Views
5 years ago

TE LE GR AME - upload.wikimedia....

TE LE GR AME - upload.wikimedia....

TE LE GR AME -

ANUL III No. 768 NUMERUL 13 BANI NUMERUL ABONAMENTELE INCER LA I SI 16 A FIE -CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT-D'A -UNA INAINTE In BucnreseI: La casa Administratiunel. In Tara : Prin mandate postale. Pentru t an 40 loi, 6 Iunl 20 leI, 3 lune 10 Ici. In Streinetate : La toate ofticiele postale din Uniune, prin mandate postale. Pentru i an 50 let, 6 lune 25 let. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOfAZA REDACTIUNEA No. 3,I'iatza Episcopiei,No. :l PROGRAMUL u-LU ION C. BRATIANU --+--- LOGiCA DOMl1ULU1 PAR ----- ALEGERILE COMZNALE ADMINISTRATIA EFORIEI SPITALELOR LA IORDACHE COLECTIVITATEA SI TERANII r DRAMELE PADUREI PROMU D "' 1t BRXTIIMI Maine colectivitatea va sine o noué Intrunire In saloanele societatel Na- ;ionala, si se sopteste cá d -nu 1. C. Brátianu va lua cuvintul la aceastlt Intrunire spre a da citire unul program politic. Ce are se fie acel program ? nu e nevoe se asteptám pânâ mâine, ca s6'1 cunoastem. D. I. Brätianu spre a juca un rol politic in tara noastrá s'a c&láuzit dupe vechil revolutionari francezi si a tmpámêntenit la not cele trei cuvinte libérté, égalité, fraternité, care sunaú atât de dulce la urechile popoarelor asuprite. Dar de la 1848 si pâná asta -zi, de si toate libertátile s'aü intins in tara noastra, de si nimeni nu se gândeste nisi in glum& macar se reinvieze Regulamentul organic. sè infiinteze clase In societatea noastra, totusi d. Ion Brätianu nu are pe buze de cat vechiul cantee cu care a legänat partidul liberal. S'aú schimbat guvernele adesea, a cázut d. Brátianu si aü venit con - servatori ; a reinceput d. Brätianu sé faca programul s'a politic care nu se compunea de cat din aceste trei vorbe: liberiate, egalitate , fraternitate ; a plans soarta poporului roman ajuns pe mâinile reactiunei, a spus cá iar aü sé ne aduc boeril la Reyulamentul organic, dar tara noastrá a mers tnainte si nisi una din libertatile date, nu s'a luat inapol. Asta -zi, nu mai gasesti coltisor de Stat ceva civilisat, unde un om politic sé n'aibe In bagajiul séú de reforme sociale, de cat trei cuvinte deserte, trei cuvinte care'si aü facut vremea, care sunt inlocuite pre - tutindeni prin vederi mai largi, mat serioase. Numai In Camerile colectiviste romane, numai in guvernele colectiviste romane, se mal pomenesc tom batere politice de calibrul dlui loan Brätianu, spre a'si tnchipui cá sunt oameni cu valoare, cá sunt reformatori grozavi, ca sunt meniti sè faca foricirea térel, pentru cá nu pot sé zicá «Bun& dimineata 1» fara sé'ti vorbeascä In numele libertatei ,i al egalitátei. Si daca eel putin acest mititelut si inept program politic, bun pen- tru Patagonia si tara Zulusilor, ar fi executat to mod constiincios de d. loan Brátianu, tot n'am avea nimic de zis. Am deplânge ponte ssr &tia vederilor sale politice, dar n'am avea de plans reaua sa credinta. Insä, lucru ciudat, tocmai omul care se scoalä dirnineata eu vorba libertate si egalitate pe buze, tocmai omul care pretinde cä tine In maná steagul libertätilor publice, tocmai acest om ne da In cap eu mânerul steagului. El vorbeste de patru -zeci de anï in numele )ibertätei, si apoi tot el face legi speciale de expulsare, si isgoneste romani din tara ; el vorbeste de egalitate, si tot el declara cá opositia e afará din lege. Dar ne -am perde vremea, Inmultinti exemplele. Programul d -lui Ion Brätianu sea - ménâ cu programul antreprenorilor de gradini publice, care anunta focuri de artificil cu buchet final si in loe de buchet Iti trag un filie 1 D. R. R. TE LE GR AME AGENTIA HAVAS Budapesta, 22 Iunie. Comisiunea delegatiunei ungurestl a aprobat in unanimitate creditul special de 47 milioane pentru ministerul de resboiú. Berlin, 22 lunie. Dupe «Nazional Zeitung», tncoronarea perechel imperiale ca rege si resin& al Prusiel se va face la toamna la Koenigsberg. Paris, a Iunie. 