CE INSEAM - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

CE INSEAM - upload.wikimedia....

I. I. U.

1

1 i

L 1

v

N. IORGA

III

* CE INSEAM *

POPOARE BALCANICE

Conferinta :Omuta la Ateneul Romin in

ziva de 13 Decembre 1915.

IlL

,,.1 f

VALENIT-DE-1MUNTE

Neamul Románesc", Tipografie i Legatorie

1916

Pretul : 50 de bani.


N. IORGA

* CE INSEAMNA *

POPOARE BALCANICE

Conferinta, tinutä la Ateneul Romln in

ziva de 13 Decembre 1915.

.

eti.jat.1.6 ?"-

11I

III

VALENII-DE-MUNTE

Neamul Romanese", Tipografie i Legittorie

1916

'


-

Onorat auditoria,

SI-mt datr voie sd vA amintesc cg aceasta

este o conferint d. si nu un discurs, i prin urmare,

fiind o conferintg, si nu un discurs, are o

parte de invdtdturg, care, nu numar cd nu permite

partea de retoricA, dar o inlgturd in cea

mar mare parte.

Aceasta era bine de spus intr'un timp cind

lumea este si de sigur nu gindesc s o critic

pentru aceasta fireste mat setoasA de revelatiunt

si de accente de pasiune, care ail i ele

locul lor unde trebuie, decit de ldmurirt. LAmuririle

laid iardst ad aid, in sala de conferintd a

Ateneulut, locul bor. i, funded am fost rugat de

Comitetul Ateneuluf ca innainte de a intra in

desvoltarea conterintd mele sd explic de ce

Ateneul nu serbdtoreste anul acesta citeva decenil

de la intemeierea sa, imb indeplinesc datoria

pe care o uitasem la inceputul acestor

citeva cuvinte de introducere. Nu e nevoie de

mar largi explicatiunr pentru aceasta, de oare

ce nu-r arde nimAnut in momentul de fail de

f,


4

jubileil. Natural insa cd fiecare este dator sa.

inlocuiasca toate jubileele pe care nu le face

prin tohtA munca pe care este dator sa o indeplineasca.

i, dacg aceasta se spune de toata

lumea, patina lume indeplineste ceia ce se cuprinde

intr'un astfel de sfat.

Mg intorc la subiectul mieü insul, dupl ce

mi-am indeplinit datoria fatal de institutiunea

unde vorbesc.

in ceia ce urmeaza o s caut a da inca o

orientare pentru marea mulct pe care sintem

datorl sà o desfasuram de acum innainte. Cdci

nu de la o betie de frase la un succes usor a

sa trecem, pentru ca pe urmA sà ne putem cufunda,

sail in indolenta noastra obisnuitg, sail in

glorificarea cu pre intovArAsim, din nenorocire,

lucrurile pe care le-am ispravit i cele pe care

nu le-am ispravit, ba chiar i pe cele pe care

nu le-am ,facut.

Subiectul conferintel din seara acesta 11 stip :

in ce sens se poate intrebuinta cuvintul de po-

poare balcanice ?

Unit dintre d-voastra ar putea sa creadd

ca

nu e momentul sA se vorbeascA despre lucrurile

din Balcani. Putem face, adecA, numal doug lucrurl

astazI : sa se regrete cresterea violenta si nedreapta,

prin mijloace care nu sint cele mat

vrednice de aprobare, a until popor ce are

calitatile sale, dar in momentul de fata ni

arata, cu vitejie, cu spirit de sacrificiu, cu nebunie,

toate defectele sale. Si, pe de altA parte,


5

s'ar putea spune ca in Balcani este un loc de

plins : pentru poporul acela a caruf glorioasa suferinta

a fost de atitea orb proslavita de care

nob, dupa cuviinta, i aid la Atene i aiurea.

Cum am spus insa, aceasta este o conferinta de

explicatiuni, si nu o conferinta de regrete, care in

orice cas nu trebute sà fie prea des repetate

ramin totdeauna sterpe. Nu e o conferinta de

ura si de indemn la dusmanie impotriva nimanui,

ci o conferinta de constatarl, la capatul carora

se va propune neat:drat rectificarea paretilor gresite

pe care le vom analish in originea lor. Le

vom arata fn tot raul pe care 1-ad provocat

vom arata i prin ce pot fi inlocuite izvoarele

, raului : printeun izvor de binefacere pentru toate

popoarele care se cuprind astazi supt numele de

popoare balcanice.

Dar, innainte de toate, trebuie sa raspund la

intrebarea aceia tacuta care poate sa fie in sufletul

unora din d-voastra, daca, adeca, in afara

de nacazul pentru cresterea... neestetica sa

zicem macar atit a Bulgariei i pentru nestirsit

de dureroasa situatie a Sirbilor, daca in afarà

de aceasta not, in momentul de fata, putem sa

avem un interes deosebit pentru lucrurile balcanice

?

Unit zic ca da, altil zic ca. nu. Unit pling asupra

tratatulub din Bucuresti. Interesanta opera, din

nenorocire foarte putin fecunda, facuta rapede

ca sä dureze putin ; fAcutA in necunostinta aproape

totall de causa, pentru ca aceasta ignoranta salt

produca acele resultate re care orice fel de ig-

si

si


6

noranta le-a produs totdeauna, operA improvisatA

la sfirsitul unlit noroc, care nu deschide

niclodatA alt noroc. Sint unif insA cari pling tratatul

si spun : pleat ca n'a durat ; oare nu 1-am

putea face din nog ?

Un lucru e sigur : pe base ca acelea de la 1913 nu

se va putea reface - niclodatA tractatul redactat

in Bucurestr, pentru cA anume lucruri din situatiunea

de atunci sad schimbat esential, si anume

popoare din Peninsula BalcanicA sad fAcut mult

mai puternice decit atunci. Si alte popoare, prin

starea lor de astAzi, aratA o inferioritate menitA

sA dureze, pentru cA, prin imprejurArl petrecute

de la tratatul din Bucuresti incoace, ad iesit la

ivealA ca realitAti care se impun oricuf lucruri

de acelea pe care o usurAtate ignorantA le lAsa

e o parte la 1913. Anume probleme s'aa fixat

in liniile cele mari i sigure. De acuma innainte

nu poate sA treacA cineva pe lingA aceste linif,

fArA sA recunoascA toatA realitatea, plAcutA sad

neplAcutA, care se gAseste in ele. Dar nu din

punctul de vedere al tratatuhif din Bucuresti,

nu indArAtnicindu-ne in rivnirea cAtre ceia ce a

disparut pentru totdeauna, nu in aceasta se poate

concentra de acum innainte interesul nostru

pentru Peninsula BalcanicA.

Unii zic chiar cl interesul acesta sA-1 maf

slAbim, cAci atentiunea noastrA este indreptatA

aiurea. 0 ziceam si ea la 1912 si la 1913, dar

toatA lumea, setoasA de Cadrilater, geometrisatI

de o agitatiune care era foarte violeortA, dar care,

ca multe agitatiuni violente, nu era tocmal asa


,

7

de curatA, spunea : Cadrilaterul, aceasta ne trebuie

nouà astazi, Balcanii, pe cind alte lucruri,

din sus, acelea O. le lasam cu totul de o parte,

sail sà le aminAm indefinit.

0 trista satistactiune a venit mai tarziCi pentru

oamenii cari cugetail altfel. As fi preferat sa nu

o am.

Si, astAzi, cind vorbele celor putini de atunci

se adeveresc, impotriva opiniei celor multi, este

natural sa se produca o reactiune in spirit;

sA se spuie: sA lAsAm odata Balcanii acestia de

o parte ; e un pamint de minciuni, un pamint de

trAdare, de crime si de deceptiuni, in care orice

samintà s'ar arunca, nu incolte§te. Si, de oare ce

toate gindurile noastre sint indreptate aiurea,

de oare ce cellalt pamint poate sa aiba alte neva

geografice i sA creeze alte probleme, am incheiat

epoca balcanicA a preocupatiunilor noastre

pentru a ne gindi la vre-o epoca exclusiv

carpatica.

Da, cine tine un atlas in mind i urmareste

doul linii de munti, poate sA zica : aid sint

Balcanii, dincoace Carpatii, i sa studieze popoarele

din umbra lor numai supt infAtisarea

lor de astAzi. A§a este ; Carpatif, cu tot ce se

tine de dinsii c . pamint i oamenT, sint deosebiti,

in unele privintl, de tot ceia ce se

tine ca pamint i omen! de Balcanl. Dar pentru

cine vede lucrurile cu mai multa pregAtire

§i

consacra ceva mai multa atentiune pentru

patrunderea sensului lor, nu e tocmal a§a. SA zicern

niment nu ma poate impiedeca de a o zice ca

,

y


8

teorie, i, daca sintem oamenf, nimeni nu ne-ar

putea impiedeca de a o i faptui sa zicem ca

hotarele terii noastre, ar fi, inteun viitor ma

apropiat sad mai departat, altele. Oare aceasta

schimbare a hotarelor terii noastre mai sus ar

schimba oare cu desavirsire legaturile noastre

cu lumea baleanica? Cind se uita cineva superficial

la o harta ar zice da, asa este : aid avem

Prutul, Siretiul, Ialomita. Dimbovita, Oltul, jiiul,

toate Hurl care curg de sus in jos i, intr'un

frumos curs serpuit, se indreapta care linia cea

mare a DunariI. i, atita vreme cit leg-aura va

fi numal cu Dunarea, legaura aceasta ar fi i o

legatura cu Balcanii. Dar lucrul se schimba cu

desavirsii-e cind trecem in alte term, care ail alte

taunt,

cu alt curs, ce indic altä directiune.

