Views
5 years ago

SECTIA III - upload.wikimedia....

SECTIA III - upload.wikimedia....

SECTIA III -

ANUL II No. Si 15 Et ANI NUMERUL ABONAMENTELE s1Y ap:paESn la tae Administratinnei IN Tian, Prin mandate poetale. p ÌN! al BEI.ATATE. pa ',alto ofacielea tole d' i Unitone, pario mentale potale. pas- 1 a .an P. e lao, ab lei. LA PARIS, Se galestéiUrnalui cu emcee.. numeral, le xioeeul din Rule.ardul SL nee - mW Ne. Si. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIA No. 3. Pieta F.plaropiei. No. 3. 0 SECTIA III LA LUPTA SARACIA TEREI INAVU7IREA COLECTIVITÁTEI CREATIUNEA Impresiile unui rezervist CM DE Li CRUEL ROSIE SECTIA III Citilorii nostri an lost lnstiintati de noul pronao de lege ce se Increazá In birourile miniaterului de interne, pentra reorganizarea serviciului de sigurante, pentru reorganizarea politil eu un cuvent. Vorba palitte soné rén la urechie tutulor popoarelor eu aspiratii de libertate; rominilor Ineé acest cuvûnt le repreeinti o lume Intreagi de fapte refe, de murdirii incaliticabile, de stentate brutale la peruana cetAtenilor pi la libertatile lor consti - tutio nale. AOand ck e vorba de a se reorganiza politie, multi cetateni diepupl se creada mal molt In pornirile apre bine de cat In telo apre rék, isì vor fi sin de aigur, eh Insto$ guvernul se va ft convine de trebuinta de a se pone rapét tonel start de lucruri neauferite pi ce s'a hoter&t a curati potin grajdurile politienegti pi a tana Intro eit -va ghiarele politiltilor. E bine, astuti cetateni care se vor fi m&ngiial cu asa dolci viaurl,, s'nk Inpelal. Autorul reaponeabil al tutulor infamiilor politienegti, eaerocul Radii Mills!, nu putea ab gbndeaaca macar, a distruggi propria sa opera, a curati politie de niste naravuri pe care el le a antrodus. Marele neruginat al vremilor noastre, tristul general al bandelor de bateugi, cametrul lui Ulmeanu el lui Toboc, nu putea se se giadeaseá de cit la per - fectionarea operen sale, la lntinderea ea peste touts uprafata térei roma - neptl. Mal rémaseme poste vr'un colt de taré onde nu erais cetateni indignati, mai remaaese pe ande va vre un poetar care nu era tovare1 Co Andronic, pi aneaste nota discordante sepia pe cinatitul Radio -Mihai, pi aceasta lipaa de unammAule in relu pi in pécatotii il matineé. Acestea sunt molivele care an hot.nit pe d. Rada Mihai el lucrece un project de lege pentru reorganizarea politil. Dupé legea ce se proiecteazi, actuaba prefect al politil va lea numele de .director general al sigurentel publican pi toste politiile din tare vor fi sub autorilatea ea directa. Scopul armarit pria acesst& lege se vede de departe. In ejunul alegerilor trebuiak data poteri proas - pete vi mai mari eohoetelor pplitienepti. Manoperilor culpnbile de pine aculo le lrebuia pentra a njuuge la perfectaune, o directiune supreme, o unitale de comandé care le lipsea. Cu chipul atesta, molt onorabilul Rada -Mihai va tine in maanile sale Intreaga lopta electoral°, vi aotivitatea prefectilor va devesi de acusa Inainte subordonati ordinelor secrete ce politarii vor primi de la centro. D. Rada -Mihai éste ora pri- caput gi fin. D-sa a simtit ci partidul to genere, pi d -ea In parte, nu va Oat III toll prefectii, unelte narbe, instrumente sigure, pi din vreme p' -a lust méeurile trebuincioase pentru a depirta de In sine cops email a neascultarei qi ponte a Iragerei pe efosra. Cautele miel aduc efectele mari I Pentru ea btthu1ii se opereze dupe o comandi unici In alegerl, taro va fi Inzestrate eu rea mat despotic. institutie din Europa, cu o politie organizate dupe chipul cent rosegli, la fel eu faimoaea Secfie a livid din imperial de peale Prut. Drepturile romaneler, interesele judetelor, autorilatea prefectilor, principiai descentralizirei, admis de constitutie ii pe care se reazimiintreg dreptul nostro public, aunt necocotite de colectivitatea