0 deputatiune a institutulai, având tn cap pe d. Jules Simon, a mers se roage pe d. Floquet a pune capët exilulul duce - lui d'Aumale, declarând -ca acest demers n'are nice un caracter politic. D. Floquet a fegeduit ce va supunecestiunea Consiliulul de ministri. Serajevo, 22 Iunie. Printul imperial, archioucele Rudolf, a sosit la amiaze la Stolac, unde populatiunea celor tree confesiuni 't -a facut o primire din cele mal celduroase, Budapesta, 22 Iunie. Comisiunile intrunite ale delegatiunei ungurestl ait aprobat asemenea si crediditul cerut pentru provinciale ocupate. Ministrul d. de Kallay a expus conditiunile satist'acatoare ale acestor provincil,constatend desvoltatea agricu.turel tor. Ministrul a relevat asemenea sprijinul ce populatiunea a dat pentru urmarirea si Invingereaultimelor bande, ceea ce probeaza ca ea stie se aprecieze foloasele de care se bucura, In ceea ce priveste siguranta vietel si a averel cetatenilor, Comisiunea budgetary a aprobat si creditul cerut pentru ocupare, si a terminal cu toate proectile, arara de creditul special ce va discuta Sâmbete., Sofia, 22 Iunie. Principele Ferdinand si principesa Clementina eu suitele for s'ait dus la monastirea Calofer unde vor sta cate -va zile. Ministrul-presedinte, d. Stambulotf si colegil sel se tntorc la Sofia azi. LOGICA DONINULUI PANU Imi aduc aminte ca am citit intr'o cica de anecdote urmätoarea istorioara : «Un parinte cam iute de mena, carpi tlului sen o palma, de si acesta nu facuse niel o vina. Bine tata, intreba copilul, pentru ce me ball, caci n'am facut nimic 7 E. I response parintele, inchipuesteti tu acum ce sfenta de trenteala al fi mencat, daca cum -va al fi fecut ceva !» Cend a cazut ministerul Ion Brätianu si a Post Inlocuit prin d. Th. Rosetti, am Post curios se vez ce are se serie d. G. Panu. Am deschis Lupia si am dat peste urmatoarea hotarîre, luata de marele augur al Romanie : «Ministerul actual trebue combatut de la Inceput, combatut energie, fare reser- A DOUA EDITIUNE APARE IN TOATE ZILELE DE LUCR,U va, cu mai multä tnversunare chiar de cat guvernul colectivist 1» In josul acestet hotertrl, nu lipsea de cet legendara devisa a d lui G. Panu : « Maine voie biciui !» Si atunci, fare voe, mi-am adus aminte de istorioara cu bataia copilului nevinovat. D. Panu era decis chiar din zioa formeret no.ilui cabinet, se '1 combata mai Inver sunat de cet pe acel ce cazuse. Ministerul Th. Rosetti, venise fera se 'si arate programul, prin urmare nu putea se fie atacat pentru programul set. Ministerul, In doue -zect si patru de ore, nu avusese timpul material de a comite cea mai mica gresala de guvernamênt, deci nu putea se fie atacat nid din acest punct de vedere. - E! ? Atunci pentru ce se hotartse d. Panu sil combata a priori, cu mai mare revna de cat pe reposatul minister colectivist ? Pentru ce ? Pentru ca ast fee este firea d -lui Panu. D -sa trebue se biciueasca. Ai crede ca mana doue cal tnaintas+ al sél, si cä este in drept se 'i pocneasca cu biciui ca se o is la trap dupe pofta d -sale. D. G. Panu are un program zilnic, compus cam ast -fee : «Luna: dejunul la opt; proces la Tribunal ; soarta teranilor. Marti; bae; la barbier ca se me tunz; soarta administratiel. Mercure: plimbare la sosea, biciuiala fnantelor tetei. Jot : vizite printre clasele muncitoare;soarta justitiet. VinerI: la croitor, la cismar; combaterea'guvernulut cu energie; si ara mat nainte pentru toate zilele septa - menei. Dar s'o intempla /ta In ziva In care a venit !Indu] se biciuiasca finantele terei, tocmai atunci finantele se mearga bine, putin il pasa d -lui G. Panu. A venit rândul dupé program, se biciuiasca finantele, trebue se se tie de program cu aceiasi sfintenie, cu care merge papa la leturghie. Se vede ca In ziva and a hoterât se cornbata noul guvern, d. G. Panu avea Inscris pe block -notul set : «Sculare la 6 ; dejun la zece ; combaterea ministerului Th. Rosetti.» Prin urmare, a trebuit omul se se tie de program. Un singur lucru me lnspaimênta Irisa Cum naiba are se faca d. G. Panu ca se combata acest guvern cu mai mulla înversunare de cet pe acel colectivist ? Stiú bine ca are se biciuiasca; dar pe urm1, dupe ce biciuind mereú are se i se toceasca sfârcul biciuluT, ce o se mai faca ? Te pomenesti