apare zilnic la 5 ore seara cu cele din urma §tiri §i telegrame ale zileě

SE RIA IL ANUL III, No. 389
NUMARUL 10 BANI
ABONAMENTELE
Incep la 1 ¢i 15 ale fle-cärei luni gi se pläteso
tot-d'a-una inainte
In Bucure¢tf la Casá Administratriei
In page ,i streinätate prin mandate postale
Un an 1u tarli 30 lel ; in streinätate 50 lel
*fige luni . . . 15 , , , $5 ,
rel lunT . . 8 , , , 13 ,
Un uumär in streinatate 30 banl
MANUSCRISELE NU SE YNAPOIAZA
BEDACTIA
No, 8 STRADA CLElIiENTEÏ No. 3.
JEdlitia a trEzia
oc
SAMBATA, 1 MARTIE, 1897
NUMARUL 10 BAN/
ANIINCIIUBILE
In Bucureitl §i judeiie se prirnesc numal la
Administra tie
In streinätate, direct la amiaistrapie gi la
toate otíciile de publicitate
Anunciarl la pag. IV . . . . 0.30 b. finie
, , , III E lei
, , II 8.
Inseri

Tournée Marcelle Jouet
Dupa succesul tel mare al d- soarer Josset in
Amants ,i Denies- Vierges, ea va ma juta
miine, Vining, la 8 or jumatate, pentru ultima
oars, unul din rolurile sale cele mai bune
Marcelle », In noua pies/ a lut Sardou. Atragem
in special atentiunea publiculul asupra acestel
representatiunT. Afars de rolul superb al d -eoarei
Josset, d -niT Antoine, Jean Coquelin ei Duineny
ad rolurT foarte Insemnate ei tout/ trupa
de elite joac% In aceasta piesa, care poate fi
vazuta de familiile gi domnieoarele tor.
Reprezentatia de miine mal are inca ei un
alt interes, care nu este numal de un interes
artistic, ci ei o atractiune noua. D -nul de Glasar,
cäruia not IT suntem datori cunoetinta
doamnelor Sarah Bernhardt, Judie, a domnilor
.Coquelin, Mounuet Sully ei a unel trupe model
de operete cu domnieoarele Montbazon, Mealy,
Thibault, d -niT Tauffenberger. Chalmin, Nigri
etc. ei acum a d- eoareT Josset ei a trupel sale
de elita eu d -nil Antoine, Jean Coquelin ei Dumény,
IeT serbeaza miine a 25 -a aniversare de
admimstratie.
De prisos a -1 mal face ad laude. 0 sala erhiplina
IT va zice In mod mai ciar de tit on -ce,
ca se bucura de foarte multe simpatil printre
nob, tees ce trebue sa -1 incurajeze de a continua
at mai vina pe la not In curind. Nol 11 aeteptam
eu piacere ei cu Incredere.
* **
0 $Lire Imbucuratoare pentru publicul con -
certelor simfonice, adica publicul care se intereseaza
de muzica clasica, muzicf imita gi
frumoasa.
D. D. Dinicu, distinsul violoncelist. va Incepe
la finitul saptaminel viitoar4ieria concertelor
de musique de chambre, acest fel discret
ce Beethoven, Mozart, Haydn, Schumann, Men -
delsohn ei alti clasici, ad lilustrat intr'un mod
genial.
Ateste quatuorurT, triorT sad chiar sonate, sa
plaseaza pe coama artel muzicale. Aceasta specie
de muzica delicioasa e putin cunoscuta la
noi, unde amatori!, de alt -fel destul de nurneroe!.
cari aplauda compozitiunile de orchestra
la concertele simfonice, n'aü avut inca ocaziunea
de a cunoaete i aprecia aceste opere a 2,
3, 4, ei 5 executan 1, ce quatuorul Isaye, de
exemplu, a popularizat in strainatate.
D -ni! R. Ilartzer, G. A. Dinicu, Label ei Dimitriu,
pianist, vor secunda pe initiator, in
aceasta serie de 3 concerte, ei nu ma indoesc
ca executiunea va fi demna de opere, mal cu
seams ca d. D. Dinicu, in special, posed/ secretul
acesteT frumoase muzrce, ei ostenelile
sale pentru a introduce acest nod gen, vor fi
incununate cu deplin sucres.
Deja cererile aunt numeroase si locurl foarte
putine, sala conservatoriulul fiind cam mica.
Aga dar, grabiti. ra d -nilor amatori, apre a nu
perde primal concert.
* *
Sesiunea ordinary a Academia! Romine se va
deschide miine eu ohicinuita solemnitate.
NEW
INFO11MATIÌ
Guvernul aruncä toatä vina e¢eculut
ce a su ferii in edin f a de ieri a Camera
asupra d-lut Basile Misir, care
in comitetul delegatilor a fäcut sä
treacd axed ticol sub forma unut amendament
la proiectul guvernulut.
Mulit deputati se miraü iert la Cancera
cum un om de leg! ca d. Misir a
putut sa propuna un articol atit de
contrariïc dreptulut comun. E.aplicatiunea
n'o putem anea de cü in impréjurarea,
ca guvernul insu$[ a cerut d-lut
Misir acest articol, pentru ca, in cazul
cind legea n'ar fi trecut, d. Aurelian ad
poatä spune ca a prezintat o lege prea
inaintatä.
Ieri, inset, cind a väzut furtuna ce se
stirnise in Camera, guvernul n'a ezitat
de loc de a consimti la suprimarea articolulut,
aruncind vina asupra d-lut
Misir avind aierul a spune ca '!
vine, cu atit mat nor a renunta la
articol, cu cit el nu face parte din
proiectul primitiv.
Dupa cit afiam, d. Misir este foarte
suparat cet guvernul n'a suslinut pinä
la sfirglit articolul 34. D. Lascar, caruia
i s'a comunicat motivele supäraret avocatulut
Misir, a spus :
Ce, ar fi vroit poate Misir sa ne
retragem din cauza articolulu! sat ?
D. Dim. Sturdza, seful efectiv al colectivitátil,
si ministr'u ner'espunzátor al
afacerilor straine, a suferit un not esec
in cestiunea macedoneaná.
D. Sturdza a insarcinat pe d. Tr.
Djuvara, ministru plenipotentiar al táril
la Constantinopol, sa intervie pe lingá
Sublima Poat'tá pentru recunoasterea
arhiereulul Antim ca episcop al romlnilor
macedonenl.
Aceastá noua interventie n'a dus la
nicl un rezultat.
In schimb, fnsá, guvernul bulgar trateaza
cu Turcia prin exarcul losif, din
Constantinopol, pentru crearea a patru
noul episcopate bulgar'estl in Macedonia.
Tratárile sunt aproape pe sf5rsit
se asteapta pe sáptámina viitoare iradeaua
Sultanulul in aceasta privinta.
Bulgaril ad deja, de la 1889, patru
episcopate in Macedonia.
D. deputat Politimos va propune, la
Camera, ca advocatil Creditelor, Báncilor
si al societatilor financiare si industriale,
directoral, censoril si membril
consiliilor de administratie ale báncilor,
er'editelor si institutiilor industriale, precum
si profesoril universitari si secundan
sa nu mal poatá fi ales! deputati,
senatori sad consilierl comunali.
Proectul de modificare a leget inaintarilor
In armata, proiect elaborat de d.
general Berendeiü, intimpiná o vie nemultumire
in armata.
Proiectul prevede ca ofiteril esiti din
scoala de rázboid vor avea precedere
fa inaintarl pentru gradui de major,
fard a mal depune un examen special,
pe cita vreme ofiter'1, chiar si
cel esiti din scoala de aplicatie, vor tre -
bui sa depuna un examen special si in
afará de aceasta vor trebui sa fie r'ecomandat1
de comandantul regimentulu!
respectiv.
