sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....

More documents

Recommendations

Info

ucede magiarilorb a duce representaia la Poste, - aceste sucesti Irma n'ar -6 durabilitate, cad in facia omnipotentei desvoltarei timpului va cauta se se franga tiä sistema, a fictiune ce pArtinesce uã minoritate. CAndb se incórcla mat tare feudalisatunci tncepu a se &Mtge. Candii se Inc6rdä mai tare absolutismulti, atuncl resärt libertatea In Europa. Progresulii multi In lunge lui cariera e de cätù uk nisainta cätre adeversi droptate. Romanii Transilvaniet vor progrescAtre dreptate, In facia cAreie fictiunile Incordate cautii se se desc6rde, ca de flu apolo se rumpe. (Albina) -1.1111M9111.4-- LUCRARI PUBLICE. Prin decrete ca data 28 Decembre curente, d. Constantinfi Toncovicänu, conductorulfi de :lase 1, In serviciulii comunel Buca- .esci, este Inaintatil la gradulti de in- ;inert] ordinarb clasea 3, cu retribuiiunea fixatä pentru acestI gradii, care se va respunde din fondurile CO - munei. D. conductoril de clasea 1 Marcovan, este si rwetine distituite, fiinde data judecAtii pentru abateri de la datoriile postului seta. D. Recht, este numitä conducted' de dasea 1 de punt1 si sosele, In loculä d-lui Marcovan, cu retributiunea fixata pentru acestit gradir. PROGRAMA primirilora /a Palatii in #lia de anula nog 1867. Mdria Sea Domnitoruld cu casa sea civild militard va asista, la orele 10 y, la oficiuld di- Vmd ce se va celebra la s-ta Mitropolie. La int6reerea de la bisericA, MAria Sea Domnitorulii va primi in apartamentele sae particulare felicitatiunile case Ale civile si militare la orele 12, acele ale d-lord ministri. La 1 orA, Maria Sea va priimi tn sale tronului felicitatiunile deosebitelord corpuri si autoritAti publice ale terei, in ordinuld urmAtord : clerd alii religiund dominante; religiuni; legiuitóre; casatiune; Curtea ne Curtea de apeld din Bucuresci si tribunaluld de MINISTERULTJ DE INTERNE : Administratia centrald; Cancelaria consiliului ministrilord; Administratia telegrafo-postali, Serviciuld sanibarii qi corpuld medicalii; Administratia iachisorilord; Prefeetura de politie a capitaleT; Prefectura districtului Consiliuld generald si comitetuld permanentii alú districtulta Ilfovii; Primaruld si consiliuld comund Bucuresci, impreund cu corpuld comerciaI i notabilii suburbiilorti; Guarda nationald; MINISTERULU JUSTITIEI. Administratia centrali. MINISTERULU TREBILORU STRAINE I DE STATU : Administratia centrald. MINISTERULU FINANCELORU : Administratia centrali cu directiile ieI; Administratia easel de deposite si consentnatiunI; Comitetuld de licuidatie. ciente in budgetele aijiloru 1864 si 1865 si 1866; Asemenea si elite-ye alte trebuinte publice, ne fiincift de lea prev64ute in acele budgete ; spre sustinea i Intimpinarea lore, ministeriile respective basate pe art. 25 si 29 din legea comptabilitatei generale, i prin Indeplinirea formelorit acolo prescrise, aft trebuintii se recurga la deschiderea de credite suplimentarii i extra-ordinarii. Suma totala la care se ridicA creditele In cestiune, deschise In susb aretatele esersifill este de lei 2,970,762 16 p. 2/3 din care lei 130,000 pontru esersiciulü 1864 si lei, 292,000 pentru esersiciulit 1865, aft remasii netrecute in proiectele de legi ce s'ari presentatb onor. AdunArt pentru acel ant, iar lei 2,548,762 16 p. 2/3 pentru esersiciulii 1866. Pentru legitimarea dart" a acestorb credite, sub-scrisulit vine a supune dentniilorú v6stre aläturatulit aci proiectii de loge precum si actele relative, adaogêndii a vi$ informa ce economiile ce art läsatii alocatitmele budgetaril pe acele esersicil, verb compensa sumo creditelorú deschise. Minist. Financ. P. Mavrogeni. PROIECTU DE LEGE. TITLULU I. Creditele supliment. pentru eserciliulii 1864. Art. 1. Se acorda asupra esercitiu- 10 1864, ministeriului de finance unit creditil suplimentariii de lei 130,000. Distinatiunea acestui credit& se indiet In tabloulii aci anexatel subit litera A. TITLULU II. Credite suplimentarii si extra-ordinare pe esercifuld 1865. Art. 2. Se acordA asupra esercitiului 1865, credite suplimentarii si extraordina In suma de leI 292,000 In to- Acdstä cifra se subd Impede Intro deosebitele ministero conformii tabloutut Mere 8. act anexateI adica. Suplimentii Extra- o ni. Lel. 10,000 - Pe seine mifist. justitiei. 