Pagina 10 “Dacă nu asculţi, mănânci bătaie!” - Curierul Armatei

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (PetreÞUÞEA)
Curierul
ARMATEI
www.curierul.forter.ro
Anul VIII nr. 21 (209) 15 noiembrie 2006 12 pagini 50 bani
“Vom ridica permanent ºtacheta
exigenþei în muncã”
- Interviu cu domnul locotenent-colonel Radu SAMOILÃ,
comandantul poligonului de trageri SMÂRDAN -
- Domnule lt.col. SAMOILÃ, din surse demne de
încredere am aflat cã sunteþi un „veteran” al
Poligonului SMÂRDAN. Prezentaþi-ne, pe scurt,
câteva date din cariera dumneavoastrã.
- Cu multã plãcere. În
anul 1982, am absolvit
ªcoala Militarã de Ofiþeri
de Artilerie „Ioan Vodã”
ºi am fost repartizat în
garnizoana Brãila, la Regimentul
285 Artilerie.
Am parcurs aici, pânã în
1989, primele trepte ale ierarhiei militare ºi am dat
examen la Academia Militarã, ale cãrei cursuri leam
urmat în perioada 1989-1991.
Dupã absolvire, am fost repartizat la R.43 Artilerie
Mihai Bravu, ca ºef al operaþiilor ºi instrucþiei.
Începând cu anul 1996, am activat în cadrul
Poligonului de trageri SMÂRDAN, ocupând succesiv
funcþiile de ofiþer 3 la S3, ºef de stat major ºi, din
decembrie 2002, funcþia de comandant. Practic, în
acest an, se împlinesc 10 ani de când activez în
poligon. Nu sunt mulþi, dar nici puþini.
(pag.6)
ACTUALITATE
De 90 de ani, o armã de elitã
Aniversarea a 90 de ani de existenþã a trupelor de
Vânãtori de Munte, din Armata României, a fost sãrbãtoritã
vineri, 03 noiembrie, la Braºov, în prezenþa ministrului
apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDE, ºi a ºefului
Statului Major General, amiralul Gheorghe MARIN, dar
ºi la Târgu-Neamþ,
prima garnizoanã de
dislocarere a acestor
trupe de elitã, unde a
fost prezent ºeful în
funcþie al Statului
Major al Forþelor Terestre,
gl. lt. dr Sorin
IOAN.
KAKI 100%
Oamenii sunt mândri cã fac parte
dintr-o unitate afirmatã NATO
- Domnule locotenent-colonel Iuri TÃNASE, timpul
scurs de la numirea dumneavoastrã la comanda batalionului
este foarte scurt, dupã cum
scurt este ºi timpul pe care-l avem la
dispoziþie pentru discuþia aceasta.
Spuneþi-mi, vã rog, cum aþi perceput
nivelul de pregãtire al unitãþii,
la preluarea comenzii unitãþii?
UNIVERS SPIRITUAL
Discursuri dde aadâncime
PSIHOLOGIE ªI
LITERATURÃ
William SHAKESPEARE în „Cum vã place?”
perora cã „lumea întreagã e o scenã, iar toþi oamenii
actori”. Discursul pe care îl proiectãm se vrea unul de
adâncime, cu dovada faptului cã extindem cugetarea
în domeniul literaturii. Aceastã necesitate a
cunoaºterii, este o scenã, iar personajele create sunt
actorii. Ca sã înþelegem personajele, apelãm la psihologie.
Replicile ºi atitudinile lui Tãnase SCATIU
din romanul cu acelaºi nume al lui Duiliu
ZAMFIRESCU sunt suficiente pentru a-i construi un
portret psihologic.
LECÞIA DE ISTORIE
Cincisprezece ani de la
înfiinþarea Asociaþiei Naþionale
„Cultul eroilor”
Filiala prahoveanã a Asociaþiei Naþionale „Cultul
eroilor” (ANCE) a sãrbãtorit marþi, 7 noiembrie 15
ani de la reînfiiþare. Evenimentul, care merita o asistenþã
mai numeroasã, s-a desfãºurat în sala de festivitãþi
a Cercului Militar Ploieºti, insituþie care are o
frumoasã tradiþie culturalã în garnizoana prahoveanã.
Pagina 10
Ce trebuie sã ºtim
despre ... ,,ROMEX’06”
Organizat ºi condus de
Comandamentul 2 Operaþional
Întrunit ,,Mareºal
Alexandru
AVERESCU”,
sub directa coordonare
a Statului
Major General,
exerciþiul tactic
“Dacã nu asculþi,
mãnânci bãtaie!”
“ROMEX 06”- EXAMENUL AFIRMÃRII
SUBUNITÃÞILOR ROMÂNE
DESTINATE NATO
,,ROMEX’06” a mobilizat energiile
a sute ºi mii de militari din
compunerea celor douã mari
unitãþi subordonate Corpului 1
Armatã Teritorial ,,General Ioan
CULCER”-Brigada 282 Infanterie
Mecanizatã
,,Unirea Principatelor”
ºi Brigada
2 Vânãtori de
M u n t e
,,Sarmizegetusa”.
(pag.7)
CMYK

Pagina 2
ACTUALITATEA
PE SCURT
LONDRA - Polonia propune formarea unei armate
UE, corelate cu NATO. Autoritãþile poloneze au propus
înfiinþarea unei armate UE, formatã din 100.000 de militari
ºi corelatã cu NATO, pentru a fi detaºatã în zonele
de conflict din întreaga lume sau pentru a apãra Europa,
a declarat preºedintele Lech Kaczynski pentru cotidianul
Financial Times, citat de Reuters. Preºedintele a argumentat
propunerea pe baza situaþiei cu care se confruntã
UE în Liban, în care UE are nevoie de aproximativ 8.000
de militari. “Este nevoie de forþe care sã nu înlocuiascã
armatele naþionale, dar care sã poatã fi strânse cu
uºurinþã, când e nevoie, nu doar de 8.000 de soldaþi, ci de
25.000 - 30.000”, a adãugat el. Preºedintele polonez a
precizat cã sperã sã discute aceastã problemã cu premierul
britanic Tony Blair, în cursul unei vizite în Marea
Britanie. Kaczynski a declarat cã a mai abordat de douã
ori acest subiect, în cadrul unor întrevederi cu preºedintele
Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cu fratele
sãu, premierul polonez Jaroslaw Kaczynski, dar ºi cu
Angela Merkel, cancelarul german, în cadrul unei
vizite efectuate sãptãmâna trecutã la Berlin.
Financial Times a arãtat cã propunerea a generat confuzie,
pentru cã Jaroslaw Kaczynski negase vineri cã ar
fi discutat pe aceastã temã cu Angela Merkel, a cãrei þarã
va prelua preºedinþia semestrialã a UE în ianuarie.
TEHERAN - Iranul, dispus sã ofere rachete balistice
altor state. Comandantul Gardienilor Revoluþiei a
declarat cã Iranul este dispus sã ofere rachete balistice
statelor prietene ºi vecine, dupã ce a prezentat mai multe
astfel de modele, o parte dintre ele fiind dotate cu focoase
cu fragmentare. În cadrul exerciþiului militar din Golful
Persic, Iranul a testat trei noi rachete de diferite tipuri de
proiectile sol-mare ºi mare-mare, inclusiv rachete
Kousar, Noor ºi Nasr a cãror razã de acþiune a fost extinsã
potrivit unui oficial militar, de la 120 la 170 de kilometri.
Comandantul Gardienilor Revoluþiei a declarat,
pentru postul iranian de televiziune Al-Alam cã trupele
sale numãrã mii de militari antrenaþi pentru misiuni sinucigaºe,
pregãtiþi sã acþioneze în cazul în care Iranul este
ameninþat, deºi, susþine cã un atac din partea Statelor
Unite este puþin probabil. Statele Unite au precizat cã
vizeazã soluþionarea crizei iraniene prin mijloace diplomatice,
dar nu au exclus ºi varianta militarã. Washingtonul
bãnuieºte cã Teheranul intenþioneazã sã fabrice
armament nuclear, deºi Iranul respinge aceste acuzaþii.
Analiºtii susþin cã tehnologia militarã iranianã nu o
egaleazã pe cea americanã ºi a altor state occidentale
care au trupe dislocate în regiune, dar avertizeazã cã
Iranul poate provoca pagube uriaºe în Golful Persic, în
special, prin atacuri de gherilã.
MOSCOVA -GRU, “pregãtit sã acþioneze” oriunde
în lume. ªeful Serviciului de informaþii al armatei ruse
(GRU), generalul Valentin Korabelnikov a declarat întrun
interviu acordat cotidianului Izvestia, citat de AFP cã
GRU este “pregãtit sã acþioneze în orice punct al globului”.
Generalul a precizat cã structurile GRU ºi-au
dovedit eficienþa în timpul rãzboaielor din Vietnam,
Cambodgia, în conflictul arabo-israelian, în Angola,
Etiopia, Afganistan, Iugoslavia ºi în alte regiuni aflate în
crizã. Acesta a explicat cã “în era mondializãrii, nu mai
existã «crize îndepãrtate»”. În ceea ce priveºte activitatea
serviciilor pe front intern, responsabilul rus a afirmat
cã, de la începutul celui de-al doilea conflict din
Cecenia, în 1999, în aceastã republicã rusã, GRU a
“lichidat 3.000 de combatanþi ºi a arestat 1.500”. Generalul
Korabelnikov a efectuat portretul membrului tipic
al trupelor de elitã ale GRU, un “superman”. “Cu o încãrcãturã
de luptã de 30 pânã la 40 de kilograme, acesta este
pregãtit sã se deplaseze 20-30 de kilometri ºi sã intre în
luptã cu adversarul în orice moment. El poate debarca
ziua ºi noaptea în condiþii dificile, are experienþã pe
munte ºi se orienteazã pe teren necunoscut. Acesta ºtie sã
îºi procure hranã ºi sã îºi construiascã un adãpost care sã
nu fie vãzut”. WASHINGTON –Un site ce oferea
informaþii despre fabricarea armei nucleare a fost
închis. Administraþia SUA a dispus închiderea unui site
care conþinea o serie de documente sustrase în timpul
rãzboiului din Irak, dupã ce mai mulþi experþi au apreciat
cã acesta oferã instrucþiuni despre construirea unei
bombe atomice, relateazã New York Times, citat de
Reuters. Potrivit publicaþiei citate, administraþia americanã
a fost cea care a creat site-ul în luna martie sub presiunea
republicanilor din Congres care sperau sã utilizeze
Internetul pentru a gãsi noi dovezi privind pericolul pe
care îl reprezenta fostul dictator irakian, Saddam
Hussein, înainte de invazia coaliþiei în 2003.
Site-ul respectiv a prezentat în ultimele sãptãmâni o
serie de documente care ar conþine detalii despre activitatea
nuclearã irakianã întreprinse de Bagdad înainte de
primul rãzboi din Golf, din 1991, informaþii ce reprezintã
un veritabil ghid pentru o persoanã care vrea sã construiascã
o bombã atomicã, potrivit experþilor în armament.
(B.E.)
ABONAMENTE LA “CURIERUL ARMATEI”
Un abonament lunar (douã apariþii) costã 1 leu, iar banii se vor depune în contul
U.M. 02214 Bucuresti RO 70 TREZ 705 5005 XXX 000 146, cod fiscal 14355500,
trezoreria sectorului 5, cu specificaþia "Abonamente la publicaþii militare C.A." Pentru
a fi luaþi în evidentã cu rapiditate (ºi, implicit, expedierea operativã a publicaþiei),
dupã depunerea banilor se va trimite o adresã cãtre ºeful U.M. 02450 "V", în care
se va specifica numãrul de abonamente fãcute ºi perioada, precum ºi suma depusã.
La aceasta se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul de platã.
Va facem cunoscut cã aceastã publicaþie se tipãreºte exclusiv din fondurile
strânse din abonamente, ceea ce face ca numãrul gratuitãþilor sã fie foarte mic.
ISSN
1582-1269
B 64406
C 21 /2006
COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, cu
condiþia indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei publicaþiei.
ACTUALITATE
De 90 de ani,
o armã de elitã
Aniversarea a 90 de ani de existenþã a trupelor de Vânãtori de
Munte, din Armata României a fost sãrbãtoritã vineri, 03 noiembrie,
la Braºov, în prezenþa ministrului apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDE
ºi a ºefului Statului Major General, amiralul Gheorghe MARIN, dar
ºi la Târgu-Neamþ, prima garnizoanã de dislocare a acestor trupe de
elitã, unde a fost prezent ºeful în funcþie al Statului Major al
Forþelor Terestre, gl. lt. dr Sorin IOAN.
La Braºov, manifestãrile au început la Troiþa Brigãzii 2 Vânãtori
de Munte “Sarmizegetusa”, cu un ceremonial religios ºi
depuneri de coroane ºi jerbe de flori la care a participat M.S regele
Mihai. Au luat parte, de asemenea, reprezentanþi ai administraþiei
publice locale, veterani de rãzboi din cadrul unitãþilor de vânãtori de
munte, invitaþi din alte garnizoane din þarã. A urmat un ceremonial
militar, la care au luat parte militari din Brigada 2 Vânãtori de
Munte “Sarmizegetusa” ºi ai Brigãzii 61 Vânãtori de Munte “General
Virgil Bãdulescu”.
Ministrul Apãrãrii, Sorin FRUNZÃVERDE, i-a felicitat pe militari,
urându-le viaþã lungã ºi succes, în activitãþile pe care le
desfãºoarã în cadrul brigãzilor de vânãtori de munte din þarã. Cu
aceastã ocazie, ministrul apãrãrii a anunþat cã, la începutul anului
2007, Brigada 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa” va fi a doua
brigadã din þarã operaþionalizatã pentru acþiuni NATO. Aceastã
unitate va fi dotatã corespunzãtor, a promis ministrul apãrãrii, Sorin
FRUNZÃVERDE. El a anunþat în context cã vor fi achiziþionate
mijloace blindate, cel mai probabil, dintr-o þarã membrã NATO,
staþii de emisie-recepþie ºi se vor face dotãri legate de armament de
infanterie ºi echipament pentru militari.
Potrivit precizãrii maiorului Nicolae USKAI, ofiþerul de relaþii
publice al brigãzii, cu acest prilej, fundaþia “Dacia”din Braºov a
donat comandamentului brigãzii o casetã cu relicve din gorunul lui
Horea de la Þebea, care va fi pãstratã lângã Drapelul de luptã al
Brigãzii 2 Vânãtori de Munte “Sarmizegetusa”. Ceremonialul din
centrul municipiului s-a încheiat cu defilarea drapelelor de luptã,
purtate de cãtre efectivele celor douã mari unitãþi de vânãtori de
munte. Complexul Militar Braºov a gãzduit, cu acelaºi prilej,
lansarea albumului omagial “Vânãtorii de Munte-Onoarea ºi Mândria
Armatei Române” ºi a lucrãrii “Elita Vânãtorilor de Munte”.
Oaspeþii au vizionat ºi un colaj de imagini ºi filme de scurt metraj
despre vânãtorii de munte, grupate generic sub titlul “FLORI DE
COLÞ la 90 de ANI” realizat de un grup de împãtimiþi iubitori ai
spaþiului înalt din comandamentul brigãzii. Manifestãrile au continuat
cu un spectacol folcloric la care ºi-au dat concursul cei o sutã
de artiºti ai Asociaþiei Libris Cultural Braºov, aflaþi sub bagheta
organizatoricã a domnului Virgil ONIÞÃ. Sãrbãtoarea Vânãtorilor
de Munte, la Braºov, s-a încheiat cu o retragere cu torþe pe traseul
Complexul Militar-Bulevardul Eroilor - Comandamentul Marii
Unitãþi.
La Târgu-Neamþ, ºeful Statului Major al Forþelor Terestre, în
Programe majore
de înzestrare pentru categoriile
de forþe ale Armatei
Ministrul Apãrãrii, Sorin
FRUNZÃVERDE, a declarat, în
cadrul primei sale conferinþe de
presã de la preluarea mandatului
cã, începând din anul 2007, vor fi
lansate ºase programe majore de
înzestrare pentru fiecare categorie
de forþã a armatei, acestea
fiind convenite în discuþii cu
ºeful Statului Major General ºi cu
reprezentanþi din conducerea militarã.
Este vorba despre douã programe
pentru forþele terestre,
respectiv, achiziþionarea de
vehicule de teren uºoare ºi de
transportoare blindate. De
asemenea, pentru forþele ariene
vor fi achiziþonate un tip de avion
multirol ºi un sistem de rachete
sol-aer cu bãtaie lungã. În ceea ce
priveºte forþele navale, ministrul
Apãrãrii a anunþat cã armata este
interesatã de nave tip vânãtoare
de mine ºi corvete multifuncþionale.
Ministrul Apãrãrii a mai
declarat cã “prioritatea zero” a
Ministerului Apãrãrii este operaþionalizarea
a douã brigãzi
NATO pentru forþa de reacþie,
dar ºi pentru grupurile de luptã
ale Uniunii Europene. Este vorba
despre Brigada 2 Vânãtori de
Munte de la Braºov ºi despre
Brigada 282 Mecanizatã, care
trebuie însã sã fie ºi înzestrate
conform standardelor NATO. Un
alt obiectiv menþionat îl constituie
creºterea nivelului de trai pentru
militari, prin alocarea de fonduri
importante pentru infrastructurã,
hrana militarilor, dar ºi posi-
Redactor-ºef
Lt.col. Ion Papaleþ
int.0307
Secretar de redacþie
Lt.col. Dãnuþ Cãldãraru
int.0227
bilitatea construirii de locuinþe
pentru aceºtia, lucru pe care el
l-a numit “un deziderat permanent”
în Ministerul Apãrãrii.
Ministrul Apãrãrii, Sorin
FRUNZÃVERDE a mai declarat,
cã România îºi va respecta angajamentele
asumate faþã de aliaþi
ºi a menþionat cã România nu are
încã un program de retragere a
trupelor din Irak. El a spus cã
politica ministerului, ca ºi componentã
militarã a politicii
externe a României, va fi una
predictibilã.
Cu ocazia acestei prime conferinþe,
dl. Sorin FRUNZÃ-
VERDE ºi-a prezentat ºi echipa
de consilieri din care fac parte
generalul Gheorghe ROTARU,
fost director al DGIA, colonelul
doctor Florinel DAMIAN, care a
fost locþiitor pentru operaþii în
divizia multinaþionalã sub
comandã polonezã din Irak,
locotenent-colonelul Gelaledin
NEZIR, care este ºi purtãtorul de
cuvânt al Ministerului Apãrãrii,
Dan Rãzvan GRIGORESCU,
consilier diplomatic al ministrului,
plutonierul adjutant Tiberiu
NICOLAU, consilier pe probleme
privind subofiþerii, gradaþii ºi militarii
voluntari, inginer Horia
DUMITRESCU, consilier pe
probleme economice. Adjutantul
ministrului este sergentul-major
Laurenþiu ªERBAN, decorat cu
Ordinul Serviciul Credincios
clasa I pentru Rãzboi devotamentului
de care a dat dovadã în
Afganistan, unde a fost rãnit.
(B.E.)
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
funcþie, general-locotenent dr. Sorin IOAN, a participat la un Te
Deum oficiat la monumentul-mausoleu al vânãtorilor de munte,
unde au fost depuse coroane ºi jerbe de flori. Activitãþile au continuat
în piaþa centralã a oraºului, unde s-a desfãºurat parada militarã
a Brigãzii 61 Vânãtori de Munte “General Virgil Bãdulescu.
Monumentul-mausoleu al vânãtorilor de munte din Târgu-
Neamþ a fost ridicat în iarna anului 1916 ºi primãvara anului 1917,
în memoria „eroilor care au înfruntat urgia focului duºman ºi au
înscris pagini de glorie ºi jertfe în istoria Rãzboiului de Reîntregire
a Neamului la Târgu-Ocna, Mãgura, Cireºoaia ºi la Coºna”.
Monumentul a fost construit la propunerea Societãþii “Cultul
eroilor”, cu sprijinul unui comitet de iniþiativã în fruntea cãruia s-a
aflat generalul Virgil Bãdulescu (atunci cãpitan), cel care a comandat
primul batalion de vânãtori de munte.
Inaugurarea a avut loc la 29 iunie 1939, în cadrul unei solemnitãþi
la care au participat regele Carol al II-lea, primul ministru
Armand Cãlinescu, generali, ofiþeri superiori, oficialitãþi ale judeþului
ºi mulþi locuitori din oraº ºi din împrejurimi. (B.E.)
Marþi, 31 noiembrie, colonelul Marcel DUMITRACHE ºi
colonelul Adrian BRÂNZÃ, din comandamentul Corpului 1
Armatã Teritorial au ieºit la pensie.
Printre cadourile primite de la colegi ºi prieteni au fost ºi
urmãtoarele rânduri scrise mai jos:
(...)Pornind de la vorba poetului George Coºbuc „O luptã-i
viaþa, deci te luptã / Cu dragoste de ea, cu dor...”, am putea spune
cã nu existã moment în care sã nu ducem o bãtãlie. Cu inamici
mai mult sau mai puþin puternici, vãzuþi sau nevãzuþi; În confruntãri
drepte sau mai puþin drepte ºi, adesea, fãrã a îmbrãca
armura lui Don Quijote, ne luptãm ºi cu morile de vânt. În fiecare
zi, ostilitãþile se desfãºoarã în noi, cu noi înºine.
Aproape cã nu existã hotãrâre pe care sã nu o luãm în afara
unui joc al disputelor. Am înþeles cã nu trebuie sã ne lãsãm
copleºiþi ºi sã gãsim întotdeauna în noi acea tãrie moralã, cu toate
sacrificiile pe care le impune noua bãtãlie.
Privind în urmã, acum, la vremea schimbãrii, dragul nostru
camarad, putem spune cã nu þi-ai încazarmat degeaba, tinereþea
ºi... viaþa.
Orice carierã are un preþ al ei, pe care dacã eºti dispus sã-l
plãteºti, poþi merge pânã la capãt. Nu este vorba de bani, aici
moneda înseamnã renunþãri, tenacitate, ore ºi zile în care nu-þi
mai aparþii þie ºi, cu atât mai puþin, celor dragi.
Ce ne rãmâne este brevetul în alb al corectitudinii ºi al
onestitãþii.
Locotenent-colonel Valentin NEDELESCU
ºi colegii de la Bg. 282 Mc.
Secretariat tehnic de redacþie
Serg.maj. Radu Sãcãrea (expediþie) int. 0135
Marilena Olteanu (tehnoredactor) int. 0112
Gabriela Teodorescu (procesare text) int. 0112
Daniela Þãruºi (corector) int. 0743
Tipografia U.M.02214
Tipografi
M.m. Marian Ardelean
Toma Barbu
Dumitrache Georgeta
Boþoagã Lenuþa
OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu
angajeazã în vreun fel rãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.
