raport privind viabilitatea mugurilor de rod la la vita de vie la 20 ian ...

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
RAPORT
PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA
DATA DE 20 IAN. 2013
Controlul vitei la iesirea din iarna si determinarea viabilitatii mugurilor de rod este o lucrarea obligatorie.
Rezultatele de viabilitate sunt utilizate pentru a stabili sarcina care revine butucului.
Principalii factori care determina vatamarea ochilor sunt temperatura, umiditatea si microorganismele.
Temperaturile scăzute înregistrate iarna, în intervalul lunilor decembrie-februarie, pot afecta, în unii ani,
părţile aeriene ale butucilor. Periculoase, de asemenea sunt temperaturile de -15°C ... -18°C atunci când
survin în lunile ianuarie, februarie după zile călduroase cu temperaturi mai mari de 10°C. In general,
rezistenţa ochilor la temperaturile scăzute din timpul iernii depind de amplasarea plantaţiilor, expoziţie,
soi, nivelul temperaturilor scăzute, momentul când intervin, de gradul de maturare a coardelor.
Studiul a fost realizat de următoarele unităti de cercetare viti-vinicolă: ICDVV Valea Călugărească,
SCDVV Blaj, SCDVV Iasi, SCDVV Odobesti, SCDVV Bujoru şi SCDVV Pietroasa.
CLIMATUL VITICOL AL IERNII 2012/2013 (Anexa nr. 1)
REGIUNEA VITICOLA A PODISULUI TRANSILVANIEI
PODGORIA TIRNAVE/Centrul viticol Blaj
In centrul viticol Blaj, temperatura medie a lunii decembrie a fost de -1.6°C, iar a lunii ianuarie de -
2.3°C, cu a amplitudine de 18.8°C în decembrie şi 14.7°C în ianuarie. Variaţia a fost de 2.4 în decembrie
şi mult mai mică în ianuarie (1.8), (Fig. nr. 1).
Temperatura minimă absolută a fost de -18.8°C în decembrie şi de -13.7°C în luna ianuarie. Regimul
hidric a fost deficitar, însumând 34.8 mm în luna decembrie şi 4.6 mm în luna ianuarie.
1

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 1 - Regimul termic din centrul viticol Blaj
REGIUNEA VITICOLA A A DEALURILOR MOLDOVEI
PODGORIA IASI/Centrul viticol Copou
In centrul viticol Copou temperatura medie a lunii decembrie a fost de -3.8°C, iar a lunii ianuarie de -
2.9°C, cu a amplitudine de 17.7°C în decembrie şi 14.5°C în ianuarie. Variaţia a prezentat valori de 1.2 în
decembrie iar în ianuarie de 1.4 (Fig. nr. 2).
Fig. nr. 2 - Regimul termic din centrul viticol Copou
2

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Temperatura minimă absolută a fost de -13.7°C în decembrie şi de -14.3°C în luna ianuarie.
Regimul hidric a fost deficitar, însumând 77.6 mm în luna decembrie şi 11.8 mm în luna ianuarie.
PODGORIA ODOBESTI/Centrul viticol Odobesti
In centrul viticol Odobeşti, temperatura medie a lunii decembrie a fost de -2.6°C, iar a lunii ianuarie de -
2.7°C, cu a amplitudine de 20.6°C în decembrie şi 15.6°C în ianuarie. Variaţia a prezentat valori de 1.8 în
decembrie iar în ianuarie 1.5 (Fig. nr. 3).
Temperatura minimă absolută a fost de -17.3°C în decembrie şi de -15.1°C în luna ianuarie. Regimul
hidric a fost deficitar, însumând 78.4 mm în luna decembrie şi 16.8 mm în luna ianuarie.
Fig. nr. 3 - Regimul termic din centrul viticol Odobeşti
PODGORIA DEALU BUJORULUI/Centrul viticol Dealu Bujorului
In centrul viticol Bujoru, temperatura medie a lunii decembrie a fost de -2.6°C, iar a lunii ianuarie de -
2.4°C, cu a amplitudine de 20.9°C în decembrie şi 14.9°C în ianuarie. Variaţia a prezentat valori de 1.9 în
decembrie iar în ianuarie 1.8 (Fig. nr. 4).
3

