ATANTiBIBB - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

ATANTiBIBB - upload.wikimedia....

AIM

No: 1446

,NUIPAERUL%I0,4111ANI

-

B'0 N'A`M'ENTELE

INCEP LA i I. 15 ALE 'FIE-CiRE1 LUNI

vl se plAteso tot-d'aktua tnaInte

In Buottregt1 la case Administratiel.

Din Jude* qi Streincitate pArt mandate postala

Mx an in tara 30 let; ha stseinatate 50

Sease 1=1 , 15 , , 25

'Trot Inn! 8 , , , 13

Iln numr bi stralutate 16 bald

MANUSCRIPTELE NU SE INIPOIAZA

ADMINISTR-A j I A

1'o.,16, -.),STRADLACADEMIEL - No. 1

Milionarul?NrIpltor

Banda din Cioroiu---

Sorisori diii.Germania

'0- cisittorie in.luni

Blina',Spb.zuraturl#

Bucuresti, Februarie 1893.

Itlilionarul hripitor

D. Const. ,Boerescu nu tie, -se

vede, ea Oren! aü urechl i sunt

,vorbaretl ca avocatil ; . e ascultä

repetletot ce aud.

In, una din serile trecute, in ;ea-

mera sa de hicru, se, vorbea de earn-

pania crancenä ce due contra mpa-

citatel lul Petrovicl-Armis §ei contra

purtarel incorecte a catorrva avocatT,

earl aft pus talentui lor .in serviciul

unor ruilioane, gata a inghiti ultimul

gelogan 'al saracirnel.

Fostul ministru Conk. Boerescu; eu

o emfaza aproape .copilareasca, a zis

el nu intelege cum Ion Poenaru Bor-

dea a 'pvtut veni la Adevrul pentru

a se disculpa 'cle acuzaffunile 'aruncate

ásupra lut, i cd d bid odata nu va

sta-la vorbd cn un ,panyletar ca Bel-

dimanft, care dirige o gazetcl deicanclal.

Registrele administranel ziatulul

dovedese '06 infurnuratul 'COnst. Boe-

eresou era papa dauna-z1 abonatui ,a-

:cestel gazete de scandal. In caut vreme

Adeverul nu a dat in yileag incorecti-

tudinile acestel' ce1ebrität1 a baron-

lul roman, gazeta de ' scandal era ei-

Ma in palatul dirt strada Clemente!.

Adeverul 'denunta. -,asasinatele s-

vr§ite de autoritatea- nillitara, in

complieitate cu cea administrativit,

asupra a trel satenl din Dorohoiti : ga

Zeta de scandal.

Adeverul denunta hope flptuite

In Galati i Bräila : gazetcl de scandal.

Adevrtd stigmatizea za raPacitatea

lul Petroviel-Armis i concursul ce

icest 'milionitr a gitsit In catl-va m-

ean pentru a reduce la sapa de lemn

392.farailii prane§il: gazetd de scandal.

Adevrul se inspaireanta de tristele

magis-

rezultate ale , inamovibilitätel

traturel : gazetcl de scandal.

Asasinate, hotil, sentinte scanda-

loase zmulse rnagiatratilor prin influenta

unor barban cari sunt

avocatl, toate aceste nu eonstitue

scandalurf ; - iar ziarul care le de-

nunta, care le stigrnatizeaza, provoaca

scandal, §i. devine; pentru nepriha-

nitil (? 1) faptuitorl al atator' nelegiuiri,

o gatietei de scandal.

Beldimand e un ,patnfletar ! a zis D.

Const. Boerescu, inteurr moment -de

regrétabila' aiurire.

Daca, a chema hot pe acel care

fun, ; - asasin:pe acel care irnpu§ca

oarnenil ; hräpitor neruöinat pe un

Petrovicl-Armis care letapane§te, de

dou-zed de an!, trei niB de po-

goane, daruite de defunctuBoan Ro-

setti, taranilor adu§1 de el pe mogia

Cioroiu ;-Mrbatf fcird-scrupul $i feint

con§tiing pe' avocatil earl s'at, lasat

a ft ademenitl de rnilioanele unul pro-

prietar nesätios, pentru a pune §tiinta

lor, influenta lor, la Ca§tigarea unel

cauze eta de scandaloase ; atuncl,

da t recunosc el sunt un pamjletar,

dar un pamfletar care, uncle love4te,

ustura unde mu§ca, lasa rang.

Asta-z1 ehiar manuscriptul D-lul

Const. Boerescu II va lovi, pentru

ea usturimea sit fie ma! dureroael;

Asta-zI chiar fapta sever§ita de D.

Const. Bocrescu Il va =Nat pentru

46 rana sit fie mal respingatoare.

,

,

PgaraP1,$-f: FA, DO l -3 A

-7;1

,

, 6 t

/

4-

rsa te feregti Române! de strein in easá

V. Alexan4r1.'

Director politic: ALEX. V. BELDIMAND--

e

Reproduc fac7simile invoiala pe care fostul ministu de justitie, avocet

celebru, o propunea ,pentry .a pune capat procesultii dintre nenorocItil cioroen1

ferieitut Petrovici-Armis.

Liberalül IoamPoenaru Bordea conshntise fi instrumenttil Telui Const. Boerescu,

al miliònarului nesatios In aceasta ru§ineasa, afacere, Poenatu Bordea,

eare,11,fitase . sarcinit de a ap6ea averea acélor 392 de familil din Cioroitt. ,

gfi-414°' 4.4

go

ca.a.

.e._,J2_,..a---e-zaneaaaadaaaa

ellraa-

0,4:

-20'

ode' cl---44

ot-a4-4 4?-4

2.4

41_;

fe_oee aa.a:aa'

- /f--1

02: "et, A., alto- ,

No*

Vatje9 'Lt.'s*,

d/444?

Ì,

c44,1tA0-7:

`/', e

.446-

1. r-

44-vf'

4 le 57 (42Zek'

'L-44ieae."4 '"62'1934"4-47-)

Le77-1447,

42.1

. 4/eate.,-ea-1.

;e4_053t----74

afe.-04

2.. a

°al

411.4.9czk, 04-4 AisL,x,e_eizz

.44,<

1.4.e.sa,

Cititoril .mel, nu m indoese, vor citi Proza D-lu1 Const. Boerescu, dar din

parte-ml m credi dator a le da cate-vä lamurirl.

Aceasta neprihanita ilustratie a baroului roman a spus lu ban Poenaru

pordea ca trebue s obtie §i la nevoe sa zrdulga consiratimntul acelor 392 de

'cioroe11 i ' semnatura lor pe aceastä procura, in puterea careI s'ar fi incheiat

un aet de invoiála intro Petrovici.Armis i eranil cioroenl in favoarea Wore

tribundlul, de Ialornita pronuntase sentinta sa, - sentinta confirmata de Curtea

de apel din Bucure§tl §i de Curtea de Casitie, eentinnt rmasa definitiva §i

investitä cu :formula, executorie, sentinta, In fine care - culmea ru§inel §i

a scandalulul 1- Ourtea de : apel din, Galan a declarat ,cä nu se poate opune mi-

tonarului 'PetrovicVArmis de' catre calla mojiel din Cioroi.O.

Ce acorda acea sent* acelor ,392 de familil aduse de defunctul Ioan 119-

setti ,pe mo§ia Cioroitt ? dreptul nemärginit pe intreaga vatra a satulul

dreptul nemarginit pe trel inii de pogoane, cu o singura conditie de a da din

iece una din produsul acestul pa-

ment.

Ce invoiala era insarcinat sä zmulga

loan Poenaru Borcha nenorocitilor

söl clienn ? - eioroenil lrelnciad sci

renunte la locurile de arciturd care li

*tic rezervat prin sentintele tribunalu-

luf de Ialomita sub No. 14 din 1867

$i a Cutlet de apel din Bacureet sec-

II No. 19 din 1868, adeccl la a-

ce 250 stânjeni, masa-care fac trei

mli pogoane - $i la venitid lor pe

trecut.

C3 da In sehimb gen vosul (?!) Pe-

troyici-Armis, victimelor sale ? -

le ldsa code 300 de pogoane islas (ima§)

despre care vorbesc acele sentinte ard-

tate mai sus.

Ida impaciuirea e§ita din nobilele

inimi a dol Const: Boerescu

§i loan Poenaru, Bordea liberall

carl pururea, in coloanele ziarelor,

in intruniri publice, se constitue a-

Oratorl al teranimell talpa easel ro-

mdnoti, cum le place a o mimi.

cand se propune aceasta, ru§i-

noasä invoiall nenorocitilor cioroeni?

-cand judecarea contestaneI lul Pa-

trovicl-Arnais, la aducerea In inde-

plinire pe fata parnintulul a sentinte-

lor din, 1867 §i 1868, era; pendinte

inaintea Carte! de Apel din Bacu-

re§tl.

In urma acestel propunerl de inb

pacare, imaculatul Const. Beerescir

a tarn pa clientil lui Joan Poenaru-

Bordea victimele nesatiosulul mi-

lionar, la Curtea de Apel din Blue

regt! §i la Ourtea d Casatie. Ii urma

i-a tarit la Curtea de Apal din Foe.

§anl §i la aceea din Galan §i pentru

a doua ',mil la Curtea de Casatie

Astaeil, -precum am spus'o inteun

precedent articol, cioroenil se reg--

sesc la Tribunalul- de Ialomita fata

In MI cu palaul lor, 'marele boor (1?)

Stefan Petrovici-Armis, tipul ciocoiu-

MARTI 23 FEBRUARIE 1893

- ,A14% '

NUNIERUL Io BANI

ANUNCIUR1LE

Din BUCURESTI ei JUDETE se primesc:

NUMAI la ADMIMTRATIE

' din Staahatate, direct la administratie II la

teats oliclele de publitaltata.

Anunciurl la pagina IV 0,30 b. lints

it Hi 2 , - lei ,

n 3, . n

Inseriunele ei Reclamele 3 lel randul.

La Parl s. ziarul se gaseete de vönzare au numbrul

la klogcul No. 117, Boulevard St.-Michel.

UN NUM& Wag 30 BANI

REDACTIA

No. 16, - STRADA ACADEMIBI, - No. 16

lul parvenit. Brigri

Volt arata Lag, data's° apul necin-

stit pe care II urmarea tovara§ia

Armis-Boerescu-Bordea,- ou acest ru-

§inos proect de impaciuiré.

Asta-zi §tiut este ca D. Ioan Poe-

naru Bordea a fost platit cu zece

mii de lei de, Petroviel-Arniis.

Mult st§! deal se §tiü cu cat a fost

platit liberalul dezinteresat, D. Const.

Boereseu ?

Mica pasivitatea tradátoare a D-lui

loan Poenaru Bordea a.fost evaluata

,zece mii de lei ; scump, foarté ecump

trebuit sä fi plait rnilionarul hra-

pitor activitatea i talentul chitileu-

Wesc al D-lul ,Const. Boerescu.

Peste" cate-va zile voia reveni a-

supra urmatoarel fraze din proza

D-lul Const. Boerescu -D P

se va obliga a plciti D-lui A

toate sumele ce i datorim capete $i do-

kind.

Acurn me due fuga sa-ml desin-

fectez pana de miazmele necinstitel

corepanii, miazme pe care am fost

silit 0, le röseolesc.

Alex. V.Iielidinianda

TELEGRAME

IIMMEM1111111

PARIS, 20 Februarie.-Camera a votat

proiectult de liehidare a socieWei Panama.

