Views
5 years ago

CE SU NT? - upload.wikimedia....

CE SU NT? - upload.wikimedia....

CE SU NT? -

ANULIINQ. 41, 16 13 ANI NUMFRUI_ ABONAMENTELE IVCEP LA 1 SI le A FIE -CAREI LUNI S1 SE PLTESC TOT-C'AUNA INAINTE iN BUCUBERCI La casa Administrations IN TARA: Pria mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6'uni QO lei, 3 Inni 10 lei. iN 4TREINATATE: La tnare officiels postale d:n Uninne, prin mandate postale. rentrai an 60 le!. 6 lune 15 lei. LA PAIES: Se gaseste jurnalul cu 4 t Cont. numerul, la Xioscul din rue laetsartre 442 Buletardul St. Germain No. 84. MANUSCRIPTELE NU SE 1NAPOIAZA REDACTIA No. 3. Plata Episeopiei. No. 8. DEUM Lt MANN, MATRA PAZ LI C CE SUNT 9 POLITICA NOASTRA DIN AFARA KAMA DEVA REVIZUIREA CARTILOR DIDACTICE CRIM t DE LA CRICEA ROSIE DEJURNA LA SCANDAL Colectiviatii ail inaugurat de câtva timp o noue taclicâ pentru a racápàta, cred ei, putin lustru In ajunul alegerilor. Când se Intâmplà un scandal oarecare. imediat se pane In circulatie de catre ehiar ministril, câ cutare or cutare ministru e réspulzétor pentru scandalul ln cestiune, cà el a lucrat ast-fel fsrâ atirea colegilor séi, pi ca in deosebi cutare or eutare ministru este indignat In contra cutàruia din colegir sér. Asa, odr.tk Radu Mihai e culpabil peatru cutare raoué infamie ce s'a comis,iar St4tescu e furios pe Radu atl.ibai. Alta data. Stàtescu e vinovatul ai P- iu Mihai e indignat. Cu mijlocul acesta colectiviatii isi :a, urmétoarea socoteal& : r'ünd dat acelaa numér de sean- -a. tr'i ai flind dat c& sunt 8 ministr:i. fie-care ministru e vinovat ()lita la 8 or;, iar de 7 ori el este un t cinstit care desaprobâ greaelile ^. niae de colegif séi, ai a carui ii:asuk se indigneazà la auzul scan- .rilor ce se petrec. it-fel din 8 ori. ti vine rindul oit.ta fie-càruì ministru de a ft de- !,.rei la scandal. ceastà Impartire a scandalulul e cele mai ingenioase, dupé crec Iti!.t colectiviatilor, ai e menitâ a .k; a foarte mult starea de moralita: , cam decâzuty, a colectivitfltei. t pentru d. Ion Brétianu, find .e nai compromis dintre loti, el a it de cuviinta d'a nu mai ft eu .. nbul la scandal, trecând In re- :. a. De acea a lust prvidentia coi .iliului far& portofoliu, retragând1-set la Flo rica, ai a tnsÁrcinat pe tu_ altul sé-i tie locul când li vine ,al. t-fal sel) un guvern emina- L:e.te personal, auzim zilnic ca s'aü .1 a infamiile cele mai mari, scand,'1.rile cele mai nepornenite, f&rá a:`:r-t tai ln contra vointei omului al bun plac a Inlocuit In tara aceasta domnia legilor. Mai mult Inch. Und se su3tine ck eutare fapt prea e important, cri cutara scandal praa e boacàn, ca sé se fi sévérait far& atirea preaedintelui consiliului, colectiviatii nu se daft in laturi pentru a exploata chiar starea de copil&rie %n care a Cázut d. Ion Bràtianu. iiD. Bràtianu, zic ei, nici nu stie despre cutare.lucru, d sa stk mai .mult la F.orica de unde dirigeaza numai politica generala a guvernului. 13ietul om e ai obosit ai bolnav.. n D. Bràtianu bolnav *tiam de nainte c& luceaferul colectivitatei a apus de mult, dar nu credeam c& sé se fi atins ava, cu dei9vêraire. Teamà ne este së nu fie si aiel o ftreü la mijloc 4i ca d. Bràtianu sá nu recurga In Imprejuritrile grele de azi la un vechiü expedient care alti data i'a reuait de minune. Dopé cum in urma atentatulul de la Opera comici, d.Ion B ^atianu, ca si' scape din incnrcittura, a pledat nebunia, estri -zi se pare cri tai prepera terenul pentru ca intr'un Viitor apropiat sé poatk pleda copilaria, rnmolismentul, prostitt ! Ca este