2 - Zorile

zorile.ro

2 - Zorile

www.zorile.ro

Äâóÿçû÷íûé åæåìåñÿ÷íèê Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè,îñíîâàííûé â 1990 ã. ¹ 1 (218)/2011

Periodic bilingv lunar al Comunit@]ii Ru}ilor Lipoveni din Rom$nia. Fondat ^n 1990. Nr. Nr.

1 (218)/2011. ISSN/1221-6550

Administra\ia Fondului pentru Mediu organizeaz[ sesiuni de depunere a

proiectelor pe urm[toarele domenii: de înlocuire sau de completare a sistemelor

clasice de înc[lzire cu sisteme care utilizeaz[ energie solar[, energie geotermal[ =i

energie eolian[ ori alte sisteme care conduc la îmbun[t[\irea calit[\ii aerului, apei =i

solului; de îmbun[t[\ire a calit[\ii mediului prin împ[durirea terenurilor agricole

degradate; de îmbun[t[\ire a

calit[\ii mediului prin

realizarea de spa\ii verzi în

localit[\i. Aceste proiecte pot

fi accesate de mediul privat,

institu\ii publice sau ONGuri.

Mai multe informa\ii

pute\i ob\ine acces`nd site-ul

www.afm.ro.

‚... detalii la pag. 8ƒ

Iarna este anotimpul în care orice copil a=teapt[ cu

ner[bdare =i emo\ie întâlnirea cu Mo= Cr[ciun, Père

Noel, Santa Klaus, cu acel personaj care îi recompenseaz[

la sfâr=it de an pe to\i copiii

cumin\i =i harnici. Ded

Moroz este singurul care

vine înso\it de un personaj

feminin, unic în mitologia

aferent[ acestei perioade din

an. Snegurocika, nepo\ica

lui Ded Moroz, f[urit[, conform

unui basm popular rusesc,

din z[pad[, este nelipsit[

la serb[rile copiilor.

‚... detalii la pag. 6ƒ


omunitatea ru=ilor lipoveni din Ghind[re=ti

a organizat în data de 14 ianuarie a.c. un

eosebit spectacol în cinstea Noului An pe stil

echi, spectacol ce a g[zduit nu mai pu\in de 8

nsambluri de cântece =i dansuri tradi\ionale ale

u=ilor lipoveni.

Invita\ii de onoare ai acestui eveniment au

ost dl. Silviu Feodor, director adjunct al CRLR

i dl. Mihail Mihailovici Reva, consulul general

l Federa\iei Ruse la Constan\a. De asemenea,

a eveniment au participat =i membri ai

onsiliului Local al Prim[riei Ghind[re=ti, proesori

ai +colii Generale din Ghind[re=ti, dar =i

ul\i etnici ru=i lipoveni din localitate, care au

ecis s[ petreac[ Noul An împreun[, la sediul

omunit[\ii.

Sala de festivit[\i a sediului CRL

hind[re=ti a devenit în scurt timp

eînc[p[toare, la fel ca celelalte s[li, care erau

rhipline cu cele opt ansambluri ce urmau s[

rce pe scen[.

+i, fiindc[ tot pomenesc despre ansambluri,

= vrea s[ le =i enum[r, deoarece au avut o presa\ie

remarcabil[, reu=ind s[ smulg[ publicului

umeroase aplauze.

A=adar, voi începe cu ansamblul “Maliutki”

l Gr[dini\ei Ghind[re=ti, format din ml[di\e

inere ce vor duce în viitor tradi\ile ru=ilor

ipoveni; ansamblul “Matrio=ki” al +colii

enerale Ghind[re=ti, format din copiii claselor

– IV, care ne-au încântat cu o scenet[ =i

elodii specifice s[rb[torilor de iarn[; ansamlul

de dansuri tradi\ionale ruse=ti =i cântece

eligioase “Step by Step” al +colii Generale,

lasa a IV-a; ansamblul de cântece =i dansuri

radi\ionale “Vesiolîe Novosiolki”, format din

opiii claselor V-VIII ai +colii Generale

hind[re=ti; ansamblul de dansuri tradi\ionale

Dunaiskie Tan\orî” al ATRL Ghind[re=ti;

nsamblul de cântece tradi\ionale “Goluboe

ore” al CRL Constan\a =i, nu în ultimul rând,

nsamblul de femei “Novosiolki” =i cel de

[rba\i “Novosiolskie Kazaki” al CRL

hind[re=ti.

Ded Moroz a f[cut anul acesta o excep\ie,

relungindu-=i programul de lucru, spre bucuria

opiilor, care au avut ocazia s[ se întâlneasc[

nc[ o dat[ cu el. Mo=ului nici c[ i-a p[rut r[u.

opiii i-au cântat, au dansat iar la primirea

arurilor i-au spus =i câteva versuri.

www.zorile.ro

A=adar, atmosfer[ a

fost incredibil[. Ropote

de aplauze, ritmuri de

muzic[ ruseasc[, kazaciok,

tineri =i b[trâni

savurând din spiritul de

s[rb[toare, cu alte

cuvinte – o sear[ de

neuitat.

Spectacolul a durat patru ore, timp în care

to\i arti=tii au dat ce au avut mai bun pentru a

bucura spectatorii, =i pot s[ v[ spun c[ au

reu=it. Dup[ încheierea spectacolului muzica a

continuat, iar în astfel de condi\ii picioarelor le

era interzis s[ se opreasc[. Era Anul Nou =i

nimeni nu st[tea jos. Astfel am petrecut pân[ la

miezul nop\ii, când a venit momentul s[

încheiem s[rb[toarea, a=a cum se cuvine, cu un

grandios foc de artificii, în premier[ pentru

CRL Ghind[re=ti, acompaniat

de “Mnogaia Leta” cântat la

unison de cei prezen\i.

Pretutindeni z[reai oameni cu

zâmbetul pe buze, oameni

bucuro=i, cu o atitudine pozitiv[,

iar noi, organizatorii,

nici c[ puteam primi o

r[splat[ mai mare decât

aceast[ imagine euforic[.

A= dori s[ mul\umesc

tuturor celor care au f[cut din

acest eveniment o adev[rat[

s[rb[toare: sincere

mul\umiri d-lui

Platon Zaharia, dlui

Eftei Damian, dlui

Artion Nicu, dnei

Demid Anfisa,

d-nei Patap Ani, dnei

Tacu Claudia,

d-nei Evtei

Ecaterina, d-nei

Trefil Lenu\a,

membrilor ATRL

Ghind[re=ti =i

Comitetului Local

al CRL Ghind[re=ti,

precum =i tuturor

acelor care au dus

la îndeplinire acest

Conform Legii Presei,

responsabilitatea juridic[ pentru

con\inutul articolului apar\ine

autorului.

Îòâåòñòâåííîñòü çà äîñòîâåðíîñòü

èíôîðìàöèè íåñóò àâòîðû.

Republicarea materialelor

- numai cu acordul redac\iei.

Ïåðåïå÷àòêà òîëüêî ïî ñîãëàñîâàíèþ

ñ ðåäàêöèåé.

Ðåäàêòîð:

Êðèñòèíà Àíòîíèÿ Àíîðå

Ýëåêòðîííàÿ òåõíîðåäàêöèÿ

Ëåîí Ãðèãîðå

Àäðåñ ðåäàêöèè:

Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,

nr. 10, cod 010916

Òåë: (‡4)021 315 31 04

Ôàêñ: (‡4)021 312 09 94

Òåë. ìîá.: (‡4)0735 012 903

E-mail: office@zorile.ro

www.zorile.ro

2

eveniment.

Cu deosebit[ stim[, respect =i recuno=tin\[,

v[ mul\umim d-le Miron Ignat, pentru

sus\inerea neîntrerupt[ pe care ne-o oferi\i!

În final, transmit tuturor ru=ilor lipoveni, din

\ar[ =i din str[in[tate, mult[ s[n[tate, fericire,

putere de munc[, iubire =i UN AN NOU

FERICIT!

Filat Valentin

Pre=edinte ATRL Ghind[re=ti

Punctul de vedere al redac\iei

nu coincide de fiecare dat[ cu cel al

autorilor materialelor publicate.

Ìíåíèå ðåäàêöèè ìîæåò íå ñîâïàäàòü

ñ ìíåíèåì àâòîðîâ ñòàòåé.

Manuscrisele, scrisorile =i

fotografiile nu se ]napoiaz[.

Ðóêîïèñè,ïèñüìà,ôîòîãðàôèè

íå âîçâðàùàþòñÿ.

Redactor:

Cristina Antonia Anore

Tehnoredactare computerizat[:

Leon Grigore

Adresa redac\iei:

Bucure=ti, sector 1. str. Dr Ra\iu,

nr. 10, cod 010916

Tel: (‡4) 021 315 31 04

Fax: (‡4) 021 312 09 94

Tel. mobil: (‡4) 0735 012 903

E-mail: office@zorile.ro

www.zorile.ro


3

Pe data de 11 decembrie 2010, la Casa de

cultur[ din ora=ul Babadag, jude\ul Tulcea,

a avut loc Festivalul de datini =i obiceiuri populare

“Leru-i ler”, edi\ia a X-a, dedicat

s[rb[torilor Cr[ciunului =i Anului Nou.

La acest eveniment au participat =i elevii

claselor I =i a II-a din comuna Slava Cerchez[,

care au ob\inut locul al III-lea. Îns[ nu locul pe

care s-au clasat este atât de important sau faptul

c[ au participat pentru prima oar[ la o astfel de

www.zorile.ro

competi\ie, ci, mai ales, faptul c[ au

fost împreun[ copii români =i

lipoveni.

Ace=tia, a=a cum se vede în

fotografie, au prezentat un program

de colinde, datini =i obiceiuri, atât

române=ti cât =i lipovene=ti, într-o

îmbinare de excep\ie.

Copiii – frumo=i =i talenta\i,

îmbr[ca\i în minunatele costume

na\ionale – =i-au unit

vocile în colinde =i

datini str[vechi, din

dou[ culturi diferite, dar al[turate

prin credin\a în Dumnezeu =i

dragostea de oameni, a=a cum

numai ei =tiu s-o fac[.

Dup[ sus\inerea programului,

elevii participan\i la festival au

fost servi\i cu pira=chi lipovene=ti

=i cu cozonac de post =i gogo=i

preparate de m[mici =i bunici,

multe dintre ele prezente în sal[

Ded Moroz ]n vizit[ la copiii lipoveni

În seara zilei de 14 ianuarie 2011 – de Anul

Nou pe rit vechi – copiii din satul

Sfi=tovca, jud. Tulcea l-au a=teptat cu mult[

bucurie pe Ded Moroz.

Mo=ul a venit tocmai pe înserat, obosit de

atâta drum, c[ci este ceva vreme de când el a

plecat a colinda prin lumea întreag[, s[

aduc[ daruri frumoase pentru copiii cumin\i

=i ascult[tori.

Dar Mo=ul, la cap[t de drum, s-ar fi

îndreptat cât mai repede spre c[su\a sa de la

Polul Nord, s[ se odihneasc[ sau s[-=i

preg[teasc[ sania cu reni pentru iarna

viitoare, dac[ n-ar fi trecut mai înainte pe la

sediul CRLR din Bucure=ti, unde a aflat c[ =i

la Sfi=tovca mai sunt copii, =i ace=tia sunt

cumin\i =i buni.

Mare i-a fost bucuria Mo=ului s[ aud[ a=a

ceva =i iat[-l c[ a venit într-un suflet,

înc[rcat de daruri, dulciuri, mere, portocale,

mandarine, c[r\i =i caiete, pentru feti\ele ce

merg la =coal[, =i juc[rii pentru cei mici,

care mai sunt purta\i în bra\e de m[micile

lor.

+-apoi Mo=ul a mai adus o urare de

s[n[tate =i bucurii pentru to\i locuitorii satului

Sfi=tovca.

În fa\a bradului mare =i frumos

împodobit, Mo=ul a ascultat poezii =i ur[tura

de Anul Nou, iar grupul vocal „Zorile”,

acompaniat la armonic[ de Iacob Pancratov

=i Laz[r Cu\ov, i-a cântat din cele mai frumoase

cântece ale locului.

CRL Sfi=tovca

S

[rb[torile de iarn[ sunt un prilej de bucurie

pentru copii dar =i pentru p[rin\i. Cu mare

drag le-am a=teptat anul acesta =i noi, împreun[

cu elevii ru=i lipoveni din Roman. Dar cum Ded

Moroz vine mereu cu multe daruri, nu ne-am

l[sat nici noi mai prejos, a=a încep[tori cum suntem,

=i i-am preg[tit câte o poezie Mo=ului.

Împreun[ ne-am bucurat de darurile pe care ni

le-a adus Ded Moroz, dar =i doamna Pa=a

Policov, care ne-a onorat cu prezen\a dumneaei la

prima noastr[ serbare.

Mul\umim tuturor celor care s-au implicat în

S

[rb[toarea Cr[ciunului a fost prilej de bucurie

pentru credincio=ii ru=i lipoveni de pretutindeni.

Dup[ slujba religioas[, într-o amiaz[ însorit[,

copiii din satul Manolea, înso\i\i de p[rin\i =i

bunici, s-au adunat la =coala din localitate. Aici,

elevii din sat studiaz[ înc[ din clasa I limba rus[

matern[, îndruma\i de doamna profesoar[

Macarie Nastasia.

În prezen\a membrilor comunit[\ii locale a

ru=ilor lipoveni, a doamnei profesoare coordonator

a =colii, Ivanov Paulina, =i a localnicilor, elevii

au prezentat un deosebit program artistic.

Serbarea a început cu intonarea cântului religios

„Hristos Rajdaetsia” de c[tre to\i participan\ii.

Pe rând, elevii =i-au ar[tat talentul

actoricesc într-o frumoas[ dramatizare, au recitat

cu însufle\ire poezii din literatura rus[. Fetele din

grupul vocal „Bereozu=ka” au destins atmosfera

cu dansuri =i cântece tradi\ionale ruse=ti.

Spectatorii le-au r[spl[tit presta\ia cu aplauze

Pe 14 ianuarie, cu sprijinul CRLR, a venit Ded Moroz =i la

copiii din comuna Slava Cerchez[.

pentru a-=i sus\ine copiii în aceast[ prim[

apari\ie scenic[.

În încheiere, permite\i-ne ca, în numele

tuturor cadrelor didactice de la =coala cu clasele

I-VIII din Slava Cerchez[, s[ transmitem tuturor

locuitorilor României, indiferent de na\ionalitate,

un AN NOU RODNIC =i PROSPER!

În numele colectivului de cadre didactice,

Vl[descu Natalia, Ivan Valentina =i

Muscalu Alina

organizarea =i realizarea serb[rii, le dorim ca

noul an s[ le aduc[ tot ceea ce-\i doresc.

Ñ íîâûì ãîäîì!

Prof. Anghel Nadejda

binemeritate.

La sfâr=itul serb[rii, pre=edintele comunit[\ii

noastre locale, Miftode Gheorghe a \inut s[

mul\umeasc[ tuturor pentru participare =i s[ le

ureze tuturor s[rb[tori fericite =i îmbel=ugate =i a

împ[r\it copiilor pachete cu dulciuri. Pentru ei, a

fost o surpriz[ pl[cut[, ce le-a adus zâmbetul pe

buze.

Noi, cei din comunitatea local[ a ru=ilor

lipoveni din Manolea dorim s[ mul\umim tuturor

celor ce au sprijinit desf[=urarea acestei activit[\i

reu=ite. Sper[m ca în viitor s[ se organizeze mai

multe întruniri, care s[ încurajeze tineretul în a-=i

promova cultura =i tradi\iile str[bune.

Avdei L.


îðîãèå ÷èòàòåëè! Õî÷ó ðàññêàçàòü âàì î

òîì,êàê ÿ âñòðåòèëà Íîâûé ãîä ïî

òàðîìó ñòèëþ. ß íèêîãäà åãî òàê õîðîøî íå

òìå÷àëà. Îí áûë ïîëîí âåñåëüÿ,ðàäîñòè è

þáâè,êîòîðûå ïðèäàëè åìó ðóññêèå ïåñíè è

àíöû.

Ìû çàìå÷àòåëüíî ïðîâåëè ýòîò ïðàçäíèê

ìåñòå ñ ìîèìè äîðîãèìè àíñàìáëÿìè

Ãîëóáîå Ìîðå» èç ã. Êîíñòàíöà è

Äóíàéñêèå òàíöîðû» èç ñåëà Ãèíäýðåøòü

Íîâåíüêîå). Ìû áûëè ãîñòÿìè ãîñïîäèíà

ðåäñåäàòåëÿ Îáùèíû ðóññêèõ-äèïîâàí ñåëà

èíäýðåøòü Çàõàðèÿ Ïëàòîíà,êîòîðûé äàë

àì âîçìîæíîñòü ïî÷óâñòâîâàòü ñåáÿ

àñòîÿùèìè àðòèñòàìè!

Íà îòêðûòèè ìåðîïðèÿòèÿ âûñòóïèë

ðåäñòàâèòåëü Îáùèíû ðóññêèõ-ëèïîâàí

óìûíèè Ñèëóÿí Ô¸äîð,êîòîðûé ïîçäðàâèë

ò èìåíè ðóêîâîäñòâà ÎÐËÐ

îîòå÷åñòâåííèêîâ ñåëà Íîâåíüêîå ñ Íîâûì

îäîì.

Îñîáóþ ÷åñòü îêàçàëè íàì Ãåíåðàëüíûé

óññêèå-ëèïîâàíå èëè ñòàðîîáðÿäöû

èñïîêîí âåêîâ âåëè ëåòîèñ÷èñëåíèå,ïî

ëèàíñêîìó êàëåíäàðþ. Ïîýòîìó è Íîâûé

îä â èõ äîìà ïðèõîäèò òîæå «ïî ñòàðîìó»

òèëþ. Èç âñåõ òðàäèöèîííûõ îáû÷àåâ è

ðàçäíèêîâ ñàìûå ëþáèìûå – Íîâûé ãîä,

ðîâîäû çèìû è âñòðå÷à âåñíû.

Êàêîâî æå îòíîøåíèå íàøåãî íàðîäà ê

òàðèííûì òðàäèöèÿì è îáðÿäàì? ß äóìàþ,

òî ìû äîëæíû ñîõðàíÿòü èõ,áåðå÷ü,

åðåäàâàòü èç ïîêîëåíèÿ â ïîêîëåíèå,

áîãàùàòü ñòàðûå; îðãàíèçîâûâàòü

åñòèâàëè íàðîäíîãî òâîð÷åñòâà,âûñòàâêè

àöèîíàëüíîãî êîñòþìà.

ßíâàðü – ìåñÿö Ñâÿòîê è Íîâîãî ãîäà

àê äëÿ ëèïîâàí,òàê è äëÿ âñåãî ðóññêîãî

ðàâîñëàâíîãî íàðîäà.

Ðîæäåñòâî Õðèñòîâî – ïåðâûé çèìíèé

ðàçäíèê,êîòîðûé çàâåðøàåò ñòàðûé è

à÷èíàåò íîâûé ãîä. Ðîæäåñòâî ïðèõîäèò,

îãäà ïîâîðà÷èâàåò «ñîëíöå íà ëåòî,çèìà íà

îðîç».

13 ÿíâàðÿ,â Âàñèëüåâ âå÷åð,êàíóí

ðàæäàíñêîãî Íîâîãî ãîäà,ïðîâîäèòñÿ

ðàñèâàÿ ñëóæáà.

Ïî÷òè êàæäûé íîâîãîäíûé ñòîë ðóññêèõ

www.zorile.ro

êîíñóë Ðîññèéñêîé Ôåäåðàöèè â ãîðîäå

Êîíñòàíöå Ìèõàèë Ìèõàéëîâè÷ Ðåâà è åãî

ñóïðóãà,êîòîðûå ïðèáûëè íà òðàäèöèîííûé

ïðàçäíèê.

Êîãäà ìû ïðèåõàëè â ñåëî,òî,â ïåðâóþ

î÷åðåäü,íàøà ïîäðóãà Þëèÿ

Ïëàòîí ïîâåçëà íàñ íà Êðåñò,

íåäàâíî âîçäâèãíóòûé â ÷åñòü

îñíîâàòåëåé ñåëåíèÿ è â ÷åñòü

ãåðîåâ,ïàâøèõ íà ïîëÿõ áèòâ âî

âðåìÿ ìèðîâûõ âîéí. Ìû

ïîêëîíèëèñü Åìó è

ñôîòîãðàôèðîâàëè íà ïàìÿòü!

Êðåñò ñòàë ñèìâîëîì äåðåâíè,

îõðàíÿåò è çàùèùàåò ìåñòíûõ

æèòåëåé.

Ïîñëå ýòîãî ìû âåðíóëèñü â

Äîì îáùèíû ñåëà,ãäå íà÷àëîñü

ïðåäñòàâëåíèå. Íàñ ñ ðàäîñòüþ

âñòðåòèë ãîñïîäèí

ïðåäñåäàòåëü.Ñåñòðà ñèäåëà â

çðèòåëüíîì çàëå,à ÿ ïîñïåøèëà çà êóëèñû,

÷òîáû ïåðåîäåòüñÿ è âûñòóïèòü

ñ ìîèì àíñàìáëåì «Ãîëóáîå

ìîðå».

Ñïåêòàêëü,â êîòîðîì

âûñòóïèëè ìàëûøè è âçðîñëûå

èç ñ¸ë ðóññêèõ-ëèïîâàí

Ðóìûíèè,äëèëñÿ òðè ÷àñà. Åãî

ó÷àñòíèêè ñóìåëè ïåðåäàòü

çðèòåëÿì õîðîøåå íàñòðîåíèå

è ÷àñòè÷êó ðóññêîãî äóõà.

Ïîñëå ïðåäñòàâëåíèÿ âñåõ

ïðèãëàñèëè çà ñòîë ñ

íîâîãîäíåé òðàïåçîé. Ãëàâíûì

áëþäîì â ìåíþ áûëà óõà,ðûáó

äëÿ êîòîðîé â ðåêå Äóíàé

ëèïîâàí óêðàøàþò

ïèðîãè – ðàäîñòü è

ëþáîâü ñòàðîîáðÿä÷åñêèõ

õîçÿåê.