Am spus i ed odinioarà ca regiunea de dincol9

de Carpap are oarecare legatura, o netagaduita

legatura cu Tinuturile de la Marea Adriatica,

deci ca pamintul acesta se indreapta care

alta Mare. Este foarte adevarat. In istoria evului

mediu vedem orasele sasesti din Ardeal care ad

toate legaturile lor apusene in partile acestea

de care Marea Adriatica : negustorif Sibiiului,

Brasovulul in veacul al XIV-lea calatoresc fara

indoiala si la Braila, catind drumul catre Marea

Neagra, dar aceiasf negustorf mergead si care

Viena si mat departe pe drumurile de uscat ce

ducead spre Adria. Cele d'intaid privilegil acordate

in veacul pomenit pentru acestl negustorT

saxonI, cari cattail locurf de trecere care Apus

pentru marfurile lor sad cari veniad sa primeasca


,

9

la hotarele regatului Ungariel marfurile terilor

mai departate, cele d'intaid privilegil pomenesc

de legaturile cu orasele dalmatine. Este sigur

ca stapinirea romaneasca in regiunile nordice ar

avea, pe linga alte avantagir, i marele avantagiu

de a ne pune in legatura cu acel Apus, din

care fail indoiala a parte esentiala din fiinta

noastra nationald i o parte esentiala din sufletul

nostru modern vine. A fost o descalecare de

ostasi ai lui Traian, venita dupa descalecarea

teranilor imigrati din Italia in timpuri mai indepartate

; dar a mai fost, dupa aceasta. descalecare

de si nu se mai poate intrebuinta termenul

in timpurile noastre , a fost ca o pogorire

a Duhului Stint pornit, nu din regiunile

Rasaritului, ci din lumea Apusului, care "a format

un suflet nod. Prin urmare mai strins am

fi legati de Apus, prin aceasta schimbare catre

Nord a hotarelor noastre.

Unii ar mai adaugi pe lin aceasta un fapt,

absolut incontestabil : cursul riurilor din regiunea

ardeleana merge in alta parte, de la Rasarit

la Apus, iar nu de la Nord la Sud. Adevarat,

dar sa nu uitam un lucru : ca aceste rime . se

string toate in marele canal colector al Tisei,

care curge in aceiasi directie de la Nord la Sud

si

confunda apele sale cu apele Dunarii. E indiferent

care e cursul afluentilor dada, astfel,

cursul riului principal ne indreapta iarasi catre

aceleasi nevoT dunarene. Tinind sama de acest

fapt, aceiasi nevoie balcanica o intilnim ca i in

ceia ce priveste orinduirea riurilor din partile


10

noastre. Prin urmare, chiar admitind ceia ce dorim,

cu toate acestea, chiar i supt raportul

legAturilor geografice, i regiunile acestea, fArd

sA se !nature neapArata legAtura cu rosturi

apusene mai pronuntate, Il ad legA turile lor puternice

cu Dun Area i, prin Dundre, cu Peninsula

BalcanicA. Deci si de acum innainte, orice

ar fi, oricit de mult ne-am occidentalisa din nod,

oricit de mult am primi din nod inriuririle apusene

pe care le iubim, pe care sufletul nostru le

cere mai mult, cu toate acestea chiar i in forma

aceasta, Balcanul va pAstra importantA pentru

noi.

0 va pAstra supt atitea alte raporturf. Balcanul

are nevoie de o culturA economic i sufleteascd.

Imi aduc aminte cd, acum citiva an! de

zile, un miniStru bulgar, om foarte cuminte,

nu still dacd e multAmit sad nu de ceia ce se

petrece astAzi d: *ismanov, a venit la Bumrest!.

Era atunci ministru al Instructiunil Publice

§i

cAuta sal cunoascA institutiunile culturale de

la nor. A venit i la Universitate si a ascultat

lectiuni acolo, dorind sA vadd cum se infltiseazA

invatamintul superior la noi. II erad cunoscute

reformele lui Haret, a apreciat partea practica

din ele, le-a imitat intorcindu-se in tara sa. D.

$ismanov a spus atuncI o vorbA foarte cuminte

Noi vA dorim din toatA inima sa progresati, sA

progresati mult i rapede. Dar a adus un avertisment

: sal progresati mult i rdpede, fiinda

noi sintem in urma d-voastra i ne grabim. Dar,

zicea el, dorim sA innaintati, fiindcA sintem un

:-


P

11

popor econom si. avem nevoie de o multime de

lucrurf: decit sa le importam din departatu1

Apus, dacà le gasim in preajma noastra, sintem

foarte bucurosi. Nu ramine decit sa ne patrundem

de intelesul cel adevarat i sa ne folosim

si de intelesul ironic al unor urari ca acestea,

sä ni dam sama ca, de sigur, cu populatia noastra,

cu desimea populatief noastre, cu calitatea

populatiel noastr e, cu traditiile poporulur nostru, cu

usurinta de comunicatie cu Vestul a terilor noastre,

putem indeplini acel rol in Peninsula Balcanica

care, chiar in afara de consideratiuni de

chilometri 'satrap, ni-ar asigura locul pe care

1-am pretins totdeauna si numal foarte rare oil

am cautat sa-1 learn in spinare i sA-1 mentinem.

fiindca a fost vorba de chilometri 'satrap,

dati-mi voie sä fac o observatie care cred ca

este potrivita fata de obiceiurile mentalitatil publiculuf

nostru. Publicul nostru se Ilia cu multa

grija, in schimbarile care se petrec pe harta Europe,

la mutarile de granita. Sint atitia cetatens

romint cari in fiecare dimineatä inseamna

cu stegulete drumul ostilor i tremura ca nu

cumva numarul de chilometri capatatI de unit

be1igerant1 sa intreaca numarul de chilometri de

care dispunem nol. Este o preocupare patriotica

foarte explicabila ; dati-ml voie inst sä cred ca

chilometrul inseamna ce cuprinde : un chilometru

de Belgie face altceva decit un chilometru de

Siberie ; un chilometru de pamint roditor din

binecuvintatele noastre locurf face altceva decit

un chilometru din stinca de dincolo de Dunare

KIT

ACABEMIEI

utign PIMAvV°

4 *

4 !


12

un chilometru cuprinzind traditia noastra neintrerupta

de autonomie politica timp de secole

intregt face altceva decit un chilometru de improvisatie

politica pe alt teren. De aceia, funded

lumea, in momentul de fata, este foarte dispusa

sä se cufunde intr'un fel de melancolie descurajanta,

care ni slabeSte fortele, cred ca. era

bine et adaug aceasta parentesa in ceia ce

veste putinta noastra." de a face din chilornetrit

strarnosilor nostri, pe cari nu i-ag furat de la

nimeni, mat mult decit chilometri luatT cu hapca

de altiL Luatt aceasta ca invatatura, si veil

gasi intr'insa, in mite cas, un indemn spre munca

credinta. Cine nu vine ,,..stazt sa samene munca

credinta, acela este un railfacator. Melancolocif

sal faca bine sa se inchida cu melancolia

lor intre eel patru parett ai easel proprit: oricine

face un pas spre public este dator sa nu spuie

4.-at singur cuvint care sa nu fie un indemn

pri-

un element de speranta (aplause calduroase),

care sä nu fie o manifestare de optimism, optimism

de buna voie sail cu sila, dar optimism

datator de vigoare until popor.

Dupa toate aceste consideratil preliminare, datfmi

voie sa intru in chiar miezul chestiunit.

Ce sint popoare balcanice, aceasta crede ca

stie toata lumea. De atita vreme se intrebuinteaza

acest termen, care, de si de atita vreme, nu

e taus/ asa de vechi CI cum 41 inchipuie unit. Daca

ar fi spus cineva unlit diplomat, until calator,

unul om de stiinta, until scriitor din veacul al

si


13

XVIII-a vorba de «popoare balcanice), n'ar fi inteles

nimic. Termenul acesta, de si foarte mult

intrebuintat in ultimele decenii, este de o origine

mai noug : anume interese i anume confusiuni

ai determinat notiunea de popor balcanic

in sensul in care se intrebuinteazA curent.

Natural cg, atita vreme cit ImpArAtia turceasca

isT intindea hotarele sale 'Ana la Marea

AdriaticA, de o parte, si pang la Marea NeagrA,

de cealalta parte, panA la Arhipelag, la Sud,

se sprijinia la Nord, nu pe DunAre, ci pe Carpati,

nu putea fi vorba de «popoare balcanice}.

Era vorba atunci de Turd, de rasa dominantä,

si de raiale, de popoarele supuse : intre raialele

acelea chiar deosebirea nu se fAcea tocmai clar ;

deosebirile de rase, esentiale, permanente, nu erad

bine vAzute. Cutare aseza, din interes politic sad

din simplg ignorantä, pe Romini alguri de r2)lavi.

Era o categorie in ceia ce priveste pe Grecl, a

cgror descendentä netAgaduitA i absolutä din

strAmosii epocei clasice era crezutà de toatä

lumea intr'o vreme de culturd innainte de toatà

clasicA, prin scoala iesuità; Grecii trebuiad sà fie

pusi de o parte. Dar chiar in aceasta nu era o

cunostinta adevAratA a poporului grecesc modern

care acea sg nu fie confundati cu SlaviY, cum eram

noi, confundati, ci eraii amintirile de odinioarg.. Prin

urmare nu un alg.tor care strAbause pe acolo,

nu acel cari intrad in contact cu

dinil,

nu cu Grecii din Fanar, otomanisati in sufletul

lor, ci cu Grecii traind in vechea lor *traditie, din

Moreia, . din Macedonia si alte part!, -- nu acestia

si


,

14

,deosebiad pe Greet de celelalte population!, ci-f

deosebiad cel cari-§1 aduceafi aminte de Temistocle

§i de Pericle i puneat pe urma§i1 lor la o

parte de represintanti! rasel slave sail de romanitatea

dunareana.

Inca odata, in vremea aceasta nu eraii, evident

State balcanice ; era o singura Imparatie

: Imparatia romana trecutä in stapinirea Turcid,

in marea lume politica otomana. In aceasta

mare lume politica otomana se desparties

numa della stratur!: stratul stapinitor pagin

§i stratul supus cre§tin, in care, cu deosebirea

aceasta a Grecilor, determinata ma! mult

de motive clasice decit actuale, se confundail toate

populatiunile dominate din aceasta peninsula.

Exista o chestiune a Imperiulul otoman, dar nu

exista o chestiune a populatifior din Imperiul

otoman. Se vazu insa cA Tamil decad, biruit!

de atitea ort, smulgindu-li-se provincil de la un

razboid la altul, i lumea a inceput sa se gindeasca

la taptul ca Imparatia aceasta nu va putea dura.

