apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě

upload.wikimedia.org

apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě

SE RIA IL ANUL III, No. 389

NUMARUL 10 BANI

ABONAMENTELE

Incep la 1 ¢i 15 ale fle-cärei luni gi se pläteso

tot-d'a-una inainte

In Bucure¢tf la Casá Administratriei

In page ,i streinätate prin mandate postale

Un an 1u tarli 30 lel ; in streinätate 50 lel

*fige luni . . . 15 , , , $5 ,

rel lunT . . 8 , , , 13 ,

Un uumär in streinatate 30 banl

MANUSCRISELE NU SE YNAPOIAZA

BEDACTIA

No, 8 STRADA CLElIiENTEÏ No. 3.

JEdlitia a trEzia

oc

SAMBATA, 1 MARTIE, 1897

NUMARUL 10 BAN/

ANIINCIIUBILE

In Bucureitl §i judeiie se prirnesc numal la

Administra tie

In streinätate, direct la amiaistrapie gi la

toate otíciile de publicitate

Anunciarl la pag. IV . . . . 0.30 b. finie

, , , III E lei

, , II 8.

Inseri


Tournée Marcelle Jouet

Dupa succesul tel mare al d- soarer Josset in

Amants ,i Denies- Vierges, ea va ma juta

miine, Vining, la 8 or jumatate, pentru ultima

oars, unul din rolurile sale cele mai bune

Marcelle », In noua pies/ a lut Sardou. Atragem

in special atentiunea publiculul asupra acestel

representatiunT. Afars de rolul superb al d -eoarei

Josset, d -niT Antoine, Jean Coquelin ei Duineny

ad rolurT foarte Insemnate ei tout/ trupa

de elite joac% In aceasta piesa, care poate fi

vazuta de familiile gi domnieoarele tor.

Reprezentatia de miine mal are inca ei un

alt interes, care nu este numal de un interes

artistic, ci ei o atractiune noua. D -nul de Glasar,

cäruia not IT suntem datori cunoetinta

doamnelor Sarah Bernhardt, Judie, a domnilor

.Coquelin, Mounuet Sully ei a unel trupe model

de operete cu domnieoarele Montbazon, Mealy,

Thibault, d -niT Tauffenberger. Chalmin, Nigri

etc. ei acum a d- eoareT Josset ei a trupel sale

de elita eu d -nil Antoine, Jean Coquelin ei Dumény,

IeT serbeaza miine a 25 -a aniversare de

admimstratie.

De prisos a -1 mal face ad laude. 0 sala erhiplina

IT va zice In mod mai ciar de tit on -ce,

ca se bucura de foarte multe simpatil printre

nob, tees ce trebue sa -1 incurajeze de a continua

at mai vina pe la not In curind. Nol 11 aeteptam

eu piacere ei cu Incredere.

* **

0 $Lire Imbucuratoare pentru publicul con -

certelor simfonice, adica publicul care se intereseaza

de muzica clasica, muzicf imita gi

frumoasa.

D. D. Dinicu, distinsul violoncelist. va Incepe

la finitul saptaminel viitoar4ieria concertelor

de musique de chambre, acest fel discret

ce Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Men -

delsohn ei alti clasici, ad lilustrat intr'un mod

genial.

Ateste quatuorurT, triorT sad chiar sonate, sa

plaseaza pe coama artel muzicale. Aceasta specie

de muzica delicioasa e putin cunoscuta la

noi, unde amatori!, de alt -fel destul de nurneroe!.

cari aplauda compozitiunile de orchestra

la concertele simfonice, n'aü avut inca ocaziunea

de a cunoaete i aprecia aceste opere a 2,

3, 4, ei 5 executan 1, ce quatuorul Isaye, de

exemplu, a popularizat in strainatate.

D -ni! R. Ilartzer, G. A. Dinicu, Label ei Dimitriu,

pianist, vor secunda pe initiator, in

aceasta serie de 3 concerte, ei nu ma indoesc

ca executiunea va fi demna de opere, mal cu

seams ca d. D. Dinicu, in special, posed/ secretul

acesteT frumoase muzrce, ei ostenelile

sale pentru a introduce acest nod gen, vor fi

incununate cu deplin sucres.

Deja cererile aunt numeroase si locurl foarte

putine, sala conservatoriulul fiind cam mica.

Aga dar, grabiti. ra d -nilor amatori, apre a nu

perde primal concert.

* *

Sesiunea ordinary a Academia! Romine se va

deschide miine eu ohicinuita solemnitate.

NEW

INFO11MATIÌ

Guvernul aruncä toatä vina e¢eculut

ce a su ferii in edin f a de ieri a Camera

asupra d-lut Basile Misir, care

in comitetul delegatilor a fäcut sä

treacd axed ticol sub forma unut amendament

la proiectul guvernulut.

Mulit deputati se miraü iert la Cancera

cum un om de leg! ca d. Misir a

putut sa propuna un articol atit de

contrariïc dreptulut comun. E.aplicatiunea

n'o putem anea de cü in impréjurarea,

ca guvernul insu$[ a cerut d-lut

Misir acest articol, pentru ca, in cazul

cind legea n'ar fi trecut, d. Aurelian ad

poatä spune ca a prezintat o lege prea

inaintatä.

Ieri, inset, cind a väzut furtuna ce se

stirnise in Camera, guvernul n'a ezitat

de loc de a consimti la suprimarea articolulut,

aruncind vina asupra d-lut

Misir avind aierul a spune ca '!

vine, cu atit mat nor a renunta la

articol, cu cit el nu face parte din

proiectul primitiv.

Dupa cit afiam, d. Misir este foarte

suparat cet guvernul n'a suslinut pinä

la sfirglit articolul 34. D. Lascar, caruia

i s'a comunicat motivele supäraret avocatulut

Misir, a spus :

Ce, ar fi vroit poate Misir sa ne

retragem din cauza articolulu! sat ?

D. Dim. Sturdza, seful efectiv al colectivitátil,

si ministr'u ner'espunzátor al

afacerilor straine, a suferit un not esec

in cestiunea macedoneaná.

D. Sturdza a insarcinat pe d. Tr.

Djuvara, ministru plenipotentiar al táril

la Constantinopol, sa intervie pe lingá

Sublima Poat'tá pentru recunoasterea

arhiereulul Antim ca episcop al romlnilor

macedonenl.

Aceastá noua interventie n'a dus la

nicl un rezultat.

In schimb, fnsá, guvernul bulgar trateaza

cu Turcia prin exarcul losif, din

Constantinopol, pentru crearea a patru

noul episcopate bulgar'estl in Macedonia.

Tratárile sunt aproape pe sf5rsit

se asteapta pe sáptámina viitoare iradeaua

Sultanulul in aceasta privinta.

Bulgaril ad deja, de la 1889, patru

episcopate in Macedonia.

D. deputat Politimos va propune, la

Camera, ca advocatil Creditelor, Báncilor

si al societatilor financiare si industriale,

directoral, censoril si membril

consiliilor de administratie ale báncilor,

er'editelor si institutiilor industriale, precum

si profesoril universitari si secundan

sa nu mal poatá fi ales! deputati,

senatori sad consilierl comunali.

Proectul de modificare a leget inaintarilor

In armata, proiect elaborat de d.

general Berendeiü, intimpiná o vie nemultumire

in armata.

Proiectul prevede ca ofiteril esiti din

scoala de rázboid vor avea precedere

fa inaintarl pentru gradui de major,

fard a mal depune un examen special,

pe cita vreme ofiter'1, chiar si

cel esiti din scoala de aplicatie, vor tre -

bui sa depuna un examen special si in

afará de aceasta vor trebui sa fie r'ecomandat1

de comandantul regimentulu!

respectiv.

Dar chiar indeplinind aceste conditiuni,

el vor fi puss pe tabloul de Ina-

Tntare in urma ofiterilor esiti din scoala

de razboid.

