Views
5 years ago

VEI FI. - upload.wikimedia....

VEI FI. - upload.wikimedia....

VEI FI. -

.1 0 U ANIILII VOIESCE VEI PUTE. 111Mr.......1 N'a ell Ili tale dilele alma de Lania al a tieua-4i duph Serbitórii. A bonarea pentru Bneuresei pe ani 188 ter r.se lune 64 . "T el lune . 32 k'e Inuit 11 eseinplariii 24par b. ialintArile linia de 30 litere I lei la lerOunt si reelame linia . 3 lei Nil Q1Ahlt; 1 MAMA], COMERCIALE. IIAITEKAR11.1. (AR FICLELE TRAMISE §1I NEPUBLICATE SE VORU ARDE.) Direptorula : C. A. Rosetti. Gerante resprm4etorid : Augheld lonescu. Pentru ahonare i reclamtirl se vorú adresa la Adminifttratoriuld 4iariulut D. C. D. Aricesou, Pas. Roraima Domnu D. P. Vioranu, fiindfi procura- J despotii cel miei canal a fura Incetului . . . . tore la curtea de easatiune a scristi trei articliI, cari 8'4 publicatii in fóia Monitoriulfi Oastii, si din cari s'a publicatil in fóic osebite i s'a im- I At otti prin administratiune in OM t6ra. In t elü d'Anteiii, a espresti indignarea sa eä frearatorele curtil !,*apelative criminate n'a dial Ana, in judecatä füia acésta" ,,udecâtorii n'ait osänditu-o äneä ort u mpri m a tit In frunte pate infamiel. (Uine? Judedilorii?) In acesti articliT a 'njuratt't calomniatti, numindu-Iii trädätorift i vin4etorid alü Patriel sträinului pc direptorele aceinel fbie, s'a calomniatil i maioritatea Adunäril, si nai'unea, si armata, pro-Lunt-1 s'a doveditù si se vi mai dovedi. Pininii dupe ce a sfirOtil acesti articlii, 1:). P. Vioranu a fostft numitü ministru ;Au justitiei prin decretti SupSCrisil la 15 A tigustil. . La 16 Angustii direptorele acestei f6ie a fostil, conformil yointei ..eSprese oficiale de nainte de d. Vioranu, data in judecala in contra legoi de presä de eatre 11. Vioranu, pentru c'a respun s c'a intimpinat ji catomniele d-lui Vioranu, publicate In Monitoriulà 0 a s ti Proceeulti se ya mnfáciia in Ohm de no ue Sept emfre, la curtea apelativ2i criminate. ' Aparatorii aeestui mare, i neauíjiUí anca in lume, proces6 politic6, vorit. Delimit George Petrescu, Maniu, Origorie Arghiropulo, George Stirbeiii, ;onstantin Brailoiu Cornilie Lapati, Dimitrie Ghika, Ion Ghika, Ion Bratianu, Anastasio Pena. REVIOTA POLITICA. ___...... BUCURESCI, 4/16 Rãpciune. Suntü epoce In vieta natiunilorit In earl' despotisMulit se cOrch a sfäram& drepturile si libertfitile publice , a sfasia legue terei, a proclama domnia fortei brutale in loculii domniel dreptukui, a pune _unit individ6 in local(' unui poporii. Canal despotul6 care face aceste cercari, este unit omit sincerú, francit, care are enragiulfi faptelorii sele, care cutdd6 a veni inaintea poporului cu facia desceperit6 i fi--1" spline intentiunile sele si care, spre a le face se triumfe, chiamil In ajutoru-i fortia ma-7 teriale, atunci lucrurile fiind6 bine definite, lupta se îngajz i resultatulit iei decide desPre s6rtea natiunii. Totiidonna, In asemeni memento supreme , canal poporulü intregit vine a-si aperà drepturile cu sangele seit, triumfulii este alii lui. Se Intimpla une-ori ea, poporulit flinch-1 seprinsii, despotulii se invingii ; îus acea victoria esto fórte efemerä: Poporulii suprinse astuíllí , desteptandu-se din Suprinderea sea in férele 'despotismului , isi aduna puterile sale, se stringe, se formézil in falangi dose, si sfaraintindit férele cu earl legatit acelu-a carui-a lacre- Oise aperarea drepturilor6 si libertii- Wort] sele, le