Views
5 years ago

CE SU NT? - upload.wikimedia....

CE SU NT? - upload.wikimedia....

elatiunï cu popoarele

elatiunï cu popoarele si cu jurnalisti, cA or!-ce ar scrie foile ruse, relatiunile noastre cu guvernulRtas ad rimas cordiale precum aü fost fiaint'e. Eroare si aci, si nu lipsesc probe pentru a o dovedi. Nu vroim se vorbim de atacurile mat mult saü mat putin violente a foilor guvernamentale fie in contra Rusiet, fie in contra persoanelor oficiale rusestt acreditate pe 1&nga suveranul nostru, cu toate cA ele dovedesc spiritul, de care sunt condusi guvernantiI nostri. Dar avem tnaintea noastrA jurnalul Le Nord, a caruia legaturt Cu cancelaria ministrulut de externe al Rusiet sunt cunoscute. Este imposibil ra a_- . ab Si- .,.nyuuea, aceastA polemic& a contri - buit a tnvenina lucrurile. Cuvintelor din Mesagiul regal not opuoem faatele brutale,cart trebue se ne Ingrijeasca Cu at &t mat mull, cu cat situatiunea este mal primejdioasá si ca un timp foarte scurt ne desparte poate de o ziocnire generali. H. B. CRONICA REVIZUIREA CARTILOR DIDACTICE Cu prilejul Impartirei premiurilor la scoalele secundare de b &eta, d. ministru al instructiunei, a rostit un discurs foarte important, to care a propus revizuirea mai a tutulor cartilor didactice. Numai In urma unei asemenea revizuirl cartile vor putea 8 Introduse In acoala. Modificärile de fAcut sunt urmatoarele : In Istorie. Se va prevede cA is- toria contimporan& a Româniel Incepe numal de la descalicatoarea a treia, adicà de la suirea pe tron a ree!u! Carol I de Hohenzollern. In Istoria sacra. Se va rectifica minunea de la nunta din Cana Galilei In anteles ca Christos, la sflrsitul Cinel, n'a prefacut apa In vinul cal mat bun, ci in bere de Opler saü de Luther. In Chimie. Se vor exclude toate chimiile Introduse piva azi In scoli si se va Introduce Chimia cet&teanulul Andronic, autorul apei de aur. in Cosmografie. Teoria lut Gabled cum ca pamêntul se Invirteste Inprejurul soarelul, Hind cu totul falsa, trebue suprimatâ imediat, de oare -ce d. Sturdza, cu ocazia treceret sale pela minister a constatat cA pamêntul se Invarteste Imprejurul Berlinulut. In Zoologie. Pentru a face un mie hat &r colegului saü de la justitie, Cal - nnul Eugenie St &tescu, clasificatia ani - malelor va fl modrficatti. Asa dar ani - malele cu sdnge rece nu vor mat fi clasate printre animalele inferioare. In Fizicá. Pentru linistea guvernulut, ministrul scoalelor a descoperit cum ca Fizica mirte ctnd declare c& FOTTA ZIARULUI «EPOCA» A. MATTHEY (22) (ARTHUR ARNOULD) C R I M A DE I.A CRUCEA ROSIE PARTEA I. TIRIUMFUL LUI IU DA VI Am gayal pe unu 1 Se uita de sus la ceI c &tI -va curiosi care se oprise In drum si care 'I priviaü cu oare -care respect. De altmintrelea sé Linea foarte bine pe calul set) alb, cu care contrasta roeeata obrazuluI sea produsA prin Intrebuintarea bêuturilor tart. -- Uite -te bine la omul acesta, relu& Zelia cu un accent de amenintare sel - batica, ulte -te bine la dénsul. La cine ? Intrebi Abric. Cel de colo, c &lare, In fruntea ce- 1or- l'alä. Cel mat bêtrên I Da... Ea bine, e un general. A !... e general acum l... Nu'l re- %Mett I vidul absolut nu poate exista. In flzicele viitoare se va prevede cá vidul absolut exista In natura si ca dovada se va da faptul cum cA tara a fâcut un vid complect in jurul opozitiunet. In Literaeurä. Ca modele de literatura se vor preda In $coale urm&toarele bucAti: 1. Discursurile parlamentare ale d-lui Ion Br&tianu, 2. Actul de acuzare al d-lui Dimitrie Sturdza contra profesorilor 114ârzescu, Tzoni si Pastia, 3. Pasol ei Temenelele luI Ulmeanu, 4. Intreruperile, ideurile si naturalizmurile conulul F&nicA Bellio, 5. CärEile lui Radu Mihaiü etc. In .4ritmeticcl. pânA acuma tn Aritiunarea, substrae- , vrtirea sunt cele ,.mple. De ast&-zI actia va fi consideoarte dificil& ei melreia un culectivist, mat Matte onorurI . deumitat,i. Ect., etc., etc. Cu asemenea c &rit credem ca se va forma o viitoare generatie mat slut& chiar de cat slutul ministru al instructiet germane. Radu Tandärù. INFORMATIUNI Aseará colonia franceza din Bucurestt a serbat ca In fie -care an aniversarea lui 14 Iulie. Estimp serbarea a fost tinutatn proprietatead- IuIClouard, la Filaret. La 9 ore, peste 200 persoane erat) Intrunite la Filaret, unde sosir& dd. de Coutouly, Cachet si Patenetre, ministrul plenrpotentiar al FrancieI si secretaria legatiunei, salutati de Marser lieza cantata de o muzica militara. Cu d. de Coutouly era ai d. Vlassov, secretar la legatiunea Rusiet in Bucuresti. Programul serb &rei era urmatorul : la 9 ore, colonia oferea un vin de onoare legatiunei; apotincepea balul, Intrerupt la 1 dupe miezul noptet de un supeü- banchet. Indatá ce sosi d. de Coutouly, cupele se umplurá de sampanie si ministrul FrancieI, sosit abia de la Paris unde fusese in concedili, tua cuvintul si zise Intre altt.le c& impresiunea