Aceasta dispozitie nemultutneste foarte

mult pe ofiteril inferior!.

Aflam ca raporturile dintre d-ni! Porumbaru

Si Anghel Saligny ad devenit

atit de incordate, in cit acesta din urmá

si-a deja demisiunea.

In acelas1 timp functionaril superior!

al C. F. R., declarindu-se solidar! cu d.

Saligny, at hotárit sa demisioneze rind

pe rind, drept demonstratie in contra

ministrulu! lucrärilor publice.

Er! a avut loc la d. Stefan Sihleanu,

secretarul general al ministerulul

de instructie, un dejun dai

In onoarea d -lui Gubernatis, distinsul

oaspete al Capitales.

Au luat parte la acest dejun, pe

linga d. Mârzescu, ministrul instructie!,

mas multe alte persoane din

lumea politica.

D. Al. Sc. Ghica, fost Efor al Spitalelor

Civile, a fost primit in audienta

de catre M. Sa: Regele.

D-sa a expus Suver'anulul pericolele

ce-ar rezulta din secularizarea Eforlei

Spitalelor Civile.

Se vorbete in acelas timp, cá d. Vasile

Lascar intimpina marl dificultatl in

alcatuirea lege! privitoare la alipirea

Eforie! Spitalelor Civile de ministerul

internelor.

A -seará s'a intrunit, la ministerul de

interne, consiliul de ministri.

La acest consiliü ali luat parte, pe

tinga ministri, d -ni! Dim. Sturdza si general

Pilat.

Solicitat de studenti! universitari cari

n'ali putut gasi locurl la prima conferintá,

d. Jules Brun va repeta interesantul

sad studiu asupra Epopee[ Romine,

In sala Universitatil sad intr'unul

din saloanele fundatiune! universitare,

Duminica, 2 Martie, la o ora care se va

fixa ulterior.

Diseará se va da la Hotelul Bulevard

banchetul Lige! Culturale in onoarea

d -lut conte Angelo de Gubernatis.

La acest ranchet vor participa mal

multe doamne.

AstazI se judecá, la sectia I-a tribunalulul

Ilfov, procesul sotilor Florescu,

implicat;i is afacerea furtulul de 43,000

lei, de la ministeriul de finance.

Ad lost .trecutl din oficiu la penaie,

pe ziva de 1 Aprilie, urmátoril functionarl

din corpul telegrafo- postal

D -ni! Dim. Gherman, Traian Dragoescu

si N. Paraschivescu, oficianti superiori

gradul II ; loan Botez II, oficiant superior

gr. III ; Vladimir Dobjanschi si N.

Armásanu, oficiant! inferior! gr. I.

D -ni! Ioan Chivu, inspector de circumscriptie

; Gr. Angelo, inspector al biurourilor

de poltá ambulante, ad demisionat.

Tragerea loterie! functionarilor public!

va avea loc negresit Simbata 1

Martie.

In cursul lune! Maid, va uvea lot con -

cursul pentru definitivatul institutorilor

si invatátorilor.

Din Botosan1 ni se serie cá recr'utárile

din acel oras aü dat naster'e unul

mare scandal.

In urma unul denunt fäcut prefectulu1

Arapu, procurorul si politaiul or'asulu1

ad fácut o descindere la evreul

Iancu Michel Wexler, unde, dupa o minutioasá

perchizitie, s'ad descoperit vre-o

10 legaturl cu banl, in suma de 3000

lei, purtind toate cite o eticheta cu arátarea

destinatarulul sume!.

Luindu -se un interogatoriu numitului

Iancu Wexler, acesta a márturisit cá

face parte dintr'o societate pentru

exploatarea tinerilor chemat 1 inaintea

comisiel de reerutare. Din

aceasta societate fac parts mat mutt!

evret $i unte persoane simandicoase,

cari n'ar despretui asemenea cÇÇtigurt.

Wexler avea insárcinarea de incasator

in societate si tot el era insarcinat cu

remiterea bacsisur'ilor celor in drept.

Dupa arátärile lu!, suma gasitá la domiciliul

sad nu e de tit restul numeroaselor

daraverl fácute pina Martia

trecuta, ultima zi de recrutare in ora -

§ul Boto anI,

E P O C A

Wexler a fost arestat si afacerea a

fost trimisá la instructie.

S'a fixat ziva de 1 Septembrie viitor

pentru inaugurarea nouel universitatl

din Iasl.

Solemnitatea inaugurár'e1 se va face

cu o deosebitá pompa. 0 rnedalie comemorativa

va fi batuta in acest stop.

Se crede ca M. Sa Regele va asista

la inaugurare.

Cursurile se vor deschide la 15 Octombrie

in noul local.

D. Haleriu a fost numit sef silvic al

epitropie! S-tulul Spiridon din Iasl, in

locul d-lu! Sar'áteanu, demisionat.

La i Aprilie, se va incepe cládirea a

200 de localurl de Noll rurale.

Planurile de constructie aü fost deja

intocmite la ministerul instructiunel.

D. N. Miclescu, actual revizor in serviciul

Regie! Tutunurilor, a fost numit

director al penitenciarului central din

Iasi, in locul d -lui Ianoli, demisionat.

Legea repaosului dominical se va

pune in aplicare la 1 Aprilie.

A. S. R. Marele Duce de Hessa va

pleca Lunt seara in Germania.

A. S. R. Marea Ducesá va mal ramine

tit -va timp in Capitala.

EDITIA A 3..A

(Serviciul Agent,iel8om4ne)

Sofia, 27 Februarie.

Sesiunea Sobraniel s'a inchis printr'un dis -

curs al tronulul.

Paris, 27 Februarie.

O depee/ a generalului Gallieni anunta c/

Regina din Madagascar a fost detronata er tri -

nreasa In exit In insula Réunion.

Paris, 27 Februarie.

D. Felix Faure a salutat pe Regina Victoria

la trecerea sa prin gara Noisy-le -Sec. tantra inerea

care a fost foarte cordial/ a tinut 20 de

minute.

Belgrad, 27 Februarie.

In curind se va ratifica tratatul de comert

eu Bulgaria. Tratatul va intra in vigoare la 13

Aprilie.

Viena, 27 Februarie.

O scrisoare adresat/ din Petersburg «Cores -

pondentil Politice» confirma c/ Rusia va trimite

pe ling/ Menelik, un agent diplomatic

permanent.

Petersburg, 27 Februarie.

Ministrul de finante a ordonat Bancil imperiulua

de a suspenda emiterea de recunoaeterT

ale Bancal, care alta data echivalaü eu moneda

de aur,

Bombay, 27 Februarie.

Act ad fost de la aparitiunea ciumel

9023 bolnavl 4i 7546 mortis. In Intreaga preeidentie

ali fost 14856 bolnavl ei 12204 mort(.

Linz, 27 Februarie.

In Austria de sus, alegerile pentru deputatil

Reichstagulul ais colegiulul sufragiuluT universal

aü dat resultatul urm %tor : S'aü ales trel

membri al partiduluT catolic.

Leopol, (Lemberg), 27 Februarie.

La alegerile pentru Reichsralth , colegiul electoral

al sufragiulul universal a ales : 9 candidatl

al comitetuluT central polonez, un rutén,

un partisan al d -lu! Stojalowsky, un membru

al partidulul popular polonez Ili un democrat

socialist. A fost gi un balotagit. Resultatul

oragulul Lemberg nu se cunoaete.

Conflagratiunea Orientala

Paris, 27 Februarie.

Se anunta din Canea Agentiel Havas

cä $tirea in privinta sosiret unor

transporturt engleze italiene incärcate

cu trupe, este neexacta. Un transport

italian a adus nutrimente.

Un transport italian a debarcat prizoniert

la Selimo fi la Retymo.

