TEZA DE DOCTORAT - Doctorate ULBS

UNIVERSITATEA” LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN”
TEZA DE DOCTORAT
„Prevenirea riscului profesional şi general de HIV/SIDA prin măsuri de
profilaxie în secŃii de spital şi unităŃi de învăŃământ cu profil sanitar”
REZUMAT
Coordonator ştiinŃific, Doctorand,
Prof.univ.dr.Dorin Iosif Bardac Lucia Andreica
SIBIU
2011

Directiva nr.2000/54/CE a Parlamentului European şi a CE din 18 septembrie
2000 privind protecŃia lucrătorilor de riscurile datorate agenŃilor biologici de la locul
de muncă, cuprinde mai multe definiŃii ale agenŃilor biologici, clasificarea acestora în
patru grupe de risc şi mai multe obligaŃii pentru patroni, similare celor care rezultă din
Directiva 89/391/CEE şi a lansat mai multe măsuri necesare pentru protecŃia
lucrătorilor.
În lista activităŃilor profesionale care implică agenŃi biologici se înscrie şi
„munca în unităŃile de asistenŃă medicală, care includ izolatoare,morgă şi unităŃi de
anatomie patologică”.
OMS clasifică agenŃii infecŃioşi în grupe de risc individual şi pentru
colectivitate , prin care la „îngrijirea sănătăŃii” se specifică expunerea la riscuri şi
HIV,respectiv înŃeparea cu ace de seringă contaminate.
Tinerii, în special cei care se pregătesc pentru profesii în domeniul sanitar,
reprezintă o categorie cu expunere mai mare la riscuri biologice, ceea ce impune
măsuri de profilaxie deosebită realizate, în mare măsură , prin educaŃie şi instrui.
În ultimii ani, specialiştii în domeniu au apreciat creşterea importanŃei pe care
comunicarea o are în sănătate şi învăŃământ.
Comunicarea este importantă, la toate nivelele din cadrul sistemelor de
sanătate: între doctori şi pacienŃi ; între doctori şi doctori; între doctori şi asistentele
medicale; între doctori şi persoanele cu putere decizională.
Comunicarea are o importanŃă deosebită şi în procesul de învăŃământ, mai ales
pentru tinerii din sistemul şcolilor sanitare şi a facultăŃilor de medicină, viitorii
profesionişti în sănătate.
Multe din provocările medicului de medicina muncii, medicului epidemiolog,
medicului şcolar şi medicului de sănătate publică se datorează eşecurilor de
comunicare.
Scopul comunicării, ca parte integrantă a procesului de promovare a sănătăŃii
este de a : a)IniŃia acŃiuni; b)De a face cunoscute necesităŃile şi cerinŃele; c)De a
schimba informaŃii, idei, atitudini şi convingeri; d)De a genera înŃelegere(de pildă visa-vis
de stigmatizarea persoanelor cu HIV/SIDA) şi e) De a stabili şi menŃine relaŃii.
Medicina muncii este o disciplină ştiinŃifică aflată la interfaŃa cu alte
discipline, cum ar fi , în cazul de faŃă cu: virusologia, igiena şcolară, sociologia,
epidemiologia, bolile infecŃioase şi, nu în ultimul rând cu sănătatea publică.
Este explicaŃia pentru care regăsim HIV/SIDA printre preocupările medicilor
de medicina muncii având ca scop principal , prevenirea accidentelor prin expunere la
sânge(AES).
Aceasta presupune o colaborare în echipă, între medicul de medicina muncii ,
medicul epidemiolog şi responsabilul cu tehnica securităŃii muncii.
Teza de doctorat este alcătuită din două părŃi:o parte generală cuprinzând două
capitole şi o parte de cercetări personale cu patru capitole.
Partea generală prezintă actualităŃi privind istoricul, etiologia şi fiziopatologia
infecŃiei HIV/SIDA ; aspecte ale epidemiei HIV/SIDA în lume,în România şi în
judeŃul Cluj;medicina muncii ca disciplină de interfaŃă cu Sănătatea Publică.
Riscul profesional de infectare cu HIV al personalului care asigură asistenŃa
medicală a bolnavilor sau manipulează material biologic infectat este real, dar el nu
trebuie supraevaluat, cu atât mai mult cu cât poate fi diminuat semnificativ prin
aplicarea corectă a măsurilor de protecŃie universale.

Riscul de transmitere a infecŃiei HIV la personalul medicosanitar a fost
cunoscut de la începutul epidemiei şi este estimat la 0,32%pentru inocularea
percutană şi de 0,04% în caz de expunere cutaneomucoasă.
Factorii de risc în transmiterea HIV sunt: expunerea la sânge de la pacienŃii
cu SIDA;absenŃa tratamentului antiretroviral aplicat pacienŃilor sursă;înŃepătura
profundă,cu ac de calibru gros, care conŃine sânge; timp de contact prelungit pentru
înŃepările cutaneo-mucoase; absenŃa prizei de antiretrovirale.
Chirurgii,reprezintă categoria cea mai expusă riscului de accidente
profesionale prin expunere la nivelul mucoaselor, sau prin leziuni tegumentare.Risc
crescut există pentru întreg personalul din secŃiile de boli contagioase care îngrijesc
bolnavii de SIDA, personalul din laboaratoarele medicale,anatomie patologică şi
stomatologii.
Aşa cum am menŃionat anterior, riscul cumulat este mai mare în profilele
chirurgicale.Categoria profesională cea mai afectată sunt asistentele medicale,în
timpul tratamentelor,urmate de medici în actul operator, infirmiere, personal de
îngrijire, studenŃi şi rezidenŃi.
Referitor la morbiditatea prin HIV/SIDA în judeŃul Cluj este de remarcat
faptul că în anul 2010, incidenŃa cazurilor HIV pozitive s-a dublat faŃă de anul 2009,
înregistrându-se 8 cazuri noi, respectiv o incidenŃă de 1,2%00, comparativ cu 4 cazuri
noi şi respectiv o incidenŃă de 0,6%00 în 2009. În consencinŃă, a crescut şi numărul
cumulativ al cazurilor noi HIV pozitive, 63 în 2010 comparativ cu numai 55 în 2009.
În ceea ce priveşte incienŃa bolii SIDA,6 cazuri noi,respectiv 0,9%oo în anul
2010,aceasta a crescut de asemenea faŃă de anul 2009,an în care s-a înregistrat un
singur caz nou SIDA.Numărul de cazuri SIDA aflate în evidenŃa DirecŃiei de Sănătate
Publică Cluj la sfârşitul anului 2010 s-a cifrat la 64,în ascensiune faŃă de 2009 când
acesta însuma doar 59 cazuri SIDA .
Tot în judeŃul Cluj au fost raportate un număr de 76 accidente ale personalului
medical cu expunere la produse biologice.
Partea de cercetări personale cuprinde trei studii, astfel :
A. Cercetări de medicina muncii privind situaŃia accidentelor prin
expunere la sânge(AES) la personalul medicosanitar din Spitalul
Municipal Turda

3.1 Ipoteza de lucru: anumite secŃii de spital prezintă un nivel de risc înalt
la AES(secŃiile cu profil chirurgical, terapie intensivă, obstetrică-ginecologie,boli
infecŃioase) datorită densităŃii gesturilor invazive, iar altele au un risc scăzut(secŃiile
medicale).De asemenea ne aşteptăm la o incidenŃă crescută a AES la personalul tânăr,
fără experienŃă, cât şi la cel în vârstă, care uneori minimizează măsurile de
protecŃie.Totodată, ne aşteptăm ca numărul de AES să fie mai mare la asistentele
medicale, care efectuează tratamente.
3.2 Materialul de studiu cuprinde 246 subiecŃi , selectaŃi în două loturi :
lotul de cercetat cuprinde 124 persoane din secŃii cu risc crescut la AES(chirurgie,
chirurgie-ortopedie, bloc operator, laborator analize medicale, obstetrică-ginecologie,
terapie intensivă, boli infecŃioase,compartiment primiri urgenŃe) iar lotul martor
cuprinde 122 persoane din secŃii cu risc scăzut (medicină internă, pediatrie,
dermatologie, neorologie, psihiatrie, compartimente:diabet, gastroenterologie,
reumatologie). Nu sunt diferenŃe semnificative statistic pentru nici o categorie
profesională între lotul de cercetat şi lotul martor. S-au luat în studiu anii 2009 şi
2010.
Material de studiu
Loturile Medici Asistente Infirmiere Îngrijitoare Total
De cercetat 16 71 22 15 124
Martor 16 62 32 12 122
Total 32 133 54 27 246
Tabel nr.3.1
3.3 Metodologia de lucru:
3.3.1.Caracterizarea unităŃii sanitare luate în studiu(structura organizatorică,
principalele categorii de riscuri profesionale,măsurile de sănătate şi securitate în
muncă, diminuarea riscurilor prin aplicarea precauŃiunilor universale, precauŃiuni în
pregătirea şi administrarea injecŃiilor.
3.3.2 Analiza morbidităŃii, pe unitate, prin hepatita B,C şi HIV
3.3.3 Analiza comparativă a AES pe lotul de cercetat şi lotul martor
3.3.4 Prelucrarea statistică a datelor cu ajutorul programului Microsoft Excel, 2007
3.4 Rezultate:
3.4.1.Caracterizarea unităŃii sanitare:
Spitalul Municipal Turda este un spital de profil general cu 364 de paturi,
situat la 30 km de municipiul Cluj-Napoca, uşor accesibil fiind amplasat în zona
centrală a oraşului.
Spitalul este de tip municipal, general cu o infrastructură multipavilionară, având în
componenŃă 8 pavilioane situate în municipiul Turda la care se adaugă clădirea în care
funcŃionează Centrul de Sănătate Iara. Pavilionul central unde funcŃionează
majoritatea secŃiilor şi compartimentelor a fost dat în folosinŃă în anul 1984.
Misiunea institutiei este de “a oferi servicii medicale la cele mai înalte
standarde pentru locuitorii Municipiului Turda şi zonele arondate”.
Viziunea institutiei este să devină o unitate sanitară cu cele mai performante şi
diversificate servicii medicale în parteneriat cu autoritatiile locale deservind populaŃia
comunităŃii în vederea satisfacerii nevoilor sale de servicii medicale.
1Structura organizatorică

Conform Ord. M.S. nr. 631/01.06.2010 funcŃionează cu un număr de 363 de angajaŃi
pe următoarea structură:
SecŃia Medicina Interna 68 paturi
Din care:
-Comp.Diabet Zaharat NutriŃie şi Boli Metabolice 10 paturi
-Comp.Gastroenterologie 10 paturi
-Comp.Reumatologie 8 paturi
SecŃia Chirurgie Generală 38 paturi
Din care :
-Comp.Ortopedie şi Traumatologie 13 paturi
Comp.Chirurgie şi Ortopedie Infantilă 8 paturi
SecŃia Obstetrică Ginecologie 35 paturi
Comp.Neonatologie 10 paturi
SecŃia Pediatrie 25 paturi
SecŃia A.T.I. 15 paturi
Comp.Dermatovenerologie 10 paturi
SecŃia Neurologie 25 paturi
Comp. Cardiologie 15paturi
Comp.O.R.L. 10 paturi
Comp.Oftalmologie 10 paturi
SecŃia Psihiatrie 55paturi
din care :
Comp.Psihiatrie Cronici 35 paturi
Comp. Boli InfecŃioase 20 paturi
Comp.Oncologie Medicală 10 paturi
Comp.Primiri UrgenŃe
Camere de gardă
Centrul de Sanatate Iara 10 paturi
TOTAL 364 paturi
Spitalizare de zi 7 paturi
Paturi însoŃitori 20 paturi
Unitatea dispune în structura organizatorică de un cabinet de medicina
muncii,deservit de un medic de medicina muncii şi un cadru mediu. Prin acest cabinet
se asigură supravegherea stării de sănătate a personalului angajat.
3.4.1.2Principalele categorii de riscuri profesionale .Acestea sunt :
• AgenŃii biologici profesionali:micro-organisme, virusuri - de ex. HIV si hepatita
B,C, prin sânge contaminat;
• SubstanŃele chimice, inclusiv dezinfectanŃi, gaze de anestezie si
antibiotice.,antineoplazice
• RadiaŃiile ionizante .
• Factori ergonomici- suprasolicitarea osteo-musculo-articulară , poziŃii vicioase în
timpul
efectuări de activităŃi ce presupun eforturi fizice de ridicare şi transport greutăŃi
• Munca în schimburi, ritmul de lucru , munca de noapte .
• ViolenŃa din partea publicului.
• Riscuri psiho-sociale,situaŃii traumatice, organizarea muncii şi relaŃiile cu colegii.
• Accidentele de muncă – căderi, tăieturi, înŃepături de ac, şocuri electrice, etc.

