Observatorul militar

Pagina 24
Observatorul militar
FONDAT LA 23 IULIE 1859 ANUL XXII NR. 18 (1205) 15 - 21 MAI 2013 24 PAGINI 1,20 LEI
www.presamil.ro
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
INTERVIU CU ANA BLANDIANA {I ROMULUS RUSAN
DUMNEZEU NE-A F~CUT S~ SCRIEM C~R}I
{I NOI NE-AM APUCAT DE ALTCEVA
DECORAT CU ORDINUL „MERITUL CULTURAL” ÎN GRAD DE CAVALER
REPATRIERE ENS
Joi, Joi,9 9 mai, la Comandamentul Logistic Întrunit
(CLÎ) a avut loc ceremonialul de repatriere a
Elementului Na]ional de Sprijin (ENS) care, pân` la
sfâr[itul lunii aprilie a.c., a asigurat sprijinul logistic
de linia a III-a structurilor române[ti dislocate în
teatrul de opera]ii din Afganistan.
Pagina 2
FOTO: PLUTONIER-MAJOR VALENTIN CIOB|RC~
EDITOR:
MINISTERUL AP~R~RII NA}IONALE
LINIA |NT@I
SPRIJIN PENTRU
FEMEILE AFGANE
Echipa FET (Female Engagement Team) a Batalionului 2 Manevr`
Scorpionii Galbeni din Afganistan, format` din locotenentul Oana
Zeimen, plutonierul-adjutant principal Veronica {tefan [i sergentulmajor
Daniela Matei, execut` misiuni în sprijinul femeilor afgane din
localit`]ile situate în aria de opera]ii.
Pagina 4
INSTRUC}IE
SIGHI{OARA,
BURGUL CBRN-I{TILOR
La 15 mai, se împlinesc 90 de ani de la apari]ia primelor subuni]`]i de
chimie militar`. Ast`zi, aceast` specialitate s-a dezvoltat [i este
cunoscut` sub denumirea de ap`rare CBRN (chimic, biologic, radiologic [i
nuclear). În vechiul burg al Sighi[oarei, tradi]ia este dus` mai departe [i de
militarii Batalionului 72 Ap`rare CBRN Negru Vod`.
Pagina 6
ALMA MATER
DIN PASIUNE PENTRU MUZIC~
Pe platoul Centrului de Instruire pentru Muzici Militare, în soarele torid al dup`amiezii,
o mân` de tineri muzican]i b`teau pas de defilare, acompaniindu-[i
mi[c`rile cu acordurile inconfundabile ale instrumentelor fanfarei militare.
P`reau st`pâni pe ei atunci când cântau, dar u[or nesiguri atunci când
executau câte o mi[care în sincron cu ceilal]i colegi. Pagina 11

2 Observatorul militar
www.presamil.ro AGENDA S~PT~M@NII
FOTOGRAFIA S~PT~M@NII
BUCURE{TI. Prin ordinul ministrului ap`r`rii na]ionale Mircea
Du[a, multipla campioan` olimpic`, mondial` [i european`
Sandra Izba[a, legitimat` la Clubul Sportiv al Armatei „Steaua”
Bucure[ti, a fost înaintat` la gradul de locotenent, într- o festivitate
la care au participat antrenori, sportivi, tehnicieni [i conducerea
clubului militar.
!
„DIXI
Acum o lun`, am înaintat un punct
de vedere al Guvernului c`tre Parlament
în care am spus c` avem
sumele de bani în bugetele ministerelor
de resort, de linie, astfel încât
s` poat` fi pl`tite aceste pensii [militare,
recalculate la nivelul din decembrie
2010], începând cu 1 ianuarie
anul viitor.
DANIEL CHI}OIU
Viceprim-ministru, ministrul Finan]elor Publice
Sursa: Mediafax
PE SCURT PE SCURT PE SCURT PE SCURT
Misiune de c`utare. Un elicopter al For]elor Navale Române a
participat miercuri, 8 mai, la opera]iunile de c`utare a unui marinar de pe
pilotina C14, c`zut în ap` miercuri, 7 mai, în zona portului Constan]a, în
jurul orei 22.00, în timpul manevrelor de acostare a pilotinei la scara de
pilot de la nava M/V Inventana. (LOCOTENENT-COLONEL CORNELIU PAVEL)
Aur pentru studen]i ai academiei navale. Lotul sportiv al
Academiei Navale Mircea cel B`trân a reprezentat România la cea de-a 16-a
edi]ie a Campionatului Interna]ional Nautic, desf`[urat în perioada 6-10
mai, la Academia Naval` din Turcia. La competi]ie au participat 14 ]`ri, iar
studen]ii militari români au ob]inut locul I la clasamentul general, la egalitate
de puncte cu lotul Chinei. Competi]ia a avut patru sec]iuni: nata]ie, salvare
pe mare, sailing [i marin`rie. Cei [ase sportivi, Alina Toncea, Victor Teodoru,
Valentin Bîrnaz, Radu Fronescu, Bogdan Prodescu [i Florin Hodorogea
au ob]inut dou` medalii de aur, una de argint [i dou` de bronz. Lotul a fost
condus [i antrenat de comandorul Virgil Ene-Voiculescu. Anul trecut, lotul
Academiei Navale Mircea cel B`trân s-a clasat pe locul al doilea.
Romanian Diving Award. Centrul de Scafandri, Autoritatea
Na]ional` în domeniul calific`rii scafandrilor [i lucr`torilor subacvatici din
România, organizeaz` competi]ia Romanian Diving Award, în perioada 14
mai – 1 octombrie. Aceasta se adreseaz` tuturor scafandrilor din România,
profesioni[ti [i recrea]ionali, precum [i companiilor cu activitate în domeniul
scafandreriei. Concursul const` în recuperarea de participan]i a unui num`r
de 11 plachete (obiective), care vor fi puse la adâncimi cuprinse între 10 [i
85 de metri de c`tre speciali[tii Centrul de Scafandri.
Mar]i, 14 mai, Nava Maritim` de Interven]ie cu Scafandri Grigore Antipa
a ie[it pe mare pentru executarea unui exerci]iu de antrenament al scafandrilor
de mare adâncime.
Cu o activitate de peste 35 de ani în domeniu, Centrul de Scafandri al
For]elor Navale dispune de speciali[ti care, pe lâng` activit`]ile practice din
acest domeniu, fac parte [i din comisii [i comitete ce reglementeaz`
activitatea de scafandrerie la nivel na]ional [i interna]ional.
Scopul principal al Romanian Diving Award îl constituie promovarea
profesiei de scafandru, atragerea unui num`r cât mai mare de tineri spre
aceast` profesie [i încurajarea practic`rii scufund`rilor recreative pe litoralul
M`rii Negre.
Iubitorii de scufund`ri recrea]ionale au devenit o voce puternic` pe
harta sporturilor extreme din România. Cele aproximativ 100 de cluburi,
forumuri sau asocia]ii ale iubitorilor de scuba din întreaga ]ar` num`r`
peste 10.000 de scafandri care a[teapt` o provocare pentru a-[i m`sura
aptitudinile, cuno[tin]ele [i m`iestria sub ap`. (LOCOTENENT-COLONEL
CORNELIU PAVEL)
Prin Bucure[tiul de alt`dat`. Funda]ia Calea Victoriei a inaugurat
Luna Bucure[tilor (9 mai – 9 iunie) ca un eveniment special, g`zduit de
Cercul Militar Na]ional: conferin]a istoricului Georgeta Filitti despre istoria
celei mai spectaculoase str`zi din Bucure[ti – Calea Victoriei – [i cl`dirile
importante care se afl` pe aceasta. (ELENA DAVID)
REPATRIERE ENS
IRINA-MIHAELA NEDELCU
irinanedelcu@presamil.ro
Joi, 9 mai, la Comandamentul Logistic
Întrunit (CLÎ) a avut loc ceremonialul
de repatriere a Elementului Na]ional de Sprijin
(ENS) care, pân` la sfâr[itul lunii aprilie a.c., a
asigurat sprijinul logistic de linia a III-a
structurilor române[ti dislocate în teatrul de
opera]ii din Afganistan. La eveniment au
participat loc]iitorul comandantului CLÎ,
general de brigad` Liviu Scrieciu, reprezentan]i
ai unor structuri centrale [i din Statul
Major General, personal din unit`]ile Bazei
Transport [i Deservire [i membri de familie ai
militarilor întor[i din teatrul de opera]ii.
Militarii care au încadrat cea de-a IX-a rota]ie a ENS au ac]ionat
în Kandahar [i în Kabul. Deta[amentul a fost compus din 65 de
militari. Dintre ace[tia, cinci au f`cut parte din echipa de comand`,
a c`rei misiune a fost de opt luni, 52, din ES 1 [i 8, din ES 2. Din
total, 39 de militari î[i desf`[oar` activitatea în unit`]i ale CLÎ, iar
26, în structuri subordonate celorlalte categorii de for]e.
Cu prilejul ceremonialului de repatriere, comandantul ENS,
colonel ing. Alexandru Alexandroaia, a men]ionat câteva din
activit`]ile desf`[urate în teatrul de opera]ii: asigurarea serviciilor
de campanie pentru mai mult de 3.500 de militari care au tranzitat
Baza KAF [i KAIA NORD; transportul a peste 320.000 tone de
materiale, tehnic` [i echipamente; asigurarea infrastructurii
pentru introducerea în luna decembrie 2012, a unei companii
CSA STEAUA,
LIDER INCONTESTABIL
ÎN SPADA FEMININ~
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
constantinpistea@presamil.ro
Campionatele Na]ionale de spad` feminin,
desf`[urate în weekendul trecut la Sala
Floreasca, din Bucure[ti, au confirmat suprema]ia
sportivelor de la Clubul Sportiv al Armatei Steaua.
Pre[edintele Funda]iei Sfântul Mare Mucenic Gheorghe,
Purt`torul de Biruin]`, general-locotenent (ret) Neculai
B`hn`reanu, a prezentat, pe scurt, activitatea desf`[urat` de
organiza]ie în anii care au trecut, subliniind faptul c` obiectivul
cel mai important este construirea c`minului-spital Sfântul
Gheorghe. Pân` acum, în acest scop, s-au acumulat în cont fonduri
în valoare de aproximativ 300.000 de lei. Pentru programele
Speran]` pentru fiecare [i Mereu împreun`, care sprijin` cazurile
cu problemele sociale [i medicale, s-au alocat aproximativ 88% din
fondurile funda]iei, adic` aproape un milion de lei. Generalul
B`hn`reanu a precizat c` nu toate cele 167 de cazuri sociale [i
medicale aflate în eviden]a organiza]iei au fost rezolvate prin
dona]ii de bani [i materiale, ci [i prin consiliere.
În perioada 2008-2013, funda]ia a derulat 12 programe. Fa]`
de cele men]ionate, mai sunt programele: Eroi au fost, eroi sunt
înc` – dedicat militarilor deceda]i în teatrele de opera]ii, Cel mai
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
FOTO: PLUTONIER-MAJOR VALENTIN CIOB|RC~
române[ti care a preluat paza celei mai mari baze militare a
coali]iei. Sunt militari în cadrul deta[amentului, [i nu pu]ini, care
au primit aprecieri sincere din partea unor comandan]i de structuri
din cadrul coali]iei, a ]inut s` precizeze colonelul Alexandroaia, el
însu[i primind Medalia pentru participare la misiunea ISAF din
partea Ministerului Ap`r`rii Slovaciei, cu prilejul rotirii for]elor
participante la misiune. Cred c` ar fi atât în avantajul institu]iei
militare, cât [i al lor dac` vor fi în aten]ie pentru încadrarea pe
pozi]ii/func]ii unde vor putea demonstra acumul`rile [i poten]ialul
de care dispun.
În încheierea momentului oficial, înainte de defilarea militarilor,
comandantul ENS a înmânat generalului de brigad` Scrieciu,
cât [i reprezentantului CCOp, colonel Vali Pîrvu, câte o plachet`
cu cele trei simboluri sub care militarii români [i-au executat
misiunea: drapelul României, drapelul Republicii Islamice a
Afganistanului [i emblema ENS.
Vineri, 10 mai, Ana Maria Brânz`,
vicecampioan` olimpic` la Beijing (2008),
a câ[tigat un nou titlu de campioan` na]ional`, al
8-lea din palmaresul s`u, dup` ce a învins-o pe Maria
Udrea, coleg` de la Steaua [i de la lotul na]ional,
cu scorul de 15-10. Duminic`, echipa feminin` de
spad` a clubului militar a devenit pentru a 12-a
oar` campioan` a României. {apte victorii a
înregistrat echipa ro[-albastr`, format` din Ana
Maria Brânz`, Simona Pop, Maria Udrea, Adela
Danciu [i Greta Vere[. Podiumul competi]iei pe
echipe a fost completat de CSU Craiova [i de CSM
Oradea.
Funda]ia Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul de Biruin]`
În urm` cu cinci ani, la
12 mai, lua fiin]` Funda]ia
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purt`torul
de Biruin]`. Marcarea acestei anivers`ri a avut
loc la SMFT, luni, 13 mai 2013, la ora 13.00. Au
participat membri ai Consiliului Director al
funda]iei, membri fondatori, pre[edintele
Funda]iei General {tefan Gu[`, general-locotenent
(ret) Niculae Spiroiu, pre[edintele Asocia]iei
Na]ionale Cultul Eroilor Regina Maria,
general-maior (r) Visarion Neagoe. Din partea
SMFT, au luat parte generalul de brigad` Silviu
Popescu, [eful resurselor, [i [efi ai unor
structuri din cadrul acestei categorii de for]e.
CINCI ANI DE ACTIVITATE
IRINA-MIHAELA NEDELCU
irinanedelcu@presamil.ro
FOTO: CRISTIAN SURUGIU
bun dintre cei mai buni – recompensarea personalului cu rezultate
deosebite, Zâmbet de copil, Sfânta Elena – sprijin` copii din casele
de tip familial din Corabia, Tradi]ii militare etc. Pentru derularea
acestora, conducerea funda]iei are în vedere încheierea unor
parteneriate cu alte institu]ii, structuri militare [i organiza]ii
neguvernamentale.
Invita]ii au apreciat activitatea desf`[urat` de organiza]ie în
anii trecu]i de la înfiin]are pân` în prezent. Generalul de brigad`
Silviu Popescu i-a felicitat pe membrii consiliului director, în numele
comenzii SMFT, pentru modul cum s-au implicat s` rezolve o serie
de probleme [i, astfel, au venit în sprijinind militarilor For]elor
Terestre.
Principalul obiectiv al Funda]iei Sfântul Mare Mucenic
Gheorghe, Purt`torul de Biruin]` a fost [i r`mâne în continuare
promovarea spiritului de solidaritate [i întrajutorare uman`. Pentru
acest an, conducerea organiza]iei va acorda o aten]ie deosebit`
ob]inerii statutului de organiza]ie de utilitate public` [i cre[terii
num`rului de membri [i simpatizan]i care s` contribuie cu cei 2%
din impozitul pe venit la fondurile funda]iei. Astfel, Împreun`
suntem mai puternici, nu va r`mâne doar un program în derulare
sau o simpl` deviz`.

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
În timpul întrevederii, au fost discutate
aspecte de interes aflate pe agenda curent` a
NATO [i în preg`tirea Reuniunii mini[trilor
ap`r`rii care va avea loc în perioada 4-5 iunie
a.c. În acest context, ministrul Du[a a reconfirmat
angajamentul politic [i opera]ional al României
pentru succesul tranzi]iei din Afganistan,
conform calendarului, men]ionând faptul c`
exist` o decizie a CSAT care prevede ca, în
sensul asigur`rii continuit`]ii prezen]ei noastre
în Afganistan [i dup` 2014, participarea
României la noua misiune a NATO s` se men]in`
propor]ional cu participarea altor alia]i la efortul
Alian]ei.
Având în vedere prezen]a proeminent` pe
agenda reuniunii ministeriale de luna viitoare a
problematicii asigur`rii capabilit`]ilor de ap`rare
alocate na]iunilor prin procesul aliat de
planificare a ap`r`rii, ministrul Du[a a asigurat
oficialul NATO de seriozitatea cu care România
prive[te îndeplinirea ]intelor de capabilit`]i
atribuite ]`rii noastre, precum [i necesitatea
asigur`rii unui buget care s` sus]in`
angajamentele politice asumate. În acest sens,
ministrul român a reamintit decizia na]ional`
de a cre[te gradual bugetul ap`r`rii, astfel încât,
Joi, 9 mai, în Capital`
[i în garnizoanele
din ]ar`, precum [i în
teatrul de opera]ii din
Afganistan, s-au desf`-
[urat activit`]i evocatoare
cu prilejul s`rb`toririi
Zilei Independen]ei de
Stat a României, Zilei Europei
[i a Victoriei Coali]iei
Na]iunilor Unite în cel de-
Al Doilea R`zboi Mondial.
La Bucure[ti, ministrul ap`r`rii
na]ionale, Mircea Du[a, [i [eful Statului
Major General, general-locotenent
{tefan D`nil`, au participat la o ceremonie
de depuneri de coroane [i jerbe
de flori la Monumentul Eroilor din Al
Doilea R`zboi Mondial (Universitatea
Na]ional` de Ap`rare Carol I).
VIZIT~ LA BRUXELLES
Cu ocazia vizitei de lucru la Bruxelles din 13 mai, ministrul
ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, a avut o întâlnire cu secretarul
general adjunct al NATO, ambasadorul Alexander Vershbow.
BUCURE BUCURE{TI
BUCURE BUCURE TI TI
ACCES EXTINS
LA ARHIVA MApN
Joi, 9 mai, la sediul Ministerului Ap`r`rii Na]ionale, a avut loc
întâlnirea ministrului ap`r`rii na]ionale, Mircea Du[a, cu directorul
Centrului pentru Studii Avansate privind Holocaustul, Paul Shapiro, în
contextul semn`rii unui amendament la Protocolul încheiat între Ministerul
Ap`r`rii Na]ionale [i Consiliul Memorial al Holocaustului din
Statele Unite ale Americii.
Semnarea acestui amendament are ca scop extinderea accesului
reprezentan]ilor Consiliului Memorial al Holocaustului la documentele
din perioada 1938-1964, aflate în depozitele de arhiv` ale MApN.
LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
în perspectiva anului 2016, s` ne num`r`m
printre ]`rile NATO care îndeplinesc cerin]a de
2% din Produsul Intern Brut pentru ap`rare.
Amenin]`rile la adresa securit`]ii au fost un
alt subiect abordat de cei doi demnitari, context
în care ministrul ap`r`rii na]ionale a indicat
interesul României de a se implica activ în
dezvoltarea politicii aliate privind ap`rarea
cibernetic`. În plus, a informat pe ambasadorul
Vershbow despre faptul c` opera]ionalizarea
elementelor scutului antirachet` al NATO de
pe teritoriul României se desf`[oar` conform
graficului.
În cadrul aceleia[i vizite de lucru, ministrul
ap`r`rii na]ionale s-a întâlnit cu comisarul
european pentru pia]` intern` [i servicii, Michel
Barnier. Întâlnirea este parte a unui dialog extins
[i consistent pe care Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale (MApN) îl poart` cu Comisia
European` pe probleme ce privesc industria de
ap`rare.
Cei doi demnitari au f`cut un schimb de
opinii privind activitatea desf`[urat` în special
de Comisia European` [i Agen]ia European`
pentru Ap`rare în ceea ce prive[te politica
industrial`, cercetarea-dezvoltarea [i pia]a
EVENIMENT
intern` în domeniul ap`r`rii. Ministrul Mircea
Du[a a exprimat hot`rârea MApN de a fi parte
activ` la ini]iativele europene din domeniul
industriei de ap`rare de interes pentru România,
mai ales în ceea ce prive[te ini]iativa punerii [i
partaj`rii, în comun, [i participarea la diverse
proiecte ale Agen]iei Europene de Ap`rare.
Ministrul Mircea Du[a [i comisarul Michel
Barnier au discutat [i demersurile care se fac
pentru preg`tirea Consiliului European din
decembrie 2013, pe probleme de ap`rare.
Oficialul român a subliniat importan]a preg`tirii
acestui Consiliu în vederea adopt`rii de decizii
concrete care s` permit` evolu]ia viitoare a UE
în domeniul politicii comune de securitate [i
ap`rare. În opinia sa, nevoia industriei de ap`rare
europene prin asigurarea dezvolt`rii industriei
de ap`rare din statele medii [i mici [i prin luarea
în considerare a intereselor comune UE [i
NATO în domeniul ap`r`rii este imperios
necesar`.
EROII MILITARI ROMÂNI,
OMAGIA}I ÎN }AR~ {I ÎN AFGANISTAN
Sper ca aceast` zi, important` pentru
România, s` aduc` pace [i lini[te în
sufletele românilor. Nu pot s` nu evoc [i
eroii în via]`, [i pe militarul pe care-l
avem în Statele Unite, Florinel Enache,
care, în aceste zile, va fi externat [i adus
în ]ar`, a declarat, la ceremonie, ministrul
Du[a, care a mai spus c`, atunci
când este vorba despre un erou român,
niciun efort financiar nu este prea mare.
În acela[i timp, avem [i al]i eroi, militari
r`ni]i în Afganistan [i alte teatre de
opera]ii, de care ne îngrijim [i c`rora le
acord`m întreaga aten]ie, a încheiat
ministrul ap`r`rii na]ionale.
Imnul Europei a r`sunat [i în inima
Banatului, la Timi[oara. Ziua de 9 mai
a fost marcat` printr-un ceremonial
militar [i religios, în debutul c`ruia
FOTO: VALENTIN CIOB|RC~
muzica militar` a Brig`zii 18 Infanterie
Banat a intonat atât imnul b`trânului
continent, cât [i pe cel na]ional.
Manifest`rile au continuat cu o slujb`
religioas` [i depuneri de coroane de
flori în memoria tuturor celor care
[i-au jertfit via]a pentru împlinirea
visurilor acestei na]iuni [i pentru
libertatea ]`rii.
Al`turi de garda de onoare,
constituit` din militari din marea
unitate b`n`]ean` [i cei ai Grup`rii
Mobile de Jandarmi din Timi[oara, la
eveniment au participat reprezentan]i
ai autorit`]ilor publice jude]ene [i
locale, cadre militare în rezerv` [i
retragere, veterani de r`zboi, elevi [i
studen]i, dar [i un numeros public.
To]i cei prezen]i au adus un omagiu
acelor eroi care dorm somnul de veci
în glia str`mo[easc`, în p`mânturi
str`ine sau în adâncul apelor, unii f`r`
morminte sau cruci la c`p`tâi, aprinzându-le,
în suflete, candela recuno[tin]ei.
9 mai, zi cu tripl` semnifica]ie,
s-a s`rb`torit [i la Buz`u. Cadre
militare active, în rezerv` [i în retragere,
veterani de r`zboi [i reprezentan]i
ai autorit`]ilor publice locale
buzoiene au participat la ceremonia
militar` organizat` la Monumentul
Eroilor Neamului. Despre importan]a
zilei au vorbit autorit`]ile locale [i
loc]iitorul comandantului Diviziei 2
OMUL ANULUI 2012
LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
Joi, 9 mai, în aula Statului Major General, a avut loc
Gala Premiilor distinc]iei militare cu denumirea onorific`
Omul Anului 2012, eveniment ajuns la a treia edi]ie. Printre
invita]i s-au num`rat loc]iitorul [efului Statului Major
General, general-locotenent Dan Ghica-Radu, directorul
SMG, general-maior Avram C`t`nici, precum [i [efi ai
altor structuri din SMG.
Premiile au fost acordate pentru unsprezece sec]iuni,
iar câ[tig`torii primului loc au fost urm`torii: comandorul
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
AFGANISTAN
AFGANISTAN
Infanterie Getica, general de brigad`
Mihai Tofan.
Garnizoana din Bârlad, în colaborare
cu autorit`]ile administra]iei
publice locale, a participat la manifest`rile
dedicate comemor`rii eroilor
neamului, organizate la Monumentul
Eroilor din Cimitirul Eternitatea.
Reprezentantul filialei Veteranilor
[i a V`duvelor de R`zboi din Municipiul
Bârlad C`pitan Grigore Ignat,
locotenent-colonel (rtr) Ion T`nase, a
f`cut o scurt` trecere în revist` a particip`rii
Armatei României în cel de-Al
Doilea R`zboi Mondial, iar profesoara
Oltea R`[canu Gramaticu, pre[edinta
Societ`]ii de {tiin]e Istorice – filiala
Bârlad –, a prezentat tripla semnifica]ie
a zilei de 9 mai.
Observatorul militar
www.presamil.ro
3
În perioada 13-16 mai, [eful Statului Major
General, general-locotenent {tefan
D`nil`, particip` la ceremonia de învestire
în func]ie a Comandantului Suprem al For]elor
Aliate din Europa (SACEUR), la Reuniunea
Comitetului Militar al NATO [i la cea a Comitetului
Militar al UE, în formatul [efilor statelor majore
generale, care vor avea loc în Belgia.
Consiliul Tratatului Nord-Atlantic a aprobat
numirea generalului Philip M. Breedlove, din
For]ele Aeriene ale Statelor Unite ale Americii,
în postul de SACEUR. Astfel, generalul Breedlove
a preluat func]ia ca succesor al amiralului James
{EFUL SMG, ÎN BELGIA
G. Stavridis, în cadrul unei ceremonii care a
avut loc luni, 13 mai, la Comandamentul Suprem
al Puterilor Aliate din Europa, de la Mons, Belgia.
În zilele de 14 [i 15 mai va avea loc, la Cartierul
General al Alian]ei Nord-Atlantice de la Bruxelles,
Reuniunea Comitetului Militar al NATO în
formatul [efilor statelor majore generale, în
cadrul c`reia vor fi abordate subiecte referitoare
la opera]ia ISAF, misiunea Resolute Support,
stadiul opera]iei KFOR, precum [i la situa]ia de
securitate la nivelul Alian]ei [i a zonelor de interes.
Pe agenda discu]iilor Reuniunii Comitetului
Militar al Uniunii Europene, care se va desf`[ura
pe 16 mai la sediul Consiliului UE de la Bruxelles,
se afl` subiecte referitoare la Serviciul de Ac]iune
Extern` al UE, la preg`tirea Consiliului European
2013, precum [i la opera]iile [i misiunile conduse
de Uniune.
Manifest`ri similare au avut loc
[i în garnizoanele Miercurea Ciuc,
Constan]a, Mangalia, Tulcea, Babadag
[i în alte localit`]i din ]ar`.
FOTO: MAIOR VIOREL VI{AN
Nici militarii români c`zu]i în
Afganistan nu au fost uita]i. Dup` ce
în urm` cu pu]ine luni militarii din
Task Force Golden Lions au constituit
galeria eroilor, de sfânta s`rb`toare
Izvorul T`m`duirii, ar`denii au inaugurat
[i sfin]it, în baza Mescall, troi]a
ridicat` în memoria celor care [i-au
adus sacrificiul suprem pentru ap`rarea
p`cii în Afganistan.
La activitate au participat militarii
români [i partenerii americani disloca]i
în baz`.
La realizarea acestui articol
au contribuit: locotenen]icoloneii
Radu Sichim [i Toni Ene
[i maiorul Adrian Jianu.
Mihai Panait (SMFN) la Imaginea [i vizibilitatea armatei;
caporalul Drago[ Dobre (SMFT) la Credin]` [i altruism;
comandorul Tudorel Du]` (SMFN) la Instruc]ie [i lupt`;
locotenent-colonelul Augustin Speril` (Direc]ia Logistic`)
la Logistic` [i infrastructur`; colonelul Vasile Cerbu (SMFT)
la Diploma]ie [i informa]ii, colonelul Cr`i[or Ioni]` (Direc]ia
planificare strategic`) la Înv`]`mânt, [tiin]` [i art`; colonelul
Adrian Pris`caru (Direc]ia personal [i mobilizare) la Moral,
bun`stare, recreere; locotenentul Maria Simona Radu (SMFA)
S`n`tate [i sport, c`pitan-comandorul Mihai Egorov (SMFN)
Pres`, film, literatur`; Andreea Maria Croitoru (SMFN) la
Istorie, cultur`, tradi]ii militare, c`pitanul Dan Marian Ungureanu
(SMFN) la Soldatul universal.