Redacþia ºi administraþia: U.M. 02450 V Bucureºti, Fax 021/410.20.53, telefon 021/420.49.13; 021/410.01.60 int. ... e-mail: curierul.armatei@forter.ro
Redactori
Lt.col. Emanuel Bãrbulescu
Mr. Gabriel Pãtraºcu
Lt.col. Florentin Paraschiv
Cristina Fratu int.0156
Înmânare de drapele de luptã la Focºani
Pe 10 noiembrie 2006, s-au împlinit 163 de ani de la înfiinþarea,
prin Porunca domneascã a lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, a primei
baterii de artilerie menitã “sã slujeascã întru paza bunei rânduieli ºi
liniºtei obºteºti”.
În cadrul manifestãrilor dedicate Zilei Artileriei Române,
unitãþile Brigãzii 8 Artilerie Mixtã au primit drapelele de luptã, în
cadrul ceremonialului care a avut loc vineri, 10 noiembrie a.c. la
Focºani.
Drapelele ce simbolizeazã simbolul onoarei, gloriei ºi vitejiei
militare au fost înmânate comandanþilor Batalionului 81 Artilerie,
Batalionului 83 LAROM, Batalionului 96 LAROM, Batalionului 84
Asigurare Date ºi Batalionului 85 Logistic de cãtre Secretarul de
stat ºi ºef al Departamentului pentru Armamente, ing. Ioan ION.
La ceremonial au participat, de asemenea, locþiitorul ºefului
Statului Major General, general-locotenent dr. Sorin IOAN, ºeful
Statului Major al Forþelor Terestre, general-maior dr. Teodor
FRUNZETI,comandantul C1 A Trt general de brigadã dr. Ion
BÂRLOIU,comandanþi de mari unitãþi, reprezentanþi ai autoritãþilor
publice locale, veterani de rãzboi, un numeros public civil.
SE CAUTÃ „MACI” ªOFERI
Unitatea militarã 02222 Bucureºti organizeazã concurs pentru
ocuparea a patru funcþii de militar angajat pe bazã de contract,
specialitatea militarã, ºofer. Examenele se vor susþine în
perioada 13.11 – 14.12.2006, la sediul instituþiei din ºoseaua
Vitan – Bârzeºti nr.2-4, sector 4, telefon 021.332.13.40. Criteriile
specifice de încadrare sunt: vârsta maximã de 26 ani, absolvenþi
ai învãþãmântului liceal sau profesional, cu documente
care sã ateste nivelurile studiilor, sã fie îndeplinit stagiul militar,
ca militar în termen sau cu termen redus. Detaliile pentru angajare
se pot obþine de la sediul instituþiei, cu adresa ºi telefoanele
menþionate la început. Dosarele pentru angajare se depun la
sediul instituþiei, pânã la data de 24.11.2006.
Domnului colonel
Marcel DUMITRACHE

Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
APRECIERI PENTRU MILITARII DIN
AFGANISTAN
“Este pentru mine o adevãratã onoare
sã vã vizitez ºi sã observ cooperarea
României în cadrul NATO – ISAF ºi, în special,
activitatea în echipã a militarilor
români împreunã cu colegii lor,
militari ºi civili americani. Cu
mult respect ºi cele mai bune
urãri!”
Acestea sunt aprecierile
ambasadorului SUA în Afganistan,
Ronald E. NEUMANN
înscrise în Cartea de onoare a
Batalionului 2 Infanterie
“Cãlugãreni”, unitate care participã
la misiunea ISAF 2006.
Luni, 06 noiembrie, militarii
români ºi americani din baza de la
Qalat, provincia Zabul, Afganistan
au fost vizitaþi de cãtre o delegaþie
3 noiembrie 1916. Zi înscrisã în Calendarul
Oºtirii Române, de ieri ºi de azi, cu
verdele viu al vânãtorilor de munte. Ziua în
care, prin ordinul Marelui Cartier General
nr.294, oficial, a luat fiinþã cea mai tenace ºi
mai încercatã specialitate militarã, dar,
poate, ºi cea mai îndrãgitã armã din Armata
României.
Intraþi cu glorie în istoria militarã modernã,
în vara de foc a anului 1917, vânãtorii
de munte ºi-au dovedit pe deplin eficienþa
deschizând perspectiva unei arme
autonome, legatã de arealul Carpaþilor care
o definesc ºi o personalizeazã. O zi cât pentru
un secol, putem spune acum la 90 de ani
de existenþã, mai mult sau mai puþin liniarã,
iar, din perspectiva documentelor istorice,
afirma cu convingere, fãrã putinþã de tãgadã
cã într-adevãr „atunci pe culmile semeþe ale
Carpaþilor a izvorât ºi durat legenda”.
Permanent adaptaþi condiþiei moderne
de ducere a acþiunilor de luptã, purtãtorii
epoleþilor cu crenguþa de brad nu ºi-au pierdut
niciodatã mentalitatea de învingãtori.
Acþiunile desfãºurate în timpul celui de-al
Doilea Rãzboi Mondial le-au creat o aurã de
luptãtori infailibili, capabili sã desfãºoare
operaþii ofensive de amploare în orice spaþiu
terestru. ªase ani ºi douã luni au însumat
participarea vânãtorilor de munte la acþiuni
de luptã în cele douã conflagraþii. Într-un
spaþiu ce a mãsurat o adâncime de aproximativ
4000 de kilometri, peste 74.000 de
vânãtori de munte, eroi, au cãzut pe front
acoperiþi de glorie nepieritoare. Numele ºi
jertfa lor se leagã de victoriile obþinute în
bãtãliile de la Cernãuþi, în Stepa Calmucã,
în munþii Caucaz ºi Peninsula Crimeea, la
Sfântu Gheorghe, Cluj ºi Oradea, în munþii
Bukk ºi Javorina ºi vor rãmâne dãltuite întro
infinitã epopee a vânãtorilor de munte.
Pentru faptele de arme ºi eroismul de care
au dat dovadã în rãzboi, zece drapele de
luptã ale batalioanelor au fost decorate cu
Ordinul „Mihai Viteazul” ºi peste ºase mii
de ostaºi au primit ordine ºi medalii
româneºti ºi strãine.
Viaþa ºi moartea, jertfa ºi gloria sunt elemente
indisolubil legate de perenitatea acestor
luptãtori temerari. Cultul pentru cinstirea
memoriei eroilor, mai pregnant ca oriunde
în altã parte îi aduce ca în fiecare an sã
aºeze pe altarele recunoºtinþei, eternul: cetina
brazilor din Carpaþi care le-a fost leagãn
ºi chiar cristalul unei lacrimi din zorile
albastre ale florilor de colþ.
Astãzi, vânãtorii de munte se aflã
angrenaþi într-un proces evolutiv fãrã precedent,
ce trebuie privit ca un suport al realitãþii
ºi un îndemn la reflecþie. Componentã
importantã a Forþelor Terestre, prin misiunile
specifice, dar, mai ales, prin calitatea
resursei umane, ei constituie o forþã specialã,
redutabilã, capabilã sã menþinã viabilitatea
spaþiului ce consfinþeºte arealul montan.
Recentele evaluãri ale unor structuri de
luptãtori montani, confirmã mandatul de
credibilitate, încrederea ºi polaritatea pozitivã
a modernizãrii. Flexibilitatea acþionalã,
dublatã de gândirea pragmaticã a actului
condusã de ambasadorul Statelor Unite ale
Americii în Afganistan.
Domnia sa a dorit sã se intereseze despre
situaþia de securitate din zonã ºi despre sta-
Ziua în care a izvorât
legenda
decizional ºi dispunerea în teren, la care se
adaugã impactul semnificativ al introducerii
tehnologiilor moderne la reuºita misiunilor,
conferã stabilitate dispozitivului strategic
naþional de apãrare.
În tot acest timp, am fost martori ai
transformãrilor spectaculoase în pregãtirea
acestor luptãtori temerari. Le-am urmat drumul
spre înãlþimi ºi am admirat deopotrivã
tenacitatea, dãruirea ºi seriozitatea programelor
de pregãtire profesionalã în cazãrmi
sau în poligoane de instrucþie, în
tabere mobile, ori de alpinism, la competiþiile
sportive. Pe toatã durata unui an, cliºeele
fotografice au fost impresionate de atitudinea
semeaþã a acestui tip de luptãtor
complex, vânãtorul de munte. Alãturi de ei
am trãit duritatea antrenamentelor în
zãpadã, pe stâncã, în ger sau arºiþã. Tãria
pregãtirii nu are limite, se împleteºte cu
natura, cu spaþiul ºi timpul. Trãirile lor sunt
intense, iar, de la nivelul dovedit al maturitãþii
profunde, de multe ori ascunse vederii
profane, ºtiu sã lase neîncorsetat spiritul
mereu viu al competenþei profesiunii, loialitatea,
generozitatea ºi camaraderia. În
deplin acord de manifestare a respectului
pentru spaþiul înalt, întorcând fila aniversarã
a anilor de existenþã, adresãm salutul nostru
ostãºesc tuturor camarazilor care slujesc în
aceastã armã, urându-le, totodatã, poate mai
mult decât orice, sã fie sãnãtoºi ºi fericiþi
alãturi de cei dragi lor. De aici, din Pantheonul
neamului românesc, munþii Carpaþi,
din jurul Sarmizegetusei, pe culmile performanþei
profesiunii, în Kosovo, sau peste
nisipurile irakiene, în Bashra, vânãtorii de
munte poartã faima Armatei României ºi, cu
cinste, oriunde timpul îi va cãlãuzi, tricolorul,
pe meridianele lumii.
Locotenent-colonel
Emanuel BÃRBULESCU
ACTUALITATE
diul proiectelor de dezvoltare puse deja în
aplicare de cãtre Echipa de Reconstrucþie
Provincialã Zabul: programul de electrificare
a oraºului Qalat, construcþia unor edificii
de interes public, acþiuni umanitare
desfãºurate pentru ajutorarea populaþiei
locale.
În cadrul briefingului organizat cu
aceastã ocazie, ambasadorul american a fost
informat asupra excelentei coooperãri dintre
militarii Batalionului 2 Infanterie
“Cãlugãreni”, colegii lor americani din
compania aflatã în subordinea batalionului
ºi cei din Echipa de Reconstrucþie Provincialã.
A fost subliniat efortul depus de
români ºi americani la consolidarea rolului
forþelor naþionale de securitate afgane, armata
ºi poliþia.
La Qalat, capitala provinciei Zabul,
ambasadorul american s-a întâlnit cu domnul
Del Bar Arman, guvernatorul provinciei
Zabul ºi a participat la ceremonialul de
absolvire a primei promoþii a ºcolii de
poliþiºti din Qalat pentru forþele naþionale
auxiliare de poliþie (ANAP – Auxiliary
National Afghan Police). Aceastã structurã
General olandez la comanda misiunii
ISAF
Marþi, 01 noiembrie la ora
08.00 (ora României) la Baza
Aerianã Kandahar, generalul de
brigadã canadian David
FRASER a predat comanda
Comandamentului Regional de
Sud (RC SOUTH) generaluluimaior
olandez Ton VAN
LOON.
La ceremonialul militar organizat
cu aceastã ocazie, au participat:
comandantul ISAF
(Forþei Internaþionale de Asistenþã
pentru Securitate din
Afganistan), generalul locotenent
David RICHARDS, comandanþii
unitãþilor NATO dislocate
în sudul Afganistanului, printre
care, locotenent-colonelul
Pagina 3
de securitate nou constituitã are menirea de
a completa deficitul de personal din forþele
naþionale de poliþie afgane (ANP) ºi sunt
necesare pentru a întãri securitatea ºi stabilitatea
provinciei, pe mãsurã ce contingentele
ISAF predau ºtafeta acestei responsabilitãþi
autoritãþilor locale. Înmânându-le personal
cursanþilor diplomele de absolvire,
ambasadorul i-a felicitat, adresându-le
urmãtoarele cuvinte:
“Dumneavoastrã aveþi ºansa de a deveni
poliþiºti profesioniºti. Puteþi sã atingeþi
acest þel, implicându-vã tot mai mult în
apãrarea satelor afgane, a intereselor
comunitãþii locale. Cu concursul ISAF
(Forþei Internaþionale de Asistenþã pentru
Securitate), vã vom acorda tot sprijinul nostru
pentru asigurarea pregãtirii dumneavoastrã
ºi a mijloacelor materiale necesare
pentru a vã îndeplini misiunile.”
Pe tot parcursul vizitei, securitatea delegaþiei
conduse de ambasadorul american a
fost asiguratã de militarii Batalionului 2
Infanterie “Cãlugãreni”.
Maior
Luigi-Mihail COJOCARU
Misiunea ISAF - 2006
Felicitãri pentru militarii români
Generalul David FRASER, comandantul forþelor NATO din sudul Afganistanului
i-a felicitat pe militarii Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”.
„Am afirmat de nenumãrate ori cã românii formeazã un veritabil grup de luptã, care,
împreunã cu militarii din compania americanã aflatã în subordinea lor ºi Echipa de
Reconstrucþie Provincialã (Provincial Reconstruction Team – PRT) desfãºoarã o activitate
remarcabilã… Aþi fost ºi sunteþi o forþã foarte activã în aceastã zonã strãbãtutã de autostrada
A1.
Datoritã vouã, pe aceastã arterã rutierã - care leagã sudul de nordul þãrii – traficul este
liber, ba chiar aglomerat, ceea ce este un semn vizibil de normalitate.
Sunt mândru de voi, sunt mândru
cã am acþionat împreunã ºi aº
mai dori ca, într-o viitoare eventualã
misiune, sã fim tot aºa, împreunã,
ca ºi pânã acum…
Pânã la încheierea misiunii
voastre în aceastã þarã, aveþi grijã
de voi ºi sã-i þineþi la distanþã pe
talibani.
Misiunea voastrã în provincia
Zabul o pot denumi cu toatã convingerea
ca fiind o poveste de succes.
Vã mulþumesc foarte mult pentru
ceea ce aþi fãcut ºi faceþi în continuare
pentru ca localnicii acestei
provincii sã trãiascã într-un climat
de securitate ºi stabilitate.”
Acestea sunt cuvintele rostite
din suflet de generalul de brigadã
David FRASER, comandantul Comandamentului Regional de Sud (RC South) al Forþei
Internaþionale de Asistenþã pentru Securitate din Afganistan (ISAF), la 25 Octombrie, Ziua
Armatei României. Aceastã importantã zi din viaþa militarilor români coincide ºi cu
încheierea misiunii generalului canadian în Afganistan.
În asemenea momente, cunoscându-i mai bine pe militarii Batalionului 2 Infanterie
„Cãlugãreni” dislocaþi în provincia Zabul, Afganistan, precum ºi succesele acestora la mai
mult de trei luni de misiune în acest teatru de operaþii, oaspetele a dorit sã fie împreunã cu
ei ºi sã-ºi ia rãmas bun, fiind însoþit, de asemenea, de generalul - maior olandez VAN
LOON, care va prelua, începând cu luna noiembrie, comanda RC South.
Generalul FRASER a condus cu succes, la începutul lunii septembrie, forþele NATO în
Operaþia „Medusa” îndreptatã împotriva numeroaselor grupãri talibane care ameninþau
sudul Afganistanului. La sfârºitul acestei operaþii, talibanii au suferit o grea înfrângere, fiind
astfel zãdãrnicite planurile lor de a împiedica procesul de securitate ºi stabilitate declanºat
odatã cu extinderea misiunii ISAF în provinciile de sud ale Afganistanului: Daikondi, Helmand,
Kandahar, Nimroz, Uruzgan ºi Zabul ( ultima aflatã în responsabilitatea Batalionului
2 Infanterie „Cãlugãreni”). (C.L.M.)
Daniel PETRESCU, comandantul Batalionului
2 Infanterie „Cãlugãreni”, reprezentanþi
ai autoritãþilor naþionale afgane ºi ai
mass-media locale ºi internaþionale.
În discursul sãu, generalul RICHARDS a
elogiat succesele obþinute de forþele NATO
pentru crearea unui climat de securitate ºi
stabilitate în regiune, de la extinderea misiunii
ISAF în provinciile afgane de sud
(începutul lunii august) ºi pânã în prezent.
Comandamentul Regional de Sud are în
subordinea sa forþele NATO dislocate în
ºase provincii afgane, printre care ºi provincia
Zabul, aflatã în responsabilitatea de
securitate a Batalionului 2 Infanterie
„Cãlugãreni”. Provincia Zabul are o
suprafaþã comparabilã cu cea a Dobrogei.
Înainte de a prelua actuala funcþie, cu
ocazia Zilei Armatei României, 25
Octombrie, generalul VAN LOON, însoþit
de generalul FRASER, i-a vizitat pe militarii
români dislocaþi în baza militarã Qalat,
provincia Zabul ºi a fost încântat de modul
cum aceºtia îºi îndeplinesc misiunile încredinþate.
Maior
Luigi-Mihail COJOCARU

Pagina 4
KAKI 100%
Oamenii sunt mândri cã fac parte
dintr-o unitate afirmatã NATO
- Domnule locotenent-colonel Iuri TÃNASE, timpul
scurs de la numirea dumneavoastrã la comanda batalionului
este foarte scurt, dupã cum, scurt , este ºi timpul pe carel
avem la dispoziþie pentru discuþia aceasta. Spuneþi-mi, vã
rog, cum aþi perceput nivelul de pregãtire al batalionului, la
preluarea comenzii unitãþii?
- Am fost numit la comanda batalionului acum o lunã ºi
timpul nu a fost suficient pentru a reuºi sã cunosc în profunzime
întregul colectiv. La o primã percepþie, însã, vã pot
spune cã am în subordine oameni foarte bine pregãtiþi profesional.
Dacã mã voi referi doar la personalul cu funcþii-cheie
din comandament ºi la comandanþii de subunitãþi, persoane
pe care le-am întâlnit mai des, datã fiind natura relaþiilor de
serviciu, aceºtia au suficiente cunoºtinþe teoretice ºi
deprinderi practice pentru a-ºi îndeplini atribuþiile
funcþionale specifice, la cel mai înalt nivel.
De fapt, nici nu poate fi altfel. Majoritatea personalului a
participat la cel puþin o misiune internaþionalã, iar mulþi dintre
militari au fost în toate cele trei misiuni la care a luat
parte batalionul: Irak, Afganistan ºi Kosovo.
- Totuºi, chiar toate sã fie bune ºi frumoase!? Nu aþi
sesizat ºi unele neajunsuri?
- În prima parte a acestui an, în dotarea subunitãþilor a
fost introdusã maºina de luptã a infanteriei, model 84 M
(MLI-84M). Militarii nu au avut timp suficient pentru a
deservi aceastã tehnicã îndeajuns de mult, încât sã capete
deprinderile necesare, chiar dacã sunt foarte bine pregãtiþi ca
mecanici-conductori ºi trãgãtori. Pentru a cãpãta gradul de
- Domnule locotenent-colonel Mihai ªOMÂTCÃ, ne-am
reîntâlnit în poligonul Smârdan, la o nouã activitate importantã
pentru unitatea pe care o comandaþi – exerciþiul
„ROMEX ’06” . Ce a fãcut personalul Batalionului 285
Artilerie în tot acest
interval de timp?
- S-a pregãtit
continuu. Pregãtirea
s-a desfãºurat conform
„Planului cu
activitãþile batalionului”,punânduse
accent pe problemele
deficitare
constatate de evaluatori
la „CERTEX
’06”.
- ªi care ar fi
acele probleme
deficitare?
- Înainte de a
enumera anumite
deficienþe, trebuie
precizat faptul cã,
unele dintre ele au fost sesizate ºi de cãtre factorii de conducere
ai unitãþii. Mai avem de lucru la realizarea coeziunii
pentru luptã a unitãþii ºi a subunitãþilor. Au fost probleme
legate de modul de acþiune a militarilor ºi subunitãþilor, în
condiþiile întrebuinþãrii de cãtre inamic a A.D.M.N.B.C. Au
fost probleme în ceea ce priveºte asigurarea protecþiei forþei,
dar ºi în privinþa lucrului întrunit al statului major al batalionului,
conform procedurilor NATO. Am încercat, atât cât
s-a putut, sã remediem, sã atenuãm, toate aceste neajunsuri,
pânã la începerea exerciþiului „ROMEX ’06”.
- Care au fost diferenþele între „CERTEX ’06” ºi
„ROMEX ’06”?
- În primul rând, scopul a fost diferit. La „CERTEX ’06”
s-a urmãrit certificarea naþionalã ºi evaluarea a fost fãcutã
de cãtre comisii de evaluatori români, pe când la „ROMEX
Eram în vizitã la o redacþie a unui
ziar civil, când o domniºoarã, pe nume
Corina, mi-a solicitat informaþii despre
cariera militarã. Citisem ceea ce au
publicat colegii mei în ziarul marii
unitãþi, aºa cã, am sãrit peste pragul
periculos de a-i difuza generalitãþi. Mã
urmãrea cu atenþie ºi nota, foarte rar,
doar datele care nu se pot reþine decât
mecanic. Fãrã sã-mi verific agenda cu
aprecieri, am intuit cã, în faþa mea, se
aflã o atletã de mare performanþã. O
recomandau alura foarte înaltã, musculatura
picioarelor ºi osatura feþei. Ochii
verzi i se asortau bine pe chipul uºor
prelung ºi întrerupt, doar la zâmbet, de
douã gropiþe. Pãrul, de un blond natural,
era îngrijit ºi parþial ascuns dupã
gulerul unui trening din f⺠albastru.
Vorbea foarte rar, pe un registru de
altistã ºi cu un accent pus pe seama
pretenþiilor de limbã standardizatã
(bucureºtean). De câteva luni îºi luase
cele douã licenþe, una la informaticã ºi
coeziune ºi capacitatea de manevrã corespunzãtoare,
este nevoie de un efort suplimentar, într-o
perioadã scurtã de timp. Un alt punct sensibil este
reprezentat de nivelul de coeziune a unitãþii pentru
acþiunea întrunitã, în diferite situaþii, domeniu
unde este nevoie de antrenamente ºi exerciþii
specifice, atât pentru comandament, cât ºi la subunitãþi.
- Care a fost rolul exerciþiului „ROMEX ’06”
în drumul spre operaþionalizare al B.280 I.Mc.?
- „ROMEX ’06” a fost un test important ºi,
totodatã, un punct de sosire. Acest exerciþiu a
reprezentat pentru batalion, etapa finalã în lungul proces al
operaþionalizãrii. La sfârºitul „ROMEX ’06”, B.280 I.Mc.,
ca unitate afirmatã NATO, trebuie sã fie capabilã sã execute
misiuni în teatrele de operaþii, conform articolului 5 din
Carta O.N.U.
