.... i

.i
I( OPS ig i 3
ie.
088,1 3110803HO
=
- - -
ROMANIA LIBERA
-
1 3). Histologic.
:11 '
5) Concursurile - . s
1.1
,
1,K 3
se vor tine dupl, un au de la
4). Anatomia Pathologitá
acest folos este in acelas timp medic
sa fie numit archiepisvp-primat al SerbieT.
a publicarea pr(girameior speciale,
pentru or'i-cine, el e posItiv si sigur, cum e si- Belgrad, 20 Octobre. - In bugetul UngarieT
;"401rj E !lasso) "14nil
SECTIUNEA IV.
6) La cas rind nu se va presenta la concurs de gur c. doug en dou fac patru.
pe anul 1880 e un defieit de 18 milioane de
,
i
Sciintele Physico- Crim ice..
cat un singur candidat, coucursul se va amáua
florinT, deficit ce Ira fi asoperit prin 15 milioane
Fi-vom
-iaoaroq ni 1). Physica Medicala.
oare fericitt de a vedea cu ochil,
pentru un au de zile, ()and nepresentk'ndu-se de renta ia aur, nevndatá inca, i prin 11 mi-
din nu pe hartie
2). Chimia Medicala.
nod de cat tot unul, acesta
si in I litere de tipar, t ci in lioane obligatiuni de ale drumurilor de fier carT
-
se va supune
"r.
Ila un.
3). Thocsicologia.
realitate, realisarea unel
examen coaform legel,
asemenea minuni ?... sunt la dispositia guvernuluT. ' '
IWO
o
0
SECTIUN1'
7) AgregatB odata, Opositiunea este in drept a pastra rolul Ministrul, finantelor 1
declarg, ca are fondurT
f
3 HA V. Mutual
numiti vor functions in
disponibile pentru a pain oupoauele read din
naturals.
timp de 6 auT, s000tití de la numirea
lul Toma necredinciosul; ea trebue sA pipie
lor de-
1 lanuare.
3
Kee.otid
, I' si sk se
1). Zoologia Medicala.
finitivk prin concurs, dope,
ineredint,eze de acele foloase co-
care se vor retrage,
Berlin, 28 Octobre. - Camera prusiana a
H
losale !
2). natant,. Medicalk
eland dreptul de a tinea oursurT libere a supra
!P tost !brachial prin un discurs de Tron, mule se
I / it 5 .
w
3). Therapeutica si materia Medicalk. od-cárd materi! vor voi, din sectiuuea in care *** Fund.
zice, ca atentiurea guvernuld va' trebui st se
el
c guvernul i foile sale repetä. coucentreze on deosebire asupra situatinneT fi-
Att .641
SECTIUNEA WI.
ad fiicut parte.
mereti neadev6rul", cii, solutia opositiunit la nanciare a tare, care va trebui amelioratg prin-
.tene i0is,i1 I ,
Sciintele Medicogaegale.
8) La cas de vacanta a wad cathedre titulare care a aderat in fine de nevoe i dinsul si teo forma a impositelor imperiuNT : Budgetul
.onsoilim
1). Medicine Legal".
2 se va tine concurs conform prescriptiund legea majoritatea sa, este tot cea vechia a gu- pe anul 1880 presintg inca nn deficit, care va
tim ! ;
2). Hygiene.
InstructiuneT, la care nu vor avea dreptul st vernulut - Timpul" ca sh nu mat fad trebui acoperit printeun nod imprurnut.
1
I
ii .9\11
Pentru toate Re ste Isciinte ind la facultate
se preside de cát agregatI liber i in activitate
vorba
Discursul anunti, depunerea de numeroase pro-
. _.
de geaba acum, dup ce tott ati iecte financiare i economies si de cele priv -
din aceeasT section..
putut vedea adevrul din confruntarea celor
.
asta-zY mines! 12 profesori, propunem crearea
toare la reforma administratiunei. El face un
Acestea fiind, Domnule
until num'ér de.\:o 'oamdatil de 12 agregatT si a-
_Ministru, opiniunile patru proiecte, zice : ' --1ni .
apel cgtre depntati pentru ca luoreze cu gu-
noastre in privinta
uume, pentru entitle. I, II ai III, 3 ; pentru
facultItel de medicina, Fie si asa, adici vernul la opera reconstruirel economice a tereT
.0.
cum zice govern 1 .
am permis a
ai respunde valor dorinte a le imptratuld le
le
seetiunea IV, a V ai a VI cite unul; acestia vor
aduee la conoseinta Dumnea- Dar, adaogg el, daea
,I
-, in alegerile . - trecute, d. asigura pacea interioart,
,1
roast..