Íà Íîâûé ãîä ìîÿ

ñåìüÿ ñòàâèò ¸ëêó íà ïëîøàäè â äåðåâíå.

Ïîä ïðàçäíèê âàòàãè êîëÿäóþùèõ õîäÿò ïî

äîìàì ñåëà,ïîçäðàâëÿþò õîçÿåâ ñ Íîâûì

ãîäîì.

Ìû âñòðå÷àåì ïðàçäíèê â êðóãó ðîäíûõ,

òîâàðèøåé ïî ðàáîòå,ïîçäðàâëÿåì

ðîäñòâåíèêîâ,äðóçåé,çíàêîìûõ,ó÷èòåëåé,

ïîñûëàåì èì ïðàçäíè÷íûå îòêðûòêè,

ïîêóïàåì ïîäàðêè.

ß è ìîé áðàòèê óêðàøàåì äîìà ¸ëêó

êðàñèâûìè èãðóøêàìè,âåøàåì íà íå¸

ðàçíîöâåòíûå ñòåêëÿííûå øàðû,

ýëåêòðè÷åñêèå ãèðëÿíäû è êëàä¸ì ïîä ¸ëêó

ïîäàðêè îò ìàìû è ïàïû. Êîãäà âñå ãîòîâî,

ïðèãëàøàåì äðóçåé,íàêðûâàåì ïðàçäíè÷íûé

ñòîë. Ðîâíî â ïîëíî÷ü íàïîëíÿåì è

ïîäíèìàåì áîêàëû ñ øàìïàíñêèì,æåëàåì

äðóã äðóãó ñ÷àñòüÿ,îáíèìàåìñÿ,âêëþ÷àåì

ìóçûêó.

19 ÿíâàðÿ – Êðåùåíèå Ãîñïîäíå. Îíî

ïðàçäíóåòñÿ ó íàñ,ðóññêèõ-ëèïîâàí,øèðîêî

è òîðæåñòâåííî. Íà Êðåùåíèå ïîñëå îáåäíè

ðàíüøå ñîâåðøàëñÿ êðåñòíûé õîä èç õðàìà

íà áåðåã Äóíàÿ. Íàðîäà íà ýòîì òîðæåñòâå

áûëî âèäèìî-íåâèäèìî. Ñåé÷àñ ýòî

ïðîèñõîäèò îêîëî öåðêâè,ãäå ñòîÿò ¸ìêîñòè

4

ïîéìàë ñàì ïðåäñåäàòåëü Îáùèíû. È

äëèëñÿ ïðàçäíèê äî ïîëíî÷è,êîãäà

çàïóñòèëè â íåáî ôåéåðâåðêè. Ýòî áûë

íåîæèäàííûé è ðåäêèé äëÿ íàñ ñþðïðèç.

Íà÷àëèñü ïîçäðàâëåíèÿ è îáúÿòèÿ. Íèêòî

èç íàñ íå õîòåë,÷òîáû âå÷åð çàêîí÷èëñÿ òàê

áûñòðî,õîòåëîñü,÷òîáû îí äëèëñÿ âå÷íîñòü.

Óåõàâ âñ¸-òàêè èç ñåëà,ìû ïðîäîëæàëè ïåòü

íàðîäíûå ïåñíè äàæå â òðàíñïîðòå.

Ýòîò ïðàçäíèê ñòàë íåçàáûâàåìûì äëÿ

ìåíÿ è äëÿ ìîåé ñåñòðû,ïðèåõàâøåé íà íåãî

ñïåöèàëüíî èç Ìîñêâû.

Áëàãîäàðèì ãîñïîäèíà ïðåäñåäàòåëÿ

Çàõàðèÿ Ïëàòîíà è åãî ñåìüþ çà âëîæåííûé

òðóä,à òàêæå âñåõ,ïðèíÿâøèõ ó÷àñòèå â

îðãàíèçàöèè ìåðîïðèÿòèÿ!

Âåäü òàêèå ïðàçäíèêè è ðàçâëå÷åíèÿ

óñòðàèâàþòñÿ òîëüêî â ñðåäå ðóññêèõëèïîâàí.

Îëèìïèàäà Èçîòîâ,ó÷àùàÿñÿ IX êëàññà

êîììåð÷åñêîãî êîëëåäæà èì. Êàðîëÿ I,ã.

Êîíñòàíöà,

Êëàâäèÿ Èçîòîâ,àñïèðàíòêà èíñòèòóòà

ðóññêîãî ÿçûêà è ëèòåðàòóðû èì. À.Ñ.

Ïóøêèíà,Ìîñêâà

ñ âîäîé.

Íå ìåíåå èíòåðåñíûì ÿâëÿåòñÿ è äðóãîé

çèìíèé ïðàçäíèê – «Ìàñëåíèöà»,êîòîðûé

óñòðàèâàåòñÿ íå òîëüêî â ãîðîäàõ,íî è â

ñ¸ëàõ,ãäå îí ñîâïàäàåò ñ îêîí÷àíèåì çèìû è

ïîäãîòîâêîé ê âåñåííåìó ñåâó.

Ìû,ðóññêèå-ëèïîâàíå,äîëæíû ñîõðàíÿòü

è çàùèùàòü ðîäíîé ÿçûê,ñâîå êóëüòóðíîå è

äóõîâíîå íàñëåäèå,êðàñîòó ïðàçäíèêîâ è

îáû÷àåâ.

Âàñèëå Îëüãóöà

Ó÷åíèöà XII-îãî êëàññà ëèöåé Ã.

Ìóíòåàíó Ìóðãî÷,ã. Ìý÷èí,óåçä Òóëü÷à


5

åñ¸ëûé íîâîãîäíèé ïðàçäíèê

ñîñòîÿëñÿ â øêîëå ïðè

îñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè. Â

îñòè ê ó÷åíèêàì ïðèøëè

îëãîæäàííûå Äåä Ìîðîç è

íåãóðî÷êà. Ïîä ðàäîñòíûå

îçãëàñû äåòâîðû îíè çàæãëè

ðàñàâèöó ¸ëêó. Êîíöåðò

òêðûëè ó÷àùèåñÿ 2-3 êëàññîâ,

www.zorile.ro

èñïîëíèâøèå ïåñåíêó

«Çîëîòèñòûå ñíåæèíêè»,ïîä

êîòîðóþ òàê è õîòåëîñü

çàêðóæèòüñÿ â ñòðåìèòåëüíîì

âàëüñå. Íî ìàëü÷èøêè è

äåâ÷îíêè èç øêîëû íå òîëüêî

çàìå÷àòåëüíî ïîþò,íî è î÷åíü

õîðîøî òàíöóþò.

Çàæèãàòåëüíûì ïîëó÷èëñÿ òàíåö

÷åòâåðîêëàññíèêîâ

«Ðîáîò»,

çàñëóæèâøèé

ïîõâàëó Äåäà

Ìîðîçà.

Ñíåãóðî÷êà

âìåñòå ñî ñâîèì

äåäóøêîé

ïîäãîòîâèëè äëÿ

ðåáÿò èíòåðåñíûå

çàãàäêè,

òðåáîâàâøèå îò

ïðèñóòñòâóþùèõ

îæäåñòâî Õðèñòîâî â

åðêåçñêîé Ñëàâå

àñïîëîæåííàÿ íà þãå óåçäà

Òóëü÷à,×åðêåçñêàÿ Ñëàâà

âëÿåòñÿ îäíîé èç íàèáîëåå

ðåäñòàâèòåëüíûõ ìåñòíîñòåé,â

îòîðîé êîìïàêòíî ïðîæèâàþò

óññêèå ñòàðîâåðû (îêîëî 1500

åëîâåê,ò.å. áîëåå 95% îò âñåãî

àñåëåíèÿ).

Íà ðóññêîé êàðòå 1838 ã.

ïîìèíàåòñÿ Ñòàð Ñëàâà (ò.å.

òàðàÿ Ñëàâà,ñåé÷àñ Ðóññêàÿ

ëàâà) è Íîÿ Ñëàâà (ò.å Íîâàÿ

ëàâà,ñåé÷àñ ×åðêåçñêàÿ

ëàâà),êîòîðûå â íàñòîÿùåå

ðåìÿ ñîñòàâëÿþò êîììóíó

åðêåçñêàÿ Ñëàâà. Ÿ ìýðîì

âëÿåòñÿ ãîñïîäèí Èãíàò Èâàí –

ðåäñòàâèòåëü Îáùèíû ðóññêèõèïîâàí

Ðóìûíèè – ,

åðåèçáðàííûé íà ýòîò ïîñò óæå

-ûé ðàç.

Âîçäâèæåíèå íîâîãî êðåñòà 1981 ã.

Ãîðäîñòü æèòåëåé – êðàñîòà

îêðóæàþùåé ïðèðîäû,âåêîâûå

ëèïîâûå è äóáîâûå ëåñà,íî è èõ

ñïîñîáíîñòü ñîõðàíÿòü òðàäèöèè

ñâîèõ ïðåäêîâ,êîòîðûå âèäåëè â

îêðåñòíûõ õîëìàõ íàñòîÿùèé

ùèò ïðîòèâ ãîíèòåëåé.

Öåðêîâü îñòà¸òñÿ äëÿ

ðóññêèõ-ëèïîâàí ñåëà

×åðêåçñêàÿ Ñëàâà ñàìûì

âàæíûì äóõîâíûì ñîîðóæåíèåì.

 ñåëå äâà õðàìà,

ïðèíàäëåæàùèå äâóì

ðåëèãèîçíûì ñîãëàñèÿì: öåðêîâü

Ñâ. Äèìèòðèÿ Áåëîêðèíèöêîãî

ñîãëàñèÿ,ñâÿùåííèê Àôàíàñèé

Èâàíîâ,è öåðêîâü Ñâ. Ãåîðãèÿ

Íîâîçûáêîâñêîãî ñîãëàñèÿ,

ñâÿùåííèê Òðîôèì Êèðèëý.

Êðåñòíàÿ ãîðà – íàçâàíèå

îäíîãî èç õîëìîâ,îêðóæàþùèõ

ñåëî,íà âåðøèíå êîòîðîãî

ðàñïîëîæåí äåðåâÿííûé

êðåñò òð¸õìåòðîâîé

âûñîòû. Ïåðâûé êðåñò áûë

çäåñü âîçäâèãíóò ïåðåä

Ïåðâîé ìèðîâîé âîéíîé,à

çàòåì ðåêîíñòðóèðîâàí â

1938 è 1981 ãîäàõ.

Íàäïèñü íà êðåñòå

ãëàñèò,÷òî îí áûë

óñòàíîâëåí â 1910 ãîäó â

ïàìÿòü ðóññêîãî

ñâÿùåííèêà Âàñèëèÿ

Öàðåâà,êîòîðûé ïðèåæàë â

Ðóìûíèþ ê ñòàðîâåðàì

Íîâîçûáêîâñêîãî ñîãëàñèÿ,

áûâøèìè â òî âðåìÿ

áåñïîïîâöàìè,èñïîëíÿòü íà

ñîáðàííîñòè è âíèìàíèÿ. À íàøè

ãîñòè – äåòñêèé êîëëåêòèâ

àíñàìáëÿ ðóññêèõ-ëèïîâàí –

èñïîëíèëè ïîä ïåñíþ Ë.

Ðóñëàíîâîé «Âàëåíêè» òàíåö â

îðèãèíàëüíîé ïîñòàíîâêå.

Ïîñëå íåáîëüøîãî ïåðåðûâà

ïðàçäíèê ïðîäîëæèëñÿ â

ñïîðòèâíîì çàëå âìåñòå ñ

ãåðîÿìè ðóññêèõ íàðîäíûõ

ñêàçîê Çìååì Ãîðûíû÷åì,

Êàùååì Áåññìåðòíûì è Ëåøèì,

êîòîðûõ ïðåäñòàâëÿëè ó÷åíèêè

ñòàðøèõ êëàññîâ. Ïðàâäà,èõ

íèêòî íå èñïóãàëñÿ ,è ñêîðî

ïîñëå ñíåæíîãî áîÿ,â êîòîðîì

ïîáåäèëè,êîíå÷íî,ðåáÿòà îíè

âìåñòå ñî âñåìè ñòàëè âîäèòü

õîðîâîä ó ¸ëêè è âåðíóëè

óêðàäåííóþ Ñíåãóðî÷êó.

Ïðåäñòàâëåíèå çàêîí÷èëîñü

ïàðàäîì êàðíàâàëüíûõ êîñòþìîâ

è âðó÷åíèåì ïîäàðêîâ. Äåä

Ìîðîç ïîçäðàâèë âñåõ ñ

íàñòóïàþùèì Íîâûì Ãîäîì è îò

âñåé äóøè ïîæåëàë,÷òîáû

ïðåäñòîÿùèå ïðàçäíèêè è

íåêîòîðîå âðåìÿ äóõîâíûå

îáÿçàííîñòè.

Êàæäûé ãîä óòðîì íà

Ðîæäåñòâî,ïîñëå íî÷íîãî

áîãîñëóæåíèÿ (âñåíîùíîé) è äî

íà÷àëà ëèòóðãèè,ãðóïïà

ìîëîäûõ ëþäåé ïîäíèìàåòñÿ íà

ýòó êðóòóþ ãîðó,÷àñòî ïî ñíåãó,ñ

ôàêåëàìè è ôîíàðèêàìè,÷òîáû

ïîçäðàâèòü âñåõ æèòåëåé ñåëà ñ

ïðàçäíèêîì Ðîæäåñòâà

Õðèñòîâà.

Îòòóäà îíè âîñêëèöàþò

õîðîì: «Ãîñïîäè Èñóñå Õðèñòå,

Ñûíå Áîæèé,ïîìèëóé íàñ»,– à

ñåëü÷àíå îòâå÷àþò «Àìèíü».

Ïîñëå ýòîãî îíè ïðîñÿò

ïîçâîëåíèÿ íà ñëàâëåíèå

Õðèñòà,ãîâîðÿ: «Áëàãîñëîâèòå

Õðèñòà ñëàâèòü!». Èì îòâå÷àþò:

«Áîã áëàãîñëîâèò!»,– è îíè

íà÷èíàþò ïåòü öåðêîâíóþ

ðîæäåñòâåíñêóþ êîëÿäó

«Õðèñòîñ ðàæäàåòñÿ,ñëàâèòå»,

êîòîðàÿ çâó÷èò ïî âñåìó ñåëó.

Óòðîì êîëîêîëà îáåèõ

öåðêâåé ïðèçûâàþò âíîâü

âåðóþùèõ íà ñëóæáó. Îòâå÷àÿ

íà èõ ïðèçûâ,ñåëü÷àíå îäåâàþò

êàíèêóëû áûëè íàïîëíåíû

ðàäîñòüþ è âåñåëüåì,÷òîáû ó

ðåáÿò èñïîëíèëèñü âñå ìå÷òû è

æåëàíèÿ.

Îëüãà Âàñèëåñêó

ó÷àùàÿñÿ ñðåäíåé øêîëû ïðè

Ïîñîëüñòâå ÐÔ â Ðóìûíèè

ïðàçäíè÷íóþ öåðêîâíóþ îäåæäó

è èäóò â öåðêîâü. Äåòè áûâàþò

ñàìûå ðàäîñòíûå è

íåòåðïåëèâûå,ïîòîìó ÷òî îíè

çíàþò,÷òî îêîí÷àíèå ëèòóðãèè

çíà÷èò è îêîí÷àíèå

Ðîæäåñòâåíñêîãî ïîñòà è íà÷àëî

ñàìîãî ðàäîñòíîãî ïðàçäíèêà äëÿ

âñåãî õðèñòèÿíñòâà: ðîäèëñÿ

Ñïàñèòåëü ÷åëîâå÷åñòâà.

Ïîñëå ëèòóðãèè âñå èäóò

äîìîé è ñàäÿòñÿ çà ñòîë. Ïåðåä

“Õðèñòàñëàâøèêè” - Þëÿ,Þëÿ è Ñàøà

êóøàíüåì ïî ñòàðîîáðÿä÷åñêîìó

îáû÷àþ ìîëÿòñÿ è ïðîñÿò

ðàçðåøåíèå ó âñåé ñåìè

ðàçãîâåòüñÿ.

 ×åðêåçñêîé Ñëàâå,êàê è â

äðóãèõ îáùèíàõ ðóññêèõëèïîâàí

Ðóìûíèè,ñîõðàíèëñÿ

îáû÷àé õîäèòü ïî äîìàì ñ

ìîëèòâîé è ïåíèåì – «Õðèñòà

ñëàâèòü» â òå÷åíèå òð¸õ äíåé

Ðîæäåñòâà. Ó ñòàðîâåðîâ íåò

ñâåòñêîãî êîëÿäîâàíèÿ,ïîýòîìó

ðîæäåíèÿ Ãîñïîäà ñëàâèòñÿ

ðåëèãèîçíûì ïåíèåì íà

öåðêîâíîñëàâÿíñêîì ÿçûêå

«Õðèñòîñ ðàæäàåòñÿ,ñëàâèòå».

Êðèñòèíà Àíîðå


ERBÃRILE IERNII LA

UTEREA A DOUA

Iuliana Timofte

arna este anotimpul în care orice copil a=teapt[ cu

ner[bdare =i emo\ie întâlnirea cu Mo= Cr[ciun,

ère Noel, Santa Klaus, cu acel personaj care îi reompenseaz[

la sfâr=it de an pe to\i copiii cumin\i =i

arnici. Ded Moroz este singurul care vine înso\it de

n personaj feminin, unic în mitologia aferent[ acesei

perioade din an. Snegurocika, nepo\ica lui Ded

oroz, f[urit[, conform unui basm popular rusesc,

in z[pad[, este nelipsit[ la serb[rile copiilor.

Echipa Belka-strelka s-a întâlnit cu Snegurocika

entru prima oar[ în acest an, în luna decembrie, la

venimentul organizat de +coala Rus[.

nteractivitatea ce a caracterizat aceast[ serbare =i

aptul c[ cei din jur vorbeau exclusiv în limba rus[,

=a cum copiii credeau c[ se poate întâmpla numai

a Tulcea, Ghind[re=ti, Jurilovca sau Manolea, vor

ace de neuitat aceast[ iarn[.

La +coala Rus[ totul a îmbr[cat haina unui joc,

esf[=urat dup[ un scenariu în care actorii principali

u fost copiii. Ded Moroz a ap[rut pe scena s[lii de

pectacole înso\it de nepo\ica sa =i a dat startul

prinzând cu puterile sale magice lumini\ele pomuui

de iarn[. Apoi, pe rând, copiii din ciclul primar

i-au ar[tat abilit[\ile artistice, prezentând în fa\a

sisten\ei o serie de dansuri =i cântece. De remarcat

u fost Eva =i

ofia Feodor

are, împreun[

u colegii lor de

las[, au

emonstrat pe

cen[ talentul

uzical al

l[di\elor

oporului rus.

chipa Belkatrelka

a dat un

lus de culoare

cestui spectaol,interretând

un dans

opular pe acordurile binecunoscutului Valenki,

alenki.

Anima\ia, zâmbetele =i voia bun[ din sal[ au

ierit brusc când lumina s-a stins pe nea=teptate, iar

negurocika a disp[rut. În urma ei a r[mas doar o

crisoare prin care Vodjanoj, Ataman=a =i Koscej

nun\au c[ au r[pit-o pe fat[ =i îi a=teapt[ pe copii,

ostuma\i de carnaval, în sala de sport. Acolo ei treuia

s[ treac[ prin ni=te probe impuse de r[pitori

entru a o elibera pe Snegurocika.

Dup[ o scurt[ pauz[, la locul întâlnirii au început

[ apar[ prin\i =i prin\ese, zâne, spiridu=i, spideran-i

=i anim[lu\e, cu to\ii pu=i pe fapte mari.

alerina Anastasia, soarele-Ioana, rândunica-Diana,

rsule\ul-Iustin, Snegurocika-Miruna =i Zâna

lorilor-Ilinca s-au al[turat celorlal\i copii =i au cânat

împreun[ cu ei Dac[ vesel se tr[ie=te în limba

us[ =i în limba român[, au dansat Dansul r[\u=telor

i Kalinka, au participat la =tafete, au jucat Êîøêèûøêè

=i au ajutat la doborârea cu bulg[ri de

[pad[ a vicleanului Koscej. Trebuie men\ionat c[

ed Moroz a fost al[turi de copii, ajutându-i s[

www.zorile.ro

treac[ peste probele cele mai

grele. O explozie de bucurie

a înso\it reîntoarcerea

Snegurocik[i printre cei

mici. Acesta a fost =i

momentul în care, lipsi\i de

alte griji, gazdele au premiat

cele mai frumoase costume

de carnaval, oferindu-le

câ=tig[torilor, foarte mul\i,

de altfel, bomboane =i juc[rii pentru pomul de iarn[.

Apoi a venit momentul în care Ded Moroz a oferit

daruri micu\ilor. Copiii ru=ilor lipoveni au primit, pe

lâng[ juc[rii, dulciuri aduse tocmai din Rusia, ceea

ce ne dovede=te înc[ o dat[ c[ mo=ul =tie c[ membrii

echipei Belka-strelka se întâlnesc în fiecare

sâmb[t[ la sediul CRLR din Bucure=ti pentru a

înv[\a limba rus[ =i se bucur[ de entuziasmul cu

care ei vin la fiecare astfel de întâlnire, în loc s[

prefere s[ doarm[ sau s[ se joace mai mult.

Sala de sport, devenit[, între timp, teren de joac[

cu castele, izbu=ki, snegoviki =i altele a fost

îndelung explorat[ =i fotografiat[ dup[ care, într-un

târziu, s-a golit treptat de copiii care au declarat c[ a

fot cea mai frumoas[ serbare din decembrie 2010.