Casele din Candia pArásite de

creltini aú fout prAdate de turcifi

ramaill singurlí in orag. De-

vastarea proprietattilor continui

In localittätile situate in imprejurimile

Caned. Athena, 27 Februarie.

Mai muli[ voluntart, printre cari se

afta 15 francezi agi un, student rus, ali

sosst la Pired. Aïc tost primati cu entusiasm

de populatie.

Liga nationalä public/ un manifest

nod, care zice cd natiunea este gata la

ori -ce sacrifieiu pentru a veni in ajutorul

fralilor sät oprimatt in mod crud.

Liga spera cä natiunea nu va fi con -

damnatä la neactiune.

Niet armata, nict fefii sai, nu vor

secunda silintele acelora cari nu wiest

pacea, decit in stop de a asigura executarea

unor scopurt egoiste.

Berlin, 27 Februarie.

Regele Greciet intervietvat de un corespondent

al lut< Local Anzeiger, a de-

clarat cä trupele grecegtt vor ramine in

Creta tri cä vor protege alit pe cregtint

cat $i pe tura.

Cetinge, 27 Februarie.

Regina Engliterei a conferit Printulu!

Nicolae marele cordon al ordinulut

regal «Victoria».

_ 411»

33 CI O U R Ì

*** D. T. Vernescu a fost numit irrgiuer

eef al circumscriptiunel V-a idraulica din

Galatt, si d. G. Popescu, inginer diriginte

al lucrärilor idraulice din portul Constants.

*** S'a adjudecat asupra Casel Rinclrofer,

din Praga, furnizarea a 100 vagoane

de marfä.

*** Urmätorul preiect de lege, din initiativä

parlamentará, a fost depus eri pe biuroul

Camere! :

aArticol unit.Articolul 29 din legea de organizare

a corpulul telegrafo-poetal din 23 Aprilie,

1892. se modifica precum urmeaza :

Articolul 29. Pensiunile functionarilor telegrafo-poetali

se stabilesc dupa legea pensiunilor

militare, cari li se aplica in toate dispozitiunile

el, alit In privinta dreptuluT la pensiune, tit

gi In privinta retinerilor cari se fixeaza la lu

la suta».

Urgents cerutä, a fost aprobatä de Canierä.

Asta-ziproiectul delege urmeaza sä fie luat

In discutie In sectiuni.

***Ministerul de interne a aprobat modificarea

budgetulul ordinar al coniunel Vasluig

pe exercitiul curent si a modificarel zecimilor

judetulul Arges.

*** Primäriile comunelor Cimpu-Lung,

Vasluiü si Pitestl aü Inaintat, apre aprobare,

ministrulul de interne, bugetele pe exercitiul

97-98.

*** S'a acordat medalia Bene merente

clasa II, d-lul C. Tincu, institutor la Iasl,

pentru serien didactice.

*** Senatul, In sediuta de ieri, a votat

irrdigenatul d-lui Timoleon Pizani, ziarist.

*** D. N. Burlinescu-Alin va scoate in curind

de sub tipar un nog volum intitulat :

Tipuri ,gi moravurï sociale, cu o prefatä

de profesorul Mihail Strajan.

DIYERSIE

DIN CAPITALA

Chelner criminal. Agentii siguranteT

publice all arestat gi condus la politie alali/erl

sear% pe individui Ghita Petrescu, chelner

la cafeneaua Comerciala, care in atea sear/ a

batut In mod crincen ei a injunghiat in pintece

pe un servitor al d -lui C. Vrana, din Calea Dorobantilor.

Criminalul a fost inaintat parchetulul, care a

deschis o anchetit.

Vittima este In afar/ de ori -ce pericol.

Sinuciderea de la otel de Paris.

Locatari! otelulul de Paris, din talea Vittorie(,

ali fost emotionat! eri sear/ de o drama de amor

petrecuta In urmätoarele Imprejurari:

Altreprenorul otelulul, avea In servitili, ca

doica, pentru creeterea copilulul slid, pe femeea

Stana Fulea, care Intretinea relatiunl de drageste,

eu un lucr %tor din cofetaria Rigler.

Aceasta dragoste, care lusse proportiunTrnarl,

fiind observata, stapinul interzise alit Stani

tit ei amantulul el de a se mal Intilni.

Intr'un moment de desperare, Stana, care inbea

cu pasiune pe amantul el, lull funesta deciziune

de a se omorl.

In acest stop, er! sear/ se sui In podul otelulul

ei de acolo se asvirli pe o ferestrue In

curte.

Nenorocita a can't pe pavagiul cartel ei in

cadere ei -a zdrobit ambele picioare facaudu-g!

ma! multe alte contuziun! grave la piept ei

la cap.

La tipetele el, servitori! ei parte din perso -

nalul cofeteriel Riegler, ad vent in ajutoral

nenorocitel.

Ea a fost ridicatit dupa pavagiü gi Intr'o

stare desperata a fost transportata la spitalul

Coltea.

e

Victimä a nebunieL Tanase V. Gegea,

din comuna Gugeetl, R.- Sarat, suferea de mal

muli timp de alienatiti mintal /, din care cauza

toate rudele il lasese in pärasire el chiar sotia

sa 11 abandonase.

A1alt8eri. nenorocitul nebun, venind ecasa,

intra in odaia lui si se Inchide pe dinauntru.

Ciprina de un atac de nebunre furioasa, Gegea

ra arma ce aves atirnat/ In perete lei

trage un foc In anime.

Montes a fost instantanee.

La suzul detunaturel, vecinil alergara la locuinta

nebunuluT gi gasind uea inchisä, ali

spart'o el ali intrat in camera.

Ad, gasira tntins pe jos el far/ viata pe sarmanul

Oegea scaldat in singe.

Cälcat de tren. Ni se serie din Tecuci

ce eri, pe la amiazl, trenul eu No. 157 a cal -

cat pe un frinar din statie. Roatele rnatineT

retezat picioarele,

Nenorocitul. lntr'o stare desperata, a fest tran -

sportat la spitalul din localitate.

Asasin care se preda singur. Ni se

comunica din Sal /truce!, judetul Argee, ca eri

locuitorul V. I. Cernea s'a prezintat singur la

primaria comune!, declarind ce el este autorul

asasinatulul sávireit In noaptea de 19 curent,

cind a Inpugcat pe Constantin Rizea, pe care

il surprinsese In momentul cind vola sa fare

o1 din tuia sa.

Cernea a fost imediat arestat el inaintat par -

chetuluT local.

DIN STREINATATE

O aventurä originalä s'a intimplat zilele

trecute unul gentilom din Bruxelles, foarte

cunoscut in lumea mare din cepitala Belgiei.

Fiind invitat la un dejun pentru Martea trecuta,

la orele 12 jum/tate, In strada Regal/,

gentilomul, de obrceiii foarte distrat, Insemna

gratioasa Invitatiune pe maneeta cemeeel:

=Marti 12 jumatate strada Regale».

Ducindu-se acas/, tinerul gentilom, se culca

linietit ei a doua zi sculindu-se, se schimba Ii

lasa pe un fotoliu amnia eu insemnarea invrtatiunel.

Feciorul observind insemnarea creionata

pe maneeta camaeii, ei-a facut rationamentul

foarte simplu, ca o cameo ou o asemenea

notita, trebueeto dusa la adresa, ei la

Ora la care gentile amfitrioana in zadar

pe invitatul s/ü, primi un pacheel, frumos Inf/gurat

In hirtie de matase, care I fu remis de

tnsuel feciorul gentilomulul, cu cuvintele : ,Din

partea d-lul X,..»

Duel intre femel.Douä tinere dame, Alike

Lacroix, In etate de 27 anT, ei Charllote Benner,

de 28 ani, ßaä luat la ceartä, acum doua

zite, noaptaa la orele 10, in strada Rivoli, din

Paris.

