Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...
Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...
Piaţa monetară 387. Majoritatea masei monetare dintr-o economie ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>Piaţa</strong> <strong>monetară</strong><br />
<strong>387.</strong> <strong>Majoritatea</strong> <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> <strong>dintr</strong>-o <strong>economie</strong> se prezintă sub<br />
formă de:<br />
a) numerar;<br />
b) monedă scripturală;<br />
c) rezervă a băncilor;<br />
d) aur;<br />
e) valută.<br />
388. Atunci când un elev primeşte alocaţia de sprijin pentru copii,<br />
banii îndeplinesc funcţia de:<br />
a) mijloc de plată;<br />
b) mijloc de schimb;<br />
c) etalon monetar;<br />
d) rezervă;<br />
e) nici una din variantele de mai sus.<br />
389. Dacă un individ depune bani la bancă, atunci:<br />
a) masa <strong>monetară</strong> scade;<br />
b) numerarul şi masa scripturală cresc;<br />
c) numerarul în circulaţie rămâne constant, iar masa<br />
scripturală scade;<br />
d) masa scripturală creşte, iar numerarul în circulaţie scade;<br />
e) rezervele băncii scad.<br />
390. Dacă un individ împrumută bani de la bancă, atunci:<br />
a) masa <strong>monetară</strong> scade;<br />
b) numerarul şi masa scripturală cresc;<br />
c) numerarul în circulaţie rămâne constant, iar masa<br />
scripturală scade;<br />
d) masa scripturală scade, iar numerarul în circulaţie creşte;<br />
e) rezervele băncii cresc.
391. Rata dobânzii active:<br />
a) este mai mică decât rata dobânzii pasive;<br />
b) reprezintă rata dobânzii pe care banca o plăteşte deponenţilor;<br />
c) este mai mare decât rata dobânzii pasive;<br />
d) este sinonimă cu profitul bancar;<br />
e) nici una din variantele de mai sus.<br />
392. Profitul bancar:<br />
a) este sinonim cu venitul bancar;<br />
b) este mai mare decât câştigul bancar;<br />
c) este egal cu diferenţa <strong>dintr</strong>e dobânda încasată şi cea plătită;<br />
d) este mai mic decât câştigul bancar;<br />
e) este invers proporţional cu durata plasamentului.<br />
393. Într-o <strong>economie</strong>, masa <strong>monetară</strong> este egală cu 120 miliarde u.m.,<br />
iar volumul valoric al tranzacţiilor este de 2000 u.m. În aceste<br />
condiţii, viteza de rotaţie a banilor este:<br />
a) 16,66;<br />
b) 0,06;<br />
c) 12;<br />
d) 2120;<br />
e) nici una din variantele de mai sus.<br />
394. Dacă viteza de rotaţie a banilor se dublează, preţurile scad cu<br />
20% şi masa <strong>monetară</strong> creşte cu 50%, atunci nivelul<br />
bunurilor şi serviciilor produse la care există echilibrul <strong>masei</strong><br />
<strong>monetare</strong>:<br />
a) creşte cu 275%;<br />
b) se dublează;<br />
c) creşte cu 20%;<br />
d) scade la mai puţin de jumătate;<br />
e) creşte cu 33,3%.
