J t\ - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

J t\ - upload.wikimedia....

IIIIMONONNowno

in t..-17,5

GRIGOilE G. PEUC jJ

Director politiE

-- _.

ABONA:Vr

HE >Jl'I.

Nu. 3.- --Plata Episcopiei.Ku. .

T!

1 U $ANI NUMIRUL

1111,01t'E1,E MI111111,11

CONFLICTU ECONOMIC AUSTRO-ROMAN

11TRIlIIIE 1 DI, lEltl

REGELE TESALIEI

FOi,OItIEI;E RE6I11C11I

Un govern réü ca ccl actual poate

si el sé'si aibâ foioasele sale.

Rétil ce l'a facut ferii regitnul Bratianu

poate in parte fi t'eparat, mai

intêiù, dacà o era de coruptiune ca

cea de azi poate da nastere unei ere

de independent& si de prosperitate, si

al doilea, loch experienta trecutului

ne va sluji într'atât in eta së facem

imposibila intoarcerea until asemenea

regim.

Mai fntaiù nu este de lue imposibil

ca dupà o era care s'a distins prin

injosirea caracterolor sé vie o erà de

independentä si de mhrire.

Alte téri aft treeut si ele prin perioade

tot atilt de triste, tut atilt de

decisive ca si cele prin care trecem,

si vitalitatea, energia, onestitatea aù

triumfat la urma urmelor.

In Anglia, regimul lui Walpole,

ne aminteste muli regianul actual.

Aceasi ignoranth, acelas cinism, aceasi

coruptiun.e, accasi aviditate

bolniavicioash de putere, acelas servilism

din partea corpurilor legiuitoare.

Walpole a guvernat Anglia timp

de 20 de ani cu aceste mijloace. Gare

a fost lush resultatul? Ori -ce element

bun, sànàtos si onest sé reträsese de

pe lttngà dî'nsul. Când el ciàzu de la

putere, sé numérail in rangurile opositieï

oameni ca Pulteney, Carteret,

Townshend, Sandy, Wyndham,

William Pitt, Henry Fox, George

Grenville. Acesti 20 de ani produseserä

poporului engles efectul care'!

producea copiilor din Sparta Ilotii

beli. Si dupä acest guvern de coruptiune

începu era cea mai straincab.

pentru Anglia, era marelor ministere

de la sfirsitul secolului al

XVIII -lea.

Aceste fapte trebue sé ne serve de

exernplu. Sé ne aducem aminte ca

chiar guvernul col mai Ca poate

face bine unsi turi, dace prin resistenta

insusï care i se opune se nase

oameni de stat si se desvoltä consti -

inta publica.

Trebue in al doilea rènd ca dup.&

ce d. Bràtianu va fi résturnat, sé facem

imposibilà intoarcerea unui Bràtianu

la cârma afacerilor.

Pentru aceasta trebue sé analisäm

mai iute causele care at fäcut posi

bil un asemenea regim, în timp de 10

ani, si pe urma sé cercetäm care e

sistemul cel mai nemerit pentru a departa

nuoï editiuni a regimului colectivist.

Vom discuta acest punt intr'un

viitor articol.

iIEIlE,CE :V1:1 I'll;l HMS"

self ,_'OMartie.Stirea data de+..1urna:

a,. H. l'etersbourgo, care spune ea

mante poteri vor contìrmaarangiamentul

turco - bulgara produs ace omultumire

generala, frind ca ministrul afacerilor

streine, D. TsanotT a asigurat ca nu niai

exista alt arangiament ! Litre Poarta si

Bulgaria de cât acela de la i Februarie.

Constlntinopol, 20 Martie. Se

discuta pe la ambasade cestiunea sanctiunil

ce trebuie data arangiamentulul

turco - bulgar, tara a se preocupa de dificultatile

ridicate de printul Bulgariel,

care refusa de a ceda asupra cestiunil

numirií pe 5 ant, cu tonte staruintele representantilor

streiní.

Berlin, 20 Martie. Iert seara, o Intrunire

socialista, ln care Bebel a luat

cuvtantul, a fost lmpraastiata de politie,

care a respins multimea si a risipit adunttrile.

S'ala facut mai multe arestari.

S'a aruncat zapata asupra 2 otiterl

de politic).

Berlin, 20 Martie. Canoera deputa -

tilor.D. de Puttkamer, resputizênd la

o interpelare, declara ca nu cunoaste

pretinsele misuri, cari dupe interpelatorul

sea, sunt luate de guvernul '1'arulu'

In contra germanilor stabiliti In

Rusia. Dupla spusele ministruluí, raporturile

amicale ce exista Intre Rusia

ai Prusia, permit se afirme ca aceasta

aire colportata ie diverse ziare, este o

curata niiscocire..

Paris, 20 Martie.Camera 'a autorisat

ca ora, ul Paris se emita un tmprumut

de 250 milioane.

Sofia., 21 Martie. t?tirea venita din

Paris, care spune cif Printul Alexandra

ar f consimtit se semneze conventiunea

turco - bulgara modificate., e lipsita

de temeiù.

Printul insista pentru a'face se; sé ratifce

numirea sa .de guvernator general

al Rumeliel, fiara fxarea termenulut

pentru durata puterilor sale, ast -fel

precum e stipulat intr'un mod explicit

In conventiune.

Bruxelles, 21 Martie. Anarchistir,

aú provocat nudi turburarl la Bruxelles

si la Liege. Sail Intâmplat tncaierau'í Intre

dânsií si politie.

C0\11,1111 1, E(a01011IC

AUSTISO -ROMAN

Itea'uloandatll atentiunei 1nblice

urruaítorul articol care ne -a fast semnalat

pria depesà si a aparut in caput

ziaruluï Neue Freie Presse. El

este privitor la conflictul econorr ic

intre Austro Ungaria si Romania.