Dar chiar indeplinind aceste conditiuni,
el vor fi puss pe tabloul de Ina-
Tntare in urma ofiterilor esiti din scoala
de razboid.
Aceasta dispozitie nemultutneste foarte
mult pe ofiteril inferior!.
Aflam ca raporturile dintre d-ni! Porumbaru
Si Anghel Saligny ad devenit
atit de incordate, in cit acesta din urmá
si-a deja demisiunea.
In acelas1 timp functionaril superior!
al C. F. R., declarindu-se solidar! cu d.
Saligny, at hotárit sa demisioneze rind
pe rind, drept demonstratie in contra
ministrulu! lucrärilor publice.
Er! a avut loc la d. Stefan Sihleanu,
secretarul general al ministerulul
de instructie, un dejun dai
In onoarea d -lui Gubernatis, distinsul
oaspete al Capitales.
Au luat parte la acest dejun, pe
linga d. Mârzescu, ministrul instructie!,
mas multe alte persoane din
lumea politica.
D. Al. Sc. Ghica, fost Efor al Spitalelor
Civile, a fost primit in audienta
de catre M. Sa: Regele.
D-sa a expus Suver'anulul pericolele
ce-ar rezulta din secularizarea Eforlei
Spitalelor Civile.
Se vorbete in acelas timp, cá d. Vasile
Lascar intimpina marl dificultatl in
alcatuirea lege! privitoare la alipirea
Eforie! Spitalelor Civile de ministerul
internelor.
A -seará s'a intrunit, la ministerul de
interne, consiliul de ministri.
La acest consiliü ali luat parte, pe
tinga ministri, d -ni! Dim. Sturdza si general
Pilat.
Solicitat de studenti! universitari cari
n'ali putut gasi locurl la prima conferintá,
d. Jules Brun va repeta interesantul
sad studiu asupra Epopee[ Romine,
In sala Universitatil sad intr'unul
din saloanele fundatiune! universitare,
Duminica, 2 Martie, la o ora care se va
fixa ulterior.
Diseará se va da la Hotelul Bulevard
banchetul Lige! Culturale in onoarea
d -lut conte Angelo de Gubernatis.
La acest ranchet vor participa mal
multe doamne.
AstazI se judecá, la sectia I-a tribunalulul
Ilfov, procesul sotilor Florescu,
implicat;i is afacerea furtulul de 43,000
lei, de la ministeriul de finance.
Ad lost .trecutl din oficiu la penaie,
pe ziva de 1 Aprilie, urmátoril functionarl
din corpul telegrafo- postal
D -ni! Dim. Gherman, Traian Dragoescu
si N. Paraschivescu, oficianti superiori
gradul II ; loan Botez II, oficiant superior
gr. III ; Vladimir Dobjanschi si N.
Armásanu, oficiant! inferior! gr. I.
D -ni! Ioan Chivu, inspector de circumscriptie
; Gr. Angelo, inspector al biurourilor
de poltá ambulante, ad demisionat.
Tragerea loterie! functionarilor public!
va avea loc negresit Simbata 1
Martie.
In cursul lune! Maid, va uvea lot con -
cursul pentru definitivatul institutorilor
si invatátorilor.
Din Botosan1 ni se serie cá recr'utárile
din acel oras aü dat naster'e unul
mare scandal.
In urma unul denunt fäcut prefectulu1
Arapu, procurorul si politaiul or'asulu1
ad fácut o descindere la evreul
Iancu Michel Wexler, unde, dupa o minutioasá
perchizitie, s'ad descoperit vre-o
10 legaturl cu banl, in suma de 3000
lei, purtind toate cite o eticheta cu arátarea
destinatarulul sume!.
Luindu -se un interogatoriu numitului
Iancu Wexler, acesta a márturisit cá
face parte dintr'o societate pentru
exploatarea tinerilor chemat 1 inaintea
comisiel de reerutare. Din
aceasta societate fac parts mat mutt!
evret $i unte persoane simandicoase,
cari n'ar despretui asemenea cÇÇtigurt.
Wexler avea insárcinarea de incasator
in societate si tot el era insarcinat cu
remiterea bacsisur'ilor celor in drept.
Dupa arátärile lu!, suma gasitá la domiciliul
sad nu e de tit restul numeroaselor
daraverl fácute pina Martia
trecuta, ultima zi de recrutare in ora -
§ul Boto anI,
E P O C A
Wexler a fost arestat si afacerea a
fost trimisá la instructie.
S'a fixat ziva de 1 Septembrie viitor
pentru inaugurarea nouel universitatl
din Iasl.
Solemnitatea inaugurár'e1 se va face
cu o deosebitá pompa. 0 rnedalie comemorativa
va fi batuta in acest stop.
Se crede ca M. Sa Regele va asista
la inaugurare.
Cursurile se vor deschide la 15 Octombrie
in noul local.
D. Haleriu a fost numit sef silvic al
epitropie! S-tulul Spiridon din Iasl, in
locul d-lu! Sar'áteanu, demisionat.
La i Aprilie, se va incepe cládirea a
200 de localurl de Noll rurale.
Planurile de constructie aü fost deja
intocmite la ministerul instructiunel.
D. N. Miclescu, actual revizor in serviciul
Regie! Tutunurilor, a fost numit
director al penitenciarului central din
Iasi, in locul d -lui Ianoli, demisionat.
Legea repaosului dominical se va
pune in aplicare la 1 Aprilie.
A. S. R. Marele Duce de Hessa va
pleca Lunt seara in Germania.
A. S. R. Marea Ducesá va mal ramine
tit -va timp in Capitala.
EDITIA A 3..A
(Serviciul Agent,iel8om4ne)
Sofia, 27 Februarie.
Sesiunea Sobraniel s'a inchis printr'un dis -
curs al tronulul.
Paris, 27 Februarie.
O depee/ a generalului Gallieni anunta c/
Regina din Madagascar a fost detronata er tri -
nreasa In exit In insula Réunion.
Paris, 27 Februarie.
D. Felix Faure a salutat pe Regina Victoria
la trecerea sa prin gara Noisy-le -Sec. tantra inerea
care a fost foarte cordial/ a tinut 20 de
minute.
Belgrad, 27 Februarie.
In curind se va ratifica tratatul de comert
eu Bulgaria. Tratatul va intra in vigoare la 13
Aprilie.
Viena, 27 Februarie.
O scrisoare adresat/ din Petersburg «Cores -
pondentil Politice» confirma c/ Rusia va trimite
pe ling/ Menelik, un agent diplomatic
permanent.
Petersburg, 27 Februarie.
Ministrul de finante a ordonat Bancil imperiulua
de a suspenda emiterea de recunoaeterT
ale Bancal, care alta data echivalaü eu moneda
de aur,
Bombay, 27 Februarie.
Act ad fost de la aparitiunea ciumel
9023 bolnavl 4i 7546 mortis. In Intreaga preeidentie
ali fost 14856 bolnavl ei 12204 mort(.
Linz, 27 Februarie.
In Austria de sus, alegerile pentru deputatil
Reichstagulul ais colegiulul sufragiuluT universal
aü dat resultatul urm %tor : S'aü ales trel
membri al partiduluT catolic.
Leopol, (Lemberg), 27 Februarie.
La alegerile pentru Reichsralth , colegiul electoral
al sufragiulul universal a ales : 9 candidatl
al comitetuluT central polonez, un rutén,
un partisan al d -lu! Stojalowsky, un membru
al partidulul popular polonez Ili un democrat
socialist. A fost gi un balotagit. Resultatul
oragulul Lemberg nu se cunoaete.
Conflagratiunea Orientala
Paris, 27 Februarie.
Se anunta din Canea Agentiel Havas
cä $tirea in privinta sosiret unor
transporturt engleze italiene incärcate
cu trupe, este neexacta. Un transport
italian a adus nutrimente.
Un transport italian a debarcat prizoniert
la Selimo fi la Retymo.