acum aproape de copilârie nici vorba nu Incape, dupé cum tot d'a -una a fort aproape de of bunie, dar de aci pâná la complecta neresponsabilitate... mai este drum de facet ai nu credem cá viitorir sét judecátori sé se lass a fi paceliti ca j udecétorit francezi de sub Napoleon al Ill -a. X. TE LE GRAME AGENTIA HAVAS Paris, 14 lulie. Revista s'a facut bine; trup le an fost aclamase ; ceta -va strig&te de: «Tralasca Boulanger» el cite -va flueraturi s'aie auzit pe rand trecea d. Grevy, dar aceasta n'a fost de cet o manilestatie isolat& el fera tnsemnalate. Populatiuuea e calma ; nace o turburare nu e de temut. Berlin, 14 Iulie. «Gazeta Germanie! de Nord» eu prilegiul polemices augajate tn ziare asupra cestiune! de a se eti daca printul de Coburg are trebuinta de autorisatia ducelul da. Guimet; si a imperatulut pentru a accepta tronul bulgar, zice ca, daca autorisatia ducelul de Coburg este Irebuincioasa aceasta ataree de regulamentele caser ducale. Ea adaoga c& lmperatul Germautel n'are sé cotlucrez In afacerea alegerel printului bulgar de cet ca semnatar al tratatulul de la Berlin, ca el cele -falle putera mari semiiatare. Viena, 14 tulle. Delegatii bulgari vor fi primita maille la 3 ore dupe amiazl, la Ebentbal de catre printul de Coburg. Petersburg, 14 Iulie. Ziarul de est. Petersburg» reamintind opiniunea printulut de Coburg ca tntèta condi iune de admisibi itate, pentru uu candidat la tronul bulgar, este agrearea Rustei, nu crede ca printul de Coburg sé se lase a fi dus la Solin de catre deputatiuue ; cas aceasta, departe de a autelrora situatiunea, n'ar face de ces s'o complice. Ziarul crede ce. d.tce cete -va putera ar ti dispuse se sanctiontze aceasta alegere, ele ar sfarei pria a recunoaete c& aseaste n'en face de cet sé agraveze situatiunea el sé serveasca intertseie regentalor'Are n'ar cere mal bine de cet sé lasa din propriele lor incurcaturi provocend gelceava filtre puterl. In sfereit, alegerea priutulut de Coburg pare a trebui sé remera o Intreprurdere sterile a Regentee ce e pe sfereit el se poate spera ca ea nu va provoca Liure complicatiunt Entre pulen. Cet pentru ltu- Itid ea nu se va departe. de le liuia uranite de dènea pana acune. Cowstanta, 14 lulie. Impératul Wilhelm asosie azi diji inieuÇé. El a fast primat de f6milra mare- ducaa el a piecat cri aceasta la Maniait. AGENTI t1 LIBERA Pesta, 15 Iulie. «Pester Lloyd» public& uri arti of oficios In care zi e ca situdtiuuea politica e departe de a fi atat de butta precum o represunta vare -cart optimiett. Ziarul ädagaca priucipele de Coburg nu va merge la Sofia Inane te ca puteale se nu li recunoscut alegerea sa ; l?oarta nu va lue met o decisluue pëue scud cece l'alce priers nu se vor pronunta. i',ena, 15 Iulie. Din sorginte competiuta se desminte etirea ca prtnclpele Ferdinand ar refusa alegerea sa; se admite tns& ca Altea sa se va sui pe tro.i tndata dupe recunoeterea sa de cetre puler(. Pete: sburg, 15 Julie. «Le journal deSt. Petersbuurg - zice ca principele de Coburg nu se va dace la Sofia impreu ^b deputatiunea b'c'lgara de oare -ce :' a p:.: u ar face cet a co :nplic ,; L. Zia ul adsda- ogacàl.; lispust dedeare a recuuoaetl -, leer icone (spre a evita des trit die reg:nta A DOUA EDITIUNE SAI4BAT1 4 r 1.1J LIE 1887 0 APARE IN TOA TE ZILELE DE LUCRU buleera nu e =te attui de rat a provoca discordie tntre puterl. Foaea rusa conchide ca votul Sobra niei va ramène o opera sieri la Si ca nu va crea vuoi cotthplica¡,iunl. Berlin, 15 truie. Declaratiunile Jurnalulut de St. Petersburgo aunt