--
-
complete studiele them etice oe nu se pot ter-
Bratianu ar fi
r
-
isbutit sa fact a se streoura pe Viena, 28 Octobre. - Ministrul de Insole
Nu no indoim, di in iuteleapta Dumnea-Voas-
Mina in un singer an de mitre profesorul res-
'Allege adnariT nationale Mai vr'o cati-va Mgr- presinta Camarel deputatilor bugetul pe 1880 si
,-
tra le yeti giisi bun
pectiv, or'f-41ta bunk Intl ar avea: vor ive plied-
daft a a - garitescl, ar fi mers oare lucrurile tot ast-fel? face o lung expunere in care explica diferitele
'''
plica aceste reforme eat mat neintarziat.
si conduce Tr 'cirri studiile practice si de-
Dace guvernul ar fi avut cele doug tr imY,
resultate ale proectuluI sgt. Defieitul e aproxi-
ar fi
: .1
mativ de 12,700,000 fiorinT, care trebue acope-
fin luoru reese, domnule Ministra din
inonsrative sad le yor face canoiout unele
aceste renuntat dinsul de bung voe la scopurile sale ? rit prin nouT operation' de credit. El area
lc
part'
ei
rammed : ie se va aplica
ce astá-z%le lase. total dtu causa ca iii l'
principiul concur- Oameni ou ban simt sa raspundg la intreba- urijloscele prin earl* sa poatt ajunge aoi: mgrirrea
-.
. sold in scurt timp Facultatea de Medicia va rile acestea. '
impositelor, taxe peste tare.
'',4 se predad. Acest unman- de 12 agregati este mi-
.
avea si pe viitor bun profesod, prestigiul fa-
Ministru terming, expunerea sa aiednd ca re -
' 41 nimum suficient facultätil noastre de medicia,
Orgauul conservator critic& apol mesagiul
pultatd se va ridica din op in ce, i numal ast-
dueerile cheltnelilor pe la diferitele administra-
'it pe care '1 puteti infiinta ou profit, cad nail Dom-
de inchiderea camerilor de revisuire si con- tion', o mare reform in sistemul impositelor,
fel studentil din Orile vecine, vor veni a cáprita
4, pmle Ministru, cat de' aumero . sunt profesorii
statä inteinsul un neadevr, cit tara n'a erearea until imposit general asupra_venituluT so-
laminae bar in Romania.
agregatii facultatilor streine, uncle mireérul
simtit Mel de cum necesitatea reformel
tu dorinta, d-le Ministru,
ce s'a cietatilor aotionare vor asigura, pentru viitor,
..1
ea aceste reforme
tor este intreit mai mare.
facet. , 1 i . , ..., , ecuilibrul bugetuluT statulut
r7101---maya'
:
elerub illnaia Le T; st se aplice elder de la inceputul acestuI an
aims)
,
In cea ce &Hooke modul lor, el se
scolar, sub-semnatiT se oferä a face gratuit *** Bindle public" criticti _
cur-
cu drept cu-
. va face in aceleas'l conditionit ce prevede legea
,
surfle piing la facerea budgetulul,
vènt lista celor 888 Eyre votatit de senat, de
. pentru numirea profesorilor de facultate.. Con- Priimiti v raglan Domnule Ministru, There- oare ce chiar lista guvernulul, presentatä Ca- IJUL DE VENZARE nr)
... cursul va fi basa nurnird lor. Pita la facerea
'
dintarea prea distinsel stime a inaltei, merit, nu continea de cat 884 din cel consi-
ce La Petrosani - aproape de D 'mire ; stati-
,1., concursuluT se vor insarcina ea suplinitort docderatiunï. U j ,)- trasesed sortI,
r lI,JI
din catt fuserl reforrnatt, unea drumului de fer FratestT-Zimnicea. -
tori in medicina, pe earl' d-voastril yeti gasi
Dr. Sutu, buniltreseu Suveréanu Racoviceann,
din cAtT se inlocuiserä, disertased etc. S'a- PesnietT pentrn oamenI. . . . 1.02 sad,
L
Ir
I', capabilY, implinind insii, conditiunile pevkate de Istrat Boleesen. Chernbacb, Arge§eanu, poi aceastA listä,, de alatuirea cäreia se PesmetT de mase 4 . . MO 4
-
lege.nAceastri imarcinare va li pe 2 ant timp Dranhie,cu, donate, Origorescu.M.Trandafirescu rusinase chiar guvernul si majoritatea lui, O( 4 4 f pentru cai . . 2762 lázi
i. 1
nm r
necesar pentru prepararea cainlidatilor co vor voi
fusese
si 2300 sad.