- A trecut B.280 I. Mc. acest test?
- „ROMEX ’06” a fost un examen greu, care a necesitat
implicarea întregului personal al unitãþii, punerea în valoare
a tuturor cunoºtinþelor ºi experienþei practice dobândite a
fost un bun prilej pentru batalion de a dovedi cã este în
mãsurã sã execute misiuni NATO, cot la cot cu alte unitãþi
ale Alianþei.
- Care va fi urmãtorul pas pe care trebuie sã-l facã
B.280 I. Mc.?
- Dupã afirmarea NATO, din acest an, în ianuarie 2007,
unitatea va fi notificatã la NATO ºi va intra în evidenþa
Interoperabilitate NATO
asiguratã în mare parte
’06”, s-a urmãrit afirmarea NATO, iar evaluarea s-a fãcut de
cãtre comisii mixte, cu evaluatori români ºi strãini.
Un alt aspect distinctiv a fost faptul cã procesele de analizã
a misiunilor ºi de luare a deciziei, precum ºi de conducere
a acþiunilor militare, s-au desfãºurat în limba englezã.
Au fost diferenþe de scenarii ºi, poate, ºi altele. Un lucru este
clar, afirmarea a fost ultimul examen înaintea notificãrii
NATO. Odatã acesta, trecut, ne putem considera unitate
operaþionalizatã la dispoziþia NATO, pentru a executa misiuni
în comun cu alte forþe NATO, într-un teatru de operaþii
extern.
- Trecând în revistã domeniile evaluate, consideraþi cã
mai sunteþi deficitari în vreo privinþã?
- Oricând se mai gãseºte ceva de corectat ºi este loc de
mai bine însã, ceea ce am dorit noi la „ROMEX ’06”, nu a
fost doar afirmarea, ci ºi calificarea superioarã pe cele cinci
domenii, comparativ cu exerciþiul „CERTEX ’06”.
- A fost posibil acest lucru?
- Orice este posibil. Personalul batalionului a înþeles
importanþa misiunii ºi s-a angajat cu toate forþele pentru
depãºirea, pe cât posibil, a propriilor limite. Am cerut
fiecãrui militar al unitãþii, sã încerce sã dea tot ce are mai
bun în el în aceste trei zile. Cred cã am reuºit sã-i
convingem.
- Dupã afirmarea unitãþii, consideraþi cã este pregãtit
personalul B.285 Art. pentru a acþiona într-un teatru de
operaþii extern?
- Eu nu vreau sã mã pronunþ direct. Acest lucru îl va confirma
comisia de evaluare. În calitate de comandant al batalionului,
cunosc mai bine posibilitãþile unitãþii de a executa
misiuni, în cooperare cu alte forþe NATO.
Interoperabilitatea este asiguratã, în acest moment în
domeniul pregãtire ºi planuri, în cel al încadrãrii cu personal
ºi în celelalte domenii care þin de nivelul de pregãtire al
personalului din subordine. Vã garantez cã, ajutaþi de
eºaloanele superioare pe linia dotãrii cu echipamentele
deficitare esenþiale sau cu cele ce se distribuie înainte de
plecarea în misiuni, B.285 Art. poate sprijini cu succes orice
forþã a Alianþei, pe timpul îndeplinirii unei misiuni colective
NATO. (P.F.)
DOMNIªOARA CU OCHII VERZI
cealaltã la filologie. Sincer, era pentru
întâia oarã când auzeam despre cineva
cã a reuºit sã îmbine armonios cele
douã polaritãþi cu sensuri opuse. Am
întrebat-o de ce opteazã pentru cariera
militarã. Oferte pentru locuri de muncã
bine plãtite a avut. Chiar a lucrat ca
informatician la o firmã de aparaturã
electronicã. S-a plictisit repede din
pricina orarului monoton.
Provine dintr-o familie de militari
ºi ar vrea sã nu piardã tradiþia. Curiozitatea
m-a fãcut sã o întreb pentru ce
specialitate ar opta. Era croitã pe toate
domeniile, mai puþin transmisiuni.
Mirat, i-am cerut explicaþii. Din punctul
ei de vedere, la transmisiuni este
aceeaºi monotonie ca în centrul de
informaticã unde a lucrat. Staþiile
radio, tehnica echipatã cu mijloace de
legãturã îþi cer sã fii mereu aproape. La
celelalte specializãri, ineditul se aflã
mai uºor. I-am completat ierarhia de
atitudini cu exemple care confirmã cã
ºi transmisiunile au ineditul lor. Pe
timpul aplicaþiilor, în taberele de
instrucþie, transmisioniºtii se antrenau
zi ºi noapte la instalarea legãturilor, la
mutarea punctelor de comandã, la
miºcarea tehnicii ºi constituirea de noi
reþele ºi direcþii radio. Domniºoara ºi-a
pus în evidenþã ºi mai mult ochii verzi,
aºa încât, dacã i-aº fi tradus pictura
obrazului pe un text, cu siguranþã, nu
aº fi omis nici semnul mirãrii. Cred cã,
cineva, care nu ºtia mai nimic despre
„oamenii cu fulgerul pe umeri” – transmisioniºtii,
a lansat metafora . ªi nu este o opinie corectã.
Pentru cã, indiferent de culoarea ºi
semnele de armã, într-un spectru de
conflict, moto-ul acþiunii e doar unul
singur. NOI, TOATE ARMELE, LA
DATORIE!
Locotenent-colonel
Dãnuþ CÃLDÃRARU
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
Alianþei, ca fiind disponibilã
sã execute misiuni
colective, NATO. Noi trebuie
sã îmbunãtãþim permanent
nivelul de interoperabilitate
cu alte structuri
militare ale Alianþei,
chiar dacã vom fi afirmaþi,
ca unitate NATO.
- Un mesaj de final pentru
cititori...
- Înainte de acesta, aº
dori sã mulþumesc predecesorilor
mei la comanda
batalionului, care au muncit
ºi au adus unitatea la acest
nivel. Îmi exprim ºi cu
acest prilej, regretul pentru dispariþia tragicã ºi prematurã a
colonelului ªtefan BÃLAN, fostul comandant al batalionului,
care a avut contribuþia sa semnificativã la realizarea
nivelului de pregãtire actual al unitãþii. Mulþumesc, de
asemenea, factorilor de conducere din S.M.F.T. ºi de la C.1
A. Trt., pentru sprijinul permanent acordat.
Asigur pe toatã lumea cã, personalul B.280 I. Mc. este
doritor sã-ºi îndeplineascã obiectivele stabilite. Oamenii vor
sã facã treabã ºi sunt mândri cã fac parte dintr-o unitate a
Forþelor Terestre Române, în curând, afirmatã NATO.
Bereta
de porþelan
Locotenent-colonel
Florentin PARASCHIV
Printre profesioniºtii care deservesc instalaþiile complexe
ale sistemului antiaerian 2x35mm OERLIKON, prezenþa unui
specialist militar-femeie nu mai constituie o raritate. M.m Carmen
NEGULESCU este, însã, una dintre puþinele femei care au
ales sã lupte pentru seninul cerului. La doar doi ani dupã
absolvirea institutului de profil, în specialitatea artilerie ºi
rachete, domniºoara luptãtor trãieºte zilnic, aproape umãr la
umãr cu ºtiinþele exacte, accentuând într-un domeniu considerat
pânã nu demult, eminamente, bãrbãtesc, imaginea traiectoriilor
precise. Bereta vânãtorilor de munte pe care o poartã cu
plãcere îi aduce un iz de cochetãrie aparte. Delicatã ºi subþire,
în þinuta mozaic apare ca o figurinã de porþelan. Sub aparenta
ei fragilitate existã o putere deosebit de mare de autocontrol ºi
siguranþã. Deserveºte un sistem de conducere a focului deosebit
de complex, GUN STAR- NIGHT ºi, în actuala ipostazã, lucrul
cu aparatura modernã, digitalizatã nu face altceva decât sã-i
stârneascã interesul ºi atenþia pentru cunoaºterea în detaliu a
caracteristicilor ºi a modului de lucru. Aparent, activitatea sa
nu are nimic spectaculos.
Totul se
desfãºoarã, însã, cerebral,
rotiþele minþii se
miºcã extrem de rapid,
iar procedurile se
aplicã riguros, asigurând
viabilitatea sistemului.
De la postul
de luptã, în cadrul
antrenamentului, verificãrile
ºi alinierile în
teren, detaliile
cuprinse în anexele
tehnice, operaþii rigide
ºi scheme cu circuite
complicate cuprinse în
instrucþiunile de
cunoaºtere ale instalaþiei,
pe care numai
ea le înþelege, sunt atent ºi precis aplicate astfel încât, totul sã
se desfãºoare în parametri optimi, fãrã sincope. Siguranþa în
exprimare ºi lipsa de stângãcie din miºcãri îi confirmã foarte
buna pregãtire. Cu toate acestea, în decorul încãrcat de atâta
tehnicã de luptã modernã, întrebarea despre alegerea profesiei
nu a întârziat prea mult. Atentã la luminile aprinse pe panoul de
afiºaj ºi la datele numerice comunicate, mi-a rãspuns calm: ,,
A fost opþiunea mea ºi cred cã fac bine ce fac. Am fost atrasã
de mirajul acestei arme din considerente practice. Îmi plac
ºtiinþele exacte ºi consider cã, aici, mai mult decât în cadrul
altor specialitãþi, practica verificã rigurozitatea teoriei. Cu
fiecare pas am senzaþia cã trebuie sã înving ceva, cã arhitectura
traiectoriilor, descrisã în cifrele seci din instrucþiuni prinde contur
prin efortul meu. Activitatea mea, ca specialist, impune
permanent un studiu organizat ºi practica detaliatã a tuturor
elementelor cuprinse în profesia aleasã. Este o problemã de
voinþã. O profesie în care simþi cu adevãrat ce înseamnã sã fii
femeie într-un sistem condus de bãrbaþi. Dacã ºtii perfect ce ai
de fãcut, eºti precis ºi permanent alãturi de echipã în
soluþionarea problemelor, respectul ºi autoritatea sunt asigurate.
Eu ºtiu cel mai bine ce am de fãcut în cadrul acestei echipe
de specialiºti ºi asta, deoarece, crezul meu este simplu;ce se
citeºte, se învaþã ºi ce s-a învãþat, se cunoaºte, iar ce se
cunoaºte se ºtie”. Dincolo de gard, Carmen este o optimistã
care nu acceptã o existenþã liniarã. În puþinul timp liber mai are
puterea de a limpezi cuprinsul bibliografiei parcurse pentru
susþinerea unei licenþe ºi, totodatã, de a parcurge cursurile anului
doi al unei facultãþi de matematicã. Pentru ea, femeie-luptãtor,
încrezãtoare în propriile forþe, optimista incurabilã, învelitã
în haina durã a militãriei, dragostea pentru profesie se
împleteºte cu dragostea mamei ºi puterea de a lupta cu fruntea
sus pentru ceea ce iubeºte.
Locotenent-colonel Emanuel BÃRBULESCU

Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
este o rachetã antitanc portabilã, cu
razã medie de acþiune, produsã de
MILANEuromissile, cu baza în Fontenayaux-Roses,
Franþa. Despre Euromissile putem spune cã este un
consorþiu care reuneºte trei mari companii, Aerospatiale-Matra
din Franþa, DaimlerChrysler Aerospace din Germania ºi o companie
subsidiarã EADS. MILAN a fost produsã sub licenþã, imediat
dupã testarea prototipului, ºi de cãtre Bharat Dynamics în
India.
Din anul 1972 ºi pânã în prezent, Germania ºi Franþa au produs,
pentru dotarea proprie, ºi nu numai, peste 350.000 de
rachete MILAN ºi 10.000 de unitãþi de lansare. În consecinþã, 41
de þãri au în dotare astfel de rachete antitanc.
Ultima generaþie din aceastã gamã, MILAN 3, cu un nou tip
de post de tragere rezistent la recul ºi cu un sistem de ghidare cu
infraroºu, a început sã fie produsã din anul 1996, la cererea
Franþei, Ciprului ºi a altor douã þãri. La un moment dat, EADS
Aerospatiale Matra a propus o combinaþie între MILAN 3 ºi Trigat
MR, cunoscutã sub numele de Trigan. Trigan a fost conceputã
pentru a înlocui în totalitate racheta Trigat MR în Franþa
ºi Germania, urmând exemplul dat de Ministerul Apãrãrii din
Marea Britanie ºi Olanda.
MILAN ADT ºi Milan ER
MILAN ADT ºi MILAN ER sunt ultimele douã proiecte
puse în practicã care au în plus un dispozitiv de tragere digital ºi
o razã de acþiune extinsã. Þinta este localizatã cu ajutorul unui alt
dispozitiv de imagine termal. Cele douã rachete, ADT ºi ER, cântãresc
mai puþin de 45kg. Calificativele obþinute la tragerile care
au avut loc la începutul anului 2006 au fost excelente.
MILAN ER are a razã de acþiune de 3.000m ºi poate penetra
1.000mm de blindaj sau pânã le 3m de beton armat. Racheta este
pusã pe traiectorie dintr-un lansator rezistent la apã. Sistemul de
propulsie al rachetei este dublu sau dual ºi este furnizat de cãtre
fosta Societatea Naþionalã de Prafuri ºi Explozivi din Franþa,
care, acum, este cunoscutã sub denumirea de Eureco. În prima
fazã, existã explozia iniþialã, de 1,5 secunde, care aruncã racheta
la 3m, iar, apoi, cea de-a doua explozie, de 11 secunde, care îi
conferã acesteia o vitezã de 200m/s, putând acoperi astfel o distanþã
de 2km în 12,5s.
Postul de tragere
Postul de tragere consistã într-un sistem de vizualizare ºi ghidaj
montat pe un tripod. Existã ºi un localizator infraroºu care
mãsoarã unghiurile de tragere ºi de deviaþie între traiectoria realã
a rachetei ºi linia dreaptã trasã între poziþia de tragere ºi obiectiv.
Datele de ghidare a rachetei sunt transmise cãtre un centru de
comandã ºi control care le prelucreazã. Din acest post de
comandã pot fi lansate toate tipurile de rachete MILAN.
DISPOZITIVUL TERMAL
Dispozitivul termal MIRA este produs de Thales Optronique
ºi are o razã de vizualizare de pânã la 4.000m în câmp deschis.
Se instaleazã foarte uºor, fãrã a fi nevoie de alte unelte adiþionale
DIN LUMEA MILITARÃ
Sistemul de rachete antitanc MILAN EUROPA
ºi fãrã a modifica poziþia postului de
tragere. Nu este necesarã nici o corelare
între dispozitivul termal ºi postul
de tragere. Pot fi vizualizate douã
câmpuri, unul de detecþie de pânã la
7km ºi un altul de recunoaºtere de
pânã la 2,5km.
OPERAÞIUNI
Într-o dislocare tipicã, o unitate de
2 rachete MILAN poate fi datã în
dotare, la nivel companie, iar trei sau
chiar patru unitãþi, la nivel pluton, regiment
sau batalion. Echipajul de
lansare este format din doi oameni:
trãgãtorul, care poartã cu el postul de
tragere ºi încãrcãtorul, numit ºi asistent
de tragere, care are în grijã cele
douã rachete.
Trãgãtorul localizeazã þinta ºi
apasã butonul de lansare. Racheta este
lansatã din containerul de lansare, iar tubul este ejectat în spatele
trãgãtorului. Lansatorul poate fi imediat încãrcat cu cea de-a
doua rachetã care poate fi îndreptatã cãtre o nouã þintã. Pe durata
zborului cãtre þintã, racheta îºi menþine o poziþie ascendentã cu
aproximativ 0,5m deasupra liniei de ochire pentru a evita eventualele
obstacole. Explozia are loc la momentul impactului cu
obiectivul urmãrit la un unghi de incidenþã de pânã la 800. Se pot
Compania Naþionalã Romarm împreunã cu Uzina Automecanica
Moreni S.A. au prezentat la începutul acestei luni prototipul
pentru noul concept de transportor blindat pe roþi, multifuncþional.
Vehiculul blindat 8x8 poartã numele SAUR ºi este realizat
de cãtre un colectiv de cercetãtori români de la Automecanica
Moreni S.A., în colaborare cu firme de renume din SUA, Franþa,
Israel ºi Norvegia.
Potrivit specialiºtilor firmei realizatoare, transportorul
SAUR corespunde standardelor NATO, iar gama noilor modele
va fi adaptatã exigenþelor armatelor de la nivelul anului 2010.
Modelul 8x8 SAUR seamãnã foarte bine cu blindatele ZIM-
BRU ºi TAB 77C, noutãþile incluse acestui produs constând în
mãrirea spaþiului interior dublatã de sistemele de comunicaþii ºi
informatizarea bordului de comandã, la care se adaugã instalaþia
de climatizare, cu protecþie NBC ºi senzori de avertizare la iluminare
laser ºi radar. Un astfel de produs se constituie lejer ca o
platformã de luptã, pe care pot fi montate echipamente ºi sisteme
pentru diverse variante de operare în spaþiul de luptã sau,
poate, fi utilizat chiar la salvarea ºi evacuarea sinistraþilor în
situaþii de intervenþie la dezastre naturale. Blindatul poate fi
realizat atât în varianta de bazã, maºinã de luptã, cât ºi ca punct
de comandã, punct de conducere a focului sau ambulanþã.
Costul unei platforme 8x8 SAUR, fãrã echipamente, costã
aproximativ 600.000 de euro, uzina producãtoare putând realiza
100 de astfel de vehicule blindate într-un an.
Preºedintele Consiliului de Administraþie al companiei, dl.
Aurel CAZACU a precizat cã lansarea prototipului SAUR este
un bun prilej pentru a arãta lumii cã industria româneascã poate
sã prezinte un produs la nivel european.
Cel mai important atu al blindatului SAUR îl constituie
nivelul ridicat de protecþie oferit de cutia blindatã, care rezistã
focului executat de la o distanþã de 30 m cu armamentul de
infanterie ºi efectelor exploziilor produse de proiectile de artilerie,
calibru 155 milimetri. Podeaua cutiei blindate este conceputã
sã fie deformabilã, pentru a prelua o parte din ºocul
Pagina 5
executa astfel pânã la trei runde pe minut.
Sistemul de rachete MILAN poate fi montat cu ajutorul
tripodului pe orice vehicul, numai pe partea de deasupra a
caroseriei pentru a se asigura locul necesar ejectãrii tubului
rachetei.
Cristina FRATU
SAUR 8X8,
un produs de nivel european
exploziilor provocate de dispozitivele amplasate dedesubtul
vehiculului.
Echipajul este compus din mecanic-conductor, comandant ºi
ochitor. Vehiculul poate transporta în camera desantului, mult
mai încãpãtoare în comparaþie cu modelele precedente
,nouã militari echipaþi de luptã.
Îmbarcarea în transportor, se face prin cele douã uºi
din spate ºi patru trape de acces.
Transportorul care cântãreºte 13.500 de kilograme
este echipat cu un motor a cãrui putere specificã de 20
CP/tonã asigurã atingerea vitezei de 100 kilometri pe
orã, pe ºosea ºi o autonomie de 705 kilometri. Realizatorii
blindatului urmãresc echiparea modelului cu un
motor a cãrui putere specificã va fi de 25 CP/tonã.
Fiind o platformã de luptã, SAUR poate fi echipat
cu diferite sisteme de foc ºi i se poate adapta turela de
la MLI. Au fost prezentate ºi alte variante de echipare
cu alte modele de turelã dintre care, una, cu comandã
dublã.
Romarm este integratorul general al proiectului, la
realizarea cãruia, prin intermediul uzinei Automecanica
Moreni S.A. va fi construitã cutia blindatã, care va încorpora,
sistemul de transmisie ºi sistemul de propulsie pe punþi, dezvoltat
de Renault Trucks, echipamente militare. Tot o firmã
francezã, Thales, va asigura sistemele de comunicaþii ºi conducere
a focului, în timp ce sistemele de bord vor fi produse de
firma româneascã Elprof. La acest prototip, celelalte subansamble
au fost livrate de firmele Elbit ºi Rafael din Israel, Cummins
din SUA ºi Kongsberg din Norvegia.
Cooperãrile pe care uzina din Moreni le realizeazã cu firme
partenere, mai cuprind un autovehicul HUMMER, în cooperare
cu firme din SUA ºi Israel, precum ºi un autovehicul blindat
IGUANA, cu firma SABIEX INTERNATIONAL S.A. Belgia.
Locotenent-colonel
Emanuel BÃRBULESCU

CMYK
Pagina 6
- Domnule lt.col. SAMOILÃ, din surse demne de
încredere, am aflat cã sunteþi un „veteran” al Poligonului
SMÂRDAN. Prezentaþi-ne, pe scurt, câteva date din cariera
dumneavoastrã.
- Cu multã plãcere. În anul 1982, am absolvit ªcoala Militarã
de Ofiþeri de Artilerie „Ioan Vodã” ºi am fost repartizat
în garnizoana Brãila, la Regimentul 285 Artilerie. Am
parcurs aici, pânã în 1989, primele trepte ale ierarhiei militare
ºi am dat examen la Academia Militarã, ale cãrei
cursuri le-am urmat în perioada 1989-1991.
Dupã absolvire, am fost repartizat la R.43 Artilerie
Mihai Bravu, ca ºef al operaþiilor ºi instrucþiei. Începând cu
anul 1996, am activat în cadrul Poligonului de trageri
SMÂRDAN, ocupând succesiv funcþiile de ofiþer 3 la S3, ºef
de stat major ºi, din decembrie 2002, funcþia de comandant.
Practic, în acest an, se împlinesc 10 ani de când activez în
poligon. Nu sunt mulþi, dar nici puþini. Un necaz de naturã
medicalã, în familie, nu mi-a mai permis sã pãrãsesc garnizoana
Galaþi. ªi am rãmas aici.
- Ce activitãþi de instruire se pot desfãºura în poligonul
SMÂRDAN?
- De când mã aflu în poligon, am participat la activitãþi
complexe, organizate ºi desfãºurate de M.U. ºi unitãþi
române, dar ºi cu parteneri strãini. De exemplu, în perioada
2000-2006, au avut loc exerciþii cu un regiment mecanizat
din Anglia, cu un regiment de infanterie ºi un regiment de
tancuri din Italia, trageri cu unitãþi de aviaþie din S.U.A. ºi
Franþa, exerciþii cu M.U. ºi unitãþi române, vizând operaþionalizarea
acestora („VIS DE TOAMNÔ, „VIS DE PRIMÃ-
VARÔ, „CERTEX ’06”, „ROMEX ’06”).
