero.<br />

403. Pe piaţa <strong>monetară</strong>, la o rată anuală a dobânzii de 15% există<br />

un exces de fonduri de împrumut în timp ce la o rată anuală a<br />

dobânzii de 25% apare un deficit de fonduri de împrumut.<br />

Rata dobânzii de echilibru pe piaţa <strong>monetară</strong> este:<br />

a) mai mică de 15%;<br />

b) între 15% şi 25%;<br />

c) mai mare de 25%;<br />

d) întotdeauna egală cu rata inflaţiei;<br />

e) zero.<br />

404. În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai<br />

rapid faţă de oferta de fonduri de împrumut, rata dobânzii de<br />

echilibru pe piaţa <strong>monetară</strong>:<br />

a) creşte;<br />

b) scade;<br />

c) rămâne constantă;<br />

d) este zero;<br />

e) este întodeauna egală cu rata inflaţiei.<br />

405. Pe piaţa <strong>monetară</strong> cererea şi oferta de fonduri de împrumut<br />

sunt Cm=10-20d’ şi Om=5+30d’, unde d’ reprezintă rata<br />

dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea fondurilor de<br />

împrumut sunt:<br />

a) 15% şi respectiv 8 mii mld. lei;<br />

b) 15% şi respectiv 10 mii mld. lei;<br />

c) 10% şi respectiv 8 mii mld. lei;<br />

d) 10% şi respectiv 10 mii mld. lei;<br />

e) 25% şi respectiv 10 mii mld. lei.


406. Dacă dobânda activă este mai mică decât dobânda pasivă<br />

atunci:<br />

a) banca înregistrează profit ;<br />

b) banca înregistrează pierderi ;<br />

c) câştigul bancar este egal cu dobânda activă ;<br />

d) câştigul bancar este egal cu dobânda pasivă;<br />

e) căştigul bancar va creşte.<br />

407. Prin operaţiunile specifice pieţei <strong>monetare</strong> are loc, în<br />

principal:<br />

a) menţinerea constantă a <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />

b) diminuarea tensiunii <strong>dintr</strong>e nevoi şi resurse;<br />

c) corelarea salariului nominal cu rata inflaţiei;<br />

d) reglarea cantităţii de monedă din <strong>economie</strong> în funcţie de<br />

activităţile economice;<br />

e) corelarea salariului nominal cu salariul real.<br />

408. În care din situaţiile de mai jos, banii îndeplinesc funcţia de<br />

mijloc de schimb:<br />

a) se achită o marfă cumpărată anterior;<br />

b) se achită impozitele;<br />

c) se cumpără un bun economic;<br />

d) se depun la bancă în vederea obţinerii unei dobânzi;<br />

e) se plătesc salariile.


409. Masa <strong>monetară</strong> poate creşte dacă:<br />

a) viteza de circulaţie a banilor scade cu 50%, iar valoarea<br />

bunurilor şi serviciilor supuse tranzacţiilor scade cu 60%;<br />

b) viteza de circulaţie a banilor rămâne constantă în timp ce<br />

preţurile cresc de 2 ori;<br />

c) preţurile rămân constante, iar viteza de circulaţie a banilor<br />

creşte cu 30%;<br />

d) indicele de modificare a valorii tranzacţiilor este egal cu<br />

indicele de modificare a vitezei de circulaţie a banilor;<br />

e) viteza de circulaţie a banilor rămâne constantă în timp ce<br />

valoarea bunurilor şi serviciilor supuse tranzacţiei scade de 3 ori.<br />

410. Creşterea ratei rezervelor obligatorii determină:<br />

a) creşterea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />

b) scăderea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />

c) creşterea volumului de credite acordate de bănci faţă de<br />

perioada anterioară;<br />

d) scăderea ratei dobânzii;<br />

e) creşterea duratei de acordare a creditelor.<br />

411. Dacă viteza de rotaţie a banilor creşte de 2 ori, iar masa<br />

<strong>monetară</strong> scade cu 30%, atunci valoarea bunurilor şi<br />

serviciilor supuse tranzacţiei înregistrează:<br />

a) o creştere de 1,4 ori;<br />

b) o scădere de 40 um;<br />

c) o creştere de 1,5 ori;<br />

d) o creştere de 15%;<br />

e) o scădere de 0,7 ori.<br />

412. Puterea de cumpărare a banilor este dată de:<br />

a) viteza de rotaţie a banilor;<br />

b) cursul de schimb;<br />

c) materialele din care sunt confecţionate monedele;<br />

d) cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionată<br />

cu o unitatea <strong>monetară</strong>;<br />

e) cursul acţiunilor.