In culmea furie!, Charllote, vaztnd ca va li

basa, de coedit, scosse un briceag pe care 11

implinta In iaima adversarel sale. care, rapita

de moarte, eau jos scaldata in singe. Allice

Lacroix a fost transportata imediat la spital,

iar criminala fu arestat /.

Se zice ca ochil unsi Haar ar fl cauza acesteT

nenorocirl.

Träsnet. -0 depeea din Tulusa ne anunta

ca in timpul une! furtunl ce s'a deslantuit asupra

oraeulul, acum doua zile, un trarnet a

cazut asupra unel case din strada Croix -Lau

rade.

TrAsnetul a strebätut peretil etagiulul I, care

a fost cu desavfreire darimat.

Din fericire vici un accident de persoane nu

e de Inregistrat.

CAMERA

Urmarea gedin%el de la 27 Februarie

D. C. C. Iarca depune un amendament

la art. 35 prin care täranil set fie obligati

a värsa direct la casieria Casel Rurale a 5 -a

parte din valoarea lotulul cumpärat, chiar

in momentul cumpärärel.

D. V. Lascar, ministru de interne, cere

respingerea acestul amendament. de oarece

aceasta lege se ocupa mal mult de soarta

taranilor säracl, de cit a calor bogatl cari

ar putea set plateascä a 5a parte din valoarea

lotulul cumpärat.

Comitetul delegatilor si apol Adunarea

resping amendamentul.

Articolul 35 se voteazä nemodifieat.

D. Politimos propune un nog articol aditional

prin care ministri, senatori!, deputati[,

membril consiliilor de administratie,

al credetelor, al bäncel nationale si al tutu-

1or celor - l'alte institutiuni ale Statulul sa

nu poatä vinde inosiele lor, prin Casa

Rurali (Salve de aplause ironice In Adunare).

Art. 36 -46 din proiectul de lege se primese

fiat modificare.

Se pune apol legea In total la vot cu

bile.

Rezultatul votulul.

Votan! exprimate 96

» pentru 79

* contra 17

Legea Casal Rurale se primeste cu 79

voturl pentru, fiind si 17 voturl contra.

* **

La ordinea zilel, proiectul de lege pentru

organizares administratiunel financelor Sta -

tulul.

Proiectul se la in considerare fari discutiune.

Votarea pe articule se face de asemenea

firä niel o diseutiune.

Se procede la votarea cu bile a legel In

total.

Legea este primita cu 63 voturl pentru,

fiind si 2 contra.

Camera mal voteazä creditul neceser

pentru bustul generalului Lecca. bust care

se va ridica in inaintea Camerel.

D. Poenaru Bordea, roagi pe d. prese -

dinte al Camere! ca si intervini pe ling&

sectiunl de a veni cu rapoartele In cestiunea

acordarel de pensiunl mal multor Inalt1

magistrati, pentru a se pune la ordinea

zilel.

§edinta se ridici la orele 4.

§edinta de la 28 Februarie

Sedinta se deschide la ora 1.50

Presi eazä d. D. Giani.

Presenti 104 deputati.

D. Dincá Schileru roagä biureul s& schivi -

be ordinea zilel pentru a se ocupa cu votarea

indigenatelor si recunoasterilor, cari

sunt in lntirziere.

D. P. S. Aurelian, presedintele consiliu-

lui, propune Adunare1 si treacä In sectiunl

pentru a se ocupa cu proiectele de lege urgenteente

si In legatura cu budgetul.

V. $tefánescu cere mal multe dosare

de la tribunalul Melredinti, prin cari si dovedeascä

cä d. Istrate, primul procuror al

acelui tribunal, este un magistrat incapabil,

nedemn si r&utäcios.

Deputati! tree apol In sectiunl.

SENATUL

§edinta de la 28 Februarie

Sedinta se deschide la orele 2.25.

Presideazä d. Peire Gr&disteanu, vicepresedinte.

Prezent! 81 d-nI senatori.

Pe banca ministeriali : d-nil P. S. Aurelian,

V. Lascar, Em. Porumbaru si C. I.

Stoicescu.

La ordinea zilel sunt: recunoasterl si iudigenate

; interpelarea d-lul dr. iMatrolescu,

adresatä d-1or ministri de interne si de

räzboiü, relativa la propagarea conjuctivrtel

granuloase; proiectul de lege pentru ad&ogarea

until articol la legea pentru conversiunea

obligatiunilor 5 la sutä ale comune!

Bucurestl.

Se fac forrrralitätile obicinuite.

D. V. Lascar, ministru de interne, roag&

Senatul sä tread{ In sectiuni pentru a stir

dia legea relativ& la expropierile de utilitate

publica.

La orele 2.35 sedilita se suspend&.

ULTIME INFORMAT1UNI

In legatura Cu circulara ministrulul

de interne prin care prefectil sunt fácucl

respunzatorl pentru functionaril numit!

in slujbe, fará a poseda niel titlurl

hicl drepturl, aflam ca d. Lascar a cerut

telegrafie prefecture! de Covurlul

lista slujbasilor Statulul si ai comune!,

numiti In Galati in ajunul si dupá ale -

gerea de la 21 lanuarie.

Ordinul ministerial cere ca sá '1 se

semnaleze ahume cari dintre acest1 noul


functionarl nu posedä titlurile cerute de

lege.

Din Cernäufi ni se telegrafiazä :

Partidul nalional romin a triumfat

pe toatä linia, la alegerile pentru Senatut

Imperial.

D. Janet' Lupul a fast ales ou 433

voturi in districtrle rurale Cimpu-Lung,

Dorna, Suceava pi Gura Homorului ;

D. Eudoxiu baron de Hurmuzache a

fast ales cu 406 voturi in diatrictele Siret,

Storójinef fi Cernäufi ; fi

D. dr. V. Volati a fost ales cu 366

voturi in districtele Vijnif, Zastavna

fi Sadagura.

In «Monitorul Oficiar No. 239 din 29

Ianuarie a. c. se promulga legea pentru

acordarea unor credite extraordinare

diferitelor Ministeril, In cursul anulul

curent financiar, pe cind Camerele eraü

Inchise.

Printre aceste cheltuell extraordinare,

se gäseate si suma de les 6000 acordatä

episcopulul Partenie al Dunäril -de-

Jos In vara trecutä «pentru curätirea

al plantarea gradinel Episcopiel respective.

Sa 1äs &m cä gradina episcopiel din

Galet! este o grädinutä, pentru care

suma acor'datä este exorbitants, dar am

voi sä atim unde s'a cheltuit aceasta

respectabil& suma, tacs grädinuta din

Galati este tot in stares In care a läsat-o

acum 10 an! archiereul Chiriac

Niculan ? Nu cum -va aceastä suma a

trecut in arghirofilicele buzunare ale P.

S. Sale ?

Cerem un raspuns lämurit.

licoalele din Macedonia

Se Oie cä d. N. Ceaur Aslarr, deputat

al colegiulu! al 2-lea de Iaal, a interpelat

guvernul in chestia $coalelor

din Macedonia.

Interpelarea d-lu! Aslan a fost fixatä

la ordinea zilel, pentru miine, Simbätä.

Ca premergätoare acestel importante

chestiunl, am avut ieri, la Senat, intrebarea

d-lui Niculae lonescu, senator de

Roman, asupra lu! Apostol Märgärit.

D-sa a cerut guvernulul sa-I raspanda

care este situatia acestul domn

In Macedonia, ce este adevärat din cele

ce se afirma cä se petrec in aceast&

provincie a imperiulul otoman.

Senatorul de Roman voie chier sa

provoace o declaratie categorica din

partea guvernulul in aceast& privinta.

