Views
5 years ago

TELEGRA.ME - upload.wikimedia....

TELEGRA.ME - upload.wikimedia....

TELEGRA.ME -

ANUL III No. 797 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ARONAMENTELE INCEP LA I SI 16A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC 707-D'A-UNA INAINTE lu Bucuresci : La casa Administratiune1. ln Tara : Prin mandate postale. Pentru t an 40 lei, e lupi 20 lei, 3 lunI 10 leI. In Streinetate: La toate officiels postale din Uniune, prin mandate postale. Pontru i an 50 lei, 6 lunI 25 lel. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,Piatza Episcopici,No. 3 CE FAC LIBERALII ?" TURBATII DE CALOMNIE R.EMASITE COLECTIVISTE CALATORIA M. S. REGELUI NOTIiLE DE LA EFORIE CONU FANICA INAINTEA JUSTITIEI DRAMELE PADUREI MISCAREA SOCIALA LA NOI CE FR LIBERALII ?" Din zece in zece zile, fie-care ziar colectivist public& dite un articol, care regulat sé sfêr'este cu întrebarea : «Ce fac liberalii ?» Tema invariabili a acestor articole const& in desvoltarea tese! c& guvernul actual are tendinte reactionare, iar conclusia stereotipi a acelor articole, scrise la adresa liberalilor din coalitie, e coprins& !n acuvinte : «Ce fac liberalii ?» Prin aceasti fruit, colectivi'tii inteleg a spune, cu perdea, liberalilor : «Nu credeti ci momentul a venit ca sé ne ertati pacatele din trecut sé ne unim cu totil pentru recucerirea bugetulu! ?» Din nenorocire perdeaoa aceia ln care el invéluesc umilitoarele lor propuneri,e atât de transparent&, în cât or-cine poate p&trunde, cu u'urint&, jocul lor. Dupé ce atâtia ani de zile, pe cât& vreme eraü tari 'i mari, colectivistii ad dispretuit pe liberalii din opositie, teméndu-se ca nu cum-va së fie siliti a Imparti cu ei foloasele puterii, asti-zi când ad ajuns mofluzi, când nu mai ad nimic de impirtit, când sé ved inecatí pânâ la gât In datoril, asti-zi ei ail generositatea de a propune ca altii sé Impartit cu ei neajunsurile unei situatiuni disperate. }i pentru a'i atinge scopul, i! vedem aruncând sistematic, cum zice francezul, cite-o piatr& In gridina noastr&, nu atât pentru a dirima cu bolovanele lor un inamic imaginar, cât pentru a astupa pr&pastia pe care ad sñpat'o nitre Oman 'i liberall. De aceia dupé ce ad agitat spectral reactiunei, vedem organele regimului trecut insinuênd in mod subtire, ci momentul a venit ca eu totil sé-'i dea mina in contra vrejma'ului comun. Din nenorocire pentru colectivi'ti, propunerile lor necinstite nu isbutese a seduce pe liberali. Réva$e1e lor dulci, articolele lor amorollse rémân firi réspuns. Colectivi'tii ins& nu pierd nidejde 'i dupé cite-va zile de asteptare zadarnic&, ei iaré'i trimet cite un réva' parfumat liberalilor oposant!. Trubudarul de la Drmocrafia or Idtutarul de la Tele9raJul, bravSnd toate intemperiele, cântii fir& folos serenade sub balconul d-lui Dim. Br&tianu. Nimeni nu apare la fereastrá, nimeni nu le face semn se se urce... Câte-odatâ chiar, când insistentele lor devin plicticoase, el mai primesc si câte-o due de api rece, ca atunci când NaEianea, organul d-lui Dim. Brâtianu, le-a réspuns categorie c& lupta in contra colectivit&tii este resbelul sacra al liberalilor. Ei Insti nu sé descuragiazá pentru asa putin lucru, si la cea mai mica gre'alâ comisi de un agent cât de infim al guvernului actual, II ve- dem reluênd refrenul cunoscut: fac liberalii ?». Ce fac liberalii ! Sé vede ci ei soc-otesc ci aü alt-eeva de Meut de cât d'a se arunca !n bratele colectivi'tilor ca sé se mece impreun&. Sé vede ci ei ad priceput ci o asemenea unire ii ar face sé piardi chiar acel capital pe care l'ad câ'tigat tocmai prin protestatiunile lor In contra regimului colectivist, si ci o asemenea aliantâ ar face nu pe colectivisti, liberali, ci pe liberali, colectivisti. A DOUA EDITIUNE POCA APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU «Ce TELEGRA.ME AGENTIA HAVAS Londra, 30 Iulie. Se scrie din Cair lui Daily Chronicle có scrisorile lui Ondurman spun có Mandiul trateaz& tntr'un mod cuviincios pe prisonierii europent, numaI ca el se caute së nu fug &. El ti Intrebuinteazó la instruirea Sudanezilor si cauta se stoat& de la dtnsil rescumpër &ri mari. SotIà, 30 Iulie. Stirea data de tâte -va ziare cum c& s'ar fl descoperit un complot la Rusciuc este lipsit& de on -ce temeiü. Populatiunea din Rusciuc se ocupa de recolla care este abondent &, iar nu de politic&. Viena, 30 lulie. Generalul Vác&rescu pleat& naine la Bucureil pentru a'sl lua familia cu care se va tntoarce pe la sfârsitul lu! Septembre când va remite scrisorile sale de creantó. Clusiu, 30 Iulie. Principele George Ghica care locuesteaci de mal multi ani a murit f &r& veste. Paris, 31 Iulie. Greva lucr&torilor terasierl din Paris continué, dar fila niel o desordine. Paris, 31 Iulie. Ministrul de cornent, consider& propunerile comerciale ale Italie! ca inacceptabile. Paris, 31 Iulie. Populatiunea din Copenhaga a f &cut 1mpëratulul Wilhelm Il o primire politicoas& dar rece. TURBATA DE CALOINIE Organele colectiviste d'a doua zi dupe izgonirea st&ptnilor lor de la putere, s'ali n&pustit cu cele mal nerusinate calomnil asupra P. S. S. Episcopul Melhisedek, veneratul decan aI Episcopatului nostru, despre care, sunt d'abia cati -va an!, Insus! seful colectivit&tel, d. io?.n Br&tianu zicea tntr'un diseurs ce a pronuntat la Iasi, c& este principele Episcopatulul roman, si l'a rugat, in mal multe rândurl, tntrebuintând chier mijlocirea personal& a Regelul, ca stprimeasc&portofo :iul Cul - telor In ministerul sëü. ApelpisitiI de la « Deaocratia» moliorttulu! D. Sturza, care ca ministru a avut trista tndr&sneal& a declara tn plia Senat, ca 'si a trimis pe unicut sen Jiu se creasca si se tnvete carte in tara nemleasca, pentru ca scolile romane scot numai pungasi si oameni de nimic ! ponogresc pe pórintele Melhisedek de vêndut Rusiel, c &tre care 'si tr &deaz& tara I... In sustinerea acestel infame calomnit, acestl turbati s'ali nevoit a tnsira o multime depalavre care mai do care boacâne, despre atâtarea rescoalei tëranilor in care voiaü se amestecepe p&rinteleMelhisedek: ha có un preot din Eparhia Romanului a intrebat venind la t&rg, pe un colectivist dinastic, daca n'a cózut regele si când o a8 vie flul lui Cuza pe trou I Ba el, un tnvëtótor sótesc din fundul Gorjiulul le-a scris, có 'SI aduce aminte d'acum 25 de ani and era In scoala normalti, có un conscolar al seil de fel din Izmail, '1 spunea c& Episcopu'. Melhigedek pl&tea pe ascuns dasc&ll muscólesti spre a tnv&ta pe copi! limba ruseascá, pe cari apol, 'I trimitea la Bucuresti spre a se desóv@rsi la tnvët&tur&; si aceasta, In scopul de a rusifica poporul roman 1.... Iar ca dovad& despre criminalele uneltir! contra patrie!, a le marelui nostru Ierarli, s'a adus distinctiunea cu care a fost onorat, la Inceputul anulul corent cu prilejul jubileului Arhieriel Sale, prin en- £olpionul episcopal ce '1-a decernat Sf. Sinod al Rusiel. Toate aceste ponegrirl ail fost desfásurate tntr'un sir de lungi articole scrise tntr'un stil náb&d&ios, de un scriitor care, de and e pe arena publicitótei, 'si a oferit condeiul, cugetarea si credinta ce o fi avênd, celui ce a voit se le cumpere, slujind ast-fel pururea altarelor la care nu se închiná. Dar toate aceste odioase presti!, nu puteaü sluji la nimic, pentru c& nu resistaü la cea mai mica cercetare a unui cuget cinstit. Intr'adevër, care om eu bun simt si cinstit, n'a putut vedea at sunt de mincinoase pomenitele iscodiri. Cum ? un Episcop rezvr&teste tara, rusifica poporul român de mal bine de un p&trar de veac si atâtea guverne câte s'aü perándat la cârma statulul, n'aü fost ta stare s6'1 