413. Când se micşorează rezervele obligatorii ale băncilor<br />

comerciale, se produce:<br />

a) scumpirea creditului;<br />

b) reducerea ratei dobânzii;<br />

c) reducerea investiţiilor;<br />

d) creşterea numărului şomerilor;<br />

e) scăderea producţiei.<br />

414. Rata dobânzii se stabileşte, în general, de către:<br />

a) deponent, la constituirea unui depozit bancar;<br />

b) bancă, la acordarea unui credit bancar;<br />

c) cererea şi oferta de pe piaţa <strong>monetară</strong>;<br />

d) un deponent şi bancă în momentul constituirii unui<br />

depozit;<br />

e) bancă şi cel care obţine un împrumut de la aceasta.<br />

415. Banii nu sunt:<br />

a) unitate etalon;<br />

b) o convenţie socială;<br />

c) un bun liber;<br />

d) un mijloc de schimb şi de plată;<br />

e) un mijloc de rezervă şi economisire.<br />

416. Geneza banilor constă în:<br />

a) descoperirea metalelor preţioase;<br />

b) schimbul de bunuri economice pe baza diviziunii sociale<br />

a muncii;<br />

c) baterea monedei;<br />

d) reglementările <strong>monetare</strong> din fiecare ţară;<br />

e) funcţionarea normală a sistemului bancar.


417. Punctul de plecare pentru existenţa banilor a fost apariţia:<br />

a) monedelor de aur şi argint;<br />

b) bancnotelor;<br />

c) monedei scripturale;<br />

d) schimbului;<br />

e) statului.<br />

418. Cele două funcţii principale ale primelor forme de bani au<br />

fost:<br />

a) mijloc de schimb şi mijloc de măsură (etalon) pentru<br />

celelalte bunuri;<br />

b) mijloc de schimb şi mijloc de plată;<br />

c) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi<br />

mijloc de plată;<br />

d) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi<br />

mijloc de rezervă şi economisire;<br />

e) mijloc de schimb şi mijloc de rezervă şi economisire.<br />

419. Primele forme de bani au fost:<br />

a) moneda scripturală;<br />

b) bancnotele;<br />

c) monezile metalice;<br />

d) monezile de aur şi argint;<br />

e) bunuri (obiecte).<br />

420. Convertibilitatea bancnotelor pe metale preţioase a fost<br />

eliminată în:<br />

a) sec. VII-VI î.Hr.;<br />

b) sec. al XVI-lea;<br />

c) sec. al XVII-lea;<br />

d) după 1920;<br />

e) după 1971.


421. Spre deosebire de bancnotele existente până la primul<br />

război mondial, bancnotele contemporane:<br />

a) nu pot fi utilizate la cumpărarea metalelor preţioase;<br />

b) nu sunt convertibile în metale preţioase;<br />

c) sunt convertibile în metale preţioase;<br />

d) nu intră în sfera noţiunii generice de bani;<br />

e) nu sunt cuprinse în masa <strong>monetară</strong>.<br />

422. Nu intră în sfera noţiunii generice de bani:<br />

a) monezile metalice;<br />

b) bancnotele;<br />

c) moneda scripturală;<br />

d) acţiunile şi obligaţiunile care se tranzacţionează<br />

ocazional pe piaţa extra-bursieră;<br />

e) alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de<br />

schimb şi plată.<br />

423. Nu este funcţie a banilor:<br />

a) mijloc de schimb;<br />

b) mijloc de măsură a activităţii economice;<br />

c) mijloc de plată;<br />

d) mijloc de asigurare a unei puteri constante de<br />

cumpărare;<br />

e) mijloc de rezervă şi economisire, formă universală a<br />

avuţiei.<br />

424. Creează masă <strong>monetară</strong>:<br />

a) doar banca centrală;<br />

b) doar băncile comerciale;<br />

c) banca centrală şi băncile comerciale;<br />

d) guvernul;<br />

e) banca centrală şi guvernul.


