..,- rit - upload.wikimedia....

upload.wikimedia.org

..,- rit - upload.wikimedia....

A° ,f!

°= :4N IIn a ,5

,z7 9 7

.

-

- v ._ ''..--',. -.. --. :' .

o ; t

:!-,,'" %

r /--.Us "Ozt -

.. ' - I a -t

. ". F . ......142.!,--. ,,,:- 1:41..b6

'

, in te -.' , '4 ,,,

.., ,'.*Iiir r.' 4 ' ' - , ' .i" c ` 9

004 - .--,

--..;,----,..-t..... , ,,,, 4 , - ,..-.. -: . , ,_. n . 4 7 . ''' . ',1 . .- ' ' '

.- 4

, .:.;1..'f'..'. , --.:17i .1: f.._....t >, ,, .. , .-

_ r,.: .

v 4 : .: -

. , o

..- , . ..-..

_

:^N

, A ,..

. .. ..,,

_

!, a.) G -,,_ ... , II

o ' . -. . ' '

, .c.-1 "gi

.

` ' - ..."! .. ,.' .,' f. .- '7.62\ ,- _

.., -1 ''' :, ''''' - ' ,

- . . , ,

1,-, 6 s, 6 ii3P

_

4

- N .

- ,E,

.-., E

, ,'.n.

. - rj ... r, :,,,t

...-.), 4

nl

1:7 ,, . ei u

.

I i 4 . , ,

. (.. -, ,,,,i, ...:_, . ...,L,.. ...T.., .... ,

-

. -/ ).. y 4,..

. az.-" ..4, -

a ...4' lu..., -

..., ...... , 'P-....,.., . N .2 - --

. - 3 ,.. '4 :' -

' ,. '

n ,-,, - N 1 ir , ,

r i r -4, ro , -- ....... .,,,, ,,), ,.. i ,t r

r

°

\ 1.,,¿,,,,

''''',.

; .... '....- A. .4.,,o.,..- ; I. E,.. ¡E E

c -,', t , ,E

. ,,

e,,,) ., --, : - -.-- --- ...k ;..

,, -,.. ... .,.--.., .......1_,-.,..,:e.., ,....,, -,.... -...1,_.,,. , ..._

,

. o...,.. , xi

. '

. _ ..,- rit ii,ort, .-w;;;.-.-: -:;.;.:-. ,e,.... r 0: i.,.. ..,,c,..,,- ,_.. 4'.rt4 74- .11 .),I:etto - .i.;17.-,

...,...

e ...

-1:_,. 1.1

t.

z-., -V' -4 .

I .

'

-4

o


N. IORGA

1STORIA ROMANILOR

PRIN CALATORI

EDITIA a II-a

aclAugitil

Vol. L

BUCURESTI

EDITURA CASEI SCOALELOR

1928


I.

Rana' la jumatatea veacului

al XVIIlea.


I.

Innainte de Intemeierea Domnillor

Cglatoriile In plmántul romanesc Incep abia de la

sfársitul veacului al XIV-lea. O observatie preliminard:

de ce Inainte de 1389 nu-s cglItori cari sà fi

strgbatut tara noastrà i sä fi lgsat o de,scriere a acestei

teri? N'ar fi o pagubg esentialà dacä n'am

cunoaste unele din scrisele calgtorilor din veacul al

XVII-lea si al XVIII-lea, pe cand, dacä am avea pentru

anii 1350, ori pentru o datà din secolul al XIII-lea,

lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos exiraordinar,

dat fiind cä primele documente privitoare

la Tara-Romgneascd, serse In limba latina

si mai tarziu In slavong, supt influenta vecinilor

de dincolo de Dunk're, Bulgari i Sgrbi, dar mai ales

Sgrbi, siint abia de prin anii 1370, iar, In ce priveste

Moldova, documentele, afarg de anume leggturi

cu strgingtatea, ant Incà mai recente. i cronicile,

sau cela ce precede cronicile totdeauna, analele, insemnAnd

In ctiteva cuvinte evenimentele, nu pornesc

decat ceva mai tarziu, prin secolul al XV-Lea,

si ele cuprind numai InsemiAri dupg polemioele

pgstrate In mandstiri, In leggturä cu ctitorii lor,

and numele deosebitilor Domni i, ici i colo, amintirea

unei lupte. Dar, afarg de câtiva dluggri


O

franciscani, cari au mers In partile rilsaritene,

de dragul nostru, nu din dorinta de a ne cunoaste_

ci din nevoi de propaganda, ca.m prin anii 1250-

1260, In tenle ocupate de Talan, pe cari misionarii

credeau sa-i poata cdstiga la credinta romana, afark

de notele pe scurt ale unui Jean de Plan-Carpin, ale

unui Ascelin i unui Rubruquis, cari toll vorbesc de

poporul la care veniau, iar nu de elementele supuse

acestui popor, cum eram i noi, once stire

lLpsete pentru vremea veche.

Causa este cä marile drumuri de comunicatie

Rasaritul cu Sud-Estul european nu treceau prin

partile noastre. Si se lntelege bine de ce: pentru

nu exista o ordine asigurata. In aceste pa.rti i calatorii

-ca.ulau totusi o siguranta a drumului i mijloacele

materiale pe care trebuiau sa le alba pe acest

drum. CAMora se cam prldau la noi, si, mai

tarziu, Guillebert de Lannoy, pe vremea lui Alexandru-cel-Bun,

a fost jafuit; i alti calatori Inseamna

aceste pradari, de si Domnii Intrebuintau amnia

toatà energia ca sa opreasca acest lucru.

Am mai putea spune, chiar de acum, Inca un lucru.

anume ca, de oare ce drumul mai scurt totusi irecea

prin partile noastre, tenle romanesti a-u fost

Intemeiate i din causà ca populatia noastra ajunsese

la o constiintà superioara despre puterile

sale si despre tintele pe care le puteau urmari aceste

puteri, dar si din nevoia de a avea un pazitor aL

druinului mai scurt care trecea prin teritoriul nos

tru. Atunci Domniile noastre au fost fundate i ca

mijloacele materiale date de drumetii negustori pe.

aici.

In,ainte de aceasta Insa erau doua drumuri marl

caire Rasdrit: unal trecea la Nord de Moldova de

mai tkrziu, prin partile Galitiei, pornind din Europa


7

central, din pdrtile germanice, spre a trece In stepa

ruseascd. Drumul acesta era foarte natural, filndca,

iniainte ca sd.-1 balà misionarii in secolul al XIII-lea,

fard Indoiald ca-1 lAtuserä atâia negustori germani.

Monede germane se gasesc nenumdrat de multe In

slepa, rdsdriteand. Negustorii fdoeau parte din acea

vasta asociatie medievald care se numia Hansa si pe

care o formau Lilbeckul, Brema, Hamburgul i alte

centre ha,nseatice. Mergeau pe aceastd cale de Nord

si pdtrundeau pana foarte adânc In partite Novgoro

lului. 0 parte dim orasele rusesti au fost intemciate

prim acesti negustori; asezdmintele pe care

le-au conservat aceste orase pand tilrziu In secolul

al XVII-lea Ant asezaminte germanice, avdnd

drept, prin, -urinare o basa de jurisdictie, cu totul

deosebit de dreptul consuetudinar, de obiceiurile

inant-ului ale Rusilor i Slavilor In genere.

Un alt drum, eare ducea cdtre Peninsula sud ,!stica

a Europei, catre Peninsula Balcanicd, trecea prin

Un,garia, strAlAtAnd-o In diagonald. Drumul acesta

era obisnuit si pe vremea Bizantirfilor: el ajungea In

'Art& Belgradului si la insemnata cetate care a

fost Iii evul mediu Branicevo, se cufunda pe urind.

In. vasta pad-ure sarbeasca i bulgdreascd, ce ocupa

un. teritoriu imens. Partile dintre Ni s Vidin erau

cuprinse de acea foarte mare 'Allure, cum i prin

alte pArti din regiunea aceasta rdsdriteand existau

codri imeni, ca acela de la care Teleormanul

luat numele (Dell-orman inseamnd pddure mare",

si este un Dell-orman si in partile dobrogene, uncle

iardsi a jost, deck, o padure mare). Si in, partile judetului

Ilfov exista padurea cea mare a VIdsiei,

carii amintire s'a pastrat In limba, pentru cd Inca

In secolul al XVIII-lea padurea exista. Tot asa

In. Moldova afldm codrul Chigheciului, de unde un


8

Tin,ut Intreg s'a numit Codrul, si in judetul Dorohoiu

pg.durea care Incepea la gura Hertei si pe

care o pomenesc anecdotele populare.

Se strKbglea, prin urmare, pKdurea aceasta mare

Arbeascit si se mergea cdtre Adrianopol i Constantinopol.

In felul acesta noi eram cuprinsi, ca o regiune

färä rost pentru. culturK, In triunghiul care se fIcea

intre aceste douä linii de dru.muri.

Laä de ce n'au tre,cut cdldtori prin partile noasire

In.ainte de Peter Sparnau i Ulrich von Tenn.stiidt,

la 13891.

Dar, dacä am fi avut o descriere de cAltliorie prin

päri1e noastre Inainte de 1839, iatd ce ni-ar fi pu

tut povesti diritorul, i de data asta ne substituim

lui, cu informatii ap:Itate pe alte

Acela care, In loc sA se Indrepte spre Belgrad prin

Un.garia-de-Sud, ar fi luat drumul Ardealului, de

acolo ar fi trecut, cum au trecut Cavalerii Teutoni,

dupà 1200, In pgrtile Umpulungului, unii pretind

cA i prin pArtile Buylului, dar nu gAsesc

nicio dovadà pentru aceasta. Si de la Campulung ar

fi coborat pe Raul Doamnei in valea Dâmbovitei,

iar prim acea vale, Mil sä ating4 Targovistea, asezatà

pe valea altui râu, Ialomita, ar fi ajuns la Bucure$li,

care pe vremea aceasta era un simplu sat, fArd celalea

de mai tirziu, in Umbra cAreia s'au desvollat

Bucurestii vechi, pe malul cellalt. De la satul

urmasului mosului Bucur ar fi trecut la Giurgiu,

si pe la acest vad ar fi ajuns in Peninsula BalcanicA.

Sà n.e punem In locul cdilitorului de atunci si

Manuscriptul cAlAtoriei se aflA In biblioteca de la Weimar ;

1-am retipArit in Acte fi Fragmente privitoare la istoria Romlnilor,

III. CAlAtoria, analisatA in Istoria Comerfului a mea, I,

cuprinde numai localitAtile din cale.


9

dam o impresie a principatului Terii-Romdnesti asa

cum el exista atunci.

Cine, pe la 1260-80, ar fi luat drumul Ardealului,

ar fi gasit o Tara-Romaneascä pe care noi, astazi,

trebuie sà facem sfortari de minte, Inldturand anume

prejudecati i idei primite In coald, pentru a o Intelege.

Tara-Romaneascd, In constiinta poporului nostru,

Insemna tot pamântul locult de Romani asupra

cdruia nu s'a intins o stapânire straina. Evident,

Romänii din vremea aceia nu erau In stare sa zugraveasca.

aceasta Tara., ei cari n.0 scriau si nu ce-

Liam; cu toate acestea nu stiu daca e mai bine sa

aibd un. popor o harta pe care o poate zugrdvi,

dar nu ar putea-o apara, decät sà aibd o tara pe

care sd stie a o apara färä sa. fie In stare a o zugravi.

Tara-Romaneased Insemna o conceptie absolut romanti,

pe de o parte, si, pe de alta, absolut moderna,

fancieä epoca modernd tine sama de dreptul

n.ational si de configuratia geografica, cu hotarele

ei naturale. Poporul nostru s'a Indreptat dupd lucruri

pe care alte popoare le-au neglijat. El si-a

Inchipuit tara lui totdeauna In legaturd cu intreg

trecutul si tot pamantul pe care 1-au locuit ai lui.

Deci, can.d In anume documente unguresti se Int111neste

pomenirea terii" sau a padurii Romanilor",

nu trebuie sd ni le Inchipuim cu caracter local, ci

in legaturd Cu aceasta conceptie populara, asa de

veche, asa de vasta, asa de dreapta si asa de fecunda,

care este a Terii-Romanesti de caracter na

tional si de configuratie geografica naturald.

Intränd In Ardeal, se vedeau orase In formatiune,

care fireste nu erau romanesti, orase Intemeiate de

Sasi pe basa privilegiilor date de regii Ungariei eu

cateva decenil mai lnainte. Orase Inca foarte noua,


10

desvoltate astfel din sate: Sasii cand au lost adusi In

prIrtile acesrea nu au venit numai din regiuni pur germanice,

ci mai. ales din acelea renane, unde sangele

galic e foarte mult represintat; limba lor e foarte apropiatä

de dialectul alsacian i titlul pe care si-1

dadeau odinioarl e de Flandri", din care Romfinii

au fAcut Flondor, cum au fAcut fleandurr din

postavul de Flandra.

Era o deasebire vddita intre satele lor i satele roastre.

Salde Sasitor, fiindcA ei veniau mai mull. din

partik Rinului, aveau un earacter coherent, roman, ca

case lipite, cum stint cele italiene sau francese, pe

când satul barbar, trac,este campus din case risrpite.

Incunjurate Cu gard, având ogorul in alta parte,

iar tocmai la margene iezerul, sau helesteul,

piidurea. Dar faptul cA In Ardeal salde sgsesti se

intemeiaserl pe basä mai mult romanicA, a ajutat

foarte mult ca ele s'a se prefaca, potrivit nevoilor

economice, In orase; trecerea sate1or cu case com

pacte la orase a fost mutt mai usoarA, pe crind la

noi ceia ce a Impieclecat schirnbarea a fast tocmai

risipirea caselor, orasele noastre chiar pAstrand Ora

astAzi caracterul sAtesc In mahalalele lor.

Centrele acestea negustoresti din Ardeal erau

foarte mici; lnflorirea lor depindca, cu toate privilegiile

de care se bucurar5. In curand, de deschiderea

de drurnuri, i drumurile nu erau încä deschise.

Marl de aceste tdrguri se ridicau ici si colo cetdfile

regelui Ungariei. Ele veniau dup5. pAdurea regelui"

acesta este sensul cuvântului Erdély, de 'rude

s'a- fAcut Ardealul, adecà partea din pAdurea cea

mare rlsariteanä care ajunsese in stitpilnirea regelui

Ungarici: (lupa aceastg. pAdure ultrasilvanr se in

dincoace de piirtile bihorene, regiunea de

dincolo de padure", Transsylvania.


11

In jurul cetatilor regelui Ungariei, cdidtortil putea

sit vadd un nunitdr de aameni stilt* din toate pdrtile

si asezati supt supravegherea i exploatarea dregdtorului

numit de rege, iobagul fiind elementul militar

(numele poate fi peoeneg). Aici nu este o inovatie a

Ungurilor, eari nici n'au inovat nimic, ci au imitat

pedant, precum imiteazd toldeauna popoarele finice,

uralo-altaice. E sistemul cel vechiu carolingian,

germanic: cum au Meat Carolingienii fatd de Saxoni,

In tinuturile locuite de aeestia prin mijlocul Germaniei

i pdrtile mai arientale, tot asa au prooedal

Ungurii, pkagiind pe Carolingieni, astfel cum, mai

inainte de aceasta, Ii plagiaserd Slarvii din Panonia si

din AEoravia.

Poporul npstru insa, aici ca i aiurea, nu cunostea

decat Tara-Romdneascd, pe care o impdrtia pe Mari ;

ehiar i acuma poporul din Ardeal nu recunoaste

Ardealul deal dincolo de Olt si dincolo de Barsa:

Tara Olhilui nu e Ardeal; si tot asa Tara Bfirsei e

in afard de Ardeal. Chiar in pArtile nordice i nordvestice

sfint tinuturi care Wan nimic a face cu Ardealul,

precum tara Oasului, de la Havas, care

inseamnd in ungureste munte, i Maranturasul, al

cdrui nume vine de la una din apele care curg in aceste

pArti. In pdrtile de dincoace este tara Jiiului, tara

Oltului. Nu se mai ziee astdzi tara Argesului, tara

Prahovei, tara Ialomitei, de si s'a zis fdra indoiala

otlinioard, si de acolo vin numele judetelor i astazi,

elci judetul Prahova inseamnd tara Prahovei i judetul

Ialomita, tara Ialomitei; de aici vin si o multime

de nume de familii, Prahoveanu, Ialomiteanu,

etc. Iar dincolo, in AIoldova, era tara Siretiulut.,

tara AIoldovei, de unde s'a fdcut principatul Afoldovei,

iardsi nutne 'de famine ca Sireteanu aratd cd ve-


12

ehea conoeptie populard trdieste In masele de la

sate si pind astAzi.

Deci, cAldtorul ar fi trecut prin partea de Tard-Romaneascd

ocupatd acum de Unguri, pe langà oraele

care abia se injghebau, pe langd. cetdtile In jurul

cdrora se strangea o populatie terdneascd mai

inuit sau mai putin liberd ori oea In general neliberd,

din care fAceau parte si Romanii. Dacä ar fi

mers mull mai spre Rdsdrit, ar fi Intalnit, am

,zioe, o zond de supraveghere", care se gd.sia

mânile unor clemente unguresti desfAcute foarte de

curand. Fiindcd Secuii nu sant nici din vremea

lui Attila, nici chiar din timpul venirii Sasilor, ci

au fost asezati de Cavalerii Teutoni la granità,

tre Pecenegii cari se gdsiau In pdrtile noastre. Ei au

svenit In numdr mic si au gdsit o culturd populard

romdneascA, de unde pdnä astdzi au o imbrdedminte

asdmändloare cu a Romanilor i Ii cultivd campul

In aoelasi fel; casele Secuilor sant fAcute, nu dupà

modelul unguresc, care e imitat dupd casa slavogermanicd,

ci dupà sistemul caselor romlnesti; prin

urmare nu cu cotul la stradd, ci cu fata Intreagd..

Cu stalpi In tinda deschisd; de sigur cä i folklorul

lor are o asdnidnare cu al nostru.

De la o bucatà de vreme, cdldtorul ar fi amas

in Tinutul nou al Cavalerilor Teutoni. Cavalerii fuseserd

In Palestina, la Locurile Sfinte, si Indeplinisell

acolo functiuni permanente de cruciatd; pe

urrnd, ne mai putand trdi In aoeste pdrti pierdute

Aire Necredinciosi, au trecut In regiunile europene..

Inainte de a ajunge In Prusia, pe care au colonisat-o

in sens german mai tarziu, ei s'au asezat, prin contract

Cu regii unguri, In 01.We Brasovului. Au

intemelat cea d'intdiu adevdratä sdldsluire ordseneased.

lu Ardeal, aici la Cetatea Coroanei" (Kronstadt),


13

Mug satul român al Brasdului, pentru regele Ungariei.

El au inceput i Biserica Neagrd, isprdvita

Insd mai tdrziu, dar de sigur cd incd In acest limp,

trebuia sa existe pentru Teutoni un burg, care avea

i caracter religios i caracter militar, cum a

fost In Prusia Marienburgul i altele, iar cultul Maicii

Domnului, asa de rdspandit si In Secuimea ramasd

pios catolied pand azi, era elementul moral

de coesiune al acestor asezairi.

De la Brasov, cdldtorul ar fi trecut, tot pe drumul

Cavalerilor Teutoni, dincoace, la noi, i ar fiajuns,

cum am spus, in vechiul Câmpulung, pecare

elementele acestea teutonice, ca i elementel&

sitsesti i unguresti care au fost colonisate de Teutoni

in acelasi loe, 11 numiau Langenau (Au inseamnd

Cdmp, de uncle finala, care se intalneste asa

de des la sfdrsitul localitAtilor germane din Rasarit).

Langenau, ve.chiul oras teutonic, avea In contrul

sdu ca miez de asezare un turn si o bise

ricä catolicd. Aceastd bisericd din Cdmpulung avea

oarecare reputatie: In secolul al XV-lea se vedea aici

o urairt a piciorului Sfântului Iacob.

Avem stiri documentare care aratd cd opera de des.

nationalisare a elementelor venite dincoace de munti,

la Câmpulung, Incepuse de pe la 1200 înc i cd

oamenii pardsiau, nu numai limba lor nationald, dar

si credinta ion catolicd, pentru a Infra in ortodoxia

noastrd. O sc,risoare a Papei se pldnge cà acei fal$

episeopi", necanonici, shismatici, cari erau

noslri de mdndstiri, din schituri de lemn, fac sa

Sc piardd sufletele colonistilor veniti dincoace de

munti.

De la Cdmpulung mergiind mai departe, cälìttoiul

ar fi Intalnit tot sate romdnesti, avAnd intru toale

Infdtisarea din timpurile noastre. Satele acestea cu-


14

prindeau numai rude, toti locuitorii uaui sat scobordndu-se

din acela0 sir-Amos, al cdrui pdman,t se

cherna mosia lui 0 al cdrui nume Sc pomenia In, mimele

satului i in numele fiecdrui membru: Albestii

1nseamnd urma§ii lui Albu. Pdmân,tul era al strdinowlui

care tdiase codrul, care scosese rAddeinile,

inlAturase pietrele i fAcuse ogorul. Si el nu era im

Ortit: ca la vechii Germani, fiecare lua atilta ogor

cat pulea lucra, in proportie i cu ealitatea de rudenie,

i Cu numdrul membrilor farniliei sale. Nu

era iardsi exclus, fiind oameni putirti §i teritoniul

mare, sistemul, pe care-1 preconiseazd i unii agronomi

moderni) de a se muta partea cullivabild de

la un loe la .altu1, iar restul locului sd rdmaie necultivat,

pentru a se ingrdsa de la sine sau prin

paterea turmelor.

Vite erau pretutindeni, in numdr foarte mare:

turme de oi, cirezi de vite albe .fiin.d mai putine.

Boierii, prin Oltenia, mai ales, cresteau i porci,

Inteo epoca ulterioard, dar acum nu erau incd boieri,

§i basa culturii de vite a teranului o forma oaia.

TreeAnd cAlotorul prin satele acestea, de-a lungul

vdii Ddmbovitei, ar fi iutâlnil in cilte un sat mai

mare un. jude, peste un grup sdtesc care se cherna

poate popor, termin pd.strat In nomenclatura aplicatit

la vii i In aceia a parohiilor (se zice a fi cineva de

popor" la cutare biseried). Foarte veche dregAtoria

aceasta a judelui... Cand au fost Visigotii prin Ortile

noastre, ei erau, nu supt sidOnirea unui rege,

ci a unui jude: judele Atanaric. i, de oare ce aiurea

Vi0gotii n'au trdit supt juzi, aceasta a flcut

se presupuie cä hied de atunci, pe la 370 dupd Hristos,

noi aveam obiceiul de a tili supt juzi. Se dusese

puterea ImpAratului, i populatia se organisase

de. la sine, dupd nevoi elemen,tare. Adaug un lit-


15

oru care nu s'a observat pana daunazi: c. in Italia,

pe vremea navalirilor barbare, dupa." disparitia Imperiului

roman de Apus, toti sefii populatiei se

chemau judecellori. In Sardinia, care n'a fost alcatuita

altfel deck popular, a ramas sistemul guverna

rici prin juzi pana aproape de timpurile moderne.

Lucrurile acestea trebuiesc, deci, luate impreuna: Atanaric,

juzii din Roma si din alte pär, juzii din

Sardinia, chiar din Corsica, din anume vai ale Alpilor,

pana in Tirol, datinele poporului nostru, pentru

ea sa-si dea sama cineva cat de caracteristic romanic

era acest asezarnant.

Acurn, peste toata valea, de la un capat la altul,

peste mai multe vai, era un. Voevod.

La Academia Roma)* raposatul Ion Bogdan a pus

intrebarea, nu cumva pe lânga terminul acesta, slay,

de Voevod, Insemnand conducator de oaste, am pastrat

o bucata de vreme si un. corespondent romanese,

vechiul cuvânt latinesc de duce. Este cu putinta,

de si el nu se intalnestet.

Aceasta era functia superioarä : Voevodul, atunei

In veacul al XIII-lea. Dar eram inr'auriti si de ca.tre

vecini, i mai ales de c...atre vecinul de la Nord,

caci traiam in vremea aceia mai mult supt influen.ta

occidentala, latina, exercitata prin Unguri.

Cea d'intaiu organisatie straina gotta pe pamâniul.

nostru a fost la Severin: Banul regelui Ungariei, care

statea in oetatea ale arid urme se vad i astazi in

oras: turnul In ruine al Banilor din veacul al XIIIlea.

Un dregator cu acest nume, in Croatia, batea

moneda care se numia, dupa numele lui, ban. S'ati

gasit multe exemplare din aceasta moneda, care era

Mai Oulu, Miron Costin are forma italianA de dual.


16

de o rdspAndire asa de larga, ¡neat once alta a Ostrat

la noi numek acesta, In loe sd fie numitd cu un

derirvat din latineste sau slavoneste. Totusi numele

de aspru" pentru moneda de argint suptire bizan-

Lind pare a fi trdit foarte mind vreme la noi si nu

Mai intr'o epocA relativ putin depArtatil a dispdruti,

si perperul bizantin a pdstrat numele sdu, care e

xistd, oarte tArziu Ina, In numele dAjdii la vii, pcirpcirilul;

cuvantul galben", pentru moneda c,ea mai

pretioasd, trebuie sd fie un termin extrem de vechitt,

cela ce inseamnd ca noi cunosteam aurul; banul de

aur se chema insil si- ban roe. Va sa zicà era as

prul, oeia ce inseamna banul alb, era banul galben

sau banul rofu.

Voevodul acesta, de si supt influenta culturii apusene,

cu toate acestea in mare parte era teran, si tot

ceia ce formeazd o Curte, eu dregdtori, cu ven ituri, nu

exista pe vremea aoeasta, s't nu existau niel veni

turile care se culegeau mai tarziu de la negustori, la

vdmi, ci si judele si Voevodul trdiau din veniturile

lor teranesti si din acelea care veniau din gloab5.

Calul se zice si azi gloabd, pentru ed in timpurile

vechi o unitate de platd era el, calul, de unde si

Domnului de mai tarziu, când era vorba sd i se

facd un. dar, i se dddea un cal de cAldrie.

Mai tArziu insd V0aVOZii trdiau dupd ()Weilll nobilimii

unguresti vecine si, cand s'a ridicat la Arges

piatra de pe mormantul lui Vodä Bdsdrabl, cdruia

ne-am deprins a-i zice Basarab 2, s'a gdsit fru,ntea

cu diadema de mArgdritare, trupul strâns In mdtasd

cu stema angevind a crinului, mijlocul In cingAtoare

cu placa de aur frumos seulptatd.

' Poate sd fi disparut si din causa semnificatiei adiectivalc a

cuvintului.

2 Nimele e cumanic, din categoria celor cu sufixul -abd (Toxoaba,

Talaba, Tancabd).


17

In pdrtile de langa Dunare, pe alunci, pe la 1260,

se puteau întâlni Insa, macar inteo nomenclatura

de judet, rámasitele altei Teri-Romanesti dealt Tara-

Romaneasca din munte. In sus, supt influenta Ungurilor,

incepuse pe Incetul o lnchegare a VOCVOd

ale] or. Un privilegin al regelui Ungariei, pentru

alti cavaleri deck Teutonii, pentru Ospitalieri sau

Ioaniti, pomeneste In vremea aceasta juzi ca loan

si FIrca i uzi cu atributiuni voevodale ca Litovoiu,

toti acestia In partile oltene, ca si un \roevod

care nu era jude si nu statea supt influenta

regelui, Seneslav de la Arges. Dar In partite de jos

fuse,se, Incà de pe la anul 1000, cu doult sute de

ani Inainte, o Inlemeiere de Domnie romaneascit, sprijinita.

pe oetatile de pe malul celalt al Dunarii, pe

Silistra In. randul Intdiu. Cu atfita timp inainte ca

Argesul sa. fie centrul Domniei din sus a Terii-Romanesti,

i poporul facea, macar In Moldova vecina,

o deosebire Intre Tara-de-sus si Tara-de-jos

a fost aceasta Domnie de jos a Terii-Romilnesti,

cetatea Silistrei rom.anesti, zisa de noi, dup. Durostorul

roman, Darstor, care e foarte bine deslusita in

paginile vestitei scriitoare bizantine Ana Comnena.

In partea aceasta era un Voevod, Tatul, nume foarte

caracteristic r-omanesc, popular. De aid a ramas in

nomenclatura terii noastre ca o urmil despre acest

Voevodat numele de Vlasca, ce inseamnd Tard-Romaneasca";

i se zicea slavoneste fiindca, precum

pentru cei de sus limba Statului a fost Intaiu limba

pentru oei de jos era limba slavond (tot asa

In vechea terminologie slava a ramas Starichiajd,

care Inseamna Chiojdul Vechiu, iar In Moldova pa.rintele

Bobulescu imi facea o paralela foarte interesantà

de sate care se chiama i slavoneste si ro-


18

manete ; acelasi sal are, ad-ecd, doud nume: unul

popular si altul de cancelarie).

DacA drumetul ajungea la Dundre, Giurgiul, In

formA de oras pe vremea aceasta nu exista;

numai un sat. Tot c2ia ea se spune despre Genovesi

pe Dundre, legenda cu San-Giorgio, dupA care s'ar

fi numit Giurgiut, »'are niciun temeiu.. Giurgiu e

fo:ma roniAneasca a lui Gheorghe, precutn, raä de

fo:ma bisericeasca Nicolae, Nicoara e forma populard.

Mai tarziu, mull mai tdrziu, In. legzttura ca

vama s!zi Neul cetate, i langá cetale s'a strdus

oras.

Calatorul, negustor sau diplomat, care ar fi cereclat

ceia ce era A. fie la jumatatea veacului al XIVlea

Moldova, ar fi gdsif i aici juzi, dar ei erau mai

inchegati In Tinuturile de jos deck In IMoldova. Aceasta

nu Inseamnil, cum s'ar crede de cineva jadecilnd

superficial, cd regimul de juzi i Voevozi nu

exista i In Moldova, fiindcä documentele nu-1 pomenesc.

In cele d'intNiu acte de donatiune ale Domnilor

Moldovei se Intalnesc totusi mentiuni ca acestea:

dau locul cutare mide a fost jude cutare

sau juzi culare, i cutare". Aceasta Inseamnd, deci,

cä sistemul juzitor exista inc5, pe o vreme cand In

:Muntenia judecia sau judetul, judecia e hotarul,

basa terilorialìl, judetul e auloritalea , populatia

fiind mai deasd, mull mai deasg, s'a desvoltat

pana la situatia care dureazd i in timpul nostril,

eAci hotarul a 1.mas cam ca acela de la 1300. Fata

de deparlamentele francese, MAI de proportionate, de

pared ar fi fast trase de geometri, cum au si fost

trase dupd 1789, judetele muntene presintau forme

din cele mai nesimetrice, fiinded ele corespund

traditiei de odinioard. In Molckva aceste asez5.minte


19

s'au use,at In samanta, Impartirea terii facandu se

dupa tinuturi, In legatura cu orasele i cet4ile.

In Moldova judocia i judetul au ramas, deci, cuprinse

astfel in mica viata de sat. Tara s'a pastrat astfel

In vremea aceia mutt mai primitiva in cc pri-

Neste alciltuirile romanesti, de si strabaluta de Influente

straine superioare: unguresti i polone.

Daca, acum, calatorul se cobora pana la Dunarea-(le-jo,

el afla aici doua importante cetrtti, anterioare

Intemeierii Domniei moldovenesti, Chilia

Cetatea-Alba, pentru Bizantini neagra, fiindca era

veche, iar pentru barhari alba, fiindca din padurile

lor piatra li se parea astfel.

Cetatile aceAea sant extrem de vechi. Chilia, care

se chiama Licoitomo, dupa numele vechiu al gurii

Dunarii.Gura I.upului"1, era asezata, nu unde este

Chilia Nonä hasarabeana, ci la Chilia Veche, din Dobrogee,

In insuld. Aici pamantul acopere cladirile

ce vor fi fost vre-odata. Din.colo, la Cetatea-Alba Insa,

zidurile Sant extraordinare, cele mai frumoase din

tot Orientul; ele arat c puteau face Genovesii,

cari au venit tocmai. pe acest timp aici, capiltând exploatarea

Marii Negre, de la Paleologii restabiliti In

Bizant, la 1261. Aici era de sigur un targ mare:

veniau oameni din interior Cu grane, cu peste i alte

produse naturale, i corabii sosiau din toate partile.

Braila munteana poate cä n'avea Incä fiintä pe atunci,

ci era numai un sat al lui Brae de unde

Braila, Brilescu, Brailoiu). Daca. Licostomul avea oarecare

importan, Celatea-Alba, Maurokastron, cum

zieeau Bizantinii acestei Cetati-Albe, avea, astfel,

In mare parte monopolul comercial In basinul occidental

al Marii Negre.

Si azi pe acest brat dunArean VAlcovul cum observA d. G.

VAlsan inseamnA in slavonA tot ,Gura


20

Aici era vom vedea-o si un episcopat. Ai nosiri

alarnau pentru Moldova de Vitidica de Cetalea-

Albti, prccum cei din, Muntenia de Vhidicii de dincolo

de DunAre: de cel din Vidin pentru Ardeleni si de

cel de Silistra pentru Munteni. Pe la cetale se

lmbarcau si pelerinii rusi cari mergeau la Constantinopol.

i Mcä. o observatie: e cu neputinttí sa se glseascd.

pe malul unui r'au sau pe termurile unei Mdri o celate

Infloritoare, unde se fac schimburi importante,

Tara ca din acea,sta sä nu se resimta si toatà viata

Hinlerlandului, a regiunilor interioare.


Cei d'intaiu c1ätori In veacul al XIV-lea

Principatul Terii-Romkne§ti era sd se Intemeieze

in apropierea anului 1300 la Arge§, §i, probabil, nu

la Curtea-de-Argq, ci la cetatea Arge§ului, credem:

Poienarii, iar Moldova era sd ieie fiinta numai pe la

1360. Sa incercrim, a ni Inchipui acum ce ar fi vdzut

un caldtor care ar fi strdbdtut Tara-Ronadneased

in veacut al XIV-lea i mai ales In a doua jumdtate

a acestui veac. Aleg aceastd datd fiindcd, precum am

spus, Moldova_ nu se intemeiazd decal pe la junidtatea

veacului al XIV-lea i Tara-Romdneascd nu

se consolideazd decal tot In aceia§1 vreme, aa Incht

acel cdllitor care ar fi venit In a doua jumdtate veacului

al XIV-lea ar fi vdzut mult mai multe lucruri,

mult mai bine definite decdt dacä ar fi venit

In Intdia jumdtate a ace1uia0 veac.

Inainte de aceasta Insd, câteva observatii bibliograf

ice preliminare. =Mora din secolul al XIII-lea

sânt, cum am vdzut, cdlugdri, misionan i franciscani,

din Ordinul Sfântului Francisc, Intemeiat de ptItind

vreme, cu misiunea, rdndulEa, de a propaga

catolicismul In mijlocul necredincioOlor, Intre ca\ri

se cuprindeau i shismaticii de Iegea greceasca",

din pdrtile rdskritene. Chemarea lor este, mai ales,


22

de a aduce la crestinism pe eel mai importanti

pilgani din acele timpuri, cari erau Tatarii, cuoeriloril

ai une marl pdrti din Europa rdsdriteand, Intinzandu-se

pànä In Carpati, pe atunci. 0 mare activitate

a misionarilor franciscani s'a desfrtsurat pentru a

castiga populatia terilor noastre la catolicism,

secolul al XIV-lea. Foarte dese ori Domnii romani

au trebuit, 'din. motive politice, sd iscaleascd pelece

de hartie" In ce priveste aderenta lor la Biserica

romand, supt apilsarea Ungariei sau supt influenta

Po!oniei, permitand slabilirea de episcopi

tolici la Siretiu, In. Aloldova, la Severin i chiar

Arges, in. Tara-Romdneasca.