395. Volumul valoric al bunurilor creşte de trei ori, în timp ce<br />
viteza de rotaţie a banilor creşte cu 100%. Dacă masa<br />
<strong>monetară</strong> este, la începutul perioadei 1800 miliarde u.m.,<br />
atunci masa <strong>monetară</strong> de la sfârşitul perioadei este:<br />
a) egală cu 1800 miliarde u.m.;<br />
b) 1200 miliarde u.m.;<br />
c) 2700 miliarde u.m.;<br />
d) 3600 miliarde u.m.;<br />
e) nici una din variantele de mai sus.<br />
396. O bancă atrage de la clienţii săi depozite în valoare de<br />
12 miliarde u.m., pentru care plăteşte o rată a dobânzii de<br />
15% anual. Banii sunt acordaţi apoi de către bancă sub formă<br />
de credite cu rata dobânzii de 20% anual unor firme.<br />
Costurile de funcţionare ale băncii în anul respectiv sunt<br />
200 milioane u.m. În aceste condiţii, profitul bancar anual<br />
brut este de:<br />
a) 1800 milioane u.m;<br />
b) 2400 milioane u.m.;<br />
c) 600 milioane u.m.;<br />
d) 1600 milioane u.m.;<br />
e) 400 milioane u.m.<br />
397. Profitul brut al unei bănci este supus impozitării cu o rată de<br />
25%, iar profitul net rămas reprezintă 6 milioane u.m.<br />
Costurile de funcţionare ale băncii sunt de 2 milioane u.m.,<br />
iar valoarea depozitelor este de 180 milioane u.m. Valoarea<br />
creditelor acordate de bancă este egală cu valoarea<br />
depozitelor. Ştiind că rata dobânzii pasive este de 10%, rata<br />
dobânzii active va fi de:<br />
a) 15,55%;<br />
b) 4,44% ;<br />
c) 14,44%;<br />
d) 13,33%;<br />
e) nici una din variantele de mai sus.
398. Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutul<br />
primului an. Ce sumă va primi ca dobândă la depozitul său<br />
peste trei ani dacă rata dobânzii este de 10% anual ?<br />
a) 240 milioane lei;<br />
b) 24 milioane lei;<br />
c) 26,48 milioane lei;<br />
d) 104,51 milioane lei;<br />
e) 8 milioane lei.<br />
399. Un individ vrea să aibă în contul din bancă 100 milioane lei<br />
peste un an. Care trebuie să fie rata dobânzii pentru ca el să<br />
poată depune acum 80 milioane lei?<br />
a) 1,83%;<br />
b) 5,55%;<br />
c) 6,25%;<br />
d) 25%;<br />
e) 35%.<br />
400. Nu reprezintă împrejurări ce favorizează creşterea volumului<br />
<strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> într-o <strong>economie</strong>:<br />
a) creşterea volumului valoric al bunurilor economice<br />
marfare;<br />
b) acoperirea deficitului bugetului de stat;<br />
c) scăderea vitezei de rotaţie a banilor;<br />
d) convertirea monedei naţionale în monedă străină;<br />
e) nici una din cele de mai sus.<br />
401. Câţi bani trebuie să depună la bancă un individ pentru ca, la o<br />
rată a dobânzii de 20 % anual să obţină după doi ani un câştig<br />
de 80 milioane lei?<br />
a) 100 milioane lei;<br />
b) 55,55 milioane lei;<br />
c) 44,44 milioane lei;<br />
d) 144 milioane lei;<br />
e) 165,88 milioane lei.
402. În condiţiile existenţei unui exces de cerere de fonduri de<br />
împrumut pe piaţa <strong>monetară</strong>, rata dobânzii are tendinţa de a:<br />
a) scădea;<br />
b) creşte;<br />
c) rămâne la acelaşi nivel;<br />
d) egala întotdeauna rata inflaţiei;<br />
e) ajunge la zero.<br />
403. Pe piaţa <strong>monetară</strong>, la o rată anuală a dobânzii de 15% există<br />
un exces de fonduri de împrumut în timp ce la o rată anuală a<br />
dobânzii de 25% apare un deficit de fonduri de împrumut.<br />
Rata dobânzii de echilibru pe piaţa <strong>monetară</strong> este:<br />
a) mai mică de 15%;<br />
b) între 15% şi 25%;<br />
c) mai mare de 25%;<br />
d) întotdeauna egală cu rata inflaţiei;<br />
e) zero.<br />
404. În situaţia în care cererea de fonduri de împrumut creşte mai<br />
rapid faţă de oferta de fonduri de împrumut, rata dobânzii de<br />
echilibru pe piaţa <strong>monetară</strong>:<br />
a) creşte;<br />
b) scade;<br />
c) rămâne constantă;<br />
d) este zero;<br />
e) este întodeauna egală cu rata inflaţiei.<br />
405. Pe piaţa <strong>monetară</strong> cererea şi oferta de fonduri de împrumut<br />
sunt Cm=10-20d’ şi Om=5+30d’, unde d’ reprezintă rata<br />
dobânzii. La echilibru, rata dobânzii şi mărimea fondurilor de<br />
împrumut sunt:<br />
a) 15% şi respectiv 8 mii mld. lei;<br />
b) 15% şi respectiv 10 mii mld. lei;<br />
c) 10% şi respectiv 8 mii mld. lei;<br />
d) 10% şi respectiv 10 mii mld. lei;<br />
e) 25% şi respectiv 10 mii mld. lei.