considerate ci puné-td capét candidature( principelut de Coburg. Viena, 15 lulie. Nu se Stie tnea nimic in pr vinta ron inututul oirculeri turceeti privito re la alegerea prineipelui de Coburg, Se crede tn general ce Pourta cere nume( puterilor se -et declare atitudinea lor tn privinta alegerel. Be111in, 15 tulie. Ziarul «die Post» continua campanie tn contra valorilor ruseett. Cracovia, 15 Iulie, Pregetirt extra -ordi lare surit (acute la Ivangrad-Deml:v in pentru primirea Tarulut Care va asista la manevre. Boto.ani, 15 lulie. As'a nosple un non Incendia a isbuenit in oras. Au ars 15 ease. MA TRAPA ZLI C Am publicat in editia ânteia a ziarulut nostru de eri etirea ca o deputetiune compuse din Malaxa, Cavaliotti ei Nebuneli soseete In Bucureett spre a cere menlinerea d -lut Teodorescu In caput prefectures de Covurluiu ei menlinerea d -lui Sara ;eanu In capul batausilor din Galati. Aceasta etire trebue analizata din doue puncturt de vedere : Necesitatea trimiterel une deputatiuns In Bucure$ts cu mandatul mas sus aretat. ne dovedeete mai Intei ca coleetivietit- betauee de la fata loculut se ved to iijunul de a fi desparlitt de capetele families for ei simt nevoea se strige ajutor. Pare ca plangerile adresate Capulul Statutte de cetre d -nu Lascar Catargiu in numele Galatenilor nu sunt menate se resupe In pustiù; pare ca estiez! frica e mat mare In senul lui Malaxa Cavaliotti ei C -ie d= cât shear to ziva Când aù Post prinel asupra faptulus. Atunce se ratoiaù obrasniceete tratând membri oposi;ie de asasint, arestand victimele ei dandu -le in judecata; asta-zi aù plecat capul ei stmt nevoea se trimite deputa ;iuni spre a cere menlinerea in funs ;lune a celor amenintat. cu destituire. Aceststa spaima nu se poate esplica de cet prin dornta Regeluz de a face o data dreptate ei de a one seams de cuvintele unui berbat integru ca d -nu Lascar Catargiu. Spie a se Impotrivi hotariret Suveranulut, colectivietir aù alergat la un matrapazttc ei prost ei obrazntc; au trimis in ducureett o de, utatiune composi din cine Din dot bataue. ei un Nebunelli. E prostie se turnip In asemenea Imprejuran mete oameni cumpromle. In evenimentele de la Gela; ; e p. usare se nu gaseee un om ciusut, un um nep.,tat, ca, e se l tdce glasul pent, u Theodut escu-S .reteanu, Ce fel, Malaxa, farmosul Malaxa cu domlci,iul necunoscut, precum zucca polista locala, e um de tames In tlucureeti ca se vorbeasca In numc,e cut -va ? Ce fel, Malaxa, pe care chier administratia lut Teodorescu la asemenat cu vaga bonzi al caror domicilia nu se cuneaete, poste avea dreptul se sears alt -ceva de cat ertare pentru densul ? Cum, Cavaliotti, organisatorul bandelor de la Gala; , dat in judecata impreuna cu Malaxa ei cu ce.-1-alti pentru betaile din Mal, vine se ceara menlinerea la putere a procurorulu. care ar tì dator se is conclusi contra lui ? Nebuneli carea facut traapa cu guvernul ei a pri,nit funcjia de primar in schimbul betailor de stuns', Nebuneli care a iscalit toste protestele In contra administra ;iei ei magistrature' locale, ar putea se vorbeasca ca se apere pe Teodorescu Sara ;eanu. Inca o data e ei prostie ei obrasnicie. Inchipui ;i ve Ce! puecariae urmari;i pen tru talhirli, avend.de tovaraet un procuror ei un prefect, vedind se ceara tot e. menti - nerea la putere a tovareetor care 'ea sus - tinut ? Apot n'ar ti obraznicie ? Aga. `,.