Activitãþile în poligon sunt continue. Imediat dupã
„ROMEX ’06”, a urmat exerciþiul „SIRET ’06”, cu Baza 95
Aerianã Bacãu, dupã care, verificãrile loturilor de muniþie
prin trageri, cu Comandamentul Logistic Întrunit, concomitent
cu executarea tragerilor cu o unitate de aviaþie din
Armata Italiei. Activitãþi cu trageri de luptã vor continua
însã, pânã la sfârºitul anului, conform „Planului tragerilor”
Lecturarea articolului cu titlul ,,Cine preferã metajurnalismul?”
a trezit reacþii ,,pro” ºi ,,contra”, legate de
noþiunile de jurnalism ºi metajurnalism, de limbaj, de stil
ºi scriiturã de presã ºi, în ultimã instanþã, de rolul presei
în societatea contemporanã. Rândurile care vor
urma exprimã unele opinii, altele decât cele ale autorului
articolului menþionat, referitoare la tema în discuþie.
Voi începe cu un ,,exerciþiu lingvistic”. Prefixul ,,meta”
înseamnã, în limba greacã, ,,dincolo de”. Specialiºtii în
lingvisticã utilizeazã demult noþiunile de limbaj ºi metalimbaj,
termenul din urmã (metalimbaj=dincolo de limbaj)
semnificând un limbaj generator de sensuri ºi înþelesuri
ascunse, în cadrul limbajului obiºnuit, natural. În mod analogic,
putem afirma cã existã ,,jurnalism” ºi ,,metajurnalism”,
adicã, ,,dincolo de jurnalism”, neologism ce, încã, îºi
mai cautã locul prin dicþionare. Ceea ce m-a determinat sã
aºtern aceste rânduri, nu a fost intenþia de a contrazice cu
orice preþ un camarad de breaslã, care, în parantezã fie spus,
,,are mânã” ºi cãruia îi respect în totalitate alegerea, ci, mai
degrabã, dorinþa de a scoate în evidenþã un alt mod de a
vedea lucrurile. Prin urmare, voi încerca sã justific ,,dreptatea
mea”, plecând de la ,,dreptatea” autorului articolului.
Autorul articolului este, dupã spusele sale, adeptul
,,metajurnalismului, curent în arta jurnalisticii” specific
celor care ,,curteazã figurile de stil ºi teoria literarã pânã în
vârful acului”. Afirmã cã ,,stilul simplu supãrã urechea sensibilã,
minte neuronul jucãuº, desconsiderã personalitatea
þintei (n.a.-cititorului)”. Este convins cã lectorul este atras
de text doar dacã frazele conþin figuri de stil. Numai într-o
astfel de situaþie, jurnalistul ,,îi zice bine”. Dacã înþeleg
corect, jurnalist ,,cu mânã” este doar cel care foloseºte un
limbaj literar artistic, indiferent de genul publicistic abordat.
Autorul lasã, în final, sã se înþeleagã faptul cã, adevãrata
scriiturã de presã trebuie sã conþinã ,,zor-
zoane lingvistice” (n.a.-figuri de stil).
Citind articolul ,,Cine preferã metajurnalismul?”,
am avut impresia cã semnatarul
acestuia a fost subiectiv ºi exclusivist, uºor
elitist, atât în ceea ce priveºte calitãþile editoriale
pe care trebuie sã le aibã un jurnalist,
cât ºi în privinþa calitãþilor unui cititor.
A fost, totuºi, prea mult. Nimeni nu ne dã
dreptul sã ierarhizãm publicul cititor, în
receptori deºtepþi, iubitori ai metajurnalismului
ºi receptori sãraci cu duhul. Oricum,
împãrþirea este relativã ºi, de fapt, toatã discuþia
se reduce la analiza limbajului utilizat
pentru a crea un text jurnalistic.
Am o altã pãrere. Nu subapreciez locul
ºi rolul jurnaliºtilor cu har, capabili sã
creeze ,,literaturã” în paginile ziarelor pe
care le deservesc, tot mai rari într-o lume
grãbitã, aflatã în era informaþiei digitale.
Dimpotrivã, prin analizele sau imaginile de
fineþe realizate, utilizând un vocabular
preþios, generator de podoabe lingvistice,
aceºtia se vor afla întotdeauna în avangarda
breslei publicistice. ,,A scrie bine”, însã,
PUNCTE DE VEDERE
din poligon.
- Cum contribuie, de regulã, personalul poligonului la
buna executare a unui exerciþiu cu trupe ºi trageri de luptã?
- Pornind de la obiectivul fundamental al poligonului –
acela de a asigura condiþii pentru cazarea, hrãnirea ºi instruirea
diferitelor unitãþi planificate la trageri – se iau toate
mãsurile pentru
ca exerciþiul sã
fie pregãtit la
cel mai înalt
nivel, fiind în
joc, în cazul
exerciþiilor cu
militari strãini,
nu numai
o n o a r e a
poligonului
SMÂRDAN, ci
ºi a Armatei
României.
Printre
activitãþile cele
mai semnificative, din poligon, aº putea menþiona: asanarea
terenului de elementele de muniþie rãmase neexplodate sau
neidentificate; pregãtirea spaþiilor de cazare ºi hrãnire; cooperarea
cu personalul unitãþilor participante pentru
rezolvarea solicitãrilor acestora; pregãtirea personalului
poligonului implicat în desfãºurarea acelui exerciþiu.
Totdeauna apar ºi probleme noi, diferite de cele anterioare,
pe care trebuie sã le soluþionãm împreunã cu unitãþile
vizitatoare.
- Cum vedeþi evoluþia, în perspectivã, a unitãþii pe care
o conduceþi?
- Mai întâi trebuie sã precizez cã, anul acesta, la 15 iunie,
Poligonul de trageri SMÂRDAN a aniversat 50 de ani de la
înfiinþare. În ceea ce priveºte perspectiva unitãþii, poligonul
este prevãzut sã se transforme într-o bazã militarã tip NATO
NU ORICINE SE NAªTE POET...
jurnalistic vorbind, nu înseamnã a face cu orice preþ,
,,poezie” sau ,,picturã literarã”. Nu orice gen publicistic se
preteazã unui astfel de stil. ªi apoi, locul ,,artiºtilor” este, în
principiu, în pagina cultural-literarã a oricãrei publicaþii
serioase, dacã nu cumva aceasta este cu specific culturalartistic.
Pe de altã parte, dacã vom analiza evoluþia mass-media
în lumea contemporanã, lesne vom observa tendinþa de
creºtere a volumului ºi vitezei de transmitere a informaþiilor
vehiculate în presã, fapt datorat modernizãrii ºi dezvoltãrii
canalelor ºi mijloacelor de comunicare (Internetul). Omul
modern este supus unui adevãrat bombardament informaþional.
Din toate pãrþile sosesc mesaje. Cititorului îi va fi
greu sã accepte ºi sã înþeleagã un limbaj sofisticat, plin de
,,zorzoane lingvistice”. Nu are timp ºi nu este dispus sã
rezolve ,,cuvinte încruciºate”, atunci când citeºte presa.
Uneori, are tendinþa sã respingã astfel de informaþii, care nu
intrã în sfera imediatã de interes. Plecând de aici, jurnalistul
este obligat sã întrebuinþeze un limbaj simplu, concret, deseori,
standardizat. În acest sens, academicianul Ion
COTEANU caracteriza limbajul jurnalistic drept ,,limbaj
literar mediu sau standard, îngrijit, însã, neartistic. Acesta
este susþinut de ºcoalã ºi difuzat prin mass-media”, iar
cunoscutul critic literar Tudor VIANU, referindu-se la limbajul
jurnalistic, spunea: ,,Jurnalistul trebuie sã traducã întrun
limbaj accesibil informaþia specificã unui domeniu”.
Pe de altã parte, jurnalistul Lucian-Vasile SZABO, în
lucrarea ,,Libertate ºi comunicare în lumea presei”, afirma
faptul cã ,,limbajul jurnalistic exprimã o anumitã dozã de
subiectivitate, indusã de cãtre omul de presã. Limbajul presei
este uneori un limbaj figurat, specific funcþiei poetice.
Funcþia poeticã, a oricãrui tip de limbaj, rãmâne centratã pe
mesaj. Totodatã, nici un act de comunicare nu poate exista
în afara mesajului”. Teoria literarã distinge existenþa a douã
tipuri de mesaje: ºtiinþific ºi artistic. Mesajul ºtiinþific nu
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
“Vom ridica permanent ºtacheta exigenþei în muncã”
- Interviu cu domnul locotenent-colonel Radu SAMOILÃ, comandantul poligonului de trageri SMÂRDAN -
Am cerut legãtura telefonicã
unui ofiþer competent
sã mã informeze cu ceea
ce-mi trebuia în documentare. Unitatea,
fiind cu rang de batalion,
respectivul nu a rãspuns la interiorul
declarat cândva. Centralistul, om bine instruit,
l-a gãsit într-un alt birou, loc în care muncea
din greu sã întocmeascã o situaþie. L-am întrebat
de ce-i atât de imprevizibil cu locurile de
cartiruire. „Pentru cã am cinci funcþii prin
cumul. Alerg ba sus, ba jos, rãspund la un telefon,
raportez ceva de la un altul, în ºedinþele de
lucru prezint câte patru rapoarte de activitate”.
L-am crezut pe colegul meu, chiar dacã tresa
de ofiþer cu grad superior l-a pãcãlit de doi ani.
Încerc sã-l încurajez cã funcþiile pentru care
îndeplineºte atribuþiile sunt deja calculate la
încadrare. Stã puþin pe gânduri ºi mã avertizeazã
cã, ºi anul trecut, erau aceleaºi zvonuri,
numai cã, realitatea, din pãcate, a rãmas
aceeaºi. Nu e supãrat din cauza multiplelor
solicitãri. Cu efort, reuºeºte sã se încadreze în
termenele ordonate. Nu-i place sã fie superfi-
SINDROMUL
“CUMUL DE FUNCÞII”
cial. Face patru treburi în acelaºi timp, dar nu
garanteazã cã toate sunt ºi corecte. Am trãit ºi
eu asemenea clipe. Rãmân la opinia mea. Sã se
þinã seama de acea prevedere legalã. Anume,
cã în limita competenþelor, unui subordonat i
se pot stabili, prin cumul, ºi alte atribuþii, dar
care sã aibã tangenþã cu domeniul de bazã.
Nu-i corect ca un genist încadrat la structura de
logisticã sã fie cu relaþiile publice, cu educaþia
fizicã militarã sau cu cercetarea juridicã specialã.
ªi încã, ceva. În companiile civile care se
respectã, pentru fiecare angajat sunt normative
care nu se pot depãºi nici în ruptul capului.
Problema de gestiune este dimensionatã, cele
de concepþie ºi execuþie, la fel. Adevãrat este
cã militarii au fost consideraþi ca fãcând parte
din sectoarele nenormate. Astãzi poþi munci
pentru douãzeci, mâine poþi sta pentru atâþia.
Nici aceastã variantã nu este mulþumitoare, din
pentru armata românã. Momentan, s-a realizat un studiu de
fezabilitate ºi nu deþin mai multe informaþii.
- Totuºi, nu pot fi toate bune ºi frumoase. Cu ce greutãþi
vã confruntaþi?
- Un buget de austeritate creeazã, întotdeauna, probleme
oricui în a-ºi acoperi cheltuielile ºi necesarul de materiale.
Datoritã schimbãrii modalitãþii de achiziþionare a bunurilor
ºi materialelor, din luna octombrie a acestui an,
aprovizionarea unitãþii a devenit mai greoaie.
Avem probleme cu echiparea de iarnã a militarilor profesioniºti
ºi ducem lipsa pieselor de schimb pentru
mijloacele auto, având în vedere specificul unitãþii –
deplasarea pe drumuri de poligon neamenajate.
- În finalul interviului, aveþi libertatea de a transmite un
mesaj cititorilor „Curierului Armatei”. Vã rog, sã o faceþi!
- Aº dori sã afirm, fãrã falsã modestie, cã majoritatea
militarilor care au trecut prin acest poligon, români sau strãini,
au apreciat pozitiv condiþiile de cazare ºi instruire
oferite.
Aceste frumoase aprecieri ºi realizãri nu puteau fi
obþinute fãrã aportul întregului colectiv al poligonului ºi
sprijinul C.1 A. Trt. Fãrã a supãra pe cineva, aº aminti contribuþia
deosebitã la obþinerea acestor rezultate a ºefilor de
sectoare (mr. Viorel GOLEA, mr. Lucian DONOSE), a
ofiþerilor 3 cu operaþiile ºi instrucþia (mr. Gigel
NECHITOV) ºi cu asigurarea logisticã (mr. Constantin
ENE), a comandanþilor de plutoane (mm. Stelicã
MÃZÃROAIE ºi plt.adj. Mihai CIOCHINÃ).
Remarc, totodatã, dãruirea militarilor angajaþi pe bazã de
contract, care, pe lângã serviciul de pazã în ture, au rãspuns
solicitãrilor comenzii unitãþii ºi au participat din timpul lor
liber, la pregãtirea activitãþilor importante ale poligonului.
Cititorii „Curierului Armatei” sã fie siguri cã, atât cât
depinde de noi, “de la vlãdicã, la opincã”, vom menþine ºi
vom încerca sã ridicãm permanent ºtacheta exigenþei în
muncã. Locotenent-colonel
Florentin PARASCHIV
agreeazã figurile de stil, ci exprimarea concisã a realitãþii
obiective. Acelaºi Lucian-Vasile SZABO menþiona faptul
cã ,,locul mesajului jurnalistic se plaseazã între cel artistic ºi
cel ºtiinþific..., dar nu reprezintã o medie a celor douã”. ªi
continua: ,,În jurnalisticã nu se recomandã folosirea
licenþelor poetice, pentru a nu fi afectate obiectivitatea ºi
claritatea necesare realizãrii funcþiei de bazã pe care o are
presa în societate, funcþia de informare. Mizând pe obiectivitate
ºi claritate, stilul jurnalistic se apropie mai mult de
stilul ºtiinþific”. Cele înfãþiºate mai sus sunt susþinute de
cuvintele celebrului romancier francez STENDHAL, care,
referindu-se la stilul publicistic, spunea: ,,Eu cred cã existã
o singurã regulã, claritatea. Fãrã claritate, întreaga mea
lume se destramã”.
Cu alte cuvinte, stilul jurnalistic ºi scriitura de presã trebuie
sã uºureze receptarea mesajelor de cãtre cititori,
respectând, alãturi de obiectivitate ºi claritate, niºte norme
generale: originalitatea, inventivitatea, expresivitatea,
corectitudinea, precizia sau puritatea.
Fãrã a minimaliza rolul sãu formator, culturalizator ºi
celelalte funcþii, totuºi, misiunea principalã a presei este de
a informa cu oportunitate un public eterogen, ca nivel de
pregãtire ºi culturã. A reduce acest public doar la cei care
înþeleg limbajul preþios al creatorului de artã, este un act, cel
puþin egoist.
David RANDALL, autorul lucrãrii ,,Jurnalistul universal”
spunea:,,Scriitura de presã e ca un muºchi. Va fi mult
mai puternicã dacã exersezi continuu”.
Iatã de ce, prefer sã parcurg pas cu pas drumul propriu
de cizelare a expresiei jurnalistice, prin acumulãri calitative
ºi cantitative succesive, evitând ,,febra muscularã”.
ªi, pânã la urmã, nu oricine se naºte poet!
Locotenent-colonel
Florentin PARASCHIV
cauzã cã uzajul, intelectual, moral,
volitiv este la fel. Funcþiile duse prin
cumul au devenit deja un „sindrom”.
Pe care l-am putea trata, spun eu,
dacã s-ar modifica ºi pârghiile de
cointeresare materialã ºi moralã. Un
spor la salariu, o prioritate la sistemele de recompense,
o facilitate pentru plecarea la un
curs. Propuneri pentru a-i rezolva pe cei care
duc funcþii prin cumul sunt. Rãmân doar semnalele
de aplicare. Am avut ocazia sã particip
la un experiment creat pe aplicarea unor modele
de asistenþã psihologicã. Mi-am notat o
observaþie interesantã. Cei care aveau mai
multe funcþii decât cea titularã au înregistrat
rezultate cu mult mai slabe decât ale celorlalþi.
Conducãtorul experimentului a comunicat
ºefilor sãi faptul cã oboseala fizicã ºi psihicã,
presiunile informaþionale, relaþiile interpersonale
tensionate scad potenþialul creativ ºi contureazã
starea de nemulþumire. Se pare cã
uitãm cât e de bine sã faci o activitate care-þi
place, nu cinci diversificate ºi cu multiple
ºanse de a nu le vedea nimeni. (C.D.C.)

Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
REPERE ÎN COTIDIAN
Pagina 7
“ROMEX 06”- EXAMENUL AFIRMÃRII SUBUNITÃÞILOR ROMÂNE
DESTINATE NATO
Subunitãþi din Brigada 282 Infanterie
Mecanizatã ,,Unirea Principatelor” ºi Brigada 2
Vânãtori de Munte ,,Sarmizegetusa”, aflate la
finele procesului de operaþionalizare, au fost evaluate
în teren, în vederea afirmãrii NATO, în
cadrul exerciþiului ROMEX’06, desfãºurat în
prima jumãtate a lunii octombrie, în poligoanele
SMÂRDAN-GALAÞI ºi RENÞEA-BRAªOV.
Ce trebuie sã ºtim despre ...
,,ROMEX’06”
Organizat ºi condus de Comandamentul 2 Operaþional
Întrunit ,,Mareºal Alexandru AVERESCU”, sub directa
coordonare a Statului Major General, exerciþiul tactic
,,ROMEX’06” a mobilizat energiile a sute ºi mii de militari
din compunerea celor douã mari unitãþi subordonate
Corpului 1 Armatã Teritorial ,,General Ioan CULCER”-
Brigada 282 Infanterie Mecanizatã ,,Unirea Principatelor”
ºi Brigada 2 Vânãtori de Munte ,,Sarmizegetusa”.
Scopul ,,ROMEX’06” a fost sã asigure cadrul operaþional
pentru evaluarea nivelului de interoperabilitate
atins de Batalioanele 280 Infanterie Mecanizatã ºi 285
Artilerie din Bg.282 I.Mc., respectiv, Batalioanele 33
V.M. ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M., subunitãþi destinate
NATO, care încheie procesul de operaþionalizare la
sfârºitul anului 2006 ºi care, au fost evaluate pentru a fi
afirmate NATO la acest exerciþiu.
,,ROMEX’06” a cuprins cinci etape: afluirea forþelor
ºi mijloacelor (03-08.10), transferul controlului operaþional
cãtre C.2Op.Î. (09.10), desfãºurarea exerciþiului
propriu-zis (10-12.10), analiza post-acþiune (TOA) ºi
defluirea forþelor în garnizoanele de dislocare la pace (12-
13.10).
Alãturi de subunitãþile evaluate, la desfãºurarea în
bune condiþii a ,,ROMEX’06”, au mai contribuit comandamentele
de brigadã, subunitãþile de brigadã ºi logistice
ale celor douã brigãzi menþionate, forþe de sprijin din
S.M.F.A. (4 avioane MIG LANCER ale Bazei 71
Aeriene) ºi ale Comandamentului Logistic Întrunit
(1Cp.Tp., Cdm.B.Cadru/B.121Tp.), precum ºi douã subunitãþi
din B.300I., respectiv, B.21V.M., care au marcat
acþiunile inamicului terestru.
Atât comandamentele brigãzilor, cât ºi cele patru
structuri evaluate, au organizat procesul de planificare a
operaþiilor conform procedurilor NATO, în puncte de
comandã tip ,,T.O.C.”
Forþele ºi mijloacele au fost dislocate în poligoane, în
tabere constituite din corturi militare, iar hrãnirea a fost
asiguratã de cãtre agenþi economici civili, la SMÂRDAN
ºi, în sistem clasic, la RENÞEA.
La nivelul comandamentului C. 1 A.Trt., echipele
conduse de col. Viorel ALBÃSTROIU ºi col. Constantin
CÃRÃMIDARIU, au coordonat ºi monitorizat permanent
pregãtirea ºi executarea ,,ROMEX’06” de cãtre structurile
subordonate, pe timpul afluirii ºi defluirii în/din
poligoane ºi pe timpul desfãºurãrii exerciþiului, în
raioanele SMÂRDAN ºi RENÞEA.
,,Filmul jocului...de rãzboi”
,,ROMEX’06”, exerciþiu cu trupe în teren (LIVEX),
s-a axat pe un scenariu fictiv, de tip articol 5 (NATO), ce
a vizat ofensiva din miºcare, în care forþele statului agresor-ARCADIA,
au fost respinse dincolo de graniþele sta-
tului aliat-BECON, de cãtre
Gruparea de Forþe Întrunite
CONDORUL, în cadrul apãrãrii
colective NATO.
În cele ce urmeazã, voi
descrie, pe scurt, ce s-a întâmplat
pe câmpul de luptã de la
SMÂRDAN. Din dispozitivul
de luptã iniþial, forþele ºi
mijloacele B.280 I.Mc. ºi B.285
Art., s-au deplasat în raioane de
prepoziþionare. Subunitãþile
B.280 I.Mc. au trecut la ofensiva
din miºcare, desfãºurându-se
pe aliniamente succesive, pe
coloane de companii ºi plutoane,
ocupând un aliniament
de siguranþã. Ulterior, au atacat limita dinainte a apãrãrii
agresorului, respingând contraatacul acestuia, executat cu
eºalonul doi, de batalion, apoi, de brigadã. Au continuat
ofensiva din miºcare ºi au nimicit rezistenþele inamicului,
cucerind obiectivele repartizate prin misiune, securizând
frontiera statului BECON ºi trecând la apãrare. B.285Art.
a executat pregãtirea de foc ºi a sprijinit prin foc acþiunile
de luptã ale brigãzii, pânã la atingerea obiectivului final.
În tot acest timp, comandamentul Bg.282 I.Mc. a planificat
ºi condus acþiunile de luptã ale unitãþilor subordonate.
Dupã un scenariu similar, adaptat condiþiilor specifice
zonei montane, s-a desfãºurat exerciþiul din poligonul
RENÞEA. Doar actorii au fost alþii: Batalioanele 33 V.M.
ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M.
Inflaþie de ,,V.I.P.”-uri
Practica socialã a demonstrat faptul cã importanþa
unei activitãþi este direct proporþionalã cu numãrul de
,,V.I.P.”-uri participante la acea activitate. De acest
lucru, m-am convins, participând la briefingul de informare
al comandamentului Brigãzii 282 Infanterie Mecanizatã,
desfãºurat în deschiderea exerciþiului din
poligonul SMÂRDAN, unde, numãrul generalilor
aproape cã era egal cu numãrul celorlalþi ofiþeri din salã.