406. Dacă dobânda activă este mai mică decât dobânda pasivă<br />
atunci:<br />
a) banca înregistrează profit ;<br />
b) banca înregistrează pierderi ;<br />
c) câştigul bancar este egal cu dobânda activă ;<br />
d) câştigul bancar este egal cu dobânda pasivă;<br />
e) căştigul bancar va creşte.<br />
407. Prin operaţiunile specifice pieţei <strong>monetare</strong> are loc, în<br />
principal:<br />
a) menţinerea constantă a <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />
b) diminuarea tensiunii <strong>dintr</strong>e nevoi şi resurse;<br />
c) corelarea salariului nominal cu rata inflaţiei;<br />
d) reglarea cantităţii de monedă din <strong>economie</strong> în funcţie de<br />
activităţile economice;<br />
e) corelarea salariului nominal cu salariul real.<br />
408. În care din situaţiile de mai jos, banii îndeplinesc funcţia de<br />
mijloc de schimb:<br />
a) se achită o marfă cumpărată anterior;<br />
b) se achită impozitele;<br />
c) se cumpără un bun economic;<br />
d) se depun la bancă în vederea obţinerii unei dobânzi;<br />
e) se plătesc salariile.
409. Masa <strong>monetară</strong> poate creşte dacă:<br />
a) viteza de circulaţie a banilor scade cu 50%, iar valoarea<br />
bunurilor şi serviciilor supuse tranzacţiilor scade cu 60%;<br />
b) viteza de circulaţie a banilor rămâne constantă în timp ce<br />
preţurile cresc de 2 ori;<br />
c) preţurile rămân constante, iar viteza de circulaţie a banilor<br />
creşte cu 30%;<br />
d) indicele de modificare a valorii tranzacţiilor este egal cu<br />
indicele de modificare a vitezei de circulaţie a banilor;<br />
e) viteza de circulaţie a banilor rămâne constantă în timp ce<br />
valoarea bunurilor şi serviciilor supuse tranzacţiei scade de 3 ori.<br />
410. Creşterea ratei rezervelor obligatorii determină:<br />
a) creşterea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />
b) scăderea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong>;<br />
c) creşterea volumului de credite acordate de bănci faţă de<br />
perioada anterioară;<br />
d) scăderea ratei dobânzii;<br />
e) creşterea duratei de acordare a creditelor.<br />
411. Dacă viteza de rotaţie a banilor creşte de 2 ori, iar masa<br />
<strong>monetară</strong> scade cu 30%, atunci valoarea bunurilor şi<br />
serviciilor supuse tranzacţiei înregistrează:<br />
a) o creştere de 1,4 ori;<br />
b) o scădere de 40 um;<br />
c) o creştere de 1,5 ori;<br />
d) o creştere de 15%;<br />
e) o scădere de 0,7 ori.<br />
412. Puterea de cumpărare a banilor este dată de:<br />
a) viteza de rotaţie a banilor;<br />
b) cursul de schimb;<br />
c) materialele din care sunt confecţionate monedele;<br />
d) cantitatea de bunuri şi servicii care poate fi achiziţionată<br />
cu o unitatea <strong>monetară</strong>;<br />
e) cursul acţiunilor.