Numele loe sant foarte bine cunoscute; activitatea

loe mai putin, fancied eran redusi la un cerc de

credin.ciosi foarte restrans. In Aloldova emu locuitorii

din orasele care abia se Intemeiau pa vremea necia:

Suceava, Sireliul, celelalte fiind ie creathide ceva

mai noud; iar In Muntenia episcopii din Severin si

Arges aveau supt pdstorirea loe numai un mic mimdr

de colonisti veniti de dincolo de munti. 0 populatie

romdneascil de aici care sà fi trecut la catolicism,

se poate zice cà aproape nu exista. Doinnii

jurau pa sfintii catolici mai pldcu;i. regelui Ung.iriei

spre a castiga In felul acesta simpatiile vecinului inai

pulernic i folositor In acel moment, pentru ca. ix,

urmd, dupd incetarea presiunii regale, sà uite si desfintii

catolid si de loate punctele de deosebire

tre ortodoxism i catolicism. Alai tarzia In Aloldova

s'a Intemeial o noud episcopie catolicil, pe langa cea

din Sireliu, unde lucrau si cdlugarii dominicani

sau predicatori, episcopia din Baia, lânga biserica

lui Alexandru-cel-Bun, fdcutii pentru sotia lui

tuand, liângala 1. Episcopatul de la Bacilti, Inca mai

1 De unde satul Ranghilestii, in judetul Botqani.


23

nou, a tritit loarte multì vreme, aviind legaturi cu

Polonii, numai p_mtru Secu'i satelor unguresli cc

se intind NBA acum in plirtile din spre munte ale

judetului &tan si in judetul Roman, plus dourt

alte sate in Tecuciu. Cel de la Cetatea-Albil n'a functionat

decal intilmplittor.

Afarà de cAlMorii acesti misionan, nu se intilmpinii

alti. Si chiar acesti Italieni, Unguri, Germani din

pArtile vecine cu Slavii, de prin Siteia, ca intemeletorii

episcopiei de Sireliu, nu erau cArturari ca

acei din secolul al XIII-lea si nu simtiau niciun M

(le chemare sà pttie in scris lucrurile pe care le

vedeau.

Foarte rare ori, in tot decursul secolului al XVlea

afra'm peleriM cari sit treacil pe la noi mergilnd

Lomrile &lute. Ei puteau sit meargrt mai usor imbarcându-se

in porturile italiene ori sit apace drumul

unguresc-sârbese pe care 1-am aratat. De la (Mush,

n'a Arnas scris deck numaiNce spun acci Peter Sparnau

i Urlich VOil Tennstiidt pe cari ¡-am pomenit

mai sus.

Pelerini erau insA i acei cari rnergeau in cruciatA

contra necredinciosilor. In riindul acestora putern

pune pe vestitul Schillberger, Bavares, care a brat

parte la expeditia_ din. Nicopol impotriva Sultanului

Baiezid, expeditic intrilTritis5. de -regele Ungariei,

Sigismund, care avea foarte mulle legaturi ca Apusul,

fiind din Casa de Luxemburg, pe trei sferturi

Fran.ces; el a fiicut apel la cavalerii de acolo, cad

vcniau din Franta, din Burgundia, ca acel Jeansans-Peur,

care, pe urrnit a fost (luce si a avut cariera

tragia ce se cunoaste, ori si din Suabia germaul,

ca burgravul Narnberg, Frederic de Zoltern.

Duprt infriinvre, multi dintre In4ari - pe cfnul

Sigismund fugia pe Dunare ca sa ajungd, incunjurând

Peninsula Balcania, pAnI in Dalmatia


24

trecut pe la noi, unde au fost deshrrcati de haine,

dupä mdrturia lui Froissart. Alta dintre luptAtorii

nerrscumpdrati au ramas robi la Tura Untd dintre

ei a fost i acest Schiltberger, care a stat vre-o

doudzeci de ani In Imperiu: scdpand intr'un tarziu,

a venit la intoarcere prin pr.rtile noastre, pe care deci

le-a vazul la 1396 In calitate de crucial si dupd 1420

ca brtran drumet obosit, care se duce spre ca.a.

Alti pelerini luau drumul, care era al pelerinilor

rust, poloni, lituanieni, dar mai ales al ortodocsilor

rusi, crtrelea-Alba, strabdtand o parte din basarabia,

pa la localitatea, pe care unul dinire dansii

o numeste ,,Mitirivi Chisini", In legaturd cu cuvantul

din limba slava care Inseamnd varnd, i Cu

Chisinau12, care ar t'i existat pe vrernea aceasta ca

sat. De la Cetalea-Alba era prilej ca drumetii sd fie

dusi la Constantinopol, de ande luau, sau drumul de

uscat, mai rar, sau drutnul de Mare, pentru a ajunge

la Ierusalim.

In afard de cillugdri si de acesti pelerini inarmati

cari sant cruciatii, este, In sfarsil, si o altd categoric

de oameni cari au strdbdtul, fard srt serie, foarte adese

ori aceste piírti. Dar, chiar efind nu scriu ei, se

serie despre dansii In registrele de socoteli ale oraselor

lor, care au pdstrat In. felul acesta insemnarea

alator name de oameni ce au strdbatul terile

noastre. E vorba de negustori.

In. vea.cu.1 al XIII-lea Lard indoiald foarte putini

nep,ustori treceau pa la noi; negotul, intru cat se

fdcea, se fdcea in.direcl: teranul nostru îi fabrica singur

toate cele de nevoie go,poddriei lui; lucruri care

si se aducd de la strrini si de striiini fr.rd indoiala

cr. nu prea erau, de i, in ce priveste pe fruntasii

Pentru editii v. bibliogrofia la lorga, Chilia i Cetatea-Albd.

' De la cuvantul popular care InseamnA cascada, gura' unui

rat], aici BAcul, care-si are si ,,cheile" lui.


25

societritli noastre, pe Voevozi, pe cnejii Cu atributii

Noevodale, acestia precum am si ardtat mai sus

se Imbrdcau ca nobilii unguri din Ardeal i ca jupanii

sasi de la orase din aceiasi vreme.

Caci, In a doua jumdtate a veacului al XIV-lea, la

botarul n.ostru se Intemeiazd aoele patru importante

centre comerciale din care doud stint In Ardeal

dole. In Galitia, si se deschide astfel drumul pe la noi

care Rasdrit. Legdtura acestor drumuri cere i stabilirea

unei ordini politice cum se cade. Negustorii,

am spus-o. 1111 Intrau oriunde; li trebuia spre a se

aventura sit fie siguri cd si maría lor si banii si persoana

lor sant In oarecare sigurantd. Pentru aceasta

trebuia o politic". Politia" e In legdturd Cu ordinca

de Stat, si consolidarea politicd era deci cerinta bird

gres pentru lnceperea drumului pe la noi.

Cele cloud cetdti din. Ardeal, care fuseserd odinioard

sate si ajung In vremea aceasta numai sit fie orase,

sant cetatea Coroanei i cetatea lui Hermann, deci

Brasovul i Sibiiul; Brasovul fiind in legdturd mai

mutt cu tinuturile ce se Intind dincoace de Olt,

Sibiiul cu celelalte regiuni, oltene, de si negustorii

din. Sibiiu aveau putinta de a trece si pe cestillalt

terni al Oltului, pe la Slatina, care e si pomenità In

cutare privilegiu comercial din vremea aceasta.

Pe de altd parte, in Galitia, prin privilegii ale

printilor i regilor ruteni, Intdrite pe urind fiindca

aici a fost Intdiu o Rusie Rosie de regele Poloniel,

In secolul al XIV-lea se Intemeiazd cloud centre

foarte importante, din care unul are legdturi necontenile

cu noi, iar celalt era mai putin In mdsura

S.AloJoeascä drumul moldovenesc: de o parte Lembergul,

pe care ai nostri 11 numiau, dupd cuvantul

polon, Liov, iar pe locuitori Lioveni, i, pe

altd parte, Cracovia, pe care ai nostri o numiau


26

Cracaul. Negustorii din. Cracovia veniau mai rar

la n.oi, dar Liovenii era oaspeti obisnuiti ai

Drumul de mai tärziu strabalea aceasta tara, ori

prin. Tighinea spre Caffa genovesa, ori prin Dorehoiu,

Bolopni, Iai, Bärlad, Chilia i Getatea-Alba,

iar mai tärziu, cänd cetatile acestea au cazut In milna

Turcilor, decazand, drumul a tins catre Galati. Pe

la Hotin, In sfärsit, putit sil fie alta linie de comert.

legatura cu cel d'intaiu.

Drumul Lemberg-Caffa se cherna cel täteiresc. pe

cand celalt, care a avut o Intrebuintare mai importanta

in ve.acul al XV-lea, dar era mult mai slab,

trecventat chiar in intilia jumatate a acelui secol,

era drumul moldownesc.

Acum sa vedem ce au putut sil. vadd si unii

altii, supt ce aspect s'au putut presinta tenle noas-tre

acelui care venia aductind marfa sau indeplinia

functiuni religioase ori, In sfiirsit, era chemat pe aici

de cine stie ce imprejurari neasteptate ale viet.ii lui.

Acel care apuca drumul Carpati-Dunitre i de la.

Dun.a.re catre interiorul Peninsulei Balcanice,

acum In Ardeal o viata mult mai desvoltata. decät

inainte. Viata aoeasta incepea sa graviteze in jurul

oraselor- Cetatile regale ale regelui unguresc, ori

pierdeau cu totul importanta lor, ori pastrau impontanta.

numai In legatura cu anume izvoare de venit

local, de exempla ,cle la minele de sare, pet

unde existau, ori se transformau si ele In orase de

Insemnatate mai mica, cum e casul pentru Turda,

pentru Dej, care fusesera odinioara cctäti i, prin

aceasta situatie, capatasera o Intocmire o7aseneasca.

Drumul tindea catre cele doua mari emporii de

granit.i alc Ardealutui. Orasele se infatisau foarte


27

frumos: blsericile cele mari Incepuserl s'á se ridice_

Biserica Neagrà din Brasov, -biserica vastà din Sibliu

Mai de-o parte Clujul, un Klausenburg pentru_

Szqi (nu de la Klaus, Nikolaus; ungureste, Koloszvár,

cetatea lui Kolo5z, pare a fi nume de impramut),

0 el, ca privilegii de comer, n'avea legAtttri

directe cu Transalpina noastrA In legAturd cu

mertul, bog4ia se desvoltase foarte mull; industria

era exercitatd de b.-esle alcdtuite duprt sistemul german:

legAturile comerciale cu Germania erau asa de

dese, Incât once se petrecea In viata germana deacolo

avea influentl asupra fratilor din Ardeal. Breslele

acestea, supt influenta acelei vieti din Europa

centralrt, aveau i caracter militar si politic. CutarepoartA,

culare parte din ziduri era aparata de cu

tare breasla, co:.-espunzilnd cartierului respectiv,

care se gAsiau mai multi mesteri de o anume categoric.

Pietle eratt necontenit strIbiltuie de multimea

Atenilor cari veniau din imprejurimi, IntinzAnd cor-turi,

satre, cum se Inlind pc -alocurea i pdnrt In zilele

noastre, deprinzandu-se tot mai mult a cumpara

fabricatele pe care juptmil 1 scoleau In viinzare prin

prAvallik boltite, prin boltile care Incunjurau piat-t

(de unde boltd, boltas; pravalie e de origine

dar negot, negustor au rAmas latine).

In aceste pieti nu era rar sà se Intillneascä i oameni

de la noi, trimisi ai celor d'intAiu Domni, cari

veniau pentru tot felul de rosturi, ca sA cumpere

ceva pentru VocIA sau pentru boieri, ca sà aductI

un dar judelui sau juratilor cari-1 Incunjurau, formând

Consiliul municipal al orasului sdsesc,

tran.smitä vestea unui Domn mort si a urinastilui

care se ridicase In Scaun ori amenintarea izbucnirii

unui rAzboiu. Veniau toti acestia cu ceia ce se numeste

In socotelile, Sasi!or ,,evangelium", vestea Mina.


28

chiar când nu era bulla. Ii gazduiau in anume case

Sasii, li dadeau de mancare si bauturd, tinând sama

posturile noastre, facAnd socoteald de untdelemnul,

de pestele dat pentru acesti oaspeti veniti din Tara-

Romaneasca sau din Moldova, caci veniau i Moldoveni,

mai ales la Brasov, la Sibiiu foarte rar,

adesea i In alt centru sasesc, Bistrita, pe unde se

irece,a obisnuit la Baia si de la Baia catre Siretiu

Suceava.

Pe Muga negustori i purtatori de vesti bune"

erau ciliar de la Inceput i pribegi, învini in luptele

politice de la noi, pribegi bojen i Domni pribegi.

Ei erau obiectul unui joc de bursa politictt

al Sasilor; daca pretendentul ajungea sä capete mosia

parintelui sau rudei sale, evident ca pentru .orasul

ce-1 adapostia era un foarte mare avantagiu.

Dupd ce calatorul strabatea acest Ardeal, inviat

aeuni i Imbogatit Cu existenta oraselor, se trecea

dincoace prin trecatorile obisnuile, pe care le stiau

RomAnii de odinioard ca i cei de azi. Trecatoarea

ralcanul, era foarte rar Intrebuintata.; Turnul-Rosul

In schimb, foarte des: pe acolo mergeau

earele Sibienilor zi de zi. In ce priveste drumul

Brwvenilor, el pornia pe la cetatea Branului, care

este pentru Unguri Törcsvar (de la un vechiu nume

romanesc: Terciu), iar pentru Sasi Thrzburg, cetate

foarte frumoasa, existând i acum, si care poate da

o notiune a lucrurilor din veacul al XIV-lea. Acolo

stateau strajerii regelui Ungariei, domn al Ardealului,

unde-si linea Voevodul, dupit datina noastra. Strajerii

acestia erau une ori cine s'ar fi asteptat?

pana i arbaletrieri, puscasi englesi a fost un

cas In secolul al XV-lea, ceia ce nu trebuie sa ne


29

mire prea mult, clack tinem samk de originca apuseank

a lui Sigismund de Luxemburg.

Se Infra astfel In Tara-Romkneascä a lui Vodk.

Une ori acela care conducea pe crtlätor era un ckrAus

din Ardeal, dar, de la o bucatil de vrcme, si

cred chiar pentru epoca aceasta, se formase o breasla

specialk de cárkusi la noi chiar. Mai tarziu

cu nume deosebite, in legkturá cu Tinutul din

care se recrutau: In veacul al XVIII-lea erau mai

mult, se pare, Prahoveni.

Drumul mergea mai departe de-a bmgul Dllmbovitei,

pe la Rucár si Dragoslave, De acolo, de la

Ruar, foarte cunoscut pentru Sasi si al ckrui nume.

se IntAlneste necontenit, a ckrui desvoltare e cu totul

specialk In ce priveste regularitatea strazilor, frumuseta

cllidirilor dc oarecare traditie i de o bunk

gospodkrie In care se vddeste i influenta srtseasck,

se continuà pe malul rAului pentru a sdri, pe urmd,

la cursul Ialomitei, ajungând la Thrgoviste.

Capitala Terii-Romdnesti a rAmas pknd 'la juindlatea

veacului al XIV-lea tot in. Arges; Basarab

vechiu, a stápilnit de aici; Alexandru sau Nicolae Alexandru,

fiul lui Basarab, s'a coborât mai departe

la CAmpulung, de unde vine d., pe cand In biserica

cea mai veche de aici, cea catolick, se ponleneste

un primar, un jude, un conte" sAsesc la

1300, Laurentiu, In biserica domneasck orlodoxkchiar

supt jetul Vlädicäi, poate fi vázutä piatra de mormilnt

a acestui Nicolae Alexandru-Vodd, ingropat aici

la 1361, piatrd frumos skpatá. In adânc, nu In relief,

ca mai tarzin, care pomeneste, In limba slavoná,

acum limba cancelariei, numele Marelui Voevod.

Dupk Nicolae Alexandru, Vlaicu-Vodá. sau Vladislav

numele e Imprumulat si el din Peninsula


30

Balcanied; mai ales in Bosnia se gdseste des numele

de Vlaicu, si de obiceiu numele ardta si legAturi de

familie s'a asezat mai la ses, la Targoviste.

Tdrgovistea din veacul al XIV-lea ni-o pulem

chipui dupd anume stiri, mult mai noi, dar aplicabile

i pentru vremea mai veche, pentru ed schim-

/Ad esentiale nu se intlimplaserd. Getatea nu era

ineunjuratä Cu ziduri de piatrd; cele de piatra,

(.1;n care au ramas arme, Vi11 de la Matei 13as.arab.

Vechea imprejmuire era o pahsada, din pari cu

impletite si acoperite cu lut, ca un gard leranesc

mai mare, capabil de a fi aparal. De alminterea

Thrgovistea trebuie sa fi tost asezatd pe locul

unei mai vechi cetati, unui tdrg de pe vremuri,

fiinded sufixul slavon isle" inseamnd toldeauna un

trecut, ceva care a fost acolo porumbiste, pajiste,

sdliste, etc.). La facerea tdrgului nou intrasera in

largd proportie oaspeti veniti de dincolo de munti,

catolici, Sasi si Unguri: o bisericà a lor s'a pitstrat

pdnii loarte tdrziu í avea la inceputul veactilui al

X VII-lea privilegii foarte intinse, stdpAnind salid Sotango,

de pildd, i Bezdadul. ,Singurul fapt ed erau

aici Franciscani arata cd biseriea a fost Intemeiatd de

misionan, ca era, prin urmare, de o datd loarte

tlepArtata.

Evident cd acesti strilini forman miezul orasului,

lar de jai- imprejurul acestui miez comercial si

industrial stdteau srttenii nostri. Putem vedea si astAzi,

in localitdtile 'ande cultura administrativg, ndvdlitoare

i distrugdtoare de originalitate, s'a intins

mai putin, cum se formd odinioard un oras la noi.

nth', de exempla : Valenii-de-Munte : in jurul pietii

sunt cartiere care toate au name de \vein sate,

deosebite, Berivo:esti, etc. O cetate, o indndstire, o


31

pia15. de schimb patea sil adune si sd confunde cu

limpul satele vecine.

De la Targoviste cälLïtorul putea sd coboare la Bucuresti,

care n'are nimic a. face cu bucuria", nici

cu ciobanul Bucur". Nu ciobanii intemeiazd satele;

ei sant culreierdtori de lame. Bucur trebuie sd fi

lost strabunul care In mijlocul plurii ce exista

.odatd aid si a l'ost restransd, de o parte In

padurea Cotrocenilor, care a trdit foarte multd vreme

din care a rdmas parcul de astAzi, iar, de alta

parte, de pAdurea cea mare din Ilfov, pAdurea

, a gAsit un teren pentru gospoddrie agricold, facandu-si

casa aici.

Bucurestii vechi, cum am spas, erau pe parteq

de dincolo a Dambovitei, unde este acum biserica Micladitd

de Mihai Viteazul, dar inainte de

aceasta exista fiird Indoialá o altd bisericutd de lemn.

Curtea cea veche se afla acolo. Ceia ce se chiiund

.azi Curlea Veche e numai una din formele ulterioare,

dincoace de Dambovitit, ale resedintei domnesti.

De la Bucuresti, asezati foarte bine, dominand

lreaga regiune de pe IndItimile lui relative, si capa-

Iili dc a apdra drumul comercial, se Inainta In jos

cdtre Giurgiu. G'urgiul este, precum am spus, o formatte

cergeneasca, ords.eneascd, relativ no-u. Vlad

Dracul, vorbind cu Ufl cruciat la 1445, spunea cate

pietre de sare a cheltait Mircea, tatäl lui, pentru ca

sä facd cetatea: pietrele de sare erau un articol de expo:t

In Peninsula Balcanicii, un surogat de monedii.

In toatd aceastd strdbalere a Terii-Romanesti,

ldtorul avea a face cu o coarsitoare populatie teraneascd.

.A.ceastd populatie era In lntregimea ei

liberd i stilpanitoare de pdmfint. Teoria care a


32

aparut mai tArziu, acum câiva ani, a lui C. Gius'ar

fi mers de la o stdpiinire boiereascd

mai apsásAtoare cdtre libertatea tot mai mare a eranului,

este, credem, ye/slid. Ea se sprijind pe ce

spun documentele, dar documentele se friceau de

bo:eri, si se putea gdsi un boier care sá spuie cd a

deposedat pe terani? Vitalitatea In domeniul politic

si militar, biruintile cásligate Impotriva dusmanului,

nu se pot explica decal prin majoritatea, dacd nu

prin unanimitatea unei populatii libere. Cu o natiune

de sclavi sail: din care cei mai multi se gdsesc

In atarnare, nu se face nimic nou, nimic durabil

In desvoltarea istoriei universale.

Viata de sal corespundea foarte bine cu aceia pe

care am fixat-o mai sus. Toti sritenii aceasta trebuie

s'o addugim, toti sdtenii erau cop5rtasi ai mosiei,

ai mostenirii mosului; fiecare dintre dánsii avea

In Intrebuintarea acestei mosii o parte corespunz5.t-oare

cu descendenta lui. Aoeasta In teorie. In prácticä

se putea ca vre unul, oricare ar fi fost descendenta

lui, sd fi avut mai multi copii, asa Inca

avea o parte mai largd; se putea ca putinta de lucru

i nevoia de hrand sd fie mai mica, si In casul

acesta omul, care nu lucra cu elemente muncitoresti

pldtite, tuate de aiurea, se mdrgenia la mai putin

In ce priveste cerintele sale. Exista un fel de parte

ideald, care nu se cobora pe pdmant, a fiecdruia din-

Ire acei cari alcdtuiau comunitatea urmasilor acelui

mos care fusese Intemeietorul.

Mai tarztu numai, pe la 1570, cum vom vedea,

urma unei mari crise, au ajuns sätenii ca, vAnzandu-si

partea, sd fie siliti sd o si delimiteze. Atunci vechea

frie de pà'mânt vecinul fiind totdeauna un frate

In Intelesul frumos al cuvántului, a dispárut. Pentru

moment insd satele formau si o unitate moral/


33

o unitate de sdnge si o unitate materialri. Acesta era

un element de viatd si. de putere pentru oamenii de

atunci.

Ca si la Germanii vechi, In co priveste apilrarea

terii salde mergeau solidar: la un. mutile semn se

aprindeau focuri pe dealuri, toti se stangeau supt

conduccrea putinilor boieri cari strtteau obisnuit in

jurul lui Vod'd.

De sig-ur cd o parte din boierimea cea veche,

ambele leri, venia din ve,chii juzi i cneji. Prin urmare

exista o boierime de origine romdneascd si in

ce priveste sangele. DemnitAtile i rosturile deosebite,

functiunile particulare ale Curtii eran insa Intprumutate

de dincolo de Dundre, de la Bulgari si Silrbi,

fircste, dar numai ca transmitAtori ai obiceiurilor

bizantine, cdci boierii eran o imitatie, cu oarccare reminiscente

pdgâne, a funetionarilor de curte bizantini:

Vistierul, Logofalul, ComisuL Stratornicul aratd

si In nume originea Ior greacd sau romano-greacd.

Transmiterea acestor forme s'a fdcul in secolul al

XIV-lea, supt influenta acestor vecini i in legaturd.

Cu Ineuseririle pe care familiile noastre doimtiloare

le legaserd cu vecinii de dincolo de Dttnare. In Constantinopol

calitatea fiecartha dintre acesti dregAtori

era foarte strict fixatrt; ni putem inchipui insa ert

stricteta bfzantinà nu era Indeplinita cu cca mai

perfectd exactitate la noi. Era o haina de itnprumí,

pe care o poartA eineva cu oarecare stiingkie,

si se putea Intampla ca acel care punta un nume sd

Indeplineascd, In acelasi thnp, si alte functii. La boierii

acestia de modd slavo-bizantind se adrtugia unul

in legdturd Cu desvoltarea teritoriului

nostru national, Banul. Cdnd Severinul ajume sil fie

In legAturd cu Domnia de la Arges, Ungurli au


34

intervenit adesea ori ca sh-si lea Inapoi stApdnirea,

In tot decursul veacului al XIV-lea i al XV-lea,

fireste cri Banul a trebuit sti ieie loe altituri

Domn.

Boierii azetia dispuneau de oarecare avere, aveau o

mdndrie de neam dacti veniau din vechi familii ase

zate In cutare sau cutare se Ami. însä, Incit

din veacul al XIV-lea, boieri, foarte trufa§i, cari nu

erau de la noi, ci veniau din tinuturi cu o aristooratie

mult mai veche decdt acea aristocratie nAscal-1M

a terilor noastre. Erau pribegi de dincolo de

DunAre. Turcii IntraserA In Balcani; toti acei eari aveau

un nume mare, cari Indepliniserá. functiuni Insemnate

si dispuneau de bani, se refugiau la noi,

asa Incat terile noastre incepuserl sA adAposteascá

IncA de pe vremea aceia pe represintantii unei puternice

clase adunate din deosebitele State ale Peninsuki

Balcanic,e.

In mijlocul boierilor, având dreptul de a-i nutni

de a-1 scoate, drept-ul de a-i osdndi la moarte i folosindu-se

une ori de acest drept, stAtea Domnul.

Cate un Domn vechiu, cum era Basarab, Insemna IncA

mai putin lucru; dar Nicolae Alexandru Incepea

acum,In independenta lui, cdstigatA prin lupte

lui, Basarab, biruise pe Carol Robert la 1330,

cdnd Ungurii trecuserA pArtile noastre, anumite atitudini;

legáhirile cu familiile domnitoare din Peninsula.

Balcanick se f Aceaa tot mai dese, si fiecare din aoeste

legAturi adAugia sentimentului dinastic, pe care

vechii stápânitori de la noi nu-1 aveau. Erau IncA

Domni. improvisati, dar Mircea, care avea sdnge bizantin

prin mama sa, Calinichia, era adoptat, oarecuxn,

de Bizant.

Bizantinii aveau obioeiul In vremea aceasta, ca sA


35

castige aliante, s5. acorde unor stdpAnitori vecini titlul

de despoti, care titlu Insemna ruca Imparkteascr.

Dtkr el se acorda unui nepot, unui cuscru, cuiva care

avea, oricum, legáturi de sange cu dinastia bizantink.

Despotul avea dreptul la anumite forme imperiale;

el purta, ca si Impkratii din Constantinopole, purpura,

avea dreptul sk Incalte coturnii rosii i sk

intrebuinteze In vesmânt coloarea rosie. Rosul era

intrebuintat, exclusiv, i pentru peoetluirea

pentru monograma stkpanitorului. In chipul

lui Mircea-cel-BAtran si al fiultti sdu Mihail, care se

vád pank astkzi la Cozia, vulturul cusut cu aur al

impkratilor RI,zkritului se deosebeste foarte bine. Coreana

pe care o poartk In bisericá. Domnii nostri din

acea vreme este de sigur In legdturk cu conceptia

domneascA", ImpArkteasa, pe care poporul flcea

despre cápeteniile sale, dar si cu aceasta admitere

In siluatie de paritate din partea Bizantului: Mircea

purta aceiasi coroank i aceleasi atribute exterioare

pe care, de alminteri, le poartk despotii bulgarogreci

de la Chiustendil, unde era o stlipanire locala

ai cArii efi, Constantin, Ioan, stAteau In legkturk cu

Bizantul i cápátaserk dreptul de a purta i ei atributele

despotale. Mai tkrziu, când In Serbia nu

vor mai fi nici Tari, nici crai, stefan al Serbiei de

la Inceputul veacultil al XV-lea, fiul lui Lazkr, va

li despot al Serbiei i va purta aceleasi atribute.

De sigur ck aoesti Domni aveau i In constiinta

sine Insii alt rost decast Domnii modesti pe vremuri.

Din ce In ce li plkcea mai mult sA aibk o Curte, o

-cancelarie, sk dea porunci bine stilisate, copiate frumos

de oei mai buni caligrafi de dincolo de Dunkre;

din ce In ce mai mult se dedau la ¡deja

aceasta a fkcut ca Mircea sk asocieze la Domine pe

fiul sku Mihail, care libera diplome alkturi de ta-


36

frit sku, pentru care B. si vedem pe Mihail figurAnd

alkturi de acesta in fresca de la Cozial. Domnu

plkcea s clkleascrt biserici i mänàstiri, sä Indemne

pe ciuguíri a-i pomeni numele. Este o crestere necontenitk.

a mandriei acestui stapanitor, i tol Walk

un ckstig de aderenti prin dkruirea mosiilor faril stk.pan,

a pámknturilor pe care le cucereste, a pose-siunilor

mate din averea truídil.torilor earl nu ascultk_

de Domn. Si acei cari au primit mosii de la Donut.,

pe viatk, sau pentru a fi chiar transmise urmasilor,

Inta In clientela Domnului; supt ordinele lor locuitoril

terii vor fi datori sil alerge la once chemare

lui pentru a-i forink armata. Ctun vedem, tara se

consolideazà, supt puterea In crestere a Dommtlai.

Stainul ce se apropia astfel- de Domnul care unja

pc langA originile sale teranesti tot ce putea cuprinde,

sknktos si real, Orientul, pe 11110 influentele

unguresti Basarab are Inflitisarea unui vasal al regilor

Ungariei din Casa de Anjou, Mircea e Imbracat

In haina stramtk a cavalexilor cruciati, strainul acesta

se simia, fàril Indoialä, impresionat. El avea

constiinta c Inta In contact cu o viatk politicil carea

astigat acum tot ceia ce-i trebuie pentru a ramilnea

si a se desvolta.

T lateo bisericutA din munti, la Brazi, Mircea are alaturi pe

Doamna lui, Mara, fireste o Sàrboaicl. Mihail trebuie sa fie mi.

bastard


Cele d'intAiu alcAtuiri biserice*ti

Calatorul IntAmpina insg alaluri de accastà viata

politica i sociala una religioasci, care se consolidase

ea.

NIgnastirile cele mai mane i frumoase, uncle din-

1.re dAnsele pastrate asa cum trebuie, altek Late°

stare de ruinä totala sau partialli, mringstirile caie

lac miindria terilor noastre, nu existau la slArsitul

veacului al XIV-lea decat numai in chteva colturi

de targ, InfatisAnd mai malt inceputuri decal o desvoltare

ajunsg. la WY termen apreciabil al ei.

Vechea noastrà viaà religioasg, pe care ar fi pulut-o

întâlrii calgtorii din secolul al XIII-lea si din

intgia jumatale a secolului al XIV-lea, avea foarte

modeste rostitri canonice. Ceia ce nu inseamng

Vlädicii cari se ingrijiau de sufletul celor din al

XIII-lea veac n'aveau niciun bel de leaturi intre sine.

O eanonicitate foarte elementarà exista, fireste. Ca

.sg inteleaga cineva de ce am trgit atâta vreme in

forme bisericesti loarle primitive, care n'aveau niciun

cuprins legal, niciun exterior solemn, trebuie sà ne

giindim la originea vietii religioase la noi.

In mare parte aceastà origine e predica in mijlocul

barbarilor, Inteun limp cAnd acestia aveau stgpAnire


38

asupra ace.stor tinuturi, o stApAnire de la un lagAr

depArtat cAtre tinutul de vli locuit de terani_

Pe vremea aceia InrAurirea bisericeasa s'a exercitat

nu prin episcopi, ci prin misionad, Intocmai cum

crestinismul se Intinde, In timpurile noastre, prin anumite

tinuturi de civilisatie redusA, cu ajutorul misionarilor,

misionad cari pleaa putin pe sama

lor proprie i potrivit ImprejurArilor, pe când, atunci

and crestinismul se Intinde In formA episcopall,

mijloacele sfint cu totul altele.

Din acest crestinism de misionad au rAmas anume

traditii, pe care le IntAlnim, nu numai In pdrtilenoastre,

dar tot asa trebuie sä fi fost si la Bulgari

Inainte de a se fi alatuit o Bisericl bulgarA, In relatie

cu Constantinopolul, i chiar documentar sedovedeste

a era prin pArtile Panoniei Inainte de

mAsura pe care a mat-o regele moray de a bitemeia

o adevAratA Biseria, atArnAnd de Scaunul SfAntului

Petru. Am pomenit si mai sus pe VlAdicii

apAtAiu earl veniau cine stie de unde i cari mergeau

din loe In loe, avAnd mai mult popasuri deat

loeuinte In anumite schituri de lemn, unde populatia,

1n iegAturA cu anumite dat.ine ale cultului pAgAn,

era obisnuitA sA aducA daruri, lucruri consacrate,

care se pAstreazA de obiceiu de la o religie la.

alta.

Un schit de lemn, evident, nu se poate tinea cleat

un timp relativ scurt, de si acel din pAdurea CApotestilor,

In judetul Vasluiu, care exista pe vrémea

and Vasile Lupu s'a adApostit acolo de Tatari, la

1650, se vede pAnA acum i poate sA aibd o duratI

si mai luna Tot asa se IntAlnese In MaramurAs multe

biserici de lemn, ate una avAnd vechime de secole_

CA1Atorul nostru, care vAzuse In Ardeal marea, im-


39

punAloarea bisericä sAseascd, trecand In satele romAnesti,

grsia ca loe mide sä stea preotul, episcopul,

canonic sau necanonic, 1àcaul acesta de lemn. Une

ori, IDA, el nu intdlnia n'id macar Injghebrrile acestea

simple. Se Intampla foarte adese ori ca o

singurr. cruce sr. Inlocuiascä si biserica de lemn. Acesta

este, In parte, Intelesul crucilor rAspandite,

multe dintre dansele de lemn, In unele regiuni, cum e

regiunea Buzrului si o parte din Prahova vecind;

prin edteva judete de ses sant cruel de piatrd. Un

studiu asupra crucilor romiinesti ar fi foarte folositor

din. punctul de vedere al elementelor de artd

traditie religioasli, extrem de veche, care se grtsesc

In ele. Crucea de pe o vale nu samrnA cu cca

de pe allá.' vale; sant fel de fel de forme, cu fel de

fel de representatii, care pot sá aibrt un mare interes

isloric.

Cruci se Intalnesc i foarte tdrziu In veacul al

XVII-lea, de exemplu In casul lui Serban Cantacuzino,

cand a fost silit sä meargd cu contingente

muntene la asediul Vienei, i legenda spune In

legAturd cu aceasta Austriacii au numit dupA Serban

Cantacuzino o stradA a Vienei cr Domnul

muntean a ridicat crucea ca sá arrte cà e crestin,

eeia ce ar fi absurd. De fapt crucea lui Serban Cantacuzino

ca i atatea altele din tot cuprinsul Terii

Romrnesti Insearnnä atata cà, neputandu-se avea In

lagAr o bisericr, se fAcuse. crucea pentru a se putea

sluji acolo liturghia.

Revenind la legAtura ierarhicA ce Indreptgeste pe

cineva sl Indeplineascd functli religioase, ea era,

reste, ca la aceia dintre vecini cari aveau o organis

a pe religioasA suOrioarr. si, In randul Intdiu, la

cei de dincolo de DunAre.


40

La noi vechile orase dacice au foit desfiintate foarte

rgpede; n'au putul triii, dup6 toate Imprejur6rDR

grele care au trecut asupra tinuturilor acestora. Dincolo

de rfiu, de bine, de rliu, In Imprejpriiri de

multe ori foarte precare, orasele s'au mentinut, pin

urmare i episcopiile de odinimu-A. Era deci un

rost de ascultare Intre Vlädi.cii nostri si une ori chiar

Intre preoti, and ei erau inai aproape de unja de

hotar, i intre episcopii de pe malul drept al Dunarii.

Am vAzul ce erau pentru ai nty$tri Vidinul,. Silistra

chiar Cirventil de Magi! Rusciucul de 'azi, resedintii

de episcop. Moldova avea asemenea relatii

supunere ieraritica numai cu Cetatea-A1b5.

In ce priveste, 1111 episcopii, nici preoii, ci

nAstirile care au fost principala vatrA de cultura,

nu numai In Riisiiritul european, dar mai ales In

Apus, prin Benediclini In special, cidatorul d'inainte

de 1350 n'ar fi Mid'!nit In tot cuprinsul Terii-Romanesti

niciun likas de oarecare inratisare. Cu bate

acestea cuvintele caluetr", maniistire,

vin de-a dreptul din latine;de si aratil o transmisiune

necontenità a vie(ii monaliale. Toate acestea dovedex

cä niciwlata nu s'a pierdal lucrul Insusi; nutnai

s'a intfunplat ca el cum se Intilmplrt cu anume- plante

In regiunile Inalie ale muntilor: ele 1-A111i:in, dar degenereaza

din ce In ce mai mult, i aceiasi planta,

dacti ar fi stramulatii In all mcdiu, dupa un stadiu

de desvoltare, si-at- recapata calitittile primitive.

Clopotele se auziau sunfind prin munti si vAi, se

auzia Witând baca, tot asa de veche, la noi, ca si la

Grecii si Slavii din Peninsula 'Balcanic5; tocmai pentru

ca terminul e de origine populara 1, aceasta a-

Cf. italiarmi tocco, momentul cand bate ceasul.


41

ratd i vechimea i rilspAndirea lucrului. In ce priveste

clopotul, numele e slay., pe an.d Bulgarii au

pastrat, probabil in legilturd cu Italienii sau cii propaganda

catolia, terminul italian i latin: cambana.

