Micro si macroeconomie Licenta iulie 2011 - Universitatea Spiru Haret

Micro si macroeconomie
Licenta iulie 2011 - Administrarea afacerilor – Facultatea de Stiinte Economice Blaj
MULTIPLE CHOICE
1. În functie de caracterul tridimensional al fiintei umane, nevoile pot fi clasificate:
a. nevoi primare, sociale, secundare;
b. nevoi fiziologice, sociale, rationale;
c. nevoi fiziologice, sociale, secundare;
d. nevoi primare, sociale, complexe.
2. Curba care ilustreaza problema raritatii resurselor si reflecta combinarile a doua bunuri care pot fi
produse cu un volum dat de resurse poarta denumirea de:
a. curba productiei;
b. curba costului de productie;
c. curba posibilitatilor de productie;
d. curba venitului.
3. Rata retragerilor studentilor din invatamantul superior scade in timpul unei recesiuni deoarece:
a. costul de oportunitate al continuarii facultatii este redus;
b. costul de oportunitate al continuarii facultatii este ridicat;
c. costul de oportunitate al continuarii facultatii este nul;
d. nu trebuie luat in calcul costul de oportunitate in aceasta situatie.
4. Care dintre urmatorii economisti sunt considerati reprezentanti ai scolii clasice engleze:
a. Fr. Quesnay, Adam Smith, David Ricardo;
b. Adam Smith, David Ricardo, John Stuart Mill;
c. Adam Smith, David Ricardo, Paul Samuelson;
d. John Maynard Keynes, Adam Smith, Alfred Marshall.
5. Economia politica este o stiinta economica:
a. fundamentala;
b. de ramura;
c. functionala;
d. de granita.
6. Un producator detine un avantaj comparativ ( relativ ) intr-o activitate, daca realizeaza bunul:
a. cu cel mai mic cost de productie in raport cu ceilalti producatori;
b. cu cel mai mic cost de oportunitate in raport cu ceilalti producatori;
c. cu cel mai mic consum de resurse in raport cu ceilalti producatori;
d. cu cel mai mare pret de vanzare in raport cu ceilalti producatori.
7. Modelul economiei sociale de piata, caracterizata prin atentia deosebita acordata protectiei mediului,
dezvoltarii adecvate a educatiei, ocrotirii sanatatii, asigurarii locurilor de munca si infaptuirii unor
programe guvernamentale de protectie sociala, este caracteristic pentru:
a. SUA;
b. Italia;
c. Germania si tarile nordice;

d. Japonia.
8. Bunurile de stricta necesitate pentru consumatori au, de regula, o cerere in functie de pret:
a. elastica;
b. inelastica;
c. unitara;
d. perfect elastica.
9. In situatia in care pretul unui bun creste de la 1000 u.m. la 1200 u.m. iar oferta creste de la 100 bucati
la 130 bucati, oferta este:
a. elastica;
b. inelastica;
c. cu elasticitate unitara;
d. perfect elastica.
10. In punctul de saturatie (satietate):
a. utilitatea totala este maxima;
b. utilitatea marginala este maxima;
c. utilitatea totala este nula;
d. utilitatea totala este minima.
11. Ecuatia dreptei bugetului este:
a. B = Xpx + Ypy;
b. B = Xpy+Ypx;
c. Y = px/pyX +B/py;
d. B = Xpx-Ypy.
12. Optimul consumatorului se realizeaza la o combinare de bunuri si servicii in consum care, la nivelul
bugetului de care dispune si al preturilor existente, ii asigura:
a. o cheltuiala minima;
b. minimum de satisfactie (utlitate);
c. maximum de satisfactie (utilitate);
d. mentinerea constanta a utilitatii.
13. Rata marginala de substitutie a bunului y cu bunul x, reprezinta cantitatea din bunul x care este
necesara pentru a inlocui o unitate din bunul y, astfel incat:
a. utilitatea totala sa fie maxima;
b. utilitatea totala sa fie minima;
c. utilitatea totala sa fie nula;
d. utilitatea totala sa fie constanta.
14. Care din caracteristicile de mai jos nu pot fi atribuite muncii ca factor de productie:
a. factor activ si determinant al productiei;
b. activitate constienta;
c. factor derivat;
d. consum concomitent de energie fizica si intelectuala.
15. Capitalul - factor de productie se refera la:

a. creditele contractate la banci;
b. bunuri destinate producerii altor bunuri sau servicii;
c. investitiile unei firme;
d. bunuri economice destinate tranzactiilor pe piata.
16. Costul mediu scade atunci cand:
a. salariul creste iar productia scade;
b. dinamica productivitatii muncii o devanseaza pe cea a salariului mediu;
c. creste rata marginala de substituire a muncii cu capitalul;
d. uzura fizica determinata de actiunea factorilor naturali este mai accentuata.
17. Daca productia creste iar costul marginal este crescator si superior costului variabil mediu:
a. costul fix este descrescator;
b. costul variabil mediu descreste;
c. costul total mediu descreste;
d. costul variabil mediu creste.
18. Costul mediu nu depinde de:
a. consumul de factori de productie pe unitatea de produs;
b. nivelul productivitatii;
c. pretul factorilor de productie utilizati;
d. veniturile consumatorilor.
19. Functia de productie exprima legatura obiectiva existenta intre:
a. cost si profit;
b. factorii de productie folositi si rezultatele obtinute;
c. cantitatea si calitatea factorilor de productie folositi;
d. profitul brut si profitul net.
20. Rolul concurentei este:
a. satisfacerea mai buna a trebuintelor consumatorului, fara sacrificarea intereselor
producatorului;
b. asigurarea cooperarii intre producatori;
c. cresterea preturilor factorilor de productie;
d. favorizarea vanzatorilor.
21. Pretul are rolul de:
a. stimulare a economisirii;
b. informare;
c. diminuare a risipei;
d. indicator al nivelului de trai.
22. Atomicitatea pietei se caracterizeaza prin faptul ca
a. pe piata exista un numar egal de vanzatori si cumparatori;
b. deciziile proprii ale fiecarui agent al cererii si ofertei exercita un efect semnificativ asupra
cererii, ofertei si pretului;
c. pe piata exista numerosi agenti ai cererii si ofertei, fiecare avand o forta economica redusa;
d. se deruleaza un volum redus de tranzactii de vanzare si cumparare.

23. Conditia esentiala ca nevoia de munca sa fie considerata cerere de munca este considerata:
a. plata prin salariu;
b. aparitia de noi intreprinderi;
c. existenta concurentei;
d. existenta ofertei de munca.
24. Profitul reprezinta:
a. excedentul costurilor totale fata de incasari;
b. venitul factorului munca;
c. venitul posesorului factorului natural;
d. motivatia obiectiva a posesorilor capitalurilor pentru a le pune in functiune.
25. Renta este o consecinta a:
a. preturilor de monopol ridicate;
b. excesului de oferta in raport cu cererea unor bunuri;
c. cresterii puterii de cumparare a populatiei;
d. deficitului de oferta in raport cu cererea unor factori de productie .
26. Care din urmatoarele mijloace de circulatie si de plata nu sunt incluse in al doilea agregat monetar
(M2):
a. monedele divizionare;
b. depunerile pe termen scurt in conturi bancare;
c. bonurile de casa ale unor organisme nationale de credit;
d. devizele.
27. Printre instrumentele politicii monetare nu se numara:
a. taxa rescontului:
b. taxa pe valoare adaugata;
c. cumpararile si vanzarile de titluri pe piata deschisa;
d. variatiile cotelor obligatorii de rezerva.
28. Actionarii sunt:
a. proprietari ai unei parti din capitalul societatii care a emis actiunile;
b. creditori ai societatii care a emis actiunile;
c. agenti de schimb care actioneaza in numele clientilor;
d. brokeri specialisti.
29. În principiu, este mai riscanta:
a. emisiunea de obligatiuni;
b. emisiunea de actiuni;
c. riscurile sunt egale in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni;
d. nu exista riscuri in cazul emisiunilor de actiuni si obligatiuni.
30. In cazul unei operatiuni bursiere la termen, in urma cresterii cursului actiunilor castiga:
a. vanzatorul actiunilor;
b. cumparatorul actiunilor;
c. firma care a emis actiunile;