413. Când se micşorează rezervele obligatorii ale băncilor<br />
comerciale, se produce:<br />
a) scumpirea creditului;<br />
b) reducerea ratei dobânzii;<br />
c) reducerea investiţiilor;<br />
d) creşterea numărului şomerilor;<br />
e) scăderea producţiei.<br />
414. Rata dobânzii se stabileşte, în general, de către:<br />
a) deponent, la constituirea unui depozit bancar;<br />
b) bancă, la acordarea unui credit bancar;<br />
c) cererea şi oferta de pe piaţa <strong>monetară</strong>;<br />
d) un deponent şi bancă în momentul constituirii unui<br />
depozit;<br />
e) bancă şi cel care obţine un împrumut de la aceasta.<br />
415. Banii nu sunt:<br />
a) unitate etalon;<br />
b) o convenţie socială;<br />
c) un bun liber;<br />
d) un mijloc de schimb şi de plată;<br />
e) un mijloc de rezervă şi economisire.<br />
416. Geneza banilor constă în:<br />
a) descoperirea metalelor preţioase;<br />
b) schimbul de bunuri economice pe baza diviziunii sociale<br />
a muncii;<br />
c) baterea monedei;<br />
d) reglementările <strong>monetare</strong> din fiecare ţară;<br />
e) funcţionarea normală a sistemului bancar.
417. Punctul de plecare pentru existenţa banilor a fost apariţia:<br />
a) monedelor de aur şi argint;<br />
b) bancnotelor;<br />
c) monedei scripturale;<br />
d) schimbului;<br />
e) statului.<br />
418. Cele două funcţii principale ale primelor forme de bani au<br />
fost:<br />
a) mijloc de schimb şi mijloc de măsură (etalon) pentru<br />
celelalte bunuri;<br />
b) mijloc de schimb şi mijloc de plată;<br />
c) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi<br />
mijloc de plată;<br />
d) mijloc de măsură (etalon) pentru celelalte bunuri şi<br />
mijloc de rezervă şi economisire;<br />
e) mijloc de schimb şi mijloc de rezervă şi economisire.<br />
419. Primele forme de bani au fost:<br />
a) moneda scripturală;<br />
b) bancnotele;<br />
c) monezile metalice;<br />
d) monezile de aur şi argint;<br />
e) bunuri (obiecte).<br />
420. Convertibilitatea bancnotelor pe metale preţioase a fost<br />
eliminată în:<br />
a) sec. VII-VI î.Hr.;<br />
b) sec. al XVI-lea;<br />
c) sec. al XVII-lea;<br />
d) după 1920;<br />
e) după 1971.
421. Spre deosebire de bancnotele existente până la primul<br />
război mondial, bancnotele contemporane:<br />
a) nu pot fi utilizate la cumpărarea metalelor preţioase;<br />
b) nu sunt convertibile în metale preţioase;<br />
c) sunt convertibile în metale preţioase;<br />
d) nu intră în sfera noţiunii generice de bani;<br />
e) nu sunt cuprinse în masa <strong>monetară</strong>.<br />
422. Nu intră în sfera noţiunii generice de bani:<br />
a) monezile metalice;<br />
b) bancnotele;<br />
c) moneda scripturală;<br />
d) acţiunile şi obligaţiunile care se tranzacţionează<br />
ocazional pe piaţa extra-bursieră;<br />
e) alte instrumente care sunt acceptate ca mijloace de<br />
schimb şi plată.<br />
423. Nu este funcţie a banilor:<br />
a) mijloc de schimb;<br />
b) mijloc de măsură a activităţii economice;<br />
c) mijloc de plată;<br />
d) mijloc de asigurare a unei puteri constante de<br />
cumpărare;<br />
e) mijloc de rezervă şi economisire, formă universală a<br />
avuţiei.<br />
424. Creează masă <strong>monetară</strong>:<br />
a) doar banca centrală;<br />
b) doar băncile comerciale;<br />
c) banca centrală şi băncile comerciale;<br />
d) guvernul;<br />
e) banca centrală şi guvernul.