Casele din Candia pArásite de
creltini aú fout prAdate de turcifi
ramaill singurlí in orag. De-
vastarea proprietattilor continui
In localittätile situate in imprejurimile
Caned. Athena, 27 Februarie.
Mai muli[ voluntart, printre cari se
afta 15 francezi agi un, student rus, ali
sosst la Pired. Aïc tost primati cu entusiasm
de populatie.
Liga nationalä public/ un manifest
nod, care zice cd natiunea este gata la
ori -ce sacrifieiu pentru a veni in ajutorul
fralilor sät oprimatt in mod crud.
Liga spera cä natiunea nu va fi con -
damnatä la neactiune.
Niet armata, nict fefii sai, nu vor
secunda silintele acelora cari nu wiest
pacea, decit in stop de a asigura executarea
unor scopurt egoiste.
Berlin, 27 Februarie.
Regele Greciet intervietvat de un corespondent
al lut< Local Anzeiger, a de-
clarat cä trupele grecegtt vor ramine in
Creta tri cä vor protege alit pe cregtint
cat $i pe tura.
Cetinge, 27 Februarie.
Regina Engliterei a conferit Printulu!
Nicolae marele cordon al ordinulut
regal «Victoria».
_ 411»
33 CI O U R Ì
*** D. T. Vernescu a fost numit irrgiuer
eef al circumscriptiunel V-a idraulica din
Galatt, si d. G. Popescu, inginer diriginte
al lucrärilor idraulice din portul Constants.
*** S'a adjudecat asupra Casel Rinclrofer,
din Praga, furnizarea a 100 vagoane
de marfä.
*** Urmätorul preiect de lege, din initiativä
parlamentará, a fost depus eri pe biuroul
Camere! :
aArticol unit.Articolul 29 din legea de organizare
a corpulul telegrafo-poetal din 23 Aprilie,
1892. se modifica precum urmeaza :
Articolul 29. Pensiunile functionarilor telegrafo-poetali
se stabilesc dupa legea pensiunilor
militare, cari li se aplica in toate dispozitiunile
el, alit In privinta dreptuluT la pensiune, tit
gi In privinta retinerilor cari se fixeaza la lu
la suta».
Urgents cerutä, a fost aprobatä de Canierä.
Asta-ziproiectul delege urmeaza sä fie luat
In discutie In sectiuni.
***Ministerul de interne a aprobat modificarea
budgetulul ordinar al coniunel Vasluig
pe exercitiul curent si a modificarel zecimilor
judetulul Arges.
*** Primäriile comunelor Cimpu-Lung,
Vasluiü si Pitestl aü Inaintat, apre aprobare,
ministrulul de interne, bugetele pe exercitiul
97-98.
*** S'a acordat medalia Bene merente
clasa II, d-lul C. Tincu, institutor la Iasl,
pentru serien didactice.
*** Senatul, In sediuta de ieri, a votat
irrdigenatul d-lui Timoleon Pizani, ziarist.
*** D. N. Burlinescu-Alin va scoate in curind
de sub tipar un nog volum intitulat :
Tipuri ,gi moravurï sociale, cu o prefatä
de profesorul Mihail Strajan.
DIYERSIE
DIN CAPITALA
Chelner criminal. Agentii siguranteT
publice all arestat gi condus la politie alali/erl
sear% pe individui Ghita Petrescu, chelner
la cafeneaua Comerciala, care in atea sear/ a
batut In mod crincen ei a injunghiat in pintece
pe un servitor al d -lui C. Vrana, din Calea Dorobantilor.
Criminalul a fost inaintat parchetulul, care a
deschis o anchetit.
Vittima este In afar/ de ori -ce pericol.
Sinuciderea de la otel de Paris.
Locatari! otelulul de Paris, din talea Vittorie(,
ali fost emotionat! eri sear/ de o drama de amor
petrecuta In urmätoarele Imprejurari:
Altreprenorul otelulul, avea In servitili, ca
doica, pentru creeterea copilulul slid, pe femeea
Stana Fulea, care Intretinea relatiunl de drageste,
eu un lucr %tor din cofetaria Rigler.
Aceasta dragoste, care lusse proportiunTrnarl,
fiind observata, stapinul interzise alit Stani
tit ei amantulul el de a se mal Intilni.
Intr'un moment de desperare, Stana, care inbea
cu pasiune pe amantul el, lull funesta deciziune
de a se omorl.
In acest stop, er! sear/ se sui In podul otelulul
ei de acolo se asvirli pe o ferestrue In
curte.
Nenorocita a can't pe pavagiul cartel ei in
cadere ei -a zdrobit ambele picioare facaudu-g!
ma! multe alte contuziun! grave la piept ei
la cap.
La tipetele el, servitori! ei parte din perso -
nalul cofeteriel Riegler, ad vent in ajutoral
nenorocitel.
Ea a fost ridicatit dupa pavagiü gi Intr'o
stare desperata a fost transportata la spitalul
Coltea.
e
Victimä a nebunieL Tanase V. Gegea,
din comuna Gugeetl, R.- Sarat, suferea de mal
muli timp de alienatiti mintal /, din care cauza
toate rudele il lasese in pärasire el chiar sotia
sa 11 abandonase.
A1alt8eri. nenorocitul nebun, venind ecasa,
intra in odaia lui si se Inchide pe dinauntru.
Ciprina de un atac de nebunre furioasa, Gegea
ra arma ce aves atirnat/ In perete lei
trage un foc In anime.
Montes a fost instantanee.
La suzul detunaturel, vecinil alergara la locuinta
nebunuluT gi gasind uea inchisä, ali
spart'o el ali intrat in camera.
Ad, gasira tntins pe jos el far/ viata pe sarmanul
Oegea scaldat in singe.
Cälcat de tren. Ni se serie din Tecuci
ce eri, pe la amiazl, trenul eu No. 157 a cal -
cat pe un frinar din statie. Roatele rnatineT
retezat picioarele,
Nenorocitul. lntr'o stare desperata, a fest tran -
sportat la spitalul din localitate.
Asasin care se preda singur. Ni se
comunica din Sal /truce!, judetul Argee, ca eri
locuitorul V. I. Cernea s'a prezintat singur la
primaria comune!, declarind ce el este autorul
asasinatulul sávireit In noaptea de 19 curent,
cind a Inpugcat pe Constantin Rizea, pe care
il surprinsese In momentul cind vola sa fare
o1 din tuia sa.
Cernea a fost imediat arestat el inaintat par -
chetuluT local.
DIN STREINATATE
O aventurä originalä s'a intimplat zilele
trecute unul gentilom din Bruxelles, foarte
cunoscut in lumea mare din cepitala Belgiei.
Fiind invitat la un dejun pentru Martea trecuta,
la orele 12 jum/tate, In strada Regal/,
gentilomul, de obrceiii foarte distrat, Insemna
gratioasa Invitatiune pe maneeta cemeeel:
=Marti 12 jumatate strada Regale».
Ducindu-se acas/, tinerul gentilom, se culca
linietit ei a doua zi sculindu-se, se schimba Ii
lasa pe un fotoliu amnia eu insemnarea invrtatiunel.
Feciorul observind insemnarea creionata
pe maneeta camaeii, ei-a facut rationamentul
foarte simplu, ca o cameo ou o asemenea
notita, trebueeto dusa la adresa, ei la
Ora la care gentile amfitrioana in zadar
pe invitatul s/ü, primi un pacheel, frumos Inf/gurat
In hirtie de matase, care I fu remis de
tnsuel feciorul gentilomulul, cu cuvintele : ,Din
partea d-lul X,..»
Duel intre femel.Douä tinere dame, Alike
Lacroix, In etate de 27 anT, ei Charllote Benner,
de 28 ani, ßaä luat la ceartä, acum doua
zite, noaptaa la orele 10, in strada Rivoli, din
Paris.