Se asigurit D. Carol de Lesseps va

chema pe D-nii Flog uet, C16 aaenceau si de

Frycinet ea martorl in proeesul 'de corup-

,tiune.

BORDEAUX, 20 Februarie. Curtea

cu juratl a coadatunat pe D. Denayrouis

in procesal ce H intentase D. Rainold,la

treilunl,ftchisoare i pe gerantul ziarului

La Cocairde la 100 franel amendti. D. An-

drieux, apäriitorul D-lul Denayrouse, ata-

(land Republica In mod, viti, relativ la: a-

faeerea Panama ; publieul a aplaudat

mod zgamotos. Pre§edintele a ordonat e-

vaeuarea

ATANTiBIBB

.0. G. de Coutouly

A tout Aigneur, tout honnewr ! - Incepem

seria diplomatice prin D. decan

al reprezentantilor streini din CapitalL

ktinistrul Rernibilcot Franceze a fost ziarist

inainte de a fi diplomat ei a dat dovada de

mult spirit netagilduindu-al aceasta origina,

pentru a pretinde sa facä buni figurä in ca-

tiera diplomatica prin origina ei traditiunl.

Placut la vorba, scriitor de talent, el trimite

ministrulul sea depeal' lungl, al caror interes

este tot-d'anna marit prin eleganta stilulul. E

lung la-scris, dar tot-d'auna .interesant. De a-

aceea, unul din secretaril sal, mutat azt trite()

ambasada europeana, i desperat atüncl ca tre-

buia sá copieze aceste epistole lung!, zicea ca-

valereCe despre (Jamul: Ministrul nostru are

cliaree -cle cerneald !

D. de Coutouly - Gustave pentru dame -

reprezanta Franta in Maxie, inainte de a veni

la Bucureetl. Dol ochl negri cari'l priveml cu

un interes prea Bangor pe'Paseo din Mexico,

ridicara. catava nor! pe orizontul conjugal al

lul senor ministre. Doamna se supára, refuza

in urma until congadid petrecut tn. Pmts. -

de a se mat intoaree In tara lul Fernan- Cor-

ts i, ca barbel bun, neodiplomatul ceru mu-

Aarea sa. Acestut amanunt sentimental II da-

toram faptul de a avea pe D. de Coutouly in-

tre Nu prea bogat, ministrul Frantel tine sa'§I'

pastreze postul din Romania: Seteme mat malt

de o inaintare, de cat de punerea in disponi-

bilitate. Ambasadele aunt, In genere, ruina-

toare; trebue s. fii begat Nam a faae figura.

D. de Coutouty se faou deal curtezan.

I fu, intr'adevar, curtezan ,eicesiv al prin-

tulul german de pe tron ; al colectivistilor, al

conservatorilor el, la caderea lui I. Bratianu,

el lal intoarsa cojoaul diplomatic au repeziciu-

nee until persona& din teerie.

Asia nu I-a impiedicat de a comite mal multe

boroboitte diplomatice. Inteo imprejurare, re-

masa celebra, el confunda un bo cu o oae.

Alta data vorbi Ragelul despre Alsacia Lo-

rena in termeni plaoutt unchilor unul Hohen-

zollern, dAr carora opiniunea franceza surex-

citatá le dada curand o desmintire energica,

cu prilejul irtaalifioabilel calatoril la Paris a

Imparitesel Frederica.

Ministrul e mare adcairator al D-lul Jules

Ferry.' In ziva. alegerel acestut oportunist la

pretddentia Senatulul, era cat p'aci sa ilulaineze

legatiunea Frantel.

In fond, ban parinte, bun sot, ma:re eauseur

om de'ordifie, primate bine pa invitatil

sal; le dit mal mutt castane de cat trufe. Ie-

$ind de la masa, furnatorii sunt tratatl cu o

tigara belgiana. '

Semtle particulare E groz.tv de 'distrat.

'A. confundas anz'o zi pe tenorul-negustor de

vinurl Soria cu bancherul Halfon ; opri 20 de

minute in strada pe acest din urma vorbin-

du-I de melodil i fie filoxera, Ma a' obsarva

greeala sa.

-

BandaS din

azi 1ao finanta evreeasaa ride de aceasta

Cititorif Adevrulu! ctanosc arnd-

nuntele afaceret téranilor din comuna

Cioroid (Ialomika) etc milionarul Pe-

trovicf-Armis, numaf in ceea ce pri-

m* diferendul asuprot unei intinderi

de. peinant de trei mii pogoane, std-

pdititd pe 'nedrept de eel din urmcl.

Pe leingd hrdpirea mofief Cioroid de

PetroVici-Armis, este inset o altd parte

a chestiund, parte poate chiar mal

gravel de ceit insd-0 hrdpirea. Aceasta

este persecutiunea, jefuirea nerufinatd,

exploatarea neomenodsci nenorocitilor

spoliati de painint.

In comuna Cioroid s' a forntat o ade-

veratct band(' de codru, compusd din

arendapl Haracopulo, subprefectul

Tinase Petrescu; judele de ocol

Alecu Doicescu primarul

Popescu, sub protectiunea milionatu-

luf Petrovici-Armis.

Aceastd bandd pindote pe locuitorif

cari se judecd cu Petrovki fi, inclakt

ce ese o getina, o gsctl,. n porc din

casa vre-finuia irnediat le secfestreazá

$i feranul tre4ce sci plateasa gloaba,

cdci add vatra satuluf nu e a

nilor.

Tolul e al proprietarulta, reprezen-

tat de mizerabiltd* grécoteiti Ilaraco-

polo öi un pas de face peste pragul

wet sale, Leranul trebue sci-1 pldteasccl.

Islaz pentru vite nu ad teranif

ort cine t$f poate inchipui cdt pldlesc

eranit cu procesul pentru pdpnatul

vitelor bor.

kola pentru care se julecci cele

392 de familit preineeti A intinde

pcind la Ihr3ea, $i chiar peste coest

canal. Et bine, areniaol Ilaracopulo

nu lasd pe acott nenorociti ca sl.$1


2

adape vitee î Borcea, vi ori de cede

ori î prinde, it stoarce de bani, ca ii

cad Borcea ar fi a lui sced a het Pe-

trovici.

Lipsiti de pdmint, lipsitt de ,apd

nenorocitii ar fi voit sd plece de a-

colo, sd se stabileascd pe o movie a

statului, unde sd capete pdmint ; dar

banda din Cioroin nu-i laset $i-i

tine Pe loc, despoiati de dreptul $i lip-

site de cele rna indispensabile migoace

de existentd.

Atdta iufamie se poate practica nu-

mai in tara romdneasce unde guver-

nul e la dispositia tuturor impildtori-

lor de specia Petrovici sail a lipito

rilor de specia bandef lIaracopul.o.

N'arem cuti cere dreptate ; dar spe-

rdm cd va veni un moment in care

desperati, vor intelege cd afard

de ei in-vi nimeni nu le-o va da.

Vom reveni.

legeft,

CESTIUNI ECONOMICE -

Rolla Petroleului

IIi dosvoltarga industrial a Romanic"'

bogatael i pentru asuprirea consumato-

rilor cu marfurl proaste l mal scumpe de

cat cele ce le-a putea oferi industria

Narita. Ba chiar ziceaa mull proprietarl

de pament i chiar cel mijlocil, ä nol

prin incerearea de a intemeea prin pro-

tectionism o industrie mare, numaI ne

punem r eu marele tri industriale, de

oare-ce le lovim mitrfurile eu taxe foarte

mael ei ea roade culegera $ din partea

lor prigonirea cerealelor i a vitelor noastre.

Ca incheere proprietaril marl agricoli ati

cerut i cer Id se mal slabeasca din pro-

tectionism, lasandu-se sit se desvolte nu-

mal acele industril care at in twit la nol

conditil atat de priitoare in cat se vor

putea desvolta i luptandu-se pept la pept

cu fabricele de peste partial.

Nol credeni el maril proprietari se am--

'gese Inchipuindull ea, de pild, Austro-

Ungaria, Germania sat Franta ar da

real pentru intrarea cerealelor vitelor

noastre ta schimbul deschiderel granitelor

pentru productele lor industriale, i asta

pentru ea in toate aceste tart este destul

de puternica partida manner proprietari

agricoli, atat de puternicat in at cu toate

agitatiile industrialilor a reueit a face ca

set se introduca la d1nil taxe asupra ce-

. realelor straine i msuri aspre asupra

vitelor straine. Pe de aka parte ¡plat e de

netagaduit cit ar trebui de luat msurl

pentru ca industria noastrit sä ne dea

producte tot aea de bune ca . ale celei

straine $ tot age ' de eftene, Oa tot ()data.

trebue El se foloseasca, de aceeti ani de

protectionism penteu a putea la nevoe eft

stea in luptá eu strainetatea i fait de a

mat 'fi aparatit prin taxe vamale exagerate.

Care e insa argumental de elpetenie al

acelora earl socot cä industria n'are viitor

in tara noastra ?, E lips" de edrbuiti de

pament.

In adevr e grea A, se intemeeze in-

dustria acolo uncle earbunil de pament

trebue aduel de peste mirl i terl. E ade-

varat ca la teal nu sunt carbunl de pament

buni, avem lignitli $ chiar in cate-va lo-

curl lignite, buna,, dar dupA, spusele D-lui

inginer Dreghiceanu, directia drumurilor

noastre ferate, 'suit de. osteneala de a face

cum se face aiurea, nu-0 citt osteneala de

a intrebuinta de acele mainl modificate

anume pentru a putea arde Iignita cea mal

proasta chiar. Fireete e mat ueor de man-

cat pedurile, pe cáta vreme vor mai fi la

tndernân i de adus carbuni din Anglia

Germania. 'Dar ori cum adevarata hulie,

care e temelia industriel in Anglia, Beigia,

Germania ei Franta nu avem.

Ce era deci de facut ? Pe de ca parte

de clutat perfectioneri ta alte, nature cari

s. ingeelue a lucra aicI cu un combusti-

bil mal scump i totusi a produee marfuri

care k.ä e poatrt vinde eu acelael pret sat.

mat Olin de cat cele strine. Avend in

vedere ea fabriceIe noastre sunt pe loc,

pe cand cele straine aa cheltuell de trans-

port $ mat avand In vedere taxele \Ta-

male (fie acelea ori cat de rate», nu ar fi

peste putinta O. se infiinteze i aid unele

industril in stare de a trai ei merge bine.

Dar e ceva mal mult. Nol n'avem car-

bunI buni de pament, eel putin 'Anti a-

cuma nu se cunose, dar avem petroila in

catime, putenli zice, 1rä siîrit, ei nu e

litcru eu neputinta de inventat niete mo-

torl earl sit fie purtati cu petrol in loc de

carbuni. Asta nu maI e acuma mbar o

simplä afirmare teoretica, ci avem i in-

cerearl practice earl pe cat etim, ai det

i temeiate pe motorl inettlzitl cu carbuni.

Multora li se va 'Area ca aplicarea pe-

trolulul la motoril ce liana acuma se in-

fierbantati cu carbuni sate lemne, va fi un

luau putin insemnat. Pentru acel butt ce

etitt ce rol Mel mijloacele de producere

In desvoltarea industriel, cat i introdu-

cerea de maeint care sa miceoreze atat

de tare cheltuelile nu li se va mai parea

lucru fantastic, cand vom zice ca de a-

cuma inainte industria a asigurat des-

voltarea la nol.