Supt Nicolae Alexandru-Vodí am vdzul ca Domniile

noastre ineepuserd a se alatui mai bine. Alexandru.

de la Arges i Ctunpulung niu se putea lisa mai pre

jos deat Alexandru, ruda sa, care strtpdnia la Thrnova.

Ajungilnd sà represinte un Stat organisal, Dom-

_nul muntean s'a dea o forind biserice:tscri

corespunzilloare. El a tinut aibit neaparal un

:Nlitropolit. Pe vremea veche fiecarii forme politice

corespundea o aniline forind bisericeasa. Dacrt era

numai un print, o apetenie de tard furt titlu superior,

el se putea multruni i cu un episcop. Un Domn

toatd Tara-Romaneasa.", unul cdruia Bizantul era

dispus sd-i acorde calitatea de despot, trebuia aibrt,

In domeniul religias, ceva care sd raspunda situatiei

sale. Precum, and capetenia bulgard din veacul

al IX-lea a trecul la religia crestind, cdpdtilnd

Impitrittesti, si si-a zis Tar, din acel moment chiar

tinut sil aibil lângd el un Patriarh, tot asa Domnul

liberisi vrea Mitropolitul. Precum lush', acolo si atunci,

Bizantul n'a cedat usor, tot asa la noi Interneierea

Mitropoliei, pe la 1350-60, a eerut negocien i indelungate,

i, and ele au ajuns la capdt, noua crea-

Vine are si o foarte mare valoare politia.

Trebuie st tinem samrt si de nevoia pe care o sintia

Domnul munlean de a-si aseza un Mitropolit la

d:Insul acasit Bizantul insd, In legdturd cu dorinta lui

de a pdstra cill mai mult trecutul si de a recuntiaste

at mai putin din presentul care se desvoltase gird

deslegare din partea lui, se feria sd creeze o nota


42

forma episcopald pe langä cele vechi, pentru cd forma

noud ar fi Insemnat el se poate inova i fära oprovocatie

de la Constantinopol. Canti era vorba deo

tara noud, de nevoia unei vrednicii bisericesti noud,

acest Bizant bisericesc Isi avea sistemul, precum Bizantul

laic II avea pe al sdu, Cu numirile Domniloica

despoti.

In domeniul religios, se delega, deci, Cate un episcop

care functionase §i Inainte, aiurea, ca sa indeplineascd

functiunea metropolitand. Asa s'a intamplat

i cu eel care a cdpdtat misiunea de arhiepiscop

ortoJox in Tara-Romaneascd; el rdmanea

legat deci cu Scaunul constantinopolitan i prin delegatia

noud care i se adaugia.

In felul acesta i s'a dat Domnului munlean, dupd

cererea lui repetatii, ca sef al Bisericii lui un episcop

de Vicina. Vicina era In Dobrogea, nu la Md.cin,

ci pe la Tulcea, cum dovedesc portulanele.

De ce s'a luat Mitropolitul acesta, Ioachim, careera

un Grec, de acolo din Vicina, si nu altul din Vi -

din, din Cirven sau Silistra? Cdci a merge la Vicina

pentru episcopi sau preoti nu era In vremea aceasta

lucru obisnuit,dat fiind faptul cd Ialomita i BrAila

sant judete de colonisare relativ recentd: fusese

pArtile aoestea o populatie foarte veche, a Getilor,

dar assezdri mai importante nu erau. Explicatia arfi

cd puterea Domnului Terii-Romdnesti se Intindea

asupra regiunii dobrogene In care se gdsia cel putin

acel triunghiu nord-vestic, usor de stlipanit decline

are malul opus, si locuit atunci ca i acum,

In cea mai mare parte, de Romani, unde státea Vicina.

Inainte de a se aseza Mitropolitul de Vicina, Domnii

lntemeiaserd o bisericd, pe care caldtorul nostril

ar fi putut-o ledea, sus, la San-Nicoard. Chiar fap-


43

tul cd i se zice San-Nieoard, §i nu Sfantul Nicolae,

aratd timpul depdrtat, patriarhal, pur romdnesc, neinfluentat

de rosturi grece0i, al intemeierii sale,

cdc.1, Indata ce a venit influenta greceascd,

§i-au pierdut numele vechiu 0. au cdpátat allele mil.

Caracterul arhitectonic al acestei vechi zidiri e usorde

des1u01: ea samdnil cu a§a-numitele biserici-castele

din Ardeal, asupra cdrora e o Intreagd literaturd.

In Ardcal, In satele sdse0i, biserica are mr

caracter de fortilreatd. Este incunjuratd de zicluri

§i poate servi de addpost pentru o populatie Intl-ea&

In pivnitile ei se pot strange grane pentrir

timpuri de restriste. Si la San-Nicoard biserica e

micd, lar turnul cu mult mai mare deck dansa.

Imediat ce a venit un Mitropolit, cu tolul and or-

-dine a trebuit sä domneascd 0 In alcdtuirea ierarhied

a Bisericii, 0 In forma arhitectonicd a clddirilor

sfinte. Atunci s'a Intemeiat Biserica Domneascd

de la Arge§, mai la vale.

Biserica Domneascd nu represintd, de sigur, un

complex de clddiri capabil de a fi apdrat, cela ce

aratd cd Tara-Romaneascä trecuse din lasa primitivd

Intrase Inteuna relativ asiguratd, care n'avea

se teamd de ndvdliri. E fdcutd. In stil bizantin, dupit

datina domnitoare In noile clddiri de la Salonic, fiind

alcdtuità din acel amestec de cdrdmidd ce Incadreaz1

bolovani prin0 In ciment, care se chiamd opus reliculatum.

CAllitorul de pe la 1350 ar fi viizut biserica

In toatd strdlucirea ei, aa cum astdzi nu e,

pe cand, mai tarziu, peste vechea formd exterioarI

s'a Wernut tencuiala care a stricat frumuseta vechilor

biserici, acoperind atatea vechi zugrAveli, iar,

In interior, Indatd ce zugrAveala 'Area cd e eani

stricatd, zugravi contemporani, cari-0 Inchipuiau cd_


44

stint mai buni deck cei vechi, prefaceau sau pictau

pe de-asupra.

Ca anidnunte, Biserica DomneascA, alunci luminoasa

de picturd In mari ppoportii, e impArtitd in

irei, prin pilastri, obiceiu pdrdsit pe urna In locul

tribunelor, care lipseSc, e numai fereasta supt

areal bbind desfAcisindu-se din monolonia profilului.

Biserici Tnai VeCili nu s'ar fi gasil In orase; ele stint,

acest principat, numai din secolul al XV-lea. In

cele mai mul:e orase, care abia se injghebau,,erau numai

biserieute de lemn. Dar calkorul care ar fi

venit pe alei in a doua jumittate a veacului al XIVlea,

urmilnd all drum deck acel care duce la Arges,

drumul pe la Turnul-Rosu sau pe la Orsova

ori Vitrcioroval, ar fi putut sa intalneascd cele dintdiu

ciddiri manic' viire.qi ale noastre. Caci in a dotta jumdtate

a veacului al XIV-lea organisatia bisericeascd

in Tara-Romdneascii a fost in legdturd ca doug influente

care s'au combdiut; o influenta greceascit

prin episcopate si o influentd shrbeascd prin mdndstiri.

S'au luptat intre dânsele, s'au obosit in aceastd

lupia, iar noi am luat forme si de la una

si de la alta, nationalisandu-le incd de la inceputul

veacului al XV-lea.

Un alugdr, Nicodim, originar din Macedonia, din

pdrtile Prilepului, unde shut foarte multi Aromftni,

si care Nicodim era pe jumdtate Grec", pe jumdtate

Slav" ceia ce insemna o dependentd ierarhica

mai mull dock o notd nationald , trecand pe la

Nlantele Abs,o a fost atras In tara noastrd, nu numai

ea ä scapi.., de primejdia turceascd, dar poate i prin

cine stic ce legkuri de rasd. Nicodim fusese i prin

Serbia-de-Nord, umle erau foarte Insemnate mdnits-

De la varfcior, cu sufixul slay -ova (Orsova, Moldova, etc.).


45

tiri vechi, dintre care Studenita exista pana acum,

scapata de pe vremea turceasca, si constituie until

din marile monumente de arta ale Peninsulci Balcanic,e,

amesteandu-se influenta italianí cu cea gre,aca..

Din partile acestea a trecut, multamitil si bunelor

relatii de vecinatate dintre Despotii sitrbi i Domnif

nostri, In Banatul Olteniei, care era disputat pe vremea

aceasta Intre regle unguresc si intre Voevodul a

toata Tara-Romaneasea. Privilegiile cele mai echi

ale manastirilor Intemeiate de Nicodim sfult i privilegii

unguresti, i prima In secolul al XV-lea manitstirile

din partile aceslea cereau carti de Intarire de la

regele Ungariei sau si de la guvernatorul ei, Ioan

Ccvrvinul.

Nicodim a Intemeiat manastirea Vodita: din ea au

ramas atiltea urme pe prtmitnt cât O. se vada WW1derea

bisericii de odinioara. Cealalta fundatiune a

lui Nicodim, Tismana, In muntii Gorjului, uncle el

a scris vestita Evanghelie, a fostfacuta din nott in

socolul al XVI-lea; pe urmrt au venit alte prefaceri

mai tarzii, si In sfârit, cea din urmä din secoluI

al XIX-lea, care a strical Incä mai mull proportiile.

A fost apoi o bucata de vreme lupta intre grecismul

Mitropolitului si Intre stavismul egumenilor, aI

lui Nicodim i urmasilor lui. E lucru foarte sigur

a, In veacul al XIV-lea, la Arges si In bate bisericile

domnesti care al:an-tau de Mitropolie, slttjba se

facea, nu In slavoneste de romrtnesle nu putca

fi vorba; Sfânta Scriptura nu era tradusrt In limba

romaneasca, ci In greceste: pe and la mrtnastiri

slujba se facea In slavoneste. Si n'a putut s biruie

la Inceput slavismul din manastiri grecismul din biserici.

Poate dupa 1400 s'a ajuns la forma bisericeasca

slavona färä sä putem spune Insa cà acei

earl au facut sa Invinga. In serviciul divin, In litur-


46

ghie, limba slavond, cd Mitropolitul sau episcopiiaceia,

ar fi venit din mAndstirile create de Nicodim. Asistdm

numai la faptul cd de la o bueatd de vreme timba

Bisericii In Tara-Románeascd inai ales, a fost aceasta.

Am spus cd Nicodim a zidit Tismana, pe vremea

cand Domnul muntean era Viajen. Dupd. aceasta Mir-

Pea a facut Cozia, In Valcea, i Cotineana, in Arges,

cea din urmd transformatd in secolul al XVII-lea si,

a-poi, In al XVIII-lea. In ce priveste Cozia, i ea, a

fost Intru calva prefAcutd de Constantin Brancoveann;

holnita Insd, unde era spitalul i locul de Ingropare

21 cAlugdrilor, e mult mai recentd ded.t biserica propriu-zisd.

A fost Indltatd In secolul al XVI-lea, dar

inainte de influenta fetei lui Petim Rares, Doamna

Chiajna, i pictura din ldcasul acesta Inalt, suptiratec,

e vea mai frumoasd din aceastd epocii, In toatd Muntenia.

Dar veacul al XVI-lea n'a avut nimic pc acest

loc.

In mdnitstirile acestea cárátorul putea sd fie interesat

si din alt punct de vedere dedil al artei: din

punctul de vedere al datinelor. O mAndstire de astdzi

Inseamnd, de obiceiu, In viata culturald a terii prea

putin lucru: e locuitä de bieti terani, de multe ori

2bia stiutori de carte, si de ativa clerici cari si-au

gdsit addpost acolo, si numai de foarte putini cdlugdri

adevdrati.

Pe vremuri Insd, aceste ldcasuri Insemnau. In multe

pArti ale noastre ceia ce Insemnau mandstirile din

vremea carolingiand, cand influenta culturald s'a

intins Impreund cu influenta erestinismului In pdr-

Saxoniei, ale Germaniel centrak.

CAlugdrii aduceau un sistem de culturd superioard;

aveau coli, InvdtAturi de mestesug, i pentru

21td lume, din Imprejurimi. La un loc ei alcdtuiau

Instructiei Publice si al Cultelor". E-


47

rau foarte bogati: oele d'intdiu privilegii ale Domnilor

nostri li dau stApilnire In tot cuprinsul terii, cu

-vAini la DtmAre, eu locuri de pescuit, mosii cu

pAduri, helesteie. In afarl de acestea se da ImbrAcAminle

cAlugdrilor pentru rasele lor. Praznicele mAnAstiresti

aveau o Insemndtate cu totul deosebitA,

loarte adesea ori se intampla ea boieri mari sau

Domnul Insusi sA asiste la praznicul ctitoriei lor.

SerbAtorile ngionale de astrizi erau suplinite pe vremea

aceia prin hramurile inAndstirilor, i trebuie

adaug cä era mult mai multd realitate in serbarea

hramului mAnAstirii deck In felul cum se inteleg

aclesea serbatorile nationale la noi. Si strdinul care

ar fi venit In pArtile acestea i ar fi asistat la o

slujbd la Tismana, cel care ar fi pritruns In chihile

unde cAlugdrii zugrAviau i scriau si ar fi vAzut

blandul chip al lui Nicodim si ale ucenicilor sAi,

ar fi plecat adanc impresionat, si de caracterul sfinteniei

In ce priveste viata, si de caracterul cultural al

ocupatiei eklugArilor. Din ceia ce se constata IncA

pAnA mai dAunAzi la Muntele Abs,o unde viata inonahilor

s'a mentinut ea in evul mediu, ni putem face

o ideie de ceia ce era viata cAlugAreascA in pArtile

noastre.

In ses cAlAtorul n'ar fi putut Intâlni Ins6 nicio

allá mAnAstire in afarA de Snagov, care e pomenitA

In privilegii din veacul al XIV-lea incA, dar nimic

din clAdirile de atunci nu s'a pdstrat In epoca moclernA.


IV.

Moldova din a doua jumiltate a secolului

al XIV-lea

Dacit acelasi cálátor din a doua jumátate a veacului

.al XIV-lea ar fi strábritut In Moldova, poate pentru

scopurile sale, dar, in acelasi timp, ar fi avut

prilejul sä constate si imprejurárile de viatìi religioasti

i artisticá, ar fi intalnit aici o organisatie

ierarhicá. i canonia, dobfinditá cit mai multe lupte

&chi. In Tara-Románeascá.

Pe acest timp, precum episcopul de Vicina, devenind.

al Terii-Románesti dar nu de Arges cá-páta

de la Patriarh delegatie de exarh al plaiurilor",

Romfinii din Maramuráis, de unde a venit In valea

Moldovei intáiu Drago, ca represintant al regelui

Ungariei, i apoi Bogdan, ca intemeietor al Domniei

romilnesti a Moldovei, Romítnii acestia, zic, numerosi,

bogati, avAnd pámânturi Intinse, strâns

Mire supusi u.nor Voevozi cari erau capabili

si de acte spontanee, de o politicrt independentA, culi/

a fost arda care a creat Moldova, au simtit, de si nu

formau un Stat osebit, i nevoia de a avea o organisatie

bisericeasa. In Tara-Románeasa. se Internelaza

o Domnie a tot primântul románesc: imediat consecinta

este, in ordinea bisericeascá, existenta itnui


49

Mitropolil; In prtrtile maramurdsene, de supt coroana

Ungariei, Voevozii ajung la o mare importantd:

imedial ei cautd sd creeze, In ordinea biscriceascd,

ceva corespunzAtor Insemnatdtii lor In ordinea po-

Atunci un neam al lui Drago., Balc sau

si un Dragu se adreseazd la Constantinopol i cer

Patriarhului ca o mandstire intemeiald de (Musa acolo

i care, din nenorocire, a ramas dincolo de

granita fixatd Maramurásului, ca mandstirea Peri

(cf.Peris, Peret) sd capete un &epa i decretul dat

de Patriarhul Antonie s'a pdstrat, prefaclind mdndstirea

In stavropighie, ceia ce Inseamnd Infigere

(le cruce". In acelasi timp egumenul din Peri devenia

exarh al Patriarhului de Constantinopol, avfind

o Intreagá listrt de regiuni maramurdsene

vecine cu Maramurdsul, de la Vest si Sud, prtnil a-

(Une In Ardeal, supuse autoritdtii Vladicai exarh.

Pe atunci Patriarhia de Constantinopol servia unor

scopuri romantice de restauratie bizantind. Ii nchipuia

Bizantul, necontenit amenintal de Turci, loarte

slilbit de primejdiile continue, cä ar putea sd revie

la ce fusese odinioarrt pe vremea Comnenilor, si,

dad. Imperiul se mica mai greu, clacd n'avea mijloacele

prin care sä se poatd impune, fiintled era

sdrac,. frtrd armatd, ftird comunicatii, Patriarhia se

putea mica mai usor: In toate partile, in Muntenia,

In Moldova, In Rusia ea cauta Intindd din

nou influenta, sd-si tese din nou firele, pentru ca

pe 'arma srt vie Imperiul si sd profite din ceia ce

a castigat Biserica, precum In alte timpuri Biserica

Insdsi cdta sd-si castigo din ce dobfindise Imperiul. Si

exarhatul plaiurilor de la Arges i exarhatul asupra

Maramurdsului si a comitatelor de la Vest si unor

pArti ale Ardealului Metan parte din acest plan patriarhal,

din care fdcu parte apoi i interventia In


50

Rusia, la Chiev i pang. In Rusia moscovita, care

forma alt element politic si religios.

Tot asa a vrut sk facil Patriarhia i In Moldova. De

Indata ce s'a Intemeiat tara, Domnii, dupil sovaielile

de la Inceput, cand nu stiau daca o sa se poata desface

de Ungaria, vazand c.a. Moldova ramane, Ca'utara

sa aiba o forma bisericeasca. In legaturd cu organisatia

politica, de acum independenta i permanenta.

Ei au trebuit sd se gandeasca la Scamml, de

care a mai fost vorba, de la Cetatea-Alba.

Acum, episcopii ortodocsi din preajma noastra, In

timpurile mai vechi, au fost fara Indoiald Greci; cel

de la Cetatea-An. Insa se Intamplase, la un moment

dat, prin legaturi pe care nu le stim, sa fie Roman,

Moldovean. Poatc ciisi In dorinta de a se muta episcopatul

de la Cetatea-Alba la Suceava, precum Alexandru-Vodd,

Tiul lui Basarab, In Muntenia, mutase

episcopatul de la Vicina la Arges, cautase Domnul

moldovean sii strecoare la Cetatea-Alba ca episcop pe

un Roman. Unii au crezut chiar cii Iosif Vlädica era

membru al *celei d'intaiu dinastii moldovenesti.

Bogdan si fiul sau Latcu disparusera i venise acum,

dupa dinastia Bogdilnestilor, Petru si pe urma.

Roman, fiii mostenitoarei, Musata (Margareta).

Alunci s'a pus chestia aceasta, foarte importanta

pentru viitorul terii, pentru orientarea ei Intr'un sens

sau Intealtul: noul Mitropolit al Moldovei ce va fi?

Va fi un Mitropolit national, cum se zice acum si cum

instinctiv se simtia i atunci, atarnand mai mutt de

Domn decal de Patriarhul de Constantinopol, ori va

fi un Mitropolit grec, al Patriarhului?

De fapt erau ire influente: Intaiu instineliva Incercare

de nationalisare a Bisericii, pe de alta parte

tendinta Patriarhului de Constantinopol, care, avand

influenia la Arges, Peri, Chiev, Moscova, tindea sa

cuprinda In aceasta infIuenta si Moldova, i, In sfarsit,


51

influenta macistirilor seirbqti. In lupta aceasta, care

a durat mai multd vreme si pe care a terminat-o Alexandru-cel-Bun

la inceputul veacului al XV-lea,

Domnii moldoveni, Inddratnici, cu toate schimbdrile

dese pe tron, au ajuns mai departe de cum au

.ajuns Domnii munteni; el au cucerit o situatie mai

hunä decal aceia pe care-a avut-o Insusi Mircea-cel-

Bdtran. Bizantul a trimis pe rand tot felul de exarhi,

ba, la un moment dat, vdzand éä nu poate sd impuie

un Grec, a ajuns la ideia de a face din Mitropolia

moldoveneascd, pe care o doriau Domnii, o

protopopie numai, protopopul fiind Incä pe acea

vreme seful popilor", ca Nicodim al ieromonahilor

din mAndstiri.

Cand Moldovenii au biruit Insd,Mitropolitul acela Iosif,

dintre ai lor, care a stdpanit mai multd vreme,

fiind fast episcop sarbesc", adecd dupd datina lui

Nicodim, se ocupd foarte mult de mdndstiri si el functiond

la Neamt: se uneste máindstirea Neamtului cu

cea de a doua mare mAndstire moldoveneascA, Bistrita,

supt aceiasi conducere. Legenda spune a la sfar-

-situ' zilelor sale Iosif s'a retras la mdndstirea Neamlului.

MdnIstirea aceasta, asezatd la o parte de dru-

-mu' cdldtorilor, era fundatd, cum spune traditia, de

lrei cdlugdri veniti din Tara-Romaneascd, si cari fuseserd

ucenicii lui Nicodim. CArtile vechi ale ldcasului

unele au fost furate dlundzi si duse In Rusia

de vestitul Iatimirschi arata legdtura foarte

stransd dintre viata mdndstirii moldovenesti si viata

cullurald din Balcani. Pe vreMea aceia, am spus, la

Bulgari era un nou curent bisericesc, precum era.

In Serbia altul pentru caligrafia cea noud: curentul

de la Tarnova, In legAturd cu vestitul patriarh Ef-

Ernie, ale cdrui scrisori se copian acolo, la Neamt.


52

..kstfel In Moldova Mitropolia coa noua pornise de

la episcopi carora Bizantinii li ziceau sarbesti". veniti

de la manastiri. S'a stabilit aici, prin urmare,

o stransá legatura "Mire manastirile calugaresti facand

parte din curentul lui Nicodim i Intre noua organisatie

metropolitana, cu sefi apartimind natiunii

indigene. Aici n'au fast conflicte indelungate mire o

forma si cealalta a vietii religioase, si confictul nu

s'a terminal, ca In Tara-Romaneasca, prin biruinta unui

element strain asupra celuilalt element strain:

ci, de la inceput, un element national, trecand prin

manastirile sarbesti i Invingand staruintile de Mitropolie

gneceasca, s'a impus In fruntea vietii culturale

a prinCipatului, ceia ce este un fapt de cea maimare

lnsem n ata te.

Moldova pe care ar fi gasit-o calatorul i vom

Intalni Indata unul, In epoca vecind cu veacul al

XIV-lea, In zilele lui Alexandru-cel-Bun are o

situatie mult mai sigura decal Tara-Romaneasca. La

Ra.'sdrit era Polonia, care trecea printr'o crisa; Inteun

moment cand regatul se unja cu Lituania, cand Iagelonul

pagan, ramas mare cneaz lituan, deVenia prin

casatoria cu Hedviga, mostenitoarea Poloniei, rege po-

Ion, cand un membru din familia ramasa lituanianä

fala de altii din cea polond Incearca disensiuni, dind

se agita neastampa'rata nobleta feudald, asa ca foarte

adese ari, °data i in secolul al XIV-lea, Polonii

au fost batuti., cand Intrau In Moldova, ca.'ci cea

d'intaiu rasturnare de copad i asupra Polonilor nu

este cea de la Dumbrava-Rosie, ci aceasta, din a

doua jumdtate a veacului al XIV-lea.

Pe de alta parte, Secuimea ardeleand, care nu atarna

de-a dreptul de rege, i Maramurasie, In care

elementul romanesc joadt un rol asa de mare, re-


51

presintA pentru Moldova altfel de sprijin In Car-

_NV decal acela pe care putea aibA. Tara-Romaneascri.,

asa cum muntii se desfAsoarA la Nord. In general,

pasurile Munteniei sant mult mai usor de

trecul decal cele din Moldova. Regele Ungariei Incercase

odaUí sd Impiedec,e o formatiune moldoveneascA

neatarnatri, sa uneasca demnitatea de conte

al Bistritei cu Se,cuii i cu Maramurlsul sA dea

In mâna unui Andreiu, Tiul lui Latcu, care pare dupii.

-mime sil fi fost Roman, grija hotarului, InsA

-cercarea cázuse, i acum i Secuimea i partea saseasca

In jurul Bistritei erau iarasi elemente frtra

legAturA flare danselc, incapabile de a forma un

front Impotriva Moldovei nou-Intemeiate.

Moldova aceasta a lui Alexandru-cel-Bun Infatiseaza

pentru cultura veacului al XV-lea Inteadevar

un spciacol mult mai impunator decal. Tara-Romdneasca,

si aceasta chiar atata timp cat trAieste Mircea.

Alexandru are, si cand rolul lui nu este bolarator,

[Data InfAtisarea unei icoane ImpArAtesti In regiunea

aceasta. La un moment dat, a luat In cAsAto-

Tie pe o Levantina, Marina, Tiica lui Marin, spune

letopisetul, si din cercetdrile fAcute In urmd reiese tot

niai mult ca aceastrt Marina trebuie sA fi avut legaturi

cu familia domnitoare din Constantinopol. Nu era

o persoand de rand: se pare cA apartinea acelei lumi

In care italianitatea de origine se unja cu grecitatea

de adoptiune, adecA oameni foarte puternici prin bogatiile

i situatia lor seniorialA In RAsArit, cArora Bizantinii

li dadeau titluri i li atribu.iau o anume importantA.

Pe un patrafir gAsit de curand lute° mg.ndstire

din Nord-Ve,stul Rusiei, Alexandru este InfAtisat

liingA Marina, purtând aciula caracteristicA

pentru Cesarii bizantini; si In greoeste este Insemnat

titlul lui si al sotiei lui: el este autocrat, ea au-


54

tocratorite, cela ce Inseamn/ Imp/rat si Imp/I./teas/.

La Oxford, apoi, se pAstreazA o Evang,helie slay/ si

greceascA, foarte frumoasA, din care se vede cà influenta

greacK a dAinuit alAturi de cea slavon/ si.

In vremea lui Alexandru-cel-Bun, i, iarlsi, se pomene§te

si aicA sotia lui Alexandru, Marina.

Fiul ImpAratului bizantin Manuil, loan, a stabAtut

Moldova la 1424 si s'a oprit aici. O legendA, care s'a

pAstrat la Neamt, spune el din prilejul acesta s'a

creat o situatie superioar/ Mitropolitului Moldovei,

Gheorghie, situatie care-I punea In rândul Patriarhilor,

si iarAsi legenda st/ruie asupra faptului a Alexandru

ar fi apKtat lnsusi ridicarea situatiei sale-

In urma acestei alAtorii a fiului ImpAratului.

Avem am spus un cAlAtor stain, care vede

bine §i sorie frumos i limpede. El vine la silrsitul.

Domniei lui Alexandru-cel-Bun pentru scopuri.de cruciatd

si e trimis de ducele de Burgundia, care pregAtia

o mare expeditie cruciatd In Orient. Drumetul,

sosit din Lituania, care Inta In Moldova e Guillebert

de Lannoy1.

Guillebert de Lannoy a fost la Curtea marelui print

lituan Vitold, In limba lituan/ Vitovt. Posesiunile lui

se Intindeau On/ la Nistru,§i acolo-si tinea el Curtea..

CAlltorul nostru a vdzut In solda lui Tatari i Moldoveni.

LegMuffle erau foarte stanse atunci Intre

Moldova si Lituania. CAci Akxandru-oel-Bun parea

fi trecut prin trei fase: o !as/ romAneasa traditionail,

and tinea pe. Doamna Ana, Inmormantatà In.

mlnastirea Bistrita din jucletul Neamt, dupà aoeia o.

Descrierea cAlAtoriei lui a fost tipAritA de doul ori pinA acum

dupl una din editil a fost reprodusA de Hasdeu, In Arhiva IstoricA",

I I, p. 126 0 urm. V. 0 Iorga, Voyageurs francais en Orient

europeen, Paris 1928.


55

fas1 lituaniand, nu paloná, did Poionii erau catolici,

pe cand Lituanienii, artodocsi, i, Alexamiru a luat

de sotie pe Rângala, vará a Iagelonilor, In sfArsit,

Tasa bizantiná, cu Marina. Mid acest cálátor a fost

prin tara noastrá, Alexandru-oel-Bun se gásia supt

influenta Ringalei, cdreia sotul ei i-a inchinat biserica

din Baia. $i el a cásátorit apoi pe fiul sá.0 Ilie

Cu o princesá lituaná, cu Marinca, adusd la sotul

de acel nabil Milan Ghedigold, care avea un fel de

marchisat la granita Moldovei i auta pe vrenaea acestei

cálátorii sá Intdreascá zidurile Cetatii-Albe_

Cu cillAuzd moldoveneasa. Guillebert a Intrat

Moldova si a cdutat sä meargá. la Curtea Donmului.

Se credea odinioará cá. acel Cozi al" unde s'a Intálnit

cu Alexandru-cel-Bun se gáseste In Basarabia, dar

se pare el scriind acest flume cáliitorul s'a Indreptat

dupá pasaportul slavon dat In Suceava. Deci el a

visitat pc Alexandru, nu Intr'un sat oarecare, ci la

Suceava Insási. A. putut sd vadá cetatea, care e

foarte veche, cu biserica de la Mil-nip, atat de urát

dreasá de oficialitatea austriaa, acea biseried pe care

a prefácut-o $tefan-cel-Mare, cuprinzand In ea oasele

Sfantului loan celui Nou.

Cum era biserica din Miráuti pe vremea aceia nu

putem spune hotárk; de sigur era mult mai micá,

iar picturi e foarte dubios cd ar fi existat. Era numai

un inceput de desvoltare a artei románesti, artá

adusg. de Nicodim In Macedonia din mánástirile de

la Atos, de acolo In Oltenia, de unde PAnd la Suceava.

Guillebert de Lannoy a vázut Cetatea-A11.4 Dar,

dacá, In loe scl treacd pe aici, de-a lungul Basarabiei,

el ar fi urmat drumul care Sud sau &lire Sud-Vest,

ar Ti Intalnit, cum am spus, Dorohoiul, popas de ne-


56

g,ustori, care n'avea biseria. domneascil, Botosanii,

cari erau numai un sat. al tu-masilor lui Bollis; ar

fi Intillnit Iasii, cari existau pe vremea aceasta, e

pomenit In descrierea cAlatorului bavares Schiliberger,

care-1 numeste Insa Aspasseri (Ias-Bazar, la

Tutci). Trebuie sil fi fost o bisericut'd de lemn,

langa' dansa tot ce cra 11CVOie pentru a apqra o

strap ostaseascd, in drumul de comert care mergea

la Sud. Alai jos ar fi IMOlnit Barladul, unde era vaina

pentru Muntenia, cela ce nu Inseamnil cä era hotarul

acolo: el pulen fi mai Inc°lo. Tecuciul Insusi exista

la Inceputul veacului al XV-lea. Restul era teren

de granitii. Inca neocupat, neconsolidat, i manristiri

In panca aceasta nu existau.

Dacit, acum, caldtorul ar fi mers In partea de

ciltre munti, ar fi Intalnit Moldovita, nu asa cum

a fost prefacula de Stefan-cel-Alare, ci vechea cladire,

Inca foarte modesta. Ar fi trecut la Neamt,

cea mai mare manastire din Aloldova, uncle poate

cil a l'ost ingropat Petru al Alusatei, pentra ca,

atunci cand StAan-cel Mare a facia mormintele de la

pentru Inaintasii sill, mormantul lui Bogdan,

al lui Laieu.sant, i este si al lui Roman-Voda,

dar al lui Petru nu ; legenda insasi pune in legátura

intemeierea Neamtului cu Petru-Voda. Alai

pe urnid se atingea Tfirgul-de-jos, cu cetatea lui Roman-Vodri,

ale cdrii rilmasiti se vad si acum la marginea

orasului. Aici era si o nAndstire, din care s'a

desvol t at ep iscopa ul.

Coborandu-se la Roman in jos, calátorul patrundea

lute° lume ambigul Aici fusese Tinutul de granitri ung,uresc,

cu episcopatul catolic de Alilcov, cu minele

(le sane, In legaitura cu coroana Ungariei, de la Ocna,

cu Bacaul Insusi, -care este de fundatie ungureasca.

(Sascul. Inseamnd Fantana Sasului In ungureste.)


57

Trebuie sa se faca lusa aici o deosebire Intre vechii

Secui, aflatori si In veacul al XIII-lea pe aici,

de o parte, si, de alta, intre Ungurii prinsi In Ardeal

colonisati de Stefan-cel-Mare.

In munte, in sfarsit, exista aici un Tinut pti'storesc,

al Vrancii, de care am mai vorbit, si care nu e

luci pana acum 1, pretulindeni cercetat In viata sa

populara, de o covarsitoare importnita.

Veacul al XV-lea numara o suma de calritori cari

.mr strabatut sau Tara-Romaneasca sau Moldova, pentru

cri el este acela al unei activitati comerciale. Prin

mijloacele pe care le pune la dispositia Doninilor

aceastà activitate comerciala prin interesul cure

se concentreaza asupra terilor noastre tocmal din

causa ace.stei importante comereiale seeolul se deosebeste

puternic de eel ,care 1-a precedat. Este ocupat in

_.NIoldova de Domnia lui Alexandru-cel-Bun si a urmasilor

sal îñdumäniti, iar de la 1457 inainte pana

(lincolo de margenile veacului al XV-lea (1501), de

Domnia, neasamanata supt bate raporturile, a lui

$lefan-cel-Mare, Tara-Romaneasca fiind bite() situatie

mult mai scazuta.

Drumul de comert e necontenit ocupa de negustori

al caror punet de plecare este acum cunoscut: Galitia

i Bislrita ardeleana pentru Moldova si o parte

din Ardeal, Brasovul i Sibiiul, dar cu deosebire

Brasovul, pentru principatul muntean. Pe de alta

parte, din causa pritrunderii Turcilor In Peninsula

Balcanicä si a instalarii lor in aceastà peninsula, a

luarii in stapanire de catre dansii a liniei Dundrii,

-unde acum ei dominau i malul stiing al fluviului

caci s'au ingrijit sä aibil, cum facusera i Romanii

O excursie stiintitica la 1927 a fost condus.1 de d. D. Gusti.


58

dupa razboaiele lui Traian, ca Ia. Drobetis, langa

Severin, un cap de pod pe celalt mal, precum

Dentru ea terile noastre sant acum prefacute In

cela ce se numeste bulevardul crestinátatii", asupra

lor se cheltuieste cea mai insemnata sfortare de

sfaramare i patrundere a Turcilor. Interesul acelora

cari lupta pentru cruce in Orient se inclreaplIr

foarfe adesea ori Iii furia întìiiu asupra Tinuturilor

noastre, iar din Apus vin, rdspunzand cererilor de

ajutoare, de sume de bani, informatori, din partea

republicilor italiene sau din panca vecinitor imediat

interesati In aceste probleme de resistenta fata de

Turci. Tinuturile romanesti se buctfra de un interes

special din partea regalitiitii unguresti, stapana pe

Ardeal, i, apoi, din partea Poloniei, Podolia si

Rusia propriu-zisa fiind provincii lituaniene unite

cu regatul polon al Iagelonifor.

Astfel am avut mai multi rnusafiri In aceasta vreme.

O parte din informatia ce gasim, vine din note ale negustorilor

cutarui sau cutarui oras ardekan. Cu bate

a nu sant infatisate In forma de cronia, ele represintà

amintiri ale unor calatori sau stiri venite .in oras prin

trimiii Domnilor munteni i moldoveni. Cine vrea

sä aiba, prin urmare, vesti precise cu privire

schimbarile care se petrec In tenle noastre pana in

a doua jumatate a veaeului al XVI-lea i chiar

secolul al XVII-lea, cand relatiile intre Sasii din Ardeal

i noi se continuä mai putin importante, se

poate adtesa 1a aceste cronici municipale ardelene.

Dar pana la sfarsitul secolului al XV-lea n'avem

nimic din Ardealul Insusi. De alminteri Ardealui sasesc

se presintil foarte slab supt raportul izvoareloristorice:

evenimente de c,ea mai mar-e importanta.

sant cuprinse de multe ori ,Inteo singura notita de


59

cAteva Unii. Ni pare rAu c n'avem un cAlAtor venit.

din Ardeal, fiindck acesta a r fi gAsit mai mult rágaL

sa cunoasc5. deplin stArile de la noi i ar fi spus lucrurile

In forma naivä care pentru istorie e mult mai

folositoare decAt forma literarA, decat forma pregAtitA.

a scriitorilor de obisnuite cAlAtorli.