$i se credea cu multa naivitate, cu graba pe

care o aü cugetatorib politic! une or!, ca imparAtia

turceasca o sa se ispraveasca rapede. Era

sa mal dureze, chiar innainte de transformarea

el totala din momentul de fata, care inseamna nu

o supravietuire, ci o substituire de viata. Turcul

de astaz! crede cA poartà numa! uniforma straina ;

nu : Turcul de astAzI isprave§te sA se transforme,

nu pe din afara, ci pe dinnauntru in altceva decit

neia ce a fost odinioara. Aceasta nu inseamna

Turc, ci InseamnA a nu va putea fi niclodata Turc.


15

Dar in secolul al XVIII-lea se credea ca

imparatia otomana se desface. in folosul cut ?

Al Marilor Puteri vecine. Nu se gindia niment

la desfacerea Turciel in folosul nationalitatilor

care traiesc innauntru, in toate combinatiile de

State viitoare care se facead prin acest secol al

XVIII-lea. Clef popoarele erau atit de rad cunoscute,

fixate asa de putin in granitele lor, intelese

asa de putin in drepturile lor ! Secolul al

XVIII-lea a cunoscut dreptul cuceririt, dar n'a

vrut sa recunoasca dreptul de opunere, in puterea

principiulut national, la orIce fel de cucerire.

Prin urmare toate lucrurile acestea ad facut

sa. se presinte o problema a Orientulut otoman

in care niment nu se gindia la popoarele care

traisera atita vreme, cum se zice, supt jugul turcesc

not vom zice mat drept, fall de amintirea

Imperiulub otoman, traisera in alcatuirea politica

dominanta, in energia razboinica si incontestabilul

spirit de aspra i sigura administratie,

de departata origine romana, al Turcilor, fiindca

Turcit all lost numat imitator! stingacl, grosolant,

in cea mat mare parte, at lumit romano-

bizantine pe care o inlocuisera.

. -

A venit pe urmA veacul al XIX-lea. S'a zis,

cu o dreptate incontestabila, ca veacul al XIX-lea

porneste cu recunoasterea dreptulut national. Revolutia

cea mare n'ar fi facut decit sa puie la gura

trimbita care sa anunte tuturor popoarelor capabile

de a trai i celor ce nu s'aii dovedit capabile

de a se ridica la o viata proprie ca de

acum innainte inceteaza orice apasare din partea


16

strainatatil i cd fiecare natie are dreptul sà traiasca

deosebit, cu limba, cu traditiile, cu viitorul sail.

Este o mare gresala. Pentru oratorii de circumstanta,

pentru retorii cu cintec in laringe, pentru

specialistii in cabotinagiii oratoric, de cari

avem destui, pentru dini Revolutia francesa a

-

cutreierat Europa de la un capat la altul, trezind

nationalitatile la viata. Nu e,asa. Revolutia francesd

a vorbit de natiunea politica, n'a vorbit de

natiuni etnice ; natiunea pentru Revolutia fraucesd

inseamna poporul asa cum 1-am cunoscut,

in forma caricaturala care a dat vietil noastre

politice multe emotiuni false i multe zguduiii

de care ar fi putut fi crutatd foarte usor. Poporub

Bucurestilor care face demonstratiile de

pe stile, nu e insa poporul cel adevarat, care

Dumnezed stie cit rabd i cit de putin cap=

in schimbul rabdarilor lui. Deosebirea e esentiala,

11

sa nu profanam terminul de popor confundind

poporul vitejilor tAcuti, unde sint, cu tpoporub

zgomotosilor neviteji, unde sint. (Aplause

"puternice.) Revolutia francesa a dat tpoporub

acela care trimitea la ghilotin i acela care,

cind cadea capul cel maT binecuvintat de Dumnezeil

al natiunir pe esafod, aplauda scena singeroasa,

aplauda pierderea nationald a unel strälucite

inteligente, a until talent gra pareche, a unef virtuti.

Da, Revolutia francesa a cucerit unde a putut

si a stapinit unde a putut, si tot asa a facut si

Napoleon Ia. Dacà constiinta nationalà s'a trezit

pe urmd, a tost nu pentru ca a provocat-o Revolutia

francesa, ci pentru cd s'a ridicat indig-


17

nata impotriva incercdrii Revolutiei francese, care

continua traditia monarhiei cuceritoare, de a

supune popoarele mai slabe popoarelor mai taxi.

Astfel Spaniolif, de o parte, Germanii, de alta,

Rusii, mai tirzid, anume populatiuni din partile

noastre, prin imitatiune, s'ad trezit in epoca Revolutiei

francese, dar numal fiindca ad simtit datoria

de a apara individualitatea lor impotriva

marilor sivoaie cuceritoare. Cuceritorii prin gust

si cari n'ad niciun ideal innaintea ochilor sint cei

mai marl criminal! pe cari i.a putut produce

omenirea. Cineva care cucereste pentru gloria

sa personala sad vrajind prin formule mincinoase

poporul sad, este un radfacator de cea

mai miserabila spelt. Dar este ceva care-1 face

iertat, pentru binele care rasare, lard voia lui,

din rAul pe care a cautat sa-1 thspindeascd : suferinta

apasaril trezeste natiunile.

Iata, noi, istoricii, putem augura astazi, cind

se savirsesc fapte ca ale cuceritorilor de atunci,

cà resultatul imediat va fi innaltarea pe ruinele

actelor silnice de cucerire tocmai a popoarelor

care se credead ca au fost zdrobite pentru totdeauna.

(Aplause indelung prelungite.) Asa s'a

intimplat §i atuncl. Este invatAtura tuturor timpurilor.

Istoria se repeta, fiindca sint legile naturii,

poruncile lui Dumnezed, care, oricari ar fi oamenif,

oricare ar fi natiunile, se indeplinesc tot asa.

Sint mai tail §i decit modele, §i decit norocul,

si decit cel mai favorabil moment pe care soarta

ii daruieste individualitatilor §i natiunilor.

* *

1

a/a t---1 A /


18

S'a inceput atunci a se vorbi si de popoarele

din Peninsula BalcanicA, Frances!, ca Cyprien

Robert, ad vorbit de Slavii din Balcan! ; altii,

cugetatori poet! din Franta, Anglia, Germania

s'ad inc1zit pentru miscarea greceasca de la

1821 si vorbiad de tmarea natiune greaca ). Prin

urmare iata ca in lumea balcanicg, confusa odatg,

rasar in opinia publica a Europe!, rasar in planurile

de viitor ale Occidentului, care el domina

viata politica aceste cloud marl grupe nationale.

In ceia ce ne priveste pe noT, iubitorif poporului

romin ai rasarit in Apus ceva ma! tirzid,

nu din vina noastra puma!, poate une ori chiar

prea putin din vina noastra, ci din vina altora.

Eram in drumul culturi!, aveam insusirile noastre;

haina noastra cbizaral, plin g. de romantic si pitoresc

putea sa atraga pe cineva aid ; dar impresia

pe care o lasam era ca sintem un popor

antipatic. Asa e i acum. Sal nu ni para rad. Popoai

ele care innainteazd incet i sigur sint cele

care nu se bucurg de simpatia generals. Cel mai

mare rail pe care-1 poate da norocul este sa te

alinte toata lumea pe brate. Nenorocirea poporului

grecesc in secolul al XIX-lea a stat in aceia

ca. de dragul lul Temistocle i Pericle toatä lumea

a navalit cu sfaturile, a dat sperante, a fagaduit,

dar numal cind si-a

dat sama poporul grecesc de

zadarnicia tuturor complimentelor si a cautat in

el insusi elementele sale de putere, s'a intimplat

ceva. Oamenil naivi cari umbla astaz! cu un fel

de termometru sentimental in mina, cersind sim


19

patiile la dreapta sad la stinga, oamenif acestia

nu pot sA trezeasca decit un zimbet din partea

acelora cari-s1 dad sama ca nu cu acadele sentimentale

se hraneste un popor, ci cA popoarele

se hranesc cu ceia ce prin munca bratelor lor,

fie si in mijlocul antipatiel generale, stiii sa smulga

pe basa dreptulul bor. (Mari aplause.)1

Va sa zicA, d-lor, a rasarit de odata, prin frumoasa

carte a luf Cyprien Robert, prin lucrarile

Jul Ami Boué si ale altor represintanti ai studiu-

Jul etnografief in Balcani, a rAsArit massa slave de

o parte, masa greaca de alta parte. Ami Boué

a fost un distins cercetator al Balcanilor ; Cyprien

Robert a fost unul din cel mai bine inzestrati

printre romanticii stiintifici : sint i astAzi

scriltori politrci cari cauta argumente in Cyprien

Robert si Ami Boué. i poate pe Cyprien Robert

1-as lasa mai bine de o parte, fiindcg ce poate sa

culeaga cineva, in delicateta problemelor etnografice

din Balcani, din paginile unul diletant,

care judeca limita dintre natiuni dupa costumul

pe care 1-a intrezgrit, dupa silabele care i-ad lunecat

la ureche i, innainte de toate, pe basa

unet reale simpatil, dar uneT pregAtiri total insuficiente

! Adaug insa el prin interesul acesta

din partea Apusenilor can aü venit in Balcant

am avut una din cele mai interesante cart! despre

Bulgarf in cele d'intaid timpurl ale mi§cArif lor

care libertate. Este cartea pe care un insemnat

om politic din Franta, un innaintat, un radical,

Blanqui, a scris-o aproape de anul 1840.

Prin urmare cercetarea Peninsulei Balcanice


20

a pornit cu mult interes si cu multd cAldurd de

la o bucatd de vreme, amestecindu-se pe lingd

interesul stiintific i interesul politic. Anumite

Puteri ad trimis cercetAtori cari nu erad indrAgiti

numal de etnografie, geografie si istorie, ci

erad indrAgiti si de anume scopuri particulare

politicei terilor lor. Au venit douà categoril

foarte distincte de cercetatori

stiintifico-politici

sail politico-stlintifici, din cari unit porniail de

la Viena, ceilalti de la Petersburg. II trebuia

Austriel o Albanie ? Se gAsiail totdeauna cercetAtorl

cari reducead toata viata din Apusul Peninsulei

Balcanice la rosturi albanese. Cunoastem

lucrurile acestea si din timpurile din urmA. (Ilaritate.)