200,000 - Financelorit. 82,000 lucr. publice 292,000 Totalulii. TITLULU HI. Credite suplimentariI si extra-ordinare pentau esercitiuld 1866 Art. 3. Se acordä asupra sercitiului 1866 credite snplimentarii si extraordinare In sterna de lei 2,548,762 ea 2,3 In Walk Acéstä cifrä se subii Imparte intro deosebitele ministere conformit tablet"lui aci anexatti adicä : Suplimentil Extra-ord. Lei par. Lel. par. 17,000 - Pe séma Minist. Interne. 599,089 - 303,020 - - Finance. 620,000 - 51,686 - - Resbelii. 30,000 - Culte. 960,000 - - Externe. 13,966 26 2/3 presid. consihuld Ministrilord. MINISTBRULU CULTELORU I INSTRUCTIUNET PUBLICE : 1,219,089 - 1,329,672 16 V, Administratia centralA; I Art. 4. Creditele acordate mat susfi Consiliuld superiord alit instructiuneI publice si suplimentaril i extra-ordinaril, ridicorpuld profesoralii cu pictoruld si decaniT de fa- ettriclu se la cifra de lei 2,970,762 Ig cultdtI in cal* Directia generald a archivelord Statului. MINISTERULU LUCRARILORU PUBLICE : In totali Inst! : Lei. par. 130,000 - Pentru esercitiulfi. 1864. Administratia centrald; Corpulii 292,000 - - - 1865. La orele 2L va fi primitii: 2,548,762 16 2/3 - --- 1866. MINISTERULU n RESBELU Se yore' considera ca faanau-se Administratia centrald; parte din budgetele anilore citati Statulii majoril generalii; Itntrebuinarea !or(' se va justifica ufi- Corpula ofieeriloril de tóte armele; datti cu Incheierea definitivA a neater(' La orele 3, Mdria Sea va primi in salonuld esersicil. verde pe d-niI represeutan0 aT puterilord strdine. Ministru financelorii, P. Mavrogeni. Persónele private de ori ce categoric, se vorii - - Mamie 1a oficioruld dejurna de la orele 12 ping la orele 4. (Monitoriulii.) PROIECTU DE LEGE. pentru Organisarea serviclului de percepere i cen- Prolecte presiaLte Adunärii. tralisareaventturtlorú din contribufluni di- ESPUNERE OE MOTIVE. recte, domenii §i rescumperarea nomnilorri deput att. CAPITOLDLU I. Perceperea. Pentru cAte-va servicit publice ale Art. 1. In comunele rurale, tärguri Statulul, nt fiindt alocate eume satl- si tirgus6re veniturile din: ROMANULU 1 IANUARIE. Contributiuui directe, PeCimi aditioeale, Embaticuri si Darea pentru aged i dijittä. Se implinescri si se urmärescú de cfitre primeval() cu concursuli secretariulat consiliului comunalfi. Comuna este solidarä si respunge- Ore de faptele primarului In acesta materie. Art. 2. Veniturile din aren4i de mesa, päduri, clädiri si podurI, se Implì nesca de catre suptb-casierit de arondismente, cari vora fi determinate dupä catimea veniturilorre Art. 3. Contributiunile directe, 4ecimelo aditionale, chiriile i embaticurile proprietatilorii statului de prin ("rave se implinescil de cake perceptorii speciali ase4ati pa despAr(irl. Venituli pentru formarea unul arondisementii financiarti, va fi paint la suma de unii milionit lei pe anti. Suptii-casierii si perceptorii suntii pusi suptit ordinile imediate qi suptii respunderea casierilorii general!. CAPITOLULU Centralisarea fondurilord. Art. 4. Primarii versa fondurile ce implinescb catre supti-casieril de arondisemente, la fie-care cinci-spre- 4eco 4ile. Art. 5. Suptii-casierit versa la casierulit generali fondurile Incasate de la primer!, si cele implinite do dtnsil directb, la fie-care 4ece 411e. Art. 6. Perceptorif de erase versa fondurile Implinite de dänsii la casiemulti generald, la finele fie-carnia septamfini. CAPITOLULU Retributiunile agentilord de percepere si de centralisare. Art. 7. Primanil comunelorri rurale suptii-casierif de arondisementú, primesci pentru compensarea cheltuelilori de percepere, 2 la suta asupra sumelent ce verb implini din veniturile enumerete pentru fie-care la Art. si 2-lea. Suptfi-casieril primesci pentrn coinpensarea cheltuelelorii de centraliaare, priveghere, ispectare si verificare, 1/2 la asupra sumelorb ce verb incase de la primari si asupra arendelorii si chirillorb, cari flindii trecute In debitulä lori, s'ari fi vfirsatii de catre posesori de a dreptulfi la casierulä generalte, sari la case centrala a tesanrulul. Primaril din targuri i tärgusóre primesa 5 la sutit asupra contributiunelord' directe, clecimelorit aditionale si embaticurilorfi ce vorii Implini si varsa la suptii-casierulb arondisementulul. Perceptoril de erase primescfi 6 la stab asupra contributiunilorfi directe, 4ecitnelorú aditionale si embaticurilorfi ce vord Implini si 1/2 70 pentru chi"rune i arencjile ce vorii urmari safi incase, in despartirea lori. Art. 8, Casierii generali pentru compensarea cheltuelelorii de priveghere, inspectare, verificare i pentra responsabilitatea ce art asuprä-le, primesci: Din contribntiuni directe, 4ecimele aditiceede, aren4i, chirii si embaticurile co von& incase: 1/4 la 04 asupra Intdiel pitrimi din produsulii anualii alb acestori venituri. 