In culmea furie!, Charllote, vaztnd ca va li
basa, de coedit, scosse un briceag pe care 11
implinta In iaima adversarel sale. care, rapita
de moarte, eau jos scaldata in singe. Allice
Lacroix a fost transportata imediat la spital,
iar criminala fu arestat /.
Se zice ca ochil unsi Haar ar fl cauza acesteT
nenorocirl.
Träsnet. -0 depeea din Tulusa ne anunta
ca in timpul une! furtunl ce s'a deslantuit asupra
oraeulul, acum doua zile, un trarnet a
cazut asupra unel case din strada Croix -Lau
rade.
TrAsnetul a strebätut peretil etagiulul I, care
a fost cu desavfreire darimat.
Din fericire vici un accident de persoane nu
e de Inregistrat.
CAMERA
Urmarea gedin%el de la 27 Februarie
D. C. C. Iarca depune un amendament
la art. 35 prin care täranil set fie obligati
a värsa direct la casieria Casel Rurale a 5 -a
parte din valoarea lotulul cumpärat, chiar
in momentul cumpärärel.
D. V. Lascar, ministru de interne, cere
respingerea acestul amendament. de oarece
aceasta lege se ocupa mal mult de soarta
taranilor säracl, de cit a calor bogatl cari
ar putea set plateascä a 5a parte din valoarea
lotulul cumpärat.
Comitetul delegatilor si apol Adunarea
resping amendamentul.
Articolul 35 se voteazä nemodifieat.
D. Politimos propune un nog articol aditional
prin care ministri, senatori!, deputati[,
membril consiliilor de administratie,
al credetelor, al bäncel nationale si al tutu-
1or celor - l'alte institutiuni ale Statulul sa
nu poatä vinde inosiele lor, prin Casa
Rurali (Salve de aplause ironice In Adunare).
Art. 36 -46 din proiectul de lege se primese
fiat modificare.
Se pune apol legea In total la vot cu
bile.
Rezultatul votulul.
Votan! exprimate 96
» pentru 79
* contra 17
Legea Casal Rurale se primeste cu 79
voturl pentru, fiind si 17 voturl contra.
* **
La ordinea zilel, proiectul de lege pentru
organizares administratiunel financelor Sta -
tulul.
Proiectul se la in considerare fari discutiune.
Votarea pe articule se face de asemenea
firä niel o diseutiune.
Se procede la votarea cu bile a legel In
total.
Legea este primita cu 63 voturl pentru,
fiind si 2 contra.
Camera mal voteazä creditul neceser
pentru bustul generalului Lecca. bust care
se va ridica in inaintea Camerel.
D. Poenaru Bordea, roagi pe d. prese -
dinte al Camere! ca si intervini pe ling&
sectiunl de a veni cu rapoartele In cestiunea
acordarel de pensiunl mal multor Inalt1
magistrati, pentru a se pune la ordinea
zilel.
§edinta se ridici la orele 4.
§edinta de la 28 Februarie
Sedinta se deschide la ora 1.50
Presi eazä d. D. Giani.
Presenti 104 deputati.
D. Dincá Schileru roagä biureul s& schivi -
be ordinea zilel pentru a se ocupa cu votarea
indigenatelor si recunoasterilor, cari
sunt in lntirziere.
D. P. S. Aurelian, presedintele consiliu-
lui, propune Adunare1 si treacä In sectiunl
pentru a se ocupa cu proiectele de lege urgenteente
si In legatura cu budgetul.
V. $tefánescu cere mal multe dosare
de la tribunalul Melredinti, prin cari si dovedeascä
cä d. Istrate, primul procuror al
acelui tribunal, este un magistrat incapabil,
nedemn si r&utäcios.
Deputati! tree apol In sectiunl.
SENATUL
§edinta de la 28 Februarie
Sedinta se deschide la orele 2.25.
Presideazä d. Peire Gr&disteanu, vicepresedinte.
Prezent! 81 d-nI senatori.
Pe banca ministeriali : d-nil P. S. Aurelian,
V. Lascar, Em. Porumbaru si C. I.
Stoicescu.
La ordinea zilel sunt: recunoasterl si iudigenate
; interpelarea d-lul dr. iMatrolescu,
adresatä d-1or ministri de interne si de
räzboiü, relativa la propagarea conjuctivrtel
granuloase; proiectul de lege pentru ad&ogarea
until articol la legea pentru conversiunea
obligatiunilor 5 la sutä ale comune!
Bucurestl.
Se fac forrrralitätile obicinuite.
D. V. Lascar, ministru de interne, roag&
Senatul sä tread{ In sectiuni pentru a stir
dia legea relativ& la expropierile de utilitate
publica.
La orele 2.35 sedilita se suspend&.
ULTIME INFORMAT1UNI
In legatura Cu circulara ministrulul
de interne prin care prefectil sunt fácucl
respunzatorl pentru functionaril numit!
in slujbe, fará a poseda niel titlurl
hicl drepturl, aflam ca d. Lascar a cerut
telegrafie prefecture! de Covurlul
lista slujbasilor Statulul si ai comune!,
numiti In Galati in ajunul si dupá ale -
gerea de la 21 lanuarie.
Ordinul ministerial cere ca sá '1 se
semnaleze ahume cari dintre acest1 noul

functionarl nu posedä titlurile cerute de
lege.
Din Cernäufi ni se telegrafiazä :
Partidul nalional romin a triumfat
pe toatä linia, la alegerile pentru Senatut
Imperial.
D. Janet' Lupul a fast ales ou 433
voturi in districtrle rurale Cimpu-Lung,
Dorna, Suceava pi Gura Homorului ;
D. Eudoxiu baron de Hurmuzache a
fast ales cu 406 voturi in diatrictele Siret,
Storójinef fi Cernäufi ; fi
D. dr. V. Volati a fost ales cu 366
voturi in districtele Vijnif, Zastavna
fi Sadagura.
In «Monitorul Oficiar No. 239 din 29
Ianuarie a. c. se promulga legea pentru
acordarea unor credite extraordinare
diferitelor Ministeril, In cursul anulul
curent financiar, pe cind Camerele eraü
Inchise.
Printre aceste cheltuell extraordinare,
se gäseate si suma de les 6000 acordatä
episcopulul Partenie al Dunäril -de-
Jos In vara trecutä «pentru curätirea
al plantarea gradinel Episcopiel respective.
Sa 1äs &m cä gradina episcopiel din
Galet! este o grädinutä, pentru care
suma acor'datä este exorbitants, dar am
voi sä atim unde s'a cheltuit aceasta
respectabil& suma, tacs grädinuta din
Galati este tot in stares In care a läsat-o
acum 10 an! archiereul Chiriac
Niculan ? Nu cum -va aceastä suma a
trecut in arghirofilicele buzunare ale P.
S. Sale ?
Cerem un raspuns lämurit.
licoalele din Macedonia
Se Oie cä d. N. Ceaur Aslarr, deputat
al colegiulu! al 2-lea de Iaal, a interpelat
guvernul in chestia $coalelor
din Macedonia.
Interpelarea d-lu! Aslan a fost fixatä
la ordinea zilel, pentru miine, Simbätä.
Ca premergätoare acestel importante
chestiunl, am avut ieri, la Senat, intrebarea
d-lui Niculae lonescu, senator de
Roman, asupra lu! Apostol Märgärit.
D-sa a cerut guvernulul sa-I raspanda
care este situatia acestul domn
In Macedonia, ce este adevärat din cele
ce se afirma cä se petrec in aceast&
provincie a imperiulul otoman.
Senatorul de Roman voie chier sa
provoace o declaratie categorica din
partea guvernulul in aceast& privinta.
***
D. Mititä Sturdza, irisa, veghea. Protectorat
lui M&rgärit a anteles imediat,
cä o discutie de aaa natura ar iesi cu
total defavolabilA acestuia, ai de aceea
a oprit pe d. Ionescu de a vorbi mal
departe, puarindu-! in vedere c& regulamentul
Senatului il dä dreptul numai
de a-ai anunta interpelarea, nu de a o
ai dezvolta.