Erau prezenþi generali din S.M.G., S.M.F.T., C.2 Op.Î.,
cu funcþii importante în ierarhia militarã, precum ºi
ofiþeri evaluatori din structurile centrale ale Armatei
Române. Ulterior, a asistat la partea practicã a exerciþiului,
alãturi de comandanþii militari enumeraþi anterior ºi
de alte personalitãþi invitate, ºeful Statului Major General,
amiralul doctor Gheorghe MARIN.
În deschiderea briefingului de informare, domnul
gl.lt.dr. Florian PINÞÃ a remarcat, printre altele, contribuþia
eºaloanelor centrale la buna desfãºurare a activitãþilor
de evaluare, menþionând cã ,,la nivel strategic,
au fost implicate Direcþia Doctrinã ºi Instrucþie din
S.M.G., care s-a ocupat de partea de planificare ºi organizare
a evaluãrii, în timp ce Direcþia Planificare Strategicã
a monitorizat certificarea ºi a rãspuns de afirmarea
NATO. Comandamentul 2 Operaþional Întrunit a condus
întregul proces de evaluare a structurilor nominalizate
pentru afirmare.”
Domnul gl.lt.dr. Sorin IOAN a evidenþiat eforturile
depuse de toate structurile implicate în procesul de operaþionalizare
care s-a finalizat acum, transmiþând participanþilor
la exerciþiu unele sfaturi: ,,Este o perioadã de 3-
4 zile de efort maxim, care încheie un an de zile de eforturi
deosebite. Atât timp cât cunoaºteþi procedurile ºi criteriile
de evaluare CREVAL, rãspunzând cu calm ºi
degajare, nu se poate sã nu aveþi un limbaj comun cu
reprezentanþii NATO ºi, în mod normal, succesul dorit.”
În finalul briefingului de informare, domnul gl.lt.dr.
Florian PINÞÃ a þinut sã precizeze: ,,ªtiu cã au fost probleme
serioase ºi cã s-au fãcut eforturi foarte mari la
nivelul S.M.F.T., ca subunitãþile sã intre în evaluare...
ªtiu foarte bine ºi care sunt limitele echipamentelor din
dotare. Nimeni n-o sã cearã absurdul. Unitãþile se certificã
cu echipamentul pe care îl au...Eu sper ca oamenii
sã fie suficient de motivaþi ºi sã se prezinte în mod corespunzãtor.
Din momentul în care se afirmã aceste
unitãþi, ele intrã în ciclul de planificare NATO. Din acel
moment, nu mai putem decât sã îmbunãtãþim elementele
pe care evaluatorii NATO le considerã ca nefiind la
parametrii acceptaþi de Alianþã, pentru interoperabilitate.”
Evaluarea în sistem CREVAL
Evaluarea structurilor nominalizate, în vederea afirmãrii
NATO, a început în perioada 26-28 septembrie,
când, echipe mixte, compuse din ofiþeri români, selecþionaþi
de la mai multe eºaloane (la nivelul S.M.G.) ºi din
evaluatori NATO (de la CC Land Madrid), au executat, în
cazãrmile din garnizoanele de dislocare la pace, evaluarea
staticã a celor patru unitãþi, vizând, cu predilecþie,
elementele de suport logistic. Etapa a doua, a evaluãrii în
teren, a cuprins douã faze: prima, schimbul de informaþii
(09-10.10) ºi a doua, evaluarea propriu-zisã, în poligoane
(10-12.10).
Pe timpul evaluãrilor executate în vederea afirmãrii
NATO, atât documentele întocmite, cât ºi comunicarea
între ,,pãrþi”, s-au realizat în limbile românã ºi englezã.
Foto: Petricã MIHALACHE
Activitatea a fost supervizatã de cãtre observatori
NATO, sosiþi de la JFC NAPOLI, CC LAND MADRID
ºi CC Air IZMIR, care au verificat momentele semnificative
ale exerciþiului.
La analiza post-acþiune (TOA), din concluziile
enunþate de evaluatori, a rezultat faptul cã personalul
structurilor evaluate a deprins foarte bine procedurile
specifice procesului de planificare operaþionalã NATO,
de dislocare ºi redislocare, de integrare ºi sincronizare a
acþiunilor cu alte structuri similare ºi, la aceastã datã,
prezintã capabilitãþile de comunicaþii ºi informaticã, de
comandã ºi control necesare pentru îndeplinirea misiunilor
NATO.
Concluzionând, ,,ROMEX”-ul a dat ,,undã verde”
pentru NATO celor patru subunitãþi evaluate, înþelegând
prin afirmare NATO,aºa cum preciza comandantul
Bg.282 I.Mc., colonelul Cãtãlin TOMESCU, ,,etapa
finalã de evaluare a unitãþilor nominalizate pentru
NATO, privind nivelul încadrãrii, dotãrii ºi instruirii,
interoperabilitãþii ºi dislocabilitãþii, în urma cãreia,
structurile respective primesc avizul NATO, ca fiind
capabile sã îndeplineascã întreaga gamã de misiuni de
securitate extinsã ºi de apãrare colectivã ale NATO.”
Evaluarea s-a fãcut dupã sistemul de evaluare
CREVAL, acordându-se calificative pentru cinci
domenii: pregãtire ºi planuri, capacitatea de luptã, asigurarea
logisticã, dislocabilitate ºi apãrare N.B.C.
În urma monitorizãrii exerciþiului ,,ROMEX 06”,
membrii comisiilor de evaluare au rãmas plãcut impresionaþi
de dãruirea ºi interesul, arãtate de militarii români
de toate categoriile, implicaþi în desfãºurarea exerciþiului,
au apreciat în mod deosebit profesionalismul comandanþilor
ºi al ofiþerilor din statele majore de unitãþi ºi au
propus, prin rapoartele întocmite cãtre eºaloanele competente,
afirmarea NATO a celor patru unitãþi ale Armatei
Române, Batalioanele 280 Infanterie Mecanizatã ºi
285 Artilerie din Bg.282 I.Mc., respectiv, Batalioanele
33 Vânãtori de Munte ºi 206 Artilerie din Bg. 2 V.M.
Locotenent-colonel
Florentin PARASCHIV
CMYK

Pagina 8
CARNET
CULTURAL
Yasunari
Kawabata
A cãºtigat premiul Nobel pentru literaturã în 1968. S-a
nãscut la Osaka, iar, dupã moartea timpurie a pãrinþilor, a
fost crescut de bunicul din partea mamei, un bãtrân orb ºi
suferind. Mai târziu s-a spus, ºi nu fãrã temei, cã aceastã
copilãrie nefericitã a marcat ulterior întreaga operã a lui
Kawabata. În 1924 a absolvit Universitatea Imperialã din
Tokyo (studii de literaturã). S-a numãrat printre fondatorii
revistei Bungei Jidai, promotoare a curentului „neosenzualist“,
tributar dadaismului ºi expresionismului ºi opus ºcolii
realiste care domina peisajul literar din Japonia acelor ani.
A debutat în 1925, doi ani mai târziu, a
devenit cunoscut prin nuvela Izu no
odoriko (Dansatoarea din Izu), iar, în
1948, a câºtigat definitiv notorietatea cu
romanul Yukiguni (Þara zãpezilor) –
probabil, cea mai cunoscutã scriere a sa
în Occident. Este primul scriitor japonez
care câºtigã Premiul Nobel (la acea
datã, în Europa îi fuseserã traduse doar
trei romane ºi câteva povestiri), motivaþia
juriului fiind „mãiestria lui literarã,
care exprimã cu mare sensibilitate
esenþa spiritului japonez“. S-a sinucis în aprilie 1972, la doi
ani dupã moartea prietenului sãu Yukio Mishima. Printre
cele mai cunoscute cãrþi ale sale se numãrã, în afarã de Þara
zãpezilor, Sembazuru (O mie de cocori, 1949–1952), Yama
no oto (Vuietul muntelui, 1949–1954) ºi Utsukushisa to
kanashimi to (Frumuseþe ºi întristare, 1965).
În ultima lui carte se spune cã, la început, a fost
dragostea: frumuseþea întâlnind frumuseþe - o poveste oarecare,
cu o fatã îndrãgostitã de un scriitor cãsãtorit. Apoi,
când frumuseþea se transformã în întristare, dragostea nu
mai e ca oricare alta: devine carte, devine tablou. Când
tânãra de ºaisprezece ani ajunge o pictoriþã cunoscutã, de
patruzeci de ani, are loc revederea: tristeþea întâlnind tristeþe,
în zvonul clopotelor de Anul Nou. Atunci apare, de
lângã ea, o fatã rãzbunãtoare, poate tristã sau poate doar frumoasã,
care schimbã povestea. La sfârºit, dragostea s-a
transformat pe neobservate din frumuseþe care întristeazã în
tristeþe care înfrumuseþeazã. De aici, strãlucirea lacrimilor
din ultimele cuvinte ale romanului.
Cristina FRATU
Cartea din vitrinã
“ R o º u u c i g a º ”
d e J e r o e n B r o u w e r s
Acest olandez genial, Jeroen
Brouwers, a scris la 41 de ani un
bizar roman autobiografic.”Roºu
ucigaº” e cartea vieþii sale: tot ceea
ce i se întâmplã în prezent îl
întoarce la amintirile din lagãrul
japonez de concentrare pentru
femei, unde a ajuns, împreunã cu
mama sa, când avea patru ani. Fixaþia
lui e sã nu fie patetic, chiar
dacã e convins cã un scriitor fericit
nu are ce povesti. Preferã sã fie
crud ºi sã creadã cã-ºi urãºte mama, care tocmai a murit
când el începe sã scrie acest roman, care îi va aduce celebritatea
mondialã ºi premiul Femina Etranger. Jeroen Brouwers
a devenit celebru prin modul în care trateazã îmbinarea
dintre realitate ºi ficþiune.
Raporturile dificile dintre sexe, angoasa inspiratã, atât
de viaþã, cât ºi de moarte, obsesia pentru corp ºi pentru efemeritate,
trecutã prin toatã gama, de la uitare, la amintire,
toate aceste teme revin, în cele mai variate forme, în literatura
lui Jeroen Brouwers.
„Aº vrea ca opera mea sã devinã un ansamblu unic, care
nu este niciodatã diferit de viaþa autorului“, afirma Brouwers,
ºtiind totuºi cã multe dintre textele sale depãºesc nivelul
povestirii autobiografice.
Romanul sãu de debut, „Joris Ockeloen ºi aºteptarea“
(„Joris Ockeloen en het wachten“, 1967) a trecut aproape
neobservat de critica olandezã, însã scriitorul îºi lua revanºa
în 1973, odatã cu publicarea nuvelei „Fãrã surle ºi trâmbiþe“
(„Zonder trommels en trompetten“), în care aborda, pentru
prima oarã, marile sale teme - moartea, dragostea, trecutul,
reluate ºi dezvoltate în romanul „Rãsãrituri de soare la
mare“ („Zonsopgangen boven zee“, 1977), pentru care critica
l-a proclamat, noua voce a literaturii olandeze.
Elementele autobiografice, adesea întâlnite în opera sa,
sunt foarte vizibile în romanele „Paradisul scufundat“ („Het
verzonkene“, 1979) ºi în „Roºu ucigaº“ (1981). Primul
evocã paradisul pierdut al copilãriei sale, petrecutã în Indiile
Olandeze, marcat de figura mamei, de invazia japonezã
ºi de captivitatea în lagãrul de concentrare de la Tjideng,
episod cãruia îi este dedicat romanul „Roºu ucigaº“.
În anii ’90, Jeroen Brouwers a publicat doar câteva
colecþii de eseuri ºi jurnalul sãu literar „Feuilletons“,
rãmânând în umbrã pânã în 2000, când romanul „Încãperi
secrete“ („Geheime kamers“) l-a propulsat din nou în atenþia
criticii ºi i-a adus prestigiosul Premiu Golden Owl. (P.I.)
UNIVERS SPIRITUAL
Din Sfânta Evanghelie dupã Ioan
aflãm cã Mântuitorul Hristos, dupã ce
sãturase în chip minunat din „cinci
pâini ºi doi peºti”... „cam la cinci mii”
de oameni (6,9-10), vãzându-se înconjurat
a doua zi de aceeaºi mulþime, le-a
spus, cu vãditã mâhnire, câteva
cuvinte, care vor mustra întotdeauna pe
cei care cautã sã-ºi mulþumeascã precumpãnitor
firea cea trupeascã ºi muritoare,
spre paguba firii lor spirituale ºi
nepieritoare: „Adevãrat, adevãrat vã
zic vouã: Mã cãutaþi nu pentru cã aþi
vãzut minuni, ci pentru cã aþi mâncat
din pâini ºi v-aþi sãturat. Lucraþi nu
pentru mâncarea pieritoare, ci pentru
mâncarea ce rãmâne pentru viaþa
veºnicã”. (6, 26-27)
Dar, care este mâncarea aceasta
care are în ea însãºi puterea de a da
viaþã veºnicã omului, care, trupeºte,
este repede trecãtor? Acestei îndreptãþite
întrebãri îi rãspunde tot Domnul:
„Cel ce mãnâncã Trupul Meu ºi bea
Sângele Meu are viaþã veºnicã, ºi Eu îl
voi învia în ziua cea de apoi”. (6, 53)
Greu de pãtruns aceste dumnezeieºti
cuvinte pentru cel ce nu-ºi
deschide, în chip deplin ºi cu sinceritate
de prunc, inima în faþa lui Hristos,
Fiul lui Dumnezeu, întrupat pentru a ne
face pãrtaºi vieþii celei adevãrate ºi
DDiissccuurrssuurrii ddee aaddâânncciimmee
PSIHOLOGIE ªI
LITERATURÃ
William SHAKESPEARE în „Cum vã place?” perora
cã „lumea întreagã e o scenã, iar toþi oamenii actori”.
Discursul pe care îl proiectãm se vrea unul de adâncime,
cu dovada faptului cã extindem cugetarea în domeniul literaturii.
Aceastã necesitate a cunoaºterii literaturii este o
scenã, iar personajele create sunt actorii. Ca sã înþelegem
personajele, apelãm la psihologie. Replicile ºi atitudinile
lui Tãnase SCATIU din romanul cu acelaºi nume al lui
Duiliu ZAMFIRESCU sunt suficiente pentru a-i construi
un portret psihologic. Îl putem cataloga drept un om cu
inteligenþã diabolicã, imposibil de a fi antrenat într-o
relaþionare din cauza nepotrivirilor de statut social, un
temperament coleric, puternic neechilibrat, paralizat în
intenþiile iniþiale volitive. Nici cu Ion al Glanetaºului din
creaþia lui REBREANU, nu-i putem admite devianþele
comportamentale ºi ura vulcanicã izvorâtã dintr-o traumã
emoþionalã dominatã de un complex de inferioritate greu
de reconsiderat. Neadaptaþii Apostol BOLOGA din
„Pãdurea Spânzuraþilor” ºi ªtefan GHEORGHIDIU din
„Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi” a lui
Camil PETRESCU au probleme de atitudine ºi concepþii
de sine prea îndulcite pentru realitãþile mediului în care
trãiesc. Henriette Beecher STOWE cu romanul de imagine
„Coliba unchiului Tom” construieºte o psihologie a
personajelor cu totul aparte. Mecanismele cognitive ale
protagonistului Tom stau sub semnãtura unei supuneri
nestricãcioase. De aceea, nu este de
mirare cã, auzind asemenea cuvinte –
ne spune Sfântul Ioan -, mulþi dintre cei
care îl urmaserã pe Domnul Hristos,
mai mult la vedere decât cu duhul lor,
„s-au dus înapoi ºi nu mai umblu cu
El”. (6, 66)
Dar, hrana vieþii veºnice – Dumnezeiescul
Trup ºi Dumnezeiescul
Sânge ale lui Hristos, jertfa de ispãºire
pentru pãcatele fiecãruia dintre oameni
– este cea datã sub chipul vãzut al
pâinii ºi al vinului, la Cina cea de
Tainã, când Mântuitorul le-a spus
Sfinþilor Sãi Ucenici ºi Apostoli:
„Luaþi, mâncaþi, acesta este Trupul
Meu... Beþi dintru acesta toþi. Cãci
acesta este Sângele Meu, al Legii celei
Noi, care pentru mulþi se varsã, spre
iertarea pãcatelor”. (Matei 26, 26-28)
Iatã, stimaþi colegi, menirea de
cãpetenie a fiinþei fiecãrui sfânt locaº
creºtin ortodox: aducerea neîncetatã, în
chip nesângeros, a Sfintei Jertfe de pe
Golgota „pentru viaþa lumii” (Ioan
6,51), pentru a se dãrui fiecãrui credincios
pregãtit ºi cu luare aminte spovedit,
pâinea „aceea din care, dacã
mãnâncã cineva, nu moare”. (6, 50)
Aºadar, nu în primul rând pentru a
se oferi omului un loc de reculegere, de
meditaþie sau încântare a privirii sau
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
Cuvânt de învãþãturã creºtinã
Creºtinul la Sfânta Liturghie (I)
F ostul
ofiþer
de infanterie,
L i v i u
REBREANU, a scris
o operã de mãreþia
fluviului american.
Romanele „Rãscoala” ºi „Ion” au
depãºit graniþele României. Astãzi,
aceste capodopere sunt citite ºi în
Japonia sau þara „Soarelui Rãsare”.
Un prieten de-al nostru, profesor titular
la catedra de literaturã românã a
unei facultãþi din California, ne-a
trimis o confirmare a faptului cã,
deja, niponii au uitat de shogunii lui
James CLAVELL ºi-l citesc pe
REBREANU, cu IKKI, adicã „Rãscoala”.
SUMIYA HARUYA este cel
cu propunerea ºi iniþiativa de a-l traduce
pe scriitorul ardelean, la editura
KOBUNSHA coordonatã de cãtre
TSUNEO IKEDA. HARUYA este
un împãtimit al prozei româneºti, are
proiecte pentru a-i traduce pe
SADOVEANU cu „Creanga de aur”
Rebreanu e citit în þara
“SOARELUI RÃSARE”
ºi pe Eugen BARBU, bineînþeles, cu
romanul „Groapa”. Prietenul nostru,
profesorul din California, susþine cã
subordonaþii lui ITSUKO KAWAHI-
RA urmãresc jocurile tiparelor, pentru
ca, cele peste 2000 de semne
grafice, sã acopere valoarea de adevãr
a destinului vieþii þãranului
român, scos în evidenþã atât de bine
de cãtre fostul ofiþer, într-unul dintre
romanele de mare rafinament psihologic,
„Ion”. Numai cã, în japonezã,
„Ion” a devenit DAICI NO INORI –
Rugãciunea pãmântului. De fiecare
datã, ne lãsãm conduºi de ºtiinþa
reportajului rebrenian, mai ales când,
realitatea satului românesc nu este
ciuntitã nici mãcar cu vârful unui ac.
Toponimia concretizatã de Rebreanu
auzului este înãlþatã o bisericã ortodoxã,
ci, mai întâi de toate, pentru a se
putea sãvârºi în ea acea neasemuitã
slujbã – Sfânta Liturghie -, înlãuntrul
cãreia se rosteºte ºi se tâlcuieºte Sfânta
Evanghelie, dar se ºi dobândeºte, pentru
rugãciunile preotului ºi ale credincioºilor,
prin pogorârea Duhului Sfânt,
„pâinea cea vie”, acea hranã
duhovniceascã fãrã de care nimeni nu
va cunoaºte bucuria vieþuirii celei nesfârºite.
(6, 51, 53)
Dar, aceste Sfinte Taine sunt,
deopotrivã, ºi hranã, ºi leac tãmãduitor
al sufletelor ºi al trupurilor pentru toþi
cei ce se apropie de ele cu credinþã, cu
cutremur lãuntric, dar ºi cu iubire de
Dumnezeu ºi recunoºtinþã faþã de El.
Însã, despre cum se cade sã se
pregãteascã, sã participe ºi sã dobândeascã
folos duhovnicesc creºtinul din
prezenþa la aceastã Tainã a Tainelor, ne
învaþã, în graiul sãu caracteristic, direct
ºi apropiat inimilor, Episcopul
Nicodim, cel ce avea sã devinã vrednicul
de pomenire înaintaº al Nostru –
Nicodim Munteanu, Patriarhul
României.
Adaptare de
colonel ªtefan MITINCU,
dupã Episcopul Nicodim
capãtã moneda
unui crochiu literar
unic. „Din
ºoseaua ce vine
de la Cârlibaba,
întovãrãºind
Someºul când în dreapta, când în
stânga, pânã la Cluj ºi chiar mai
departe, se desprinde un drum mai
sus de Armadia, trece râul peste
podul bãtrân de lemn acoperit cu
ºindrilã mucegãitã, spintecã satul...”.
Inspiraþia lui HARUYA de a pune
acest citat între exigenþele grafice
japoneze ar stârni curiozitatea
oricãruia dintre noi, chiar dacã timpul
pentru a lectura în liniºte lasã doar
câteva umbre pe foaia velinã a pasiunii.
„SONO MICI WA KURURIBA-
BA MURA KARA SOMEªIU
KAWA O MIEHI NI HIDARU NI
WATARINAGARA, KAWAZOI NI
KURUGIU ªI MADE NOBI, SARA
NI SONO SAKI E ÞUZUITE IRU”.
oarbe, din cauza ierarhiei sociale – sclavia. Stãpânii lor
sunt bântuiþi de hormonii desperãrii ºi acþioneazã sub
impulsurile unor energii neuronale necontrolate ºi dominate
de norme, credinþe ºi valori primitive. Eminescu, studiat
cândva din perspectiva psihanaliticã de cãtre
colonelul doctor Constantin VLAD, se deconspirã în
„Sãrmanul Dionis” cu un complex de inferioritate generat
de severitatea pãrintelui sãu, cãminarul Gheorghe
EMINOVICI. Scenele în care apare nãzdrãvanul Nicã
APETRII, adicã Ion CREANGÃ, nasc personaje cu
inteligenþã ruralã, cu moºteniri educative pãguboase, cu
toate cã registrele de imagine se deschid la paginile cu
frumuseþea unei lumi necontaminate de flagelul modernismului.
Imaginile deja stereotipe în romanele realiste
sunt prelungirile unor simboluri care au conotaþii psihologice.
De exemplu, bisericile sunt prezenþele neamului
în faþa istoriei noastre zbuciumate. Averile sunt generatoarele
unor simþuri ale proprietãþii. Moºierii ºi þãranii
devin simbioza unei culturi organizaþionale deficitare,
unde corupþia ºi hilarul stau sub oblãduirea proceselor
psihice deteriorate. Învãþãtorii, preoþii, primarii ºi jandarmii
comunali sunt personaje cu influenþã socialã, care
pot acþiona pentru normalizare, pentru facilitarea socialã,
devin obediente ºi acþioneazã la impulsurile semenilor.