3.4.1.3 Măsurile de sănătate şi securitate în muncă.Acestea sunt în sarcina
Comitetului pentru Sănătate şi Securitate în Muncă.Acesta a elaborat „Reguli privind
protecŃia, igiena şi securitatea în muncă, în cadrul spitalului”:
1. Instruirea pe linie de securitate şi sănătate în muncã şi însoŃirea persoanelor aflate
în spital cu permisiunea angajatorului (studenŃi în practicã, personal medical din alte
unităŃi) se va face de către responsabilii cu securitatea în muncã din fiecare loc de
muncã conform programului de instruire.
2. Pentru lucrãtorii din alte unităŃi din exterior care desfăşoară activităŃi pe bazã de
contract prestări servicii în cadrul spitalului, Serviciul Tehnic va asigura instruirea pe
linie de securitate şi sănătate în muncã a lucrãtorilor externi privind activităŃile
specifice unităŃii , riscurile pentru securitatea şi sănătatea în muncă precum şi măsurile
de prevenire şi protecŃie la nivelul spitalului în general.
3.Instruirea se consemnează în fişa de instruire colectivă. Fişa de instruire colectivă se
întocmeşte în 2 exemplare din care un exemplar se va păstra la Serviciul Tehnic şi un
exemplar de către angajatorul lucrătorilor instruiŃi.
4. În contractele de prestări servicii vor fi prevăzute clauze cu privire la instruirea
lucrătorilor externi pe linie de securitate şi sănătate în muncă.
5.Spitalul are obligaŃia să ia toate măsurile necesare pentru protejarea vieŃii şi
sănătăŃii angajaŃilor.
6.Spitalul are obligaŃia să asigure securitatea şi sănătatea salariaŃilor în toate aspectele
legate de muncă.
7.ObligaŃiile salariaŃilor în domeniul securităŃii şi sănătăŃii în muncă nu pot aduce
atingere responsabilităŃii spitalului.
8.Spitalul va lua măsurile necesare pentru protejarea securităŃii şi sănătăŃii
angajaŃilor, inclusiv pentru activităŃile de prevenire a riscurilor profesionale, de
informare şi pregătire, precum şi punerea în aplicare a organizării protecŃiei muncii şi
mijloacelor necesare acesteia.
La nivelul spitalului s-a constituit un comitet de securitate şi sănătate în muncă
cu scopul de a asigura implicarea salariaŃilor la elaborarea şi aplicarea deciziilor în
domeniul protecŃiei muncii şi care are următoarele atribuŃii :
• aprobă programul anual de securitate şi sănătate în muncă ;
• urmăreşte aplicarea acestui program, inclusiv alocarea mijloacelor necesare
prevederilor lui şi eficienŃa acestora din punct de vedere al îmbunătăŃirii
condiŃiilor de muncă;
• urmăreşte modul în care se aplică şi se respectă reglementările legale privind
securitatea şi sănătatea în muncă;
• analizează factorii de risc de accidentare şi îmbolnăvire profesională, existenŃi
la locurile de muncă;
• analizează propunerile salariaŃilor privind prevenirea accidentelor de muncă şi
a îmbolnăvirilor profesionale, precum şi pentru îmbunătăŃirea condiŃiilor de
muncă;
• efectuează cercetări proprii asupra accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor
profesionale;
• efectuează inspecŃii proprii privind aplicarea şi respectarea normelor de
securitate şi sănătate în muncă;
• informează inspectoratele de protecŃie a muncii despre starea protecŃiei muncii
în propria unitate;
• realizează cadrul de participare a salariaŃilor la luarea unor hotărâri care
vizează schimbări ale procesului de producŃie ( organizatorice, tehnologice,

privind materiile prime utilizate, etc..), cu implicaŃii în domeniul protecŃiei
muncii;
• dezbate raportul scris, prezentat Comitetului de securitate şi sănătate în muncă
de către conducătorul unităŃii cel puŃin o dată pe an, cu privire la situaŃia
securităŃii şi sănătăŃii în muncă, acŃiunile care au fost întreprinse şi eficienŃa
acestora în anul încheiat precum şi programul de protecŃie a muncii pentru
anul următor; un exemplar din acest raport trebuie prezentat inspectoratului
teritorial de protecŃie a muncii;
• verifică aplicarea normativului-cadru de acordare şi utilizare a echipamentului
individual de protecŃie, Ńinând seama de factorii de risc identificaŃi;
• verifică reintegrarea sau menŃinerea în muncă a salariaŃilor care au suferit
accidente de muncă ce au avut ca efect diminuarea capacităŃii de muncă;
• la nivelul fiecărui angajator se constituie un comitet de securitate şi sănătate în
muncă, cu scopul de a asigura implicarea salariaŃilor la elaborarea şi aplicarea
deciziilor în domeniul protecŃiei muncii;
• comitetul de securitate şi sănătate în muncă se constituie în cadrul persoanelor
juridice din sectorul public, privat şi cooperatist, inclusiv cu capital străin, care
desfăşoară activităŃi pe teritoriul României;
• comitetul de securitate şi sănătate în muncă se organizează la angajatorii
persoane juridice la care sunt încadraŃi cel puŃin 50 salariaŃi;
• în cazul în care condiŃiile de muncă sunt grele, vătămătoare sau periculoase,
inspectorul de muncă poate cere înfiinŃarea acestor comitete şi pentru
angajatorii la care sunt încadraŃi mai puŃin de 50 salariaŃi.
• în cazul în care activitatea se desfăşoară în unităŃi dispersate teritorial, se pot
înfiinŃa mai multe comitete de securitate şi sănătate în muncă. Numărul
acestora se stabileşte prin contractul de muncă aplicabil.
• Comitetul de securitate şi sănătate în muncă coordonează măsurile de
securitate şi sănătate în muncă şi în cazul activităŃilor care se desfăşoară
temporar, cu o durată mai mare de 3 luni;
• în situaŃia în care nu se impune constituirea comitetului de securitate şi
sănătate în muncă, atribuŃiile specifice ale acestuia vor fi îndeplinite de
responsabilul cu protecŃia muncii numit de angajator;
ComponenŃa, atribuŃiile specifice şi funcŃionarea comitetului de securitate şi sănătate
în muncă sunt reglementate prin ordin al Ministrului muncii şi solidarităŃii sociale.
3.4.1.3.1 Măsurile de sănătate şi securitate în muncă privitoare la
prevenirea AES .Acestea sunt:
-Diminuarea riscurilor prin aplicarea precauŃiunilor universale
Principii de bază:
- toŃi pacienŃii sunt potenŃial infectaŃi;
- sângele, alte fluide biologice şi Ńesuturile sunt contaminate cu HIV, VHB, VHC sau
alte microorganisme;
- acele şi alte instrumente medicale sunt contaminate după utilizare.
Scop: prevenirea infecŃiilor cu cale de transmitere sangvină, la locul de muncă,
personalului medical .
PrecauŃiunile universale sunt măsuri fundamentale şi standard care se referă la:
- folosirea barierelor adecvate de precauŃie (mănuşi, şorŃ, mască şi ochelari de
protecŃie) atunci când este anticipat contactul cu sângele sau lichidele biologice ale
pacientului;

- schimbarea mănuşilor după contactul cu fiecare pacient;
- spălarea mâinilor şi a altor suprafeŃe tegumentare imediat şi insistent dacă au fost
contaminate cu sânge sau produse biologice,imediat după ce au fost aruncate
mănuşile;
- în resuscitări de urgenŃă gură la gură se folosesc piese orofaringiene sau alte
dispozitive de ventilaŃie;
- personalul medical cu leziuni exudative sau dermatite supurate trebuie reŃinut de la
orice contact direct cu pacientul şi obligat să poarte echipament de protecŃie până când
afecŃiunea se rezolvă;
- atenŃie sporită în cazul manipulării unor instrumente ascuŃite,tăietoare;
- evacuarea deşeurilor infecŃioase, a lenjeriei contaminate cu sânge în ambalaje etanşe,
închise;
- niciodată nu se vor recapişona acele, nu se va desprinde acul de seringă sau de
sistemele de prelevare sub vid cu mâna;
- nu se va goli niciodată seringa după o încercare nereuşită de recoltare (se aruncă şi
se utilizează o altă seringă);
- se decontaminează imediat suprafeŃele care au venit în contact cu sânge sau produse
biologice.
3.4. 1.3.2 PrecauŃii universale în pregătirea şi administrarea injecŃiilor:
Asistentele,categoria profesională care este cel mai mult în contact cu pacienŃii şi care
efectuează tratamentele ,trebuie să respecte următoarele :
- seringile şi acele utilizate pentru administrarea parenterală a unor medicamente,
substanŃe biologice sau pentru recoltarea sângelui sau a altor fluide ale organismului
trebuie să fie sterile;
- acele şi seringile de unică utilizare trebuie manipulate cu atenŃie pentru a se evita
contaminarea din timpul manevrelor de pregătire,precum şi în timpul manevrelor de
penetrare a pielii şi a Ńesuturilor;
- acele şi seringile de unică utilizare sunt aruncate imediat după utilizare în
containerul special destinat colectării şi îndepărtării materialului înŃepător, tăietor;
- acele şi seringile de unică utilizare nu se reutilizează;
- seringa şi acul care au fost utilizate o singură dată trebuie considerate contaminate şi
nu se refolosesc pentru alte manopere;
- întotdeauna trebuie aplicată regula: pentru un pacient se utilizează o seringă şi un ac
sterile. Repetarea unei manopere, la acelaşi pacient,respectă aceeaşi regulă;
- materialul steril de unică utilizare se depozitează în spaŃii special destinate;
- pentru a asigura menŃinerea sterilităŃii materialului steril de unică utilizare, pachetele
nu trebuie manipulate repetat; se extrage din cutiile originale de ambalare doar
cantitatea necesară a fi consumată la procedurile unei zile de lucru;
- nu se reintroduce în cutie materialul steril odată extras;
- primul lucru care trebuie avut în vedere atunci când se pregăteşte o injecŃie, pentru
care se utilizează ace şi seringi de unică utilizare, este verificarea integrităŃii
ambalajului şi a termenului de valabilitate a sterilizării;
- suprafaŃa sau locul care se foloseşte în etapa de pregătire a utilizării acelor şi
seringilor trebuie să fie special destinată acestei activităŃi, şi să fie total separată de
alte suprafeŃe sau locuri potenŃial contaminate cu sânge (noptierele bolnavilor, măsuŃa
mobilă de servit masa, măsuŃa mobilă pentru distribuirea medicamentelor, alte
suprafeŃe sau locuri pe care se depozitează eşantioane de sânge recoltat, pe care se
aşează acele şi seringile deja folosite, sau alte suprafeŃe care pot fi stropite accidental
cu sânge, alte fluide şi produse biologice);