**
D. Ionescu ai -a transformat atunci intrebarea
in interpelare.
lata textul el:
Un ziar intitulat Gazeta Macectoniei,
anunta ca Apostol Margarit a Impartit mer
cenarilor sal din Macedonia suma de 1000
napoleoni, bani ce i -así fost trimesl de catre
guvernul nostru. Intreb: cine este acest
Margarit si cine sunt mercenari! sal?
Mal Intreb : are cunostintA d. ministru al
instructiunet publice despre cele relatate
mal sus ?
Cititoril cunosc räspunsul d -lui Mirzescu:
«ApostolMärgärit, e inspectorul pcoalelor
romane din Macedonia rgi se bueur&
de tosti Increderea guvernulul.»
Ceia ce nu cunosc, insä, cititorii, este
murmurul de desaprobare ce s'a auzit
in Senat, la declaralia d -lui Mirzescu,
ai c &rufa nurnal clopotelul prezidential,
anuntind intrarea in ordinea zilel, i -a
pus capät.
* **
Stirale particulare ce ne sosesc din
Macedonia ne zugrävesc situatia in ter -
men! desperati.
Din lipsä de fondurf, toate pcoalele
romine vor fi in curind inchise. D. dr.
Christovics, printr'o scrisoare adresatä
d -lui Aslan, confirma faptul acesla pi
apeleazä la generositatea publicului pentru
a le veni in ajutor.
Toate ateste triste impre urärl, prin
care trece neamul nostru din Macedonia,
vor fi aduse la cunoatinta Camere!
In aedinta de miine.
Consiliul comunal din Turnu Severin
este pe punctul de a fi disolvat.
Dupa demisia d -lui D. Ghelmegeanu,
din postul de ajutor de primar, care a
fost primita de ministrul de interne,
mal avem de inregistrat azi demisiile
d -lor V. Nistor ai S. Negoitescu, con -
silieri.
FruntaaiI romani din Transilvania ai
Ungaria s'an adunat iar la Sibiin ca sa
salveze cea mal mare si mal veche
institutie culturalä, Asocia! iunea tran -
silvand6 pentru literatura pi cultura poporului
romín.
Guvernul unguresc vrea sa desf]inteze
prin cal prezide aceastä societate,
care exista deja de vr'o 35 de ani, ai
pe urmä sa-1 confisce averea de vr'o
400,000 lei ai sa inchizä acolile pe cari
le intretine.
S'aä adunat la Sibiiä d -nii I. M. Mol-
dovanu, vicarul Mitropoliel din Blaj si
membru al Academies Romine, G. Pop
de Bäseat1, dr. Mihali, dr. Tripon, dr.
Ioan Pop, Dionisie Voevod, dr. Son -
chea, Iulius Dan, dr. Motoc, Coriolan
Brediceanu, 1. Droc - Barcianu, dr. A.
Mica, Z. Mureaeanu, A. Medeanu, N.
M &negu, dr. G. Suciu, dr. Aurel Mureseanu,
dr. Fr. Hossu- Longin, Ang. Nicoarä,
dr. Ciuta, I. Serban, I. Coroianu,
Al. Flip, Protopopul Mircea, Hentu, Pacurera,
dr. Stoica, Rubin Patita, Axente
Sever, dr. Bunea, Negrut, C. Colbasi,
etc.
In prima for consfätuire, es aü hotärit
sa reziste cererel guvernulut de a
schimba eticheta asociatiune! ai sä faca
o protestare energica in contra acestel
tentative de a distruge o societate pur
literarä si filantropica.
Ni se denunta urmätoarea potlog&r'ie
original& a su-prefectulu! pläaii Gilotru,
din judetul Gorju, un oare-care I.
Garbea :
Neavind griu bun de saminta ai aflind
c& in cite-va comune se g&seate o
calitate escelentä de grin, a chemat pe
primari! acelor comune ai i-a obligat,
ca in schimbul griului säü de calitate
proast& plin de p&mint ai de corpur!
streine, sä-1 trimeata aceeaal cantitate
de grin bun ai curat.
Lucrul s'a petrecut In toamna trecuta
ai primaril au executat ordinal cu
punctualitate. Astäzs sub-prefectul asteaptä
sä vadä rezultatele recoltel sale.
Recomandäm d-lu! Lascar pe aces t
inventiv functionar.
Comitetul national al studentilor universitari
e hotarit a Incepe säptäinina
viitoare o campanie de intrunirl, de agitati!
prin pres& si de demonstratil in
cestiunea macedoneana.
Afläm c& d. Gh. Márzescu a incercat
sä corumpä pe mal multi studentl ca
sä zädärniceasc& aceasta campanie, dar
n'a isbutit.
La ceaiul parlamentar ce se va da
disear& de catre d. An. Stolojan sunt
invita! d -ni! :
Ferichide, Nacu, Palladi, frati! Brätien!,
Filipescu -Draga ani, Haret, Titu
Frumuaanu, Dinc& Schileru, V. Stefänescu,
C. Girleateanu, Virvoreanu, I. N.
Iancovescu, Chenciu, Zarifopol, Take
Giani, Lupascu, N. Xenopol, Constantinescu,
Sechiari, Epurescu, Poenaru-Bordea,
Simionescu, Ghimpa, Malla, Djuvara,
etc.
In total sunt invitati 46 deputati.
Scopul «ceaiulul parlamentar» este organizarea
sturdziatilor.
D. Anghel Saligny, directorul general
al Cailor Ferate Romine, a fost primit
eri In audienta de catre M. Sa Regele.
M. S. Regele va prezida mime sear&
la orele 8 ai jum&tate adunarea generelit
a societätel geográfice romine.
Adunarea se va tine in sala Senatalai.
In cele cinc! cercurl ale colegiului
V de Camera, asa numitul colegiü al
sufragiului universal, din Viena, ad reuait
candidatil partidnlul antisemit ai anume
d. dr. Lueger, seful partidulul ai
primar al Viene!, precum aI un keiner
si tre! «functionari comercial) », adicä
calfe de prävälis.
Meseriaai1 ai constructoril roman!, fata
cu inläturar'ea sistematica de la ori ce
fel de muncä ai licitatiuni de la toate
autoritätile din tara, an decis sa con -
voace o antrunire public& pe Duminicä
dupa amiazi, la orele 2, in localul societatel
constructorilor romini din Bulevardul
Maria No. 18.
Astä-zi se judecä, in Arad, procesul
a 54 färani romini, dati in judecatä
pentru agitafif.
La Inceput li se intentase proces de
rebeliune. Negasindu-se, rasa, destule
probe pentru a se justifica o asemenea
acuzatiune, antorit&tile unguresti an preferit
invinuirea de opunere contra autoritatilor.
Majoritatea acuzatilor sunt oamenl intre
50 §i 70 ani.
Afl&m cu piacere cä o serbare de
scrima, un malt, se va da Luni seara,
in sala Eforiel.
De cati -va sul deja, scrima a luat un
vare -care avant in Rominia. Anul trecut
am avut tate -va asalturl care an fost
foarte gus tate de public.
La asaltul de Lun!, dat de d. profesor
Guyon, vor trage, printre profesorl
d -nil Guyon, Bädescu ai Nicolaü, iar
printre amatori d -ni! M. Cantacuzino,
N. Filipescu, Locot. Col. Mavrocordat,
G. Badescu, G. Golescu, E. Dall'Orso si
Gr. Filipescu.
Serbarea va incepe la 9 ore seara.
Asupra accidentulul a c&auia victime
a fost d. A. D. Xenopol, ni se comunicä
din Iasi cä starea distinsului profesor
este mult mal buna.
Medicil an recomandat linistea absolutä,
interzicind ori ce vizitä.
