Views
5 years ago

DEPESI - upload.wikimedia....

DEPESI - upload.wikimedia....

DEPESI -

ANUL IV No. 987 NUMERUL 15 gAM NUMERUL ARONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE -CARET LUNI SI SE PLATESC TOT -D'A -UNA INAINTE In Uueuresel: La casa Administratiunet. In Tara : Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, 6 luna 20 lei, 3 luna 1e let. ln Streinetate: La toate offioiele postale din Uniune prin mandate postale. Pentru t an 50 lei, 6 lunl 25 let. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,Platza Epísooplel,No. 3 LIBERALII SI REFORMELE TERANESTI CE CONSECINTA ! VOTUL SENATULUI DE LUMI SARINDARUL CONDITII DE ADMISIBILIT ATE CRIZA IN ITALIA LIBERALII SI REFORMELE TERANESTI Este o mare eroare d'a crede ca partidele politice so despart pumal pe cestiune de principii si pe puncte de program. Partidele se deosibesc si psichologiceste, si diferä tntre ele si prin tempera - ment si prin caracter si prin sentimente. Asa unul din caracterele distinctive ale liberalulul, este ca la dansul desideratele precise dispar sub frasele goale si sforaitoare, si ca declamatiunea departa insoteste in tot -d'a -una propunerile positive ,i precise. Acest lucru ni -I dovedesc discuciunile ce au avut deja loe fie prin presa, fie prin sectiunile Camerii, privitor la legea vanzarie mos;elor Statului, a caruI raport so depune azi pe biuroul Camerii. .Si aceasta se va dovedi si mai bine cu ocazia discutiunei publice, care va encepe peste cate -va zite. Indata ce este vorba de imbunatacirea soartel satenilor, liberalul trebue negresit sS protesteze de amorul séü nemarginit pentru masele populare, de si solutiunile sale, In cestiuze, dati mal pucine foloase löranilor, si el trebue së denunce ca reactionare propunerile adversarilor sei, numai find ca ele aunt formulate de conservatory. Asa liberalil din opositie glssesc ca legea vtnzaril mosielor Statulul nu e destul de democratica, numai find ca ea este opera conserva torilor si eu toate ca ea coprinde niste dispositiuni atat de radicale, in cat liberali' s'aü tngrozit de ele si le -au combatut necontenit. lar acum aceiase liberali gasesc a_:este reforme insuficiente. Intr'un viitor articol vom dovedi eu desbaterile corpurilor legiuitoare ca toate dispositiunile nout prin care se introdur, in noua lege, Inlesniri insemuate pentru satenil care vor sg cumpere pämênt, au fost combattute si respinse de partidul liberal cu ocazia diferitelor discutiuni ce s'ati pro - dus asupra legai vinzarei mosielor Statulul. In 1881, propunêndu -se de d. Ion Ionescu (de la Brad) ca satenii care cumpSra loturi sè nu rie siliçï se pläteascä o parte din pref ínainte, lucru care este coprins in legea propusa de guvernul actual, d -nu Ion Bratianu a taxat aceasta dispositie de coru- Stoare si Camera liberala a respins amendamentul d -lui Ion Ionescu. Cand in 1886 s'a propus, ca si azi, a se vinde mosiele Statulul numal la catene, d. M. Cogalniceanu 8'a sculat in Camera si a Zia «SS dam dar satenilor posibilitatea se cumpere, fars ins& sS escludem pe proprietaril marI.» data ce vé zice omul de la 1864. El vine se combat& azi or ce Incercare pentru a decreta In aceasta tara binecuvêntata dy Dumnezed, o noua lege revolutionara». Asta -zi cand not presintam o lege democratica pana la imoralitate, dupe spusele liberalilor , o lege a carei disposit.iuni mal radicale, d. Ion Bratianu le taxa de corupätoare si d. Cogalniceanu de revolufionare, asta -zi aceia:}i liberale gasest legea noastra prea reactionara si sa daü pe el de adevSrati democratì si de singuri sprijinitori ai nevoelor satenilor ! DEPESI CRIZA IN UNGARIA (Prin fir special) Contele Apponyi ci d-nu Tisza Budapesta, 20 Februarie, 8 dim. Camera deputatilor. Guvernul a depus un proect relativ la chestia recrutärer. In discu f ia leger de organizare a