1/2 la 7 pentru a doua pitrime Incasatä. 1 1/2 la pentru a treia pAtrime. 2 1/2 la 7 pentru a patra pitrime. Casierii general! n'ati dreptii la remise asupra sumelord despigubirei digcol, asupra celori-lalte veniturl incasate precumi si asupra aren4ilorii, chirillori ai ori cari alte ce se verb virsa lu alti casieri sail la case centrali a tesaurului. CAPITOLULU IV. Numirea i indatorirele suptd-casierilorii de arondismente si perceptorilerti. Art. 9. Suptie-casierii si perceptoril multi agenti ai fiscului, el se numescii si se intirescit In functiune, de ministeruli Financelorül (INA presentarea si pe respunierea casierilori generali. tortilul, j sub-casiervlui, asupra cool Acesti agenti sunti obligati la de- turner(' citate punere de garanti hipothecari sail In celii 'nuke tn 4elace obligati!, orl bonurI de ale statulul cA- rea lord. tre casierii generall, In val6re equiva- Art. 17. T6te registrele primariltt lenta cu 73 din venitulii pe unä tri- sub- casieriloro si perceptorilorii, 341 mestru. prenumerate si flumuite sub sigilpl Art. 10. Prin derogatiunile art. . . ministeriulul FinanceloN ele so triro din legea curtel de compturi, suptb- Impreunti cu imprivaatele de cari 4 casierii perceptorii fiscal!, sunti jus- trebuinta Pe comptulii agentror il cit titiabili In privinta cestiunei !orb cä- mai sob. tre casierulit generalil alit distriotului; Inspecliune. ei ai dreptulb de apart catre curtea Art. 18. Sub- casierit de arondi9 de compturi, contra alegeriloril ficute mente stab obligati a inspecta de del de casierii general!. ori celti putinii, In fie-care trimesti Art. 11. Suptre-casierii si percepto- serviciuni de perceptiune din commit rii fiscali suntri obligati a avea si in- arondismentului !orb, spre a se Inert tretine cu cheltuiala lori, uni biuroa dinfa de situatiunea Implinirilori statornicii, asegatii MU se va putea tinerea comptabilitätel, al spre a 1,, mai In centruld arondismentului long. mewl de Indreptare potriviti legilori Ei ati dreptulit de a'si atasa si In- fiindii si responsabill pentru perderil tretine cu cheltuiala lori unit adjulore ce ari Incerca comunele prin abateril, pentru lucririle de cancelarie i treubruminñcri jorseu.10 numèrb de agent' pontru coAs;ta.ril9cin .oCiatseieril generall fad' ace. ¡ail inspectiune sub-casierilorú de e rondismente i perceptorilori fiscal, ()data pe tuna cell" putinú ; II vegeazi daci sub-casieril inspectézA la rInclull het comunele rurale si targus6rele. Art. 12. Adjutorele qi agentil le urmirire, sunti agentì privatl a'l suptficasierilorii si perceptorilorä ; cl t6te astea, numirea lori este subordonati prealabile! Incuviintarl a casiertluI ge. nerali. Acestl agent! nu vorfi aveadreptuli la pensiune, i prin urmare nu snail supuai la retinerile prevegute do legea pensiunilorti. CAPIT. V. Comptabilitate si Cordial. Art. 13. Primaril si perceptoril fiscal!, tinia urmit6rele registre de comptabilitate : a). Registru cu matci de chitantele ue urmezit a libera confribuabililorb cu rubrica speciali pe matcA pentru Inlesnirea adiionàrel sumorii implinite din diferite dirt pe fie-cire gi. b). Pegistru recapitulativä care so presinte pe partea stngi totalulú veniturilori ce aii a Implini si pe trimestee, apAnifinete dupe nature lori, ei heplinirile efectuate pe fie-care 4i ; iar In partea dréptà vershrile ficute la sub-casieruffi respectivi sai la casierulù generalb, asemenea pe nature yeavêndä si o colónä specialg pentru remisele cuvenite. Casierulti generalii, sail sub -casierul la care se face versarea, dupi ce ferifici matcele chitantelorfi cu registrulü recapitulativii, i asia4a