liberal& vi democratici pi tnlocuite cu eel mal ingrozilor instrument de opresiune si de despotism. Acorn don Arei ani s'a vorbit mutt In presa europeenh de organizarea politil ruselti, pi Europa culti a lost Ingrozitá de ororile ce se comit de dense, in numele sigurantei publice. La aceste grozeivii a rivnit d. Rada Mihai, si cu acest dar urea eh se recomande térei to ejunul alegerilor. Romanic care in Inca Is drepturile pi la libertatile lor, cetitenii care n u dorese se fie pe neasleptate amulet din mijlocul familiilor ter, qi aruncati In beciurile infame ale politil pi least' la banal plat a celet mat tngrozitoare colectii de apsnzurstt, care constitue pereonalul politienegc, ei is amiate pi sé vegheze. Vremì grele se pregatele térei aceptia, pi sacrificai mari ee vor cere de la loti adeveratit amici ai libertitei. Un conservator. TELEGRAME AGENTIAHAVAS Londra, 28 0itombre. «Times. crede a pli ce Tarn], taloreéodu -se la S -t Petersburg, va Lisce prin Rettiti. Londra, 29 Octombre. nUaily News, alla ce llepublica Argentina a laeredmtat unii siudicat germa. coaetruirm drumurilor de Ber. Berths, 29 OcLombre. 'mpeeetul areno oyat an ia parle la vinalori e oe se vor face la Hubormsslock. Parie, 28 Octombe,. Comisitmea aleasd de Camera e favorabiid ncufiouii care promu'. sa se numeased o conosinne de as:Metd I , ala - cerea rroficuAd decoroliunilor. Circula f/iree to ducat' amera va adopta aceasld mropunere, d. Grecy ar area de gdnd aà -li dea demisia. Soda, 28 Octombre. Camera va n totruoita nel pollaio limp de doueluot. Cele mal f°eemaale project° de legs ce va avec de tudiat saut orma toarele Modiêcarea coneiliilor generale; noua divisiuue teriloriala; Imputtnarea dia - tridelor vi a cealoanelur, nustnd a realiea ecouomd; moddioarea procedurit made Si erimivale; lege &supra telberiet; regoterea cintarli °rezariiter, verillcarea Couventivailor Poalelor, Telegrafelor, yi l'uuclianarea liuüt.r forate; perceperea ositeior dircele ; mudilicarea Iegii eieclurale; in efire,t, eaammarea bugelulul. AGENTIA LIBERA Pari s, 28 Octombre. egomotul circula asta -zi lo cutoarele Camvrel ca d1rkrcvy ar B butarll sa -pt dea demismbea in casal edad deputa ,n ar cere o uucliel& to atocerea lralloulul de decorepuat. Este iaesact e preseddatele Republicer ar .vea iatentivaea se-et dea tesatila. la cursul visilel ce d Le Royer, prevedimele Seomatad, vi d. Floquet, prevedimele Ca- A DOUA EDITIUNE 'r CL'MINEC:A 18 30) OCTOMBRE 1885 C APARE IN TOATE ZILF.i.F DE LUCRU meres, II aa facet asta-z1 d. Orévy II a aaigurat cd va face inala sfortarile pentru a ajota a determina tonte responsabililO. lile el ca va .lucra la aplanarea di8cultalilor actuate. Berilo, 25 Octombre. Maiale Duca Nicolae intorelndu -ee la Pétersburg ila opri, mal multe ore aict. LA LUPTA Governai a hotirtt, in fine, data alegerilor viilna re. Alegerile colegiului 1 in de deputell urmeann sé se taci, In zio. de 8 lanuarie viitor. Prin armare. daue lent H. Fret sepldmdnt aide ne despart de epoca ho- Unite de govern pentra alegerl. Acesta este eel mai polemic Indemn pentru opositie, ca se inceapa fari niel -o zebevi lupta de moorte care trebue se ne acepe de regimul actual. Trebue ea In 15 tile, In Crei séptemsni eel molt, se ne attain in plink Herbere eleelorali. Noci un minnt no mai avem de pierdut. Opositia de prin judete trebue se inceapa Iodati a se organisa In comitote, care se se pue In relatie eu comitetele centrale din Capitali. Mil cu seam& In ju-datele onde opo- Bitia Bale puternic&, amicil nostril nu trebue en astepte impulsiunea nomai de la Centra. iuAi vor avea destai de heat In judetele uncle oposalia este mal slabn, comitetele organizate se tie eilnic In curent comitetele de Is centro cu situatia locala, cu sensale pre - cum gi cu dificultetile care se pot ivi, pentra ea cooducatorü opositii se Stie ei