425. Numerarul se transformă în bani scripturali prin:<br />
a) depunerea numerarului într-un cont bancar;<br />
b) ridicarea numerarului <strong>dintr</strong>-un cont bancar;<br />
c) acordarea de către o bancă a unui credit în numerar;<br />
d) schimbarea valutei în lei;<br />
e) schimbarea leilor în valută.<br />
426. În perioada contemporană, masa <strong>monetară</strong> este formată, în<br />
cea mai mare parte, din:<br />
a) monezi metalice;<br />
b) bancnote;<br />
c) bani scripturali;<br />
d) numerar;<br />
e) alte instrumente recunoscute ca monedă.<br />
427. Viteza de rotaţie a banilor se accelerează atunci când:<br />
a) cantitatea bunurilor supuse tranzacţiilor se reduce,<br />
ceilalţi factori rămânând constanţi;<br />
b) preţurile cresc, ceilalţi factori rămânând constanţi;<br />
c) masa <strong>monetară</strong> creşte, ceilalţi factori rămânând<br />
constanţi;<br />
d) preţurile cresc în aceeaşi măsură ca şi masa <strong>monetară</strong>, în<br />
condiţiile în care cantitatea bunurilor supuse<br />
tranzacţiilor rămâne constantă;<br />
e) preţurile cresc în măsura în care se reduce cantitatea<br />
bunurilor supuse tranzacţiilor, în condiţiile în care masa<br />
<strong>monetară</strong> rămâne constantă.<br />
428. Valoarea banilor reprezintă cantitatea de bunuri care poate<br />
fi cumpărată cu:<br />
a) o unitate <strong>monetară</strong>;<br />
b) masa <strong>monetară</strong>;<br />
c) numerarul în circulaţie;<br />
d) moneda scripturală;<br />
e) salariul nominal.
429. Puterea de cumpărare a unităţii <strong>monetare</strong> se reduce dacă:<br />
a) preţurile se reduc;<br />
b) preţurile cresc;<br />
c) masa <strong>monetară</strong> se reduce;<br />
d) masa <strong>monetară</strong> creşte;<br />
e) salariul nominal se reduce.<br />
430. Puterea de cumpărare a unităţii <strong>monetare</strong> nu depinde de:<br />
a) salariul real;<br />
b) starea generală a <strong>economie</strong>i;<br />
c) eficienţa economică;<br />
d) încrederea în moneda naţională;<br />
e) nivelul general al preţurilor.<br />
431. Dezechilibrul inflaţionist se caracterizează prin evoluţia<br />
divergentă a <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> şi a:<br />
a) preţurilor;<br />
b) vitezei de rotaţie a banilor;<br />
c) cantităţii bunurilor supuse tranzacţiilor;<br />
d) salariului nominal;<br />
e) dobânzilor.<br />
432. Cererea de monedă provine de la:<br />
a) banca centrală;<br />
b) agenţii economici cu nevoi de finanţare;<br />
c) agenţii economici care cheltuiesc mai puţin decât<br />
lichidităţile proprii;<br />
d) bănci şi alte instituţii financiare cu disponibilităţi<br />
temporare;<br />
e) excedentul trezoreriei.