- în măsura în care este posibil, se evită utilizarea flacoanelor multidoză. Dacă acest
lucru nu este posibil, flacoanele multidoză se folosesc respectându-se regulile pentru
prevenirea contaminării conŃinutului (ac steril pentru extragerea din flacon; de fiecare
dată,dezinfecŃia dopului )
- fiolele sau flacoanele cu doze unice sau multidoză care se folosesc în vederea
pregătirii tratamentului se Ńin în spaŃii sau locuri diferite de cele unde se depozitează
eşantioanele de sânge sau alte probe biologice recoltate de la pacienŃi;
- după prelevarea substanŃei din flaconul multidoză nu se lasă ,între manevre ,un ac în
dopul de cauciuc; acesta poate contamina conŃinutul flaconului;
- fiolele sau flacoanele multidoză se păstrează în condiŃii de depozitare recomandate
de producător;
- înainte de a începe pregătirile pentru utilizarea acelor şi seringilor sterile (injecŃii,
puncŃii, perfuzii) este obligatorie spălarea pe mâini;
- personalul medico-sanitar trebuie să poarte mănuşi sterile (de mărime
corespunzătoare) care să acopere mânecile halatului de protecŃie atunci când execută
puncŃia venoasă sau alte manevre invazive, care comportă contactul cu sânge, alte
fluide şi produse biologice ale organismului.
PrecauŃii la manipularea acelor
- nu se manipulează suplimentar după utilizare, exemplu îndoire;
- nu se detaşează de seringă după utilizare sau după prelevare de probe biologice;
- nu se recapişonează;
- se aruncă în containerul special destinat obiectelor înŃepătoare.
3.4.2.Analiza morbidităŃii pe unitate prin hepatita B,C şi HIV:
Din datele statistice primite de la Spitalul Municipal Turda, prin cabinetul de
medicina muncii şi compartimentul de prevenire şi control infecŃii nosocomiale,
situaŃia morbidităŃii pe unitate prin hepatita B,C, HIV în ultimii doi ani (2009-
2010)se prezintă astfel:
SituaŃia morbidităŃii prin hepatita B,C, HIV, în anii 2009-2010
ANUL MORBIDITATEA PROFESIE VÂRSTA VECHIME
ÎN
2009 HEPATITA B;
HEPATITA C;
HEPATITA C;
ÎNGRIJITOR
CURĂłENIE;
MECANIC;
ÎNGRIJITOR
CURĂłENIE;
56;
45;
56;
MUNCĂ
36;
30;
36;
SEX
F;
M;
M;
2010 HEPATITA C; SUBINGINER 54; 34; M;
Tabel nr.3.2
Morbiditatea în 2009 prin hepatita B,C pe categorii de personal medicosanitar
OcupaŃia Hepatita B Hepatita C
Medici 0 0
Asist.medicale 0 0
Infirmiere 0 0

Îngrijitor curăŃenie 1 1
Tabel nr.3.3
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
Medici Asist.medicale Infirmiere Îngrijitor curăŃenie
Fig.3.2 Morbiditatea prin hepatita B.C, pe categorii de personal medicosanitar
în 2009
De menŃionat că cele două cazuri de îmbolnaviri apărute în anul 2009 sunt la
îngrijitori de curăŃenie care lucrează în secŃiile cu risc.De subliniat că cei doi au vârsta
de 56 ani şi o vechime în muncă de 36 ani.
De asemenea se observă că în anul 2010 nu a apărut nici un caz de
morbiditate prin hepatita B, C, HIV la personalul sanitar.
Privitor la morbiditatea prin HIV/SIDA se constată că în anii luaŃi în
studiu:2009-2010 nu a fost înregistrat nici un caz.
SituaŃia morbidităŃii la personalul medicosanitar prin hepatita B,C, HIV, în anii
2009-2010
Număr îmbolnăviri
personal sanitar
Hepatita B Hepatita C HIV
2009 1 1 0
2010 0 0 0
Hepatita B
Hepatita C

1.2
1
Număr 0.8 cazuri
0.6
0.4
0.2
0
Fig.3.3Morbiditatea prin hepatita B, C şi HIV în anul 2009
3.4.3.Analiza comparativă a AES pe lotul cercetat şi lotul martor
Din datele statistice primite de la Spitalul Municipal Turda,prin cabinetul de
medicina muncii şi compartimentul de prevenire şi control infecŃii
nosocomiale,situaŃia AES în ultimii 2 ani(2009-2010)este:
SituaŃia AES în anii 2009 şi 2010 (număr)
ANUL NUMĂR PROFESIA VÂRSTA VECHIMEA
2009 0
2010 3 -MEDIC;
-ASIST.
MEDICAL;
-ASIST.
MEDICAL;
Tabel nr.3.5
Morbiditatea în 2009
Hepatita B Hepatita C HIV
Boala
58
39
35
ÎN MUNCĂ
30
20
20
SEX FELUL
EXPUNERII
M
F
F
De menŃionat că ,din datele obŃinute ,locurile de muncă ale personalului sanitar care a
suferit AES sunt:
-medic- secŃia chirurgie
-asistenŃi-1-secŃia terapie intensivă
-1-secŃia obstetrică-ginecologie
De remarcat că AES provin din lotul cercetat(secŃii cu risc crescut),în timp ce lotul
martor nu are nici un caz de AES.
Număr cazuri AES la personalul sanitar,la lotul de cercetat şi lotul martor
Anul Lotul de cercetat Lotul martor AES
2009 0 0 0
2010 3 0 3
Tabel nr.3.6
-ZGÂRIETURĂ
ŞI PROIECłIE;
-ÎNłEPĂTURĂ
ACCIDENTALĂ
-PROIECłIE;

Număr AES la personalul sanitar din Spitalul Municipal Turda,comparativ cu numarul
total pe judeŃul Cluj în anul 2010:Tabel nr.3.7
Anul Nr.AES jud.Cluj Nr.AES Sp.Turda
2010 76 3
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Nr.AES jud.Cluj Nr.AES Sp.Turda
Fig.nr.3.4 Număr AES la personalul sanitar din Spitalul Municipal Turda,comparativ
cu numarul total pe judeŃul Cluj în anul 2010
Constatăm că numărul de AES înregistrate la Spitalul Municipal Turda în anul
2010 reprezintă 3,94% din numărul total de AES declarate şi înregistrate la DirecŃia
de Sănătate Publică Cluj.
După vârstă,incidenŃa AES este la persoanele cu vârste peste 35 ani.
Dupa vechimea în muncă,incidenŃa AES este la persoanele cu o vechime de
peste 20 ani,deci cu experienŃă semnificativă.
Număr AES pe categorii de personal, în 2010, la Spitalul Turda
OcupaŃia AES
Medic 1
Asistent medical 2
Infirmiera 0
Series1

Tabel nr.3.8
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Îngrijitor 0
AES
Medic Asistent medical Infirmiera Îngrijitor
Fig.3.5 Număr AES pe categorii de personal, în 2010, la Spitalul Turda
3.4.4.Prelucrarea statistică a datelor a fost realizata cu ajutorul programului
Microsoft Excel 2007.
3.4.5 Rezultate
Se remarcă o incidenŃă crescută a îmbolnăvirilor prin hepatita B şi C (2 cazuri)
la personalul din lotul de cercetat.Astfel în anul 2009 au fost declarate şi înregistrate 1
caz hepatita B şi 1 caz hepatita C. Întrucât în acel an nu a fost declarat nici un AES,
nu se poate stabili o legătură de cauzalitate între apariŃia bolii şi eventuale manopere
de lucru incorecte.
Nu au existat îmbolnăviri prin HIV/SIDA la personalul medico-sanitar.
100% dintre AES au avut loc la personalul din lotul de cercetat(secŃii cu risc)
Cauzele AES-urilor înregistrate au fost zgârietură, proiecŃie, înŃepătură
accidentală, fiind deci cauzate de gesturi sau manopere medicale incorect efectuate.
Se confirmă ipoteza de lucru, astfel asistentele medicale au suferit cele mai
multe AES- 66,6%,urmate de medici-33,3%.
Cele mai mai multe AES s-au produs la personalul medico-sanitar cu o
vechime în muncă de peste 20 ani.
3.5.Concluzii:
Personalul de îngrijire medico-sanitar este expus unui risc continuu de
contaminare cu agenŃi patogeni transmisibili prin sânge, deoarece prin profesiunea lui,
vine în contact cu sânge, lichide biologice contaminate cu sânge sau fluide posibil
infectante de la persoane potenŃiale surse de infecŃie.
Sistemul de supraveghere şi control trebuie să aibă permanent drept scop şi
să urmărescă implementarea programului de prevenire a accidentelor prin expunere la
sânge, stabilirea mijloacelor tehnice de punere în aplicare (formare, materiale,
proceduri etc.) şi a criteriilor de evaluare a acŃiunilor întreprinse, evaluare a cauzelor
accidentului şi a riscului noilor dispozitive.
AES

Serviciul de supraveghere şi control al infecŃiilor nosocomiale din spital
trebuie să respecte următoarele măsuri:
- răspunde de aplicarea programului de supraveghere:
- epidemiologul va evalua riscul de infecŃie cu HIV, VHC,VHB;
- epidemiologul va asigura consilierea personalului expus şi recoltarea eşantioanelor
de sânge, cu respectarea legislaŃiei privind testarea voluntară, în cazul în care acestea
nu au fost efectuate de către medicul şef de secŃie sau medicul şef de gardă;
- în cazul în care riscul de infecŃie cu HIV şi/sau VHC este absent, iar riscul de
infecŃie cu VHB este prezent, persoana accidentată va fi îndrumată către Autoritatea
de Sănătate Publica judeŃeană, la cabinetele de vaccinare desemnate, pentru
vaccinarea anti hepatită B;
- în cazul în care riscul de infecŃie cu HIV şi/sau VHC este prezent, indiferent de
riscul VHB, persoana accidentată va fi îndrumată către spitalul de boli infecŃioase;
- persoanele accidentate care sunt deja cunoscute cu infecŃie cronică cu VHB şi/sau
VHC, vor fi îndrumate către spitalul de boli infecŃioase pentru a se stabili o conduită
adecvată;
- anunŃă medicul de medicina muncii despre evenimentul înregistrat;
- completează şi trimite lunar, la DirecŃiă de Sănătate Publica judeŃeană, fişele de
supraveghere;
- completează şi trimite semestrial la DirecŃia de Sănătate Publică judeŃeană, fişele
unităŃii sanitare;
- va face analiza semestrială a cazurilor de expunere accidentală profesională şi de
seroconversie înregistrate în unitate ;
- anunŃă medicul de medicina muncii al unităŃii sanitare în care s-a produs accidentul
despre seroconversia pentru HIV şi/sau VHB şi/sau VHC (cu respectarea
confidenŃialităŃii conform legislaŃiei în vigoare, Legea nr. 584/2000).
Medicul de medicina muncii
• trebuie să ia în evidenŃă persoanele expuse profesional la riscul de infecŃie cu HIV,
VHB, VHC şi să aplice actele normative în vigoare privind cercetarea şi declararea
accidentelor de muncă şi a cazurilor de boală profesională.
3.6.Propuneri:
-Se propune crearea la nivelul Spitalului Municipal Turda a unui departament unic de
sănătate şi securitate în muncă, format din medical de medicina muncii, medicul
epidemiolog , inginerul responsabil cu sănătatea şi securitate în muncă.(Fig.3.6)
-La nivelul departamentului activitatea medicului de medicina muncii este
deosebit importantă,întrucât acesta are următoarele atribuŃii:
Identificarea şi evaluarea factorilor de risc
Strângerea documentaŃiei pentru a obŃine avizul de funcŃionare a instituŃiei.
Supravegherea stării de sănătate a persoanelor expuse la riscuri profesionale.
-Examen medical la angajare, selecŃia şi orientarea profesională
-Examen medical de adaptare la muncă
-Control medical periodic
-Diagnostic de îmbolnăviri profesionale
-Diagnostic de îmbolnăviri legate de profesie

. EXAMENE CLINICE
. EXAMENE PARACLINICE (RADIOGRAFIE, PROBE FUNCłIONALE
RESPIRATORII, ECG, EMG, TOXICOLOGIE, HEMATOLOGIE,
ALERGOLOGIE ETC...).
-Semnalizarea îmbolnăvirilor profesionale şi a celor legate de profesie.
-Supraveghere medicala si tratament al imbolnavirilor profesionale.
-Supraveghere medicală şi tratament al îmbolnavirilor profesionale, al
îmbolnavirilor legate de profesie şi a bolilor legate de:
. PERSOANE ÎN ACTIVITATE
. PENSIONARI
. POPULAłIA GENERALĂ supusă riscurilor similare expunerii
profesionale.
-Recuperarea, reinserŃia şi reorientarea profesională.
Informarea şi formarea în domeniul medicinii muncii.
ConsultaŃii de medicina muncii şi asistenŃa tehnică a
specialistilor.
-Al doilea rol important în departament este al inginerului cu tehnica şi securitatea
muncii şi în final, dar nu în ultimul rând activitatea epidemiologului care trebuie să fie
complementară cu cea a medicului de medicina muncii şi a inginerului cu tehnica şi
securitatea muncii,eforturile acestora ,cumulate trebuie să se întrepătrundă
MEDIU DE
LUCRU
RISCURI
BIO
Inginer de securitate Medic epidemiolog Medic de medicina muncii
OM
EFECTE
Fig.3.7RelaŃii în cadrul Departamentului de Securitate şi Sănătate în muncă