***

O dat[ cu venirea lui ianuarie, pentru cei mai

mul\i locuitori ai României s[rb[torile iau sfâr=it.

Nu acela=i lucru se întâmpl[ la ru=ii lipoveni pentru

care, în aceast[ perioad[, sfâr=it ia doar postul. Cum

Cr[ciunul este o s[rb[toare care se petrece în familie,

iar trecerea în noul an dup[ calendarul iulian a

avut loc în timpul s[pt[mânii, ru=ii lipoveni din

Bucure=ti au decis s[ se adune pentru a marca

împreun[ s[rb[torile de iarn[ la sediul CRLR din str.

Dr. Ra\iu în data de 16 ianuarie 2011 (dup[ calendarul

gregorian). Copii, p[rin\i, bunici, oaspe\i,

membri marcan\i ai CRLR au urcat în sala albastr[

dup[ terminarea slujbei de duminic[ unde Ded

Moroz a venit din nou, aducând-o cu el, desigur, =i

pe Snegurocika. Programul a început cu tradi\ionalul

Hristos rojdaetsja intonat de grupul “Starover”,

membri în corul bisericii din Bucure=ti, împreun[ cu

întreaga asisten\[.

Din nefericire, la serbare nu au putut participa

Ilinca, Diana =i Ioana, o grip[ rebel[ \inându-le

departe de noi în acea zi, îns[ Nina Nichei, Iuliana

Moldoveanu =i

Svetlana Cr[ciun, la

rug[mintea lui Ded

Moroz, au interpretat,

nu cu acela=i talent,

desigur, rolurile ce le

fuseser[ repartizate

feti\elor în programul

Novogodnie igrî. Cu

multe emo\ii, cauzate

de prezen\a atâtor

spectatori, a lui Ded

Moroz =i a

Snegurocik[i, intimida\i

de camerele de

luat vederi, Miruna,

Iustin, Anastasia =i

Antoniu au cântat, au

6

recitat poezii, au dansat =i au interpretat povestea

Repka. Darurile din partea mo=ului nu au întârziat s[

apar[, acesta recompensându-le eforturile cu juc[rii

=i dulciuri ruse=ti. Daruri au primit =i Eva =i Sofia

Feodor care au încântat pe toat[ lumea cu vocile lor,

interpretând câte un cântec în limba rus[.

Surprizele nu s-au terminat aici. Programul a

continuat cu sceneta Interviu pentru postul

Snegurocik[i (Ñîáåñåäîâàíèå íà äîëæíîñòü

Ñíåãóðî÷êè) în care au evoluat Andreea Bejenaru,

Marius Kopa =i Nina Nichei, studen\i la Facultatea

de Limbi =i Literaturi Str[ine din cadrul Universit[\ii

din Bucure=ti. Mare amatoare de poezie, Nina a

recitat Omul negru (×åðíûé ÷åëîâåê) de Serghei

Esenin, fiind secondat[ de Silviu Feodor, directorul

executiv adjunct al CRLR, care a dat glas unei variante

personalizate a poeziei Diminea\[ de iarn[

(Çèìíåå óòðî) a lui A. S. Pu=kin.

Programul artistic a luat sfâr=it cu cântecele

interpretate de un Ciubcik într-un nou format, cei

mai mul\i membri fiind studen\i la Facultatea de

Limbi =i Literaturi Str[ine: Irina Grigore, Scerbina

Anatolie, Svetlana Tambou, Andreea Bejenaru,

Iuliana Moldoveanu, Nina Nichei, Artamon Leonid,

Svetlana Cr[ciun =i Iuliana Vicolov-Timofte. Cum în

Bucure=ti sunt mul\i tineri ru=i lipoveni c[rora le

place s[ cânte, care au crescut cu cântecele noastre

tradi\onale, sper[m ca acest nucleu s[ capete propor\ii

cât mai curând.

Mul\umim tuturor celor care au f[cut posibil ca

aceast[ reuniune s[ aib[ loc în cele mai bune

condi\ii, atât conducerii CRLR, cât =i organizatorilor,

copiilor, p[rin\ilor, studen\ilor =i oaspe\ilor.

V[ d[m întâlnire pentru începutul lunii martie,

când vom saluta împreun[ venirea prim[verii în stil

tradi\ional, cu cântece =i bucate specifice

Masleni\ei.


7

Concurs de desene =i eseuri

=tiin\ifico-fantastice cu tema:

www.zorile.ro

COSMOSUL V{ZUT DE MINE!

Organizat cu prilejul împlinirii a 50 de ani de la zborul primului cosmonaut

al omenirii – Iurii Gagarin –=i a 30 de ani de la zborul primului

cosmonaut român – Dumitru Prunariu

Centrul Cultural Rus din cadrul Academiei de Studii Economice

din Bucure=ti anun\[ lansarea concursului pe tema “Cosmosul v[zut de

mine”, destinat elevilor din =colile =i liceele din România.

Concursul se va desf[=ura pe dou[ sec\iuni:

- Eseuri =tiin\ifico-fantastice pe tema anun\at[, redactate în limbile

român[, rus[ sau englez[ (maximum 2 pagini A4, Word, Times New

Roman, la 1,5 rânduri)

- Desene, picturi, gravuri pe tema anun\at[.

Premiile oferite sunt:

Premiul I – 300 RON

Premiul II – 200 RON

Premiul III – 150 RON

Men\iune – 100 RON

Premiile vor fi înmânate câ=tig[torilor în luna martie a.c., în cadrul

S{RB{TORII COSMOSULUI de la Academia de Studii Economice

În contextul manifest[rilor dedicate ZILEI

MINORIT{|ILOR NA|IONALE,

Departamentul pentru Rela\ii Interetnice din

cadrul Guvernului României a organizat, la

Bucure=ti, în perioada 15 – 17 decembrie 2010,

cu sprijinul Facult[\ii de Istorie a Universit[\ii

Bucure=ti, al Institutului de +tiin\e ale

Educa\iei =i al unor organiza\ii active în domeniul

drepturilor minorit[\ilor na\ionale, seminarul

intitulat ,,ISTORIA =i EDUCA|IA

INTERCULTURAL{”. Ac\iunea s-a desf[=urat

sub auspiciile Alian\ei Civiliza\iilor, ini\iativ[ a

ONU din anul 2005, la care particip[ =i

România din anul 2007. A fost marcat, de

asemenea, momentul de încheiere al

activit[\ilor organizate =i desf[=urate de

Departamentul pentru Rela\ii Interetnice pe tot

parcursul anului, pentru a contribui la Anul

interna\ional al apropierii între culturi, a=a cum

a fost declarat de UNESCO anul 2010.

În deschiderea lucr[rilor seminarului, domnul

Attila Markó, secretar de stat în cadrul

Departamentului pentru Rela\ii Interetnice, a

felicitat ini\iatorii manifest[rilor, de la Maria

Koreck, actualmente pre=edintele Asocia\iei

Divers, pân[ la Rodica Precupe\u, =ef serviciu

în cadrul DRI, pentru activitatea desf[=urat[ pe

parcursul a doi ani =i jum[tate, în vederea elabor[rii

auxiliarului didactic intitulat

,,Istoria minorit[\ilor na\ionale

din România”. Domnia sa consider[

c[ utilitatea informa\iilor

prezentate, în instrumentul de

lucru pentru profesori =i elevi

men\ionat, se va dovedi prin

p[trunderea cât mai adânc[ a acestora

pe ,,pia\a intelectual[”, adic[

în =coala româneasc[.

În continuare, domnul Petru

Dumitru, coordonatorul na\ional

al Alian\ei Civiliza\iilor =i doamna

Anca Stoica, reprezentant al

Programului Na\iunilor Unite pentru

Dezvoltare, au men\ionat diverse programe

=i ac\iuni care contribuie la facilitarea dialogului

între religii =i culturi în domeniul educa\iei

=i în mass-media.

De asemenea, prin contribu\ia doamnei lector

univ. dr. Laura C[pi\[, cercet[tor în cadrul

Institutului de +tiin\ele Educa\iei, a domnului

lector univ. dr. Carol C[pi\[, profesor la

Facultatea de Istorie, Universitatea Bucure=ti =i

a domnului Mihai Stamatescu, istoric, s-a abor-

din Bucure=ti.

To\i concuren\ii vor primi o Diplom[ de participare, iar lucr[rile

grafice vor fi prezentate în expozi\ia vernisat[ la ASE cu aceea=i ocazie.

Câ=tig[torii vor avea prilejul de a se întâlni =i discuta cu cosmonau\ii

român – general Dumitru Prunariu =i rus – generalul =i deputatul N.M.

Budarin, vor beneficia de o vizit[ prin ASE, iar toate =colile participante

vor primi un DVD cu filmul documentar despre

via\a =i zborul primului om în Cosmos – Iurii

Gagarin.

Lucr[rile vor fi expediate prin po=t[, la adresa

de mai jos, sau depuse la ASE pân[ pe 01 martie

a.c. (data po=tei).

Academia de Studii Economice din Bucure=ti

Centrul Cultural Rus (Cl[direa I. Angelescu,

sala 0206)

Bucure=ti, Pia\a Roman[, nr. 6, sector 1, cod

postal 701631

Pentru Concursul Cosmosul v[zut de mine!

Pentru orice alte informa\ii v[ rug[m s[ ne contacta\i la comunicare_ccrus@ase.ro

V[ mul\umim =i a=tept[m cu interes lucr[rile elevilor

Dumneavoastr[!

N.B. Lucr[rile pot fi trimise =i pe adresa de e-mail

comunicare_ccrus@ase.ro pân[ la data men\ionat[, dar nu uita\i s[ v[

semna\i lucr[rile, indicând =coala =i clasa; de asemenea, eseurile câ=tigatoare

redactate în limba englez[ sau rus[ vor fi trimise la Moscova pentru

a participa la concursul interna\ional organizat pe aceast[ tem[.

dat problematica înt[ririi dialogului =i

cooper[rii între grupurile etnice, a rolului istoriei

în educa\ia intercultural[, a valorii identitare

=i culturale a vestigiilor istorice, a unor

formule posibile de realizare a unui suport

didactic destinat elevilor care studiaz[ Istoria

minorit[\ilor na\ionale din România.

În calitate de reprezentan\i ai Comunit[\ii

Ru=ilor Lipoveni din România, la manifestare

au participat prof. dr. Palaghia Radion, profesor

de istorie, membru în Consiliul Director, =i ing.

Silviu Feodor, director adjunct.

Maniera riguroas[ =i serioas[ în care s-a

desf[=urat activitatea =tiin\ific[, recep\ia oferit[

de domnul Attila Markó, completat[ de concertul

intercultural, de înalt[ \inut[ artistic[,

prezentat de corul de camer[ Acapella =i trupa

Alex Tomaselli au contribuit la reu=ita unei

ac\iuni memorabile.

Palaghia Radion

F[lticeni


1. Cum putem accesa fondurile europene

destinate mediului, agriculturii =i dezvolt[rii

rurale =i care sunt primii pa=i?

Identificarea investi\iei:

– pentru a putea ob\ine fonduri nerambursabile

trebuie mai întâi s[ identifica\i domeniul

în care dori\i s[ investi\i

– dup[ identificarea acestuia, având idee de

investi\ie sau dorin\a de a realiza un proiect în

mediul rural, poten\ialul beneficiar se adreseaz[

la Direc\iile agricole jude\ene, oficiile jude\ene

de pl[\i pentru dezvoltare rural[ =i pescuit, fondul

de mediu.

– la aceste institu\ii poten\ialul beneficiar va

primi materiale informative, date despre eligibilitatea

investi\iei preconizate, precum =i documenta\ia

detaliat[ despre modul în care trebuie

întocmit proiectul

Preg[tirea proiectului:

– poten\ialul beneficiar va demara alc[tuirea

documenta\iei necesare ob\inerii finan\[rii nerambursabile

Depunerea proiectului:

– odat[ finalizat[ întocmirea proiectului,

acesta se va depune la sediul Oficiului Jude\ean

de Pl[\i pentru Dezvoltare Rural[ =i Pescuit

unde se afl[ amplasat[ investi\ia, sau fondul de

mediu. Aici va fi verificat, în fa\a solicitantului,

dac[ este conform din punct de vedere al documentelor

– ultimul pas îl constituie evaluarea viabilit[\ii

economico-financiare a proiectului

2. Cum putem atrage tinerii pleca\i în

str[in[tate înapoi în locurile de ba=tin[ pe

care le-au p[r[sit pentru un loc mai bine

pl[tit în str[in[tate?

Alocarea financiar[ a Uniunii Europene din

Fondul European pentru Agricultur[ =i

Dezvoltare Rural[ (FEADR), pentru România,

pentru implementarea Programului Na\ional de

Dezvoltare Rurala (PNDR) în perioada 2007-

2013 este de 8,12 mld. Euro. La aceasta, se

adaug[ contribu\ia na\ional[, de la bugetul de

stat, în valoare de 1,97 mld. Euro.

www.zorile.ro

Programul

Na\ional de

Dezvoltare Rural[,

prin M[sura 112

„Instalarea tinerilor fermieri”, sprijin[ financiar

tinerii fermieri care au vârsta de pân[ în 40 de

ani, care înfiin\eaz[ =i/ sau preiau prin transfer

de proprietate =i/ sau arend[/ concesionare o

exploata\ie agricol[ între 6 - 40 UDE (Unit[\i de

Dimensiune Economic[), pentru prima

dat[ în calitate de conduc[tor (=ef) de

exploata\ie.

În vederea cre=terii gradului de

absorb\ie a fondurilor comunitare,

MADR, prin Direc\ia General[ Dezvoltare

Rural[ – Autoritate de Management pentru

PNDR, a luat o serie de m[suri în

acest sens:

– introducerea scrisorii de confort la

momentul depunerii cererii de

finan\are, ca dovad[ a cofinan\[rii private.

Introducerea scrisorii de confort înainte de

efectuarea selec\iei prezint[ avantajul c[ permite

selectarea doar a acelor proiecte care ar avea

=anse reale de a ob\ine creditul necesar în vederea

ob\inerii investi\iei, asigurând astfel =i o

utilizare mult mai eficient[ a resurselor financiare

alocate anual în cadrul unei m[suri.

– acordarea unui avans din ajutorul public

legat de investi\ia respectiv[. În vederea

demar[rii investi\iei, beneficiarii m[surilor 121,

123, 125, 312, 313 si 322 pot solicita un avans

de pân[ la 50% din ajutorul public legat de

investi\ia respectiv[ în perioada 2009-2010. La

nivelul Comisiei Europene se afl[ în curs de

elaborare modificarea privind extinderea

perioadei de acordare a acestui avans pân[ la

sfâr=itul perioadei de programare, respectiv anul

2013.

– introducerea a dou[ scheme de

garantare cofinan\ate din FEADR. Prin

Fondul de Garantare a Creditului Rural s-a

alocat din FEADR suma de 220.000.000 euro,

din care:

– 190.000.000 euro pentru garantarea

creditelor pentru investi\ii în sectorul agricol

(m[surile: 121 =i 123)

– 30.000.000 euro pentru garantarea creditelor

pentru investi\ii în sectorul neagricol

(m[surile: 312, 313 =i componenta m[surii

123 acoperit[ de schemele de ajutor de stat).

Schemele au devenit opera\ionale în

aprilie 2010 =i pân[ la data de 29 octombrie

2010, au fost acordate un num[r de 193 de

garan\ii în valoare de 49,9 mil. euro, repartizate

astfel:

– „Schema de garantare pentru sectorul

agricol”: 128 garan\ii în valoare de 42,88 mil.

Euro

– „Schema de garantare pentru IMM”:

65 garan\ii în valoare de 7,10 mil. euro

Programul Na\ional de Dezvoltare Rural[

(PNDR) 2007-2013 prevede: investi\ii în agricultur[,

pl[\i compensatorii pe suprafa\[, m[suri

pentru dezvoltarea infrastructurii rurale,

investi\ii în servicii non-agricole, adresându-se

8

mai multor tipuri de beneficiari precum fermieri,

întreprinderi, autorit[\i publice, ONG-uri,

grupuri de produc[tori, Grupuri de Ac\iune

Local[.

Fondul European pentru Pescuit (FEP)

reprezint[ componenta financiar[ a Politicii

Comune pentru Pescuit. Acest fond se deruleaz[

pe durata a 7 ani cu un buget total de aproximativ

3,8 miliarde euro.

Pentru perioada de programare 2007 – 2013,

Programului Opera\ional pentru Pescuit din

România i-a fost alocat un buget de

307.618.942,7 Euro din care 230.714.207 Euro

reprezint[ contribu\ia FEP.

Mai multe informa\ii legate de calendarul de

lansare al m[surilor aferent anului 2011, de

aspectele cuprinse în Ghidul Solicitantului pentru

fiecare m[sur[ în parte, precum =i detalii

despre fi=ele m[surilor cuprinse în PNDR, pute\i

ob\ine accesând site-ul Ministerului Agriculturii

=i Dezvolt[rii Rurale www.madr.ro, pagina de

web www.pndr.ro sau pagina de internet a

Agen\iei de Pl[\i pentru Dezvoltare Rural[ =i

Pescuit www.apdrp.ro. Totodat[, v[ inform[m

c[ pute\i transmite solicit[rile dumneavoastr[ pe

adresa de e-mail feadr@madr.ro, în vederea

clarific[rii problemelor semnalate.

Administra\ia Fondului pentru Mediu organizeaz[

sesiuni de depunere a proiectelor pe

urm[toarele domenii: de înlocuire sau de completare

a sistemelor clasice de înc[lzire cu sisteme

care utilizeaz[ energie solar[, energie geotermal[

=i energie eolian[ ori alte sisteme care

conduc la îmbun[t[\irea calit[\ii aerului, apei =i

solului; de îmbun[t[\ire a calit[\ii mediului prin

împ[durirea terenurilor agricole degradate; de

îmbun[t[\ire a calit[\ii mediului prin realizarea

de spa\ii verzi în localit[\i. Aceste proiecte pot fi

accesate de mediul privat, institu\ii publice sau

ONG-uri. Mai multe informa\ii pute\i ob\ine

acces`nd site-ul www.afm.ro.

Pentru luna februarie este deschis[ M[sura

221 „Prima împ[durire a terenurilor agricole”,

care are ca scop extinderea suprafe\ei ocupate

de p[duri, prin sprijinirea lucr[rilor de

împ[durire =i

între\inere a

planta\iilor.

Mihai Leonov

Consilier personal al

Ministrului

Agriculturii


9

n ultimii ani obi=nuiam s[ spunem cu o

u=oar[ melancolie în glas: „Unde sunt iernile

e alt[dat[?”. +i iat[ c[ decembrie a debutat cu

oian de fluturi albi, uria=i ce coborau n[valnic

oapte =i zi, aproape o s[pt[mân[ întreag[,

acoperind izb[vitor cenu=iul dezolant al unei

toamne prelungi.

Priveam cu neîncredere la st[pânirea iernii,

sim\eam c[ dup[ prima ninsoare stratul de

z[pad[ se va sub\ia =i în câteva zile va disp[rea

cu totul. +i totu=i nu, prima z[pad[ nu a fost

în=el[toare, au urmat zile cu ger cumplit,

ramurile copacilor s-au înc[rcat de promoroac[

=i nici zilele însorite de la începutul lui ianuarie

– cînd în sudul \[rii mirosea a prim[var[ – n-au

reu=it s[ dezgoleasc[ câmpul. Da, e o iarn[

stra=nic[ la noi!

Din dep[rtare, s[tucul cu cele trei suli\e ale

lopotni\elor, ce str[pung cerul de un albastru

real, pare desprins dintr-o carte veche cu

ove=ti, poleit cu un strat dantelat de zah[r.

erul înghe\at =i pur te îndeamn[ s[ î\i umpli

l[mânii pâna la ultima fibr[. Z[pada scâr\âie

scu\it sub pa=ii gr[bi\i, iar fulgii pufo=i scâneiaz[

bezmetic peste tot: pe marginea drumuui,

pe garduri, prin cur\i, pe casele ascunse sub

u=me groase de nea.

Satul se anim[ în preajma s[rb[torilor de

arn[. Familii întregi se întorc de prin lumea

www.zorile.ro

larg[, fiii r[t[citori se adun[ pe la p[rin\ii

împov[ra\i de vreme. De Cr[ciun, bisericile se

umplu de credincio=i, amintind de vremurile de

demult când de-a lungul anului nu se pomenea

ca vreun suflet s[ r[mân[ în cas[ dup[ ce

clopotele vesteau începerea slujbei. „Mi-a

tres[rit inima de bucurie când

am v[zut c[ biserica a

devenit neînc[p[toare”, î=i

începe p[rintele Feodot predica

de la sfâr=itul liturghiei.

Se mai p[streaz[ tradi\ia

de a sl[vi Na=terea Domnului

Isus Hristos pornind de la

casa preo\ilor =i continuând

pe parcursul celor trei zile de

s[rb[toare pân[ ce se parcurg

toate uli\ele satului. De=i

cetele de copii s-au

împu\inat, câte un grup de

femei li se al[tur[ pentru a aduna un mic obol

pentru cheltuielile bisericilor.

Anul Nou pustie=te satul. Cu mic cu mare,

oamenii pornesc spre R[d[u\i, la hramul

Sfântului Vasile cel Mare. De data aceast[, biserica

de aici î=i revars[ credincio=ii pân[ în

ograd[. Soborul de preo\i, înal\ii prela\i ai

Mitropoliei de la Fântâna Alb[ sporesc smerenia

=i evlavia drept-credincio=ilor. Dup[ slujb[

invita\ii sunt pofti\i fie la praznicarul

ce risipe=te arome apetisante,

fie la rudele stabilite în

ora=. În ultimii ani tot mai mul\i

lipoveni din Clim[u\i s-au mutat

în frumosul ora= bucovinean,

atra=i de un loc de munc[ stabil

=i de binecuvântarea bisericii

servit[ de un preot tân[r =i

destoinic, un urma= demn al

bunicului =i al unchiului s[u,

care au p[storit ani lungi credincio=ii.