J t j --
recluse la 841 de care comitetul
Jo')
Buckti de prima groast. w 180 .
t' a se presenta la concurs. Tin c, -el lira P"..
delegatilor Camera. De unde dar a scos gu- La Rusciuk - Flint de IN de - -
pi °date numiti prin agregati A RENA ZlARELOR vernul pe eel 888 Evrel?
calitute foarte fing . . . .
komirsretl
20000 ma,
il
vor lunctinnea pe Limp de Q 3111% stagiul ince- Romanul" constatä c, dad opositiunea Nu e aceasta, se intreabl Tarate ..... . . . .
citatul organ,
50000 aea
' o A se adresa: BucurescI, stride Inane), 13
Ond la numirea lor prin concurs, timpul dupa, -a isbutit sä '§I crseeze o positiune avanta- sfrAntatá inselticune, necalificacilá caloare a no a d. Casimir Czynski. - Petrosani, la depot.
care se vor retrage devenind agregatT liberT si - gioas i comoda in cestiunea Evreilor, ca- u1n1 art. 7 din constitutiune i dovada oea mal d. Witkowsky. - Rusciuk, la comptuarul Cop-
se vor tinloaui prin o alt4 serie, pastraild4 usa a fost ca guvernul si partida sa, in im- pipartg despre scopurile antinationale ale color ninety &. Cnie. luTtneo ni joeovi,oull
inst dreptul de a fi numitI ÉprofesorI Mabel' in prejurärile politice in cart s'ati slat si se de la putere ? ., '
I
1
cas de vacautá.. tot prin calea conoursul4, con- aflä hick fate cu streinatatea, L_,A(Tr a
.
erag nevoitl
mined care se vor tine numai intre agregat,Y fie sk, tack, sail ifvf)U
sä, nu se apere de eat cu cum-
LA.
libert fie in exercitid, apartiand aceleasT sectiuni. Ware. Apol, nu alt cuvnt, care 'I faces Serviciul Telegrafic al Romani& Libere
Ne permitem dart Domnule Ministru, a resume dificilä positie guvernului, este cit impitmn-
dela 28 Octobre - 9 dim.
UREA BURSA NATIONALA *
ast-fel opiniunea noastre, asupra infiintenirea Evreilor a fost o cestiune vepoporarei Madrid, 28 Ootobre. - Numgrul persoanehr
4
trod al numird
t
de egret; : I ii putin doritá de ,ctrci. e q
da ineourile din Murcia se ridica I. M. FERMO & FRATII BENZAL
1) A se reinfiinta pe langd facultatea cti, me- Vorbind apot de rescumpärarea drumu- la 3000 (?).
dieing din Bueuresd, un numë'r -mean de murilor de fier, dupa ce aratit di Simlah, 28 unr"9411.
.
din toate
ctobre, - r
Numgroase tribud af- No. 48, trada Lipscad, No. 48.
12 agregatí impärtitY dupá modul de mal sus.
gane continua a face agitatiunT
punctele de vedere presintil, un interes nein-
MX - ..,
Englezil a repurtat o victorie in pasul de
u3 b nu0 r
2) ET vor fi insárcinati a inlocui sati snplini indoios pentro stat, prevede cä, rolul avan- Sohutargardan, care e confirmatá in mod oficial;
CURSUL BUCURESCI
iI
Ieu;.7 '
pe profesori7 titularT in cas de absenta ; face tagios l va avea guvernul, iar rolul inco- dar acesta positiune a Schutargardanulut
d
a trebuit Pe ziva de 17 Octobre 1879, ora 12
8
cursurl asupra materielor f pe cari profesori titumod va fi al opositiunit, care in zadar fie cu toate astea parasita, pentru-ca nu se ..ilnawde au ,telooeli
iar n'ad timp a le veda ; i vol. coach. pe e- s'ar incerca si '§I creeze o nou arma de putea angra in contra triburilor afgane nu
- ,
levi in studiele practice si demonstrative. partid.
incetat a o ataca,
OBLIGATIUNI Camp. Vend.