scuturit cu puteren lei cea gigantica, si la scomotula lorir in tronurile se clatina., Despotulii ar voi póte *net so repare re- . facia lele ce atir fäcuth , . este pre tárdi4 Férele cu earl' aft logatir poperah" cad(' asupra capului sett strunceseil suptä greutatea bru. Despotulfi cutedatoriti plätesce ca pers6na sea cutedarea-k smintita. Candii îisà despotulit este urn" omit mien, cu anima mica, cu sefletul6 eanclit n'are curagiulii espune in eu ineetel6 drepturile natiunil, a rapi libertatile iei, scameta legHe i constitutinnea i61. Omulti ca si natiunea, care aro in unit asemene mäsluitora de carti , trebue se fill cu mare atentiune, ea mare priveghiltre, spre a nu se voile despoiati, furati. In f.semeni casuri lupta pe Orate, pe baricate, n'are iei. Lupta ce trebuesee aci este lupta pe teennui(' legale, pe terimulti constitutiunil ; este lupta pria.protestari, pria rnanifestari pacifice dar4 energice, dart"' setnnificative. Surat dile in earl chiarit thcerea riatiunii este -ua manifestare ; acelea sunt6 ilele . in cari .despetulit fur6 chiam6 la serbari poporula, spre iMbeta, a-16 adormi si a-14 putè mai cu usturintii furn.. Poptarulit respilule la aeele chiamäri prin lipsa sea, prin uIl tacere profundil. Manifestarea se. face. Tacerea pep6relerii este leetiunea Domnitorilorit. Vina insa memento in cari tacerea nu mal este indestulatóriit, atunci natiunea, 'care tine la demnitatea iei, la onörea ici, scie a face manifestárile legal)", o repetimii, dare semniticative, pe car) lo reclama acea di. Prin asemeni rnanifestari arita lumil qi se convinge elii insu0 eä oil': earl ar li inanoporile dospetismului i sucosulii son aparinte, pop6rele ajangt totú deuna a triumfa cu fermetate , euragitt si consciintia dreptului Jeri). Sunlit tme-orl eclipsi, darit poporulit care, in locii d'a pleca eapulit supt6 jugh, voiesce sincere libertatea; va termina tòttí deuna cucerindu-o" ' pastrandu-o, ori ce ar face despotil spre räpi, a fare. Acestea sutra lectiunile neschim bate cc ne dri istoria domnielorii i imp perielor6 do mai ladle mil de' ani !nctia. Acestu-a este spectaclulii ce ni3 presintä ele pretutindeni si pima in Oleic n6stre, supt6 ochii nostri. Amul vorbit6 in, numerele trecute despre disolverea Adunarii prusiano, despre convocarea colegiurilorit electorali spre a precede la none alegeri. Pressa -europiana este unanima a esprime convingerea ca nouele alegeri din PrusAa vorn II ari lectiwie pentru pop6re alesii pentru SU vorani, pentru acei suVerani earl", ea guvernul6 Prusief, punindu-se. In opesitiuno cu natiunea Iona, cerciindil a miniCi pedisia garantiele constitOonalf, nu tumuli se perdit pc dîiiii, dar scada natiunoa torn in och I lumil eivilisata, o facit a pet de influintia sea. In facia opositiunii coastal] tionale a Adunarii, guvel nun"' a recurs(' la midu-loculit d'a Inchide sesiunea Adunarii, d'a guvetna eu huge te nevotate et decretate 1iiirì ordinantie ilegali ; olA n'a avut6 curagiulti ú disolve Adunarea, temindu-se d'u6 manifestare puterica i alegiitorilerit. Dupa inchiderea sesiunii insä manifestúrile titusI se facurit. Capulti statulta facu trä c6-- Vitoria prin térit, pretutindeni Iii prima ca aclamatiuui de catra agintii popoporul basil lips1, munieipalitätile reftiserä d'a Ina parte I I serbarile ce ordina guvernul6. Capula statului intimpin6 tacerea, tacerea profundit care este leetiunea