***

D. Mititä Sturdza, irisa, veghea. Protectorat

lui M&rgärit a anteles imediat,

cä o discutie de aaa natura ar iesi cu

total defavolabilA acestuia, ai de aceea

a oprit pe d. Ionescu de a vorbi mal

departe, puarindu-! in vedere c& regulamentul

Senatului il dä dreptul numai

de a-ai anunta interpelarea, nu de a o

ai dezvolta.

**

D. Ionescu ai -a transformat atunci intrebarea

in interpelare.

lata textul el:

Un ziar intitulat Gazeta Macectoniei,

anunta ca Apostol Margarit a Impartit mer

cenarilor sal din Macedonia suma de 1000

napoleoni, bani ce i -así fost trimesl de catre

guvernul nostru. Intreb: cine este acest

Margarit si cine sunt mercenari! sal?

Mal Intreb : are cunostintA d. ministru al

instructiunet publice despre cele relatate

mal sus ?

Cititoril cunosc räspunsul d -lui Mirzescu:

«ApostolMärgärit, e inspectorul pcoalelor

romane din Macedonia rgi se bueur&

de tosti Increderea guvernulul.»

Ceia ce nu cunosc, insä, cititorii, este

murmurul de desaprobare ce s'a auzit

in Senat, la declaralia d -lui Mirzescu,

ai c &rufa nurnal clopotelul prezidential,

anuntind intrarea in ordinea zilel, i -a

pus capät.

* **

Stirale particulare ce ne sosesc din

Macedonia ne zugrävesc situatia in ter -

men! desperati.

Din lipsä de fondurf, toate pcoalele

romine vor fi in curind inchise. D. dr.

Christovics, printr'o scrisoare adresatä

d -lui Aslan, confirma faptul acesla pi

apeleazä la generositatea publicului pentru

a le veni in ajutor.

Toate ateste triste impre urärl, prin

care trece neamul nostru din Macedonia,

vor fi aduse la cunoatinta Camere!

In aedinta de miine.

Consiliul comunal din Turnu Severin

este pe punctul de a fi disolvat.

Dupa demisia d -lui D. Ghelmegeanu,

din postul de ajutor de primar, care a

fost primita de ministrul de interne,

mal avem de inregistrat azi demisiile

d -lor V. Nistor ai S. Negoitescu, con -

silieri.

FruntaaiI romani din Transilvania ai

Ungaria s'an adunat iar la Sibiin ca sa

salveze cea mal mare si mal veche

institutie culturalä, Asocia! iunea tran -

silvand6 pentru literatura pi cultura poporului

romín.

Guvernul unguresc vrea sa desf]inteze

prin cal prezide aceastä societate,

care exista deja de vr'o 35 de ani, ai

pe urmä sa-1 confisce averea de vr'o

400,000 lei ai sa inchizä acolile pe cari

le intretine.

S'aä adunat la Sibiiä d -nii I. M. Mol-

dovanu, vicarul Mitropoliel din Blaj si

membru al Academies Romine, G. Pop

de Bäseat1, dr. Mihali, dr. Tripon, dr.

Ioan Pop, Dionisie Voevod, dr. Son -

chea, Iulius Dan, dr. Motoc, Coriolan

Brediceanu, 1. Droc - Barcianu, dr. A.

Mica, Z. Mureaeanu, A. Medeanu, N.

M &negu, dr. G. Suciu, dr. Aurel Mureseanu,

dr. Fr. Hossu- Longin, Ang. Nicoarä,

dr. Ciuta, I. Serban, I. Coroianu,

Al. Flip, Protopopul Mircea, Hentu, Pacurera,

dr. Stoica, Rubin Patita, Axente

Sever, dr. Bunea, Negrut, C. Colbasi,

etc.

In prima for consfätuire, es aü hotärit

sa reziste cererel guvernulut de a

schimba eticheta asociatiune! ai sä faca

o protestare energica in contra acestel

tentative de a distruge o societate pur

literarä si filantropica.

Ni se denunta urmätoarea potlog&r'ie

original& a su-prefectulu! pläaii Gilotru,

din judetul Gorju, un oare-care I.

Garbea :

Neavind griu bun de saminta ai aflind

c& in cite-va comune se g&seate o

calitate escelentä de grin, a chemat pe

primari! acelor comune ai i-a obligat,

ca in schimbul griului säü de calitate

proast& plin de p&mint ai de corpur!

streine, sä-1 trimeata aceeaal cantitate

de grin bun ai curat.

Lucrul s'a petrecut In toamna trecuta

ai primaril au executat ordinal cu

punctualitate. Astäzs sub-prefectul asteaptä

sä vadä rezultatele recoltel sale.

Recomandäm d-lu! Lascar pe aces t

inventiv functionar.

Comitetul national al studentilor universitari

e hotarit a Incepe säptäinina

viitoare o campanie de intrunirl, de agitati!

prin pres& si de demonstratil in

cestiunea macedoneana.

Afläm c& d. Gh. Márzescu a incercat

sä corumpä pe mal multi studentl ca

sä zädärniceasc& aceasta campanie, dar

n'a isbutit.

La ceaiul parlamentar ce se va da

disear& de catre d. An. Stolojan sunt

invita! d -ni! :

Ferichide, Nacu, Palladi, frati! Brätien!,

Filipescu -Draga ani, Haret, Titu

Frumuaanu, Dinc& Schileru, V. Stefänescu,

C. Girleateanu, Virvoreanu, I. N.

Iancovescu, Chenciu, Zarifopol, Take

Giani, Lupascu, N. Xenopol, Constantinescu,

Sechiari, Epurescu, Poenaru-Bordea,

Simionescu, Ghimpa, Malla, Djuvara,

etc.

In total sunt invitati 46 deputati.

Scopul «ceaiulul parlamentar» este organizarea

sturdziatilor.

D. Anghel Saligny, directorul general

al Cailor Ferate Romine, a fost primit

eri In audienta de catre M. Sa Regele.

M. S. Regele va prezida mime sear&

la orele 8 ai jum&tate adunarea generelit

a societätel geográfice romine.

Adunarea se va tine in sala Senatalai.

In cele cinc! cercurl ale colegiului

V de Camera, asa numitul colegiü al

sufragiului universal, din Viena, ad reuait

candidatil partidnlul antisemit ai anume

d. dr. Lueger, seful partidulul ai

primar al Viene!, precum aI un keiner

si tre! «functionari comercial) », adicä

calfe de prävälis.

Meseriaai1 ai constructoril roman!, fata

cu inläturar'ea sistematica de la ori ce

fel de muncä ai licitatiuni de la toate

autoritätile din tara, an decis sa con -

voace o antrunire public& pe Duminicä

dupa amiazi, la orele 2, in localul societatel

constructorilor romini din Bulevardul

Maria No. 18.

Astä-zi se judecä, in Arad, procesul

a 54 färani romini, dati in judecatä

pentru agitafif.

La Inceput li se intentase proces de

rebeliune. Negasindu-se, rasa, destule

probe pentru a se justifica o asemenea

acuzatiune, antorit&tile unguresti an preferit

invinuirea de opunere contra autoritatilor.

Majoritatea acuzatilor sunt oamenl intre

50 §i 70 ani.

Afl&m cu piacere cä o serbare de

scrima, un malt, se va da Luni seara,

in sala Eforiel.

De cati -va sul deja, scrima a luat un

vare -care avant in Rominia. Anul trecut

am avut tate -va asalturl care an fost

foarte gus tate de public.

La asaltul de Lun!, dat de d. profesor

Guyon, vor trage, printre profesorl

d -nil Guyon, Bädescu ai Nicolaü, iar

printre amatori d -ni! M. Cantacuzino,

N. Filipescu, Locot. Col. Mavrocordat,

G. Badescu, G. Golescu, E. Dall'Orso si

Gr. Filipescu.

Serbarea va incepe la 9 ore seara.

Asupra accidentulul a c&auia victime

a fost d. A. D. Xenopol, ni se comunicä

din Iasi cä starea distinsului profesor

este mult mal buna.