Ne rezervàm ca, intr'un articol special,

sé facem observatiunile noastre

asupra insemnatei lucräri a ziarului

vienez :

Una din misiunile cele mal urgente ale

ecfului de sectiune Pusswald, tnarcinat cu

dirigerei ministerulul de comercie, va

consista tn a incepo cu Itomflnia, cat se

poate mat curend, negocierile privitoare

laoonventiuueacomercial&. ConvenIiunea

actual& expirai pe la tìnele lui \laie, si nu

este nici de cum contra intereselor austriace,

daca ne facem ecoul faptului pretutindeiea

cunoscut, ca reïnoirea conventiunel

trebue sé alba cea mai mare valoare

pentru Monarchic. Din stetislicele comerciate

rees tese, ça si Romania are lot iute -

resul, d'a dori o legatura conventional& eu

Austria. Dupe dolete statisticel result& ça

tn anul 1884 exportul românesc In Austria

se ridica la numai purin de cat 33.4/10 milioane

fiorini, pe cat& vreme importul austriac

in Romluia era tntr'adever mat cou -

siderabil de oare-ce atinse cifra 45.4/10

milioane fiorini. \'aloareamateriijor brute

romaâaesci importate In Austria abrase nu

mai purin de cât 31.3/10 milioane forino,

dit care 22.3/10 milioane pentru cereale,

2.3/10 milioane pentru vite ai 3.7/10 milioane

pentru Lina. In fata acestor cifre, se

poate aprecia tnsemn&tatea, ce térgurile

austriace an pentru Romania, tocmai intr'un

timp,càtd Incele mat multe state ale

Europei debitul de matent brute este legai

cu dificultati enorme. Cu toute acestea,

= s'a ivit In Romania o agitatiuse via contra

A DOUA EDITIUNE

C

APARE IN TOATE ZILELE

retnoirei conventiunei eu Austria, xi nu se

poate nega, ea part ediu agita+thine se daturexte

politicel Iomercialea monarchici

noast re.

Romenit se tugrijesc eu drept cue Lit,

ca favorisarea import Ulm cerealelor, stipulat

tu conveutiunea actuate, li se va

retrace In tratatul eel noi+ din partea Aussriei.

Deja deputati! din Galicia tmping pe

govern in aceasta cale; deja s'a facut o

interpelare privitoare to parlament, si

este Indoios +lac& ministerut austriac va

posed, destala energie, spec a resista acestui

curent. Cea mal mare auimositate

inset s'a produs In Romania prin modul

cum'am tratat cestii importului vitelo

Arum cimici ani, Itomflnia a importat tu

Austria nu mai latin de cat 17.00(1 vite; lu

rimi 1883 s'a importai tì boi si to ta;aí uni

singur boo, care intr'adovir merita sr' devie

o celebritate comercial- politica. Asa

dar, grafie teu+linlelor agrnuomilor nostri,

ara ajuns a puuc un term comercial,

uncle exportani nomai pr'oduse de fabrics

pentru 33.8 lo milioane (intent, in cea mal

violenta opusitiune contra Auspici, prnvocend

inca pericolul, d'a perde si ;west

târg.

'i pericolul nu e miel Cultura, care se

tmpr &scie peste toot& lumea, a atius xi pe

Romania. Existâ tendinta d'a Introduce cu

or -co pret o industria indigena tmtr'u lair,,

a caret productiuue agricola se gasesce

inch, to fasele desvoltarei si care n'are Inca

mici -o idee de exigeutele moderne ale agriculture!

; tntocnral dupe mudelul Austriei

s'a format un tarif autonom, care confine

cele mat ridicule ilrepturl vamale, ei

cele-orlata posiliuni tarifare, care tngreuneaza

importul pane la 1000 /O a valoarel.

S'a supus camere[ o lege, care confine

prime asa de insemnate pentru industria

indigena, in cat Romania air trebui se so

ruineze pe calca fuanciare, dace aceasta

lege ar tucope se-el arate efectele. Cu tonte

aceatea si din neferjcire exists temerea ca

guvernul romeo is to serios amenintarea

sa. D -nu Ferikide , ntiuistrul afacerilor

straine, find interpelat acu de curflnrl lit

parlament despre starea negocierilor conventiunel,

réspunse : ++Nu este adeverat,

ca s'a tnceput cu Austria pourparlers, spre

a oh fine o Imtelegere privitoare la conventiuuea

cornerciata. Singurul puuct, care

este actualmente to discutiwie, se refer&

la locul, uncle negocierile vor trebui sci

alba loc. Guvernul are iutentiuuea, d'a aplica

tariful autonom tut olor statelor, cat

cari n'avem couventiuni comerciale, sali

ale ettror traiate aïi expirat. Ministerul

tris& ar dori, ca pe timpul duratel nego -

ciarilor sé i se reserve deplina libertate

de actiune....»

Acest limbagilt deja arata ca d. Puss -

wald are tot motivul, d'a lumina situatiunea

cat se pout"; de curând. Austria

trebue sb stie, daca trelnie sly se pregateaser',

pentru un iesbel vamal politic cu

Runaânia, sae ca exista vr'u perspectiva

d'a obtine pacca cu acest slat vecin. Daca

Romania se opuue unei stan provizorie,

ai pure pret, pe tuceperea de iodata a negocierile

definitive, nu exista pentru monarchia

noastra nice un motiv, d'a nu cores -

punde aceslel cererl. Dar, or cat deridicol

este atitudinea soviuistilor romans, trebue

se precisa.m pe de alta parte cu toata energia,

c& n'ar ti alt -ceva de cat orbire,

daca guvernul austriac n'ar aprecia situa -

tiunea dilicila a cabiuetulul roman, daca

n'ar lace Itumaluiei avansurl privitoare la

importul cerealelor si vitelor, daca n'ar

pure WWI in miscare, pentru a evita o

turburare a relatiunilot' noastre politice

cu ltomenia priute.° intelegere economical

si de a pastra activitatet noastre Industriale

acest debueeû.