Boboteaza adun[ iar enoria=ii

la biserici pentru taina sfin\irii apelor. Nu exist[

vreo familie de lipoveni care s[ nu p[streze

într-un loc curat aghiazma pe tot parcursul anului!

Cu cât[ credin\[ î=i fac semnul sfintei cruci

=i sorb câteva înghi\ituri la necaz, durere, boal[

sau sperietur[... Este apa vie ce îndep[rteaz[

r[ul din suflet =i trup, din cas[ =i ograd[. =i iat[

c[ acest moment încheie s[rb[torile mari de

iarn[, iar apoi se d[ dezlegare pentru nun\i =i

petreceri.

Chiar dac[ satul s-a depopulat, în ultima

vreme au început s[ se întoarc[ mul\i dintre cei

stabili\i prin \ar[. Valul de pension[ri la o vârst[

când oamenii mai sunt în putere a adus multe

familii pe locurile natale. S-au în[l\at câteva

case frumoase, s-au reparat =i modernizat altele,

semn c[ via\a iar începe s[ pulseze. Drumul

l[rgit =i asfaltat ce str[bate satul =i îl leag[ =i de

Fântâna Alb[, accesul la servicii de telefonie =i

internet par s[-i conving[ pe cei obi=nui\i cu un

anume confort al ora=ului s[ se întoarc[ la

matc[. Mai sunt multe de f[cut, dac[ s-ar reface

accesul Siret – Clim[u\i – R[d[u\i (un proiect

ce pare s[ se tot amâne) poate c[ =i tinerii ar

r[mâne în sat. E nevoie de tineri, e nevoie de

copii, e nevoie s[ p[str[m =i s[ transmitem

urma=ilor comoara sufletului lipovenesc. A=a

cum adev[rata iarn[ a revenit =i ne-a încântat

cu priveli=tile ei, poate c[ =i oamenii vor însufle\i

iar satul. Speran\a rena=te... C[ci ce am fi

noi f[r[ speran\[ =i n[dejde de la Dumnezeu?

Vassa Erastov


a Sfi=tovca în diminea\a zilei de 8

noiembrie – Ziua Sfântului Dimitrie pe

vechi, la r[scrucea cea mare de drumuri

in centrul satului se adunase mult[ lume. Era

u mult înainte de ora opt, când primele raze

e soare abia r[zbeau prin pâcla deas[ a=terut[

înc[ de cu sear[ peste apele t[cute ale

agistralului =i peste întinsele gr[dini din jur.

Pe uli\ele satului mai dormea înc[ lini=tea

dânc[ a nop\ii, iar oamenii veni\i aici la

[scrucea cea mare, chiar în fa\a magazinului

ui tanti Jenica, vorbeau =i ei mai mult în

oapt[, ca înaintea unui important eveniment.

Într-adev[r. Înc[ de cu sear[ fusese prograat[

o deplasare la Periprava pentru a lua

arte la Hramul bisericii de acolo =i de a paricipa

la spectacolul artistic organizat cu

ceast[ ocazie.

Eram pofti\i cu to\ii, cu mic cu mare, a=a

um se întâmplase în fiecare an de Sfântul

imitrie, dar de aceast[ dat[ organizarea era

na deosebit[. Pe întreg ansamblul s[u se

edea clar implicarea direct[ a d-lui Eftei

amian – reprezentantul CRLR, care venise

nc[ de cu sear[ aici la Sfi=tovca pentru a se

ntâlni cu locuitorii satului =i pentru a discuta

ai de aproape despre problemele =i

reocup[rile lor.

La întâlnirea ce avut loc la Clubul comuit[\ii

locale au participat mai to\i oamenii saului.

Cu aceast[ ocazie s-a f[cut =i o evaluare

eneral[ asupra activit[\ii clubului.

La întâlnire a fost prezent =i dl. Silviu

eodor – directorul adjunct al CRLR, care a

nmânat diplome =i distinc\ii. Dl. Feodor a vorit

apoi cu admira\ie despre via\a locuitorilor

in aceast[ parte a Deltei, despre credin\a =i

espre tradi\iile str[mo=e=ti.

Cu o deosebit[ elegan\[ în exprimare =i în

iecare gest, a vorbit apoi pe în\elesul tuturor

espre istoria =i cultura rus[, despre rolul biericii

în f[urirea acestei culturi. Spunea la un

oment dat a=a: „În vechime, când se întemeia

a=ezare omeneasc[, mai întâi se f[cea biseria

iar apoi, pân[ unde se auzea d[ng[tul

lopotelor, pân[ acolo trebuia s[ se întind[

atul”.

www.zorile.ro

Ce exprimare frumoas[ =i concis[! Sunt

sigur c[ a p[truns adânc în sufletul fiec[ruia

din cei prezen\i.

Eram acolo împreun[ cu Ela =i îl ascultam

cu interes =i considera\ie maxim[, ca apoi la

sfâr=itul întâlnirii s[ r[mânem pe loc în compania

sa =i a d-lor Damian =i Grigore Leon.

Am discutat îndelung despre arta =i literatura

rus[ iar dl. Feodor mi-a oferit ultima carte a

distinsului om de

litere – Ilie Danilov =i

totodat[ mi-a promis

pentru viitorul apropiat

un volum de versuri

„Esenin” în limba

rus[.

Dar acum, în

diminea\a aceasta de

Sfântul Dimitrie pe

vechi, când ne

apropiem u=or-u=or de

ora opt =i când soarele

s-a mai ridicat pu\in

deasupra orizontului,

f[când o veritabil[

demonstra\ie de for\[

în fa\a a câtorva nori r[t[ci\i parc[ pe cer, aici

la r[scrucea cea mare din centrul satului

oamenii s-au mai grupat pu\in a=teptând s[

soseasc[ din moment în moment ma=ina pentru

transport.

Grupul se înviorase. Se putea vedea cu claritate

c[ este grupul vocal „Zorile” =i înso\itorii

acestuia, iar în mijloc se afla dl. Damian.

Acolo era =i dl. Feodor în \inuta sa impecabil[.

Purta un sacou bleumarin închis iar pe

sub acesta se putea vedea bine poisul incins

peste mijloc, semn de

mare s[rb[toare. Mai

încolo, Grigore Leon

lua câteva cadre

fotografice.

În tot acest timp

st[team de-o parte cu

Ela =i îmi f[ceam

câteva calcule în

minte. Devenise clar

c[ nu vom putea

înc[pea în ma=in[.

Grupul „Zorile” avea

prioritate =i la fel

oaspe\ii de la

Bucure=ti. Situa\ia era

ermetic[ dar nu f[r[

solu\ii.

F[ceam în minte o evaluare rapid[: În sat

sunt dou[ ARO-uri, unul ro=u al lui Petric[

Lebedov – gospodarul bisericii, dar acesta a

plecat deja mult mai de diminea\[ =i alt ARO

alb al lui Laz[r, care probabil va pleca înc[rcat

10

ochi cu membrii familiei. La Sfi=tovca mai

sunt câteva =arete de un cal, patru-cinci sau

chiar mai multe: una ar fi a lui Karpu=ka, alta a

lui Ignat, alta a lui Tomi\[. O alt[ =aret[ bun[

ar fi a lui Mi=a.

Mai sunt =i dou[ c[ru\e zdravene în care

încap chiar câte cinci persoane, una este a lui

Florin iar cealalt[ a lui unchiul Vania. Acestea

sunt c[ru\e de doi cai =i reu=esc s[ parcurg[

traseul Sfi=tovca – C.A. Rosetti – Periprava în

timpul de o or[ =i jum[tate. Destul de repede

având în vedere c[ acest traseu terestru totalizeaz[

17 Km.

Dar toat[ aceast[ evaluare rapid[ pe care o

fac pe cale mintal[ acum pe loc nu m[ ajut[

prea mult fiindc[ îmi lipse=te informa\ia complet[,

ceea ce m[ face doar s[ b[nuiesc c[

toate acestea mai sus amintite am plecat mult

mai devreme spre Periprava pentru a ajunge a

ajunge din timp la slujb[.

Iar tinerii satului, Alio=a, Adi, Petika, Ivan,

Andru=ka, Nicu =i poate al\ii câ\iva vor

înc[leca pe caii lor pe care au avut grij[ s[-i

prind[ din timp de pe câmpuri =i de prin p[duri

=i apoi s[-i priponeasc[ la îndemân[.

Ei vor face un tur pe uli\ele satului, ca apoi

s[ porneasc[ într-un vesel ritmic vers în tropot

de copite t[ind în diagonal[ întreaga întindere

a câmpului dinspre Periprava, alegând c[r[rile

înguste dar bine b[t[torite de animale s[lbatice

în pelerinajele lor nocturne printre tufe =i

smocuri \epoase de rogozuri =i popândac.

Cu siguran\[ c[ ei vor ajunge cu mult înaintea

ma=inilor =i în Periprava se vor întâlni cu

al\i c[l[re\i iscusi\i, localnici sau din Letea,

prieteni sau fo=ti colegi de =coal[, poate Onu\

a lui Tutov, fra\ii Simionov, Mih[i\[ Isariev =i

al\ii.

Dar iat[ c[ s-a f[cut ora opt =i microbuzul

elegant =i înc[p[tor a lui Dan întoarce dintruna

la r[scruce. Ma=ina se umple la capacitate

dup[ care se pune lin în mi=care dep[rtându-se

=i apoi disp[rând printre tufele de c[tin[ =i


11

s[lcioar[ de la marginea p[durii de plop alb.

Acum pentru noi a r[mas doar cea din urm[

solu\ie, dar nu deloc una rea, de a porni în doi

pe jos într-o plimbare prin p[durea de plop

lb, pe acela=i drumule\ =erpuit printre tufe de

[tin[ =i s[lcioar[, cale de 2 km pan[ la C.A.

osetti, iar de acolo vom g[si cu siguran\[ un

ijloc de transport care s[ ne duc[ la

estina\ie.

A=a s-a =i întâmplat. Pu\in mai târziu urcam

eja în microbuzul care aducea de la Sulina

rupul vocal artistic „Ciaika”, grup care îmi

ra foarte bine cunoscut pentru activitatea =i

xperien\a sa artistic[.

Îl cuno=team bine =i pe coordonatorul

rupului – Iacob Halchin, care este =i pre=edinele

Comunit[\ii ru=ilor lipoveni Sulina, a=a c[

nc[ din start c[l[toria noastr[ a devenit una

greabil[.

La ie=irea din sat ma=ina rula pe un drum

ngust =i întortocheat, plin de hopuri, chiar pe

âng[ gardul de protec\ie al P[durii Letea.

ram extaziat pân[ la delir de ceea ce vedeam

incolo de gard. Mi se p[rea o exagerare a

aturii. La un moment dat într-o rari=te

p[reau câ\iva plopi albi ca varul, pipernici\i,

mb[trâni\i =i întârzia\i parc[ pe scara dezolt[rii

lor fire=ti dar care î=i aruncaser[ în

oate p[r\ile, ca într-o disperare, bra\ele lor

cheletice strâmbate din mii de încheieturi, iar

rintre ei caii s[lbatici ce \â=nesc ca la

omand[ într-un galop al indiferen\ei =i al truiei.

Între timp femeile au început s[ cânte.

Le privesc cu admira\ie =i le apreciez reperoriul

extrem de bogat. Dup[ ce am trecut de

abana ecologi=tilor, drumul se întinde ca în

alm[ =i ma=ina parc[ plute=te. Nelu\u Rus

Pentru ru=ii lipoveni din municipiul Roman

ziua de 21 noiembrie stil nou =i 8 noiembrie

stil vechi este o zi deosebit[ deoarece biserica

de rit vechi ,,Sf. Arhangheli Mihail =i

Gavril” î=i serbeaz[ hramul.

Cu acest prilej, se oficiaz[ în fiecare an

sfânta liturghie cu mare sobor de preo\i, diaconi,

cite\i (cânt[re\i), în frunte cu ierarhul

locului, Episcopul Nafanail. Dup[ terminarea

www.zorile.ro

este un =ofer

experimentat,

cunoa=te bine

traseul iar compania

sa este

deosebit de agreabil[.

Entuziasmul general

cre=te,

femeile cânt[

f[r[ încetare, trec

cu u=urin\[ de la

un cântec la altul,

de la „Oci

ciornîie” la

„Kalinka,

Kalinka maia”.

Vocile lor

nuan\ate au o amplitudine remarcabil[.

În sfâr=it am ajuns la Periprava. Centrul satului

era în\esat de oameni =i de ma=ini.

Ne întâmpin[ dna Mariana Danilov –

pre=edintele Comunit[\ii locale a ru=ilor

lipoveni =i plin[ de mândrie ne prezint[, printre

pic[\ele, noul Club de activit[\i culturale al

Comunit[\ii, care are deja o dotare demn[ de

toat[ invidia. Ne d[ apoi detalii despre spectacolul

artistic =i despre programul zilei.

Domnii Eftei Damian =i Silviu Feodor sunt

deja la biseric[, ceea ce face s[ ne gr[bim =i

noi într-acolo.

În orele ce au urmat dup[ praznicul

Sfântului Dimitrie, curtea =colii din Periprava

era plin[ de oameni. Toat[ activitatea se

desf[=ura în careu, asem[n[tor unui teatru de

var[, cu scen[ =i scaune a=ezate pe rânduri. Pe

scen[ au urcat rând pe rând grupuri vocale,

forma\ii de dansuri, soli=ti, forma\ii de copii

sfintei liturghii se cite=te

canonul sfin\ilor Mihail =i

Gavril (moleben’).

Dup[ terminarea ceremonialului

religios, la invita\ia

preotului paroh, to\i credincio=ii

sunt invita\i la trapeza

bisericii pentru a gusta din

bucatele preg[tite de membrii

comitetului

parohial,

împreun[ cu

familiile.

Dup[ tradi\iile vechi este

unica posibilitate când la

mas[ se pot cânta stihuri religioase

=i felicit[ri pentru

sfin\ii no=tri p[rin\i.

La terminarea agapei to\i

mesenii, în frunte cu clericii,

s-au deplasat la mormântul

r[posatului Episcop Kiprian =i

a preotului Toma Vasiliu, pen-

într-un spectacol de zile mari. Publicul la rândul

s[u a apreciat întreg repertoriul =i presta\ia

artistic[ a grupurilor vocale din Periprava,

Letea, Sulina =i Sfi=tovca, a grupurilor de copii

din Letea =i C.A. Rosetti preg[tite de so\ii

Maria =i Nelu\u Maxim =i respectiv profesorul

Valentin Carat[, a solistului intrumentalist

Ivancioc din Letea =i al\ii.

Spectacolul a durat pân[ seara târziu iar

dup[ ce domnii Eftei Damian =i Silviu Feodor

au înmânat diplome =i distinc\ii din partea

CRLR, grupurile reunite au înterpretat cântecele

cele mai cunoscute =i îndr[gite din repertoriul

comun iar copiii au pornit o hor[ a prieteniei

=i a bunei în\elegeri între etniile Deltei,

hor[ în care s-a prins întreaga suflare a celor

prezen\i.

Prof. Octav Postolache

Sfi=tovca

tru o slujb[ de pomenire.

To\i credincio=ii s-au adunat apoi în incinta

bisericii unde s-au în[l\at felicit[ri pentru

Arhiereul Moldovei Nafanail =i tuturor slujitorilor

altarului, urmând momentul de binecuvântare

a etnicilor locali cât =i a musafirilor de

c[tre Arhiereul Nafanail.

Carpu=ca Eusehnie

Pre=edintele CRL Roman


Ai vârsta cuprins[ între 18 – 30 ani =i vorbe=ti limba englez[ =i rus[?

Acum po\i ob\ine unul din cele 800 de joburi în hoteluri de lux din

exoticele insule Creta, Rhodos, Kos, Corfu, Santorini, Mykonos,

Kefalonia, Paros, Naxos sau Cipru, ai posibilitatea s[ câ=tigi bani =i

experien\[ interna\ional[, s[ c[l[tore=ti =i s[ î\i faci prieteni noi.

Experien\a NU este necesar[! Se asigur[ traininguri gratuite înainte

de plecare =i la locul de munc[!

Po\i lucra pe unul din posturile urm[toare: osp[tar/osp[t[ri\[, bar

assistant, assistant receptionist, night receptionist, bell boy/groom

(valet), animator copii/animator hotel, camerist[, spa assistant/masseur,

buc[tar (cook A, cook B), ajutor buc[tar, gr[dinar/mentenan\[.

Se ofer[:

Contract de munc[ sezonier[ pentru o perioad[ de 3-7 luni (plec[rile

au loc începând cu luna martie, iar întoarcerea în septembrie – octombrie

2011).

Salariu: 500 – 600 Euro net/lun[ + cazare gratuit[ + 3 mese/zi gratuite.

În data de 23 ianuarie,

la întâlnirea

membrilor

CRL Constan\a,

reprezenta\ii

tineretului împreun[

cu seniorii au

c[zut de comun

acord ca pe data de

6 martie 2011 s[ se desf[=oare alegerile în vederea

form[rii noii echipe de conducere a ATRL Constan\a.

Tinerii care doresc s[ se înscrie =i s[ voteze pe data de

6 martie, trebuie s[-=i completeze adeziunea =i s[

pl[teasc[ cotiza\ia în valoare de 0,50 bani/lun[ (6 lei/an)

pân[ cel târziu pe data de 20 februarie.

De asemenea, pe data de 27 februarie tinerii ru=i

lipoveni din Constan\a vor s[rb[tori al[turi de seniori

l[satul secului de carne.

Saraev Valentin Dumitru

Pre=edinte ATRL Constan\a

ÑÎÁÎËÅÇÍÎÂÀÍÈÅ

Ã-íó Çàõàðó Ñóñîé

Äîðîãîé êîëëåãà,

Ïðîñèì ïðèíÿòü íàøè ãëóáîêèå ñîáîëåçíîâàíèÿ ïî

ïîâîäó óõîäà èç æèçíè âàøåé ìàìå – Õàðïåíû. Ýòî

òÿæåëàÿ óòðàòà äëÿ âàñ,âàøèõ ðîäíûõ è áëèçêèõ è

ìû âñå ñêîðáèì âìåñòå ñ âàìè.

Öàðñòâî åé íåáåñíîå! Âå÷íîé ïîêîé!

Cîòðóäíèêè ÎÐËÐ

www.zorile.ro

Persoane necunoscute au sustras din

cimitirul lipovenesc din comuna

Lespezi, jud. Ia=i, în perioada 12 – 21

decembrie 2010, un num[r de

30 de plase de gard din fier

beton în valoare estimativ[

de 10.000 RON.

Orice mic ajutor din

partea credincio=ilor ru=i

lipoveni din România este

binevenit, pentru a putea

repara =i îngr[diri locul de

veci a celor ce se odihnesc în

acest cimitir.

12

Procedura:

Târgul de Joburi HappySummer JobFair va fi organizat în perioada

25 – 26 februarie, respectiv 25 – 26 martie 2011 în Bucure=ti, de c[tre

agen\ia de recrutare ICEP World România.

Candida\ii care doresc s[ participe la târgul de joburi trebuie s[

sus\in[ un interviu de preselec\ie cu reprezentan\ii ICEP World România

=i s[ depun[ un dosar. Interviurile de preselec\ie vor fi organizate la

sediile din Bucure=ti, Ia=i, Cluj-Napoca =i Craiova.

ICEP World România garanteaz[ candida\ilor selecta\i UN JOB

SIGUR, se ocup[ de dosarul de angajare =i înregistrarea contractului de

munc[, organizeaz[ c[l[toria pân[ la locul de munc[, asigur[ training

gratuit înainte de plecare =i asisten\a pe toat[ perioada =ederii în

str[in[tate.

Mai multe informa\ii: www.happysummer.ro

Angajatorii sunt lan\uri de hoteluri de lux din Grecia =i Cipru:

Atlantica Hotels & Resorts***** (Grecia =i Cipru), Sani Resort*****

(Halkidiki, Grecia), Intercontinental Hotels***** (Cipru), Aqua Sol

Group**** (Grecia =i Cipru), MareBlue Hotels & Resorts**** (Grecia).

Pentru informa\ii =i înscrieri:

ICEP WORLD ROMÂNIA – Head Office:

Adresa: Str. Bld. I.C.Br[tianu, Nr. 44, Ap.1, 030177, Bucure=ti

Info-line: 021/3141529; 021/3134459; 0724999547; 0744526825

E-mail:info@work-travel.org

Yahoo Messenger & Skype ID: icepworld_bucuresti

* Comunitatea ru=ilor lipoveni din România nu este implicat[ în procesul

de selec\ie al candida\ilor =i nu î=i asum[ responsabilitatea în ceea

ce prive=te îndeplinirea obliga\iilor contractuale asumate de cele dou[

p[r\i.

Institutul Unificat de Cercet[ri

Nucleare (IUCN) cu sediul la Dubna,

Federa\ia Rus[, la care România este

membr[ de la înfiintarea lui în

1956, invit[ profesorii de fizic[,

etnici ru=i lipoveni, s[ participe

la ,,+coala interna\ional[ pentru

profesorii de fizic[ din \[rile

membre IUCN” (limba de

predare este rusa).

Participarea unui profesor

poate fi urmat[ de o vizit[

împreun[ cu elevii s[i, astfel de

manifest[ri organizându-se cu

regularitate pentru studen\ii din

Polonia, Germania, etc.

Bunul Dumnezeu s[ v[ Binecuvânteze!

Preot Paroh Sosoi Andrei

Invita\ie pentru profesorii de fizic[

Persoanele interesate pot afla am[nunte

suplimentare adresându-se Comunit[\ii

ru=ilor lipoveni din România.


13

åâ Íèêîëàåâè÷ Òîëñòîé – îäèí èç

ñàìûõ èçâåñòíûõ ïèñàòåëåé è

ûñëèòåëåé. Íàâåðíîå,êàæäûé ÷åëîâåê

íàêîì ñ åãî òâîð÷åñòâîì. Íà÷èíàÿ ñî

êîëüíîé ñêàìüè è ïðîäîëæàÿ âñþ æèçíü,

û âñ¸ ãëóáæå è ãëóáæå ïîçíà¸ì åãî

âîð÷åñòâî. ×èòàÿ ïðîèçâåäåíèÿ Òîëñòîãî,

îñõèùàåìñÿ åãî ãåðîÿìè è ïîëó÷àåì

åïîâòîðèìûå óðîêè æèçíè îò ëþáèìîãî

÷èòåëÿ.