Umbla0 sA caute Albanesi in locurt in

care n'ail fost niciodata sad sint numai din timpuri

foarte recente, in urma migratiunii sdvirsite

la stirsitul veaculuf al XVIII-lea sad la inceputul

secolulut al XIX-lea. Pe de altA parte, Rusia trimetea

pe cite un Venelin, Slav originar din monaritia

Habsburgilor, care se stabilise insA in

Rusia, in tovordsia armatelor rusesti, si el umbla in

toate partile cdutind cit mai multi Bulgarl ca sd-I

opund Sirbilor pe cari Austria credea sA-I poatd

intrebuinta. Pe lingA aceasta, Puterile liberale,

Franta si Anglia, avead tot interesul de a da

cit mai multe rosturi in Balcant Grecilor.

Acum, orice ar spune cineva astazi sad ar fi

spus ieri despre poporul german, despre poporul

frances sad engles, idei cit de exagerate, cit de

putin corespunzAtoare realitAtii, in bine sad in


.

21

/111,

oricit ar fi cautat sa scadd aceste popoare

on le-ar fi crescut peste limitele adevarate, aceasta

n'are radian fel de influentd asupra vietif acestor

marl natiuni, careli cunosc perfect trecutul, cunosc

viata lor actuall supt toate raporturile si-s1

dat sama de conditiunile in care se pot desvolta

in viitor. Nu e tot asa atunci cind este vorba

de popoare a caror pregatire abia incepe. mal

ales in ceia ce priveste viitorul lor, in ceia ce

priveste tendinta lor de expansiune, de complectare

a hotarelor bor. Popoarele acestea se vor

indrepta dupa cele ce se vor spune despre ele

-in dreapta sag in stinga. Miami nof stim cite

greselT politice am fAcut pe basa cartilor in care

se vorbia de noT si in care se cauta sa se indrepte

actiunea noastra in cutare sag in cutare

directiunel: aparea o carte in Apus, cartea aceasta

aproba cutare directie, noT ne simtiarn datorl

a aduce la indeplinire cele ce ni le impunead

altil in legatura cu interesul lor. Asa s'a facut

si cu popoarele balcanice. N'a fost unul care sa

nu poata gasi in anumite carp, pornite dintr'anumit

interes politic strdin, indemnuri catre o

misiune pe care umerii lul eraü prea slab! ca

s'o poarte. Aft Jost crescute in megalomanie toate

popoarele balcanice. Confusia, care era natural sa

domine in starea putin innaintata a studiilor

istorice, geografice i etnografice, a contribuit

ea ca aceste indemnuri la megalomanie, care

veniad din strainatate in legatura cu anumite

interese, sa prospereze. inch' innainte de a se

liberà pe deplin din stdpirl.i.rea turceasca, inna


22

inte de a se constitui o Serbie cu totul desfacuta

din relatiunile de vasalitate fata de Sultana/

din Constantinopol, innainte de a se pune basele

unei Bulgaril, innainte ca Grecia sa capete macar

hotarele restrinse pe care i le-a dat la 1830.

conferinta de la Londra, innainte ca Muntenegrul

sa treaca din situatiunea de cuib de munte

la aceia de district cuprinzind §i o bucata de

Mare §i cimpii favorabile culturil, innainte de a se

vorbi de o Albanie care sa se poata intemeia

§i

sa poata trai, innainte de toate lucrurile a-

cestea nationalitatile din Peninsula Balcanica

ad format fiecare pentru dinsele un program

balcanic unitar.

Iata ce vread sa zic prin aceasta. Cind aü

rasarit Grecil la 1821, ei nu impartiad teritoriul

pe care-1 stapiniad prin autoritatea Sultanului

in despartiri nationale bine trase. Et

zicead : nol sintem urmasil Bizantinilor ; Bizan-

tina sail stapinit toata Peninsula Balcanica,

ajuns pana la Dunare, ad trecut Dunarea, §i-ad,

intins influenta pana. in Carpati ; intr'un anume

moment regatul Ungariel li-a fost vasal. Nu mergead

a§a de departe incit sä cugete la o suzeranitate

asupra regatului Ungariei sail la stapinirea

asupra terilor noastre, dar unitatea vietil viitoare a

Peninsulel Balcanice pa basa nationala greceasca

o credead cu putinta.

La 1821, cind a inceput mi§carea greceasca

ea nu void sa intemeieze o Grecie noul ; raseulatil

din Morea, revoltatil din Constantinopol,

,

au


23

eteristiI din Sculeni i Dragdsani, din pArtile

noastre, ierolohitif lul Ipsilanti i cip tovarAsi de

luptA pentru libertate ad fost, top voiad sa reinfiinteze

Imperiul Bizantin de odinioard, cuprinzind

i pe toti Slavii, in calitatea lor de ortodoes!,

i poporul latin de aid de la Dundre, in

margenile acestul Imperiu Bizantin restabilit. Veil

zice : mare nebunie ! Evident mare nebunie,

care a fost plAtitA scump, cum se plAtesc toate

nebuniile. Dar unul din cel mai cuminti represintanti

a! spiritulul elin. Capo d'Istria, un diplomat

care nu venia din fundul until sat al

Moreil sad din Iasi si Bucuresti, ci fusese ministrul

de cdpetenie al Tarulut, Capo d'Istria a

pdstrat definitiunea aceia ct mice om fate parte

din ImpArAtia Sultanului si este de religie ortodoxd,

este si Grec. Vedeti nu saps. nimenf in Balcal-A'

din inglobarea in viitor cu natiunea denied.

In acelasi timp cind Grecil ducead lupta lor

pentru libertate, Sirbil purtati in alte conditiun

propria lor luptA pentru intemeierea until Stat

deosebit.

Statul luT Caragheorghe si al luT Milos Obrenovici,

cum am arAtat si aid acum citeva saptamini,

avea o basA foarte solidA : se rAzima pe

vitejia unor tenant intre cari nu era unul care sa

nu simtà rostul luT in Stat, se intemeia i pe

un bun simt rustic al celul care presida cele

d'intAid acte din viata acestul Stat Cu toate

acestea n'a trecut multd vreme i teoreticianil

din Belgrad ad formulat la rindul lor o teorie

slava care trebuia sa cuprinda top Baleen% là-


24

sind doar Grecilor oarecare teritoril la Sud. Acum

in urmA, intr'o foaie dusmanA Sirbilor si este

evident ignobil sa fie cineva dusmanul unuf

popor care a ,trecut prin ce ad trecut Sirbil si,

a trecut cum ail trecut Sirbil in suferintele

lor de astAzi, dar sint oameni cari nu deosebesc

tocmai bine ce este nobil de ce este ignobil si

cred ca pot sd calce in picioare pe dusmanul

biruit , el bine, intr'o foaie dusmana Sirbilor,

se cuprindea o ciudata prefata a unlit traducAtor

sirb de prin anil f86o. Traducind o opera italianA,

fArd nicio legAtural cu acea opera italiand

cu bunul simt. el spunea ca rasa sirbeasca este asezata

tocmal in centrul Europe i c menirea cea

mai mare in regiunea aceasta rAsAriteanA if revine.

Sint Greet undeva, mai jos, de rosturile

dunarene se preocupa foarte putin exista

si

un dialect sirb amestecat cu elemente strAine

care se intinde cAtre Marea Neagra, in regiunile

care se numesc de obiceid bulgAresti. Si va

putetl'inchipui teoria aceasta absurda a Serbiel

intinzindu-se peste toti Balcanil i la'sind doar

Grecilor peninsula Moreil !

Venim la al treilea popor din Peninsula Baluntied.

Cind Bulgaril a intemeiat Statul lor, in

urma razboiului din 1877, si in epoca premergAtoare,

cind enuntad teoril, teoriile acestea

bulgaresti erad tot asa de exclusive in ceia ce

priveste dominatiunea asupra Balcanului intreg

ca i teoria greceascA sad teoria sirbeascA. Ele

Ziceat : in veacul al VII-lea ad venit in Peninsula

Balcanicd Bulgaril. Bulgaril ad adus o ideie

§i -


25

de Stat superioard, am cetit eü insumi expunerea

istoriei Bulgariel facuta in telul acesta

de un distins profesor de la Universitatea din

Sofia, care in lucrari de ambulate a dat resultate

stiintifice de un incontestabil folos, dar care,

cind e vorba de generalitdti privitoare la poporul

sAti si la viata balcanica in genere, elaboreazd

teor, I ca acestea Bulgaril all venit deci cu o

ideie politica noud, i toed. Peninsula Balcanica

li-a apartinut intr'un moment ; afard de coltul unde

strinseserd pe Bizantinil fugari in tasitatea lor, toatA

Peninsula Balcanica apartinea, daca nu stapinirii,

cel putin dreptului de stapinire al Bulgariel. Este

adevarat cà cel d'intaiU Imperiu bulgar a perit

supt loviturile Bizantinilor, dar atunci indata s'a

intemeiat altul. Pe cind tot ceia ce stim cu privire

la conditiunile etnice ale timpulul arata cd

era atunci un Imperiu purtind numele de Bulgarie,

dar sprijinit pe o populatie albanesa

vlahd pe populatia Pindului. Va s zica, indata

dupa aceasta s'a intemeiat, dupa ei, al doilea

Imperiu, bulgar ca rassa, nu ca traditiune politica,

pe cind numai ca traditiune politica a lost

bulgar Imperiul de Ohrida. Imperiul de Ohrida

a ajuns intr'anume moment sa stapineascd pAnd

adinc catre Sud fiind distrus de Bizantini

el. Asanestil, al clam caracter vlah, arominesc,

se neagd de si izvoarele contimporane i pomelnice

numesc pe Asa n Cojoc-Alb » AsAnestil

acestia, cari ati fost, dupd aceasta teorie, Bulgari

de rassa, intemeiazd un Imperiu national bulgdreSc,

cu citeva secole innainte de existenta insds1

si.