sittatia perceptorelul, sub-scrie tweet(' re;istru, Insemnindi si numeralfi reciiisei liberate pentru priimirea banilori Art. 14., Sub-casieriil de arondisaente suntit datori a tinea registrelr urmit6re : a). Jurnalb de cult pentru Incrierea dupe ordinea efectuArel a tturorti operatiunilorii de primiri i verari, ase4ändu-se bale* pe fie-care i. Operatiunile ce verb face a perceptori, se vomit lnscrie In acetti jurnatl.' la luchiderea qedintei intrani singurti condeife b). Registru de parti4i, iênticú In forma si Incheerea lui cu raistru recapitulativä alfi primarilorit. c). Registru pentru ase4rea debi- Mu! lorü si Inscrierea in prtite a Implinirilorii ce facä directfi. d). Registra cat 'mica le recipise pentru Incasarile ce verb morn si pentru versirile primarilorfi. Art. 15. Sub-casieril dearondismente si perceptoril fiscal!, yodel la casierulti general& compturie urmit6re 1) Comptii mensuali, fare va contine constatärile, efectuate In lunele precedente, cde operate In luna cureuti si versäreb fAcute. Predarea acestui conbtù se va face in elm! 411e cell" multi dupe finele tune!. 2) Coaiptú trimestriai, la yece 4ile dupe finale trimistrulul, care se presinte situallunea easier,' ai i a fondu- Art. 16. Casierulit general(' este die tor(' a verifica II a r spode percep- CAPITULU VI. Dispositiunl generale. Arl. 20. Agentil administrativl si politieuesci In generali, suntii obligati da Inpiinitorilorú i agentilorb de urmar!re, toti concursulii legalä de care vora met' trebuinti In Indeplinirea si Insercinänilorìí lorb. Art. 21. Sub-cassieril de arondismente aft dreptulú la uti gardA armatti pentru paza In Indeplinirea serviciului de trezorerie. Art. 22. Dupe noué lunl de la stirsitulii trimestrului, hôte rämäsitele nejustificate din contributiunele directe, arencp de mosi1 si ernbaticurl prevOnte prin roluri vi statue, pivesca In tsarcina sub-casierilorb, perceptorilorb primarilori, vis-a-vis de casieril generall; ire" vis-a-vis de stati privesci In sarcina casierilorfi general!, care se substitue In drepturile statulul citri contribuabill sat debitorl. Art. 23. Agentil de percepere cari arfi Implini vre ua dare iiscalä autorianti de lege WA a libera pentru suma primiti quitanta sdit recipisti din registrulti cu meta, vent" fi distituiti si supus1 la plata acelorb sume cu precentele legluite flirri drepti do retinerl, dindu-se si in judecati spre fist laa penalitatea legiultii. Art. 24. Sub-casieril si perceptoril care nu verb preda compturile (orb mensuale si trimestriale la terminile ficsate, sett caril n'arb tinea comptabilitatea lor in build regula, se verb amenda, pentru fii-care data and') se verb dovedi abfituti cu 1/4 din remisele cuvenite Iorü pe tuna precedenti: Art. 25. Agent"ï fiscali cari s'ar dovedi ci ai inutú asupra 106' si n'ai värsatù, la terminele prescrise, sumeie Incasate, verb fi amendati cu perderea retinerilori cuvenite la acele sume, ei vor trebui a le restitui impreuni cu procentele legiuite, afara de Impedectirile de fella majorii justificare In regulti. Disposititml transitoril. Art. 26. De la paneres In splicatiune a legil de fata, agentil fiscal! vomit primi, pentru ramisitele ce verb Inaplini din anii trecuti pina la Ianuarii 1867, ludouita remisi provquta prim acästA lege. Ministru Financilorii P. Mavrogeni. Domnule redactorel In privinta neregularitatel priimirel Oiprului d-v. de eb.tre Burchi, despre care tratét¡li reelama d-v. di 21-12, am onóre a ve comunica pe längti. Rasta ea resultatii ali cereearilorti f1eute , referatulA No. 183 alit top =a generall COPIE. din cart) ye Du- "r°5116ea nu a Pro- de pe referatulii §eluluf staitei Piatra Nr. 183 Moe directiunea telegralelorg fi Postelorú , din 1866, 31 Decemvrie. La Nr. 9378, fAcandi menutiósacercetare arätirilord d-lui Burchi, curad ea e'er prii-