cu zi cele ce se petrec qi onde este nevoe de presenta lor. La nodal for onorabilil nostril condur &tori trebue se lucreze In permanente, se stimuleze pe eel lade - retniei, sé Incurajeze pe cei .labi, ei decida pe eel nehot &riti. In cel mint tre' aépt &mini opositia trebue se fie peste tot organizate pi gate de a Incepe agitarea maseler electorate. Niel un minai no mai este de pierd oit. Patio patriotism si puliva lacredere in net ne trebue, pentra ce tarn se se miste qi isbande se fie a noastre. X. SARACIA TEREI INAVIITIREA COLECTIVITATII Il Colectiviplii, aceaste aduneturi de oamena, en general, nepulinciosi a produce ceva, un ti tunnel pentru a expiate In profilai for exclusiv mum oamenilur aCtivi pi cinalití, tipa at scent ca an micsorat impositelepi coutributiuni.e publice. Ca loate a le Colectiviplalor vi acute pretinse usurárt de dajdiisunt curate minciuni piinselelorü, caca faptele vi cifrale ne dovedeec cu prison elk Colectivigtii, ca pi o paterma pompa aspiraota, au cupi si Bug pe contribuabali, ba ciad pol le bit chiar gi pielea ce le-ail rémas dupe ce 'i -ai jumulit ea pe niste gaoli. Regimul actual a sciznt in adeprin Lege Saxe impoeitului fun - ciar; Rosé, prin aplicsrea Legal a evalaat venitul Indoit de cat era pi eat -fel a parvenit,ci pe And In 1876 casa Statului a Incasat din imposi - lul fancier Let 4.860.103,In anal 1886 a incasat lei 9.530 925, aduce co lei 4.670.820 mal mull, ceea ce face aproape Indoit,fari a tine socoteali de zecimile judetene, comunale pi de percepere care e'en Indoit pi ele. Prin taxele 'tamale contribuabilii au plitit In 1876 Lei 8.165.895 pe nand In 1886 an platit lel 16 891.238, mai mutt cu Lai 8.725 343, peste Indoit. Excesul de eel ce descent& vamegii In perceperea tsxelor a ajuns un adevérat scandal. CAnd no opti coleelivist recomandat, vamegii profili de negtiinta qi necunoptinta tarifeler pentru a lea taxde indoite pi tntreile. Ast -fel prin - cipelui Stirbey i s'a tans, un servicin de ruolz drept servicik de argint; d -nei Maria Sèhewitz i s'a lust taxa vamal& pentra coeds de la cap zicandu -i ci a cumpérat'o de be Vieni; d -nul Origore Triandafil a tre - buit se dovedeasci ci gherocul ce avea in geamantanul sea era bleat in Bucuresti, ca se scope de vameq care pretindea ei aste non pentra ci nu era rapt qi murder. Prin taxa tutunulul contribuabilil an platit In casa Statului In soul 1876 lei 8.010 000, iar bl anal 1886 lei 19.050.881, cu lei 11.040.884 mal mull. Spiritus legai, dupe care s'a dat In lntreprindere monopolul totunului, era ci pretul pe care orma se se yens& fumatorilor tutunul, se fie 58esat pe baco sumei ce antreprenorul platea Statului est tel ci, cu cat ar fi crescut consumativaea, cu alit ar fi trebuit se scadi pretul pi in con - secinta pachetul cu tutus pe care asti -zi muncitorul 'I platepte cu ocre Gant ar fi trebuit platit cu pa/i o Gard. Colectivistii limn al ceror nesatin de basi este fire margini, nu vor et Inteleagá ca a lea zece beni In in de pair u, Pate a miri contributi. cu pease beni de fie-care pochet de tutun ordinar. In ceea ce priveple béuturiie apirtuoase este adevérat ci s'a mtcporat true licentelor, pentra a se ciptaga vuturile er iumarilor; Lisa, aste lot ape de adevérat ca s'a marit cu mutt taxa asupra spirlaeaselor, aetlei ca pe and to anal 1876, prin antreprenori, contribuabi:ii vereak In Cosa Statului lei 3,098,953, In anul 1886 prin exploatarea lo regie da vérsat lei 6,075,916, aditi mat molt cu lei 2,976,983. Osebit de aceste principale suetrageri maecate, Regimul actual a mai impue cu 5 la 0/0 lefurile sirmanlier functioaari 5i pensiunile batraniler, viduvelor pi copular enfant, sub pretext de a acoperi diettactile resbelulu'. Resbelul s'a saran decone ani ; eheltaelile lui ali fast ea ptisus acoperite co dio prisosul de venituri al aullor 1877 -78 pi CO toile