armater, Contele Apponyi a acuzat pe d. Tisza cä a compromis interesele (ere' ,ri demnitatea coroanel. D. Conte crede cä intoarcerea la o situafie normalä va /i cu neputinfä atdta vreme cdt d. Tisza va rëmdne pre,sedinte al consiliulur. Rëspunzënd adversarulur sed, d-nu Tisza zise, cä in toate färile se fac escese, tara ca interesele ace!er färr se se fie puse in primejdie. De all /el nicdirea, chiar in imprejurärr mar grave decdt acelea pricl care trecem nor acum, nu s'a auzit un asemenea limbagiu; nicäirr, in niai o farä din lume, nu s'a vëzut organizd»du se rezistenfa cu revolverul. (Aplause). CRIZA IN ITALIA (Serviciù special) Adeveratele cauze ale crizei. Ruina economica Roma, 19 Februarie, 4 ore seara. Pentru a'si face cine -va o idee exact& de intensitatea crizel economice prin care trece Italia, n'are decât sé la cunostintá de cifrele de mai jos publícate de Direetia generala a vami- 1or si cari prin urmare sunt oficiale. Aceste cifrele rezuma miscarea comertului de import si esport al regatului Italief in anul 1886. lata datele cele mai principale : Import Valoarea marfurilor importate s'a ridicat In 18881a fr. In 1887 ea abuse clara de fr. Decl in 1888 a fost o diminuare de fr. Valoareametalelor pretioase in 1888 s'a urcat li . fr. In 1887 ea atinsese cifra de fr. Dimiuuare fr. Export Valoarea marfurilor exportate In 1888 s'a ridicat la fr. In 1887 ea atinse cifra de fr. Diferente In minus . . fr. Valoarea metalelor pretioase exportate In 1888 s'a ridi - cat la fr. In 1887 ea se urcase la . fr. Diferent& In minus. . . fr. A TREIA EDITIUNR C APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU 1,174,423,457 1,604,389,420 429,985,963 67,030,400 84,606,100 17,775,700 891,934,239 1,005,075,900 113,141,661 '75,478,700 107,245,000 31,768,300 Precum se vede, comerciul regatului Italie' e In piinà decadentá. Italia se duce vazind cu ochii la o ruina economici, daca nu se va gasi un leac grabnic si hotàrttor. CRIZA IN FRANCIA (Prin fir telegrafic) Paris, 19 Februarie. D. Carnot a primit pe d. Maguin senator al departamentulul Cûtl>, d'Or. Se crede ca precedintele Republicei are intentiunea de a forma un cabinet care s'ar compune In cea mat mare parte din senators. DIN GERMANIA (Prin fir telegr.) Prinderi pe coasta Atricei. Congresul comercial Berlin, 19 Februarie. Monitorul imperiului public& o ordonanta relativi la juridiotiunea de urmat in materie de prinderl pe coasta Africel Orientale, In urma blocarei. In prima instanta, va trebui el se adreseze consululul german din Zanzibar, ci in a doua instanta tribunalulul superior al prinderilor, din Berlin, a can't constituire se va regula printr'o ordonanta. Berlin, 19 Februarie. Congresul comercial s'a deschis de d. Boetticher, care a constatat ca situatiunea comertului si a industriel In general este favorabila. El a insistat asupra bunelor raporturI comerciale care exista cu streinatatea ei zise ca nu e nici un motiv care se poata da lac la temerea c& pacea va fi turburat&. PRINCIPELE FERDINAND SI D. STAM- BULOFF (Prin fir telegrafie) Sofia, 19 Februarie.Princiuel e Ferdinand a venit la Sofia pentru a conferi cu precedintele consiliulul, d. Stembuloff, care sufer& d1 un antrax; apol a plecat la Filipopoli. SERBIA SI BULGARIA (Prin fir telegrafic) Viena, 19 Februarie. Se anunt& din Belgrad Coresponden(ez Politice ca negociarile privitoare la un tractat de comers cu Bulgaria s'aü rupt eri. LEGEA MILITARA iN UNGARIA (Prin fir telegrafic) Viena, 19 Februarie.Ziarele anunt& at o mare demonstratie in contra proectulul de lege militar se va face Duminice la Presburg. CONDITII DE ADMISIBILITATE Se insal& amar eel ce's' inchipuesc cä nu avem o lege de admisibilitate to functiunile publice si care cer cu stamire ca guvernul se impue postulanti - lor unele conditi' de admisibilitate. Pentru cea