-Conducerea Spitalului Municipal Turda trebuie să prevadă în bugetul anual fonduri
pentru:
instruirea personalului, pentru eliminarea practicilor de lucru
învechite
dotarea unităŃii cu dispozitive de tehnica securităŃii muncii
pentru prevenirea AES(Anexa 3)
-Se propune implementarea Programului Phare I.M.B. ro99/IB/OT 01 Romania-
FranŃa.
B. CunoştinŃe, opinii şi atitudini despre persoanele cu HIV / SIDA la
elevii de liceu sanitar
Obiective
Acest studiu de sociologie medicală are scopul primar de a evalua nivelul de
cunoştinŃe, convingerile personale, atitudinile şi sursele de informare despre
HIV/SIDA în rândul tinerilor liceeni. Prin furnizarea unui feedback prompt şi
competent subiecŃilor incluşi în studiu este validat cel de-al doilea scop al studiului, şi
anume cel informativ şi educativ, de promovare a unei mai bune protecŃii împotriva
contaminării cu HIV.
Principalele ipoteze ale studiului sunt:
1. În cadrul eşantionului investigat există diferenŃe ale nivelului
cunoştinŃelor, atitudinilor şi convingerilor corecte privind HIV / SIDA în funcŃie de
gen.
2. Elevii diferă în privinŃa cunoştinŃelor corecte în funcŃie de categoria
unităŃii de învăŃământ pe care o urmează, adică, şcolile de elită au rezultate mai bune
în comparaŃie cu cele marginale sau vocaŃionale.
părinŃilor
3. Tinerii au nivele diferite de cunoştinŃe în funcŃie de profesia şi ocupaŃia
4. Nivelul cunoştinŃelor, convingerilor şi atitudinilor corecte faŃă de HIV /
SIDA variază în raport cu localitatea de reşedinŃă şi regiunea istorică investigate.
5. PerformanŃa şcolară are un impact asupra nivelului de cunoştinŃe corecte
despre HIV / SIDA
6. Determinarea grupărilor vulnerabile pentru infecŃia HIV / SIDA prin
prisma datelor anchetei întreprinse.

SubiecŃi şi metode
Eşantionul investigat alcătuit din 770 tineri din şcoli sanitare are în compoziŃia
sa o majoritate de subiecŃi de gen feminin (68%), adolescenŃii de gen masculin fiind în
minoritate (32%), aşa cum se poate remarca prin inspecŃia vizuală a diagramei din
figura nr. 4. 1.
Masculin; 249; 32%
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de gen
Feminin; 521; 68%
Fig. nr. 4. 1. Diagrama de structură a distribuŃiei participanŃilor la studiu în funcŃie de
identitatea sexuală declarată.
ParticipanŃii la studiu sunt în majoritate proveniŃi din familii de origine muncitorească
iar intelectualii, deşi sunt apropiaŃi ca număr, se află în minoritate relativă, cum se
poate remarca şi în cuprinsul diagramei din figura nr. 4. 2.
Muncitor; 428; 56%
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de ocupaŃia părinŃilor
Intelectual; 342;
44%

Fig. nr. 4. 2. Diagrama de structură a compoziŃiei eşantionului studiat în funcŃie de
ocupaŃia părinŃilor participanŃilor la studiu
ParticipanŃii la studiu sunt atât studenŃi din anii I, II şi III de studiu cât şi elevi
de liceu din clasele IX, X, XI şi XII. Cum se poate observa, majoritatea subiecŃilor
sunt din clasa a XII-a de liceu urmaŃi de clasa a IX-a şi se studenŃii din anul II. Pe
ultimele locuri se situează studenŃii din anul III de studiu, clasa a IX-a şi a X-a şi anul
I de studiu. Această situaŃie este ilustrată în cuprinsul diagramei din figura nr. 4. 3.
Clasa XII; 387;
51%
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de anul de studiu
An I; 7; 1%
An II; 50; 6%
Clasa XI; 20; 3%
An III; 39; 5%
Clasa X; 26; 3%
Clasa IX; 241; 31%
Fig. nr. 4. 3. Diagrama de structură a compoziŃiei eşantionului studiat în funcŃie de
anul de studiu al participanŃilor la studiu
Acestui lot i-am aplicat în perioada ianuarie-martie 2011 chestionarul
specializat pentru evaluarea nivelului de cunoştinŃe, convingeri şi atitudini privitoare
la SIDA, elaborat de disciplina de Sociologie Medicală a UniversităŃii de Medicină şi
Farmacie “Iuliu HaŃieganu” Cluj-Napoca. Chestionarul este alcătuit din 114 itemi,
organizaŃi pe 4 scale după cum urmează: itemii 1-86 se referă la nivelul cunoştinŃelor
despre căile de transmitere a HIV, între itemii reprezentativ pentru această scală
amintim: “Este periculos să îmbrăŃişezi un bolnav SIDA” sau “O persoană poate fi
contaminată cu virusul SIDA, numai dacă are mai mulŃi parteneri sexuali”; itemii 87-
96 privitori la convingerile tinerilor despre SIDA, între care amintim “O persoană
sănătoasă nu se poate îmbolnăvi de SIDA” sau “SIDA este o problemă majoră de
sănătate publică în România”; itemii 97-113 se referă la atitudinile persoanelor
investigate faŃă de HIV şi SIDA, iar dintre itemii reprezentativi pentru această scală

amintim “Dacă ar exista un test gratuit pentru depistarea SIDA, aŃi fi dispuşi să
participaŃi la el” ori “Copiii cu SIDA ar fi trebuit să fie împiedicaŃi să frecventeze
şcoala”; itemul 114 se referă la sursele de informare ale tinerilor despre HIV şi SIDA,
având următoarele variante: ziare şi reviste, cărŃi şi broşuri, părinŃii, emisiunile radio,
prietenii, fraŃi şi surori, medicii, emisiunile TV şi alte surse, care anume?
Răspunsurile subiecŃilor au fost consemnate într-o fişă de răspuns cu două variante
DA şi NU (răspunsuri dihotomizate). Pe fişa de răspuns au fost solicitate şi date
privitoare la variabilele socio-demografice, cum sunt: vârsta, sexul, anul de studiu şi
instituŃia de învăŃământ, ocupaŃia părinŃilor separat pentru mamă şi tată, apartenenŃa
religioasă şi media şcolară din semestrul precedent. Chestionarul a fost anonim iar
datele furnizate au avut caracter de confidenŃialitate, datorită caracterului stigmatizant
al seropozitivităŃii şi bolii SIDA.
La terminarea completării chestionarului de către toŃi elevii (chestionarul a
fost administrat în grup), persoana care a administrat chestionarul a furnizat
răspunsurile corecte prezente într-o fişă separată a chestionarului întocmită de autor,
au fost depistate erorile la fiecare scală, s-au adunat toate răspunsurile corecte la
chestionar şi apoi au fost convertite într-o notă convenŃională de la 1 la 10 prin
metoda de trei simplă (dacă 113 răspunsuri corecte înseamnă nota 10, atunci numărul
total de răspunsuri corecte furnizate de către subiect, înseamnă nota…). La sfârşitul
cotării chestionarului persoana care a administrat chestionarul avea programată o
sesiune de întrebări şi răspunsuri pe problemele controversate din itemii
chestionarului referitoare la căile reale şi cele imaginare de transmitere a HIV şi
SIDA, realizându-se cu prilejul cercetării şi obiectivul educaŃiei pentru sănătate a
subiecŃilor participanŃi în acest domeniu.
Datele brute obŃinute au fost prelucrate succesiv cu ajutorul pachetelor
statistice Microsoft Excel 2007 şi SPSS 17. 0. (Statistical Package for the Social
Sciences – Pachetul Statistic pentru ŞtiinŃele Sociale).
4. 4. Rezultate
Tabel nr. 4. 2. Rezultatele statisticii descriptive ale studiului cu privire la atitudinile
stigmatizante faŃă de persoanele infectate cu HIV/ SIDA 2
Variabila Media Mediana Abaterea Test de
standard normalitate q
1. CunoştinŃe corecte despre HIV/ 7,52 7,56 0,85 6,18N

SIDA, exprimate în medii
convenŃionale
2. Convingeri corecte despre
persoanele HIV/ SIDA
3. Convingeri corecte despre
persoanele HIV/ SIDA, exprimate în
medii convenŃionale
4. Atitudini corecte faŃă de persoanele
HIV/ SIDA
7,09 7 1,77 5,10N
7,09 7 1,77 5,10N
11,96 12 2,70 5,56N
5. Atitudini corecte faŃă de persoanele 7,04 7,06 1,59 5,56N
HIV/ SIDA, exprimate în medii
convenŃionale
6. Scoruri totale chestionar SIDA 83,71 85 9,70 6,19N
7. Ziare ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
11,47 15 7,58 2,77?
8. CărŃi şi broşuri ca surse de 6,23 8,5 3,99 2,50?
informare despre HIV/ SIDA
9. PărinŃii ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
0,32 0 0,47 2,13?
10. Radioul ca surse de informarea
despre HIV/ SIDA
0,2 0 0,40 2,50?
11. Prietenii în general ca surse de
informare despre HIV/ SIDA
0,38 0 0,49 2,06?
12. FraŃii şi surorile ca surse de 0,08 0 0,27 3,68N
informare despre HIV/ SIDA
13. Medicii ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
0,42 0 0,50 2,02?
14. Televiziunea ca surse de informare
despre HIV/ SIDA
0,74 1 0,44 2,26?
15. Şcoala ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
0,71 1 0,46 2,20?
16. Prietenul sau prietena personală ca
surse de informare despre HIV/ SIDA
0,15 0 0,36 2,78?
17. Afişele ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
0,33 0 0,47 2,12?
18. Rudele tinere ca surse de informare
despre HIV/ SIDA
0,09 0 0,28 3,52N
19. Alte surse de informare despre HIV/
SIDA, ( ( Internetul )
0,12 0 0,33 3,03?
20. Vârsta participanŃilor la studiu în ani 20,64 19 5,62 5,69N
împliniŃi
21. Media şcolară semestrială sau la
sfârşitul anilor de studiu
8,88 9,05 0,86 4,54N
Notă: toate valorile testului de normalitate care sunt urmate de semnul ,,?’’
arată că distribuŃia lor statistică nu este normală, iar toate valorile testului de
normalitate urmate de semnul „N” arată că au o distribuŃie normală, asemănătoare cu
curba lui Gauss şi, în consecinŃă se pot aplica teste de semnificaŃie parametrice care
sunt mai robuste decât cele neparametrice. Testele neparametrice trebuie aplicate la
seriile de date care nu au o distribuŃie normală. (Lupu, I., 1999, pag. 269).