Áîëüøóþ ÷àñòü æèçíè ïèñàòåëü ïðîâ¸ë â

ñíîé Ïîëÿíå,ñòàâøåé Ìåêêîé åãî

âîð÷åñòâà. Î íåé îí ïèñàë: «Áåç ñâîåé

ñíîé Ïîëÿíû ìíå òðóäíî ïðåäñòàâèòü

îññèþ è ìî¸ îòíîøåíèå ê íåé. Áåç ßñíîé

îëÿíû ÿ,ìîæåò áûòü,ÿñíåå óâèæó ìî¸

òå÷åñòâî,íî óæå íèêîãäà íå áóäó òàê äî

ðèñòðàñòèÿ ëþáèòü åãî».

Ñòðàíèöû åãî æèçíè ñâÿçàíû ñ Êàçàíüþ,

äå îí ó÷èëñÿ â óíèâåðñèòåòå,ñ Êàâêàçîì,

óäà îí ïîïàë ïî íàñòîÿíèþ áðàòà Íèêîëàÿ

ó÷àñòâîâàë â âîéíå ñ ãîðöàìè. Çäåñü îí

ðàáîòàåò íàä ïîâåñòüþ «Êàçàêè»,

çàêàí÷èâàåò ïåðâóþ ÷àñòü çàäóìàííîé

Ñêàçêè âåëèêîãî ïîýòà ïîÿâèëèñü â

ïåðèîä íàèâûñøåãî ðàñöâåòà åãî

òâîð÷åñòâà. Æèâÿ â Ìèõàéëîâñêîì,Ïóøêèí

áëèçêî ïîçíàêîìèëñÿ ñ ïðîñòûì íàðîäîì,ñ

êðåñòüÿíàìè. Òàì îí ñ ãëóáîêèì

ñî÷óâñòâèåì è èíòåðåñîì èçó÷àë íàðîäíûå

íðàâû,îáû÷àè è ïîâåðüÿ.

Íÿíÿ ðàññêàçûâàëà åìó,êàê â äåòñòâå,

ñêàçêè,ïåëà íàðîäíûå ïåñíè,è Ïóøêèí áûë

âîñõèù¸í èõ ïîýòè÷íîñòüþ.  òî âðåìÿ â

äåðåâíå ìîæíî áûëî óñëûøàòü ìíîæåñòâî

÷óäåñíûõ ñêàçîê,ñî÷èí¸ííûõ ïðîñòûì

íàðîäîì,íå çíàþùèì ãðàìîòû,íî

ïåðåäàþùèì ñòèõè è ïåñíè ñ ãîëîñà. Ïîýò

www.zorile.ro

òåòðàëîãèè «Äåòñòâî» è îòïðàâëÿåò å¸

Í.À.Íåêðàñîâó â æóðíàë «Ñîâðåìåííèê».

Ñ íåé Ë.Í.Òîëñòîé âîø¸ë â áîëüøóþ

ëèòåðàòóðó.

Ïîñëå íåñêîëüêèõ ëåò ïðåáûâàíèÿ íà

Êàâêàçå ìîëîäîé ïîðó÷èê àðòèëëåðèè

ïîäà¸ò ðàïîðò î ïåðåâîäå åãî â Äóíàéñêóþ

àðìèþ,êîòîðàÿ âåëà áîðüáó ñ òóðêàìè çà

îñâîáîæäåíèå Âàëàõèè è Ìîëäàâèè. Â

ìàðòå 1854 ãîäà,ïðîäåëàâ äåñÿòèäíåâíîå

ïóòåøåñòâèå,îí ïðèáûâàåò â Áóõàðåñò è

ïîëó÷àåò íàçíà÷åíèå â 11 áðèãàäó. Ïî÷òè

âîñåìü ìåñÿöåâ íàõîäèëñÿ ïèñàòåëü â

Ðóìûíèè,ó÷àñòâóÿ â îñàäå êðåïîñòè

Ñèëèñòðèÿ â Þæíîé Äîáðóäæå. Áóäó÷è â

Ðóìûíèè,îí ðàáîòàåò íàä «Îòðî÷åñòâîì»,

âòîðîé ÷àñòüþ çàäóìàííîé òåòðàëîãèè.

Ïîòîì áûë Ñåâàñòîïîëü,âîçâðàùåíèå â

ëþáèìóþ ßñíóþ Ïîëÿíó,øêîëà äëÿ

êðåñòüÿíñêèõ äåòåé,ãäå ñàì ïðåïîäàâàë ïî

ñîçäàííîé èì ñèñòåìå,æåíèòüáà íà Ñîôüå

Áåðñ. Ñ÷àñòëèâàÿ ñåìåéíàÿ æèçíü

âîïëîòèëàñü â ðîìàíå «Âîéíà è ìèð» - îäíîé

èç âåðøèí òâîð÷åñòâà ïèñàòåëÿ.

Ïàìÿòè Ëüâà Íèêîëàåâè÷à Òîëñòîãî áûë

ïîñâÿù¸í òåìàòè÷åñêèé êëàññíûé â ñðåäíåé

øêîëå ïðè Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè.

Çâó÷èò ìóçûêà âàëüñà,íàïèñàííîãî

ïèñàòåëåì,è ó÷àùèéñÿ 6 êëàññà Ìàêñèì

Êóêóðåâñêèé ÷èòàåò ñòèõîòâîðåíèå

«Ë¸âóøêà» î äåòñòâå Òîëñòîãî. Î þíîñòè

Ëüâà Íèêîëàåâè÷à ðàññêàçàë

âîñüìèêëàññíèê Íèêîëàé Ñìûøëÿåâ. Íèêèòà

Ìîêàíó èç 9 êëàññà ïðîäåêëàìèðîâàë

ñòèõîòâîðåíèå Â. Øåôíåðà,«Ëåâ

Íèêîëàåâè÷» î òâîð÷åñòâà ïèñàòåëÿ â çðåëûå

ãîäû. Î÷åíü óäà÷íî ïðîäîëæèëè ðàññêàç î

÷àñòî

ïðèãëàøàë ê

ñåáå êðåñòüÿí,

çíàþùèõ ìíîãî ïåñåí è ñêàçîê,è

çàïèñûâàë òî,÷òî ñëûøàë îò

íèõ.

 1831 ãîäó Ïóøêèí ñîçäàåò

îñíîâàííóþ íà íàðîäíîì ñþæåòå

«Ñêàçêó î öàðå Ñàëòàíå,î ñûíå

åãî ñëàâíîì è ìîãó÷åì áîãàòûðå

êíÿçå Ãâèäîíå Ñàëòàíîâè÷å è î

ïðåêðàñíîé öàðåâíå Ëåáåäè».

Ýòî áûëà ïåðâàÿ ñêàçêà ïîýòà,

ïîÿâèâøàÿñÿ â ïå÷àòè.

28 ÿíâàðÿ â øêîëå ïðè

Ïîñîëüñòâå Ðîññèè â Ðóìûíèè

îòìåòèëè 180-ëåòèå çàìå÷àòåëüíîãî

ïðîèçâåäåíèÿ. Ó÷àùèåñÿ íà÷àëüíûõ êëàññîâ

ïðåäñòàâèëè íà âûñòàâêó ñâûøå ïÿòèäåñÿòè

èëëþñòðàöèé ê ïóøêèíñêîìó òåêñòó.

Ðèñóíêè ðàññêàçàëè î ãåðîÿõ ñêàçêè: ñìåëîì

è ìóæåñòâåííîì êíÿçå Ãâèäîíå è ïðåêðàñíîé

öàðåâíå Ëåáåäè,î çëûõ è êîâàðíûõ òêà÷èõå

ñ ïîâàðèõîé è ñâàòüå áàáå Áàáàðèõå.

Ôèíàëîì ïðàçäíèêà ñòàëî íåáîëüøîå

ïðåäñòàâëåíèå. Íà ñöåíå ïîÿâèëèñü íÿíÿ

ïîýòà Àðèíà Ðîäèîíîâíà – ó÷àùàÿñÿ 3-åãî

êëàññà Àðèíà Ëèòâèíîâà – è ìàëåíüêèé

Ñàøà Ïóøêèí – ïåðâîêëàññíèê Ãðèøà

Áîãîðîäîâ. Îíè è ïîâåëè äåéñòâèå.

çíàìåíèòîì ÿñíîïîëÿíöå îòðûâêè èç

äîêóìåíòàëüíîãî ôèëüìà «Ñòðàíèöû æèçíè

Ë.Í.Òîëñòîãî».

Áîëüøîå âïå÷àòëåíèå íà ïðèñóòñòâóþùèõ

â çàëå ïðîèçâåëà èíñöåíèðîâêà îòðûâêà èç

ðîìàíà «Âîéíà è ìèð» «Íî÷ü â Îòðàäíîì»,

îäíîì èç ñàìûõ çíà÷èìûõ è ëèðè÷åñêèõ

ìåñò â ïðîèçâåäåíèè. Ðàçìûøëåíèÿ êíÿçÿ

Àíäðåÿ î ñìûñëå æèçíè ñóìåë ïåðåäàòü íàì

Îëåã Íîâèêîâ. Íèêîãî íå îñòàâèëà

ðàâíîäóøíûì Íàòàøà Ðîñòîâà â

ýìîöèîíàëüíîì èñïîëíåíèè Êàòè Ëûñåíêî,

êîíòðàñòîì êîòîðîé ñòàëà Ïîëèíà Ìîëóíîâà

– Ñîíÿ. Î÷àðîâàíèå âîñõèòèòåëüíîé ëóííîé

íî÷è,ïðåâîñõîäíàÿ èãðà ñàìîäåÿòåëüíûõ

øêîëüíûõ àêò¸ðîâ ïåðåäàëàñü è çðèòåëÿì.

Íàïðÿæ¸ííàÿ òèøèíà â çàëå âçîðâàëàñü

àïëîäèñìåíòàìè. Çàâåðøèëñÿ êëàññíûé ÷àñ

ñòèõîòâîðåíèåì «Ëåâ Íèêîëàåâè÷ Òîëñòîé»

â èñïîëíåíèè Ëèçû Ìîçîëåíêî.

Êîðîòêîå ñîðîêàìèíóòíîå îáðàùåíèå ê

òâîð÷åñòâó Ë.Í.Òîëñòîãî ñòàëî åù¸ îäíèì

íàãëÿäíûì ïðèìåðîì ñîâðåìåííîñòè åãî

ïðîèçâåäåíèé è âå÷íîñòè ïîäíèìàåìûõ èì

âîïðîñîâ æèçíè ÷åëîâåêà.

Äèàíà Øíàéäåð,

ó÷àùàÿñÿ ñðåäíåé øêîëû ïðè Ïîñîëüñòâå

ÐÔ â Ðîññèè

Îòêðûëñÿ çàíàâåñ ñöåíû,è

ïðèñóòñòâóþùèå óâèäåëè òð¸õ äåâèö,

êîòîðûå «…ïîä îêíîì || Ïðÿëè ïîçäíî

âå÷åðêîì» â èñïîëíåíèè Äàøè Óñòèíîâîé,

Âèêè Ïàöþðêîâñêîé è ðóññêîé-ëèïîâàíêè

Ñîôèè Ôåäîð,èñïîëíèâøåé ðîëü îäíîé èç

ñåñòðèö,ñòàâøåé æåíîé öàðÿ. À ãðîçíîãî

öàðÿ-îòöà ïðåäñòàâèë ïÿòèêëàññíèê Àíäðåé

Ñåâåðîâ. Ïðîäîëæèë ïóøêèíñêóþ ñêàçêó

ìóëüòèïëèêàöèîííûé ôèëüì ïî å¸ ìîòèâàì.

 çàêëþ÷åíèå ó÷àñòíèêàì ïðàçäíèêà

áûëè âðó÷åíû Äèïëîìû.

Ë.À.Èëþøêèíà


ϸòð Ìîèñååâ

íå ëè÷íî è íå òîëüêî ìíå,äóìàþ,

÷òî è êàæäîìó èç íàñ õîòåëîñü áû

çíàòü ÷èñëåííîñòü íàñåëåíèÿ

óññêèõ-ëèïîâàí â Ðóìûíèè. Ýòî î÷åíü

àæíî,ïîòîìó ÷òî â çàâèñèìîñòè îò

èñëåííîñòè íàñåëåíèÿ ãîñóäàðñòâî âûäåëÿåò

àöìåíüøèíñòâàì îïðåäåë¸ííóþ ñóììó äåíåã

ç áþäæåòà. Ïðè òîòàëèòàðíîì

îììóíèñòè÷åñêîì ðåæèìå ýòîãî íå áûëî.

å çíàåì äî êàêèõ ïîð,íî ïîêà ñðåäñòâà

ûäåëÿþò. Âî-âòîðûõ,îò ÷èñëà æèòåëåé

àâèñèò è ÷èñëî äåïóòàòîâ â Ïàðëàìåíòå

òðàíû. Îäíà ãîëîâà – õîðîøî,à äâå –

ó÷øå.

Îäíàêî âðÿä ëè ìû ñìîæåì ñåé÷àñ óçíàòü

åàëüíóþ öèôðó ðóññêèõ-ëèïîâàí. Â

ðîøëîì,äî Âòîðîé ìèðîâîé âîéíû,

èñëåííîñòü íàñåëåíèÿ íàöìåíüøèíñòâ

ïðåäåëÿëàñü áîëåå òî÷íî è ñïðàâåäëèâî.

Åñëè çàãëÿíóòü â àðõèâû 1930-îãî ãîäà,òî

àñåëåíèå ðóññêèõ-ëèïîâàí (ïîïîâöû,

åñïîïîâöû è äðóãèå ñåêòû) ñîñòàâëÿëî

îëåå 500.000 ÷åëîâåê. Ýòó ñòàòèñòèêó

àø¸ë íàø áûâøèé äåïóòàò Ïåòÿ Ñóõîâ.

ðàâäà,â äàííîå ÷èñëî âõîäèëè è ëèïîâàíå,

ðîæèâàâøèå â Áîëüøîé Ðóìûíèè è èç

áåèõ Ìîëäîâ. Ýòà öèôðà íå ìàëàÿ.

ðîøëî óæå 70 ëåò ñ òåõ ïîð,è â íàñòîÿùåå

ðåìÿ îíà,ê ñîæàëåíèþ,óìåíüøàåòñÿ. Ïî

îñëåäíèì ñòàòèñòè÷åñêèì äàííûì ÷èñëî

òàðîîáðÿäöåâ ïðèáëèçèòåëüíî 40.000

åëîâåê. Ðàçâå ýòî ðåàëüíàÿ öèôðà?  ÷¸ì

ðè÷èíû ëóêàâñòâà? Ñ ìîåé òî÷êè çðåíèÿ,

òî,âî-ïåðâûõ,ïîòîìó,÷òî ñòàòèñòèêó

îñòàâëÿþò ãðàæäàíå ðóìûíñêîé

àöèîíàëüíîñòè. Çàíèìàÿñü ïåðåïèñüþ

àñåëåíèÿ,îíè íå ðàçüÿñíÿþò ÷åëîâåêó

àçíèöó ìåæäó òåðìèíàìè «ãðàæäàíñòâî» è

íàöèîíàëüíîñòü».

Ãðàôà «íàöèîíàëüíîñòü» äî âîéíû

óøåñòâîâàëà âî âñåõ ëè÷íûõ îôèöèàëüíûõ

îêóìåíòàõ: âíóòðåííîì ïàñïîðòå (buletin),

âèäåòåëüñòâàõ î ðîæäåíèè è

ðàêîñî÷åòàíèè. Ãîñóäàðñòâî áûëî

àèíòåðåñîâàíî çíàòü òî÷íûå äàííûå î

àöìåíüøèíñòâàõ ñòðàíû. Òåïåðü ýòîãî

íòåðåñà íåò.  íàøè äíè,åñëè äàòü òî÷íóþ

òàòèñòèêó î âñåõ 18 íàöìåíüøèíñòâàõ,èìåÿ

âèäó è òåõ,êòî óåõàë ðàáîòàòü è æèòü çà

ðàíèöó,òî ëèöàìè ðóìûíñêîé

àöèîíàëüíîñòè ìîæåò îêàçàòüñÿ ëèøü

îëîâèíà âñåãî íàñåëåíèÿ Ðóìûíèè,åñëè íå

åíüøå. Åñëè áû òîëüêî öûãàíå-ðîìû

ðèçíàëèñü íà 100% â ñâîåé íàöèîíàëüíîñòè,

î âñå óáåäèëèñü áû â ïîäëèííîé

èñëåííîñòè íàöèîíàëüíîãî ñîñòàâà

îñóäàðñòâà.

 îñíîâíîì ïåðåïèñü íàñåëåíèÿ

ðîâîäèëè ó÷èòåëÿ âî âðåìÿ êàíèêóë. Ìíå,

àïðèìåð,ïðèõîäèëîñü õîäèòü ïî äîìàì è

÷èòàòü ñâèíåé,îâåö,êîðîâ,ïòèö,íî íè â

îåì ñëó÷àå íàñåëåíèå ãîðîäà Òóëü÷è.

èôðà 40.000 ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè,ÿ

óìàþ,íå óäîâëåòâîðÿåò íèêîãî èç íàñ. Êàê

www.zorile.ro

àñåëåíèå

óññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè

äîêàçàòåëüñòâî ïðèâåäó

íåêîòîðûå àðãóìåíòû.

Íà íàáåðåæíîé ãîðîäà,

íåäàëåêî îò âîêçàëà,âûâåøåíà

áîëüøàÿ êàðòà Òóëü÷èíñêîãî

óåçäà. Íà íåé äàíû âñå

ñòàòèñòè÷åñêèå äàííûå: ãîðîäà,

ñ¸ëà,ïëîùàäü,íàñåëåíèå

íàöìåíüøèíñòâ è ò.ä.

Îáðàòèòå âíèìàíèå: íàñåëåíèå

âñåãî óåçäà ñîñòàâëÿåò 258.639

÷åëîâåê. Ïðè÷¸ì ðóìûíû –

232.417. Ýòî 89,9%. Ïîòîì

ñëåäóþò ðóññêèå-ëèïîâàíå –

16.611,ò.å. 6,4%. Äàëåå äðóãèå

íàöèîíàëüíîñòè: ãðåêè,öûãàíå,

óêðàèíöû è ò.ä. Îòêóäà âçÿòà

òàêàÿ öèôðà,êàê ýòî áûëî

ñäåëàíî – òðóäíî îïðåäåëèòü.

Íî öèôðà 16.611 íå ìîæåò ñîîòâåòñòâîâàòü

ôàêòó. Òîëüêî ñåëî Ñàðèê¸é íàñ÷èòûâàåò

îêîëî 8.000 æèòåëåé. Ýòî ñàìàÿ áîëüøàÿ

äåðåâíÿ íàøåãî óåçäà. À åñëè äîáàâèòü

Æóðèëîâêó,Ðóññêóþ Ñëàâó,×åðêåçñêóþ

Ñëàâó,Êàðêàëèó,æèòåëåé Äåëüòû Äóíàÿ,íå

ãîâîðÿ óæå î ìóíèöèïàëèòåòå Òóëü÷è,ãäå

ïðîæèâàåò ïî÷òè ïîëîâèíà âñåãî íàñåëåíèÿ

óåçäà,ïðèìåðíî 130.000 ÷åëîâåê?

Äî Âòîðîé ìèðîâîé âîéíû,ïðèìåðíî äî

1945-îãî ãîäà,ïîëîâèíó íàñåëåíèÿ ãîðîäà,(à

ýòî áûëî 20.000 ÷åëîâåê) ñîñòàâëÿëè

ëèïîâàíå.

 50-ûå – 60-ûå ãîäû ãîðîä ñòàë

ðàçâèâàòüñÿ,íà÷àëñÿ íàïëûâ ëèö êîðåííîé

íàöèîíàëüíîñòè. Ïîýòîìó ÷èñëåííîñòü

ðóìûíñêîãî íàñåëåíèÿ Òóëü÷è ïîñòåïåííî

âîçðàñòàëà.

 âðåìÿ ðàáîòû ïðåïîäàâàòåëåì âî

ìíîãèõ øêîëàõ ãîðîäà ìíå ïðèõîäèëîñü

áðàòü â ðóêè êëàññíûå æóðíàëû,â êîòîðûõ

ïî÷òè íà êàæäîé ñòðàíèöå âñòðå÷àëèñü

ôàìèëèè ó÷àùèõñÿ íà – îâ –,– åâ –.

Òîëüêî â Êîìàð¸âñêîì êâàðòàëå ó íàøåãî

ñâÿùåííèêà ÷èñëÿòñÿ

ïðèìåðíî 900 òàêèõ

ôàìèëèé. Ïðèïëþñóåì è

Òóðåöêèé êâàðòàë,ãäå

ðàáîòàþò äâå

ñòàðîîáðÿä÷åñêèå

öåðêâè. Åñëè îòêðûòü

òåëåôîííóþ êíèãó,òàì

óéìà ðóññêèõ ôàìèëèé

íà – îâ –, – åâ –. Ïî

íàøèì äåðåâíÿì,ãäå

ïðîæèâàþò ëèïîâàíå,

ëåãêî äàòü ñòàòèñòèêó

÷åðåç ìåñòíûå Îáùèíû,

Ðóññêèå äîìà,

ïîñòðîåííûå â ïîñëåäíåå

âðåìÿ,öåðêâè è ò.ä.,à â

ãîðîäàõ ñëîæíåå. Íî

ðàíî ëè,ïîçäíî ëè,ýòó

ðàáîòó íàäî âñ¸-òàêè

ñäåëàòü. Ïîðà óòî÷íèòü

ðåàëüíóþ öèôðó

íàñåëåíèÿ íàøèõ

14

ñîîòå÷åñòâåííèêîâ.