>.Cr. CE SU NT? Când valurile vremei, vor fi tre cut peste oamenii si lucrurile de azi, send per:oada ce str.batem va fi eeit din sfera agitatiunilor ai pasiunilor actualitte , pentru a intra in stet% seninà a judecàtei istorici, o problema urialte se va impune istorieului. Ce fel de oameni ali fost aceasta, de ce mobil ali fost impinat, ce ideal ail urinerit ? Si istur.cul, Incurcat ai perplecs va st t pe gêduri, privind la fignrile lui Iou Bratianu, Radu Mihai ai Stiítescu. La omul de la patru -z ci si opt si la ciuper.tile mai noi rèsárite pe trunt-hiul verhiului si putredului copan. In zadar va resfoi teancurile prafuite ale arehivelor, degeaba va cauta toste biografiile, ziarele, monografiile vremei. Nepetrunai ca Sfïnes'rl egiptean vor ramane cori - fiei colectivitatei. Nepàtrunal numai într'un caz Irish. si dintr'un putiet de vedere numai. Nepàtrunai Când at cauta sé'ti'l escplici ca oameni avi nd un ideal, urmarind o idee, visând o stare de lucruri pe care ar cauta s'o realiseze cu chi>sr pretul tutulor crimelor si tnfamiilor ce aü facut. Caci care este, unde sé gasim ala Ceva, din ce reese acea tint& obiectivà, acel ideal urmárit? Din nimic, absolut din nimic. Intreaga viata a acestor oameni este o groasnica contradictie. Pre - sentul este o flagrants desmintire a trecutului tor, faptele o totala nega - tiune a vorbelor. Revolutionari de meserie la Inceputul viete( for poli tice,afrliatir tutulor socita,ilor secrete din Europa eu teudiute subversive, vecinic insultând regii tai subminêud toate bazele sociale, ii vedem indata ce an ajuns la putere ca surit tocmai contrariul de ceeparraü. Nisi odata reaciiionar n'a fusi atât de Imbuibat de idea statului, cundus de pareri mai strimte ai mai esclusive ca dènaii. Conssrvatismul acestor anarhiati pocaiti Este o iasma a trecutului, ceva de care cotiservatorilor celor mai autoritari le ar ti rugine. Din toste faptele ai spusele for mai recente o singura idee reese ciar din choasul de idei, din inuuhereuta de purtare In cale s'eü cufundat: Sta tul omnipotent cu er ca cdtmaci. Aceasta e teudiuta, at lu urtuarirea ei se comic toate a,iaellile, tuate violent,le, tonte fora de legile. Duresc puterea pentru putere, eu ori ce pre( sai pria ori ce m jlo ter. *i in ved-rea acestur scup n g.tiv, uliuic ri'aü lesat lu pieivae; priucipi,le cele mai fundamentale, interesele cele mai suumpe aú fort sacriticate. Viitorul acestei téra este corpromis, caracterele aunt sistemttic pervertite, sarácia si imoralitatea cress, onestitatea p b'ica ai independents cetatentasc& devin din ce in ce mai rare. *t pe aceasta grama -fa de ruine nu se ridica niwica non, afara de egoismul ai de pof,ele critor -va oameni, lipsiti de scrupul, de ones titate, de ruine si de omenie. Ce fel de politic! aü fost aceatia, se va iiitreba istoricul,dupé cum ne rntrebam ai noi ? Ciud»,ti ai neinteleai daca i'am cânttri cu mèsura obit'inuita bar - batiloe, care ail avut onoarea de a se ridica deasupra multimei ai de a conduce destinele unei tari, uaor de j,,decat ;i de clasat dac& i'am pune pe aceaai linie cu trii facittorii de Tele ordinari! Cu ei mimic nu e de facut ; cadi 15 I3ANI NUMEFRUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PR.MESC DIRECT LA ADMINIS TRATIA ZIASULUI La , !arts : la Agenee Navas, place de la r.,ntrsc R. Agence Libre, rue Notre Dante des r'ictoires so, ( Place dc la Bourse) peutrn Paris, Franela, Germania, Anstro- L'ngaria, Italia si tarea Britanie. Anunciuri pe pag. iV, linia 3C hani, anunciun si reclame pe pagina treta 2 lei linfa 50 B. UN NUMER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Pista Episcopiei. No. 3. nimic nu -i InspàimAnta. Nier de ideile for pe care le -afi compromis