Se remarcă faptul că cele mai bune rezultate au fost obŃinute la cunoştinŃele
despre Sida, urmate de convingeri, iar pe ultimul loc se situează atitudinile favorabile
faŃă de persoanele cu HIV – Sida. De notat că media şcolară semestrială este mai
ridicată decât performanŃele la testul despre Sida, în toate cele trei componente, ceea
ce arată că elevii de liceu din România mai au un lung drum de parcurs în însuşirea
deprinderilor şi cunoştinŃelor adecvate în raport cu flagelul Sida.
Tabel nr. 4. 3. Procentul de răspunsuri corecte la itemii chestionarului despre SIDA
CONłINUTUL ÎNTREBĂRILOR Procent
răspunsuri
corecte
1. SIDA este o boală de care organismul uman se poate apăra. 48,02
2. SIDA este o boală produsă de către un virus. 93,25
3. SIDA este o boală cu care ne naştem. 38,10
4. SIDA este o boală produsă de către stres. 38,10
5. SIDA se poate transmite prin sărutul obişnuit (fără muşcături şi fără
folosirea limbii). 38,49
6. SIDA se transmite prin simpla atingere a corpului unei persoane
infectate. 38,49
7. ToŃi homosexualii sunt bolnavi de SIDA. 36,90
8. SIDA se poate transmite şi prin alimentele pe care le consumăm zilnic. 42,86
9. Orice persoană se poate îmbolnăvi de SIDA. 95,24
10. SIDA este o boală care deocamdată nu poate fi vindecată. 81,75
11. Femeile sunt mai expuse îmbolnăvirii de SIDA în perioada
menstruală. 34,92
12. SIDA se poate transmite prin folosirea în comun a unor obiecte
personale cum sunt; aparatul de bărbierit cu lamă, periuŃa de dinŃi,
pieptenele, etc. 74,60
13. SIDA este o boală obişnuită, asemănătoare cu răceala sau gripa. 39,29
14. SIDA este produsă de acelaşi agent patogen ca şi cel ce produce
bolile venerice. 63,10
15. Cauza bolii SIDA este necunoscută. 44,44
16. SIDA se poate transmite prin simpla prezenŃă în preajmă a unei
persoane infectate cu virusul SIDA. 36,90

17. SIDA se poate transmite prin relaŃii sexuale cu o persoană infectată
cu SIDA. 98,41
18. Gravida bolnavă de SIDA, poate face mult rău fătului şi nou-
născutului. 90,87
19. Majoritatea celor bolnavi de SIDA, decedează datorită acestei boli. 92,46
20. Folosirea condomului (prezervativului) în actul sexual, reduce
considerabil riscul de îmbolnăvire cu SIDA. 96,43
21. Ne putem îmbolnăvi de SIDA, dacă strângem mâna unei persoane
bolnave de SIDA. 40,87
22. SIDA se poate transmite prin transfuzia cu sânge infectat. 98,02
23. SIDA se poate transmite prin folosirea în comun a unor ace şi seringi
folosite pentru injectarea drogurilor. 98,81
24. SIDA este o boală care pune viaŃa bolnavului în mare primejdie. 98,81
25. Persoanele care sunt contaminate cu virusul SIDA, vor avea şi alte
numeroase afecŃiuni grave ca urmare a SIDA. 88,89
26. SIDA poate fi evitată prin practicarea sistematică a exerciŃiilor fizice. 39,68
27. SIDA poate fi vindecată dacă este tratată de timpuriu. 47,62
28. SIDA se transmite cu certitudine prin lacrimi, urină, materiile fecale,
salivă şi ceara din urechi. 42,46
29. SIDA se transmite prin secreŃiile vaginale şi laptele matern de la
persoanele infectate. 79,76
30. Este periculos să îmbrăŃişezi un bolnav care are SIDA. 39,68
31. PoŃi contracta virusul SIDA stând pe scaunul de la WC. 48,81
32. Eşti în siguranŃă dacă te afli în clasă cu un profesor bolnav de SIDA. 74,60
33. Numai homosexualii trebuie să fie îngrijoraŃi de posibilitatea de a
contracta SIDA. 38,89
34. Virusul HIV poate fi contractat dacă împarŃi un sandwich sau bei din
acelaşi pahar cu un bolnav de SIDA. 50,40
35. PoŃi contracta virusul HIV dacă ai, chiar şi numai o dată, contact
sexual. 96,43
36. Dacă cineva este rănit şi sângerează, este bine să oprim sângerarea cu
mâinile goale. 38,49

37. PoŃi contracta virusul HIV, dacă cineva care este infectat tuşeşte sau
strănută pe tine. 47,22
38. Un test pozitiv pentru SIDA înseamnă că acea persoană are SIDA. 65,08
39. SIDA atacă globulele roşii din sânge. 48,02
40. SIDA se poate transmite prin toate fluidele organismului. 53,17
41. Prezervativul este necesar în timpul contactului sexual oral pentru
protecŃia împotriva SIDA. 78,97
42. Testul pentru depistarea SIDA este de obicei un test precis. 60,71
43. Cele mai importante căi de transmitere a SIDA sunt: contactul sexual,
folosirea în comun a acelor pentru injecŃii intravenoase şi contactul cu
sângele infectat. 98,81
44. Folosirea corectă a prezervativului este de mare importanŃă pentru
prevenirea transmiterii virusului HIV. 94,05
45. Multe din simptomele SIDA sunt asemănătoare cu cele ale altor boli. 55,95
46. Una din dificultăŃile cu care ne confruntăm în profilaxia SIDA, este
faptul că trebuie să treacă mai mulŃi ani între infectare şi apariŃia bolii. 71,83
47. SIDA se transmite prin contactele din timpul activităŃilor sportive. 37,70
48. SIDA se transmite prin frecventarea aceleiaşi săli de clasă cu un
bolnav de SIDA. 39,29
49. SIDA se transmite prin convieŃuirea în acelaşi dormitor (internat). 42,46
50. SIDA se poate contracta călătorind în acelaşi mijloc de transport în
comun (autobus, tren, troleibuz, tramvai) cu o persoană bolnavă. 38,49
51. SIDA se poate transmite prin servirea mesei cu o persoană bolnavă
de SIDA. 41,27
52. SIDA se poate transmite prin vaccinare. 59,52
53. SIDA se poate transmite prin practicarea relaŃiilor sexuale cu
prostituate. 94,84
54. SIDA se poate contracta prin folosirea toaletelor publice. 55,95
55. SIDA se poate transmite prin donarea de sânge unei persoane
contaminate cu virusul SIDA. 46,83
56. SIDA se poate contracta prin primirea de sânge de la o persoană
contaminată cu HIV. 95,63

57. RelaŃiile sexuale anale comportă un risc major pentru transmiterea
virusului SIDA. 85,32
58. RelaŃiile sexuale orale comportă un risc major pentru transmiterea
virusului SIDA. 72,22
59. Este imprudent /nerecomandat să atingem o persoană bolnavă de
SIDA. 40,08
60. Folosirea prezervativului face ca actul sexual să fie fără nici un
pericol de contaminare cu virusul SIDA. 50,40
61. Practicarea duşului /spălării după actul sexual, reduce considerabil
riscul de contractare a virusului HIV. 48,41
62. RelaŃia sexuală monogamă (cu un singur partener), ne apără perfect
/total de pericolul contaminării cu HIV. 48,81
63. RelaŃiile sexuale orale sunt lipsite de pericol, dacă partenerii nu înghit
lichidul seminal /sperma. 46,03
64. Prin reducerea numărului partenerilor sexuali, suntem protejaŃi
eficient (fără nici un pericol), împotriva infectării cu virusul SIDA. 42,06
65. Virusul SIDA pătrunde prin pielea fără răni sau zgârieturi. 44,84
66. Transmiterea virusului SIDA de la femei la bărbaŃi, nu a fost
demonstrată ca fiind posibilă în mod convingător. 42,86
67. Folosirea în comun a lamelor de ras şi a periuŃelor de dinŃi, poate
duce la transmiterea virusului SIDA. 79,37
68. O persoană poate fi contaminată cu virusul SIDA, numai dacă are
mai mulŃi parteneri sexuali. 39,29
69. RelaŃiile sexuale intravaginale, comportă un risc crescut de
contaminare cu virusul HIV. 89,29
70. Întreruperea actului sexual înainte de ejaculare, ne apără de pericolul
contaminării cu virusul SIDA. 46,43
71. Persoanele exclusiv heterosexuale nu comportă riscul de îmbolnăvire
cu SIDA. 39,29
72. Persoanele sănătoase care fac parte din grupul de risc pentru SIDA,
trebuie să fie acceptaŃi ca donatori de sânge 44,44
73. Consumatorii de droguri pe cale injectabilă, se expun la virusul
SIDA, datorită faptului că virusul este prezent în drogurile injectate. 48,41

74. Folosirea veselei de bucătărie şi a băii în comun cu o persoană
bolnavă de SIDA, nu comportă nici un risc de contaminare cu HIV. 51,19
75. O alimentaŃie variată şi echilibrată, precum şi un somn odihnitor,
evită expunerea la virusul SIDA. 40,87
76. O metodă de vindecare sigură a SIDA, va apare în următorii 2 ani. 44,44
77. Un rezultat negativ la testul de anticorpi pentru SIDA, poate apare şi
la persoanele purtătoare ale virusului SIDA. 67,06
78. Un rezultat pozitiv la testul SIDA poate apare şi la persoanele ce nu
sunt purtătoare ale virusului SIDA. 42,46
79. Virusul SIDA nu se transmite prin tuse. 67,06
80. Numai homosexualul pasiv în relaŃiile sexuale anale, poate transmite
virusul SIDA. 36,51
81. Multe din cazurile de SIDA la copii din România se datorează
transfuziilor de sânge ce au avut loc înainte de 1990. 81,35
82. Majoritatea persoanelor expuse virusului SIDA, sunt conştiente de
acest pericol. 52,38
83. Donarea de sânge nu implică nici un fel de risc de îmbolnăvire cu
SIDA pentru donator. 48,81
84. Masturbarea sau masajul reciproc implică riscul de contaminare cu
HIV numai dacă partenerii au răni sau zgârieturi. 80,95
85. Persoanele expuse contaminării cu HIV ca urmare a folosirii în
comun a acelor pentru injectarea drogurilor, pot transmite virusul la alte
persoane prin acte sexuale ulterioare. 94,05
86. Virusul SIDA se transmite prin înŃepăturile ŃânŃarilor şi gândacilor de
bucătărie. 51,59
87. Astăzi se cunosc multe lucruri despre modul de transmitere a HIV. 94,05
88. O persoană sănătoasă nu se poate îmbolnăvi de SIDA. 41,27
89. Este important să se ia măsuri de prevenire a SIDA mai energice în
marile oraşe decât în localităŃile urbane mici. 47,22
90. Este bine să discutăm despre sexualitate, SIDA şi droguri în şcoală. 94,84
91. Evitarea contactelor sexuale cu persoane necunoscute, scade riscul de
contaminare cu HIV. 81,35

92. AbstinenŃa sexuală reduce riscul de îmbolnăvire cu SIDA. 79,37
93. Utilizarea contraceptivelor orale scade riscul femeilor de a contracta
HIV 46,43
94. Spălarea mâinilor înainte de mâncare scade riscul îmbolnăvirii de
SIDA. 54,37
95. Contactele sexuale orale ale femeii, reduc riscul contaminării cu HIV. 40,87
96. Majoritatea persoanelor ce transmit virusul SIDA, au o înfăŃişare de
oameni bolnavi. 46,43
97. SIDA este o problemă majoră de sănătate publică în România. 73,81
98. Îmi este frică să nu mă îmbolnăvesc de SIDA. 76,59
99. Sunt o persoană predispusă spre îmbolnăvire de SIDA. 17,86
100. Sunt persoana cel mai puŃin expusă la îmbolnăvirea de SIDA. 50,40
101. SIDA este cea mai puŃin probabilă boală pentru mine, în raport cu
alte boli posibile. 54,76
102. Ştiu destul de multe lucruri despre SIDA-nu este necesar să aflu
ceva nou despre SIDA. 36,11
103. Este important pentru tineri să capete cunoştinŃe despre SIDA în
şcoală. 94,84
104. Dacă ar exista un test gratuit de depistare a SIDA, aŃi fi dispus să
participaŃi la el? 91,27
105. Aş dori să învăŃ mai multe lucruri despre infecŃia cu HIV. 88,89
106. Mi-e teamă că aş putea să mă infectez de la bolnavii de SIDA. 62,70
107. Persoanele bolnave de SIDA, ar trebui să fie împiedicate să lucreze
în locuri publice. 45,63
108. Copiii cu SIDA ar trebui să fie împiedicaŃi să frecventeze şcoala. 44,44
109. Persoanele infectate cu HIV nu ar trebui să fie admise în aceleaşi
dormitoare cu alŃi elevi sau studenŃi. 44,44
110. Persoanele infectate cu HIV, ar trebui excluse din şcoală
/întreprindere. 38,10
111. Persoanele infectate cu HIV, ar trebui izolate de public. 38,49
112. Homosexualii ar trebui izolaŃi de societate. 48,41
113. Toxicomanii ar trebui izolaŃi de ceilalŃi oameni. 50,79