Ðåàëüíóþ ñòàòèñòèêó íåîáõîäèìî çíàòü

äî ïðåäñòîÿùèõ âûáîðîâ,÷òîáû ìîæíî áûëî

ñðàâíèòü ÷èñëî ãîëîñîâ çà «Ëîäêó» ñ

ãîëîñàìè ñîîòå÷åñòâåííèêîâ,ñòîÿùèõ â

ñòîðîíå.  ýòîì è ñîñòîèò íàøà çàäà÷à:

óñòàíîâèòü,ñêîëüêî ðóññêèõ-ëèïîâàí ñóìåëè

ìû ïðèâëå÷ü â Îáùèíó. ×èñëî æèòåëåé,

êîòîðûå íå ïðèçíàþò Îáùèíó è íå õîòÿò

ãîëîñîâàòü çà «Ëîäêó»,áóäåò 2-3 ðàçà

áîëüøå. Íî ïî÷åìó îíè íå æåëàþò âñòóïàòü

â íàøè ðÿäû? Ïðè÷èíû ðàçíûå. Âî-ïåðâûõ,

îíè íå ñîãëàñíû ñ òåðìèíîì «ëèïîâàíå»,

ñ÷èòàÿ ýòî ñëîâî íåâåæåñòâåííûì è

óíèçèòåëüíûì,äàæå ïðîèçâèùåì,÷òî íå

ñîîòâåòñòâóåò äåéñòâèòåëüíîñòè. Ìû ýòîò

ñïîðíûé âîïðîñ íå ðàç ïðîáîâàëè

ðàñòîëêîâàòü,íî,âèäèìî,íå âñå ñ íàøèìè

äîâîäàìè ñîãëàñèëèñü. Âîò ïî÷åìó íàì íàäî

åù¸ ìíîãî ðàáîòàòü è óáåæäàòü áîëåå ÷åì

100.000 àðìèþ ðóññêèõ-ëèïîâàí Ðóìûíèè,

ïðèâëåêàÿ èõ íà íàøó ñòîðîíó. Ñòàðîâåðîâ

íå íàäî ñìåøèâàòü ñ «ïîò¸ìêèíöàìè»,ñ

«âëàñîâöàìè» è äðóãèìè êàòåãîðèÿìè


15

ðóññêèõ ãðàæäàí,ðîäèâøèõñÿ íà òåððèòîðèè

áûâøåãî ÑÑÑÐ,íî ïðîæèâàþùèõ â

Ðóìûíèè è ïîëó÷èâøèõ ðóìûíñêîå

ãðàæäàíñòâî.

Íàøà ñëàáîñòü ñîñòîèò â òîì,÷òî ìû íå

âåä¸ì äîñòàòî÷íóþ ïðîïàãàíäèòñêóþ ðàáîòó.

Ñêîëüêî ðàç â ãîä ìû âèäèì ñåáÿ ïî

òåëåâèçîðó? È ýòî íåñìîòðÿ íà òî,÷òî

ïðîâîäèì íåìàëî êóëüòóðíûõ ìåðîïðèÿòèé,

êàê òî: ñïåêòàêëè,ñèìïîçèóìû,âñòðå÷è çà

êðóãëûì ñòîëîì,êîíêóðñû. Åñòü ÷åì

ïîõâàñòàòüñÿ,âñ¸ ó íàñ íà âèäåîçàïèñè,íî

íå äà¸ì ìàòåðèàë íà òåëåâèäåíèå. À îíî –

îñíîâíîé ôàêòîð ïðîïàãàíäû. Ãàçåòó

«Çîðè» ìàëî êòî ÷èòàåò,è áîëüøèíñòâî íå

çíàåò,ãäå å¸ ðàçäîáûòü. Èìåííî çäåñü ìû

òåðÿåì î÷åíü ìíîãî.

 ãîðîäå Òóëü÷à,30 îêòÿáðÿ 2010-îãî

ãîäà â íîâîì Ðóññêîì äîìå ñîñòîÿëîñü

íàöèîíàëüíîå ñîâåùàíèå ïðåäñòàâèòåëåé

ÎÐËÐ. Íà í¸ì áûëè äåëåãàòû èç âñåõ

ìåñòíûõ îáùèí Ðóìûíèè. Îíè çàñëóøàëè

îò÷¸ò î ðàáîòå ã-íà Ìèðîíà Èãíàòà,íàøåãî

În contextul moderniz[rii tot mai accentuate a

societ[\ii contemporane, mediul rural este privit,

în special de c[tre tineri, ca un loc al trecutului,

al pierzaniei intelectualit[\ii, fiind caracterizat

prin banalitate =i monotonie. Este =i cazul satului

Manolea, sat cu pu\ini locuitori, sat pitoresc,

reprezentativ pentru comunitatea ru=ilor lipoveni

din zona Moldovei, sat care a trecut prin multe

greut[\i de-a lungul istoriei sale.

Satul a fost întemeiat în anul 1740 de

str[mo=ii staroveri veni\i din Rusia iar primele

a=ez[ri ob=te=ti au fost construite în p[durea de

lâng[ localitate. R[m[=i\ele lor s-au p[strat pân[

ast[zi =i stau m[rturie a principalei calit[\i care ne

define=te: credin\a. Crucea strâmb[ =i ponosit[,

atins[ de trecerea timpului, precum =i candela din

interiorul bordeiului s[pat stângaci în p[mânt sunt

dovezile clare ale acestei credin\e ce s-a perpetuat

secole de-a rândul printre locuitori, pân[ în zilele

noastre.

De ce numele Manolea? Exist[ mai multe

istorisiri pe aceast[ tem[ în rândul b[trânilor din

sat, îns[ cea mai frecvent[ aminte=te de un boier

pe nume Manole. Fiind pe patul de moarte, acesta

le-a promis staroverilor p[mânturile pe care este

întins ast[zi satul, ca recompens[ pentru contribu\ia

lor în victoria asupra turcilor, cerându-le

un singur lucru: s[ denumesc[ satul dup[ numele

www.zorile.ro

ïðåäñåäàòåëÿ è äåïóòàòà,ñ íîÿáðÿ 2009 ã. ïî

îêòÿáðü 2010 ã. Âî âòîðîé ÷àñòè ñîâåùàíèÿ

äåëåãàòû âûäâèíóëè ïÿòíàäöàòü

ïðåäëîæåíèé,ñâÿçàííûõ ñ êóëüòóðíûìè

ìåðîïðèÿòèÿìè íà 2011 ã. Áûëî âíåñåíî 15

ïðåäëîæåíèé. Èõ ìîæíî ïðî÷åñòü â ãàçåòå

«Çîðè»,¹ 10,ñòð. 5. Â ñåäüìîì èç íèõ ã-í

Èîàêèì Èâàíîâ ïðåäëîæèë ñìåíèòü

íàçâàíèå ÎÐËÐ íà ÎÐÐ,áåç àïïåëÿòèâíîãî

äîïîëíèòåëüíîãî òåðìèíà «ëèïîâàíå».

Àáñóðäíî! Òàêîãî ðîäà «ïåðåñòðîéêà» íå

ãîäèòñÿ. Ñïóñòÿ 20 ëåò,ìû ïûòàåìñÿ ïðèäàòü

íîâîå íàçâàíèå. Ïðîéä¸ò åù¸ íåñêîëüêî ëåò,

è îïÿòü êòî-òî ïðèäóìàåò äðóãîå íàçâàíèå. ß

ñ÷èòàþ,÷òî ñ èñòîðèåé ýòíîñà íå ñëåäóåò

øóòèòü. Èñòîðèÿ åñòü èñòîðèÿ.

ß óæå íåîäíîêðàòíî ãîâîðèë è ïèñàë î

ïðè÷èíàõ ñîõðàíåíèÿ òåðìèíà «ëèïîâàíå».

Íàøè áðàòüÿ ðóìûíû èñïîêîí âåêîâ çíàþò

íàñ êàê ëèïîâàí. Çíàþò,÷òî ìû íà

ïðîòÿæåíèè òð¸õ ñòîëåòèé íå çàíèìàëèñü

ïîëèòèêîé. Ýòîìó íàñ ó÷èëè ðîäèòåëè.

Çíàþò îíè î íàøåé ñòàðîîáðÿä÷åñêîé âåðå,î

s[u. =i astfel a prins via\[ comunitatea lipoveneasc[

din Manolea (sau Manâluvka).

În timpul celui de-al Doilea R[zboi Mondial

s-a dat ordinul ca popula\ia format[ din femei,

copii =i b[rba\i care nu puteau fi

trimi=i pe front s[ fie evacuat[. Cu

carele pline cu lucrurile cele mai

valoroase, dar mai cu seam[

icoanele =i obiectele de cult, s[tenii

au luat drumul pribegiei, pornind

spre alte meleaguri ce aveau s[-i

g[zduiasc[ =i s[ le ofere condi\ii

prielnice de trai. „Aveam doar 5 ani

când solda\ii ru=i ne-au silit s[

plec[m din sat. Tat[l meu a fost luat

la r[zboi, iar bunicul, singurul

b[rbat din familie r[mas s[ aib[

grij[ de noi a înc[rcat carul cu ceva

haine =i icoane =i ne-am al[turat

celorlal\i de pe uli\[. Era Sâmb[ta

Pa=telui” îmi poveste=te babu=ka cu

emo\ie în glas.

Dup[ aproape 4 luni în refugiu, departe de

meleagurile natale, manolenii s-au întors în sat,

g[sindu-l devastat, pentru c[ a fost folosit ca =i

cantonament pentru solda\ii ru=i.

În cinstea eroilor c[zu\i în lupt[, în luna

octombrie a anului trecut, preotul Ioan a ridicat în

curtea bisericii un monument

dedicat acelor ta\i,

fra\i sau bunici care nu sau

mai întors de pe front.

Satul Manolea avea s[

mai treac[ printr-un

moment critic în anul

1949 când, într-o zi de

duminic[ s-a iscat un

incendiu care a mistuit 43

de case precum =i loca=ul

de cult al s[tenilor.

Practic, jum[tate din sat

era distrus, iar biserica a

ars din temelii. Cu mari

íàñ êàê î ïðîñòûõ,ñêðîìíûõ è äîáðûõ

ëþäÿõ. Ïî ìîåìó ìíåíèþ,ñìåíà íàçâàíèÿ

ìíîãèì ðóìûíàì áóäåò íå ïî âêóñó,îñîáåííî

òåì,êòî íåãàòèâíî îòíîñèòñÿ ê êîììóíèñòàì

Ðîññèè,ïðè÷èíèâøèì ìíîãî áåä íàøåé

ñòðàíå çà 65 ëåò.

Ñ ìîåé òî÷êè çðåíèÿ,ýòî áóäåò ñàìîé

ãðóáîé îøèáêîé. Ìíå êàæåòñÿ,íàì ëó÷øå áû

çàíÿòüñÿ äðóãèìè ïðîáëåìàìè,â òîì ÷èñëå

ñòàòèñòèêîé è ó÷¸òîì ðóññêèõ-ëèïîâàí. Ìû

íå èìååì äàííûõ ïî íàøåé ìîëîä¸æè:

ñêîëüêî èç íèõ îêàí÷èâàþò ëèöåè,âóçû,êóäà

îíè ïîñòóïàþò íà ðàáîòó,ìîæíî ëè èõ

íàïðàâèòü ïîñëå îêîí÷àíèÿ ëèöåÿ èëè âóçà

òóäà,êóäà áû íàì õîòåëîñü â èíòåðåñàõ

Îáùèíû. Òàêóþ èíôîðìàöèþ è ñòàòèñòèêó

íàäî îáÿçàòåëüíî èìåòü íà íàöèîíàëüíîì

óðîâíå.

 çàêëþ÷åíèå õîòåëîñü áû ïîçäðàâèòü

ñîîòå÷åñòâåííèêîâ ñ íàñòóïèâøèì Íîâûì

ãîäîì. Ïîæåëàòü âñåì êðåïêîãî çäîðîâüÿ,

óñïåõîâ,ïîáîëüøå óëûáîê,ñåìåéíîãî ñ÷àñòüÿ

è ìèðíîãî,ñâåòëîãî íåáà!

eforturi, s[tenii, sub îndrumarea preotului Iacob,

au construit provizoriu biserica cu hramul Sfântul

Ioan cel Nou, pentru ca ulterior s[ înceap[ construirea

bisericii Acoper[mântul Maicii

Domnului, lucr[rile la aceasta durând 6 – 7 ani.

Ca o insul[ în mijlocul unui lac, ast[zi acest

sat î=i pierde din locuitori, tradi\ii, iar limba

str[mo=easc[ se uit[ pe zi ce trece. Media de

vârst[ cre=te îngrijor[tor, deoarece tinerii aleg s[-

=i duc[ traiul departe de aici. Este tot mai

frecvent fenomenul de „românizare” în rândul lor,

iar cei mici mai înva\[ limba rus[ doar la orele de

la =coal[, nu în sânul familiei, a=a cum au înv[\at

p[rin\ii lor. În majoritatea duminicilor, pe

„krâlâs” cânt[ doar cei mai în vârst[, biserica cea

mare =i maiestuoas[ umplându-se complet doar la

s[rb[tori mari precum Cr[ciunul sau Pa=tele.

De Cr[ciun, o ceat[ sau dou[, cel mult trei,

mai merge cu colindul. Cât despre cântece

tradi\ionale nici nu poate fi vorba. Chiar dac[ la

orele de limb[ rus[ se fac eforturi în acest sens, în

mintea elevilor r[mân tot numai celebrele

Kalinka =i Katiu=a.

În câ\iva ani, satul se va pierde în negura timpului

cu tot cu tradi\ii, limb[, valori, dar va

r[mâne mereu în mintea celor ce au locuit aici ca

leag[nul copil[riei lor.

Paula Filip


www.zorile.ro

Russkaja masleni\a în România

Iuliana Timofte

e 28 februarie, cu 56 de zile înainte de

Pa=ti, va începe ñûðíàÿ íåäåëÿ, masleni\a,

[rb[toarea ritualic[ ce marcheaz[ trecerea de

a iarn[ la prim[var[. Acesta este una dintre

ele mai vechi =i vesele s[rb[tori de origine

recre=tin[, singura recunoscut[ oficial de bierica

ortodox[. Este cunoscut[ sub denumirea

e s[pt[mâna brânzei sau a untului datorit[ fapului

c[ în aceast[ perioad[, chiar înainte de

ntrarea în postul Pa=telui, biserica interzice

onsumul de carne, dar permite produsele lacate,

ou[le =i pe=tele. De=i a fost atestat[ la

oate popoarele slave, s-a p[strat cel mai bine

e c[tre ru=i.

Fiind, ini\ial, o s[rb[toare închinat[ zeului

eles, ocrotitorul cresc[torilor de animale =i al

gricultorilor, multe obiceiuri au o conota\ie ce

ezoneaz[ cu trecerea în noul an care, în Rusia,

vea loc, pân[ în secolul al XIV-lea, în luna

artie. Dup[ trecerea la cre=tinism, conform

nor cercet[tori, Veles devine sfântul Vlasie

are este serbat de ortodoc=i pe data de 24 feruarie.

Fiecare zi a acestei s[pt[mâni avea o denuire

aparte, în func\ie de ac\iunile pe care, conorm

tradi\iei, oamenii le puneau în practic[:

uni - âñòðå÷à, mar\i – çàèãðûø, miercuri -

àêîìêà, joi – ðàçãóëÿé, vineri – òåùèí

å÷åð, sâmb[t[ – çàëîâêèíû ïîñèäåëêè,

uminic[ – ïðîùåííûé äåíü. În mare parte,

ceste denumiri au r[mas neschimbate pân[ în

iua de ast[zi, îns[ obiceiurile difer[ de la o

on[ a Rusiei la alta.

Se reg[se=te peste tot, îns[ simbolistica

olar[ în forma =i culoarea cl[titelor sau în cânecele

ritualice ale c[ror refrene ë¸ëè-ë¸ëè

eprezint[, de fapt invocarea vechii zeit[\i a

rim[verii, Ëåëÿ. De asemenea, de o mare

[spândire sunt obiceiurile aflate în leg[tur[ cu

inerii c[s[tori\i sau logodnici, cu trapeza, cu

omenirea a mor\ilor sau cu iert[ciunea, acestea

in urm[ c[p[tând semnifica\ie religioas[. De

emarcat este, îns[, faptul c[ blinî au fost

unoscute înc[ din cele mai vechi timpuri, de

e vremea regelui David, la multe popoare ca

el de mâncare ce se servea la s[rb[tori sau de

pomenirea mor\ilor.

Obiceiurile de masleni\a ale ru=ilor lipoveni

din România se înscriu perfect în coordonatele

s[rb[torilor rituale de trecere, de=i elementele

înc[rcate de simboluri sunt, în mare parte

diferite de cele care s-au p[strat în Rusia.

Dac[ în Rusia se desf[=oar[ un adev[rat

spectacol al funeraliilor Masleni\ei ca personaj

ce simbolizeaz[ iarna sub forma unei p[pu=i de

paie ce va fi aruncat[ în foc împreun[ cu

diverse produse lactate, la ru=ii lipoveni apare

în prim-plan s[geata, strela. Obiceiul aflat în

leg[tur[ cu aceasta (âîæäåíèå ñòðåëû)

reprezint[ un element apropiat ca tipologie, îns[

nu identic cu ritualul de înmormântare al unor

personaje mitologice de tipul rusalcelor.

Aceast[ tradi\ie, considerat[

mult timp drept un

p[cat în mediul starover,

face trimitere la fertilitate,

la rodnicia p[mânturilor în

noul an, dar marcheaz[,

totodat[, =i începerea

horovod-ului, al serb[rilor

populare de masleni\a.

Un alt element important

în inventarul simbolic

specific acestei s[rb[tori la

ru=ii lipoveni îl reprezint[

hameiul. Dac[ îi întreb[m

pe b[trânii no=tri, afl[m c[

hameiul era folosit în buc[t[rie pentru dospitul

aluaturilor, în locul drojdiei. Pe de alt[ parte,

aceast[ plant[ se remarc[ prin caracterul s[u

prolific, fapt ce îi confer[ o însemn[tate des

întâlnit[ la toate s[rb[torile din aceast[

perioad[, aflat[ în rela\ie direct[ cu fertilitatea

vegetal[, animal[ =i uman[. Nu trebuie uitat[,

îns[, denumirea acestei plante în limba rus[ –

õìåëü. Mitologia slav[ înregistreaz[ un personaj

cu acest nume - zeul chefurilor =i al

b[uturilor alcoolice. Acest lucru ne aminte=te

c[, înc[ din cele mai vechi timpuri, masleni\a a

fost o s[rb[toare a exceselor culinare, dar =i

alcoolice. De multe ori, dup[ cum spun martorii

vremii, oaspe\i la curtea \arului, manifest[rile

prilejuite de aceast[ s[rb[toare se soldau cu

numeroase victime, tocmai din aceast[ cauz[.

Alte cântece amintesc de seraja uti\a, pas[re

mitic[ ce, conform uneia dintre variantele mitului

crea\iei, a avut un rol primordial în

ordonarea haosului. Deosebit de interesant[ din

punct de vedere simbolic este =i poarta (cântecul

Âîçëå êàìåííûõ âîðîò) ce reprezint[

accesul c[tre un alt univers, leg[tura între lumi

=i st[ri ale fiin\ei, loc al plec[rilor =i al sosirilor.

Acestea ar fi câteva puncte comune ale manifest[rilor

din aceast[ perioad[ la ru=ii lipoveni

din România. Fiecare zon[ locuit[ de ace=tia

(uneori e vorba de localit[\i) vine cu un element

de originalitate înc[rcat, la rândul s[u, de semnifica\ii

profunde. Este de necontestat faptul

c[ toate aceste obiceiuri =i tradi\ii constituie o

16

valoare de necontestat în patrimoniul nostru

cultural, motiv pentru care ele nu trebuie s[ se

piard[.

Pentru cei interesa\i, pentru cei care simt

ruse=te, pentru cei care sunt mândri de originea

lor, voi reda cuvintele a dou[ dintre cele mai

populare cântece dedicate serb[rii masleni\ei.

Ñòðåëà

ß ïóùó ñòðåëó ïî âñåìó ñåëó,

Îé äà ëþëè, ïî âñåìó ñåëó;

Òû ëåòè ñòðåëà âäîëü ïî óëèöå,

Îé äà ëþëè,âäîëü ïî óëèöå;

Òû íå óáåé ñòðåëà äîáðîãî

ìîëîäöà,

Îé äà ëþëè,äîáðîãî ìîëîäöà;

Ïî òåì ìîëîäöó íåò êîìó

ïëàêàòè,

Îé äà ëþëè,íåò êîìó ïëàêàòè;

Ìàòêà ñòàðàÿ,ñåñòðà ìàëàÿ,

Îé äà ëþëè,ñåñòðà ìàëàÿ;

Æåíêà ãëóïàÿ,íåðàçóìíàÿ,

Îé äà ëþëè,íåðàçóìíàÿ;

Ãäå ìàòêà ïëàêàëà – òàì äà ñèíåå

ìîðå,

Îé äà ëþëè,òàì äà ñèíåå ìîðå;

Ãäå ñåñòðà ïëàêàëà – òàì äà ðó÷åé

ïðîòåê,

Îé äà ëþëè,òàì äà ðó÷åé ïðîòåê;

Ãäå æåíêà ïëàêàëà – òàì ðîñà

óïàëà,

Îé äà ëþëè,òàì ðîñà óïàëà;

Ñîëíöå áëåñíóëî,

ðîñà âûñîõëà.

Îé äà ëþëè,ðîñà

âûñîõëà.