Maine decI de aetentat, i exemplele

date de catava mal indritzneti, vor fi imi-

tate tronsformarea motorilor noetri pe a-

ceastet butt. Ni se va zice insa ett mal

deunitzl eraa la drumul nostru de fier niate

maini cari se Infierbantati cu pacura

ett acuma nu mil aunt sati sunt privite

ea neindestulatoare. Amintindu-ne de cele

povestite de D. Dräghiceanu in privinte

rutinel i a relel vrointi date la iveala

()And cu experientele asupra lignite!, nu ne

prinde de loc mirarea. Dar chiar &tea

sistemul incereat n'ar fi dat tocmal bune

rezultate oare nu urmeaza de acelea el

trebue de cercat necontenit, de fagáluit

premil celor ce ar aduce perfectionarl lo-

comotivelor cu petrol sa pleura ? Pen-

tru o tar e. care are petrol de la Mehe-

dintl panä in partea de sus a muntilor

Moldovel socotim c rsOunsul la aseme-

nea intrebare nu poate fi indoios. E lucru

ridicul sä aducem Cardif saü sa mistuim

padurile, cand petrolul in multe lame

curge de la sire ea apa .pe garla l Niel

mitcar teamit nu poate fi ct proprietaril

de puturt de pleura s'ar intelege i ar lua

zece piel de pe directia drumurilor de fier,

eaci statul pe de o parte i pe de alta

particularil ar putea incepe alte exploa-

tail in alte parti foarte bogate i ar putea

aduce la calea adeverata pe cel ce ar

cauta sl se imbogateasca prea repede

scumpindu-el petrolul.

In Franta s'a fecut asemenea Incercarl

Inca de pe la 1870, de Saint-Claire Wyllie,

dar Franta are petrol 'mane (Va urma).

MARTI 23 FEBRITARTE 1893

POLITICA EXTERNA

Germania

In Germania totul se invirteete actual-

,

mente tn juriul prolectuluI militar ea in

urul unel axe. Pe aceatee teme se tin marl !

ntrunirl populare, de eittre toate partidele;

pan/ guvernul i1 trimite reprezentanii !

de al sal la asamenea intrunita spre a de-

monstra opiniunet publice neeesitatea re-

formel militare, orl ate saerificit ar cere

aceasta.

E o chestie de ,patriotizm, aie acel ce

dean azi puterea i vorbesc in remele Im-

paratulua garantia Germaniel i chiar

pacea Europel, depinde de la realizarea

proiectul militar ; de a eeea guvernul este

decis a nu ceda cu niel un pret, a ,nu da

inderapt aid chiar tnaiatea unel disol-

\ate a Reichtagulul, ei eel mult a face niqte

mid coacesiuni neesentiale. D. de Caprivi,

In discursurile sale parlamentare, tinute

in ultimul timp, precum i In declaratiile

facute in Comisiunea militará mere a a-

pelat la patriotizmul tuturor partidelor pen-

tru ca, refuzand proiectul militar, se nu

ingreuneze situatia guvernuluI 1 mal fa-

tal-a de toate sä nu pericliteze siguranta

tare!.

Din nefericire pentru &nail, nu toate

partidele tea una i aceiael notiune despre

ce vrea s ziel patriotizin qi nu toata lu-

mea de e de o Were - de parerea gu-

pe piata germana.

Soarta proectulul militar i in legaturit

en densul i pea la un punct i soarta

Reichstagulul, nu sunt. twit decise.

Totul depinde de poftele patrietiee ale

acestor partide ei de concesiile pe care

le-ar putea 'sa vroi face. guverntel D-lui

de Capriyi. Desbaterile ce aú loc In in

afar/ de coraisiunea militara, aa mal mult

caracterul unel afacerl de bursa, a until

nego i samsarlica Se negociazei inteuna

cu corifeil agree/ i clericall. Pena acum

numaI nu s'a convenit asupra prettiluI voe

WWI. O dovada, deosebita despre patrio-

tismul centrului catohc este i aceasta, el

votul aeestul partid se decide la... Ro ma,

unde actualminte se MIA un trimis spe-

cial al lui Wilhelm II ea s desbaki cu

Leon al XIII proieciul militar german

convie asupra aretentiunilor catolicis-

mului.

Mime doug partide sunt insemnate ca

anti-patriotice i chiar ea tradatoare ;

dou partide care pretind el situatia eco-

amnia a Orel zfu permite realizarea pro-

iectulul militar i eft niel pacea Europel

niel siguranta Statulul german nu va

fi periclatatit clack reforma milliard, va

Wee : sunt democratil i social-demo-

crat-a. Mat ea seama aceatI din urrnä pen-

tru nimic in lume nu . vor jertfi un ban

pentru intarirea militarismulul i aceasta

dupit cum se atie, din principia O. ma nu-

maI fiind a mizezia in Germania e foarte

mare. Dar sa. democratii se arata de asta

data intrasigenta aea c guvernulul II lip-

seete i curajul de a se injosi ei de a ne-

gocia i cu

Care ink& e adevarata notiunea de pa-

triotism : aceea a centrulul eatolic ei a

conservatorilor sea aceea a democratilor

a socialietilor - aceasta lesne o va

putea pricepe cititorul, mal cu veam ci-

titorul-mancitor l Impovitrat eu fel de

fel de darI.

O. N.

INFORSIATIUNI 1

Este" aproape definitiv hotdrit ca impgratul

Wilhelm sd vie la Sinaia la 11

Septembre.

Impgratul Wilhelm va fi intdid oaspele

impgratului Frantz Josef la Godollo,

Ungaria, apoi va veni in Sinaia,

unde va sta veo dou zile. In Copitald,

impgratul Wilhelm va sta numal

atte-va ore ; va vizita forticaiile i va

asista la cdte-va experienie de tir pe

platoul de la Cotrocent.

Nu s'a decis incd nimic dacd impgratul

Wilhelm va lua parte la marile

manevre de la Focpani.

Din Capitald, imperatul Wdhelrn se

va duce prin Vérciorova la Innsbruck,

uncle va asisto, la desugluirea statuei lui

Andreas Hoffer.

..$10.111124--

D. colonel Capga, prefeetul jude-

tulul RaSarat, refuzand de a primi

postul de director general al peni-

tenciarelor, la ministerul de interne

se da ea aproape sigurit numirea

D-lui L N. Iancovescu In acest post.

Decretul de numire va fi supus

azi saü maine semnaturel Regelul.

Pana nu vom vedea, nu eredem.

rezultate bune. Astfel s'a vorbit vara tre- vernulul in ceea-ce priveete siguranta

Publicám urmatorul articol economie estras cuta prin Blare de o moara sistematica StatuluI. Caracteristie. Insä e ea tocmal

din Gazeta Seiteanulia i datorit tot D-lui I. N. facuta in judetul Ilfov i purtata de un acele partide, care fac In tot-d'auna paautotul

importantului articol Schifa Istorial deja

motor eu petrol i acest motor inventat rada de patriotizml lor, nu vrea dea

publicata n coloanele z!arulut nostru.

de un german nu numal ea Implineete tot votul in

Cititoril vor putea aprecia i din acest articol

favoarea proiectului militar de

adancile cunoqtint't economice ale anonimulut ce se poate cere de la un motor cu car- cat In schimbul a fel de fel de concesiunl

anion '

buni, dar face chiar o economie foarte particularistice $ de partid. Aert de pildit,

Cu drept euvint, unil aú aratat teamet insemnatet in materialul combustibil. A- centrul catolic care dispune de 107 voel

In Remania nu se va putea ,nicl odata ceste motoare faint de vinzare i doe dacä turf, cere In schimbul votulut sa, rettndesvolta

industria mare i ajunge in stare se dovedeete el in adevar motorul de care patriarea tuturor ordinelor religioase, 'Ana

de a tinea piept celel din afaree Tot de vorbim e bun, iattt ea industria noastra azi izgonite din Germania $ apol Inca fel

asemenea at aratat o se tem ea indus- !poate s se desvolte avend Inca i supe- de fel de avantagil pentru mal In urma until conflict ce a avut

tria din Romania, aparattt de coneurente rioritatea in privinta costulul combust - cu seama In ceea-ce priveete influenta cle- cu autoritatile administrative din

strainit prin tarifele noastre vatnale, nu bululul fate eu acele WI in care petro- ricala In ecealtt. Conservatoril, pe de altä Campine, comandantul companiel de

va sluji pentru a efteni productele indus- Oul lipseete saa In care fabricele sunt !p- parte, earl ate inscenat saptmana trecutä dorobang din aceasta localitate va fi

triale, ci numaT pentru imbogatirea cator-va

marele meeting agrar la Berlin, cer in permutat.

schimbul votulul lor, fel de fel de ocrotiri

pentru proprietatea mare, care de care

mal in contrazicere cu intereselegenerale ale

intregei populatiunl. Ava, ntre altele, el

car introducerea bimetalizmului $ neincheiarea

de tractate comerciale cu trile

agricole, stets ca el s fie stapanl absolutl,

FOITA ZIARULUI A DEVERU La

(61)

FORTUN OU SOISGOBEY

titan spiazoratald

(Errmaxe la Isoja sangorate)

Mnseelld

CAPITOLUL IV a

Dacä are aceastä idee, cum vetl adu-

ce-o sa v ia In casittorie ? II cunosc ca-

racterul i D-v. chiar l'Ml putut judeca.

vÖ va demonstra cä vetl II perfect feri-

cial 1 feet sa v vindetI independenta, ca

casnicia tickle amorul $ cate alte multe.

Ce't veti obiecta ? Stel spunetl cif voitl

absolut sä' fit barbat, ar insemna mar-

turisirea el tinetT mal mult la avere de

cat la persoana sa. Pe cata, "vreme daca

atl poseda ea mine, secretul BO-

-Si daca ai ameninta-o ca vole abusa

de el, nu mi-ar ref= nimic. Asta'l just ;

dar m gandese, de ce n'al abuza D-ta

1de acest talisman ea s'o constrarigi sa te

' la de barbat pe D-ta, don José Siman-

cas, general in serviciul republicel Peru -

viane.

Va bateal joe de mine. 'Safi foarte

bine cA D-na de Barancos ar brava mal

mend orl ce primejdil de cat sa ma pri-

measca de sot. D-v., alt-ceva. N'avett de

eat k veiti pentru a o hotara daca etitl

eervitl de arma pe care sunt gata

sä v'o procure.. cu conditil cM se poate

de acceptabile. - Se vedem conditiias.

V voia incredinta secretul marchi-

sel in schimbul euventuluI D-v. el yeti

face ea la o lurat dupit ielebrarea cast-

toriei sä mi se dea moist de doua mili-

oane, iar ea ma angejez in scris sil m

reintore in America cu Saint-Gálmier in-

data ce voiú primi-o 1 sit nu 'mat cal-

cam pe /paniêntul Europel. Dacia ne-am

iucerea se venim auk ai avea tot-d'a-

una o garantie contra noastrtia fiind-ca

aI putea s ne denuntatl lore.. in drept,

dupti cum o spuserial mal adineaorI. Iata

totul, D-le. Ca sä ma retrag Wept set

bine-voitI a-taI rspunde.

Capitanul se nabueea de indignare

abia se stapanise, in limp ce Simancas

desvolta acea insultatoare propunere.