Tabel nr.4. 4. Itemii chestionarului SIDA cu cele mai multe răspunsuri corecte
CONłINUTUL ÎNTREBĂRILOR Procent
răspunsuri
corecte
23. SIDA se poate transmite prin folosirea în comun a unor ace şi
seringi folosite pentru injectarea drogurilor. 98,81
24. SIDA este o boală care pune viaŃa bolnavului în mare primejdie. 98,81
43. Cele mai importante căi de transmitere a SIDA sunt: contactul
sexual, folosirea în comun a acelor pentru injecŃii intravenoase şi
contactul cu sângele infectat. 98,81
17. SIDA se poate transmite prin relaŃii sexuale cu o persoană
infectată cu SIDA. 98,41
22. SIDA se poate transmite prin transfuzia cu sânge infectat. 98,02
20. Folosirea condomului (prezervativului) în actul sexual, reduce
considerabil riscul de îmbolnăvire cu SIDA. 96,43
35. PoŃi contracta virusul HIV dacă ai, chiar şi numai o dată,
contact sexual. 96,43
56. SIDA se poate contracta prin primirea de sânge de la o persoană
contaminată cu HIV. 95,63
9. Orice persoană se poate îmbolnăvi de SIDA. 95,24
53. SIDA se poate transmite prin practicarea relaŃiilor sexuale cu
prostituate. 94,84
Se remarcă faptul că subiecŃii au obŃinut procente ridicate de răspunsuri corecte la
itemii ce evidenŃiază căile principale de contractare a VIH.
Tabel nr. 4. 5. Itemii chestionarului SIDA cu cele mai puŃine răspunsuri corecte
CONłINUTUL ÎNTREBĂRILOR Procent răspunsuri
corecte
3. SIDA este o boală cu care ne naştem. 38,10
4. SIDA este o boală produsă de către stres. 38,10
110. Persoanele infectate cu HIV, ar trebui excluse din şcoală
/întreprindere. 38,10
47. SIDA se transmite prin contactele din timpul activităŃilor
sportive. 37,70
7. ToŃi homosexualii sunt bolnavi de SIDA. 36,90
16. SIDA se poate transmite prin simpla prezenŃă în preajmă a
unei persoane infectate cu virusul SIDA. 36,90
80. Numai homosexualul pasiv în relaŃiile sexuale anale, poate
transmite virusul SIDA. 36,51
102. Ştiu destul de multe lucruri despre SIDA-nu este necesar să
aflu ceva nou despre SIDA. 36,11
11. Femeile sunt mai expuse îmbolnăvirii de SIDA în perioada
menstruală. 34,92
99. Sunt o persoană predispusă spre îmbolnăvire de SIDA. 17,86

Se poate remarca faptul că tinerii din lotul investigat sunt minaŃi de iluzia
invulnerabilităŃii la HIV / SIDA, ceea ce nu poate decât să suscite semne de
îngrijorare.
Concluzii
Scopurile studiului nostru, cel dintâi – de verificare a ipotezei conform căreia
există diferenŃe cu privire la variabilele SIDA în funcŃie de parametrii socio-familiali
şi şcolari – şi cel de-al doilea – oferirea de informaŃii corecte privind modul de
transmitere a virusului HIV – au fost atinse. Am decelat multipli factori care
influenŃează gradul cunoaşterii şi modelul comportamental adoptat în raport cu
persoanele infectate cu HIV.
O semnificativă diferenŃă se înregistrează între cele doua licee alese la toate
variabilele SIDA studiate. Liceul de rang înalt din Cluj oferă, conform rezultatelor
obŃinute de noi, o mai bună pregătire elevilor săi, în comparaŃie cu liceul de rang
mediu din Maramureş.
Factorii care influenŃează pozitiv atât nivelul de cunoştinŃe despre
HIV/SIDA, cât şi convingerile corecte şi atitudinile pozitive faŃă de persoanele
seropozitive sunt, pe lângă apartenenŃa la un liceu de rang înalt, şi: performanŃele
şcolare bune şi provenienŃa dintr-o familie în care cel puŃin unul din părinŃi exercită o
profesie intelectuală.
Legătură strânsă dintre nivelul de cunoştinŃe despre SIDA şi exprimarea unei
atitudini pozitive faŃă de persoanele infectate cu HIV denotă importanŃa asigurării
unui set de informaŃii clare şi corecte tineretului licean, în scopul formării unei
societăŃi tinere cu atitudini pozitive, utile din punct de vedere social.
Sursele de informare despre HIV/SIDA cele mai evocate au fost publicaŃiile
scrise (ziare, reviste, cărŃi şi broşuri) urmate de emisiunile TV, în timp ce sursa cea
mai avizată – medicii – se situează conform studiului nostru abia pe locul 6, fapt ce
sugerează existenŃa unor deficienŃe în realizarea canalului de comunicare medic –
public.
Am identificat astfel Ńinta principală a viitoarelor programe de prevenŃie:
adolescentul tânăr, provenit dintr-un mediu socio-familial modest şi cu performanŃe
şcolare medii sau joase, mai predispus comportamentelor cu risc de infectare.

Se întrevede, de asemenea, necesitatea îmbunătăŃirii comunicării dintre
medici şi publicul larg, deci a canalului cel mai pertinent de transmitere a
informaŃiilor şi sfaturilor privind prevenŃia HIV/SIDA şi integrarea socială a
persoanelor infectate cu HIV/SIDA.
În ceea ce priveşte sursele de informare despre SIDA, medicii s-au clasat pe
locul şase la egalitate cu emisiunile radio, ceea ce este foarte îngrijorător având în
vedere faptul că ei sunt cele mai calificate persoane de la care se pot obŃine informaŃii
despre această boală gravă.
Statistica inferenŃială a demonstrat faptul că există corelaŃii pozitive puternice
între variabilele cunoştinŃe – convingeri şi cunoştinŃe – atitudini, la o semnificaŃie
statistică foarte puternică. Aceasta ne arată că este important să ridicăm nivelul de
cunoştinŃe pentru a influenŃa şi convingerile corecte sau atitudinile pozitive faŃă de
SIDA.
Problemele evaluate cu ajutorul chestionarului POSIT au un impact negativ
asupra nivelului cunoştinŃelor, convingerilor şi atitudinilor faŃă de SIDA, ceea ce ne
sugerează faptul că educaŃia pentru prevenŃia SIDA este bine să fie integrată cu
educaŃia şcolară şi civică a elevilor. Cu deosebire se impune acordarea unei atenŃii
speciale elevilor dependenŃi de alcool şi droguri care sunt mai predispuşi la
comportamente sexuale riscante, fiind mai vulnerabili la contractarea HIV şi SIDA.
Mai multe studii anterioare bazate pe chestionare cu privire la infecŃia cu HIV
şi Sida au pus în evidenŃă deficienŃe cognitive ale adolescenŃilor privitoare cu
deosebire la prevenŃia infecŃiei cu HIV (DiClemente, Zorn & Temoshok, 1989,
Keopman et al. 1991). Aceste deficienŃe cognitive sunt importante întrucât concepŃiile
greşite şi informaŃiile incomplete pot conduce la comportamente neintenŃionate cu risc
ridicat pentru infecŃia cu HIV. Dată fiind concepŃia conform căreia educaŃia corectă cu
privire la HIV/ Sida se centrează pe comportamentele preventive, componentele
cognitive ale unor programe de prevenŃie, trebuie să ofere informaŃii corecte şi
complete despre HIV/ Sida. Yarber şi colaboratorii (1989) au elaborat HIV Prevention
Knowledge Test for Teenegers (Testul de CunoştinŃe Preventive pentru AdolescenŃi)
compus din 30de itemi cu patru variante de răspuns fiecare.
Câteva exemple de itemi ai testului lui Yarber:
1. Cea mai frecventă cale de transmitere a HIV este:
a) Prin contact sexual

) Prin injecŃii de droguri
c) Prin transfuziile sangvine
d) De la mama seropozitivă la copil
2. Care din următoarele afirmaŃii cu privire la adolescenŃi şi HIV este falsă?
a) SIDA în rândul tinerilor este în creştere
b) AdolescenŃii sunt imuni la infecŃia cu HIV
c) AdolescenŃii se pot infecta cu HIV dacă fac sex sau injecŃii intravenoase cu
droguri
d) Unele persoane seropozitive din grupa de vârstă 20-29 ani au contactat
HIV în adolescenŃă.
C. Stigmatizarea persoanelor cu HIV / SIDA la un lot de tineri şi
adolescenŃi
În România cele mai frecvente cazuri de discriminare a persoanelor infectate
HIV/SIDA sunt legate de:
·accesul copiilor seropozitivi în şcolile publice
accesul persoanelor seropozitive la servicii medicale altele decât cele legate
de tratamentul bolii în spitalele şi clinicile de boli infecŃioase
accesul persoanelor seropozitive la anumite servicii sociale
·discriminarea în relaŃiile de muncă
·discriminarea şi marginalizarea în comunitate
Toate aceste forme de discriminare nu au insa nici o justificare deoarece
virusul HIV nu se transmite prin relaŃii sociale!
Efectele discriminării sunt dramatice, atât pentru grupurile care sunt
discriminate, cât şi pentru cele care discriminează. Astfel, într-o societate în care
exista stigmatizare şi discriminare pe criteriul HIV/SIDA, oamenii nu vor dori să afle
daca sunt infectaŃi, vor fi siliŃi să îşi ascundă diagnosticul, nu vor accesa serviciile
medicale sau sociale, nu vor avea curaj să caute informaŃii care să îi ajute în
prevenirea infectării.
Discriminarea persoanelor vulnerabile social (din cauza vârstei,
comportamentelor, situaŃiei sociale, situaŃiei legale, orientării sexuale etc.) duce la

lipsa accesului acestora la informaŃii şi servicii, expunându-le riscului de infectare cu
HIV.
Stigmatizarea şi discriminarea sunt injuste, atât în cazul persoanelor care
trăiesc cu HIV, cât şi în cazul femeilor, persoanelor cu handicap, consumatorilor de
droguri injectabile, persoanelor în vârstă, femeilor implicate în sexul comercial,
persoanelor fără adăpost sau al persoanelor cu venituri reduse, al tinerilor etc.
LegislaŃia internaŃională şi naŃională protejează persoanele împotriva
discriminării şi încearcă, prin masuri afirmative, sa asigure şanse egale tuturor
persoanelor.
Obiective
Studiul empiric consacrat atitudinilor stigmatizante în rândul tinerilor şi
adolescenŃilor din Cluj-Napoca şi Turda îşi propune să testeze următoarele ipoteze:
1. PrezenŃa unor diferenŃe între atitudinile stigmatizante ale tineri lor în funcŃie de sex
2. EvidenŃierea unor diferenŃe atitudinale în funcŃie de unitatea şcolară pe care o
frecventează
3. InfluenŃa familiei de origine asupra gradului atitudinilor stigmatizante la subiecŃii
din lotul investigat
4. Asocierile pozitive sau negative dintre atitudinile stigmatizante şi performanŃa
şcolară a participanŃilor la studiu
5. Depistarea grupurilor vulnerabile la infecŃia cu HIV
5. 3. SubiecŃi şi metode
Am examinat cu ajutorul chestionarului un lot de 96 tineri din Cluj-Napoca şi
Turda. ComponenŃa grupului studiat este expusă în diagramele de structură ce
urmează
Femeile sunt predominante în eşantionul reprezentativ pe care l-am ales în
comparaŃie cu subiecŃii de gen masculin, aşa cum se poate vedea şi în diagrama din
figura nr. 4. 1.a.

DistribuŃia eşantionului în funcŃie de gen
Masculin; 24;
25%
Feminin; 72; 75%
Fig. nr. 5. 1.a. Diagrama de structură a participanŃilor la studiu în funcŃie de
identitatea sexuală declarată.
În funcŃie de ocupaŃia părinŃilor mai mult de jumătate sunt fii de intelectuali,
iar restul sunt fii de muncitori, după cum putem observa şi imaginea din figura nr. 5.
2.
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de ocupaŃia părinŃilor
Muncitor; 38; 40%
Intelectual; 58; 60%
Fig. nr. 5. 2. Diagrama de structură a participanŃilor la studiu în funcŃie de ocupaŃia
părinŃilor
Cei mai mulŃi subiecŃi sunt din municipiul Cluj-Napoca în proporŃie de 70% , iar
restul de 30% sunt din oraşul Turda, aşa cum se poate remarca şi în diagrama din
figura nr. 5. 3.

Turda; 29; 30%
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de localitate
Cluj-Napoca; 67;
70%
Fig. nr. 5. 3. Diagrama de structură a participanŃilor la studiu în funcŃie de localitate.
Cei mai mulŃi subiecŃii sunt în anul II de facultate, urmaŃi de anul III şi
respectiv de anul I, aşa cum putem vedea prin inspecŃia sumară a diagramei din figura
nr. 5. 4.
An III; 39; 41%
DistribuŃia eşantionului în funcŃie de anul de studiu
An I; 7; 7%
An II; 50; 52%
Fig. nr. 5. 4. Diagrama de structură a participanŃilor la studiu în funcŃie de anul studiu.
Dintre subiecŃii participanŃi la studiu cei mai mulŃi urmează studiile la
Facultatea de Medicină Dentară, urmaŃi cei de la şcoală postliceală şi asistenŃii
medicali licenŃiaŃi, aşa cum se poate observa şi în imaginea din figura nr. 5. 5.