4 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
LINIA |NT@I www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
SPRIJIN PENTRU
FEMEILE AFGANE
MAIOR SORIN HOMEAG
Echipa FET (Female Engagement Team) a Batalionului 2
Manevr` Scorpionii Galbeni din Afganistan, format` din
locotenentul Oana Zeimen, plutonierul-adjutant principal Veronica
{tefan [i sergentul-major Daniela Matei, execut` misiuni în sprijinul
femeilor afgane din localit`]ile situate în aria de opera]ii.
R
olul femeilor, \n Afganistan, a
început s` creasc` semnificativ
prin înfiin]area unor asocia]ii cu
fundament agricol [i prin deschiderea de
centre de produc]ie, care le ofer` acestora
[ansa de autofinan]are [i reintegrare în
mediul social [i economic al comunit`]ii pe
care o reprezint`.
Deschiderea unui atelier de croitorie,
exclusiv pentru femei, este doar un exemplu
c` se poate. Un astfel de centru a fost
inaugurat cu ceva timp în urm` de militarii
apar]inând Task Force 33 Posada, iar echipei
FET a Batalionului 2 Manevr` Scorpionii
Galbeni i-a revenit misiunea s` monitorizeze,
printre altele, respectarea angajamentelor [i
bunul mers al activit`]ilor la acest atelier,
unde lucreaz` între]in`toare de familie,
provenite din rândul v`duvelor, persoanelor
singure, f`r` venit.
La a treia vizit` am constatat, cu bucurie,
c`, din rândul celor 16 lucr`toare,
managerul de produc]ie este o femeie.
Au confec]ionat articole de îmbr`c`minte
deosebite at#t pentru b`rba]i, copii, cât [i
pentru femei. Am fost pl`cut surprins` s` v`d
foarte mul]i copii din zon` îmbr`ca]i în
hainele croite în acest atelier, creat cu sprijinul
militarilor români.
Produsele vestimentare se vând foarte
bine în bazarul din Shah Joy, iar banii
proveni]i din comercializarea lor se împart,
în mod egal, între femeile afgane care le
confec]ioneaz` cu migal`. Femeia nu mai
trebuie considerat` ca un bun al familiei,
ea trebuie s` devin` un membru activ al
societ`]ii din care face parte, a relatat
plutonierul-adjutant principal Veronica
{tefan, component` a echipei FET.
Echipa FET din Batalionul 2
Manevr` Scorpionii Galbeni a
efectuat, recent, o misiune
specific` în spitalul din localitatea Shah Joy,
unde a vizitat pacientele spitalului, reu[ind s`
le aduc` un zâmbet pe chipuri.
Odat` cu venirea la putere a talibanilor, rolul femeilor afgane în
societate a fost redus considerabil. Astfel, cele care aveau meserii
de doctor, profesor sau care ocupau pozi]ii politice au fost
concediate, r`mânând f`r` nicio posibilitate de venit.
La ora actual`, în Afganistan, femeile nu au drept de vot, cele mai multe
nu se pot deplasa neînso]ite sau neacoperite de tradi]ionalul burqa, acel
voal care le acoper` fa]a. Mariajul are loc la 12 sau 13 ani, de multe ori cu
scopul aplan`rii unor conflicte sau înt`rirea leg`turilor între familii. {i totu[i
dorin]ele [i necesit`]ile lor sunt la fel ca ale oric`rei femei de pretutindeni.
Unitatea sanitar`, împ`r]it` pe sec]ii
de specialitate, nu are nici un medic
specialist, deoarece ei lucreaz` în mediul
privat din Kabul, Kandahar, Qalat pentru
salarii mult mai mari. Recent a plecat
singura femeie medic din spital, invocând
acela[i motiv.
Doctorul Fahimullah, de cinci ani
directorul spitalului, este foarte mul]umit
de to]i militarii români care i-au trecut
pragul institu]iei, în tot acest timp.
Managerul le-a spus c` îi este destul de
greu s` asigure medicamentele, deoarece
spitalul prime[te bani doar pentru locuitorii
districtului, îns`, în realitate, serviciile
medicale deservesc mai mul]i locuitori,
adic` popula]ia a patru districte.
O dovad` clar` a rezultatelor muncii de
consiliere depus` de echipa FET cu femeile
afgane sunt cei 160 de copii n`scu]i, luna
trecut`, la maternitate. Este un salt
considerabil, ]inând cont de statisticile
sumbre care indic` o mam` decedat` la trei
na[teri, din cauza refuzului acestora de a se
deplasa la spital pentru a da na[tere copiilor.
Este un privilegiu pentru mine faptul c`
am posibilitatea s` interac]ionez cu femeile
afgane, s` le cunosc problemele, tr`irile [i s`
aduc o raz` de soare pe un cer atât de înnorat.
Emo]iile pe care le am când merg împreun` cu
echipa din care fac parte, pentru prima dat`
într-un sat, se risipesc la primirea ve[tii c` ni se
permite s` discut`m cu popula]ia feminin`.
Sunt con[tient` c` prezen]a noastr` aici
nu poate rezolva toate problemele femeilor
afgane, dar cu ajutorul nostru pot cunoa[te
eventualele solu]ii care le sunt la îndemân`.
La ultima vizit`, în localitatea Fateh
Shelal, am avut ocazia s` întâlnim treizeci
de femei afgane, pe care le-am înv`]at câteva
reguli de igien`. Am r`mas surprins` de
primirea c`lduroas` de care am avut parte
în casele lor [i de faptul c` au ascultat, cu
mult` aten]ie, indica]iile noastre. Îns` copiii
ne-au impresionat cel mai mult. În ochii lor
[i a mamelor acestora am g`sit cea mai
puternic` motiva]ie pentru munca noastr`,
a m`rturisit sergentul-major Daniela Matei.
Echipa FET a Batalionului 2
Manevr` Scorpionii Galbeni va
continua s` ofere sprijinul
necesar pentru includerea femeilor din
Afganistan în societatea guvernat` exclusiv
de b`rba]i [i pentru con[tientizarea rolului
lor în cre[terea viitoarelor genera]ii, prin
promovarea programelor de educa]ie [i
s`n`tate, [i, nu în ultimul rând, prin
implicarea activ`, al`turi de b`rba]i, în
guvernarea ]`rii la nivel districtual,
provincial [i na]ional.

Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR LINIA |NT@I
www.presamil.ro
Cei mai mul]i dintre militarii plutonului de Poli]ie Militar` din
Batalionul 2 Manevr` Scorpionii Galbeni, disloca]i în Camp
Apache, sunt la prima misiune într-un teatru de opera]ii. Experien]a colegilor
lor care au participat la misiuni în Afganistan, Irak sau Kosovo a
uniformizat rapid modul de ac]iune [i de reac]ie al plutonului, iar
rezultatele misiunilor executate în aria de opera]ii nu au întârziat s` apar`.
O nou` misiune
Este ora 3.00! În cortul plutonului de Poli]ie
Militar`, militarii se trezesc într-o lini[te surd`.
Starea de dup` somn dispare încet.
Începe echiparea, primul pas pentru o nou`
misiune din aria de opera]ii.
Se aude doar sunetul scaiului de pe vestele
antiglon]. La un moment dat, cineva din
semiîntunericul cortului are timp de o glum`:
Când ajung acas` jur c` nu mai vreau sa aud
scai desf`cându-se. Nimeni nu are chef s`
râd`. Câ]iva militari ridic` sta]iile radio
portabile împreun` cu celelalte materiale
necesare execut`rii misiunii [i pornesc agale
spre locul de adunare. Plutonierii-majori
Gheorghe Geczi, Marius Pop, Liviu C`r`mid`
[i sergentul-major Marian Urechie sunt cei
care conduc ma[inile spre locul de plecare, la
betoane, cum îl repereaz` ei, amintindu-le
parc` de un loc familiar din preajma caz`rmii
de pe Bega, de la Timi[oara.
Locotenentul Sergiu Cantor, comandantul
plutonului, face ultimele preciz`ri privind modul
de executare a misiunii, verific` toate
materialele necesare, execut` inspec]ia înainte
de plecarea în misiune. De undeva, din noapte,
se întrez`re[te mentorul spiritual din
Afganistan, preotul militar al Batalionului 2
Manevr` Scorpionii Galbeni, p`rintele Mihai
Mitrea, care spune rug`ciunea, ca de fiecare
dat`. La rândul lor, în [oapt`, militarii b`n`]eni
rostesc binecuvântarea, în timp ce gândul, ca o
n`luc`, le zboar` la cei dragi de acas`.
La un moment dat, de undeva din neant,
se aude sec indicativul fiec`rei grupe, înso]it,
spre finalul traficului radio, de expresia familiar`
Radio Check. Comandan]ii de grupe: plutonieriimajori
Daniel Samoil` [i Dumitru Cristurean [i
plutonierul Rolland Cheat` r`spund apelului. E
semnul c` în curând va începe deplasarea în
aria de responsabilitate a companiei. Ma[inile
de lupt` î[i etaleaz` siluetele pe cotele
dominante ce coboar` spre ora[ul Qalat,
capitala provinciei Zabul. În ora[ul pr`fuit, cu o
sumedenie de dughene unde se vinde [i se
cump`r` orice, nu e ]ipenie de om. Doar câteva
camioane Gingle Truck pornesc agale spre
nordul îndep`rtat al Afganistanului, înc`rcate,
pân` la refuz, cu marf`. Oare [oferii
camioanelor afgane [tiu c`, [i pentru ei, militarii
plutonului de poli]ie militar` asigur` libertatea
de mi[care pe autostrada A-1?
Militarii merg mai departe, cerceteaz`
fiecare pode] întâlnit în cale, înainteaz` u[or,
dar sigur. La cercetare sunt caporalii Claudiu
Leucian, pe dreapta, [i Cosmin Io]cu, pe
stânga. Se efectueaz` cercetarea folosind
procedeul în cascad`. Trece urm`toarea
ma[in` în fa]` [i este rândul caporalilor
Valentin Sorinca [i Gabriel Vancea s`
asigure înaintarea plutonului sub atenta
supraveghere a topcoverilor: caporalii Ciprian
Popescu, Vasilic` Popa, Cosmin Rus [i Elvis
Ploscaru care, de la în`l]imea turelelor,
inspecteaz` orizontul în c`utarea indiciilor
care ar putea pune în pericol via]a colegilor
lor. Ei sunt primii care vor reac]iona la un
eventual atac asupra patrulei [i sunt
con[tien]i c` de ei depinde, în mare m`sur`,
succesul misiunii.
Militari români ajut`
poli]i[tii afgani
Dup` câteva ore bune de la plecarea din
baz` se instaleaz` posturi de observare în
punctele vulnerabile de pe autostrada A-1 [i se
monitorizeaz` traficul, împreun` cu un echipaj
al poli]iei afgane. La check pointul instalat se
verific`, de poli]i[tii afgani, fiecare ma[in`
care trece sub atenta supraveghere a
Scorpionilor Galbeni. De aceast` dat`,
oamenii legii sunt în prima linie. Din când în
când, b`n`]enii îi corecteaz`, iar ei le
mul]umesc pentru ajutorul oferit.
O ZI ÎN CAMP APACHE
Good Romania!
Apar câ]iva copii din cel mai apropiat sat.
Vin spre Scorpionii Galbeni îmbr`ca]i în hainele
lor tradi]ionale, parc` din basmele cu
Sheherezada [i îi interpeleaz` ca de fiecare
dat`: Romania good...!. Le ofer` ce au prin sacul
de spate: dulciuri, ap` [i câte o gum` de
mestecat. Un prichindel, ap`rut de nic`ieri,
strig` c`tre noi: Romania Pipsi! Un militar îi
întinde o doz` de Pepsi, ]âncul fuge bucuros
nevoie mare, iar poli]i[tii militari se gândesc în
acel moment din nou la copiii lor de acas`,
l`crimând în adâncul sufletului.
Gata oricând [i în orice
împrejurare
La un moment dat, echipajul unde este
îmbarcat` caporalul Anca Cecilia Vlad,
sanitarul plutonului, e solicitat de comandantul
patrulei la marginea satului din apropiere. Un
b`trân afgan se simte r`u [i are nevoie de
ajutor. Spitalul din Qalat e departe [i nu are
posibilitatea s` ajung`. I se acord` asisten]`
medical` [i, în câteva minute, poli]i[tii militari
sunt înconjura]i de localnici. Profit` de venirea
lor [i comandantul patrulei, locotenentul Sergiu
Cantor. |mpreun` cu interpretul încearc` s` ia
pulsul evenimentelor. Sunt dornici de
comunicare. Spun c` au încredere în militarii
români, c` atunci când v`d ma[inile de lupt`
cu drapelul românesc în vârful antenelor radio
se simt mult mai în siguran]`.
5
MAIOR SORIN HOMEAG
Se reface dispozitivul de deplasare [i
ma[inile merg de parc` sunt ac]ionate de
telecomenzi, distan]a între ele, siguran]a
circular` [i tot ce ]ine de procedurile de
operare standard sunt respectate cu stricte]e
pentru a putea ajunge cu bine în camp.
Afi[area rezultatului
examenului acestei zile
Ajun[i în Camp Apache, poli]i[tii militari
a[teapt`, cu emo]ii, rezultatul examenului de
maturitate. Vocea autorizat` a comandantului
patrulei, nominalizeaz` Omul zilei: de data
aceasta este sergentul-major Marian Urechie
pentru modul în care [i-a îndeplinit atribu]iile în
misiune.
U[or, u[or a devenit tradi]ie [i zilnic se
decerneaz` acest premiu. Nici nu ne d`m seama
cât de mult mobilizeaz` acest lucru, a afirmat
locotenentul Sergiu Cantor.
Urmeaz` între]inerea armamentului [i a
materialelor, masa de sear`, apoi în
semiîntunericul cortului fiecare militar dispare
t`cut [i discret, închide carapacea sufletului,
vorbind cu cei dragi de acas`. Nu se mai aude
niciun cuvânt, doar sunetul surd al tastelor
laptopului transmi]ând de la mii de kilometri
distan]` gândurile bune pentru cei dragi. Unii
adorm, oftând cu gândul la cei de acas`,
preg`tind, în vis parc`, modul de executare
pentru urm`toarea misiune.
D e aici, din Afganistan, la ceas de s`rb`toare, poli]i[tilor militari din
Armata României, v` transmitem din partea noastr`, a militarilor
Batalionului 2 Manevr` Scorpionii Galbeni, toate gândurile noastre bune,
mult` s`n`tate [i bucurii al`turi de cei dragi. La mul]i ani!

6
Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21mai 2013)
www.presamil.ro
INSTRUC}IE www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
SIGHI{OARA, BURGUL CBRN-I{TILOR
PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA
lucian.irimia@presamil.ro
La 15 mai, se împlinesc 90 de ani de la apari]ia primelor
subuni]`]i de chimie militar`. Ast`zi, aceast` specialitate s-a
dezvoltat [i este cunoscut` sub denumirea de ap`rare CBRN
(chimic, biologic, radiologic [i nuclear). În vechiul burg al
Sighi[oarei, tradi]ia este dus` mai departe [i de militarii
Batalionului 72 Ap`rare CBRN Negru Vod`.
Istoria care oblig`
la performan]`
Sighi[oara te impresioneaz` de la
primul contact. Str`zile [i cl`dirile cet`]ii
demonstreaz` c` în aceast` zon` istoria
merge mai departe. Al`turi de aceste
repere se instruiesc militarii Batalionului
72 Ap`rare CBRN Negru Vod`. Unitatea a
fost înfiin]at` în 1978, la F`g`ra[, [i s-a
mutat la Sighi[oara, în 2003.
Noua titulatur`, cea de speciali[ti
CBRN, define[te mai bine locul [i rolul
actual al acestei arme în cadrul categoriei
de for]e. Au suferit un update din punct de
vedere al terminologiei, tehnicii [i
procedurilor.
Vizavi de specificul de ora[-cetate [i
monument UNESCO al Sighi[oarei,
activitatea batalionului întrege[te aspectul,
îmbrac` [i completeaz` specificul ora[ului
prin activit`]ile comune desf`[urate [i
printr-o participare activ` la via]a
comunit`]ii în zon`, a declarat
Colonel Viorel B`l`ceanu
comandantul batalionului, colonel Viorel
B`l`ceanu. Militarii au satisfac]ia lucrului
bine f`cut [i au un dezvoltat spirit de corp.
Cultivarea dorin]ei de autodep`[ire define[te
întregul personal al unit`]ii. Sloganul
unit`]ii este acta non verba (fapte, nu vorbe).
Acesta cred c` spune totul.
Via]a în Sighi[oara nu este u[oar`.
Specificul turistic al localit`]ii are
influen]` mare asupra bugetului personal.
Este destul de greu, este înc` perioad` de
criz`, dar exist` speran]a de mai bine.
Instruc]ia, cheia succesului
în cariera militar`
Locotenentul Cosmin Gavril` a
absolvit Facultatea de Industrie
Alimentar` în 2002 [i, apoi, a efectuat
stagiul ca militar cu termen redus. Acesta
a fost primul lui contact cu via]a militar`.
A descoperit o lume a respectului [i
disciplinei, pe care a îndr`git-o din prima
clip`. În 2008, a devenit sublocotenent [i a
fost repartizat la Sighi[oara. Pentru noi, ca
speciali[ti de ap`rare CBRN, preg`tirea
individual` reprezint` un factor
determinant în modul de executare a
misiunilor primite, a spus
sublocotenentul Gavril`. M`sura
eficien]ei ac]iunilor noastre se reg`se[te în
acordarea, la timp, a sprijinului de
specialitate for]elor de manevr`. Am
ocazia s` lucrez cu militari profesioni[ti,
în adev`ratul sens al cuvântului. Am
reu[it s` creez, la nivelul subunit`]ii, un
climat de competi]ie, în care to]i militarii,
indiferent de grad, doresc s`-[i demonstreze
calit`]ile.
Sergentul-major Alin Alex` este în
Sighi[oara din 2009. A urmat dou`
module ale cursului de specializare în
proceduri manuale [i automate de
raportare [i avertizare a elementelor
CBRN. În acest an, va participa la
competi]ia Subofi]erul Anului, unde sper`
s` ob]in` rezultatul maxim [i s`
Caporalul Claudiu Rusu a fost Soldatul anului 2012,
pe unitate. Pe plan profesional acest titlu a însemnat
recunoa[terea meritelor în cadrul batalionului, iar
pe plan personal o cunoa[tere real` a nivelului de
preg`tire. Acest rezultat m` oblig` ca în orice
situa]ie s` am un comportament [i un nivel de
preg`tire în consecin]`, a afirmat caporalul Rusu.
Consider c` preg`tirea pentru aceast` competi]ie
depinde de nivelul la care te implici, zi de zi, la
instruc]ie. Datorit` seriozit`]ii comandan]ilor mei
de grup` [i pluton, nu mi-a fost deloc greu.
promoveze la etapa pe divizie a acestei
întreceri. Pe viitor dore[te s`-[i
perfec]ioneze cuno[tin]ele de limb`
englez`, prin participarea la un curs în
domeniu. Analiza [i prognoza CBRN sunt
elemente definitorii pentru Sistemul de
supraveghere [i avertizare CBRN, a
explicat sergentul-major Alex`. Acest
instrument, pus la dispozi]ia
comandan]ilor de speciali[tii CBRN,
asigur` adoptarea nivelului de protec]ie
corespunz`tor. Eu, în calitate de
comandant al grupei de Analiz` [i
prognoz` CBRN, am obliga]ia s` asigur
comandamentului, la timp, datele evaluate
referitoare la amenin]area CBRN, pentru
a fi utilizate în procesul de planificare a
opera]iilor.
La 15 mai 1923, prin
Decizia Ministerial` nr. 297
din 8 mai 1923, publicat`
în Monitorul Oastei nr. 28/
1923, ia fiin]` la Ministerul
de R`zboi al României, un
Comitet Consultativ pentru
chestiuni tehnice privitoare
la r`zboiul chimic.
Aceasta este considerat`
data de na[tere a viitoarei
arme care va purta, de-a
lungul timpului, numele de
ap`rare contra gazelor,
arma chimic`, ap`rare antichimic`,
ap`rare NBC, în
func]ie de dezvoltarea pe
care a cunoscut-o, ajungând
la ora actual` s` întruneasc`
elemente ale ap`r`rii,
atât în ceea ce prive[te
amenin]`rile chimice, cât [i
cele biologice, radiologice
[i nucleare, [i s` fie denumit`
ap`rare CBRN.
Caporalul Adrian Mure[an a f`cut
cuno[tin]` cu sistemul militar în 2009, la
{coala de Aplica]ie pentru Logistic`, unde
a urmat preg`tirea de baz` [i cursul de
sanitar. Apoi, a fost repartizat la
Sighi[oara. În 2012, a absolvit cursul de
conduc`tori auto, categoria C [i C+E, la
Dej. A participat la misiunea din
Afganistan cu Batalionul 495 Infanterie
C`pitan {tefan {overth. Pentru un militar,
preg`tirea înseamn` garan]ia
supravie]uirii pe câmpul de lupt`, a afirmat
Andrei. Am ajuns la aceast` concluzie pe
timpul preg`tirii pentru misiunea
executat` în Afganistan, fapt care a fost
confirmat, aproape zilnic, pe timpul
acesteia. A fost cel mai important moment
al carierei mele militare de pân` acum [i,
totodat`, testul în condi]ii reale al
preg`tirii mele de specialitate.

Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR INSTRUC}IE
www.presamil.ro
Înfiin]at` în urm` cu mai pu]in de trei ani
(1 iunie 2010), Baza 91 Logistic` a For]elor Aeriene
încearc` s` umple golul l`sat odat` cu dispari]ia
bazelor de repara]ii ale avia]iei. Decizia de a
desfiin]a acele baze, luat` în anul 2005, poate fi
privit` ast`zi drept o eroare de management.
Reprezentan]ii Bazei 91 explic` în ce situa]ie se afl`
ast`zi mentenan]a din For]ele Aeriene.
O decizie gre[it`
Desfiin]ându-se acele structuri,
precizeaz` comandantul Bazei 91,
comandorul ing. Dorin Simota,
mentenan]a de nivel intermediar [i
complex a trebuit integral externalizat`.
Totu[i, treptat, agen]ii economici au
devenit din ce în ce mai dezinteresa]i de
contractele de mentenan]` cu armata.
De ce? Primul motiv identificat de
comandorul Simota: comenzile mici,
insuficiente pentru ca ei s`-[i fac` un plan
de afaceri. Al doilea: tehnica pentru care
solicitam noi interven]ia era utilizat`
exclusiv de armat`. Cu alte cuvinte, o
miz` prea pu]in provocatoare pentru
firme. Astfel, pentru tehnica intrat`
relativ recent în dotare, gen C-27 J
Spartan sau C-130 Hercules, asigurarea
mentenan]ei presupune implicarea unor
resurse uria[e.
Un alt element de luat în calcul:
bugetul. Orele de zbor pu]ine duc la
lungirea ciclului pân` la repara]ia
capital`, mai spune comandorul Simota.
Ce firm` ar angaja resurse importante,
f`r` siguran]a unui profit pe termen
relativ scurt? Comandantul Bazei 91
Logistic` este tran[ant: Trebuie s`
dezvolt`m propria mentenan]`, pentru c`
altfel nu putem sus]ine tehnica. Decizia de
desfiin]are a structurilor logisticii de baz`
din for]ele aeriene [i, cu deosebire, a
centrului de mentenan]` al For]elor
Aeriene, a fost gre[it`. Înfiin]area Bazei 91
a devenit o necesitate când s-a constatat c`
nu mai putem cump`ra toate serviciile de
care avem nevoie.
În momentul de fa]`, se lucreaz` pe
un sistem combinat de mentenan]`, cu
unele servicii externalizate, dar se
dore[te ca, în timp, For]ele Aeriene s`
preia cât mai mult din ce înseamn`
mentenan]a intermediar`. La aproape
MENTENAN}A A ÎNCHIS
FEREASTRA {I FACE ORDINE
L
ogistica are o component` opera]ional` [i una de baz`. Cea opera]ional`
este în sarcina unit`]ilor lupt`toare - flotilele aeriene [i brigada de rachete
sol-aer. În statul major al unit`]ii lupt`toare exist` un compartiment dedicat
logisticii [i, pe de alt` parte, fiecare aerodrom are o sec]ie de mentenan]`,
pentru logistica opera]ional`. În schimb, logistica de baz` are în vedere,
printre altele, mentenan]a de nivel intermediar [i complex (indisponibilitate
tehnic` mai mare de trei zile [i specializare mai înalt` la interven]ie), precum
[i administrarea resurselor materiale.
trei ani de la înfiin]are, Baza 91 conduce
activitatea logistic` pe toate
aerodromurile din România [i, conform
comandorului Simota, fost loc]iitor tehnic
la SMFA, a optimizat anumite fluxuri,
care, în prima faz`, n-au fost proiectate la
nivel optim.
Ce îi preocup`?
Pauza de cinci ani de dup` desfiin]area
bazelor de repara]ii nu avea cum s` r`mân`
f`r` consecin]e la nivelul personalului.
R`zgândirile [i drumurile sinuoase nu sunt
productive, crede comandantul Bazei 91
Logistic`. Se pierd inclusiv resurse umane,
foarte greu de ref`cut.
{eful de stat major al bazei, colonel
Marian Bucur, numit în func]ie înc` de
la înfiin]area unit`]ii, a trecut, în primele
chizi]ionarea avionului multirol va reprezenta o provocare pentru
A noi, declar` comandantul Bazei 91 Logistic`. Personalul navigant, dar [i
cel tehnic vor urma cursuri de preg`tire, iar infrastructura va trebui s` cunoasc`
îmbun`t`]iri. De altfel, astfel de lucr`ri au demarat deja la Flotila 86 Aerian`.
Personalul a urmat o perioad` de preg`tire axat` pe limba englez` [i va începe
cursurile pentru trecerea pe multirol, în func]ie de încheierea acordurilor tehnice,
conchide comandorul ing. Dorin Simota.
luni, prin toate structurile subordonate.
Constat`rile sale nu au fost dintre cele
mai pozitive, îns` niciuna nu are
greutatea celei care prive[te resursa
uman`: În general, observa]iile mele
decurgeau din latura financiar`, numai
c` averea cea mai mare a unei entit`]i
Plutonierul {tefan Gherasim este
comandant de pluton în cadrul
companiei transport din Sec]ia 915
Logistic`. Lucreaz` la Flotila 90
Transport Aerian de 15 ani, o perioad`
fiind soldat voluntar. Chiar
dac` s-a mai schimbat subordonarea
de-a lungul timpului, noi am format
permanent o echip` închegat`, spune
plutonierul Gherasim, care, prin plutonul
s`u, asigur` inclusiv transportul
carburan]ilor, în vederea aliment`rii
aeronavelor [i a elicopterelor.
7
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
r`mâne omul. Dac` ai personal preg`tit [i
de calitate, rezolvi totul la timp.
Colonelul Bucur, fost comandant al
Batalionului 210 Sprijin, a constatat c`
fereastra de cinci ani i-a determinat pe
unii oameni din mentenan]` s` plece.
Totu[i, au r`mas unii cu experien]`, iar în
momentul acesta tinerii înc` mai au de la
cine s` preia. Genera]iile se cam pierd, de
aceea cei care vin din promo]ie trebuie s`
acumuleze informa]ii cât mai rapid.
La 1 iunie 2010, Baza 91 Logistic` a
preluat personalul de logistic` existent
în organica fostelor baze aeriene,
transformate în flotile. Concomitent, în
curtea fiec`rei flotile aeriene, au ap`rut
o sec]ie de mentenan]` echipamente
militare [i o sec]ie logistic`, structuri
care apar]in acum de baza logistic`.
Referitor tot la resursa uman`, [eful
personalului de la Baza 91 Logistic`,
c`pitan-comandorul Cristian Manolachi,
sus]ine c`, la flotile, structurile de
mentenan]` stau bine din acest punct
de vedere. Cu o excep]ie: Nu au personal
de stat major, de[i li se cer documente pe
linie de instruc]ie. {i acolo, dar [i în
comandamentul bazei logistice, sunt
func]ii duse prin cumul. Dac` din
comandament pleac` o comisie în control,
aproape c` nu mai r`mâne nimeni pe
aici, conchide c`pitan-comandorul
Manolachi.