L
.
Londra, 28 Octobre. - D. de Oubril, amba- 10 % Rurale - - 1031,,, 104
11 3) ProfesoriT agregati vor avea dreptul a lua In adev6r, foloasele e ar castiga Statul sadorul RnsieT in Germania, s'a dat dimisia.
e§ite la soil
1909311/4 arg.
'r parte la examenile de fine de anil de doctorat din rescumprea dilor ferate, ar fi atilt Constantinopol 8 0/0 Dom. Male
28 Octobre. - Maine, mer - - -
3 104
theft.
prodigioase, in cat «Romanul" cuteazä a ruga curl, comisiunea greco-turca va
e§ite la sorti -
I
tine o nout
SOO 1.
991889.83/:4 arg.
. .
Dob. 10 fr. Oblig. easel pens.
1901.1.
4'. At dreptul a se presint a la concursul pen- pe eel ce nu le ar uonferinta ;
recunoasce, sä nu vo-
e putin sperantg pentru o intele- 7 ok Serisorl fonciare rurale
9912 100
)
tru agregati tot( doctori de medicia romanY teze proiectul. lt-I/ 1
gere directä intre Turd si Greet.
7 %
A ./71 , urbane -
' .1
7-
93 Ms
Belgrad, 28 Octobre. - frn 8 % Impr. Municipal
tractat de co- -
1011/2 102
»
ea dreptul de libera practicg in tail; intruuind
mert
en pr. Buc (biI 20 1.)
271/2
Afirmam, de pe acum,
i o eonventie oonsular 281t,
conditiunile
.,
.
4ice (Tonninul,, et
ail fost emanate 6 % Renta romänii
!monk., in legea inestructiune
intre Statele-Unite si Serbia.
ActiunI Dacia, - - --
73 73%
si
190 200
independent de folosul moral, folosul material
publice.
Synodal a pro latnat independ. BisericiT sgrbesel , 'Romania.
70 75
k,,.. . :
asigurat Romania pria aoest proiect este colosa(; ei a propus, ca mitropolitul, monseuiorul Michael Maui de It mania
294 296
it
Cupoane rurale exigibile -
112
0,0,533
domeniale
WycktrvM, MSc siI)311`03cS 12, ,91Malbts011io.,') xo' s\ r. S'3 , serisuri -
1/4
1"?.6.) CLASA II (2 ore).
marea simtirilor,
b
- -
aur
V04101V" a)
observatiunilor, representatiu-
"VASA'S%
li) privire Argint contra aur -
asupra IMMQ6 -\)ic 2 0,0 tab
obiectelor ce se Bi late hypotecare contra zinc
al g
' .InvtlánuYntul general al educatiund si innilor, notiunilor, precum fo mele fisiee in ge- predad in scoalele populare, precum si princi- Rubla 'Artie - - -
266
T
,
structiunei.neral.
2_1
piile ce at lot. se urmeze in alegerea
Florinul -
i imparti- - -
215 216
Lose otomane
Se naiad ca privirea pedagogica a elevilor Vorbirea. Continua desvoltare i imbogatire a
- - -
40 45
rea , lor I
sa
(didactica).
,1
CURSUL DIN VIENA
se fixeze, i sg se pung bast und educatiunt piritl' a-nume :
i) o deosebitk atentiune asupra procedgriT, in-
28 Octombre
bone, atgt casnice at i colare. Invgtam'éntul a) terenul representatiund : cugetarea ; forvtre i educatiund in seminar (cunoasterea Napoleonnl -
incepe cu o preeisare a tang intregulu'i sistem
marea minei
IA- a
81 9 31
i a memoriei etc. (aid se va u- intoomirilor, ordinelor disciplinare etc.)