Pe langl mentiuni In socotelile oraselor ardekner

In ce prive.ste pe acei cari au trecut prin pArtile

noastre In leg,Alurd cu primejdia turoeascä i nevoia.

de apArare a cre.stinAtAtii, sAnt douä izvoare de cApetenle,

unul destul de intins, celalt scurt, dar cuprinzAtor.

Cel d'intAiu dintre acesti cálAtori \nu cunoaste Moldova

ci numai Tara-RomAneascA, si nu In calitatede

trimes diplomatic, care observA lucrurile In rAgaz,

pe uscat, strAbAtAnd drumurile pe .care

arAtat, ci trecAnd pe apA, pe linia DunArii. E 4rorba

de o cAlAtOrie dunAreanä de la 1445, aeeia pe careo

face Walerand de Wavrin si care e descris5. In

cronicile", de un caracter burgund-frances, relative

si la sfArsitul rAzboiului de o sua de ani, ale lui Jean.

de Wavrin1. E vorba de expeditia Apusenilor pe-

Mare si pe Dunlre, cAutand rdmIsitele armatei erestine

invinse la Varna.

Se stie c5., la 1444, fatd de prog,resele necontenite.

ale Turcilor, cari aveau aproape toat5. Peninsula_

BalcanicA, afarä de pArtile bosniace de la Vest, dar nu.

ocupaserA Constantinopolul, care cerca necontenite ajutoare,

In Vest s'a luat hotArdrea de a uni fortele

crestine de acolo cu ale regatului Ungariei, In vre-

Editia d-rei Dupont in publicatiile SocietAtii pentru 1storia

Franciel si a d-lui Duffus-Hardy, in Roll-Series englese. Partes.

care ne priveste am dat-o eu In Buletinul Comisiei istorice a

Romaniei pe anul 1927.


60

mea vestitului Ioan Corvinul, nu nmnai pentru a

stavili Inaintarea turceasca, dar, In acelasi timp,

pentru ca de la Varna, unde Gastea cretina astepta

sä se imbarce pe flota Papei si a ducelui Burgundiei,

doritor de cruciatd, sd meargd la Constantinopol.

Acest plan, care se desface foarte limpede din

desvollarea expeditiei insesi si care, dacd ar fi fost

adus la Indeplinire, cine stie ce consecinte ar fi avut,

o Mid crestind ranianfind stripand pe Strihntori

forte destul de importante debarcand In Capitala bizantind,

a fost zdddrnicil. Sultanul Mohammed al

II-lea era foarte tandr pe atunci, dar tatd1 san, Murad,

care abdicase, a fost rechemat, si la Varna crestinii

au fo.,t zdrobiti Cu desdvdrsire, regele Ungariei,

Vladislav, un Iavlon chemat la tronul Arpadienilor

si al Ang,Ninilor, f Um' omora, ca i cardinalul-legat.

Atunci cruciatii, cari nu sliau de soarta lui IIunyadi,

dar isi Inchipuiau eä ar fi cu putintd cä expeditia

.56. fie reluatd dacä el ar fi scdpat, hotarfird sd trimeald

pe Marea 'Neagrd si pe Dundre corabii de informatie

l, Intâmpldtor, chiar de luptd, supt steagul

Sfantului Petru i al Republicei venetiene, si Cu contingente

ale ducelui Burgundiei: ei au paruns pe

gurile Dundrii, si au lnaintat pand la vArsarea

lui.

In povestirea lui Wavrin este vorba de ceia ce

putea sä se vadd din corabie, de pe mal si de deosebitele

incidente care au resultat din coborarea pe uscat

a armatelor crestine, de conflictele avute cu Turcii.

Tot ce se petrece In interior e necunoscut. Expeditia

n'a continuat, pentru cd s'au primit stiri cä klunyadi

trdieste, dar nu poate sd strangd forte si sti le organiseze

In asa fe! Inca sä vie la Intanirea pe care

o daduse. Cu bate acestea stiri despre orasele de pe

Dundre, despre Domnul Terii-Romilnesti se dim. A-


61

cest Domn era Vlad Dracul, care participase li lupta

de la Varna si a fost acusat cd ar fi trddat pe crestini

i, In retragerea lui Hunyadi chiar, ar fi fost putin

prietenos fatd de acesta, care I-a si omoriii pe

uraid pe dusmanul romdn. tiiìle lui Wavrin stInt

de cea mai mare importantd, i vom cauta sri le

Impleticim ca alte informatii pentru a avea privelistea

Terii-Romdnesti atuncea, In apropierea anului

1450.

S'ar putea addugi pe lAngit aceastd marturia unui

cdldtor venit ceva mai tarziu In expeditie cu

Memoriile unui Sarb turcit, devenit Ienicer, care

se gdsia In armata lui Mohammed al II-lea, venit ca

sd Ininure din Scaunul munte.an pe fiul si urmasul,

dupd o serie Intreagd de lupte, al lui Vlad Dram'.

pe celalt Vlad, cdruia i s'a zis Tepes. E vorba de

expeditia de la 1462, care a izbutit In adevAr sí

sfardme Domnia lui Tapes, sd-1 sileased a se retrage

In Ungaria, unde a stat foarte multd vreme, Inchis

la Buda, ca unul ce fusese bdnuit, pe basa uno

serisori pdstrate si care par a fi adevárate, cd a stat

In le.gdturd Cu Turcil, pentru a fi apoi iertat, a

participa la expeditia din Bosnia, a fi restabilit

pe tronul muntean, murind Indatd, de sabie, In margenea

Bucurastilor. Sarbul acesta turcit este Constantin

Mihailovici de Ostrovita 1. Campania de la

1462 e foarte bine descrisd de +Jamul, si, push' aldturi

de altä descriptie, fAcuid de eel mai Insemnat croniear

grec din aeeasid vreme, Laonic Chalkokondylas,

ne Lee sit vedern aceastd foarte importantä operatic

militard In. toate amdnuntele sale 2.

Povestirea lui e tradusl din limba polonA de Hasdeu, in Revista

2 Ca §I alte izvoare, Chalkokondylas e tradus de Sincai.


62

In ce priveste Moldova, ar fi ceva asemenea cu

sarb", numai eat aici informatia e mult

mai scurta abia pe doua pagini, dar acel care o da

e un martor al lucrurilor pe care le descrie. E un

Rrestin din Occident, un Italian care a fost silit ca

prisonier sa Intre In armata turceascä si a luat

parte la lupta de la Valea-Albd, din codrii Neamtului,

care se numeste si de la Razboieni, la 1476,,

11 chiama Angiolello1.

Arai este Inca un calator, dar acela se gaseste

in Imprejurari cu totul deose.bite si el vorbeste

foarte putin de lucrurile pe care am don i sa le cunoastern,

data fiind importanta epocei i valoarea

cu totul extraordinara a lui Stefan-cel-Mare. Caci

nu putem patrunde In intimitatea vietii lui pentru a

avea note directe relative la da.nsul; i, de altfel, Insemnari

nu sant deck pentru timpul din urma al

Domniel lui $tefan.Bolnav, greu bolnav de podagra,

suferind si de rana pe care o capatase la 1462, cand

a atacat China lui Vlad Tepes, care-1 trebuia pentru

apararea granitelor sale, oa sä mi. cada In mânile

Turcilor, el a fost silit sa recurgä la medici din Apus

(pe langa un medie evreu al Hanului tataresc

din Crimeia), si s'a adresat, cum era natural, nu numai

la Niirnberg, ci mai ales la Venetia, de unde i

s'a trimis un Matei de Murano, din insula de langa

oras, care a stat aici o bucata de vreme. Aoest medic

adreseaza. Republicei un memoriu, si In acest memoriu,

foarte scurt, al lui Matei de Murano s'au

pastrat cele mai pretioase informatiuni despre $tefan

i, putinteI, i despre frumuseta si bogatiile terii2.

Dui:a aceste lamuriri asupra izvoarelor, sa ve-

' V. Iorga, Istoria armatei, I, p. 159 §i urm.

2 E tipArit L In volumul VIII din colectia Hurmuzaki.


63

clem ce se putea observa de cdlatori si In Muntenia

In Moldova.

Daca ar fi venit cineva In Moldova in ultimii ani

ai lui Akxandru-cel-Bun, ar fi vana ceia ce cunoastem

acum.

In ce priveste Insa Tara-Romrineasca de dupà moartea

lui Mircea, la 1418, trebuie sil se dea Inainte oarecare

lamuriri pentru ca sa se vadd ce era schimbat

lata. de trecut.

Pe vremea lui Mircea, calatorul venit din Apus ar

fi putut gdsi un lnceput de stabilire a ordinii politice

si sociale dupa normele bizantine. Evident, dacà

ar fi trait fiul lui Mircea, Mihail, care fusese initiat

In rosturile de Domnie ale tatdlui san, fiind asociat

la stapdnire de tata.; influenta bizantiná, asa

manatoare cu aceia care a dominat In Moldova In

partea din urma a Domniei lui Alexandru-cel-Bun,

ar fi izbutit sd creeze alta Infatisare decat a principatului

muntean de pe urmd. Era o operà de consolidare,

pe care Mircea o Incepuse si pe care o

dusese pana la un oarecare punct. Demnitatile de Curte

fuseserd stabilite de Domn aici, precum In Moldova

ele fusese hotarAte de Mexandru. Ramfinea doar

se fixeze mai bine rangurile, sa se adauge mai mult

prestigiu i sa se creasca valoarea culturald a societatii

muntene, influentata si de renasterea bulgareasca

de la Tárnová si de marea scoalá de carturarie

sárbeasca a lui Constantin Filasoful. $i mai ram'anea

ca pribcgii veniti de dincolo de DuW_re, Greci,

Sarbi, poate i unii Bulgari, cari aduceau mai multa

experienta de viata politica si deprinderea cii mai

rnult lux In viata publica, sa se amalgameze mai

deplin Cu vechea boierime romaneasca.

Din nenorocire Mihail a cazut In lupta cu Dan,

Narul si rivalul san, i, dupà aceasta cadere, Invinga-


64

torul, care s'a st.th.lit pe tronul muntean, avu de luptat,

o bucald de vreme, cu candidatul adus de Turd,

Radu Prasnaglava, ceia ce nu Inseamna: plesux, ci

ca. capul gol pe dinduntru, prin urmare prost sau

usuratec. A trebuit, prin urmare, ca Dan, care era

un luptglor, Inaintând pdnd dincolo de Dundre

stdpanind Silistra, ba amestecându-se si In lupia

pentru pdstrarea Banalului, sr" piardd o multime

de vreme in aceste frAmântdri, care, pe - de altä

parte, 1-au silit sà cadd in atdrnare fatd de Ungaria.

De sigur cd, attuici cilnd Turcii zoriau necontenit

la Dundre, drumul Brasovului a fost mai putin cercetat.

Dupd o serie Intreagd de rdpezi schimbari la

tron s'a imp us In sfArsit Vlad Dracul, al Liu al lui

Mircea, pe care Wavrin 1-a gdsit In cruciata de la

1115.

\lad Dracul a fost filed Indoiald o personalitateremarcabild;

mai priceput decilt Mihail si mai vrednic

de- cat Dan al II-lea, dar In mare parte pecunoscut noua,

din lipsd de izvoare. El a fost in stare sd joace un

rol militar, si importanta lui polilicd e netdgiitlititii.

CAtva timp dui:a Imprejurdrile din 1145 el era sà

cad'a' supt loviturile ostasilor lui Corvin, pentru ca

Vlad Tepes, o mad personalitate rdspicatd In Tara-

Romdneascd din aceastd vreme, sà reiea aceiasi

aliituri. de Ungaria i In contra Turcilor, pe

care a isprdvit-o desastrul de la 1162, cu sfiir'amarea

tronului säu printr'o sfortare personald a Sultanului

Mohammed al II-lea.

In mijlocul acestor tulburdri, natural cd ciernentele

de civilisatie care se observd pc vremea lui Mirc,ea-cel-Bdtran

n'au putut sa se desvolte. OricAt s'ar

spune cA rdzboaiele i luptele lduntrice aduc si un

fel de spor de vitalitate nationald, cela ce este foarte

adevdrat, cu bate acestea, când sfortdri prea mari se


65

cer unui trup prea slab, el rAmane fireste incapabil

de a Indeplini lucruri mari In alte domenii. Asa

Incat cAlátorii, fie negustori, fie arnbasadori, cand ar

fi venit In Tara-Rornaneasca prin jumatatea Intaia

a secolului al XV-lea, ar fi gksit foarte putin spor fata

de ce se MCA'lnia pe vremea lui Mircea.

N'ar fi gksit pe Domn stand ca Alexandru-cel-Bun

In Capitala sa, guvernand ImpArAteste, Incunjurat

de o Curte cu caracter permanent, fiecare din acei

cari o compuneau avandu-si atributiile sale, ci ar

fi Intampinat un sef de ostasi in fruntea unor

trape foarte recluse, capabil de a resista unei ciocfill,

dar nu de a purta un rAzboiu, cu boieri cari,

ImpreunA cu setu.1 lor, trebuiau sa alerge necontenit

de la o granita la alta. Prin urmare se poate zice cA

tronul dispare In folosul aventurilor ostksesti, ck

Marele Voevod, cu caracter imperial, care fusese pe

Vremea lui Mircea, e aproape cu totul Inlocuit de

conducAtorii de osti, i ea, in locul donatorilor de

mAnkstiri i biserici, Intemeietori de asezkminte nouk,

cum a fost i Mircea, Out oameni cari prind In

grabk ceia ce pot, lute° carmuire totdeauna amenintatk.

Desvoltarea secolului al XV-lea se Infktiseaza aici,

prin urmare, cu totul inferioark celor d'intdiu doua

decenii ale acestui secol, cum si deceniului cu care

se sfarseste secolul al XIV-lea.

Capitala, se zice de obiceiu, a fost mutata de la

Targoviste la Bucuresti. Nu se poate vorbi de o

mutare a Capitalei pe vremea aceia. Radu-cel-Frumos,

fratele care a Inlocuit pe Vlad Tepes, va sta

mai tarziu In Bucuresti, dar aceasta resedinta aici

nu e un semn de desvoltare a principatului, ci o

datorie fall de Turci. Turcii s'au asezat In Giur-


66

giu, s'au acivat in pdrtile Severinului. Ei s'au

stabilit In punctele cele mai importante ale malului

stfing al DunAril. Si atunci, pentru a avea pe Domn

mat. la IndemanA, pentru a-1 ajuta, dacd e credincios,

pentru a-1 combate si a Indbusi imediat rdscoala

lui, dacä se aratd rebel fatI de Sultan, trebuia ca

el sd nu se mai gdseascd la Targoviste, ci la Bucuresti.

Satul care se Osia aici ajunge rdpede la

importanta unui oras; lângd cetatea Domnului se

adund tdrgovetii: pe la Alihai-Voda, probabil, pe

Indltimea aoeasta, a fost asezarea oea d'intdiu a Domnilor

din secolul al XV-lea, si aceastd asezare a Domniei

la Bucuresti, treciitoare la Inceputul ve.acului,

s'a fAcut In chip mai durabil abia pe, la 1160-70.

Cum am spus, Curtea a dispdrut mai ca total;

oastca Insd e bine alcifluitd. Aceastao cunoastem

prin cutare document al /ui Mircea-cel-BAtrrin.

formeazd, In Imprejurti'rile obisnaite, mai malt bolerime,

dintre cei ce Incunjurau normal pe Domn. Aceasta

e oastea cea mica", pe liingià care este oastea

cea mare", dupd obiceiurile terii, dar si dupA

norme unguresti din aceiasi vreme. Dupti datina

veche ajungea cum am spus sd se tac6 anume

sernne de pe vârful unui deal pentru ca acei

In stare de a purta armele sit alerge s-u.pt steagul

Domnului.In afard de aceasta se pare Insd cd i oeva

din normele introduse In Ungaria de regele Sigismund

au fost adoptate la noi ; anumo Indatoriri

de serviciu militar apdsau i alLfel asupra acelora

cari primiau mosii din panca Domnului. E vremea

când boierimea Incepe a se organisa In dauna terdnimii.

Fiind lupte necontenite intre un candidat la

trou i altul, se Intelege cd rolul boierilor devine

mull mai mare deck Inainte, cLInd era o singurd

Domnie, asiguratd. Dorinta de functii nil existd Insd,


67

demnitdtile la Curte erau foarte putine, i atunci

mosiile se luau de la opositie" pentru a se da guvernamentalilor".

De si, pe de altä parte, trebuie sd

se tind sanad -Si de faptul cd Domnia tindea riecontenit

cdtre Tinuturile de la Sud, unde populatia era

mai rarä', unde nu se fácea agriculturà, ci mai mult

cre5terea vitelor, si o multime de plmänt rAmäsese

fàra stApan ciliar brin miele pArti nelocuite. Se

poate ziee astfel cd o parte din sesul muntean a avut

acelasi caracter pe care 1-a avut Sudul basarabean;

atatea documente din epoca lui Petru Bares vorbesc

de donatii care se fdceau In pustiu". Si tot asa

In documentele unguresti anterioare intemeierii principatului

muntean, de cate ori se spune desertum"

-pentru partea de Sud a Ardealului, trebuie sd-1 intelegem

In acelasi mod In care putem admite un

,,pustiu" In pärtile de yes ale Terii-RomAnesti.

Vine o vreme cánd once demnitar de la Curte trebuie

sà aibá o mosie, eänd, pe de altà parte, acci

tare ajung, prin donatiuni domnesti, sd aibá. o mosie

eftstigà o importantd asa de mare, Incast se ridicd

la situatia de sfdtuitori ai Domnului. In secolul

al XV-lea, mai ales In Muntenia, se gdsese o

multime de boieri eari IncunjurA pe Domn fdrá ca

aceasta sd fi lnsemnat cá aveau o functiune. Sänt

oameni eari s'au ridicat prin sAnge, prin servicii,

dar si prin stdpánire de pArnánt, la ranguri sociale

atat de importante, Incat fae parte din Sfatul

Boierii acestia, avAnd rnoii1e Ion, i prin mosiile

Ion dreptul la un rol In Stat, nu formeazä un partid

In propriul Inteles al cuvántului, i foarte adese

ori trec de la cutare candidat de Domn la altul sau

de la Domnul In Scaun la cel ce-i voià locul. De

aici vine instabilitatea absolutä a vietii muntene, hao-


68

sul care nici In documente nu s'a pdstrat, nici ia

cronicile vre-un fel de cronici de tard_

pe vremea aceasta nu existil, nu poate sit se lamareascd.

Cu tot acest haos, de oare ce totusi este o oaste,

de oare ce autoritatea Domnului, foarte schimbatoare,

este totusi reald, rdnidnând ca acel care stdpaneste

despotic astdzi sit alerge la Brasov sau Sibiiu,

In pribegie, mane, de oare ce este o ordine politicd,

este o garantie militard in aceastd tarit, negustorii

cu mdrfuri tree si mai departe. Insd si aici

observdm o scddere: prec-um schimbarea rdpede a

Domnilor a Impiedecat sit se stabikascd o ordine bizantind

cdtre care tindea Mircea-cel-Mare prin rela-

Vile sale de familie, prin importanta lui politicd

immixtiunea lui In Peninsula Balconied, aceleasi turburdri

lduntrice, 'unite cu pdtrunderea Turcilor pe

malul stAng al Dundrii, sldbesc foarte mult comertul

slsesc, la care se adlugia i comertul polon,

venit din Moldova, care exista pe vremea lui Vlad

Dracul si care comert, altfel, ar fi fost In stare sd

ieie o desvoltare mai mare.

Atâta timp cat Domnii nostri au avut i trecdtoarile

Carpatilor i vadurile Dundrii, eat tot drumut

pd.nä la trecerea fluviului a fost in stdpnirea aceleiasi

puteri politice, Imprejurdrile erau altfel, dar

ele s'au schimbat cand vadurile au trecut In mânile-

Turcilor, cand, prin urmare, era un vames la munte

si alt vames jos la apd, când functiona un regim vamal

de o parte si altul de altd. 'parte i, mai ales, cand

Intre stdpEtnitorul muntel-ui i stdpanitorul Dundrii

däinuia foarte ade,se ori o situatie de neincredere,

de dusmAnie sau de rdzboiu. Orasele sIsesti au

luptat foarte multd vreme ca sit pdstreze drumul acesta

de comert, si drumul a fost foarte mult folosit


69

de dansele, dar de sigur el s'ar fi desvoltat altfel,

dacg. Tara Romdneascd s'ar fi putut organisa.

A fost o adevdratd nenorocire pentru In

aceste regiuni sud-est-europenc cd principatul muntean,

pornit supt asa de bune auspicii In veacul al

XIV-lea, ggsindu-se In f ata Turcilor, cu o mult mai

slabä apdrare, fär. ajutor din Ungaria si din Moldova,

c principatul acesta, zic, a ajuns s sliibeascì.

In ceia ce priveste puterea sa de viatd i mijloacele

sale de actiune. Balotat necontenit intre engaria

Turcia i supus foarte adese ori i Incä aceasla

era o fericire influentei stdpanitoare care venia din

Moldova, M'ä ca, iardsi din nenorocire, in.fluenta aceasta

sd fie asa de puternicA, 'Me& principatul munean

sà fi fost si el reunit supt aceiasi miind, el n'a

putut servi scopurile Insesi ale fundatiunii sale

prin Wavrin, avem cgteva note de realitate

Cu privire la. infeiparea Terii-Romdnesti In aceastd

vreme. Cunoastem astfel Bräila. Despre ea se spune

De ce nu s'a facut aceasta unire a celor dona. ten i supt Alexandru

Stefan se intelege, cand se tine sama de cata importanta se dadea

in general, in evul mediu, dinastiei §i de cate drepturi avea de la sine

.dinastia care intemeiase un Stat. hl Muntenia dinastia Basarabilor,

.a intemeietorilor, avea Mata prestigiu, incat, prin ori§icIne ar fi fost

represintata, omul gasia sustinatori contra Moldoveanului care,

.oricat de bine inzestrat, °rica de chemat sa joace un rol la Du-

.narea-de-jos, ramanea totu0 In mintea tuturora un usurpator. Din

.aceesta causa, ca $ din obiceiul romanesc, Inradacinat, de a uni

in4a cu neamul stapanului, cu coboratorul acelui care o detil'use

intaiu, a fost cu neputinta ca Tara-Romaneasca, Incapabila

de a se se apara prin propriile ei mijloace, sa primeasca unirea

cu Moldova. Cu toate acestea (Mi moldovene0, supt Alexandru

.cel-Bun i supt Stefan-Cel-Mare, patrund In repetite randuri dincolo

de granita, care nu era MlIcovul la Inceput, ci trecea pe la

Nordul Vrancii, coborandu-se pe urma la cetatea Craciunel, langa

Odobe0i.


70

cela cc cunoa§tem §i din Schiltberger, Bavaresul despre

care s'a vorbit Inainte §i care aran ca veniau

aici corabii din toate partile. Brkila figureaza

Wavrin ca Brilago". Cruciatii au IntAlnit aici negustori

din ce se ntunia Grecia, din Peninsula Balcanica

ce se gasia Inca supt autoritatea Imperiului

bizanfin, §i ei s.puneau cà nu se poate merge pe

Dunär In Ungaria, dar cä de la Chilia ori de la

BrNiia s'at putea trimete cu sigaranta emisari

us:at In Ullgaria. A.stfel avem constatarea drumuitti

Brailei, care pleca de la Brasov §i mergea pe valea.

DArobovitei, sarind pe urma la Rasarit catre aceasta

Braila.

Am spus a e vorba si de Chilia, de castelul Licostomului

(Licocosme"), care apartinea atunci Inc5_

Donmului Terii-Roman' e,§ti. In ce priveste malul

rii, se Inseamna Mangalia, ,,ora § foarte ciudat", cm

ziduri Waite, largi de treizeci, patruzeci de picioare,

foarte stricate îns, i ca un port rau, in care luntrile

se rupeau de furtunA Tot pe termul Mari Negre,

de asta data In Moldova, calaforii vad Cetatea-Alba.,

ora§ul-castel care apartinuse Genovesilor, iar acum

Moldovei: aici se gasesc multe corabii ale celor din.

Trapezunt §i ale Armenilor". Pe vremea aceasta,

pe la 1445, mai ramasese ceva din activitatea comerciala

a Armenilor din Armenia Mica de pe termul

Mediteranei, dar §i de pe acel al 1114rii Negre.

tând cruciatii, ei ajung la Silistra, care, ca si Turtucaia,

e Toarte bine descrisd, cu Infdtisarea chiar

a milloacelor de aparare ale zidurilor, ceia ce apartine

mai mull istoriei militare 1.

Se spune cä Silistra fusese odinioard distrusa de

RomAni: aoeasta Inseamna atacul lui Dan al II-lea

1 V. lorga, Istoria Armatei, 1, p. 63 0 urm.


71

asupra cetälii. Pe Dundre merg luntri pe care elldtorul

strdin le numeste cu un termen pe care nu-1

putem identifica, manoques.

Si, aici, o visiune interesanta i supt raportul literar.

Pe atunci intre Turci erau mai multe particle.

Unul dintre ele sustinea impotriva Sultanului

Mohammed al II-lea pe un pretendent cu numele de

Saugl, care era adapostit aici, pe Dunitre, si, la cobordrea

pe termul drept al rdului, cei din corabii

au putut sd-1 vadd Imbrdeat in brocard albastru, putdnd

turbanul In jurul capului, i, lucru nea5teptat,

un cerc de aur", ca la ImpOratii romani de

pe vremuri mai mult deck la Bizantini. Saugl avea

leglturi cu cei de la noi pe O vreme cdnd. Turcii de

pe malul stâng se adilposiiau la Domnii nostri.

Mai departe se ajunge la Giurgiu, care nu era atunci

pe uscat, fiinded vechea cetate a lost acolo uncle

este ostrovul Giurgiului, c;..,tate din care se mai vedeau

anumite rgulksite.

I se zice: risle de Georgie". Se aminteste cà acest

castel a fost Mcut de Mircea, si chiar Domnul muntean

Vlad Dracul explica am mai spus-o cd

s'au cheltuit multe pietre de sare pentru ca sI se

poatà riclica zidurile acestei ceia ce aratd

cA pe vremea lui Mircea salinele de la noi erau exploatate

i ca se Meca export de sare in Peninsula

Balconied, un venit principal al Domniei resultdnd

din vfinzarea acestei stdri. InaintfInd nfai

In sus, se descrie Nicopolea, pe de o parte, Turnul,

pe de alt1 parte.

la Nicopole, avem o mdrturisire care n'a fost

In destul de Intrebuintatd ca privire la insdsi lupta

de acolo la 1396.

Cruciatii intraserd In legAturd cu Domnul munlean,

cu Vlad Dracul, care venise cu soldatii lui


72

cu mijloacele de lupta. primitive. N'avea tunuri, dar

cruciatii aveau, si, de bucurie, ai nostri, and ditdeau

din tunuri, le incarcau asa de strasnic, incat

unul a si plesnit? omorá'nd ativa dintre Romani,

in chiolul pe care-1 noleaza cronicarul. Dar impreuna

eu Domnul venise si fiul lui, si cu acesta boierul

in sarcina caruia era dat printul, le fils de la

Valaquie".

5i el poveslia astfel, inteo noapte frumoasa, enveloppé

en une robe de nuit". AMU., a ,,acolo se

tinea regele Ungariei si Ungurii7 acolo era conetabilul

de Franta si acolo se afla ducele loan de Burgundia,

care se tinea langa un turn mare si rotund,

pe care acel duce II Mease sà fie subminat: si totul

era pregatit sil se puie foc la mina", in ziva and

Turcii s'ar fi apropiat de turn. 5i Wavrin inchcie:

Acest guvernator al Mostenitorultui muntean era in

serviciul seniorului de Coucy, care totdeauna cherna

bucuros langa danyul pe tovarasii nobili romani cart

stiau vadurile Turciei (qui toujours voullentiers retenoit

vers lui les gentilz compaignons vallaques, qui

eavoient les aguez du pays de Turquie"). Cu o zi Znainte

de lupta, guvernatorul, care era favoritul lui

Coucy, se batuse cu Turcii si biruise vre-o 6.000 din

ei veniti cu gandul s4. surprinda les fourrageurs

crestiens". Dtipa biruinta aceasta a lui contra

celor 6.000 de Turci si fimste a numarill

a crescut cu anii , el insd e prins si vandut Genovesilor,

la cari invata le language qu'il parloit", prin

urm are ori limba francesrt, ori limba italiana.

De fata era si Vlad Dracul, care va fi ascultat povestea

luptei de la Nicopol.


V.

Moldova lui $tefan-cel-Mare

Matei de Murano arard cum a venit de la Venetia,

pe calea Ragusei, cum a sosit In Moldova, dupd invitatia

lui stefan, care, pulem adaugi, declarase Venetienilor

ca n'a vrut sa-si aduca un medic din and'

parte a iumii decat de acolo unde are siguranta cli

e iubit. Incunjurat de dusmani din toate partile,

adauga el, a avut treizeci si sase de lupte de cand e

Domn si din acestea In treizeci si patru a biruit,

iar numai doua le-a pierdut.

Medicul, ajungand In Moldova, In surta lui petrecere

aici Isi face o parere despre Domn si Imprejurarile

Insesi ale terii, pe care o expune astfel In

raportul sku:

Domnul este un om foarte Intelept, vrednic de

multa laudd si iubit mult de supusi, fiindca este

Indurator si drept, foarte veghetor si darnic, bine

Ind. (prosperoso de la persona) pentru vrdsta lui, de

nu 1-ar fi apasat aceasta boald". Turcii au mare

frica de acest Domn." Fiul lui, Bogdan Orbul, care

era ranit la ochi, cum Fr e vede si in cutare fresca de

manastire, e de douazeci si cinci de ani, modest ca

o fall mare si om viteaz, prieten al isprdvilor (WWI)

§i al oamenilor de ispravd". In ce prive.ste pe supu.si,


74

sant oameni viteji (valenti homini) i oameni de

fapte (homini de fatti)", nu de frase, si nu de stat

pe saltea (so li pimazi), ci In razboiu.." Oastea poate

fi alcatuita din 40.000 de caldreti si 20.000 de pedestri.

Cu privire la tara, o gaseste roditoare i foarle

placuta si bine asezatd, boiata in animale si In toateroadele.

Graul se samana in April i Maiu si se aduna

In August i Septembre. Vinurile sant ca in

Friul, pasunile perfecte, i ar putea sä lirdneaka.

peste 100.000 -de cai."

Dru.mul de aici la Constantinopol se face in unsprezece

pAna la doudzeci de zile. Negustorii vin din

Capitala Imperiului turcesc, si pe langa negustorii

acestia vin i Evrei din Crimeia.

Raportul e din 7 Decembre 1502.

Acum, dupa ce cunoastem ce spune insusi Matei

de Murano, sa Incercam a vedea ce ar mai fi putut

el Intalni In catea lui edad a venit sa Ingrijeasca pe

Stefan-cel-Mare sau ce ar fi putut sà castige ca experienta

dupà caleva luni de sedere In Moldova.

In Moldova, venind cineva din Venetia, putea sà soseasca

pe mai multe drumuri. Pe drumul Ragusei,

urmat de Ragusani, pe cari-i ga.sim poate In prtile

Inca din 1440, la Targoviste de exem.plu,

unde pare a Ti. documentata presenta negustorilor

veniti din acest Du.brovnic" al Slavilor de pe 'Marea

Adriatica. In casul acesta, se strabateau tinuturile

sarbesti, unde Ragusanii aveau privilegii de comert

Inca de pe vremea lui Stefan Dusan, si o parte din

Bulgaria supusa Turcilor, ca si Serbia.

In Silistra, cetatenii Ragusei aveau case de banca

Inca din secolul al XVI-lea. Acesta e motivul -informatiei

exacte pe care o dA, In Analele Ragusei" ale


75

sale, Luccari, care vorbeste In treacIt despre terile

noastre In cele d'intNiu timpuri, cu stiri pe care critica

istoria le-a Intrebuintat de mult ca sä extragI

ceva despre cei d'intliu Domni cari au sapanit In

noastre. Pasagiile acestea ale lui Luccari, de

la sfarsitul secolului al XVI-lea, sant un fel de resumat

al experientei pe care Ragusanii o f Acuserä

dincoace de DunAre, ca si al. amintirilor istorice pastrate

In cancelariile Republicei ori i In traditia orall

a negustorilor. Bancherii acestia mai aveau un centru

important si In Timisoara: sant scrisori slavone

datate de acolo tot din veacul al XVI-lea, pe la 1550,

orasul fiind In stdpanirea Turcilor, iar ei, tributari

ImpdrAtiei otomane, cdtand sä se asezè de preferintd

unde stapilnia direct suveranul care putea sad

ocroteasa

De si nu era drumul cel mai obisnuit, totusi nu

lipsiau oameni cari sA apuce prin aceste pdrti ale

Serbiei. Neagoe Basarab, Domnul muntean de la inceputul

veacului al XVI-lea, trimete astfel dupa lucrurile

trebuitoare In cas de boald, prin Ragusa, pe

medicul Ieronim Mateevici, care trece la Venetia, si In

izvoarele venetiene se InseamnA pctrecerea acestui

medie In orasul unde i s'a acordat si un titlu de

distinctiune filcandu-i cavaler, eques auratus.

Se putea merge, natural, i prin Marea Neagra7

In acest cas debarca cineva la Getatea-A1M, si am

vAzut din Wavrin importanta la 1445 a orwilui.

Dupa me.sterii lui Ghedigold Lituanul, care pe

vremea lui Alexandru-cel-Bun fortificase cetatea, adausuri

s'au datorit i trudei mosterilor si zidarilor

moldoveni cari chiar Inainte de Stefan-eel-Mare, i in

timpul luí Stefan, au lucrat aici, la Cetatea-Alba. Cetatea

fAcea o mare impresie, fiind asezata frumos la

limanul Nistrului, Cu o splendidl perspectivA.


76

armuiau doi pArcitlabi. Cand pdtrundea cineva prin

poarta ei, de-asupra cgreia stgtea inseriptia slavong.

si stema terii Cu bourul purtand steaua Intre coarne,

se deschidea strada cea mare, Incunjuratg fgrg. Indupg

datina italiang, de o parte si de alta, de

clgdiri mai importante, care serviau negustorilor. In

cetate, sus, pgziau strgjerii, acei gtrgjeri romani asa

de prelmiti In secolul al XV-lea, incat Ii IntAlnim

la Caffa. din Crimeia, unde fAceau parte din asanumitii

orguxii, termin tAtgrese, acei Valahi

unguri" poloni" cari sdnt Muntenii

Moldovenii. Pomenirea lox' se Intdlneste In socotelile

Caffei, páng. la 1475, egad cetatea a fost cuceritä

de ostile lui Mohammed al 1I-lea.

Drumul vechiu al ltalienilor era, de sigur, pe aici.

.Alt drum trecea prin Buda, u.nde era Cartea lui Mafia

Corvinul, foarte luxoasg. Curte. Regele, Romfin

dupg tatg. si Ungar ori tot Roman dupg mamd, Elisabeta

Szilágy, In fetid sgu de a fi nu era nici Romá'n, nici Ungur,f

iind cu total strgbiltut de ideile Renasterii. Iubitor

de fast si de laudg, splendid exemplar regal, asa

cum i-a dat aceastit Renastere pretutindenea. Trufia

lui o fi fost ungureascd, dar celelalte calitdti, fd.rd.

Indoiald, le datora pdrintelui sdu, In Buda, Matias

avea un palat foarte frumos, si el chemaie si un pictor

din Italia ca sd-i Impodobeascd pdretii, pe Filippino

Lippi, unul din principali represintanti contimporani

ai artei italiene; era acolo o admirabild bibliotecd,

din care fragmente s'au gdsit In timpul nos-

1m u prin Seraiul din Constantinopol, unde fuseserd

duse ca pradd de rdzboiu cAstigatd de Turci pe vrernea

lui Soliman Magnificul. Matias Insdrcinase cu

descrierea Domniei lui pe un Italian adus anume pentru

aceasta, acel Bonfinio pi-in care cunoastem amdnuntele

stdpanirid marelui rege, ungar mai mult de-


77

cat unguresc. Si, In ultimele lui zile, Corvinul, care

fusese casatorit Intaiu cu fiica regelui Boemiei, Ecaterina,

luä In casatorie pe Beatricea de Neapole, care

aduse In Buda o viat1ä cu total. italiana.

