Buletin de Perinatologie 3_2008 - Baza de date a revistelor ştiinţifice

reviste.asm.md

Buletin de Perinatologie 3_2008 - Baza de date a revistelor ştiinţifice

- deflexie a capului de gr. II-III (apreciată la USG)

- prematuritate (în special termenele de 28-34 săptămâni

gestaţionale).

La aceste indicaţii se adaugă cele de urgenţă, cum ar fi

ruperea prematură a membranelor amniotice pe col biologic

nepregătit, travaliu distocic, semne de hipoxie acută şi

progresantă a fătului, procidenţa şi prolabarea anselor

cordonului ombilical etc.

Pe lângă factorii medicali, se iau în considerare şi cei

sociali sau nemedicali: dorinţa (cererea) femeii, vârsta

primiparei peste 30 ani, factorul „uman” – nivelul profesional

al medicului în dirijarea naşterii pe căile de jos etc. [15].

Unul din cei mai importanţi indicatori ai eficienţei

metodei de terminare a sarcinii cu prezentaţie pelvină a

fătului este morbiditatea şi mortalitatea perinatală. Dar ei sunt

în cea mai strânsă legătură şi cu alţi factori: prematuritate,

anomalii de dezvoltare a fătului, rupere prematură a

membranelor amniotice, procidenţa şi prolabarea de cordon

ombilical etc. [10, 12].

Scopul studiului. În acest context apare întrebarea: este

oare justificată lărgirea indicaţiilor pentru operaţie cezariană

în caz de prezentaţie pelviană şi în ce măsură a influenţat

aceasta la îmbunătăţirea indicilor perinatali.

Material şi metode. Pentru a găsi răspunsul la această

întrebare, în cadrul Clinicii obstetrică şi ginecologie nr. 2 a

SCM-1 a fost efectuat un studiu de comparare a indicatorilor

de bază a naşterilor în prezemtaţia pelviană a fătului pe

parcursul a două perioade de timp: anii 1994-2000 şi 2001-

2007, perioade în care a fost revăzută tactica de conduită

a naşterii în prezentaţie pelviană, cu lărgirea indicaţiilor

pentru operaţie cezariană.

Rezultate şi discuţii. În anii 1994-2000 în Maternitatea

IMSP SCM-1 au avut loc 27520 de naşteri, dintre care

Fig. 1 Repatizarea cazurilor conform tipului prezentaţiei

pelviene

783 în prezentaţia pelviană a fătului, iar în anii 2001-2007

- 36254 naşteri, dintre care 1409 în prezentaţie pelviană.

Frecvenţa naşterilor în prezentaţie pelviană nu a variat mult

şi a constituit, respectiv, 2,85±0,11% şi 3,88±0,07% .

Ponderea primiparelor rămâne constantă (respectiv, 69,6

şi 68,30%), ceea ce corespunde datelor de literatură.

Evaluând varietatea prezentaţiei pelviene la naşterile

înregistrate în a doua perioadă, am constatat că în 50

cazuri (4,40±1,12%) modul prezentaţiei a fost apreciat ca

fesieră completă, în 958 (84,33±0,08%) cazuri – în fesieră

incompletă, în 128 (11,26±1,24%) – în varietatea podalică,

fapt ce nu coincide cu datele literaturii, frecvenţa ultimei

fiind în unele cazuri artificial majorată pentru a motiva

operaţia cezariană (Fig. 1).

Vom menţiona că a scăzut considerabil numărul

naşterilor premature în prezentaţie pelviană. Astfel, în

perioada anilor 1994-2000 26,9±1,52% din numărul total

de naşteri în prezentaţie pelviană au fost premature, pe

când în perioada anilor 2001-2007 acest indice a constuituit

16,1±2,3% (p

More magazines by this user
Similar magazines