Între psihologie ºi literaturã nu este barierã. Termenii
ºtiinþifici sunt înlocuiþi de figurile de stil. Consideraþiile
autorului sunt emanaþiile propriilor sale concepte psihologice.
Un personaj se portretizeazã din penelul afectivitãþii,
al relaþiilor cu ceilalþi, al profesiunii ºi al temperamentului.
Psihologia ºi literatura nu este doar un subiect
multiplu, ci unul care trebuie sã primeascã drept predicat
verbal firescul dualism. Nu este literaturã fãrã psihologie
ºi nici psihologie fãrã literaturã. (C.D.C.)

Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
România ºi refacerea Europei (planuri economice ºi alianþe militare)
Construcþia europeanã a fost exprimatã cu claritate, pentru
prima datã, în planul politicii active, în vechea Societate a Naþiunilor
de cãtre Aristide Briand, în 1929. Au trecut 15 ani pânã
la momentul în care guvernele în exil a trei þãri continentale -
Belgia, Olanda ºi Luxemburg au redactat la Londra un proiect
de Uniune economicã, prevãzut sã fie aplicat imediat dupã
Eliberare. Noul proiect a stat la originea Benelux-ului. Desigur,
aceastã primã structurã subregionalã nu era nici pe departe o
alternativã la Statele Unite ale Europei, propuse de Briand. Era
un prim pas, care s-a concretizat în libera circulaþie a forþei de
muncã, în miºcarea capitalurilor. Politicul a încetinit realizãrile
economice, deoarece, pe de-o parte, se vor manifesta rivalitãþi
între Anvers ºi Rotterdam pentru traficul cu Germania în zona
renanã, iar pe de altã parte, salariile erau mai mari în Belgia faþã
de cele din Olanda, unde ºi preþurile erau mai mici datoritã
politicii de subvenþii.
Pactul de la Bruxelles (17 martie 1948) s-a înscris la
rându-i între abordãrile punctuale ale construcþiei europene.
Anglia, Franþa ºi cele trei þãri din Benelux au semnat un acord
de cooperare militarã, în scopul protejãrii þãrilor contractante în
faþa unei eventuale agresiuni germane. Iniþiativa nu a fãcut
“carierã” cãci, era evident încã de atunci - fapt confirmat de cei
50 de ani de istorie a construcþiei europene - cã nu se poate vorbi
de Europa unitã dacã în arhitectura proiectului sunt atitudini
negativiste.
Organizaþia Europeanã
de Cooperare Economicã (O.E.C.E.)
Începând cu 1945, constatãm internaþionalizarea “ordinii”,
prin tendinþe ºi, uneori, reuºite, de reconstrucþie a vechii ordini
a democraþiilor occidentale de dinainte de rãzboi. S.U.A., mai
mult decât Europa, au þinut sã gestioneze reconstrucþia modelu-
Cincisprezece ani de la
înfiinþarea Asociaþiei
Naþionale „Cultul eroilor”
Filiala prahoveanã a Asociaþiei Naþionale „Cultul eroilor”
(ANCE) a sãrbãtorit marþi, 7 noiembrie, 15 ani de la reînfiiþare.
Evenimentul, care merita o asistenþã mai numeroasã,
s-a desfãºurat în sala de festivitãþi a Cercului Militar Ploieºti,
insituþie care are o frumoasã tradiþie culturalã în garnizoana
prahoveanã. Sãrbãtoarea a devansat data realã – asociaþia s-a
reînfiinþat la 19 noiembrie 1991 – deoarece o activitate mai
consistentã va fi organizatã de cãtre Asociaþie pe 16 ale lunii,
la hotelul „Haiducul” din Bucureºti.
De ce se vorbeºte de reînfiinþare? Vicepreºedintele filialei
prahovene, colonelul (r) Constantin Chiper prezintã, pentru
cei mai puþin iniþiaþi un scurt istoric. „Este bine sã punctãm,
pentru cititorii dumneavoastrã, o datã foarte importantã, iar
aceasta este 23 aprilie 1919, când s-a înfiinþat «Societatea
mormintelor ºi monumentelor eroilor», organizaþie care, în
1927, a primit denumirea de «Asociaþia cultul eroilor». De
remarcat cã, cei care au pus bazele acestei organizaþii obºteºti
pentru cinstirea memoriei celor care au cãzut în acþiunile militare
din campaniile anilor 1916-1917 ºi 1919, au fost
reprezentanþi ai Ministerului de Rãzboi, ai Bisericii Ortodoxe
Române ºi însãºi regina Maria.” Hotãrârea de a se serba Ziua
Eroilor de Înãlþarea Domnului s-a luat de Guvernul României
în anul 1922 ºi a fost respectatã în toatã perioada interbelicã,
pânã în 1948 când, din motive politice ºi ideologice, regimul
comunist a desfiinþat, la 30 aprilie, asociaþia ºi, implicit, sãrbãtoarea.
Filiala prahoveanã a ANCE s-a înfiinþat doi ani mai târziu,
în 1993 ºi, la ora actualã are, sub-filiale în 11 oraºe ºi 38 de
comune din judeþ. În afarã de întreþinerea monumentelor ºi
cimitirelor eroilor de pe teritoriul judeþului, membrii asociaþiei
dezvoltã, împreunã cu cadrele didactice, o susþinutã activitate
de promovare a valorilor ºi tradiþiilor de luptã ale poporului
nostru. Referitor la acest aspect, inspectorul cu probleme
educative din Inspectoratul ªcolar Prahova, doamna Anelore
Scorpan, caracteriza colaborarea dintre filiala prahoveanã a
ANCE ºi unitãþile ºcolare din judeþ ca fiind „o activitate foarte
bunã” deoarece, odatã cu dezvoltarea ANCE Prahova, s-au
dezvoltat ºi structurile asociative din învãþãmânt. „Un segment
din educaþia patrioticã o consitituie ºi înfiinþarea
cercurilor «Cultul eroilor»” preciza doamna inspector,
numãrul acestora ridicându-se la 110.
Într-o epocã în care valorile morale par a nu se mai afla la
mare preþ, colaborarea cu ANCE a reuºit sã îi facã pe copii sã
se implice „foarte frumos în aceastã acþiune, sub supravegherea
cadrelor didactice, reuºind astfel sã scoatem în evidenþã,
nu numai memoria celor dispãruþi, ci ºi modelul
eroului. Cãutãm în acest fel sã-i facem pe copii sã înþeleagã ce
este respectul, patriotismul, disciplina. Repere ce îi vor ajuta
în activitatea lor viitoare”.
Pentru modul fructuos în care s-a realizat colaborarea cu
unitãþile ºcolare, unele dintre ele au primit diplome din partea
conducerii ANCE Prahova. Cu aceastã ocazie a fost evidenþiatã
ºi activitatea a douã sub-filiale judeþene, Vãlenii de Munte
ºi Câmpina, datoritã activitãþii susþinute în domeniu. Preºedintele
ANCE Prahova, colonelul (r) Traian Nechita, motiva evidenþierea
celor douã sub-filiale prin faptul cã „în aceste localitãþi
membrii asociaþiei au organizat ºi au desfãºurat, pe lângã
activitãþile curente ºi unele de o amploare mai mare reuºind,
de fiecare datã, sã atragã personalitãþi ºi oficialitãþi locale,
activitãþi în care au fost antrenate cadre militare în rezervã, în
retragere ºi veterani de rãzboi, atâþia câþi au mai rãmas.”
Locotenent-colonel Dragoº ANGHELACHE
anghelache.dragos@forter.ro
LECÞIA DE ISTORIE
“Mica Europã”
Începutul construcþiei europene
lui care, în expresie ideologicã, este de tip neoliberal. Din aceste
considerente economice, dupã rãzboi, înregistrãm douã
direcþii: ordinea monetarã internaþionalã - sistemul Bretton
Woods ºi ordinea comercialã internaþionalã - sistemul GATT.
Principiile de bazã vizau, în ambele situaþii, dezvoltarea multilateralismului.
Pânã la transformarea în O.C.D.E., în 1960-1961, O.E.C.E.,
Organizaþia Europeanã de Cooperare Economicã, creatã la 16
aprilie 1948, cu ocazia Planului Marshall, a contribuit la
menþinerea legãturilor între statele membre, în cel puþin douã
domenii:
1. repartiþia ajutorului american de aproape 13 miliarde de
dolari, 85% sub formã de materiale sau produse ºi 15% împrumuturi,
în funcþie de nevoile ºi cerinþele þãrilor membre. (Patru
þãri - Marea Britanie, Franþa, Germania ºi Italia - au beneficiat
de 60% din ajutorul Marshall);
2. creºterea schimburilor comerciale, prin douã mijloace -
limitarea contingentãrilor ºi amenajarea mijloacelor ºi modalitãþilor
de platã ºi a schimburilor între þãrile membre.
La încetarea conflagraþiei, monedele europene nu erau convertibile
între ele, plãþile ºi deficitele comerciale constituiau o
frânã în calea schimburilor. Pentru a face faþã problemelor, s-au
semnat acorduri de plãþi ºi compensãri în octombrie 1948 ºi
septembrie 1949, apoi, Acordul din 16 septembrie 1950, prin
care s-a pus în miºcare Uniunea Europeanã de Plãþi. UEP a
instituit sistemul compensaþiilor multilaterale ºi de creditare
automatã între þãrile membre în OECE. S-a adoptat un sistem
de clearing, girat de Banca pentru Reglementãri Internaþionale
(BRI) (dolarul american a fost ales ca unitate de cont). OECE a
desfãºurat activitãþi în domenii diverse: utilizarea ºi mobilizarea
mâinii de lucru, difuzarea procedeelor tehnice, formarea
profesionalã ºi dezvoltarea regiunilor prin Agenþia Europeanã
de Productivitate (1953), aprovizionarea cu energie, prin
Comitetul Energiei, fondat în 1956.
OECE a încercat sã promoveze calea veritabilei unificãri
europene. În acest sens, þãrile membre s-au angajat, în 1948, sã
elaboreze un program anual comun - 1948-1949, apoi un program
pe 4 ani, 1949-1953. Programele naþionale, ireconciliabile
ideii comunitare, au torpilat intenþiile asumate. Europa nu era,
încã, pregãtitã pentru uniunea economicã. Se manifestau opoziþii
naþionale de tipul celor care au împiedicat tentativele de
uniune vamalã franco-italianã (în ciuda tratatului semnat în
martie 1949) sau cele dintre þãrile scandinave, din noiembrie
1949.
OECE a contribuit, totuºi, în cursul anilor ‘50, la reducerea
sensibilã a contingentãrilor între statele membre ºi la elaborarea,
prin intermediul Uniunii Europene de Plãþi, a mijloacelor
Pagina 9
ºi modalitãþilor “vizibile” de reglementare a schimburilor comerciale.
În decembrie 1960, a fost semnatã Convenþia prin
care se crea OCDE, Organizaþia de Cooperare ºi Dezvoltare
Economicã, intratã în vigoare în septembrie 1961. 18 þãri
europene din OECE au pornit la drum alãturi de SUA ºi Canada
- semnatare ale Convenþiei din decembrie 1960; apoi Japonia
(aprilie 1964), Finlanda (ianuarie 1969), Australia (iunie 1971),
Noua Zeelandã (mai 1973). Statele sus-menþionate s-au pus de
acord pentru a realiza “expansiunea, consideratã posibilã, a
economiei ºi slujbelor ºi progresul nivelului de viaþã în þãrile
membre, pentru a contribui la dezvoltarea comerþului mondial
pe o bazã nediscriminatorie ºi multilateralã”.
Demobilizarea tarifarã s-a efectuat în cadrul organizaþiilor
europene - în conformitate cu art. 24 al G.A.T.T., sub formã de
asociere sau de integrare. Asocierea comportã libertatea
internã a schimburilor, în timp ce, integrarea viza adaptarea de
politici vamale comune faþã de terþi.
Ca o concluzie la activitatea desfãºuratã de þãrile europene,
formula integrãrii a devenit din ce în ce mai atractivã pentru
Franþa, Italia, Benelux ºi Germania. Aceste state au parcurs un
lung traseu integraþionist, de la formarea Comunitãþii Europene
a Cãrbunelui ºi Oþelului (Tratatul de la Paris, aprilie 1951) la
Piaþa Comunã, vãzutã ca o Comunitate Economicã Europeanã
(Tratatul de la Roma, din martie 1957).
Formula asocierii a fost utilizatã de cãtre Marea Britanie
care va grupa în juru-i 6 þãri (Austria, Danemarca, Norvegia,
Portugalia, Suedia ºi Elveþia) în cadrul AELS - Asociaþia Europeanã
a Liberului Schimb. Instituþia a fost creatã prin Convenþia
de la Stockholm, în ianuarie 1960. (Finlanda a devenit
membru asociat în 1961; Islanda a intrat în organizaþie în 1970.)
Dupã lãrgirea CEE, de la 6, la 9 membri, prin adeziunea Marii
Britanii, Irlandei ºi Danemarcei, în 1973, AELS s-a redus la 7
membri. Aceºtia au semnat acorduri de liber schimb cu CEE,
constituind ceea ce în limbajul curent s-a numit Europa Celor
16.
O.C.D.E. a creat, ca reacþie la noua strategie din 1973 a
OPEC, Agenþia Internaþionalã a Energiei. AIE a propus, la 18
noiembrie 1974, Programul Internaþional al Energiei. 20 de
þãri membre ale OCDE (din 24) au aderat la Program. Franþa,
Finlanda, Islanda ºi Norvegia au preferat un statut special. AIE
a devenit o agenþie autonomã a OCDE ºi ºi-a stabilit, la 23 iulie
1980, propriul centru, Consiliul de Direcþie, Comitet de
Gestiune, 4 grupe permanente de lucru ºi un Secretariat. Influenþa
anglo-saxonã în AIE este dominantã. Ea este prima organizaþie
internaþionalã compusã din þãri consumatoare ale unui
produs de bazã - petrolul.
Cristiana MARIN
Dragostea de þarã
a triumfat la Mateiaº
La doar câþiva kilometri de Câmpulung Muscel, mai precis, la Valea Mare, dãinuie în memoria soldaþilor cãzuþi în
Primul Rãzboi Mondial Complexul monumental Valea Mare – Mateiaº. Despre luptele de atunci, din octombrie – noiembrie
1916, ºtim ceva din expresiile prelucrate în romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de rãzboi” a lui Camil
PETRESCU. Prin imaginea sublocotenentului de infanterie ªtefan GHEORGHIDIU, reconstituim pe placa memoriei
afective gesturile de omenie ºi voinþa de a fi liberi ale combatanþilor din Divizia 22 Infanterie, comandatã de cãtre generalul
de brigadã Aristide RAZU. Lecþia de odinioarã, trãitã de militarii români în trecãtoarea Bran – Câmpulung o
expunem noi, astãzi, prin forþa tocurilor muiate în cupele unse cu aburii cernelelor tipografice.
Manevre de amploare, succese parþiale
Diviziei 22 Infanterie cãreia i s-a alãturat ulterior Divizia 12 Infanterie i-a revenit misiunea de a interzice pãtrunderea
inamicului în trecãtoarea Bran – Câmpulung. Comandamentul inamic a încredinþat Corpului 1 rezervã german comandat
de cãtre generalul Kurt von Morgen responsabilitatea de a deschide prin trecãtoarea Bran drumul spre zonele sudice ale
României. În urma luptelor anterioare, Corpul 1 rezervã german ajunsese la 25 septembrie 1916 la intrarea de nord a trecãtorii
Bran, în contact cu trupele române. Pentru cucerirea defileului, Divizia 76 germanã urma sã execute o loviturã frontalã,
în timp ce Brigada 8 munte austro-ungarã trebuia sã realizeze o manevrã de întoarcere, dinspre vest, urmând vãile Dâmboviþei
ºi Argeºului. Potrivit ordinului Comandamentului Armatei a 2 a române, Divizia 22 infanterie a ocupat o poziþie de
apãrare în defileul Branului, între muntele Fundãþica ºi Piatra Craiului în timp ce între acest ultim reper ºi vârful Comisului,
pe un front aproape egal cu al întregii divizii, au fost dispuse, cu misiune de supraveghere, douã batalioane din Regimentul
10 Infanterie. Acþiunea ofensivã a inamicului a fost angajatã de Brigada 8 munte austro-ungarã, chiar din dupã-amiaza
de 25 septembrie / 8 octombrie. Aceasta, ca ºi Corpul alpin în bãtãlia de la Sibiu a evitat lovitura frontalã, executând
o manevrã largã de întoarcere a dispozitivului defensiv român. Urmând cursul vãii superioare a râului Bârsa, marea unitate
inamicã a ocolit munþii Piatra Craiului pe la vest, la o depãrtare de 15 km de flancul stâng al Diviziei 22 Infanterie ºi la 27
septembrie / 10 octombrie, a depãºit punctele sudice ale munþilor Fãgãraº, coborând în valea superioarã a Dâmboviþei. În
aceastã zi, a acþionat ofensiv ºi Divizia 76 rezerva germanã, dar atacurile ei au fost iniþial respinse. Abia în dupã-amiaza
zilei, cu pierderi simþitoare a reuºit un succes parþial, ocuparea localitãþii Moeciul de Jos.
Muntele Mateiaº, o legendã a bravurii
Ziua de 3 octombrie. Atacuri în forþã ale germanilor. Fermitatea forþelor noastre devine mai ceva decât un Etna chinuit
în propriul focar. A doua zi acþiunile cresc în intensitate. Muntele Prisaca a fost cucerit de inamic ºi recucerit de ai noºtri.
Muntele Mateiaº, care constituia poziþia-cheie a apãrãrii a fost, de asemenea, atacat cu violenþã. Trupele germane ajung
doar pe pantele sale nordice. Moment greu pentru diviziile române, mai ales cã, la doar 8 km de Câmpulung, germanii sperau
sã-ºi punã în valoare intenþiile de dominare. Maiorul Laurenþiu BÂRZOTESCU din biroul operaþii al Marelui Cartier
General, trimis în zona luptelor, telegrafia de urgenþã superiorilor sãi: „în faþa unui atac puternic, dublu învãluitor, aripa
dreaptã de la Valea Dragoslavele a fost forþatã a se retrage. Este imperios necesarã intervenirea unui ajutor de o divizie pentru
acþionarea pe valea Dâmboviþei.
La 18 octombrie, cele douã divizii române au fost constituite în „Grupul Nãmãeºti”, care a primit în întãrire patru baterii
de artilerie grea. Raportul de forþe s-a schimbat, potenþialul combativ a crescut la ambii adversari. Succesele românilor nu
s-au lãsat aºteptate. Zona muntoasã a putut fi degajatã pe o adâncime de 2-5 km. Intrarea în Câmpulung a rãmas pentru
germani un vis cu aripi de plumb. Cheia pentru a deschide cremenea muntelui Mateiaº nu s-a potrivit de aceastã datã. Palmaresul
Armatei 9 germane a rãmas doar pe hãrþile mânjite de culorile jocurilor de rãzboi. Direcþia Bran – Câmpulung a
rãmas cu aceeaºi origine ºi cu acelaºi sens de miºcare, doar pentru luptãtorii noºtri.
În loc de concluzii
Mai mult decât în manualele de strategie, am gãsit în relatãrile cronicilor bruma de adevãr ºi curaj. Libertatea a avut
mai mare ecou decât agresiunea. Munþii au devenit porþi de apãrare ºi aliaþi pentru dragostea de þarã. Pentru noi, elevii de
astãzi, slujitorii în uniforme, acele zile de octombrie cusute cu sângele acelor de brazi au triumfat pe înãlþimile Mateiaºului,
cu intensitãþi pe care cu greu le descriem de pe o peliculã a unui film regizat în tranºeele bravurii.
Locotenent-colonel
Dãnuþ CÃLDÃRARU

Pagina 10
A FI SAU A NU FI
PE... DISPLAY!
Sony ºi Samsung vor sã
salveze piaþa de LCD-uri 2007
Un director al companiei Samsung a prezis o cerere
mare pe piaþã pentru LCD-uri în 2007, atât de mare încât
e necesarã o alianþã cu Sony pentru a satisface clienþii.
Estimãrile companiei sunt cã, în prima jumãtate a
anului 2007, vânzãrile de LCD-uri vor scãdea semnificativ,
dar vor fi echilibrate de
cererea foarte mare din a doua
jumãtate a anului. Aceastã
cerere ar putea fi atât de
mare, încât sã epuizeze
stocurile.
Cei doi giganþi ai domeniului
electronic, Samsung ºi
Sony, au discutat condiþiile parteneriatului pe segmentul
LCD în 2003 ºi au început sã îl concretizeze la începutul
anului 2004. Iniþial, ambele companii au fost de acord sã
investeascã 2 miliarde de dolari, împreunã, în noua
afacere, care îºi are sediul în Asan, aproape de Seul.
Se pare cã noua linie de produse din a 8-a generaþie
va fi disponibilã mai devreme decât se anticipase. Planul
iniþial stabilise data de octombrie 2007 pentru distribuirea
pe piaþã, dar, acum, produsele ar putea fi
disponibile încã din august sau chiar iulie 2007. Este
vorba despre ecrane LCD care pot fi incluse, atât în display-uri
de notebook, cât ºi în monitoare LCD folosite
pentru computere ºi televizoare.
Deºi costurile de producþie au afectat alianþa Samsung-Sony
pânã acum, companiile se aºteaptã sã aibã
parte de profit din a doua jumãtate a anului 2007.
Sony Vaio Type G,
cel mai uºor laptop complet
Producãtorul japonez Sony a lansat cel mai uºor laptop
complet cu ecran 12,1 inci, Sony Vaio Type G, care
are numai 898 de grame, spun oficialii companiei.
Vicepreºedintele diviziei
PC a declarat cã problemele
cu bateriile s-au
rezolvat ºi cã noua generaþie
de laptopuri va fi, cu
siguranþã, apreciatã de
cãtre utilizatori. Bateria
este optimizatã ºi, pentru
prima oarã, acest Vaio
super-high-end nu este
ultra-scump. La circa 1.881 de dolari, Type G are o
baterie care þine circa 12,5 ore, conform testelor companiei.
Din pãcate, însã, modelul este dedicat deocamdatã
pieþei japoneze, iar lansarea lui, la nivel mondial, ar
putea sã mai dureze.
Sony vrea sã se concentreze mai mult cãtre ofertele
spre mediul de business, vânzãrile sale în acest sector
fiind de doar 10% din totalul încasãrilor companiei. Pânã
în 2010, compania vrea sã aducã acest procent la 30%.
Adobe a lansat
Acrobat 8 mai devreme
Adobe Systems Incorporated a anunþat lansarea “precoce”
a software-ului Adobe Acrobat 8.