/tweed -
b
5 59 5 59
tilisa logica lu
pedagogic necesar pentru seminar. MaT departe
Ditte).
Lose Ottomane
Se vor intrebuinta h predare 19 5019 50
preda- Ruble hirtiese
clarifier', relatiunea dintre antropolog, fatt ou
b) terenul dispositiunilor - c - _a - 124 50124 50
; rsimtimentele
; forriT i a invétamhtuld (de Ditte); Logica (de
CURSUL DIN BERLIN
pedagogia proprie, Despre eslucatiunea fisicii se
marea simtinagntuluT, i educatiunea esteticg. Cable), redagogia '(de
Schumann), phsiohologia
28 Octombre
vorbeste putin, de oare ce antropologia fisic# se
o) terenul nazuinteT voi ta. Principiul mo- (de Deval) etc.
el/ j gips bat
trateaz mai pe larg in inv6tam'entu1 istoriel
rald. Asoultarea. Constiinta. Educatiunea y oin-
Oblig. cede ferate minder - _- 96 25 96 ID
Pe Mali teoria pedagogieT, eu care se com- Act unile
_- 43 75 42 60
naturale. Aid se (Ant profesorul mai de ateT (mijloc de educatiune). Formarea caracterubing id i colo resultatele PrioritaV
ckstigate in istorie, , - _- 99 5 99 25
Opppe nheim
proape numal eu igiena scolara. Studiul princiluT.
Libertatea moralg.
- - _-
se procede ar la probe in fie care specialitate de Ruble battle -
- 106 106 90
_-
,
215 25 216 60
pal este psichologia. Se pune tot pretul d) educcqiunea religioas1 Dispositia religiósa
osibil
inv6tamnt, oa eleviT acestuI grad IA fie in Stern - -
Lose Ott01111110
34 34 60
pe aoeea, oa scorarif sg invete a observa. Pen- desvoltarea i - - stare la _ finitul anuluT, sit poseadá o privire
CURSUL DIN PARIS
tru acest scop se vor utilise esperientole elevi- e) deosebita considerare a scopurilor educa- larga asupra principiitor educatiund si mersulor
i faptele concrete.
tiund si a mijloacelor 28 Octobre
I
(formarea mat risla
ste,Ww
lui invtanAntultii din scoala normalg sad din
r
Relate homiliafi-
morala). Distinctiune i pedeapsä etc.
- -
72, 75 73
seminar,-La finitul anuld li se arata elevilor Lose Ottomane-- - ri
42 50 43
,
Procedarea invettond'atului e aceasta
eduoatiunea in east in eoalg.
idealul und acoale bune, li se atrage atentiunea it,
Copilul din nod naseut. Ce educe el cu sine " g) educatiunea prin inveltimnt. SCHIMBUL, i mij-
17 Intake
asupra daiorielor lor ea institutorY etc. r
pe aceasta lume din punct de vedere fisic ? Sub local invatanagntuluT, formele ai metoadele
Paris (8 bunt - - _ _
lux. lrq
99 20
uq
ee fel de conditiuni poate avea loo desvoltarea o deosebita considerare a sistemuluT desvoltátor
(Va antra). la vedere- _ - _ 100
loimq ise -lifluarol Londra (3 bin!)
sulietulta (talent, fortil, lee)? Education. in- de intrebare, Desvoltarea notiunilor , la vedere-combinata
-
- 25 112
U.17' Viti -_
_ 25 3
uf,i Berlin (8 Inn1)- _ _ I
122 54
teleetuala (sexele, temperamentele, etc.) Scopul cu folosirea materialulul castigat din logioa.
I , la vedere - - 123 %
si medial acestei educatiunT sad desvoltart For- Esercitil dese.
Viola la vedere- _ __
' '5 4--) Lax ,
'u Erha - - 215
-41
q
_11_1-...._
Adress pattern telegram, FEILSO BENZALL,
931k
:
sa
ti
a .
t
--`"11111-ele-
.
- --sa
, -
-
-
, -
g.
,
'-'
-v-D-r9j- I
t;
: tiina - -
e
-
-
--
fi
eT.
- - - -
,
ei
oi
r
- - -
tqi
t I
- -
,
-
A
-
-
81-ff .o01 luspagid rsb.-ria , odel4ctitt
,
..
-