Carl to împrejurarile act uale, unde

am putea gasi sé'I fulocuim? Ni se pare

ra sistemul 'amai protectionist a lovit indestui

de greia pe Austria, ai o politica represivii

nu oauseaz& mat putin daune aceluia

care o aplica, de cat aceluia contra

caruia este tndreptata.

Romania se va gflndi foarte mull, ivaiute

d'a se decide la o politicä vamala, care

ar insuma resbelul economic. Austria a

fost primul stat, care a tncheiat un tra -

tat de comerciü cu România suzeraua; la

conferinta din Berlin a intervenir pentru

neatàrnarea acestui stat vecin, ai n'ar

trebui se se uite nidi astazi in Bucuresti,

ca actuala conventiune represintai col mai

mare succes politic al principelul Carol

d'atuncea. Start ins& motive decisive. earl

vorbesc pentru cedarea guveru ulut roman.

In aceast& lupta economica arar area

a face numal cu Austria.

Deja Romania a devenit inamic& cu

Franta, tariful autonom amenintà si Ru-

sia, si este foarte periculos I,e.ntlu un

stat de mi,jloe din Europa, d'asi Iustraina

siml)allile Dilutor pulerilor rocinal

tttr'un moment, carat lie -care zi parte

s.. educa cumplical,iuul maul in llrieut,

uncle el iuteresele rwmenesli ar putea se

vie In cestiune. InVelegent iudispositianea

parlament Win roniàn : arata tocmai

reversul teudintel r agraril, daca to [to. -

mania pretil carnet a scazut intr'attta, cä

o jumatate Kilogram se ponte obtine ru

zece creita't, pe cita vreme lu bate cele

alto trae se ridic plengete contra scuinpirei

ucestui aliment important. Cu toute

aceste, este de datoria cabinet ulte, d'a

pone u stavilit soviuisntulut. La ce ar

ser'vi excludetea pruductelor austriaco,

clara couventiurea germarua- tontaina expira

tocmai peste case ant? Romeniltear

putea at irige seepul lot, d'a crea o indust

rie indigene, de mire ce aceasta conventiune

confine In taufte paid tarife ci mal

reduse, de cat era austriaca, el nu se

!wale a,lmile to Met un cas, rl ara contra

slat unit noslru merge axt de departe,

to rIt s+l inspire liunînilur clot iota d'a

imparta fabricate germane In brut celar

austriace.

Intr'un rebel vaned cu cele anal multe

din Puterile niat'i, Itumtnia va trebui sF

sucombe, fiu'a ca ìnainlea exliriuei con -

ven f iuuel comérciale cu Germania sal poat a

inchide cu desalyt i' ire granitele sale, el

re.ultalul aceslel tunear fi manna docadel+ta

financiara si economic[ as uuutstat,

care are dreltul si: aspire la situafiuna

din cele mat fruuaoase.

'Ibtul va depilate de atitudinea In1,eteaplú

si prudentes a cabinetulul Braliauu. Miuistrul-

Prescdiute nu prea este strain niiscítrfl

actuate contra Austriel, dar stie, ca in

aceasta miscare, a intrat astati eleniente,

a caror activifate nu se datoreste nutria!

tutor motive ecoragtirice., cut. itilctvin tji uam

nil, cocí urnitresc si scopurl politice,

tneuite a provoca coined mare pericol pentru

ltomalnia.

Deja mamat aceasta siugura tmprejurato

trebue see oblige pe cabiucLul Br'atianu la

cea mal mare prude uta. Roumania are pitlngeri

justifica Le contra .Austriei, si fe care

amical industriel si iomerciulul ar trebuj

st doreascit, ea se li se tie coat de aceste

plùngrrl. Este Limp d'a rupe o data cu sis -

temul incltipuit al vdnuei protecIioniste,

si de a recunoaste ca lie -care atac are de

couseciutia o aparare, ca excluderca vitelor

xi cerealelor, is peinea din gura acetir

lucratori, cari suet lulrebuintati la fabricatiunea

de zah &r, store de taima sae tmbrücaminte.

Echilibrul hnareprotectionistit

agrarl xi industrial' nu se poate nentine,

dovada pentru aceasta estetngrijireaprudusa

grin stratele depärtate ale populatiuuei

din causa netnfelegerel eu Itomflnia.

Este vorba d'a aparo tin export anual ile

46 milioane fiorini, suet& tusemnata intro

'reine, caud Coale pottile suet iucbise exportului.

Este vorba de past carea unir relatiunl

amicale cu Romania, de conservarea

sirupatiilor unei natiuuí, care for -

meaz& o batiera contra crexterei curentului

sla'. Dcstiuul a voit ca d -nu Pusswald

priutr'uu fapl nisemnat, së faca remarcabit

provisoratul, care este legat co numele

see. Speram cía va se fie la tualtimea

misiunei sale.

I NTRU N I REA DE ERI

incinte (le iniruuirt'

Pc càud publicul dirige, nunieros,

spre Sala Irije, toataa politia e In picioare.

Prefectul politiei e postat la sectia

18 din strada Acadomieí. vIini trii suet

Intrunitf In Cousiliú. O multinie de

sergenti sunt conceutratf.la sectia 18.

lnspectorii politienestí se plimb In fata

stabilimentuluf Ioje si unit se sue in

sala de Intrunire.

Tonte capeteniile batti usilor surit la

posturiie for : Toboc, Ulmeanu,Lipieru,

Hengheru etc.