11


26

a notiunii de natie. ca element intemeietor

domnitor de Stat. Pacat a nu se spune cà suveranul

acesta, autentic bulgar ca rasA, trdia

cam cum trdieste un suveran constitutional in

timpul nostru, cetind vre-un mesagiu, care sd

vorbeascd de drepturi nationale, intr'un Parlament

de la Tirnova §i afirmind drepturl nationale

imprescriptibile, c presa de la 1200 §i ceva

rdspindia in articolele inflacarate doctrina nationald

§i tipdrituri anterioare cu cloud veacurt

jumdtate lul Gutemberg rdspindiati in mir §i mu

de exemplare aceste doctrine ; §i, deed introducr

caricatura intr'un domeniu de ce n'ar caracterisa

astfel intreg domeniul §i de ce n'ar introduce

telegrafia, fonograful, aeroplanul si tot ceia

ce are in momentul de fatd viata economicd §i

militard a omeniril pentru a da un tabloil in care

sa nu se amestece in chip strigAtor caricatura

cu adevArul ?

N31 §tim cd era altfel Vlahil revoltati intemelaza

o tmparatie. Fiindca orIce revoltd impotriva

Bizantulul era dupa traditie bulgareasca,

fiindca teritoriul asupra caruia se intindea Statul

acesta al Vlahilor cuprindea orase bulgare§tt,

Statul lor a capatat caracterul pOlitic, nu et-

In

nic bulgar. Fiindca teoria generala a orlcaril

pa;atil in Peninsula Balcanicä nu era nici bul-

§i

§i

:

gAreasca, nici sirbeasca, nicl vlahl, ci era bizantina,

adeca romana. Prin urmare nu era decit o

Incercare de a se restabili hnperiul de Orient,

sprijinit pe locuitoril bulgarl al ora§elor din partea

de Nord a Peninsulei Balcanice i pe energia


27

luptatoare a elementelor vlahe in plinA desvoltare

etnicA.

Aceasta o spunem nol. Teoria, care este a lul

Venelin si care a trecut la Drinov si la toatA scoala

istoricilor bulgari din timpul nostru, zice altfel :

Asdnestil ad cucerit cea ma! mare parte din Peninsula

BalcanicA. Aceasta este o cucerire national

bulgareascd. Prin urmare ce poate cere poporul

bulgar in timpul nostru ? Poate sA ceard

tot ceia ce a avut intAia ImpArAtie bulgAreascA,

plus a doua, plus a treia ImpArAtie bulgAreascd,

De oare ce una a fost la Dundre, tot ceia ce s'a

cucerit la Dundre se pune in sama drepturilor

actuale ale natiel bulgare ; alta a fost in Macedonia

: tot ceia cc s'a cucerit acolo trece in sama

drepturilor actuale ale natier bulgare ; dar Asanestil

ad tins si mai departe, ad cucerit teritoriile

sudice ale Peninsulei Balcanice pe care ceilaltl

nu le avuserd in mind : dee! tot ceia ce a stlpink

la 1240 loan Asan, toate teritoriile acestea

tree in harta drepturilor etnografice i politice

bulgaresti din timpul nostru.

Astfel i dupd aceasta teorie tot Balcanul trebuie

sa revie unei singure natil. FalsA i nenorocitA

teorie ! De la aceasta teorie nespus de falsa

si fatal de nenorocitA ad plecat toate zguduirile

nefolositoare, toate vArsArile de singe criminale,

toate desilusiile teribile, a doua zi dupa victorie,

ale popoarelor" balcanice.

Popoarele balcanice n'ad

insa niclunul dintre

dinsele dreptul de a se spriiini pe traditia istoricl

.


28

saü pe realitatea nat,ionald care sd ii dea dreptul

de a stapini asupra intregii acestel regiuni.

De altminteri, chiar i calificativul acesta de

popoare balcanice este un calificativ gresit.

SA ne gindim la alte teritorif peninsulare care

cuprind in mijlocul lor o linie de munti. IatA,

Europa se termind prin trei peninsule : Peninsula

Balcanied, Peninsula Italica si Peninsula Ibericd:

Ati auzit vre-odatA vorbindu-se de popoare iberice

sail de State iberice intr'un sens asAmanator

cu sensul in care térmenul de balcanic a fost aplicat

popoarelor care traiesc in aceasta Peninsul

i Statelor intemeiate de aceste popoare ?

A crezut vre-odata Portughesul ca, fiind iberic,

are dreptul sil restabileasca unitatea iberica in

profitul sAil ? A crezut vre-odata Spaniolul a, de

oare ce Peninsula Ibericd este una i singurd, el

are dreptul sa inlAture existenta until popcir cu

traditii nationale deosebite, cu o limbS distinctd,

a unt1 popor-frate care traieste linga dinsnl ?

Ni-a infatisat epoca moderna o serie de lupte

fratricide tot asa de neintemeiate in originea lor,

pe cit de triste in resultatele lor in alta din peninsule

sudice ale Europe ? Nu. In ceia "ce pri-

veste peninsulele celelalte, oamenif

dat sama

curind de un lucru : ca nu muntele, nu uscatul,

nu teritoriul hotArdste rosturile deosebitelor

popoare, ci ceia ce hotardste rosturile deosebitelor

popoare care traiesc pe un teritoriu, este

indreptarea catre Marea vie, spre care tinde unul

sail altul din elementele nationale ce se gdsesc

supt un munte sat in hotarele unei peninsule.


29

Ace la care, gasindu-se intr'o peninsula, este indemnat

de traditiile sale istorice, de interesele

sale economice atre o Mare, este dominat cu

mult mai mult de nevoile si legaturile acestei

Mari decit de teritoriul pe care se sprijina si de

muntele care se intinde de-asupra lui. Aceasta

este adevarat oriunde, §i mai mult decit oriunde

in Peninsula Balcanica.

Vedep, chiar .

termenul de «Peninsula Balca-

nicà este geografice§te fals : Peninsula Balcanica

nu este una, si este alatuita din doua unitati

geografice care, intimplator, prin comotiile de odinioara

ale naturil, prin schimbari geologice ale

solului, sail gasit reunite impreund. Peninsula

Balcanica nu cuprinde numai Balcanul, si se poate

spune chiar cà Balcanul nu este elementul esential,

ca munte, din aceasta peninsula ; Balcanul

nu are o importanta mai mare decit Rodopele,

sat linia de munti care formeaza la Vest legatura

intre Rodope si Balcani, ci muntele care patrunde

drept de la un capat la altul corpul Peninsula. sira

spinaril a Peninsulel Balcanice este Pindul. Intre

Pind i intre Balcani este fara indoiala o legatura,

dar este imposibil sa nu deosebeasca cineva natura

absolut distinctä intre Balcan, pe de o parte,

§i

intre Pind, pe de alta parte : Pindul trece de

la Nord la Sud ; Balcanul este o tsiera) care

trece de la Apus la Rasarit. Apropiati putin Peninsula

Italica de Peninsula Iberia ; gindip-Va.

cà Marea care le desparte ar fi disparut cindva,

ca aceste doua Peninsule ar fi lipite, n'ati avea

d-voastra din Peninsula Iberia lipita de Pe-


,

--

30

ninsula Italica ceva care ar corespunde perfect

legaturil intre lumea Pindului si lumea Balcanulul

in Peninsula zisa Balcanica ? Peninsula

Balcania este prin urmare dubla : dota sisteme

de munti absolut deosebite ca legaturg, ca orientare,

ca rost de constituire. i astfel, odata

ce Peninsula are caracterul acesta dublu, chiar

cind tine cineva sama de munti, nu poate sä

numeasc g. tot cu termenul de popoare balcanice

natiunile care se gasesc amestecate cu alt sistem

de munte, supt umbra altor munti, decit popoa-

rele din Balcanii propriu zi I.

, ' Peninsula Balcanica este scaldata insa pe coai

stele sale de trel Mari. De o parte Marea Adria-

/ tied, de alta parte Arhipelagul si, in al treilea

I loc, intinderea de ape de la Marea de Marmara

I la Marea Neagra.

Tind oare toate popoarele balcanice ceia

ce am spus despre basa de munti a Peninsulei

ajunge ca sg. raspundem : nu, tind oare toate

partile Peninsulei Balcanice, toate popoarele care

locuiesc aceste part!, care aceiasi Mare ? Se poate

zice ca. Grecul, care nu e Balcanic de loc in ceia

ce priveste muntele, are o comunitate de Mare

care sd-1 apropie de Sirbi sad de Bulgari ; sail

drepturile care Marl deosebite creiazä la natiile

acestea balcanice si drepturl politice deosebite ?

Marea desparte si muntele dublu nu uneste.

' SA ne coborim la oarecare amanunte ca sa se

vadeascà acest lucru. -

Se zice : Sirbil sint un popor balcanic ; tara

,

.

.

:


31

bor este o tail balcanica. Serbia de la Dunare

nu e balcanica, Serbia aceia dare sufere supt ochil

nostri, decit intru cit stapineste o parte din regiunea

apuseana a Balcanului. Serbia de odinioara,

care a inceput in evul mediu, nu s a

gasit in niciun Tel vecina cu Balcanii ; ea a pornit

de la Marea Adriatica. Serbia aceasta a fost,

inteo privinta, o continuare a mama carolingiene

din Panonia, care se intindea i asupra

Croatia, Dalmatia Pe de alta parte, ea a fost o

reproducere a imprejurarilor politice din Italia,

anume din partile venetiene. Supt influenta

venetiana, croata, dalmatina, dar mai ales stapinita

de traditiile carolingiene ale Apusul s'a intemeiat

o Serbie la Marea Adriatica. Serbia abeasta a fost

Serbia principala o multime de vreme. Nu era

nici macar o Serbie slavo-greaca influentata de

cultura bizantina', o Serbie de cultura orientala,

ci o Serbie italiana in ceia ce priveste influenta ;

era latind in ceia ce priveste, atit Biserica, pe cit si

limba care se intrebuinta intiü in Stat. Si, dupa

ce s'a ivit noua Serbie, in regiunea Sangeacului

de astazi, in Rascia, in jurul localitatii Ras, in

Novibazar, Serbia aceasta a ramas dusmana Serbiel

de la Marea Adriatica. Asa incit se poate

zice ea astazi, cind ramasitele eroice ale armatel

regelul Petru se gasesc in Albania, nu se gasesc

pe teritoriu strain, ci se gasesc pe teritoriul

celor mai indepartati strums!, pe teritoriul acela

pe care intaia oara s'a intemeiat viata politica

sirbeasca, i aceasta ii va da puterea morala pe

care oricarul popor luptator i-o da faptul cà supt

r

I.