nil ragulatil (panda Rominuld, am consta tat5 ci Burchi de vre ua duol ani locueace la térii, 9i ctt jurnalele,d-séle se du- céii (IG5 ctitre Impirtitort , p8IA la lanuaria 1866, la case d-lui Burchi ce o are 'in acest care le tri- orasi unde le priimia femeie, ocasie la trä ; iar de la lanuarifi mites cu cAsätoria d-lui Burchi, in urma Inc6,1e. er lim d..aéle, jurnalele se .l e ulatti de eAtre cumnatii d-séle , edia la tértt, s vede cA nu prea deunedI a Nen'tú Burchi jurnalell pe cari deja cu ;erèndii niai inainte, le luase Focumnatei d-lui lurdki , fP ca jinLyä. Atunci a cuLú d-lui ceca jurnalele si nu s.3 mai dea , cl se remàiA t biurod pAntt ni unii omú alil (Bete se le eel-A. cerutd, asa s'a unatü ; oalui nu i a'a fAcul niel uä ne- ; i reclama ce a teutil (I. Burami diarii Romänul era mal nu- ) adresa catre dorji cumnatiI dovadii. cä ati fostillulpanitil de cä n'aii reclamatit aici uttdal6. lata i. acésta cu supunere la cunosle directore generalii,ve petit alin partea acestel Stai nu s'a e va da motive de vrto Mugufi basatit pe argumente tal solide avea reelama d-lui Sefuld Statici D o b h s. ARIETA.TE, &LE CAZETORX. lele cerescl pain aparitunea eptata aruncata uulta esa in pop6re, cart le 7, onmime si prevestirl de narI , i mai cu séma de we- Ibill si nenorocite. As AO lutii din vechiulii toed preu poporele civilisate, cart Dontoniplà eu acele emotival nticitatil. Asta-41 progre- [era a facutfi se se reca- ;1'116 acelora ideie si temeri, a vedutii ca era posibile 4i d'a prevede de mat nainte utarul séú cutArut fenomenü . ade din nenorocire gustula cartilorfi sciinpfice in earl um6sele spectacle ale naste, potfi (lice mat niel de alimentulú intelectuale alb Mora, consista mat cu fabule, legende, ro- de mirare se vedemii do- minanda ideiele cele mat gresite asupra natural stelelorfi si fenemenelorfi lorfi. Asia nol nu ne miramfi 'gel de cumfi, candfi audimti 6ment chiarfi de unlit spiritfi ce.va cultivatü, atribuindfi until stele ca4ets:5re espirarea unui mu- Mora, ft3 i consideranda stelele ca nine semne pentru destinele fiintelorii perit6rie dupe acestfi mica paminta. IJA plóia de stele ciipt6re se vedu la nol, la inceputulii trecutel lune a Jul Noembre, si spiritele inculte, in sciintele positive, tuna apucate de teróre, si privira acesta ca una semnii de mart resbele. Leta ce ne spuni" mat multi martori ()Mari al acestei plot de stele ca0estóro diferite localitati: Targovistea, Campulunga, Campine, Telega. In *tea de 31 Octobre spre 1 Noembre, pa la 3 ore, miliarde de stele eadeb:5de amestecate cu globuri de focfi infiacarail regiimea septentrionale a ceruluL Direcpune a miscarii lorii era de le re HO spre apusii. Fenomenula a avutri u asia intensitate, In catfi mestesugaril care se sculaserA, dupfi obiceifi, de nópte pentru a se apuca de lucru, se speriara i fugira in t6te partite, ,,PArea, dice unfi marture ocular(' din Ploesci, cä cede focal din cerü a- Supr Areeitdul, credeemfi ea ne pedepsesce D-deri cu petre de focii, pentru nelegiuirile ce s'aa urmatii acolo cu ocasiunea alegerilorii." Fonfinenulii a durata plait spre Se 4ite ua asia considerabile p160 de stele tadet6re, nu s'a vedutfi Arica PAM as16-li la not. Asemene straordinarfi flute(' meteoric(' s'a observatfi !risk In alte sere si in diferite timpurl. Asia, ca se nu citamfi de Ma pe cele cart aû avula locti, china, la acéste epoch a anului, adice In nóptea de 31 Octobre spre 1 Noembre, si care sent(' cele rnai Insemnate; la 1799, Humbold si Bonpland veOurä din Cumana, spre resarita la ea inattime mare, ea una stralucitorti foci" de ertificia, nisce globuri de foca, aprópe de doue ori ate Imo, apol stele cadetóre In newer(' infinitil, care strAbatea4 neincetatfi unü cerfi seninfi, pe care lase', brasde lumin6se. Olmsted si Palmer at' descrisfi asemene niä plóiä de stele cadet6re ce nfl observatfi In America la 1833. Stelele cadeafi ca fulgil de nins6re, si In noue ore afi pututa numera poste doue sute de init. Ele straluciaii do culori variate, globuri de fecú de diferite manimi erafi amestecate printre ele, de ore ce pe fundulii firmamentului se (Aria asióre urme fosforescinp. La 1.818 se produse fenomenula in Europa, si se aserva apot regulatii mat In top nit pia la 1849. Celfi mal considerabileeste eel(' din 1832, in care tonemenul veduti: in t6ta Europa si a fostil observrtil mai cu osebire la Dusseldorf de D. Custodis. Astrolomil se pusera a observe mat cu luare aminte aparitiunea acestora stele caOtóre, numal de vre ua jumetate de stele inc6ce. Cu chin oservapenile afi devenita mai rigur6se si mat continue, recunoscutfi cat(' atenpune meritii aceae fenomene asia de multfi timpa neglee. In urma