(Ghind[re=ti, Matei

Paraschiva, 87 ani)

Ïëåòåòñÿ ìîé õìåëþøåê

Ïëåòåòñÿ ìîé õìåëþøåê ÷åðåç

òûíü íà óëèöó,

Îé,ë¸øåíüêè,ë¸øåíüêè,÷åðåç òûíü

íà óëèöó;

×åðåç òûíü íà óëèöó,âî ìîé âî

çåë¸íûé ñàä,

Îé,ë¸øåíüêè,ë¸øåíüêè,âî ìîé âî

çåë¸íûé ñàä;

Âî ìîèì çåë¸íîì ñàäó ñèðîòèíà

ïëà÷åòñÿ,

Îé,ë¸øåíüêè,ë¸øåíüêè,ñèðîòèíà

ïëà÷åòñÿ;

×åãî ñèðîòèíóøêà,÷åãî ñëåçíî

ïëà÷åøüñÿ,

Îé,ë¸øåíüêè,ë¸øåíüêè,÷åãî ñëåçíî

ïëà÷åøüñÿ;

Êàê æå ìíå íå ïëàêàòüñÿ è âñå

õëîïöû æåíþòñÿ,

Îé,ë¸øåíüêè,ë¸øåíüêè è âñå

õëîïöû æåíþòñÿ;

À ìåíå íå õî÷åòñÿ

ñ ïüÿíèöåé

ìîðî÷èòüñÿ,

Îé,ë¸øåíüêè,

ë¸øåíüêè ñ ïüÿíèöåé

ìîðî÷èòüñÿ.

(Tulcea, Pavlov

Marfa, 62 ani)


Tutore

(]nv.)

Îïåêóí

(óñòàð.)

17


Ìîé ãðåõ

àíð: ìåëîäðàìà

îä âûïóñêà: 2011

åæèññåð: Ñåðãåé

èíîãðàäîâ

ðîëÿõ: Íàòàëüÿ

íòîíîâà,Îëåã

òåôàíêî,Ìàðèÿ

ëèìîâà

¹.1/2011

Tip de

somnifer

Blamuri

Obraji

Ritualuri

(]nv.)

ïèñàíèå:Èñòîðèÿ

îëîäîé æåíùèíû,

îòîðàÿ ìíîãî ëåò íàçàä,â ðàííåé

íîñòè,ñîâåðøèëà ñòðàííûé ïîñòóïîê —

òêàçàëàñü îò ñîáñòâåííîãî ðåá¸íêà ðàäè

áëàãîïîëó÷èÿ è êàðüåðû. Ñïóñòÿ

íåñêîëüêî ëåò,îêàçàâøèñü íà ãðàíè

æèçíè è ñìåðòè,îíà îñîçíà¸ò âñþ

òÿæåñòü ñâîåé âèíû è òâ¸ðäî ðåøàåò

íàéòè ñâîåãî ñûíà. Îíà îòïðàâëÿåòñÿ â

ãîðîä ñâîåãî äåòñòâà è,ïðîéäÿ ÷åðåäó

ïðåïÿòñòâèé,èñïûòàíèé,ðàçî÷àðîâàíèé,

îíà â êîíöå êîíöîâ íàõîäèò íå òîëüêî

ñâîåãî ðåá¸íêà,íî è ñâîþ ëþáîâü...

www.zorile.ro

Particul[ a Paracliseri

cromozomului


Dezghe\at

(neutru)


Turn[tori


Ñòðîãèå

âûãîâîðû


Ïîðîùîê

Ìîðôåÿ


Êîíåö

ìàò÷à!


Muza lui e

Melpomene

Îáðÿäû

(óñòàð.)

Îòå÷íîñòü

Ù¸êè

+iruri,

r`nduri


Ðÿäû

6

5

3

1

Edem 4

Àíòîíèì Ñðåäè

ì¸ðçëîãî

×àñòèöà

÷àùè!

}n mijlocul

Balen[

õðîìîñîìû

desi=ului

Åãî ìóçà

Ìåëüïîìåíà


Sf`r=itul

meciului!

7

Ëüþò

ìåòàëëû


Ïîíîìàðü

(ìí.)


2

Êîñàòêà

9

1 2 3 4 3 5 6 4 7 1 6 1 2 4 7 8 6 4 9

Æàíð: êîìåäèÿ

Ãîä âûïóñêà: 2010

Ðåæèññåð: Æàðãàë

Áàäìàöûðåíîâ

 ðîëÿõ: Ñàíæèåâ

Àëèê,Âàñèëüåâ Èâàí,

Öûðåíîâ

Ñåðåãåé,Ôðîëîâ

Àëåêñàíäð

×àéíèê

Îïèñàíèå:Ôèëüì,â

þìîðèñòè÷åñêîé ôîðìå ïîâåñòâóåò î ñèòóàöèè

èç æèçíè ñîâðåìåííûõ ìîëîäûõ ëþäåé.

Äåéñòâèå êàðòèíû ïðîèñõîäèò â íàøå âðåìÿ,â

ãîðîäå Óëàí-Óäý. Ãëàâíûå äåéñòâóþùèå ëèöà

– ÷åòûðå äðóãà. Îáû÷íûå ïàðíè,êîòîðûå

ó÷àòñÿ,îáùàþòñÿ,çàíèìàþòñÿ ñïîðòîì è

ìå÷òàþò î ìàøèíå. Ïîäõîäÿùèé âàðèàíò –

“Òîéîòà ×àéçåð”,êàê ñèìâîë “êðóòîé”

æèçíè,æä¸ò èõ íà àâòîðûíêå. ×òîáû

îñóùåñòâèòü ñâîþ ìå÷òó,ðåáÿòà ðåøàþò

“ñêèíóòüñÿ”. Ñìåøíûå èñòîðèè ïðîèñõîäÿò ñ

êàæäûì èç íèõ,êîãäà îíè êîïÿò ñâîþ äîëþ

ñóììû...

Ïîäãîòîâèë Èâàí Èëüè÷,

Áîòîøàíü

8

Êëþ÷ êðåñòîñëîâèöû ñ

¹.11-12/2010

Ïåðâûé êîñ- Æàëîáà, Ïåðâàÿ

ìîíàâò ìèðà

ïðîöåññ

íîòà

Ñûíîâüÿ

Äî÷ü

Ðèíèò

Àìåðèêè

Àëüáèîíà

Êîæà

ëîñÿ

Õâîñòàòûå

çâ¸çäû

Æèçíü

(óñòàð.)

È ðûáêà,

Äàæå

è ù¸òêà

çäåñü!


Ýðçàö

êîôå

Ðóññêèé

èñòðåáèòåëü

Ðûáà ñ ÷¸ð-

íîé èêðîé

Êðàÿ

àòîëëà!

Ëè÷íî

(ìí.)

 Òóëå!

Âíóòðè

íèøè!

Ñûí

Äåäàëà



Îñìåÿíèå

Ãîðëî


Ìåðà

èçäåëèÿ

Òåì

ñàìûì

Ñåêðåò



Ðöû

Ðåçäíûé (î

æûâîòíûõ)

Êðûëÿ ãðà÷à!

Íà÷àëî ñóìåðê!

Ñåâåðíàÿ

Åâðîïåéêà

Åäîê(ôèã.;ìí.)

Âåñåííèé

ìåñÿö

Ñåðìÿãà

Äîìàøíèé

äèòÿ


Ïðåìèÿ


Þ È Ä Ë

9 1 Æ

Ê Ð À Ñ Í Î Ê Î Æ È Å

È Í Ê

10 À Î Ñ Å

7 5 Ò Ð

Ì È Ã Ñ À ÌÈ È Ø4

Ã14

Ë Ó Ì Ë 11 Å Í È Å

Õ À È Ë Î Ò À Ê Ð

13

Ã × Ð 3 Ò Û À Á À

Ñ À À Ì Ê À ßïîíñêàÿ Ï Ð È Ç

ôàñîëü 6

8

Ó Ð 2

Õðèñòîñ

â èñëàìå Í À È

Òîò ñàìûé

15


Ñ À

Òîìàñ

Ìîð

Íèì!


Ò Ì

Ìóñîðêà

... ìûøöû È

Ê Ð


Î Í


Î Æ Í Û Å

Äâîðÿíêà


Ç Í À Ò Í À ß

Ðóññêàÿ

Ì È Ð

îðáèòàëü-


íàÿ

ñòàíöèÿ

Ë Ó × Ø Å Ï Î Ç Ä Í Î × Å Ì Í È Ê Î Ã Ä À

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 7 3 5 11 10 12 13 7 14 9 15

Èñïîâåäü Äîí

Æóàíà

Æàíð: äðàìà

Ãîä âûïóñêà: 2011

Ðåæèññåð: Àíäðåé

Áåíêåíäîðô

 ðîëÿõ: Íîäàð

Ìãàëîáëèøâèëè,Àðòåì

Òêà÷åíêî,Åëåíà

Ôåñóíåíêî

Îïèñàíèå: Äîí Æóàí óìèðàåò. Âðà÷ îòïóñòèë

åìó ïîñëåäíèé äåíü æèçíè.Äîí Æóàí õî÷åò

èñïîâåäàòüñÿ è îòïóñòèòü ñâîè ãðåõè. Íèêòî èç

ñâÿùåííèêîâ íå õî÷åò âûñëóøàòü èçâåñòíîãî

âñåé Èñïàíèè ãðåøíèêà. Ñîãëàøàåòñÿ òîëüêî

ìîëîäîé ìîíàõ. È èìåííî åìó ñóäüáà äàëà

óçíàòü òàéíó – îêàçûâàåòñÿ,Äîí Æóàí íå áûë

ëþáîâíèêîì íè îäíîé èç ñâîèõ æåíùèí â

îáûäåííîì,ïëîòñêîì ïîíèìàíèè ýòîãî ñìûñëà.

Ïîðàæåííûé ýòè ìîíàõ ïîñòåïåííî ñàì ïðèõîäèò

ê èñïîâåäè ïåðåä Äîí Æóàíîì. Îí

ðàññêàçûâàåò,÷òî âëþáëåí â îäíó èç ïðèõîæàíîê

ñâîåãî ìîíàñòûðÿ. Äîí Æóàí ïðèçûâàåò åãî

áðîñèòü ìîíàñòûðü è óâåçòè ñâîþ ëþáèìóþ

æåíùèíó.È îñòàåòñÿ óìèðàòü. Òåïåðü óæå â

ïîëíîì îäèíî÷åñòâå,íî àáñîëþòíî ñ÷àñòëèâûì...

12


¸òð Âåëèêèé áûë âûñîêîãî ðîñòà,

õóäîùàâûé,êðóãëîëèöûé; âîëîñû ó

íåãî áûëè ãóñòûå,êîðîòêèå,ò¸ìíîàøòàíîâîãî

öâåòà; ãëàçà áîëüøèå,÷¸ðíûå,ñ

ëèííûìè ðåñíèöàìè,ðîò õîðîøåé ôîðìû;

ûðàæåíèå ëèöà ïðåêðàñíîå,ñ ïåðâîãî

çãëÿäà âíóøàþùåå óâàæåíèå. Õîäèë îí

÷åíü áûñòðî è äåëàë òàêèå áîëüøèå øàãè,

òî îêðóæàþùèå åëå ïîñïåâàëè çà íèì

åãîì. Îí îáëàäàë íåîáû÷àéíîé ôèçè÷åñêîé

èëîé: ëåãêî ñêàòûâàë â òðóáó ñåðåáðÿíóþ

àðåëêó,ðàçãèáàë ðóêàìè ïîäêîâêó,ìîã

àññå÷ü ñàáëåé ïîäáðîøåííóþ â âîçäóõ

¸ëêîâóþ ëåíòó. Åñëè îí â âåñ¸ëîì

àñòðîåíèè ïîõëîïûâàë êîãî-íèáóäü ïî

ëå÷ó,òî òîò äîëãî ïîòîì êðÿõòåë îò

àðñêîé ëàñêè.

Âîçâðàòèâøèñü èç-çà ãðàíèöû 25 àâãóñòà

698 ãîäà,ϸòð Âåëèêèé ñðàçó æå íà÷àë

ðîâîäèòü ðåôîðìû â Ðîññèè. ϸòð Âåëèêèé

îðîïèëñÿ. Åìó ïðåäñòîÿëî çàâîåâàòü äîñòóï

ìîðþ è äâèíóòü Ðîññèþ ïî ïóòè

ðîìûøëåííîãî,òîðãîâîãî ðàçâèòèÿ,ñîçäàòü

îåííûé ôëîò è íîâóþ àðìèþ,ðàçâèòü â

îññèè íåîáõîäèìûå èñêóññòâà è íàóêè.

Ðàáî÷èé äåíü Ïåòðà Âåëèêîãî íà÷èíàëñÿ

ïÿòîì ÷àñó óòðà. Âñòàâ ñ ïîñòåëè,îí îêîëî

îëó÷àñà õîäèë,÷òîáû ðàçìÿòü íîãè. Çàòåì

àäèëñÿ ñëóøàòü äåëà,êîòîðûå ÷èòàë åìó

åêðåòàðü. Ïîñëå ë¸ãêîãî çàâòðàêà ϸòð â

êèïàæå èëè âåðõîì (à â õîðîøóþ ïîãîäó

îäèë ïåøêîì) îòïðàâëÿëñÿ â ãîðîä. Â ýòî

ðåìÿ åãî âûñîêóþ ôèãóðó ìîæíî áûëî

âèäåòü â ñàìûõ ðàçëè÷íûõ ìåñòàõ ñòîëèöû.

í ïîñåùàë êîðàáåëüíóþ âåðôü,çàâîäû,

àñòåðñêèå,ó÷ðåæäåíèÿ. Ïîñëå ïðîñòîãî

áåäà ϸòð ñíîâà ñàäèëñÿ çàíèìàòüñÿ

àçíûìè äåëàìè,à çàòåì ðàáîòàë íà

îêàðíîì ñòàíêå â îñîáî óñòðîåííîé

àñòåðñêîé. Âå÷åðîì ϸòð ÷àñòî õîäèë â

îñòè. Îí ïîñåùàë íå òîëüêî äîìà ñâîèõ

ðèäâîðíûõ,íî è çàõîäèë ê êóïöàì,

àñòåðàì è ìàòðîñàì.

ϸòð Âåëèêèé ïðîâîäèë ñâîè ðåôîðìû

åç çàðàíåå ñîñòàâëåííîãî ïëàíà,ñîîáðàçóÿñü

âîåííûìè ïîòðåáíîñòÿìè ñâîåé ñòðàíû.

çëîæåíèå âñåõ ðåôîðì Ïåòðà Âåëèêîãî

àíÿëî áû ñëèøêîì ìíîãî âðåìåíè,è ìû

ãðàíè÷èìñÿ ïåðå÷èñëåíèåì âàæíåéøèõ èç

èõ.

www.zorile.ro

ϸòð Âåëèêèé íà÷àë ñâîè ðåôîðìû ñ

íàðóæíîãî âèäà ïðèáëèæ¸ííûõ,

áðîñàâøåãîñÿ ïðåæäå âñåãî â ãëàçà ïðè

âñòðå÷å ñ íåçíàêîìûìè èíîñòðàíöàìè.

Åâðîïåéöû áðèëè áîðîäû,à ðóññêèå,

íàïðîòèâ,îòïóñêàëè èõ,è áðèòü å¸ ñ÷èòàëè

ñìåðòíûì ãðåõîì. Çíàÿ,÷òî

ïðîòèâîäåéñòâîâàòü òàêîìó âåêîâîìó

óáåæäåíèþ íàðîäà òðóäíî,ϸòð

Âåëèêèé ñíà÷àëà øóòÿ

ïîâ¸ë ýòî äåëî,óáåæäàÿ,÷òî

áîðîäà ìåøàåò ñáëèæåíèþ

ðóññêèõ ñ îáðàçîâàííûìè

íàðîäàìè. Íà âòîðîé äåíü

ïîñëå âîçâðàùåíèÿ èç-çà

ãðàíèöû íà òîðæåñòâåííîì

ïðè¸ìå áîÿðñòâà â

Ïðåîáðàæåíñêîì ϸòð

Âåëèêèé íà÷àë ðåçàòü áîÿðñêèå

áîðîäû è îêîðà÷èâàòü äëèííûå

ðóññêèå êàôòàíû. Íå æåëàþùèå

áðèòü áîðîäó ñêîðî ñòàëè ïëàòèòü

åæåãîäíóþ ïîøëèíó (íàëîã).

Ñòðîãèì óêàçîì ϸòð Âåëèêèé

çàïðåòèë íîñèòü ñòàðèííóþ ðóññêóþ îäåæäó:

ôåðÿçü (äëèííîå ïëàòüå áåç ïåðåõâàòà è

âîðîòíèêà ñ äëèííûìè ðóêîâàìè),îõàáíþ

(äëèííàÿ îäåæäà ñ ïðîðåõàìè ïîä

ðóêàâàìè è ñ îòêèäíûì âîðîòíèêîì),òðåóõ

(øàïêà â òðåõ ëîïàñòÿõ),òåëîãðåè è ò. ï.,

çàìåíèâ èõ íåìåöêîé èëè âåíãåðñêîé

îäåæäîé. Ïåòðó Âåëèêîìó íå íðàâèëàñü

ðóññêàÿ îäåæäà,ïîòîìó ÷òî â íåé íåëîâêî

áûëî ÷åëîâåêó ëàçèòü íà ìà÷òû êîðàáëåé,

ðóáèòü òîïîðîì,ìàðøèðîâàòü ñ ñîëäàòàìè,äà

è ðîñêîøü,âûðàæàþùóþñÿ â çîëîòå,æåì÷óãå

è äîðîãèõ êàìåíüÿõ,ñ÷èòàë îí èçëèøíåé.

Èòàê,áðàäîáðèòèå è íîøåíèå íåìåöêîãî

ïëàòüÿ áûëè îáúÿâëåíû îáÿçàòåëüíûìè.

Çàäóìàâ äâèíóòü Ðîññèþ âïåð¸ä,÷åãî â òî

âðåìÿ áåç âîéíû ñ Òóðöèåé è Øâåöèåé

íåëüçÿ áûëî ñäåëàòü,îí îáðàòèë îñîáîå

âíèìàíèå íà ó÷ðåæäåíèå ðåãóëÿðíîé àðìèè,

êîòîðóþ âèäåë çà ãðàíèöåé è êîòîðîé â

Ðîññèè íå áûëî. Íóæíî áûëî áîåñïîñîáíîå

ðóññêîå âîéñêî,÷òîáû îíî íå áðîñàëî ðóæüÿ

äëÿ ñåëüñêèõ ðàáîò èëè òîðãîâûõ

ïðîìûñëîâ,êàê áûëî ïðåæäå,à ïîñòîÿííî

çàíèìàëîñü ñëóæáîé,èçó÷åíèåì âîåííîãî

äåëà; íóæåí áûë ôëîò,÷òîáû ïðîòèâîñòîÿòü

øâåäàì íà ìîðå; íóæíû áûëè ñðåäñòâà,÷òîáû

ýòó àðìèþ ñîäåðæàòü,íóæíà áûëà

ïðîìûøëåííîñòü,÷òîáû ïðîèçâîäèòü îðóæèå,

îäåæäó,ïðîäîâîëüñòâèå. Íàêîíåö,íóæíû

áûëè ïîáåäû,èíà÷å ïðàâëåíèå Ïåòðà

Âåëèêîãî ãðîçèëî îáåðíóòüñÿ íàöèîíàëüíûì

ïîçîðîì. È öàðü íà÷àë äåéñòâîâàòü. Îí äàë

ïðèêàç: ïî îáðàçöó îáðàçîâàííûõ óæå ïðè

í¸ì ïîëêîâ,Ïðåîáðàæåíñêîãî è

Ñåì¸íîâñêîãî,ñôîðìèðîâàòü è äðóãèå

ñîîäèíåíèÿ. Áûë ñäåëàí ðåêðóòñêèé íàáîð â

ñîëäàòû ìîëîäûõ ëþäåé âñåõ ñîñëîâèé è ñî

âñåãî Ðîññèéñêîãî ãîñóäàðñòâà. Âñåõ èõ

ïðåäñòàâèëè â ñåëî Ïðåîáðàæåíñêîå,ãäå ñàì

öàðü äåëàë èì ñìîòð è ãîäíûõ ðàñïðåäåëÿë

18

ϸòð Âåëèêèé -

ïðåîáðàçîâàòåëü Ðîññèè

ïî ïîëêàì äëÿ âîåííîé ïîäãîòîâêè. Â òðè

ìåñÿöà áûëà ñôîðìèðîâàíà

òðèäöàòèäâóõòûñÿ÷íàÿ àðìèÿ: ïîëêè áûëè

îáìóíäèðîâàíû ïî îáðàçöó òîãäàùíåé

íåìåöêîé ïåõîòû â ñóêîííûå êàôòàíû ñ

òðåóãîëüíûìè øëÿïàìè è

ÊÓËÜÒÓÐÀ ÐÅ×È

âîîðóæåíû

ìóøêåòàìè èëè ðóæüÿìè. Ó÷åíèå

ïðîõîäèëî ïî ñòðîãî ïðåäïèñàííûì

ïðàâèëàì. Íà òåððèòîðèÿõ âîêðóã

Ïñêîâà è Íîâãîðîäà ÷óòü ëè íå âñ¸

íàñåëåíèå ìîáèëèçîâàëè íà ñòðîèòåëüñòâî

óêðåïëåíèé,çàâîäîâ,ôàáðèê,êàíàëîâ è äð. È

êòî óêëîíÿëñÿ îò ðàáîò,ìîã ëèøèòüñÿ

ãîëîâû. Òàê ïðè Ïåòðå Âåëèêîì îñíîâàëîñü

áîëåå 200 ôàáðê è çàâîäîâ,âîçíèê ðóññêèé

òîðãîâûé ôëîò.

ϸòð Âåëèêèé óäåëÿë îñîáîå âíèìàíèå

îáðàçîâàíèþ ðóññêîãî íàðîäà. Îí ñîçíàâàë,

÷òî íå òàê ëåãêî îðãàíèçîâàòü ñðàçó

âñåîáùåå îáðàçîâàíèå. ×òîáû îñíîâàòü

ó÷èëèùà,íåîáõîäèìû íå òîëüêî äåíåæíûå

ñðåäñòâà,íî è êâàëèôèöèðîâàííûå

ó÷èòåëüñêèå êàäðû. À ãäå èõ íàáåð¸øü?