d. atat vanzatorul cat si cumparatorul actiunilor.
31. Casele de schimb valutar efectueaza numai operatiuni:
a. la termen;
b. la vedere;
c. Swap;
d. Hedging.
32. Care dintre urmatoarele variante nu constituie o cauza a esecului pietelor?
a. dificultatea individualizarii dreptului de proprietate;
b. interventia autoritatilor statului prin diverse mijloce specifice;
c. existenta unor costuri tranzactionale semnificative;
d. esecul unor negocieri de schimb reciproc avantajos.
33. Roland Coase sustine ca internalizarea externalitatilor:
a. poate fi realizata numai prin interventie guvernamentala;
b. nu poate fi realizata in practica;
c. poate fi realizata, in unele cazuri, fara implicarea autoritatilor statului, daca drepturile de
proprietate sunt definite cu claritate;
d. este intotdeauna realizabila prin negociere directa.
34. In raport cu populatia activa disponibila, populatia ocupata este:
a. in relatie intreg - parte
b. mai mica
c. mai mare
d. egala
35. Ce tip de piata se caracterizeazã prin atomicitatea cererii si ofertei, prin lipsa de omogenitate a
produselor si posibilitatea unei satisfaceri bune a cererii:
a. piata cu concurenta monopolistica
b. oligopol
c. oligopson
d. monopol
36. In situatia monopsonului:
a. functioneaza atomicitatea cererii
b. exista un singur producator
c. exista un singur cumparator
d. preturile sunt stabilite de catre stat
37. Dupa scaderea impozitului pe profit si a altor taxe din profitul brut, ramane:
a. masa profitului
b. rata profitului
c. profitul normal
d. profitul net
38. In general, relatia dintre nevoi (N) si resurse (R) este de urmatoarea forma:
a. N < R

. N > R
c. N = R
d. nu se poate stabili o asemenea relatie
39. Care dintre urmatoarele categorii economice nu influenteaza nivelul costului total mediu:
a. costul marginal
b. costul fix
c. costul variabil
d. costul variabil mediu
40. Daca salariul nominal scade si salariul real creste inseamna ca preturile de consum:
a. au scazut mai putin decât a scazut salariului nominal
b. au scazut mai mult decat a scazut salariul nominal
c. au crescut mai putin decât a crescut salariul real
d. au crescut mai mult decat a crescut salariul real
41. Atunci când costul variabil total ramane constant iar cantitatea produsa creste, costul variabil mediu:
a. creste
b. se reduce
c. este egal cu zero
d. creste, apoi scade pânã la zero
42. Sa se determine costul fix mediu stiind ca productia obtinuta (Q) este de 100 de bucati iar costul fix
global (CF) este de 10 000 u.m.:
a. 100 u.m.
b. 1000 u.m.
c. 10 u. m.
d. 110 u.m.
43. Sa se determine costul variabil mediu stiind ca productia obtinutã (Q) este de 200 de bucati iar costul
variabil global (CV) este de 20 000 u.m.:
a. 100 u.m.
b. 1000 u.m.
c. 10 u. m.
d. 110 u.m.
44. Expresia baneasca a uzurii capitalului fix este:
a. costul total
b. cheltuiala cu capitalul circulant
c. amortizarea
d. cifra de afaceri
45. In costurile variabile nu sunt incluse cheltuielile cu:
a. materii prime
b. materiale
c. combustibil
d. salariile personalului administrativ