De asta -data prefectul politiel inventase

ceva non. Un mare numcr de agenti

politienesti an fest Imbracati In

costura teranesc.

Din ajun se arestase de politic un

mare numér de (lament ca se nu poata

veni la Intrunire.

La sosirea diferitilor leader' ai opositiei,

sala isbucneste In aplause.

Pe estrada suet dd. Al. Lahovarv,

Gen. Manu. G. Vernescu, Dim. Braatianu,

Gen. Florescu, Costice. Boerescu,

Petre Graadisteanu, etc. etc.

;+I,illl,';:i

\1ARTi í t MART1E 1RR6.

N. tie. FILIPESCU

Proprietor

ANLr;CI!!f;I:

t\

1 C) RANI NUM:F{UL

Ilesthitltrta tic tlintti

Publicul proclama prin aclamajiuml

ca presedinte pe d. D. 1;ratiunu.

D. D. B,'ntiau,, multumr;le peutru

repetata onoare ce 'i se face de a fi prt tclamat

presedinte al adunarit si arata

regretele ca dd. Lascar Catargiu, G.

Ata`Iraescu si Ioan Docan n'ali putut lua

parte la Intrunire, adaogaînd ca d. Marzescu

care fagaduise ca va vorbi In aceistta

lntrunire, promite ce. 'st va pltiti

d,i ,r a cu dobânda. Dupe aceasta da

r,r% ,,ittul d-lui F.tfl. Propopescu Nolte.

i)i,turtiul 11 -Imi Prulopopeseu

l'arlae.

Burile socoteli tac pe brani' amici,

-.ice d. Protopopescu, lucru ce guvernul

nu 'oeste sr; ni'I lnlesneasca, adicit ne

refuso dreptul d'a sta la socoteala eu

fattele sale. aducet' aminte acurn

doni au(, când ani discutat aceste cifri,

ru ce argumente con viugaatoare ne a

convins guvernul. D'asta data lucrad nu

stil tot ast -fel. Polititi a Intrebuintat un

alt mijloc ln contra noastra: a ingrijit

d'ut acstu unii din partizanit nostri,

ca sr, nu vie lume la lntrurlire.

S trecem la socotelí. Guvernul presentârid

ultima situatiuse a tesaurulul

public, n'a facut o dare ele seama pentru

poporul contribuitor ci o polemica

de jurual.

EI 'si -a pus singar ciste lntrebari

faraa sir, la care 'si -a respuns singur, acusând

ca de obicerù, ca daca n'ac'e

haul azí, vina este a conscrvatorilor!

cacilde la el s'ali mostenit deficitul. Eú

nu am fost conservator pâua la 1870,

nu pot li dar de cât impar'tial, lu aceasta

Ceslitiue.

Inaiute d'a intra ln aman unte dati -'ulí

vae se ve arai Cum guvernul se lauda

ca are credit. Asa o f? In aceleasi con -

ditii politice se ge.seste tara ca la 6 ?

Nu! Atunci cram aproape sub tutela.

Se stie ce sacrifici' a facut tara pâna ce

a lnclieiat o conventie de comert eu

Austro Ungari&. Dar nu vedete ca tnlesuirca

cu care ni se da batí, nu e de

cât scîtudura ce ni se Inliude ca se ne

duca la peire ? Dovada este ca toute statole

carea progresat s'au fenit de lulprumuluri

si n'atí afectat ca mor jumatate

din veniturile térei la plata unuitatilor.

Franta,cel mai bogat Stat, n'are afectat

la plata anuitatilor de cât 1/3 din

veniturl, ea n'a tndrasnit se trt'ca peste

aceasta cifra. Austria a le caret finance

ereaù atât de refe, tot n'a ajuns a trece

de aceiasi limitaca si Franta. Rusia n'aro

afectat la acest scop, de cât 1/3 dia veniturile

sale si asa mai departe.

Noi avem afectate pentru anuitati 57

mitloane dlntr'un venit brut de 115

miliouue, saú tocmai jumatate din veniturf.

N'ar ti bine oare së ascultam sfaturile

ce ne da presa germane. d'a astupa

oala cu Imprumuturl, ca se n'ajungem

ca Egiptul sè avem armate streine

se ne esecute? (aplause).

Ce mat tntelepti econ omiso nu apro -

ba lmprumuturile de cat In cazuri de

forca majoraä ca resbelele.

i)1n practica (lid tot#te kilgle , stln.tèti

convinsi ca e mai bine sâ lucrati` bani

proprif de cat cu bani lmprumutati ?

D -tia Jofrin a zis ca economia este baza

prudente( si a tntelepciuneí.

Dar sé lasam actea, se veden daca

col putind. I. Bratianua lost conseciute

cu cl Insusf. Unde sunt banii albi pentru

zile negre ai d -luï care a pus se i

se voteze la lutuuerecul noptit 155 milioane.

Dar streinatatea 'i -aü pus putin

frâú, caci nu 'i a dat de cât putin cate

putin.

Oratorul arata cu cifre, rând pe rand,

diferitele sume Incasate de acest guvern

prin vânzare de renta ln streinatate.

Mat arala proportia In care an

crescut veniturile Statulu!, osebit feluritele

imposite unele sporite la maximum

si altele create si sporite acum

In urma.

D -sa demonstreaza cum guvernul'si -a

creat un venit de aproape o jumatate

milion din amenz(le judiciare. Aci aplausele

cetaatenilor isbucnesc din toa -

te partile.


Vorn da ac.sle tifrP dupa nolele s1P`nog

raftce.I). Protopopcscu, sf:ïrsesle

Yn aplausele unanime a le pullicului.