Ca tot-d'auna testa spiritul II rrnasese

lucid $ incepea s se intrebe dad. n'ar

face bine, in anteresul chlar al neno-

rocitel de marchise, se smulga de la

acest ticAles o confidentä fare reserva.

Dace. Peruvianul i complicele lui vzuse

pe marchisa lovind pe Julia d'Orcival, na

atitena de cat de el ea s'o piarda, ei de

a scapit pe Dira Lestérel. Noinlea nu ce-

rea mat mult de cat scape pe Berta ;

dar il displacea grozav sat piarda pe D-ra

de, Barancos.

Nu era oare mal nenterit s'o avertiseze,

s'o sileasca sá fuga ? N ,.r era de aseme-

menea mal bineesa e`tata la, ce sit se tina

inainte de a impinge' mal 'departe o le-

gatura primejdioasa ?

- Da, 1st zicea el, trebue sit am eu-

ragiul de a face. pe acest enizerabil sä

creadit ea voia primi odioasa învoialä pe

care indrasneete sit mire) aropunti. Si daca

lint spune a a fost martor la omor,

maine volt spune marchisel ett'l acord

timpul de a Waal. Franta, de a dispare

pentru tot-cl'auna, daca consimte sä serie

o scrisoare care sa contina marturisirea

crime! sale $ pe care voia da-o judeca-

toralul de instructie la o luna dupft ple-

canoe el. D-ra Lestérel e libort deja ;

poate dedi foarte bine s. mat aetepte

lunit ea marturisirea culpabileI sit pro-

clame inocenta sa.

RMionand aside], Nointel coda sentis

mentulul care 111 tare, spre D-na de Ba-

rancos i drept ea era destul de scusa-

vointa de a scull de curtea ea Jurl

pe o femee pe care ar fi adorat'o dace,

n'ar fi fost eriminala.

Directia vapoarelor ne face cunos

cut a s'a inceput prirnirea marfu-

rilor pentru transportarea de la ......

pentria toate statiunile Nina la Ga-

lati, pentru anul acesta.

Asernenea se primegte marfuri

pentru Odesa i liniile levante care

din cauza greutgtilor carantinel In

anul trecut aü fost suspendate.

D. Anton Haim inspectorul com-

panieb vapoarelor intorcèn du-se din

strainatate, a luat conducerea afa-

cerilor Agentiei.

-11411111110-

E o cestiune de cate-va zile nu-

mal nurnirea D-1111 deputat L giuflea,

fost secretar general al ministerulul

de interne, in postul cle director al

Eforiel in local D-lui Leng-Slatineanu.

...44111111641-

0 generoasa donatiune s'a Meat

alalta-ieri unei institutiuni umanitare

din Capitala, care a adus i educe

cal mal mare bine lumel suferinde.

D. Dobre Carcaleteanu mare pro-

prietar in Capitala, tatal D-lui co-

lonel Carcaleteanu, a donat Eforiel

Spitalelor Civile 260 mil de lei , in

renti amortisabila de patru la suta.

Aoeasta donatiune e o ilustratie

neintiecuta a rarel generositatt de

care este animat donatorul.

D. M. Policrat a reu-§it la exarne-

nul al IV-lea de lice* in drept cu

un slimes excelent, sin& din intre-

aga serie, care a fost respinsa.

waialat

- Inainte de ati rspunde, zise el

brusc, vreaa sä etia ee pretueete secretul

D-tale a canal iraportanta o trimbitezi aea

de tare. Daca, de exemplu, ar fi yorba

de vre-o legatura ce ar fi avut marchisa,

nu all afla nimie destainuindu-mi-o. Stit

c'a fost metresa acelul Golymine, fostul

D-v. complice.

Simaneas se schimbit la fate; nu se

aetepta la aceastit lovitura.

E vorba de o destainuire cu mult

maI grava.

Nointel fusese minunat servit de in-

stinct aruncand numele de Golymine in

obrazul Peruvianulul care'sa pulses° In

gand sta nu'l scape de cat o parte din se-

cret. Acest calcul destul de machiavelie

- Da, raspunse Peruvianul ; dar numal

Saint-Galmier $ ou mine o edam.

Te înelI. 1 altl o etia ; ea, de Okla,

Daca toate seeretele D-tale seamana, cu

aceasta, apol n'a niel o valoare, l D-na

de Barancos ar 6 chiar nebuna tat cum-

pere tiicerea D-tale eu pretul eu care pre-

tinzi sa i-o vine,

Mi se pare, eu toate weal a daca

btrunirea atlegAtorilor romanl din

Sibitt l imprejurime, despe care am

dat in numrul nostru de Sambata o

mica dare seama, a mal decis ca Roma-

nil sa nu agite in contra proiectulul de

lege al guvernulul unguresc in pria

vinta receptitmel religei izraelite ea

confesiune de Stet.

Aceasta pentru c Romanii luptan-

du-se pentru egalitate, nu vor sg,

dea dovezl de intolerenta, fatg, de

ovreL

Azi la Camera este la ordinea zi-

lei interpelarea Mu! N. Fleva.

Se zice ca majoritatea dung, in-

demnurile D-lul Al. Lahovary, dua

nu va reugi sa faca a se amana in-

terpelarea D-lui, Fleva, 11 vor irnpe-

deca se vorbeascit.

Societatea dramatica din Craiova,

care asta watt a amusat atat de mult

publicul Capitalel prin operetele pe

care le-a jucat, va sosi la 4 Martie

in Capitala i va da o serie de re-

presentatiun1 la Teatrul Bailor Efo-

riel ou incepere de la 7 Martie.

Repertorul bogat al societatei dra-

matice se compune din urmatoarele

operete, care vor fl fucate in ordinea

urmatoare :

Micado, Vinzatorul de peseta; Fru-

moasa Elena, Voevodul. Tiganilor,

Boccacio, Mascolta, Madame Angot,

Giroftlia-Giroffla, Mam'zelle Nitouche,

Princesa de Trebizunda, Briganzil,

Clopotele din Corneville, Choufleuri,

Srmanul Ionathan, Col geapte gvabb,

Donna Jaannita 1;si Le petit Due.

Corul este compus din 16 femel

gi 16 barbatt

In curand vom da i numele ar-

- *TIM TELEGRAFICE

PARIS 21 Februarie.-D. Millevoye a

adresat D-lul Bourgeois o scrisoare, anun-

tindu-I ,pentru maine o interpelare asupra

urmaririlor judiciare i parlamentare ce

comportit interventiunea in afacerea Pa-

nama a unor personagif politice, mal cu

seeing, a D-lor Clémenceau, Rene, Floquet

$ de Freycinet.

Se asigura ea guvernul nu va accepta

aceasta interpelare inaintea sfireitului pro-

cesulul de coruptiune, care va incepe la

8 Martie.

PARIS 21 Februarie.- Academicianul

Taine a murit.

MONTAURY

IIMMI=1,1111110,

0 cisitorie in luni

Nu fait ce facea ce dregea tata Aural,

cä niel ()data nu era Imbracat ea larnea ;

observandu-1 cate-va lunl, bagait de Rama

cä avea obiceia schimonoseasca tat-

bracitmintea. Nuag lua redingota cea nea-

gra, de cat cand geletca la fel, era deja

pi-4MM de vre-o élte-va sptamanl,

intamplarea sat obiceiul lul II Wee sit

eie pantalonl la fel eu giletca dupe ce o

schimbase pe aceasta din urmit. Cat des-

pre par, era tot deauna sburlit. Te-al fi

mirat &tea tata Aurel nu eau fi stricat

palitria tetras zi de ploae sat, de nin-

soare atat de re, In cat niel un fer n'ar

fi putut indrepta matasa de la ea, sbor-

sita ea Aral unel pisici inspaimintate, a-

farit de asta tata Aurel Yet tinea barba

parul ea ei hainele. Nu se peptena In

zilele care se radea, adeca de doue ori

pe sptitmanit. De aceea putea sit se ga-

ar ameninta-o eine-va cu publicarea scrisorilor

pe care le-a scrim contelule.

- Ar merge frumueel sa caute pe procurorul

Republicel, i-ar spune ea e vietima

twat eantej, s'ar pune sub protectia

sa, i eel mat putin raa lucru ce l s'ar

outea Intampla ar fi sa fil expulsat din

Franaa. Adaog el daca Intent sa

cad la o Invoial eu D -ta, cea Intel conditiune

pe care 0-41 pune-o, ar fi sienti

dal toate acele serisorl.

Asta n'ate suferi niel o dificultate.

- Aea dar le al pe toate ?

- Am una din ele de ajuns.

Unde sunt celelalte ? - Nu eti, rspunse Simancas, nu fitra

oare care hesitare.

era dejucat de la Walla lovitura, Jar Si- - Nu etie ? Wet sigti-o spun ea ?

mancas , era tinut ssa mearga mal departe

Sunt foarte bine informat, te previn ; aa

pe calea confidentelor.

de bine informat eA am i ghicit seam

Ineuragiat de primul succes, capitanul

tul pe care crezi posezi numal D-ta,

11 impinge cu putere. seeretul eel mare care pune pe marchisa

'

la discretia D-tale.

- Convil elect, zise el, ea Golymine a

fost amantul marchisel ?

(Va urine).


e

a prOieettel pentru imbUnataairea opositie din partea clientulul mea la Camere

de acuzare a Curtil locale, e m

presint la D. jude instructor, rugandu'l

vent ea ei turnul Institutule, dar strein Maplt adesea-ei care se-ral tie averea. eei pe alta. sti. bine-voiascg a permite unel rude a

prevenitului de a comunica eu el, numal

. DIN STRAINATATE Am intalnit ae la tnache pe directo- spre a'l da petiaunea de opozitie ea s'o

II

raspunse ea cu eiretenie.

Zilele trecute saa tinut la Bruxel un rul divisiel cultelor de la ministerul in- iscaleaseit ei. s'o traneata cabinetulul D-sale

0 tinarit americana, D-na Weben, au- -- Chiar am sit va fia foarte devotat,

end vorbind Inteo seratg de acest sa- adauge el, facendu-se a nu intelege iro- mare meeting la care a luat parte de- structie ei cultelor, Dr. Cornoit. al. l'am sea dacit nu voia a da asemenea permirant

ei, ei apd Inca un amitnunacare

legatl al mal multor partide care sunt intrebat :

siune, sa aibit bunittatea a trimite D-sa

vent nesimtitor gratiilor femeeetl, puse rit- poate

54i v intereseze, am ' un venit

pentru sufragiul universal. - Cine are cele mai multe Fame de a direct, Directorulul arestulua acea petimaeag,

ett va tulbura ea inima lul, unde

de 100

are sa faca .o revolutie mal uimitoare de. de mil livre pe an. Numal,

In acest meeting s'a ales o delegatiune fi ales mitropolit primar ?

aune In zisul scop.

vedetl, nu prea

Ca rspuns la aceastg solicitare, D. jucat

cutremurile planetei Marte. Nu ia In seamen a le avea 1 Nu etia sa trag folo- care sg comunice In mod oficial regelui - Episcopul Ghenadie de Arges.

Leopold II, rezultatul referendum-ului de - Este el candidatul guvernului ? decgtor, cu un ton aspru, 'ml exprimg surseama

de cat pe o knoll Venere, n ase din averea mea. ,

D-na Weben, care

Duminicit.