425. Numerarul se transformă în bani scripturali prin:<br />

a) depunerea numerarului într-un cont bancar;<br />

b) ridicarea numerarului <strong>dintr</strong>-un cont bancar;<br />

c) acordarea de către o bancă a unui credit în numerar;<br />

d) schimbarea valutei în lei;<br />

e) schimbarea leilor în valută.<br />

426. În perioada contemporană, masa <strong>monetară</strong> este formată, în<br />

cea mai mare parte, din:<br />

a) monezi metalice;<br />

b) bancnote;<br />

c) bani scripturali;<br />

d) numerar;<br />

e) alte instrumente recunoscute ca monedă.<br />

427. Viteza de rotaţie a banilor se accelerează atunci când:<br />

a) cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor se reduce,<br />

ceilalţi factori rămânând constanţi;<br />

b) preţurile cresc, ceilalţi factori rămânând constanţi;<br />

c) masa <strong>monetară</strong> creşte, ceilalţi factori rămânând<br />

constanţi;<br />

d) preţurile cresc în aceeaşi măsură ca şi masa <strong>monetară</strong>, în<br />

condiţiile în care cantitatea bunurilor supuse<br />

tranzacţiilor rămâne constantă;<br />

e) preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea<br />

bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa<br />

<strong>monetară</strong> rămâne constantă.<br />

428. Valoarea banilor reprezintă cantitatea de bunuri care poate<br />

fi cumpărată cu:<br />

a) o unitate <strong>monetară</strong>;<br />

b) masa <strong>monetară</strong>;<br />

c) numerarul în circulaţie;<br />

d) moneda scripturală;<br />

e) salariul nominal.


429. Puterea de cumpărare a unităţii <strong>monetare</strong> se reduce dacă:<br />

a) preţurile se reduc;<br />

b) preţurile cresc;<br />

c) masa <strong>monetară</strong> se reduce;<br />

d) masa <strong>monetară</strong> creşte;<br />

e) salariul nominal se reduce.<br />

430. Puterea de cumpărare a unităţii <strong>monetare</strong> nu depinde de:<br />

a) salariul real;<br />

b) starea generală a <strong>economie</strong>i;<br />

c) eficienţa economică;<br />

d) încrederea în moneda naţională;<br />

e) nivelul general al preţurilor.<br />

431. Dezechilibrul inflaţionist se caracterizează prin evoluţia<br />

divergentă a <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> şi a:<br />

a) preţurilor;<br />

b) vitezei de rotaţie a banilor;<br />

c) cantităţii bunurilor supuse tranzacţiilor;<br />

d) salariului nominal;<br />

e) dobânzilor.<br />

432. Cererea de monedă provine de la:<br />

a) banca centrală;<br />

b) agenţii economici cu nevoi de finanţare;<br />

c) agenţii economici care cheltuiesc mai puţin decât<br />

lichidităţile proprii;<br />

d) bănci şi alte instituţii financiare cu disponibilităţi<br />

temporare;<br />

e) excedentul trezoreriei.


433. Oferta de monedă provine de la:<br />

a) agenţii economici care cheltuiesc mai mult decât<br />

lichidităţile proprii;<br />

b) agenţi economici cu nevoi de finanţare;<br />

c) banca centrală (de emisiune) şi agenţii economici cu<br />

disponibilităţi temporare;<br />

d) deficitul trezoreriei;<br />

e) populaţia care cheltuieşte mai mult decât lichidităţile<br />

proprii.<br />

434. Rata dobânzii se reduce dacă:<br />

a) nevoile de finanţare din <strong>economie</strong> cresc;<br />

b) oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă<br />

creşte;<br />

c) oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se reduce;<br />

d) deficitul trezoreriei creşte;<br />

e) banca centrală emite mai puţină monedă.<br />

435. Rata dobânzii creşte dacă:<br />

a) disponibilităţile temporare din <strong>economie</strong> cresc;<br />

b) oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă<br />

creşte;<br />

c) oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se<br />

reduce;<br />

d) excedentul trezoreriei creşte;<br />

e) banca centrală emite mai multă monedă.<br />

436. Economisirea este descurajată atunci când:<br />

a) rata dobânzii se reduce;<br />

b) rata dobânzii rămâne constantă;<br />

c) rata dobânzii creşte;<br />

d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;<br />

e) rata dobânzii este mai mare decât deprecierea monedei;<br />

naţionale.


437. Bonitatea financiară a unui agent economic este redusă<br />

dacă:<br />

a) rata profitului este mai mare decât rata dobânzii;<br />

b) riscul proiectului pentru care se solicită finanţare este<br />

scăzut;<br />

c) agentul economic respectiv are datorii restante mari;<br />

d) cererea pentru producţia agentului economic respectiv<br />

este în creştere;<br />

e) profitul pe seama proiectului pentru care se solicită<br />

finanţare acoperă restituirea creditului şi plata dobânzii.<br />

438. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie<br />

inversă cu:<br />

a) riscul creditului;<br />

b) mărimea creditului;<br />

c) durata angajamentelor asumate de debitori;<br />

d) bonitatea debitorului;<br />

e) înclinaţia spre prudenţă a băncii.<br />

439. În cadrul pieţei <strong>monetare</strong> au loc tranzacţii privind:<br />

a) emiterea de titluri de proprietate;<br />

b) cumpărarea şi vânzarea de acţiuni;<br />

c) cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni;<br />

d) finanţarea şi refinanţarea;<br />

e) cumpărarea şi vânzarea bunurilor în rate.<br />

440. Sursa creditelor este:<br />

a) amortizarea capitalului tehnic fix;<br />

b) profiturile firmelor;<br />

c) depunerile bancare ale agenţilor economici;<br />

d) veniturile bugetare;<br />

e) cheltuielile bugetare.