D. preaedinte atcorda cuvante' d lui

C. linere-cu.

Ili,cursul 41 -l1ii ittrereseu

'Cite aceia care Ii iint ln Romitni.t

¡nitint cal SII 1111411 Ilrtbusiti de libelladr

care ne hucur:int sul, _averm!

d -Iati I. tratianu. aplause

tntr(h;t ,Ir sig ur. car( e paletea

aceslul unta'

Tilt emineult si palrinti eu

tare a \rt(it I;i pulire I : +n paeasn.

t'i1(lr suit ali,ilil s i de I;1 ¡ia? .Sis

mal ;fa sese priilre rru(lnrile sale :'

t'idea Co_alniceanu. D. Ralliant], reposatu

Epureanu, \'ertiescu. si chiar

ti -nia Carp si Majorescu? Tolu l'ali paresit.

Daea secretul putereí sale nu'I gasim

tri persoanele cc 'I Inctni_iu13, este el

ln cunoatintele sale ? Nu vorbesc de

cele istorice::... ;aplause sgomotoise . -

Finaticiar:' Risipa ai ruina, sent restatatele

acestor cunnslinte. Pli :(te patrintismu

?-- A gonit 4 Itonrìut din tara for:

;¡plauso prelun_iute .

l'ade e dar sécrétai. :'

ln aveste doue cuvinte d -Inr: cot uptie

si intimidare !

Are latro mi'inù hicitil si in cea -I -alta

punga. Dal'. la parte c;ltt -va coleraivist

a onesti care au renuntal la usagiul

facultrttilor for, si veti vadea ça titi cella!!!

tnconjuarl guvernul sali de 1rica

suit Je interes.

Priviti ce se petrece: Colegiele electo'ale

care ar trebui se fie o scoala de

patriotism ail devenit un loe de prostitutiune

politica. l ulamentele?----1'arlamenttle

tu care ar trebui sa. se formeze

caracterele,aü ajuns un fel de tara.- unde

setrafica constiintele. Luati tentplul jus -

D. C. Boerescu. Bravii din vechiul

regat al Napoleï Cacea tot ast -fea, aceia

1sí 1.uceaù cruce când omora un om

zic:iud ca'1 pentru maid precista.

Sa nu vo mirai, de aprnpiereacetac

hit ri. bravi ,i priniul ntitlistru.Ct11'{1ridica

vixta uant.n¡!nr la palele

eel d'4aldn¡'a;. itralvr-leevr3ctrr.

Ir 18"p.ilPlt± 1113Jirit;ttilil ,Ile.

III-ii tlu 11I;1i all 111c1 e,'1 111:11 11;+1,1.

\u P irge cât d, ¡nlanlìa, Caro nu

th, volatil.

lstoria ;cestai tinte va fi o 1;18¡na

alba tncatJrtt;í ìn riPlru. 'i'irarüet=aub

cart. _emteml este aise, ea se ,.seuu.le

suit ìucrrl¡turi!e une' cnustilul¡t s.iretttuite

si caro a lncel;lt (le inuit !

Sc lauda culeclia içl¡' cu resl,eiva, cu

iudepemdeula


PARTEA ESTERIOARA

\nliat. Lmutra, 19 Martie.

Toate tt'atarile dinire Gladstone si

Chamberlain ata rateas pina acum tara

resultat. Chamberlain respinge atat

bitul agra'iu, c.4t si garantiste lui Glad-

stone pentru asigurarea capitalului de

espropri din partea guvernului si

rlirt.,mentului irlaidez.

Minisirii demisionari amâna a'si

face cunoscuta oncial iesirea din cabinet,

pentru ca Gladstone sa'st presinte

mas tuteiu nn parfument proectele sale

irlandeze si art -fel sty nu lit silit.t pina

atutci a'si espune ìn parlament motivele

plecarit for din minister.

x

Turein si Bu1r;aria. Coustatetinopol,

19 \larlie. Atitudinea recenta

a printulut Alexandru se considera

aici a li fost produsa de dispositiunea

din Bulgaria Rumelia orientala

si prin inlluinta lui Karawe-

1ow. in sferele turcesti se crede si

In influinte panslaviste indirecte, ce

tind a lmpiedica o intelegere. 1)e alta

parte Mn cercurile rusestf se banuesc

intrige engleze, ce a li Imbofdind ambi(iunea

priutuiuï Alexandru apre a'I

Impinge tot mai departe In curentul

anti-rusesc,

Conslanlhaopol, 20 Martie. La

ambasatla franceza s'a primit ieri din

Sofia o stire, ca printul Alexandruar

fi dispus se cedeze. La o lntrebare

directa a Portií In Sofia, acea stire

favorabila nu s'a contirmat. Printul Alexandru

persista in resisteuta sa contra

aranjamenluluï modilicat. 1)e alta

parle I'oarla st considera legata de aces!.

aranjatnent prin intelegere;t eicu

puterile.

In sferele diplotnatice se discuta

cestiunea, daca n'ar ti bine se se sarictioneze

unirea bulgara Cu conditiu'ile

conventiunii modificate fard a se lua

In seama obiectiunea printului Alexandru.

x

Bclia. Bruxela, 19 Martie.

lu urma turburarilor de ieri dio Liège

s'an arestat 51 persoane, antre cari un

fruntas al turl)uratorilor, care purta

steagul rosu. Un birtas din Herstal

dedese semnalul de jefuire. Dac& politia

era pregatiti, turburarile si jafurile

n'ar fi putut tua ara dimensiuni.

Garda civici a putut lì congediata

numai la -4 ore dimineata. Cet arestat)

ata Post interogatt deja azi diminea(a.

Sunt temer) ça turburari :e se vor repeta

si se nude, ça lucratorii grevisti

din Seraing si Iemappes vor se vie la

Liège. deseara. O proclamatie a primarulul

declara, ça turburutori: vor

fi Intempinati cu mare energie ; osti

rea e consemnata nn casarme.

