GLANDA TIROIDĂ Rapel anatomic, histologic şi embriologic Glanda ...

la persoanele cu diabet zaharat. Sinteza şi degradarea colesterolului (în
special prin creşterea numărului de receptori hepatici ai LDL colesterolului şi
a cleararace-ului acestuia) sunt influenţate pozitiv de către HT. În
hipotiroidism se remarcă frecvent creşterea colesterolului total şi a fracţiunii
LDL.
7. Sistemul endocrin. HT afectează producţia hormonală, sensibilitatea
receptorilor sau degradarea metabolică a unor hormoni. În hipotiroidism, la
copil, creşterea longitudinală este profund afectată ca urmare a scăderii
eliberării hormonului de creştere. Atât pubertatea întârziată (prin afectarea
eliberării GnRH şi a gonadotropilor) cât şi cea precoce (ca urmare a efectului
TSH-ului crescut asupra receptorilor LH, FSH) sunt descrise în hipotiroidism.
La adult, mixedemul poate determina hiperprolactinemie, menometroragii,
amenoree, anovulaţie şi infertilitate consecutivă. Răspunsul la stres al
axului hipotalamo-hipofizo-suprarenalian poate fi inhibat în hipotiroidism. În
hipertiroidie, ca urmare a creşterii aromatizării androgenilor şi a nivelelor de
SHBG, la bărbaţi poate apărea ginecomastia. Toate disfuncţiile endocrine
sunt reversibile prin tratament adecvat şi restabilirea eutiroidismului.
Explorarea morfo-funcţională a glandei tiroide
Explorarea funcţională in vitro.
Determinări bazale.
1. Dozarea TSH seric reprezintă cel mai frecvent test utilizat pentru estimarea
funcţiei tiroidiene. Se poate determina prin metode imunometrice (IMA) sau
radioimune (RIA). La ora actuală majoritatea laboratoarelor folosec metode a
căror limită de detectare este de sub 0,02 mUI/L (μUI/ml). Valorile normale ale
TSH=0,5-4,5 mUI/L.
2. Hormonii tiroidieni periferici se pot doza sub formă totală –inclusiv cea legată de
proteine TT4 şi TT3 şi sub forma liberă fT4, fT3 (free T4 şi T3- fT4, fT3), cu
utilizare din ce în ce mai largă. Valori normale ale fT4 = 9-30 pmol/L (0,7 – 2,5
ng/dL) şi fT3 = 3 - 8 pmol/L (0,2 – 0,5 ng/dL).Există o relaţie logaritmică inversă
între TSH şi nivelele hormonilor periferici liberi. O valoare crescută (↑) a TSH,
însoţită de valori scăzute (↓) ale fT4 şi fT3 semnifică hipotiroidia primară, în timp
ce un TSH sub 0,1 mU/L asociat cu valori crescute ale fT4 şi fT3 se regăseşte
în hipertiroidii.Există şi situaţii în care valoarea TSH nu se corelează cu
hormonii periferici, cele mai frecvente fiind:
Hipotiroidia centrală (hipofizară sau hipotalamică) cu TSH normal sau
doar uşor ↓ şi fT4 şi fT3 ↓.
Hipotiroidia subclinică TSH ↑, fT4 şi fT3 normale.
Hipertiroidia subclinică TSH ↓, fT4 şi fT3 normale.
TSH ↑ şi hormonii periferici ↑- adenom hipofizar secretant de TSH
sau sindromul de rezistenţa la hormonii tiroidieni.
8