441. Dobânzile încasate nu depind de:<br />

a) resursele băneşti atrase;<br />

b) resursele băneşti plasate;<br />

c) durata plasamentelor;<br />

d) preţul obligaţiunilor;<br />

e) rata de piaţă a dobânzii.<br />

442. În mod normal, rata dobânzii active este:<br />

a) mai mare decât rata dobânzii pasive;<br />

b) egală cu rata dobânzii pasive;<br />

c) mai mică decât rata dobânzii pasive;<br />

d) egală cu rata dobânzii pasive dacă profitul băncii este<br />

nul;<br />

e) egală cu rata dobânzii pasive dacă profitul băncii este<br />

egal cu cheltuielile de funcţionare.<br />

443. Trezoreria:<br />

a) este o bancă comercială;<br />

b) atrage depozite de la populaţie şi acordă credite<br />

agenţilor economici;<br />

c) este o bancă a statului care centralizează şi gestionează<br />

fondurile publice;<br />

d) realizează schimb valutar pentru persoanele fizice,<br />

rezidenţi şi nerezidenţi;<br />

e) are surplus de fonduri dacă bugetul este deficitar.<br />

444. Între împrejurările care duc la creşterea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> se<br />

include:<br />

a) reducerea preţurilor interne;<br />

b) reducerea cantităţii bunurilor marfare;<br />

c) acoperirea deficitului bugetar;<br />

d) creşterea vitezei de rotaţie a banilor;<br />

e) vânzarea de valută de către banca centrală.


445. Între operaţiunile prin care are loc creşterea <strong>masei</strong><br />

<strong>monetare</strong>, se include:<br />

a) limitarea creditului;<br />

b) rambursarea creditelor;<br />

c) emisiunea <strong>monetară</strong>;<br />

d) schimbul valutar al monedei interne pe alte monede<br />

convertibile;<br />

e) creşterea vitezei de rotaţie a banilor.<br />

446. Între împrejurările care duc la restrângerea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong><br />

se include:<br />

a) creşterea preţurilor interne;<br />

b) creşterea cantităţii bunurilor economice marfare;<br />

c) acoperirea deficitului bugetar;<br />

d) creşterea vitezei de rotaţie a banilor;<br />

e) cumpărarea de valută de către banca centrală.<br />

447. Între operaţiunile prin care are loc restrângerea <strong>masei</strong><br />

<strong>monetare</strong>, se include:<br />

a) acordarea de credite de către băncile comerciale;<br />

b) refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală;<br />

c) emisiunea <strong>monetară</strong>;<br />

d) vânzarea de valută de către banca centrală;<br />

e) reducerea vitezei de rotaţie a banilor.<br />

448. În intervalul T0 – T1, cantitatea de bunuri supusă<br />

tranzacţiilor se dublează, preţurile cresc cu 10% iar viteza<br />

de rotaţie a monedei se triplează. Masa <strong>monetară</strong>:<br />

a) creşte cu 73%;<br />

b) nu se modifică;<br />

c) este egală cu 73% din cea iniţială;<br />

d) scade cu 25%;<br />

e) creşte cu 27%.


449. Atunci când masa <strong>monetară</strong> este de 20000 miliarde u.m. iar<br />

volumul valoric al tranzacţiilor de 80000 miliarde u.m.,<br />

viteza de rotaţie a banilor este:<br />

a) 0,25;<br />

b) 1;<br />

c) 4;<br />

d) 0,5;<br />

e) 1,2.<br />

450. În T0 masa <strong>monetară</strong> este de 3000 miliarde u.m. În perioada<br />