Litige, 19 Martie. Aglomerarile

de mai muet de cinti persoane suit inti

riise de la 8 ore seara ln sus. De la

tt ore seara toata garda civici sta surit

arnie. In piala Lambert se gramadeste

multa lume; se zaresc multi indivizi

suspect!, cari ali luat parte la jafurile

clin noaptea trecuta. 'l'emerile pentru

noaptea viitoare ali scazut, de oare ce

s'ai) luat mesuri energico.

Capii anarhistilor de aici cauta se

provoace greve !titre lucratorii din toate

mincie de la Liège.

S'a trimes jandarmerie la Jemeppelez-

Liège, spre a tine ln frai pe lucra

torii grevisti de acolo. Alci !n Linge

armata pazeste podurile ca se nu vie

oameuií din jurul orasuluí si se mareasca

numerul turburatorilor.

(:recia. Aleua, 20 Martie. Un

mare numer de voluntari din Tracia,

Rumelia si Macedonia se Inroleaza Mn

batalioanele de vânatorr.

tribe Elassoua si Zarizena staü 47

batalioane turcesti.

Guvernul grec a cumparat inca un

Monitor In Anglia, care a si sosit la

Salamis.

Se prepara un decret, prim care vor

fi chemate sub drape) patru clase de

reservists.

Atena, 19 Martie. Dispositia devine

tot mai resboinica In poporatiune. Se

trimet din noit multe arme la granita

si se lucreaza la fortiuiicatiunile din Tesalia.

Loude'd 19 Martie. Stirile private,

sosit aie! din Constantinopol, confin amünunte

Ingrijitoare asupra cresterii

continue a agitatiuni! din Albania si

Macedonia si se pretinde chier ca ar

fi si isbucnit turburari In Albania de

sus.

DECRETE

S'a trecut in dispouibilitale Locol. Cornescu

Costantin din Reg. 7 linie si l:olescu

Constantin din al 1-lea de finie.

Surit tnaintatl In reserva cu gr e.lu sublocot.

bacahtureati: Bratasanu Alevutdru,

:Uexandru Teodor Apostul si CaLu_iu

Pavel.

Se apruhA bugetele drumurilur diujtidetele:

'I'e.cucira, 13acait, Buzect, (: rj, lidomita,

Muscel, Pulna, Romanati, Roman,

Suceava, \'!asra, \'aslul, Praltuva, Constanta,

Ilfov si \'álcia cu modilicarile Meute.

Sunl numil1 in serviciul ferate:

D. Zaharia \'a


CASA DE SCHIN111

I. M. FERMO

27.--ST1t \DA 1.11ls1: 1.

IL' H S U I. 11 U U I 11 V.

/0 .

D,nt .

poroetirt . .

irlilig. de st.41

doig. .1.4,r

' I - 1.

5. I die !I noultdon ci ni'

11*. I ; ! .3 el !! 1 1 II

lune tim ti t u .

Natodiala

Credit iiinliihar .

. Constructioni. . .

r de liartiti

Ari contra air

Biletei de Ranci' tiontraaur.

Florin austriari

CURSI:l. Dl\ VIEN.%

Napoloonul

Inicatul

Losci nioliecirs .....

( I Us( L DI \ BERLIN

lt: \:tiort.

Oui t

» 5%

Rulda barbe

CEIRSEL DE PARIS

Renta 110mIn

Lose otomana

Schimh

Paris 3 Inn!

la vedere

Londra 3 vedere

Berlin 3 lunt

Viena la vedere

1 I 1 ':?

u t '2

D.90

20,20

125.15

96 On

1.00.:40

106.25

102.46

203.95

:1004

25 40

123 1 2

s (' 1

.771, '4,-7.11I I A'.

p.

1<

1

o et.

14.1

N. p..... ',m...

.

I I NIARTIE

.. loomb.

T1POGRAFIA

'1"J Yg.j If( !PT} 17( TIF=11,

"man. som.. .. Nomm. won.

Ir/17 Ir.711/

'r 1 71 l' 71

L JJFESCI, STRADA EPISCOPIEl. F3UC RESCi

:Iit:i It s m t !

1. k

I A. FI

'1(1 rEI

I A It ¡ )TA

IN CUI \CTERF.

l'E 11(111E11 %TE

DE V E N Z A R E 1\ aunriT cl.:1

dill 11011\ 1111c Su lollo Il

prin lieitakie de buna-voe, titflìfìotivie

:

1. Casa iin strada Lipscani No. 58 ce

resiunde si lit strada Galoroveld ;

2. Pravaliile ,2. iliti strada Lipsean1

N. 4.

oliii slrada LipiAcittil No. 11.

I n I IC in strada Bat t ea No. 25 Ce

ln St viola Bi

liellatitinea Ai, N il line iii zion (le 12

Ilartie la ora 12 din zi, la hittronl il it

str.i.la 1.ipsani Ni'. 49, un(le se Igoall' Illa

11111 011J,rinaktun1 relaliv la aceste

nil il ii I.

rt((!rsci'li

DE 1.k\L1RE jd.,".Zp'idee,ia.asseei adresa

la d. E. Reimer, administrator la proprietatea

Pascant din judetni Ilfov.--Tot

la aceasta mosie sunt de \Imam berbeci

i oi de rasa riterinos.

oUNTFIAG- ENTIÈREMENT TERMINÉ

k. ESSAI COMPARÉ

SUR

cis INSTITUTIONS r? LBS LUIS

DEPUIS LES

DE LA

ROUMANIE

TEMPS LES PLUS RECULES JUSQU'A NOS JOURS

DAR

MLEIFILfr.TIT!./.!.,

UN VOLUND: 1.:\VIlioN 500 PAGES, f.:DITIuN DE LUXE

l'A pli 1; CARACTERES ELZEVIRS.