Domnitorilerii. El6 n'o intelese Arica. Dar6 vine totit de una u6 epoca, dice l'Enrope de la 9 Septembre, irr care suveranii cei mai trufqi, cei maI convinsi de dreptuk lor6 si de misiunea Irli provedintiale, se ved nevoiti a Vasa ceva din pretensiunilelorti comPla cn poporulii, do care pinä aci lumil tendintele se:e, atutici , ea acei borfasi ce deSp6i6 pe trecetoriulit nearmatit seit se strtteórä in case qi fur() candit pot6 si ce Pot6, ea jucatoril de c6rti misei ce fura pe partn elorit prin carp mhsluite, ' L'Europe 9 Septembre. tinuse niel uä séma. Acésta se intim- land6 legHe, nepunInd6 In lucrare mapia astadi regelui Prusiel"." rele vot6 alul Adunaril din 22 Decem- Elti pronuntia . In flue disolverea bre pentru reselverea cestiunil monas- Adunarii si chiam6 pe popork la n6ue alegeri.tirilor6 Inchinate In tértt, si cerinclii la voiesce, urmez6 l'Europe, streini solutiunea, provocii interveni- deputati noui cari se mérga in deplirea lorh in cestiuni de drept6 interion6 .intelegere cu elú, si nu vede de H6, dede led" la nisce note ale gu- .ce poporatiunile se nu--1" tramita re- vernului otemanii, In cari drepturile presintanti cum(' II doresce anima sea. terei suntil contestate si sfilsiate ca Este dried insuqirea unord suverane d'a fi orbi d'a se amagi asupra gradulut de afectiune ce inspird.. In 'acestit cast" este si regele Prussiei. Ce se va Intimpla? Ministeriulti va face totii co va pate ea se alba deputati /nine. Recetta ce va Intrebtiintia este dejà canoscuta: Oprirea liber- Until pressei, a libertatii Adunarilorfil ameaintiari si promisiuni poporatiunilor6 rurali, intrige i manoperi linga cetatianii mal luminati din erasie. Dirt nefericire sila si intrigele produc6 efecte cu totulti contrarie acolor() ce astépta guvernatorii. Dupa masinta: "inemicula nostril esse Doinnuld nostril, papórele, pe cat timpit nu vorit aye 406 guvernit dup6 alegerea !err"), ale and acte se le pad controla, se vorit grabi (fresco a face contrariulii de ce li se va cere (do guvern6). Acésta se vo. Intimpla do si,aurti_ in Prussia. Guvernitlit va starui a combate pe vocliii deputati; poperulii va stärui realege; intrige, amonintläri, frauqi, t6te nu vora servi de cat(' la triunfulii partite' liberale. ['antra a trei-a 6r6 alegatorii von') tr6mite la Camera 6meni cu totulü desplacuti guvernului." Astii-fel6 alegerile prusiane vorii fi u6 indoita lectiune pentru pop6re pentru domnitori. Suveranif vorit yeti() cii p6to cine-va domni fara libertate catii-va timpit negresitit, dice l'Europe, darit cui totii-de-una vine un6 momentit In care tsuveranuld are nevoid de poporuld sed i c'atunce nu mat atid nice respectd, nice. alectinne., uneori nice chiard supunere." Capri(' Statului (a1.4 Prusiei) va regreta négresit6 ea s'a làsatü atrage p'u6 clina fatale, si esemplubt sett va profità, spertunfi, iiiului si sucese- Hului serf," i negresitit va fi ail presetintare pentru acei ce mergu p'aceall cale eu dinsuln. Profite regele Guilelm61 (lice ter- -mittändit l'Europe, de 'lectiunea ce-f prepara evenitnentele. Suuternit sicuri ca, din parte-I, poporulü prusianit se va convinge de puterea ce-1 cla iubirea sea pentru libertate." Profite, adaugim4 noil tott buveranii i tóte pop6rele d'acest6 lectiune. In ea veal vedé Cli ,,eri" call aril fi manoperile despotismului si sucesulii sett aparinte, popörele ajung6 totii-deuna a triumfä eu fermetate , caragin i