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 4 - Regimul termic din centrul viticol Bujoru
Temperatura minimă absolută a fost de -17.9°C în decembrie şi de -17.3°C în luna ianuarie. Regimul
hidric a fost crescut, însumând 105.2 mm în luna decembrie şi 20.2 mm în luna ianuarie.
REGIUNEA VITICOLA A DEALURILOR MUNTENIEI SI OLTENIEI
PODGORIA DEALU MARE
Centrul viticol Valea Calugareasca
Regimul termic
Temperatura lunilor de iarnă (decembrie, 1-20 ianuarie) a fost diferită de media multianuală (1991-2010).
Parametrii termici ai lunii decembrie care au prezentat valori mai mari decât valoarea multianuală (Fig. nr.
5) au fost amplitudinea temperaturii medii şi temperatura minimă. Valori mai mici decât media
multianuală s-au înregistrat la următorii parametrii: număr zile cu temperatura < -15°C, temperatura
maximă, temperatura medie şi variaţia temperaturii medii.
4

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 5 - Regimul termic al lunii decembrie
Parametrii termici ai lunii ianuarie care au prezentat valori mai mari decat valoarea multianuală
(Fig. nr. 6) au fost temperatura minimă, amplitudinea. Valori mai mici decât media multianuală s-au
înregistrat la următorii parametrii: număr zile cu temperatura < -15°C, temperatura maximă, variaţia şi
temperatura medie (-0.5°C).
Fig. nr. 6 - Regimul termic al lunii ianuarie
5

Regimul hidric
ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Regimul precipitaţiilor a înregistrat în luna decembrie valori mai mari decât valoarea multianuală (Fig. nr. 7)
cu 90.6 mm, precum şi o creştere a numărului de zile cu precipitaţii de 4.0.
Fig. nr. 7 - Regimul precipitaţiilor din luna decembrie
Regimul precipitaţiilor din luna ianuarie a înregistrat valori mai mari comparativ cu media multianuală cu
94.2 mm, precum şi o creştere a numărului de zile cu precipitaţii de 0.5 (Fig. nr. 8).
Fig. nr. 8 - Regimul precipitaţiilor din luna ianuarie
6

Centru viticol Pietroasa
ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
In centrul viticol Pietroasa, temperatura medie a lunii decembrie a fost de -0.7°C, iar a lunii ianuarie de
-1.4°C, cu a amplitudine de 15.6°C în decembrie şi 15.1°C în ianuarie. Variaţia a fost de 6 în decembrie şi
mult mai mică în ianuarie (2.9), (Fig. nr. 9)
Fig. nr. 9 - Regimul termic din centrul viticol Pietroasa
Temperatura minimă absolută a fost de -12.4°C în decembrie şi de -15.5°C în luna ianuarie. Într-o singură
zi (10.01.2013) s-a înregistrat o temperatură mai mică de -15°C .
Regimul hidric a fost bogat, însumând 128 mm în luna decembrie şi 16.6 mm în luna ianuarie.
Analiza descriptiva a climatului viticol s-a realizat pe baza urmatorilor parametrii: temperatura medie,
temperatura maxima, temperatura minima, amplitudinea, variatia temperaturii medii, nr zile cu T

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 10 – Gruparea centrelor viticole pe baza analizei in compusi principali a parametrilor climatici
VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD (Anexa nr. 2)
REGIUNEA VITICOLA A PODISULUI TRANSILVANIEI
Podgoria Tîrnave
In centrul viticol Blaj, viile pe rod sunt protejate prin îngropare. Viabilitatea medie a mugurilor de rod la
soiurile analizate a fost de 100%.
REGIUNEA VITICOLA A DEALURILOR MOLDOVEI
Podgoria Iaşi
Viabilitatea medie a mugurilor de rod în centrul viticol Copou a fost de 95%, cu o variaţie între 82% şi
100%. Soiurile pentru vinuri albe au avut viabilitatea medie de 97% cu limite de variaţie de la 89%
(Aligote şi Fetească albă) la 100% (Fetească regală şi Riesling de Rhin). Soiurile pentru struguri de masă
au înregistrat o viabilitate medie de 89%, cu un minim de 82% la soiul Gelu şi un maxim de 98% la soiul
Paula. Parcelele amplasate în 1/3 mijlocie a pantei au prezentat o viabilitate medie de 95% în cazul
soiurilor pentru vinuri albe (Fig. nr. 11).
8