---. Bit Ail. Ministerul cultelor, inset', prinderea sa de a vedea persoane strine

apuse una din prietenele sale, pe aceea sta gatatsit refuze,

*

n' a fixat anal nici o candidaturd. permitandu'e a se ocupa de soarta ei incare-el

fitee evoluaile In Cer. Venerile pit. raspunse cu un dragelae de la auzul acestui

din urrnit amanunt.

Archiereul Clement, care Ia 26 Februa- - Este adevratd Area data de Lapta, teresele until prevenit .

minteeti nu sunt in stare sti. primeascg de rie st. n,, zam aniversitrel naeterel pen_ cd ministrul Take lonescu va presenta un La rendul meü am foot atet de surprins

la el nie un surfs, niei 0 peiesee. Nu Dona milioane fae aureole unui om,

proect de lege, prin care se stabileste, col de vorbele D-lul judecittor, incet 'inl a

Poate predice prin care a atacat pe print ei pe numai licentiatii saü doctorii in teologie fost imposibil de a'l ascunde inirarea mea.

se se amorezeze de cat de ursa maI cu seame

alai! Ferdinand al Bulgariel, a tinut o

cand este privit de doui

mare. Poate sit vadg un corp de balet In- ochil americana ,

guvern, it bast arestat la Tirnova ai, in_ pot fi alesi pentru mitropoliti ?

In zadar hug am voit a'I esplica a un

treg, eti nici Ware sit-eI eteareit ochelaril D-na Weben, eel putin e sigura el dace

se-1 vadit mal bine. bärbatu-saa ternat

e

In

amorezat

monastirea Sf. Petre ei Pavel. - Nu 1 did o asernenea lege existd din prevenit este Inca un inocent pang la pro-de

vre-o stea, nu *

1872 si a intrat ' 'in vigoare dou-zeci de nuntarea justitie, cii. el nu este un pro-

- Asta e de necrezut, zise Doamna va fi Mel odate. de o stea de opera ; Mel

LucratoriI fib% lucru din Malaga aa ani dupd promulgarea ei, adecd la 1 la- seas din societate, de care n'ar avea ni-

Weben, prea exagerata garantez eit vat barbatil cari at 100 de mil de livre ve- nuarie anul curent. menl dreptul ' d'a se interesa, ea de ace

induioesi piatra D-voastrg. nit, sunt Mete pasee,

atacat pe lucrittorii earl stint 1ntrebuincare

se an greet in

tatl de orae. Aceetia s'a aperat cu pie- titlurile episcopului Ghenadie de condamnati altit date la moarteit eivi lit ;

- Vorbe in vent, drage. colivil, ei. expuse a fi adesea jumulite. , tre. Autoritittile cu marl greutittl a putut Arges corespuncl 'mire dispositiunilor legei ? ca, dad. detinerea lul este necesare inteun

- Vretl 10 dolari pentru Arad. E. V. linieti pe combatantl. - 'Nu/ interes bine sat ra Inteles al instructiel,

- Vreaa, dar dace semen ar aetepta ____ _.....easaaa..---

Lipsa de lucru care ia proportiuni foarte - Atund cum poate el ed fle ales, Mall' ea trebue exereitatit cu eat se poate mal

'

de la D-ta carnea pentru supg; apol at

se rabde mutt limp. Proiectul marl In

' militar Spania, german

a faceput a Ingrijora po- a avea clbctoratul sail eel\ putin licenta in routing rigoare, acordandu-se prevenitulul

orl ce menajamente, ort ce ajutoare, care

- Iacit

pulatiunea

o ceaecit

din cause deselor teologie.

de ceal turburarl

; numal, cer

provocate de lucrittoril fare lucru. - Legea este cam elasticd 6i, foarte echi- nu vatema interesul instructiune ; ca D.

un an ea sg-nal caltig ramaeagtia. . BERLIN, 21. F'ebruarie. - Comisiunea * voc reclactatd. Urban, care nu este om de lege, pentru a

D-na Weben era foarte frumoas cum graful al II-lea al lege *. *

HI militarit a Reichstagulul a discutat para-

- Oiné dintre actualii prelati are titlu- cunoaete in ce mod sa. formuleze ei In ce

militare, care tra- File'rupte din Mb ne ts

ita

rile cerute de lege ?

termen ei. cul A adreseze opozitia sa, va

temeia isbinda pe asta. Era Imbracatit ee lea. D. de ,Caprivi a zis cit tifra de 195 ei. cum al avea sPiritul In cer ei trupul aunt waste feme yankee, dar - EpiscopiI. Ghenadie 'de Minnie, Si- perde sigur termenul legal de 24 ore,

ea null daca

In- teaza de efectivul batalioanelor al patru- In accastä lume trebue sg treseetl ea

livestru, de Hue si' .Partenie al Duncirii nu 'I va par veni la, timp petitiunea forumatat

II veneaa de bine, dar Mel asta nu-I suficientgi dar eit guvernele confederate nu rochil care Weal a de' jos.

latg de mine.

fi cusute pe dense, oameni e considerata pentru moment ea In mormint

François de Sales - Atunci unul dintre acestia trebuie sd In zadar, D. j tidecator, parcit dorind tocva

ajata fatg cu savantul, pot sit se angajeze a o menaine dupg o pe- * f fie ales. mal ea Urban se peardit termenul de 21 ore,

Se hotert a-I cere sgel face, un hatIr rioadit dé 5 anl. Continuarea diaautiel a , 'Adese ort Ingemfarea at fi foarte tre- - Nu Ail nimic And acum. . e. -ctMe nu voi a 'ml da nicl o ascultare ; ei. peni

zit-I dea cate-va pe Marta buitoáre deeertaciunei afarg (

lectil de astronomie: fost amenata.

Dar realegerea atualului miropolit tru a nu ma da pe ueit

recu-

Trebui sg se ajute de marI influente ca Se crede el dupg discutarea paragrafu- Lamennais pri mat este oare posibild.

nose a a fost politicos), se scale brusc

se. hotareaseit pe ilustrul profesor sa-1 dea lul al II-lea eedintele vomisiunel vor fi a-

*

-Nu I aid mitropolitul primat tine cu li eat din cabinetul sal

lectil unel profane 'e'l Inca. ce profang : o menate pentru cate-va zile, pefitru a per- WW1 ea lama sit eaesteit mult bine ori-ce pret sci se retraga la monastirea Cal- Numal gratie intervenirel a doua zi a

femee elegant a.

mite membailor comisiunel se, se poatit con- de tine ?-Sn, spill cat vel putea, mal pu- dcirufani din cauza seindtatei sale zdrun- D-lal Procuror general ei a a D-lul Prim-

Dupg lungI stitruinte ei gratie interve- sulta cu fractiunile ce reprezinte an bine de tine. MARTI 23 FEBRUARIE 1893

procuror, D-nul Urban a putut face opo-

-

..._ ,

nirel unul `print, D-na Weben Pascal Dridri. sitia sa In

assail voie

termenul legal la ordonanta

de a veni sitee iee leefiile la dinsu, cite

eases,-

D-lul jude instructor.

'

el nu avea politetea sa se duel la dinsa. DIFER1TE OTIR1 Fie-care dal trebde sit se tie la local cinat:e 'tam In Bakanii din Ia§I : Asemenea procedare din partea unul ju-

Dar profesorul sa In cM-va timp o facu sat, ei. sg nu, afeeteze perfectiunl pe care decitor de instructie este, din fericire, un

Neaosul Boman, Abgar Buicliu, a consit

Inteleaga el nu e In stare nu le are; fenomen, dar un fenomen care III zgu-

'

sg se plimbe ' DIN TARA '

testat D-lul D. G. Maxim, preeedtele secprin

luna te planete, ei el e ignorantit ca Temperatura '

: Observateunea easel A.

L de Maistre

due mintea la inima, and te gandeetl el

un peete. Tinara eemee plinse, cand pr6- Menu et C-Ndie, opticianl, Calea Vic- *

*

tiunel comerciale, dreptul de a fi alegator,

*

un pm de conditiune, dug _are nenorociei.

a cerut tribunalulul sg-1 etearge, din lisfesorul

tl spume sit nu mal vie ; lacrimile tor te! 83, pe e uct de 22- Februarie 1893. Un ulti ns cuvént tele electorate, fiind-cit e strein.

rea de a eadea subt o bitnuiala penalg,

el Induioearit pe asprul bible, poate fi,

care aye Mimi, moil ea cel din urme fgegtor de rele,

-1- 2.3 Un earciumar dare un mueterea

Limbele

care

rele - batit-le-ar sg le bati l- aruncat In temnitg, isolat de lame ei.

nevinovittia

de

sit creadit (in lung nu invett 7 ore dimtneata + 4 era se plece, fare sg plitteaseit.

spune cit adevratul motiv pentru care D.

familia sa, privet de fibertatea sa saptit-

Abgar a facut 'aceaste, contestatie, e faptul

maul sat lunl intrega departat ie la afa-

s'easeit in mijlocul unul escadron de fe- e--- Pe o pisieg, nu e elm ? Asta vreti. nea ministrulul de interne asupra hotiilor trag

meI frumoase, gag ea niel una se se - Cine-va care se. ma asculte cand acestuI primer In ge. suntem gigue ca. mi- c1erulu

miete pentru el, Cu toate acestea era sa- am pate de. vorbia-ceea-ce l roman.

nu mi se in- nistrului a va intra pe o ureche ei-1 va

de tot de teretenüle psichologice a timpu- V wait fi foarte credincios. * Interview--Expres

lui sa.

- Oh l cat despre asta mi m indoese,

a cunotiete femeile) ,cit D-na Wan vrea Amittel -1- 8

sg ajungg o astronomit de placer% Atuncl - D-lel dacd nu se

Inaltimea barometrici

va intampla sa

. 754

niti ea la mine ca n' a fost numit sindic la un faliment pe

foarte hotgrit se puse a o invata meteper

ei

Starea

portmonful, sci cerile ei. interesele sale cu pagubit ne-caleerulule

noros:

nu

care it vina mai de mult. i se pare ea,

,

meddle : cad trebuia s'o ia de la Ince-

nu l' ai nos din buzunar .

culabila, de care nimeni nu rspunde, tra-

* de asta-datit,' limbele rele at dreptate,

put. Ah tat in fine dupe bunul plac al unul si-

1 tome, matematicile, cap de ee e

Citim in Munca.

cad D. Maxim nu face de loe pohticat ei.

mile al $66 lipsit de in hnA ,

chinez

la diseretia

.

1 Dar D-na Weben, ca o adev- nimenI nu-0 explicit ce ra ar face cetarata

yankee, nu se lase, Zi, ta noapte In- Nu trece zi se. nu avem de Inregissrat Desbaterile Parlamentare

cgruia It pune legea, fire niel un acces

teanului roman Abgar figurarea D-luiMaxim

vela. _Capatit durerl de cap, se Ingalbeni, nee accidente la dale ferate, ei aceasta

de ajutoare de nicgierea, fare nid un e-

din cauza lipsel personalultit trebuincios.