DistribuŃia eşantionului în funcŃie de unitatea de învăŃământ
Şcoală
postliceală; 29;
30%
Asistenti medicali
licenŃiaŃi; 10; 10%
Medicină dentară;
57; 60%
Fig. nr. 5. 5. Diagrama de structură a participanŃilor la studiu în funcŃie de unitatea de
învăŃământ.
Pe acest eşantion am aplicat sub condiŃia anonimatului două chestionare originale:
1. Chestionarul SIDA ce este alcătuit din 114 itemi, organizaŃi pe 4 scale
după cum urmează: itemii 1-86 se referă la nivelul cunoştinŃelor despre căile de
transmitere a HIV, între itemii reprezentativ pentru această scală amintim: “Este
periculos să îmbrăŃişezi un bolnav SIDA” sau “O persoană poate fi contaminată cu
virusul SIDA, numai dacă are mai mulŃi parteneri sexuali”; itemii 87-96 privitori la
convingerile tinerilor despre SIDA, între care amintim “O persoană sănătoasă nu se
poate îmbolnăvi de SIDA” sau “SIDA este o problemă majoră de sănătate publică în
România”; itemii 97-113 se referă la atitudinile persoanelor investigate faŃă de HIV şi
SIDA, iar dintre itemii reprezentativi pentru această scală amintim “Dacă ar exista un
test gratuit pentru depistarea SIDA, aŃi fi dispuşi să participaŃi la el” ori “Copiii cu
SIDA ar fi trebuit să fie împiedicaŃi să frecventeze şcoala”; itemul 114 se referă la
sursele de informare ale tinerilor despre HIV şi SIDA, având următoarele variante:
ziare şi reviste, cărŃi şi broşuri, părinŃii, emisiunile radio, prietenii, fraŃi şi surori,
medicii, emisiunile TV şi alte surse, care anume? Răspunsurile subiecŃilor au fost
consemnate într-o fişă de răspuns cu două variante DA şi NU (răspunsuri
dihotomizate). Pe fişa de răspuns au fost solicitate şi date privitoare la variabilele
socio-demografice, cum sunt: vârsta, sexul, anul de studiu şi instituŃia de învăŃământ,

ocupaŃia părinŃilor separat pentru mamă şi tată, apartenenŃa religioasă şi media şcolară
din semestrul precedent. Chestionarul a fost anonim iar datele furnizate au avut
caracter de confidenŃialitate, datorită caracterului stigmatizant al seropozitivităŃii şi
bolii SIDA.
La terminarea completării chestionarului de către toŃi tinerii cuprinşi în
studiu (chestionarul a fost administrat în grup), persoana care a administrat
chestionarul a furnizat răspunsurile corecte prezente într-o fişă separată a
chestionarului întocmită de autori, au fost depistate erorile la fiecare scală, s-au adunat
toate răspunsurile corecte la chestionar şi apoi au fost convertite într-o notă
convenŃională de la 1 la 10 prin metoda de trei simplă (dacă 113 răspunsuri corecte
înseamnă nota 10, atunci numărul total de răspunsuri corecte furnizate de către
subiect, înseamnă nota…). La sfârşitul cotării chestionarului persoana care a
administrat chestionarul avea programată o sesiune de întrebări şi răspunsuri pe
problemele controversate din itemii chestionarului referitoare la căile reale şi cele
imaginare de transmitere a HIV şi SIDA, realizându-se cu prilejul cercetării şi
obiectivul educaŃiei pentru sănătate a subiecŃilor participanŃi în acest domeniu.
2. Chestionarul Stig. referitor la atitudinile stigmatizante ale subiecŃilor faŃă de
persoanele cu HIV / SIDA, ce conŃine 24 itemi, organizaŃi în două scale: scala
atitudinilor stigmatizante cu 18 itemi (ex. Un doctor ce s-a îmbolnăvit de SIDA nu ar
trebui să i se permită să trateze pacienŃii şi SIDA este o pedeapsă a lui Dumnezeu
pentru imoralitatea oamenilor.) şi scala atitudinilor nonstigmatizante, pozitive faŃă de
persoanele infectate sau bolnave (exemple de itemi reprezentativi: „Personalul
medical din spitale ar trebui să-şi dea toată silinŃa pentru a ajuta bolnavii de SIDA” şi
„Avem obligaŃia socială să ajutăm persoanele bolnave de SIDA”). Chestionarele sunt
prezentate în anexele 1 şi 2 a studiului de faŃă.
Datele brute obŃinute au fost prelucrate succesiv cu ajutorul pachetelor
statistice Microsoft Excel 2003 şi SPSS 17. 0. (Statistical Package for the Social
Sciences – Pachetul Statistic pentru ŞtiinŃele Sociale).
Rezultate
Tabel nr. 5. 2. Rezultatele statisticii descriptive ale studiului cu privire la atitudinile
stigmatizante faŃă de persoanele infectate cu HIV/ SIDA
Variabila Media Mediana Abaterea Test de

1. CunoştinŃe corecte despre HIV/
SIDA, exprimate în medii
convenŃionale
2. Convingeri corecte despre
persoanele HIV/ SIDA
3. Convingeri corecte despre
persoanele HIV/ SIDA, exprimate în
medii convenŃionale
4. Atitudini corecte faŃă de persoanele
HIV/ SIDA
5. Atitudini corecte faŃă de persoanele
HIV/ SIDA, exprimate în medii
convenŃionale
standard normalitate q
7,52 7,56 0,85 6,18N
7,09 7 1,77 5,10N
7,09 7 1,77 5,10N
11,96 12 2,70 5,56N
7,04 7,06 1,59 5,56N
6. Scoruri totale chestionar SIDA 83,71 85 9,70 6,19N
7. Ziare ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
8. CărŃi şi broşuri ca surse de
informare despre HIV/ SIDA
9. PărinŃii ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
10. Radioul ca surse de informarea
despre HIV/ SIDA
11. Prietenii în general ca surse de
informare despre HIV/ SIDA
12. FraŃii şi surorile ca surse de
informare despre HIV/ SIDA
13. Medicii ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
14. Televiziunea ca surse de informare
despre HIV/ SIDA
15. Şcoala ca surse de informare despre
HIV/ SIDA
16. Prietenul sau prietena personală ca
surse de informare despre HIV/ SIDA
11,47 15 7,58 2,77?
6,23 8,5 3,99 2,50?
0,32 0 0,47 2,13?
0,2 0 0,40 2,50?
0,38 0 0,49 2,06?
0,08 0 0,27 3,68N
0,42 0 0,50 2,02?
0,74 1 0,44 2,26?
0,71 1 0,46 2,20?
0,15 0 0,36 2,78?
17. Afişele ca surse de informare despre 0,33 0 0,47 2,12?

HIV/ SIDA
18. Rudele tinere ca surse de informare
despre HIV/ SIDA
19. Alte surse de informare despre HIV/
SIDA (Internetul)
20. Vârsta participanŃilor la studiu în ani
împliniŃi
21. Media şcolară semestrială sau la
sfârşitul anilor de studiu
0,09 0 0,28 3,52N
0,12 0 0,33 3,03?
20,64 19 5,62 5,69N
8,88 9,05 0,86 4,54N
Tabel nr. 5. 3. Procentul de atitudini aprobative faŃă de persoanele cu HIV / SIDA la
itemii chestionarului Stig
EnunŃul Procentaj
răspunsuri
aprobative
1. Persoanele bolnave de SIDA nu ar trebui să fie internate în spital 44,38
2. Spitalele ar trebui să aibă dreptul de a testa obligatoriu toŃi pacienŃii
cu SIDA 93,75
3. Un doctor ce s-a îmbolnăvit de SIDA nu ar trebui să i se permită
să trateze pacienŃii 67,50
4. Personalul medical din spitale ar trebui să-şi dea toată silinŃa pentru
a ajuta bolnavii de SIDA 92,50
5. Este important ca elevii să aibă lecŃii despre SIDA la şcoală 96,46
6. SIDA este pedeapsa lui Dumnezeu pentru a termina cu
homosexualii 42,92
7. Nu vreau să vorbesc sau să am de-a face cu cineva bolnav de SIDA 46,67
8. Avem obligaŃia socială să ajutăm persoanele bolnave de SIDA 84,38
9. Persoanele care decedează în urma SIDA îşi primesc pedeapsa
pentru păcatele trecute. 30,00
10. Persoanele ce se îmbolnăvesc de SIDA sunt singure vinovate
pentru aceasta 45,42
11. BărbaŃii şi femeile nu au nevoie să discute împreună despre
problemele legate de SIDA 32,08

12. O metodă de vindecare a SIDA va apare în mod inevitabil 65,63
13. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
muncească în şcolile publice. 48,33
14. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
lucreze în restaurante 63,13
15. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
lucreze în spitale 67,29
16. SIDA nu este o problemă atât de gravă cum susŃin presa, radioul
şi televiziunea 39,17
17. SIDA este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru imoralitatea
oamenilor. 33,96
18. Dacă ar exista un test pentru sânge gratuit pentru depistarea
SIDA, l-aş face cu siguranŃă. 93,96
19. PacienŃii cu SIDA îmi provoacă o reacŃie de revoltă morală faŃă
de ei. 42,50
20. Cadrele medicale nu ar trebui să fie obligate să lucreze cu
pacienŃii bolnavi de SIDA 45,63
21. Persoanele obişnuite cu aventuri de o noapte, sunt mai expuse la
îmbolnăvirea cu HIV/SIDA 88,96
22. Cu cât ai mai mulŃi parteneri sexuali, cu atât mai mare este şansa
de a te îmbolnăvi de HIV/SIDA 96,04
23. Oamenii se pot îmbolnăvi de SIDA, chiar dacă au relaŃii sexuale
cu o singură persoană 91,04
24. În zilele noastre oamenii nu au o activitate sexuală prea intensă
datorită fricii de a nu contracta SIDA 35,83
Tabel nr. 5. 4. Procentul de răspunsuri aprobative faŃă de itemii scalei de atitudini
negative stigmatizante faŃă de persoanele cu HIV / SIDA a chestionarul Stig.
EnunŃul Procentaj
răspunsuri
aprobative
1. Spitalele ar trebui să aibă dreptul de a testa obligatoriu toŃi să
pacienŃii cu SIDA 93,75
2. Persoanele obişnuite cu aventuri de o noapte, sunt mai expuse la 88,96

îmbolnăvirea cu HIV/SIDA
3. Un doctor ce s-a îmbolnăvit de SIDA nu ar trebui să i se permită
să trateze pacienŃii 67,50
4. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
lucreze în spitale 67,29
5. O metodă de vindecare a SIDA va apare în mod inevitabil 65,63
6. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
lucreze în restaurante 63,13
7. Persoanelor bolnave de SIDA nu ar trebui să li se permită să
muncească în şcolile publice. 48,33
8. Nu vreau să vorbesc sau să am de-a face cu cineva bolnav de
SIDA 46,67
9. Cadrele medicale nu ar trebui să fie obligate să lucreze cu
pacienŃii bolnavi de SIDA 45,63
10. Persoanele ce se îmbolnăvesc de SIDA sunt singure vinovate
pentru aceasta 45,42
11. Persoanele bolnave de SIDA nu ar trebui să fie internate în
spital 44,38
12. SIDA este pedeapsa lui Dumnezeu pentru a termina cu
homosexualii 42,92
13. PacienŃii cu SIDA îmi provoacă o reacŃie de revoltă morală faŃă
de ei. 42,50
14. SIDA nu este o problemă atât de gravă cum susŃin presa,
radioul şi televiziunea 39,17
15. În zilele noastre oamenii nu au o activitate sexuală prea intensă
datorită fricii de a nu contracta SIDA 35,83
16. SIDA este o pedeapsă a lui Dumnezeu pentru imoralitatea
oamenilor. 33,96
17. BărbaŃii şi femeile nu au nevoie să discute împreună despre
problemele legate de SIDA 32,08
18. Persoanele care decedează în urma SIDA îşi primesc pedeapsa
pentru păcatele trecute. 30,00
Tabel nr. 5. 5. Procentul de răspunsuri aprobative faŃă de itemii scalei de atitudini
pozitive, nestigmatizante faŃă de persoanele cu HIV / SIDA la chestionarul Stig.
EnunŃul Procentaj
răspunsuri
aprobative
5. Este important ca elevii să aibă lecŃii despre SIDA la şcoală 96,46
22. Cu cât ai mai mulŃi parteneri sexuali, cu atât mai mare este şansa
de a te îmbolnăvi de HIV/SIDA
18. Dacă ar exista un test pentru sânge gratuit pentru depistarea SIDA,
l-aş face cu siguranŃă.
96,04
93,96

