Buletin de Perinatologie 3_2008 - Baza de date a revistelor ştiinţifice

cele cu vârsta de 30 -39 ani (22,1%), adică persoane de
vârstă aptă de muncă şi de reproducere. În cazul păstrării
aceloraşi tendinţe în rândul imigranţilor, o parte din
pierderi ar putea fi compensate. Însă în 2006 în RM au
imigrat doar 2056 persoane, un număr mult inferior celui
plecaţi.
Odată cu micşorarea numărului populaţiei Republicii
Moldova este important să vedem care este calitatea
populaţiei ţării, care sunt şansele de supravieţuire a ei şi
cine va asigura viitoarea forţă de muncă a ţării.
Calitatea stării populaţiei determină parametrii
capitalului uman şi social al fiecărei ţări. Pe de altă
parte, calitatea capitalului uman determină dezvoltarea
economiei ţării în general. Ea îi permite omului să
supravieţuiască condiţiilor de viaţă complicate: creşterea
ritmului şi tensiunii la locul de lucru creşte povara neuro
- psihică, iar învechirea rapidă a cunoştinţelor impune
oamenii să-şi înnoiască cunoştinţele pe tot parcursul
vieţii. Schimbările economice, la rândul lor, impun
schimbarea frecventă a locului muncii şi de trai, ceea ce
deteriorează stabilitatea condiţiilor de trai şi de muncă.
Care ar fi caracteristicile de calitate ale potenţialului
uman? De obicei la aprecierea lor sunt folosite trei
componente:
• Sănătatea populaţiei, care este definită de OMS ca
stare de bine fizic, psihic şi social a populaţiei, de care
depinde nu numai activitatea fizică a populaţiei ţării, dar
şi caracterul proceselor de reproducere demografică;
• Resursele educaţional profesionale şi potenţialul
intelectual, ce include şi pregătirea specialiştilor de
calificare înaltă, dar şi baza activităţii creative şi de
inovaţie.
• Activitatea socio –culturală şi valorile morale ale
cetăţenilor, de care va depinde cum vor fi folosite celelalte
caracteristici – spre binele sau în defavoarea populaţiei.
Caracteristicile de calitate ale populaţiei se folosesc la
nivel de populaţie în general şi la nivel de individ. Pentru
fiecare nivel sunt indicatori specifici. Este important să
analizăm, alături de indicatorii de natalitate, mortalitate,
reproducerea populaţiei şi starea de sănătate a populaţiei
Moldovei, care în ultimii ani a fost influenţată negativ
de reformele socio-economice şi care nu a beneficiat în
aceste condiţii de siguranţă socială necesară. Organismul
uman se poate adapta la schimbările condiţiilor de viaţă,
însă modelul de şoc al transformărilor din perioada de
tranziţie a depăşit aceste posibilităţi. Consecinţele acestor
transformări sunt dereglarea stereotipului dinamic şi
starea de şoc grav, care a diminuat capacităţile de protejare
a organismului şi care a declanşat schimbări patologice
caracteristice. Stereotipul dinamic asigură organismului
o funcţionare stabilă şi economicoasă a organismului.
În condiţiile strategiei de şoc dereglarea stereotipului
dinamic a provocat dezvoltarea proceselor patologice
(depresii şi alte dereglări psihice) şi care la rândul lor
au provocat deteriorarea sănătăţii şi o mortalitate înaltă
a populaţiei, în special a celei de vârstă aptă de muncă.
Acest lucru îl demonstrează creşterea numărului de
bolnavi aflaţi sub supraveghere la finele anului – de la
744421 în 2001 la 938819 în 2006, creşterea prevalenţei
prin maladii psihice de la 2303,0 la 100 000 locuitori
în 2001 la 2625,7 în 2006. Invaliditatea primară a
populaţiei după o scădere pe parcursul anilor 2002-2004,
a crescut în 2006 până aproape de nivelul anului 2001
(382,1 la 100 000 locuitori). Este în creştere incidenţa
prin maladii psihice (de la 316,3 la 415,5 la 100 000
locuitori). A crescut în mod deosebit morbiditatea prin
maladii sociale, cum sunt tuberculoza, HIV/SIDA, ITS.
Incidenţa prin tuberculoză a sporit de la 83,1 (2001) la
102,9 (2006), adică de 1,2 ori, la fel este în creştere şi
prevalenţa prin tuberculoză.
O problemă actuală pentru populaţia Republicii
Moldova este afectarea sănătăţii de maladiile legate de
comportamentul uman, inclusiv infecţia HIV. Din 1987,
când în ţară a fost înregistrat primul caz, în republică
au fost identificate peste 4200 persoane purtătoare de
HIV. Conform estimărilor OMS, numărul persoanelor
infectate este de 10 ori mai mare decât cel raportat. S-au
modificat în ultimii ani căile de transmitere a infecţiei
HIV. Dacă în primii ani calea principală de transmitere
era cea parenterală şi erau în principal afectaţi de
infecţie utilizatorii de droguri intravenoase, pe parcursul
ultimilor 5-6 ani a crescut ponderea celor infectaţi pe cale
sexuală. care depăşeşte 50% de cazuri. Astfel, în 2006
din 616 cazuri de infecţie HIV, 367 cazuri, sau 59,6%,
au fost contaminate pe cale sexuală. şi acest fapt ridică
problema infectării femeilor de vârstă reproductivă şi a
celor însărcinate (numărul de gravide depistate pozitiv a
crescut de la 12 în 2003 la 84 în 2006), cu probabilitate
crescută în cazul neutilizării măsurilor de prevenire de
transmitere a infecţiei de la mamă la copil, care creşte
pe an ce trece (4 cazuri în 2003, 6 în 2004, 11 în 2005 şi
13 în 2006).
Este înaltă incidenţa prin sifilis şi gonoree, respectiv
68,8 şi 50,8 la 100 000 locuitori, care îşi au rolul lor
în facilitarea transmiterii infecţiei HIV, în special la
femei. Caracteristic pentru Republica Moldova este
predominarea morbidităţii prin sifilis şi nu a celei prin
gonoree ca în majoritatea ţărilor, ceea ce se poate explica
prin folosirea testelor cu sensibilitate joasă în diagnosticul
gonoreei.
Stresul legat de instabilitatea economică a familiilor
creează probleme psihice atât în rândul maturilor cât şi
al copiilor, ceea ce demonstrează prevalenţa înaltă prin
maladii psihice în general, inclusiv printre copiii cu
vârsta până la 18 ani. Astfel, în 2005 erau 90581 bolnavi
psihici, dintre care 20306 erau copii până la 18 ani. În
2006 numărul lor a crescut respectiv până la 94135 şi
20347. Numărul copiilor invalizi în 2006 a fost de 13208,
cauzele acestui fenomen fiind maladiile neurologice,
psihiatrice şi retardul mental, ultimele două fiind în
descreştere uşoară comparativ cu 2005.
Probleme majore pentru sănătatea publică în
Republica Moldova sunt create de consumul abuziv de
alcool, droguri şi alte substanţe psihotrope şi consecinţele