433. Oferta de monedă provine de la:<br />
a) agenţii economici care cheltuiesc mai mult decât<br />
lichidităţile proprii;<br />
b) agenţi economici cu nevoi de finanţare;<br />
c) banca centrală (de emisiune) şi agenţii economici cu<br />
disponibilităţi temporare;<br />
d) deficitul trezoreriei;<br />
e) populaţia care cheltuieşte mai mult decât lichidităţile<br />
proprii.<br />
434. Rata dobânzii se reduce dacă:<br />
a) nevoile de finanţare din <strong>economie</strong> cresc;<br />
b) oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă<br />
creşte;<br />
c) oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se reduce;<br />
d) deficitul trezoreriei creşte;<br />
e) banca centrală emite mai puţină monedă.<br />
435. Rata dobânzii creşte dacă:<br />
a) disponibilităţile temporare din <strong>economie</strong> cresc;<br />
b) oferta de monedă se reduce, iar cererea de monedă<br />
creşte;<br />
c) oferta de monedă creşte, iar cererea de monedă se<br />
reduce;<br />
d) excedentul trezoreriei creşte;<br />
e) banca centrală emite mai multă monedă.<br />
436. Economisirea este descurajată atunci când:<br />
a) rata dobânzii se reduce;<br />
b) rata dobânzii rămâne constantă;<br />
c) rata dobânzii creşte;<br />
d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;<br />
e) rata dobânzii este mai mare decât deprecierea monedei;<br />
naţionale.
437. Bonitatea financiară a unui agent economic este redusă<br />
dacă:<br />
a) rata profitului este mai mare decât rata dobânzii;<br />
b) riscul proiectului pentru care se solicită finanţare este<br />
scăzut;<br />
c) agentul economic respectiv are datorii restante mari;<br />
d) cererea pentru producţia agentului economic respectiv<br />
este în creştere;<br />
e) profitul pe seama proiectului pentru care se solicită<br />
finanţare acoperă restituirea creditului şi plata dobânzii.<br />
438. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie<br />
inversă cu:<br />
a) riscul creditului;<br />
b) mărimea creditului;<br />
c) durata angajamentelor asumate de debitori;<br />
d) bonitatea debitorului;<br />
e) înclinaţia spre prudenţă a băncii.<br />
439. În cadrul pieţei <strong>monetare</strong> au loc tranzacţii privind:<br />
a) emiterea de titluri de proprietate;<br />
b) cumpărarea şi vânzarea de acţiuni;<br />
c) cumpărarea şi vânzarea de obligaţiuni;<br />
d) finanţarea şi refinanţarea;<br />
e) cumpărarea şi vânzarea bunurilor în rate.<br />
440. Sursa creditelor este:<br />
a) amortizarea capitalului tehnic fix;<br />
b) profiturile firmelor;<br />
c) depunerile bancare ale agenţilor economici;<br />
d) veniturile bugetare;<br />
e) cheltuielile bugetare.
441. Dobânzile încasate nu depind de:<br />
a) resursele băneşti atrase;<br />
b) resursele băneşti plasate;<br />
c) durata plasamentelor;<br />
d) preţul obligaţiunilor;<br />
e) rata de piaţă a dobânzii.<br />
442. În mod normal, rata dobânzii active este:<br />
a) mai mare decât rata dobânzii pasive;<br />
b) egală cu rata dobânzii pasive;<br />
c) mai mică decât rata dobânzii pasive;<br />
d) egală cu rata dobânzii pasive dacă profitul băncii este<br />
nul;<br />
e) egală cu rata dobânzii pasive dacă profitul băncii este<br />
egal cu cheltuielile de funcţionare.<br />
443. Trezoreria:<br />
a) este o bancă comercială;<br />
b) atrage depozite de la populaţie şi acordă credite<br />
agenţilor economici;<br />
c) este o bancă a statului care centralizează şi gestionează<br />
fondurile publice;<br />
d) realizează schimb valutar pentru persoanele fizice,<br />
rezidenţi şi nerezidenţi;<br />
e) are surplus de fonduri dacă bugetul este deficitar.<br />
444. Între împrejurările care duc la creşterea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong> se<br />
include:<br />
a) reducerea preţurilor interne;<br />
b) reducerea cantităţii bunurilor marfare;<br />
c) acoperirea deficitului bugetar;<br />
d) creşterea vitezei de rotaţie a banilor;<br />
e) vânzarea de valută de către banca centrală.