Se sperä intr'o grabnicä insän&toiire.
E P O C A 8
Asta-zi, la Camera, un grup de deputafi
discuta eu animafie invinuirile
perfect intenieiate fi documentais adage
de Epoca d-lui G. Märzescu, minist
rul instruc f iei.
D. Aurelian, cäruia i s'a atras atenfia
asupra gravelor acuzafiuni indreptate
in contra unui coleg al säú, a
recunoscut faptul, spunind :
Ce voit! ? Fie-care orn are pacatele
lul.
Interpelarea d-lu! deputat Iarca asupra
neregulelor petrecute cu ocazia concursului
pentru catedra de istoria limbei
$i literatures romine, finut in Ianuarie
Omit la Ia$i, nu a fost inca
fixatä la ordinea zilei.
Dupa cererea interpelator'ului, ea se
va pune la ordinea zilei an cursul saplamine!
viitoare.
Astäzi, la ora 2.15 m., Camera a trecut
in sectiuni, pentru a se ocupa cu
proiectul de lege asupra modificare! mai
multor articole din legea timbrului si
Inregisträrel, dupa cererea primului ministru,
d. Aurelian.
Azt, la orele;io a. m., AA. LL. RR. Principele
Ferdinand §1 Principesa Maria, Marele
Duce de Hessa ,îi Marea Duces& de
Hessa, ai plecat din Halta Cotrocenl, cu
un tren special, la Sinaia, de onde, dupa ce
vor face cite -va escursiunl, se vor Intoarce
In Capitald disearä la orele 7.
EVENIMENTELE DIN ORIENT
Belgrad, 27 Februarie.
Legatiunea turceascä desminte atirile
care zic Ut se procedeáz& la inarmarea
basi- buzucilor in Vechia- Serbie.
Paris, 27 Februarie.
«Camera deputatilor». D -nul Brisson
reaminteate cä Camera a fixat pe azi
discutia inter'pelanil asupra afacerilor
cretane. Dupa cererea d -lu! Hanotaux
discutia s'a aminat pentru Lunia viitoare.
Paris, 27 Februarie.
Temps" zite cä In Tesalia pleacä numeroase
steamers greceslt1 încärcate cu
trupe §i material de resbel.
Efeotivul armate! grecelti trece de
60,000 oamenl.
Escadra torpiloarelor s'a întors In apele
grece$tl.
Tot se crede încä cä cestiunea cretanä
se va reselva pe cale paeinicä.
Atena, 37 Februarie.
Regele a ;declarat unui deputat cä
mobitisarea flotei s'a fäcut cu o repeziciune
extraordinarä pi a provocai gelosi!
multe.
Regele a ordonat reehemarea
vapoarelor «Hydra» i «Mlaoulis»
de team& ça nu cumva sdc se cautevr'un
pretext pentru a face sa sarà in aer
cele mai frumoase coräbii ale flotei grecepti.
Vorbind cu colonelul Dauvis, Regele
s'a plans muli de Sir A. Biliott, con-
«lut Engliterei, vare a alterat ade -
värul.
Fondurile pentru plata cuponului de
Martie al datoriei sent gata.
Canes, 27 Februarie.
Tardif adusi din Kandano cer sa fie
transporta[! la Smyrna, pretextind c&
nu mal pot sa rämire in provincia Selino.
Amiralil italien!, englezi, si francezi,
an parlamentat cu aefii insurgentilor
din Akrotiri, cari par cet vor sa pritneascä
cu bucurie autonomia.
Amiralil ail trimes doctorl pentru a
ingriji pe insurgentiI bolnavl si r &nitr.
ÚLTIMA ORA
Sectiauile Camerei aú refuzat
si la In discado legea privitoare
la desorgauisarea ministerulul
de interne.
Ele aú hotirit si arltepte lntiiii
limuririle d -lui V. Lascar.
Prin cercurile parlamentare
aces[ incident se interpreteazi
ca un avertiisment la adresa
d -lui V. Lascar.
7BIBLIO6ìfltlFll
BIBLIOTECA PENTRU TOTI
a 30 ban! numarul
AIITOKI BOMAN1
S. Fl. Marian, Pasarile noastre (Legende)
Mihaíl Zamflrescu, Cintece §i pungen
(Poesir)
A. Vlahuta, Icone §terse (Nuvele)
Leon Bachalin, Castelul Pele$ (Descrierea
Castelulu! Pele$)
M. Demetrescu, Nuvole
D. Zamilresca, Nuvole Romane
Gr. M. Alexandrescn, Proza $i Poesil
A. Pann, Povestea vorbil
D. Teleor, Schite Umoristice
D. Bolintineanu, Legende Istorice
P. Bana4eana, Din viata meseria,ilor
(Roman)
Creanga I., Opere complecte (Nuvole)
Ioneseu-Gion, Istorice
D. Stancescn, La gura sobe! (Basme)
D. Stancescu, Povesta de Craciun
R. D. Rosetti, Proza $i Epigrame.
Deparateanu, Dormi $i Amorur! (Poesil)
Adamescu Gh., E!ocuenta Romina
. u Elocuen a Streina
Dr. IIreohla, Du$manil nostri (StiintA)
A. Vlahn4a, Din goana vietel (Poesi! $i
Navels)
AGENCE DES GRANDS MAGASINS DU LOUVRE DE PARIS
Bucurescl, -2, Strada Noua, 2. Bucarest!
DIN CAUSA MAR1REI BSI SCHIMBAREI LOCAL UL UI CE OC UPA
pentru moment Agenzia a pus in vinzare
Färä adaus de 25 ele, Si cu preturl reduse
Toste Märfurile Si Esarstilonele ce posed
Este in interesul publièulul ai clientilor de a profita de acesta ocasiune
adevärat avantagioasä.
Vînzarea va dura 1atru süpti'im4nï, cu înoepere de la 20 Februarie 1897.
Biblioteca pentru tots
a 30 ban! numarul
A. Vlahuta, Icoane §terse (Nuvele)
I.. Bachéiin, Castelul Pelas (Descriere)
M. Dumitrescu, Novele
D. Teleor, Schite Urmoristice
A. Pann, Povestea Vorbil
Ionesco Gion, Istorice
Goethe, Werther (Roman)
Wildenbruch, Doul Trandafir! (Nuvele)
Bourde, Patriotul
Bada D. Rosetta, Din mima ( Poesil)
Peeaud r1í Bande, Convorbire despre
Arta
Tennyson, Enoch Arden (Poems)
Augéer dc Sandeau, Ginerile lut Poirier
(Teatru)
NICOLLE IDIEKU
Economie Politica
Vol 1. les 4,50. Vol II, lei 4.
Editura CAROL NOUER.
CONST. IIAMANU I t
$criitori A>l.'ti§tï
Studiñ asnpra dreptnlnT lor.
De vinzare la tonte librariile.
Boor MARTIItOARE w
Tara uoasträmindra Hoare
Din buchet imparatesc
Cine o vede din popoare
De ea greti se deslipesc.
Vin §i RegY, vin ,s' imparai[
Vin la Print1 bine 'narmatI
Tots saluta namorati
cind plec, plec dispera41.
Vine acum iar un Baron
Sa va spue In gura mare
SA luat! la Radivon
Frumoasele Marti$oare.
D'aur ,i Marganitare
Cum le vezY imma'(,Y sare
Cu rubino adevarate
De le vezY inima'tl bate.
Nu uitat

MICI ANUNTURI
Pini la 10 pnblicattl 80 ban( Unis pentra fie -care dati, Il
de la 10 in ans 20 ban! llnia.
Spoctacole
Tentrui National. - BimbBta, 1 Martle 1897, in Benetiotul
d -lui Constantin I. Nottara, se vor represonte pentru
prima oars : STRIGOII, drami in 3 aste de Heurick Ibsen.