Asa Meat, adaugindu-se faptul ca pe vremuri mai

vechi Buda era puternic influentata de Florentini, Italieni

multi veniau pe aici, si din Friul, pe drumul austriac,

mai scurt, prin Viena, i ei se gasiau Intre oameni

din lumea lor, ceia ce, In toate timpurile, e

un avantagiu pentru cine calatoreste.

De la Buda deci, calatorul putea sa treaca prin

Ardeal, care era In vremea de cea mai mare inflorim

a oraselor sasesti. Asa de mandri erau In aceasta vreme

Sasii de puterea lor, incat, la un moment dat,

s'au gandit chiar sa desfaca Transilvania de Ungaria

sa-si proclame un rege In partile acestea. Expeditia

pe care a facut-o Matias Corvinul Impotriva lui

Stefan-eel-Mare si care s'a ispravit, treand prin pasul

Oituzului, cu Infrangerea de noapte de la B-aia

(1467) si ranirea reg,elui unguresc, care se si credea

stapan pe Suceava, de care era asa de aproape, expeditia

aceasta a fost in parte datorita i legaturilor

de alianta pe care Stefan le incheiase cu nemultamitii

din Ardeal, doritori sa ridice ca rege pe un

loan de P5sing i Skt. Georg, care, de sine inteles,

ar fi fost inainte de toate un rege pentru Sasi. S'ar

putea ziceca a fost un moment de constiin¡A transilvàneana

Indrazneata, cum se Int'ampla totdeauna cand

Ii e omului prea bine. Cad podoabele principale ale

acestor orase sasesti dateaza toate de la sfarsitul secolului

al XV-lea i Inceputul secolului al XVI-lea,

pand pe la 1550, and Incepe decaderea, care se

vede si din Ingustarea socotelilor oraselor.

Daca cineva apuca pe drumul acesta ardelean


78

spre a merge In Moldova, trebuia s. treacä prin pasurile

prin care a trecut i Matias Corvinul In contra

lui Stefan. Calea de obiceiu, mergea prin Brasov si

de acolo prin Oituz mai mult deck prin Ghimes.

Dacd drumetul era adus sd ieie alt drum, el se du-

-cea la Bistrita, de unde putea sa Intrebuinteze pasurile

de la Nord, care duceau In Moldova mai direct

dire Suceava, dar pe o cale foarte grea, care

pdstreazd i pAnd In timpurile noastre ceva 'din aceste

greuldti. Trecea, de la Bistrita, la Cdnapulung,

pe la Carlibaba, aldturi de regiunile maramurdsene,

care au sdlbdidcia lor primitivd i pAnd astdzi.

Un alt drum foarte obisnuit pentru a intra In

Moldova, pe care un Italian nu 1-ar fi 1ntrebuintat,

dar pe care-I lntrebuintau negustori mai bogati, mai

activi si mai Intreprinzdtori, acela care aducea mult

folos principatului moldovenesc prin ce Mau negustorii

aceia la vaind ea si prin cheltuielile pe care le

fAceau In trecerea lor prin lard i prin cumpArdtuturile

pe care le 1ncheiau in cuprinsul terii, era

drumul galitian, drumul Cracoviei i mai ales al

Liovului, pe unde mergeau necontenit card nemtesti

si armene,sti ea produsele despre care a mai fost

vorba.

In casul acesta, vama In ultimul timp al stdpilnirii

lui Stefan-cel-Mare, se pldtia, nu la granita Bucovifiindcd

el izbutise a cuceri Pocutla, ci la Colomeia,

vechea statie de vanad a teritoriului pocutian.

Avem ici si colo mentiuni In documente despre

vamesii lui Stefan-cel-Mare asezati In acest punct

extrem al cuceririi lui de bdtrdnetd, al reIntrdril lui

In dreptul pe care, dupd. un 1mprumut neplAtit din

partea regelui Poloniei, 11 capdtase Incd Alexandrucel-Bun.

Si, addug,im, nici mi fusese In intentia rege-


79

lui polon a plati, cdci Imprumutur era facut anume

pentru ca acel care dAduse banii sa poata rd.manea

stapAn asupra teritoriului dat ca zAlog.

Acum, ori daca venia cineva pe dru,rnul ragusan,

ori pe drumul italian, pe la Moncastro, ori, strabaland

Ardealul, din Buda, ori daca pátrunclea pe la

Nord, prin Galitia, cea d'intdiu Intalnire pe care o

avea la hotar era cu vamesii i ostasii.

Ostirea moldoveneascd pe vremea lui 5tefan-cel-

:Mare era alcatuita Intaiu din strajerii cari stateau necontenit

langd Domn si cari se pot socoti, macar

In parte, ca o armata asamanaloare cu armatele de

de lefegii, de simbriasi care existau In alte parti

care se constata si In Muntenia de pe la 1420, din

vremea lui Dan al II-lea. Alaturi de acestia se Intrebuinta

partea din populatie care se bucura de aname

privilegii 1n schimbul slujbei pe care i-o facea

Domnului. Stim aceasta foarte bine pentru curteni

ca i pentru asa-numitii pläiei, cari aveau grija plajurilor,

apArAnd tara de lotri, cari erau foarte multi

pe vremea aceia; tot acestia tdiau i drumul pretendentilor

la tron, alti lotri", asa-numitii domnisori".

In acelasi timp pläieii std'teau pe Panel dregatorii

cari paziau granita, In calitate de aparatori armati

ai dreptului acestora si de garanti ai indeplinirii datoriilor

bdnesti pe care strainii le aveau falä de tara.

In ce priveste vanaa, e interesant sa spur-Lem cloud

cuvinte: vama moldoveneascd era, In esentl, tatareasca,

pe cand basa \Tamil muntene avea mai mult

un caracter unguresc. Era si In Tara-Romaneasca acea

tricesima, acel 300/0 ce se lua de regele wigar de

la acei cari mergeau cu. marfuri pe la dInsul; In ce

priveste insa Moldova, vama era organisata dupa

obiceiul din vremea Hanilor. Caci nu trebuie sd se


80

uite niciodald cil Moldova cea d'intalu, peste ob5tea

romaneasei mai veche, fusese un teritoriu ocupat de

Talari, In epoca aceia ciind ei se sprijiniau pe zidul

Carpatilor, cd pe basa sfdrâmarii puterii tatdresti se

Intemeiazä a doua Tard-Romdneasca" pe lfingd cea

de la Arges, tard care, fiind mdrgenitd la Inceput de

valea Moldovei, s'a chemat tara ruoldoveneascd" pentru

un Domn român". Nu e de mirare deci

si In terminologia slavond, au mai rdmas o maltime

de termeni tdtdresti (de exemplu lucrul oprit

de la export se cherna tarhan"). Am avut deci vama

tatilreasca cam asa cum s'a pdstrat In Crirneia pdnd

la sfarsitul veacului al XVIII-lea. Ea avea un caracter

absolut neeuropean, corespunzAtor institutiei

mongolice aduse de_ Tatari In Europa. Dupä aceasta

negustorii erau Indatoriti, conform cu un obieeiu

care este si unguresc, dar s'a imprumutat de Ung,uri

ca si de Poloni din lumea germanicd a evului mediu,

sa opreasca neaparat-cardle lor In aflame orase carora

acest obiceiu li crea U.I1 venit. Ii aceste orase

negustorii plAtiau o vama mica" pe lânga vama

cea mare" achitata la granitd. Era deci o Stappelplatz",

un loc u.nde negustorii brau siliti sit faca

etapa". In Moldova loe de etapd era la Suceava Insasi.

Domnul, care opria exportul unor anume produse

moldovenesti, cum erau caii, avea dreptul sa-si reserve

preemptiunea, cumplrand el Inaintea oricui.

Indatorirea privia ceia ce se aducea mai scump din

Venetia i de aiurea, brocardul de aur ori fabricatele

Genovesilor cari veniau prin Pera si cari au. avut

atatea procese In Moldova, pe vremea lui Stefan-eel-Mare

chiar sau Inaintea lui. Asa, de

se vede ca $tefan comandase o spada facuta dupd

moda velachesca" adeca romdneascd. Pe atunci era


81

sistemul represaliilor: clack nu se pldlia un lucru

sau se fkcea o pag,ubk din partea supusilor

ten, se Inchideau pur i simplu alti supusi ai aceleiasi

ten i sau se prldau, pentru paguba pricinuità

de concetAtenii sau compatriotli ski, prink ce

pkgubasul isi ckpAtk dreptatea. Era foarte practic,

dar foarte nedrept; asa s'a practicat Insk In toate

tenle de-a 1-ungul evului mediu.

Prin urmare, Inchizand parentesa, negustorii aduceau

brocard i alte fabricate de lux mare, si aatimei

Domnii cdutau, natural, sk aleagk ei intaiu

ce era mai bun; baloturile se desfriceau Inaintea

MAriei Sale, care nu se uita la platd. Cäci Domnii4

nostri evoluaserk foarte mult de la caracterul teränesc

primitiv; aceasta se vede si dupk Infätisarea in

miniaturile i frescele contemporane (ca, de pildà,

In Evanghelia de la Humor, ca i dupä ce s'a gksit

cu ocasia reparatiilor fAcute la Putna sau aiurea,

precum In cutare biserick din Backu, unde au fost

Inmormântati oameni de samk din vremea lui $tef

an-cel-M are).

De sigur ck Suceava avea pe vremea aceia o frumoask

InfAtisare. Cetatea cea veche, care fusese Inceputk

In imprejurdri modeste de cei d'intäiu Domni,

fusese Intkritk foarte mult. In forma actualk, cum

a fost degajatk de skpkturile austriece, cu multd ingrijire,

ea nu ni apare cum fusese In vremea

$tefan, s filnd adausk In secolul al XVI-lea, pe vre-

mea lui Ieremia Movilk, i chiar, mult mai tarzin,

In veacul al XVII-lea, cand Ioan Sobieski pktrunse

In Moldova cu armatele sale si Polonii stAturk o

bucatk de vreme In cetate. Fusese stricatk, de altfel,

une ori, dup5. cererea Turcilor, i iar refAcutd.

Pe vremea lui stefan trebdie sä fi fost mai mick

decat acum. S'a gksit beva dintr'un paraclis, care a


82

trebuit s semene cu bisericile lui Stefan-eel-Mare

sau cu paraclisul cetritii Hotinului, mai nou,

pe 1Ang5. dansul, oddile de strajd, subteranele uncle se

puneau provisiile care serviau pentru apdrAtorii cetdtii,

i, Eird indoiald, acolo erau i oddile de sedere

ale Domnului. Cdci nu cred sä se fi aflat lângit vechea

bisericd din Mirduti, uncle Alexandru-cel-Bun

adusese moastele Sfantului loan, strdinutate apoi In

biserica Sfântului Gheorghe din aceiasi Suceavd,

uncle se gdsesc

Cill priveste stilul In care vor fi fost fdeule aseste

biserici, se poate sti din atdtea alte zidiri ale epocei_

In fatd era un zid Inchis, stabdtut de feresti gotice,

doud Intaiu si mai titrziu trei, feresti Inflorite cu

rosate. Intrarea nu se fdcea prin zidul acesta din

fatd, ci prin cel din dreapta. Usa era joasd i micd,

In stil golic i simplu, cum se vede la toate bisericile

din Ardeal, de wide s'a si luat modelul: astfel la

biserica lui loan Corvinul, din Santimre, sau la cea

din Feleac, de Pang Cluj, unde, cum s'a spus, a

fost i revdinta episcopilor români din aceste

ba chiar In frumosul castel de la .5 oiluu,

Lipova, In Banat. Ornamentele gotice erau modeste,

dar liniile care se taie intre dânsele, sânt foarte elegante,

cäci liniile gotice, chiar foarte simple, produc

tolusi o pulernieg. impresie. Inscriptia care aratrt cine

a zidit. biserica §i In ce limp, se gAsia totdeauna, nu la

intrare, cl la usita prin care strAbdtea cineva In pridvor;

era asezatd sau de-asupra ei, sau In zid, c,eva

mai departe, cum e casul inscriptiei de la Rdzboieni,

foarte frumoasd, In care e vorba de Infrângerea de

cdtre Mohammed al II-lea. Se pdtrundea apoi In

acel pridvor, care era Ingust i intunecat. Usa cea

mare era Incunjuratd cii arc sfdramat, cu ogivd,

avea, n-u o singurd linie, ci mai multe, paralèle.


83

Se &jail aid, adese ori morminte. La Neamt sant

inmormantati In aceastA parte partAlabii cetdtii, cum,

cle.altminteri, morminte se Intalnesc, nu nurnai In bisericile

lui .5tefan-cel-Mare, dar si In ale lui Petru

Rares, ca la Pobrata, langd Lespezi, pe malul Siretiului,

de care ne vom ocupa pe urmd. De acolo,

lin pridvorul care cuprinde morminte i unde nu

se face niciun fel de slujbd cleat cea de pomenire

a rdposatilor, se deschide o altd usd.

Iatd-ne, prin ea, In biserica propriu-zisd. Ea era

idcutd dupd modelul celor din Atos, destinate numai

pentru cdlugdri. In proportii mici, avea o forrnd

dc arucc, Cu pridvorul pentru oaspeti, pe cand cdlugdrii

stau In strand; \rail-al crucii 11 forma altarul.

Gaud, apoi, aceste biserici au fost faite pentru

orase, s'a edutat ca pronaosul, tinda, sd fie mai

mare, pdnd s'a ajuns astfel la biserici mici ca Hilda

tnormd, cum Se va ardta mai tarziu. De-asupra aceslui

naos bolta se rolunjeste, si pe dansa se sprijine

un hull, pe o asezare arhitectonicA particular.

Moldovei si care constituie o inovatie tehnied, mai

mult a noastrd: un sir Intreg de arce rdziniate uncle

-pe allele, suprapuse. Turnul nu sustinea vre-un dopot,

ci era gol: In fundul lui apdrea chipul lui Hristos

binecuvânland. Cat despre clopote, ele se glsec

In tuck de la poartd, servind de clopotnitd

De o parte si de alta a zidului, ferestuici, Inguste,

Impodobite cu ornamente gotice. Cdci biserica trebuiá

sd rdmand In penumbrd: asa cerea mistieul religios,

special evului mediu, de care ortodocsii nu

s'au despartit deck foarte tarziu.

In fata altarului era catapeteasma. In unele casuri,

rare, e de piatrd sau de cardmidd, dar cred

cd i catapetesmele lui tefan-cel-Mare, care nu ni

s'au pAstrat, cdci cele mai vechi dateazd doar


84

din veacul al XVI-lea, erau Mettle din lemn. Admirabile

catapetesme, cu fel de fel de florl, de ani-male

bizare, grifoni, cerbi, vulturi, avänd de-asupra

crucea cu sulita i buretele crucificgrii, care atinge

aproUpe, cu värful ei, bolta. Altarul cuprindea

de o parte si de alta firide, diaconiconul i proscomidia,

IncAperi mai mici, unde se sgvArsesc anumeacte

rituale.

Vazutä din afarg., biserica se infAtisa deosebit de

elegantä. Ale lui Stefan aveau jos un Inalt postament

de piaträ. Stefan e si acela care a introduspiatra

In zidire: s'a zis de cutare Imnärat roman

cà a gäsit Roma de cgrämidä si a lgsat-o de marmurg;

tot asa s'ar putea zioe de Stefan cä a gäsit

Moldova de lemn si a liísat-o de piatrg. De-asupra

acestei pietre se Intindea apoi un strat de cärämidä_

aparentä, smältuitä; firide erau practicate In acesti

päreti, In care, mai tArziu, cand s'a ajuns a se zugrävi

bisericile, se pictau sfinti. In vremea aceasta

lnsk zugrAveala era numai interioarà, i chipurile,

dupä tipicul bizantin, se desfäceaU pe un fond albastru

lnchis, sumbru totdeauna, ele fiind ceva mai

mari la Inceput, de si nu asa de mari ca In biserica

domneasa de la Curtea-de-Arges.

Pe din afarg., pentru podoabä, se mai Introduceau,

discuri de smalt Infipte In zid prin rädgeina lor. Discurile

acestea erau de colori deosebite: cgrämizii,

brune, galbene, verzi, albastre. Se asezau In locurileunde

se Intalniau firidele, unde se ciocniau arcurile.

Alíe ränduri se urmau apoi supt stresinä, si tot

asa si la turnuri, care, avind firide, purtau si ele

la Imbinarea arcurilor cate un disc de colori diferite.

()data mgear, douä discuri de aceiasi coloare

nu stäteau

Figurile ce le represintau discurile &Ant foarte


85

remarcabile, unele neexplicabile: ele Infatiseaza sterna_

terii, ori animale curioase, apocaliptice, ca zmei cu

coroana pe cap de om, avand trupul de leu

pile de vultur. Fiecare din aceste figuri pare a fi

e nAscocire a artistilor moldoveni din vremea aceia,

Insa n'ar fi ca neputinta ca ele sa fi Yost In legaturA,

ceia ce li-ar da o importanta deosebitdca

chipuri din basmele noastre. Altii au cAutat sa

gAseasca aici fel de fel de figuri heraldice, dar de

sig,ur preocupatiile de beraldica nu erau lucrul de

cApetenie al oamenilor din Moldova lui Stefan.

Venim acum la coperis. Coperisul, care azi se

face scurt, patrunzand ploile In zidire si deteriorAnd

cladirile In cAtiva ani, se facea pe acea vreme potri-

-vit cu conditiile climaterice de la noi. El avea sinc1i1A.

tare, cum nu se mai lace In timpral nostru;

jigla s'a introdus mai tarziu, supt influenta ardeleanA.

Strasina era foarte mare. Totalul se combina

foarte frumos cu cladirea InsAsi: era un joc Intreg

(le planuri deosebite ce se intretaiau; nu se infAtisa

o singura linie, ci coperisul se mlddia dupa liniile

clAdirii, asa cum se mlAdie vesmantul dup5. formele

corpului. Aceasta formeaza i framuseta lui deosebita.

Dintre curtile domnesti, cateva, mai noul, s'au

pastrat, de exemplu la manastirea Slatina din Moldova.

Cladirile care se zie a fi In stil romanesc" astazi

nu dau nici cea .mai departata ideie despre zidirile

acestea cu caracter laic: In cele de acum s'au Ingrarnaditomultime

deelemente de Impodobire, mai ales

coloane scurte, care dau o Infatisane grea, pecare

cladirile de odinioara n'o aveau. Erau putine Incaperile

cu zidurif foarte groase. Se pastra sprinteneala

caracteristica intregii noastre arte. Cat priveste lin-


86

podobirea d'induntru, se pare cd se acoperiau pa'retif

cu pktrate de smalt InfAtisAnd deosebite fig,uri. S'au

gdsit astfel In ruinele Sucevei elemente de acestea,

care s'ar putea sA apartie i unei, epoce mai. vechi.

Iesind din cetate, du.pd ce Meuse cunostintd cu biserica

i cu casa de loeuintd a Donmului, cdnitorul

Iilâln.ia prAvAlii foarte asImAndtoare cix erne una din:

cele ce se mai vdd i acum In vechiul Iasi. In

pivnite., enorme erau instalate cArciumile; clientut

ie cobora cAteva irepte supt pdmAnt ea sä guste vinurile

acl;matate In Moldova, ca vieri nemti de la

Tokaj, de Stefan-cel-Mare, la Cotnari, cdci alt

loc de ii nu se afla in INfoldova. Präväliile.oKterioare

aveau un pridvor sprijinit pe coloane, eel put,n

lute° vremc mai tArzie. Dugheni dé leinn, (:a acelea

care se vdd Ina. la Hotin, nu lipsiau,

Ele aveau coperi§ul mare al vechilor case romdnesti.

Obloanele, seara, se prindeau in cArlige. Uncle

lucra mesterul, el se aseza, ca In Orient, pe acelasi

oblon, prefAcut In masd de linera.

Casele particulare se InfAtisau, cum se infAtiseazI

acu.m, pierdute In mijlocul grddinilor, incunjurate

cu un gard de rAchitä sau de scAnduri, filcut duprt

uit obiceiu care n'a fost pArAsit nici "And acum: Era

mai mult satul pAtruns In oras dedit orasul intinzfindu-se

In dauna satului.

Pe urmA, negustorii italieni, germani, armeni, turd,

cari veniau prin pdrtile noastre, isi incArcau

cdrAle i plecau, supt paza unor strAjeri, pe

cari bucurosi Ii dAdea Domnia, in adAncul

Pe vremea aoeasta negustorii gdsiau pretutindeni orase

care acum se Injghebaserd la toate punctele

care trebuiau apdrate, Mud ici 1 colo cetAti puternice.

CAnd cAlAtorul pleca In partea de la dreapta

Prutului, dupd Holin se gAsia vamA si la Tighinea,


87

cu o Infatisare pe care n'o poate deslusi cineva din

lamentabilele ruine i din triviatele p.refaceri care se

Intalnesc In timpul nostru aid. In cale ar fi putut.

sil se opreasca. la Orheiu, al citrui numc Inseamna:

toe de cetale" (várh61y), uncle pe vremea lui Stefancel-Mare

era un phrcalab. Parunztmd mai adismc prin

aceste locuri care numai in jos, la Dundre, crau pamânt

basarabesc, al Domnilor munteni, se ajungea

la Chiba si Getatea-Alba, In fiecare din ele fiind doipfircalahi.

In partea dintre Prut i Stretiu, se gasia un vechIa

popas la Dorohoiu, unde Stefan-cel-Mare a ridicat

biserica ce s'a pastrat pänil astazL Se trecea apoi la

Botosani, i In salmi vecin, Popauti (de la poprz, cii

sufixul slavon du(i, corespunzAnd celui romanesc

reunit astazi cu orasul, se Indlta zidireaocare,

cu. toata reparatia ce i s'a facut, are marele avantagiu

de a pastra i astazi zugraveala din ultimii ani ai

Domniei lui Stefan, zugraveala pe care o IntiiInim

pentru. aceiasi epoca numai Inca. Intr'un loe In Moldova,

la Dobrovat. De la Botosani se scobora calatorul

la Iat, pomenit Inca de Schiltber.ger la începutul

al XV-lea; orasul vechiu fusese la Cetatuie,

de unde s'a Intins in sesul Bahluiului, Maintand

mai departe pe celalt mal al urAtei ape lenese,

pana uncle este astazi Palatal Administrativ i unde

°data erau curtile domnesti, care au trecut prin

multe prefaceri papa au. ajuns a fi In stil curat Louis

al XV-lea, cum le vedem acum.

Ling Gurtea domneascä era acum hiserica Stantului

Nicolae celui Domnesc, pe care Leconte du

Noily a transformat-o cu &AN/I-sire, (bind o veseld

zidire mica de lux, In locul celei, mnit mai severe,

din vvemea lui Stefan, când, cum am spus, nu se zugraviau

bisericile din afara. Daunazi, pe ciind In fron-


88

tispiciul bisericii se vedca o tabla de metal, biata

inscriptie a marelui Damn zdcea in curte. Trebuie

sd addugim cd, atunei cand Leconte de No5y a Inceput

lacrarea, biserica era transformatd de o refacere

din secolul al XVII-lea, pe vremea lui Antonie-

Vodd Ruset. Oddi ale slujitorilor, care mdrgeniatt

mai tarziu piata, pdreau a fi dinteo vreme mai apropiatd.

Ias-ul nu cuprindea pe vremea aceia and biserica

deck aoeasta, a Dornnului; de. alminterea, crawl n'avea,

pe departe, importanta pe care a cdpiltat-o pe

urmd.

Dacil de la Iasi se cobora cineva mai Jos, popasul

era In orasul pe care, dupd. legendd, Stefan 11 cerceta

adesea, Harldul in care i s'a ndscut hut Petru, din

legdturile Cu o femeie de actolo. Biserica lui Stefan se

pdstreazà putin reparatd, dar nu asa ea sit se striee

urmele, pretioase, de zugrAvealit din secolul al XVlea.

Se ajungea la Vasluiu, care era In vazd ca

acel Vasluiu, In margenea curuja s'a dat lupta de la

Podul Ina11, In 1475. In grddinile proprietarului mai

sânt rdindsiti din ruinele Curtii domnesti. Biserica

domneascd. ea Insdsi, foarte mult prefdeutd, s'a pastrat

si ea, Cu vechile ziduri acoperite de o teneuiald

oarbd. Acum cdteva deeenii Teodor Burada, un explorator

foarte harnic si adesea norocos, gdsi inscripptia

Insdsi a lui Stefan.

In druanu.1 spre Galati, pe atunci un simplu sat

färä vadoare economicd, se intillnia Barladul, loarte

modernisat astdzi, cu bisericile-i zguduite de cutremurul

din 1802, asa tuck turnurile au fost Inlocuite,

dupd sistemul odios de la Bueuresti, cu Injghebdri

de lemn Imbrileate cÚ tinichea, vdpsiti apoi

eu chinoros. Si tot asa e si In Tecuciul pomenil

in actele comerciale din veacul al XV-lea.


89

In partea de dincolo de Siretiu, de la Suceava

Apus, Siretiul lui Petru-Vodà al Mu§atei deeg.zuse

cu tolul s'ar fi gIsit Bala, unde e Incgi o

bisericl a lui Stefan, de curand reparatg..

Sasi exploataserg. baia", minele de argint acolo;

In numele localitdtilor vecine si In aspectul insusi

al populatiei se simte î.nc lumea, venitg. din Ardeal,

care a stat odinioarg. acolo. Se pare ci o pecete veche

a BAH. dateazd Incg. din secolul al XIII-lea, de

pe la 1200; orasul avea In pecetea aceasta cerbul

Sfiintului Hubert, patronul vg.ntorilor, Cu crucea

In frunte.

De la Baia se coborau carIle la Roman, unde era

cetatea doinneascl, Intemeiatg. de Roman-Yodd. In

bis-caca episcopa1g. se odihneste Doamna Anastasia

a lui Roman-Vodg, mama lui Alexandru-cel-Bun;

floate si de aceia Romanul a fost un ora § In de,osebi

de Ingrijit de cdtre Stefan. Si In Tinutul acesta se

Int'alneste si un alt Mea§ bisericesc, ridicat, dup. cum

.ave,a obiceiul Stefan, In amintirea unei hiruinte Impolriva

dusmanului, cel de la Doljesti, pe locul unde

a lost Infrant Petru-Vodg. Aron.

De la Roman se trecea apoi la Baegu, Tinut .de

mare InsemnItate din causa minelor, a ocnei",unde

luerau sanggii unguri, veniti din Secuime. BacAul

e un nume unguresc, i asemenea numiri ungure§ti

se mai Intftlnesc prin Imprej-urimi In judet, In legIturg.

cu Ungurii de odinioarl, mai vechi decat Insg.si

descAlecarea. Regiunea ungureascl era ruargenitä

de o regiune romAneascA, a pAstorilor vránceni.

La Bacgu, fiul lui Stefan-cel-Mare, Alexandru,

a ridicat biserica Precista, care existä i pand acum,

de si, candva, transformatà. In hotarul de mai Ca'rziu,

Foesanii erau numai un sat, orasul fiind clädit apoi,

§i pe locul satului Stoiesti. Aici, pe vremea lui Ste-


90

fan-cel-Mare, exista numai cetatea Craciunei, in apropierea

Odobe§tilor, c,etate la'nga care s'au dat

lupte foarte grele.

Aeestea sant lucrurile pe care le-ar fi putut ye-,

dea cine ar fi venit In Moldova pe vremea lui. Stefan-cel-Mare.


VI.

Moldova din prima jumlitate a secolului

al XVI-lea: consideratii generale.

Pentru secolul al XVI-lea trebuie sà se Inceapg. cu

Moldova, cad cea mai mare putere politicà, cea mai

stransI organisare religioasà, cea mai bogata" înflorire

arIistic i literarà se gäsesc dice. Dar, Inainte de a

arAta ce putea sä se vadN. In Ailoldova lui Petru flares.

i se va argla, de ce se alege acest moment,

si nu altul, e bine sà se spuie care sasnt izvoarele

In ce priveste cArátoriile din care se pot cApAta

informratiile.

In cei cAtiva ani de stApanire ai lui Bogdan Orbul,

fiut lui Stefan-eel-Mare, ocupat In lupte cu Tatarii,

chemat adesea la hbtarele terii si se p-oate zice

cA acestor lupte Impotriva Tatarilor sdrau datorit Insematatea

Tinutului Fàliciiului i orasul Iiusului, In

care se vede Incà vechea bisericà episcopala" din vremea

lui Stefan-eel-Mare, ifavern stiri In categ,oria

de izvoare pe care ne sprijinim. Tot asa pentru scurtul

timp de stApfinire al lui $tefAnitil, nut i urmasul

lui Bogdan, acel tanAr Domn care a fost omorAt,

cum se stie, de boieri. Când Insà du.p5. aceasta

a venit Petru Bares, lucrurile stau cu totul altfel:

stApAnirea lui IndelungatA, care tine de la 1527 ODA


92

La Intdia lntrerupere a Domniel lui, In 1538, pentru

tru ca, pe wind, dupd ciltcva luni de petrecere In

Ardeal si la Constantinopol, sà se intoarcd i sd mai

domneascd cinci ani, aceastd Domnie care se In-

Linde, piqn urmare, peste trei decenii, este de sigur

destul de importantd i, relativ, destul de linistitd

pentru ca sd atragd chiar negustori i cdlAtori din

alte prirti. A fost supt aceastd Domnie o noud Inflorire

a Moldovei: de fapt opera lui Stefan-cel-

Mare a fost continuatil In ce are mai esential si mai

stralucitor prin accastd stdpânire a lui Petru Rares,

fiul Au natural.

Pentru tot acest timp avemdiu un cAlátor, un

Sas, care, In calitate de trimis diplomatic, a venit

In pthi1e noastre: Reicherstorfer, care Infdti.seazd

rile lui despre Moldova In forma unei descrieri, Chorographia

Moldaviae, un mic tratat geografic pentru

ca strdinii sd cunoascd Moldova. Lucrarea e Intov5.rd5itd

si .de o hartd, cea d'intAiu consacratd nuraai

Moldovei, foarte interesantd. Textul dd, In propositii

latine, scurte, o multime de stidnte,foarte exacte,

privitoare la o tard pe care Reicherstorfer In calilate

diplomaticd a strAbItut-o de multe ori: vom

reveni asupra lor.

In ce priveste Tara-RomdneascA, doar glsim cate

tin caldtor italia.n, curn e Della Valle, care a fost la

mAndstirea Dealu i a vorbit cu cdlugdrii de aici,

cari i-au pomenit de originea noastrd romand. Nu trebuie

sà se uite Insd un lucru: acesti cdlugdri cu cari

vorbit el erau foarte probabil influentati, ca mill

ce se gdslau langd Targoviste, unde era o mAndstire

de Franeiseani, cereetatl si ea de cAldtori, de

doctrinele apusene ale Renasterii In legAturd cu

ceputurIle neamurilor. Cdci. noi n'avem In acest sens

traditiuni atat de vechi.


93

Fiindcd este de glsit un aldtor tipic, sd ni Inchipuim

pentru vremea aceia a lui Petru Rare§ unul

venind pe laturea cea mai ceroetatd, a Hotinului. Cdcl_

In vremea aceasta Marea Neagra, îi pierduse foartemult

din importantn ei. La 1453, cum se stie, Constantinopolul

cdzuse In mAnile Turcilor. Acestia. n'aveau,

bine bateles, niciu.n fel de interes sd scadd comertu.1

Mdrii Negre, dar, iardsi, ei aveau tot intoresul

sl lmpiedece flotele Puterilor italiene, care aveau

amintiri In ce priveste stdpanirea Mdrii Negre,

de a se purta prea des prin Stramtori, asa Incat

Intre *bpi de comert i eve.utuala pagubd politia

ce ar fi iesit din aparitia continud a unor galere

care puteau fi armate, con.stituind o amentntare

pentru stdpanirea turceascd, Turcii au preferat

s5. renunte la cdstigul prea scump pldtit. Dupk

ce s'a luat Constantinopolul, noii snpani 1-au colonisat

cu oameni adusi din toate pdrtile: foarte mult1

hune crestind, prinsii din cutare oras de pe Marea

Neagrd, care-si pierde cu totul importanta, erau luati.

asezati In mahalalele Capitalei otomane. Dar aceasta

niciodat5. nu si-a mai cdpdtat importanta comerciall

de odinioard. A fost un centru foarte important

de stdpinire politick', un lagdr pentru ostasi,

cari la fiecare SfAntul Gheorghe porniau la cuceriri

spre a se intoarce la Sfantul Dumitru, dar punctul.

de mare strdlucire comerciald care fusese odinioard.

dispdruse. Italienii n'au plecat din Constantinopol,

ci au ramas In Pera si Galata, localinti care pe

urmd s'au confundat si a rdmas, In partea de dincolo

de Cornul de Aur, o populatie de graiu ita-

Lan, de religie catolicd, de relatii necontenite ca Apusul,

Insd din ce In ce mai stabilild. Cad, pe ednd

negustorii stAteau Inainte o bucatd de vreme In aceste

regiuni si pe urm5. se Intorceau acasd, acuma.


94

se imobiliseazd locuitoril acestia catolici In cutare

suburbie, i dau astfel conditiile necesare pentru

desvoltarea unei lumi cu totul particulare, care a

irdit mudtd vreme aldturi de Greci si de Tutci fArd

a se confunda cu unii sau cu altii. Dar aceia nu H.ceau

decat micul comer t de detaliu.

Marea Neagrd ajunge astfel sd fie pentru comert

aproape o Mare moartd. Aceasta mai ales dupà ce si

celelalte centre crestine ale Märii Negre sAnt cucerite

de Turci i distruse prin Insdsi aceastd cucerire. La

1475, chleva luni dupd lovitura, neizhutità, pe Care

beglerhegul Muneliei, comandantul 'tuturor fortefor

europene ale Turcilor, o Incercase i care-i dete

desastrul din Ianuar In smarcurile pliduroase de la

Poctul-Inalt, lAngl Vaslulu, In vara aceluiasi

Caffa, acest centra al posesiunilor genovese i, In

general, al activitatii comerciale crestine la Marea

Neagrd, a fost cuoeritd de Turci.

Aoeasta a desfiintat mnsà Caffa cu desdvarsire; ea

eta sg. Invie numai dupd secole Intregi, supt numele

Feodosia, pe yremea Ecaterinei a II-a, Idrd ca

vre-odatd sd recapete, mdcar pe departe., importanta

pe care o avuse. In acelasi timp Turcii matins

stApAnirea asupra Intregii peninsule a Crimeii;

flanu idtdresc, srdpAn al hinterlandului, devine vasal

al Sultanului, chiar lnainte ca acesta sd-si fi putut

atribui calitdti imperiale. Vechea cetate a Comnenilor

din Trapezunt, de unde Stefan-cel-Mare

luase cea mai mAndrd dintre sotille lui, Maria de

Mangup, Ingropatd la Patna, acest oras al Sfintilor

Teodori", Tiron i Stratilat, a fost cuoerit

total distrus. Legdtura cu Trapezuntul ajunse In

felul aoesta rupta.

La 1484, In sfArsit, a fost euceritI China i Cetatea-

AlbA, Inteun moment cand Stefan-eel-Mare nu se as-


95

tepta la o loviturd, Tiind sprijirat pe armistitiul Intre

regele ungar Matias Corvinul si Sultan, In cart

Moldova era cuprinsk explieit. Cu toate sfortdrile lui

tefan, mai mull de un an de zile, ceia ce l-a. silit

-sk facd actul de Inchinare fatd de Poloni, care zdbovise

pAnd atunci, cu toatà interventia lor, Intdiu fdr5.

Importantd i al doilea traddtoare, Polonii tinzand

sk InlAturi pe Domnul moldovean, care si-a rdsbunat

pe urmd In Dumbrava Rosie din Codrii Cosminului,

Turcii au rkmas stdpani si pe Cetatea-Albd si pe Chilia,

i, iarksi, din una, cat si din alta nu s'a mai

ales nimie supt raportul comercial. Populatia, din

Cetatea-Albd a fost ridicatd cu grAmada: parte a fost

vandutd ca robi, parte asezatd, cum am slit's, In

,noile sub-in-Jai ale Constantinopolului.

Acum, In Marea Neagrk se expunea cineva la atatea

supardri din partea deosebitilor agenti ai

rktiei turcesti, cu toate privileg,lik de comert pe care si

'Venetia si Genova le capdtaserk de la Turci, Cu toate

-capitulatiile, mai bine garantate, Incheiate Intdiu

Intre Franta si ImpdrAtia turceased... Administratia

Turcilor mostenise toatd conruptia administratiei bizantine,

addugindu-i instinctele prddalnice ale populatiei

de jaf din central Asiei. Venetierai preferau sd

fad., In Orient, comertul si. In altd directie, iar Genovesii

an plecat cu desdvarsire din Marea Neagrd.