445. Între operaţiunile prin care are loc creşterea <strong>masei</strong><br />
<strong>monetare</strong>, se include:<br />
a) limitarea creditului;<br />
b) rambursarea creditelor;<br />
c) emisiunea <strong>monetară</strong>;<br />
d) schimbul valutar al monedei interne pe alte monede<br />
convertibile;<br />
e) creşterea vitezei de rotaţie a banilor.<br />
446. Între împrejurările care duc la restrângerea <strong>masei</strong> <strong>monetare</strong><br />
se include:<br />
a) creşterea preţurilor interne;<br />
b) creşterea cantităţii bunurilor economice marfare;<br />
c) acoperirea deficitului bugetar;<br />
d) creşterea vitezei de rotaţie a banilor;<br />
e) cumpărarea de valută de către banca centrală.<br />
447. Între operaţiunile prin care are loc restrângerea <strong>masei</strong><br />
<strong>monetare</strong>, se include:<br />
a) acordarea de credite de către băncile comerciale;<br />
b) refinanţarea băncilor comerciale de către banca centrală;<br />
c) emisiunea <strong>monetară</strong>;<br />
d) vânzarea de valută de către banca centrală;<br />
e) reducerea vitezei de rotaţie a banilor.<br />
448. În intervalul T0 – T1, cantitatea de bunuri supusă<br />
tranzacţiilor se dublează, preţurile cresc cu 10% iar viteza<br />
de rotaţie a monedei se triplează. Masa <strong>monetară</strong>:<br />
a) creşte cu 73%;<br />
b) nu se modifică;<br />
c) este egală cu 73% din cea iniţială;<br />
d) scade cu 25%;<br />
e) creşte cu 27%.
449. Atunci când masa <strong>monetară</strong> este de 20000 miliarde u.m. iar<br />
volumul valoric al tranzacţiilor de 80000 miliarde u.m.,<br />
viteza de rotaţie a banilor este:<br />
a) 0,25;<br />
b) 1;<br />
c) 4;<br />
d) 0,5;<br />
e) 1,2.<br />
450. În T0 masa <strong>monetară</strong> este de 3000 miliarde u.m. În perioada<br />
T0 – T1, sistemul bancar acordă credite de 300 miliarde u.m.<br />
iar credite de 200 miliarde u.m. ajung la scadenţă şi trebuie<br />
rambursate către bănci. Atunci, masa <strong>monetară</strong> în T1 este:<br />
a) 3300 miliarde u.m.;<br />
b) 3000 miliarde u.m.;<br />
c) 3200 miliarde u.m.;<br />
d) 3100 miliarde u.m.;<br />
e) 3500 miliarde u.m.<br />
451. Dacă preţurile cunosc o reducere generalizată de 25%,<br />
puterea de cumpărare a monedei:<br />
a) creşte cu 20%;<br />
b) scade cu 25%;<br />
c) creşte cu 33,33%;<br />
d) nu se modifică;<br />
e) scade cu 80%.<br />
452. La un curs de 35000 lei la 1 dolar, dacă intră în ţară 100<br />
milioane de dolari şi ies 80 milioane de dolari, iar celelalte<br />
condiţii nu se modifică, atunci masa <strong>monetară</strong> în circulaţie:<br />
a) scade cu 700 miliarde u.m.;<br />
b) creşte cu 700 miliarde u.m.;<br />
c) scade cu 3500 miliarde u.m.;<br />
d) creşte cu 2800 miliarde u.m.;<br />
e) scade cu 1700 miliarde u.m.