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 11 – Viabilitatea mugurilor de rod din centrul viticol Copou
Viabilitatea medie în parcelele amplasate în 1/3 superioară a pantei a fost de 93% pentru soiurile pentru
vinuri albe, iar la parcelele amplasate pe platou viabilitatea medie a fost de 94%, 97% la soiurile pentru
vinuri albe şi 90% la soiurile pentru struguri de masă.
Podgoria Odobeşti
Viabilitatea medie a mugurilor de rod în centrul viticol Odobeşti a fost de 80%, cu o variaţie între 66% şi
99%. Soiurile pentru vinuri albe au avut viabilitatea medie de 80% cu limite de variaţie de la 70% (Sarba)
la 90% (Fetească regală). La soiurile pentru vinuri roşii viabilitatea medie este de 83% cu un minim de
66% (Plăvaie) şi un maxim de 99% (Fetească neagră). Soiul de struguri de masă Chasselas dore a
înregistrat o viabilitate medie de 80%. Parcelele amplasate la baza pantei au prezentat o viabilitate medie
de 75% la soiurile pentru vinuri albe (Fig. nr. 12). Parcelele amplasate în 1/3 mijlocie a pantei au prezentat
o viabilitate medie de 81% la soiurile pentru vinuri albe. Parcelele amplasate în 1/3 superioară a pantei au
prezentat o viabilitate medie de 85%, diferenţiată pe grupe, după cum urmează: 78% la soiurile pentru
vinuri albe, 91% la soiurile pentru vinuri roşii şi 80% la soiul pentru struguri de masă.
9

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 12 – Viabilitatea mugurilor de rod din centrul viticol Odobeşti
Viabilitatea mugurilor a crescut cu 6% de la amplasamentul de la bază la treimea mijlocie si cu 2% de la
treimea mijlocie la treimea superioară.
Podgoria Coteşti
Viabilitatea medie a mugurilor de rod în centrul viticol Coteşti a fost de 62%, cu o variaţie între 33% şi
90%. Soiurile pentru vinuri albe au avut viabilitatea medie de 67% cu limite de variaţie de la 33%
(Galbenă de Odobeşti) la 90% (Fetească albă). La soiurile pentru vinuri roşii viabilitatea medie este de
59% cu un minim de 42% (Băbească neagră) şi un maxim de 82% (Merlot). Soiul de struguri de masă
Chasselas dore a înregistrat o viabilitate medie de 59%. Parcelele amplasate la baza pantei au prezentat
o viabilitate medie de 59% diferenţiată pe grupe, după cum urmează: 74% la soiurile pentru vinuri albe,
44% la soiurile pentru vinuri roşii şi 45% la soiul pentru struguri de masă (Fig. nr. 13).
10

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 13 – Viabilitatea mugurilor de rod din centrul viticol Coteşti
Parcelele amplasate în 1/3 mijlocie a pantei au prezentat o viabilitate medie de 54% la soiurile pentru
vinuri albe. Parcelele amplasate în 1/3 superioară a pantei au prezentat o viabilitate medie de 73%, 67%
la soiurile pentru vinuri albe, 80% la soiurile pentru vinuri roşii şi 71% la soiul pentru struguri de masă.
Viabilitatea mugurilor a scăzut cu -0.3% de la amplasamentul de la bază la treimea mijlocie si a crescut
cu 19% de la treimea mijlocie la treimea superioară.
Podgoria Dealul Bujorului
Viabilitatea medie a mugurilor de rod în centrul viticol Bujoru a fost de 67%, cu o variaţie între 48% şi
82%. Soiurile pentru vinuri albe au avut viabilitatea medie de 71% cu limite de variaţie de la 62%
(Fetească regală) la 77% (Aligote). La soiul pentru vinuri roşii (Oporto) viabilitatea medie este de 65% cu
un minim de 48% şi un maxim de 82%. Soiul de struguri de masă Chasselas dore a înregistrat o
viabilitate medie de 49%. Parcelele amplasate în 1/3 mijlocie a pantei au prezentat o viabilitate medie de
73%, diferenţiată pe grupe, după cum urmează: 72% la soiurile pentru vinuri albe şi 82% la soiurile pentru
vinuri roşii (Fig. nr. 14).
11