8
Observatorul militar
www.presamil.ro AZIMUT
DOU~ GENERA}II DE VETERANI
Ast`zi, când ne-am obi[nuit s` vedem prea mult` r`utate în jur, prea pu]in
respect pentru persoanele în vârst`, am ajuns s` fim impresiona]i de
gesturi care, într-o societate normal`, sunt considerate fire[ti. Dar, mai
sunt înc` oameni tineri care privesc vârstnicii cu deferen]`, a[a c` nu este totul
pierdut. Un argument în acest sens este întâlnirea ce a avut loc, de Ziua Veteranilor,
între doi reprezentan]i a dou` genera]ii de veterani: unul de r`zboi [i unul de teatru
de opera]ii – c`pitanul (ret) Constantin Ionescu [i plutonierul-adjutant Marius
Apostol. Al`turi de ei, au fost [eful SMG, general-locotenent {tefan D`nil`,
pre[edintele ANVR, general (ret) Marin Dragnea, [eful Direc]iei calitatea vie]ii
personalului din MApN, colonel Nicolae Anghelescu. Scopul întâlnirii a fost acela
de a-i duce c`pitanului (ret) Ionescu un scaun rulant, cu ajutorul c`ruia s` se
deplaseze mai u[or, pentru c` poliartrita reumatoid` de care sufer` i-a afectat
articula]iile [i i-a sl`bit puterea de a se mi[ca.
A
m ajuns la familia
Ionescu într-o zi de
duminic`. Recunosc, nu
m` sim]eam chiar în largul meu,
pentru c`, de obicei, îmi fac oarece
griji când nu discut cu cineva pe un
teren neutru. Dar, toate temerile mi
s-au risipit în momentul în care, din
lift, a ie[it doamna Veronica Ionescu,
care coborâse s` m` conduc`.
Nu numai zâmbetul [i înf`]i[area
dumneaei, ci [i ceva din atitudine
m-au f`cut s` îmi dau seama c`
îngrijorarea mea era nejustificat`.
Apoi, l-am cunoscut pe domnul
Ionescu [i nelini[tea a disp`rut
complet: m` aflam în prezen]a a dou`
persoane deosebite [i calde. A[a c`
discu]ia a decurs f`r` sincope.
C`pitanul (ret) Constantin
Ionescu era, în 1944, student la
Politehnic`, în anul II. De fapt, nu
numai la Politehnic`. Absolvise, în
1942, liceul la Buz`u. Pe atunci, la
examenul de bacalaureat se forma o
comisie al c`rei pre[edinte era numit
un profesor universitar. Liceul
Ha[deu din Buz`u era renumit în
zon`, a[a c` pre[edintele comisiei a
fost desemnat profesorul Vrânceanu,
de la Facultatea de Matematic` din
Universitatea Bucure[ti, care a [i
conceput subiectele de examen.
Erau probleme dificile, î[i aminte[te
Constantin Ionescu. Dup` o or`,
când a constatat c` elevii înc` priveau
colile albe, profesorul [i-a trimis, prin
s`li, asisten]ii care îl înso]eau, ca s`
dea indica]ii. Mie nu mi s-a p`rut o
problem` grea. Îmi pl`cea matematica
[i lucram exerci]ii din culegeri. Am
fost singurul, din 147 de elevi, care am
rezolvat teza în totalitate, iar dup`
examenul oral, profesorul mi-a sugerat
s` urmez facultatea de matematic`.
În var`, a intrat la trei facult`]i:
Politehnic`, Matematic` [i Drept.
Toamna a dat examen pentru burs`,
la Politehnic` [i la Matematic`. Erau
vremuri grele, a[a c` banii din burse
l-au ajutat foarte mult. În plus,
Facultatea de Matematic` avea
un c`min special, cu condi]ii
mai bune, sub patronajul so]iei
mare[alului Antonescu.
A frecventat cursurile care îi
pl`ceau [i îi foloseau, mai ales c`
unele examene la Matematic`
puteau fi echivalate la Politehnic`.
Facultatea de Drept a
urmat-o mai mult ca un hobby,
inspirat de D`nu] Deleanu din
romanul La Medeleni al lui Ionel
Teodoreanu.
Studen]ii din Bucure[ti am
fost lua]i din facult`]i [i du[i spre
Ia[i, c#nd s-a rupt frontul acolo.
Ne-au oprit pe linia Panciu-
Odobe[ti, iar când ru[ii au
p`truns adânc în Moldova,
fiecare s-a refugiat cum a putut,
care nu, a ajuns prizonier în
Rusia. Studentul Ionescu, de
atunci, s-a întors la cursuri.
A absolvit cele trei facult`]i,
dar examen de licen]` a
sus]inut doar la Politehnic` [i
a devenit inginer de mine,
metalurgie [i petrol.
De[i fratele s`u, mai
mare cu doi ani, era
ofi]er de carier`, pe
Constantin Ionescu nu l-a atras
niciodat` sistemul militar. Fratele,
Pompiliu Ionescu, a avut o carier`
militar` de succes, ajungând
general, comandant al trupelor de
radioloca]ie. Îmi pl`cea când fratele
meu, repartizat la absolvirea [colii
militare la Regimentul 7 din Buz`u,
aducea acas` caii pe care îi avea la
dispozi]ie ca ofi]er. Chiar îmi pl`cea s`
c`l`resc. Totdeauna îns` am vrut s`
m` simt liber, nu încorsetat de reguli [i
regulamente stricte. De aceea am [i
urmat mai multe facult`]i, ca, la
nevoie, s` m` pot descurca în via]`.
La acea vreme, absolven]ii de studii
superioare nu primeau reparti]ie.
Pre[edintele ANVR \i mul]ume[te plutonieruluiadjutant
Marius Apostol pentru gestul s`u.
Angajarea se f`cea cu acordul
sindicatelor [i prioritate aveau
membrii de partid. Erau societ`]i
care acordau burse în timpul
facult`]ii, cu condi]ia ca, dup`
finalizarea studiilor, beneficiarii s`
lucreze o perioad` în cadrul firmei
respective. Nici aceast` variant` nu
i-a pl`cut c`pitanului (ret) Ionescu.
Dup` ce [i-a ob]inut diploma de
inginer, a depus mai multe cereri [i,
la aproximativ o lun`, a fost anun]at
c` i s-a aprobat s` lucreze la
Petro[ani. A trecut o perioad` foarte
scurt`, dou` luni, [i a fost numit [eful
inspectoratului minier din localitate.
Lucrul în min` era pl`cut, dar
periculos. La Lonea, a fost o explozie
Plutonierul-adjutant Marius Apostol î[i aminte[te [i
ast`zi, pân` la un anumit moment, ziua de 1 mai
2011, pe care o consider`, de atunci, a doua zi de
na[tere. Plecase într-o misiune de patrulare pe autostrada A1 din
Afganistan. El [i colegii [i-au dat seama prea târziu, când se aflau
doar la aproximativ un metru de un culvert, c` nu mai pot evita
capcana. În tubul care traversa [oseaua era amplasat` o înc`rc`tur`
de peste 200 de kilograme de explozibil. MRAP-ul în care se aflau a
s`rit în aer [i s-a întors 180 de grade. A fost momentul când Marius
a intrat în com`. Dup` ce [i-a revenit, o s`pt`mân` mai târziu, a aflat
c` au fost extra[i din ma[ina blindat` la 20-30 de minute dup`
incident. Tot atunci, colegul s`u, locotenentul Olteanu, i-a spus c`
se aflau în spital, la Landstuhl, în Germania. Marius avea coloana
vertebral` rupt` în dou` locuri [i traumatisme grave la picioare.
Cel mai greu moment a fost acela când, privindu-se, a con[tientizat
c` via]a i s-a schimbat total. Era, atunci, plin de tuburi, ghips [i
drene. Acum, pre]uie[te fiecare clip` [i, în fiecare diminea]`, îi
mul]ume[te lui Dumnezeu c` este al`turi de cei dragi. Nu a fost
greu doar pentru el, ci [i pentru familie. A stat imobilizat la pat [apte
puternic`, din cauza gazului metan.
Au murit atunci 42 de oameni. M-a
impresionat foarte mult imaginea
sicrielor aliniate înainte de înhumare
[i am f`cut cerere, la minister, s` fiu
mutat. Am fost repartizat la o societate
de exploatare minier` la Baia Bor[a [i,
la 28 de ani, eram deja inginer-[ef,
având în subordine circa 10.000 de
oameni. Nu era u[or. Mai ales c`
începea s` simt` tot mai mult
agresivitatea PCR al c`rui membru
refuza s` devin`. A c`utat îns` s`
ajute cât mai mult oamenii. Era o
{eful SMG [i pre[edintele ANVR au fost al`turi de
c`pitanul (ret) Constantin Ionescu.
IRINA-MIHAELA NEDELCU
FOTO: PLUTONIER-MAJOR VALENTIN CIOB|RC~
mizerie crunt`. Minerii erau plini de
praf de c`rbune, mâncarea era proast`,
s`r`cia, mare. Am amenajat o
cantin`, am angajat buc`t`rese, am
impus ca, pe fiecare mas`, s` existe fe]e
de mas` [i flori. Minerii treceau pe la
sp`l`tor, se schimbau de haine [i
primeau hran` cald`. Vestea acestei
schimb`ri a ajuns la minister [i au fost
trimi[i inspectori pentru a verifica
situa]ia. Au r`mas surprin[i, nu m-au
criticat [i mi s-a trecut cu vederea c`
nu eram membru de partid. La un
moment dat, Constantin Ionescu a
considerat c` trebuie s`-[i schimbe
locul de munc`, s` fac` altceva.
Astfel, a intrat în cercetare [i, la
IPROMIN, a avut ocazia s`
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
construiasc` machete de mine.
Nu i-a pl`cut îns` c` avea prea mul]i
[efi, numi]i în func]ii pe criterii de
partid, nu de competen]`. A plecat în
alt institut de cercetare, unde a
lucrat vreo cinci ani. Atmosfera era
îns` prea relaxat` pentru firea sa
energic` [i doritoare de schimbare.
Când a solicitat s` lucreze
în domeniul comer]ului
exterior, nimeni nu i-a dat
vreo [ans`. Tot pentru c` nu era
membru de partid. Cererea îns` i-a
fost aprobat`. A lucrat acolo peste 30
de ani [i consider` c` a fost perioada
cea mai bun` a activit`]ii sale.
A avut [i [ansa ca, în anii 1969/1970,
s` ob]in` un mare succes pe linie de
serviciu, ceea ce i-a consolidat
statutul profesional [i social în fa]a
colegilor. Ceau[escu fusese în Iran [i
stabilise s` construiasc` acolo o fabric`
de tractoare, spune domnul Ionescu,
referindu-se la acea perioad`. Dup`
un timp, a repetat vizita [i a vrut s`
[tie ce r`spuns s` dea [ahului. A cerut
s` i se trimit`, în 10 zile, oferta pe care
s` o prezinte. Numai c` nimeni nu
luase în serios problema [i nu se f`cuse
niciun fel de calcule sau studii. Panica
era mare. Directorul responsabil [i-a
dat demisia, adjunctul s`u a încercat
s` se sinucid`. M-am oferit eu. Întâi au
existat ezit`ri, c` nu eram membru de
partid, dar, pân` la urm`, am fost
acceptat. Am reu[it s` finalizez, în
termenul stabilit, oferta tehnic` [i cea
comercial`. La câtva timp, dup` ce
Ceau[escu o dusese în Iran, a plecat [i
echipa care urma s` o sus]in` în fa]a
ministrului iranian al economiei. Am
mers [i eu, în calitate de consilier al
ministrului. Acolo, împreun` cu
ministrul adjunct, am negociat dur
fiecare component`, în timp ce ceilal]i
membri ai delega]iei noastre [i
reprezenta]ii unor firme str`ine, care
voiau cu orice pre] s` câ[tige licita]ia,
a[teptau afar`. A doua zi, presa local`
l`uda românii c` au câ[tigat un
contract de 200.000 de dolari. Era
foarte mult pentru vremurile acelea,
iar, pentru mine, a fost momentul
meu de glorie. M-a avantajat în
carier`, nu am mai fost întrebat de
nimeni dac` sunt sau nu membru de
partid. Pân` înainte cu un an de a ie[i
la pensie. Atunci, Ceau[escu a dat
ordin ca to]i cei care lucreaz` în
Ministerul Comer]ului Exterior s`
fie membri de partid. De[i am
refuzat, s-au purtat frumos cu mine,
m-au repartizat la un institut de
cercet`ri care lucra pentru MCE.
Ast`zi, la 90 de ani, c`pitanul
(ret) Constantin Ionescu î[i
aminte[te cu drag de vremurile
trecute, de[i nu au fost u[oare. Se
bucur` ori de câte ori are ocazia s`
depene amintiri sau s` întâlneasc`
oameni deosebi]i, a[a cum sunt,
dup` p`rerea sa, aceia care i-au
trecut pragul de Ziua Veteranilor.
luni [i a suferit 11 interven]ii chirurgicale. Apoi, a început
recuperarea. U[or-u[or a început s` se mi[te. Întâi [i-a cump`rat
un scaun rulant, apoi cârje, baston. Acum se deplaseaz` singur,
f`r` ajutorul acestora. Urmeaz` [edin]e de kinetoterapie [i merge
la Amara, la recuperare, din trei în trei luni. {i-a reluat activitatea
în cadrul Batalionului 500 Sprijin. În perioada cea mai grea a
existen]ei sale, dar nu numai, i-au fost al`turi ai s`i, colegii,
Camarazii [i Sf#ntul Gheorghe. Asta i-a dat putere s` mearg`
mai departe. {i, când n-a mai avut nevoie de scaun [i cârje, s-a
hot`rât s` le doneze, împreun` cu un corset care i-a sus]inut
coloana înainte [i dup` opera]ie, Asocia]iei de Caritate din Armata
României – Camarazii, c` poate vor fi de folos altcuiva. A luat
leg`tura cu colonelul Nicolae Anghelescu, pre[edintele executiv
al asocia]iei. Acum, scaunul rulant [i-a g`sit un beneficiar. Întâlnirea
cu domnul Ionescu mi-a produs o mare pl`cere, spune Marius Apostol
referindu-se la momentul ce a avut loc pe 29 aprilie a.c. Este un om
deosebit [i noi, veteranii de teatru de opera]ii, îi privim cu mult
respect pe veteranii de r`zboi care au luptat pe front, pentru eliberarea
]`rii.

OAMENII SUNT ACEIA
CARE DETERMIN~ SUCCESUL
SAU E{ECUL NOSTRU
TEXT [I FOTO: PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA
lucian.irimia@presamil.ro
În perioada 24-26 aprilie, la Bucure[ti [i Boboc, s-a desf`[urat
convocarea de specialitate a consilierilor comandan]ilor
pentru problemele mai[trilor militari, subofi]erilor [i grada]ilor
profesioni[ti din unit`]ile subordonate Statului Major al For]elor
Aeriene (SMFA).
Activit`]ile primei zile au avut loc la
comandamentul SMFA. Invita]i au fost
consilierul [efului Statului Major
General (SMG) pentru problemele
mai[trilor militari [i subofi]erilor,
maistru militar principal Gabriel
Enache, consilierul [efului Statului
Major al For]elor Terestre, plutonieradjutant
principal Marius Stoian,
consilierul [efului Statului Major al
For]elor Navale, maistru militar
principal Irinel Dima, consilierul
comandantului Comandamentului
Logistic Întrunit, plutonier-adjutant
principal Ioan Mateescu [i consilierul
[efului SMG pentru problemele
solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti,
Dinu Nedelcu. Ace[tia au prezentat
direc]iile actuale de lucru în domeniul
lor de activitate, precum [i diferite
modalit`]i de consiliere [i implicare
pentru îmbun`t`]irea ac]iunilor
personalului din aria de
responsabilitate.
Au urmat discu]ii cu factori de
r`spundere din SMFA, cu
responsabilit`]i pe domeniile instruc]ie,
financiar, resurse [i înv`]`mânt. S-au
prezentat problemele reale cu care se
confrunt` militarii de la baza piramidei.
De remarcat este cunoa[terea de
factorii de decizie a realit`]ii din teren [i
dorin]a acestora de a rezolva
chestiunile prezentate. Un exemplu
este formarea subofi]erilor pe filier`
{
eful SMFA, general-locotenent Cârnu F`nic`, a fost al`turi de consilieri la
aceast` activitate [i a apreciat rolul important [i implicarea acestora în
via]a structurii din care fac parte. Îndemna]i-v` colegii s` fie foarte activi [i s`
acumuleze cât mai multe cuno[tin]e, în toate
domen ile. Vremurile s-au schimbat. Dumneavoastr`
ave]i un rol dublu. Pe de o parte s`
aduce]i în aten]ia comandantului problemele
cu care se confrunt` cei pe care îi reprezenta]i,
în sensul asigur`rii condi]iilor dezvolt`rii
profesionale în carier`, a condi]iilor
de via]` în unit`]i. În acela[i timp, s`-i
implica]i în asigurarea nivelului de performan]`
cerut [i s`-i determina]i s` fie participan]i
activi la via]a colectivului, adic` via]a
profesional`, cultural`, sportiv` etc. Exist`
iner]ii pe care trebuie s` le învingem. Este
nevoie de manifestarea unui spirit de ini]iativ`
din partea personalului din aria dumneavoastr`
de responsabilitate. Ast`zi trebuie
s` investe[ti în tine, s` înve]i, s` dovede[ti c` po]i pune în practic` cuno[tin]ele
dobândite. A[a te faci remarcat [i apoi selec]ionat pentru desf`[urarea activit`]ilor
importante care aduc beneficii în toate aspectele. Încerca]i s` îi con[tientiza]i pe
colegii dumneavoastr` c`, de fapt, energia maxim` este dat` de zona satisfac]iilor
profesionale, familiale [i de modul în care e[ti apreciat de colectiv, a precizat
[eful Statului Major al For]elor Aeriene.
Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR SUBOFI}ERI
www.presamil.ro
9
indirect`. Ini]ial, ace[tia au parcurs un
modul de câteva s`pt`mâni. Pentru a avea
o diplom` de [coal` postliceal`,
recunoscut`, este nevoie de completare
de studii. Astfel, la {coala de Mai[tri
Militari [i Subofi]eri a For]elor Aeriene
Traian Vuia de la Boboc se poate urma
un curs modular, care are ca finalitate
dobândirea unei astfel de diplome care
acord` calificare într-o meserie
recunoscut` în mediu civil.
Convocarea a continuat pe platforma
de înv`]`mânt de la Boboc, unde
participan]ii s-au întâlnit cu comandan]ii
institu]iilor de înv`]`mânt de aici.
Discu]iile seminarului au avut caracter
interactiv, concentrându-se pe proiecte
de îmbun`t`]ire a activit`]ii de consiliere,
conform direc]iilor de ac]iune stabilite de
conducerea SMFA. S-au prezentat
rapoarte de activitate [i s-a f`cut un
benefic schimb de experien]`. De
asemenea, s-a prezentat [i discutat
proiectul Manualului maistrului militar
[i subofi]erului din For]ele Aeriene [i s-a
analizat Planul de activit`]i comune al
consilierilor comandan]ilor din For]ele
Aeriene. Consilierii comandan]ilor s-au
întâlnit [i cu elevii [i cursan]ii de la Boboc,
unde celor mai buni dintre ace[tia le-au
fost înmânate diplome de excelen]`, cu
ocazia anivers`rii Centenarului
Aeronauticii Militare.
Fiecare militar este r`spunz`tor de
modul cum î[i gestioneaz` cariera.
Exist` trei piloni pe care trebuie s` se
bazeze: disciplina militar`, instruc]ia [i
educa]ia. Chiar dac` trecem printr-o
perioad` grea, preg`tirea fiec`ruia
dintre noi trebuie s` continue.
Consilierii trebuie s` în]eleag` dinamica
sistemului, mecanismele decizionale [i
s` vin` cu solu]ii la rezolvarea
problemelor ivite în func]ionarea
structurii din care fac parte, a declarat
consilierul [efului SMFA, plutonieradjutant
Daniel Narcis Sîmpetru.

10 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
ALMA MATER www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
LEC}IA
ANMB
Pe 10 aprilie, la Istanbul, a
avut loc prima conferin]` din
programul Re]elei de educa]ie
maritim` pentru dezvoltarea
culturii maritime în bazinul
M`rii Negre – MARINE.
Lec]ii marin`re[ti
C~PITAN BOGDAN OPROIU
bogdan.oproiu@presamil.ro
Programul MARINE a fost aprobat în
luna martie de Ministerul Dezvolt`rii
Regionale [i Administra]iei Publice [i
beneficiaz` de fonduri europene în valoare de
peste 450.000 de euro. Academia Naval`
Mircea cel B`trân (ANMB) este partener
principal, al`turi de alte trei universit`]i: Piri
Reis, din Istabul, Turcia, Academia Maritim`
Na]ional` din Odesa, Ucraina, [i
Universitatea Tehnic` a Moldovei, din
Chi[in`u. Ca partener principal, ANMB va
dispune de fonduri în valoare de peste
320.000 de euro. Profesia de marinar nu este
îndeajuns de cunoscut` [i de con[tientizat`.
Vom promova meseria în ]`rile partenere [i
vom propaga tradi]iile marin`re[ti. Vom
îmbun`t`]i programele de înv`]`mânt ale
disciplinelor pe care le studiem noi, to]i
partenerii, a rezumat, în câteva cuvinte,
scopul programului comandorul conf.univ.dr.
Octavian T`r`bu]`, asistent în cadrul acestui
proiect. Toate ac]iunile ce vor avea loc, în cei
doi ani cât se va desf`[ura proiectul, vor
facilita interconectarea celor patru institu]ii
de înv`]`mânt superior, în scopul
impulsion`rii dezvolt`rii socio-economice în
arealul M`rii Negre. Scopul direct al
proiectului este promovarea valorilor
tradi]ionale [i perspectivele de dezvoltare a
ocupa]iilor maritime, atingând un public
numeros din zona vestic` a M`rii Negre.
Conform celor spuse de managerul de
proiect, comandor ing.conf.dr. Vasile Dobref,
]inta propus` din punct de vedere al
vizibilit`]ii proiectului este de 1.000 de
liceeni, 2.000 de studen]i, 300 de ac]ionari
din industria maritim` [i al]i 200 din
industriile conexe celei maritime. Vor fi
publicate lucr`ri, monografii, vor fi
organizate seminarii [i, nu în ultimul rând, se
va încerca armonizarea programelor de
studii din domeniul ingineriei maritime ale
universit`]ilor partenere.
Studen]i militari rom#ni [i spanioli la Escuela Naval Militar.
Locotenent-comandorul Victor Petreac` [i comandorul Vasile Dobref,
\nainte de conferin]a de la Istanbul.
Moldova, de[i nu are ie[ire la mare, are
port la Dun`re, la Giurgiule[ti [i este
interesat` de dezvoltarea acestuia pentru
comer]ul interna]ional. În acest sens, ANMB
a propus Universit`]ii Tehnice de la Chi[in`u
înfiin]area unui program de studii în
domeniul ingineriei [i managementului naval
[i portuar, propunere care are [anse de
materializare [i datorit` acestui proiect. Noi
le vom da expertiz` pentru înfiin]area unor
programe de studii exact pe management naval
[i portuar, adic` de formare de ingineri [i
economi[ti care cunosc transporturile
maritime [i fluviale, a spus T`r`bu]`.
Erasmus, Emilio
[i Mircea cel B`trân
Calitatea României, de promotor al
Uniunii Europene în zona M`rii Negre, este
perspectiva de la care s-a pornit atunci când
s-a întocmit proiectul [i s-a solicitat finan]are.
De [ase ani, de când am început s` ne extindem
rela]iile interna]ionale, am fost beneficiari de
expertiz` european`, a[a c` acum a venit
momentul s` fim [i furnizori de educa]ie, a
spus locotenent-comandorul ing. Victor
Petreac`, responsabilul cu programele
comunitare la ANMB. Deschiderea c`tre
Erasmus, programul Comisiei Europene de
mobilit`]i academice [i c`tre Emilio,
echivalentul s`u pentru institu]ii militare de
înv`]`mânt, este în cre[tere în ANMB. Anul
acesta, doi studen]i de la facultatea de
marin` militar` din Constan]a au participat,
în premier`, în cadrul programului Erasmus,
la o perioad` de preg`tire la Escuela Naval
Militar, Academia Naval` spaniol`, iar
num`rul acestora se a[teapt` s` fie mai mare
în fiecare an. O problem` de care se love[te
ANMB în ceea ce prive[te programele de
mobilit`]i, cel pu]in în cazul studen]ilor
militari, este penuria de academii navale care
au Carta Erasmus, care s` le permit`
participarea la proiecte finan]ate de Comisia
European`. Chiar [i în Spania, spune
Petreac`, academia naval` de acolo nu este
atât de bine angrenat` academic în sistemul
na]ional de educa]ie, sunt orienta]i voca]ional.
Cu institu]ii de înv`]`mânt din Fran]a,
Polonia, Grecia, Turcia, Bulgaria avem
în]elegeri [i facem schimburi de profesori,
pentru perioade scurte de timp.
Compatibilitatea programelor de studiu este
destul de mic`, chiar la nivel european, [i
Nava-[coal` Mircea,
o nav` european`.
studen]ii militari nu reu[esc s`-[i acopere,
într-un poten]ial semestru petrecut la o
facultate în alt` ]ar`, num`rul de credite
necesar absolvirii anului universitar.
Mobilit`]ile de practic` [i studiu sunt
mai facile pentru studen]ii civili din ANMB;
ace[tia au [i obliga]ia de a face 12 luni de
practic` în cadrul studiilor [i mul]i dintre ei
lucreaz` pentru companii europene
implicate în industria maritim`. De altfel, în
ultimii ani, ANMB se afl` pe locul al III-lea în
topul mobilit`]ilor relative de studen]i, adic`
în ceea ce prive[te num`rul de cade]i care
particip` la mobilit`]i, raportat la num`rul
total de studen]i.
În ceea ce prive[te mobilitatea
academic` în cazul profesorilor, lucrurile
sunt mai simple. Num`rul celor din ANMB,
care predau în alte state, a crescut
exponen]ial în ultimii trei ani, urmând ca în
2014, 24 de profesori s` predea în alte
institu]ii, în vreme ce 16 profesori str`ini vor
veni la ANMB. Dup` ce am început [i noi s`
mergem în alte institu]ii de înv`]`mânt,
spune T`r`bu]`, ne-am dat seama c`
valoarea noastr` nu este deloc neglijabil`. În
plus, suntem ingineri [i când ne autoevalu`m
punem un coeficient de siguran]`, în minus.
Oricum, devenim furnizori de educa]ie [i
putem s` le prezent`m [i noi altora din
experien]a noastr`.
Cum s` faci fa]` crizei,
lec]ia ANMB
Un obiectiv strategic al conducerii
ANMB este atragerea de fonduri
europene, unul din motourile
comandantului institu]iei, pe care l-am
auzit de la mai mul]i marinari din
ANMB, fiind: În timpuri de criz` nu se
pune problema cum s` economisim bani,
ci cum s` facem bani. Programul
MARINE este al treilea cu finan]are
european`, propus de ANMB în ultimii
cinci ani, cel mai mare de pân` acum
fiind RONOMAR, un parteneriat cu
Colegiul Universitar Aalesund din
Norvegia, în valoare de 1,6 milioane de
euro, din care un milion au fost investi]i
în laboratoare, dezvoltarea bazei
materiale [i preg`tirea profesorilor [i
studen]ilor din ANMB.

Observatorul militar
Nr. 18 (16 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR ALMA MATER
www.presamil.ro
DIN
PASIUNE
PENTRU
MUZIC~
LOCOTENENT ANDREEA CRISTIAN
andreea.cristian@presamil.ro
Pe platoul Centrului de Ins-
0truire pentru Muzici
Militare, în soarele torid al dup`amiezii,
o mân` de tineri muzican]i
b`teau pas de defilare, acompaniindu-[i
mi[c`rile cu
acordurile inconfundabile ale
instrumentelor fanfarei militare.
P`reau st`pâni pe ei atunci când
cântau, dar u[or nesiguri atunci
când executau câte o mi[care în
sincron cu ceilal]i colegi.
Promo]ie
cu rezultate excelente
Cei treisprezece tineri, veni]i din
toate col]urile ]`rii, vor pleca luni la
Pite[ti, pentru a urma al treilea modul al
cursului de preg`tire pentru subofi]eri
de muzic` militar`, filiera indirect`.
Practic, preg`tirea lor muzical` a luat
sfâr[it, odat` cu finalizarea celui de-al
doilea modul. La Pite[ti urmeaz` s` fie
instrui]i pe parte militar`, deci, din
punct de vedere al specializ`rii, noi îi
consider`m preg`ti]i, sus]ine
comandantul Centrului de Instruire
pentru Muzicile Militare, colonel Marian
Constantin, v`dit mândru de rezultatele
foarte bune ale ultimilor s`i elevi.
Condi]ia principal` pentru a fi admis la
acest curs este s` fi absolvit cel pu]in un
liceu cu profil muzical, îns` o parte din
cursan]ii acestei promo]ii absolviser` [i
conservatorul, unii chiar [i un masterat în
domeniu. Astfel, diferen]a de vârst`, dar [i
nivelul de preg`tire au creat o grup`
eterogen`, dar efortul sus]inut al
profesorilor {colii de Muzic`, precum [i
talentul [i dedicarea elevilor au f`cut ca,
dup` numai [ase luni de preg`tire intens`,
rezultatele s` fie mult peste a[tept`ri.
O nou` carier` la orizont
Au dezlegat tainele muzicii înc` din
primii ani de [coal`, mâna]i de talent,
pasiune [i, uneori, un model în familie.
{i-au sacrificat ore de joac` [i întâlniri
cu prietenii în favoarea nesfâr[itelor ore
petrecute exersând la un anumit
instrument. Scopul final – un loc de
instrumentist într-o filarmonic` din
România. Obiectiv greu de atins, având
în vedere c` locurile libere sunt
aproape inexistente, iar veniturile nu
compenseaz` deloc anii de munc`.
Pentru ace[ti copii talenta]i,
hot`râ]i s`-[i urmeze pasiunea pentru
muzic` dincolo de orice obstacol,
oportunitatea unei cariere de subofi]er
de muzici militare a venit ca o barc`
de salvare. Determina]i [i ambi]io[i, au
trecut f`r` probleme probele sportive
[i psihologice, hot`râ]i fiind s`
demonstreze c` niciun sacrificiu nu e
prea mare atunci când î]i dore[ti ceva
cu adev`rat.
Singura fat` din promo]ia de anul
acesta, Patricia Oborocea, are doar 21 de
ani, dar planuri mari de viitor. {i-a dedicat
toat`
copil`ria
studiind
pianul,
îns` aici a
schimbat
macazul,
optând
pentru
percu]ie
(premier).
Fire
ambi]ioas`,
sper` s`
ob]in` o
not` mare la finalul cursului, pentru c` ar
dori s` r`mân` în Bucure[ti, s`-[i continue
studiile în muzic`. A[a cum era de a[teptat,
preg`tirea militar` din primul modul al
cursului i-a pus oarece probleme, îns`
[edin]ele de tragere i s-au p`rut cu
adev`rat palpitante [i interesante. Abia
a[tept s` repet experien]a la Pite[ti, în
s`pt`mânile care urmeaz`, a mai spus
Patricia.
Nu doar fetele s-au adaptat mai greu
vie]ii cazone. B`ie]ii au m`rturisit, pe rând,
c` preg`tirea militar` [i schimbarea
programului zilnic i-au trezit un pic cam
brusc la realitatea vie]ii de militar, îns`
nimic nu-i face s` dea înapoi. Daniel Sechei
a absolvit conservatorul [i un masterat în
domeniu, [i are deja doi ani de experien]`
în câmpul muncii. Am lucrat ca profesor de
muzic`, la
clasele
gimnaziale,
la o [coal`
din
Bistri]a.
Salariile
în înv`]`mânt
sunt
foarte
mici, iar
de carier`
mai greu
se poate
vorbi.
De aceea am [tiut s` apreciez [ansa de a
deveni militar [i sunt dispus s` nu
dezam`gesc, a[a cum nu am f`cut-o nici în
muzic`, subliniaz` viitorul subofi]er.
A cântat la clarinet [i saxofon, iar de când a
venit la curs a înv`]at s` cânte la trombon.
Ar vrea s` se întoarc` la Cluj-Napoca, unde
a pus bazele unei forma]ii, ca solist [i
instrumentist, cu care are diverse
reprezenta]ii la evenimentele din zon`.
Zsolt Meszaros e absolvent de
conservator la Cluj-Napoca, iar unul din
profesorii de muzic` din liceu, cadru militar
fiind, i-a
îndrumat
pa[ii c`tre o
carier` în
armat`. Am
ales
stabilitatea
unui loc de
munc`, dar
sunt fericit
c` pot duce
mai departe
pasiunea
pentru
muzic`,
spune Zsolt, c`ruia nici m`car lunile de
preg`tire militar` nu i-au dat emo]ii. M`
simt preg`tit pentru tot ce urmeaz`, inclusiv
pentru o carier` militar` [i tot ce presupune
aceasta.
Filip Horomnea e un sucevean lent la
vorb`, dar cu mult` ambi]ie [i dorin]` de a
evolua pe
plan
muzical.
Pân` la 24
de ani am
studiat încontinuu,
iar aici am
venit s` fac
acela[i lucru
[i, de[i am
r`mas tot la
clarinet,
consider c`
în permanen]` mai e câte ceva de descoperit,
consider` Filip. Modestia e o alt` tr`s`tur` a
sa, pentru c`, de[i a povestit c` are mul]i ani
de muzic` în spate [i multe premii na]ionale
[i interna]ionale, crede c` înc` mai are
multe de înv`]at. {i-a dorit, din tot sufletul,
s` fie admis la acest curs [i, chiar dac` nu ar
fi reu[it din prima, ar fi încercat [i în anii
urm`tori. Cariera de militar e foarte aproape
de felul meu de a fi. Îmi doresc s` m`
perfec]ionez [i la nivel de instruc]ie, dar
meseria de muzicant militar sunt sigur c` îmi
va pl`cea foarte mult, a completat acesta.
11
La fel ca Patricia, Radu Mure[an e unul
din cei mai tineri cursan]i ai acestei promo]ii.
Absolvent de liceu de muzic`, a întrerupt
studiile la
conservator în
Cluj pentru a
urma
cursurile de
subofi]er la
Centrul de
Instruire
pentru Muzici
Militare, dar e
hot`rât s`-[i
continue
studiile
universitare
din toamn`. Dac` am noroc [i ob]in not` mare,
a[ vrea s` m` întorc la Cluj, lâng` familia mea.
Având în vedere c` nu am schimbat
instrumentul, am r`mas tot la clarinet, sper la
rezultate bune, spune Radu, neuitând s`
sublinieze c` s-a obi[nuit foarte repede cu
via]a de militar, ajungând chiar s`-i plac` [i
activit`]ile de instruc]ie.
Iubitor de jazz, Eusebiu Hriban consider`
c` înc` nu [i-a încheiat studiile muzicale. Aici ar
fi al treisprezecelea an de studii, iar la final îl
a[teapt` o carier` frumoas`, ca muzician [i
militar deopotriv`, îns` cu a doua parte înc` nu
s-a obi[nuit pe deplin. Partea de instruc]ie a fost
un pic mai grea, majoritatea ne-am adaptat din
mers, dar sunt obi[nuit cu munca [i sacrificiile,
a[a c` sunt sigur c` nu voi avea probleme,
m`rturise[te acesta. Având ca instrument de
baz` trompeta, Eusebiu sper` s`-[i înfiin]eze
chiar o trup`
de jazz,
muzica lui
preferat`.
Departe
de cas` de
aproape un
an, elevii
no[tri au
format
prietenii [i au
înv`]at s` se
simt` ca
într-o mic`
familie. Nu uit` îns` c` sunt într-o competi]ie [i
c`, la examenul final, vor trebui s` demonstreze
c` sunt cei mai buni. Iar mai departe, în func]ie
de unde îi va duce cursul carierei de militar,
vor trebui, pe lâng` muzic`, s` [tie s`
promoveze, în continuare, tradi]iile muzicilor
militare române[ti.