Acrobat 8 introduce câteva inovaþii majore pentru utilizatorii
sãi profesioniºti, în domenii variate, precum:
arhitecturã, inginerie ºi construcþii, IT, marketing ºi
activitate editorialã. Profesioniºtii au acum posibilitatea
sã lucreze mult mai eficient cu documentele PDF datoritã
softului Acrobat 8. Lideri ai industriei, precum Caterpillar
Inc., Eaton Corporation, the Internal Revenue Service,
Quebecor World Inc.
ºi alþii testeazã Acrobat 8
pentru a îmbunãtãþi comunicarea
ºi colaborarea în
organizaþiile lor.
John Moebes, director
al companiei Construction,
Crate & Barrel, spune:
“Procesele de proiectare ºi
construire sunt notorii pentru
caracterul lor ineficient
ºi consumator de hârtie.
Costul construirii unei clãdiri creºte cu 10% anual,
aºadar, avem nevoie de programe ca Acrobat 8 ºi PDF.”
Moebes considerã cã acestea fac posibilã realizarea mai
multor sarcini de cãtre o singurã persoanã, când înainte
era nevoie de mai multe persoane care sã se ocupe de ele.
Mai multe companii beneficiazã de pe urma calitãþilor
superioare ale softului de la Adobe Systems Inc.
Firmele de avocaturã Cowles & Thompson ºi The Veen
Firm, care se bucurã de succes în SUA, se bazeazã pe
Acrobat zilnic pentru a-ºi îndeplini activitãþile.
“Familia” Acrobat include produsele: Acrobat 8 Professional,
Acrobat 8 Standard, Acrobat 8 Elements, Acrobat
3D Version 8, Acrobat Connect ºi Acrobat Connect
Professional.
Cristina FRATU
MOZAIC
Nebunie britanicã: ºoseaua din cauciuc
Un inventator englez a gãsit soluþia
decongestionãrii ºoselelor supraaglomerate.
Peter Coates Smith a dezvoltat o idee
conform cãreia pneurile uzate ale
maºinilor pot fi reciclate ºi utilizate la
“îmbrãcarea” ºinelor nefuncþionale de cale
feratã, astfel încât, acestea sã devinã mici
autostrãzi cu o singurã bandã.
Coates Smith, preºedinte al unei companii
care se ocupã de cauciucarea
diferitelor materiale de uz casnic, afirmã
cã noua “autostradã” va da ocazia autoturismelor
ºi motocicletelor sã ruleze cu
“Dacã nu asculþi,
mãnânci bãtaie!”
“Educaþia pe care pãrinþii o
oferã copiilor lasã mult de dorit.
Românii continuã sã-ºi educe
copii pe sistemul “dacã nu asculþi,
mãnânci bãtaie”. În lipsa comunicãrii,
copilul ascultã de fricã,
aratã studiul UNICEF -
“Cunoºtinþe, atitudini ºi practici
parentale în România”, primul de
acest gen la noi în þarã.
Pentru pãrinþii din România,
bãtaia rãmâne cea mai folositã
metodã de a-ºi disciplina copiii.
De la þipete ºi înjurãturi, pânã la
palme ºi bãtãi crunte; în peste
90% din familii se aplicã pedepse.
Douã treimi din acestea sunt fi-
maxim 90 de km/h.
“Este mai rapid ºi mai ieftin de montat
decât asfaltul. În plus, aceastã suprafaþã
este mult mai silenþioasã. Nu se gãureºte ºi
toate plãcile stricate pot fi înlocuite cu cea
mai mare uºurinþã”, afirma inventatorul
britanic.
Primii care au sesizat oportunitatea de
a utiliza suprafeþe pânã acum inaccesibile
sunt cei de la Peugeot, care ºi-au instalat o
“pistã de încercare” cu lungimea de 300 de
metri la un centru de testare din Marea
Britanie.
zice, iar comunicarea în relaþia cu
copilul este aproape inexistentã.
Majoritatea pãrinþilor au afirmat
cã “trag o palmã” copilului
fãrã sã-ºi dea seama sau cã nu
considerã cã pãlmuirea este un
abuz fizic asupra copilului, aratã
studiul UNICEF.
Numãrul familiilor în care
partenerii trãiesc fãrã acte este în
creºtere, mai ales, în mediul rural,
iar, ca o tradiþie în aceastã parte a
Europei, bãrbatul este cel care
pãrãseºte cãminul.
Peste jumãtate din mame au
sub 24 de ani, dintre care 10%
sunt analfabete.
Adolescenþii români habar
nu au de societatea civilã
Liceenii nu cunosc, conform unui sondaj al European Youth Card
Association, organizaþiile neguvernamentale care luptã împotriva discriminãrii,
în vreme ce studenþii mai au cunoºtinþã de acþiuni de promovare
a diversitãþii, fãrã sã ºtie, însã, autorii „miºcãrilor”.
De asemenea, tinerii traduc diversitatea drept o combinaþie ciudatã
de haine ºi pãrul vopsit în culori tari.
Cu toate acestea, susþine generaþia proaspãtã, fiecare are dreptul de
a se comporta ºi arãta exact aºa cum doreºte, iar diferenþele dintre
oameni sunt, pânã la urmã, pozitive ºi aduc evoluþia în societate.
Vaccin anti-HIV,
în faza de testare
Un cercetãtor de la Universitatea Western Ontario, Canada, a
pus la punct un vaccin împotriva virusului HIV, pentru care a
obþinut fonduri ca sã
înceapã faza testelor
clinice pe om. O companie
coreeanã a anunþat
cã este dispusã sã
finanþeze testele.
Societatea Curocom
va investi 15 milioane de
dolari canadieni (10,5
milioane de euro), necesari
pentru prima ºi a
doua fazã de cercetãri
asupra vaccinului elaborat de dr. virusolog Yong Kang.
Dr Kang susþine cã procesul de omologare a vaccinului – dacã
acesta se dovedeºte eficient – ar putea costa pânã la 50 de milioane
de dolari canadieni (35 de milioane de euro). Deocamdatã, însã, e
prea devreme sã se ºtie dacã vaccinul va trece toate testele cu succes.
În prima fazã a cercetãrilor se va determina dacã vaccinul este
sigur pentru oameni. În faza a doua, vaccinul va fi administrat în
doze mai mari, pentru a se vedea dacã este eficace împotriva HIV.
În faza a treia, testele clinice vor fi efectuate pe un numãr mai
mare de pacienþi. Aceastã ultimã fazã va permite sã se stabileascã
dacã vaccinul meritã sã fie lansat comercial.
Cercetãtorii din întreaga lume încearcã de 25 de ani sã punã la
punct un vaccin împotriva HIV, dar pânã în prezent, fãrã succes.
Diversitatea vãzutã în
douã feluri: extravagantã
sau agresivã
Cu toate cã susþin ideea conform cãreia, diferenþa are o valoare
neutrã sau pozitivã, ducând la evoluþia societãþii, atunci când sunt
puºi sã exemplifice termenul de diferit, adolescenþii dau exemple
negative.
Ei considerã cã cei diferiþi pot fi recunoscuþi în primul rând
dupã aspectul hainelor. Raportul aratã cã “o înfãþiºare stridentã,
cum ar fi o combinaþie nepotrivitã de haine, nepotrivitã cu locul,
extravagantã, haine care aratã un statut social superior sau denotã
prost-gust, pãrul vopsit în culori tari, va atrage atenþia automat
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
Pent
r u
fiecare
kilometru
de pistã
sunt utilizate
circa 250.000 de pneuri uzate, costul construcþiei
acestuia fiind de 2.2 milioane
euro, unul foarte mic în comparaþie cu cele
30 de milioane de euro necesare realizãrii
unui kilometru de autostradã modernã.
Românii aplicã
metode învechite
de îngrijire a copiilor
Peste 65% din români încã mai folosesc metoda
înfãºatului, în locul scutecelor de unicã folosinþã, deºi s-a
demonstrat cã este o metodã învechitã, care afecteazã
fizic ºi psihic dezvoltarea copilului. Þãrile dezvoltate au
renunþat demult la aceastã metodã.
Peste jumãtate din pãrinþi îºi pun copiii sã munceascã
încã de la vârste fragede: copii între 3 ºi 5 ani ajutã în
casã, în grãdinã, au grijã de animale, le duc la pãscut, carã
apã sau au grijã de fraþii mai mici. Existã ºi un procent de
3% din copii care ajutã la muncile câmpului.
Topul celor mai cãutate
meserii în Europa
Aderarea la Uniunea Europeanã va aduce o serie de
schimbãri pentru muncitorii români. Specialiºtii
estimeazã cã, începând cu anul 2007, va avea loc o
migraþie a personalului cãtre þãri precum Olanda sau Finlanda,
unde se înregistreazã un deficit de forþã de muncã.
Impactul migraþiei forþei de muncã se va face simþit, spun
aceºtia, în primele ºase luni de la aderare. Ulterior, în
urmãtorii 2-3 ani de la integrare, migraþia forþei de muncã
se va echilibra. Printre þãrile care întâmpinã muncitorii
români se pot numara Danemarca, Slovacia ºi Cehia, spre
deosebire de britanici, care sunt destul de temãtori în faþa
unei posibile “invazii” de muncitori din mai sãracele
state membre, România ºi Bulgaria.
Muncitori la mare preþ în UE sunt cei din domeniul
construcþiilor, din domeniul medical ºi alimentar. Potrivit
rapoartelor realizate de Departamentul de Muncã în
Strãinãtate, “Averea” a realizat un top al celor mai cãutate
meserii în UE.
Locul 1: Specialiºti IT. Salariile din acest domeniu
pot atinge ºi 4.000 de euro în spaþiul european;
Locul 2: Ingineri ºi muncitori în construcþii. Specialiºtii
în construcþii sunt la mare cãutare în þãri precum
Danemarca sau Germania;
Locul 3: Lucrãtori în domeniul agricol. Italia ºi
Spania sunt în mare cãutare de agricultori. Salariile nu
sunt ridicate, dar contractul de muncã se încheie pentru o
perioadã mai mare;
Locul 4: Muncitori în industria textilã. Danemarca
înregistreazã o crizã de personal în domeniul industriei
uºoare;
Locul 5: Asistente medicale. Sistemul sanitar din
statele UE e performant, dar duce lipsã de personal care
sã se ocupe de pacienþi sau bãtrâni.
asupra persoanei respective”.
De asemenea, un comportament necorespunzãtor, adicã
agresiv, va fi sancþionat ºi etichetat ca fiind diferit, dar într-un
sens negativ.
Din punct de
vedere al atitudinii,
cele mai supãrãtoare
persoane sunt, conform
tinerilor, cele nepoliticoase,
cãrora le place
sã se laude ºi sã iasã în
evidenþã, fie prin faptul
cã vorbesc prea tare,
fie prin faptul cã au
foarte mulþi bani ºi se
cred superiori.
“Astfel de comportamente au fost identificate în toate
grupurile participante, aºa cã, putem deduce cã statutul social
are o semnificaþie deosebitã pentru tinerii români, resimþitã la
nivel personal ca ºi contrastând cu statutul pe care persoanele
respective l-ar merita”, se aratã în documentul EYCAdemy.
Pe lângã înfãþiºare ºi comportament, tinerii au mai identificat,
ca “diferenþã”, originea etnicã. Observaþiile au fost fãcute de cãtre
grupurile de studenþi ºi liceeni. Acestora li s-au mai adãugat criterii
cum ar fi: religia, originea socialã, handicapul fizic (menþionat
numai de grupul studenþilor).
Paginã realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ
papalet.ion@forter.ro

Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
SHOWBIZ
Colin Firth va juca în
“Genova”
Actorul britanic Colin Firth va juca în “Genova”, o
poveste de groazã modernã, cu fantome, regizatã de
Michael Winterbottom.
El va interpreta rolul unui bãrbat cãruia i-a murit
recent soþia. Îndurerat, acesta se mutã în Italia împreunã
cu cele douã fiice adolescente ale sale pentru a-ºi reîncepe
viaþa, dar fantomele trecutului nu îi dau pace.
Lansarea este programatã pentru 2007.
Colin Firth, în vârstã de 46 de ani, este cunoscut pentru
rolurile sale variate, în comedii romantice ca ”Bridget
Jones’ Diary” ºi urmarea sa, “Bridget Jones: The
Edge of Reason” sau
“Love Actually”, dar ºi în
filme mai “întunecate”:
“Trauma”, “Where the
Truth Lies” ºi “Girl With
A Pearl Earring”.
El este cãsãtorit, din
1997, cu Livia Giuggioli,
cu care are doi copii, Luca
ºi Matteo. Mai are un fiu
cu actriþa Meg Tilly, Will Firth.
Actorul a avut un rol principal în adaptarea cinematograficã
a romanului semi-autobiografic, “Fever
Pitch”. În anii ’80, el a fost unul dintre membri prestigioasei
trupe de teatru Royal Shakespeare Company
(RSC) în Stratford Upon Avon, Marea Britanie.
Michael Winterbottom, regizorul viitorului film al
lui Colin, se aflã, în prezent, în India, unde regizeazã “A
Mighty Heart”. El sperã sã înceapã filmãrile pentru
“Genova” imediat ce revine din India.
Tom Cruise, ºef nou la
Hollywood
Tom Cruise este noul preºedinte al companiei hollywoodiene
de producþie United Artists.
Nu au trecut nici trei luni de când Tom Cruise a fost
concediat de marele ºef de la Paramount Pictures, cã a ºi
gãsit de lucru, unde credeþi? La United Artists. Noul
contract nu îi interzice actorului participarea în filme ale
altor studiouri de film.
United Artists a fost fondatã
în 1919 de cãtre marii
actori hollywoodieni din acea
vreme: Charlie Chaplin, Douglas
Fairbanks, Mary Pickford
ºi D. W. Griffith. De-a
lungul celor aproape 90 de
ani de activitate, compania a produs filme clasice precum
“The African Queen” cu Katherine Hepburn
(1951), filme cu Marilyn Monroe ca “Some Like It Hot”
(1959) ºi multe alte creaþii cinematografice memorabile.
În ultimii ani, UA a produs “Hotel Rwanda” (2004),
“Capote” (2005) ºi noul film cu James Bond care va fi
lansat luna aceasta, “Casino Royale”.
Dupã câteva sãptãmâni în care presa a fost ocupatã
cu tot felul de speculaþii, a venit, în sfârºit, ºi declaraþia
oficialã: Tom Cruise ºi Katie Holmes se vor cãsãtori
pe 18 noiembrie în Italia.
Cei doi s-au logodit în iunie 2005, iar, în aprilie
2006, s-a nãscut fetiþa lor, Suri. Este primul copil pentru
Katie. Tom mai are doi copii din cãsãtoria anterioarã cu
Nicole Kidman, Isabella ºi Connor, ambii fiind adoptaþi.
Lindsay Lohan ºi Keira
Knightley într-un film despre
Dylan Thomas
Lindsay Lohan ºi Keira Knightley vor juca împreunã
în filmul britanic “The Best Times of Our Lives”, regizat
de John Maybury.
Publicaþia americanã Daily Variety relateazã cã filmul
va prezenta relaþiile
dintre poetul galez
Dylan Thomas, soþia
sa Caitlin, prietena din
copilarie a lui Thomas,
Vera Phillips ºi soþul
acesteia din urmã,
William Killick. Bazat
pe fapte reale, filmul
va insista asupra unui
incident controversat, anume atacul violent al Verei, care
a folosit o mitralierã ºi o grenadã asupra locuinþei poetului.
Maybury negociazã în prezent cu casa de producþie
Sarah Radclyffe Prods.
Lindsay Lohan o va interpreta pe Caitlin, iar Keia
Knightley pe Vera. “Este un film frumos ºi uimitor – se
petrece în timpul celui de al doilea rãzboi mondial”, a
declarat Lindsay Lohan pentru MTV.
Lindsay, în vârstã de 20 de ani, a mai jucat în
“Freaky Friday”, “Confessions of a Teenage Drama
Queen” ºi “Herbie Full Loaded”.
Keira Knightley este cunoscutã pentru rolurile ei
din “King Arthur”, “Pride and Prejudice” ºi, bineînþeles,
seria “Pirates of the Carribean”, în care o interpreteazã
pe Elizabeth Swann.
Deocamdatã, nu s-a anunþat cine va interpreta rolul
lui Dylan Thomas.
Cristina FRATU
JoWooD va cumpãra DreamCatcher
Printr-o miºcare oarecum surprinzãtoare (se
aºtepta cineva la treaba asta?), austriecii de la
JoWooD au anunþat încheierea unui acord de
cumpãrare a publisher-ului canadian Dream-
Catcher. Afacerea e condiþionatã încã de niºte
aprobãri anti-trust, dar dupã ce va primi undã
verde, JoWooD va câºtiga o poziþie solidã pe piaþa
distribuitorilor de jocuri nord-americani … plus
tot catalogul de jocuri DreamCatcher, în care intrã
titluri ca Painkiller, Agatha Cristie ºi o droaie de
jocuri de aventurã.
Având un acces
mai direct la lanþurile
de distribuþie din
America, JoWooD ar
trebui sã îºi poatã
lansa jocurile simultan
peste ocean -
spre deosebire de
situaþia actualã cu care se confruntã Gothic 3 de
exemplu (RPG-ul celor de la Piranha urmând sã
aparã în SUA abia pe 13 noiembrie, la o lunã dupã
lansarea europeanã). În fine, JoWooD va beneficia
ºi de titlurile de console pregãtite de Dream-
Catcher - sã nu uitãm cã Painkiller: Hell Wars ar
trebui ºi el sã aparã luna asta pe PlayStation 2.
Killzone: Liberation eliberat,
Killzone 2 dat dispãrut
Killzone: Liberation este disponibil acum în
toatã lumea bunã pe PlayStation Portable, Sony
anunþând cã au lansat jocul celor de la Guerilla ºi
în America de Nord. Primele review-uri claseazã
versiunea portabilã chiar mai bine decât originalul
Killzone pe PS2, lãsând sã se înþeleagã cã avem
DEAL
STAU ÎN
GÂT...
CUVÂNT LA
MODÃ...
HARNIC
OTRAVA
LENTÃ
DÃRUIT
FRECVENT
FABRICÃ
CREAÞII
CU ªASE
FEÞE...
REST LA
TÃIERE
APLAUZE
SUSÞINUTE
TURNEE DE
ªAH
LOTRU
UNªI
ARTA
VORBIRII
MOZAIC
JOCURI
ABURELI DE MARKETING...
A URSI
MARCÃ ELEC-
TRONICÃ
DE LA LUME ADUNATE...
Într-o zi se întâlnesc doi cerbi,
unul, numai coarne, unul, numai
coaste:
-Salut, Cornele!
-Salut, Costele!
☺
- Soþul tãu mai aleargã dupã
femei?
- Da, dar de când s-a pensionat
numai la vale...
☺
Douã doamne mai în vârstã:
- În ziua de azi, tinerii sunt
mult mai destrãbãlaþi.
- Da dragã, ai dreptate... acum
ar fi trebuit sã fim tinere!
☺
ªeful cãtre secretarã:
- Cine þi-a spus cã, doar pentru
cã am fãcut sex de câteva ori, ai
dreptul sã leneveºti toatã ziua?
- Avocatul meu.
☺
Soþia se apropie de bãrbatul ei:
- Scumpule, mi s-a stricat
automobilul, a intrat apã în carbu-
CUIE
POVESTIT
MERGE LA
MECCA
ELIMINAT
DIN START!
ILEGALI
AMAR!
de-a face cu una dintre lansãrile fericite pe PSP
din aceastã perioadã.
Killzone: Liberation se zice cã ar fi fost fãcut
special pentru sistemul PSP, fiind un shooter
third-person care
îºi poartã jucãtorii
prin 16 misiuni
intense de
salvare a ostaticilor
din ghearele
Helghast-ului.
Jocul urmeazã la
douã luni dupã
evenimentele din Killzone (lansat acum doi ani pe
PlayStation 2) ºi aduce câteva noutãþi în versiunea
de PSP - atât offline, cât ºi online. Printre ele se
numãrã funcþii multiplayer wi-fi (inclusiv un mod
“gameshare”, în care, jucãtorii pot împãrþi niveluri
demo din joc cu alþi posesori de PSP), ºi un “Tactical
Command System” cu care pot fi date ordine
tovarãºului A.I. în toiul luptelor intense.
Toate bune ºi frumoase cu Killzone: Liberation.
Dar, ce mai face Killzone 2? Guerilla s-au
mândrit cu un trailer impresionant la E3 2005, dar,
de atunci, au tãcut ca lunetiºtii în cucuruz. Þinând
cont cã acesta a fost unul dintre jocurile folosite
pentru a introduce PlayStation 3-ul la vremea
aceea, iar consola next-gen a celor de la Sony e
aproape gata de lansare luna aceasta, nu e niþel
cam dubios sã fie tot “missing in action” Killzone
2?
WoW Vault oferã conturi de beta
pentru The Burning Crusade
Au mai fost pânã acum “concursuri” pe
diverse site-uri care ofereau o ºansã de a intra în
rator.
- Ce înþelegi tu din maºini?
Mãcar ºtii ce-i aia carburator?
Unde þi-e maºina?
- În iaz.
☺
- Ospãtar, aveþi picioare de
broascã?
- Nu, aºa merg eu mai sãltat!
☺
- De unde vii, mãi omule, aºa
bãtut ºi zdrenþuit?
- M-a prins unul la nevastãmea!
☺
- Ce fel de restaurant e ãsta?
Supã nu mai este, tocãniþã nu mai
este, salatã nu mai este. Adu-mi,
te rog, paltonul.
- Nici paltonul nu mai este!
☺
- Recunoºti cã ai rupt mâna
reclamantului?, întreabã judecãtorul.
- Recunosc, dar nu sunt vinovat,
pentru cã el a ridicat întâi mâna.
A EXPUNE
ORGAN DE
ZBOR
DIN AULÃ!
PUS PE
CASÃ!
PLETE
DAR, ALTFEL
VÃZDUH
ALIAT
FATA DIN
PORT...
PRIMITÃ LA
INTRARE
CHELNER
LEGAT DE TIMBRU
ÎNTREG
DIN LEGE!
PRIMA
ETAPÃ!
IBIS!
POMENI
Pagina 11
faza de beta-testing a lui World of Warcraft: The
Burning Crusade. Însã, nici unul nu pãrea atât de
îmbietor (ºi de aleatoriu) precum cel organizat
acum de WoW Vault. Fãrã întrebãri încuietoare,
fãrã restricþii legate de locaþie, n-ai nevoie nici de
talente artistice, doar de o grãmadã mare de
noroc. Plus un cont valid de World of Warcraft
care sã fi fost cu plata la zi pe 8 octombrie 2006.