5. Personalul medical din spitale ar trebui să-şi dea toată silinŃa
pentru a ajuta bolnavii de SIDA
23. Oamenii se pot îmbolnăvi de SIDA, chiar dacă au relaŃii sexuale cu
o singură persoană
92,50
91,04
8. Avem obligaŃia socială să ajutăm persoanele bolnave de SIDA 84,38
Concluzii
În general, ipotezele studiului de faŃă au fost confirmate. Astfel, subiecŃii de
gen feminin au atitudini stigmatizante faŃă de persoanele seropozitive în comparaŃie
cu cei de sex masculin. În schimb atitudinile nestigmatizante faŃă de persoanele cu
HIV / SIDA sunt mult mai pronunŃate la subiecŃii de gen feminin şi mai puŃin prezente
la băieŃi. Aceasta ne sugerează că grupul mai vulnerabil la tentaŃiile stigmatizării
persoanelor seropozitive este compus din tinerii de gen masculin. Acest grup trebuie
Ńintit în activităŃile de schimbare a mentalităŃilor negative despre persoanele infectate
cu HIV / SIDA.
Atitudinile corecte, pozitive faŃă de persoanele seropozitive sunt mai
pronunŃate la tinerii participanŃi la studiu ce provin din familii de intelectuali în
comparaŃie cu fii de muncitori. Din aceste date urmează că în eforturile de prevenŃie
primară a HIV / SIDA, preocuparea centrală trebuie focalizată asupra fiilor de
muncitori şi, mai general, a celor ce provin din grupuri sociale marginalizate cum sunt
romii, copii străzii, copiii din familii ce se află în stare de sărăcie relativă sau absolută.
ParticipanŃii la studiu din Turda au etalat atitudini stigmatizante mai
accentuate decât cei ce provin din Cluj-Napoca. Această situaŃie evidenŃiată de studiul
nostru ne avertizează că tinerii din localităŃi mai mici, sau mai ales, de la sate trebuie
consideraŃi mai mult la risc faŃă de HIV / SIDA decât cei din localităŃile urbane mari
sau centrele universitare medicale.
Analiza statistică deductivă sau inferenŃială a pus în lumină existenŃa unei
asocieri statistice pozitive între vârsta tinerilor şi atitudinile nestigmatizante faŃă de
persoanele seropozitive. Aceasta înseamnă că tinerii cu o vârstă mai mică sunt mai
vulnerabili la exprimarea unor atitudini stigmatizante. Ei ar trebui să devină grup
Ńintă pentru eforturile organizaŃiilor neguvernamentale şi celor guvernamentale în
schimbarea atitudinilor negative faŃă de persoanele cu HIV /SIDA.
În acelaşi timp, studiul de faŃă a evidenŃiat o asociere negativă între atitudinile
stigmatizante faŃă de cei cu HIV /SIDA şi performanŃa şcolară. Aceasta înseamnă că

tinerii cu performanŃe şcolare scăzute sunt mai vulnerabili la atitudini stigmatizante
faŃă de persoanele seropozitive. În plan practic, activităŃile educative din pachetul de
acŃiuni preventive HIV /Sida, trebuie să se adreseze mai ales tinerilor cu rezultate
şcolare mediocre, sau celor ce nu le place şcoala.
Un alt rezultat cu impact practic pentru eforturile educaŃionale preventive se
referă la corelaŃia inversă dintre nivelul cunoştinŃelor corecte despre HIV / SIDA şi
atitudinile stigmatizante. Aceasta semnifică faptul că un nivel redus de cunoştinŃe
corecte despre HIV / SIDA conduce la promovarea unui mod de gândire stereotip,
stigmatizant despre persoanele seropozitive.
Atitudinile stigmatizante de izolare socială faŃă de persoanele seropozitive le pune pe
acestea în situaŃia de a fi lipsite de suportul social, element psihosocial de bază în
lupta pacienŃilor cu boala şi suferinŃa.
Credem că atitudinile concrete, nestigmatizante,provin de la faptul că tinerii
din domeniul sanitar,îndeosebi din clasele mari,au cunoştinŃe mai temeinice despre
HIV/SIDA.
D. Strategii de prevenŃie HIV / SIDA
Program special de prevenire HIV/SIDA în Turda, judeŃul Cluj
Strategie privind promovarea sănătăŃii şi asigurarea de servicii preventive
Descrierea programului:
-programul propus are ca scop evaluarea cunoştinŃelor şi atitudinilor despre
HIV/SIDA în rândul tinerilor cuprinşi în colectivităŃi şcolare şi îmbunătăŃirea
cunoştinŃelor prin efectuarea unor şedinŃe de educaŃie sanitara pe tema aleasa,şedinŃe
care vor avea caracter interactiv .Programul se va derula pe perioada de 12
luni,septembrie 2009-septembrie 2010.
Monitorizare, evaluare, raportare
Monitorizarea şi evaluarea programului de sănătate se realizează de către catedra de
sociologie din cadrul UMF Cluj şi serviciul de promovare a stării de sănătate din
cadrul DSP.Cluj
Colectarea informaŃiilor se realizează lunar, după caz şi trimestrial, prin intermediul
personalului implicat. Evaluarea programului de sănătate se realizează prin analiza
trimestriala şi anuală a indicatorilor specifici aleşi.
OBIECTIV SPECIFIC

1. Creşterea ponderii componentei de informare, educare şi comunicare a populaŃiei
tinere pentru prevenirea afecŃiunilor transmisibile, schimbarea de comportament a
populaŃiei către un comportament sănătos.
InstituŃii: MSP, ISP, SNSPMS, ASP, APL, MEC, ISJ
2. Realizarea compatibilităŃii cu sistemele de educaŃie pentru sănătate din statele
membre UE
SituaŃia actuală: Deşi nu există standarde unificate ale îngrijirilor medicale, Uniunea
Europeana consideră dreptul cetăŃenilor la îngrijiri de înaltă calitate, ca pe un drept
fundamental şi sprijină politicile naŃionale pentru introducerea măsurilor de garantare
a produselor, serviciilor şi managementului de cea mai înaltă în interiorul sistemului
de sănătate.
ActivităŃile principale pentru asimilarea de către sistemul sanitar din România a
acestor deziderate vizează următoarele activităŃi:
- adoptarea de standarde pentru produse medicale, tehnologii medicale, formare
profesionala, crearea de reŃele de informare;
- introducerea şi utilizarea conceptelor de medicina bazata pe dovezi şi evaluare
a tehnologiilor medicale;
- promovarea cooperării între statele membre pentru asigurarea calităŃii în
sistemele sanitare, inclusiv medicamente, echipamente, sânge, Ńesuturi şi
organe, laborator, etc.;
- standardizarea masurilor de siguranŃa a pacienŃilor
InstituŃii: MSP, CNAS
3. Creşterea competentelor profesionale ale personalului medical
SituaŃia actuală
Resursele umane sunt cele mai importante componente în furnizarea de îngrijiri de
sănătate. Planificarea resurselor umane, şi în special a medicilor, trebuie să constituie
o prioritate în domeniul politicilor din sectorul sanitar. Deşi reprezintă doar
aproximativ
15-20% din personalul medical, medicii sun cei care influenŃează în cea mai mare
măsură calitatea şi costurile serviciilor de sănătate.
În ceea ce priveşte numărul de absolvenŃi ai FacultăŃilor de Medicină, în
România, sunt destule persoane care obŃin dreptul de liberă practică, dar competenŃele
lor profesionale, distribuŃia lor pe specialităŃi şi competenŃele profesionale al
medicilor specialişti trebuie îmbunătăŃite. Studii efectuate la nivelul sistemului privind

opiniile faŃă de procesul de formare a medicilor arată că există nemulŃumiri faŃă de
pregătirea universitară (în special datorită accentului pe teorie şi nu pe practică) şi cea
de specialitate, că există o tendinŃă crescută la emigraŃie, că există o nemulŃumire faŃă
de salarizarea existentă, o lipsă de motivaŃie şi un grad redus de satisfacŃie
profesională a acestora.
În politicile de dezvoltare a personalului medical este de urmărit o abordare sistemică
pentru a avea în vedere cele 3 etape principale ale formării profesionale: pregătirea de
bază universitară, pregătirea de specialitate (rezidenŃiat, atestat etc.) şi educaŃia
medicală continuă.
Pentru evitarea unor conflicte este recomandat să se respecte competenŃa practic
exclusivă a Ministerului EducaŃiei şi Cercetării asupra pregătirii de bază, a
Ministerului SănătăŃii Publice asupra pregătirii de specialitate şi a Colegiului
Medicilor din România asupra educaŃiei medicale continue, dar cu o coordonare a
acestor 3 responsabili în vederea unei continuităŃi a procesului de formare şi
dezvoltare a competenŃelor profesionale.
Obiective specifice:
- ÎmbunătăŃirea pregătirii profesionale de bază a personalului medical (teoretică şi
practică) prin:
a. stimularea unor procese educaŃionale mai bune pentru personalul
medical
b. stabilirea unor criterii mai severe pentru licenŃierea personalului
c. stabilirea unor standarde educaŃionale mai stricte pentru formarea
profesională a asistenŃilor medicali
d. instituirea unor standarde de educaŃie specifice pentru infirmiere
InstituŃii implicate: MEC, MSP
- ÎmbunătăŃirea pregătirii de specialitate (teoretică şi practică) a medicilor prin:
e. revizuirea curriculelor de pregătire
f. revizuirea specialităŃilor şi atestatelor conform cu cerinŃele UE
g. stabilirea unor criterii mai severe pentru evaluarea cunoştinŃelor
profesionale de-a lungul formării prin programele de rezidenŃiat
InstituŃii implicate: MSP, MEC, CMR, asociaŃii profesionale
- ÎmbunătăŃirea pregătirii profesionale continue a personalului medical
InstituŃii implicate: CMR, asociaŃii profesionale
- Creşterea abilităŃilor de comunicare ale personalului medical

InstituŃii implicate: UMF, MSP, Comisii de Specialitate, Centrul de PerfecŃionare al
cadrelor medicale
Obiective specifice şi instituŃii implicate
1. Definirea unui centru de excelenŃă pentru sprijinirea elaborării sistematice de
ghiduri şi protocoale de practică pentru educaŃie sanitară
InstituŃii implicate: MSP, CNAS, CMR, asociaŃii profesionale, autorităŃile locale
2. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de
practică într-o zonă-pilot (unul sau mai multe judeŃe)
InstituŃii implicate: Centrul de excelenŃă
3. Realizarea unei zone-pilot (unul sau mai multe judeŃe) unde protocoalele de
practică să fie dezvoltate şi utilizate, inclusiv la contractarea serviciilor cu
CAS
InstituŃii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenŃă
4. Training al profesioniştilor privind elaborarea şi utilizarea ghidurilor de
practică
InstituŃii implicate: Centrul de excelenŃă
5. Dezvoltarea naŃională de protocoale de practică şi utilizarea lor, inclusiv la
contractarea serviciilor cu CAS
InstituŃii implicate: MSP, CNAS, CMR, Centrul de excelenŃă
4. Creşterea capacităŃii de planificare
SituaŃia Actuală: Procesul de elaborare de politici publice este mai puŃin bazat pe
evidenŃa unor date concrete cu privire la starea de sănătate a populaŃiei sau pe
stabilirea de priorităŃi în funcŃie de medicina bazată pe dovezi sau pe costuri de cost
eficacitate ale tratamentelor. Programele iniŃiate în cadrul acestei componente
urmăresc constituirea unui cadru strategic de dezvoltare şi de colectare de informaŃii
coerente şi continue, care sa furnizeze o baza valida pentru deciziile viitoare.
Obiective specifice şi instituŃii implicate
- Dezvoltare de politici publice urmărind cadrul furnizat de HG (SGG) instituŃională
InstituŃii: MSP, MAI, MMPS, etc.
Lista principalelor acte normative
- Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăŃii, cu modificările şi
completările ulterioare
- HG nr. 292/2007 pentru aprobarea programelor naŃionale de sănătate în anul 2007