aceetea nesetiopi de colectivisti meatin pi profita si aste -zi de acest monstrous imposi,. Pe tinge took aceste simlitoare etoarceri de barn de la contribuabill, Regimul actual: a vindut la etreini tot aural din 15 BANI NUMERUL ANUNCIURILE La par, et la Age. ee Navas, place de la aumae.l. a OAIaPelnn 4 ta eoura[, pesba !r.. neemaala.Aaeteo.neaaeta.ltana el Mares Rri.aale. Anupeluri pe pag. Iv, Ileia CO ball, tunpolar Si reclame pe mine /reia 1 le: tuns 50 e. UN NUM ER VECHIU, 50 B. ADMINISTRATIA No. 3. Plata E.ptecnpiel. No. B. pentru fie -care tek moneti de argini a pus in °nealatie trai lei moneti de hlrtie; a vindut firi margini pi pe or-ce pret at e putut din mogiile pi pidocile Statului. Dovada se peat. gaol In ,Monitorul Oficial,, No. 134 din 14 Octombre curent, prin care se senate in licitatie theme a 203 (doub sate tat) Wart ! I li Inca, pentra a pone vérf aces tui nemárginit nesutik de ¡barn, s'a mai pi Impromutat de la Germani cu 500 milioane lei. Zapciul gi isprivnieei d -lui de Bismarck, sustinuti de colectiviitl, numesc late acetico : «Ugardrt de sartiai. Sermon& Tara, sermane Rage, -pe ce muini all ajuns ! I Pans Mihait Peaeemiat. 111NEVRELE DIN 1887 IMPRESIILE IJNIJI REZERVIST FOCSANI Ralnlret In viola civili dupé 25 sole petrecula tn lomee mil itari,aeut aceita, ca 1i .cum un an, voi face o scarti neraliune de cele co am vezul, auzit 51 resimtit In trecerea mea prin armata. Scorta pi incomplecte va 0 scesati naratiune; cact altel al rises d'a &tinge ocre care panate pe care sisal ca e mal bine sé le las d'o Matiamul ce pastreaze armate, Holla fermare, coln aie Francesi, marea esindd, cum am putea zice not, at no- Dici in parte vi acelora care at tre - al prin rendurile et, poatrond la .pire sedimente de contra tie pi eolidarilate. Apa dar voi lace multe, pi voi zite cite -va. Pe cat poetise de penibile earls eoldatului rezervist, emule fir& veste din stout familial pa din cereal intereselur sele,pentru e 8 ads, ca anal aceste, la regiment, qi sepia la o mune excesivo, lntrerupta numal pris deliciurile casanului coman, Valeta este de plicute. soarta ofiterulm rezervist, care vine la regiment periodic In tots alit, spre a regasi camarazl amici el yell die - pun to indulgente pi buos veinte. Negre8it e pins a veni la regiment °literal de rezerve a avut sé trailed prialr'o serie de sacriBcil, use -ori loarte tneemnate. Persairea ocupatiunelor el aatereselor sale In limp de aproape o luna, mtrece mal adesea cu molt cele Valle sacriócit .anega ce fi impune compteclarea equipameotulut rootlettor al mutt Miter In campaoie. Dar °data intrat In vials militara, oBterul de rezerva acata se Intrupeazn In noua sa Blnta, Iao3t pare. niel es mat lee aduce amiute de vaata ea anterioara, pi trap ti Bullet devine militar, ba une -oro, mat calolic de cat Papa. Camarazit pa Beat vid co placera steaeta transformare, pi cauta a face ¢Dalai venil, Cum am Lice, onororlle mflildriet, tratRodu -I ca pe an °aspe In casa tor. Cu pupa tact pi bus&- voiels, °Lteral de reserva !pi Iadeplinepte upor soils sale mdatorirl; ear bunele dame ele achimbsrei vietel sale sedeatare latr'a viaja active pi regulatA, cande regu. lata no Intarsie a se maoifesta pria valoroasa ea portare la popote. La regimental de cavalerie onde am avut 000area a B alapal eetimp, mal tusesom coneentrat pi Scum paled ant; dar, daluocl plot acme, atatea per - mulari pi schimbari trecuee peste bietul regiment,tu at abia agi capitan, an locoteae]t pi capelmaisterul de musica mai rémasese to Biala din personalul ofileresc datuoci. Din soldai, nine totales, dam mal regneat nice uoul, iar din cadre abia tare ca ea adorn argini pi aroma, pi vie -o fret patru eergeotl.

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....
APPARE IN TOATE SERILE - upload.wikimedia....
5 SI 20 A. P=-C_A..1;.= - upload.wikimedia....