Spertto.lul se va sffrgl eu. FI011I de IUBIRE, Domedle
intr'un act.
teat.rn Hugo. Balurl mascate.
a) ala Bromei. - Telegrama. - In curfui va soss o traps
de badet compuse din 116 persoane, 80 dame ti 86 barbas;.
otrout Ilegal Romín Cecear LY(dott.
Sala Dragadtr. u In ile -care searl concert de orohea-
Otri sub condonerei d -ln1 Peters. Vinerea concert H1gh Life
Cafe ftoaala. Orchestra Rabin:petto
lnchiriorl ili arenditrI
De inchirlat. - 0 P1tAVALIE Cu doua camere fru -
mosse, sir. Franklin 0, peste drus de Atened; a se adresa
la d. Spiresca, fotografi.
De arendat. -Mogia Becca, din judetal Teleorman, lingt
Turnu- MSgurele, avind supratata de 6,200 pogoane, se ds
au arenai po un period de 5 ani, incepitor! dela 23 Aprtae
1808.
Ori -ce InformatlunT se pot lus, fie de la D -nul N. N. Zidiriceanu,
domlolllat in Ruouretti, Cales Vlotorlel No. 171,
fie de la D -nul Ion Calindent, Strada Renatterei No. 2, dela
9 -12 ore dimineata, end la Admintstratia Domenlulul Comana!,
strada t;tirbey -Vodi No. 3, in orice z1 de lucre de la
12 -6 ore sara.
De Incharlat Hotelal Battent din eitunul Buttent tinga
Blnala se dl ou chirle pe termen de 6 ani, inoepitorl de
la 23 Aprilie 1897. Amatorii pot lus ori ce Informatiuni de
la Admullstratla Domenlulul Caroline, Strada t tirbey -Vodi
No. 8 B'nureatT.
FOLTA ZIARULUI cEPOCA'
LOUIS dACt"ßLLIt,`T
hs
C ;E.; TrIPH
11)/14.1 19.0041.,1
CAVALERIi NEGIRI
o adevarat* conversati). ne tse afacerï armase
acestel intrevederl interesante, se
puse de acord asupra importante( cllestiunl
a armelor si a niunitiilor de procurat a
caror arllizitiune fu (acuta imcdiat, ceci
printul Westchine, acoperit de imunitatea
sa diplomatica, putea singur sa le introduce
In Rusia. Tinarul atasat se ocupe in
urna Cu vizarea si aprobarea speciala a
pasapoartelor luì Olivier si a sotilor sal al
ambasada ruseasca si motivele calatoril
furo ast -fel.
eFoarte onorabilil, contale Olivier de Lauraguais
d'Eutraygues, capitanul Jonathan
Spiers, din marina Statelor - Unite, Dick Lefaucheur,
proprietar de mine de aur In Australie,
si cinti persoane din suitit sor, Iuvitatt
a petrece cite -va lunI pe micisiile sale,
de printul Westchine, atasat de ambasada
clasa doua,. Cele cinti persoane se cornpuneaü
din Laurent, crediuciosul servitor
fYlt
Iligíena dintilor a gureìi
Medalle de aur, Viens 1883; Medalla de argint,
Buourettl 1893; Medalla de brons, Paris 1893.
Lntmiaai de consiliul de,igienit fi ealrebrilate
publicii.
DENTALINA
ESENTA pentru GURA lgr
PULBERE VEGETALA pentru DINA
ale dootoruluï S. K O N 1 A
Sunt doua dentifrice recnnoscute in
tara si ln strainatate ca cele mal buire
pentru conservarea dintilor,curateniel
si higienes gurel, dìndu -1 tot odatä un
miros Oient.
Pretul : Un flacon Dentaliná fr. 2,50
Polbere de ding, fi-. 2.
Deposite: in Iasi, la Farmacia Frais
Konya; In Bueurests, la Farmaciile
F. W. Ztirner si F. Blasa, la Drogueria
I. Ovessa si la Parfumeria ,Stellla ".
La Typograria EPOCA se allá de Vinzare
hî:rtie maculaturá eu 50 bani ki
loI. In paehetPidl+ eîite+10 ki-logl'ame.
lnchlrtere, to soseana Jlann, olidtrlle I. Apolodor, po.
trlvite pentru birjerle, liptirle, tram -car, platina de petreverl.
Tramwalul Cultes se va prelungi act (dosai bafetulal
de la logea). GraJdari de aid penlru 150 vite ai 10 camera
on mall, put in curte. A se adresa calez Ludel4tl.
De lnchlriat. Sunt de fnehirlat, on tucepere de la 23
.tprlIle 1897, in citunal BUtIQTENI, urmitoarele ville
Villa Leopold, Villa Antonia gl Villa Olga,
Amatore se vor adresa la Administra%ia Domenlalul Coroanel,
Strada stil-bel -Nods No. 8, in ori -ce al de lucru da
la 13 -6 ore rears, unie pot vedes planai Se -calai Vdle,
cum Il ori-oe alte lnformat!u =l.
ale arondat, chier de pe acorn molla Talpa (Glavacloo
tiVlagca) fntlndere aproalmativi 8500 pugoane, avind tas e.
sute pogoane grid arate ou siminta murati calltate ces mal
buns. Ase adresa, 20, Strad- r.um1W, Bacuregtl.
e erendat ou inoepere chlar de acum moula vanos.
Ddin
judetal Brilla, in intindere de ecce mil po ,sue toste
arablle, avind doua mil pogoane gril arate ou simtnta oca
mal buni. A se adresa la d. M. Rachtly ase, avocat, strada
Fíntfnet 28, Bucaregtl.
Vinza3rl si cumpärdrI
'e vin :are apre fiera 'Mures de pe motta Oritti -Pitt
gala Jod, Ilfov. Amatorn si se precinte str. Scannele 46.
De vinagre lemne din 'Adams Patcani. Btinjenal, (Tupi
ealltate, 65 ti 60 frand . A as adresa : Str. BatliteT 16
Camere mobilate
uotelui Piefei Dibeecu -lada, lingi Camer( ti Trlriibunale'
Cereri $i oforte de servie).
Un agricultor care a absolvat Acada:nia de agriculture,
romin, 82 ani, 11 a stat ca econom 8 fini qt jumitate la blu -
rouille content! Estterházy, specialist in crettorea ti dre
sarta pallor, cants un loo de agricultor aad administrator
Oferte le log sub Agricultor Marcia lásy (Strada Seuleseu 5).
al coutelul Olivier, din Froler si Luce, din
Torn, negrul capitanulul Rosu, si din Australianul
deja cunoscut.
In asemenea conditiunl, calatoria trebuia
sa se Indeplineasca fara niel o dificultate.
Cite -va aile In urma, persoanele cuuoscute
se gasead toate reunite In vechiul palet
al printulul, adevarat castel;intarit, care
rezistase tutulor atacurilor Ilornazilor Timur
-Leng, Gengiskan si turcomanilor din
Mehemet si Abbas.
Cum sosira la Astrakan, printul West -
chine organiza In onoarea for partida de
vtuatoare si de escursiuni la ruinile celebre
ale regiunil.
- Trebue, ca niuleni sa nu aibe bailliiale
asupra scopurilor ce urmerim ; guvernatorul
provinciel este un om foarte fin,
foarte abil, a carul susceptibilitate se desteapta
usor ; aveti aerul de a va ocupa numal
de placerile ce va ofer ; de rest ma
lusarcinez ed.