ce daft slujbele, conditil nu exist& allele de cat se fit cinstit si sé stil ce -va carte ear pentru rei ce solicit& functiunile, conditiile sunt foarte numeroase si se preschimb& in unele parti, precum se schimba ci guvernele. Sub conservatori uniti sat desuniti, postulantul crede ca are dreptul la slujba Indata ce a fost victim de la 14 si 15 Martie vittime, fie chiar moraliceste vorbind. Sub colectivietl, postulantul arat& ca diplome certificatele prin care se constata c& a participat la manifestati' spontanee ci c& a strigat: Tr &iasc& Bratianu Sub junimistl postulantul vorbind apesat arati c& are testimoniu de la Cluji ci spune ca a absolvit Inca maturitatea de la B'aji. Sub dumitro bratienistl, postulantul aminteete cafeaua care a baut'o pe campia de la Filaret alAturl eu Pdpuca ci toata eroica pleiade de la 48. Asemenea titluri, precum vedeti, se pot invoca sub un guvern ei nu se pot invoca sub alt guvern: aunt Insé flinte privilegiate dr soarta atat de mull, in cat aü fost si la 14 Martie si la menifest»tiile bratieniste si la Clujl si pe cam - pia de la Filaret. Aceste Ointe 'ci scot la maiden titlul for respectiv, dupe timp si imprejurarì. Acum se trecem la conditiunele de admisibilitate care se pot invoca de tosi ci in or ce vremurl. La rándul Intái, trebue aeezat postulantul care este baeatul Cucoanel Tarsite!. Cucoana Tarsita a f &cut dulceata, cataif ci sarailie in casa str &mosilor nostril. Fie care Ministru are cáte un b &eat de Cucoana Tarsita in spinare. Apo' vine moria care a mosit toata familia, doica, jupaneasa care a crescut tots copii,Titatiganca, spalatoreasa din vremurile cand s'aü desrobit tigenii, Achim vizitiul, remas mostenire de la grand- maman, tie care cu copi - lul sad cu copii lui. La rêndul al doilea vin nepotil acestora, si la rêndul al treilea vin veril, finii ci cuscrii. Nenorocirea cea mal mare pentru un ministru, este and sé trezeste cu un fill de doica care a Invetat ci patru clase primare. Acesta solicit& far& multa sflala un post de inspector financiar saü de sub prefect, deschiztnd vorba ast -fel : «Bine c& ad venit al nostril la putere ei ca ail Omit colectiviste» sad : «bine c& ad cazut ciocoii ci c& ad venit liberalit nostril la guvern l» Dac& din nefericire moaaa, doica, jupaneasa, Tite spalatoreasa eü avut si un droiü de fete, pe láng& grama da de baett, fie care Ministru mai primeste corer' pentru vre -o 70 de postura de institutoare la pensioanele Statului si 60 de burse la Asilul Elena Doamna. Precum vedete, toll postulantit aü la activul lor o suma de drepturi pentru a ocupa functiunele publice. Prin urmare de ce ne mai plangem ? SS traim cu totii I Aga. CE CONSECINTA! Cand s'a infatisat la Camera propunerea d -lui N. Blaramberg pentru darea in judecata a cabinetulut Ion Bratianu, majoritatea si guvernul ad fost In potriva acestel propuneri, ci aceasta pentru bine- cuvtntatele motive ca. forma In care se prezenta ea era ne admisibil& si ca se cerca darea in judecata a unul cabinet pentru niste acte, cart orl -cat de condamnabile ar fi Post poli - ticeete, judec &toreate ins& ele nu ad nice -o valoare. S'a strigat atunci, ca vrem sé ocrotim infamiile colectiviste. In zadar membrii majoritatel aü ara - tat motivele serioase cart se opuneaü acestel propuneri, in zadar s'a dovedit ca aceasta propunere nu purta Intr'tnsa elementele unet condamnart judecatorest'. Nimeni din opositie nu vroia se audit. E bine, asta -zi se dovedeste deAtul de limpede, ca o parte cel putin din sus - tinatorii propunerei Blaramberg si anume pertisanil d -lui Dim. Bratianu, nu eraù de lot calauziti de dorul de a vedea pe pacatos' luándu -al pedeapsa euvenita, ci ca precum s'a zis nu se arm kea darea in judecata a gavernulul colectivist, ci a celui de azi. Cace iata ce se Intêmpla : O data prima propunere cazuta, majoritatea