32

picioarele sale se ggseste solul istoric asupra

caruia stramosii ad afirmat drepturf i si-aii intins

cindva stapinirea. (Aplause calduroase.)

Prin urmare in legatura. cu Adriatica, mai tarziü

cu rnuntele, in legatura cu Pindul, a pornit

Serbia. Serbia dungreana este ultimul adapost

al Serbiel celeilalte, invinsa i izgonita de Turd.

Deci se vede ca intreaga directie, pang la stirsit,

a rase! sirbesti nu este cake Marea Neagra,

ci catre Marea Adriaticà. Cind Sirbil

reclama astazi Dalmatia, n'o reclama numal in

puterea rosturilor etnografice, de netagaduit, n'o

reclama numal fiindca sint mai multi locuitori

sirbi decit de alta rasa in partile acestea ale litoralului

adriatic, ci o reclama in mare parte

fiindca traditia istorida II indreapta aco'o i necesitatf

de viata adevarata, nu cele scoase la iveala,

in concurenta balcanica, de etnogratil, geografif

si istoricif mai nof, fiindca cele mai naturale tendinte

ale desvoltarif etnografice nationale Si

plaice if duc intr'acolo. Evident, nu vor avea

pretentia de a inlocui rasa italiana in rostul saU

adriatic : ace! cari calla sä sperie lumea cu

ideia unef marl flote sirbesti care ar strica rosturile

Italie! in Marea Adriatica, sint sail inse-

Mori sail naivf. 0 stapinire de litOral nu inseamna

in acelasi timp o stapinire a Mari! de linga dinsul

; flotele englese stapinesc multe Mari care ail

termini unde alte natif isf perpetueaza de veacuri

rosturile lor ; dar, cum zic, in trecut ca 5i

astazi,

in unlit generale, esentiale, Serbia si poporul sirbesc

sint in legatura cu Marea Apusuluf.


.

33

Grecil, popor balcanic ? De ce ? Cind, in ce

moment rasa greceasca s'a intins in regiunile

acestea din Balcani ? Grecia veche, cu cetatile

el, se gasia in Moreia i pArtile vecine, in Pelopones

si pgrtile vecine ale Continentului. Acolo

se intind ramificatiile Pindulul. Nu s'a gindit

niclun istoric al anticitatii elenice, care sa fi cautat

in configuratiunea solului secretul insusirilor superioare

ale raser grecesti, sä spuie ca muntilor

de acolo li se datoresc calitatile marl ale acestel

rase.

Muntil grecestl sint foarte interesanti i foarte

putin locuiti, doar de turme de capre ; dar, claca

nu ma insel, culturaveche a Grecilor n'au fácut-o

caprele de pe muntil sterpl al Eladel, ci cultura

veche a Greciel a facut-o omul de pe term; omul

Marii, nu capra muntelul. (Ilaritate.) Ca lotusi

capra muntelui, in timpuri mai apropiate, a putut

transmite anumite insusiri sufletesti unor personalitati

exagerate care caricatureaza poporul lor,

de si el nu merita aceasta soartà, este altceva.

(Ilaritate.)

Prin urmare, cum Sirbul este o creatiune a

Adriaticel, Grecul este o creatiune a 'aril

acesteia Mediterane, a Arhipelagulul, care s'a

miscat totdeauna vie in jurul coastelor dintate

ale peninsula ca i in jurul insulelor ce alcatuiesc

patrimoniul etnic al poporulul crrecesc.

Asa a fost, asa este si asa trebuie sA fie. Pe

cit de neintemeiata poate sa fie o intindere

a Statului sirbesc intr'anume colt catre Vidin

***

si


:!4

Sofia Bulgarit zic cA ad gdsit acum in urmA

o hartA etnograficA sirbeasca impArtitA intre soldatiT

sirbl., care cuprindea in limitele Serbiet iredente

regiunea Sofiel si a Vidinulut prin urmare

pe cit de neindreptAtita este pretentia

rase sirbestI de a retinea toata Macedonia atunci

cind i se pot deschide alte drumurt in alte directii,

potrivit traditiel istorice adevArate, tot asa

de absurd este din partea rase grecestl sA lase

la o parte coastele Acid Mid §i pe Grecii din

Turcia pentru a se infunda in regiunt albanese

si macedonene care n'ail format nicIodatA partea

cea mat pretioasA, supt niciun ra port, a expansiuni1

poporulut grecesc. (Aplause.) Dacl unit

sint prinsi de furia Balcanulut si lasA Marea

AdriaticA pentru prApAstiile din apropiere de Sofia

si

Vidin, aceiast furie balcanicA face pe oamenit

can aü innaintea lor Smirna, ruinele Troit, insulele

nerlscumpArate Inca din stApinirea strAinA,

if face salt intrebuinteze toatA energia diploruaticA

i, la intimplare, i militarA, pentru stApinirea

unor teritorit care, chiar dacl in unele

pant sint in legAturA actuall cu rasa greceascl,

nu constituie partea esentialA, partea a aril desrobire

sä se impuna grabnic pentru poporul

grecesc.

In ceia ce priveste pe Bulgur!, cunoastett hArtile

pe care le-atb vAzut de atitea orl. Nu stiI

dacA trenuie sA te necAjestl cind tiT citA suferintA,

cite sfortirl zadarnice, citA pierdere de

timp si de oamenl o s iasA din miserabilele

aceste petece de hirtie ! Sint hart! mat radfacI7


35

toare decit multiml intregi de salbatect, carora

li-ai da drumul intr'o tara. Sint harp care ucid

mai multi oamenl cu centimetrul lor patrat de

hirtie colorata decit cum se distrug cu cele mai

inviersunate mijloace perfectionate de nimicire

tehnica din zilele noastre, fiindca din petecul

acesta de hirtie innebuneste omul i, daca a

innebunit omul, pe urma, cu mijloacele ce

le are la indemina, face toate ticalosiile de pe

lume.

-

Prin urmare am vazut harp bulgare aratind

Bulgaria pe vremea cutarui stapinitor din veacul

al X-lea, orl pe vremea cutaror alti stapinitori

din veacul al XI-lea si al XII-lea ; toata Peninsula

Balcanica se minjeste de verde dupa capriciul

acestor istorici i etnografi improvisati i interesap

din timpul nostru. Asa judeca Bulgaria din

anul 1915, incalzita de succesul colaboratiei... Stiff

insa ca e cintec de cor i cintec de solist, dar

solistul acela e pentru el insusl lucrul de

capetenie. Un succes de cor am cis,tigat §i noi

la 1913 : fiecare in cor 41 inchipuie cà lumea Ii

aude numal pe el, pe cind lumea, nu stie care e

partea ui si care e partea celullalt. Prin urmare

Bulgarii, imbatati de succesele acestea corale,

care sint foarte importante, dar in care deosebitele

elemente nici nu trebuie sä se distinga, 41

inchipuie ca a venit vremea sa se scalde in trel

Marl (ilaritate).

Ca figura, e foarte frumos (ilaritate). Eti gindesc

insa a nu poate fi ideie mal nenorocita,

ecit ideie care a adus pe Bulgari la aceasta

, .


36

conceptie, pe cind avead nevoie numai, cum avern

§i

nol si oricine, de un drum, asigurat prin tratate

de comert sad aliante politice, cAtre cutare Mare.

Ca sä mergi de la BucurestI la Virciorova aceasta,

nu inseamnA ca. trebuie sa cumperi toate mosiile

de la Bucuresti la Virciorova pentru a trece doar

pe pAmintul tAti, ci ajunge sA iel un bilet ca sA

pop merge de la un oras la cellalt. i intre popoare

e acelasI lucru : nu mergi numai pe locul d-tale,

ci si pe loc strain, cu biletul pe care ti 1-a dat

tratatul : Germanil aü mers la Triest si merg

de decenil, fled ca Triestul sa facA parte din

Statele germane. Ar fi fost o nebunie, cind anume

tratate de comert 41 dAdead toate garantiile si toatA

putinta de a ajunge unde voial, sA te apuci de

cuceriri, impotriva prietenilor sail dusmanilor,

pentru un drum. Este cea mai imbecilA ideie care

a putut sa intre in mintea unor rudimentarl cugetAtorl

politic!, cari pared yin din alte secole,

tirind dupà din§ii cenusa eine stie caror sfarimatori

de hotare din veacuri absurde de barbarl.

Trebuie sA aibA cineva bunul simt de a cruta §i

puterile sale nationale. DacA le vor raspindi in

toate partile, v...r avea succese extraordinare, dar

catA a doua zi sä vez! unde sint ? Fiecare din

noi poate sA risipeascA ni§te energil atuncl cind

e hotarit sA nu mai apuce ziva de mine ; dar

energie extraordinara nu cheltuie§te acel care

mai are nadejde de trait.

Sistemul acesta trilateral in ceia ce prive§te

drumurile poate fi gAsit foarte absurd, dar e

explicabil ; nu e vina until om, ci a educatief

.


37

politice a tuturora ; sint vinovate ideile false ce

sta5 la basa acestel educatir politice.

La not existà oamenT foarte cum se cade. cari-sl

Inchipuiaü cindva cä i nor avem nevoie de doug

Marl : de un petec de litoral la Marea NeagrA,

cit mai mare, de o bucgtica. de Arhipelag in

fund (ilaritate), si, dacA s'ar putea i un peticut

de Mare Adriaticg, n'ar strica. Cind e noroc mult, .

cind e berechet, incaltea sg. fie ! (Ilaritate.)