Medicil an recomandat linistea absolutä,

interzicind ori ce vizitä.

Se sperä intr'o grabnicä insän&toiire.

E P O C A 8

Asta-zi, la Camera, un grup de deputafi

discuta eu animafie invinuirile

perfect intenieiate fi documentais adage

de Epoca d-lui G. Märzescu, minist

rul instruc f iei.

D. Aurelian, cäruia i s'a atras atenfia

asupra gravelor acuzafiuni indreptate

in contra unui coleg al säú, a

recunoscut faptul, spunind :

Ce voit! ? Fie-care orn are pacatele

lul.

Interpelarea d-lu! deputat Iarca asupra

neregulelor petrecute cu ocazia concursului

pentru catedra de istoria limbei

$i literatures romine, finut in Ianuarie

Omit la Ia$i, nu a fost inca

fixatä la ordinea zilei.

Dupa cererea interpelator'ului, ea se

va pune la ordinea zilei an cursul saplamine!

viitoare.

Astäzi, la ora 2.15 m., Camera a trecut

in sectiuni, pentru a se ocupa cu

proiectul de lege asupra modificare! mai

multor articole din legea timbrului si

Inregisträrel, dupa cererea primului ministru,

d. Aurelian.

Azt, la orele;io a. m., AA. LL. RR. Principele

Ferdinand §1 Principesa Maria, Marele

Duce de Hessa ,îi Marea Duces& de

Hessa, ai plecat din Halta Cotrocenl, cu

un tren special, la Sinaia, de onde, dupa ce

vor face cite -va escursiunl, se vor Intoarce

In Capitald disearä la orele 7.

EVENIMENTELE DIN ORIENT

Belgrad, 27 Februarie.

Legatiunea turceascä desminte atirile

care zic Ut se procedeáz& la inarmarea

basi- buzucilor in Vechia- Serbie.

Paris, 27 Februarie.

«Camera deputatilor». D -nul Brisson

reaminteate cä Camera a fixat pe azi

discutia inter'pelanil asupra afacerilor

cretane. Dupa cererea d -lu! Hanotaux

discutia s'a aminat pentru Lunia viitoare.

Paris, 27 Februarie.

Temps" zite cä In Tesalia pleacä numeroase

steamers greceslt1 încärcate cu

trupe §i material de resbel.

Efeotivul armate! grecelti trece de

60,000 oamenl.

Escadra torpiloarelor s'a întors In apele

grece$tl.

Tot se crede încä cä cestiunea cretanä

se va reselva pe cale paeinicä.

Atena, 37 Februarie.

Regele a ;declarat unui deputat cä

mobitisarea flotei s'a fäcut cu o repeziciune

extraordinarä pi a provocai gelosi!

multe.

Regele a ordonat reehemarea

vapoarelor «Hydra» i «Mlaoulis»

de team& ça nu cumva sdc se cautevr'un

pretext pentru a face sa sarà in aer

cele mai frumoase coräbii ale flotei grecepti.

Vorbind cu colonelul Dauvis, Regele

s'a plans muli de Sir A. Biliott, con-

«lut Engliterei, vare a alterat ade -

värul.

Fondurile pentru plata cuponului de

Martie al datoriei sent gata.

Canes, 27 Februarie.

Tardif adusi din Kandano cer sa fie

transporta[! la Smyrna, pretextind c&

nu mal pot sa rämire in provincia Selino.

Amiralil italien!, englezi, si francezi,

an parlamentat cu aefii insurgentilor

din Akrotiri, cari par cet vor sa pritneascä

cu bucurie autonomia.

Amiralil ail trimes doctorl pentru a

ingriji pe insurgentiI bolnavl si r &nitr.

ÚLTIMA ORA

Sectiauile Camerei aú refuzat

si la In discado legea privitoare

la desorgauisarea ministerulul

de interne.

Ele aú hotirit si arltepte lntiiii

limuririle d -lui V. Lascar.

Prin cercurile parlamentare

aces[ incident se interpreteazi

ca un avertiisment la adresa

d -lui V. Lascar.

7BIBLIO6ìfltlFll

BIBLIOTECA PENTRU TOTI

a 30 ban! numarul

AIITOKI BOMAN1

S. Fl. Marian, Pasarile noastre (Legende)

Mihaíl Zamflrescu, Cintece §i pungen

(Poesir)

A. Vlahuta, Icone §terse (Nuvele)

Leon Bachalin, Castelul Pele$ (Descrierea

Castelulu! Pele$)

M. Demetrescu, Nuvole

D. Zamilresca, Nuvole Romane

Gr. M. Alexandrescn, Proza $i Poesil

A. Pann, Povestea vorbil

D. Teleor, Schite Umoristice

D. Bolintineanu, Legende Istorice

P. Bana4eana, Din viata meseria,ilor

(Roman)

Creanga I., Opere complecte (Nuvole)

Ioneseu-Gion, Istorice

D. Stancescn, La gura sobe! (Basme)

D. Stancescu, Povesta de Craciun

R. D. Rosetti, Proza $i Epigrame.

Deparateanu, Dormi $i Amorur! (Poesil)

Adamescu Gh., E!ocuenta Romina

. u Elocuen a Streina

Dr. IIreohla, Du$manil nostri (StiintA)

A. Vlahn4a, Din goana vietel (Poesi! $i

Navels)

AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LOUVRE DE PARIS

Bucurescl, -2, Strada Noua, 2. Bucarest!

DIN CAUSA MAR1REI BSI SCHIMBAREI LOCAL UL UI CE OC UPA

pentru moment Agenzia a pus in vinzare

Färä adaus de 25 ele, Si cu preturl reduse

Toste Märfurile Si Esarstilonele ce posed

Este in interesul publièulul ai clientilor de a profita de acesta ocasiune

adevärat avantagioasä.

Vînzarea va dura 1atru süpti'im4nï, cu înoepere de la 20 Februarie 1897.

Biblioteca pentru tots

a 30 ban! numarul

A. Vlahuta, Icoane §terse (Nuvele)

I.. Bachéiin, Castelul Pelas (Descriere)

M. Dumitrescu, Novele

D. Teleor, Schite Urmoristice

A. Pann, Povestea Vorbil

Ionesco Gion, Istorice

Goethe, Werther (Roman)

Wildenbruch, Doul Trandafir! (Nuvele)

Bourde, Patriotul

Bada D. Rosetta, Din mima ( Poesil)

Peeaud r1í Bande, Convorbire despre

Arta

Tennyson, Enoch Arden (Poems)

Augéer dc Sandeau, Ginerile lut Poirier

(Teatru)

NICOLLE IDIEKU

Economie Politica

Vol 1. les 4,50. Vol II, lei 4.

Editura CAROL NOUER.

CONST. IIAMANU I t

$criitori A>l.'ti§tï

Studiñ asnpra dreptnlnT lor.

De vinzare la tonte librariile.

Boor MARTIItOARE w

Tara uoasträmindra Hoare

Din buchet imparatesc

Cine o vede din popoare

De ea greti se deslipesc.

Vin §i RegY, vin ,s' imparai[

Vin la Print1 bine 'narmatI

Tots saluta namorati

cind plec, plec dispera41.

Vine acum iar un Baron

Sa va spue In gura mare

SA luat! la Radivon

Frumoasele Marti$oare.

D'aur ,i Marganitare

Cum le vezY imma'(,Y sare

Cu rubino adevarate

De le vezY inima'tl bate.

Nu uitat


MICI ANUNTURI

Pini la 10 pnblicattl 80 ban( Unis pentra fie -care dati, Il

de la 10 in ans 20 ban! llnia.

Spoctacole

Tentrui National. - BimbBta, 1 Martle 1897, in Benetiotul

d -lui Constantin I. Nottara, se vor represonte pentru

prima oars : STRIGOII, drami in 3 aste de Heurick Ibsen.