12 Observatorul militar FOTOREPORTAJ
www.presamil.ro
„FRONTUL”
DIN SPATELE
FRONTULUI
TEXT {I FOTO: MAIOR ADRIAN JIANU
Logisticienii ar`deni din Task
Force Golden Lions sprijin`,
permanent, subunit`]ile care î[i
desf`[oar` activitatea în bazele
înaintate din Afganistan, prin
asigurarea hranei, dar [i a unor
echipamente necesare desf`[ur`rii
misiunilor zilnice.
Pentru aceasta, echipa coordonat` de c`pitanul
Iulius Soare, din Task Force Golden Lions,
rela]ioneaz` atât cu contractorii civili, cât [i cu
partenerii americani. Întocmirea solicit`rilor,
realizarea recep]iei [i transportului materialelor,
echipamentelor [i alimentelor sunt câteva dintre
sarcinile acestora.
Ei sunt tot timpul pe fug`, rezolv` fel [i fel de
probleme [i, pentru a le smulge dou`, trei vorbe, te
alearg` prin toat` baza. Uite, vezi, de aici asigur`m
aprovizionarea, hai s` rezolv`m de ni[te tacâmuri, c`
nu prea mai au într-una din baze, spune [eful de
echip`. Dup` doi pa[i, un contractor civil se adreseaz`
ofi]erului: hei my friend! Trebuie s`-mi aranjezi de
macara, pentru c` am de mutat ni[te containere.
Pe lâng` cererile de alimente [i de transport,
logisticienii din subordinea c`pitanului Soare
efectueaz` recep]ia m`rfurilor [i o distribuie dup` un
calendar prestabilit, astfel încât militarii care execut`
misiuni de lupt` s` nu duc` lips` de nimic.
La rândul lor, plutonierul Ion Veli[an [i caporalul
Ovidiu Ivan au explicat c` înc`rcarea [i desc`rcarea
materialelor [i alimentelor se execut` indiferent de
or`, iar plutonierul Lauren]iu Cuci consider` c`
numai o monitorizare atent` a tehnicii aduse de la
reparat [i repunerea oportun` a acesteia în stare de
operativitate le asigur` succesul.
Pe lâng` partenerii americani, camarazii no[tri
coopereaz` cu contractori civili, care, chiar dac` sunt
din India sau Kenia, au acela[i obiectiv comun:
asigurarea la timp a resurselor necesare.
A fost o experien]` deosebit` s` lucrez cu militarii
români. Am înv`]at multe lucruri despre ]ara [i cultura
lor. Am constatat c` sunt respectuo[i, punctuali, dar
mai ales dedica]i muncii lor, a explicat Iqbal Sinh
Kondal, reprezentantul companiei civile care asigur`
alimentele.
Indiferent cât de bun` este mâncarea în alt`
parte, parc` tot mai bun este meniul tradi]ional
românesc. În baza Mescall, gra]ie unei echipe de
buc`tari inimo[i, se fac eforturi pentru îmbun`t`]irea
meniului zilnic, astfel încât s` se aduc` un pic din
buc`t`ria noastr` peste hotare. Activitatea este
intens`, programul lor se pliaz` pe cel al lupt`torilor
de la Golden Lions, astfel încât por]iile de hran` s` fie
gata la timp.
Nu de pu]ine ori, militari apar]inând altor
contingente au venit [i au mai cerut o por]ie de
mâncare, apoi au mul]umit de fiecare dat`, afirmând
c` buc`t`ria româneasc` are cele mai gustoase
preparate.
Nu mic` ne-a fost mirarea s` constat`m c` patrulele
care tranziteaz` baza se opresc la mas`, special pentru a
gusta din mâncarea g`tit` de buc`tarii no[tri. Pentru ei
este un motiv de mândrie, dar [i o motiva]ie, s`
serveasc` la mas` bucatele tradi]ionale române[ti.
Trebuie s` recunosc c` al`turi de mine am o adev`rat`
echip`: caporalii Cristian Moscal, Sorin Rotar, Cristian
Turcan [i Dacian Bodea, oameni pricepu]i care fac tot
posibilul s` contribuie la minunile culinare, a afirmat
maistrul buc`tar M`rioara Coman, personajul central
al document`rii.
Departe de cas`, într-o baz` din mijlocul
de[ertului, o ciorb` ca la mama acas` parc` î]i mai
alin` dorul de cei dragi [i, m`car pentru câteva
minute, ui]i c` te afli la mii de kilometri distan]`.
|nc`rcarea alimentelor.
Maistrul militar M`rioara Coman preg`te[te ciorba.
Al`turi de [oferii afgani.
Caporalul Sorin Rotar.
La r#nd, la mas`.
Transportul containerelor.
Alimentele a[teapt` pentru a fi transportate.
Poft` bun`!
Preg`tirea utilajului pentru transport marf`.
Dup` misiune, o gustoas` r`splat` culinar`.
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
13
Partenerii de coali]ie servesc masa cu specific rom#nesc.

14 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
LUMEA DE AZI www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
MONDO MAGAZIN
UN O}EL ULTRAREZISTENT
Cercet`torii de la universitatea Carnegie Mellon au
descoperit un nou tip de o]el cu o rezisten]` crescut` la
rupere [i care este semnificativ mai ieftin de produs decât
cele existente, în prezent, pe pia]`. Materialul este foarte
rezistent [i la coroziunea determinat` de apa s`rat`, ceea
ce îl face recomandabil pentru trenurile de aterizare ale
avioanelor navale. Când va fi comercializat, noul material
va fi mai ieftin decât alte materiale folosite, acum, în
industria aeronautic` [i asta pentru c` nu con]ine cobalt,
ci numai o cantitate redus` de nichel.
Toate materialele utilizate în prezent con]in cantit`]i
mari de cobalt [i nichel, ceea ce le face [i foarte scumpe. Materialul a fost creat special pentru
avioanele navale, dar având în vedere calit`]ile sale urmeaz` s` fie testat pentru o gam` larg` de
utiliz`ri comerciale. Programul de cercetare a fost finan]at printr-o companie care lucreaz` pentru
Departamentul american al Ap`r`rii.
ROBO}I ZBUR~TORI
DE DIMENSIUNI REDUSE
O echip` de cercet`tori de la {coala de {tiin]e Aplicate în Inginerie Harvard dezvolt`, la ora
actual`, un robot zbur`tor de dimensiunile unei insecte, care a efectuat deja un prim zbor controlat.
Fiind cam jum`tate din m`rimea unei agrafe de hârtie, ca dimensiune, [i cânt`rind o zecime
de gram, RoboBee (albina robot) este inspirat` din biologia unei mu[te [i este realizat` printr-un
proces de manufacturare revolu]ionar. Aparatul are dou` aripi care bat de 120 de ori pe secund`.
La asemenea dimensiuni mici, orice schimbare a curen]ilor de aer poate avea efecte majore
asupra dinamicii de zbor [i, din acest motiv, sistemul de control trebuie s` reac]ioneze mult mai
rapid pentru ca aparatul s` r`mân` stabil. Aripile sunt mi[cate cu ajutorul unor acuatori
piezoelectrici (fâ[ii mici de ceramic` care se dilat` [i se contract` la trecerea unui curent electric).
La primul zbor, sursele de energie au
fost exterioare aparatului, iar în prezent se
lucreaz` la integrarea în proiect [i a
cercet`rilor efectuate de alte echipe care
vizeaz` realizarea unui sistem propriu de
energie, un creier electronic etc. totul
îndreptat spre obiectivul de realizare a unei
insecte zbur`toare care s` fie complet
autonom`. Aparatele de tip RoboBee pot fi
utilizate la monitorizarea mediului, opera]ii
de c`utare-salvare sau asisten]`, la
polenizarea recoltelor. Cercet`ri similare
în domeniul micro-robo]ilor sunt efectuate
[i de for]ele aeriene [i terestre americane.
SPRIJIN ONU PENTRU CHINA
Fondul multilateral pentru implementarea Protocolului Montreal, o agen]ie a ONU care
lupt` împotriva substan]elor ce contribuie la reducerea stratului de ozon, a anun]at, recent,
acordarea unui ajutor de 385 milioane de dolari, pe 17 ani, c`tre Beijing, pentru a ajuta la
oprirea produc]iei de gaze HCFC (hidroclorofluorocarburi), utilizate la frigidere, aerosoli [i aer
condi]ionat.
Primul produc`tor mondial [i surs` a 92 la sut` din cantitatea
de HCFC produs în ]`rile în curs de dezvoltare, China a acceptat
s`-[i reduc` actuala capacitate de produc]ie [i s`-[i elimine,
totodat`, capacit`]ile suplimentare, neutilizate în prezent.
Potrivit unui comunicat al Fondului, luarea acestei decizii
va permite Beijingului s` reduc` emisiile de HCFC cu mai mult
de 4,3 milioane de tone [i cele de gaz cu efect de ser` cu
echivalentul a opt miliarde de tone emisii de dioxid de carbon,
pân` în 2030.
Acesta este cel mai mare proiect aprobat, pân` în prezent, de
aceast` institu]ie. În urm`torii patru ani, China va primi 95 de
milioane de dolari pentru acoperirea primei etape a opera]iunii,
care cuprinde înghe]area produc]iei la nivelul anului 2013, urmat`
de o reducere de zece procente, pân` la orizontul anului 2015.
ROBOTUL YETI
Robo]elul Yeti ajut` cercet`torii din zonele polare. Acesta, de forma unui vehicul, este ac]ionat cu
ajutorul unor baterii [i poate supraveghea sau transmite informa]ii din zone dificile. Dup` [ase ani de
exploatare, oamenii au ajuns la concluzia c` Yeti are un poten]ial foarte mare de a ajuta la îmbun`t`]irea
siguran]ei [i eficien]ei activit`]ii [tiin]ifice la poli. De exemplu, cercetarea crevaselor de sub ghea]`,
utilizând radare manuale, poate pune echipele de oameni în pericol, în timp ce Yeti poate face acest
lucru f`r` riscuri majore pentru cercet`tori.
Un studiu recent a reliefat faptul c`
Yeti a func]ionat foarte bine la temperaturi
de minus 30 de grade Celsius,
iar greutatea sa redus`, de aproximativ
73 de kilograme, îl ajut` s` traverseze
poduri de ghea]` formate între crevase,
f`r` s` cad` în`untru. Pân` în prezent, a
fost utilizat la 12 proiecte de cercetare în
zonele polare.
MORATORIU ONU PRIVIND
ARMAMENTELE AUTONOME
Un raport recent al Comisiei ONU pentru Drepturile
Omului abordeaz`, din perspectiv` legal` [i filozofic`,
problemele care pot ap`rea în urma utiliz`rii sistemelor militare
echipate cu armament letal [i înzestrate cu puterea de decizie
asupra execut`rii unor atacuri, potrivit AP.
Autorul documentului, Christof Heyns,
raportorul special al ONU pe probleme juridice
[i profesor de drept umanitar în Africa
de Sud, solicit` instituirea unui moratoriu
global asupra test`rii, producerii, asambl`rii,
achizi]iei [i utiliz`rii sistemelor de
armamente autonome pân` la momentul în
care se va organiza o conferin]` interna-
]ional` în cadrul c`reia s` se stabileasc` regulile
utiliz`rii acestora. Raportul urmeaz`
s` fie dezb`tut la Consiliul Drepturilor
Omului de la Geneva, la finele lunii mai.
Potrivit documentului SUA, Marea Britanie,
Israelul, Coreea de Sud [i Japonia au dezvoltat
diverse astfel de sisteme de armamente
complet sau par]ial autonome.
Raportul vizeaz`, în special,
noile genera]ii de arme
care î[i selecteaz` singure
]intele [i apoi le distrug, pe care
le nume[te robo]i letali autonomi
(Lethal Autonomous
Robotics - LAR). Heyns sus-
]ine c` decizia asupra vie]ii sau
mor]ii într-un conflict armat
poate necesita compasiune [i
intui]ie. Oamenii au aceste
calit`]i, dar robo]ii nu le posed`.
Argumentele sus]in`torilor
acestor tipuri de arme
includ [i faptul c` robo]ii nu
vor putea fi suspecta]i de anumite
probleme ale oamenilor în ceea ce prive[te
ac]iunile de protejare a vie]ii. În mod normal,
ace[tia nu vor ac]iona sub impulsul r`zbun`rii,
panicii, furiei sau fricii. Mai mult decât atât,
dac` nu sunt programa]i expres pentru a[a
ceva, robo]ii nu vor cauza, în mod inten]ionat,
suferin]e popula]iei civile sau nu vor executa
torturarea prizonierilor.
Raportul merge dincolo de recentele dezbateri
generate de atacurile dronelor asupra
unor suspec]i Al-Qaeda, atacuri în care au fost
uci[i [i civili din proximitate. Dronele sunt totu[i
supravegheate de oameni. Robo]ii uciga[i sunt
programa]i s` ac]ioneze în mod autonom, f`r`
niciun fel de control din partea omului. Raportul
remarc` faptul c` utilizarea, pe scar` larg`, a
dronelor m`re[te distan]a dintre cei care
utilizeaz` for]a [i câmpul de lupt`.
RUSIA CREEAZ~ UN MINISTER
AL SPA}IULUI
Un minister al Spa]iului ar putea fi creat în
Rusia, conform declara]iilor pre[edintelui rus,
Vladimir Putin, la o reuniune consacrat`
dezvolt`rii Industriei Spa]iale Na]ionale, la
Blagovechtchensk (Extremul Orient rus).
Industria spa]ial` rus` apar]ine aproape
în întregime statului, care de]ine controlul
asupra ei. Eu nu exclud ca un asemenea mi-
Utilizarea, în viitor, a robo]ilor care vor
lua singuri decizii va ad`uga o nou` dimensiune
la aceast` distan]are. În afara faptului
c`, în acest fel, oamenii sunt exclu[i din
ac]iunea cinetic` a luptei propriu-zise, iar ei
vor deveni, în egal` m`sur`, [i mult mai
deta[a]i de deciziile de a ucide [i execu]ia
lor. Autorul enumer` [i câteva exemple de
astfel de sisteme robotizate autonome
complet sau par]ial. Printre acestea sunt
amintite sistemul marinei americane Phalax,
amplasat pe corvetele Aegis, care detecteaz`,
urm`re[te [i atac`, în mod automat, ]inte
aeriene. Israelul are un sistem autonom
Harpy (Fire-and-forget), proiectat s` detecteze
[i s` atace radarele. Marea Britanie are
în dotare drona Taranis, care poate detecta,
c`uta, identifica [i localiza inamicul în mod
autonom, dar va ataca ]inta numai atunci
când prime[te aceast` comand`. În zona
demilitarizat` dintre cele dou` state coreene
sunt utiliza]i robo]i de supraveghere care
detecteaz` ]intele în spectrul infraro[u.
Acestea sunt, în prezent, operate de oameni,
dar au [i un mod de func]ionare automat.
De[i o parte din aceste armamente sunt
controlate de oameni, Heyns atrage aten]ia
c` omul poate fi scos în afara buclei de decizie,
datorit` diferen]ei de vitez` dintre robo]i [i
oameni. Procesul de decizie al robo]ilor este
adesea m`surat în nanosecunde, iar dac` omul
nu are acces la baza de date accesat` de robot
în timp util, atunci acesta va lua decizii singur
[i se va transforma într-un robot uciga[.
nister s` ia na[tere [i-l invit pe Dmitri Rogozin
(vicepremierul rus responsabil cu complexul
militar-industrial) s` examineze aceast`
ini]iativ`, a indicat Putin.
La rândul s`u, [eful Agen]iei federale
spa]iale ruse Roskosmos, Viktor Popovkin,
a avansat ini]iativa de a crea un Consiliu
Spa]ial al pre[edintelui, îns`rcinat cu defi-
nirea principalelor
linii de dezvoltare a
sectorului. Reuniunea
la care au fost
abordate aceste subiecte
a fost organizat`
pentru a marca
aniversarea a 52 de
ani de la data la care
cosmonautul sovietic,
Iuri Gagarin, a efectuat
primul zbor în
spa]iu, la bordul sondei
Vostok 1.

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
DIPLOMA}IA, SUS}INUT~
CU SPRIJINUL PUTERII MILITARE
L
a începutul lunii mai, secretarul general al NATO, Anders Fogh
Rasmussen, a vorbit în fa]a Comisiei de rela]ii externe a Parlamentului
European, a subcomisiei de securitate [i ap`rare [i a pre[edin]ilor
comisiilor de ap`rare [i rela]ii externe din parlamentele na]ionale,
opinând c` ar fi dezirabil ca la Consiliul European pe probleme
de securitate [i ap`rare din decembrie, Europa s` se prezinte ca fiind,
în egal` m`sur`, capabil` [i dornic` s` ac]ioneze.
Anders Fogh Rasmussen a subliniat în
discursul s`u c`, dac` statele europene nu întreprind
m`suri de a investi în domeniul ap`r`rii [i
securit`]ii [i doar vor vorbi despre o Europ`
mai puternic` [i mai unit`, atunci
rezultatul Consiliului European
din decembrie nu va avea nicio
semnifica]ie. Europenii trebuie s`
în]eleag` c`, de unul singur,
conceptul de soft power înseamn`
s` nu ai nici un fel de putere. F`r`
capacit`]i militare care s` sprijine
m`surile diplomatice, Europa va
fi lipsit` de credibilitate [i influen]`.
Acesta reprezint` riscul ca Europa
s` devin` un spectator global [i nu un actor
puternic global, a[a cum ar trebui s` fie, a spus
secretarul general al NATO.
Experien]a european` comun` din zona
Balcanilor poate fi utilizat` drept exemplu.
Pentru a stabiliza aceast` zon` a fost nevoie de
un mix de m`suri diplomatice [i militare. Un
declin continuu al bugetelor de ap`rare, în
statele europene, va duce inevitabil la declinul
rolului continentului pe scena global`, Europa
devenind incapabil` s` participe la procesul de
management al crizelor. Singura solu]ie este
stoparea reducerilor de cheltuieli din domeniul
ap`r`rii [i reînceperea investi]iilor, pe m`sur`
Paginile „Lumea de azi” utilizeaz` informa]ii preluate de la agen]ii de pres`
[i din publica]ii de specialitate care apar \n \ntreaga lume.
LUMEA DE AZI
PAGINI REALIZATE DE SILVIA MIRCEA
CHELTUIELILE MILITARE
ÎN AMERICA LATIN~
Anul trecut bugetele militare ale Americii Latine au sporit
cu 4,2 %, se arat` într-un studiu al International Peace
Research Institute (SIPRI), citat într-o informa]ie de pres`
publicat` de UPI.
Cre[terile cheltuielilor militare sunt semnificative
în statele care î[i modernizeaz` for]ele
armate sau în cele care se confrunt` cu probleme
de securitate intern`, ca r`spuns la
efectele crimei organizate sau traficul de
droguri. Cele mai mari cre[teri au fost înregistrate
în Paraguay, 43%,
[i în Venezuela, 42%. Sporirea
cu 9,7% a cheltuielilor
militare din Mexic se
datoreaz`, în principal,
campaniilor guvernamentale
de combatere a
traficului de droguri.
Anali[tii apreciaz` c`,
în vreme ce cre[terile de cheltuieli militare,
din cele trei state men]ionate anterior, se datoreaz`
importurilor, achizi]iilor interne [i fondurilor
salariale, Brazilia continu` s` fie liderul
continentului în dezvoltarea industriei de
ap`rare, chiar dac` cheltuielile totale au sc`zut
cu 0,5%, în 2012. Brazilia î[i dezvolt` industria
de ap`rare [i î[i extinde flota naval`, inclusiv
prin construirea unei noi game de submarine
[i a unui submarin cu propulsie nuclear` care
vor fi utilizate pentru a asigura securitatea
exploat`rilor de petrol din largul coastelor
braziliene. Argentina [i Chile [i-au anun]at
planurile de revitalizare a industriei de ap`rare
locale [i modernizare a for]elor armate, de[i
ambele se confrunt` cu o penurie de resurse
[i au alte priorit`]i bugetare. Argentina [i-a
sporit cheltuielile militare cu 132% din anul
2003 pân` în prezent, dar a f`cut pu]ine achizi]ii
de armamente, potrivit datelor studiului SIPRI.
În perioada 2008-2012, Argentina s-a clasat pe
ce economiile î[i revin din criz`. Între timp,
statele europene trebuie s` utilizeze mai bine
ce au la dispozi]ie atât în cadrul UE, cât [i în
cadrul NATO, pentru a asigura capacit`]ile
critice de care Europa are nevoie, dar care sunt
prea costisitoare pentru state, în mod individual.
Dar capacit`]ile nu înseamn` totul. Trebuie
s` existe [i voin]a de a le utiliza pentru a rezolva
problemele cu care ne confrunt`m [i pentru a
împ`rt`[i, mai echitabil, sarcinile de securitate
cu alia]ii no[tri nord-americani, a ad`ugat
Rasmussen. Pentru ca toate acestea s` se
întâmple, este necesar ca na]iunile europene
s` î[i dezvolte o perspectiv` global` [i s` nu se
lase absorbite, complet, de problemele
economice interne. Trebuie ca Europa s`
priveasc` c`tre exterior, nu c`tre interior.
locul 82 în topul statelor importatoare de
armamente, iar cheltuielile de personal au
absorbit 78% din bugetul ap`r`rii, în 2012.
Anali[tii sunt de p`rere c` legisla]ia
argentinian` descurajeaz` investi]iile private,
prin contrast cu Brazilia. Planurile militare ale
Venezuelei depind de noua conducere aleas`
recent. Mare parte din cheltuielile militare ale
Venezuelei, sub conducerea lui Hugo Chavez,
au fost alimentate de rivalitatea cu Columbia
[i rela]iile instabile cu SUA, f`r` a lua în calcul
modernizarea industriei locale. Un împrumut
de patru miliarde de dolari, primit din partea
Rusiei, a creat o dependen]` a statului venezuelean
pe termen lung. Noul pre[edinte ales,
Nicolas Maduro, nu [i-a definit înc` politica de
ap`rare sau rela]iile viitoare cu Columbia sau
SUA. La rândul ei, Columbia [i-a crescut
cheltuielile militare cu 11%, în termeni reali, ca
urmare a unui plan de investi]ii de patru ani.
În 2012, guvernul columbian a alocat un miliard
de dolari pentru achizi]ia de elicoptere,
sateli]i, echipamente de comunica]ii [i vehicule
blindate. Problemele principale ale Columbiei
sunt legate de amenin]`rile generate de cartelurile
drogurilor, în ciuda ini]iativelor de
rezolvare.
Observatorul militar
www.presamil.ro
ELICOPTERE RUSE{TI, ÎN BRAZILIA
15
Rusia va finaliza livrarea, toamna viitoare, spre
Brazilia, a 12 elicoptere de transport [i de lupt` Mi-
35M, conform declara]iilor f`cute de directorul
Serviciului Federal rus pentru Cooperare Militar` [i
Tehnic` (FSVTS) Alexander Fomin, la Rio de Janeiro.
Am livrat nou` elicoptere, alte trei sunt, în prezent, în
etapa de recep]ie [i vor fi livrate în toamn`, a precizat
Fomin, cu ocazia celei de-a 9-a edi]ii a Salonului de
Ap`rare [i Securitate (LAAD), cel mai mare târg de armament din America Latin`.
Rusia [i Brazilia au semnat un contract de 150 de milioane de dolari pentru cele 12 elicoptere
Mi-35M modernizate în 2008. Agen]ia rus` pentru export de armament (Rosoboroneksport) a câ[tigat
licita]ia brazilian`, devansând alte companii de renume. Trimiterea aparatelor fusese ini]ial planificat`
înainte de sfâr[itul anului 2011, dar Brazilia a amânat achizi]ionarea de armament.
Elicopterul Mi-35M, versiunea modernizat` a modelului Mi-35, este singurul elicopter de lupt`
din lume capabil s` efectueze misiuni de debarcare, transport [i sanitare atât ziua, cât [i noaptea.
Elicopterul blindat este echipat cu rachete supersonice antitanc 9M120 Ataka, rachete C-8 (80 mm)
[i C13 (122 mm), putând fi, de asemenea, echipat cu o mitralier` [i un lansator de rachete.
PIRATERIA MARITIM~, ÎN SC~DERE
Actele de piraterie maritim` au sc`zut cu 35 la sut` în primul trimestru al anului curent fa]` de
aceea[i perioad` a anului trecut, cu o schimbare a centrului de interes spre vestul Africii, dup` ce
for]ele comunit`]ii interna]ionale au luat m`suri împotriva pira]ilor care ac]ionau în zona Somaliei,
potrivit unui studiu al Biroului Maritim Interna]ional (International Maritime Bureau).
Studiul subliniaz` c` s-au înregistrat 66 de atacuri la nivel mondial în primele trei luni ale anului,
în sc`dere fa]` de cele 102 ale anului trecut. Patru vase au fost capturate de pira]i, 75 de membri ai
echipajelor au fost lua]i ostatici, [i unul a fost ucis. Cinci dintre atacuri s-au produs în largul coastelor
Somaliei [i în Golful Aden, fa]` de cele 36 produse, anul trecut, în aceast` regiune.
Pirateria a înregistrat un trend descendent
în ultimii cinci ani, 2012 fiind anul cu
cel mai sc`zut nivel înregistrat. Totodat`,
pirateria devine un motiv de îngrijorare în
Golful Guineei, în Africa de Vest, unde s-au
înregistrat 15 atacuri. Luându-le în calcul [i
pe cele 11 din largul coastelor Nigeriei [i
alte trei în largul Coastei de Filde[, se poate
spune c` centrul de greutate al atacurilor
s-a schimbat. În afara apelor din jurul Africii
s-au înregistrat 25 de incidente, dar acestea
au fost catalogate ca fiind de nivel sc`zut.
ACORD AUSTRALIA - SUA
PRIVIND COOPERAREA SPA}IAL~
Recent, Statele Unite [i Australia au semnat un nou acord care promoveaz` cooperarea în
domeniul spa]ial [i va scurta procesul prin care guvernul australian poate solicita informa]ii prin
programul Comandamentului Strategic american, denumit Space Situational Awareness Sharing
Agreement Program, potrivit unei informa]ii a serviciului de pres` al armatei americane. Din partea
american`, acordul a fost semnat de [eful Comandamentului Strategic al armatei americane (Stratcom),
general Robert Kehler.
Acest nou document reprezint` înc` un pas f`cut în materializarea
pactului dintre cele dou` state, semnat în noiembrie
2010, privind cooperarea spa]ial`. Conform acordului, Australia
poate solicita informa]ii privind loca]ia în spa]iu a peste 23.000 de
obiecte f`cute de om. Acest gen de date sunt importante pentru
planificarea lans`rilor în spa]iu [i deschid calea pentru semnarea
unor documente similare între SUA, partenerii [i alia]ii s`i.
Conceptul de cooperare spa]ial` a fost promovat prin politica
na]ional` spa]ial` american`, elaborat` în 2010, [i prin Strategia
Na]ional` de Securitate Spa]ial`, elaborat` în 2011.
NOU SUBMARIN PENTRU MARINA INDIAN~
India a primit un nou submarin construit în Rusia, denumit INS Sindhurakshak, în cadrul unei
ceremonii care s-a desf`[urat la Mumbai, potrivit UPI. Submarinul este unul dintre navele din clasa
10 kilo construite în [antierele navale ruse[ti pentru India, în perioada 1985-2000. Acordul de modernizare
a fost semnat, între cele dou` p`r]i, în 2010.
Submarinul este dotat cu cea mai recent` variant` a rachetelor ruse[ti de croazier` multirol,
capabile s` loveasc` ]inte la peste 150 de mile distan]`. Submarinele din clasa kilo se pot deplasa cu o
vitez` de 20 de mile pe or` la o adâncime de aproximativ 300 de metri. Acela[i [antier naval rusesc a
mai modernizat, pân` acum, alte patru submarine indiene.
Între timp proiectul submarinului
din clasa Scorpene,
pe care India trebuie s` îl primeasc`,
ar putea avea o întârziere
de cel pu]in 18 luni, din
cauza retragerii partenerului
spaniol. Scorpene este un submarin
electric de atac, cu sistem
de propulsie adi]ional f`r`
aer, construit de un produc`tor
francez.