ca tncepe se multe I Mai stil ? S'at vezut casuri de hydrofobie si la oamenl ! Aga. ADMINISTRATIA EFORIEI SPITALELOR Contractul carnei.Un furniturei f'urt ordinar.Contractul pentru furnitara de co- loniale. Am spus In numórul nostru de alaltä-ieri cá vom reveni asupra ghesefturilor scandaloase descoperite la Eforia Spitalelor Civile. Fiind-cä insë ne trebue foarte mult spatiú pentru a enumera numat faptele stiute, nu de unul, dar de zecimt de persoane, vom face aceastä lucrare In mai multe rinduri. Continuâm, dar, azt Cu expunerea acestor fapte. Contractul furniturel camel. Aoum (touï ani Eforia avea un contract incheiat cu un mâcelar, anume d. Stan Dorojan, pentru furnitura carnet pe la diferitele Spitale. Carnea ce da acest antreprenor, era de o calititate asa de proastâ, In cat tntr'o bun& dimineat& medici de la spitalul de copii: ad ordonat economuluI se refuze primirea et, dispozând tot de o datâ cumpórarea in comptul antreprenorului, a unei cantitati egale cu aceia refuzatâ,din pietà. Economul a executat imediat ordidinul. A doua zi Insó, comunicánd aceasta Eforiel Spitalelor, dtnsul este chemat si invitat ca pe viitor se nu se mai 3upue ordinelor doctorilor, si se primeascä si el carnea, care este acceptata in toate cele l'alte spitale. Peste cate -va zite, carnea find din noie gâsitä proa s[ &, medicil ordon& iar cumpórarea din piafa in comptul con tracciului, si refuzä tot de o data carnea lasatâ de d. Dorojan. Economul relata atunci medicilor, réspunsul ce i s'a dat la Eforie. Vózând aceasta, dtnsii hic o adresä Eforiel, cerPnd a se ordona o ancheta si declarând tot de o data c& carnea ast -fel coro se furniseazä, pune viata pacientilor in pericol. Vorbind mai la vale In acea adresâ despre cantitate, medicil declara cä trei sfertttri se compune din oase si abia un singur stert de carne. Lucrurile târâgânesc... Eforia nu respunde nimic, iar economu continu& acumpera carne in comptul d -lut Dorojan. Dupe vr'o zece zite, acesta din urmä declara in gura mare cä el perde ban! prin acest contract, de oare ce numal furnisând o carne ca aceea ce dâ, poate se iasâ la cap &têiti si se reintre in banal ce a Post silit se dea unor per - soane la facerea contractului. Medicii spitalutui de copi[ ne voind irisa a reveni asupra mesure' luate, si Eforia ne mai putênd tolera aceasta stare de lucruri, trimite int.r'o buna dimineatä economulut o adresa, prin care 'I pune In vedere ca contractul cu d. Dorojan find reziliat, intru ceea -ce priveste Spitalul de copie, dênsul este autoriset a cumpera carnea din piatä. Lucrul insä nu se apreste aci; caci Eforia a trebuit nu numai se plateescä carnea cumperatâ in comptul antreprenorulut, dar inca si cea ce se refutase. Ast -fel, pentru Spitalul de copii carnea a fast plâtita de douó ori. Un furt ordinar In anul 1886 vine in spitalul Filantropía un damn anume Garanti), Post prefect si deputat, tare dupe o boalä de cat -va timp moere. La moartea sa s'ai g &sit mal multe seule, objecte de valoare si o decoratie a ordinului turc Medgidié, lucrata In briliante. D. Garantit este inmormintat, si dupe cet -va timp, reclamându -se de mostenitori objectele tómase de la dênsul, economul declara ca n'a primit nimic. Existenta Iris& a acestor objecte find cunoscutä de mai multe persoane, fácênd parte din personalul spitaluluï, o reclamatie este adresatá Eforiel; scandalul ajunge la culme. Lucrul Irisó este facut mucama si niel pana in ziva de azi acele objecte nu aú mai putut fi regäsite. Dac& s'ar cerreta interni si tel l'alt personal de atunci, de sigur cä lucrul ar putea fi descoperit. Contractul pentru furnitura de coloniale Eatä un caz care a fâcut de asemenea mult sgomot prin lumea spitalelor. Se anuntä o licitatie pentru furnitura colonialelor necesare spitalelor. Licitatia se face, si contractul remarie asupra d lut Ioanid comerciant din Bucurestl, acel din concurenti care oferise preturile cele mai avantagioase. In contract pretul fe -si amie. obiect este bine fxat la socoteal &, Irise aceste obiecte sunt platite tndoit de suma prev &zut &. Luam mimai vr'o cate -va din articolele stipulate: Rhumul este prevezut in contract cu 3 lei uoi litrul, In realitate irise el este platit 7 lei noi. Zaharul de asemenea; aie! irisó can - titatea ce se consume find foarte mare, suma platitä este mat mare chier de cAt acea eu care se obisnueste a se cumpêra in detaliü. Sé se verifice compturile si se va vedea daca cele spuse mai sus nu sunt exacte. Intr'un articol viitor ne vom ocupa DUMINECA. 