ce d -sa a adus -o din Francia este din cele mai tmbarb &trtoare pentru ori -ce inima franceza. Guvernul republicel este hotarat a nu se departa, Intru c &t II va fi 1n putint &, de politica de pace care 'I a reusit atât de bine pâne asta -z'. Dar pentru a ajunge la acest rezultat, dinsul se prepara la o Iupla eu at &t mat crâncena cu cât va fi mal mult am&nata. in armata in special si chiar In tosta tara, d -sa a constatat acca ardoare linistita, acca poftä serioas& de munca prepara toare a victoriilor sigure si fructuoase. De aceia, d. Ministru redirá toastul sed acestor doue lucrurr In aparenta atât de contradictoril, dar In realitate atât strtns legate, pace! si armate'. Dupe alte doue toasturi de rigoare adresate d lui 1. Grevy si regelul si reginel Rom &niel, d. Ministru al republicel franceze ceru voie se bea seuetatea unui prieten, unul strain, singurul atar& de cata -va românt care cinuse se asiste la o serbate a FrancieI. D -sa nu va numi e acest prieten, nu t va apune niel nafonalitateanict titlul caci ar fi de prisos.Sistrabat &ndlumea care 'I Inconjura, d. de Coutouly se duse se Inchine cu d. Vlassov, care se tinea Intr'un colt al salonulut. Strigate puternice, repetate si unanime: Tr &isca Rusia ! traiasca amica Francieï ! isbucnira din toate piepturile. Serbarea a reusit pe deplin. Balul a Cum as putea sis'I recunosc ? Nu l'am vezut nict odat &. Adeverat... Dar et) l'am recunoscutlElel Cine, el ? Of t,erul care a intrat In casa lui Raimund, studentul, In resptntea de la Crucea Rosie. EI 1 Omul care a lovit pe mama mea cu mAnuchiul sabiel... pe mama mea care plângea ai se ruga la picioarele lui El! Ucigaaul care a tras eu revolverul In fratele met) ranit, far& arme, pe and acoperea eu capul sea pe acea caret dáduse vista ! El 1 Miyelul care comandasi care a ordonat se se face mAcelul... care m'a facut orfani!, care mi'a pus In initial durerI ce nu vor trece nice: -odata ! Abric, uit&nd sl &biciunea sa, Incerca sa se ridice, se sera din tra sur e. Zelia Il retinu. Opreete, zise ea, ee vrel se faci 1 A ! m8 Intrebt ? Nu... Mie 'ml apartine, raspunse ea ancet mat mutt intentiunel vêdite a tovarasulut et de cat cuvintelor lui ; nu art -fel trebue se fie pedepsit, si nu ast fel vet putea ajunge la acest scop, Abric. Este slab si far& arme. El e ocrotit de sute de oameni Inarmat'. Trebue se stim macar numele lui, unde locueste, zise Abric. EPOCA 4IULIE fast din cele mat vesele Si ahia la 5 dc dimineat.ñ eel mat x ost.eniti se hotartra a pleca. Ni se serie din ttusciuk c>i nimeni in Bulgaria nu erede cá prin_ tul Ferdinand de Coburg va vent se ocupe tronul. Declarat.iunea Gazetei de Coburg relativá la consimtimêntul sefulut casei ducale pe care printul Ferdinand nu 'l a dobinditsi niel II va dobtndi, este consideratá ea o dovadâ sigura cá Germania nu va recunoaete alegerea fácuta de marea Sobranie. De aceea entusiasmul care a domnit in primele zile a fäcut loe unei man descurager:. D. Mantof, prefectul Rusciukului, intrebat de corespondentul nostru ce crede despre situatiune nu s'a sfiiit a rêspuude cá de si nu a primit niel o comunicatiune oficialá el nu crede in venirea printului de Coburg ci cà Bulgaria trebue sé se astepte a treceincá prin mari greutàti mainte de a vedea restabilitá sta rea normalà.x Mai multi prefecti de judete se gàsesc in capitala, chemati de d-nu Radu Mihai cu care ail dese conferinte. Se zice cà obiectul aceator conferinte este pregàtirea viitoarelor alegeri de care ministrul de interne a hotàrit sé se ocupe ineà de pe acum. X Am dori sé tim cum ts' procurà mirristerulde resbel insemnatele cantitáti de pânzá trebuitoare armatel pe fie-care an precum ei articoìele pentru culcatul soldatilor. N'ar putea d. Cera da se ne dea oare-care lámuriri In aceastà privintá si sé ne punk In positiune d'a judeca pâná la ce punet sunt esacte informatiunile , putin favorabile administratiunei resbelului, ee priimim din alte parte`' x Se zice cá de la Constantinopol d. Ferikidi nu se va mai duce direct la bái In Frante, ci va veni mai intêiü in Bucure$ti pentru a da seamá de rezultatul misiunei sale. Se zice asemenea cá, împreunà cu ministrul nostru al afac,erilor streine, va sosi In Bucureett Sir White ambagadorul Marei Britanie' pe lângà Sublima I Yoartà pentru a indeplini o insárcinare a guvernulu' sêii pe lângà Re- geie Carol. Darn aceste elan sub rezervà, mijloacele d'a le conrola lipsindu-ne. Erì, la distribuirea premiilor la Asilul-Elena-Doamna , d-nu Mititä Sturdza nu a vrut sé lasa sê treacá o aya de hunà ocAzilrne de a spune o... murdärià. Fárà a se ocupa càtuei de putin de cestiunea studiilor, d-sa nu a tratat de cát pe aceea a disciplinei, si a zis cà «va eti el sé impedice pe tinerele institutoare de a eei din Asil ori- ei And pentru a merge ori-i,i rende. r, Vorba ceje : cine s'a fript cu pàsatul suflá si in piftiá. ACTE OFICIALE D-nu