Acestia p'á.strau In Rdsdrit insula Chios, lar Venetienii

Creta, Ciprul, i in jurul acestor iusule Isi exercitau

ambii comertul, cercetand i Constantinopolul,

(lar netrecand dincolo de oras, In apele Mdrii Negre.

S'a vorbit mai mult de aceasta pentru cd e bine

sk ni ddm sama de conditiile generale de istorie universald

In care s'a desvoltat viata politicd, economicà

culturald a terilor noastre.


96

In ce priveste negotul Ardealului, de la o bucatA

de vreme el e In scAdere. Timpul de mare Inflorire

este MA. Indoialá epoca lui Stefan-eel-Mare. In a

doua jurniitate a veacului al XV-lea e un moment

and se poate zice cà negotu.1 Sasilor, slàbin4 in

Tara-Romlneasa, se IntAreste In Moldova, Negustorii

brasoveni se Intámp1ä sä cerceteze mai mult pasurile

grele ce due atre Rá'sárit deat pasurile, mai upare,

altfel, de trecut, care duc dire Sud. Prin urmare

pe calea prin Tulghes, dar si mai ales prin

Oituz, merg atAtea call de comer ale Brasovenilor,

i, iaräi, comertul Bistritei cu Moldova e foarte puternic

pe vremea lui Stefan, de i, din nenorocire,.

socotelile Bistritei pentru aceastá epocà nit ni s'au

pástrat.

La Inceputul secolului al XVI-lea, relatiile de col-1-ml

cu Ardealul au sliibit Insd, i motivul trebuie

ckutat In Insási situatia Ardealului. El nu se mai

afIX In acca stare de liniste pe care o avuse atáta

vrelue cal fusese legat de comma Ungariei, purtatI

ca siguranta i strálucire de un om ca Matias Corvinul,

de si Ardealul avea stápà'nire deosebitá. supt

un Voevod, unul dintre acestia, Stefan Báthory, o

importantg. personalitate militará, sprijinind une ori

pe Stefan-cel-Mare In luptele lui.

Dupà moartea lui Matias, succesorul lui fu un Iagelon

din Polonia, Vladislav, suflet pasiv i fárá resort

Ungurii 11 numesc Dobje", pentru cä la fiecare

prpej spunea bine", dobrze". Naválirea turceascI

In pártile acestea devine de acum

din causa slábiciunii vá'dite a regelui, care se transmite

s't fiului sgu, Ludovic al II-lea, cel ce moare

In lupta de la Mohacs, cánd se pierde regatul Ungariei.

Se iveste atunci indoiall In ce priveste soarta vii-


97

toare a Ardealului. Ce se va face cu dAnsul? Incolro

se va Indrepta? Care va fi acoperemântul sigurantei

sale?

IncA de supt stApAnirea acestui Ludovic, provincia

capAld InfAtisarea unui teritoriu autonom. Armata

ardeleand se deosebeste tot mai inult de cea

ungureascA propriu-zis. CAnd Turcii lui Solimancel-MAret

atacd Ungaria, aceastA armed, supt Voevodul

Ion Zápolya, om bogat, avAnd kgAturi cu Polonia,

ca unit' ce era din Tinutul Zipsului, nu iea

parte la desperata defensivA Acest Slav, cu numele

abia ungarisat, are atat de putin patriotism unguresc

ca sA intrebuin.tAm un tannin contemporan,

Inc& consimte sg. vadd Ungaria prApAdindu-se

supt ochii lui. DupA. infrangere, Voevoclul Ion Zápolya

trage nAdejdea sA capete coroana ungureasca;

pe cAnd o parte dintre nobili aleargA, in puterea unui

pact de familie incheiat intre Habsburgi i Iageloni,

spre acel Ferdinand de Austria, fratele lai

Carol Quintal, altii aleg pe Zápolya, si dia aceastA

scisiune va resulta acea orAnduire ultimA care va da

Habsburgilor Nordal, Vestul i Sudul Ungariei de

odinioarA, iar Ardealal i Tinuturile vecine, comitatele

exterioare" pAnd la Tisa, vor rAmAnea, o bucatA

de vreme, ca toatele ale lid Zápolya. CAnd Sultanul

Soliman va 'interveni din non, cu o puternicA

armatl, el va fi in stare-sA aseze, dupd moartea pre-

=lard a lai Ioan Zápolya, pe fiul lui, loan Sigismun.d,

cAraia Turcii, cari se tot gAndiau la SfAntul

Stefan, Ii ziceau Regale $tefan", pentru, ca, dupä

trecere de cAtiva ani, Soliman sA se hotArascA a Intemeia

un pasalAc la Buda. Dupl pasalâcul acesta

va veni apoi cal de Timisoara, precum i stabilirea

unui beg la Seghedin, a altor begi la Solnoc i in Ortile

vecine.


98

O Ungarie turceascd se aseazd astfel la mijloc, despdrtind

Ungaria austriacd a Vestului de Ungaria

sdriteand a "lui loan Zápolya si a succesorului sdu,

care Isi va tara o existentd miserabild, mai totdeauna

slAbit de boald si incapabil de a guverna.

Acum, Impdrtirea aceasta nu s'a fAcut usor, ci au

fost luple Indelungate. 0 parte din populatia din Ardeal

era pentru Habsburgi: Sasii rdman ferdinandisti,

considerand pe Zápolya ca pe trAdatorul crestindtdtii;

nu-i recu.nosc titlul de rege care resulta din alegerea

lui si din recurioasterea Tm-cilor; pentru clansii

el e Já.nos Waida", si Impotriva lui sant gata,

°Hand. Aceasta a dat prilej Domnilor nostri sd.

trundd In provincie. Petra Rare§ a strdbdtut-o de

mai multe ori, avand de la Stefan-cel-Mare ca mostenire

Ciceul §i Cetatea-de-Baltd, una represintand un

vast domeniu, cealaltà cuprinzand cel mai important

balciu din mijlocul Ardealului. Rares si-a 'Mans

posesiunile la Reteg si Rodna; Vlddicii cari se

sfintiau la Suceava stdteau la Vadul Somesului; Bistrita

lrebuia sd pldteased censul Sfantului Martin Romanului

din Moldova, si Vodd a Intrat In cetatea care

nu i-a fast cedatä deplin, si, dacà n'a putut sd instaleze

aici parcdlabii sdi moldoveni, el s'a Infdtisat In

forma unui senior care vine sd vadd posesiunile sale.

In once cas, Bistrita a stat supt aripile, une ori foarte

nervos cutremurate, ale .Domnului Moldovei. Acesta

a asediat Brasovul, a tinut supt dependenta sa, cu

desavarsire, pe Secui, cari stdtuserd si fall de Stefaneel-Mare

In atarnare de vasalitate §i-1 ajutaserd In

luptele lai, nu In calitate de contingente trimise de

regele Ungariei, ci ca oameni supusi la chemarea

Voevodului roman. Dupd expeditia aceasta el a cules

vama la Prejmer, nu ca ocupant, ci ca Domn al

Moldovei. Izvoarele contemporane sp-un cà, sprijinit


99

pe Secui si pe populatia romdneascd, el ar fi fost

'In stare oricând sd. se Inscduneze in Ardeal.

Insd bate aceste imprejurdri nu favorisau negotul

Sasilor, cdci situatia variazd de o zi pe alta. In cutare

moment Petru era invingdtor la Feldioara i dispunea

de Ardeal; Intealt moment se schimbau lmprejurdrile,

silindu-1 sd urmdreascd altd politicI Asa

incât, incd negotul sdsesc e ingustat din causa

siluatiei neldmurite si vesnic,. schimbdtoare in Ardeal,

pe cdnd el se Intilrete din pdrtile polone,

prin urmare, vin mai malt din acestea.

In privinta aceasta cdteva liimuriri asupra regatului

polon ea sit s inteleagd de ce importanta lui

fatd de Moldova este mai mare acum decat Inainte.

Am vdzut cd Polonii se asezaserd in Galitia abia in

jumdtatea a doua a veacului al XIV-lea, pe de o

parte rspingand pe Tatari, pe de alta inlAturand

ultimele stdpâniri ruse4t-i- ale Coriatovicilor, i cd,

(WO stabilirea lui Casimir-cel-Mare In Galitia, a

urmat reunirea dinasticd a teritoriului ruso-lituan cu

Polonia.

In afard de greutAtile colabordrii ca Lituanii

Rush, cari absorbird pe cei trebuia, pentru

ca Polonia sd se fixeze, stabilirea de raporturi normale

fatd de Impdrdtia turceascd. Dar pentru aceasta

era necesar all lucru: ca Moldova ea insdsi sä-si

fixeze situatia ei fata de aceastd ImpdrAtie. Cu toate

cd dupd doi ani de la luarea Constantinopolului Petru

Aron, Domnul Moldovei, a fost silit sd trimeatd

tribut Turcilor avem i astAzi actul slavon,

Turcii tineau i cancelarie slavond, care constatd

aceastd legRurd, Cu toate acestea Stefan-eel-Mare nu

mai urmeazd pe aile lui Petru Aron, si, Odin]. Moldova

a fost ndvAlitd la 1475 de SuHaul i se cerea


100

raspunderea acelei Indatoriri baneti pe care predecesorul

lui, scos din Scaun de dansul, le luase

fatd de Sultan. Si In campania din 1476 Turcii s'au

Infatiat ca oameni cari au drepturi incalcate de un

rebel fata de dan§ii, dator sa plateasca datoriile acumulate.

Insa. Stefan n'a devenit tributar al Imparatiei

deck spre sfaritul vietii sale, and a vazut, nu

numai ca Polonii nu-1 pot ajuta sa recapete Chilia

§i Cetatea-Alba, dar cl au ganduri rele fata de Moldova.

CAnd regele loan Albert vine sd asedieze Succava,

supt impresia puternica a acestei tradari Stefan a

incheiat legdtura cu Turcii, §i trupele din cetatile de

jos, pierdute, merg ca avangarda in Tinutul vecin

al Poloniei. Astfel, avand nevoie de Turci ca sa capete

Pocutia, pe care a §i. ocupat-o, Domnul moldovean

a trebuit s. plateasca tribut.

Tributul e probabil cä 1-a raspuns num.ai and n'avea

ce face, de §i nu trebuie sa considerdm lucrurile

cum le consideram astdzi, and exista alt sentiment

de onoare, §i, totug, anumite planuri economice de

hegemonie echivaleazd pe deplin cu legdturile dependentei

de odinioara, Dar, and Moldova ramane

tributard Impdratiei turceti, supt Bogdan Orbul, se

puteau crea §i relatii durabile intre regatul polon

§i lumea turceasca. Intre Turci §i Poloni fusesera o.

bucata de vreme.neIntelegeri In ce prive§te Insi situatia

de vasalitate a Moldovei, fiindca Polonii pretindeau

ca tara e un Palatinat al regalitdtii lor

mergeau atat de departe Inat chemau pe Palatin"

sa iea parte la alegerile de rege; navalirile polone In

Moldova erau Mute, nu ca din partea unui strain

care invadeaza, ci ca din .partea unui suzeran care

vine sa afirme drepturile lui. Niciodata Polonii,

pana In epoca lor de decAdere, In veacul al XVIII-lea,


101

n'au pArasit cu totul aceste pretentii. Cu toate acestea,

cand Moldova a ajuns In atarnare statornica

tatä de'Imparatia turceascd, fireste cä aceste pretentii

au ramas In domeniul teoretic, ramanand sa fie

reluate numai cand Domnii no$ri se ridicau Impotriva

Turcilor. Avem tratatele pe care le-a Incheiat

loan Albert §i urma.sii lui cu Sultanii, avem privilegiile

de negot pe care le acordau In schimb staonitorii

din Constantinopol negustorilor poloni.

Din acel moment negotul Polonilor, din Rdsarit, a

luat locul negotului S4lor, de la Apus. Si In acelasi

timp partea rasariteana a Moldovei a c4tigat o importanta

pe care n'o avuse pana atunci, In dauna partii

apusene, care, din causa scaderii vitalitatii Ardealului,

trebuia sa sufere §i ea o scadere corespunzatoare.


VII.

Supt Petru Rare*, In Moldova

Venim la ceia ce s'ar fi putut vedea de un calator

In Moldova luí Petru Rares, i Incepem drumul lui

din acel punct foarte important pe vremea aceasta

care e Hotinul.

Cetatea, care odinioara avuse o Insemnatate mull

mai restrAnsa, ajunsese, gratie comertului necontenit

cu Polonii, sa capete un rol deosebit in viata comerciall

i economica a Moldovei. Era, cu esceptia

Cetatii-Albe, care nu e de origine moldoveneasca, cea

mai frumoasa cetate a Moldovei Intregi. In local zidirii

anterioare, care trebuie sa fi fost de proportii

mal restranse, se Intemeiase, la Inceputul veacului

al XVI-lea, una Inteadevar impunatoare, care si astazi

se ridica In cea mai mare parte, cufunandu-se

numai acoperisul, In apropiere imediata de malul

Nistrului. E facuta dupa acea datina care se Intálneste

In toata Peninsula Balcanica, si In vremea bizantina,

si In vremea turceasca, asa-numitul opus

reticulaturn: un cadru de caramidd asezata pe muche

Incunjura un bolovan cufundat In ciment. Se

cistiga astfel o Infatisare care scuteste de pictura

si de alte elemente decorative. De departe se disting

foarte bine liniile rosii ale caramizilor amestecandu-se

cu linia sura a bolovanilor i cimentului.


103

Cetatea era foarte Intinsa, cuprinzand §i un paraclis

care a ramas Inca In zidurile sale. La u§i §i la

fere§ti sant cadre gotioe foarte Ingrijit sculptate.

Erau acolo In chip permanent un numar de osta§i

de tall §i foarte probabil §i tunuri. Cad Petru

Rare§ e cel d'intalu Domn al Moldovei care a

avut la indemana mai multa artilerie, pe care Indi

n'a putut-o Intrebuinta cum se cuvine: tunurile ce i-au

cazut In mana In lupta de la Feldioara, de la Sa§ii

cari fineau cu regele Ferdinand, au fost pierdute mai

tarziu, In ce.a mai mare parte, in lupta de la Obertyn,

cu Polonii, pentru Pocutia.

Supt cetate era vatna. Stim care era sistemul. De

la vama din Hotin s'a pastrat In veacul al XVI-lea

ceva socoteli, traduse In lhnba polona pentru un

proces la Liov: ele arata circulatia Intinsa care se facea

pe vremea aceia. De sigur Insa ca de la 1550

Inainte circulatia avea un caracter deasebit de cel

pe care-1 putea Intâlai calatorul In IntAia jumatate

a secolului. Pe atunci vame§ul se pare ca. era incI

dintre oamenii de tara; mai tarziu Insa s'au Intrebuintat

negustori, oameni de afaceri din Rasdrit:

Domnia dadea in arena vaina, §i se presintau

orientali, Greci, Levantini, Ragusani, cari

luau In arendä acest principal venit al Domnilor

Moldovei.

Pe vremea lui Petru Rare§ Incepuse abia acest

drum al bogatilor In moneda din partile rasaritene.

Dar pe la 1550-60, supt Alexandru Lapu§neanu, va

ajunge foarte bogat, tocmai prin faptul cA tinca

Moldovei, cineva al carui chip se poate vedea §i

astazi, In calitate de ctitor, pe zidul bisericii moldovene§ti

din Liov, Constantin Corniact, care §tia §i

grece§te §i italiene§te §i avea legaturi ca lumea rasariteana

ca i cu cea apuseana. Apoi Cretani, Ci-


104

prioti, locuitori din Rodos vor avea un rost tot mai

mare In viata comercian a Moldovei.

Pe vremea lui Petra anume Greci jucau totusi un

rol important In pArtile noastre. In corespondenta diplomaticä

a epocei se pomeneste adese ori un Dimitrie

Chalkokondylas, pe care Su'lanai 11 trimetea

In pArtile acestea pentru a face negot cu Moscul sau

Moscova. Aici In Moscova se gAsiau anumite ballad

care se vindeau numai In aceste pArti; mai tárziu se

vor pomeni cele de vulpe albastrI", foarte mult

pretuite; In acelasi timp dinti de peste, poate bagA

(carapace de broased testoasd). Cu astfel de cumfAra."turi

pentru Sultan era InArcinat acel Chalkokondylas,

mare negustor" al Sultanului, post care nu se intalneste

00. la Inceputul veacului al XVI-lea.

vedem umbland necontenit de la Constantinopol la

Moscova, oeia ce dovedeste valoarea cea mare a

unei circulatii comerciale, pe deplin asiguran acum,

Intre Basfor i reg,iunile interioare ale stepei

rusesti.

Acum, pe lang6 cetate, cu cei doi páralabi, pe

lângd blroul vamal" cu vamesul sau mitnicur,

cum i se zicea In slavoneste, era orasul Insusi care

se Intemeiase supt cetate. Terminal oficial pe vremea

aceia era podgrad" (pod: slay. supt, grad: oetate)

Aceasta .era una din formele de alcKtuire a oraselor.

Pentru necesintile centii Insesi se a,sezau anumiti

negustori, la cari se adAugiau mereu altii.

Cel d'inniu fel de negustori era, dan fiind setea

pAzitorilor Hotinului, pe care apa Nistrului n'o putea

iltura, arciumarul sau posadnicul, cu posadnicele

care nu vindeau numai vin, ci si ce mai

cexe omul dupä ce a taut prea mult vin, cum spune

cântecul popular In legAturà cu cdrciumele cele

mai cercetate. Pe lftngä posadnici i posadnice se a-


105

daugiau Insa i mesterii cari dregeau armele, lucrurile

de imbracaminte; astfel lucratori de arce,

sele, curele, de unde a venit numele de sahaidacari,

care se Intrebuinteaza i astazi; erau i croitori,

cizmari, etc.

Toti acesti mestesugari sant asezati In bresle san

caci breasla e bratsvo", care vine de la brat"

Trate"; terminul corespunde cu confraternitate", cu

Bruderschaft din Apus. Breslele acestea, natural,

pentru ini oras mic ca Hotinul, aveau o importantA

mai slaba decal In orase ca Iaii, de exemplu, unde

ele se desvolta pe deplin, avand In frunte un staroste

sau un batran" i un \rate, Incasator de

venituri. Pentru cä breasla avea veniturile ei. Era

§i o bisericA de care se Ingrijia breasla, (land lumanarile,

plata preotilor, lar de hramul bisericii, al sfantului

patron al breslei, era o serbare speeiala. Pecetea

breslei purta i chipul sfantului patron al ei,

Mudd., atunci cand se Intemeia, ea avea si un caracter

sacru, religios: era facuta cu invoirea Mitropolitului,

si In condica breslei se gasia totdeauna In

fruntea celorlalte acte recunoasterea breslei de catre

acesta.

Adaug ca breslele erau de toate categoriile; func-

Vona chiar si o bresld a 1,misei1or" sau a calicilor,

un sindical, sa zicem, al acestora. Fireste cà breasla

calicilor nu era decat In orasele uncle existau biserici

multe.

In totalitatea lor, orasenii nu formal], o comuna,

cum sant cele din Apu.s, care s'au rascumparat de

la seniorul lor ori au capatat de la clausal parasirea

nnor anume drepturi pe care acesta le avuse mai

Inainte, sau, In sfarsit, s'a intemeiat spontaneu, cu

voia seniorulud, ba, une ori, Impotriva seniorului.

'MY mare neajuns al vietii noastre trecute a fost


106

lipsa de autonornie a orasudui i incapacitatea luí

de viatd spontanee, aci In once organisare care nu

se bucurd de autonomic se produce si nepulinta

de a produce clemente die spontaneitate.

Orasele fuseserd &lie de Domnie: prin urmare ea

mostenise sistemul anterior, mai adese ori sistemul

Galitiei decal cel din Ardeal. Pe de altd parte, Domnul,

care avea atributiuni foarte Intinse, a autat, instinctv,

sdrestrangd i dreptul oraselor de la Inceput.

De exemplu, In ce priveste judecata, orasele aveau

inainte dreptul german de Magdeburg, pe la

la 1400; dar, In rocuil aceidui drept, care era deosebit

de dreptu,1 teranilor, acestia tinandru-se de obiceiul

pdmantu2ui, Dornnul a Incercat sä introducl

dreptul bizanntin. Dreptud. de Magdeburg nu se inaí

Intalneste pomenit de la o bucatd de vreme.

In Truneta orasului, la Hotin ca i aiurea, era

soltuz, nume trecut din Silesia, prin Polonia, la

noi. Acest soltuz Inlocuia pe vechiul jude. In Tara-Romlneascd,

cuvantul jude s'a pdstrat, pe and in

Moldova cuvantud strdin a dominat de la Inceput. Pe

langd acest soltuz sari, wit, cum, se zicea, dupd un

cuvanl polon, sinonim, se intalnia un Sfat de consilieri

comunali, cum am zice In timpul nostru, cari

se numiau pargari (Biirger). Pargarul s'a pdstrat

pAnd foarte tarziu, dar Intr'o situatie tot mai sa.zutd,

de unde la inceput era un cuvant de chiste, la

sfarsit, pentru cä pargarul fAcea slujbd de vdtdsel,

fugia lumea de aceastd calitate. Resturi de pargarl

In amintiri de familie am apucat i eu.

Acum, rostul acestor oameni nu se Intindea asupra

administratiei lntregi a orasului, pentru cd Domnul

izbulise sd capete anume drepturi In viata aceasta

municipald; functionari domnesti, cari se vor Imnulti


107

din ce In ce mai -mult, vor Indeplini rosturi care apartineau

Intdiu acestor modesti magistrati".

Cei mai multi supraveghiau tArgurile care se tineau

acolo. In ce priveste fixarea locului unde se

tineau tArgurile, mai tArziu se cerea totdeauna si un

privilegiu de la 'Domnie. Tdrgul era ImpArtit, cum

e si astdzi In multe pIrti, dupá vânz,area ce se fdc,ea

In fiecare piatd: Targul Cailor, Targul Vitelor, rirgul

Grânelor. In afard de aceasta voitiiîoltuzì i pargarii

tineau condica ora§ului. O astfel de condied e pomenitI

pe la Inceputul veacului al XVII-lea la Târgul-Neamtului.

Ea se numia catastiful targului". Cutare

act polon din a doua jumAtate a veacului al

XVI-lea aratd cá voitii i pargarii aveau i anume

chemdri, In se priveste schimbarea banilor. Venind

banii din toate pdrtile, schimbul, valuta", cum am

zice noi, era In milna acestora; cel putin prin veacul

urmdtor era un dregdtor special care se numia

schimbdtorul targului", deci un zaraf oficial.

Fjindcd a venit vorba de bani, negustorii trebuiau,

de la cel d'intdiu pas Meat la noi, sd se Ingrijeascd

si de monedd curentd. Pe cea din Muntenia o cunoastem.

Se pare cd avem monedd moldoveneascd

NO de pe vremea lui Petru-Vodd, fiul Musatei, pe la

1380. $i ea continud sd circule In tot decursul veacului

al XV-lea si la inceputul celui al XVI-lea.

Monedd curentd, nu numai politicd; nu ca un xnijloc

de afirmatie a independentei, ci ca unul de circulatie

economicd si de folos pentru Vistierie. Cunoastea

destule monezi vechi, i In sdpdturile care se

fac ici si colo se mai gdsesc comori.

Moneda aceasta e Intru bate dupd sistemul german

introdus In Polonia, cea munteand fiind mai

mult supt influenta sistemului german trecut prin

Ungaria i Ardeal. Astfel groful german din evul


108

naediu este unitatea Intrebuintatd i aici. Banii moldovenesti

de aramd si de argint ca i cel munteni

sAnt suptiri; oei d'intdiu. poartd. stema Moldovei:

precum pentru Muntenia este vulturul care se sprijind

pe o stAncd i floarea de crin In legAturd cu

monetdria ungureascd ori poate i Cu anume prelentil

unguresti asupra Transalpinei" vasale, In Moldova

figureazd bourul cu steaua Intre coarne; de

jur Imprejur e o inscriptie ca In principatul vecin.

Forma latind a acestei inscriptii se schimbd cu vremea

Intceo forand slavond, fdrd sd se poatd spune Insa

edt inscriptia latind merge numai pand la o datd,

dupd care Incepe cea slavond, pentra cd se pare dl

In acelasi timp se intrebuinta, In legAturd cu situatii

pe care nu le cunoastean, sau cu Imppejurdri care

se schimbd, i inscriptia latind i cea slavond.

In oeia ce priveste banii strdini, In vremea aceasta

-ei erau autentici Inteo epocd mai tdrzie, monetdria

Moldovei obisnuia falsifice banii strdini, In

legAturä cu plata unor ostasi apartina.nd terii ai

cthii bani se falsificau. Ei veniau din mai multe

pdrti. Cei turcesti nu lipsiau. In veacul al XV-lea

-era mult mai edutat banul care venia din coloniile

italiene ale Mdrii Neg,re, In special ianuinii sau banid

genovesi din Caffa, asa-numitele ruble tdtdresti".

In earl de acesta era eel care venia din Ungaria,

floa-intul, cum se zicea odinioard. Banul acesta se

cherna In forma sloveneasca prescurtatd, din acte:

.ug, adecd ban unguresc; deci s'a zis, la noi, pe urmd,

romdneste, ,ughi".

Cdnd, la cumplrAturi, void cineva sd ardte el este

-vorba de bani gata", se zicea, In slavoneste: ughi

gotovi". Talerul german apartine unei epooe mai tdrzii,

fful sl fie exclusd Intrebuintarea banilor gerinani

In epoca lui Petru Rares. Socotirea preturilor


109

obiectelor servind in loc de monedd avea un nume

deosebit In obiceiurile comerciale: se zicea a buciului.

Vom addugi cd Petra Bares era un Domn foartebogat

i putea In anume Imprejurdri sd figureze

In viata politica i ca un Imprumutd.tor pentru std..

pAnitori mult mai liberi si mai puternici deck

dânsul. Asa s'a Intâmplat cand, In a doua Domnie,

era gata O. se ridice Impotriva Sultanului, sd-1 prindd

si sd-1 dea In mânile cruciatilor, i Electorul de

Brandenburg, Ioachim, care trebuia sd fie seful expeditiei

pentru recAstigarea Ungariei, Intrd. In legdturi

cu Petru, care i-a fdcut un Imprumut, clandu-i

pentru o parte boi. Zapisul de la Ioachim de

Brandenburg s'a purtat pe la multe judecati In deceniile

urnattoare i chiar grin secolul al XVII-lea.

In ce priveste exportul, Moldova trimetea In strdindtate,

si pe la Hotin, mai ales pe acolo, produsele

animale: boj. Boii acestia moldovenesti erau foartecdulati.

Polonia era plina de dânsii. De multe ori

transporturi treceau prin tara vecind ca sä ajungd

la Danzig, de unde se trimeteau In alte pdrti, In

Anglia si aiurea. De la Danzig importam, In schimb

lucruri de metal: skit, pAnd tarziu, clopote la noi,

care, aldturi de cele turnate In Ardeal, vin de acolo

de la Danzig.

Graul i produsele noastre agricole pe vmmea aceasta

nu treceau granita, agricultura bind mArgenitd

la nevoile terii. Se pare cà se fdoea o culturd de

grail mult mai mare deck In timpurile noastre,

porumb neconsumandu-se

Ce primiam noi din Polonia se poate vedea foarte

bine din rdmdsitele de registre de vamd de care am

vorbit, de prin anul 1590, si prin seria Intreagd de


110

documente care stab:lesc isloria relatii!or dintre Poloni

i Moldoveni..

In general importul era mult mai mic decal. exportul.

Stofele cele scumpe, de care aveau nevoie

Dornnii nostri, boierii cari-i Incunjurau, clerul superior,

se aduoeau, i pentru Poloni, din Rdsilrit.

arnune din atelierele mari pdstrate de pe vremea

Bizantinilor sau, dupd ce ImpArdtia turceascA, prin

dominatia ei necrutAtoare, a izbutit sà ruineze viata

industriald, dacd nu si cea comercial d InsAsi, a Imperiului,

stofele acestea veniau din Vene¡ia, mare furnisoare

si de hartie, si de cateva alte fabricate, a

Orientului lntreg. Brocardul venetian era intrebuintat

de obiceiu. Dar pentru se,colul al XVI-lea legAturile

acestea sant Incd foarte putine: vechiul comert italian

fusese ruinat; noul comert italian nu castigase Incd

situatia lui de mai tarziu. Cand se va ajunge la aceasta,

vor veni i galbeni venetici", oeia ce Inseamnd:

din Venetia.

Un alt produs de export, dar in altd directie, erau

porcii. Se trimeteau in Ardeal. Negus tor mare de

porci a fost, astfel, Alexandru-Vodd Ldpusneanu, catransporta

la Bistrita si Brasov, unde rnergeau,

de altfel, i boii moldovenesti.

Cand stim acuma ce putea SA Insemne un oras

de granitd, sà urnarim pe negustorii cari porniau

de acolo cu carele, pe drumuri care nu eran piotruite.

CAlAtoriile se fdceau deci cu multd greutate,

pe carele .cu bol, i, Tire*, Cu popasuri dese. Era

un desavantagiu pentru negot, dar un avantagiu pentru

Inmultirea i desvoltarea oraselor In tara noastrd.

Dacd negotul s'ar fi puhrt face pe un drum mai

bun, popasurile ar fi fost mai rare, pe cand asa,

dupd eateva ceasuri de trudd, trebuia ca omul sd

se opreasca Intr'un oras spre a se odihni.


111

Drumul Hotinului mergea la Iasi, si un alt drum

vechiu: prin Dorohoiu i Botosani, tintia iarási la

Iasi.

Cáci drumul prin Galitia, natural, n'a dispgrut, nici

pe vremea lui Petru Rares, de si acestálalt, de la

Hotin, ti fAcea concurentg. Orasele din Nordul Moldovei

nu se desveltá Insà prea mult Onà la inceput-td

veacului al XVI-lea, ori si in epoca lui

Mare.

Ajungand negustorul la Iai, orasul lui Petru Rare§

se deosebia foarte mult de ce fusese el,, in ser

colul al XV-lea, precum i Suceava, Capitala cea

vecho, avea si ea o desvoltare pe care veacul anterior

I1U o cunoscuse.

In ce priveste rostul celor doug. Capitale una fatá

de cealaltg, se poate spune cit pgrerea care atribuie

lui Alexandru Lgpusnean-u. mutarea Capitalei" la

Iasi este cu totul gresitg, de si s'a dat numele

LApusneanu strAzii principale din Iasi, socotindu-1

ca Intemeietorul acestei resedinti. In secolul al XVIlea,

Domnal era, de cele mai multe ori, un drumet

si se strámuta din loc In loe ca sit dea sentinte; cáci,

circulatia fiind grea i oamenii neputánd sit se sfrg.mute

departe ca sg.-i vie inainte, Domnul îi schimba

scaunul de judecatd. Acelasi lucru se intalneste

pentru Cate o altg regalitate europeang, in timpuri

mai depArtate: de exemplu pentru A.uglia secolului

al XIII-lea, pentru Ungaria lui Andrei al II-lea, contemporaná.

Astfel, Domnii nostri avand case domnesti

pretutindeni, fiind datori sit se presinte cánd

intr'un când, Intr'altul pentru a impárti dreptatea,

nu se poate vonbi la Inoeput de o Capitalg.

statornicg. Pe de altg. parte,, Capita1a din timpul nostru

presupune o multime de ofidii, de lunctionari,

pe and pe vremea aceia, and toate se fAceau prin

delegatie, numindu-se un ispravnic pentru o sarcinl,


112

cat sarcina insäsi tinea, lucrurile acestea toate nu

existau. Dar din documente se constatä foarte bine

cd Damnii stäteau une ori la Iasi din motive in

mare parte militare: in relatie cu incursiunile tätäresti

in Basarabia, cu primejdia ce venia de la Nistru

din partea päganilor tatari, sant In vesnicA

care.

Orasul Iasi se numeste In cutare documente Stepanovita,

fiindcä biserica domneascd i Curtea de Mug

d'ansa fuseserä. Intemeiate de Stefan-cel-Mare, socotit,

prin urmare, ca un ctitor al orasului. De si Iaspazar"

ninth, cum am spus, i Inainte de Stefan, i se

mal zicea i Foru.m Philistinorum, fiinda a existat

In vechime o populatie a Iasilor, a Iazigilor, care

purta i numele de Filisteni, cules din Biblie.

Foarte cercelat pe vremea lui Stefan, orasul rknane

asa In zilele lui Bogda.n, care a stat mai mult prin.

pärtile de Sud-Est deck In cele de Nord, avänd

duck' lupta, pomenitä Impotriva Tatarilor. In Iasi,

biserica lui Stefan e Sf. Nicolae de längä. Curtea Domneasa,

In se.sul Bahluiului, care nu era, Tire:0.e, canalisat

atunci. Dincolo de cursul lui, era Cetätuia,

unde fusese vechea bisericI a celor d'intAiu aseedri

In pärtile acestea. Petra Rares i aceasta meritä

sä fie relevat n'a constrult el insusi in Iai, ci, In

vremea lui, de un fruntas boier s'a fAcut biserica

aceia care exista läng,A clädirea de acum a Teatr-ului

National, pe locul wide s'a fäeut instalatia

tehnia. a Teatrului, biserica Dancului. Vechimea

zidirii se vedea si din faptul cä era cufundatd in

pknant.

Dar numai and Domnia trebui sä se razime pe

Turcii din Chilia i Cetatea-Albä, Iasii au lost preferabili

Sucevei, precum, In Muntenia, Bucurestii,

fiind mai aproape de Turcii din Giurgiu, acest oras


113

a fost preferat Targovistii, expusd nävälirii pribegilor

din Ardeal.

Suceava Insdsi se InfAtiseazd mai bogatd In epoca

lui Petru decat Indintea lu.i. Dacä de la Alexandrucel-Bun

rdmAsese biserica Mirdutilor, pe care Stefancel-Mare

a prefdcut-o, dacd, langd aceastä bisericd,

existau Curti domnesti, datAnd din secolul al XV-lea,

cele mai frumoase biserici sucevene vin din epoca

lui Petru Bares. Astfel e biserica SI. Dumitru, care In

liniile ei generale se pgstreazd pdind astdzi, InfAtisAnd,

Intr'o forrnd deosebit de frumoasd, sterna Moldovei

deplin Infloritd. Tot asa bisericuta pe care a

Intemeiat-o Doamna lui Petru Rares.

Aceasta, Elena, cdpdtase, prin donatia sotului, veniturile

Botosanilor, cari pAnd la anume punct din

Domnia lui Rares erau incä un sat. Dar, and veniturile

au fost ale Doamnei, o femeie foarte priceputd,

ambitioasd si iubitoare de clädiri religioase, ea a indltat

sfintele 15.casuri care vin din aceastd epoed si pe

care edlgtorii le vor fi privit cu admiratie. De o

parte era biserica Uspeniei sau Adormirii Maicii

Domnului, fdeutä de ddnsa ca i Sf. Dumitru din Suceava;

pe de altä parte, biserica SI. Gheorghe, ziditd

In acelasi timp..Aceasta a fost rdzAluird din tencuiald

spre a i se restitui forma primitivd, de si supt cealanä

era mai chipoasd, iar Uspenia este Ind asa

cum a fost fdcutd. de ctitori.

De alminteri aceastä regiune putea sä aibd un interes

deosebit pentru Vodd, fiul Raresoaii din Harldu

al unei neveste de negustor care primia din and

In and pe Stefan-eel-Mare. Acolo, la MI-Mu, se Intdlneste

o clddire speciald Mena de Petru-Nrodd la

locul de origine al mamei sale si unde se zice cd insusi

vIzuse lumina

Tot In liârldu e si o veche biserid a lui Stefan-cel-


114

Mare, ref dcutd, si am và.'zut Inuntru picturi interesante

din veacul al XV-lea. Pe din atara bisecrica e

reparatd; pe d'induntru a fost lgsatd neatinsd.