453. Volumul valoric al tranzacţiilor este 140000 u.m. iar viteza de<br />
rotaţie a monedei este de 7. Masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este:<br />
a) 14000 u.m.;<br />
b) 20000 u.m.;<br />
c) 10000 u.m.;<br />
d) 140000 u.m.;<br />
e) 98000 u.m.<br />
454. Atunci când masa <strong>monetară</strong> este 30000 u.m. iar volumul<br />
valoric al tranzacţiilor 150000 u.m., viteza de rotaţie a<br />
monedei este:<br />
a) 3;<br />
b) 0,2;<br />
c) 1;<br />
d) 0,5;<br />
e) 5.<br />
455. Masa <strong>monetară</strong> creşte cu 26% iar preţurile cresc cu 20%.<br />
Dacă viteza de rotaţie a monedei este constantă, atunci<br />
volumul fizic al tranzacţiilor:<br />
a) creşte cu 5%;<br />
b) scade cu 26%;<br />
c) creşte cu 26%;<br />
d) nu se modifică;<br />
e) creşte cu 20%.<br />
456. În intervalul T0 – T1, masa <strong>monetară</strong> creşte de la 5000<br />
miliarde u.m. la 12000 miliarde u.m. În acelaşi interval,<br />
valoarea tranzacţiilor creşte de la 10000 la 36000 miliarde<br />
u.m. Viteza de circulaţie a banilor în T0 şi T1 este:<br />
a) 2 şi, respectiv 1,5;<br />
b) 2 şi, respectiv 3;<br />
c) 2,5 şi, respectiv 1,5;<br />
d) 3 şi, respectiv 3,5;<br />
e) 3 şi, respectiv 2,5.
457. În intervalul T0 – T1, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu<br />
8%, volumul fizic al tranzacţiilor cu 12%, iar preţurile cresc<br />
cu 6%. Viteza de rotaţie a monedei:<br />
a) creşte cu 1,92%;<br />
b) scade cu 1,92%;<br />
c) creşte cu 10%;<br />
d) creşte cu 9,92%;<br />
e) scade cu 9,92%.<br />
458. Atunci când preţurile cunosc o creştere generalizată de<br />
25%, puterea de cumpărare a monedei:<br />
a) creşte cu 20%;<br />
b) scade cu 25%;<br />
c) scade cu 20%;<br />
d) nu se modifică;<br />
e) scade cu 80%.<br />
459. În T1 faţă de T0, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu 50%.<br />
Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe piaţă<br />
sporeşte cu 25%, viteza de rotaţie a monedei:<br />
a) scade cu 16,67%;<br />
b) creşte cu 83,33%;<br />
c) scade cu 83,33%;<br />
d) nu se modifică;<br />
e) creşte cu 166,67%.<br />
460. Dacă masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este de 15000 miliarde<br />
u.m. şi viteza de rotaţie a monedei este 4, atunci valoarea<br />
tranzacţiilor pe piaţă este:<br />
a) 3750 miliarde u.m.;<br />
b) 60000 miliarde u.m.;<br />
c) 30000 miliarde u.m.;<br />
d) 90000 miliarde u.m.;<br />
e) 15000 miliarde u.m.
461. Atunci când masa <strong>monetară</strong> în circulaţie este 20000<br />
miliarde u.m., iar valoarea tranzacţiilor pe piaţă de 120000<br />
miliarde u.m., viteza de rotaţie a monedei este:<br />
a) 16,66;<br />
b) 6,66;<br />
c) 6;<br />
d) 1;<br />
e) 1,66.<br />
462. În T1 faţă de T0, masa <strong>monetară</strong> în circulaţie creşte cu<br />
200%. Dacă în acelaşi interval valoarea tranzacţiilor pe<br />
piaţă sporeşte cu 50%, viteza de rotaţie a monedei:<br />
a) creşte cu 50%;<br />
b) scade cu 150%;<br />
c) creşte cu 100%;<br />
d) scade cu 100%;<br />
e) scade cu 50%.