G. Piersiceanu e transferal prefect la Mehedinti in locul d-lut Ghelmegeanu care trece la Gorj. D-nu Niculae FAgArASanu, este inaintat la gradui de inginer cl. I-iu si d-nu loan :kpostoleanu la gradui de inginer cl. Vom alla aceasta eu ueurinta... Nu'I greü se gasesti pe un general la Paris. In timpul ace' convorbiri talea redevenise Tiber& : regimentele 'at reluase mersul si generalul disparuse. Zelia se plea din nod la oblon si Intreba pe birjar care se pregatea sé piece : Ce Bunt soldatil aceatia ? Sunt niste regimente din tabara de la Satory care se Intorc dintr'o plimbare militará. Aurt zize ea Intorc&nou -se spre mecanician ; e In garnisoanä la Versailles... Il vor regasi and vom voi. Tênera femeie ¡Area aproape lini - tit& acum. Paloarea disp &ruse de pe fata sa, care se rumenise ; si ochii sal numal prin strálucirea tor, ar &tat) tulburarea inimeI sale. 11 vom regasi I voi regAsi et), o 1 da 1 relu& Abric eu t &rie. $i aceasta In curênd... ei ti'l voi aduce ei'l voi omori sub ochi d -tale ca pe un boli ! adause el, scuturIndu -si pumnul groaznic. Abric, 'ca aduci aminte de ultima noastra eonvorbire ? E aieea *i colosul se love peste inima, apoi peste frunte. Atun4 n'ai uitat ce mi -aI fAgaduit ? De sigur... Mi -at fagaduit ca me vet asLulla. Asa dar nu vet face nimic fare ordinul If -a, to cnrpul de conductor[ inginerl civil! at statului. Ministerul linancelor public& to ('Monitoru» de azi No. 71, romptul prnri. riu al r,rereftiulter p" 1,S86- 1887 . DINTR'0 ZI INTR'ALTA KAMADEVA i) Credem a face o deosebitá plácére cititorilnr nostri publicárd dupa Conrorbirile !iterare o poesie noué a marelui poet Eminescu. 1 Cu durerile iubirit Voind sufletu -'mt se '! vindic, Lam chemal In somn pe Kama Kamadeva, ¡cul indic. El veni, copilul m2ndru, Cdldrind pe -un papagal, Attend Itmbetul fdlarnic Pe -a lut bute de coral. Aiipt are, tar in lolba -t El pdstreqd ça sagetl, Numa[ fort inveninate De la Gangele mare!. Puse -o /!oare aluna ta arcu -'t, Me lori eu ea tn pep!. Si dealunct tn ore -ce noaple Plan pe palul mea deslept. Cu sageala -'1 o!ravita, A sosit ça se me certe, Fiul cerulut albastru S'al iluZiet deserte. M. Eminescu. DIN STRAINATATE AtAtari franco - germane Simtimêntul public tn Germania lat& de Francia a devenit eu totul vr &jm &aesc. Faptul cA Nordd. Allg. Zeitung, organul acreditat al principelui cancelar, reproduce atttárile preset radicale franceze, este u (lovad& c& se la act despre ele tn cercurile dirigente a le Germaniel si cA starea actual& a relatiunilor dintre ambele térl este din cele mat serioase. Am &r &ciunea produsA in Germania, de necuviincioasa tratare a Germanilor in Francia e atilt de mare in cât niste represalia ar li primite cu mare multumire in Germania, cu toste c& dupé cum asigur& oticiosul german, chiar escesele din Francia catre germani, nu vor putea produce ii violare a ospitalit &tee germane fat& de Francia. Pentru c &, din norocire Arma statulut german se alit in niste mâini stat de puteroice, destoin ice si prevéz &loare, in cAL este de sperat, cA Germania nu va fi nevoitá a réspunde orovocätorilor franceze prin aceleast mi,jloace, primind lupta ce i se olerá. Cu toate acestea, increderea in politica imp&ciuitoare a Germanici, trebue së tie mat mare tnFrancia de at parease arata; act, de se voratinge Iimitele in cartva fi pus& in in cestie pastrarea p &cel cu salvgardarea demnit&tei Germaniel, trebue sé se stie cu sigurauta, cA atunct ori -ce consideratiuni vor fl Inláturate. Ziarul parizian La France, a publicat zilele acestea o scrisoare generalulul Mesny pli- I) Kamadcva este in Mitologia Indica zeul am() rului. Tatal sèù este Cerul, rar Masca -sa Ilusia. In figurare se infatiseaza tot -d'a -una calarind pe un papagal, cu un arc facut din trestie de zahar, coarda arcului formata din albine, lar sagetile din florile trandaflrii ale arborelut Amra. descoperirrea I .. NoI dol suntefm d Muleti me tumesc Pnti gâitor... ..,. 'Jr ;, mulm&n- nA de ofense contra Germaniel, despre L. . merile ce a incercat Intro cál&torie p-1 Lorena. Organul guvernulul Alsatiet si Loren ', vorbind de aceastA scrisoare face sé rei:[ r dovada din acea scrisoare despre extra - ordinara ribdare a autoritetilor germaa , cari permit unor asemenea persoano ;t tntreprinde uneltirile for prin linuturtgt rmane. Pe viitor ens &, guvern&méntul p:.0vincielor imperiale, va observa o necl i rt tit& aspri me asupra permisului de petree a Francezilor. > tilt scrisoarea generalulut francez cAt comentariele eu care o tnsoteste click:-ut alsaso -loran caracteriseaz& indestul si timintele dominante din ambele p&rtt. Cestiunea bulgara in presa rus a. Petersb. Wiedemosti ocupe'ndu -se de cr -,tlunea, pentru ce to Februarie trecut :t lost tnláturat& candidatura printului do Coburg, dac& acceptarea sa, contirma -ere Porter, cum si recunoasterea de puterlo europene nu era nict