CAMERA

In listele electorate,

Itel piträsi croitorul ei modiste ajungand o

cot de protestare saa tanguire 1

In ziva de 17 Eebruatie, ' pa la orele 7 &dinta de la 22 Februarie 1893 Dar ei.

provincials, Auzi ?!... Abgar indignat ca, strainii mal penibilg, impresie tml face

Dar ei. profesorule incepu sit se maple- P. in. , Pe and manevra Its gaze trenul ce

procedarea unul judecgtor instructor, and

Sedintal se deschide la ora 1 jum . - sub patrund 'in cetatea romanizmului !

aseit ea eleva. Negreeit, nu va putea sg trebuia se, piece la !lead, lucre:toed de

cuget cit D-sa natl. fi putut impinge atat

preeindentia D-lul Gr. Triandafil vice-pre- Auzi ? ! Buicli. pasnicul nationalitatel

fie pusit In fruntea unul observatore dar miecare Ohite. Adarnache a, fost caleat de de de- parte rigorile sale tatit cu prisonieeedinte.

va putea sit urmeze cursurile eu succea un vagon In care voia s se urce ; sarma- noastre ! !

Prezentl

rul ,sn, dace nu l'ar eti persecutat mal

109 deputatle

ei. la nevoie sit citeaseg operile profeso- null cu maria dreaptg tinea lampa ce-I Se fac formalitatile obicinuite.

§i cand IV inchipue§t1 a 8 c9st dar- de sus, foarte de sus, Ore satisfacerea u-

,

rulul s a. trebuia pentra servicia lar custanga voin D. G. Stotlitesett cere sa se ia mg- dala face pe Catonele consiliult co- nor personagil influente, ' earl at. crezut,

-Mt, Dooms* nu v credeam In

ce, ar putea smulge de la intunerecul tor-

ea apuce o bare. de la , 'anon - pentru ea

sa,eI poata aprijini urcarea, cu ochii ease surl in privinta a doug comune inundate munal de Ia§1 ! §i and te 'gande§t1

stare se ve instruial, ei. cram cat pe tare ce sit din jud. Romanata

ceia ce nu sperit a pbtine la lumina

v trimet la petiegriile , D-voastra. era la' cele-l-alte itagoane cari veneaii spre D. L. Catargiu respunde a se -let a nest consilid a avut un moment justitiel, dupd cum ea fapte Teals ea arel

ei ast-fel nu Inemeri au menu ,stanga mama. slabaciunea de a-1 lua -la serios 1'

. Pria asta mal edict ei pe semenele Dtale

gumente eonvingatoare s'a artat deja In

cad pe cinstea mea soad'a-una am privii bara ce voia sg o apuce, Mimed. !titre Se infra in ordinea

Btiialiu at Bedmar, da !

D-v. ziar ei. In alte ziare din cazilele

In .legea ,

vagoane,

eleearl

'I trecurg peste partea stange,

,,

Dar Melt §i Catone ! !! Dar Bui- sptiitmalliul I;d din loealitate.

femeile ea pe niete dobitoace maI marl

rulul. ,

sat mai miel, dupe trnprejurgra Spunand a eorpulul ei aebratului, jar' o ureche ra- D. N. Filipescu spune ct comitetul de- all ai. 'infocat 'nationalist roman!! Pentru ea , sg avetl o 'Wee, Damnule

I

aceasta, pentru Intaia clate in viata tut maee lipitg de Ones , legatilor

Redactor, de tratamentul la care este sua

respins amendamentul talul ...a.461404,

ziva mare 41 scoase ochelaril (atunci ve- Nenorocitul lucrator a Ames ' mort pe

pug D-nul Urban, aflati, va rog, ett niel

Pauceseu, cere suprimarea art. 89 cu taxe

dea mal bine) ei privi. cu admiratie pe

loc. Ir urma Aflam cu aclanca mahnire ca D. ' sa lash o Cotie ei catava de 4 le vinul necesar la pranzurile sale red nu

pe an In comunele rural°, preeleva

se.

copii, muritori. de foame.

cum ei cele-lalte ,amendamente

Boiceseu a ineetat din viata azi di-, se permite it i se introducea el Inte o zi,

Ceea-ce mai scandalos

care find

Baga el de seamg atuncl, ca, e frumoa- e purtarea direc- la acelae scop. mineata la orele 4, in urm unel pe cand era condue de la arest 'la . Tribufiund

care In toate ocasiunile In loc se, nal, hind salutat de "Un onorabil, comer-

. .

sg ? se gamin al cg ar putea Incerea o ,,D. L. Catargia. sustine taxa de 4 lei pneumonii.

declaratie ? In tot cazul iatat biletul pe arate printr'un report ministrulua lucre- .pe an pentru tranl ei. roagg pe depute ti B"egretatul era medic primar la spielite

din maul nostril, aceeta, a fost a-

postrofat de gardianul arestultil 0,are, con-

rilor publice c6. accidentele sunt provenite

din causa personalului putin numeros; ei.

'care el 11 adresg : a o vota. '

Se pune la, vet en bile amendainentul talul de copil §i profesor , de clinica ducea pe D-nul' Urban, eu amenintare ca

Doamnd,

,

din causa aceasta oaaienil de serviciii tre- D-lul Gr. Pitueeseu.

infantila la facultatea. de medicina. 4i va gasi beleaua, cAci nu se permite ni-

,,Nu puteam pe enste, se, m amorezez bue se. munceasCe. ate 36-40 .cle ore ,In Votantl

Corpul medical al capitalei pierde mnui, zise,e1, " de a adresa Mace'. o atde

, unul din colegil mei, et v Marterisesc 129

continua, dupe, cum s'a doveeit In multe

lutare, prevenitulull

Majoritate absolute

eit a trgi cu un clobitoc cereals nu-I pu- 65

pe unul dintre cel mat bunI membri

ocaziuni, spune ea accidentele provin din

Instructiunea ce cu atata-inverennare se

team vorbi de luergrile mele, mi ar fi Albe pentru 38 al sal. ,

cauza e's.

betiei.

urmeaza contra D-lul Urban, va aveit Infost

prea grea. Iml fiteusem planul de a * Negre contra 91

Trimitem familief expresiunea sen- tr'o zi finit, ei dosarul urmgrirel va fi

nu m insure niel o , date ; dar acum am Amendamentul a respin

Asupra pritnarulul din Jilava de ale

timentelor noastre de sincera corn- dal la lumina. - Vom viaa atuncl dad.

lt S e pune a vo legea a n tl. ota

evI s'a mat vorbit deja prin co- Votanti . ',. . 115, patimire. a putut avea alt scop, pentru instructie

gesit cui sit vorbese : o elevit, o femee, o care ispr

femee frumoasa ei. inteligentas Vreal se. loaneles ,Adevrului, mai allitm urmittoa- * bine Inteles, de cat acela de a sill pe pre-

MajoritMe absolutg 58 . * *

primiti pinnate met ? rele jefuell ye care le-a feptuit :

venit, subt presiunea tine 1nchisorl sdroelnvgtatii

ei artietia nu se prea ingraese Bile albe pentru . 89

1) A luat de la Mariuta Costache Ivan

In ' urma ineetarel din viatä a doc- bitoare, sit feel sati sit iscaleasett declara-

Bile negre contra . ,

de inteligenta femel lor ; nu stint de pa- 26

100 de lei ei un pogou de fineata sPre a Legea se primeete. torulni Boicescu, balul societate Ju- tiunl dictate de D-nul judecgtor instruererea

lor, elar cu toate ca planeta Marte nu-1 pune la epitropie,-dupit cum zicea

tor. De ce nu ? D-sa s'a Incereat mal de

' La onainea zilei interpelarea D-1111 nimea studioasd medicatál care era 0,

-

unitzi, chiar faat cu un martor, Intr'o alai.

N.

ar

Fleva.

fi gree. sit trimet searal educe de acolo "aiba

sot.

Ioc poimaine 24 Februarie, s'a afacere, fate.' eu D-nul Panaghi Macriani,

o femee ; sunteti vitduve, s'ar putea face 2) De la Neagu Ioan Chive a luat doi a manat, pentru Mercurea viitoarel 3 unul din eel mal stimatl comercianti din

mal simplit ceremonia, care este o perdere , napoleonl, e i. un pogon fIneata spre a- 1 a- SENATUL Martie .

oraeul nostru, de a bbtine, prin recnete

de tiny, chita de o datorie' cgtre arendae, bafin Minta de la 22 Februarie 1893 amenintgtoare ei. ofensittoare declaratiunl

',In caz cand aceasta ceeere nu v'ar plee insg i-a luat primarul iar arendaeul i-a dupg dictarea sa, sub care Lit martorul

, e locuite de o rase superioare, noun, mi- el,-averea ramasa de la defunctul sett

cea, aruncati-o In foe ; dar nu Matti teo- pus secfestru loquitorului Chive. Preeedentia D-lui Gh. Cantacuzino. INSERTII *I ECLAME recalcitrant n'a voit cu niel un chip sa

remele pe care vi le pun ale. In viate. 3) De la Constantin Manase a luat suma Prezentl , 79 senatorl. isc

nu-I nimic mai serios ea lucrul ; dragos- de 10 . lei spre a-1 Inscrie la pamIntue, Se fac formalitgaile obicinuite. Galati 21 Februarie 1894

itleasel.

,

,

P. Maary

tea este ceva secundar.

twit niel vorba nu-I de dat paminturi. La ordinea zilel urarea m discuti el asu-

.....-.........manditame...........--..

Sefundturd". De la peste 500 de luergtorl de ase- pm lege comunale. Domnule Redactor,

Pentru D-na Weben insg dragostea nu menea le-a luat cate 5 -6 lel tot pentru Se eiteete amendamentul propus de co- In curs de einel-spre-Zece ant a profis- 1 MARBLE CIRO ITALIAN

mitelul delegatilor, la arts 96.

era ceva secundar, de aceea se gandi a pgmentue.

siune mete de avocats n'ain luat Mel esi Director proprietar Cesar Sidoli

D. PreaedInte face cunoseut

reauza cererea Inv'etatuld, dar avu grijä Numitul primer de ei este Impropietg- el guver- date. pane astiae, condeiul, pentru a crisek Marty 23 Februarie 1893

sit rezolveze probemele. rit dupit legea din 1866 cu 7 pogoane ei. nul primeete acest amenclarnent. tiea saa a me tangui de faptele vre-unua 1 Paatru prima oarli Reprezentapaha

19 priijinl pament, totuel a me luat pe Se pune la vot, ei se Primeete. magistrat. Dar cazul ce mi s'a Intamplat , '

Caetigase remaeagul. Lectia se facu ea

Pantoniraii

de obicei, numal dupe ee sfireind ea let nedrept ei alte dou lotura unul pe moeia D. Teodor Lerescu, la art. 97 propane In ziva de 18 Februarie corent, la cabi- Circul sub apt.

strinse caetele, tata Aurel lel scoase oche-

Pug, din. nod in scenit de D. Agidina ei unul de 10 pogoane pe moeia

Director

tin amendament, care se respinge. netul de instructie de pe langg Tribuna-

,....____,........................................e.

Cesar" Sidon

laril tai-i zise : e

Cioegneeti-Margineni.

lul nostru, privitor la afacerea Urban, nu Precum ei debate tuturor artietilor ei meta

- Doamng, ce raspundetl la scrisoarea 5) Inehiriazg de la locuitorl fineturi

1 pot lase la intunerie. Cel lama elemene telor.

mea de erl ? ei pgmenturi arabile ei le dit o mica ar- Ultittic lidormatil tar simt de klolidaritate social/4, imi -----.