Íàðîäíîå æå îáðàçîâàíèå ϸòð Âåëèêèé

îãðàíè÷èë ïîêà öåðêîâíûìè ïîó÷åíèÿìè,

÷òîáû ïðîñâåùàòü ìàññû â èñòèíàõ

åâàíãåëüñêèõ,ðàññåèâàòü ñóåâåðèÿ è

èñòîëêîâàòü ãîñóäàðñòâåííå äåëà. ϸòð

Âåëèêèé áûë ÷åëîâåêîì ãëóáîêî âåðóþùèì.

Êîãäà âïîñëåäñòâèè îí ïîðó÷èë Ôåîôàíó

Ïðîêîïîâè÷ó ñîñòàâèòü ñëîâàðü,òî âåëåë

ïîìåñòèòü â í¸ì òîëêîâàíèå äåñÿòè

çàïîâåäåé Áîæèèõ,Ñèìâîëà âåðû,ìîëèòâû

Ãîñïîäíåé è äåâÿòè áëàæåíñòâ,÷òîá äàòü

äåòÿì ðåëèãèîçíî-íðàâñòâåííîå âîñïèòàíèå.

À äëÿ îáðàçîâàíèÿ äóõîâåíñòâà

ñóùåñòâîâàëî åù¸ ïðåæäå ó÷èëèùå,

èçâåñòíîå ïîä íàçâàíèåì Ñëàâÿíî-ãðåêîëàòèíñêîé

àêàäåìèè.

Èç-çà íåõâàòêè ñðåäñòâ ϸòð Âåëèêèé

îãðàíè÷èëñÿ ó÷ðåæäåíèåì ëèøü òàêèõ

òîëüêî ó÷èëèù,êîòîðûå íàèáîëåå

íåîáõîäèìû áûëè â âîåííîì îòíîøåíèè,è

îñíîâàë íàâèãàöêóþ øêîëó,ãäå ó÷èëèñü

ñóäîõîäñòâó,äëÿ êîòîðîé ó÷èòåëÿ áûëè


19

ûçâàíû èç Àíãëèè. ϸòð Âåëèêèé

ðîäîëæàë òàêæå ïîñûëàòü ìîëîä¸æü íà

÷¸áó çà ãðàíèöó,è ñàì ýêçàìåíîâàë

îçâðàòèâøèõñÿ ñ ó÷åíèÿ. Òðóæåíèêîâ ϸòð

þáèë ïîîùðÿòü è ïîääåðæèâàòü. Îäèí ðàç

îñëàí áûë çà ãðàíèöó ó÷èòüñÿ ñûí

àëóæñêîãî ïîìåùèêà Ñïàôàðèåâ âìåñòå ñ

åðíûì åãî ñëóãîé èç êàëìûêîâ. Íå

òëè÷àÿñü îò ñâîåãî ãîñïîäèíà,êàëìûê

ðèñóòñòâîâàë âìåñòå ñ íèì íà çàíÿòèÿõ â

êîëå. Ïî âîçâðàùåíèè â Ïåòðåáóðã

ïàôàðèåâ ÿâèëñÿ íà ýêçàìåí â ïðèñóòñòâèè

àìîãî öàðÿ; ñ íèì îòïðàâèëñÿ è êàëìûê,

òîáû ïîìîãàòü â îòâåòàõ ñâîåìó ãîñïîäèíó,

îëüçóÿñü òåìè ìèíóòàìè,êîãäà Ìîíàðõ,

îäèâøèé ïî ïàëàòå,îáîðà÷èâàëñÿ ê íèì

ïèîé. ϸòð Âåëèêèé çàìåòèë ýòî è ñòàë

êçàìåíîâàòü êàëìûêà. Îêàçàëîñü,÷òî ñëóãà

ó÷øå âûäåðæàë ýêçàìåí,÷åì åãî ãîñïîäèí,è

îýòîìó ñëóãà êàëìûê,ïîëó÷èâ âîëüíîñòü,

ûë íàãðàæä¸í ÷èíîì ìè÷ìàíà âî ôëîòå,à

ãî ãîñïîäèí Ñïàôàðèåâ áûë çàïèñàí â

àòðîñû è îòäàí ïîä êîìàíäó êàëìûêà,

îòîðûé è ñòàë íàçûâàòüñÿ Êàëìûêîâûì è

îñëóæèë äî ÷èíà êîíòð-àäìèðàëà.

×òîáû ðóññêèå ëþäè çíàëè,÷òî äåëàåòñÿ

à ñâåòå,ϸòð Âåëèêèé âåëåë èçäàâàòü

àçåòû. Ïðè í¸ì æå áûë ïîñòðîåí â Ìîñêâå

åðåâÿííûé òåàòð.

Áûëè ñìåðòíûå ñëó÷àè îòòîãî,÷òî â

åëåéíûõ ëàâêàõ ïîêóïàëè èëè íå òó òðàâó,

àêóþ ñëåäîâàëî,èëè íå â òîì êîëè÷åñòâå,

òî íóæíî. ϸòð Âåëèêèé âåëåë çàâåñòè â

îñêâå âîñåìü àïòåê äëÿ ïðèãîòîâëåíèÿ

åêàðñòâ è çàêðûòü çåëåéíûå ëàâêè.

Íà ðóññêèõ íðàâàõ ëåæàëî ïÿòíî,

Regizorul de film italian Paolo Minelli a

r[spuns invita\iei lui Vitali Fenoghen, primarul

comunei Sarichioi, =i a venit în România pentru a

prezenta documentarul “Delta Dun[rii =i ru=ii

lipoveni – staroveri”. A parcurs din nou cu

ma=ina ruta de câteva mii de kilometri pentru a

ajunge în fermec[torul sat de pescari de lâng[

lacul Razim, în apropierea Deltei Dun[rii.

În 2008, Paolo Minelli a filmat cântecele =i

dansurile interpretate de ansamblul ,,Landâ=” din

Sarichioi, unul dintre cele mai bune ansambluri

tradi\ionale ale ru=ilor lipoveni din România.

Prietenia dintre Minellii =i comunitatea lipovenilor

a crescut de-a lungul anilor, pe m[sur[ ce î=i

realiza documentarul, fiind mereu primit cu

c[ldur[ în cadrul s[rb[torilor populare =i religioase

ale ru=ilor lipoveni.

Filmarea nun\ilor, botezurilor =i anivers[rilor

este permis[ numai celor care în\eleg =i respect[

www.zorile.ro

áðîñàâøååñÿ â ãëàçà,è ÷óæèì,è ñâîèì –

çàòâîðíè÷åñòâî æåíñêîãî ïîëà,âñëåäñòâèå

êîòîðîãî íåïðàâèëüíî çàêëþ÷àëèñü áðàêè.

ϸòð ïðèêàçàë ïðèãëàøàòü æåíùèí âìåñòå ñ

ìóæ÷èíàìè íà îáåäû è âå÷åðà,à òàêæå

îáðó÷åíèå çà øåñòü íåäåëü äî áðàêà,÷òîáû

ìîëîäûå ìîãëè ïîçíàêîìèòüñÿ äðóã ñ äðóãîì

è ÷òîáû áðàêè ñîâåðøàëèñü ñ ñîãëàñèÿ äåòåé,

áåç ïðîèçâîëà ðîäèòåëåé.

ϸòð Âåëèêèé çàïðåòèë ïîäïèñûâàòüñÿ

óìåíüøèòåëüíûìè èìåíàìè,ïàäàòü ïåðåä

öàð¸ì íà êîëåíè,ñíèìàòü øàïêè ïåðåä

öàðñêèì äâîðöîì: «Êàêîå ðàçëè÷èå ìåæäó

Áîãîì è öàð¸ì,êîãäà âîçäàâàòü áóäóò ðàâíîå

îáîèì ïî÷òåíèå?» - ãîâîðèë ϸòð,- «ìåíåå

íèçîñòè,áîëåå óñåðäèÿ ê ñëóæáå è âåðíîñòè

êî ìíå è ãîñóäàðñòâó - ñèÿ òî ïî÷åñòü

ñâîéñòâåííà öàðþ». Ñàì öàðü áûë ïðîñò è

ëàñêîâ â îáðàùåíèè ñî ñâîèìè ïîääàííûìè.

Ðåôîðìû Ïåòðà Âåëèêîãî òðåáîâàëè

áîëüøèõ ðàñõîäîâ,è îí èñêàë âîçìîæíîñòè

óâåëè÷åíèÿ äîõîäîâ. Åù¸ â Ãîëëàíäèè öàðü

óäîñòîâåðèëñÿ,÷òî â áëàãîñîñòîÿíèè

realitatea social[ a acestei etnii, celor care îi

cunosc istoria zbuciumat[.

Directorul a avut privilegiul de a se întâlni cu

preotul Alexei din Jurilovca, care i-a povestit

despre sosirea primilor lipoveni în România:

Au fugit din Rusia din cauza schismei din

cadrul Bisericii Ortodoxe Ruse, ce a avut loc în

sec. XVII-lea, în timpul domniei lui Petru cel

Mare, refugiindu-se în zona Deltei – un teritoriu,

o zon[ în care grani\a dintre ap[ =i p[mânt este

incert[ =i în continu[ mi=care, o rezerva\ie natural[

locuit[ de milioane de p[s[ri. Fugarii au fost

denumi\i ,,lipoveni”, iar ei =i-au construit aici

primele case, modelându-=i existen\a aspr[ dup[

cea a marelui fluviu.

De-a lungul secolelor au p[strat neschimbate

limba, obiceiurile =i costumele, au ap[rat cu

pre\ul vie\ii vechea credin\[, liturghia, muzica =i

iconografia de influen\ele occidentale, acelea=i

care au provocat schisma.

Staroverii sunt adev[ra\i custozi ai acestui

mare patrimoniu cultural. Me=teri pricepu\i,

agricultori, fermieri, pescari =i marinari foarte

buni, scriu =i vorbesc =i rus[, =i român[. În

ultimii ani, în numeroase =coli s-au ini\iat

cursuri de perfec\ionare a limbii materne =i sau

intensificat leg[turile cu patria istoric[.

Din p[cate, aceast[ comunitate este marcat[

de o emigrare masiv[ a tinerilor din

cauza =omajului. Ca urmare a acestui exod,

ïðîìûøëåííîãî ñîñëîâèÿ çàêëþ÷àåòñÿ îäèí

èç ãëàâíûõ èñòî÷íèêîâ ãîñóäàðñòâåííîãî

áîãàòñòâà è ÷òî ïðîìûñëû ìîãóò ïðîöâåòàòü

òîëüêî ïðè ñâîáîäíîì,ñàìîñòîÿòåëüíîì èõ

ðàçâèòèè,áåç âìåøàòåëüñòâà ïîñòîðîííèõ

âëàñòåé.  òå÷åíèå íå áîëåå òð¸õ ìåñÿöåâ â

Ìîñêâå ââîäèëàñü íîâàÿ ñèñòåìà ãîðîäñêîãî

ñàìîóïðàâëåíèÿ,ó÷ðåæäàëèñü òîðãîâûå

ìîíîïîëèè. Óêàçîì îò 24 ÿíâàðÿ 1699 ãîäà

îí ðåøèë ââåñòè âî âñ¸ì ãîñóääàðñòâå

ãåðáîâóþ (îðë¸íóþ) áóìàãó,ïîñëóæèâøóþ

îáèëüíûì èñòî÷íèêîì ãîñóäàðñòâåííûõ

äîõîäîâ.  òî æå âðåìÿ îí ââ¸ë ëó÷øèé

ïîðÿäîê â ñáîðå íàëîãîâ,ó÷ðåäèë òàêæå

Áóðìèñòåðñêóþ ïàëàòó,ïðåäîñòàâèâ

òîðãîâûì è ïðîìûøëåííûì ëþäÿì ïðàâî

ñàìîóïðàâëåíèÿ,âûáèðàòü áóðìèñòðîâ èç

ñâîåé ñðåäû è ïîä÷èíÿòüñÿ ïðÿìî Ãîñóäàðþ.

ϸòð Âåëèêèé ñäåëàë áåñêîíå÷íî ìíîãî

äîáðà è çëà Ðîññèè. Ïðîâîäèìàÿ èì

åâðîïåèçàöèÿ Ðîññèè íîñèëà

íàñèëüñòâåííûé,ñïåøíûé,ìàëîïðîäóìàííûé

è ïîòîìó âî ìíîãîì ïîâåðõîñòíûé õàðàêòåð,

ïðèêðûâàÿ ëèøü «íåìåöêèìè» êàôòàíàìè è

ïàðèêàìè ñòàðûå ìîñêîâñêèå ñëàáîñòè è

ïîðîêè. Àëåêñàíäð Ñåðãååâè÷ Ïóøêèí

ãîâîðèë,÷òî íåêîòîðûå óêàçû Ïåòðà «ïèñàíû

êíóòîì». ϸòð áûë î÷åíü âñïûëü÷èâ.

Èíîãäà ïî íè÷òîæíîìó ïîâîäó îí áèë ëþäåé

òÿæ¸ëîé äóáèíêîé. Ýòîé äóáèíêè áîÿëèñü

äàæ ñàìûå áëèçêèå åìó ëþäè. Îáëàäàÿ

áîëüøîé âîëåé,ðåøèìîñòüþ è

íàñòîé÷èâîñòüþ,ϸòð ñìåòàë âñå

ïðåïÿòñòâèÿ,ñòîÿâøèå íà ïóòè åãî ðåôîðì.

Ôåîäîð ÊÈÐÈËÝ

Minelli a vrut s[ spun[ în documentar povestea

unei fete lipovence, emigrat[ în Fabriano, Italia,

integrat[ în realitatea de acolo social[ prin munc[

=i prieteni, dar a c[rei gânduri se întorc mereu

c[tre etnicii s[i.

Integrarea este o tem[ de actualitate, care d[

na=tere la dezbateri de ani de zile ]ntre membrii

organiza\iei „Dante Aligheri” din Fabriano, prezidat[

de prof. Mirella Senigagliesi, care a încurajat

realizarea acestui documentar, cu sprijinul

Funda\iei Carifac, din regiunea Marche, provincia

Ancona.

La sosirea în Sarichioi, Paolo Minelli a fost

primit de primarul localit[\ii, dup[ care a urmat

proiec\ia documentarului, cu traducere simultan[

în rus[, la c[minul cultural din localitate, în

prezen\a publicului, în special elevi ai =colii din

localitate, al[turi de profesori =i director.

La sfâr=it a izbucnit un lung =ir de aplauze

spontane =i cuvinte de recuno=tin\[, de sincer[

admira\ie adresate de primar domnului Minelli,

care a =tiut s[ ,,citeasc[” atât de bine o realitate

atât de îndep[rtat[ de Italia =i atât de pu\in cunoscut[.

Foarte apreciate de spectatori au fost câteva

imagini foarte rare, filmate la începutul secolului

XX, acordate de c[tre Arhiva Na\ional[ de Filme

a României.

A fost o „încercare de dialog” reu=it[, între

dou[ lumi cre=tine foarte distincte, care d[ speran\[

pentru viitor.

B. Beltrame

Italia


omuna For[=ti este una din

cele mai mari unit[\i administrative

din jude\ul

uceava, fiind alc[tuit[ din 11

ocalit[\i, printre care se num[r[

atul Manolea, locuit în mare parte

e ru=i lipoveni. În nr. 2/ 2007 al

iarului ZORILE, am ar[tat c[

ceast[ localitate, care a r[mas în

rm[ din punct de vedere al dezolt[rii

rurale, are totu=i perspecive

de dezvoltare prin proiecte cu

inan\are european[.

Domnul Br[du\ Avr[mia, care

ra atunci la al doilea mandat de

rimar, ne-a prezentat câteva din

roiectele prev[zute pentru perioaa

2007-2008, cum ar fi: canalizare

om. For[=ti – finan\are prin ord.7

l Guvernului României, investi\ie

n valoare de 40 miliarde lei;

sfaltare drum comunal Manolea –

ii=oara =i par\ial For[=ti –

niceni, proiect SAPARD finan\at

in fonduri externe în valoare de

0 miliarde lei; c[min cultural în

atul Manolea; telecentru în satul

oura – 1 miliard lei; proiect sal[

e sport Manolea – documenta\ie

epus[ la Compania na\ional[ de

nvesti\ii; asfaltarea DJ 208E

niceni-Manolea-Dolhe=ti, cu

ungimea de 16 km, conform

roiectului aprobat în 2006.

În ce m[sur[ a beneficiat localiatea

Manolea de fonduri europene,

om afla în cele ce urmeaz[, tot de

Pe uli\a satului Manolea

la domnul Br[du\ Avr[mia, reales

primar în anul 2008:

– V[ rug[m s[ ne prezenta\i,

domnule primar, ce s-a realizat în

satul Manolea în ultimii patru ani.

– Ceea ce pot s[ v[ spun este

c[ localitatea Manolea are în

prezent alimentare cu ap[, de la un

cap[t la cel[lalt. La fel =i satul

Boura, unde tr[iesc familii de ru=i

lipoveni.

– Locuitorii nu uit[ ce face\i

pentru ei. Alte lucr[ri?

– În prezent avem un proiect

comunal finan\at din fonduri

europene de dezvoltare rural[

(FEDR), la m[sura 3.2.2., a c[rui

valoare, numai pentru satele

Manolea =i Boura, este de 36 miliarde

lei. Este vorba de canalizare

=i sta\ie de epurare pentru

localit[\ile amintite. Licita\iile au

fost efectuate, prin urmare se poate

spune c[ proiectul este în stadiu de

execu\ie, cu termen de finalizare în

anul 2011.

– Este de apreciat faptul c[ a\i

planificat lucr[rile aferente

re\elelor de ap[ – canal înaintea

celor de asfaltare. Totu=i, pe când

drumuri bune în zona care ne

intereseaz[?

– Deocamdat[, nu s-au aprobat

fonduri pentru drumurile comunale

Manolea =i Vii=oara. Men\ion[m

îns[ c[ se afl[ în derulare proiectul

opera\ional regional (POR) de

www.zorile.ro

Foto: Tatiana Timofeiov

Primarul Avr[mia Br[du\ =i noul sediu

al prim[riei comunale

Foto: Tatiana Timofeiov

asfaltare al drumului jude\ean

DJ208E Dolhe=ti –Oniceni. Sper[m

ca aceast[ lucrare, aflat[ în vizorul

Consiliului jude\ean Suceava, s[ se

finalizeze în anul 2011.

– Ce inten\ii ave\i cu c[minul

cultural din Manolea?

– Construc\ia c[minului cultural

a fost aprobat[ prin OG nr.

118/2007 (reabilit[ri =i construc\ii

de a=ez[minte culturale), când au

fost alocate în acest scop 8,7 miliarde

lei. În speran\a c[ banii

promi=i vor veni, noi am început

lucrarea din

fonduri proprii,

investind

cca.800 mil

lei. S-a executat

funda\ia, suntem

la cota

zero =i

sper[m s[

termin[m

acest obiectiv

în anul 2011.

– S[ ne referim la =coala din

Manolea...

– Pentru =coal[ avem în

execu\ie un grup sanitar cu

finalizare în anul 2011. Ca o parantez[,

men\ionez c[ cei mai buni

elevi ai =colii cu cl. V – VIII din

Manolea au fost trimi=i anual la

mare de c[tre consiliul local, iar

bisericii din Manolea i-au fost

donate 150 milioane lei pentru construc\ia

unui monument al eroilor,

ce va fi sfin\it în prim[vara anului

2011.

– Alte gânduri pentru anul

2011, domnule primar?

– Sper[m c[ schimbarea

pre=edintelui comunit[\ii locale din

Manolea va atrage un mai mare

sprijin din partea Comunit[\ii

ru=ilor lipoveni. Apel[m la domnul

deputat Miron Ignat s[ ne ajute cu

fonduri pentru a putea termina

c[minul cultural. Ar fi necesar[

suma de 5 – 6 miliarde lei, pe care

o solicit[m acum la împ[r\irea

bugetului. În rest, gânduri de bine

=i toat[ stima!

20

Satul Manolea – interviu cu

primarul Avr[mia Br[du\

Vedere general[ a localit[\ii Manolea

– V[ mul\umim pentru informa\ii

=i s[ ave\i succes!

***

De=i domnul Br[du\ Avr[mia

este la al treilea mandat de primar,

comunitatea ru=ilor lipoveni din

Manolea este înc[ departe de

nivelul Uniunii Europeane. Exist[

ap[ curent[ =i cca. 60% din gospod[rii

=i-au permis instalarea robinetelor

la buc[t[rie sau amenajarea

b[ilor moderne. Iat[ ce spune înv.

Nastasia Macarie despre acest

lucru: „Da, este un lucru bun, acum

Foto: Tatiana Timofeiov

putem s[ folosim ma=ini de sp[lat

automate!”. Dar, a=a cum afirm[

primarul însu=i, dezvoltarea rural[

presupune atât utilit[\i cât =i drumuri

bune. Important[, chiar foarte

important[, ar fi racordarea satului

la gaz metan, un vechi proiect

jude\ean, actualmente abandonat.

Execu\ia re\elei de canalizare a fost

amânat[ din anul 2008 în anul

2011. A fost de asemeni decalat[

asfaltarea drumurilor comunale =i

construc\ia c[minului cultural. În

schimb, este în derulare proiectul

de asfaltare a drumului jude\ean

DJ208E Dolhe=ti – Oniceni, care

asigur[ accesul rutier spre

Manolea. Când se va termina

aceast[ lucrare, început[ de ceva

timp, =tie doar Consiliul Jude\ean.

Prin urmare anul 2011, va fi un

an important pentru Manolea, un

an în care, a=a cum sus\ine edilul

Br[du\ Avr[mia, vor fi recuperate o

parte din nerealiz[rile anilor preceden\i.

A scris pentru dvs,

Tatiana Timofeiov

More magazines by this user
Similar magazines