vine cu alta mutt mai zdrobitoare pentru ministril colectivistí, propunere menit& sé arunce pa abuzivil cabinetului Ion Bratianu acolo unde tr,buiesc aruncati tots talharil de rênd. Ce face asta -zï minoritatea liberal& ? Departe de a avea o atitudine francs, departe de a veni sé isckleasca cu graba aoeast& propunere, onorabilil din minoritate o numesc «fars &» si 'e se Impotrivesc. De ce ? Nimeni nu stie, act ei se ferese s'o spun «. Apol este aceasta serios ? Apol nu vede on -cine atta meschinarie este In toste faptele cele mart, cand e vorba de a se putea jigni guvernul ? Liberalil, aceia cart faceaü mat mult scandal, cart strigao mat milt ca suntern urmasil credinciarl ^i regimulut trecut, tocmai el se Impotrivesc asta - zi propunerel noastre. Niel o data desgust mal amar nu poate coprinde pe un om cinstit, de cat atunci clad vede cum patimele cele mai josnice Intuneca on -ce dreapt& j udecat &. YOTUL DE LOTI AL SE\ 1TULUI In urma interpelarei d -lui N. Fleva in afacerea Goetz, d. Márzescu a propus o motiune de blam contra guvernulul ci In special contra ministrilor de la Mir - tie trecut. D. Al. Lahovari, ministrul domeniilor, luand euv,ntul In aceasta cestiune, se stie ca a pronuntyt un discurs stralucit. D -sa aratánd intrigale ce se urzesc in sánul majoritatel a terminat eu acPste cuvinte: «lntelegroluld-Ior Fleva, Mar- «zescu, Gradisteanu In campania ce aU «tntreprins contra guvernului. Nu tnte- «leg Ins& pe aceia cari s'aü ales In nu- «mele partidulut liberal- conservator. «Ad venit pe aceste bane' d nit Ver- «nescu, Manu ei eu mine, eu consimta- «mântul d voastrá; (lac& asta zi aceasta «combinatiune nu mat convine cátor -va «dintre d- voastre, aflatl ca not nu sun - «tem ca slugile cari prin intermediarul «misiti'or se bag& la stapan pentru a «e5i dupe doue saü trel lune. «Adresándu -me cetre liberali' -con- «servatori le zic : Bagatí de seam& la «ceca ce volti sé faceta; viitorul si exis- «tenta partidulul conservator aunt In «jot. Nu faceti ca Saturn care tai mAn- «ca copil, caci mAncarea va fi indigesta ». In urma acestet cuvtntart stralucite, plina de adever si InvetAmiute pentru partidul liberal - conservator, punAnduse la vot to sedinta urmetoare motiunee de incredere ea a Post priimita ca 65 de voturi contra 33. Fata eu discursul d lui L' hovary resultatul acestul vot speram ca va servi de exemplu acelora cart, f-icênd parte din partidul liberal conservator, In mod precipitat si inconscient po Ite s'ad lasat a t conduci de inamicit nostril sad de aceia a caror ambitiuni nemasurate intunec& or ce cugetare serioas &. JOUI 9 (21) FEBRUARiE 1889 NUMERUL 13 QANi NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESCDIRECT LA ADMINIS TRATTA ZIARULUI La Paris : Agence Havas, Place de la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. iV, linia 30 haft; anunciurl si reclame pe pag. Ill, 2 lei liaia. LA PARIS: segisestejurnalul cu 46 Cent. numerul, la KiosCUi din Bulevardul St. Germain, No. S4. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINI STRATI UNEA No. 3. Piatta Episcopiel. No. 3. SARINDARUL Asti -zt, and e vorba de darîmarea bisericel Sarindaru, credem nemerit a da publicita %ei urmatorul articol istoric datorit penes unut scriitor competinte In asemenea materia : S'a apropiat momentul, cAnd soarta renumitei si istoricei monastirl Sarindarul se va decide definitiv. Ad trecut peste 23 de ant de cAnd s'a desfiintat clopotnita cea Malta de asupra portilor ei. Cladirele In forma de retate ru paraclisul si ca chiliele ce Inconjuraü curtea acestel vestite Monastiri Domneatí din centrul eel mai populat al orasului Bucuresti, s'aü uitat asta -zi eu totul de catre not. Intinsa el gradini ce cobora spre gerla Dtmbovita s'a vindut'n loturi de catre Stat si asta-zi s'aü ridicat acolo cladirele ce vedem pe