tnfrâneze, së'I zdrobiasc& eu a tot puternicia legilor putere! timpurale eu care se ctrmuesc demnitaril nostril bisericesti 1 Este invederat c&, invinuirea pe cât e de miseleascó, p'atât e de stupida, pentru ca se aib& trebuint& de un respuns. Primind engolpionul episcopal eu care '1 a distins biserica rusa, atilt membri! guvernului trecut cât si Sf. Sinod al nostru '1 aü felicitat de aceastá distinctiune ca de o onoare ce se resfrânge asupra bisericel noastre, tntr'u cât Preasftntitul Melhisedek se bucuró de o reputatiune european&, ca Doctor al bisericel ortodoxe; dovad& c&, tn multimea de manifestatii de simpatie si de admiratie ce a primit din tar& s strein&tate, eu prilejul jubileulul sen o mare parte provin din Germania, de la celebrit&tile tlieologice protestante si a. le vechilor cato- 'ici, cari aü fost tn stare a aprecia valoarea marelui Ierarch al Bisericel noastre la celebrul congres din 1874 tinut la Bonna, de reprezentantil tutulor bisericilor crestine nepapistase. *tint fiind tnc& có sinoadele Bisericilor ortodoxe intretin, pentru Unitatea credintei, relatiun! fr&testl, Intocmal cum fac Academiele de stiinte si littere a le tutulor natiunilor tntre d&nsele, nid unul om cinstit si cu mintea tntreagá, nu II ar putea trece prin cap a face o crim& unui prelat din primirea de distinctiunl bisericesti. Dar turbatii de calomnie simtincl c& din minciunele de p&n& aci, nimic n'a putut amene In picioare pentru ca se intretie tic&loasa lor zizanie, vesteaü din când in când publicul, c& in numérul urmetor vor da la lumina fapte Ingrozitoare sevërsite de Episcopul Romanului. Asa tn unul din numerile trecute n&bád&tosul de la Democratia lui D. Sturdza public& iar un sir de injur&turi, ca un luat de Iele, la adresa Preasftntului Melhisedek. El arata faptul adevërat si foarte patriotic c& la tnflintarea Eparchie! Dun&rel de jos, Episcopul Melchisedek sosind la Ismail, a st&ruit si obtinut a se tnapoia bisericel române o sum& de bani depus& la Banca din Odesa si poprit& de guvernul rus, eu cari ban! st eu mijloacele sale propriT, neobositul lerarcli a tmpodobit cathedrala si a pref&cut o cas& tntr'o m&reat& resedint& episcopal& tn care tsi aflaü un adëpost ospitalier, toti demnitaril statulul ce cól&toreaü prin acele tinuturl depártate lipsite de osp&t&ri1 publice. Dupe retrocesiunea Basarabiel,Episcopia mut&ndu-se la Galati, Prea stintitul Melhtsedek cuget& a l&sa palatul episcopal din Ismail spre a fi scoala romârieasc& si revendic& casa ca o proprietate personal&, tnaintea tribunalelor rusesti. Dar autoritatea bisericeasc& rus&, tntemeindu-se pe actele dresate la predarea provincie!, In care, dintr'o nenorocit& scáparede vedere, comisarul nostru trecuse resedinta episcopal& ca un ediffciü al StatuluT, actiunea P. Sale fu respins&. Democratia tnsë, n&scoceste un cap de acuzatie si din acest fapt, pe care '1 tntortochiaz& In patru puncte, vorhind de acelasiü lucru, si sl pilngáreste coloanele cu cele mai perfide insinu&rT, din care las& a ttsni veninul ciumat al turb&rel sale. Dar or-ce om cinstit, citind punctul tntâiü va p&trunde adevërul, si 'sl va tntoarce fata eu desgust, de la clefetitorul de meserie, care se zugráveste pe sine ln cele-l'alte ajur&rl ce tnsir&. Si toat& aceast& mestesugire hulitoare se tndrl;pteaz& de p&c&tosii, care ail p&tat demnitatea acestel natiunl prin ridicarea unui punga'i de ceasoarnice la treapta de Ministru, prin fáptuirea celor mal revolt&toare nelegiuiri sitâlháril,pe când detineaü puterea, tmpot*iva unui român de bastiná, unui pogorâtor al unel dinastil str&vechi de preotl ai neamulul românesc tmpotriva tnvët&torului, a preotulul, a profesorelui, a legiuitorului de la Divanul Ad-hoc, a Ministrulul Uni,rel tërilor sul'or!, a Episcopului, a Academicianulul, care tntr'o jumëtate de veac, n'a