Spertto.lul se va sffrgl eu. FI011I de IUBIRE, Domedle

intr'un act.

teat.rn Hugo. Balurl mascate.

a) ala Bromei. - Telegrama. - In curfui va soss o traps

de badet compuse din 116 persoane, 80 dame ti 86 barbas;.

otrout Ilegal Romín Cecear LY(dott.

Sala Dragadtr. u In ile -care searl concert de orohea-

Otri sub condonerei d -ln1 Peters. Vinerea concert H1gh Life

Cafe ftoaala. Orchestra Rabin:petto

lnchiriorl ili arenditrI

De inchirlat. - 0 P1tAVALIE Cu doua camere fru -

mosse, sir. Franklin 0, peste drus de Atened; a se adresa

la d. Spiresca, fotografi.

De arendat. -Mogia Becca, din judetal Teleorman, lingt

Turnu- MSgurele, avind supratata de 6,200 pogoane, se ds

au arenai po un period de 5 ani, incepitor! dela 23 Aprtae

1808.

Ori -ce InformatlunT se pot lus, fie de la D -nul N. N. Zidiriceanu,

domlolllat in Ruouretti, Cales Vlotorlel No. 171,

fie de la D -nul Ion Calindent, Strada Renatterei No. 2, dela

9 -12 ore dimineata, end la Admintstratia Domenlulul Comana!,

strada t;tirbey -Vodi No. 3, in orice z1 de lucre de la

12 -6 ore sara.

De Incharlat Hotelal Battent din eitunul Buttent tinga

Blnala se dl ou chirle pe termen de 6 ani, inoepitorl de

la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lus ori ce Informatiuni de

la Admullstratla Domenlulul Caroline, Strada t tirbey -Vodi

No. 8 B'nureatT.

FOLTA ZIARULUI cEPOCA'

LOUIS dACt"ßLLIt,`T

hs

C ;E.; TrIPH

11)/14.1 19.0041.,1

CAVALERIi NEGIRI

o adevarat* conversati). ne tse afacerï armase

acestel intrevederl interesante, se

puse de acord asupra importante( cllestiunl

a armelor si a niunitiilor de procurat a

caror arllizitiune fu (acuta imcdiat, ceci

printul Westchine, acoperit de imunitatea

sa diplomatica, putea singur sa le introduce

In Rusia. Tinarul atasat se ocupe in

urna Cu vizarea si aprobarea speciala a

pasapoartelor luì Olivier si a sotilor sal al

ambasada ruseasca si motivele calatoril

furo ast -fel.

eFoarte onorabilil, contale Olivier de Lauraguais

d'Eutraygues, capitanul Jonathan

Spiers, din marina Statelor - Unite, Dick Lefaucheur,

proprietar de mine de aur In Australie,

si cinti persoane din suitit sor, Iuvitatt

a petrece cite -va lunI pe micisiile sale,

de printul Westchine, atasat de ambasada

clasa doua,. Cele cinti persoane se cornpuneaü

din Laurent, crediuciosul servitor

fYlt

Iligíena dintilor a gureìi

Medalle de aur, Viens 1883; Medalla de argint,

Buourettl 1893; Medalla de brons, Paris 1893.

Lntmiaai de consiliul de,igienit fi ealrebrilate

publicii.

DENTALINA

ESENTA pentru GURA lgr

PULBERE VEGETALA pentru DINA

ale dootoruluï S. K O N 1 A

Sunt doua dentifrice recnnoscute in

tara si ln strainatate ca cele mal buire

pentru conservarea dintilor,curateniel

si higienes gurel, dìndu -1 tot odatä un

miros Oient.

Pretul : Un flacon Dentaliná fr. 2,50

Polbere de ding, fi-. 2.

Deposite: in Iasi, la Farmacia Frais

Konya; In Bueurests, la Farmaciile

F. W. Ztirner si F. Blasa, la Drogueria

I. Ovessa si la Parfumeria ,Stellla ".

La Typograria EPOCA se allá de Vinzare

hî:rtie maculaturá eu 50 bani ki

loI. In paehetPidl+ eîite+10 ki-logl'ame.

lnchlrtere, to soseana Jlann, olidtrlle I. Apolodor, po.

trlvite pentru birjerle, liptirle, tram -car, platina de petreverl.

Tramwalul Cultes se va prelungi act (dosai bafetulal

de la logea). GraJdari de aid penlru 150 vite ai 10 camera

on mall, put in curte. A se adresa calez Ludel4tl.

De lnchlriat. Sunt de fnehirlat, on tucepere de la 23

.tprlIle 1897, in citunal BUtIQTENI, urmitoarele ville

Villa Leopold, Villa Antonia gl Villa Olga,

Amatore se vor adresa la Administra%ia Domenlalul Coroanel,

Strada stil-bel -Nods No. 8, in ori -ce al de lucru da

la 13 -6 ore rears, unie pot vedes planai Se -calai Vdle,

cum Il ori-oe alte lnformat!u =l.

ale arondat, chier de pe acorn molla Talpa (Glavacloo

tiVlagca) fntlndere aproalmativi 8500 pugoane, avind tas e.

sute pogoane grid arate ou siminta murati calltate ces mal

buns. Ase adresa, 20, Strad- r.um1W, Bacuregtl.

e erendat ou inoepere chlar de acum moula vanos.

Ddin

judetal Brilla, in intindere de ecce mil po ,sue toste

arablle, avind doua mil pogoane gril arate ou simtnta oca

mal buni. A se adresa la d. M. Rachtly ase, avocat, strada

Fíntfnet 28, Bucaregtl.

Vinza3rl si cumpärdrI

'e vin :are apre fiera 'Mures de pe motta Oritti -Pitt

gala Jod, Ilfov. Amatorn si se precinte str. Scannele 46.

De vinagre lemne din 'Adams Patcani. Btinjenal, (Tupi

ealltate, 65 ti 60 frand . A as adresa : Str. BatliteT 16

Camere mobilate

uotelui Piefei Dibeecu -lada, lingi Camer( ti Trlriibunale'

Cereri $i oforte de servie).

Un agricultor care a absolvat Acada:nia de agriculture,

romin, 82 ani, 11 a stat ca econom 8 fini qt jumitate la blu -

rouille content! Estterházy, specialist in crettorea ti dre

sarta pallor, cants un loo de agricultor aad administrator

Oferte le log sub Agricultor Marcia lásy (Strada Seuleseu 5).

al coutelul Olivier, din Froler si Luce, din

Torn, negrul capitanulul Rosu, si din Australianul

deja cunoscut.

In asemenea conditiunl, calatoria trebuia

sa se Indeplineasca fara niel o dificultate.

Cite -va aile In urma, persoanele cuuoscute

se gasead toate reunite In vechiul palet

al printulul, adevarat castel;intarit, care

rezistase tutulor atacurilor Ilornazilor Timur

-Leng, Gengiskan si turcomanilor din

Mehemet si Abbas.

Cum sosira la Astrakan, printul West -

chine organiza In onoarea for partida de

vtuatoare si de escursiuni la ruinile celebre

ale regiunil.

- Trebue, ca niuleni sa nu aibe bailliiale

asupra scopurilor ce urmerim ; guvernatorul

provinciel este un om foarte fin,

foarte abil, a carul susceptibilitate se desteapta

usor ; aveti aerul de a va ocupa numal

de placerile ce va ofer ; de rest ma

lusarcinez ed.