cereetarilorfi perseverinti s'a constatatii ea stelele cadetóre, adia seek) trasure lumin6se fugitive, pe earl tót lumea le a observat6 in fein6sele nopti senine, nu suntfi adev(rate stele, ci nisce corpurl analóge cu eametele, cart In miscarea lorü impregitrulfi s6relut, trecandfi adese din spalurite ceresci prin aerula ce se Intlacara din cam frecaril ce suferfi ea aeruld in iutda tort', producfi acea träsura lumn6sA. Ghburile de focü earl se mai numesci i BoJi4, suntii tot(' do aceast naturi eu stoke cadetóre, insa multfi mal Cireilandfi in spapii ca si acestet Impregilrula sörelui, vinti ash' apr6pe le pamlata, In cAta trecfi prin aerulfi tmosferich, devinfi acolo striilucitóre nin frecare si se depart* apol in ApOiciunea misefirel tort', cu tóth atratiunea pamintului. Cu trite a- ROMANI:Ur 1 IANUARIE. aparatiune ne isbi privirile. Una girl- Bowline acum6 se ne convingemn de comptorin ca conditiuni prea modesii On de admiratiune ne sciipa la a- t6tA veritatea iel, dupa cantitatea de se va da la mat mite operatiuni ea mendoni; era una glob(' de foca d'ua plouia ce va cadè Ire anula acesta. Se s'al. fcutú aici pànä asta-di cu marime Indouita celü pucinü de cat(' a atribue stelelorü adet6rie si unfi altfi maniera fórte neregulata, si cu un lunei pline la resaritula sèii; ela liven efectfi. Asia s'aa citat Intunecimi de S6re prep prea ridicatfi, este Inaprumutul culórea rosil deschisa si arunca rade ce s'ar fi produsa prie interponerea a- asuprn consignatiei, orgauisatiunea el. luminóse. Ela tiria dupb densula ua celorfi stele. Disculfi S6relul, dice Warrant intr'ua vorba care Incepe, pr lunga col6na de lumina', de cul6re au- Arago, se IntunucA une-ori d'uädata, cuma si acea de Clique cari verb ria. Ea nu semena cu c6da unel co- si lumina se slabesce attitfi de multfi puse in practica. mete, ci cu eh col6na soUdul d'aA mare In cata se verin stelele diva méda mare." Atfi douile suntfi Romani, toll fit d largime si de totfi compacta care des- D. Erman este unula din acei astronomt comercianti, cari afi avutfi idela aceil partite albastrula Inchisfi al() cerului. cari pretinclii ea asemeni intuneolini tui Comptorie, si ne place a vedea jut La Inceputii, ea presinta aspectulfi ueel provina din cause stelelorii caclet6re, continuandfi profesiunea linie drepte, Irma Inaltandu-se spre cari venincla In dreptulii Sarelut inter- Englitera si Franta datoréda succesela cerfi, ea urmA curba unui area, cu cepta lumina lui. Asemeni Intunecimi lorfi comerciale i industriale aceste. schInteiarl d'ufi mare intensitate. Diree- s'afi intêmplatii la 1206, 1208, 1547 si usagiii. Fit profitfi de exprlenta tatithe tiunea sea era de la nord-est spre 1706. D. Faye, esaminandfi documen- si prin activitatea si zelulfi lora, sud-vest, si Intinderea sea asia de e- tole originali asupra acestorii fenomene juuga indatA a adfioga la clientele dea.. norma, in cell" pe ciíndü capulii iel dis- ne spune: facuth, relatiunt noul mat tot(' deu9 ['area subfi orizonte la Sud-vest , La 1706, Mai(' 12, pe la 10 ore fructu6se pentru ca afi de basa ere c6da era *Ana visibile la nord-est In ninaineta, S6rele se Intuneca pinte la ditulu, confienta care se etas* la - t6tä splendórea sea," asia punetti In catii si6recil Incepura a veche casa E una nume onorabii ,,,CAnda globula de foe(' se afia ime- rontai prin caste si furA nevoip 6menil care se perpetua, nu e nici de cua0 dint6 d'asupra n6stra, pare ca, se o- a aprinde luminarile. Acésta mentiune UflÜ creditfi nuofi a se aseda. ;0 presce unfi momenta eu vibratiunt asia este imprumutata de la unii medic(' ger- In fine, acesti juni nul studiatii In sce. de raped! In catfi ni era terna se nu maw) numita Shourrer (Historia mor- la de comercia din Bucureset. latit uea coda asupra nóstra. Insá dupa until burilorul genului umanfi), care a luatu-o prima fructfi eta sc6lelorri profesko momenta vAdut câ acósta vibratiune nu dinteua cronica a Suabei. Póte ea nale, una resultatii positiva. Nu e tera alta ceva de cat(' uil evolutiune, i multi s'ar mire: cuma unfi asemene stra- loca in spiritulti nostru de a face aia ca elf' se InvIrtia rapede Impregiurulii ordinara fenomena se se intemple in lauda scólelorii profesionale. Diceue osiel séle, trecendfi de la