Petru llares, de altminteri, si7a bitas atentia asupra

regiunii nordice a Moldovei In ce priveste

dirile, din care causK, la Baia, pe lAngd biserica lui

tefan, care a fost iardsi reparatd In timpul nostru,

este aceia, Inc. nereparatd, a lui Petru Rares. Dacg.

la Piatra-Neamt avem biserica Sf. Ioan, foarte frumoasa,

de pe vremea lui Stefan, Petru Rares figu.reaz5.

i 'n Impodobirea orasului Roman. Acolo era o

bisericd. foarte veche, din epoca lui Stefan-cel-Mare,

dar Impodobirea i-a fost adausd de Petru-Vodd. $i, In

sfarsit, el ar fi putut clàdlisilaPutna lui Stefan,care

aici Ii fixase locul de Ingropare, pentru ca toti

cari se vor linea mai aproape de dansul afle

un mormAnt. Petru a sinatit Insái ambitia de a-si avea

loe de InmormAntare deosebit. $i pentru aceasta

a ales o mIndstioard asezatd. IângI Siretiu, Sf. Nicolae

din PoianA, unde era Inmormantatd, aldturi de

anume boieri din veacul al XV-lea, mama lui Stefan,

Doamna. Oltea, cdreia i s'a zis Maria. In timpurile

din urmN. Petru llares a izbutit sà facd din .biserica

de la Pobrata una din cele mai frumoase ale Moldovei.

Ea are un caracter deosebit de acela al epooei lui

$tefan: e mai spatioasà, mai Inaltd; cuprinde, pe

langd pridvor, pe lánga pronaos sau tinda femeilor,

o Inchere deosebitd, fdcutä anume pentru Ingroparea

lui si a sotiei: j astdzi se vdd admirabilele morminte

de marmorA care au cuprins trupurile celor doi sold

clomnesti, la dreapta, la o Indltime oarecare de-asupra

solului, cum era obiceiul.

Afard de aceasta pict-ura este de o foarte mare frumusetA.

Pictura aceasta moldoveneascA din epoca

lui Petru llares se poate vedea mult mai bine In. a-


115

celea din zidirile Moldovei-de-Nord care, o bucata de

-vreme, s'au gdsit In pribegia austriaca si au fost reu-

_nite acum patriei romanesti, In Bucovina. Si mai

ales In doud biseriei pe care un calator din veacul

al XVI-lea le vedea In toatA stralucirea lor. E, pe de

o parte, Moldovita, lar, pe de alta parte, In infiltisarea

ei aetuald, Voronetul.

Moldovita isi datoreste inceputurile ei Domniei lui

Alexandru-cel-Bun: din vechea constructie sant numai

ruine, i biserica actuald, foarte bine pdstratkrazboaiele

se pare cd n'au adus niciun lel de stri-

-cdciune pe acolo , se datoreste epocei lui Petru

Raras. Sant, Intre altele, pe langa pictura, foarte

Irumoasa, elemente decorative care nu se Intalnesc

In alte hiserioi: un fel de cadru de lemn aurit se

vede, astfel, de-asupra portilor cand se trece dintr'o

parte a bisericii la alta.

Voronetul a fost fdeut chiar de tefan-cel-Mare,


VIII.

Dregiitoriile rornline*ti in veacurile al XIV-lea

pling in al XVI-lea.

C5.1átorul care ar fi venit in veacul al XV-lea in

tedie noastre, in epoca lui Stefan-cel-Mare i chiar

Inainte de aceastá. epocd, in Domnia lui Alexandrucel-Bun,

ar fi gásit in,ceputul unei ordnduieli de

Curte. 'N'as zice orânduire a functiunilor, cáci

pe vremea aceia, dad. o Curte exista si avea proportii

impunAtoare, nu exista o ierarhie a dregátoridor

: functiile rtu erau permanente, ci intampláloare

si fárá platd; eran delegatii care se aoordau unor

anumile persoane in legáturà Cu anume servicii,

i, dupá.' ce indepliniau acest serviciu, ele se

intorceau inapoi la rosturile lor de la Curte si la

situatia lor intre demnitarii Statului.

Inainte de epoca lui Alexandru-cel-Bun Domnia

moldoveneascà avea un caracter nefixat, anumite influente

occidentale luptând cu influente orientale ;

de o parte era un curent care venia din Ungaria,

adus de desdlecátorii maramurAseni, de allá parte

era un curent care venia din Polonia, ceva mai

nou dock celalt. Ceretând lista boierdlor cari intovkrásiau

pe Domn, cari garantau de multe ori

jurknântul si prin urmare puneau valoarea lor


117

politicd personald In sprijinul valorii politice schiinbdtoare,

dupd temperament si Imprejurdri, a Domnului,

o sk se glseased un numdr destul de importafit

de nume ; dar efectul pe care-1 produce

lista aceasta, cam amestecatd, fOarte nestabild, mi

este al unei ordini politice stabilite. Boierii acestia

din seeolul al XIV-lea, din vremea lui Petru al

Musatei si a lui Roman. al Musatei, a urmasilor lor

pdnd la Alexandru fancied de la Bogdan si Latcu

n'avem documente cu boieri, ci numai din a doua

jumdtate a veacului al XIV-lea, purtau foarte probaba

numele supt care clasa noastrd aristocraticd e

cunoscutd.

El vine de dincolo de Dundre, La Sarbi el ntu se

Intalneste. E bulgdresc, uralo-altaic. Am emis undeva

ipotesa cd, de cate ce ar" e un sufix de plural

In limbile turanice i, prin urmare, scotând sufixul,

rdmane rddIcina bol" sau bul", s'ar putea

foarte bine ca Intre numele chiar de Bulgar" si acesta

de boiar", care In izvoarele bizantine se iniitiseazd

ea bolds, boládes, sd fie o leglturd, i, precum

Franca se numesc cei libari", precum Alemanii

sp numesc obstea", toatd lumea", tot asa acestia

ar fi Insemnat fruntasii".

Rostul acesta al boierilor trece de dincolo de Dund.re

In Tara-Romdneascd, In principatul muntean.

Bine Inteles, and zicem cd numele trece de la Bulgari

dincoace de Dundre, aceasta nu Inseamnd cd

Bulgarii singuri In Peninsula Balcanicd ar fi avut o

clasd dominantd cu atributii functiondresti si cu situatie

privilegiatd, cu un. rost deosebit In viata sociald

a timpului, ci numai cd singur numele a ver

nit de pe malul ikept al Dundrii. In ce priveste

clemnitatea, aceasta se IntalneSte si la Romani, la

Bizantini, de unde, confunandu-se cu vechea insti-


118

tutie uralo-altaid. a Bulgarilor, s'a alcauit clasa boierilor

la acestia.

Nu trebuie uitat c5. MohloN., n'a fost i ea ,la Inceput

supt influenta celor de dincolo de Dundre. Ea.

a fost In.temeiatI de curentul de initiativA politicii

ven,it din Nord-Vest: a plecat din acel punct uncle se

reuneste regiunea de N.-E. a Ardealului cu Maramurlisul,

Bucovina si Ardealul. O influentà, prin urmare.

a vietii slavo-bizantine In Insusi cuibul de unde

plena. viitorii Voevozi moldoveni este absolut

numai dup. desalecarea Moldovei s'a scrh

actul slavon de-acasd care s'a descoperit mai acum

urm5.1. Ei au venit cu idei politice unguresti. Aces le

idei s'au amestecat pe urm6 cu acere idei patriarhale

care veniau din obiceiul p5mAntului de la `noi, de

la populatia romdneascd g5.sitA aici, i, ceva mai

titrziu, cu o influentl politicä pornitd din lumea.

ruso-lituanianA.

Aoeastà lume ruso-lituanianN. era Insl continuarea

lumii rusesti din. Chiev; Lituanienii erau numai clasa

diriguitoare, militarA i politicA, iar supusii In cea

mai mare parte Rusi din Galitia, cari continuau viata

Rusilor din Chiev. Acolo, la Chiev, de pe urma le-

Oturilor pe care natia ruseasa le avea cu Bulgarii,

In veacul al X-lea, când Bizantinii chiamA pe Rusul

Sviatoslav sg. distrug Statul bulgresc, institutia bole

rilor a putut ratrunde.

Asa !neat ea s'a introdus prin douN. c5i: In Muntenia,

de;a dreptul de dincolo de Dungre, iar In Moldova,

Intru ca't nu s'a. Intins o innuentà munteanh.

care Incä e posibil sA fi pltruns chiar de la lute.

meierea principatului, din lumea ruso-litvang..

De alminteri si In ce priveste cancelarla este o

V. memorlul mieu despre el In Arz. Ac. Rom. pe 1925.


119

deosebire Intre Mu,ntenia §i. Moldova, de la Iniceput.

Limba latina a fost foarte rapede Inlaturata, aceasta

mire allele §i fiindcä mai greu se gasiau

tori slavone§ti. Luinea ungureasca. §i. polonä avea

nevoie ea Insa§i de carturari, continuand viata ei po-

Mica, pe cand In Balcani viata politia. a Bulgarilor

era In compketa desfacere prin venirea Turcilor. Si

In felul acesta, distrugandurse viata politica a Slavilor

din Ba1cani, elementele arturare§ti de acolo veniau

la noi. Insa limba slavona adusa de damii, slavona

de biserica, nu era cea vorbita de Rui, ci

limba din partile Salonicului In epoca lui Chiril

Metodiu. In Moldova i se adku.gira apoi slavonisme

ruse§ti. Chiar In ce prive§te formulele, sant deosebiri

diplomatice", de canoelarie. Asefel la *Mullteni,

cancelarla sarbo-bulgara a servit de model §i

apoi sa stramutat cu totul la noi; In Moldova e

cancelarla acelor stdpanitori lituano-ru§i cari mo§tenisera

tipicul cancelariilor din Chiev, cu forme bine

determinate, putand trace apoi §i. aiurea.

Pentru a da un exemplu: Domnii nopi pun, pani

In epoca Fanariotilor, In documente, Inaintea numelui

lor Io", cu un semn de-asupra lui o, care In.seamna

prescurtare. Io" e loan", numele Imparatului,

Tarului balcanic Ionita, pe care urma§ii

1-au adaus la numele lor propriu, precum

ratii din Roma 1§i ziceau cu totii Cesan, dupa nu,mele

lui Iuliu Cesar, ori precum Craii s/avi nu fac

decal sä poa,rte in Insu..,i titlul lor numele lui Carolce1-Mare.

Dar, In Moldova, numele prem,ergator de

loan sau Io" nu se Intalnete decal de la o bucata

de vreme; la Inceput se zicea: adeca eu".

Moldova avea, deci, fara Indoiald §i In a doua jumatate

a veacului al XIV-lea boleri. Boierii ace§tia


120

erau de origine deosebità si de caracter deosebit. Unii

veniau din vechii Maramurdwni, rude ale Donmilor.

Se si pot recunoaste foarte usor dupd numele de

botez. Cutare nume se intrebuinteazd in Ungaria

mult mai mult cleat aiurea: Petru i Stefan. Regatul

ungaresc fiind un regat apostolic, numele Sfantur

lui Petru e un nume favorit, iar numele de Stefan e

al Sfantului rege. Printre Domnii .nostri cei d'intdiu

Insd intalnim pe Petru al Musatei, pe fratele sdu Stefan,

pAnd la Stefan-cel-Mare insusi. Tot asa la Sarbi

nume1e lui Stefan Dusan si al lui Stefan Nemania,

Intemeietorul dinastiei.

Numele de Iuga, cdruia-i corespunde eel rusesc

de Iurg, Gheorghe, pare sd nu Ti venit din lumea

ruseascd direct, de uncle era si Iurg Coriatovici despre

care se credea cit s'a intercalat Intre Domnii de

dinastie nationald moldoveneasckl, ci sd fi trecut prin

Maramurds, unde era o influentd ruteand. Dar numele

'de Roman, pe care-1 poartit fratele lui Petru

Stefan e caracteristic rusesc, ventt din Bizant. Bizantul

a avut Implrati cu acest nume, care nu Inseamnd

decal Roman: Rhomanos, Romanus. Din

Chiev el a trecut apoi in Ga.Ella, si de acolo la Domnul

Moldovei din veaCul al XIV-lea, de unde si numele

orasului care exisid Ora in momentul de

fata: Roman. Roman e un nume favorit i actinia

la Rusii apuseni, i chiar la Poloni.

Pe Pang aceste influente este i influenta locald,

bdstinasd, a fondului primitiv romdnesc din pdrtile acestea.

Sant astfel boieri din clasa conducdtoare care

a fost gdsitd. de Maramurdseni la descalecarea lor,

§i altii din himea enejilar i a Voevozilor traditionali.

S'ar putea crede cd aceia dintre boieri cari in docur

4V. Revista Istoricd pe 1928, p. 320.


121

mente Inseanurd satul de unde vin si unde isi au

drepturile lor, nu sant proprietari In sensul in care

paella admite proprietatea in secolul al XV-lea si al

XVI-lea, ci mult mai malt In legAturd cu vechile

institutii de Stat populare ale Romanilor. Cutare zice

-ed e pe Somuz, In Nordul Mo1dovei; cutare altul se

aratd. ca boier" de Dorohoiu.

Acum, In ceia ce priveste titlurile, deosebit de origine,

deosebit de nationalitate, de demnitate si atributiuni,

de sigur ed. In cele d'intdiu timpuri s'a incercat,

fdrd plan, prin Insdsi desfdsurarea lucrurilor,

a se atribui boierilor acestora din Moldova acelasi caracter

pe care-1 avea nabilimea in terile de eulturd latind,

supt influentele germanice din vecinatatea noastrd.

Astfel cate unu1 dinteinsii apare ca titlul de

conte, de comes. Titluri slavo-bizantine, In once

cas, nu se gdsesc alipite pe langd numele boierilor

moldoveni In a doua juirndtate a veacului al XIV-lea,

dar titlurile acestea sant atribuite celor din vremea

lui Alexandru-cel-Bun.

0 cronieä romdneascd tarzie, a lui Ureche, spune

cd Mircea-cel-Bdtran ,,a luat la sine" pe Domnua Moldovei

care a precedat pe Alexa.ndru, deci cd acesta

ar fi fost impus de Munteni. Textul e am'biguu In

aceastd formd romdneasca, iar textul slavon nu-1 avem

la Indemand. Cu toale acestea nu putem sd nu

ne gandim la faptul cd numele lui Alexandru e unul

-care era foarte rdspandit In Peninsula Balcanied, it

legAturd cui isprdvile lui Alexandru Machedon, cd un

Impdrat. bizantin s'a chemat Alexandru, cd Taru/ din

Tarnova, In momentul cand s'a cansolidat principatul

muntean, era Alexandru, cd Domnul muntean de pe

la 1360 se cherna tot Alexandru. Numele nu erau,

atunci, Intampldtoare; deci nu sant excluse cine §tie


122

ce legkturi de familie intre dinastia inoepAtoare a

Moldovei i dinastia, mai veche, a Terii-Românesti: o

Anastasie a fost sotia lui Roman, §i fiul lor a fost

Alexandru; aceastd. Anastasie se poate sd fi avut legAturi

ca mai vechea dinastie romdneascd, munteand.

Oricum, la inceputul Dornniei lui Alexandru influenta

munteand, cu tot ce addugia din lumea balculled,

este incontestabild: Moldova ajunge sd fie din

ce In ce mai mutt supt influenta Terii-Românesti a

lui Mircea. LegMuffle supt raportul politic Want foarte

stranse. CAnd moare regele Ludovic al Ungariei, mostenirea

lui e disputatd intre cele cloud fete ale lui:

Hedviga, mdritatd ca Jagello, si Maria, care a luat

pe Sigismund de Luxemburg. Se stie cä Domnii nostri

au oscilat; in ce priveste Indreptarea lor politick

si a fost un timp arid contra Ungariei s'au stabilit legdturi

cu Polonia. Si Mircea a Incheiat legdturile

sale cu Polonia, cu Vladislav Jagello, servindu-se de

mediatia vecinului moldovean. Solii munteni au trecut

prin Moldova de s'au dus la Curtea lui Vladislav.

Alexandru, care a pdstrat legrituri foarte lntinse cu

Polonia, fusese precedat Infra aceasta de Inaintasul

säu Petru, iar Petru al Musatei a fost introducatoruI

lui Mircea in alianta cu Polonia.

Supt influenta munteand, care aduce cu dânsa normele

acestea balcanice, boierimea moldoveneascd se

organiseazd, pdrdsind Indreptarea apuseand, renuntAnd

la tot ce putea sd vie, ca titlu sau atributituti,

din aceastd lume latind-germand, §i acceptd normele

celelalte, bizantine §i slave. Atunci apar la Curtea

lui Alexandru, Intdiu färä niciun fet de randuialk

Mrä sä se cunoascd ranguI fiecdruia In insirarea lor

ca martori prin documente, dar pe urmä inteo ordine

care se fixeazd tot mai mult, Logofdtul, Vis-


123

tierul, Comisul, ale cdror rosturi mai mult sau mal

putin sAnt cunoscute. Logofdtul se Ingrijia de Caneelana

Domnului; Vistierul pdzia averea lui; Comisul

avea sama Curtii, a cailor, i asa mai departe. Cateva

dregdlorii, nu multe, care se Intdlnesc In veacul

al XV-lea i In Muntenia lui Mircea i In Moldova

lui Alexandrurcel-Bun, cea d'intdiu avand doar

mai mult pe Ban si pe stratornic.

In schimb, corespunzand Banului de margene muntean

In Moldova se Intalnete starostele, In regiunea

Sepenicului, a $ipintului, pe care Petru al Musatei

a izbutit s'o capete printerm Imprumut fdcut

regelui Polon, regiune care cuprindea Tetina de ldngd

Cernauti, Iloinul i Hmilovul. Regiunea aceasta

a fost luatd de la Poloni impreund cu organisatia ei

cu titlul dregItorului care stdtea In fruntea acestui

Tinut, Intocmai cum pdrtile Severinului au fost

luate de Domnii munteni Impreund cu organisatia

lor de supt Unguri, cu demnitarul special acestui district.

Starostele acesta s'a pdstrat pAnd tdrziu In secolul

al XVIII-lea, and nut mai putea fi vorba de o

legdturd strAnsd cu Polonii sau de o influentd puternicd

plecand de acolo; ispravnicii de Cernánti sechemau

starosti.

In ce priveste comanda cetdtilor, aceasta era, cura

am vdzut, In mdna pdredlabilor. Se pare cd

calabi existau si In Muntenia. In veacul al XIV-lear

de exemplu, In ndvAlirea Voevodului Ardealului

vremea lui Vlaicu, castelanul din cetatea Ddmbovitei

a stat Impotriva ostilor venite de dincolo de minter

Dar poate fi Intrebarea daed acest apArdtor al cetdtii

purta titlul de pArcAlab, care se Intâlneste curent

In Moldova. Un lucru e sigur: cd pdrcdlabii acestia, asezatr

cate doi, lute° anume ordine, constituie un caracter

deosebit al ordinii boieresti In Moldova, pe


124

când In Muntenia niciodata nu Intalnim doi pArcälabi

In aceiasi cetate, si e Intrebarea daca ei se

Intftlniau In Mate cetäti/e. Se poate pune chiar intrebarea

daca Muntenia a avut vre-odatà organisarea cetatilor

asa de solida cum a fost In Moldova; de, altfel,

principatul muntean a fost räpede silit de Turci

sä-si paraseasca rosturile de independentä, pe cá'nd

Moldova s'a mentinut, i organisatia ei militara defensiva

a putut sa iea amploare, sà capete soliditate.

Astfel In Tara-Româneasca era doar un parcalab la

Bucuresti, unul la Targoviste, apoi la Gherghita, la

cetatea Teleajinului, care se pare a fi fost

de-Mtmte, la Arges, la Poienari, pArcalabi cari se

constata pana foarte tarziu, pe când Moldova numard

pftrealabi Indoiti, dacd nu la Suceava, unde era

numai un Portar, Hatmanul de mai thrziu, dar la Soroca,

la Hotin, la Roman, la Orheiu, la Chilia si

Cetatea-Albä. In Tighinea nu se Inseama, pentru eh

cetatea a fost Intemeiatä numai de Turci, si acel care

avea administratia Intregii asezari mai vechi era varnesul.

Supt Stefan-cel-Mare pärediabia a trebuit

se desvolte mai mult. Pâralabii din Craciuna, In

margenea hotarului Terii-Romanesti, sant din epoca

lui.

Fled Indoialä. Curtea lui tefan-cel-Mare era impundtoare

si bogatä. O dovedesc chipurile care se

vad pe fresce in miniaturi, pe perdelele care acoperiau

mormintele domnesti si care arata un foarte

mare lux In Imbracaminte.

Legaturile lui de familie au fost importante,

car douà dintr'Insele, caci cea de-a treia, mai durabill,

cu femeia care i-a Inchis ochii si care a ho-

Mrà't In ce priveste mostenirea tronului, este cu

o principesa din Muntenia Maria. flica lui Raducel-Frumos,

care In traditia populara poarta nu-


125

mete de Voichita 1. Au Tost Ins4 cloud Inrudiri imperiale:

una cu Evdochia de la Chiev i cealaltd ca

Maria din Mangup.

De cea din urmd am vorbit mai sus. Inaintasa

Evdochia, a fast mama fetei lui Sidan, Elena

si Elena e un nume ImpArdtesc, numele maicei

Constantin-cel-Nlare, care a fait mdritatd cu mostenitorul

tronului rusesc si era sd poarte coroana Tarilor,

ca mamd a unui fiu menit Domnici. Ea venise

din Chiev, si acolo, cu toate cd, de fapt, erau hpprejurdri

foarte restrá'nse, eu simpli cneji, total la

dispositia regelui Poloniei, rdmdsese vechea ordine

ruseascd, si pdnd In a dona jumiltate a veacului al

XV-lea printii acestia de Chiev îi ziceau Tarr,

cel putin In cronicile relative la disinsii: cronica noastrd

Insgsi o spune. Chievul In vremea aceasta era,

de artfel, din ce In ce mai mult stdpânit de influente

occidentale si nu se putea sd nu aducd un mare

aport de culturd. In Moldova.

Dupd moartea lui Stefan, fiul sdu, Bogdan, a gdsit

cu greu o nevastd. A vrut sd ieie pe o fatd a regelui

Casimir al Poloniei, pe sora lui loan Albert

care ndvdlise In Moldova i fusese bdtut de Domnul

romAn, pe sora lui Alexandra, cneazul lituanian, a

lui Sigismund, menit odatd sd fie instalat In Moldova,

pe sora lui Vladislav care a stdpanit la Inceputul

veamilui al XVI-lea In Ungaria, pe sora cardinalului

polon. Bogdan era un om urât: i s'a zis Orbul, cela

ce inseamnd Chiorul, cáci fusese rdnit la un ochiu.

Mesterii, cum se vede pe frescd II Infdtiseazd InteadevAr

cu un ochiu Inchis, ränit. Frumos nu era,

aceastd aliantd nu represinta ce putea fi mai

Numele de Vochita se mai pAstra prin Moldova-de-sus In copilAria

mea.


126

strdlucit pentru o principesd crescutd. In mediul po-

Ion, orientat tot mai mult dupd gustul i luxul Renasterii,

asa !neat principesa n'a fost bucuroasd sà

lncheie o asemenea cdsdtorie; apoi, orica'te garantii

dAduse Alexandru-cel-Bun sotiei sale catolice, Rangala,

cu toate acestea i catolicismul a contribuit sd se

sfdrame aoeastd. s000teald. De aici a urniat intrarea

lui Bogdan In Polonia si pfuirea terii pang. la Liov,

lar apoi ndvdlirea Polonilor pdnd la Botosani. Principesa

s'a naritat en altcineva, lar Bogdan a Incheiat

o cdsdtorie In tard cu o fata de boier, al cdrii

mormänt se vede la Dobrovdt.

In ce priveste pe Sterainitd, fiul lui Bogdan, el a

luat o principesd munteand, pe una din fetele lui

Neagoe Basarab. Erau cloud.: una mai frumoasd

si alta mai urätd, i Domnul muntean ca si al Moldovei

voia sd ieie pe cea ma], tândrd i mal frumoasd.

De Rici lupta lntre ansii, care s'a terminat cu singura

cdsdtorie posibild pentru Moldovean. Ea a fost

scurtd. Fdrd Indoiald insd cä, dacd ar fi durat mai

multä vreme, fata lui Neagoe .ar fi introdus o civilisatie

slavo-bizantind mai perfectd In Moldova, pentru

molivele ce se vor vedea pe urmd.

Petru Rares, and a luat Moldova, putem zice :

pe neasteptate, era cdisAtorit cu o Romancd, se pare,

Maria, care este Ingropatd la Putna, pe cänd sotul

ei nu apucase a ridica noua i splendida mdndstire

de la Pobrata. A doua asátorie a lui Petru Rares a

fost cu o femeie din neamul särbesc al Brancovicestilor,

Inrudit l cu Cantacuzinii imperiali. Aceastd femeie

este Elena, fiica despotului Ion, si ea nu uitd,

and Intemeiazä o bisericd, precum e a Uspeniei In

Botosani, sl Insemneze In inscriptia slavond a cui

fatd este. Tinea foarte mult la descendenta atribuia

In puterea ei un caracter aristocratic superior


127

aceluia pe care putea sa-1 aib5. Petru Rares Insusi

Doaxnna aducea, si din amintirile sarbesti ale familiei

sale, In legAtura asa de stransI cu Bizantul, si

din Ungaria, unde stAtuse familia o bucatil de vreme,

deosebite elemente de civilisatie; aducea un complex

de influente culturale de cea mai mare importantI

pentru desvoltarea Mcddovei.

Ce lucruri frumoase se fAceau pe vremea aceia In

lumea slavo-bizantinä aratI i stofa cusutA cu aur aflAtoare

si acum la mIn5stirea Putna, pe care sant

Insemnate numele a doul principese sarbesti, una

din veacul al XIV-lea si alta din veacul al XV-lea,

care au avu.t legAturi, nelAmurite încä destul, cu

Curtea lui Stefan-cel-Mare. Doamna Elena a dat

ea desvoltare artei tesgloriei, pe care o Intalnim,

de alminteri i Inainte, de epoca lui Stefan. Tot

a.sa 1n cela ce priveste clAdirea, piCtura, influenta

ei se poate presupon.

In acelasi timp se exercita pe aceasta cale si o influentà

literarà asupra Moldovei. CdlAtorul care ar

fi venit pe vrernea lui Stefan n'ar fi Intalnit In pdrtile

acestea oameni Invdtati. Isprdvile asa de mari

ale aoestui straucit Domn, biruintile lui, asa ele

strAlucite, caracterul Impdrtesc al Domniei lui, legdturile

pe care le avea In toate pIrtile i care-1 f5.-

°eau sä fie considerat ca apArItor al crestinAtatii amenintate

de Islam, toate acestea ar fi fost vrednice

farl Indoiallit de cantece sau si de povestiri In prosd.

Nu stim dacA, pentru epoca lui Stefan, cantdretii

de Curte erau prea numerosi, dar de unde veniau

si In ce limbI au cantat Intliu, se stie: eran

acei aezi din Peninsula Balcanica, din Serbia, cari

ei InvAtaserä de la cantlretii de pe termal mnit

Adriatice, supt influenta lumii normande la care


128

pentru lntdia oard s'a introdus obiceiul de a celebra,

prin menestreli, i lucruri de dragoste i lucruri de

rdzboi-u. Au venit deci cantdretii din Balcani si au

cantat in slavoneste, iar pe urma." si In romaneste.

De. sigur cd au fost cantece despre Stefan-cel-Mare,

pe care nu le mai avem In forma de la Inceput. Ele

au continuat pe vremea lui Petru Rares, i neapdrat

cà atunci se cantau mult mai des si mai frumos la

masa domneascd isprdvile Domnului In Scaun sau ale

lnaintasilor sdi. Iardsi e foarte greu de deosebit In

posia populard actual, care a suferit atatea transformdri,

textul primitiv, ca s. zicem asa, al cantd.rilor

privitoare la Domnii din acea vreme.

Cand insd era verba sä se scrie in prasd isprdvile

lui Stefan, cAlugdrii "din Patna puneau in zece randuri

istorisirea c,elor mai importante bdtdlii. 5i e

pdcal. Luptele acelea le cunoastem astfel, nu prin

insemndrile cronicarilor nostri, ci prin mdrturii strdine:

prin scrisori contimporane, prin cronicile popoarelor

vecine. Tot asa a fost si dupa moartea lui Stefan.

Chid Insd Petru Hares a stat pe tron, avand langd

dansul pe Sarboaica Elena, capabild de a scrie Insdsi,

In ceasuri grele, rapoarte slavone cdtre Sultan,

pentru sotul ei, lucrwrile n'au mai fost asa; la influenta

cea veche a curentului slavonesc din mIndstiri

s'a adaus, pentru a desdvarsi cultura moldoveneascd,

influenta noud, adusd de mandria acestei

Doamne.

In ceia ce priveste vechea viatd culturald a mAndstirilor,

mIndstirea Neamtului a dat In tot veacul al

XV-lea manuscripte admirabile, care pe urmd au

servit de model pentru cei cari scriau In mandstirile

vecine. PAnd In secolul al XVI-lea In bisericile


129

din Maramur4 se Intalnesc cArti de format mare,

cu literele foarte frumos randuite, cane sant adevarate

dovezi fle civilisatie pentru

Nu numai cd se scria foarte frumos, dar se deprinsese

me0e§ugul de miniaturd, care e principala arta

de picturd a evului mediu. Un manuscript de origine

moldoveneascd se gdse§te azi In Biblioteca publicd din

Manchen, §i el Infdti§eazd pe pagini Intregi chipuri

de sfinti de toatd frumaseta. Putem zice cä miniaturistica

moldoveneascd era pe deplin stabilitd la

1450. Erau §i portrete In aceste miniatari, cum sant

ale lui Stefan, ca acela, foarte cunoscut, de la Humor,

care-1 rePresintA In genunchi inaintea Maicii

Domnului.

Legdtura manuscriptelor acestora, din argint bAtut

cu ciocanul, este iardsi foarte frumoasd. Avem multe

din legAturile acestea din veacul al XV-lea in tesaurul

de la Neamt. Cate unele s'au rAspandit pdnd In Ardeal,

de exemplu la Feleac, Una. Cluj, unde in biserka

din acest secol locuia VIddica romanesc , o

splendidd legAturd ddruitd de un Vistier moldovean

pe la 1490.

Toaid aceastd literaturd, toatd aceastd miniaturisticd,

toatd aceastd caligrafie tot acest meste§ug de legare

a cdrtilor nu s'au tinut numai la Neamt, ci de

acolo au trecut In toate mdndstirile, §i Vlddicii mari,

cum a fost Mitrapolitul Teoctist, au ocrotit aceastd

mi*care. Venind acuma Doamna lui Rare§, cu ambitia

ei IrnpArdteascd, In legdturd cu aceastä traditie

indigend, s'a ajuns, pe langa strdlucita desvoltare

culturald bisericeascd, 0 la o culturd de caracter

,profan, pe care terile noastre nu o cunoscuserd

pAnd atunci. Intalnim astfel o expunere a faptelor

Domnului, nu In stilul scurt, scum") i sdrac al analistilor

mdndstire0i, ci o presintare Impodobitd cu


130

perioade retorice, cum era In istoriografia bizantind.

Macarie, episcop de Roman, scrie viata lui Petru-

Vodd, cu elemente de stil Imprumutate din vestita

cronied balcanied, slavd a cronicarului Manase, care

a servit de model veacuri Intregi Pentru, astfel de

lucrdri.

Astfel cdldtorul care ar fi venit la Curtea lui Petru

Rare§ ar fi Intalnit, In acela§i timp ca o tall

consolidatd, cu o ordine ierarhicd pe deplin stabilitd,

cu o deosebitd. mandrie ImpArdteascd diií partea

Domnului ca §i din partea Doamnei, In legdturä cu

stdpanirea ImpArdteascd a lui tefan-cel-Mare §i cu

traditia lui Alexandru-cel-Bun Insu§i, o civilisatie

nationald, care, dad., In ce prive§te forma, nu Intrebuinta

Incä limba terii, nu era mai putin un fenomen

din cele mai importante ale culturii generale In

Ildsdritul Europei §i, datd fiind situatia tutttror celorlalte

provincii cre§tine din Orient, fdcea din noi, pe

la jumdtatea veacului al XVI-lea, mo§tenitorii civilisatiei

bizantine §i continuatorii acestei civilisatii,

de multe ori pe drumuri pe care insd§i civilis'atia bizantind,

neinfluentatd de Apus, nu le cunoscuse.


IX.

Tara Românease6 supt Neagoe Basarab

irr Intdia jumdtate a veacului al XVI-lea Tara-Româneascd

()fell oarecare deosebiri fati de Moldova,

tare std foarte mult su,pt influenta Poloniei. Este o

influentd occidentald care se Intinde, i, prin tot ce

caracteriseazd drumurile de negot, transformd Moldova

Intr'un sens tot mai mult In legAturd cu acea

civilisatie a Apusului care se afla In fasa culminantd

_a Renasterii.

aildtorul care ar fi trecut prin Muntenia ar fi constatat

aici unele elemente comune cu cele corespunzà-

Ware din Moldova, dar si altele deosebite de ciernentele

moldovenesti. Intre elementele comune sânt acelea

de culturd orientald, care nu mai vin acurn din

Balcanii propriu-zisi, din Constantinopolul crestin,

care nu mai existd, din Statele slave complect distruse

de. Turci, ci vin prin fugan, apartinand familiei odatd

domnitoare In Serbia, a Brancovicestilor,

In Ardeal si In pdrtile unguresti.

In Moldova influenta aceasta slavo-bizantind aduce

cum am vdzut schimbdri importante si In dooaeniul

literelor si In domeniul artei, fiind represintata

prin a doua sotie a lui Petru Rares, Elena, tuca

Despotului loan. Influenta sarbeascdexercitat asupra


132

Moldovei e insd mult mai restransd, din causa situatiei

geografice a terii, pe care din doud parti o bate

vantul Apusului, si din Polonia, si din Ardeal,

cand In Tara-Romaneascd acest vant bate numai

Ardeal. Cat pdtrunde In Moldova din influenta aceasta

apuseand se poate strecura In Muntenia si pe

calea Moldovei, prin fata lui Petru Raras, Chiajna,

cunoscutd mai mult prin nuvela lui Odobescu decat

prin realitatea lucrurilor, care a fost mdritald ca

cel putin doi Domni munteni din aceasta vreme, cdci,

murind unul, Chiajna lea pe celalt, represintan-d

mai departe influenta pdrintelui ei.

Influenta sarbeascd din Moldova Intalneste deci anumite

piedeci care la Munteni lipsesc. Asa incat

cdlAtorul care ar fi venit In epoca pe care o putem

numi a lui Neagoe Basarab Mudcä dupd dânsuI

pAnd la jumdtatea veacului al XVI-lea nu intalnini.

vre-o personalitate domneaicd rdspicatd, ci numai

bieti Domni cari astdzi apar pentru ca mane sä

dispard, ar fi av-ut mult mai mult decat in Moldova

impresia cd se gdseste pe un teritoriu bizantin,

oriental, In I Mull cu iraditiile rdsdritene ale evului

mediu. Acest cAldtor, venind din Ardeal pentru

cd negustorii din Polonia pe vremea aceia veniau

foarte putini in Tara-Romaneascd, de si In micut

museu de la Curtea-de-Arges, creatiunea lui Neagoe,

se Intalnia o aingdtoare care Vine din Luck; aceasta

pe l'angà vechile legturi trebuiau sà se simta

lute° lume noud, deosebitd de aceia pe care o cunosteau,

de si mesteri sasi, cum era Celestin de la

Sibiiu, lucrau juvaiere pentru Domnul muntean

ai

Relevdm cd drumul Ardealului era bdtut incd de o.

sumedenie de negustori, si nu se poate zice cä in a-


133

cest timp, Cu toate schimbarile rapezi ale Domnilor

munteni, este In decadere negotul de peste munti. De

alminteri, daca pane cineva Intaia parte a secolului

al XVI-lea comparatie cu tot secolul al XV-lea

dupa moartea lui Mircea, va constata cd, de si 6

lunga Domnie asezata este, In Mara de casul lui Neagool

imposibila pentru Tara-Româneascd, totusi poate

a e mai multIstabilitate de cum fusese Inainte.

Dupa moartea lui Mircea, ce se Intdmpla In secolul

al XV-lea? Fiji! lui Miroea, Mihail, domneste cateva

lani. In lupta cu varal Oa Dan, Mihail cade. Dan

staphneste In lupta cu Radu Prasnaglava. Diva

stapAnirea lui Radu, care nidodata nu s'a asezat,

vine epoca lui V1ad Dracul. Vlad Dracul are totcleauna

dusmani In fata; e amenintat de Turci In

fiecare_ clipa. In urma, Hunyadi, cu Ardelenii lui,

11 prinde §i-1 omoara. Dupa disparitia lui Vlad e o

adevarata anarhie cu Domni marunti, dintre cari

unul, Inca un Basarab, abia ieri, alaltdieri a fost des-

-coperit. Apoi iata Vlad Tepes, pe care Sultanul 11

rastoarna, puind In loe pe Radu-cel-Frumos. Acesta

are lmpotriva lui pe un Domn al Moldovei ca Stefan.