consciintia dreptului lore 1" Trecindil de la Prusia, fig-care intelege ea trebue se sarimii peste mai multe popöre si se ne oprimit la noi. Seim(' scäderea , desconsiderarea ce a adusit asupra Prussiei neconstitutionalele gevernii alü d-lui Bistnark. Prin ua coincidinti6 fatale , acele-asi cause a6 adusii acele-asi efecte In Romania. Prin atitudinea lei dolma i energicii, in 1859 , natiunea romana se radicase In ochii lumii, isi atrasese simpatiele si respectulii pop6relorü. ()Merit pnterile inemice ¡el era" nevoite plecà fruntea si a recunósce Cli esto unit poporü act , anti more. CII vietil, eta viiterifi. Puterea esecutivä Insii a terei nóstre, prin conduita iei articónstitutionale, ne facu In carind(' a perde beneficiele ce ne adusese purtarea natiunii. Guvernulfil vio- espresiuni utnilit4rie pentru demnitatea natiunii mistre, dede ocasiune unor(' diarie sträine a ataea acele drepturf si a insulin natiunea romana ; In facia acestor6 ataeuri, acestorit umiliri, guvernul6 tficu ; nu veduramii nid aa noluí, nici iiuí comunicare adreseta acelorit diarie , prin care se se apere drepturile i onörea terei. A trebuit6 ca tot6 noi se facemit acea-a ce ar ft trebuitit se faca acel ce se puterea esecutivtt a terei, se protestamfi contra acelorii violari ale dreptului nostru interioriuí, acelorú atacuri umilit6rie adresate natiunii nöstre. Astarp pritnimit ali scire drii0 de mare gravitate. Se (lice, qi ali corospondintiii Wiena a Independintiei din 6- Septembre asicurä, eal,-printea,a nota viziriale, P6rta a facuta cunoscutii puterilorit ca, daca ele nu veal pune unü capetit anal stari de luerarl de care P6rta are a se plange in principatele Danariane, Onsa, ea putere suzerana, va soma pe Principii Cuza si Michaele a guverna téra bru dupa tratate. De vomit adaugi alter la acésta formarea sicura a tmei tabere de oservare la iumnla, unde însim1 sultanulii are se viia, i formarea unei alte tahere ce se (lice cli s'ar fi pregatindit la Rusciucai-, pe frantariele n6stre ; de vomit adaugi anca seirile, co circula si pe cari le dinar myth tótui reserva, despre cereri amenintiatórie ale tributului pe care Adunarea nationale a decis6 se- 16 oprésca pied la platir.ea datoriei Tarciei catre ter* devour(' luà aminte apoi cil Vito acestea se petrecii de cate-va June mncurì, adeca d'atunci de candii guvernu16, Inlaturandit pactulit constitutionale, decreta bugetele prin ordinantie, va intelege fig-care perielele la earl' espune p'n6 natiune unit guvernii ce ese afara din lege ; pericle cu aatatii ma marl, ca, pe 6[1(16 guvernulul trece acme sta vilorit do la médadi, cari sunth i ail fostü totn-deuna gata a aperà cfreptunile lorii, téra nóstr6 este lasata In cea mai deplina desartnare si chiaNt puscele cc are ostirea nóstrii sunt4 in asia stare in raporiarrileoficiali o sputa', dupli trei desciircature giöntele uu mai intra in ele. Viol area legilor6 in Intru, nu póte aduce de c6t sci-Idere §i pericle in afara. Am(' cpsu-o i o repetitnii. Ne reservam6 a reveni in viitori4 asupra acestorii- grave seiH. Pentru astadi nu ne este permits(' a vorbi mai Guvernulit va intelege, erode.'" reserva n6stra. Spertunii cui elir va li in stare a desminti a ceste grave scomote, eu devedi sicure, in catti nimine se nu se mai p6t6 Indoul de adeverulit oliciale. S'a f6cutii mentiune In fóia nóstra 3 SEPTEMBRE ANIFLU VII. I.A.T.MINEZÀ-TR VEI FI. Abonarea pentru