culórea fo- seclula XVIII-Ie §i se nu fiA cunoscutfi numai ca in töte partite se Imultesce culut rosia villa la ua cul6re rosia In- si notata decritfi In Suaba? Respunsulti este credemil nol, celfi mat buna archisli, fara se Ore) nimicii din aspen- este pre lesne: neaperatil ca acestil In- gumentfi In fav6rea utilitAtil teen. tulfi sea. Nol continuaramu a-la verle, tunecime a testa cu totula locale, nu Terminama aceste cate-va 1juli dai totfi asia do stralucitora, dupa arburil s'a intimplatù dead(' In Suaba. rindfi Comptoriulul de incasare de cea alta parte a satulul. Canal a- Intunecimea de la 1547 a duratfi torte fericitü. Vomil fi fericip de i cestb globi trace d'asupra n6stra, 'ml trel dile, de la 23 pina la 25 Aprile vedea reusinda ub institutiune nascut pare cove mat mica de cata entail apA- inclusivfi, adica in ajunulfi, in diva si orasulii nostru, dirigiata de comp ruse la orisonte, neaparata din causa a cl6ua-41 de !Malin de la Miihlberg, patriotil nostril si'l asigurAinri, ca, I precumfi Sórele si Luna intro Imperatulfi Carolfi-Cintu si elec- ori ce circonstante yore avea concur petit la meridianula !era mat mice de Wrote Sexel. Gemma Frisias raperta, sula nostril. atil la resaritula fora. o (lice Kepler, ea la 1547 Sórele pare IIPentru ca de mitt timpù aveam stinsfi In timpa de trei dile, si nu da A EMU DE SUB TIPARU obiceiulfi d'a observe stelele, am ve- decata ua lumina slaba si rosiatica, In ELEMENTE de dutfi mat multe stralucitöre meteore, asia gradül in dial se verlea stelele 4ina insa nice' unula nu e de comparata ca médift mare. Scaliger si Buntingus spuna ARITHMETICA RATIONATA. ; acesta, atAt6 prin marimea cätul si prin tote Singurulfi marture ocularfi VOL. IN 8 DE 230 PAGINE. splend6rea si durata sea." este Gemma Frisius tatala (fiialb-sefi, Cu autorisati Catalegulti globurilor6 cadetóre sóú citatfi de Kepler, n'avea decatii 11 ant). rióre de instru Pentru usulii Bolidilora, alU Observatorelui meteoric(' Irma, la marturisirea unical si de Liceelora, sc61 de la Luxemburg, coprinde de la 1 Nov. signal f6rte de mirare, a lui Gemma De I6n ..eveee.,e ie 1859 pinfl la finele lui Decernbre 1864, Frisius, pot(' se opunii pe unuI anti versitatea din Bucuresci; 72 globuri ca4et6re, din care 8 de 1- a marture oculara ca totulü interesata a Deposita, tu Bucurescl, la LibrAriel marime, 23 de a 2-a qi 41 de a 3-a. nu se incela asupra naturel fenome- DD. Danielopolu, pasagiula Bomana, S'a Weal oservatiunea tnsemnatil, lul, acea a lui &wee', eaten Mogosbie No.7. Pentri Carolfi-Cinta, care se ea la unele epoce ale anului, mat districte, d. liked se vol.(' adresa 1 cu plangea inainte de hatalia, dice isto- d. Socecfi. séma la inceputula lei Augusta s'a tut Heel(' resbelului germaniefi, semper se Preciulfi unui exemplarfi, 5 gimp. Noembre, stelele clidetóre se arita in- nebulae infestari, quoties sibi cum hoste pug. COPRINDERE. Went' tumor(' prodigiosa, si eh ele nandum sit" ea de ciite-ori elü aye se Capitulii I. Teoria nurneratiunet; pléea atunel dinteuna puncta determi- se lupte cu inimicula, era incomodatfi Capitula II. Cele d'antêiü operatiul Bata alfi cerulut si so miscA Inteua di- de negura. asupra numerilora. recpune determinata. Pentru nest(' cu- Capitulii III. Cate-va din proprietti Mediculti Schnurrer chiarül judeca ple numerilora. dupa acésta ea era vorba curet(' de a- Capitulu IV. Despre Fractiunl. Ge cele vaste negare sec() pe cart me- neralisarea teoriei fractiunilorii. teorologistil germani le numesca Ho- Capitulu V. Despre numerile decimal chenrauch." Capitulu VI. Despre puterl si ra D. Faye nu credo ea s'ar pate a- Capitulu VB. Despre raporturi qi pro tribui seriosa acele intuneciml la in- portiunl. terpunerea stelelorfi ca4et6re. Capitulu VIII. Despre pregresiuni. Capitulu IX, Despre Logaritml. Terminamfi articlula nostril prin a- Capitulu X. Aplicatiuni : Begun' d costa frumos6 pasegifi ale tut Humbold: tret, de interese, de esconta, de anui Eta cum(' sciinta, pune In jocü In täti, de amortismente (ca ap1icatiu1 sufietulfi nostril, secretele resorturi ale la imprumuturi publice), reguli de he imaginatiunil si fortele vial ale spiri- partiri proportionall; etc. tulut, pe canda vulgula nu No te divers e. vede, 1. Diferite si ! In teme