PRIX 20 FRANCSTIRAGE LIMITE

On peut souscrire par/ú' du i/I,I,janrier dans les bureaux du

«Peuple Roumain » et chez tous les libraires de Bucarest.

.C73-Pr7'

CASE DE INCHIRIAT

Doua apartamente lii unciul eel mai

central al orasulu1, In dosul Bulevardulul,

alaturl eu Creditul Urban i vis-a-vis de

Poste si Telegraf, strada Veste! No. 13.

Apartamenttil dYntiii commis,

ln sus de 8 talai de stapedi eu 4 metri

In&lkime, i salon tbarte spatios.

In jos 3 odal, 2 bucatarii, 2 pivile, 2

odiii de vizitin si hamuri, grajd, sopron,

[minbar de ort, put,u In curte si 2 gredinitt

Apartarnentul al douilea corn pus.

In sus 8 odA.1, si 5 la mansarde.

In jos 8 0(1111, si un fel de salon, I pivnitA.

i curte spacios a. Cu grilaj de fer.

Unul din aceste apartamente se poate

Inchiria chiar de acum.

A se adresa lá proprietar ce le locuesc.

o casa mare eu doua etage, ineapatoare

pentru doui, famili1, avi.inl 20 camere, 2

bucatarii, 2 pivnite, 2 grajduri, sopron de

3 tritsuri, curte spakioasii,

Asemenea de vauzare uu loe de casa., avénd

17 tnelrl fittrt, fund.

A se adresa strada Biserica Amzel, 6.

o

o

o

o

U

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

o

X

X

X

_________ ;- z

X

DEPOSIT GEN1FtAL

IPSOS ROMAN

E

Doritorii sà

st

CIMENT ENGLES DE PORTLAND

MARCA URSUL ALBASTRU"

se adreseze la sectia comercial& a Bancei Prevederea,

T_JCIUFIEST I

No 15, STRADA DOAMNEI, 15.

DE VANZARE SAU DE 1NCHIRIA1'

De la Sfiintli Gheurgh.,,u casa asezatApe

strada Dorobantitor No. 40; 20 odtil eu'

curte si gradina.. A se adresa la proprietatea

care locueste intrtinsa.

FT

bc

MI I I.I.1 11 I I 111,1 I I yceala

di reste inedita min sau dom elevi in

schinibul unei pensium stin a locuintet

tI miincare.

A se adresa la administratia acestm

ziar.

eTunurr doreste a preda lec

tl U111.1 tiuni pentru Clasele

Primare., lit schimbul unet modeste

A se adresa la administratia ziarulul.

Ali (Mu din causa arendarit proprielatii.

se vand. O locomobila

10 cat putere si o marina de

treierat din fahrica Ranson sistemul

eel mai perfeetionat ambele In perfecta

stare. Doritort le pot vedea la proprietateal?dscanl

judetul Ilfov, adres1nduse

la d. E. Reimer administratorui.

MOSIIDE tREMT

Chiar de acum mosia Podu Gros

din districtul Mehedinti, :16iid 14cute

semhnhturile de 'Damna.

Doritorii se pot adresa in Bitonresti,

strada Brezoianu Nu. 51 in

te zilele pînà la amiazi.

:11 BERARIA GAMBRINUS

a pus in consumatie

:BEIIE

fabricatiunea OPPLER

7 ;1

- - .

r

N

IVT11111 I, I C11,

6, STRADA VESTEI, 6.

Sectia medicala

1, liplrotherapia-2. Electrizare-3. -ni

thopedie itimnastica medicala-5. -JO

halat1-6. 'Masajia sistematic-7. Serviciid

la doinicilifi 8. Consultakii medicale.

Sectia higienica

I the abat.

3

de put ina Cu si tara duce . 2.50

m...licamente

1.

d [1: emat ica . . 1.50

BAI DE ABUR SI DE PUTINA

Nutil I Itaile de abur surit deschise in

toute zilele de la 7 ore dimineaka pilla la 7

ore seara. 2. Pentru dame tlisà balle de

almr, o-data pe srldiumina Vinerea de la

7 ore dimineaka pinta la 2 post-meridiane.

Prekurile la ses-sit' medicalit contorni

prospeetulul. Dipectittneu.

INST1TUL METEOROLOGIC

Inn

BUCURESTI

'Bittetinnit atanosforie

ST

Mien re,,.ei

Balota

Slatina

(uiurgin

oinstanta

&oit?.

Brai! t

Roniari

Craiova

!taro II 1 '1.01111Z

76'1.41 1.

765.1i 3.4

ît13.6

741t>,'

761.1'

71t).-;

76:1.1

762.5

'746.S

de ta 2a 31,ta.tie Isst;

V,nt.

E '2

Starry

f. son.

p. net.

_R.0 I f. sen

»

5.5,¢11".

--4-i N. 4

0.6 NNE 4

0.5 2

NEN 6 p. !loi.

Si 1101 .

3.1 f.senin

1) ,Ylorul Instilla allai, St. Ilepites.

s; troa marei la Cor slants Iiiib.tltt la Sunna

ploie JO zapada

LOWIll DE VEVIRE

Locul din strada Dionisie No. 20

i strada Crinului No. 5. Acest loe

are fata pre strada Dionisie 37 metri,

pre strada Crinului 40 metri adttncime

de 41 metri. Se vinde In total

sad In loturi, de cute o a patra parte.

Doritori se pot adresa la proprietarul

lui, D. Gr. G. Nucescu, str.

Clementi No. 2.

Sh arenteazh, o mode de 3,000 pogoane

injudeul Ilfov.

Doritorti sé se adreseze la red actia

ziarulul «Epoca».