distriettl pe an6. i52 lei §se tune 76 Trel lune 38 Abonamentele lneepil la f si 16 ale fie-eiril lune Ele se friar In distriete la eorespondintil dianiu1u fi Rrin poste. La Paris la d. Hallegrain, rue de Pandemic comédie, 5; pe trimestru 20 fraud. In Austria la direetiilc postali fi la agintele de &bonfire, pe trimestru 10 forini argintii valutA austriacA. No 13. despre vorbe de noue aliantie ce s'ar fi pregatindii intre Francia, Rusia si Prusia. Wariulii La France fusese ce16 d'antliii care prin limbagiu16 seft dedese ocasiune la acele vorbe. De vre doue trei dile ins6 elf' vine si, WA' a infirma disele sele de me 'nainte, caut6 a miesiora afectul lor declaründ ca iatelegerea intre Francia, Austria si -Englitera nu este Elie!' de cuna, MORA. InterVenirea Prusiel spre a educe u6 Intelegere ca Rusia si iiuí solutiune arnicabile a cestiunei polonese, nu 'trite aye de resultatil (lice la Franc e, a altera raporturile Franciel ct puterile ce 016 asta-41 s'a unit(' cu dinsa spre a formula midilócele practice d'a pacifica Polonia, in faptü, nu le a alterat6. Apoi ace16 iariú ne spune ett Austria a risipit6 banuelele ce se putusera railica In privinta polfticei sale in Germania si ea remane, in ce privesce Polonia si ecilibrulul gerprale ale Europe , In cele mai bune Prin urmare nu e nici uuí modificare in relatiunile puterilerit In privintia Poloniei. Daci Francia primesce intervenirea Yrusiel pentru lla setutiune amioubile, este ca nu voiesce a respinge Wei unit mida-locii d'a ajunge la scopulii ce urmaresch cele trel puteH mari si care este pacilicarea Poloniei pe basile dorintielorü legitime ale aCestei nobili si nefericite tere. Constatänd6 der(' cceste declarfiri ale diaaiului oficios6 alú imperatului Napoleone, sunternü datori a da aci sema si despre cele ce icuí cpariele guvernului Rust]. Iiariulú francesii de la t Petersburg derninte scernotele publicate in presa straina atingatórie de disposiliuni noue ald Rusief in privinia afaceri. lord polone si germane. Viariulii acestu-a vorbindh despre pretinsele reforme radicall i aliante noue (lice : conclusiunile tease din aceste pretinse nuvele serail totii atatit de neadeverate ca si premisele boar. Imperatulii, ale anti simptiminte pentru supusii sel polonesi nu s'ail chimbatii de loal, pHvesce ca intiia sa datorie restabiIirea ordinii materiale In Polonia, Iiinclii ca p'tin6 terimit minath de patime anarchice nu este cu putintá a intemeia nimicii stabile. Din puntulti de vedere diplomaticui guvernulit remane decisü a implini iöte obligatiunile internationail, dart' si a mäntine tóte drepturile Rusiei in limitele tratatelor6. In ce privesce afacerile germane, Rusia simpatis6 cu uniunea i puterea Germaniel cari suutú Intenteiate pe interesele tutor6 staturilorit ce o formdz6. Rusia nu are a se teme de pericle ce ar putè nasce pentru dinsa din acea unire, precum6 aid Germania n'are a se teme de pericle ce i-arii pate, veal din partea Ruiei. Scomotele puse In eitculatiune n'a6 prin ur - mare nici uit insemnare i dovedescil numal art mare usiurinta, ca se nu dicemn ali precugetare de rea voint6.14 Ca cronicari lideli inscriem6 tóte aceste In cronioa nóstr6. Evenimentele vor6 areta in curled(' undo este ade C, ressimsowoommeee.....armialia

10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILET.E - upload.wikimedia....
anunciuri, a se adresa la Typ. s se - upload.wikimedia....