46. Ce modificari apar in componentele unei mase monetare de 500 mld. u.m., din care 30% reprezinta
numerar, in cazul in care se creaza un depozit bancar de 10 mld. u.m.:
a. numerarul creste cu 10 mld. u.m., iar moneda scripturala scade cu 10 mld. u.m.
b. numerarul va fi de 140 mld. u.m. iar moneda scripturala de 360 mld. u.m.
c. numerarul va fi de 150 mld. u.m. iar moneda scripturala de 350 mld. u.m
d. numerarul va fi de 200 mld. u.m. iar moneda scripturala de 300 mld. u.m
47. In cazul in care pretul unicului substituent al bunului X a scazut, in mod normal:
a. va scadea cererea pentru substituent
b. va scadea cererea pentru bunul X
c. va creste oferta pentru substituent
d. va creste oferta pentru bunul X
48. Se afla in raport invers proportional:
a. masa monetara si nivelul preturilor;
b. salariul nominal si salariul real;
c. rata dobanzii si oferta de moneda;
d. rata dobanzii si cererea de credite.
49. Printre particularitatile pietei muncii nu se numara:
a. este eterogena si segmentata;
b. reflecta legaturile reciproce dintre realitatile demografice si cele ale dezvoltarii
economico-sociale;
c. este mai putin reglementata decat celelalte piete;
d. piata muncii este piata derivata.
50. Substituirea factorului munca in anumite proportii cu factorul capital va genera, pe termen scurt:
a. o reducere a cererii de munca;
b. o crestere a cererii de munca;
c. o reducere a ofertei de munca;
d. nu are nici o influenta.
51. Printre factorii principali care influenteaza oferta de munca pe termen scurt nu se numara:
a. marimea salariului;
b. utilitatea si dezutilitatea muncii;
c. nevoia de a subzista a salariatului si a familiei sale;
d. programele de investitii.
52. Existenta tensiunii nevoi-resurse il determina pe individ:
a. sa faca risipa pentru ca oricum resursele sunt insuficiente;
b. sa renunte la a mai consuma bunuri pentru producerea carora se folosesc resurse rare si sa
se orienteze catre bunuri care se obtin cu resurse abundente;
c. sa consume doar bunuri pe care le ofera natura;
d. sa aleaga in conditiile constrangerilor existente.
53. In conditii perfect concurentiale:
a. cererea firmei si cererea pietei sunt egale;
b. oferta firmei este perfect elastica;

c. profitul firmei este maxim la orice nivel de pret;
d. cererea pietei are panta negativa.
54. In calculul indicatorilor macroeconomici, atributul “national” se refera la:
a. productia sau venitul creat si consumat de catre agentii economici care isi desfasoara
activitatea in interiorul tarii respective;
b. apartenenta statala a agentilor economici, indiferent daca ei isi desfasoara activitatea in
propria tara sau in alte tari;
c. includerea consumului de capital fix in calculul productiei finale;
d. eliminarea consumului de capital fix din calculul productiei finale.
55. Componenta comuna a indicatorilor macroeconomici PGB, PIB si PNN este:
a. consumul intermediar; c. investitia bruta;
b. amortizarea; d. investitia neta.
56. Daca soldul obtinut in urma compararii valorii productiei finale brute a agentilor nationali, care isi
desfasoara activitatea in strainatate, cu valoarea productiei finale brute a agentilor straini, care isi
desfasoara activitatea in tara, este negativ, atunci inseamna ca:
a. PNN este egal cu PIN; c. PNB este mai mic decat PIB;
b. PNB este egal cu PIB; d. PNN este mai mare decat PIN;
57. Deflatorul PIB este un instrument de masura a:
a. cresterii economice; c. inflatiei;
b. dezvoltarii economice; d. somajului.
58. Produsul dintre deflatorul PIB si PIB real reprezinta:
a. rata inflatiei; c. indicele preturilor;
b. PIB nominal; d. produsul national brut.
59. PIB nominal exprima valoarea adaugata bruta a bunurilor si serviciilor finale:
a. in preturi constante;
b. in preturi curente;
c. in preturi comparabile;
d. la PPC ( Paritatea Puterii de Cumparare ).
60. Tipul intensiv de crestere economica este caracteristic acelor economii nationale care:
a. sunt inzestrate cu resurse naturale c. sunt capabile sa genereze si sa absoarba pe
abundente;
scara larga progresul tehnic;
b. inregistreaza o rata redusa a somajului; d. inregistraza o rata redusa a inflatiei.
61. In cazul in care o tara are Indicatorul Dezvoltarii Umane cuprins in intervalul 0,5 - 0,8, se considera ca
este o tara:

a. cu un nivel ridicat al dezvoltarii umane; c. slab dezvoltata;
b. mediu dezvoltata; d. nu se poate determina nivelul dezvoltarii
in acest caz.
62. Principiul multiplicatorului investitiilor exprima interactiunea care se formeaza intre:
a. cresterea venitului si cresterea consumului;
b. cresterea consumului si cresterea economiilor;
c. cresterea venitului si cresterea investitiilor;
d. cresterea economiilor si cresterea investiilor.
63. In cazul in care inclinatia marginala spre consum este 85%, inclinatia marginala spre economii este:
a. 100% c. 15%
b. 80% d. 0
64. In cazul in care inclinatia marginala spre economii este 0,5, multiplicatorul investitiilor este:
a. 5 c. 10
b. 2 d. 20
65. Potrivit legii psihologice fundamentale a lui J. M. Keynes, atunci cand venitul disponibil creste,
consumul, de regula:
a. scade; c. creste, dar intr-o proportie mai mica decat
b. creste, dar intr-o proportie mai mare decat
a venitului;
a venitului;
d. ramane constant.
66. Investitiile realizate din fondul de amortizare se numesc:
a. investitii brute; c. investitii de inlocuire;
b. investitii nete; d. investitii de portofoliu.
67. Care dintre relatiile de mai jos este adevarata:
a. PGB = PNB + CI c. PIB = PGB - CI
b. CI = PIB - PNB d. PNN = PIB - A
68. Punctul de relansare este punctul in care:
a. cresc variabilele care cuantifica procesul economic;
b. factorii ce concura la incurajarea cresterii economice preiau dominatia asupra factorilor ce
franeaza cresterea economica;
c. factorii ce concura la franarea variabilelor economice preiau dominatia asupra factorilor ce
incurajeaza cresterea economica;
d. predomina elementele perturbatorii ale ciclicitatii.
69. John Maynard Keynes recomanda in conditii de recesiune, pentru politica fiscala:
a. sporirea impozitelor; c. cresterea masei monetare;
b. scumpirea creditului; d. reducerea impozitelor.

70. In cazul creditelor contractate anterior, inflatia:
a. avantajeaza pe creditori; c. nu avantajeaza nici creditorii si nici
debitorii;
b. avantajeaza pe debitori; d. avantajeaza atat creditorii cat si debitorii.
71. Rata somajului se determina ca raport intre:
a. populatia totala si populatia ocupata;
b. numarul de someri si populatia totala;
c. numarul de someri si populatia activa;
d. numarul de someri si populatia ocupata.
72. Somajul este un dezechilibru macroeconomic care apare atunci cand cererea de muncã (Cl) si oferta de
muncã (Ol) se aflã în relatia:
a. Ol = Cl c. Ol < Cl
b. Ol > Cl d. Ol - Cl = 0
73. Cresterea cheltuielilor de productie independent de cererea agregata constituie o cauza a :
a. inflatiei prin structuri; c. inflatiei prin costuri;
b. inflatiei importate; d. inflatiei prin moneda.
74. Curba Phillips evidentiaza:
a. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata somajului;
b. o relatie directa intre rata inflatiei si rata somajului;
c. o relatie inversa intre rata inflatiei si rata dobanzii;
d. o relatie directa intre rata inflatiei si rata dobanzii.
75.
Anul 2000 2001 2002 2003 2004
Rata inflatiei
(%)
45,7 34,5 22,5 15,3 11,9
Sursa: Raport de Monitorizare Romania 2005, CE, p. 93
Considerând datele din tabelul de mai sus, in perioada 2000 - 2004, in România a fost:
a. inflatie moderatã c. inflatie galopantã
b. inflatie linistitã d. hiperinflatie
76. Interventia statului in economie trebuie sa urmareasca:
a. cresterea salariilor;
b. planificarea imperativa;
c. asigurarea unor venituri cat mai mari la bugetul de stat;
d. functionarea eficienta a ansamblului economic;
77. In totalul veniturilor bugetare ale statului cea mai mare pondere o au:
a. cotizatiile pentu asigurarile sociale;
b. varsamintele din beneficiul intreprinderilor de stat;