12 (24) IUNIE i88$. NUMERUL 15 BAM NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS- TRATIA ZIARULUI La Parts: Agence havas, Place de la Bourse, 'N Anunciuri pe pag. iV, tinta 30 bane; anunciurl si reclame pe peg. Ill, 2 let linia. LA PARIS: se geseste jurnalul eu 4 ti; gent. numerul, la Kioscul din Bulevardul St. Germain, No. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI A DMINI STRATI UNF.A No. 3.Piatza Epigeopiel.No. 3. de alte furnituri si contracte, precum acelea pentru sobele de portelan si obiectele de tuci ce an servit pe la constructiele Eforiel. Vom vorbi despre cele ce se petrec la depositul central din spitalul Coite!, unde seful aceluf depozit, d-nu Zamfirescu, cara eu c&rutele läzi de zahar, lamai etc. pe la d-sa acasä, la d. Fotino si la alti functionari. 0 alta cestiune despre care ne vont ocupa va fi acea relativa la abuzurile si nedreptätile ce se fäceati cu ocazia numirei internilor. C. N. ALEGERILE COMUNALE (Prin tir telegrafc) BOTOSANI Partidul liberal-conservator a isbutit la alegerea colegiuluï I comunal cu 128 voturï ; colectivi,stii aü avut 43 de voturä si a treia lista disidenta a intrunit 42 de voturi din 214. Top deputatiï ,si senatorü colectivisti figuraú pe lista lor. Enacovicl. PIATRA La colegiul II comunal lista parti - zanilor guvernulul actual a intrunit 128 voturi contra 17, date listel colectiviste. Perfecta ordine si liberiate; dupe alegere, alegëtorii aú facut o manifestafie, cu musica, pre fectulul. COLECTIVITATE.1 SI TERANll Romdnul, intr'un articol relativ la nenorocirile suferite de térani, judecä aspru purtarea neomenoasä a colectivitätei, care prin nelegiurile ei a impins pe térani la rescoalá. Eatá ce zice vechiul organ liberal: Nu; tëranul nu este ast -fel cum sil Inchipuesc unii, obiclnuitl a vedea tn el un om réu si netntelegetor; dar s'a saturat si el de relele si nedreptetile la cari a Post espus, si de aceia asculta sfaturile si Indemnurile ce i se de, cu sfiata si netncredere si se preface ça nu pricepe. la se stie el ça are se fie ascultat si ça are se se lie seama de plângerile lui; ia se vada el ce tncepe se i se faca dreptate, atuncl nu s'ar mal scarpina dupe ureche si n'ar mal respunde cu cuvintele : «De I stia ea, o f s'ara i », si ar spuse deschis si pe fata cela ce crede si cugeta. II lipseste tncrederea, II lipseste nadejdea in vr'o îmbunatatire a starei sale, si de accia cu greti te ascuit& si se preface mai tot - d'auna ça nu te pricepe. Se lucrem pentru a'1 da aceaste. macre - dere, acetiste nedejde, si se tim siguri ça nu numal ça vom redestepta si tnteri tn el simtimtntul binelul, ce este chiar in 1irea sa, dar II vom forma si anima. Atunci poate ça n'ar mal fi ateta nevoie de tndemnurile si sfaturile noastre, caci teranul de la sine'si -ar tntelege datoria prin chiar faptul ça i s'ar respecta dreptul ce are si s'ar tine scarna de starea lut, aducendu -i -se tmbunetetire. Si de ce bine si Polos ar li pentru el si pentru tara tntreage, si cal ar propesi agricultura noastra, si, cu ea, si economia nationale ! Cel cari ali vorbit irisa tu tot- d'auna In numele tëranului si puteaú, aflendu -so la carme, se face cava pentru tmbunatatirea starei lui, nimic n'ait t'acut; ba inca, ceia ce este si mal ree, n'ait ascultat nicl chiar plângerile, suferintele si durerile lui I De un singur lucru s'aü tngrijit : cum sel stoarce datile, venzendu'1 nu numal scoartele, cergile, celdarea,pirostriile, etc. ci chiar si bratele!

10 rani numerul 10 rani numerul - upload.wikimedia....
15 rani numerul apare in toa te zilele de lucru - upload.wikimedia....
apare in toa te zilele de lucru 15 rani numerul - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....