16 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro V~ INTERESEAZ~! www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
La 1 mai 2013, a intrat în vigoare I.M. – 3/52, Norme
privind organizarea [i desf`[urarea admiterii în
institu]iile de înv`]`mânt superior militar, în anul
universitar 2013-2014. Acestea au fost elaborate de structura
de specialitate din Direc]ia management resurse umane [i au
fost aprobate prin dispozi]ie a [efului acestei structuri,
general-maior Dumitru Seserman.
Admiterea la studii
universitare de licen]`
La admiterea în ciclul de studii universitare
de licen]` pot candida absolven]ii de
liceu cu diplom` de bacalaureat sau diplom`
echivalent`.
La prezentarea în institu]ia de înv`]`mânt
superior militar, candida]ii au asupra
lor buletinul/cartea de identitate, 3 fotografii,
trus` de scris [i bani pentru taxa de
înscriere, cazare [i mas`, precum [i diploma
de bacalaureat ori adeverin]a care s` fac`
dovada c` au promovat acest examen, media
general` la bacalaureat [i mediile ob]inute
în anii de liceu.
Pentru absolven]ii colegiilor militare
liceale, promo]ia 2013, cazarea pe perioada
admiterii se asigur` gratuit.
La data prezent`rii la sediul institu]iei
de înv`]`mânt, candida]ii achit` o tax` de
înscriere. Chitan]a primit` se pred` la secretariatul
comisiei, care o anexeaz` la dosarul
de candidat. Sunt excepta]i de la plata taxei
de înscriere absolven]ii colegiilor militare
liceale, promo]ia 2013, copiii personalului
didactic din sistemul înv`]`mântului de stat
[i particular, precum [i candida]ii care dovedesc,
cu acte, c` îndeplinesc una din urm`toarele
condi]ii: sunt orfani de ambii p`rin]i;
provin de la case de copii sau plasamente
familiale; sunt copii ai cadrelor
militare, solda]ilor [i grada]ilor profesioni[ti
sau ai func]ionarilor publici/salaria]ilor civili
contractuali ce î[i desf`[oar` activitatea în
Ministerul Ap`r`rii Na]ionale; sunt copii
ai pensionarilor din Ministerul Ap`r`rii
Na]ionale; sunt copii ai celor care au fost
r`ni]i în lupta pentru victoria Revolu]iei din
Decembrie 1989; sunt copii ai cadrelor
militare în activitate sau ai solda]ilor [i grada]ilor
profesioni[ti, decedate/deceda]i în
timpul [i din cauza serviciului, ca urmare a
unor ac]iuni militare, accidente, catastrofe,
a unor acte de devotament excep]ional sau
a unor misiuni în cadrul for]elor interna-
]ionale destinate men]inerii p`cii ori constituite
în scopuri umanitare; au venituri lunare,
pe membru de familie, calculate în luna
anterioar` desf`[ur`rii concursului de admitere,
care nu dep`[esc salariul minim net pe
economie, stabilit prin deducerea din salariul
minim brut a impozitului persoanelor
cu copii în între]inere. De asemenea sunt
excepta]i de la plata taxei de înscriere copiii
personalului din structurile sistemului de
ap`rare, ordine public` [i siguran]` na]ional`
în activitate, pensionat sau decedat,
care candideaz` pe locurile aprobate pentru
aceste structuri [i care fac dovada c` îndeplinesc
aceast` condi]ie.
Institu]iile de înv`]`mânt superior
militar pot stabili, în metodologiile
proprii, facilit`]i sau condi]ii speciale
referitoare la admiterea la programe de
studii universitare de licen]` a candida]ilor
care au ob]inut în perioada
studiilor liceale distinc]ii la olimpiadele
[colare [i/sau la alte concursuri na]ionale
sau interna]ionale. Ace[tia se
adreseaz` cu cereri scrise conducerilor
institu]iilor de înv`]`mânt superior
militar, care decid asupra solicit`rilor.
Subiectele pentru proba la limba str`in`
se întocmesc de c`tre comisia de admitere,
cu respectarea Standardelor de performan]`
pentru proba de limb` str`in` din cadrul
admiterii în institu]iile militare de înv`]`mânt
sau a selec]iei personalului pentru participarea
la cursuri de carier` în ]ar`, aprobate
prin Dispozi]ia [efului Direc]iei management
resurse umane nr. D.M.R.U. 4 din
06.02.2012. Anterior admiterii la Universitatea
de Medicin` [i Farmacie Carol Davila
din Bucure[ti, respectiv la Universitatea de
Medicin` [i Farmacie din Târgu Mure[, candida]ii
pentru Institutul Medico-Militar sus-
]in proba la limba str`in`. Subiectele pentru
aceasta se elaboreaz` de o comisie numit`
de comandantul Institutului Medico-Militar.
Candida]ii care au ob]inut la limba str`in`
mai pu]in de nota 6,00 sunt declara]i
RESPINS. Nota ob]inut` de candida]ii
declara]i ADMIS la proba de limb` str`in`
se ia în considerare la calcularea mediei de
admitere, în procentul stabilit de fiecare institu]ie
de înv`]`mânt militar, cu excep]ia candida]ilor
de la Institutul Medico-Militar [i
de la Facultatea de Marin` Militar` din cadrul
Academiei Navale Mircea cel B`trân.
Candida]ii pentru Facultatea de Marin`
Civil` din cadrul Academiei Navale Mircea
cel B`trân [i cei pentru locurile cu tax` de
studii de la celelalte institu]ii de înv`]`mânt
superior militar, cu excep]ia Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare Carol I, nu sus]in
proba la limba str`in`.
Con]inutul subiectelor pentru
probele din cadrul admiterii se
elaboreaz` în concordan]` cu programele
pentru examenul de bacalaureat 2013,
f`r` s` dep`[easc` obiectivele [i
con]inuturile acestora. Probele de
concurs, cu excep]ia celei la limba
str`in`, se sus]in în limba român`.
Ocuparea locurilor în urma desf`[ur`rii
admiterii de c`tre institu]iile organizatoare
se face în ordinea strict descresc`toare a
mediilor [i a op]iunilor candida]ilor. Nota
minim` de admitere pentru fiecare prob`,
alta decât limba str`in`, este 5,00. În situa]ia
în care doi sau mai mul]i candida]i au medii
de admitere egale, departajarea acestora se
face în baza criteriilor stabilite de institu]ia
de înv`]`mânt prin metodologia proprie, care
se aduc la cuno[tin]a candida]ilor înainte
de începerea concursului. Mediile/punctajele
generale ob]inute de candida]i la admitere
sunt valabile pentru stabilirea ordinii
de clasificare numai la institu]ia de înv`-
]`mânt superior militar, facultatea [i, dup`
caz, în domeniile la care ace[tia au candidat,
potrivit metodologiilor proprii de admitere
[i op]iunilor formulate de candida]i în
cererile de înscriere.
Admiterea în Institutul Medico-Militar
se face în conformitate cu metodologia elaborat`
de c`tre Universitatea de Medicin` [i
Farmacie Carol Davila din Bucure[ti, respectiv
de Universitatea de Medicin` [i Farmacie
din Târgu Mure[.
Candida]ii care au fost declara]i NEAD-
MIS sau RESPINS la admiterea în una din
institu]iile de înv`]`mânt superior militar pot
participa la admiterea în alt` institu]ie de
înv`]`mânt superior militar sau în [colile
militare de mai[tri militari [i subofi]eri, pe
baza aceluia[i dosar de candidat, cu respectarea
criteriilor specifice de recrutare [i
selec]ie. În asemenea situa]ii, dosarele can-
ADMITEREA ÎN INSTITU}IILE
dida]ilor care au solicitat în scris participarea
la admiterea în alt` institu]ie de înv`]`mânt
superior militar sau la o [coal` militar` de
mai[tri militari [i subofi]eri se trimit la aceste
institu]ii de c`tre institu]ia de înv`]`mânt
superior militar organizatoare, în termen de 24
de ore de la afi[area rezultatelor, sau se predau
candida]ilor, la cerere, pe baz` de semn`tur`.
La prezentarea în institu]iile de înv`]`mânt
superior militar sau la [colile militare de mai[tri
militari [i subofi]eri, candida]ii completeaz` o
nou` cerere de înscriere, care este pus` la
dispozi]ie de institu]ia de înv`]`mânt militar
organizatoare a admiterii.
Admiterea la studii
universitare de master
Pentru studiile universitare de master,
admiterea se face prin concurs, organizat
înainte de începerea anului universitar, potrivit
metodologiilor elaborate de institu]iile de
înv`]`mânt superior militar organizatoare.
Acestea stabilesc [i felul [i con]inutul probelor.
Ofi]erii care de]in certificat de competen]`
lingvistic` valabil, conform STANAG 6001, cel
pu]in nivelul 1,2,2,1, nu mai sus]in proba I
eliminatorie de limb` str`in`.
La admiterea în ciclul de studii universitare
de master pot participa absolven]ii cu diplom`
de licen]` ai ciclului de studii universitare de
licen]` organizate conform Legii nr. 288/2004
privind organizarea studiilor universitare, cu
modific`rile [i complet`rile ulterioare, absolven]ii
cu diplom` de licen]` sau echivalent` ai
studiilor universitare de lung` durat` organizate
conform Legii înv`]`mântului nr. 84/
1995, republicat`, cu modific`rile [i complet`rile
ulterioare, precum [i absolven]ii studiilor
efectuate în str`in`tate [i recunoscute de c`tre
structura de specialitate din cadrul Ministerului
Educa]iei Na]ionale ca fiind cel pu]in
studii universitare de licen]`.
C
andida]ii la programele de studii
militare universitare de master,
specializ`rile conducere interarme - for]e
terestre [i conducere interarme - for]e
aeriene, trebuie s` îndeplineasc` cumulativ
condi]iile prev`zute la art. 76 din Instruc-
]iunile privind recrutarea, selec]ia, formarea
profesional` [i evolu]ia în cariera militar`
în Armata României, aprobate prin Ordinului
ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M 30 din
21.03.2012: s` fie absolven]i ai studiilor
militare universitare cu diplom` de licen]`
ciclul I Bologna sau ai studiilor militare
cel pu]in 4 ani, ob]inut` pân` la absolvirea
primei promo]ii de studii militare universitare
de licen]` similare universitare cu
diplom` de licen]` cu durata de ciclului I
Bologna; s` fie absolven]i ai cursului
de stat major sau s` fi urmat diferite programe
de preg`tire în ]ar` ori în str`in`tate
care au fost echivalate cu acest
curs, conform reglement`rilor în vigoare;
s` fie c`pitani în ultimii 2 ani de stagiu
minim în grad, maiori/locotenen]i-comandori
pe toat` durata stagiului în grad sau
locotenen]i-colonei/c`pitani-comandori
afla]i în primul an de stagiu în grad; s` fi
fost evalua]i în aprecierile de serviciu din
ultimii 2 ani cu calificativul cel pu]in Foarte
bun; s` aib` recomandarea comandantului/[efului
unit`]ii militare din care provin
privind participarea la concursul de
admitere, pe raportul personal.
Ofi]erii în activitate care candideaz` la
programele de studii militare universitare de
master, altele decât masterul de conducere
interarme, pentru locurile finan]ate de la bugetul
de stat, trebuie s` îndeplineasc` cumulativ
condi]iile prev`zute la art. 77 din Instruc-
]iunile privind recrutarea, selec]ia, formarea
profesional` [i evolu]ia în cariera militar` în
Armata României, aprobate prin Ordinului
ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M 30 din
21.03.2012: s` fie absolven]i ai studiilor universitare
cu diplom` de licen]` ciclul I Bologna
sau ai studiilor universitare cu diplom`
de licen]` ob]inut` pân` la absolvirea primei
promo]ii de studii universitare de licen]`
similare ciclului I Bologna; s` aib` gradul
de la sublocotenent/aspirant pân` la maior/
locotenent-comandor inclusiv; s` aib` aprobarea
comandantului/[efului unit`]ii militare
din care provin privind participarea la
concursul de admitere, pe raportul personal.
Media minim` de admitere la studiile
universitare de master este 5,00 sau un num`r
de puncte echivalent cu aceasta. Nota
minim` de admitere pentru fiecare prob` de
admitere la studii universitare de master, alta
decât limba str`in`, este 5,00. Candida]ii care
au ob]inut la limba str`in` mai pu]in de nota
6,00 sunt declara]i RESPINS.
Admiterea la cursuri
de carier`
postuniversitare
Înscrierea candida]ilor pentru admitere
la cursuri de carier` se face în baza listelor
de candida]i avizate de c`tre comandan]i/
[efi care au competen]e privind deta[area în
acest sens, stabilite prin Ordinul ministrului
ap`r`rii na]ionale nr. MS 23/2010 pentru
aprobarea M.R.U. 1/2 Competen]e exercitate
în domeniul resurselor umane de c`tre
conduc`torii, comandan]ii [i [efii structurilor
din Ministerul Ap`r`rii Na]ionale.
Ofi]erii în activitate care au studii militare
universitare de master, altele decât masterul
de conducere interarme, absolvite pân` în
anul 2013, inclusiv, [i care îndeplinesc condi]iile
prev`zute în Instruc]iunile privind
recrutarea, selec]ia, formarea profesional` [i
evolu]ia în cariera militar` în Armata României,
aprobate prin Ordinului ministrului ap`r`rii
na]ionale nr. M 30 din 21.03.2012, pot
candida la concursul de admitere la cursul
interarme.
Candida]ii pentru admitere la cursuri de
carier` sus]in o prob` eliminatorie la limba
str`in`, potrivit Standardelor de performan]`
pentru proba de limb` str`in` din cadrul admiterii
în institu]iile militare de înv`]`mânt sau
a selec]iei personalului pentru participarea la
cursuri de carier` în ]ar`, aprobate prin Dispozi]ia
[efului Direc]iei management resurse
umane nr. D.M.R.U. 4 din 06.02.2012. Aceia
care au ob]inut la limba str`in` mai pu]in de
nota 6,00 sunt declara]i RESPINS. Sunt
excepta]i de la sus]inerea probei de limba
str`in` ofi]erii care de]in certificat de competen]`
lingvistic` valabil, conform STANAG
6001.
Candida]ii care au fost declara]i ADMIS
la limba str`in` sus]in proba/probe de verificare
a cuno[tin]elor, potrivit tematicii [i
bibliografiei specifice fiec`rui tip de curs de
carier`.
Media minim` de admitere la cursurile
de carier` este 5,00 sau un num`r de puncte
echivalent cu aceasta. În situa]ia în care doi
sau mai mul]i candida]i au medii de admitere
egale, departajarea acestora se face potrivit
metodologiei de admitere a institu]iei de înv`-
]`mânt militar organizatoare.

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
V~ INTERESEAZ~!
DE ÎNV~}~MÂNT SUPERIOR MILITAR
UNIVERSITATEA NA}IONAL~
DE AP~RARE CAROL I
Bucure[ti, {os. Panduri nr. 68-72, sector 5,
tel: 021/319.48.66, fax: 021/319.48.66
FACULTATEA DE SECURITATE {I AP~RARE
{tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` – cu frecven]`, 3 ani (locuri cu tax`);
specializarea Comunicare public` [i intercultural` în domeniul securit`]ii [i ap`r`rii; probele de
concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Proba I, eliminatorie – Limba englez`, test gril`,
90 de minute, nota minim` 6,00. Ponderea în media de admitere, 30%; Proba a II-a – cuno[tin]e
generale din disciplinele Român`, Istorie [i Filosofie, examen scris (90 min.), nota minim` 5,00.
Ponderea în media de admitere, 50%. Media examenului de bacalaureat, pondere 20%.
ACADEMIA FOR}ELOR TERESTRE
NICOLAE B~LCESCU
Sibiu, Str. Revolu]iei nr. 3-5,
tel: 0269/432990, fax: 0269/215554
FACULTATEA DE MANAGEMENT MILITAR
{tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` – cu frecven]`, 3 ani; specializ`ri:
Managementul organiza]iei [i Management economico-financiar; probele de concurs [i
ponderea acestora în media de admitere: Proba I, eliminatorie – Limba englez`, test gril`, 90 de
minute, nota minim` 6,00. Pondere în media de admitere, 20%; Proba a II-a – Matematic`,
Psihologie, test gril` (3 ore), nota minim` 5,00, (ponderea itemilor – 2/3 pentru Matematic`,
1/3 pentru Psihologie). Pondere în media de admitere, 80 %.
{tiin]e administrative – cu frecven]`, 3 ani; specializare Administra]ie public`; probele
de concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Proba I, eliminatorie – Limba englez`,
test gril`, 90 de minute, nota minim` 6,00. Pondere în media de admitere, 20%; Proba a II-a
– Psihologie, Limba român` [i comunicare, test gril` (3 ore), nota minim` 5,00, (ponderea
itemilor – 2/3 pentru Psihologie, 1/3 pentru Limba român` [i comunicare). Pondere în
media de admitere, 80%.
Pentru locurile cu tax` – concurs de dosare, clasificarea f`cându-se în ordinea
descresc`toare a mediei de bacalaureat.
ACADEMIA NAVAL~
MIRCEA CEL B~TRÂN
Constan]a, Str. Fulgerului nr. 1,
tel./fax: 0241/643096
FACULTATEA DE MARIN~ MILITAR~
Inginerie marin` [i naviga]ie – cu frecven]`, 4 ani; specializare Naviga]ie, hidrografie [i
echipamente navale; probele de concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Proba I,
eliminatorie – Limba englez`, test gril`, nota minim` 6,00; Proba a II-a – Matematic`, nota
minim` de admitere 5,00. Ponderea în media de admitere, 100%.
FACULTATEA DE MARIN~ CIVIL~
Inginerie marin` [i naviga]ie – cu frecven]`, 4 ani; frecven]` redus`, 4 ani; specializ`ri:
Naviga]ie [i transport maritim [i fluvial (F, FR); Electromecanic` naval` (F, FR).
Inginerie electric` – cu frecven]`, 4 ani; frecven]` redus`, 4 ani; specializarea
Electromecanic` (F, FR).
Inginerie [i management – cu frecven]`, 4 ani; frecven]` redus`, 4 ani; specializarea
Inginerie [i management naval [i portuar (F, FR).
Pentru locurile cu tax` se organizeaz` concurs de dosare, criteriul de admitere fiind
nota ob]inut` la examenul de bacalaureat.
Pentru ob]inerea unei burse de studii, se sus]ine o prob` scris` la matematic`, criteriul
de admitere fiind nota ob]inut`.
Prezent`m câteva date privind organizarea
[i desf`[urarea admiterii la studii
universitare de master, cu precizarea c`
acestea se pot modifica, potrivit hot`rârii
senatelor universitare.
Universitatea Na]ional` de Ap`rare Carol I
Înscrierea candida]ilor/Depunerea dosarelor:
pentru locurile la buget – 3-28.06.2013, de luni pân`
vineri, între orele 9.00-14.00; pentru locurile cu tax` –
1-19.07.2013, de luni pân` vineri, între orele 9.00-14.00.
Prezentarea candida]ilor pentru concurs/Analiza
dosarelor: pentru locurile la buget – 22.07.2013, pân`
la ora 7.30; pentru locurile cu tax` – 22.07.2013, pân`
la ora 8.00.
Afi[area rezultatelor finale: pentru locurile la buget
– 26.07.2013, pân` la ora 18.00; pentru locurile cu tax`
– 26.07.2013, pân` la ora 14.00.
Academia Tehnic` Militar`
Înscrierea candida]ilor/Depunerea dosarelor:
26.08.-06.09.2013
Desf`[urarea concursului de admitere – 9-13.09.2013
Academia For]elor Terestre Nicolae
B`lcescu
Înscrierea candida]ilor/Depunerea dosarelor: pentru
locurile la buget – 3-10.09.2013, între orele 8.00-15.00
(zile lucr`toare); pentru locurile cu tax` – 16-20.09.2013,
între orele 8.00-15.00 (zile lucr`toare).
Prezentarea candida]ilor pentru concurs/Analiza
dosarelor: pentru locurile la buget – 13.09.2013, pân` la
ora 8.30; pentru locurile cu tax` – 21.09.2013, pân` la
ora 8.00.
Afi[area rezultatelor finale: pentru locurile la buget
– 14.09.2013, pân` la ora 24.00; pentru locurile cu tax`
– 21.09.2013, pân` la ora 24.00.
STUDII UNIVERSITARE DE MASTER
Observatorul militar
www.presamil.ro
ACADEMIA FOR}ELOR AERIENE
HENRI COAND~
Bra[ov, Str. Mihai Viteazul nr. 160,
tel: 0268/423421, fax: 0268/422004
17
PAGINI REALIZATE DE IRINA-MIHAELA NEDELCU
irina.nedelcu@presamil.ro
FACULTATEA DE MANAGEMENT AERONAUTIC
{tiin]e militare, informa]ii [i ordine public` – cu frecven]`, 3 ani; specializ`ri:
Managementul organiza]iei, Management în avia]ie, Managementul traficului aerian;
probele de concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Proba I, eliminatorie –
Limba englez`, test gril`, 90 de minute, nota minim` 6,00. Pondere în media de admitere,
15%; Proba a II-a – Matematic`, Psihologie, test gril` (180 min.), nota minim` 5,00,
(ponderea itemilor – 2/3 pentru Matematic` [i 1/3 pentru Psihologie). Pondere în
media de admitere, 75%; Media examenului de bacalaureat, pondere 10%.
ACADEMIA TEHNIC~ MILITAR~
Bucure[ti, B-dul. George Co[buc nr. 81 - 83, sector 5,
tel: 021/335.46.60; fax: 021/335.57.63
FACULTATEA DE MECATRONIC~ {I SISTEME INTEGRATE DE ARMAMENT
Inginerie aerospa]ial` – cu frecven]`, 4 ani; specializarea Aeronave [i motoare
de avia]ie; Inginerie de armament, rachete [i muni]ii – cu frecven]`, 4 ani;
specializ`ri: Armament, aparatur` artileristic` [i sisteme de conducere a focului;
Muni]ii, rachete, explozivi [i pulberi; Ingineria autovehiculelor – cu frecven]`, 4
ani; specializ`ri: Blindate, automobile [i tractoare; Echipamente [i sisteme de comand`
[i control pentru autovehicule; Inginerie civil` – cu frecven]`, 4 ani; specializare
Construc]ii [i fortifica]ii.
FACULTATEA DE SISTEME ELECTRONICE {I INFORMATICE MILITARE
Inginerie electronic` [i telecomunica]ii – cu frecven]`, 4 ani; specializ`ri:
Echipamente [i sisteme electronice militare; Transmisiuni; Calculatoare [i tehnologia
informa]iei – cu frecven]`, 4 ani; specializare Calculatoare [i sisteme informatice
pentru ap`rare [i securitate na]ional`.
Probele de concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Proba I, eliminatorie
– Limba englez` (numai pentru candida]ii pe locuri f`r` tax`), test gril`, nota minim`
6,00. Ponderea în media de admitere, 10%; Proba a II-a – Matematic`, Fizic`: Algebr`,
Elemente de algebr` liniar` [i geometrie analitic`, Elemente de algebr`, Elemente de
analiz` matematic`, Mecanic`, Elemente de termodinamic`, Producerea [i utilizarea
curentului continuu – test gril`, nota minim` 5,00. Ponderea în media de admitere,
80%. Media examenului de bacalaureat, pondere 10%.
INSTITUTUL
MEDICO-MILITAR
Bucure[ti, Str. Institutului de Medicin` Militar` nr. 5-7, sector 1,
tel: 021/3120173, fax: 021/2223061
Domeniul S`n`tate – cu frecven]`, 5, 6 ani; specializ`ri: Medicin`, Medicin`
dentar`, Farmacie; probele de concurs [i ponderea acestora în media de admitere: Limba
englez`, eliminatorie, test gril`, nota minim` de admitere 6,00. Nota ob]inut` la aceast`
prob` nu se ia în considerare la calculul mediei de admitere în Universitatea de
Medicin` [i Farmacie Carol Davila, Bucure[ti, respectiv, Universitatea de Medicin`
[i Farmacie din Târgu Mure[.
Probele de concurs, ponderea disciplinelor [i a mediei de bacalaureat sunt stabilite
de Universitatea de Medicin` [i Farmacie Carol Davila, Bucure[ti, respectiv,
Universitatea de Medicin` [i Farmacie din Târgu Mure[.
Academia For]elor Aeriene Henri Coand`
Se vor organiza dou` sesiuni, la locuri cu tax`.
Înscrierea candida]ilor/Depunerea dosarelor: I – 15-28.07.2013,
între orele 9.00-14.00; II – 17-24.07.2013, între orele 9.00-14.00.
Prezentarea candida]ilor pentru concurs/Analiza dosarelor: I – 29.07.2013,
pân` la ora 10.00 prezentare [i pân` la ora 18.00 analiz` dosare; II – 25.09.2013,
pân` la ora 10.00 prezentare [i pân` la ora 18.00 analiz` dosare.
Afi[area rezultatelor finale: I – 1.08.2013, pân` la ora 20.00;
II – 28.09.2013, pân` la ora 20.00.
Academia Naval` Mircea cel B`trân
Facultatea de Marin` Civil` organizeaz` dou` sesiuni, la locuri cu tax`.
Înscrierea candida]ilor/Depunerea dosarelor: I – 9-29.07.2013, ora 14.00;
II – 3-16.09.2013, ora 14.00.
Prezentarea candida]ilor pentru concurs/Analiza dosarelor:
I – 29.07.2013, ora 8.00-15.00.2013; II – 16.09., orele 8.00-14.00.
Afi[area rezultatelor finale: I – 30.07.2013, orele 18.00; II – 17.09.2013,
orele 18.00.

18 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
CULTUR~ www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
PREZENT~RILE
Prezent`rile sunt uneori indispensabile,
de exemplu trebuie numaidecât prezentat
unei doamne cavalerul îns`rcinat
s` o conduc` la mas`.
Când într-o reuniune este lume prea mult`,
lucrul e mai greu, totu[i e bine, pe cât e posibil,
pentru a asigura o în]elegere general` [i, mai ales
pentru a evita „gafele”, ca prezent`rile s` se fac`.
La un bal, un domn se prezint` doamnei cu
care dore[te s` danseze fie prin gazd`, fie printr-un
amic cunoscut de amândoi. Se roste[te întâi
numele persoanei ce se prezint`. Se în]elege de la
sine c` nu se va prezenta un b`trân unui tân`r, un
superior unui inferior, sau o femeie unui b`rbat, ci
viceversa. Prezentarea trebuie s` fie scurt` [i f`r`
LEXICON MILITAR
GRENADIER. Termenul provine din francez` [i
se aplic` soldatului special instruit pentru aruncarea
grenadelor, îns` în trecut grenadierii constituiau în
unele ]`ri un corp de elit`.
GRIPIE. Absent din dic]ionarele generale, acest
cuvânt se accentueaz` în prezent în marina noastr` pe
silaba penultim` [i se folose[te în strâns` leg`tur` cu
ancora. Pe scurt, pentru a putea g`si ulterior [i apoi
AURELIA N~STASE
aurelianastase@yahoo.fr
Elementul de în]eles comun care justific` apari]ia
verbului „a lansa” în enun]urile „[i-au dep`[it propriul
record, reu[ind s` lanseze racheta cu un balon solar
mai mare” (romaniantribune.net), „cel mai mare yacht din lume
va fi lansat la ap` anul viitor” (zf.ro) sau „înc` nu-[i lansase
cariera [i lucra într-un magazin” (cinemagia.ro) este ideea de
punere în mi[care sau în circula]ie, de impuls necesar ca s` se
înceap` parcurgerea unei c`i - traiectoria rachetei, distan]a de
la uscat pe ap`, treptele afirm`rii într-o profesie.
În lexicografia român`, s-au f`cut ierarhiz`ri diferite ale
sensurilor verbului a „lansa”. Se consider` ca fiind primordiale
fie „punerea în circula]ie”, „difuzarea” („Dic]ionarul explicativ al
limbii române”, elaborat de Institutul de Lingvistic` al Academiei
Române „Iorgu Iordan-Al. Rosetti”, edi]ia a II-a, 1998, Editura
Univers Enciclopedic, Bucure[ti/DEX 1998), fie „introducerea”
unui tân`r în societate (August Scriban, „Dic]ionaru[’] limbii
române[ti”, Institutul de Arte Grafice „Presa bun`”, 1938).
Îns` întâiul cuvânt sinonim este considerat verbul „a arunca”
(Mircea [i Luiza Seche, „Dic]ionar de sinonime”, Editura „Litera
International”, Bucure[ti, 2002). Într-adev`r, „lansarea la ap`”
este „aruncarea” controlat` în ap`, ca s` fie atins obiectivul
construc]iei – plutirea.
C`pitan
George BR~ESCU
Educa]ia social` a
Na]iunei Armate.
Viitorul ofi]er: în
[coal`, în armat` [i în
societate
Bucure[ti, Editura Ig.
Hertz, f.a., p. 162-163
discursuri. Ar`tând cu un gest spre persoana ce
prezin]i, zici: „Am onoare a v` prezenta pe domnul
X” sau: „Permite]i-mi s` v` prezint pe domnul A”,
dup` care imediat: „Doamna B...”, pe care, de
asemenea, o ar`]i cu un gest respectuos. Domnul
salut` politicos, privind persoana ce i se prezint`.
Între b`rba]i e mai pu]in` ceremonie. Se
roste[te, pur [i simplu, numele amândurora,
omi]ându-se formula „Am onoarea”, care nu se mai
p`streaz` decât pentru personagii înalte.
recupera ancora r`mas` pe fundul apei în cazul ruperii
accidentale sau abandon`rii inten]ionate a lan]ului într-o
situa]ie extrem`, tafundarisire se folose[te un flotor (numit
c`p`]ân` de ancor`) legat de ancor` sau de lan]ul
(parâma ei) cu o saul` lung` cunoscut` din antichitate
sub numele de gripie. De origine greac` veche, cuvântul
a ajuns în dialectul vene]ian sub forma gripia (cu un
singur p) [i cu doi de p în italiana literar`, în ambele
accentul fiind pe prima silab`, ca [i în greaca nou`. Folosit
în întregul bazin mediteranean, îl g`sim [i în rus` cu
accentul pe penultima silab` (gripéia).
Abandonarea ancorei de c`tre o nav` din
Insulele Ionice în secolele XVIII-XIX (Dup` John
S. Vlassopulos)
GRUM~JER.
Parte a armurii care
în evul mediu ap`ra
gâtul militarului.
Din secolul al XIXlea,
aceast` plac`
metalic` a devenit
un obiect de podoab`,
un fel de insign`
a ofi]erilor de infanterie
afla]i în serviciul
activ.
COMANDOR (R) NECULAI P~DURARIU
Limba Limba Limba Limba Limba românq românq românq românq românq este este este este este patria patria patria patria patria mea. mea. mea. mea. mea.
Se lanseaz` nu numai arme, muni]ii etc., ci [i confrunt`ri,
lupte sau întreceri, în sensul c` se d` impulsul necesar începerii
acestora: „când mai erau numai [[ase] tururi de parcurs, a lansat
atacul decisiv” (gsp.ro).
Ca urmare, ar trebui, pentru mai mult` claritate, ca descrierea
în]elesurilor acestui verb preluat din limba francez` („lancer”,
ap`rut înc` în „La Chanson de Roland”, la sfâr[itul secolului al
LANSAREA (I)
XI-lea ) s` înceap` cu precizarea c` înseamn`, în primul rând, „a
trimite ceva departe”, „a arunca cu o for]` anume, într-o direc]ie
stabilit` [i spre o ]int` determinat`” (v. crisco.unicaen.fr [i cnrtl.fr/
lexicographie).
La propriu, se lanseaz`: în confrunt`ri, s`ge]i, grenade, torpile,
petarde, bombe, pietre; la atletism, discul, suli]a, greutatea; talerele;
la pescuit, harponul; în astronautic`, rachete, sateli]i; „un
avion […] lanseaz` o bomb` deasupra unui poligon” (hotnews.ro);
M~RTURII
DESPRE
CREDIN}~
Scutul credin]ei,
editor – capelan militar
Gabi Gheorghia[,
Living Truth Publishing,
2013
C~PITAN CONSTANTIN PI{TEA
constantin.pistea@presamil.ro
Volumul, coordonat de Gabi Gheorghia[, capelan militar din Sec]ia
Asisten]` Religioas` a Statului Major General, prinde 32 de pove[ti
despre oameni speciali [i modul în care ace[tia l-au cunoscut pe
Dumnezeu. Dintre acestea, [apte se refer` la români, de la Nicolae Uscoi,
fostul comandant al Academiei For]elor Terestre, [i Georgeta Gavril`,
prefectul Capitalei, pân` la fostul gimnast Alin Jivan, ast`zi antrenor la Clubul
Sportiv al Armatei Steaua Bucure[ti.
Citind fiecare m`rturie în parte, nu ai cum s` nu meditezi asupra unor
momente cheie din via]a fiec`ruia dintre cei men]iona]i în acest volum.
Experien]ele lor, dar [i nivelul profesional la care au ajuns – pentru c` fiecare
s-a remarcat în domeniul s`u de activitate – sugereaz` faptul c`, f`r` echilibrul
emo]ional oferit de credin]`, reu[itele lor n-ar mai fi fost acelea[i. Iar marea
reu[it` a acestei c`r]i este modul în care a strâns, dup` un scop unic, persoane
remarcabile din diferite „col]uri” ale lumii, din Statele Unite, Marea Britanie,
Japonia, Norvegia, Guatemala, Africa de Sud, Portugalia, Ucraina, Germania
[i, bineîn]eles, România. To]i au fost militari sau au lucrat cu armata fiind,
a[adar, familiariza]i cu sacrificiile implicate de profesia armelor.
Ca [i cum to]i ar fi luat loc la aceea[i mas`, protagoni[tii acestui volum
(unii dintre ei disp`ru]i între timp) î[i m`rturisesc, direct sau indirect, prin
intermediul editorului, modul în care l-au cunoscut pe Dumnezeu. Este ca
un club de consiliere, numai c` pove[tile nu r`mân între pere]ii acelui club,
ci, tip`rite, au [ansa de a fi citite de cât mai mul]i. În felul acesta, cartea poate
fi privit` ca o s`mân]` de prozelitism. Nimic condamnabil, ba chiar l`udabil,
mai ales c`, luând la pas m`rturiile, consta]i c` fiecare caz în parte aduce, în
prim-plan, un dumnezeu care schimb` vie]ile în bine.
Rug`ciunile zilnice m-au ajutat s` îmi fac datoria, spune generalul-maior
(r) Tom Knutsen, din Norvegia. Biblia m-a f`cut s` în]eleg importan]a
disciplinei în via]a militar`, poveste[te generalul de brigad` (r) Jose Luis
Barrientos, din Guatemala, iar colonelul (r) Philip Exner, din Statele Unite,
precizeaz` c` indiferent cât de izolat m-am sim]it, cât de departe eram de cas`
sau în ce pericole m` aflam, nu m-am îndoit de prezen]a constant` a lui
Dumnezeu în via]a mea.
Foarte bine ales titlul [i inspirat` decizia de a-l avea drept prefa]ator pe
generalul-locotenent prof.univ.dr. Teodor Frunzeti. Sunt elemente care indic`
un produs bine gândit [i atent scos pe pia]`.
NICHITA ST~NESCU
„a înv`]at, în plus, s` trag` cu arcul [i s` lanseze suli]a, deoarece
trebuia s` [tie s` se bat` ca un infanterist des`vâr[it” (Costas,
Martin, „Grecia Partenonului”, traducere [i note Lydia Constan]a
Ciuc` [i Constantin Ionescu Boeru, Colec]ia Civiliza]ii Disp`rute,
Editura „Prietenii C`r]ii”, Bucure[ti, 2001, sites.google.com);
„sibianca a lansat suli]a pân` la distan]a de 35,25 m” (sibiu100.ro);
„talerele sunt lansate din [an] în sensul opus pozi]iei tr`g`torului”
(sports.lamit.ro).
Nu se poate s` fie l`sat` la o parte leg`tura evident` pe care
o are prezen]a verbelor „lancer” în francez`, „lanciare” în italian`,
„lanzar” în spaniol`, „lançar „ în portughez` cu familia de cuvinte
latine, din care fac parte „lancea”/„lancia” (lance, suli]`, ]eap`,
vârf), diminutivul „lanceola” [i verbul „lanceo – lanceare” (a
mânui lancea). În englez`, „lance” înseamn` „suli]` din o]el cu
vârf, purtat` de cavaleri”, iar „lancet”, „suli]` folosit` de pescari,
îndeosebi pentru uciderea balenelor” (merriam-webster.com).
Verbul „to lance”, atestat în englez` de scrieri din secolul al
XIV-lea, înseamn` în primul rând „a str`punge cu o lance” sau
„a deschide un furuncul” cu un bisturiu (în englez`, „lancet”).
Al doilea sens al acestui verb, potrivit lexicografiei engleze, este
„a arunca”, a[adar [i „a lansa” (merriam-webster.com).