Boulevardul Elisa beta. Biserica ei, care era o cladire mareati si solids, zidita, precum se crede, in asem&nare Cu planul Sfintel Soflt din Constantinopol, acea minune a Nuoeì Rome, a fost mat cercetata cit Biserica Metropoli. t sub Doramele pamêntene dia acest seeol, din causa largimet sale el a positiunel sale pe podul M.igosoeei. Intr'acest stint Iacaa se obicinnia d'a se face cele mat stralucite serbAri si ceremonia bisericesti, cele mai pompoase parade Domnestí. Toate suvenirele acestea dia timpI recenti precum ci mie de alte amintiri mult mat yacht din timpif de glorie ai patriel noastre, care se leag& strâns eu trecutul mare% al monastirel Sarindarul, se vor sterge poste In eurênd, pentru not si pentru urmasil nostril. O interpelare s'a fatui In Senat guvernulul cerênd se pun& la cale recladirea Sarindarulul. Abia vor fi vre -o 20 de ant de cand guvernul, dupa secul»risare, a reparat aceasta stint& biseric4 precum se alla ea esta zi; dar d. archite :t Burelli, Insarcinat atunci cu atea lucrare, a des - cheiat si slabtt cladirea aceasta antica, In loe de a o mai consolida si se datoreste actualmente acelet gresite reparatiunt perderea acestul vestit monument national. Mai mu,t., versiuni s'aü respándit acum In urmk prin ziere, de cAnd biserica Sarindarul s'a Inchis sub guvernul d -lui I. Bratianu, pentru motiv c& ameninta de a codea. S'a sustinut de catre unir, ca frumosul loe remas asta -zi nevindut, aflêndu-se situat In centrul Capitales si avénd o mare valoare sa se vênza la particulars in folosul Statului, precum s'a facut si cu gradina de alaturi, ca se se cladeasca pe el binale Inalte dupe planul Bulevardului. S'a propus de alti' de a se face pe Intregul acest loo un Square sail gradina publica pentru podoaba si higiena acestel parti a oraaului. S'a publicat si alta opiniune, c& adira guvernul dupa cererea ambasadel Rusesti din Bucuresti, ar fi consimtit a vinde Rusiet arel loe pentru ca se cl &daascit ea acolo o biseric& a sa unde serviciul divin sé se tie tn limba ruseasca si chiar s'a vorbit de o sum& flick a pretulul vênzArei acestria. Cu mirare am vézut, atátea p &resi o sebite réspêndindu se de catre zia rele noastre, dar ne -am mA.heit adâne vézênd, ca nu s'a sustinut serios idea cea mil dreapta si cea mat demna de o asemenea causa, adic& aerea de a se recladi Sarindarul pe local sèù pro - priù dat di ctitori sei, si de a se re- Invia aci arel stint lacas iubit si preferat de parinti nostri si de noi la toate puntile, serbérile si solemnitatile noastre. S'a mai ohiectat, c& Sarindarul se presinta rtü find cu spatele spre Calea Victoriei far nu cu usa sa de intrare si ca din arel motiv nu ar fi bine de a se conserva nict de a se recladi. Dar oare serios este aceasta? Dar arta arhitectorala si estetica nu ar sti sá tmpace bunul gust si a face placut& vedere' partea Sfintuluf Altar care sta spre rAsArit prin feluri si chipurl de ornamentatiunt care ar aduce podoab& monumeutulut In lec de a'e Imputina frumusetea ? Dar ocre, numal esemplul acesta este di acest fel prin orasele mari ale Europei ? Dar, chiar Mitropolia din Iasi care intocmal ca ci Sarind irul din Bucuresti se ata ca spatéle sere calea prineipala, ce inconvenient are despre aceasta ? Dar erlat este pentru un popor crestin si civilisat de a e)nd +mna la croarte monumentale sa:e cele mal pretioase pentru cuvinte de asemenea gravitate? Mal intelept or fi mare pentru not, se aruncam mlioan'le Statulul nostru ca sé expropriam intra spitalul Co tel ci palatul primariel un cuartier tntins 'fi stump pentru a cladi acolo o Mitropolie noua si mare, sub pretextui neadmisi - bil ci ne vom acuti ast -fel de a alai In-

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
apare in toa te zilele de lucru 15 rani numerul - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....