c. imprumuturile de la organismele financiare internationale;
d. incasarile din impozite si taxe;
78. Guvernul poate sa contracareze recesiunea economica prin politica bugetara, recurgand la:
a. marirea cheltuielilor publice; c. cresterea impozitelor;
b. scaderea cheltuielilor publice; d. sporirea fondurilor economisite;
79. Gradul de indatorare a unei tari se evidentiaza prin:
a. soldul anual al balantei de plati; c. serviciul datoriei publice;
b. ponderea imprumuturilor externe in d. raportul dintre marimea datoriei publice si
acoperirea deficitului bugetar;
PIB;
80. Rata optima de presiune fiscala este:
a. acel prag de impunere care asigura
maximul incasarilor fiscale;
b. o constructie teoretica, imposibil de atins
in realitate;
c. stabilita de catre guvern;
d. acel prag de impunere fiscala ce
multumeste pe toti agentii economici.
81. Scaderea nivelului de impunere fiscala are efecte pozitive atunci cand :
a. conduce la deficite bugetare; c. stimuleaza disponibilizarile;
b. asigura cresterea accentuata a veniturilor d. duce la o scadere a cheltuielilor publice
impozabile;
pentru obiective sociale;
82. Programarea macroeconomica in cadrul economiei de piata nu poate fi:
a. indicativa; c. imperativa;
b. informala; d. incitativa.
83. In conditiile actuale planificarea macroeconomica:
a. are o determinare subiectiva; c. este interzisa de organismele financiare
b. este un element perturbator al activitatii
econommice,
internationale;
d. are o determinare obiectiva.
84. Protectia sociala:
a. se asigura numai de catre stat; c. este asigurata atat de catre stat cat si de
agentii economici privati;
b. se adreseaza intregii populatii; d. este specifica numai perioadei de tranzitie.
85. Masurarea puterii de cumparare a venitului nominal se face prin intermediul:
a. salariului mediu; c. cursului de schimb valutar;
b. ratei inflatiei; d. coeficientului puterii de cumparare;
86. Dupa mai bine de 15 ani de tranzitie putem afirma ca Romania este o tara:
a. dezvoltata; c. in curs de dezvoltare;
b. mediu dezvoltata; d. puternic dezvoltata.

87. Economiile tertializate sunt:
a. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea agriculturii;
b. economiile a caror crestere economica e bazata pe exporturi;
c. economiile bazate preponderent pe dezvoltarea sectoarelor industriale;
d. economiile in care ponderea serviciilor in PIB este majoritara.
88. Investitiile de capital "de portofoliu" reprezinta:
a. plasamente de capital pentru obtinerea pachetului de actiuni de control;
b. plasamente “greenfield”;
c. capitaluri speculative (“fierbinti”) afllate in cautare de plasamente avantajoase pe perioade
scurte de timp;
d. plasamente de capital pe termen lung.
89. Economia mondiala s-a constituit pe masura maturizarii premiselor necesare:
a. aparitia unor mari superputeri economice capabile sa unifice economiiile statelor
nationale;
b. marile descoperiri geografice, formarea pietelor nationale, desavarsirea constituirii
diviziunii mondiale a muncii, revolutia masinista, sistemul modern de transporturi;
c. aparitia unei puternice nazuinte de colaborare internationala intre statele lumii, promovate
de conducatorii lor luminati;
d. dorinta tarilor mici de a fi protejate de cele puternice si interesul puterilor economice de asi
subordona tarile mai slabe economic.
90. Structurile componente esentiale ale economiei mondiale sunt:
a. statele lumii, comertul si turismul international;
b. companiile transnationale si relatiile economice dintre ele;
c. economiile nationale, diviziunea mondiala a muncii si relatiile economice internationale,
dreptul international si institutiile economice mondiale;
d. stiinta si tehnologia avansate, relatiile interumane, dezvoltarea informaticii si apoaritia
Internetului.
91. Analiza caracteristicilor economiilor nationale se realizeaza prin utilizarea criteriilor:
a. suprafata tarii si marimea populatiei;
b. gradul dotarii cu resurse naturale si capacitatea de exploatare a acestora;
c. nivelul atins in dezvoltarea si utilizarea stiintei si tehnicii;
d. nivelul dezvoltarii economice, structurile de ramura ale economiilor nationale, potentialul
economic, gradul de participare la relatiile economice internationale.
92. Avantajul absolut reprezinta
a. castigul realizat de un agent economic care detine ponderea cea mai mare in totalul
productiei si desfacerii pe piata unui produs;
b. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunuri de calitate superioara;
c. castigul realizat de agentul economic care produce si desface bunurile cu costurile cele
mai scazute fata de cele ale altor producatori;
d. castigul total realizat dintr-o afacere economica.
93. Avantajul relativ este :
a. castigul suplimentar realizat de un agent economic care intra primul pe piata;
b. plusul de castig realizat la vanzarea unei marfi de calitate superioara;