pregetat zi si noapte, a lucra pentru prop&sirea Orel sale, care a albit cera`'lând bibliotecele, care 'si a pierdut apr'oape vederile scuturând praful arhivelor, apre a desgropa din mormC'ntul uitarel izvoarele m&rire! neamului româneeo 'i dovezile nobile! salo obtrsil; impotrlva Ierarllulul care 'si a,jertfit o via tntreagä pentru ridicarea Bisericel noastre si a strólucirei dreptei credinte a neamulul românesc, si care n'a stat un moment la tndoialó a 'si tnf&tisa demisia chiar lui Cuza -Vod &,când aü fost atinse ateste bunuri nationale de Ministril fugosl; tmpotriva filantropulu! si a párintelui sufletese, sub a c &rut mân& Indur&toare, aü rës&rit pleiade Intregi de Arhierel, preoti, profesor!, magistrat!, oficeri, medic!, care datoresc cresterea si tnvët &tura for ajutorulul p&rintesc si efectiv al acestul luceafár al Bisericel noastre nationale! Dëunázl, Facultatea de Medicinó din Bucuresti resuna de succesul strálucit al unui doctor In medicina, care proclama solemn cá, cresterea si tnvët &tura pe care n'a stat In puterea p&rintilor së! a 'I da, o datoreste Prea sfintitului Melhisedek al Romanulul. Se amuteascó dar gura pligânilor, cócl dreptatea lui va str&luci In veacl Baba- Novak. REIIASiTE COLECTIVISTE Sunt tre! lun! de zile de când am deschis In coloanele ziarului nostru o rubricA speciale in care inregisträm zi cu zi hotiile, tälhäriele si ciupelile colectiviste. Seria e departe de a fi terminata, si o simpló privire aruncata din când In când asupra Nlonitoruluï oficial, este de ajuns spre a ne Incredinta c& rámesitele colectiviste nu s'aü implinit Ince toate, de si urmärirea se face eu mare activitate. Pe ziva de ast&zi avem de Inregistrat personalul Consiliului comune! rurale Bistrita din judetul MehedintT, compus ast-fel : I-ü, un consilier condamnat de doue orI la Inchisoare corectionala si dat actualmente In judecat& ; 2-le, un alt membru al Consiliului dat In judecatä pentru delapidári de ban! si fal' In acte pnblice. Avem personalul Consiliului cornunei Tàmna, din judetul Mehedintl, unde toate veniturile comunale ail fost percepute de consilierl In folosul lor propriü, si la care f&cätoriï de rele g&seaü gasdA când erat urm&riti de justitie. Vine apoI rândul consiliulul comune! Strehaia din acelasi judet, compus din consilierl care at luat tot fondu' prestatiunilor'i l'aü preschimbat In diurne pentru domniile lor. Atât pentru ast&zi ; mâine mai frumos, cum zice proverbul. CALATORIA M.S. REGELUI Monitorul oficial spune có : Joi, 14 curent, la orele ß p. m., Majestatea Sa Regele, insotit de d. inspector-general Dr. Theodori si de adjutantul de serviciü, a par&sit ora'ul Oderberg, indreptându-Se spre Grceffenberg. In tot parcursul drumului, Majestatea Sa, eu toate c& a cálêtorit sub cel mai strict incognito, a fost vit aclamat de un numeros public. La Ziegenhals, fruntaria prusiana, Majestatea Sa a fost intêmpinat de comandantul escadronului de husari, Incongiurat de d-niI oficeri in garnison& In acest ora' si de populatiune, care a fäcut o primire entusiasta Suveranulul nostru. Dupe ce Majestatea Sa a binevoit a Se Intretine cu d-nil oficeri, tre nul, plecând din gara, a sosit la orele 101/2 seara la statiunea Freivaldau- Gro:tfenberg, frumos impodobitä iluminat&. Aci prefectul local, primarul orasului si un numeros public asteptaü pe peronul g&re! pe Majestatea Sa urându-I bunä-venire. Majestatea Sa urcându-Se in trAsur& se Yndreptá spre Grcnifenberg, In mijlocul aclamárilor populatiutieI, 'i la orele 10 3/4 sosi la locuinta Sa unde fu Intêmpinat de d. Dr. Schindler, medicul-'ef al stabilimentuluI bailor, In casa caruia Majestatea Sa a luat domiciliü. Viner!, Majestatea Sa, la orele il 1/2, bine-voi a primi In audienta pe d. Dr. Schvartz, primarul ora'ulul, pe d-ni! I. Klimek, comisarul-'ef al localitátei si Dr. Slosanu, membru al comisiunel bai !or. M1I RCURI 20 IULIU (1 AUGUST) (888 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ANUN'CIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS. TRATIA ZIARULUI La Parts : Agence Havai, Place de la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. IV, linia 30 ban!; anunciurl si reclame pe pag. IIi, 2 leT linia. Lit PARIS : se gaseste jurnalul cu 41 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA TI UNEA No. 3.Piatza EpiscopieI.No. 3. 