pe atunct indoelni t, respunde in chipul urmAtor: Mal mtr'itl, pe atunct Septenatul In G rmania nu era votat si tnt&rirea armate[ germane nu ajunsese o realitate; si al doilea, in capul Franciei sta un miu'ster de a cerut hotarire nu se tndoia Europa.... Rusia este acum cu totul libera si farsa din Tirnova nu o va sili de a' -I schimba pozitiunea actual &. Politica tl,i asteptare, care la inceputul crizel a v1t &mat oare -cum Rusia, este acure fart îndoial& cea mat avantagioasA. Nevoje Vremja, fati de primirea alegerei de cAtre printul de Coburg, sufl& po fat& in fanfara resboinict zie &nd c&: l'olitica Rusiel este din noir in fata dileniei de a p &r &si eu totul soartel sale Bulgar .t or de a o sc &pa de o cucerire pacinicá din partea Austriel. Rusia trebue sé fie acum gata la mésu, i extreme, de oare -ce pare ca e provocar 1 la aceasta. Trebue prin urmare sé se pry gateascA de rézboia, fard a sl economi i puterile si resursele, si a nu scápa din ve dere pe inamicil set Jocul politic nu e tnc& sflrsit, dar e deja atilt de tncurcat in cat trebue sé se albe In vedere extrera tatea. Candidatura printului de Coburg, es'e o treabt tntocmitA tntre Austria si Germania; si cum se pare, Turcia is parte la :t - ceastá intriga. Totul era preg &tit de m i mainte si se stia et printul de Coburg . t primi alegerea. Sli'rsind, ofrciosul crede totusl, c& rc : sita printului de Coburg in Bulgaria va :i o satisfactie moral& tndestulttoare pent; :t politica. Rusiet, in care caz sarcina dip! 'matiel ruse va fi foarte usurata. UN PROTEST Se tie et t1. B. Florescu si -a vez :t In 85 refuzatA o catedra ce luase la cr n curs. De atunct catedra remane vacantA. D -sa ne trimite acest protest ce a adresat d -lut Sturdza, In timpul ultimului concurs pentru aceasta catedra, concurs care de alt - mintrelea n'a avut efect, concurentul, d. Pandele Ionesc, find refuzat de comisiune: Uomnule Miuistru, Ca in precedentele ori and a fost concurs peutrlY catedra de limba l'rancezA die la gimnasiul Mittat Bravul, via si acur..Ia sé-mi fac datoria de a protesta in cont: :. punerit la concurs a acestet catedre, si d a vé ruga sé bine-voiti a-mi recunovftr: dreptul mea la aceastA catedrti, pe c:tre meli si numal acea ce-ti voi zice et) se fact, nu'I ara ? Abric d &du din cap In semn de supunere. Nu trebue se'1 dam vr'un prepus... nu trebue se'si Inchipuiasca ça cine -va 41 p &ndeste. Ce al de gând zé fac' ? Nu stili Inca... Dar sunt multi ani de când astept... voi sta se mai aatept anca un timp... nu me voi gr&bi de loc. Trebue se fie pedepsit, dar se stie pentru ce... si prin cine a fost pedepsit. De altmintrelea nu'í el singur, nu't el chiar cet mal mare vinovat... El n'a fost de cat instrumentul, bratul care a lovit... Da, este ai cel'alt... trádatorul 1... El statu cat-va la indoiala, o prii, apoi '' zise cu o voce care tremula putin : Mi se pare ca t'am purtat noroc... si c& soarta vrea cu ori -ce pre se riai unease& cu d -ta ai Cu familia Marion a caret nume II Invoc de c&te -ort r;. simt slab, descurajat... Asta a fast talismanul met)... Odinioare. me sinrteam singur ! Acuma nu mai e ara nu mai am nimic de cerut, de vre :u; ce pot se il fili folositor la ceva, pot s. te ajut In Indeplinirea datoriet d -t:ile, d -soar& Zelia... A I me iarta, d -n. , voiam se zic ! Tacere l... am sosit la mine... A u Visit pe unu Abric ? Vom gasi si pe cel'alt, d -nA Poate '1 voi putea cunoaate prin el. Cum asta ? - *tiü et) ? Se g &ndi un moment, apo.1 relu& mal tneet : 0 fi stiind cine i -a dat ordinul... Cunoas}te poate pe cel'alt c;um 11 numesti d -ta. In &dover, se poate. Tr &surs se apropiase de! Fontenayaux- Roses. O s'ajungem In ..drênd, zise Zelia Intrerupánd tacere,, care tinea de c &tva timp. LinistelAcuma ; nimerl sa nu ghiceasca In .'e nostri 1 VII Ivirea a doua probleme Cum ? Abric, prietenul nostru e acolea? striga Julea Durandea, cAnd tan ceas mat târziü, aft& Intorc &ndu -se acas& Intâmplarea cu miss Black ai instalatiunea lui Abric In casa de la Fontenay- aux- Roses. El fusese aeezat tntr'o odaie bun& In care, lutins Intr'un jet, lucrätorul siS lasa In prada slAbiciunet ce'l pricinuia, atar& de sguduirea ce o simtise c'r zAnd, toate emotiunile prin care t; cute. (Va urme)