c. castigul realizat de un producator care are costurile de productie mai mici decat cele ale
concurentilor;
d. surplusul de profit incasat de un producator sau comerciant care are costuri de oportunitate
mai reduse decat cele ale concurentilor.
94. Diviziunea mondiala a muncii reprezinta:
a. specializarea economiilor nationale in
productia si comercializarea diferitelor
bunuri si servicii;
b. raporturile de putere economica intre
diferitele regiuni si tari ale lumii;
c. impartirea tarilor lumii in tari bogate si
tari sarace;
d. impartirea economiilor nationale in
debitoare si creditoare.
95. Criteriile principale de clasificare a economiilor statelor lumii in diferite grupe sunt:
a. rapiditatea dezvoltarii lor economice si marimea populatiei;
b. dotarea lor cu resurse naturale si conditii climaterice favorabile dezvoltarii;
c. nivelul dezvoltarii economice, potentialul economic, structurile sectoriale ale economiilor
nationale, participarea la relatiile economice internationale;
d. nivelul inzestrarii tehnologice, gradul de cultura al populatiei, locul si rolul in relatiile
economice multilaterale
96. Indicele dezvoltarii umane (HDI) se construieste prin agregarea urmatorilor indicatori:
a. ritmul cresterii economice, nivelul de cultura al populatiei, rata de crestere demografica;
b. durata medie de viata, PIB-ul pe locuitor calculat in functie de paritatea puterii de
cumparare, nivelul de instruire al populatiei;
c. ponderea populatiei bogate in totalul populatiei, ponderea elevilor in totalul populatiei de
varsta scolara, dinamica raportului dintre indicele natalitatii si cel al mortalitatii;
d. consumul alimentar pe locuitor, ponderea cheltuielilor pentru instructie si educatie in
bugetul familiei, numarul de elevi si studenti la 100000 de locuitori.
97. Economia mondiala ca economie deschisa se caracterizeaza prin:
a. existenta in cadrul sau a numeroase structuri si interdependente;
b. capacitatea de a genera progres tehnic in conditiile lipsei oricarei constrangeri asupra
principiului eficientei activitatii economice;
c. libertatea oricarei persoane de a initia legaturi de afaceri cu alte persoane;
d. dezvoltarea in ritmuri rapide a productiei si comertului mondial.
98. Ordinea economica mondiala inseamna:
a. normele juridice,legislative si institutiile care reglementeaza relatiile economice
internationale;
b. raporturile de putere existente intre economiile nationale ale statelor lumii;
c. raporturile dintre normele juridice , legislative suprastatale si cele nationale;
d. modurile in care se structureaza raporturile intre tarile bogate si cele sarace.
99. Scenariu al dezvoltarii economice mondiale inseamna:
a. un model determinist bazat pe factori obiectivi ai dezvoltarii economice mondiale;
b. o ipoteza abstracta privind directiile evolutiei economiei mondiale;
c. un model explicativ-explorativ al evolutiei economiei mondiale sub impactul factorilor
subiectivi, al deciziei, asupra dinamicii vietii economice mondiale;
d. o constructie logico-matematica privind evolutia economiei mondiale.

100. Dezvoltarea unipolara a economiei mondiale semnifica:
a. modelarea procesului dezvoltarii mondiale a ordinii economice mondiale de catre o
superputere potrivit propriilor ei interese;
b. evolutia economiei mondiale spre atingerea obiectivului fundamental - ridicarea nivelului
de viata a tuturor cetatenilor lumii;
c. miscarea economiei mondiale sub impactul decisiv al progresului tehnico-stiitific;
d. formarea unei economiii mondiale omogene, nediferentiate si fara decalaje economice
majore.