80TIILE DE LA EFORiE CONSTRUCTIA SPITALULUI COLTEA Sgomote in privinta relei constructii a spitalului.Cum s'a adjudecat constructia asupra lui Ion Dinu. Arhitect fara diploma.Materialul cumparat la inginerii Eforiei.Fotino tovaras cu antreprenorul. Grinderia de brad ajudecata mai eftin de cat se vinde la piata. Ce cerem. Sgomote Acum'ase luni, dacA nu ne inselám, aproape Intreaga presa din Capitala arAtó In termen! cam violentt ca la constructia spitalului Coltea s'aü facut hotii. Ca probA despre aceasta, ziarele sustineaü cA constructia este proasta si materialul intrebuintat, de cea din urmal calitate. Sgomotele acestea se mai bazaü pe faptul cA o parte din constructie cazuse In luna August, din causa relel cladirl. Credem c& or cine se va edifica asupra acestor sgomote,tndata ce vom arata aci In scurtistoricul cons tructiei spitalulut Coltea, precum si nerusinarea eu care s'a administrat averea Eforiei,tn aceast& Imprejurare. Putem afirma a priori ca constructia spitalului asa cum s'a Meute resultatul une! curate cotcäriT. Cum s'a adjudecat constructia In luna Aprilie anul 1887, Eforia decisese sä construeasca un spital In locul celui vechiü din strada Coltea, care urma se fie därâmat. a Meut caietul de sarcini, planul, si a scos apol facerea lucr&rei la licitatie. S'aü presintat patru concurent! : arhitectul Dobre, Societatea de constructif, cl. Cutarida,'i cl. Ionic& Dinu, zis si zidarul, arhitect far& nie! o diploma. Dupa ce acestia aü luat cunostinta de caietul de sarcini,'i-aü fAcut ofertele. D. arhitect Dobre a oferit 8 la 0/0 sub devis, Societatea de Constructiuni 11, iar d. IonicA Dinu 22,50 la sut& sub devis. D. Cutarida n'a infAti'at nicI o oferta. Negresit ca acel care oferise un pret mai convenabil era se ia constructia. Asa s'a si urmat, constructia spitalului Coltea remânûnd asupra d-lu! Ionic& Dinu. Se va mira negresit lumea când va auzi cá un arhitect f&r& diploma a putut avea curagiul se se Insárcineze cu construirea unit! edificiü ca spitalul Coltea. Mirarea aceasta va dispare Irma imediat când vom spune c& Ionic& Dinu nu era de cat un paravan, si c& la toata constructla n'a Incrat de cat faimosul Schiffers, inginerul arhitect al Eforiei. Materialul cumperat la Schiffers ProbA ca constructia spitalulu! era f&cut& In familie de cel de la Eforie, este ca toat& piatra de soclu care a fost de trebuint& pentru clAdire, a fost cumperat& de la d. Schiffers, care poseda o cariera la Sinaia. Ve puteti Inchipui cati Ingrijire a fost pästrat& la predarea pietre! si la cioplirea sat aducerea el. Fotino tovaras cu Ionica Dinu Se se cerceteze pe la banchieri cine a garantat pentru ca Ionic& Dinu sa poata ridica banii, pâne la er -ce suma avea de trebuinta. Nol putem afirma ca d. Aristomeni Fotino,mergând la bancherul Staehli, a zis acestuia ca garanteaza pentru or -ce suma de ban! de care ar avea trebuinta Ionica Dinu. Ce interes avea oare d -sa se faca asemenea demersurl pe socoteala Eforie! ? Lata ce trebue se stie toata lumea scandalizatá de atâtea ghesefturl. Grinderie de brad Grinderie de brad era prevbzut& la caietul de sarcini cu 40 de lei. Or, së'tie de catre toti oameni! speciali ca aceasta grinderie se eumpbra la plata ou 44 de lei,

10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....