, ...a............___.

impune

L

datoria de al aduce

a

la cunoetinta =penal de 13ijuterte Horologerie

- Ca. dragostea e ceva secundar, rs- vung piing face contractul jar pe urmg

publi-

WINO MONO

ed

deca locuitoril 11 'cer banil II ia la Wee culul. De zece

Orley rerie

punse ea rtend ; eu toate acestea...

zile deja, D-nua Urban pre-

- Bine 1 bine 1 zise ei el rizincl. Primiti ei. 11 aresteazge

Sgomotul rspandit de L' Indépen- zintase D-lul jude instructor' cererea de C. Nicolau

dance

dar

Romaine, despre eventuala ? Cu toate acestea nu sunt atat de 6) Cu allele de prestatie primarul ei-a

de- eliberare provizorie sub cautaune, (Ind In vis-a-vis de Prefectúra Politiel Capitale:

naiv sg ered eit nu veal fi de cat prie- %cut o ghetarie a sa.

misiune a prelatilor, este inexacta. ziva de 18 Februarie corent i se comuniel L. sosit de 1 Martie noutial multe el.

7) Pe carciumara primarul n jefueete in fine, la arestut preventi sv, ' tine pentru un bittrin ea mine. Dar sun-

Din ordonanta frunnoase de :

contra, tot! prelatil, afara de

D-lui

tetl dinteo rasa practicit. 0 viduva se mat ra dé cat In padurea Vlasiei, iar

judecittor respingandu

Ghenadie. de Arge§ §i Inocentle

al

de

cererea.

Afland aceasta, ea avow ' dad vre-unul zice ce-va, apol repede 11

t, al D-lui Ur- MtirtlEpare

initiate iaritel ea siteel feel o situatiune

Roman, sunt hotariti a reeurge chiar ban, m'am grgbit a formula

moralit fate de lume. Ea, v mgrturisesc facilities. gura amenintandu-1 cu procese de

o petitie de luc rate an aur, , argint, eraaille ei pletre

al la obstructionism pentru a deterel

ma Mawr, sit me gasese pe cine-va a- contraventil.

1) Cole publicate sub acear fine, ate.

Nol ne facem datoria atragond atentiu- mina pe D. Take Ionescu

sta rubrica, redacwala

cand mo nitorc,

sail re- tia nu respunde. Preturiaa moderate.

1641,MOM.


4

JimmoopmiliewilNwore

Oasa cle..Schimb MEROURTIL ROMÄIV

MICHAIL EL.NAHMIAS

Búc!I3ret1, Strada ,Snardan, 15

In fata laterald a Banc.' Nationale, partea despre Poptd, aldturi

cu casa de banal a d-lui Chr. L Zerlendi

Cumpera ei vinde tot felul de 'efecto publice, bonne, actiunt,

lozurt permise romene i streine, scontet4ze cupoane o face

orl-ce schimb de monezl.

Imprumuturt de bard pe deposite de efecte t iozuri.

Cursul pe zhaa de 22 febrimarle 1893

4(1/0

50/0

WYO.

50/0

50/,

50/0

6%

Casa fauvist/ In 1884 Camp. Vint)

Renta amortisabile

Idprutnutul munai 1883

1890 . . .

funciare rurale

urbane

mane de Iaci

Obligatinnt de Stet (Cony. Rurale)

Florin1 val. austriaeä

Mint germane

Ruble hArtie

83 50 84 25

98 25 99 -

90 - 90 75

90 50 91 50

96 - 96 50

91 25 92 -

81 2b 82 -

102 - .102 75

Dismal 5 lel Pe a. - Ort-cine poate cere un tamer do

prob g. din ziarul nostru financiar, intitulat oblerournlitornaku

care publica Tursul i listele de tragert ,la sortt ale tuturor

bonurilor i lozurilor Romans i streine i imediat se va tri-

mete gratis 9i frtraco in toate tara.

Abonamentul anual pentru toga tara costa numa 5 looEi

se pleteete inainte in timbre, mere sail mandate 1, poitale.

Domnif abonati partieipe gratuit la mat multe premil impor

tante preVezute fn ziar. Apare de 2 ort pp tune Tot-d'o-dati

acest ziar este un sfattuitor sincer si impartial pentru ort-ce

&raved de fleanc'e i comercid. A se adresa le case de schimb

Moro urul Romanis, Bucureett; Strada. Smirdan No. 15.

MARTI 231FEBRUARTIVI1893

Bursa din ,streinatate

nursa din, Viena

'Bursa din Paris

De la 21 Februarie 1893. Franci

De la 21 Februario 1893. Florin! Renta ,iranc. 4% la sal . 105.92

a 9.62 tt )98.15'

21

10

R. aur 63 ", 0

°'''

, Italian*,

Ungari 5

Ext. Esp

Imprum 3966946322 95/4035 5 ,

grecese

Bancei otomane

588.12 '

Datoria unit'. Egipt

603.12'

Loturl tnrcegt1 - ,

Napoleenul

Imperialul . . . .

Livra turceesce

Arg. C. Pap .

Ruble

Anstalt

Renta perp. austr

aur

aur ungare

argint austr

Schimb itsupra Londrel

Parisulul

Twisdinta

.

2 09 2 12

1 23

2 57

1 25 Napoleenul

2 62

BLANARIA .RUSEASCA

Calm Victori el 62 Moro Mot victont 62

`pENTRU BARBAT1 SI COPII

Proprietarul magasinuiul Blagaria Ruseasga ditt Cake

Victoriel No. 62, Plata Teatrulul (lama Cesa Resell) MI-Aran-

du-se din streintate a adus un transport 'de Páláril

Or 090 COO

moderne si In toate cidorile pe care le va vinde en preturile

fabrice. Pl1r1 mol pentru CopiI de la Lel 2,50. Pentru, Bar-

batl de la Lel 4. Palatal fasonate pentru Barbatt de la LO 6

Mittel superioare extra-qUalite -Le 8, WI 12, 16. 'Cilindie

Claque cu preturl exceptional de atm. Asemenea a mal adus

alte articolopreeum : CamitsI, Gulere; Mansete, Crivate, Butoane,

Bästoane, Umbrelé, Mitnusl etc. Presel, Functionarilor publicl,

Studentilor i colarilor e acorda un deosebit rabat de 16 la slit&

Rög dar pe onor. Public sit bine-voiascit a vizita magazinul

met 0 se va convinge de adevr.

Cu stimit propriet. Magasinulul BlánAria RuseascA

ens

emensmsre

ismommor

:Cure1i de Transmishme

prima 'gunflints Emil/nosing/A

'FURTUN DE CAUCIUC

Rondele, Coarde si Table de, cauciue,

,Furtun1 de cânepa, Isbest; manometri, Sti-

ck de nivel, Bumbac pentru ters

ALE

liobinetb pasta api-2-Ventile de ,aburl

POMPE pentru VIM APA

au preturt foarte recluse la depot:It:11

fabrics]

OttO Harfisch

PRETU 1

41, Strain A eademiel

vie de Midst. de Interne 9 If"-

GRANDS VINS DE CHAMPAGNE

iTEIDSIECK (3r

REIMS Casa fOndata la 1785 REIMS

Funisari do la 1818 a baaaratalui- Gormaniei

Mon.ewcal.e3

litionòpoele, isee °

se gAsete la toate Magasinurile principale de vinnrl '1*

delicatesse, Conflserle precum i Hotelurile i Restaurantele

de Intalul ordin.

Representant, VICTOR KUBESCH

l3ucuresci,-1 Str. Academie, i-Bucuresci

orgr-4. ',111MOSS'aki isp.tkAAktott-

Compania o Gaz din Bucuresci

Pentru a Inlesni introducerea gazulul in locuinte particueare,

prävalil, biurourl, ateliere, fabricl, stabilimente, etc. CoMpania

Gazulul are`, onoare de a educe' la ' eunostinta ,Onor. Public, eit

a luat decisiunea de a execute instalatiuni de gaz plittibile Indata{

cu gazul consumat In ,rate mensuale de lel 4, 6, 8, 10, 12,

14, 16, 18 si. ` 20 ,dupti valoarea mal mare sat mal mica a fieclrel

instahttiunt lin Parte.

In urma platelor regulate acestor rate, 'inatalatiunile respective

devin proprietatea d-lor abonatl. .

Pentru instalatiunI de o valoare de :

1 de lel 50-150 se ve pleti ate 4 let pe tuna fine la aehitare

2 100 -160 6 , V *

a , 150 -200 *

a. 8 ,, s s

4 , 200-250 , 10 y 11

5 250-300 , 12 if

6 , 300-350 , , 14 NO o

7 350-900 16 1 /0

8 400-450 18 y

9 , 950 -500 p 20 ., . Il

Pentru instalatiunl al caror cost va intrece suma de" 600 lei

Intelegerl speciale se pot lua la idirectitmea Gompaalet de GAL

Speram eit Onor. Public ie va '¡ribi a face us de aceastä Ineemnatit

Inlesmire.

Director, Tassain.

r 1.6111111 -010,01010000

,1

:

,

,f0'

10.83

# 100-

126 75

338 25

98 80

117.60

115.80

98.60

, .121.40

t 48.20

Berlinula . . 59.40

k , Amsterdam. ..100.45

Belgiel. . . 48.10

Italiel . . . .41.6.80,

' 13urSa din Eterlin

De la 21 Februarie 1893. Mint

' 16 255

R. itur 5Ve

C. F. R. 2,

R. aur u/e

Imprum. municipal Biieuregt! . 97.70

RubleRenta

Disconto

194 -

Schimb n asupraLondrel . . - 20 36

I 1Parisulul. . . 81 -

. , , Anisterdam. 1 . 167 80

, , Vienel. . . 167 85

y , , Belgiel . . . 81 -

..... , Italial. . . . 77 55

Tericlinta. . . .

-

Cecrasupra Londrel . . . 25.185

Schimb asupra Vienel . ; 206.25

I I Amsterdam ;212061.8.877

I I

y y

Berlinulut .

Belgiel . . . ' 8/32

ItalieL . . . re

TeAdintA. . . . . ._ .. ._ -

11ursa din LAondra

De la 21, Februarie 1893. ' L. St.

Noul com.englez

989/16

Bence roniftne '. . . . .

Schimbul asupra Parisului . 25.33

I Berlin. . 20.56

y , Ametedarm 12.08

'I3ursa 7P4ris (Bulev.)

De la 21 Februarie 1893. Frame

Renta franc 3 OM . . . . 98.28

Italian&

' Bann otomani

,Tendinit t

CONSUMIATE -A MAR

'MUD

92 85

588.75

0 0

,E3ursa din Franefort

De la 21 Februarie 1893 Mere!

Banta R. aur 5.70 I 98.50'

I I r 4uke , 89.90

Fite reclama in poesie

Cu tramvayul M venitl

De "inaitl Incaltitminte

Ca la' nol nu mal gäs1I I I

II

Fie ca -eftinätate

Fie chiar ea Jason.

Concurttin strinttatea

Ne cunoaste dupl. svon.

HI

De ehevreau de dame ghete

\rind cu einel-spre-zece lel ;

lar cu tocurI Louis XV cochete

Sunt mat scumpe cu douI lel.

IV

De voitI de ghems sonde (orl do /Wine

Vi 1eda cu nou lel

S'alte stil cam de sylphide

Nu mal scump de zece lel.

V

De copil domnisoare

Nol, facem or cure doritl

-Ghete, diverse fasoane

v 'ncredintati, poftiti.

VI

' De' voitl comande-a face

Nu 'mal dap niel un acont,

De vedetl eit nu v place

Le I LitsatI in al me cont.