am obkinut'o la concursul de la la lanuarie i 885, de vreme ce ei comisiunea examinatoare ei Consiliul Permanent mi- adat'o, de vreme ce d- voastr& nati easel concur - sul publicând motivele, ci v'att multumit de a pune aceasti catedri din nee la con - curs. Am cu respect onoarea de a ve pune vedere ce procedarea d- voastr& este to despretuitoare a dispositiunilor legit, f &când ilusorie institutiunea concursurilor, precum ei de a ve reaminti ca d- voastr& nu -ml puteti opune cumulul, de vreme ce d- voastr& ate dat tnei -vé, tn aceaas limp când mi -ail refuzat mie aceast& catedra, o a doua catedr& d -lor Stre,jan ei C. Dumitrescu care mal posedate una, fapt ce Vain pus tn vedere lntr'un protest anterior. De rtndul acesta, am asemenea onoarea de a ve pune cu respect to vedere c& nu -mi puteti opune termenul de doul ani. Articolul legit priveete pe profesorii ce aù functaonat deja, ei chiar de s'ar crede c& s'ar putea aplica aci aceast& dispositiune a legit, s'ar greei, d -le Ministru, flind -c& eí1, cu tot dreptul meü, nu me puteam sui pe catedr& fir& agrementul d- voastr&, si (find un principiu de drept c& sita este suspensive pentru ori -ce pre - scriptiune. implinindu -mi aceast& datorie, domnule Ministru, va tncunoetiintez, cu tot respectul ce ve datoresc, cß, mentinênduma In dreptul meet, imi resero facultatea de a c&uta recunoaeterea dreptului melt unde ei and voie' g &si de cuviint&. Bine- voici, domnule Ministru, a priimi asigurarea adâncel mele consideratiuni. B. Florescu. DIN DISTRICTE PRAHOVA Filoxera, zice Democratul dinPloieeti In dealurile cu vii e] -a lust sborul sub forma sa de mica musculitá. Observa toril o ved prin casete peiajenilor de prin vii, In care ele se prind In miecarealor. Ceit pentru mesura de combatore a flagelulul, nu se mal vede nimic din partes guvernului, afar& de tmplinirea contributiunei impuse, a cate patru lei de hectar, chiar el asupra vii - lor ce Bunt deja filoxerate al distruse de inserta. Nimenl numal intelege uti- Jitatea 8cestel contributiunT al mesura nedreaptá si fare cap&téiü d'a fi pletita el de catre coi cu vide distruse 1 BRARA Consiliul general al acestul judet este autorizat a se pronunta in actuala sa sesiune extraordinarA asupra pro punerel f &cute de mai multi consilieri judetieni de a se destlintaatelierul profesional de fete si a se infiinta in locu -i o coal de meseril pentru báett. COVURLUIU In Galati a aperut un nod ziar septemanal Valurile Dunärei organ liberal independent, care anuriti dupe o pozit1vá informatie ca la Septembrie viitor ya reapare ziarul conservator Po,'la. Asupra tripotagielor colectivista din Galati Vocea Couurluiului serie urmátoarele Pasa de Tecuciü seaflá In Bucureati de 23 zile. Achiematacoloped -nii Hagi Nicola , Malaxa, Codreanu, primarul Nebuneli si A. Radu. Toti au plecat din Galati In seara de 30 lunie. Iert i Iulie s'aü presentat la minister d-nil Hagi Nicola Malaxa, Codreanu gi Radu In frunte cu paga de Tecuct. Acolo ad pus la cate situatiuneapolitic& a Galatulul, cum si cestiunea res - cumpêrarit obligatiunilor financiare, In cestiunea egourilor. S'a regulat se profile de vacant& al de lipsa unora din membril principal] at opozitiunel din consiliul comunal, dual in stráinstate, spre a lua votul consiliului in aceast& cestiune. S'a pus la cale si modul solutiunil, care In 10 zile s'aü angajat sá o dea gata. Avisám dar spre atiintá pe cetateni al consilieri ce surprisá li se prepara. 1LASCA Cu ocaziunea ploaiel partiale de la 15 lunie curent, In comuna Magura a cázut si grindiná, care a distrus 448 pogoane grad ale locuitorilor, din care 215 arate pe mogia acelel comune, lar restul pe 233 pe moaia Urbeasca din judetul Teleorman; 523 pogoane porumb tot ale locuitorilor din acea comuna arate pe mogia Urbeasca si 185 pogoane grail ale arendaailor arate pe mogia Magura. FELURIMI LARACTERE FE`1EESTI. DOué procese sensationale aù scos la iveal& din noù, ciud&tenia caracterulul femeilor la osebite neamurl. In eel d'tntéiü proces, petrecut In Germania, se trata despre u lemaie gilsita cu capul zdrobit, ei care muribunda denuntase de ucigae pe birbatul séù; pe care cu toate acestea, judecata l'a dovedit cu totul nevinovat. in cat, nu se etie dac& femeia a voil sé'71 rézbune pentru v'o infidelitate a sotului ce 'i-ave- Rit tn cuget tn momenlul and era sé'e1 dea sutletul, ori dacb a mintit de geaba. In al doilea caz, tin proces petrecut to Francia, este vorba de un ttnér de bun& conditiune, care tubes o var& frurnoas& pe care tnse nu o putea lua to c&s&torie din cauza s&r&ciel. 0 alle verisoar& bogat& se amorez& de ttnér cu care se si logodi. Dar logodnica cade bolnav& de moirte ; ei cu un ce s mal 'nainle dea'gi da sfireitul spune p&rintelu el, c& logodnicul e un om dP nimic, un pungas ch la vézut furând inelul de briliant al mainei sale, adâog&nd : plâng pe biata mea vare, de se va marita ru .acest urn ! Dup& care moire; ei inelul de pret negAsindu-se logodnicu fu acuzat de tlotu'. Upinia public& 'I acuzi cttivt c& e omorttorul logodnicel sale, pe care a otrivit'o pentru e& prin moartea acesteia venea la moglenirea averel verieuara cea saran ! ln sfêrgit autorilatea dispune desgroparea reiwsatel spre a se face disectiunea legal&, asupra c&reia, se g&si tn pântecele moarlel inelul de brillant ! Logodnica murihund& tnghitisehriliantu, spre a dacrez&mênt acuz&rel ce aducea logodniculue, pe care 'I iuhea cu tnfocare ei a 'I tmpiedica ast-fel, din gelozie, d'a se c&s&tori cu cea-lalt& vara. Este de observat la aceste doué eroine, c& franceza este cea mal ciudat& ei dramatic& criminal& ei aceasta vine d'acolo, ca franceza e de o natur& suporioar& cele] germane. ALEGERI UNGURESTI. Gazeta Transitvaniei povesteete urmatoarea istorioari petrecut& la cele din urm& alegerl ungureetl : in sala, In care se f&cea alegerea de deputat a cerculul It electoral din Clusiu, a intrat un Ungur neaoy, cu mustatile r&sucite. Preeed`.ntele l'a tntrebat : »Pentru cine voteziY« »Pentru Dumnezeu«, réspunse Ungurul. »Dumnezeu nu este candidat«, zise preeedintele. »Nu ?