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
COMANDOR ALEXANDRU LEAUA
alexandru.leaua@presamil.ro
A
]i observat, probabil, c` în
mai toate colectivit`]ile, nu
neap`rat militare, de[i ierarhiile
ofer` un câmp mai amplu de
manifestare, exist` întotdeauna câte
un individ care vrea cu tot
dinadinsul s` ias` în eviden]`.
Adic`, s` fie mai cu mo]! Este
adesea pus pe har]`, pe picior de
r`zboi. Arunc` cu venin în stânga [i
în dreapta. Bag` zâzanie, cu orice
prilej. {i are, de cele mai multe ori,
un nesec`tuit exces de zel. Îns`,
doar de ochii [efilor. Un fel de... Mo[
For]`, i-am putea spune, de[i vârsta
biologic` nu are nici o leg`tur` cu
caracterul acestui tip de personaj.
Frustr`rile lui vin înc` din
copil`rie, când îl b`tea m`mic`-sa
cu ghemul în cap sau îl punea la
col], în genunchi, pe coji de nuc`.
La joac`, era izolat. Nimeni nu îl
vroia, la selec]ie, în echipa sa de
fotbal. R`mânea mereu „leap[a” [i
era primit la „de-a v-a]i ascunselea”,
doar dac` se punea primul.
La [coal`, st`tea mereu în prima
banc`, mai-mai s` scoat` ochii
tovar`[ei înv`]`toare care, plictisit`
de atâta insisten]e, nu-l mai scotea
deloc la tabl`, la r`spuns. Pe
scaunul b`ncii lui, poposeau mai
mereu gumele cu bolduri, sau cele
de mestecat, folosite. Iar în cap îi
aterizau ghemotoace de hârtie,
pentru care se smiorc`ia pân` la
pauz`, amenin]ându-i pe presupu[ii
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
florin.sperlea@presamil.ro
S`pt`mâna trecut`, am asistat la un adev`rat
maraton mediatic, menit s` prosl`veasc` ziua de
10 Mai ca fiind una dintre cele mai pline de semnifica]ii
istorice din ultimul veac [i jum`tate, cu o tripl`
însemn`tate: în 1866, urcarea domnitorului Carol de
Hohenzollern pe tronul României, în 1877, Proclama]ia
solemn` a aceluia[i principe care înt`rea, astfel,
Declara]ia de Independen]` din ziua precedent` a
ministrului Afacerilor Str`ine, Mihail Kog`lniceanu, în
Adunarea Deputa]ilor, [i, în fine, în 1881, încoronarea lui
Carol I ca rege al României. Ziua Regelui, cum i s-a mai
spus, s-a suprapus, în acest fel, cu Ziua Na]ional`, pân` la
instaurarea deplin` a regimului comunist, în 1948.
Este adev`rat c`, în perioada 1948-1989, ziua de 9
Mai c`p`tase importan]` mai degrab` prin raportare la
s`rb`torirea sovietic` a încheierii celui de Al Doilea R`zboi
Mondial în Europa, în 1945, [i, fire[te, declara]ia lui Mihail
Kog`lniceanu din Adunarea Deputa]ilor, în aceea[i zi,
dar în 1877, era valorizat` prin încercarea de escamotare
a rolului domnitorului Carol, pe linia consacrat` de
regimul comunist, a suprim`rii oric`rui am`nunt care
ar fi putut aminti de familia Hohenzollern [i reprezentan]ii
ei în România.
Am observat, cu acest prilej, din nefericire, dincolo
de straniile sondaje printre trec`tori, în Bucure[ti, care
dezv`luiau triste [i inadmisibile lacune în cunoa[terea
propriei istorii, aceea[i obi[nuin]` maniheist`, de care
nu ne-am vindecat, de abordare în alb [i negru, s`rind
cu patim` dintr-o extrem` în alta. Dac` regimul comunist
f`cuse din Regalitate [i 10 Mai tabula rasa, revenirea la
democra]ie a readus în prim-plan, cu oarecare întârziere,
e adev`rat, Regalitatea [i reprezentan]ii ei, precum [i
agresori cu: „Te spun lu’ tovar`[a!”. {i
uite a[a, devenea [i pârâciosul clasei.
La liceul militar am avut un
coleg, dintr-un an mai mic, care, la
apelul de sear`, se ducea glon] s`-[i
ocupe locul în... viitoarea forma]ie,
c`ci nu era decât el. Ceilal]i se mai
îmbrânceau, mai alergau, se mai
hârjoneau, eram înc` ni[te copii.
Zelosul Mo[ For]` – v` spuneam c`
vârsta biologic` nu are nicio
leg`tur` cu personajul – lua imediat
pozi]ia drep]i, cu degetele întinse
perfect pe lampas [i privea seme],
înainte, c`tre ofi]erul de serviciu.
„
ARMA CONDEIULUI
MO{ FOR}~
Nu-i vorb` c`, mai devreme sau mai târziu,
asemenea personaje se dau în vileag, dau cu
oi[tea în gard, cum se mai spune, se dezv`luie
pe de-a întregul, în toat` nimicnicia lor.
Luat, fire[te, în zeflemea de colegi,
b`trâniciosul r`spundea invariabil
c` este milit`ros pentru c` vrea s`
ajung`... general! Slav` Domnului,
general nu a ajuns! De fapt, nici nu
[tiu ce s-a ales de bietul b`iat...
În [coala militar`, am dat peste
un alt destoinic, venit din mediul
muncitoresc. Fusese mecanic de
locomotiv` [i era mai copt decât
noi cu vreo zece ani. În cazul lui,
porecla Mo[ul chiar se potrivea. Ei
bine, seara, la stingere, închidea
lumina la fix. Iar diminea]a, la
de[teptare, o aprindea la loc, cu o
precizie de ceasornic. C` de-aia
venise la armat`, s` fie
regulamentar. Nu [tiu de unde
atâta rigoare pe bietul Mo[, c`
doar trenurile întârziau [i pe
vremea aceea. E drept, nu ca
acum. Ei bine, nici nu v` închipui]i
câ]i papuci a luat Mo[ul în frez`!
„
Repartizat, dup` absolvire, într-o
unitate de avia]ie, am dat din nou,
cum altfel, peste un personaj
asem`n`tor. I se spunea Mo[
Trenule], pentru c` dac` vedea
vreun locotenent mergând singur,
vezi Doamne de capul lui, pe platou,
f`cea aidoma unei locomotive când
intr` trenul în gar`! La Revolu]ie,
zbiera ca un apucat s` strângem
tuburile din tran[ee, de[i, la
Otopeni, se tr`seser` peste o
jum`tate de milion de cartu[e!
S` nu crede]i c` asemenea Mo[i
For]` nu s-au perpetuat [i dup`
Decembrie ’89. Din p`cate, sunt peste
tot [i te miri pe unde! O sumedenie
am avut [i înc` mai avem [i prin
ograda noastr`. Nu-i vorb` c`, mai
devreme sau mai târziu, asemenea
personaje se dau în vileag, dau cu
oi[tea în gard, cum se mai spune.
V` închipui]i cum ar fi fost în
R`zboiul Stelelor, ca Maestrul Yoda
– `la micul, zbârcit, verde [i cu
urechile p`roase [i ascu]ite, s` fi
început s` ]ipe la înv`]`celul s`u,
care voia s` devin` Cavaler Jedi?
Cât ar fi fost el de Mo[, în niciun caz
For]a nu ar mai fi fost cu el.
În fond, nici m`car cei viza]i de
aceste rânduri, adic` aceia care se
simt cu ditamai musca pe c`ciul`, nu
trebuie s` fie deloc ofensa]i. Pentru
c`, nu-i a[a, chiar [i când mergem la
stadion, s` ne încuraj`m echipa
favorit`, strig`m cu to]ii în cor: „For]a
Steaua, For]a Steaua!”...
9 SAU 10 MAI?
Ziua Regelui (mai rar numit` Ziua Na]ional`!),
trecându-se sub t`cere semnifica]ia discursului istoric
al lui Mihail Kog`lniceanu din Adunarea Deputa]ilor,
ca [i cum nu ar fi existat!
Am f`cut un rapid inventar al zilelor libere impuse
prin lege [i am constatat c` opt (!) din cele 12 zile stabilite
se refer` exclusiv la s`rb`tori religioase, în condi]iile în
care, cel pu]in teoretic, statul român este unul laic, cu o
majoritate semnificativ` (declarat`) de cre[tini
ortodoc[i, desigur, dar totu[i unul laic. {i a[a am
descoperit c` singura zi liber` cu profund` însemn`tate
istoric` pentru poporul român r`mâne, în acest calendar
de r`sf`], doar Ziua Na]ional`, 1 Decembrie, aceea[i de
care se plâng to]i c` este mult prea friguroas` pentru a
avea acest statut, de ca [i cum istoria ar trebui împlinit`
Avem obliga]ia de a milita
pentru impunerea unui nou
calendar al zilelor libere.
numai prim`vara, vara [i toamna (cu restric]ii, c`ci,
[ti]i, toamna [i prim`vara se mai întâmpl` s` plou`!), ca
s` poat` sfârâi gr`tarele [i s` fie supte butoaiele cu bere,
în deplin` fr`]ietate cu mama-natur` [i ciclurile ei
nesmintite.
Cred, din aceast` perspectiv`, c` este obligatorie
pentru to]i cei responsabili, regândirea calendarului
zilelor libere de peste an, prin ad`ugarea cu imperativ`
necesitate a cel pu]in dou` date istorice: 24 Ianuarie,
marcând, astfel, Unirea Principatelor, \n 1859, [i 9 sau
10 Mai (la alegere, iat`-m` generos!), cu trimitere
exclusiv` la Independen]a României.
{i pentru c` atât Declara]ia lui Kog`lniceanu, cât [i
Proclama]ia solemn` a principelui Carol, în mai 1877, nu
ar fi avut nicio valoare f`r` jertfa de sânge a armatei
române, ceea ce, spre îngrijorarea noastr`, tot mai pu]ini
amintesc, noi, militarii, în primul rând, avem obliga]ia
de a milita pentru impunerea acestui calendar. De mâine
chiar!
’’
PE LOC, REPAUS!
Observatorul militar
www.presamil.ro
Arta comunic`rii se face cu
semne [i cuvinte.
Arta conversa]iei se face cu idei.
Fiecare om are de parcurs cel pu]in un drum
care, de multe ori, îi dep`[e[te puterile, fiind [i
DREPTUL LA ZÂMBET
CRISTI VECERDEA-CRIV
19
GENERAL DE BRIGAD~
MARICEL D. POPA
cel mai lung drum din via]a lui: drumul c`tre sine însu[i. • Prezentul este
perioada de timp în care timpul trece cel mai repede. De aceea, deviza sau
parola temporal` – Tr`ie[te clipa! – nu poate fi asociat` decât prezentului.
• Dac` un om nu este preg`tit pentru întâlnirea sa cu Paradisul sau dac` nu
are convingerea c` acest lucru este posibil, el nu va întâlni Paradisul niciodat`.
• Când primi]i sfaturi de la neaveni]i, proceda]i ca la [tafet`: da]i-le mai
departe. • Inima este un organ anatomic mai puternic decât creierul. Ea
poate îndura foarte mult [i foarte multe. • Condi]ia intelectual` poate s` duc`
în spate o condi]ie fizic` precar`. Dar o condi]ie fizic` nu poate s` duc` în
spatele s`u o condi]ie intelectual` precar`. • Atunci când te afli în fa]a unei
[anse de a ob]ine un lucru, pentru a fi motivat, gânde[te astfel: poate
c` nu vei avea norocul s` ajungi în posesia lui, dar, cu certitudine, este
delicat` postura de a nu-l avea... • Dac` fiecare om s-ar str`dui ca, în tot ceea
ce gânde[te [i face, s` fie el însu[i, în lume ar fi armonie, cât de cât. Dar, din
p`cate, fiecare om depune eforturi exagerate ca s` semene cu altcineva, ca s`-i
imit` pe al]ii. • Marca]i de un trecut pe care, de obicei, noi nu l-am gestionat
în totalitate, [i având la orizont conturul dezirabil, dar înc` incert al viitorului,
ignor`m ceea ce este cel mai important pentru noi: prezentul. • To]i oamenii
de succes din lume se aseam`n` prin dou` tr`s`turi comune: în primul rând,
fiecare are un scop în via]` [i, în al doilea rând, fiecare se preg`te[te continuu,
astfel încât, în orice moment, s` aib` capacitatea de a-[i atinge scopul. • Toate
ac]iunile, dar absolut toate, au un cost al lor. Inclusiv statul degeaba. {i
inclusiv prostia.• Realitatea este plin` de exemple dramatice de nepotriviri
care exist` între oameni [i scopurile lor în via]`. Uneori dramele se accentueaz`,
atunci când oamenii încearc` s` se schimbe, l`sându-[i idealurile intacte, f`r`
a le modifica [i pe ele. • Iat` o zicere a lui Henri Coand`: „Mul]i indivizi din
societatea modern` sunt ca barcagiii: trag la vâsle, dar stau cu spatele la
viitor". • Oameni buni, v` rog s` nu v` pierde]i entuziasmul! Ve]i începe s`
îmb`trâni]i. • Vrei s` duci la bun sfâr[it un lucru? Cred c` varianta optim`
este aceea de a-l începe. • Un intelectual adev`rat este omul a dou` lumi
paralele: una ideal`, virtual`, a ideilor [i alta, frust`, concret`, a realit`]ii. În
acest context, condi]ia intelectualului este dat` de confruntarea dintre cele
dou` lumi. • Îndeplinirea permanent` [i performant` a unor obiective pe care
]i le-ai propus nu se poate face decât în detrimentul altor lucruri sau probleme.
Important este ca s` prevaleze gândul cel bun. • Prin cititul reclamelor de
publicitate, lectura a fost profund revolu]ionat`, intrând într-o epoc` nou`, din
care nu prea sunt [anse mari de a mai ie[i... • Oamenii sunt egali prin na[tere
[i prin moarte. Îi diferen]iaz` doar ceea ce fac ei pe distan]a dintre cele dou`
repere. • Mersul pe brânci a fost un salt uria[ c`tre evolu]ie. Având în vedere
faptul c` s-a plecat de la mersul târâ[. • Vorbele zboar`. Poate c` a[a este cel
mai bine. [i mai este bine [i faptul c` pentru ele nu s-au proiectat
voliere. • Asigura]i unei hârtii drumul necesar, astfel încât ea s` coboare de la
o în`l]ime cât mai mare posibil. {i ve]i observa ce efecte va produce în sistem, cât
de multe alte hârtii va genera, la ce termene [i cu ce vitez`... Dac` poate avea
dou`-trei semn`turi [i [tampile în plus, efectul poate fi magnific. Poate chiar
sc`pa de sub control. • Timpul pentru reform`, pentru transformare poate veni
în orice clip`. Dar depinde de noi cum îl folosim, dac` îi în]elegem mesajul. •
Nimeni nu poate lupta împotriva r`ului decât dac` face bine. Puterea exemplului
func]ioneaz` oriunde [i oricând. • A avea pil` nu este o condi]ie necesar`
pentru a câ[tiga. Dar a nu avea pil` poate s` fie o cauz` suficient` pentru a nu
câ[tiga. • Dac` lucrurile în care credem se bazeaz` pe adev`r, iar noi suntem
bine inten]iona]i [i gândim pozitiv, creativ, nu avem motive s` ne fie team` de
ceva. • Nu exist` norm`, înv`]`tur`, tez`, doctrin` care s` nu poat` fi transformat`
în dogm`. Totul depinde, îns`, de flexibilitatea noastr` sau, altfel spus, cât de
rigid o accept`m [i o aplic`m. • Arta comunic`rii se face cu semne [i cuvinte.
Arta conversa]iei se face cu idei. • Voca]ia de înving`tor nu poate exista decât
la o persoan` care nu este motivat` doar de ceea ce a f`cut pân` atunci, ci, mai
ales, de ceea ce poate s` fac`. • Eficien]a unei prostii nu poate fi analizat` decât
în func]ie de cât` inteligen]` poate bloca. • Cel mai mare bine care i se poate
face unui cal este acela de a nu fi confundat cu un m`gar.