PROPRIETATEA SIL1SEASCA din

judetnl Telciwili:iii--Garit la 5 minute

dephrtare.A se adresa la d-na

Elisa Chronidi. strada Intrarea Itosetti.

Nr 5.

PRIMA IMPERIALA REGALA PRIVILIGIATA

SOUHAITA DE 1.11.16.1TDE a UNAU PE Ift11,11r

ITINERARIU

Valabil (le la '28.9 lanuarie 1886 /dm?" altii dispogillune

NIL ((vole de plerare mai jos arr.tale sont a se inkelege aproximativ si se schimlIA

dup eireonslantele timptiliii si apelor: In Met un eaz histt vapoarele nu vol .

iilecit de la statitini niai Mande le iteli ittulmeutte iii ;tees!.

N'aimaelor ih! la aVea hoc 41111)ï orologiurile agenkiilor.

Orsova

Severin

ca lut luit

Vidin

lompalanca

ltliva

Bechet

combla

Nicopol

Magurele

Sistov

iimnicea

in Itusciuc

de la Ituseiac

Giurgifi

Turtucaia

Oltenika

Si I ist ria

Ost rov

.111 Braila

iii Galati

CURSELE VAPOARELOR DE POSTA

Placare in jos, de la

',uni Jo ll 3

Marti Viner! 5

10,10

10,35

12,40

3.15

3,30

r),30

7

7,20

9,10

9.25

___ ___. 11,30

Merc. Salut). 6

-- 10

12,15

12.2(1

2,45

:1,15

Joi llumineca dunineatit

Vehruarili st. tu. 1856.

y s,40 "lb/ -49 VIA", VOI %,,,e1,1424 %os. tV1V Coj' 41ArV rs4+C.Arbj,%,

XXXXXX X XXX 'sariteriletirtg,mfrs.rtar4,4-4...rqbirtioNst-toNelkrt .4i.e.",e4,ibbNamete..rt"it'isa rit

t .1 LA ri.' E

ZIARULUI EPOCA"

Strada Episcopiei, No. 3.

X

X

ANUNCIURI SI RECLAME

X

X

X anunciuri pe pagina a IV, linia 30 bani, anunciuri t.:49

si reclame

641

1.41

pe pagina III 2 lei 1Mia.

X

X

XXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXX

"OP

o Do¡i\is()Illt

n.Thiuritate", sé (Abrita

da lectiuni, In N-re-o Familie pentru cursul

VIS-A-VIS DE

primar san secondar.

PALATIJL REGAL

In special pentru limba francesa, matematici

si stiintele lisico-naturale.

A s adresa la redactiuni.

NIOIA VAUX'. districtul0 01w.

piasa Serbaneti, fusta parte a d-lui A.

Burke. A se mires.' la N;cu

Moscu actuatul propretar Strada Minerva

Nr. 12, bis.

Aprilie

IIE 1\11-11111.tT strada Academniel

Nr. 29. A se adresa st rada Bat

No. 11.

ATELIER DE POLEITORIE

I. CERNOK_

1, Strada lifihai-Voda I.

;isa-vis ile masilia de apa

it,.corrindr, asortiment de

oglin/.1 eu console ;imite i negre. Mese

mari si mici, lot telui de galerii i pervazuri.

Ineadramente de fotografi!, negre si

aurite. Primeste ori-ce comande In meseria

Bucuresci. Typografia « Le Peuple Roumain,» strada Episcopiei No. 3.

p. m.

a. m.

p. m.

I'lecare in sus, de la

ûalal Mari Saint).

Braila

Ostrov

Silistra

Olten

Turtucaia

Iii Giurgiu Sui .

de la Giurgifi

nusehic

Zimnicia

Sis:tov

Mttgurele

Nicopol

Corabia

Bechet.

Itatiova

Lompal.

Vidin

Calalat

lii Severin

Mere. Dum.

Jo1 Luiil

de la Severin Viner) Mar1,1

9 a. m

10,25

9,30

10,30

2 a. m.

2,15

5,30

10

11

2.15 p. m.

2,45

5,10

5,20

7,10

9.55

10,10

6 a. m.

8,45

9,15

4,30 p. m.

5 a. m.

Ins Jectoratul Afrentiilor Dunarei de o

INSII DE I MIRE T

nA Rpl lEati N10, eUA rdmi nj de unea-

I e or Ni t°nSal

itlea. Moria are 200 stj. masa sad

aproape 400 pogoane. Este de arendat

a 200 galbeni si se intinde pànà

In bàtàtura celei de a II-a statie a

chi ferate Costesti-Turnu-Mhgurele.

Doritoril se pot adresa la D. Gr.

G. Péucescu, str. Clementei No. 2,

unde vor vedea planul i vor lua

ari-ce alte Ilimuriri.

INSCIINTARE

Celebra gimnastica rormina Matilda

Petrescu, intorchndu-se din streinatate

dupa o lipsa de 6 arn, In care timp 's1

a perfectionat studiile, doresce a da

lectiuni de gimnastica. In familii si In

Institute de domnisoare.

A se adresa la Clubu-Gimnastic str.

Biserica Eni No. i.

LMENIERIZNMINERfainalar

MARELE MAGAZIN -------......,----..

CA LEA

'70 VICTORIEI 70

-..._ ___,.....-----___.

COLONIALE SI DELICATESE

LA SPERANQA

Se gase.ste asortat eu tot felul de articole pentru menagiul easel, asemenea

Cogniacuri, Liquerur7 streine din cele mai renumite

case. Ifinuri streine §i indigene. Articole de post. De 2 ori pe septatnana

sosesc stridii proaspete.

Icre proaspete de morun, homarzi, languiV. etc.

Petrache loan.

Alaff=mosiziamwimibb-71625111L..

De venzare hartie maculatura

t!'

More magazines by this user
Similar magazines