Dacã ai aºa ceva, îi poþi da bãtaie sã citeºti
anunþul de pe WoW Vault, iar apoi sã completezi
formularul de înregistrare. Ca o precizare, adresa
de e-mail trebuie sã fie cea pe care îþi e înregistrat
contul de World of Warcraft, iar restul câmpurilor
se explicã de la sine. Baftã, când trimiþi datele!
WoW Vault se laudã cã vor extrage ºi vor
anunþa probabil câte 10 nume o datã la câteva zile,
pe parcursul a douã sãptãmâni mãcar (au peste 90
de locuri de dat!) - aºa cã, ceva ºansã sã prinzi un
loc tot existã. ªi, crede-mã, când spun asta: meritã
sã-þi încerci norocul!
Între
timp, beta-ul
merge mai
departe, iar
la fel ºi
blood elfiþa
mea anorexicã.
Încã nu
am dus-o la
plimbare
prin Outlands, mã tem cã îi vor sfâºia bestiile alea
pielea de pe cioante în câteva clipe!
Ah ºi un sfat pentru maniacii de epix: nu vã
mai chinuiþi! Sunt deja câteva chestii mai bune
decât epicele pentru care trebuie sã macini luni
întregi prin raiduri. (F.C.)
- ªi tu ce-ai fãcut?
- Eu am vrut sã-i sparg capul, nu sã-i rup mâna.
☺
Un orãºean îºi viziteazã vãrul care locuia în
deºertul Arizona. La un moment dat, se aude un urlet:
- Ce-i asta?
- Nimic, coioþii.
- Dar ce-s coioþii?
- Niºte câini sãlbatici.
- ªi de ce urlã în halul ãsta?
- Pãi, pe la noi nu cresc pomi, numai cactuºi. (F.C.)
Verificaþi-vã
cunoºtinþele !
1. În ce an a devenit generalul francez Henri Mathias
Berthelot (1861-1931) membru al Academiei Române?
2. Cine a fost comandantul Armatei Române de Operaþii
în timpul Rãzboiului de Independenþã?
3. Unde trãieºte „pasãrea paradisului”?
4. Când a avut loc premiera operei Otello?
5. Cui aparþine „Portretul generalului Fournier –
Servoleze”, aflat la Muzeul Luvru?
6. Cine a spus: „Înþeleptul nu urmãreºte plãcerea, ci
evitarea durerii”?
CLASIFICATÃ
PÃRÞI COMUNE
POLEI PE
JOS!
PEªTE
OCEANIC
Rãspunsurile testului din nr. 20(208)
1. Rãzboaiele de þesut manuale au apãrut
în mileniul al ºaselea î.Ch.
2. Muzica operei „Þar ºi teslar” aparþine
compozitorului german Albert Lortying
(1801-1851)
3. Romanul „Sticlarii” a fost scris de
prozatoarea englezã Daphne du Maurier
(1907-1989).
4. Personajul care se ocupã cu prinderea
pãsãrilor se numeºte Papageno ºi apare în
opera „Flautul fermecat” de Wolfgang
Amadeus Mozart (1756-1791).
5. Filmul „Pasãrea pe sârmã” a fost realizat,
în 1990, de regizorul american John
Badham, avându-i ca protagoniºti pe Goldie
Hawn ºi Mel Gibson.
6. Seneca (4 î. Ch. – 65 d. Ch.), Scrisoare
lui Lucilius.
Selecþie realizatã de lt.col. Ion PAPALEÞ
papalet.ion@forter.ro
RÃSPUNSUL
INTEGRAMEI DIN NUMÃRUL
TRECUT
S, C, B, L, TUB, S, STÃLUCIRE, AÞE,
ROBINETE, PNEU, VALORICE, ORAL,
BUTICURI, OL, B, BARIC, RENUMIÞI,
TINERI, TROTIL, CE, I, O, CRAVATE,
RA, EST, AÞÂÞAT, DENATURAT, ÞINE.

Pagina 12
CMYK
Apropo de publicitate
De patru ani, urmãresc pe douã dintre cele mai vizualizate
posturi de televiziune discursurile publicitare. Sã tot fie vreo
patru mii, dar, din pãcate, pe schema proprie de evaluare, punctajele
sunt foarte mici. De dragul ieºirii pe scena publicã, regizorii
s-au gândit doar la îndeplinirea normelor financiare ºi, mai puþin,
la beneficiile noastre. Nu caut responsabili, ci vreau sã compar
acþiunile anterioare cu cele recent fãcute de cãtre specialiºtii militari,
în argumentarea pentru CARIERA MILITARÃ. Sunt ºase
consideraþii care fac obiectul comentariului meu. Din punct de
vedere al pragmaticii ºi retoricii de comunicare, gãsim dezvãluitã
intenþia persuasivã (atragerea spre cariera militarã). Strategia de
argumentare se pune în evidenþã prin conectorul (alege) formulat
la modul imperativ. Triada ALEGE CARIERA MILITARÃ
sugereazã tendinþa
mesajului organizat.
Particularizat la variantele
media, radio,
televiziune, presã
scrisã, repetiþia este
una de bun – simþ, aºa
încât, þinta intrã imediat
în rezonanþã cu
sursa. Pentru cei
interesaþi, opþiunea le este dirijatã prin declararea datelor oficiale,
vârstã, studii, proceduri de contactare pentru înscriere. Logica
discursului se continuã cu varianta unui operator specific, pus cu
amprenta unei prepoziþii adversative – dacã referinþa este la
vârstã (26 de ani). Ar fi fost o eroare în proiecþie, formularea
„numai dacã ai 26 de ani”. Atunci, alocutorul (receptorul) s-ar fi
simþit ofensat din cauza vârstei biologice („cum, numai cei care
au 26 de ani, dar eu care am depãºit cu o lunã”?). Scenariul gândit
pentru televiziune, pe legenda tânãrului care afirmã „ºtiu cã
poþi!” aratã o inteligenþã aparte a celor avizaþi. Comunicarea afectiv-motivaþionalã
este subtil trecutã prin pragurile influenþãrii, aºa
încât, e greu sã-þi pãstrezi cu stoicism simbolurile de pe „harta atitudinalã”.
Vreau sã evidenþiez în premiera discursului militar
publicitar pasiunea pentru ºtiinþa de a persuada. Ceea ce-i un
lucru foarte rar. În 24 de ore, numai la douã posturi de televiziune
apar peste patruzeci de flash-uri publicitare. Dar, cel mult patru
au caracteristicile persuasiunii. Premisele de la care se pleacã în
demersul discursului sunt nevoile sistemului militar. Concluziile
apar sub forma opþiunii ºi alegerii. Validarea se câºtigã prin peroraþiile
despre condiþii, cerinþe, avantaje. Solicitãrile pe care leau
înregistrat cei de la birourile specializate pe informare ºi
recrutare sunt probele concrete ale acþiunii ºi regiei. Opinez cã
discursul ALEGE CARIERA MILITARÃ este unul conceput în
manierã profesionistã. Punctajele maxime pe care le-am acordat
sunt susþinute prin ºase consideraþii retorico-pragmatice: se
dezvãluie intenþia persuasivã, este organizat ºi argumentat
mesajul, gãsim repetiþia ºi redundanþa, sunt exemple, statistici ºi
dovezi, întrebãrile sunt formulate retoric, comunicarea emoþiilor
este armonizatã. Am acordat, în afara grilei de evaluare, o notã
maximã ºi la recuzita lingvisticã. Simplitatea cuvintelor îmbinã
într-o formã plãcutã limbajul verbal cu cel vizual. Într-una din
documentaþiile fãcute pentru instituþia ofiþerului de relaþii publice,
am cerut un punct de vedere, vizavi de competenþele în creativitate.
Anume, acela de a difuza produse publicistice de interes.
Ieºirea din ultimele zile, aº pune-o sub semnãtura certitudinii ºi a
succesului.
Locotenent-colonel
Dãnuþ CÃLDÃRARU
Salariile cadrelor militare
vor creºte cu 15%
Salariile cadrelor militare din Ministerul Apãrãrii vor fi
mãrite, în medie, cu 15%, a anunþat secretarul de stat, Corneliu
Dobriþoiu, ºeful Departamentului pentru Politica de Apãrare din
Ministerul Apãrãrii. Mãrirea salariilor se aplicã de la data de 1
ianuarie 2007. Secretarul de stat a fãcut aceste precizãri la ceremonia
de ieri, prilejuitã de oprirea ceasului din faþa Cercului Militar
Naþional care mãsura timpul pânã la ultima încorporare.
Oprirea cronometrului face parte din seria de manifestãri dedicate
profesionalizãrii complete a Armatei Române, care se va realiza
la data de 1 ianuarie 2007. Din acel moment, serviciul militar
obligatoriu va fi suspendat ºi va putea fi reluat doar în situaþii de
mobilizare, de asediu sau de rãzboi. Atribuþiile îndeplinite pânã la
sfârºitul anului 2006 de militarii în termen sau cu termen redus
vor fi integral preluate, de la 1 ianuarie 2007, de soldaþii ºi
gradaþii voluntari. În anul 2007, Ministerul Apãrãrii va angaja
circa 5000 de soldaþi ºi gradaþi voluntari. Secretarul de stat,
Corneliu Dobriþoiu a explicat, totodatã, cã înlocuirea militarilor
în termen cu soldaþi ºi gradaþi voluntari este o mãsurã oportunã,
întrucât, o armatã formatã din militari în termen nu putea îndeplini
aceleaºi sarcini ca o armatã profesionalizatã. Pe de altã parte,
instruirea militarilor în termen sau cu termen redus era o activitate
neeconomicã, întrucât, la terminarea serviciului militar obligatoriu,
tinerii ieºeau din rândurile Armatei, iar Ministerul
Apãrãrii trebuia sã cheltuiascã bani pentru instruirea unei alte
serii de recruþi. Secretarul de stat, Dobriþoiu a recunoscut cã, nici
acum, Armata nu stã prea bine cu banii: “Bugetul nu are o dimensiune
care sã satisfacã integral nevoile instituþiei, dar sunt convins
cã vom gãsi mijloace pentru achiziþia de tehnicã performantã,
care este foarte costisitoare”. În privinþa alocãrii pentru Apãrare a
2,38% din PIB, aºa cum s-a angajat România în momentul intrãrii
în NATO, secretarul de stat, Dobriþoiu a spus cã “avem speranþa
cã acest procent va fi respectat, întrucât România are o situaþie
specialã, suntem în plin proces de generare a capabilitãþilor militare.
Statele membre ale NATO ºi ale UE, care au capabilitãþile
deja create, au scãzut cheltuielile de apãrare sub 2% din PIB, ca
urmare a descreºterii intensitãþii ameninþãrilor convenþionale la
adresa lor”. (P.I.)
INTERACTIV
Publicaþia lunarã Coalition Bulletin
(Buletinul Coaliþiei) editatã de cãtre Biroul
de presã al Coaliþiei Antiteroriste, cu sediul
la Tampa, SUA , într-un articol intitulat
„Cooperarea dintre militarii americani ºi
români este remarcabilã”, acordã un spaþiu
important aspectelor cooperãrii dintre militarii
Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni”
ºi aliaþii lor americani, dislocaþi în provincia
Zabul, Afganistan, în cadrul misiunii
ISAF 2006.
În acest sens, sunt relevante aprecierile
locotenent-colonelului american Kevin
MCGLAUGHLIN, ºeful echipei, PRT
(Provincial Reconstruction Team – Echipa
de Reconstrucþie Provincialã) din Zabul,
consideratã ca fiind una dintre cele mai
bune din Afganistan, prin proiectele de
dezvoltare iniþiate în aceastã provincie:
„Împreunã, militarii americani ºi
români formeazã o echipã unitã, puternicã.
Proiectele noastre de dezvoltare
iniþiate în provincia Zabul nu ar fi reuºit
dacã soldaþii noºtri ºi cei români nu ar fi
asigurat aici securitatea ºi stabilitatea de
care este atâta nevoie.
Ei îºi îndeplinesc misiunile foarte bine,
þinând elementele ostile la distanþã. Localnicii
au încredere în noi toþi. În asemenea
condiþii putem sã-i ajutãm mai uºor”.
Curierul ARMATEI
Nr. 21 (209) din 15 noiembrie 2006
Qalat, 04 noiembrie 2006 - ªtire de presã
Batalionul 2 Infanterie “Cãlugãreni” în paginile
În limbajul curent, mentalitatea desemneazã o stare de spirit,
un mod de a vedea lucrurile, fundamentat pe principii, manierã
asociatã obiceiurilor observate în comportamentele oamenilor.
Prin urmare, mentalitatea face referire la ceva ce este comun indivizilor
unui grup. Acest ceva poate fi: comportamente, moduri de
viaþã ºi norme de apreciere, caracteristici ºi trãsãturi tipice. Mai
precis, noþiunea de mentalitate presupune culturã interiorizatã,
tipul modal al personalitãþii care se stabileºte exclusiv prin
frecvenþa incidenþei, achiziþii comune care servesc drept referinþe
permanente ºi inconºtiente în percepþia socialã ºi diferite evaluãri,
intervenind în orientarea conduitelor. Mentalitatea poartã în ea o
viziune asupra lumii ºi genereazã atitudini (maniere de a fi) faþã de
elementele mediului care constituie obiecte nodale - referenþi
esenþiali ai identitãþii grupale.
Astfel, se poate observa legãtura dintre mentalitate ºi instituþia
militarã. Rigurozitatea, tipic militarã, regulile, regulamentele
creeazã o mentalitate. Însã, pentru a o caracteriza trebuie sã
cunoºti principiile care stau la baza acesteia. E uºor sã spui:
,, mentalitate de plutonier” sau ,, cãpºunarii armatei române”, dar
nu realizezi ce implicaþii ºi ce frustrãri apar !!!! E de ajuns sã
deschizi televizorul ºi ai o mulþime de exemple. La ora actualã,
media este un mijloc dintre cele mai eficace de manipulare. Totuºi,
am fost printre puþinii din societatea româneascã care încercãm sã
schimbãm ceva. ªi cred cã se vede !!!!
Trecerea de la ofiþerii politruci, la ofiþerii NATO, de la subofiþerul
„veºnic”, la liderul de microgrup, de la o armatã care, în
1989, arãta jalnic, la vârful de lance a integrãrii României în orga-
Coalition Bulletin
Principalele misiuni pe care militarii
Batalionului 2 Infanterie „Cãlugãreni” le
îndeplinesc în provincia Zabul, împreunã
cu forþele americane din subordine, sunt:
intervenþie în sprijinul forþelor naþionale
afgane de securitate, armatã ºi poliþie
(ANSF – Afghan Security National
Forces); misiuni de cercetare ºi patrulare în
comun cu ANSF; interzicerea infiltrãrii
forþelor ostile în provincia Zabul;
menþinerea unui dialog permanent cu liderii
locali ºi autoritãþile afgane; sprijinirea
activitãþilor Centrului de Coordonare
Provincial; sprijinirea planului de pace
iniþiat de guvernul afgan; facilitarea
proiectelor de dezvoltare iniþiate de Echipa
de Reconstrucþie Provincialã din Zabul;
desfãºurarea de operaþii umanitare, în
funcþie de capabilitãþile avute la dispoziþie;
desfãºurarea de acþiuni cu focus medical;
protecþia forþelor proprii; misiuni de informare
a populaþiei locale în scopul câºtigãrii
sprijinului ºi încrederii acesteia.
Maior
Luigi-Mihail COJOCARU
M E N T A L I T A T E A : o b a r i e r ã g r e u
d e d e p ã º i t ?
Din codul bunelor maniere
FLORILE
Orice
cadou se
oferã
însoþit de
o floare.
Chiar ºi
pachetele
sunt mai
frumoase
dacã le
ornãm cu
o crenguþã de brad, cu o ramurã de vâsc sau
cu niºte imortele (nu se oferã ºi nu se þin în
casã flori artificiale, oricât de reuºite ar fi
aceste imitaþii; este de foarte prost gust).
Cu puþin efort ºi imaginaþie, mai ales în
anotimpurile calde, se pot oferi flori de
câmp sau flori rare, pentru a nu cumpãra
mereu cele cinci garoafe îmbobocite,
banale ºi rigide (în Franþa, de pildã, nu se
oferã garoafe; ele sunt folosite doar pentru
jerbe ºi coroane). Toate florile sunt frumoase,
dar, în general, un om delicat,
preferã florile delicate, ca: anemonele,
lãcrãmioarele, violetele, ghioceii, macii,
brânduºele, margaretele englezeºti ºi multe
altele (florile se oferã fãrã ambalajul în
care le-am cumpãrat, chiar dacã este foarte
frumos; vom lua hârtia ºi o vom face sã
disparã, eventual în buzunar sau în poºetã,
încã înainte de a intra în casã ºi le vom
oferi cu cozile în jos).
La noi, în þarã, existã obiceiul de a oferi
flori în numãr impar. Se spune cã cea care
le primeºte completeazã buchetul (la ceremonii
funebre se dau flori în numãr par;
chiar ºi jerbele respectã aceastã regulã).
Nu se dau flori bãrbaþilor decât dacã
sunt la spital. La spital nu se duc flori cu
un miros prea puternic ºi nici prea mari.
Este bine sã ne gândim de acasã în ce vor
fi puse. Nu este greu sã aducem noi înºine
un vas potrivit (poate evitãm astfel eternele
sticle de plastic ºi borcanele de gem care
“împodobesc” atât de dizgraþios
saloanele).
S-a cam uitat un obicei, pe cât de
comod, pe atât de elegant: sã trimitem flori
prin comisionar. Multe florãrii au la dispoziþie
un om care ne poate face serviciul
de a duce un buchet de flori la o datã ºi o
orã precisã. Vom avea însã grijã sã-i dãm o
adresã cât mai exactã. Vom comanda
buchetul, îl vom plãti anticipat, vom întreba
dacã cel care îl duce este angajat ºi
plãtit de firma respectivã, dacã nu îi vom
achita ºi lui anticipat drumul. Vom lãsa o
carte de vizitã, pe care vom scrie câteva
rânduri adresate destinatarului. Nu vom
trimite buchete anonime decât dacã þinem
cu tot dinadinsul sã creãm încurcãturi
neplãcute! Cel care primeºte florile, va da
ºi el o sumã de bani comisionarului ºi va
semna de primire. Apoi va mulþumi cât mai
repede, telefonic, celui care i le-a trimis.
Sã spunem
câteva cuvinte
ºi despre limbajul
florilor.
Poate sunt
superstiþii, dar
existã persoane
care þin
la ele. Despre
cale, se zice cã
aduc ghinion.
Florile roºii
semnificã iubire ºi pasiune, cele galbene,
gelozie, cele albe, puritate. Nu vom duce
unei mãtuºi în vârstã de la care aºteptãm o
moºtenire un buchet de “nu mã uita” ºi nici
mamei soþului nostru o specie de cactus ce
creºte spectaculos ºi poartã numele popular
de... “limba soacrei”. Florile pe care le
nizaþiile euro-atlantice, spune ceva. Poate a trecut timpul sã stãm
cu capul în nisip, ºi, plecat. Sincer, nu vãd acum de ce am mai
privi în pãmânt!!! De acord, cã schimbarea de mentalitate e un
proces lung ºi anevoios ce implicã chiar ºi rãzboiul dintre generaþii,
care, în armatã, s-a dus ºi se duce, atât pe orizontalã, cât ºi pe
verticalã. Important este sã luãm ce a fost bun din trecut, sã
respectãm profesioniºtii, indiferent de vârstã sau grad. E timpul ca
istoria sã închidã un capitol ºi, cu el, o mentalitate. Pentru cei de
acum, din armatã, este ÎNCEPUTUL altui capitol, mult mai
deschis ºi mai transparent pentru societate ºi pentru noi, înºine,
atât din interiorul, cât ºi din exteriorul sistemului militar.
Au trecut 16 ani de la Revoluþie!! Mentalitatea nu este o
meteahnã care afecteazã numai instituþia militarã. Armata este un
organism birocratic, rapace care se conduce dupã reguli stricte.
Societatea actualã este una liberã în exprimare. Pentru un grup,
mentalitatea este cadrul de referinþã, rezultat prin asimilarea
normelor ºi valorilor existente în cultura ambiantã. Însã, Senzaþionalul
se vinde cel mai bine. Cã este de calitate sau nu..., ce mai
conteazã !!! Se vinde!!! Ce conteazã cine vinde sau cine apare sau
dacã este calificat din postura pe care o deþine sã emitã o pãrere
publicã! Este pãcat însã de munca unor oameni, de riscul pe care
ºi-l asumã, acolo, departe de casã ºi de cei dragi...
În orice caz, subiectul nu este nici pe departe epuizat. Lupta
între mentalitãþi s-a dat, se dã ºi se va da ... Importante sunt rezultatele!!!
Plutonier Lucian IRIMIA
primim le
aºezãm
imediat
într-un
vas cu
apã. Când
aºteptãm
musafiri,
v o m
avea la
îndemânã
pregãtite vase de diferite mãrimi. În nici o
situaþie nu se refuzã florile ce ni se dãruiesc.
Aceastã regulã nu este însã valabilã ºi
pentru toate obiectele. Chiar dacã nu ne
place, un cadou este un cadou ºi sã-l refuzi
înseamnã sã jigneºti pe cel care þi l-a oferit.
Acestã regulã are, totuºi, excepþii. Sunt
cazuri speciale când un cadou poate fi
înterpretat ca mijloc de presiune sau de
convingere ºi, dacã îl primeºti, înseamnã
cã accepþi sã faci serviciul respectiv. În
acest caz, trebuie sã-l refuzi. Cinstea ºi
conºtiinta profesionalã nu îþi lasã altã
alegere.
Sã înapoiezi, ulterior, cadouri care þi-au
fost fãcute nu este admis decât în anumite
cazuri speciale. Când cineva te calomniazã
sau te jigneºte, poþi sã-i înapoiezi, fãrã
nici un cuvânt, cadourile pe care þi le-a
fãcut, dar nu este obligatoriu. Dupã o veche
tradiþie, îndrãgostiþii care s-au despãrþit nu
îºi restituie unul altuia cadourile primite.
Un cadou primit este, de regulã, numai al
aceluia care l-a primit. Aceastã regulã nu
este absolutã decât dacã unul dintre ei a
adus prejudicii grave onoarei celuilalt sau
dacã darurile fãcute sunt foarte preþioase.
Buna-cuviinþã va cere sã se înapoieze
obiectele de mare valoare. Toate aceste
situaþii nu sunt, totuºi, fãrã excepþii. Pentru
a evita aceste situaþii neplãcute, ar fi bine
sã ne gândim de douã ori când oferim un
cadou ºi, mai ales, cui. (P.I.)