20 Observatorul militar Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
IMPACT www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
UN PROIECT
PENTRU VIITOR
Vineri, 31 mai a.c., la Centrul 48 comunica]ii
[i informatic` strategic`, cu ocazia Zilei
Interna]ionale a Copilului se va promova proiectul
Sunt mândru de p`rin]ii mei. Cu acest prilej se vor
desf`[ura urm`toarele activit`]i: prezentarea
ofertei educa]ionale pentru arma comunica]ii [i
informatic`; expozi]ie de fotografii cu tema Militarii
români în teatrele de opera]ii; expozi]ie de tehnic`
[i armament; expozi]ie de tehnic` de comunica]ii
[i informatic` în func]iune, cu tehnica cea mai
modern` din dotarea Armatei Române; exerci]ii
demonstrative cu tehnic` de comunica]ii [i
informatic`; întâlnire cu militarii DCM E participan]i
la misiunea din TO Afganistan; vizitarea s`lilor de
specialitate [i a bazei logistice de instruire de
comunica]ii [i informatic`; vizitarea Muzeului
Comunica]iilor [i Informaticii, filial` a Muzeului
Militar Na]ional Regele Ferdinand I; expozi]ie
documentar` de fotografii cu tema: 140 de ani de
la înfiin]area armei comunica]ii [i informatic`;
prezentarea unei sta]ii de radioamator; dou`-trei
reconstituiri istorice; atelier de aruncare a grenadelor
de mân` de exerci]iu la precizie; activit`]i
sportive: fotbal, tenis de câmp, tenis de mas`,
volei, baschet; videoconferin]` surpriz` între
militarii afla]i în TO Afganistan [i copiii acestora
veni]i în vizit` la unitate; servirea mesei preparat`
la buc`t`ria de campanie etc.
ANIVERS~RI
Consiliul director al Asocia]iei
Cadrelor de Chimie Militar` în
Rezerv` [i în Retragere Costin D.
Neni]escu Bucure[ti transmite
membrilor care în lunile mai [i iunie
împlinesc frumoase vârste, ur`ri de
s`n`tate, fericire [i împlinirea celor
dorite în via]` al`turi de cei dragi:
general-maior ing.(r) Dumitru
Prunache, coloneii ing.(r) Constantin
Mirea, Ion Niculescu [i Petre
Bodoga, coloneii (r) Nicolae Carapancea,
Nicolae Manea, Petre Iancu,
Dumitru Iord`nescu, Dinu Ili]oi,
Ionic` Ionescu [i locotenent-colonelul
Constantina Iordache. La mul]i
ani! Lor [i tutror membrilor asocia]iei
care-[i serbeaz` ziua onomastic`
la s`rb`torirea Sfin]ilor Împ`ra]i
Constantin [i Elena, precum [i la
Sfin]ii Petru [i Pavel.
Consiliul Director al ACMRRTIRE
ureaz` mult` s`n`tate, via]` lung` [i
multe satisfac]ii al`turi de familie [i
cei dragi, urm`torilor membrii ai
asocia]iei care în cursul lunii mai 2013
împlinesc frumoase vârste dup` cum
urmeaz`: coloneii ing. Ionel Teodorescu,
Constantin Medeleanu, P`tru
Filip, Viorel Munteanu, Chircu
Bogza, coloneii Nicolae Barbu,
Nicolae Gazdovitz, Vasile Mogo-
[anu, Dumitru Balot`, Vasile Butuc,
Ion Mihai, locotenen]i-coloneii Dorin
Marian Cârlan, Gheorghe Urzic` [i
maistrul militar Gheorghe Nicolae.
Transmitem acelea[i ur`ri [i membrilor
asocia]iei care în luna mai î[i
serbeaz` ziua onomastic` de Sfin]ii
Constantin [i Elena.
Consiliul de conducere al ADMRR
Al. I. Cuza ureaz` urm`torilor membri
ai Asocia]iei care, în luna mai
2013, î[i serbeaz` ziua de na[tere:
generalii (r) Constantin Apetroaie,
Constantin Croitoru, Gheorghe
Gârlea, Radu Ign`tescu, Victor
Negulescu, Petre Petre, Constantin
Pi[tea, coloneii/comandorii (r) Ioan
Cîmpeanu, Dumitru Dobre, Constantin
Dumitrescu, Sorin En`chescu,
Constantin Ene, Costel-
Ninel Georgescu, George Lungu,
Nicolae P`[cu], Gheorghe Simion,
Ioan Stoica, Dinu {erbu, Virgil Radu
[tefan, Ioan Todericiu, locotenentcolonelul
(r) Mihai Mireu]`, mult`
s`n`tate, via]` lung`, multe bucurii
[i satisfac]ii, al`turi de familie [i de
to]i cei dragi! S`n`tate [i bucurii
pentru cei care s`rb`toresc ziua
onomastic` de Sfin]ii Constantin
[i Elena. La mul]i ani!
Filiala Jude]ean` Mihai Viteazul
Dolj a ANCMRR prin pre[edintele
Filialei, generalul de brigad` (r) ing.
Gheorghe Grecu, îi felicit` c`lduros
pe cei care împlinesc frumoase vârste
în luna lui Florar, precum [i pe cei
care poart` numele Sfin]ilor Constantin
[i Elena, [i le ureaz` ani mul]i [i
lini[ti]i al`turi de cei dragi: coloneii/
comandorii (r) Octavian Andrei,
Marinel Florescu, Ion Stan, {tefan
Lupu, George Lungu, Cristian Muscalu,
Gheorghe Nichita, Ecaterina
Oroviceanu, Titu Scarlat, Virgil Tomescu,
Vasile Teodorescu, Alexandru
}inc, Petre Pârvu, locotenen]icoloneii
(r) Dumitru Cargol, Otto
C`lug`ru, Nicolae D`ogaru, Iosif
Iacob, Marius Mohora, Marinic`
Popa, Gheorghe Pall, D`nu] Purgariu,
Grigore [tirbu, Constantin T`nasie,
maiorii (r) Marian Cuculici, Marius
Cioroianu, Vasile Gavrilescu, Petre
Mitoiu, Ion Pagila, Ion Tomescu,
c`pitanii (r) Ion Diaconescu, Iosif
Panait, [tefan Militaru, Ion Tivic, Ovidiu
V`duva, Costel Cotman, sublocotenentul
(r) Ilie C`ld`raru, mai[trii militari
principali/plutonierii adjutan]i (r)
Petrea Agapie, Valeriu Boangiu, Ion
Bojan, Ilie B`lu]`, Titu B`r`gan, Victor
B`rbulescu, Lucian Coand`, Vasile
Dolea, Constantin Dinc`, Alexandru
Ghi]`, Dumitru Ionele, Constantin
Ghi]`, [tefan Neam]u, Constantin
Lucian, Dumitru Nae, Sever Negrea,
Iovan Petcu, Aurelian Predoi, Florin
R`du], Toma Sârbu, Dumitru Sanda,
Dan {andru, Ion Tecuci, Ion Troac`,
Marin Vasilcoiu, Petre Vasile,
Constantin Zaharia, Ionel Asmarandi,
Florea Ro[u, Mimi Georgescu. La
mul]i ani, stima]i camarazi!
Membrii Biroului Permanent al
Filialei Jude]ene Mircea cel B`trân
Giurgiu al A.N.C.M.R.R. transmite
cele mai sincere ur`ri de s`n`tate [i
via]` lung`, încununat` cu satisfac]ii [i
împliniri celor care împlinesc generoase
vârste în luna lui Florar [i a
onomasticilor Constantin [i Elena,
potrivit datinilor cre[tin-ortodoxe
astfel: comandorii/coloneii (r) Victor
Velef, Gogu Mo]an, Nicolae Baciu,
Constantin Iancu, Constantin Ioni]`,
T`nase Udri[te, Ion Cov`cescu, Viorel
Gicu Marin, Gheorghe Pantazic`,
c`pitani-comandorii/locotenen]icoloneii
(r) Aurel Prodan, Eugen
Dumitru, Ilie Preda, Nicolae Lungu,
Ilie [tefan, Constantin Vasile, c`pitanii
(r) Viorel Cojocaru, Cristian Banu,
locotenentul (r) Dumitru Croitoru,
mai[trii militari (r) Ion G`lbeaz`,
Constantin Theodoru, Constantin
Chiriciu, plutonierii-adjutan]i (r)
Marian Andrei, Mihai Bi[ti, Octavian
Iulian P`un, Ion Ionescu, Nicolae
Negril`, Nicolae Mierlea, Cornel
Cucu, Gheorghe B`lea, precum [i
doamnele Elena Urdoi, Gabriela
Constantin, Cornelia Mihalcea, Elena
CEREMONIE MILITAR~
LA CIMITIRUL BELLU
FRUNTA{ CRISTIAN LENGA
cristian.lenga@presamil.ro
Joi, 9 mai, la Cimitirul Bellu, cu prilejul unei ceremonii militare
au fost depuse coroane de flori în memoria generalului de corp de
armat` Constantin Cristescu, la împlinirea a 90 de ani de la trecerea
acestuia în eternitate.
La eveniment au participat [eful Direc]iei instruc]ie [i doctrin`
din SMG, general de flotil` aerian` Florian R`pan, [eful Direc]iei
instruc]ie [i doctrin` din SMFT, generalul de brigad` Mihai Ciungu,
loc]iitorul [efului Instruc]iei [i Doctrinei din SMFT, colonel dr.
Adrian Stroe, acesta din urm` evocând personalitatea generalului
Cristescu printr-un discurs.
La mormântul generalului de corp de armat` Constantin
Cristescu, au fost depuse coroane de flori, din partea Statului Major
General, a Statului Major al For]elor Terestre [i a Asocia]iei Na]ionale
Cultul Eroilor Regina Maria.
Generalul de corp de armat`, Constantin Cristescu, s-a n`scut
la 2 decembrie 1866, la P`dure]i, jude]ul Arge[. Este considerat
creatorul [colii de stat major din Armata României. În anul 1913 a
contribuit la elaborarea planurilor de opera]ii ale armatei române.
Sub conducerea sa, a fost elaborat Planul de campanie al armatei
române pentru 1916 - Ipoteza Z [i a avut o contribu]ie important` la
elaborarea Planului de campanie pentru anul 1917. De asemenea,
a comandat Armata I pe timpul preg`tirii marii b`t`lii de la M`r`[e[ti.
Ca [ef al Marelui Stat Major, dup` R`zboiul de reîntregire, a
coordonat procesul de rea[ezare a sistemului militar na]ional al
României Mari. Sub îndrumarea sa, a fost elaborat` în 1923 Legea
organiz`rii armatei (aprobat` de Parlament în 1924).
Pârvu, Constan]a Trânc`, Elena Cauc,
Elena Buturug`.
FUNC}II SCOASE
LA CONCURS
{coala de Aplica]ie pentru Unit`]i
Sprijin de Lupt` General Eremia
Grigorescu scoate la concurs urm`toarele
posturi didactice vacante la
Baza de Instruire pentru Ap`rare
CBRN Muscel, astfel: La catedra
cursuri formare [i carier` – Ap.
CBRN: - 1 (una) func]ie instructor
superior – (locotenent-colonel -
246); La catedra cursuri de nivel –
Ap. CBRN: 1 (una) func]ie instructor
superior – (locotenent-colonel -
246) [i 1 (una) func]ie instructor [ef
– (maior - 246); La Baza de antrenament
[i logistic` didactic` – 1
(una) func]ie instructor – (maior –
020). Concursul se va desf`[ura în
condi]iile prev`zute de Ordinul
ministrului ap`r`rii na]ionale nr. M.4
din 11.01.2002 pentru aprobarea
Instruc]iunilor privind corpul instructorilor
militari din institu]iile militare
de înv`]`mânt. Data limit` privind
înscrierea la concursuri este de 30
de zile calendaristice de la data
public`rii anun]ului în Observatorul
Militar. Concursul se va desf`[ura
dup` 15 zile de la încheierea înscrierii.
Informa]ii suplimentare se
pot ob]ine la sediul Bazei de Instruire
pentru Ap`rare CBRN Muscel,
str. M`r`[ti, nr. 48, Câmpulung
Muscel, telefon 0248.533.343,
interior 107.
Institutul pentru studii politice de
ap`rare [i istorie militar` organizeaz`
concurs pentru ocuparea urm`toarelor
func]ii: - cercet`tor [tiin]ific
gradul I în Sectorul de istorie militar`
din Directoratul programe studii
de ap`rare (civil); - cercet`tor [tiin]ific
gradul II în Sectorul strategii de
ap`rare din Directoratul programe
studii de ap`rare (militar); - cercet`tor
[tiin]ific gradul II în Sectorul
sisteme de securitate din Directoratul
programe studii de securitate
(civil); - cercet`tor [tiin]ific gradul II
în Sector istorie militar` din Directoratul
programe studii de ap`rare
(civil); - cercet`tor [tiin]ific gradul II
în Sectorul strategii de securitate
din Directoratul programe studii de
securitate (civil); - cercet`tor [tiin]ific
gradul III în Sectorul istorie militar`
din Directoratul programe studii de
ap`rare (civil); - cercet`tor [tiin]ific
gradul III în Sectorul strategii de
ap`rare din Directoratul programe
studii de ap`rare (civil); - cercet`tor
[tiin]ific în Sectorul strategii de
ap`rare din Directoratul programe
studii de ap`rare (civil); - cercet`tor
[tiin]ific în Sectorul strategii de
securitate din Directoratul programe
studii de securitate (civil). Concursul
se organizeaz` la sediul Institutului
pentru Studii Politice de
Ap`rare [i Istorie Militar`. Probele
de concurs [i dosarul de înscriere
sunt cele prev`zute în Legea nr.
319/2003 [i a Ordinului MECTS
nr. 6560/2012. Dosarele de înscriere
la concurs se pot depune la
sediul Institutului pentru Studii
Politice de Ap`rare [i Istorie Militar`
în termen de 30 de zile de la data
public`rii anun]ului în s`pt`mânalul
Observatorul militar. Rela]ii suplimentare
se pot ob]ine la telefon
021/313.79.55. Persoane de contact:
colonel Florin Mirodonie [i
p.c.c. Lauren]iu Ionescu.
PROMO}II
Promo]ia 1978 a Academiei Militare
Generale (Universitatea Na]ional` de
Ap`rare Carol I) organizeaz` în zilele
de 6 [i 7 septembrie 2013, s`rb`torirea
împlinirii a 35 de ani de la absolvire.
Prezen]a participan]ilor se va face în
ziua de 6 septembrie 2013, pân` la
orele 13.00, în incinta Universit`]ii
Na]ionale de Ap`rare. Pentru o corect`
evaluare a nevoilor de sprijin din partea
organizatorilor privind cazarea [i masa,
rug`m colegii, care doresc s` ne
onoreze cu prezen]a, s` confirme
participarea pân` la 15 iulie 2013, prin
depunerea unei sume de 250 lei de
persoan` în contul RO21RNCB00-
75035202880020, pe numele Constantin
Neagoe, deschis la BCR, sector
4, Bucure[ti. Tot pân` la aceea[i dat`,
rug`m precizarea nevoilor de cazare
[i op]iuni pentru program. Programul
de principiu este urm`torul: 6 septembrie
2013 – întâlnirea absolven]ilor în
aula Universit`]ii Na]ionale de Ap`rare
Carol I (ora 14.00) [i masa festiv` la
Restaurantul Militar Bucure[ti (ora
18.00); 7 septembrie 2013 – op]ional
– masa de diminea]` (ora 09.00) [i
vizitarea cl`dirii Parlamentului României,
Stadionul Arena Na]ional` [i alte
obiective propuse de participan]i (ora
10.00). Pentru detalii suplimentare,
v` rug`m s` contacta]i colectivul
de organizare format din general
dr. Mircea Mure[an, telefon 0723-
621555, general de brigad` (r) Constantin
Neagoe, telefon 0744492759
e-mail: costyneagoe33@gmail.com,
general de brigad` (r) Gheorghe
Feraru, telefon 0722682279 [i colonel
prof. dr. Lucian St`ncil`, telefon
0723237524.
Promo]ia 1988 a Liceului Militar
Tudor Vladimirescu din Craiova organizeaz`,
în data de 22 iunie 2013,
LACRIMILE {I DORUL R~MÂN…
PLUTONIER-MAJOR LUCIAN IRIMIA
lucian.irimia@presamil.ro
Duminic`, 28 aprilie, în cimitirul Eternitatea din Ia[i, militarii au comemorat
[apte ani de la tragicul incident din Irak, în care camaradul lor, sublocotenentul
(p.m.) BOGDAN VALERIU HÂNCU, a c`zut la datorie.
La ceremonia religioas`, al`turi de familie [i prieteni, au participat [eful Statului
Major General, general-locotenent {tefan D`nil`, comandantul Diviziei 2 Infanterie
Getica, general de brigad` Nicolae Ciuc`, [i comandantul Brig`zii 15 Mecanizat`
Podu Înalt, general de brigad` Vasile Roman, camarazi din teatrul de opera]ii, fo[ti
colegi, cadre militare active [i în rezerv`, reprezentan]i ai autorit`]ilor locale.
Au trecut [apte ani grei de când camaradul nostru a plecat dintre noi. A l`sat în
urm` un gol imens, pe care timpul nu a reu[it s` îl umple. Zâmbetul lui Bogdan [i
felul s`u de a fi au r`mas în sufletele noastre. Lacrimile [i dorul r`mân, mai ales
pentru cei apropia]i.
COMEMORARE LA BRA{OV
Vineri, 10 mai, la Bra[ov, a avut loc comemorarea sublocotenentului (pm)
VALERIC~ LEU, c`zut la datorie în Afganistan, la 12 mai 2010, în timpul unei
misiuni de interven]ie pentru securizarea unei c`i de acces pe autostrada A1 (Qalat-
Kabul).
So]ia, familia [i camarazii s`i au cinstit memoria eroului, printr-o slujb` religioas`,
la monumentul din curtea Batalionului 229 Sprijin Logistic [i la mormântul s`u din
Cimitirul Municipal din Bra[ov. Vân`torii de munte nu î[i uit` eroii. De fiecare dat`,
ei sunt al`turi de familiile greu încercate. {i de aceast` dat`, militarii ce au însemn
de arm` cetina de brad au v`rsat o lacrim` pentru unul dintre eroii lor. Dup` slujba
religioas`, s-au citit date despre personalitatea [i activitatea sublocotenentului (pm)
VALERIC~ LEU [i s-au depus coroane de flori. Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
întâlnirea de 25 ani de la terminarea
liceului. Absolven]ii promo]iei sunt
invita]i s` participe la activit`]ile organizate
cu aceast` ocazie. Costul estimativ
este de 200 lei/persoan`, fiind
stabilit ulterior în func]ie de num`rul
de participan]i. În vederea organiz`rii
în cele mai bune condi]ii, cei care
doresc s` participe, sunt ruga]i s` trimit`
un avans în valoare de 100 lei/persoan`,
pân` la data de 20.05.2013.
Avansul se depune în contul RO 92
INGB 0000 9999 0094 8109 deschis
la ING Bank, Office Craiova Olte], str.
Olte] nr.14-16, Bl. IJK, pe numele Dinu
Liviu Lauren]iu. Deponen]ii vor
specifica numele [i prenumele fiec`rui
participant în parte. Rela]ii suplimentare:
Liviu Dinu, tel. 0745 127 266,
email: dinuliviu2002@yahoo.com.
Promo]ia 1988 a {colii Militare
de Ofi]eri Activi de Transmisiuni din
Sibiu, organizeaz`, în perioada
16-18.08.2013, începând cu ora 17,
activit`]i dedicate anivers`rii a 25 ani,
de la absolvirea [colii! Absolven]ii sunt
invita]i s` participe la activit`]ile
organizate cu aceast` ocazie.Informa]ii
suplimentare pe www.trs88.rcsn.ro.
Nu ezita]i s`-i contacta]i pe colegii Dan
R`c`[an - tel. 0729-890830, 0369-
401903, Dan Lupa[cu - tel. 0744-
381505, RMNC 1001-404 sau
Gheorghe Olan - tel. 0722-808474,
tel. RMNC 2113-511.
Promo]ia 1988 a {colii Militare
de Ofi]eri Activi de Transmisiuni
din Sibiu, organizeaz`, în perioada
16-18.08.2013, începând cu ora 17.00
activit`]i dedicate anivers`rii a 25 ani,
de la absolvirea [colii. Absolven]ii sunt
invita]i s` participe la activit`]ile
organizate cu aceast` ocazie. Informa]ii
suplimentare pe www.trs88.rcsn.ro
[i nu ezita]i s`-i contacta]i pe colegii
Dan R`c`[an tel. 0729 890 830, 0369
401 903, Dan Lupa[cu tel. 0744 381
505, tel. RMNC 1001/404 sau
Gheorghe Olan tel. 0722 808 474, tel.
RMNC 2113/511.
Promo]ia 1993 a Institutului Militar
de Artilerie [i Rachete Antiaeriene
General Bungescu organizeaz`, în
perioada 28-30.06.2013, la sediul
Academiei For]elor Aeriene din
Bra[ov, întâlnirea prilejuit` de împlinirea
a 20 de ani de la absolvire. Costul
estimativ pentru participare este de
200 lei/persoan`. Doritorii sunt ruga]i
s` depun` banii în contul RO21 RZBR
0000 0600 0587 7730, deschis la
Banca Raiffeisen, pe numele lui Laurian
Gherman, pân` la data de 20 mai 2013.
Pentru detalii suplimentare pot fi
contacta]i: Laurian Gherman, tel. 0721
122 179, Cornel Badea, tel. 0724 546
476 sau Constantin Spînu, tel. 0764
402 720.
DECESE
Colectivul Direc]iei Hidrografice
Maritime anun]` cu triste]e decesul
contraamiralului (rtr) CONSTAN-
TIN NECULA, cel care a coordonat,
în calitate de comandant, transformarea
Serviciului Hidrografic Maritim
în Direc]ia Hidrografic` Maritim`.
Colegii din U.M. 01769 Bac`u
sunt al`turi de doamna Coca Vizitiu
în momentele dificile, pricinuite de
trecerea în nefiin]` a scumpei sale
mame. Sincere condolean]e [i întreaga
noastr` compasiune familiei îndurerate.
Dumnezeu s` o odihneasc`
în pace!
Camarazii, colegii [i prietenii sunt
al`turi de colonelul Liviu Cic`nescu
[i familia acestuia în greaua încercare
prilejuit` de trecerea la cele ve[nice
a socrului s`u. Sincere condolean]e
familiei îndoliate! Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!
Conducerea Statului Major al
For]elor Navale anun]`, cu profund
regret, trecerea în nefiin]`, vineri, 10
mai, a contraamiralului în retragere
NECULA CONSTNTIN, la venerabila
vârsta de 98 de ani. Contraamiralul
Necula a devenit ofi]er de marin` în
anul 1936. În timpul celui de Al Doilea
R`zboi Mondial, a fost comandant
pe Remorcherul Istria, din compunerea
Flotei de la Constanta, ajungând
în anul 1944 comandantul
Portului Militar Constan]a. Dup`
r`zboi, s-a dedicat activit`]ii hidrografice,
în perioada 1954-1956 fiind
comandantul Direc]iei Hidrografice
Maritime, structur` ce s-a dezvoltat
în ace[ti ani, transformându-se din
Serviciul Hidrografic în Direc]ia
Hodrografic`. În anul 1958, a trecut
în rezerv`, dar [i în via]a civil`
activitatea contramiralului Constantin
Necula s-a desf`[urat în domeniul
naviga]iei, ocupând func]ii
specifice, precum: [eful Sec]iei C`i
Navigabile Gala]i sau [eful Unit`]ii
de Nave Fluviale Dobrogea.
Personalul Comandamentului
Diviziei 2 Infanterie Getica este al`turi
cu gândul [i cu sufletul de colegul
lor, locotenent-colonelul Doru-
Gabriel Stan, în aceste momente de
grea încercare, provocate de dureroasa
dispari]ie a tat`lui s`u. Sincere
condolean]e familiei îndoliate!
Dumnezeu s`-l odihneasc` în pace!
Membrii OJCMRR Prahova [i
AJCE Prahova î[i exprim` profundul
regret pentru dispari]ia prematur` a
colonelului (rtr) STAN JAN pe data
de 29 aprilie 2013. Dumnezeu s`-l
odihneasc` în pace!

Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Dezlegare la careul
DEFINI}II SPIRITUALE
din Observatorul militar nr. 17/2013
FOTO: EUGEN MIHAI
COGITO
ÎN LUMINA
ASTRELOR
PLUTONIER ELENA-IRINA SPILC~
irina.spilca@presamil.ro
OPERA}IE
CALEIDOSCOP
Ca s` descrii [i s` iube[ti natura, trebuie tu însu]i s` fii amantul ei.
Cum se comport` leii în plan
profesional. Nativii zodiei leu
sunt oameni pragmatici [i [tiu
cum s` speculeze orice ocazie
oferit`, mai ales în plan
profesional. Au obiceiul, ca
atunci când sunt nemul]umi]i
sau se simt nedrept`]i]i, s`
atace, f`r` mil`, oamenii ori
persoanele vinovate pentru
ceea ce li se întâmpl`.
Înregistreaz` în cariera lor
multe urcu[uri [i coborâ[uri.
MAISTRU MILITAR PRINCIPAL CRISTIAN GHIZDEANU
PRIMAVARA, RADE, ARATA, IZ, TARMURI,
BEJENIE, AD, E, IOTA, EGO, ANGRO,
CREM, G, N, NARE, A, AGILI, ITA, ARAMA,
INS, OTET, FACIL.
VASILE CONTA
CRIPTOGRAFIE
MARIN~: (6,10,2,9,2,4)
{TIA}I C~...
Observatorul militar
www.presamil.ro
21
COLONEL (R) TEODOR AMZOI
Dezlegare la CRIPTOGRAFIA LA |N~L}IME (5,5,2,5,6)
din Observatorul militar nr. 17/2013:
…Zilnic, în întreaga lume, se trimit peste 35 de miliarde de e-mailuri?
…Exploratorul Teodor Gh. Negoi]` a devenit primul român care a ajuns la
Polul Nord, în 1995?
…Iarna anului
1932 a fost atât
de n`prasnic` în
SUA, încât Cascada
Niagara a
înghe]at bocn`?
Iar cursul aceleia[i
cascade a fost întrerupt
timp de o
jum`tate de or`, în
1848, când un sloi
de ghea]` a blocat
sursa izvorului?
Berbec (21 martie-20 aprilie): Buna dispozi]ie v`
caracterizeaz` [i reu[i]i s`-i anima]i pe cei care stau în preajma
dumneavoastr`. La serviciu vi se repartizeaz` sarcini care v`
streseaz`.
Taur (21 aprilie-20 mai): P`rerile de r`u v` cuprind [i
v` întoarce]i, cu capul plecat, spre oamenii c`rora le-a]i întors
cândva spatele. Trebuie s` fi]i preg`tit pentru orice [i s` ave]i
r`bdare pentru a fi iertat.
Gemeni (21 mai-21 iunie): Vi se afund` cor`biile pe
plan profesional. Miza]i pe experien]a dumneavoastr`, dar se
pare c` pentru anumite persoane nu mai este suficient`. Trebuie
s` g`si]i o cale de compromis, altfel risca]i s` pierde]i multe leg`turi
avantajoase.
Rac (22 iunie-22 iulie): Momentele ce vin v` dau peste
cap toate a[tept`rile [i nu [ti]i cum s` reac]iona]i. Lucrurile
se precipit`, iar sentimentele dumneavoastr` sunt bulversate. Ave]i
nevoie de timp pentru a lua decizii pe termen lung.
Leu (23 iulie-22 august): Via]a dumneavoastr` începe
s` se limpezeasc`, iar norii care v-au patronat existen]a în
ultimele luni par a se risipi. Via]a de familie v` împline[te [i ave]i
curajul de a spera din nou.
Fecioar` (23 august-22 septembrie): Trage]i cu u[urin]`
concluzii în urma unor discu]ii aprinse cu o persoan` drag`.
Chiar dac` sunte]i con[tient c` gre[i]i, orgoliul v` împiedic` s` ceda]i.
A
D
S
V
O
PESTE CULMI DE MUN}I |NAL}I.
E
M
...Inventatorul de drept al becului nu este americanul Thomas Alva Edison?
Becuri – mai precis l`mpi electrice Starr – existau cu aproximativ 50 de ani înainte ca
Edison s` aplice pentru patentul s`u, în 1879. În plus, inventatorul britanic Joseph
Swan a primit patentul pentru aceea[i inven]ie, chiar cu un an mai înainte. Au
existat unele conflicte juridice, dar Edison a fondat compania ce avea s` devin`
ulterior General Electric [i i-a cump`rat drepturile britanicului.
...Cel mai puternic laser din lume, Nova Laser de la Lawrence Livermore National
Laboratory, USA, poate genera un puls de energie egal` cu 100.000.000.000.000
wa]i, pentru 0, 000000001 secunde, asupra unei ]inte de m`rimea unui fir de nisip?
...Telescopul Spa]ial Hubble cânt`re[te 10.896 kilograme, are 13,1 metri lungime
[i a costat nu mai pu]in de 2,1 miliarde de dolari pentru a fi construit?
...Cea mai mare temperatur` atins` într-un laborator de pe Terra a fost de
511.000.000 grade Celsius (920.000.000 grade Fahrenheit)? Performan]a a fost reu[it`
în cadrul Tokamak Fusion Test Reactor din Princeton, USA.
...Inventatorul submarinului este considerat olandezul Cornelius Jacobszoon
Drebbel? El a construit primul submarin func]ional în 1620. Cu toate acestea, ideea
nu a fost una nou`. Leonardo da Vinci crease schi]e ale unui submarin cu cel pu]in
100 de ani înainte. Drebbel a reu[it s` stea sub apele Tamisei pentru aproape trei ore.
...Ce s-ar întâmpla dac` am arde tot combustibilul aflat pe P`mânt? Aceasta ar
dura pân` în anul 2300 [i va duce la o cre[tere a temperaturii medii pe glob cu 80 de
grade Celsius, iar topirea calotelor polare ar duce la cre[terea nivelului oceanului
planetar cu [apte metri. În regiunile polare, schimbarea va fi mai dramatic`, acolo
temperatura putând cre[te cu 20 de grade Celsius. Consecin]ele ar fi dezastruoase.
ILARION BARBU
Balan]` (23 septembrie-22 octombrie): C`l`toriile [i
vizitele sunt prioritare în agenda dumneavoastr`. Sim]i]i nevoia
de relaxare [i medita]ie asupra întâmpl`rilor din ultimele luni.
Scorpion (23 octombrie-21 noiembrie): V` apropia]i
cu pa[i repezi de o reu[it` pe care o visa]i de mult` vreme.
Spa]iile verzi v` deschid apetitul pentru distrac]ie [i socializare.
S`get`tor (22 noiembrie-20 decembrie): Oscila]i între
doi oameni dragi [i cu greu reu[i]i s` alege]i cu cine s` v`
petrece]i timpul. V` concentra]i asupra sarcinilor de serviciu,
deoarece vre]i s` face]i impresie bun` în fa]a superiorilor.
Capricorn (21 decembrie-19 ianuarie): Aten]ia [i felul
în care aborda]i situa]iile, mai mult sau mai pu]in dificile, de la
locul de munc`, v` aduc în aten]ia unor oameni cu greutate. Vi se
pun la încercare abilit`]ile de organizator [i experien]a în lucrul cu
oamenii.
V`rs`tor (20 ianuarie-18 februarie): Constata]i c` v`
pricepe]i de minune s` intermedia]i anumite st`ri conflictuale
ori incerte. Sunte]i un bun ascult`tor [i vorbitor, iar prietenii apeleaz`
cu interes la în]elepciunea dumneavoastr`.
Pe[ti (19 februarie-20 martie): Judeca]i aspru [i pripit
anumite persoane f`r` a avea r`bdarea de a le cunoa[te cu
adev`rat. Ave]i un program înc`rcat, dar ]ine]i cu tot dinadinsul s`
petrece]i timp [i cu persoana iubit`.

22 Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
FINANCIAR www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
Pre[edintele B`ncii Mondiale, Jim Yong Kim:
ROMÂNIA A F~CUT PA{I URIA{I PE CALEA CRE{TER I ECONOMICE
S`pt`mâna trecut`, pre[edintele B`ncii
Mondiale, Jim Yong Kim, s-a aflat în vizit` în
România, întâlnindu-se cu pre[edintele Traian
Basescu, cu premierul Victor Ponta, cu reprezentan]i
ai mediului de afaceri [i ai societ`]ii civile. În cadrul
întrevederilor, au fost discutate modalit`]ile optime
prin care Banca Mondial` poate sprijini în
continuare dezvoltarea ]`rii noastre.
Investi]ii strategice
în capitalul uman
Delega]ia B`ncii Mondiale,
condus` de Jim Yong Kim, a fost
primit` joi, 9 mai, la Palatul
Cotroceni, de pre[edintele României,
Traian B`sescu. În cadrul
întrevederii, Jim Yong Kim a apreciat
reformele pe care statul român le-a
întreprins de la începutul crizei, dar [i
faptul c`, datorit` acestor reforme, ]ara
noastr` se afl` în prezent în pozi]ia de
a avea cre[tere economic` [i de a ie[i
din procedura de deficit excesiv.
Totodat`, pre[edintele B`ncii
Mondiale a precizat c` institu]ia pe
care o conduce ar putea juca rolul de
consultant strategic în zonele r`mase
înc` nereformate, în contextul noii
strategii de ]ar` care urmeaz` a fi
elaborat` în acest an. Pre[edintele
Traian B`sescu a afirmat c` expertiza
acestei institu]ii financiare poate fi
foarte valoroas` în domenii în care
România înregistreaz` deficien]e
majore, cum sunt s`n`tatea, educa]ia
[i capacitatea administrativ`. De
asemenea, în cadrul întrevederii,
[eful statului a mai sus]inut [i c`
asisten]a tehnic` oferit` de Banca
Mondial` ar trebui s` fie direc]ionat`
c`tre asigurarea unei cre[teri
economice sustenabile pentru ]ara
noastr`, având în vedere c` reformele
structurale implementate în ultimii ani
au început s` dea roade.
Pe parcursul aceleia[i zile,
delega]ia B`ncii Mondiale s-a întâlnit la
Palatul Victoria cu primul-ministru
Victor Ponta. La finalul întâlnirii, Jim
Yong Kim a declarat pentru pres`:
România a f`cut pa[i uria[i pe calea
cre[terii economice, iar vestea bun` este
c` media veniturilor românilor a crescut
de la un sfert din media veniturilor din
Uniunea European` la aproape o
jum`tate din media UE, are o pia]`
deschis` [i institu]ii reformate. De
asemenea, vestea [i mai bun` este c`
venitul popula]iei s`race, cei 40 la sut`,
a crescut într-un un ritm mult mai rapid
decât la restul popula]iei (…). În
România deficitul fiscal a sc`zut de la
7,3% în 2009, la 2,5% în 2012, iar
Ministerul Muncii, Familiei, Protec]iei Sociale [i Persoanelor
Vârstnice (MMFPSPV) a lansat în dezbatere public` un
proiect de Ordonan]` de Urgen]` pentru modificarea Legii nr.416/
2001 privind venitul minim garantat [i a Legii nr.277/2010 privind
aloca]ia pentru sus]inerea familiei, în vederea reglement`rii
m`surilor speciale destinate beneficiarilor acestor legi pentru
acoperirea cheltuielilor suplimentare determinate de cre[terile
prognozate de pre]uri la energie electric` [i gaze naturale.
Proiectul de act normativ prevede majorarea nivelului venitului
minim garantat cu 8,5%, începând cu luna iulie 2013, [i cu 4,5
la sut`, începând cu ianuarie 2014. Totodat`, documentul mai
prevede majorarea limitei de venituri pân` la care se acord`
aloca]ia pentru sus]inerea familiei, de la 370 lei la 530 de lei
pentru un membru de familie, cu men]inerea a dou` intervale
de venituri 0 - 200 de lei/ persoan` [i 201 - 530 lei/ persoan`, dar
[i a cuantumului aloca]iei cu 30%, începând cu drepturile
aferente lunii iulie.
DOLARUL AMERICAN, ÎN APRECIERE
Moneda american` a reu[it s` se înt`reasc` cu peste un
procent în raport cu euro, s`pt`mâna trecut`, pe fondul
semnelor de redresare a sectorului muncii din SUA.
Astfel, la închiderea
[edin]ei de
tranzac]ionare de la
New-York, de vineri,
10 mai, paritatea
euro/dolar era cotat`
cu pu]in sub nivelul
de 1,2990, în timp ce
yenul japonez a
înregistrat valoarea
minim` a ultimilor
patru ani fa]` de
moneda SUA, de 101,6
unit`]i/dolar. Pe pia]a
valutar` de la
Bucure[ti, leul s-a
depreciat comparativ
cu euro, dolarul
american [i lira
sterlin`, dar a câ[tigat
teren în raport cu
francul elve]ian. În
ultima zi a s`pt`mânii
trecute, Banca
Na]ional` a României
(BNR) a cotat francul
elve]ian la 3,4818 lei,
în sc`dere cu 1,08%
fa]` de 3 mai.
Totodat`, BNR a afi[at
un pre] de 154,8886 de
lei pentru gramul de
aur.
ponderea datoriei publice in PIB este de
35%, comparativ cu media european`,
de 83%. Pre[edintele B`ncii Mondiale
a eviden]iat c`, în ciuda progresului
semnificativ f`cut, România r`mâne ]ara
cu cel mai ridicat nivel al s`r`ciei din
UE, mai mult de 30 de procente din
popula]ia sa tr`ind din mai pu]in de
cinci dolari pe zi. În acest context, Jim
Yong Kim ar`ta: Investi]iile în sistemul
de s`n`tate, în sistemul de educa]ie, în
protec]ia social` a celor mai s`raci
membri ai societ`]ii nu reprezint`
ajutoare sociale, ci investi]ii strategice în
capitalul uman, baza cre[terii
economice viitoare. O pia]` de munc`
flexibil`, ce va facilita transferul de la
un loc de munc` cu productivitate
sc`zut` la unul cu productivitate
mare, un mediu de afaceri mai
simplificat, precum [i o protec]ie
social` adecvat` pentru categoriile
vulnerabile sunt, în opinia
pre[edintelui B`ncii Mondiale,
câteva din coordonatele continu`rii
cre[terii economice pe plan local.
Radar economic
Infla]ia a crescut u[or în aprilie.
Pre]urile de consum au urcat luna trecut`,
fa]` de martie, cu 0,11%, rata anual` a infla]iei
avansând cu 0.04%, la 5,29%, conform datelor
recente publicate de Institutul Na]ional de
Statistic` (INS). În aprilie, m`rfurile
nealimentare s-au scumpit cu 0,17%, cele
alimentare cu 0,02%, iar serviciile cu 0,13%. De
la începutul anului, pre]ul produselor
alimentare au crescut cu 1,48%, pe fondul
scumpirii cartofilor (15,9%), legumelor [i
conservelor din legume (12,64%) [i fructelor
proaspete (7,16%). În topul sc`derilor se afl`
ou`le, care s-au ieftinit cu 26,32%. Tot în
primele patru luni ale acestui an, pre]urile
m`rfurilor nealimentare [i serviciilor au
crescut cu 2,57%, respectiv 0,74%, scumpiri
semnificative înregistrându-se la energie
electric` (10,31%), ]ig`ri (7,08%), ap`, canal,
salubritate (4,92%).
Avans de 30% la înmatricul`rile noi
de vehicule rutiere pentru transportul
pasagerilor, în primul trimestru. Potrivit
Direc]iei Regim Permise de Conducere [i
Înmatricul`ri Vehicule (DRPCÎV), în primele
trei luni din 2013, comparativ cu perioada
similar` de anul trecut, înmatricul`rile noi de
vehicule rutiere pentru transportul pasagerilor
au înregistrat o cre[tere de 30%, iar
Sursa: www.gov.ro
Venitul minim garantat
[i aloca]ia pentru
sus]inerea familiei
vor cre[te de la 1 iulie
Primul-ministru Victor Ponta a
ar`tat c` Guvernul României
împ`rt`[e[te în totalitate strategia [i
op]iunea B`ncii Mondiale, de a lupta
împotriva s`r`ciei, de a p`stra
echilibrele sociale de care o societate
modern` are atât de mare nevoie, în
acest sens anun]ând, în premier`, c`,
începând cu 1 iulie, venitul minim
garantat va cre[te, în medie, cu 13%,
în dou` tran[e, iar aloca]ia pentru
sus]inerea familiei va fi m`rit`, în
medie, cu 30%. Premierul Victor
Ponta a exemplificat [i câteva din
programele de asisten]` [i de
colaborare ale institu]iilor române[ti
cu Banca Mondial`: acordul privind
modernizarea sistemului de
administrare fiscal`, în valoare de 70
de milioane de euro, cu o dobând` de
sub 1%; modernizarea sistemului de
asisten]` social`, un împrumut de 500
de milioane de euro, cu aceea[i
dobând`, sub 1%; modernizarea
infrastructurii sistemului de justi]ie,
un proiect de 110 milioane de euro.
În finalul discursului s`u, premierul
României a mai declarat: Vreau s`
propunem B`ncii Mondiale
parteneriatele de care România are
nevoie pentru modernizarea
administra]iei sale, pentru aceast`
uria[` provocare care o reprezint` în
toate ]`rile din lume, modernizarea [i
eficientizarea sistemului de s`n`tate [i
o situa]ie specific` României, [i anume
o analiz` a poten]ialului sectorului
minier din România, pentru a vedea
cum putem s` îmbin`m poten]ialul
economic, crearea de locuri de munc`,
cu p`strarea mediului [i a
standardelor europene [i interna]ionale
de mediu.
înmatricul`rile noi de vehicule
pentru transportul m`rfurilor au
avansat cu 6,1%. La categoria
autoturisme, cre[terea a fost de
29,8%, la autobuze [i microbuze
de 29%, cel mai mare avans fiind
consemnat la mopede [i motociclete, unde
înmatricul`rile au urcat cu 39,9%.
Consumul de electricitate, în
sc`dere. INS informeaz` c`, în primul
trimestru din 2013, fa]` de aceea[i perioad` din
urm` cu un an, consumul final de electricitate a
sc`zut cu 4,5%, la 13,1 miliarde KWh, iar
resursele de energie electric` s-au redus cu
3,9%, la 15,7 miliarde KWh. În perioada
analizat`, consumul popula]iei s-a diminuat cu
1,7%. Sc`derea resursei de energie electric` a
fost cauzat`, în principal, de reducerea
produc]iei cu 2,5%. Astfel, produc]ia din
termocentrale a sc`zut cu 18,4%, la 7,8 miliarde
KWh, iar cea din centralele nuclearo-electrice
cu 2,4%, la 30,17 miliarde KWh. Cre[tere s-a
consemnat la produc]ia din hidrocentrale, cu
28,4%, la 33,7 miliarde KWh, [i cea din
centralele electrice eoliene, cu 699,4 milioane
KWh, la 1,34 miliarde KWh. În perioada
ianuarie-martie, exportul de energie electric` s-a
redus cu 4,8%, la 335,9 milioane KWh.
Investi]ie chinez` de 76 de milioane
de euro în jude]ul Giurgiu. Compania
chinez` Lightway Solar va construi un parc
fotovoltaic de 50 MW la Prundu, în jude]ul
Giurgiu, o investi]ie estimat` la de 610 milioane
yuani (76 mil. euro), relateaz` portalul PV
Magazine. Aproximativ 30% din aceast`
investi]ie va fi sus]inut` din fondurile
companiei, iar restul va fi acoperit` prin facilit`]i
de credit de la b`nci. În martie, Lightway Solar
a achizi]ionat prin intermediul subsidiarei
germane Lightway Deutschland compania Sun
Garden Coliba[i, pentru 2,49 milioane de euro,
preluare care îi permite intrarea pe pia]a
energiei solare din Europa de Est.
PAGIN~ REALIZAT~ DE LOCOTENENT-COLONEL GHEORGHE VI{AN

Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR S~N~TATE
www.presamil.ro
Am intrat în mai multe
rânduri în s`li de opera]ie,
mereu cu aceea[i team` în fa]a
pragului atât de sensibil dintre
via]` [i moarte, care aproape c`
se poate respira, în combina]ie cu
substan]ele tari, antiseptice. De
data aceasta, aveam s` intru cu
gândul la un reportaj mai amplu al
c`rui subiect se dovedea a fi unul
generos: o premier` în medicina
româneasc` de stat.
A[a c`, dota]i cu „artilerie
grea” [i pentru un reportaj de
televiziune, adic` dou` camere
video, trepiede, lumini [i
microfoane, împreun` cu
operatorii de imagine Marius
Gheorghe [i George Motoac`,
suntem preg`ti]i pentru marele
reportaj.
A[a cum se obi[nuie[te,
mergem s` prospect`m zona, s`
stabilim locurile din care se vor
imortaliza cele dou` opera]ii,
pentru c` aveau s` fie dou`
interven]ii, consecutive,
executate de aceea[i echip`.
Aveam îns` s` realiz`m, mai
devreme decât ne a[teptaser`m
[i nu pentru prima dat`, c`
socoteala de-acas` nu se prea
potrive[te cu cea din spital. Mai
pe scurt, elanul ne-a fost t`iat
brusc de doctori]a Florina Pinte,
cardiolog interven]ionist [i poate
cel mai bun specialist în domeniu
pe care îl are medicina
româneasc` la ora actual`, care,
ca un juc`tor de [ah ce-[i a[az`
piesele pe tabl`, începe s` ne
precizeze cum va ar`ta sala a
doua zi, la opera]ie. Aici va sta
ecograful, supravegheat de doi
medici cardiologi, dincolo vor fi
anestezi[ti, în col]ul acela va sta
echipa care se ocup` de
preg`tirea valvei, aici, la intrare,
se va afla tot instrumentarul etc.
Încet, încet, cu fiecare explica]ie,
disp`rea iremediabil locul mult
visat de noi pentru dispunerea
camerelor video. O sal` mic`, mai
exact un laborator de angiografie
în care aveau s` lucreze cel pu]in
paisprezece persoane. Ba mai
mult, chiar [i un ipotetic loc
pentru un simplu observator
începea s` devin` utopic. Singura
posibilitate de a imortaliza
opera]ia ar fi fost dup` un geam,
mai ales c` totul avea s` se
desf`[oare sub inciden]a razelor
X. De altfel, au fost pu]ine
momente în care am reu[it s`
discut`m cu doctori]a Pinte. Dup`
VIA}A CA O CURB~ A LUI GAUSS
C~PITAN CONSTANTIN MIREANU
constantinmireanu.presamil.ro
O
nou` premier` pentru sistemul medical de
stat din România a fost marcat` la Centrul
Clinic de Urgen]` de Boli Cardiovasculare al Armatei
Academician Vasile Cândea (C.C.U.B.CV.A.): implantarea
percutan` a unei proteze în pozi]ie aortic`, o abordare
clinic` modern` pentru tratamentul pacien]ilor
cu stenoze valvulare aortice care au contraindica]ii
pentru chirurgia conven]ional`. C.C.U.B.CV.A. este
primul spital de stat din România unde s-a implantat o
protez` valvular` aortic` transcateter.
opera]ie, când am reu[it s` o
interviev`m, tocmai salvase un
tân`r de 24 de ani cu infarct [i o
a[tepta pe masa de opera]ie un
copil sub anestezie, pentru o alt`
interven]ie. V-a[ dori doar pentru
dou` s`pt`mâni via]a mea, s`
v`d cum a]i rezista. Atât, dou`
s`pt`mâni, [i v` garantez c` a]i
fugi! Nu am contrazis-o. N-a[ fi
g`sit vreun argument, mai ales c`
apucasem s`-i citesc încordarea
pe chip dup` cele trei ore
petrecute în sala de opera]ie, atât
cât durase prima interven]ie.
Dac` v` imagina]i bunicul
ideal al c`rui chip
exprim` numai bun`tate [i
optimism, plinu], mignon, vesel
de parc` tocmai urmeaz` s`
plece într-o excursie ori la un
picnic [i nu la opera]ie, ei bine
acesta ar putea fi Petre Vornicu,
primul pacient pe care l-am
vizitat. Î]i transmite din buna sa
dispozi]ie instantaneu. Inginer
chimist, cu munc` de mare
r`spundere, pe timpul cât era în
activitate, Vornicu, acum în vârsta
de 71 de ani, este fericit c` s-a
întâmplat s` fie unul dintre cei doi
pacien]i ale[i pentru aceast`
interven]ie extrem de
costisitoare, minim invaziv`. S`
[ti]i c` m-am tot plimbat pe aici,
prin sec]ie. Cadrele medicale
sunt de-a dreptul fantastice. Î]i
dau încredere, se comport`
exemplar, dar, v` spun sincer,
când am v`zut pacien]ii opera]i
clasic, cu o t`ietur` de 20 de
centimetri, mi-am spus c` dac`
nu voi fi selectat, voi renun]a la
ideea de opera]ie. Acum, simt c`
fac parte dintre cei noroco[i, dar
m` gândesc la ce se va întâmpla
cu ceilal]i care nu au fost selecta]i.
{tiu c` astfel de interven]ii sunt
foarte scumpe, dar m` gândesc c`
mai sunt mul]i în situa]ia mea [i
c` sumele alocate ar trebui s` fie
mai mari. Vornicu a fost ales din
zece pacien]i selecta]i, la rândul lor,
din mul]i al]ii, de o comisie
multidisciplinar` format` din
chirurgi, cardiologi, cardiologi
interven]ioni[ti, anestezi[ti [i din
membrii firmei produc`toare a
valvei. Str`inii au recunoscut [i ei
c`, la noi, cazurile sunt mai grele, în
general.
De[i, în aparen]`, acest
pacient nu ar fi avut nevoie de
Opera]ia, \n premier`, a adunat \n jurul pacientului 14 speciali[ti.
încuraj`ri suplimentare, totu[i
observ cu cât` aten]ie soarbe
cuvintele doctorului Ionel Droc,
[eful Sec]iei de Chirurgie
Cardiovascular` I, al c`rui pacient
este. Din când în când, pune
întreb`ri. Fiind o interven]ie în
premier` în România, într-un
spital de stat, prima curiozitate a
pacientului se refer` la
experien]a celor care vor opera.
Astfel de interven]ii, în
str`in`tate, au loc de mult timp,
îl asigur` doctorul Ionel Droc. Iar
echipa care va interveni este
format` din speciali[ti foarte
buni. Doctorul îi explic` pe
îndelete pacientului la ce s` se
a[tepte, cât va dura recuperarea,
când ar trebui s` vin` din nou la
control, chiar [i cât dureaz` o astfel
de valv` creat` din pericard bovin.
La acela[i pacient aveam s`
revenim a doua zi, dup` opera]ie.
La fel de vioi, relaxat în totalitate
[i ignorând furtunurile, drenele [i
masca de oxigen, specifice
terapiei intensive de dup`
interven]ie, nu mai contenea cu
mul]umiri la adresa personalului
din echipa care l-a operat. Al`turi
de pacient, doctorul Ionel Droc:
Este o premier` na]ional` [i o
mare realizare pentru noi. O
colaborare interdisciplinar` între
chirurgi, cardiologi
interven]ioni[ti, anestezi[ti. Au
fost dou` cazuri dificile, bolnavi
cu vârste înaintate, care au putut
fi opera]i f`r` riscuri majore,
f`r` s` le punem via]a în pericol.
Acum, în prima zi post-operator,
pot s` v` spun c` rezultatul este
favorabil. Bolnavii aveau stenoze
aortice severe, cu calcific`ri
masive. Am avut în echip` un
chirurg Andrers Laars Jonsson,
din Stockholm [i doi tehnicieni
medicali Eef van Kemenade [i
Frank van den Fonteyne, din
partea firmei Medtronic, cu care
am implantat aceste valve. Este
o interven]ie elegant`, care
reduce mult timpul petrecut de
bolnav la terapie intensiv`, el
putând fi externat [i la trei zile
dup` interven]ie.
De multe ori, avem nevoie
de încerc`ri grele pentru a
reveni cu picioarele pe p`mânt,
con[tientizând banalitatea
lucrurilor c`rora le acord`m
adesea o prea mare importan]`.
La intrare în spital, pe un hol, o
femeie trecut` de a doua
tinere]e î[i ]ine mama în bra]e
ca pe un copil de gr`dini]`.
Aceasta, neputincioas` acum,
se sprijin` cu capul pe um`rul
fiicei. Tabloul este emo]ionant.
Suntem mici, purta]i în bra]e [i
îngriji]i de p`rin]i, apoi devenim
maturi, puternici, dar ei,
p`rin]ii… din ce în ce mai slabi.
Iar noi, la rândul nostru,
devenim p`rin]i. Chiar c` via]a
este o curb` a lui Gauss, plec`m
de la a fi purta]i în bra]e, pentru
a ajunge mai apoi la acela[i
final.
23
Ajungem la sala de
opera]ie. Echipat ca la carte, în
halat, cu masca pe fa]`, deja
am impresia c` sala pare mai
mic`. Poate [i din cauza
aglomer`rii spontane. Num`r
14 oameni în jurul pacientului
care a[teapt` anestezia,
fiecare cu o misiune precis`.
Al]i patru, într-o sal` care
comunic` cu aceasta, loc în
care se afl` un pupitru de
comand` al monitoarelor pe
care privesc încontinuu cei din
sal`, noteaz` sau comand`
monitoarele. Fiind un
laborator de angiografie,
fiecare cadru medical din sal`
poart` obligatoriu un halat de
plumb împotriva radia]iilor X.
Ne g`sim loc cu greu. Ni
se spune c` putem
filma preg`tirea aparaturii [i a
pacientului pentru interven]ie,
dup` care suntem invita]i s`
observ`m totul din camera
al`turat`, printr-un geam care
ne protejeaz` de radia]ii. De
acolo se aud, într-un difuzor al
pupitrului ce comand`
monitoarele din sal`, frânturi
din conversa]iile medicilor, în
englez` [i în român`. Eef van
Kemenade preg`te[te valva, o
munc` dificil`, care se întinde
pe parcursul unei ore întregi.
Înveli[ul acesteia este construit
dintr-un aliaj cu memorie,
autoexpandabil, care la
temperaturi foarte sc`zute (aici
în ap` cu ghea]`) se contract`.
Valva este comprimat` la zero
grade în cateter [i este
introdus` prin artera femural`
în aort` [i valva aortic`. La
temperatura corpului, aceasta
devine elastic` [i puternic`
radial, fiind a[ezat` în locul
valvei native, calcificate, unde
r`mâne ancorat`.
Trebuie s` v` spun c` nu
vorbim de premiere numai din
acest an, precizeaz` colonelul
dr. Gabriel Cristian,
comandantul C.C.U.B.CV.A. În
urm` cu 14 ani, aici a fost
operat primul copil în vârst` de
cinci zile, care tr`ie[te [i este
s`n`tos. Chirurgia cardiac` are,
în acest spital, o tradi]ie de
peste 36 de ani. Nu încerc`m
decât s` ]inem pasul cu ceea ce
este nou în domeniu. Premiera
despre care vorbim acum a fost
preg`tit` mai bine de [ase luni,
pentru c` a presupus un efort
financiar considerabil. Am
încercat s` punem în practic`
aceast` tehnic` deja uzual`, de
un an [i jum`tate, în centre din
Occident [i care se adreseaz` în
principal cazurilor în care
interven]ia clasic` este
prohibit`. Am considerat
necesar nu numai s` ]inem
pasul cu ceea ce este mai nou în
activitatea medical` din
domeniul bolilor
cardiovasculare, ci [i s` oferim o
[ans` pacien]ilor pentru care
interven]ia clasic`, pe cord
oprit, ar presupune riscuri
majore.

24 Observatorul militar
Nr. 18 (15 – 21 mai 2013)
www.presamil.ro
INTERVIU www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
DUMNEZEU NE-A F~CUT S~ SCRIEM C~R}I
{I NOI NE-AM APUCAT DE ALTCEVA
În 20 de ani, Ana Blandiana [i Romulus Rusan au parcurs un drum
admirabil, pres`rat cu multe îndoieli, c`ut`ri asidue [i blocaje
birocratic-financiare, transformând o fost` închisoare, aflat` în ruin`,
emblematic` pentru calvarul elitelor române[ti, într-un muzeu
european modern, c`ruia i-au ad`ugat un Centru interna]ional de Studii
asupra Comunismului. Pe scurt, Memorialul victimelor comunismului
[i al rezisten]ei, la Sighet. Am stat de vorb` cu ini]iatorii acestui proiect,
la împlinirea a 20 de ani de la concretizarea a ceea ce a devenit cunoscut
ca fiind Memorialul Sighet.
Când se discuta mai aprins în
România despre necesitatea organiz`rii
unui memorial al totalitarismelor,
exista deja unul la Sighet, pentru
realizarea c`ruia v-a]i d`ruit pe deplin
în ace[ti 20 de ani. Cum a ap`rut
ideea Memorialului victimelor
comunismului [i al rezisten]ei de la
Sighet?
Ana Blandiana: Ideea a ap`rut în cadrul
unei discu]ii la Consiliul Europei, în 1993,
unde fusesem invitat` s` ]in o conferin]`. Veneam
de la Cracovia [i vizitasem deja Memorialul de la
Auschwitz, unde se preconiza realizarea unui
Centru interna]ional de studii asupra nazismului.
Am spus atunci: „Nu crede]i c` ar fi necesar s`
sprijini]i [i un centru interna]ional de studii asupra
comunismului?”. Am sus]inut ideea mai degrab` ca
pe un vis, f`r` speran]a c` m` vor aproba sau ne
vor ajuta. Le-am spus: „Ce-ar fi s` se creeze, într-o
fost` închisoare stalinist` din România, în
Transilvania, un asemenea centru?”.
V` gândea]i deja la Sighet?
Ana Blandiana: Desigur. Le-am spus c`
exist` o închisoare, aflat` în ruin`, unde a
fost decimat` elita României. Le-am cerut sprijinul
pentru a crea acolo un memorial al victimelor
comunismului [i un centru de studii. Discu]ia am
avut-o cu Catherine Lalumière, secretarul general
al Consiliului Europei. S-a gândit, nu ap`ruse
Cartea neagr` a comunismului înc`. A cerut un
proiect. Anul urm`tor, împreun` cu Romulus
Rusan, am f`cut proiectul care a fost luat sub egida
Consiliului Europei, f`r` a ne gândi nicio clip` cu
ce bani s-ar putea face. Abia când au publicat The
Sighet Memorial Project, cu un capitol în plus fa]`
de ceea ce propusesem noi, despre modul în care
se strâng fondurile, am în]eles c` noi va trebui s`
facem asta. Era,oricum, un foarte mare succes,
România nu era nici m`car membr` a Consiliului
Europei, din cauza mineriadelor din ’90.
Propunerea o f`cusem în numele Alian]ei Civice,
dar s-a pus condi]ia cre`rii unei funda]ii al c`rei
scop era realizarea [i administrarea acestui
Trustul de Pres` al Ministerului Ap`r`rii Na]ionale
ADRESA REDAC}IEI:
Bucure[ti, Bulevardul Unirii nr. 57, bloc E4, sector 3,
O.P. 4, C.P. 4-159, Cod 741382.
Tel./fax 021/322.83.88
Responsabil de num`r: locotenent Andreea Cristian
Redactor de serviciu: 021/322.82.87
Tiparul executat la GRUPUL DE PRES~ ROM@N
proiect.A[a a luat fiin]` Funda]ia Academia Civic`.
Prima idee a fost aceea de a stabili reprezentan]i ai
funda]iei în centrele unde s-a aglomerat exilul
românesc, adic` la Paris, la München, la New York
[i Los Angeles. La Paris s-a înfiin]at chiar o
organiza]ie, Association pour le Memorial Sighet, la
ini]iativa Mariei Br`tianu, fiica marelui istoric
Gheorghe Br`tianu. Primii bani, foarte pu]ini la
început, au venit de la exilul românesc. Trebuie s`-l
amintesc aici pe Mi[u Cârciog, un fost diplomat de
dinainte de r`zboi, care a suportat în întregime
realizarea „Spa]iului de Reculegere [i Rug`ciune”.
S-au întâmplat asemenea minuni! În 1997, s-a votat
legea privind declararea „Memorialului Victimelor
Comunismului [i al Rezisten]ei Sighet” ca
ansamblu de interes na]ional. Am beneficiat de
sprijinul domnului Gheorghe Arvunescu,
directorul executiv al Funda]iei Academia Civic`
pân` în 2006, inginer constructor, care s-a ocupat
de reabilitarea [i reamenajarea cl`dirii fostei
închisori, iar apoi acest rol a fost preluat de Ioana
Boca, istoric de meserie, specialist` în istorie
recent`, care avem norocul s` aib` [i uimitoare
calit`]i organizatorice [i administrative.
Romulus Rusan: Proiectul avea alocat
pentru cercetare numai trei procente. 80%
erau pentru refacerea cl`dirii, pentru c` fosta
închisoare era o ruin`, iar 17 % vizau dotarea tehnic`.
A[adar, mai r`mâneau trei procente pentru
cercetare. Am ini]iat un amplu proiect de istorie
oral`, folosind 20 de casetofoane oferite de un
doctor român din Germania, pe care le-am împ`r]it
la filialele Academiei Civice din ]ar`. Prin colegii
no[tri din 21 de jude]e am început s` înregistr`m
m`rturiile fo[tilor de]inu]i politici [i deporta]i. În
acela[i timp, am început seria simpozioanelor de la
Sighet, la care veneau, pe de o parte, fo[ti de]inu]i
politici, deporta]i, dar [i cercet`tori, în special din
str`in`tate, dar [i istorici, mai ales militari,
comandorul Aurel Pentelescu, regretatul Mircea
Chiri]oiu, dumneavoastr`, care era]i la începutul
carierei de istoric...
Cred c` au fost primele simpozioane la
care am participat [i am fost
impresionat de amploarea lor.
Romulus Rusan: Istoricii „civili” au ap`rut
mai târziu, mai ales prin tinerii care se formau
atunci. Comunic`rile prezentate la aceste
simpozioane, deopotriv` de martori [i cercet`tori,
au fost publicate în zece volume, în Colec]ia
„Analele Sighet”, totalizând 7.500 de pagini, un fel
de compendiu al celor 45 de ani de comunism,
e[alonat cronologic. Între timp, am început s`
public`m lucr`ri semnificative pentru perioada
analizat`. Am tradus România sub jugul sovietic, de
Reuben H. Markham, un ziarist american care s-a
aflat în România în anii ’45-’46, fiind expulzat de
Comisia Aliat` (Sovietic`) de Control dup` alegerile
din noiembrie 1946. Ajuns la Boston, [i-a publicat
însemn`rile în 1949.
Am continuat s` traducem lucr`ri importante pentru
cunoa[terea regimului comunist, m`rturii ale celor
care au avut de suferit. Am beneficiat de sprijinul
unor istorici ca Alexandru Zub, {erban Papacostea,
Dennis Deletant, Thomas S. Blanton [i al]ii. Am
publicat luc`ri semnate de dizidentul rus Vladimir
REDACTOR-{EF: locotenent-colonel Florin {perlea, tel. 021/322.66.34
REDACTORI-{EFI ADJUNC}I: locotenent-colonel Gheorghe Vi[an,
tel. 021/322.82.87 int. 120 [i locotenent-colonel George Cosmin
Lum\n`roiu, tel. 021/322.82.87 int. 108.
SECRETAR DE REDAC}IE: maior Viorel Amz`rescu,
tel. 021/322.82.87 int. 124.
REDACTORI: c`pitan Constantin Pi[tea, c`pitan Bogdan Oproiu,
locotenent Andreea Cristian, plutonier-major Lucian Irimia,
Irina-Mihaela Nedelcu, Silvia Mircea, Elena David.
Bukovski, care a ]inut conferin]e la Sighet.
Acum am terminat Cartea Mor]ilor la care am lucrat
mai bine de cinci ani, al`turi de trei colege din
cadrul Funda]iei Academia Civic`. O munc` dificil`,
pentru c` atunci când g`seam fi[a de încarcerare, nu
g`seam consemnarea datei decesului [i a fost
nevoie de o confruntare cu certificatele de deces. În
multe cazuri, am g`sit suprapuneri, în alte situa]ii
exista certificatul de deces, dar nu existau fi[ele de
de]inut, a[adar, v` imagina]i, o munc` sisific`.
Câte lucr`ri a]i reu[it s` publica]i pân`
acum?
Romulus Rusan: Peste o sut`. Partea cea
mai dificil` a fost pe parcurs cercetarea,
pentru c` nu existau multe informa]ii atunci când
am demarat proiectul. Comunismul [i ]`ranii, de
pild`, este rodul unor cercet`ri de ani de zile în
care am descoperit mai mult de 120 de r`scoale
]`r`ne[ti, în anii „cotelor” [i ai colectiviz`rii, în timp ce
opinia public` [tia c` m`m`liga nu explodeaz`. Se
[tia c` s-au r`sculat ungurii, polonezii, [i iat`,
m`m`liga explodase [i s-au descoperit sate care au
fost, în anii 1949-1950, înconjurate [i asediate ca ni[te
cet`]i du[mane, rebelii fiind împu[ca]i [i l`sa]i pe
strad` spre luare aminte [i însp`imântarea celorlal]i.
Nu tr`i]i cu regretul de a v` fi
abandonat c`r]ile pe care le-a]i fi putut
scrie în ace[ti ani? Sunte]i amândoi
scriitori cu o carier` important`.
Ana Blandiana: Nu exagerez deloc dac` o
s` v` spun, ca om care crede în Dumnezeu,
c` îl consider chiar un p`cat, pentru c` Dumnezeu
ne-a f`cut s` scriem c`r]i [i noi ne-am apucat de
altceva, de ceva ce ar fi putut s` fac` [i al]ii, în timp
ce c`r]ile noastre nu puteau fi scrise decât de noi..
.
Crede]i c` s-a schimbat atitudinea
societ`]ii române[ti în privin]a modului
de percepere a regimului comunist?
Ana Blandiana: Societatea româneasc`
este extrem de divizat`, iar partea c`reia îi
apar]ineam era, în urm` cu 20 de ani, mai cald`,
mai sufletist` [i mai deschis` la astfel de
experien]e, acum îns` nu mai exist` [icanele,
atacurile [i calomniile la care eram supu[i alt`dat`.
În societate, în general, a crescut, din p`cate,
nivelul de indiferen]`, în direct` leg`tur` cu
cre[terea stresului [i a grijii zilei de mâine. Tinerii
se gândesc cum s` plece din ]ar`...
A]i f`cut enorm pentru ca tân`ra
genera]ie s` cunoasc` trecutul recent,
dac` m` gândesc numai la {coala de
var` de la Sighet...
Ana Blandiana: Ne-am dat seama, la un
moment dat, c` la simpozioane, altminteri
extrem de interesante, ne spunem unii altora
lucruri pe care le [tiam, în linii generale, în vreme
ce fluviul genera]iilor noi trece pe lâng` noi f`r` ca
ele s` [tie mare lucru despre ceea ce a însemnat
regimul comunist. Atunci am început {coala de
var`, ajuns` acum la a 15-a edi]ie, care a fost o
surpriz` foarte pl`cut` prin impactul pe care
Memorialul l-a avut. Tinerii selecta]i riguros an de
an – erau chiar 4-5 pe un loc – s-au dovedit
impresiona]i, interesa]i, fie c` proveneau din familii
care au avut de suferit în anii regimului comunist,
fie c` erau preocupa]i de studiu, demonstr#nd o
curiozitate vie. Impactul Memorialului asupra lor a
fost peste a[tept`rile noastre. Prin aceast` [coal`
au trecut câteva mii de tineri, ceea ce reprezint` o
foarte redus` elit`. Pentru c`, pe de alt` parte,
vreau s` v` povestesc o întâmplare. S-a creat un
obicei frumos ca tinerii din zon` s` viziteze in
corpore, în preajma Bacalaureatului, Memorialul de
la Sighet. M-am nimerit acolo când a venit un astfel
de grup [i i-am condus eu prin muzeu. Ajungând la
www.presamil.ro www.facebook.com/OBSERVATORULMILITAR
tpa@presamil.ro observatorul.militar@presamil.ro
TEHNOREDACTARE COMPUTERIZAT~:
Corneliu Popa, Maria-Ioana Gal.
CORECTUR~: Oprina Melcioiu, Elena Potoroac`.
FOTOREPORTAJ: plutonier-adjutant Eugen Mihai,
plutonier-major C`t`lin Ovreiu, Petric` Mihalache .
DIFUZARE: plutonier-adjutant Rodica Dinc`, Ionel Tudor,
Costel B`lan, tel. 021/322.82.87 int. 160.
Taxele po[tale – achitate conform
aprob`rii D.G.P.T.C nr.137/8598-1980.
sala cu revoltele din Valea Jiului, le-am spus c` era
vorba despre al]i mineri decât cei de la mineriade.
Dar am avut sentimentul c` nu au în]eles sensul
cuvântului „mineriad`” [i i-am întrebat ce
înseamn`. O adolescent` mi-a explicat c` ar fi
vorba de o form` de lupt` a clasei muncitoare
pentru o via]` mai bun`. Mi-am dat seama c` nu
aveau nicio idee despre istoria imediat`, de[i nu au
trecut de la acele evenimente decât 20 de ani.
Cum visa]i s` arate Memorialul de la
Sighet peste 20 de ani? Cum a]i vrea
s` îl reg`si]i dup` 20 de ani?
Ana Blandiana: Am fost întrebat`, cu alt
prilej, care este sentimentul meu fa]` de
acest succes. Am spus c` este mai mult un miracol
decât succes, pentru c` normal ar fi fost s` nu
reu[im. Toate datele obiective ar`tau c` nu vom
reu[i. Dar, hai s` vis`m în continuare! Visez ca în
ace[ti 20 de ani care urmeaz` s` primim un teren
în Bucure[ti (pentru c` e clar c` nu suntem în stare
s` cump`r`m terenuri în Capital`), pe care s`
construim un Memorial. Un muzeu care r`mâne al
ora[ului, cu o cl`dire adecvat` unui muzeu, cu
dou`-trei etaje. Nu e vorba de un muzeu cu peste
60 de s`li, ca la Sighet, dar poate un muzeu care s`
aib` 25 de s`li, care s` cuprind` întregul tablou al
represiunii comuniste. Speran]a mea este c` peste
20 de ani va exista acest muzeu, o variant` a
Sighetului în Bucure[ti.
Romulus Rusan: O variant` ar fi [i
transformarea cl`dirii închisorii Malmaison
din Calea Plevnei într-un memorial in situ, a[a cum
s-a întâmplat la Sighet. Dar pân` atunci a[ vrea s`
am timp s` revin la profesiunea de scriitor [i s`-mi
scriu cel pu]in amintirile, astfel încât, în paralel cu
vizitarea muzeelor, românii s`-mi poat` citi [i
memoriile. Ar fi propriul memorial. În privin]a
viitorului României, îi doresc ce-i dorea [i
Eminescu.
Ana Blandiana: Am ajuns într-un stadiu în
care r`spunsul la întrebarea eminescian`
„Ce-]i doresc eu ]ie, dulce Românie?” este ca
România s` fie una din ]`rile obi[nuite ale Europei.
Dup` cum am ajuns s`-i dorim [i Europei
revenirea la normalitate, c`ci ea îns`[i este într-un
stadiu din ce în ce mai dificil [i discutabil. Eu
continui s` cred c` suferin]a îi face pe oameni mai
buni. Sper ca din aceast` criz`, care a avut efecte
îngrozitoare în anumite ]`ri, omenirea va ie[i mai
responsabil`, iar austeritatea îi va face pe oameni
mai în]elep]i.
INTERVIU REALIZAT DE
LOCOTENENT-COLONEL FLORIN {PERLEA
ABONAMENTE la tel.: 021.322.82.87 int. 160
Cont: RO56TREZ70320360150XXXXX
|nchiderea
edi]iei – luni,
ora 12.00
ISSN1223-3641.
145
C.814/2013
© Ministerul Ap`r`rii Na]ionale
„Reproducerea de scurte extrase
este permis` \n condi]iile
prev`zute de art. 33 din Legea
nr. 8/1996 privind dreptul de
autor [i drepturile conexe.”