de numerapuni; aceste fenomene, dealt() 11. Despre op( schinteie cari rapunile abreviate ; Ill. asupra Logt se aprinda si se stingfi, si in aceste ritmilorii ; 1V. Despre sisteina metric petre, cenusie cadute ca scomota din V. Despre numerile complexe. amnulul norilora, decata productula gro- Pentru ca acésta carte se se p6 siera ale unei convulsiunt a naturel." vinde cu acelasi prod(' in tóta tér M. M. Draghicianu. antorele face una rabat de 20 ni d-lt Librari de prin districte, transportu flinch" pe conta d-lor, trimitendfi ern Pita de Wan cu cererea. cestea Rua unele dintre &insole cari vIntii se admite ca se afla in spatiii, cede atractmii globulel terestrul si cad(' &Sue marl zone, In forma de cercurt asupra tut ub forma de nisce mase imensl, implate cu miriade de acette straordinarie petr6ne si feruginóse cart mice corpurt si ca pamêntula in misse numescii !eroliti séfi petre meteorice. carea sea anuale impregiurulfi S6relui Aceste mase3e tnealdescfi asia de tare vine de le atinge pc) pe una la prin contactull cu aerulii, in Ma crape' inceputula luI Augusta si pe cea-1 alta Inteua mulpin de bucap, sosescii an- la Inceputulii tut Noembre; cea-ce eaudetóre asupra olului, si producfi tffi seza acele fusing meteorice ce obserod6re tare de Were. Globurile de foal vamfi la aceste epoce ale anulut. séui Bolidi respndesca mai adesea nul Afara de acésta, astronomulii Olbers lumina pre mare asupra solute!, si une erode a write aparitiunt de stele caori crapa In maimulte bucap In mo- detóre nu revinfi de catii dupa ua pemental-1 clindfi diparii, produanda si riocIA de 34 ani. detonatiune. Ele st" dupe dansele ua A§ta se epee ca: Spleudidula feno - códa lumin6sa, ere remane une-orl mena care se produse in luna tut Nov. mat multe minute tipe ce ele afi dis din anil 1799 si 1833, n'a mat reapiiparuta. Una globa te foal fórte stra- retie d'atunci. Dupä ideia lui Olbers ordinar6, este acela care s'a oservata deli', or trebui ca, In tune tut Noem. la Hurworth In Octere 1854, a cant a acestul anti 1867, se avow(' ocadescriere o credema vre interesante. siunea d'a vedè uti plóia de stele ea- Herschel citéza desclerea urmat6ria, getore, multii mat considerabile decitn estrasb din Scheffild Imes, si publi- acea care s'a ob3ervat6 in anula trecuta. cata d'ua persóna ce beuia la Hun- Una oservatore pre sperimentata In worth, care dimpreuna cu frate sea, a WAN acesta, d. Coulvier-Gravier, preavutfi ocasiunea d'a vele acelfi me- tinde ca duph aparinta i direcpunea Wort" : stelelora cadetóre s'ar putò enunta cu Frate-meii i ea, ne intórceamfi a trot sea patru dile ¡twilit() variatiunile casa pea la noue ore sért, ne aflamfi timpulul. Eta dice apol ca, cu atui la capulfi satultri, In munentulfi d'a stelele cadetcire stint(' mat numeröse, trece ua livade care este Vila lArgi- eu atatfi plouile sent(' mat abundanti. me considerabile. Cerula 3 r a curet(' acésta observatiune a sea este In parte Insa oscura. Not oservaina una deja confirmata la noi: tóta lumen 1st din consteIatiunile cele mai straluci- educe aminte de plouia si nins6rea a- Ore, canal chiarfi in partea 3pre care bundante ce amii avuta dupe plóia de era' fipsati ochil nostril, uil manifica stele cadet6rie din Noernbre trecutfi. COMPTORIU DE INCASARE. Primiramil ua circulara care ne anuncrearea la Bucuresei a unui Comptoile de Incasare, septa firma sociala Z. Petrescu et Comp. negresitii ea aceste fapta nu cuprinde tnteinsula nimica estraordinarfi, amfi fi läsata se tréca neluatfi In bhgare de sema, dad% acesta creare n'ar fi de loci.' interesanta supta diverse punte de vedere. Mal Ant& supta raportulfi de credit(' : ua institutiune destinata a facilita afacerile, este totil de una uä bine facere pentru Ora, si vederoù ea acestfi 111 Teatru Remind (teatru cola mare. Duminica 1 Ianuarie 8667. CORABIA SALAMANDRA, coined vodeviln in 4 acte. Holurile principa se va juca de d-nil Millo, Vladicesc Alecsandrescu, si d-na Efrosina Pc peeco. Luni la 2 Ianuarid 1867. ADAMU §i EVA, §i Potopula lui No4 legencla biblica in 5 part!. In beneficiul cl Au! Daniilü Dragulici.
Page 1: 0 ye anù pe gése luni Pe trel Ufl

sprijina In elO, dare and d'a trage - upload.wikimedia....

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?