nu le pasa, nici de judecata gene - ratiilor viitoare nu se Ingrijasc, nici de soarta térei for primejduite n'an hab tr. Dupé cum a zis Mill, ce sP face unui om care vrea mai bine sé fie un pore multumit de eât un Suarat nefericit ! ? In lupta contra for tot d'a -una desarmat , dncâ te -ai incerca sè -i tr t ,zi alt -fel de cet ca pe niste tâlhari buni de ocnà. Un conservator. l'OLITiC.1 NO.ISTR.1 DIN AFARI RUSIA D lea politica nesincera ai tndoelnicä pe care guvernul nostru o are fati eu puterile streine, n'ar avea alt rezultat, de cât de a ne induce In ero ire despre scopurile sale finale, ar fi deja Indestul pentru a justifica nedomirirea si temerde noastre, and ne gândim la situatiunea plina de primejdie In care se alla Europa Intreaga. Dar rï;ul nu se opreste aci. Lealitatea si buna credinta nu aunt numai Io viata privata, dar mai ales In relatiunile Intre popoare bazele or -cerei bune ln ;elegerf, mai ales Când este vorba de o ¡,ara mica ca a noastre;, Incortjurati de imperi[ puternice. Romilnil an memoria scurta. ai nu 'SI aduc amiate de faptele din trecut, nu 'ei maI aduc aminte ca in grele Imprejurarf,cari seamana eu atele deastázI, guvernul d -lut Bratianu a urmat deja odata o asemenea politica echivoca care a avut deja un resultat nenorocit. Parasitl de toata lumea, umiliti de fostul nostru aliat, am eatt atirbitf dintr'un rezbel unde fusesem Invingatorl. Timpunie de asta -zi seamana mult cu acele dinaintea razbeiulutde la 77. Care este situatiunea noastra, care ne surit amicit,care ne sunt duamanil nostri? Procedarileaacunse ai inquisitoriale care caracteriseaza guvernul nostru In politica sa,nu rie permit a t ;ti ceva pozitiv. Mesagiele tronuluí sunt singurele indicn dupe care putem gliici intentiele guvernului. Dar ai aci suutem inaelatt. In ultimul seti mesagiü M. S. Regele ne -a spus ca guvernul stil lntretine relataunale cele mai cordiale ca toste putente. Errare, caci iata un imperiü puteenic, cel mai puternic poste dintre vectniinoatri cu care gu.ernui nostru numai relatiunl cordiale nu are. lutr'o serie de articule pube cate fu «MoskowAkie Wteuotnoiti» a care a redactor -aef este 1d. K,tkof ai a cerda situa tlune In lomea slava este destul de eunoseuta, guvernul a lost ataCat lutr un mud care tau:uat Dlne- vuiturnu ponte ti. r' u votm akutscutadace. öprecieleiefoieI a uoe suat In tot -d'a uua drepte eait daca ne convine noue rom&uilor sé prlmim de buffe cuuclusiuu,e la care ajuuge d. K,,tkuf. U. Ka,kuf vede lucrurale dru pun,;tul de ve,1e,e rusesc, meuirea uuastra e a le veuea dal punctut de vedere rouillal. Nu auutem tot - d'a una de acorte. Dar este Iuvederat ca suut uncle primej,lii care ne aunt comune Ruaiel ai Itomànie,;avem aceaaI bise,iaa, plia urmare anclas duaruan In propaganda papistaae, care tocmal pentru not Romanaí este piba de prirnejdre. Mn avem Inca un alt duaman cowua : invazta elementului germen. El se presinia suo dfertte forme, mai laréta suie forma judaismului, caruia asta zi deja a 10 -a parte a pupulatlunet noastre este supusa, apoi sun torma unei eX,ilodtattuni economice sistematice. Eata prin urmare deja doué puncte itnportante comune ai credem ca datorim oare -care recunotatinta oamenilor, cari aü z3tiut sé faca se reasa aseste legatura comune ai se intereseze un amperiü mare la luptele crIncene ce avem a sustine. Dar poate ca guvernul ne va responde Ca nu este In obiceiul lui de a intra 1q

APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....
10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....