« replica. cu mirare Ungurul, »atuncl n'avem la ce mai sta de vorb&«, ei cu aceasta eei din sal& supérat. Asta o spune »Kolozrvar«. Faptul tns& e caracteristic. Bietul ungur s'a convins. c& singur D-zen tl mal poate sc&pa de miseria si c& numal lui i-ar mal da votul, dac& cu putint& ar fl.» STIRI MAR UNTE Neingrijire a munieipalitatei. Dac& Municipalitatca e In adever silità sé lase canalur;le deschise tun] intregi de ce nu ia m &car mesura pentru a inl&tura prime,jdia pr rmaneut& ce aceast& stare de lueruct constitue pentru trec&torl. Niel un felinerael nu se pune noaptea pentru a preveni pe lume de feinta canalului, nici un podet mal solid nu se pune la locucile de t.recere. Asear& toc& pe strada Sf. Apostoll, d. Archimede Popescu, locuitor de pe Strada Morfeù a cázut In canal ránindu-se foarte gray la mal multe part] ale corpulul. Accident. In nici o tar& din lume nu se intempla atâtea accidente pria imprudenta conducálorilor de trâsurl ca In tara noastre.. Nu e zi In care se nu avem a inregistra macar un asemenea accident. Erl Inc& trásura unui rachier a c&lcat pe o Pelita de vr'o 6 aril, litca until c&r&midar dupe eoseaua Colintinel. Sermana copal& a fost dus& tntr'o stare de plans la domiciliul párintilor sal. Ca de obiceie couductorul frisure] n'a putut ti arestat, nici un agent de politie ne atlându -se prin prejur. Convorbirele liberare de la l -ù lulie coprind urm&torul sumar : Schiller Maria Stuart (actul 3-a,i trad. metric& de Jacob Negruzzi. Wilhelm de Kotzebue Lascar Viorescu, trad. de A. M. Eminescu Kaimadeoa. Dumitru St&nescu Obiceiuri la Bobotézá. Cervantès Don Quijote de la Mancha, trad. de S. G. Vàrgulicl urmare). Ciru Oeconomu Licusta ( poesie,. Veronica Micle Scrisoare lut X (poesii,. Bibliografie. Corespondenta. Cafeneaua lui Ogrezeanu. Am vorvit deja to mai multe rênduri de aceast& cafenea care serva de toc de Intélnire celor mai primejdioel pungael si chiar de locuinta unora din el. Am spus cá pro - prietarul acestel cafenele find protegiat decomisarul Rtmniceanu, nu vrea sé aibe. niei un habar de reglementul de politie, aea c& stabilimentul sae este zi si noapte teatrul a tot felul de scandalurl. Locuitoril din vecin &fate, mal ales aces din calea Rahovel, din Strada Antim ai din Strada Libert &tel s'aù plans de nenumérate on chiar la prefectura polities de neajunsurile ce sufer din causa clienti'or lui Ogrezeanu dar n' &ù dobêndit nici u Indestulare. Trtntit de cal. Azl, pe calea Plevnei, d. Nicolae Janides a fost tr&ntit de cal aea de rée' In c &t a remas far& cunostint& ei a trebuit se fie dus to aceast& stare la domiciliul see. Calul a luat'o la fug& ei nu a putut fi pries de cat foarte departe de locul accidentulul. Ars eu plumb topic. Un biet tuera for ocupat la aeezarea tondu ;telor de api pe strada Dudescu, voind se ridice de pe foc un cazan in care se afla plumb topic, cazanul li a sc&pat din min& ei plumbul s'a vêrsat pe amando& picioare. Nenorocilul ei a fácut arsuri oribile ai a trebuit EPOCA i IULIE s& fie dus la spital intro g'av&. stare foarte lara4i un cAine turbat. Trei perseine, t+lteanul Ghika sacaQiul Ridu Tiganu çi un functionar al c&rui nume nP scapa, aft fost muecat] er1, pe strada 13 Septemhre, de un câine turbtl. Cainele a fost Tm,iuscat de un m&I&ier dar locmai tn apro;iiere de Cotroceni. Din norocire ìn lungul sae drum p&n& a 'olo n'a ruai m ',cat nimenl. Incercare de sinucidere. Marin Solcacin, dcmiciliat pe eoseaua Stefan cel mare, a tncercat azi dimineat& sé se sinuctda cu On revolver, dar tocmal pe and lei apropia beava de piept a fost surprins de un frate al seo care 'I a tmpedicat sé traga. Furios d'a fi font deranjat Marin s'a repezit asupra fr.telui sao el 'I a lovit de mal multe ori sea de tare eu revolverul pe cap tn cât l'a lassi lungit jos, sc&ldat In singe. l n sergent de oras. l) suma de pungaei de huzunare igi potree oarele pe care industria lor le las& libere juc&nd ricca In gradina Ciemegiu. Obicinuiti sergenti] de oras de paz& In aceast& gr &din& se multumesc a privi cu ochi binevoitorl petrecerea pungaeilor si a face haz când el izbutesc a atrage tetre d&neil pe cate un biet scolar el a'l des puia de tot ce are tn buzunar. Asti -7..l ins& unui din sergenti a g &sil de cuviinta se ia el el parte la joc ; din nenorocire tusé pentru densul, un oflter de artilerie care trecea '1 a vézut si dupe. ce i -a fecut o aspri admonestatiune ti a luat numerul pentru a'I semnala unde se rovine. MIME INFORM MINI Vestita comisiune a bátáueilor láteni, suntem pozitiv informati cá n'a avut nici uri sucres. Putem afirma cá hotárirea de a se ïnloeui d. Teodorescu prin d. Perfide n'a fost schimbata, ai ci acest din urma domn are misiunea de a face tot posibilul pentru a calma spiritele. Primaria Capitii a primit de la reprezintautul unui sindicat de ban chieri elvetiani propozitiuni foarte avantagioase pentru realizatilinea noului irnprurnut municipal de 13 milioane de lei. Aceste propozitiuni losé aú putine sanse d'a fi agreate, primaria feind deja, in privinta 1mprumutului in cestiune,aproape definitiv angajstk lui d. eugenie Carada. t Pro::uro ul de la Brlíila, Pauaitescu, nu vrea sé rémâie mai prejos de colegi+ sei Petrovan, Andronescu si cei-l-alti In afacerea d-lui Nicu Catargiu care a foal lovit de bétaugul Tatovici, inteligentul procuror n'a gasit alt ceva mai bun de facut de sé dea in judecatá pe d. Nicu Catargiu. Procurorul Panaitescu este o veche cunogtintá a noastrá; 4i fágaduim ca in curènd 11 vom surprinde cu ceva amintiri foarte neplácute. Regina a trimis numeroase ei frumoase daruri, consistând in obiecte de utilitate practica, care s'aü dìstribuit elevelor Asilului Elena Doamna, eri Cu ocaziunea impàrtirbi premiilor. X Mai multe ziare din capital& ail spus ea d. Gheorghe Duca, director al uoalei de poduri si aosele, a plecat in streinatate pentru a face o insemnatá cumparatoare de vagoane si de alte materiale pe seama cáilor ferate romane. Ccnfratii nostri ail fost réü informati. D. Duca s'a dus to Austria numal in scopul d'a vizita din punctul de vedere al instalatiilnei, unele stabilimente de lnvétámént superior, si aceasta pentru a se povátui in indeplinirea insarcinárei ce are de la ministerul cultelor ei instructiunei publice d'a dirige alcátuirea proe:'telor pentru construe. tiunile scolare. X Unii din membril ramerei de cosi industrie din Bucureati, nemultumiti de procedaree prezidentului aceste] camere eu ocaziunea alegereI secrltarului- casier, ail hotárit sa ceará ministrului agricultures, industriei, comerciului ai domeniilor casarea alegerei ça fácutä contra legei. Ei pretind ea, dupé lege . camera este chemata numai sé 'ei dea o parere In privinta numirei secretarulur, far nu sé procedeze la o alegere. Ast -fel find, zio dânsil, párerea camerei a fost deja indestul esprimata prin intêiul scrutin, si trebue sé se con sidere ça admis candidatul In favoarea cáruia cel mai mare numier de membri se pronuntaserá. Al doilea scrutin de la care, de alt -mintrelea, mai multi membri s'aü abtinut numai putes dar avea loc. D. Petre Stoicescu, sub directorul creditului foncier rural, avind sé piece din tar& pentru doué luni in virtutea unui congediil, d. Mitit& Sturm care pin'acum nu facea act de director de cat o data pe lurlA, când iä' lua leafs, va trebui sé la directiunea efectiva. Ne aducein aminte ca pe când nu era colectivist ei avea oroare de cumularzi d. Sturza gasea ca n'are destul timp nici pentru a se ocupa de afacerile unui singur departament. Iata'I acum gef a douia departamente ministeriale din cele mai importante, director al creditului fonciar rural, membru al delegatiunei permanente a Academiei romane si, pe la ocaziuni,mare maestrll al ceremoniilor la Curte. Pentru toate aceste insarcinári are timp ai tncá ti mai rimane ca sé se plimbe cate trel patru zile pe sèptamana prin munti. X 0 comisiune specialá se ocupa c u multi activitate la Ministerul de rezbel de reviziunea programplor seoalelor militare tn s^opul d'a ridica nivelul studiilor in aceste scoale. Nouile programe se vor pune in aplicatiune chiar de la ineeputul viitorului an scolar. 0 revolt& destul de serioasá a isbucnit zilele aeestea la penitenciarul militar de la Tirgusor lâng& Têrgovis3te. Un moment detinutii aft fost stápâni ai Inchisorel. Multumita ins& energiei si tactului ce a arétat co mandantul penitenciarului, ordinea a putut fi restabilitá farà sé fi fost trebuinta a se face uz de arme contra revoltatilor Niel un detinut n'a reueit a se evada si instigatorii revoltei aú fostdeja pedepsitï conform regulamentelor. ULTIMA ORA AGENTIA HAVAS %Iena, 15 Iulie. Gazeta Uficialä publica o ordonante a ministrului de flnante permitând, de acord eu guvernul unguresc, exportarea absolut& a cailor prin oare -cara puncto. Printre aceste puncto sunt; Oderberg, Oswiecin, Szakowa, Podwoloczyska, Itcanl, Sau - lin, Or;ova, Cronstadt. Si, cu oare can restrictiunl, prin alte punte de la granitài. Roma, 15 lohe. Opinione apune ce. Italia a fócut cunoscut Frantel si Austriel cA ea este gata se negocieze pt:ntru [lout tratate si tarife si aateaptA propunerile tor. Londra, 15 lulie. -- In Camera Comunelor, d. N'ergusson a zis ce Sir d, Wollt' are intentiunea se páráseasci