T0 – T1, sistemul bancar acordă credite de 300 miliarde u.m.<br />

iar credite de 200 miliarde u.m. ajung la scadenţă şi trebuie<br />

rambursate către bănci. Atunci, masa <strong>monetară</strong> în T1 este:<br />

a) 3300 miliarde u.m.;<br />

b) 3000 miliarde u.m.;<br />

c) 3200 miliarde u.m.;<br />

d) 3100 miliarde u.m.;<br />

e) 3500 miliarde u.m.<br />

451. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%,<br />

puterea de cumpărare a monedei:<br />

a) creşte cu 20%;<br />

b) scade cu 25%;<br />

c) creşte cu 33,33%;<br />

d) nu se modifică;<br />

e) scade cu 80%.<br />

452. La un curs de 35000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100<br />

milioane de dolari şi ies 80 milioane de dolari, iar celelalte<br />

condiţii nu se modifică, atunci masa <strong>monetară</strong> în circulaţie:<br />

a) scade cu 700 miliarde u.m.;<br />

b) creşte cu 700 miliarde u.m.;<br />

c) scade cu 3500 miliarde u.m.;<br />

d) creşte cu 2800 miliarde u.m.;<br />

e) scade cu 1700 miliarde u.m.


453. Volumul valoric al tranzacţiilor este 140000 u.m. iar viteza de<br />

rotaţie a monedei este de 7. Masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este:<br />

a) 14000 u.m.;<br />

b) 20000 u.m.;<br />

c) 10000 u.m.;<br />

d) 140000 u.m.;<br />

e) 98000 u.m.<br />

454. Atunci când masa <strong>monetară</strong> este 30000 u.m. iar volumul<br />

valoric al tranzacţiilor 150000 u.m., viteza de rotaţie a<br />

monedei este:<br />

a) 3;<br />

b) 0,2;<br />

c) 1;<br />

d) 0,5;<br />

e) 5.<br />

455. Masa <strong>monetară</strong> creşte cu 26% iar preţurile cresc cu 20%.<br />

Dacă viteza de rotaţie a monedei este constantă, atunci<br />

volumul fizic al tranzacţiilor:<br />

a) creşte cu 5%;<br />

b) scade cu 26%;<br />

c) creşte cu 26%;<br />

d) nu se modifică;<br />

e) creşte cu 20%.<br />

456. În intervalul T0 – T1, masa <strong>monetară</strong> creşte de la 5000<br />

miliarde u.m. la 12000 miliarde u.m. În acelaşi interval,<br />

valoarea tranzacţiilor creşte de la 10000 la 36000 miliarde<br />

u.m. Viteza de circulaţie a banilor în T0 şi T1 este:<br />

a) 2 şi, respectiv 1,5;<br />

b) 2 şi, respectiv 3;<br />

c) 2,5 şi, respectiv 1,5;<br />

d) 3 şi, respectiv 3,5;<br />

e) 3 şi, respectiv 2,5.


457. În intervalul T0 – T1, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu<br />

8%, volumul fizic al tranzacţiilor cu 12%, iar preţurile cresc<br />

cu 6%. Viteza de rotaţie a monedei:<br />

a) creşte cu 1,92%;<br />

b) scade cu 1,92%;<br />

c) creşte cu 10%;<br />

d) creşte cu 9,92%;<br />

e) scade cu 9,92%.<br />

458. Atunci când preţurile cunosc o creştere generalizată de<br />

25%, puterea de cumpărare a monedei:<br />

a) creşte cu 20%;<br />

b) scade cu 25%;<br />

c) scade cu 20%;<br />

d) nu se modifică;<br />

e) scade cu 80%.<br />

459. În T1 faţă de T0, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu 50%.<br />

Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă<br />

sporeşte cu 25%, viteza de rotaţie a monedei:<br />

a) scade cu 16,67%;<br />

b) creşte cu 83,33%;<br />

c) scade cu 83,33%;<br />

d) nu se modifică;<br />

e) creşte cu 166,67%.<br />

460. Dacă masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este de 15000 miliarde<br />

u.m. şi viteza de rotaţie a monedei este 4, atunci valoarea<br />

tranzacţiilor pe piaţă este:<br />

a) 3750 miliarde u.m.;<br />

b) 60000 miliarde u.m.;<br />

c) 30000 miliarde u.m.;<br />

d) 90000 miliarde u.m.;<br />

e) 15000 miliarde u.m.


461. Atunci când masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este 20000<br />

miliarde u.m., iar valoarea tranzacţiilor pe piaţă de 120000<br />

miliarde u.m., viteza de rotaţie a monedei este:<br />

a) 16,66;<br />

b) 6,66;<br />

c) 6;<br />

d) 1;<br />

e) 1,66.<br />

462. În T1 faţă de T0, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu<br />

200%. Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe<br />

piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:<br />

a) creşte cu 50%;<br />

b) scade cu 150%;<br />

c) creşte cu 100%;<br />

d) scade cu 100%;<br />

e) scade cu 50%.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!