El bine, Bulgarii, prin toatA desvoltarea Statulul

care doar li-a apartinut inteadevAr, a celui d'intail

Stat bulggresc, iar nu a celui de al doilea

si al treilea, ail ca i noi nevoie de o singurA

Mare. Si spun : de o singurA Mare, fiindcg., de

tapt, al nevoie de ceia ce pop sa capep. Lucrul

pe care nu pop sg-1 capetI este doar o suferintA ;

e o perpetu g. suferinta aceasta tendintg cgtre lucrurl

imposibile, care sint astgzi pentru ca mine

sg n'al nici ceia ce al avut ierl. i aceasta se

poate!

Bulgaril ad, de fapt, un vechid rol : rolul

acela de a tinea pe cit se poate Iiber. Marea

Neagrg pentru necesitAtile elementare ale unel

desvoltgri de Stat. Dar aceasta n'o pot face

singurl ; trebuie cel putin dol, fata de covirsitoarea

putere a until al treilea, care este aid,

care are si el drepturile i nevoile lul, care e mal

mare decit nol amindol, pentru ca fata de dinsul

sg. se capete atita libertate in Marea Neagrg, citg

ni ajunge fgrg A ne facem mostenitoriI Imparatilor

bizantini. Haina imparatilor bizantini e foarte

mare ; ea este o plapomg pentru top balcanicil la-


,

38

o lead si evident cd. e foarte absurd ca, atund

cind mai mult copif impart o plapomd, unul din-

teinsif sd se gindeascd a o preface in manta proprie.

Da, noi impreund, intelegind cd. nu ne putem

inlocui i inlAtura, cd nici Rominii nu pot lua

toate cadrilaterele pe care le-ar tdia in Peninsula

Balcanic i nici Bulgaril nu ni pot lua nota

malul nostru de Mare Neagrd, care a fost malul

strämosilor nostri. (Frenetice aplause.) Fiindc

Scitia Minord, Dobrogea, cum ni wield i cercetdrile

d luf Pirvan, din tirnpul din urmd, este in

legaturd, nu cu lumea balcanicd, ci cu toate debuseele

firesti ale lumil acesteia de pe malul sting

al Dun Aril, i, cum este pentru noi o pretentie

absurdd a merge pAnd la Varna, tot asa pentru

dinsil este o absurdd pretentie sà incerce a

ridica malul lor pang la , gurile Dundrii : nici

nol strimtorindu-i pe diniI asa, n'am avea un

moment de liniste i al ne-am putea gindi la

altce-..a in viitor, i, tot asa nici el n'ar avea un

moment de liniste dacä si-ar aseza brutal mina

peste mijlocul nostru de a respira in lume, care

este Dobrogea. (Puternice aplause.)

-

Atund, d-lor, vedeti ea se poate pune ceva

in locul furiei balcanice exclusive de care tot!

aü fost apucati pe rind, ucigindu-se intro dinsil

in profitul maririi monarhiilor vecine. Daca se

schimbd ideia aceasta falsà a balcanismulul, pe

care aü adus-o calatorii i diletantil geograff, dacä

se inlocuieste aceasta notiune moartd si railfacatoare

prin notiunea vie, binefacatoare, duel


39

se suplineste notiunea de confusiune a muntelui

prin notiunea de deosebire a Mgrilor, atunci

fiecare II vede de rostul lui : Grecul de Arhipelag,

de Marea de Marmara, Sirbul de litoralul

balcanic al MAril Adriatice, cu toate drepturile

care se cuprind intr'insul ; Bulgarul si noi im

partind fiecare, potrivit cu expansiunea sa economic

i culturalá i cu nevoile care pleacg din

aceastd expansiune economicg, i culturala sthpinirea

asupra apelor Mgrii Negre, pe care, in

ceia ce priveste strimtorile cu care se terming,

§i

unul si altul aü interesul de a le pgstra libere,

dar nu urindu-se i dusmgnindu-se, ci intelegindu-se,

fie i, pentru acel care a gresit mai mult,

printr'o totalà refacere a fiintel sale morale si o

totald preschimbare a politicei sale, intelegindu-se,

zic, impreung pentru a asigura schimbul

firesc de produse ale unui Stat si ale celuilalt

libertatea apelor care scaldg coastele amindurora.

Dar yeti zice : Cum d-ta, unul dintre intemeietorii

Institutului Sud-Ost European, d-ta care

acolo vorbestf de interesele Balcanilor, inmormintezi

balcanismul cu desgvirsire in seara a-

ceasta ! Ter, de o parte, pe Bulgari §i-i

asezi in

Marea Neagra', pe altii II pul la Arhipelag si la

Marea de Marmara, pe altil la Marea Adriatica ?

Decl unde mai e Balcanul ?

Este undeva Balcanul i acesta este ultima

parte a conferintel , in alt domeniu decit al

ambitiilor ingrijitoare. Balcanul exista in alt do-


40

meniu decit al rivalitatilor nesanatoase, Balcanul

exista in alta lume decit a luptelor de nimicire,

a carnagiilor fratricide care se perpetueaza de

decenii intregi i contituie nenorocirea tuturor

popoarelor balcanice : el existà in toata amintirea

trecutulul, in fundamentalele nevoi ale presentulut

si in necesitatile inexorabile ale viitorului.

Ma explic. Romini, Slav! unit Sirbi, altO

Bulgari ; Muntenegrenii nu sint decit tot Sirbi

Albanesi, intru cit vor putea trai, i ii uram

sa traiascà i ei cit mai mult, fiindca. sint legatt

printr'o milenara ereditate cu propri a noastra rasa. :

el Ilirient, not innainte de toate Traci Greet,

de Turd nu voThim fiindca viitorul lor national

se presinta astazi, multamita propriet lor vointe,

in conditiuni de acelea incit nici profetul

Mohammed n'ar putea spune ce o sa li se intimple

mine, dupa atitea succese toate natiunile

acestea sint in aparenta asa de deosebite,

in alcatuirea lor etnica, dar in fond nu sint asa

de deosebite cum par. Si acum in urma a mat

rasdrit o teorie de deosebire pe lingà toate celelalte

i gazetele noastre ad facut zgomot mare

despre un articol al vecinilor de la Pesta, care

vorbia despre cturanismul Bulgarilor>. Turanismul

bulgar dateaza, de fapt, de la 1913, cind

unit dintre Bulgarl, in nacazul lor pe Rust, aü

spus : fiindca d-voastra ajutati pe Romini, pe

Sirbi i pe Greet contra noastra, de acum innainte

nu mat voim sa fim Slav!, ci o sa fitn.

1,

.


41

Mongoll ! (Mare ilaritate.) i in articole din presa

bulgard teoria aceasta a mongolisthulur Bulgariel

el zic : turanismul a tost apdratd. Nimic

ma fals ! Turanienil lul Asparuc, cari ad venit

in secolul al VII-lea, erad in adevdr Turd curatl.

E incontestabil : cu tuiurl, cu graid uralo-altaic,

cu pdgindtatea speciald stepel europene i asia-

tice. Dar acestia erad citeva mil de oamenl

atit ; erad o bandd rdzboinict i o dinastie. Au

trecut citeva secole, i n'a rdmas nimic din caracterele

deosebitoare etnice ale easel acestea

dominante ; s'ad confundat absolut in mUltimea

slavà care se gdsia. acolo. Cind am fost in Belgrad

acum citiva anl, un om, nu numal foarte

cuminte, dar si foarte invdtat, a inceput sd-mi

ardte fotografii luate in rdzboiul din urind ca

sd- mit dovedeascd cit de mult trdieste rasa turanick

in Bulgaril de astdzi. Tema era foarte

ward : a ales pe cel mat uritl dintre Bulgarl

§i i-a presintat ca tipurl turanice incontestabile

(ilaritate). Dar cu sistemul acesta gdsesti Turant

curati si in Franta, si in Belgia si in Germania

si in America-de-Sud i oriunde, funded uriciunea

este ceva inestetic, dar nu etnografic (ilaritate).

Nu, d-lor, acestea pot fi bune pentru servirea

unul scop de actualitate din partea unul

diletant pretentios, dar nu cuprind nimic adevdrat.

Bulgarul e Slav ca §i Sirbul, intru cit Sirbul e slav.

Minded, vedetT, este o lege care domind toate

.1egile, toate schimbärile etnografice : tapa trece,

pietrele rdmin) e un dicton fundamental si in

etnografie. Rasa veche e rasa principald. Cre-

'

14 it aogrlf

si


deti d-voastrA ca rasa slava era asa de bogatA,

incit a fost in stare sa inlocuiascA populatif

intregi, raminind cu toate acestea si in Rusia

si in Po Ionia, i In provinciile supuse as-

Uzi monarhiei habsburgice i dindu-ni i noul

anume elemente ,slave ? CA ea a cucerit substituindu-se

in intreg Balcanul, pentru ca pretutinden!

sA fie Slav! curati? Elementul cel vechni

traco-iliric a subsistat pretutindeni. N'a venit

Inca vremea antropologie serioase. Antropologii

sint in cea mai mare parte incA oameni cari

umblA cu o sforicicA in buzunar ca sd fixeze

indicele cefalic la oameni intrebindu-I ce limbA

vorbesc, dar fArd a intreba de trecutul familiel

lor, care, acesta, este lucrul de cApetenie. Daca

intilnesti pe cineva care vorbeste romAneste, nu

e de ajuns pentru a determina nationalitatea

42

chiar cind asigurd cd e de origine curat romaneased

; trebuie sA cunosti perfect tot rostul

unel :ocalitAti i, intru cit e posibil, chiar rosturile

tamiliilor de acolo ca sa-ti serveascA pentru

esafodarea unel teoril. N'a venit Inca vremea

cercetArilor antropologice serioase ; cind va veni,

garantez cA in Peninsula BalcanicA se va gAsi,

indiferent de natiuni, o potrivire asa de perfectA

in ceia ce priveste caracterele esentiale ale rase!

de la un popor la altul, incit nimeni sA nu

poatA tagadui importanta vechiului element ilirictracic

peste elementul slay suprapus.