Orasul Astrakan este unul din orasele
cele mal curioase pentru un vizitator euro -
pean. El este Impartit In trel caltiere bine
deosebite : cartierul rusesc, urde locuesc
europenl de diferite nationalitati ; cartierul
indien, colnpus ouillai din oarenl originari
din Iudustan," si cartierul chinezesc locuit
de tot( eel l'alti aziaticl din China si din
Indochina. In acest oras se vorbesc cincl
One la cease idioanre diferite : idiomul hirinan,
tibetan, siamez, corean, male si diferite
dialecte ale insulelor Sonde. MArfurile
ce se virad. se cumpar sad se schimbA
cu aceeasl varietate. MatAsariile si impletiturile
din Bangkok si gäsesc alaturl cu sa
lurile de Casmir se cu muselinurile din
Dacca; pieile de pantere negre din .Java
sery de covoare usoarelor tesaturi din Madras
si din Pondichery, pe clod la citl -va
pail, stud agAtate ratele conservate die Canton,
cuiburile de salangane si alte provi-
Societate rominä de asigurare de
reasigurare
Capital social vcírsat lei un milion
Bucuresel, str. Smirdan No. 15
Brama Asigurärilor asupra vie(el
«Patria. prilneste asigurarl pentru cas
de mearte si de via(Zi, asigurärï mixte.
asigurärï ele oestre eu scutire de plata
premiilor in cas de moarte a pärintelu4,
asigurärï rnutuale de supra viefuire cu
capital gar.ntat Fi cu 86 la sutä din
beneficiä.
Bran'sa Asigurärilor contra accidentetor
.Patria» asegura contra urmarilor unul
accident eu despagubire pentru cas de
moarte, invaliditate permanentä sait' trecätoare
(indemnisare zilnicä), de asome
nea printe,lto :
Asigurarea colectivä a lucrätorilor din
stabilimente industriale
Prospecte si tarife so trima la cerere
gratis si franco.
Societatea este represintata prin agentl
In localitftile mal insemnate din tara.
Directinnea
TURNATORIA DE EIER
I `ABRICA
COMETVL"
ADOLF SALOMON
Bucure §ti, Fabrica : Strada Vulturului No. 20
Depositul : Str. Deaannei No. 14 Bucuretiti
In depozitele fabricel se gäsesc :
Sobe Mleidlinger, parigine, Sobe «Conietul»
(interiorul zidit, spacial pentru lehne), Sobe Vulcan
(interiorul zidit, pentra carbuni), Mlaaflne de bucate,
Mobile de fier, l neitlziri centrale de ori -ce sistem
: aer caid, ape caldä *i de abur.
[ - Depozite In provincia : lass, la d, Jacques Davidoviä, strada Lapusnoanu
37 ; Craiova, la d. l'etracka Andreescu, & Fil str. Lipscani.
MEDICAMENT PHOSPIl1ATIC
IN DE VIAL
VINUL DE VIAL este un modificator puternie
al organismulul in casurile de :
ebdilitate generala, crescerea întârziatä, convalescen(a
lunga, anemiä, perderea apetitulul,
a fortelor släbiciune) nervoase.
Dosa este de un pAllArel de lichior innaintea
mesel. El complecteazä nutritiunea
insuficientA a bolnavilor si a convalescentilor.
IFarmacia VIAL Lyon, rue Victor Hugo, 14 ¢i in toate farmaciile.
E P O C A
Informatinl utile
LXptXrla Arenda lingi gradins Heristrsd, ',opte de
varia spenlalitate pentru copll ll cari cu lapte, 60 baril 11trul.
l.wpte de blvoll4a So banl lttral. Unt aoperOn
5 lei kilo. l'rem8 o Jumitate litre 1 led, Lapte bbtmt
30 ban! titrai Transportai la domiollld e ooprlua in araste
preturt.
A se adresa planteo carta pogtala la Dirocttnne a Liptiriet
Aronde, in Duearescl, Dionisie 40.
Cu planlat roatlnat utcrs aervlotae salo la solrele dansante
II balurl pantin an honoraria modost. B. Iaroslav,
Cales Mogaor No. 90.
Française dlpiomée desire lepons partlonlierea. Ad. bnrean
dn Journal
Firm recoi iandabile
Adrese
Advocati
Ribot! A. Rachtivanu Advocat 28 Btrada Frnmoasi.
D. A. N. Floreecu, avocat, strada Romans, 75 bis
G. Morf un, Str. Fundltara LeuluT, 2.
Bibliografll
Zaole acestea a apirut in editora Ilbrariei Serre &Comp
o Innrare foarte interesantl pentru invpimintul primer:
Carte de cttire pentru ciaea l f ..is urbana if a
i -a rurald.
Cartea aceasta, fllnd lucrati en multi atentiano ql cu total
in conformitate on noni program in vigoare, al tooalelor
primare, va ample o lacuna elm its de ani de silo in invitamint,
ugnrfnd Inuit sereine ittvltatorulul ti a lnstltutorulul.
Aceasti Carte de Cltire, aprobati la canonraul de writ
didactice pentra acest an gcolar ql care coating sproape 500
pagine ti peste 400 gravuri executate ou multi migrtjlre in
cunoscutul stabiifinent de arte grasce I. V. SOOEC, este
lucreres D -tor SCRABA, ST. NEGULESCU ql GR. THEO-
1)08Iil,
Arie celor intereeafi.
ziuni servind de litanA chinezilor.
Acestl din urina tin alit de nlult la pro
ductiunile naturale, In cit el aduc, cti preturl
exorbitante, chier legume conservate
din tara sor pe care si le ar putea procura
proaspete, si ca atare mal bune, ln Astrakan
chier. Putiue orase ofera o vedere atit
de pitoreasca fata eu diversitatea tipuritor,
culorilor, moravurilor, obiceiurilor,
ilnbracAmintel oanrenilor celocuesc fu acest
oras.
Olivier cuir(era eu atare iuteres lungile
si nesftrsitele bazare In care tot ce produce
pAmfntul si tot te fabrica in lumea
IntreagA se gesesce Ingramadit fara ordine
aparenta si care ofera ochiulul, prin aceasta
ehiar, un spectacol original si atra -
gator. Si, In inijlocul curpArAtorilor si vfnzAtorilor,
se vede eirculiud a lene, eu gura
cascata, horde Intregi de Kirghizi, eu orbi
negri si adincl, eu uas de vultur, eu gitul
lung si osos, privind cu nesatiü toate aceste
bogatil la cari sarAcia sor nu le permite
sa ajunge... Si se citea pe fata sor
intunecoasa regretul ca nu all lntilnit In
drumul sor caravanele care aduceaü atitea
lucrurl fruroase si de pret... Nenorocire
pentra acede caravane pe care le ar fi lntibiit
aceste horde !...
Toata aceaste lume orientale era alit de
noue pentru tlnerul conte, in cit il fAcea sa
clocoteasee In el dorinta de a pune In aplicare
cit mal nefntirziata mijloacele prin
care trebuia sa'sl ajunga scopul. Lucru eurios
! De la sosirea sa, printul Westchine
era impenetrabil ; priet.enil sel nu -1 vedeaü
de cit la orele mesel, pe care el o prezida
in tot -d'a -una, intretinind pe conmesenii sel
prin conversatiunl atragatoare, relative la
curiozitatile tinutulul ; une ori, el le desvaluia
secretele politici; rusesti in Asia centrale,
il facea sa asiste la mersul incet dar
constant, al arnatelor tarulul, la aceastä
A ri..< '-' 2
WATSON YOUELL
m'Ami AGRICOLE 51 INDUSTRIALE',,,,,
BUCURESCL - Srada Academiei, M (fost RaFa)
REPRESENTANTI GENERALI AI FABRICEI
II. F. ECKEBT SOCIETATE PE ACTIUNi
PLUGURÌ DE OTEL pentru cultura obicinuitä cultura adîncä
PLUGURI DE OTEL .
pentru cultura de sfecla.
PLUGURI DE vTEL
cu 2, 3, gl maI multe brazdare.
PLUGURI DE OTEL
pentru cultivat paminturl virglne.
PLUGURI DE OTEL
pentru locurT muntoase.
?
CASA DF. SC1IMB
ESIA- & SAMUEL
BUCURirSCI
lia. 1; Strada Lipscai+