Constantinopol SAmbátá, dar refusa se dea or ce alte explicatiuni. Paris, i:+ Iunie. Dupe o depeeá adresate din Sf. Petersburg ziarulul Débats, camarila afgana revoltatá contra Emirulul a fácut së i se crape ochil. Iacoub -Kan l'ar lnlocui. Essen, 15 Iulie. D. Krupp a murit. STABILIMENTUL HY DROTH ERAPIE REPEDEA lánga IASI Stabilimentul de hydrotherapie de la Rapedea exist& de aproape 40 ani ; este aaezat pe o tnaltime de 350 metri d'asupra nivelulul márel si la o departare de o ora de Iasi ; posed& isvoare Imbelaugate eu ape rece proprie pentru hydrotherapie ; are o priveliete din cele mat frumoase el posed& o temperature. placuta fara curente de aer. Sesonul de bet se va deschide anul acesta la 21 Maid el va dura pan& la 5 Octombre. Administratia aduce la cunoscinta onor. public c& s'aü facut uludilicari In privinta tratamentului medical al a confdrtului In stabiliment. Tratamentul medical se va face de D -nu Dr. I. Ciurea, decan ta facultatea de medicinó din Iael; D nu Dr. T. Fi lipescu, medic- primar at urbes Iasi ; D nu Dr. Rusu junior, profesor la facultatea de medicine die. Iasi ; D -nu Dr. V. Negel, profesor la facultatea de medicine din Iasi, el D. Dr. Tausig. In stabiliment, cura se va face de D- nu Dr. Zussmann, fost elev at renumitulul profesor Winternitz la facultatea de medicine dirt Viena, fost intern el asistent al profesorulul Win - ternitz In stabilimentul sett de hydro therapie de la Kaltenleutgeben tangs Viena. D nu Dr. Zussmann va sta in permanente In stabiliment In tot timpul sesonulul. Cura de hydrotherapie se va face In mod sciintitic d'ape cele mai noul metoade, In combinare cu baile de abur cu electrotherapie, gimnasticó svedez&, masagid cu ape minerale al chiar cu medicamente. Se va observa o dieta rational& unit& cu cura de lapte Kifir- Kumis. Pretul abonamentulul de o persoana pe o luna este de la 250 francI In sus. Pentru familie se face reducere. AdmInistratia DE IENLARE ,(aside praf aeprecumtsi boa de jug. A se adresa la d.uu E. Reimer la mogia pescane, districtul ilfov. C , -111111111111s JOANNIAN 8 n.-F;SC!J No. 33, Strada Cursul pe ziva de 3 Iunie 1887 A L O R I 5 0/0 Renta amortisabil&. . . 5 0/0 . rom'ink perpetui. 6 0/0 Oblig. de Stet Rur. cony.) Impr. Cu prime Bucur. lei 20) 7 0/0 Impr. Mun e. Encas. 1883 to lei Oblig.Casel pens il. 300) 7 0/0 Scrisuri funciare urbane 5 0;0 5 0!0 6 0/0 7 OA 5 010 Act. Aurc Fiorir. Merci Banc -i Ruble CASA DE SCHIMB 1Cump Vènd. 94 1.'4 s 95 3/4 87 1/2 88 1/4 33 37 75 1'2 76 tit 218 85 1 /2 1230 1LBX, GR. IONBSCU & B. MARCO Strada Lipaeanl, Na. 45 blu Bucuresti, 3 i 6 lame YONDURI Da STAT ROMAN Renta rom. per. 1875 5 0/0 Renta rom. amortis. 5 0/ Renta rom. (rur. con) 8 0/0 Oblig. de stat C. F. R. 6 0/ Idem idem 5 0/ Irnprum. Stern 1864 7 00 Impr. Openheim 1866 8 0; Agio IMPRUMUTURI DE ORASE Impr. oras Bucuresci 5 0/0 idem idem din 1884 5 0/0 Impr. or. B. cu prime loz f. 20 VALOR( DIVERSE Credit Fonciar Rural 7 00 idem idem 5 0,1 Cred. Fon. Ur. din Bnc. 7 0/ Idem idem 8 0/ Idem idem 5 010 C,ed. Font. Ur. din la@ i5 Ojo +bl. (-;as. nana. fr. ROO. 10 fr} -rot itLL i:t gY4 (Apt O I Ap t Oc i Mai t N t tan i lu idem t Mar Ise i lao t lut 1 Ian t lu 1 Mai IN i ian 1 lu idem Idem Idem Idem Idem t Mai No y MARGHERITA NOV t7S5rMA SPEC/ALITA DI t. & C. MANO Irrmiata la oxpositzia din Milano Paris 1878. Monza iRRO si la acea na tzionala din Millarin 1881 :tt as mat inaltä Recornpcnsä acordat, Parjumcriell , DEDICATA M. S. BEGIN] IT:1 LIEI I n . Margherita A. Mlgone Margherita A. Migone J Iri,i MargheritaA. Migur 1 iner. Margherita A. Mi,yone ia . . Margherita--A. Migone tirolr stint ¿;arant:de ea [l'are nidi o anta nui.ibila si sun( recomandate ru seama si eu luala si iucrednrea la rune si dumuisoare elegante pentru atra for hil;ienica. tenant Itnrlele es- [le si peutru parlumil atiU dr,lit.aI i )tLntut. cutli foarte elegante cu asortimente complecte cu parfumeria de mai sus. Se {;asesr. in Bucuresli, la Magasi nul Jobin, Catea Victnriei Nu. át. si la- . H. Muller. Catea att la Me nagera; I. Briol si en gros la 1. Solomon Hechter, ruWtl stradri l.ipsrauisi Baca ni. ke. J i `° ,v saln 103 1/2 89 1/2 102 93 t 2 86 1 2 7t; 1 2 215 yet á . ALBERT BAUER INGINER SPECIAL Strada Coltei, 49. Bncuresti M O R I FA BRICI DE SPIRT SI TOT FELUL DE MASINI Mare depo lit de tuste uneltele vi ay ceMoriile pentru exploatarea fabricelor PIETRE de MO ARA S I N :" CURELE, CAUCIUCURI GAIE OE MATASE, LUMINA ELECTRICA, t R 'rI -NDY din wee i mobilat&, de Inchiri ei eopron sao pe etaj :.ucure3tl, la it. A. Bra â No. 106. FRAN .II I;MALE . SI INDIGENE .i. Se pi ,ire 15 zile DE ARES" Domnests. d cesti, tatinde. 4000 arabile. A se adresa ia ti eures.(, Teo. 24 No. 3 toata tara. 23 Aprile 1888 s. a Serbanerti- , placa Serbinane, din cart au Gr 'a. Mano, tn Buea ^:).. bantilor,

10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....