Orasul Astrakan este unul din orasele

cele mal curioase pentru un vizitator euro -

pean. El este Impartit In trel caltiere bine

deosebite : cartierul rusesc, urde locuesc

europenl de diferite nationalitati ; cartierul

indien, colnpus ouillai din oarenl originari

din Iudustan," si cartierul chinezesc locuit

de tot( eel l'alti aziaticl din China si din

Indochina. In acest oras se vorbesc cincl

One la cease idioanre diferite : idiomul hirinan,

tibetan, siamez, corean, male si diferite

dialecte ale insulelor Sonde. MArfurile

ce se virad. se cumpar sad se schimbA

cu aceeasl varietate. MatAsariile si impletiturile

din Bangkok si gäsesc alaturl cu sa

lurile de Casmir se cu muselinurile din

Dacca; pieile de pantere negre din .Java

sery de covoare usoarelor tesaturi din Madras

si din Pondichery, pe clod la citl -va

pail, stud agAtate ratele conservate die Canton,

cuiburile de salangane si alte provi-

Societate rominä de asigurare de

reasigurare

Capital social vcírsat lei un milion

Bucuresel, str. Smirdan No. 15

Brama Asigurärilor asupra vie(el

«Patria. prilneste asigurarl pentru cas

de mearte si de via(Zi, asigurärï mixte.

asigurärï ele oestre eu scutire de plata

premiilor in cas de moarte a pärintelu4,

asigurärï rnutuale de supra viefuire cu

capital gar.ntat Fi cu 86 la sutä din

beneficiä.

Bran'sa Asigurärilor contra accidentetor

.Patria» asegura contra urmarilor unul

accident eu despagubire pentru cas de

moarte, invaliditate permanentä sait' trecätoare

(indemnisare zilnicä), de asome

nea printe,lto :

Asigurarea colectivä a lucrätorilor din

stabilimente industriale

Prospecte si tarife so trima la cerere

gratis si franco.

Societatea este represintata prin agentl

In localitftile mal insemnate din tara.

Directinnea

TURNATORIA DE EIER

I `ABRICA

COMETVL"

ADOLF SALOMON

Bucure §ti, Fabrica : Strada Vulturului No. 20

Depositul : Str. Deaannei No. 14 Bucuretiti

In depozitele fabricel se gäsesc :

Sobe Mleidlinger, parigine, Sobe «Conietul»

(interiorul zidit, spacial pentru lehne), Sobe Vulcan

(interiorul zidit, pentra carbuni), Mlaaflne de bucate,

Mobile de fier, l neitlziri centrale de ori -ce sistem

: aer caid, ape caldä *i de abur.

[ - Depozite In provincia : lass, la d, Jacques Davidoviä, strada Lapusnoanu

37 ; Craiova, la d. l'etracka Andreescu, & Fil str. Lipscani.

MEDICAMENT PHOSPIl1ATIC

IN DE VIAL

VINUL DE VIAL este un modificator puternie

al organismulul in casurile de :

ebdilitate generala, crescerea întârziatä, convalescen(a

lunga, anemiä, perderea apetitulul,

a fortelor släbiciune) nervoase.

Dosa este de un pAllArel de lichior innaintea

mesel. El complecteazä nutritiunea

insuficientA a bolnavilor si a convalescentilor.

IFarmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 ¢i in toate farmaciile.

E P O C A

Informatinl utile

LXptXrla Arenda lingi gradins Heristrsd, ',opte de

varia spenlalitate pentru copll ll cari cu lapte, 60 baril 11trul.

l.wpte de blvoll4a So banl lttral. Unt aoperOn

5 lei kilo. l'rem8 o Jumitate litre 1 led, Lapte bbtmt

30 ban! titrai Transportai la domiollld e ooprlua in araste

preturt.

A se adresa planteo carta pogtala la Dirocttnne a Liptiriet

Aronde, in Duearescl, Dionisie 40.

Cu planlat roatlnat utcrs aervlotae salo la solrele dansante

II balurl pantin an honoraria modost. B. Iaroslav,

Cales Mogaor No. 90.

Française dlpiomée desire lepons partlonlierea. Ad. bnrean

dn Journal

Firm recoi iandabile

Adrese

Advocati

Ribot! A. Rachtivanu Advocat 28 Btrada Frnmoasi.

D. A. N. Floreecu, avocat, strada Romans, 75 bis

G. Morf un, Str. Fundltara LeuluT, 2.

Bibliografll

Zaole acestea a apirut in editora Ilbrariei Serre &Comp

o Innrare foarte interesantl pentru invpimintul primer:

Carte de cttire pentru ciaea l f ..is urbana if a

i -a rurald.

Cartea aceasta, fllnd lucrati en multi atentiano ql cu total

in conformitate on noni program in vigoare, al tooalelor

primare, va ample o lacuna elm its de ani de silo in invitamint,

ugnrfnd Inuit sereine ittvltatorulul ti a lnstltutorulul.

Aceasti Carte de Cltire, aprobati la canonraul de writ

didactice pentra acest an gcolar ql care coating sproape 500

pagine ti peste 400 gravuri executate ou multi migrtjlre in

cunoscutul stabiifinent de arte grasce I. V. SOOEC, este

lucreres D -tor SCRABA, ST. NEGULESCU ql GR. THEO-

1)08Iil,

Arie celor intereeafi.

ziuni servind de litanA chinezilor.

Acestl din urina tin alit de nlult la pro

ductiunile naturale, In cit el aduc, cti preturl

exorbitante, chier legume conservate

din tara sor pe care si le ar putea procura

proaspete, si ca atare mal bune, ln Astrakan

chier. Putiue orase ofera o vedere atit

de pitoreasca fata eu diversitatea tipuritor,

culorilor, moravurilor, obiceiurilor,

ilnbracAmintel oanrenilor celocuesc fu acest

oras.

Olivier cuir(era eu atare iuteres lungile

si nesftrsitele bazare In care tot ce produce

pAmfntul si tot te fabrica in lumea

IntreagA se gesesce Ingramadit fara ordine

aparenta si care ofera ochiulul, prin aceasta

ehiar, un spectacol original si atra -

gator. Si, In inijlocul curpArAtorilor si vfnzAtorilor,

se vede eirculiud a lene, eu gura

cascata, horde Intregi de Kirghizi, eu orbi

negri si adincl, eu uas de vultur, eu gitul

lung si osos, privind cu nesatiü toate aceste

bogatil la cari sarAcia sor nu le permite

sa ajunge... Si se citea pe fata sor

intunecoasa regretul ca nu all lntilnit In

drumul sor caravanele care aduceaü atitea

lucrurl fruroase si de pret... Nenorocire

pentra acede caravane pe care le ar fi lntibiit

aceste horde !...

Toata aceaste lume orientale era alit de

noue pentru tlnerul conte, in cit il fAcea sa

clocoteasee In el dorinta de a pune In aplicare

cit mal nefntirziata mijloacele prin

care trebuia sa'sl ajunga scopul. Lucru eurios

! De la sosirea sa, printul Westchine

era impenetrabil ; priet.enil sel nu -1 vedeaü

de cit la orele mesel, pe care el o prezida

in tot -d'a -una, intretinind pe conmesenii sel

prin conversatiunl atragatoare, relative la

curiozitatile tinutulul ; une ori, el le desvaluia

secretele politici; rusesti in Asia centrale,

il facea sa asiste la mersul incet dar

constant, al arnatelor tarulul, la aceastä

A ri..< '-' 2

WATSON YOUELL

m'Ami AGRICOLE 51 INDUSTRIALE',,,,,

BUCURESCL - Srada Academiei, M (fost RaFa)

REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICEI

II. F. ECKEBT SOCIETATE PE ACTIUNi

PLUGURÌ DE OTEL pentru cultura obicinuitä cultura adîncä

PLUGURI DE OTEL .

pentru cultura de sfecla.

PLUGURI DE vTEL

cu 2, 3, gl maI multe brazdare.

PLUGURI DE OTEL

pentru cultivat paminturl virglne.

PLUGURI DE OTEL

pentru locurT muntoase.

?

CASA DF. SC1IMB

ESIA- & SAMUEL

BUCURirSCI

lia. 1; Strada Lipscai+

More magazines by this user