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 14 – Viabilitatea mugurilor de rod din centrul viticol Bujoru
Viabilitatea medie în parcelele amplasate pe platou a fost de 61%, diferenţiată pe grupe, astfel: 69% la
soiurile pentru vinuri albe, 48% la soiurile pentru vinuri roşii şi 49% la soiurile pentru struguri de masă.
Viabilitatea mugurilor de rod a scăzut cu 22% de la plantaţiile amplasate în treimea mijlocie la cele
amplasate pe platou.
REGIUNEA VITICOLA A DEALURILOR MUNTENIEI SI OLTENIEI
PODGORIA DEALU MARE
Centrul viticol în podgoria Dealu Mare a diferenţat viabilitatea mugurilor de rod la viţa de vie. In centrul
viticol Valea Călugărească viabilitatea a fost de 100%, cu excepţia plaiului Chiţorani unde viabilitatea a
fost de 97.5%.
Viabilitatea medie a mugurilor de rod în centrul viticol Pietroasa a fost de 85%, cu o variaţie între 71 şi
95%. Soiurile pentru vinuri albe au avut viabilitatea medie de 85% cu limite de variaţie de la 77% (Grasă
de Cotnari) la 95% (Tămîioasă românească). La soiurile pentru vinuri roşii viabilitatea medie este de 85%
cu un minim de 76% (Pinot noir) şi un maxim de 95% (Fetească neagră). Soiurile pentru struguri de masă
au înregistrat o viabilitate medie de 85% cu un minim de 71%, la soiul Otilia şi un maxim de 94%, la
12

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
soiurile Muscat Adda, Muscat Hamburg şi Chasselas dore. Parcelele amplasate la baza pantei au
prezentat o viabilitate medie de 77%, diferenţiată pe grupe, după cum urmează: 80% la soiurile pentru
vinuri albe, 78% la soiurile pentru vinuri roşii şi 74% la soiurile pentru struguri de masă (Fig. nr. 15).
Fig. nr. 15 – Viabilitatea mugurilor de rod din centrul viticol Pietroasa
Viabilitatea medie în parcelele amplasate în 1/3 mijlocie a pantei a fost de 89% atât pentru soiurile pentru
vinuri albe cât şi cele pentru vinuri roşii. Viabilitatea medie în parcelele din treimea superioară a pantei a
fost de 94%, 95% la soiurile pentru vinuri albe, 94% la soiurile pentru vinuri roşii şi 93% la soiurile pentru
struguri de masă. Viabilitatea a crescut cu 12% de la amplasamentul de la bază la treimea mijlocie si cu
5% de la treimea mijlocie la treimea superioară.
Valorile medii ale viabilitatii grupeaza centrele viticole studiate in doua grupe (Fig. nr. 16): centre cu
viabilitatea mai mare de 80% (Blaj, Valea Calugareasca, Copou, Pietroasa şi Odobeşti) si centre cu
viabilitatea cuprinsa intre 60 si 80% (Bujoru şi Coteşti).
13

ICDVV VALEA CALUGAREASCA
RAPORT PRIVIND VIABILITATEA MUGURILOR DE ROD LA VITA DE VIE LA 20 IAN 2013
Fig. nr. 16 – Viabilitatea mugurilor de rod pe centre viticole
RECOMANDARI
Din analiza climatică s-a constatat că temperaturile minime înregistrate nu au scăzut sub limita de
rezistenţă a viţei de vie în niciunul din centrele viticole studiate.
Viabilitatea mugurilor de rod fundamentează soluţiile de atribuire corectă a încărcăturii de rod, diferenţiate
pe grupe procentuale de pierderi.
Principiile care stau la baza atribuirii incarcaturii de rod sunt urmatoarele:
- până la 15-20% pierderile sunt considerate normale şi se aplică tăieri de rodire normale cu
atribuirea unei încărcături de ochi pe butuc corespunzătoare grupei de soiuri, în funcţie de
vigoarea şi productivitatea soiului;
- între 20% şi 40% pierderi, se aplică tăieri de compensare prin atribuirea unei sarcini
suplimentare de ochi sau a 1-2 coarde de compensare din cepii de siguranţă.
14