Si ginditi-va Inca la un lucru. Sirbii : Slav! ;

noI : Romani curati. Dar toata lurnea stie cd romanismul

Romanilor, innainte de a se intinde

.

luT,


ss

43

pe malul sting al Dundrii, s'a intins pe malul

drept, cd dominatia aceasta a fost foarte puternica

i ca infiltratie de element rural teranesc

care a precedat cucerirea lul Traian in terile

-noastre, c. elementele ,venite la nof din Italia,

pfin infiltratia aceasta al trebuit sd treacd pe la

dInii ca sä ajungd la noi, cd aU ddinuit prin regiunile

iliro-trace pe care le tine azl poporul

sirbesc. Credeti ch. Sirbii aü putine elemente

romanice curate, italice, in alatuirea Mpturit lor

etnice ? N'are decit sa mearga cineva sd priveascd,

sá mdsoare indicele cefalic al fiecdruia

si-1 .

si interpreteze cu ochii lui, can i ei folo-

sesc la ceva ; ochif acestia if v or ardta i singuri

cd, oriunde noi astepthm Slav!, gdsim basa ilirotracd

spot o pdturd romand foarte importantd si

numai asupra tuturor acestora s'a asternut patura

ultimd a navAlirii slave. Avem prin urmare

elemente comune de rasa, care nu sint secundare,

ci elemente principale in deplinul inteles al

acestuf cuvint principal Orlcit am vrea, nu

ne putem despdrti de aceasta comunitate milenard,

care, in tot ceia ce alatuieste viata populard,

domind pand astazi. Am spus de atitea on

si nu pierd ocasia s o repet : locuinta, felul de

ingrijire al ogoarelor, elementele primitive de

arta, superstitiile populare de la un cal:at la

altul al Peninsulef Balcanice, cu schimbärl toarte

slabe, le vom intilni. Este insd imposibil ca o

comunitate de rasa unitä cu vecindtate perpetud

sä nu constituie un element fundamental de legatura

intre popoare. Cind este numai: unitate


44

de rasa, dar vecinatatea lipseste, aceasta se poate

intimpla, dar, cind, pe linga unitatea de rasa,

vine si aceasta vecinatate neintrerupta, legaturile

sint de acelea pe care nicio nebunie trecatoare a

until om politic, nicio arnbitie a unul general doritor

de cariera nu le poate sfarima. Peste toate

suferintele pe care ni le dam unit altora, acestea

sint elemente care ramin.

Al doilea : viata noastra romana a fost comung,

viata noastra bizantina, viata noastra turceased

ne-a strins impreurA. Acelasl popor ne-a

ridicat catre o cultura mai innalta : poporul roman

; acelasi Stat ne-a tinut intr'o organisare

politicg. unitara : Statul bizantin aceiast noua

rasä dominanta ni-a dat, pe lingd multa garantie,

§i multa suferinta : rasa turceascd. Secole intregi

am stat unit linga alum, impartasind clipa de clipa

toate vicisitudinile aceleiast viei. Acestea sint

lueruri care nu se pot inlatura. In locul balcanismulpi

de ura, ih locul balcanismulul de rivalitate,

in locul balcanismulul de deslocuire reciproca,

punem balcanismul de comune amintiri istorice.

$i

am spus ca, nu numai in trecut, dar §i in

present §i in viitor, sint §i vor fi elemente reale

care pot inlocui banditismul pe care vom fi cautat

sg-1 inlaturam. Iatd aceste elemente : lumea fArg

indoiald ca se va preface. Nirrignui dintre not nu-I

plac marile monarhif in sensul acela de a face

ca popoarele mid sä robeasca popoarelor marl,

ca munca §i singele celor putini sa ajute la gloria

§i prosperitatea celor multi. Ar fi o nedreptate pe


45

care popoarele n'ar tolera-o. Cutare poate birui

intr'un moment, fie si intr'o generatie, dar vine

alt moment §i altA generatie, §i se adunA la un

loc eel putini, cel slab! §i apAsati i rAstoarnA,

cum s'ail rAsturnat toate monarhiile universale,

orice incercare de distrugere a liberei manifestAri

§i desvoltAri a vietil lor etnice. Acesta este un

adevAr istoric nerAsturnabil. SA nu mai plingl

cei mici in pumni, descurajatl pentru ceia ce se

vede astAzi; sA se gindeascA la lucrul mare care

neapArat va veni mine. pin toate lacrAmile §i

suspinele femeiustelor masculine nu iese niciodatA

nimic folositor pentru niciun popor de pe lume.

Prin urmare monarhie de dominatie, de exploatare

a unora prin altif nu se poate ; nevoile

insA ale vietii economice §i culturale vor grupa

neapArat, dup5. räzboiii, aceste popoare in forme

mai marl decit formele pe care le-au avut astAzi

: hotarele de Stat vor exista, steagurile vor

flutura libere, fiecare se va putea bucura de priveli§tea

armatei sale apArind scopurile sale ; se

va vorbi cu drag s,i mai departe in limba fiecAruia.

insA in anumite forme, pe care le putem

prevedea numal neindestulAtor, pe care le putem

abia intrezAri astAzi, se vor face marile comunitAti

economice, cArora ii vor corespunde anume legAturi

politice : nu Sfinte Aliante, de suveranl,

nicl stApinirl de o§tiri perfecte asupra natiilor

care nu sint in stare sA ridice a§a de sus mijloacele

lor de apArare militarA, ci in conditil de

quasi-egalitate, intru cit desvoltarea unora sail

.


46

altora, care nu e aceiasi, va permite-o, se vor

stabili aceste legaturi.

0 legaturA va cuprinde Europa centrala ; popoarele

din Europa apuseana care ail luptat astAzi

impreund se vor simti multa vreme legate prin

amintirea acestor lupte de astAzi : nimeni nu va

putea sfarima aceasta legatura. Si in Oriental nostru,

acoperit de stapinirea sail de amenintatoarea

umbra imperiall a Rusiei, se va face o noua legatura

a popoarelor, in care se va amesteca din

ce in ce mai mult dreptatea, mai multa omenie,

mai multa umanitate ; va fi o vreme a Statelor-Unite

i pentru acele popoare din Rusia care

n'an traditii de viata nationald proprie si n'ati

amintiri istorice pe care sk nu le imparta cu

altii. N'o sa se vada niciodatd Ucraina aceia pe

care o asteapta unif, Ucraina ce are, ca deosebire

fatA de Rusia cea mare, un indice cefalic

de natura mai mult diplomatic si deosebirl de

limbk. care sint mai mult vicif dialectale decit

adevarate deosebirl de la un graiti la altul. Prin

urmare multe din popoarele unite astAzi in Rusia

vor fi unite pe altA bask i cu un alt viitor in

Rusia liberA; pe care o vor vedea-o veacurile

de diva noi.

Popoarele acestea din Balcani, Ptatele pe care

le-am intemeiat Dumnezeii stie cu cite ostenelf,

in care am inchis Dumnezeil stie cita iubire §i

cita jertfa, Statele acestea nu vor putea trai

deose bit, ca elemente razlete, fata de aceste marl

creatiun1 economico-politice ale viitorulul. Uncle

wit! sä le asezam ? De ce volt! sa le legam ? SI


47

le legAm de Rusia, cu care, in ceia ce priveste

rasa de leapt , in ceia ce priveste amintirile

.si interesele de viitor, este asa de putinA comunitate

? SA le legAm de monarhiile Europe! centrale,

care le privesc cu cea mai putin simpaticA

din cele douà fete ? SA le legam de depArtatul

Occident, care ni e drag, dar n'are mina destul

de lungA pentru a le putea apara in fiecare

moment ?

Sag, poate, sil ne separAm pentru ca fiecare, dui:a

anumite afinitati de rasa sag afinitAti culturale,

sA se confunde cu unul sad altul din Statele acestea

mar! ale viitoruluI? AdecA Bulgaria sA

formeze, cum s'a zis, podul spre Asia Mica al

rase! germano-maghiare ? Frumos rol ! No! s ne

trans formAm in cine stie ce alt pod pentru eine

stie ce alta. innaintare ? Grecia, in lumea el mediteranA,

sA-sf asigure si ea doar rostul until inel

de legAturA intre anume interese economice ai

politice, . de o parte, i alte interese economice

§1 politice, de altA parte ?

N'ar fi o decAdere i o injosire pentru fiecare

din nol? Nu ni cer interesele cele mai esentiale

ale fiintei nationale a fiecAruia dintre nol sA

cream, allturf de marile formatil economico-politice

ale viitorului, pe basa unitAtii romano-bizantine

si grecesti din trecut, o lume balcanicA,

sa-I zicem asa fiindca nu gAsim alt termen (aplause),capabill

de a se apAra impotriva orient,

cu milioane de soldatf, garantind desfasurarea in

interes propriii a unef unhurt si a unel vieti economice

care peste trecere de un veac ar fi in


48

stare sA dea noua elemente de originalitate §i

viatA culturii viitorului european ? Cine poate sa

spuie c dincolo este adevArul, si aid rAtAcirea ?

CA dincolo sint interesele adevarate i aid fantasiile

unul visitor ? Fara' indoiala ca aid stA

dreptatea ; i o sa ajungem aid. Cu cit mai rApede,

cu atit mai bine, fiindca acei cari se indlratnicesc

s pastreze relele trecutului nu vor fdlosi

.prin toate relele trecutului in lumea cea nouA care

se ridicA astAzi. De sigur crimele rAzboiului

care se petrece supt Cubit nostri sint tocmal menite

sa, inlature una din suferintele fundamentale

ale omenirii. Se pregateste o lume mai bunA. Cine

va veni in aceastA lume mai bunA aducind ceia

ce e mai bun in sufletul sad, acela va birui ; iar

cine va aduce din indelungata noapte morala a

omenirii toate stafiile de urA care ail strAbAtut-o

si aii stapinit-o, acela este condamnat prin Insà

rAutatea sa, prin insasi insociabilitatea sa internatioAala,

la peire. (Aplause indelung prelungite,

cAlduroase ovatii.)

Stenografiat de H. STAHL.

r

More magazines by this user
Similar magazines