VII

Daca One dintr'amatoare

S'ar uni ä comanda,

Cate-un' leit la fie care

Ca rabat e1i 'I as se/idea.

VIII

Facep svon dar una l'alta

In grupe sit venip

Nol lAtcassit vit trimitem

Un bilet dacit ne scrip.

Directiunea fabricel de Incitltäminte se

aflit In calea Caltrasiloi No. 116.

G. LUTHER

Brauschwel Germania

Cea mal importantlt fa

brictt din, continent , de ma-

§ine de moritrie eu apit

cu aburl, ma§ine de aura-

tat cilindre, burate, studil

plane §i devise gratis.

Stuff!, planuri si

vise gratis.

Representant general

!UMW, tk MAUL

it

Inginerl-çonstructorl

Str, Stragropolooso

Bucure§tl

Cktig foarte ksne,

pentru fie-care' persona

care dorqte a se &Iva

cu vinzarea diferitelor

Bonurf ,garantate de stat.

Oferim Provisiune foarte

mare la activitate dalair

eventual §i avans.

A se adresa la : Cok-

fide*, .Post-restant, Bó-

to$ani.

tra oua

8 lomlio

Hristache tVuculis

Lemne uscate i delprima calitate,

lemne de cer 'din rénumita pá-

dure Comana' precum 1 lemne de

tufan, 'carper', fag,' etc.

Pretur fix pentru o mie de chi-

lograme este de 26 fr.

Comandele se efectueazit eu ma-

re promptitudine In cake Call-

TaSilor No. 64 not (42 -vechit)

deehiserica St. Stefan.-

Pool! Botiltori

altoiti

de diferite specii

din cele mal renumite

ealitett ei de diferite

etetl, se efla de vanzare Ink

GiEitAln N AL

numita BRAZLE

George JJoanid

Strada Polond, No. 126, sub Icoana

D-nil amatorl din Capital*, lid din

districte, cari Ver dori a avea ca-

talogul, sunt rugatl a se adresa

prin epistole la zisa grâdinâ ai tn.

date li se va, trimite.

lscaliturile rugum a fi cat se

poate ds descifrabile.

Pretnrile prevezute in catalog

le-am reins la 'jumetati.

Timpul plantatulut potniler pen-

tru primevatit Sind sosit, dail a-

mated stint rugatl a grebi trimi-

terea comandelor d-lor, de oare-ce

cu cAt pomit se vor planta- mat

de, timpuri cmlatet este mat bine.

liernne de cer

De vSnzare mal multe sute

de stitnjen1 din gara Fudulea.

'Doritoril se:pot adresa

D. Gheorghe More§,-,ca1ea

hovel 106 Bucure§t1., fDepco,

situl ,se ,mal afla i In strada

BizerfOianu, 17.

Am de vinzare 15vao,

goane tin ealitate bung;

tn baloturi, gara

tra-Neamt.Amatorit a'

se adresa la subsem,

natul, OrauI Piatra.

Ns Ionescu

Dr.` Rappaport

MEDIC DE CONS

Dupit t anl de practica In, Spitalul 'de

copil, s'a tabilit in capitalit.

Examiniaait doicl face analiza' cali-

tativä al laptelul lor curginstrumento spe-

eiale.

Strada Academid 2 (case Dr. Steinerg

Consultatiunl 4-6 p. m.

BOALELE SEGRE E

NEPUTINTA, BARBATEASCA

vindece dupe cele inni writ, metode radical

feril durere i impPdicare,,dupe experienta d

Mil ant, Specialist in boale'lumectl

InaiTHIR

To No. Strada Emigratu 'No. 1

traren'mrmal prin Strada St1UiI Voevoz!

noultal il de la 8 dim. papal 4a Illseara

Loo sepixat de agteptare ;antra ile-care.

Casele din Bucurestl, situate

pc soseaua ,Bonaparte ' No. 5,

15,ng6 kbadera calel Victoria, pe

Hula tranivalulul, compuse, din

camere, 12 de stiliPini si 4 de

slug! cu tot ikullor si im-

preunit' cia locul de alkturi, undo

se tine Orgill de '014 soseaua

Bonaparte No. 7, se vknd In

coontliktiranI szzotvonnI de

wiamornbile.

Intinderea suprafetei totale

a ambelor locuri, e de metri

Wrap 4278.

Cu pout, cu- pompi, din

vina de la Herkstritü.

Nemerite pentra lustalattin-

}ilea unui stabilimenti de indu-

strie.

DoritorlI s 'se adreseze la

aEministratia Marului sostru.

M11100100101=

"Orb/ La

4,

s"

...,..001.0.--tp.-:s%

° r ,g ¡tali"

IVOCIETATEA

DE

BaSalt artillcial si Cant do la' Cotroceil

capita social Lei 1,600,000 dealt]; vOrsatil

MagasinuIg 81 Strada Floangnsi 8

(Cameo Maior Misu)

7.3tatf, Statneta ,Vage, Modailoane

Sobe de portelaa albs §1 co lorate

-

NIA AS17

COD servalonolm

Bucuragif, Calea Victoriel, 72- Bueureeti

(langK Magasinul Djáburov)

Singurul magasin in tarli care vinde

eftin.

Piane, Pianine, Note §i Instrumente musi-

cale. Symphonioane, Aristoane, Phönixe

Victoria, etc. Papeterie. Juaril pentru co-

pil. Articole de artit i fantasie.

,

°

Dap& sourta Intrebain mre destin indispensabll co

PAS A. de DINTIN

Frumuseka J Mama Crameuelyoerhi americane pentru

Dintilor Dinti aprobate de consiliul sanitar

de la fabrica F. A. SARG's Sohn & C-mie O. Tieia,

Furnisort al Curtel I. R.

ISe vinde In Rucuresti la toate droguerüle, Farmaciile prin-

cipale 0 la D-nil Gustav Rietz, Joan Tetzu, losef Schtekerle; ,i,"=

Anton Hessl, IMitnuseria Calea Victoriel ; In P1eet1 la d-nu A. -

Ziegler farmacist ; In Beale, la d-nil Anton Drummer farmacisd

si d-nil Bermann & Kaufmann ; in Galati la d-nu S. HoffmanA ,

-In Rimnieu-Tdcea la d-nu Enric Thomas farmaoist : In Focsani ,

.1r la d-nu Oravetz farmacist.

Representant 91 Depositor pentra Romania

la d-nu` VICTOR KURESCIiir BuoureiptLStrada Academiel, 110. tti

Cereti %meal Kalodont .hal Sara feriti-va de contrafaceri %'

4,r^.. rt,t

'

r,'",:77d",`

-

.7: "

Turnitoria do er Fabiiica Cometil"

efectueaza

Sobe Meidingert higieniee si ventilatoare

practice §i economice Ineiir-

Sobé Parigina9 care dureazii 12 ore. 9

!mini de Ro adie, cele mat bune.

rer

Instalatiuni,

aparate de fript de sistemele

aname: PaturT,,Lavoare, Cuere

, pentru case, ,hotelur 1 spitale:

DE INCALZIRI CENTRALE prin

ealorife re 11 de TENTILLTIUNI

Efectueaza In )scurt timp eri-ce objecte de arta

DEPOSITE'l tn Dieu reStl, strada Doamne/ 14 Calea

Victoriel 87, hotel Bulevard ; Iasiottrada Litfmaneanu ;

strada Mare ; Cralova, la d. Petrache Andreescu ; Turnu-

ltitgarele, la dr. Josef Foeschaner.

Fabrica COMETUL"

tgOLOMON

Strada Vulturu 20

.,...1:11.2,.;._..

EFEAVESOENTA

3:8 130,1Z, M

potriva DURERILOR, MIGRENELOR, BÖLEÍ DE MARE, etc.

Luati cu Gtazbóxiic suprimet C&ceii Greata produse prin °

intrebuintarea doctorieI

-PERDRIEL & Cie, Paris

' Can:AV.,

00:401101.-

y

Eamoimie k emu'

Sub-semnatul m6 Msitrcinez cu reparatiunl de tot fe-

ul de covoare persane. De asemenea primese In pastrare-

tot felul de covoare garantandu-le contra': molielor. Pretu-

rile reparatiunel §i a coneervarel moderate.

Hassan Persanu

Str. Popa-Chitu, Fundetura Popa-Petre No

A6'1,01r kVoinal

carea ii Mir esti IYIERSUL TRENTIRILOR Wm 1 luaresci

(wale R E i1 Orel. j DE LA

6.35 dim.

7.00

7.30

7.45

7.5

8.10

8.80

8.50

11.46 ro

,2.50 sears

4.08

4,40

625

6.50

9.00

10,05

11,06

Giurgevo. Constantinopole.

Pleeett, Buart, .Foceant, Adjud, Ba-

all, Roman, Pegeant, Iael, Ma-

nic (Prahova).

Pitectl, Craiova, R.-Veleee, .Corabia,

T.-Jiu, Verciorova.

Pleeett, Predeal, Viena, Paris.

Giurgiu.

Piteett, Tergovigte, C.-Lung, Reeler!,

T:-Magurele.

Ciulnita, Slobozia, Feteetl, Oälitrael,

Plooeti, Predeel, Doftana, Brasov.

Ploeett,Buzikl, nitre!, Breila, Ga-

lati, R.-Beret, Merkeatt.

Pitegtt, C.-Lung,Craiova, Targovigte

Pitegtt, Oraiova, Vöreiorova, Vienne,

Paris (Express-Orient).

Ploeett, Predeal, Braeov, Foceani.

Giurgiu.

Piteeti, Tergoviete; Craiova, Var.

morova, Vienne, Paris (Express-

Orient).

Ploegtt, Buze, Foceant, Tecuchl,

Berled, Vaslut, Leg, Hugl.

Buze, Rowan, ?glean!,

T.-Oena, Piatra-N. '

Ploegtt, Buzed, nitre!, BriLtla, Ga-

A 14

5.80

7.15

8,05

10.05

10.45

11.40

12.20

12.56

3.50

5.10

5,85

7.20

7.86

8.20

3.85

9.16

9.55

10.55

dim,

sears

d. c

`.t4 -

Ploegtt, iirAlla,

Peecant, Roman, Buzeil, Ploeett

Lull, RUC Tecuct, Meritleatt, Vas-

lul, R.-Serat, BuzS, Ploeeti

Titu (Mixte),

Giurgiu.

Paris, Vienne (Express-Orient), Vör-

ciordva, Craiova, Tergov. Pitegtl.

Brae(); Predeal, ,Plooett, Toceanl.

Craiova, Piteett, C.-Lung , Tergo-

viete.

Coustantinopole, Giurgitt (Express-

Orient).

Tema!, Meriteeett, Galati, Breila,

Ploeeti.

Oftlitrael, Fetegti, Slobozia, Taunt.

Giurgiu.

Vörciorova, T.Jl, Corabia, R.-VOI-

cea, Piteeti,

T.IMegurele, Roeiort, C.-Lung, Ter-

goviete, P Moroi.

Br e'ov, Predeal, Doftana, Ploeeti,

lank (Prahova).

Paris, Vienne, Predeal, 110001.

Iagi, Peecaul, Roman, l'iatraN., Ad.

jud, Foclant, Galati, Breda, Ploegti

Paris, Vienne, Vercierova, Pttoetl

(Train-Eolair).

Pr° r

More magazines by this user
Similar magazines