Ispravind cu Rada, Stefan numeste Domn pe

Basarab-cel-Batran, Laiota. Acesta, ridicandu-se Impotriva

binefAcatorului sail, Stefan 11 gonete, apzand

pe Basarab-cel-nnar, Tepelus, care, amenintat de

Turd., nu gaseste sprijin destul In Stefan si se da

de partea pagAnilor. Dupä peirea lui vine la tron

Vlad Calagarul, care stapAneste mai multa vreme,

dar nu e o Domnie: tot timpul cat acest batran

Vlad, fast cleric, se gaseste In fruntea principatului

muntean, el n'are o politica, n'are o actiune, In nicio

&reef e.

Dar la Inceputul secolului al XVI-lea se IntAlne.,te


134

o Domnie relativ IntinsA, a lui Radu, cdruia i s'a zis

cel Mare din causa caracterului stralucit al stapanirii

sale, din causa donatiilor pe care le-a facut

mandstiirilor din Rasarit, ajungand sa fie cunoscut

de la Ierusalim pang. la Muntele Ates. lar, dupa disparitia

lui Radu-cel-Mare, dupä trecerea rapede a

lui Mihnea-oel-Rau, omorAt la Sibiiu, unde se refugiase,

de alt Basarab, pretendent la tronul muntean,

cdruia i se zioea Danoiu sau Tepelus, si a lui VIAdut,

vine Neagoelnsusi, care, oricum, represinta ceva

si In desvoltarea politicd. a tern. Chiar dupa moartea

lui i lupta nu stiu a câtor Domni, until la Buzan,

oelalt In Tinutul oltean, rdsare un Radu de la

Afumati, care lupta viteaz i stapâneste In urrna luptelor

asa Ino.at sd. poatd. fi Ingropat la Curtea-de-Arges,

s-upt o pi atr care-I Infatiseazd. lare, cu ,buzduganul

In mana, cu mantia In vant, ca un biruitor.

Chiar urmasii nerazboinici, un Radu Paisie, un Miroea

Ciobanul, Domni pusi de Poarta, dar cari aveau

stapArlirea asigurata supt scutul turoesc, se tidied. In

mijlocul neoontenitelor turburari, framântari cu

un relief mai puternic decat Vlad Calugdrul sau

Radu-cel-Fru.mos.

Prin urm are vremea aceasta permite relatii comerciak,

ea tine drumurile economice deschise. Daca Sihihil

e In seadere rapede, In partile oltene ridicandu-se

o multime de mici Tamilii boieresti, care nu se

Intelegeau Intre dânsele, ci se luptau necontenit unele

cu allele, Brasovul, caruia-i corespunde ca domeniu

comercial partea de dincoace de Olt a principatului,

îi pastreaza Inca activitatea adauge bogatia.

Deci pe cdlator 1,1 luni de la Brasov Intovdr6.--

§im pe drum prin Giurgiu spre Peninsula BalcanicA.


135

El ar fi gAsit In cetatea Poienarilor1, cel putin pAnA

la un anumit moment, urme ale trecutului de influentA

ungureasa, de puternicA influentA de peste

munti asupra principatului muntean. Aici mai stAtea

cand si and ate im paralab care putea sk fie

ungur, impus de Voevodul nou al Ardealului.

Coborandu-se de acolo, cAlAtorul ar fi ajuns la Arges.

Curtea aoeasta a Argesului de foarte multA vreme

nu mai avuse niciun fel de InsemnAtate. San-Nicoard

va fi Inceput poate sk cadA In ruine de pe

vremea aceia; cat priveste Biserica DomneascA, rar

mai venia cineva la oeremoniile, odatA strAlucitoare,

ale Bisericii ortodoxe. De la un timp InsA Argesul

acesta castigA din nou lnsemnAtate, Neagoe e acela

care a clddit cunoscuta bisericA, ref AcutA de Leconte

du Noiiy, observand mai malt sau mai putin

modelul care fusese pe vremuri, biserla lipsitA azi

de Incunjurimea de ziduri i de toate clAdirile unde

stAteau egumenii si pe urmA episcopii de Arges #

scoasA astf el din cadrul ei firesc.

Inainte de a se ridica din nou Argesul, Targovistea

se Invrednicise totusi de o nouii favoare, ca

regiunea Incunjuratoare, din care fac parte colinde

de dincolo de cursul Ialomitei, mide s'a ridicat biserica

D ealul ui.

Pentru Radu-oel-Frumos Capitala fusese Bucmestii;

pentru Vlad CAlugArul, de la care avem un numdr

de acte, Capitala e tot aceasta din Sud, mai nou5,

de alminteri, el e Inmormantat, de si nu i se

mai vede mormantul astAzi la tundatia sa In

Vlasca. Acestia toti sant Domni sprijiniti de Turci,

cari-si au basa In regiunea mai apropiatd de Giurgiu.

7 Satul e de pus in legAturA cu Poiana sibiang, fiindi poate o

coil:. a wien arilor" de acolo.


136

E incontestabil Insd cd, la Inceputul veacului al

XVI-lea, dacd regatul sUngariel decade, In schimb

Voevodul Ardealului cAstigd o InsemnAtate mult mai

mare decAt inainte. Supt lageloni, Vladislav si Ludovic,

Ungaria propriu-zisd sldbeste, pdnA ce, In lupta

de la Mohdes, Soliman-cel-Mdret biruieste pe copilul-rege,

care si moare Inecat In mlastini, creAnduse

atunci cele trei Ungarid: pe cAnd Nordul i Vestul

sAnt ale lui Ferdinand de Habsburg si Turcii se

ascazd In Buda, lar apoi In T.timisoara, Solnoc si Seghedin,

Voevodatul ardelean se consolideazd deosebit

pentru a ocroti ideia de Stat ung,ureascd. Ceia ce este

constiintd nationald maghiard, supt raportul politic,

cultural si religios, calvin, se pAstreazd aici, In

Ardeal. In ce priveste influenta asupra principatului

muntean, Ardealul, desfdcut din vechea Ungarie, cu

o dinastie proprie i ocxotit de Sultan, avAnd deci

toata valoarea pe care i-o dd aceastd ocrotire, influenteazd

mai mult asupra principatului muntean decAt

cum putuse sd o facd regatul unguresc cAnd Ungaria

era Intreagri çJ Ardealul numai o provincie mai mult

sau mai putin neglijatd a acestui regat. Este o concentrare

de viatd ungureascd la hotarele Terif-RomAnesti,

care schimbd Cu des- Avarsire situatia.

Atunci Domnia, care ixtcheie tratate de hotare, tralate

de aderentd politied cu Vo3vozil ardeleni, se

duce din nou spre munte. De aici vine cd Radu-cel-

Mare face mAndstirea din Deal, si tot de aici cà Neagoe

va ridica, la rAndul sdu, biserica de la Arges.

De la Neagoe n'avem multe documente, dar, chiar

dacd n'ar Ti residat mai mult timp la Arges, singur

faptul cd a clAdit o astfel dc bisericd Intr'un loc

unde nu era nici mdear o episcopie aceasta e numai

de la sfArsitul veacului al XVIII-lea Inseamnd

cd el avea intentia sA locutascd aici, cA interesele po-


137

liitice il purtau spre aceste pdrti. CAldtorul, prin urmare,

ar fi gdsit parte.a aceasta de sus a Terii-Românesti

foarte vie.

Pe and In Moldova influenta Brancovicestilor se

exercitä numai prin cdsdtoria lui Ntru Rares cu.

Elena, cu influenta literaturii slavone din Peninsula

Balcanicd asupra noii literaturi de cranici a Moldovei,

aid, In Muntenia, influenta aceasta este Intreitd;

cand Mihnea-cel-Rdu a fost omorat La Sibiiu, acel

care-1 omoard, pretendentul de tron despre care m

vorbit, era sustinut de S'arbi, cari aveau a face cu

boieril de la noi. Iacioii acestiau au Intretinut

turi foarte strAnse cu principatul muntean.

In al doilea rand, Neagoe e fiul unui Domn cu numele

de Basarab din veacul al XV-Iea si al unei femei

care vine din puternicul neam oltean al asa-numitilor

Banoveti sau Craiovesti, Banoveti, Rindcd

la Craiova era mosia lor; Li se mai zicea si familia

Parvulestilcrr fiindcà unul dintre cei patru frati se

cherna Parvu (numele Insusi e slay, din Balcani;

acela al altui frate, Barbu, Insä e un nume vene(ian,

venit prin Dalmatia, pe la Barbarus, Barba).

Mdndstirea Bistnita, pe care au Intemeiat-o acesti Banoveti,

era runa din cele mai frumoase ale terii, fiind

fAcutd i Impodobitd tot In stil sarbesc. Singurul.fapt

al legdturilor acestui neam cu Balcanii trebuia sd aducä

o influentg. In artd, In literaturd si in sistemul

de guverngmAnt din aceste

Dar, and Radurcel-Mare a vrut sd Intemeieze In

Tara-Romgneascd si o organisatie bisericeascd si o

viatd culturald, el a recurs, nu la Apusenii de culturd

lating, catolicd, din Ardeal, ci la elemente de strictä

ccrtodoxie si mare traditie istoricg. din Balcani. Tipografia,

pe care Moldova n'a avut-o pe vremea lui Petru

Rare.s, a functionat pentru amândoug. tenue, ca


138

pentru Slavii de peste Dungre, supt un cAluggr

care a lncrat Intgiu In Muntenegru, la Cetinje, dupA

datine venekne. Cgluggrul Macarie, devenit tipograf

al Curtii supt Radu i cei d'intgiu urmasi ai

ajunge Mitropolit al Terii-Românestd. In acelasi timp

a fost vorba sà se ierarhiseze Biserica munteang., care

prinä atunci a-vea numai elemente dal:And din secolad

al XIV-Lea, de la Greci, i anumite elemente culturale

daiând de la Nicoddm, din secolul al XIV-lea; turburg.rile

Inrauriserä defavorahii i asupra ei. Ciind a

fost nevoie ca ea sä fie reilcutil i Intregitg; mgcar

asa Incg.t sä poatà sta algturi de Biserica moldoveneascg.,

foarte bine organisatd ierarhic pe vremea

lui Stefan-eel-Mare, cu un Mitropolit la Suceava

Vladici la Rddäuti si Roman oel de Hui e mult

mai nou, Domnul a recurs la Patriarhul Nifon.

Nifon fusese Patrjarh La Constantinopol, i se retrgsese

ca monah la Muntele Athos; In oe priveste

Insä influenta culturalà pe care o aducea cu dAnsul,

aceastI influentä era greoeasegi fgra Indoiald, dar nu

fgrg un amestec slavon. Viata lui a fost serisg. de

Gavriil Protul, egumenul de cg.petenie mire ceilalti

egumeni de la Muntele Rant, dar exista i o form&

s1avong; traducerea romaneaseä mai tarzie e fAcutg.

dupg. aceasta. Nifon Insusi, In ce priveste originea

1ui, era din acea lume balcanicg, mai mull slavoalbanesg.

cleat greoea.scg. Dar, and a fost Vorba ca

Tara-Româneascg. aibg, In 'forma aceasta canonicA,

un Mitropolit, nu cine stie ce biet om scos

dintr'o mgrastire, ai unul adueánd un nume mare,

o traditie istoricg, o constiintg culturalg, un prestigiu,

acela care a fost In stare sa impac,e pe Bogdan

Moldoveanul cu Domnul muntean din vremea luir

Radii-eel-Mare insusi, iesind In fata ostilor gata de

luptg i imptinând Domnilor Intindg. mâna, Mi-


139

tropolitul acesta a fost Maxim Brancovici, care a stat

o bucatdde vreme aici si s'a Intors Inapoi acasb."

dlnsul pentru a isprdvi ca Mitropolit de Belgrad.

Neagoe a luat de sotie pe Milita, care-si zicea Despima,

Mudd, era fatd de Despot, ca si Elena. Bizantinismul

a pdtruns deci la Mimteni tot pe aceastd_

cale slavd.

Acurn, acest bizantinism aduce cu dânsul i idei

impArdtesti, i Neagoe a T.:3st, mult mai mult deelt

Petru Rares al Moldovei, un Domn de forme bizan.-

Caracterul acesta al lui se cuvine sd fie relevat.

Petru Rares meritd a fi asezat in rândul Suveranilor

clin epoca Renasterii. Cand si-a flout un plan,

11 urmdreste per fas et nefas, pe cdile bune i rele,..

pe tele cinstite si pe cele criminale. A fast un moment

Oand doi oameni ai Renasterii au stat aici, la

noi, fatd In fa,ä. Petru Rare i Aloisio Gritti.

numiserd pe un bastard de do,ge al Venetiei guvernator

al Ungariei, i acesta, sprijinit Intdiu pe Ardeal,

voià sd-si adauge Aloldova si Muntenia. Petru Rares,

din parle-i, doria sà alipeascd Moldovei lui Ardealul

si Tara-Romlneascd, aceasta atkrand In adevdr

dansul. Atunci au dat lupta lor acesti doi oameni

gata a recurge la toate mijloacele Renasterii: minciuna,

trldarea, otrava, asasinatul. i intre ei

avand talentul politic special al epocei, ceia ce secherna

virta" Intr'alt sens deck cel moral, c,el

mai tare a fost totusi Petru Rares, care a flout asa

ca Gritti, Ineunjurat la Medias de nobilii terii, i a-

And hevoie de dansul, sà fie prins de adversarii lui

unguri din Ardeal i omorl.t. i oopiii lui, dint:1.e cari

unul era menit pentru Moldotva, iar oelalt pentru.

Muntenia, IntrAnd In mAnile lui Petru, au, dispdrut

fIrd wind.

Neagoe este, din contra, tipul Casarului bizan-


140

-tin: o picturk care a ajuns populark Il InfAtiseazI

Impreunk Cu Milita si copiii lar, au eoroane enorme,

cu pkrul f Acut zulufi i atarnand In jos, cum e infdtisat

s't Radu-cel-Mare, Cu haine grele, Intr'un aspect

ieratic, de pare ca. Sant clerici, i nru Domni. Iubirea

extraordinark de Riserick se Intalneste si la

Petru Rares, dar din punctul de vedere al , gloriei",

pe cand dincoace nu e gloria, el devotiunea. Petru isi

crestea copiii asa Incat, totusi, un Ilie ajunge tradktor

raä de tara, de natia si de legea lui, turcindu-se;

()elan fiu, Stefan, era un monstru, pe care au trehuit

sk-i omoare boierii; fetele au fast Temei teribile: si

Chiajna i Ruxanda, si ele tipurl ca ale Renasterii

italiene. In palatal lui Neagoe si al Despinei Insk,

copiii lar, acei cari an murit, Petra i luck unul,

precum i cel care, traind, n'a ajuns totusi la bkrbktie,

el s'a stins In exil la Constantinopol, dupk maartea

tatálui sku, tankrul Teodosie, toti acestia sant

creseuti In norme stricte bizantine ale evului

In camere Inehise, supt higrijirea deosebitd i ideald

a tatklui. Numele, al Marelui Teodostie, al lui Teodosie

Caligratul de mai tarziu, n'a fost ales cine stie

cumTeodosie nu s'a chemat niciun Domn.al nostru.

Lui Neagoe i se atribuie, au dreptate, InvAtáturile"

cktreTiulsAu Teodosie, foarte important monument de

compilatie bizantink, de un caracter moral deosebit,

au Invdtarninte din viata lui Varlaam i Ioasaf", venitk

tocmai din India si trecutä prin canalul bizantin

sarbesc, apoi din Sfanta Scriptura, etc. S'a spus

niat de eurand eh' lucrarea ar putea fi datoritk unui

ealugkr care a hnprumutat numele lui Neagoe, dar

sAnt miele capitole In care Domnul Isi Invatá fiul

-cum O. se poarte cu solii, cum sk meargä la rkzboiu,

ce atitudine sk aibk fatk de Tiwei, care nu pot

Neni de la un alugkr, ci mimad de la un Domn,


141

Ined de la unul foarte experimentat In toate rosturile

terii, asa cum ele existau, precis, In aceastd. epocd.

Biserica de la Dealu -nu este bizantind, dar influenta

sarbeaseä aducea cu ddnsa, In aeest ineeput

al veacului al XVI-lea, o alta influentd, care pentra

hitdia oard se manifestd In viata terilor noastre: oca.

venetiand. Clddiirea aoeasta de marmurd se InfAtiseazd

ea un parat perfect, purtând la dreapta i la

stanga usii de Intrare, si nu de-asupra, ca In bisericile

lui tetfan-oel-Alare, In (loud tabèle, o inscriptie

foarte find, ow litere care amintesc pe cele latine cum

se fAceau la Venetia In vremea aceasta. Cu totul altceva,

decdt inscripiile moldovenesti, amestec interesant

si original de elemente gotioe i orientale. Nu

putem judeca partea d'induniru a mAndstirii Dealuluir

care a fost foarte adese ori prildatd, i, la Inceputul

secoludui al XIX-lea, total schimbatd; ea n'are picturi,

iar oddjdiile au dispdrut In cea mai mare parte.

Cdnd, aaum, Neagoe, s'a hotdrdt sd f ac.ä o biscried pe

care s'o opuie eelei de la Dealu, mAndstirea din Arges,

au tot luxul de catre era capabild, nu numai

Vistieria terii, dar si atmoara, cum spune legenda

si chnteoul, pe care o stransese familia doinneascd,

Doamna Milita, aceastd bisericd lea anrumite elemente

tot de la Dealu. Biserica de la Arges are Insd stranele

rolmajite; turnuri grele, care dau totusi o Infdtisarè

foarte sprintend, se 'idled de-asupra

Ornamentarea este bogatd, Insd asternutä cu ce.1 mai

mare bun gust. Cdnd s'a fdcut reparatia de Leconte

du Noily, s'a seris si o lucrare explicativd, care releveazä

clemente orientale i armenesti, dar In arta

bizantind. Insdsi se adunaserd de multd vreme elemente

rdsdrite.ne i, pe de altd parte, Venetia, unde

se strAngea atdta viat4 din Orient in awastd. vreme,


142

era In stare sä deje maestri cari aveau toatà cunostinta

artei orientale.

In ee priveste vechea zugrAvealá, desfdcutä si expus4

Intr'una din s6lile Museului din Bucuresti, este

imposibil sä nu se recunoasca influenta occidentald

venita prin Ardeal. O insemnare In socotelile Ardealului

spune cà din pArtile aoestea ardelene a plecat

un Vitus (Stoss, fiul), care era sculptor si effigiator".

S'a discutat In ce priveste sensul acestui

cuvant, ce fel de efigii" fAcea, In relief, ca sculptor,

sau In picturá i se pomeneste un pictor rásáritean

care a ldcrat alci, Dobromir. Cine priveste

icoana Sfantului Gheorghe va recunoaste cä nu e

bizantiná: are coiful occidental, sprijinit pe umg.r,

.0 ideie indrázneatá, inovatoare, pruml roscat, care

se desface in chicA, samáná foarte bine cu al cavalerilor

occidentali germani de pe vremea aceia. Sfantul

e foarte sprinten, gata de luptá, extraordinar de

vioiu: spada lui, dreapt5, nu incovaiatá, o sprijine

pe mftná. Este in el ceva din Deutscher Michel", si

se poate recunoaste Indatá influenta lui Albert

Dilrer. Evident, cálátorul care ar fi Intrat In biserica

aceasta s'ar fi simtit, pe de o parte, intr'o lume cunoscutá

lui, dar, pe de altA parte, ar fi avut o revelatie

a acestei arte bizantine refugiate la noi.


X.

Tenle noastre supt influenja turceascii.

Jumdtatea veacului al XVI-lea poate fi numità,

pentru Moldova, epoca lui Alexandru lApusneanu,

aci cele cloud Domnii ale lui, destul de Intinse si

una si alta, cu intermezzul aventurierului Despot, cuprind

o mare parte din aceastA vreme; iar pentru

Muntenia s'ar putea numi: epoca lui Mircea Ciobanul,

pentru cl iarAsi sá.'nt dou'A Domnii, ale acestuia,

Litre care e intercalará stgpAnirea lui Petrascu-cel-Bun.

Afarà de izvoarele relative la Despot Insusi, care

se cuvin a fi Infdli.sate de,osebit, n'avem, pentru anii

1550-1570, decat foarte scurte InsemnAri de d.-

15.torii, asa Inca se poate zice a e mai putin cunoscutd,

mai rdu luminatA, partea aceasta a istoriei

terilor noastre deck chiar epoca lui Petru Bares

pentru Moldova si a lui Neagoe Basarab pentru Tara-

RomAneascA.

In aceastd epocA se petrec InsA lucruri foarte importante,si,ia,r6si,

pXstrand forma de expunere a a.ldtorului

care ar strAbate tara noastr5 o sä cIutdm a

vedea ce se putea IntAlni In acest moment de prefaoere

si de incercare, Intr'un principat, ca i In celalt.

Nu mai e acum nicio personalitate din cale afar5


144

de aspicatd. Ldpusneanu e interesant supt raportut

patologiei, supt raportul bolii care-1 chinuia, boald

care i-a cdzut, pe urmd, la ochi; e interesant supt raportul

nebuniei speciale, al patimei de sfinge care a

resultat din aceastd boald Insdsi, dar, altfel, el nu e

o personalitate politiicä vrednicä de luare aminte. Nimie

In istoria Moldovei nu pleacd de la dânsul, nimile

din rosturile esentiale ale istoriei Moldovei nu

se Intrupeazd In el. N'a fost nici mdcar un nomn viteaz;

bdtut de Despot In lupta de la Verbia, el

s'a intors 1napoi numai fiinda. 1-au adus Tumid. In,

legAturile lui cu strdindtatea introduce niunal motive

de in [eres sau de vanitate: In Ardeal vinde porciy

flind cel mai mare neg,ustor de asemenea marfd

pe care 1-a avut vre-odatä natia noastrd, lar, In ce

priveste legdturi1e lui cu Polonia, de unde i-a venit

la 1557 solia lui Otwinowski, cu care prilej afldm,

cd Vodd carea Inapoi pielea boilor dati pentru tain",

i-au umblat prin cap idei din cele mai curioase, ca

aceia de a cumpAra armuri occidentale §i In schimb

dAdea boj de Moldova; sau 1i trecea prin minte

propuie a mijloci cutare asdtorie a vecinilor sdi pentru

ca sd i se rdspundd a, da, ar fi foarte bund

cdsAtoria aceasta, dar ea nu se poate face a.5a de

usor.

Pus aldturi Alexandru Ldpusneanu cu Petru Rares,

cu neinfrântul lui avdnt atre fapte, ca constiinta

lui cil mosteneste pe Stefan-eel-Mare, cu stdrninta

lui In a apdra toate drepturile marelui pdrinte,

cu dorinta-i de a jura un rol In istoria universald,

pe came personalitatea lui 11 IndreptAtia, Alexandru

Ldpusneanu, chiar In afard de boala lui, se Infdti-

T P. P. Panaitescv, Intluenfa polond in epoca lui Grigore-

Ureche Miron Costin, p. 9. D. P. P. Panaltescu pregäteter

o colectie de calatori poloni la noi.


145

seazd faarte sters, $i numai fondul row de criinit

de pe care se &dace biata lui figurd bolnava po de

impresiona pe amatorii de romantism istoric.

E loarte curias c Domnul muntean care (himneste

pe 1a jumatatea veacului al XVI-lca, Mircea

Ciobanul, nu corespunde ILA Lapupeanu numai C70no!og:ce§te,

cri are si o core.spondenta psihologica cu.

dilnsul. Nu erau rude urtul Cu altul; Mircea Ciobanul

era fiul lui Mihnea, care era fiul lui Radu, nu fitil

lui Mihnea-cel-Rau, aci In casul ace$la s'ar fi putut

zice cd rdulate.a tatalui a trecut asupra fiului, Millnea

land, el Insusi, Hut lui Ylad Tepe. Ciobanul 'fitsese

un biet om traind prin Misarit, factind negotul

de, oi, un toptangiu de carne de herbece, care

avea o deosebitd trecere la Constantinopok pentru

hrana ienicerimii, a Curtii, a Seraiului i a Intregii

populatii. Din parte-i, Alexandru Ldpuweanu, pand

a nu ajunge Domn, petrecuse o bucata de vreine prin

Po!onia, ca Petru Stolnicul, Inainte de a lua acel flume

al lui Alexandru-cel-Bun, pe care 1-a purtat $i

un Lapu$neanu din Muntenia, rdmas In istoric ca

Alexandru-oel-Rdu.

Petru-Alexandru, vine, deci, din Polonia, pe cand

Mircea Ciobanul, chiar dacd a trait diteva luni in

Ardealul pribegi!or, e trimes d3 Imparatul tti.rcesc din

Constantinopol ; el apare ca omul Sultanului, Irdind

din voia acestuda, Imbogatind Poarta ou daruri de

la no;, Incunjurându-se, In cea mai mare partc, Cu

oameni din Rdsdrit.

Cu bate aoestea, cum Lapu$neanu a gdsit cea mai

mare pldfoere In a ilia boieri, tot a$a a gdsit cea

mare pldcere in aceia$i Indeletnicire Mircca Ciobanul.

Cum Mexandru ppuweanu pdrea sd fi fost

oin foarte doritor de bani de pe urma confiscarilor

ce i le procurau executille, se pare cif acela$i lu-


146

cru 11 urindria i Domnul muntean. Cum pe Alexandru

Ldpusneanu 11 Incunjurd o asa de teribild reputatie,

i descoperirile mai recente, care-1 aratd

comandand prin Ardeal prune uscate i cerand femed

care sd stie face pane mai blind decat cea moldoveneascd,

nu ajung ca sd in'Rare aceastd figurd oribill

a lui, Ciobanul taie boieri i sileste pe altii sd

fugg. $i In ce priveste sfarsitul vietii lor este oarecarb

asAmAnare: Alexandru Ldpusneanu e ctitor

de biserici, Indr,dlorul uneia din cele mai frumoase

clddiri pe care le cuprinde Moldova: Slatina, din apropierea

hotarului celui vechiu al Bucovinei, unde

e Ingropat supt numele de monahul Pahomie. Mircea

Ciobanul, din parte-i, a avut si el mai mult noroc

decat atatia Domni blanzi ale cdror oase nu se stie

unde se arid: Radu Paisie, fostul Petru de la Arges,

fostul egumen Paisie, trebuie sd fie Ingropat prin Egipt,

la Alexandria, Mircea Irish' a fost coborat la

Bucuresti, In biserica zisd Curtea Veche.

Si sd mai acldugim un lucru, ca sd fim mai complecti.

Iatd acel fiu al lui Petru Rares, Ilie, care a

fost crescut In datinile crestine cele mai curate, In

cea mai strictd observare a normelor trecutului, In

cea mai adancd evlavie bisericeascd, i, Indatd dupd

suirea lui pe tron, el a tinut samd, mai mult d3cat de

creterea-i de acasd, de luxul, de modele pe care le

vdzuse la Constantinopol i, pdrandu-i-se Moldova

stearsd, facia, fdrd strAlueire, fdrd interes, s'a tUrc:t,

addugindu-se primcjdiei de a fi scos din Domnie, sperana

cd el nu va fi numai, curn a si fost, pdnd la

moarte, un biet beg la Dundre, ci cä se va fac,e

pentru Onsul un fel de a treia Domnie, pdga'nd,

peste Romani, cuprinzand Brdila, Chilia i Cetatea-

Albd, Tighinea-Benderul, toatd linia de la Severin


147

pAnd la Limanul Nistrului, i poate cu Dobrogea Insd§i.

Si ai no§tri 1-au §ters pe Ilie de oriunde era Insemnat:

din inscriptiile pe piatrd, din cele zugrAvite,

din Insemndrile pe manuscripte: piatra se mutileazd,

pergamentul se rade, pentsu ea numele trAddtorului

sd nu se Intalneascd.

Dandu-ni sama, acum, de motivele acestei asdindndri

futre doi oameni, din ten i deosebite, de importantd

deosebitd, fdr:d Inrudire futre dama, cu alta

pregAtire de tinereld, domnind In Imprejurdri care

nu erau cu desdvar§ire acelea§i bateo tard i In

ala, cele doud figuri domne§ti de la Inceput, cu adausul

cestei de-a treia, spun ceva: incepe aici o lume

nouri. Pdnä acum influenta orientald a fost o

influentd bizantind, Întäiu, sarbeascd pe urmd; acuma

vine influenta orientald represintatd de Turci:

Intrdm In felul acesta 'n era turceased, din care singure

anume fapte §i situatii din secolul al XVII:lea

ne vor smulge. S'ar putea spune Insd, tuteo privin;d,

cd mai puternica a fost influenta turceascd asupra

noastrd prin anii 1550 de cum a fost chiar In

epoca Brdncoveanului, cand boierii se Imbrdcau tur-

~e, cu papuci galbeni, cand mâncau i petreceau

tume§te.

$i iatd explicatia.

Anul 1550 este momentul celei mai mari Infloriri

a Statului turcesc. In secolul al XIV-lea cdpetenia

Turcilor e un beg, un print; In Intdia junidtate a veacului

al XV-lea, Moliammed al II-lea este succesorul

Impdratilor bizantini In ce prive§te Scaunul de stdpAnire,

hotarele teritoriului eare-i apartine, Insemnatatea

lui politied i militard, dar In vremea lui Soliman-cel-Mdret,

e,are este tocmai aceasta, Sultanul e §.1


148

succesor-ul talitilor, fiindcd s'a cucerit Egipetul, ultimul

addpost al acestora. El Incepe tot atunci sd fie

considerat ca un Han, fiindcd al Crimeii este vasalut

sdu. Pe de altd parte, rostul Impilrdtese se coboard

si In legislatie, In organisatie, In obiceiurile sociale,

In datinile de Curte, In tot ceia ce formeazd mdretia

-unei Domnii. Pentru Turei Soliman este astfel ceia

ce a fost August pentru. Romani, ceia ce a fost Ludovic

al XIV-loa pentr.u., Francesi. De aoeia supt toate

raporturile ne gasim influentati de Turei.

Asa fiind, cdlatorul care venia In vremea aceasta,

fie In Moldova, fie -in Muntenia, trebuia sd fie lovit

de la Inceput de aoest caracter, Intru cat nu 1-ar fi

Intalnit si in tenle vecine, si ele Inraurite, totusi, In.

aceastd fas de mai marea desvoltare a ImpdrAtiel

turcesti.

Cdei acelasi lucru se petrece si In Ardeal i In

Polonia: lumea ardeleand se ii-nbracd din ce in ce mai

mult turceste, lar marea aristocratic luptitoare

Poloniei primeste o mica' twecased, ce se amestecd

cu o mai veche modd orientald adus5. prin Tatari,

din lumea indepArtatului Rdsdrit asiatic. Nu mai

vorbim de Moscova si de toatd viata ruseascd gravitând

acum in jurul ei, cdei Moscova e pe trei

sferturi tiltdreased: costumul de ceremonie al. Tarilor

la Incoronare era absolut mongolic, ca i coroanele

pe care si le puneau pe cap, pdnd ddundzi.

La noi, Alexandru Ldpusneanu e Incunjurat de

Turci, i chlar Petru Rare's, când se lntoarce de la

Constantinopol, mule petrecuse cateva luni ca pribeag,

adusese cu el Ienloeri, având dDtoria .de a-i tinea ca

garant:e fata de dusmanii lui proprii i ca garantie

pentru Turci fatii de once actiune a Domnului. Pe

hInga Turcii acestia, Petru scrie la leafd", cum


149

se zicea alunci, o ceata de Sdrbi, cari trebuiau sd-i fie

shnpatici si credincio0 prin legdturile lui de familie,

pe care acuma le cunoastern. Dar, dupd Pant

Rares, supt lije, n'au fo,t ntunai Turcii din garnisona,

dintre cari unii stateau in tand. altii figurau

numai In state, ramdind la Constantinopol, cried pe

atunci nu mai erau Ienicerii cei vechi, ci i Turci

de nastere oatneni Insurati, Cu copii, cu prilvdlii, facAnd

si negot de banca, ci eran i prietenii turci pe

cari acta. eye Ilie din Constantinopol. unde ple-

Lrecuse atdta vreine, i cari formau podoaba Curtii

lui, spre marea indignare a boierilor nostri.

Domnia fratelui sau Stefan a fost foarte scurtd si

n'a putut sd-si desemneze caracterul: boierii 1-au

omorât. Dupa seurta trecere pe tron a lui Joldea, cdruja

i s'a taiat pdmtele despdrtitor dintre ndri, fiind

trimes la mandAire, a venit Alexandru Ldpusneanu

Insusi, Cu Turcii lui statornici, mai ales In a doua

Domnie.

Suitt el cetatile de odinioard nu mai joacä niciun

rol. Ele au fast umplute cu lemne, din ordin turcesc,

si arse. Nici nu ma) era nevole de armata, pentru cd

Sultanul cu umbra aripilor lui ocrotia Moldova. Nu

mai Intra, clod, strdinul ca Inteo tan l de sine std1.5.loam,

cu strajeri la margine i cu cetdti, cu tunuri,

wand rosturi de aparare, de garantare a independentei

sale, ci Inteo provincie privilegiatd a Sultanului.

Nici vo:ba ca In aceastd situatie militard autoritatea

lui Ldpusnean-u sd se Intindd In Ardeal, cum se inlinsese

asa de temuta autoritate a lui Petru Rares,

child amertinta pe Secui cd, dacd nu-1 ajutd, îi va ldsa

sa pian d de foame In muntii liar de piatrd. Cetatea-de-

Bahl i Ciceul, feudele moldovenesti, avurd aceiasi

soartd ca i Suceava i Hotinul: i, ea recunoscut Dornnului

mosia acestor oetdti, dar, In ce priveste zidtP


150

rile, ele au fost ddrámate. De alminteri, Ardealul st5.tea

acum supt ocrotirea Sultanului ca si Moldova si

Tara-Romaneascd. Dad. Lkpusneanu a tracut In Ardeal,

el a flcut,-o numai dui-A ordinul Sultanului, pentru

a Introduce pe fiul lui Loan Zápolya si pe maick

sa Impotriva dusmanilor pe cari acestia-i aveau acolo.

Allfel, In ra,tur le adânci ale Moldovei nirnie

nu fusese schimbat. Aceiasi terknime libera In a

ceastk vreme ca si In vremea anterioark. Erau neliberi

munai cei cari veniau de aiurea:Secui fugari din

Ardeal, ¡erani veniti din Podolia sau Galiii, prinsi de

rkzboiu pe cari-i aduceas Domnii nojtri, oameni cari

nu erau de la noi, cari nu aveau legkturile lor cu

pkmftntul i cari trebuiau sui lncheie anume con

ventii ea boierii pe al aror pkmant truuiau i undedeveniserk

usufructuari, datori sk, se supuie conditiilor

care li se impuseserk de stkpánii

nola tusk pentru epoca aceasta un lucru foarte

Insenmat pe care-1 IntAlnim numai In Moldova, si

In Muntenia nu: un vklit antagonism Intre boieri

terani. Aceasta se vede foarte bine In timpul Domniei

lui *tefan Toma, acel care a lnlocuit pe Despot, dar

n'a putut sk se mentie impotriva lui Alexandru Lk

pusneanu, tutors cu Turcii. Se spune foarte Limurit,

Inteun raport genoves, al cuiva care cunostea foarte

bine rosturile de la noi, cd Domnul pe care-I sprijiniau

boierii nu era sprijinit de terani Domnul care

era sprijinit de terani nu va fi sprijinit de boieri.

Boierimea cautà sk-i stabileasck puterea In conditiuni

pe care trecutul nu le cunoscuse, si se pare

16coraia se apropia de drepturile de independentk

teranului. Cel muntean n'a resistat; eel moldovean a

luptat cu acea energie care s'a vdzut apoi la acela

din Basarabia.

Ajungand la Jai, i singurul fapt cd Domnia


151

stAtea mai mult la Iasi decAt inainte aratd legAtura

strAnsd cu Turcii, cresterea influentei turcesti,aici

se Inlfilnia un lux pe care trecutul nu-1 cunoscuse, o

complexitate de ceremonii care veniau iarAsi de la

Curtea constantinopolitanA: se IntAlnia toatI acea civilisatie

de suprafatd care nu foloseste niel celui tare,

cAnd iea din prisòsul lui, 1 cu atilt mai putin celui

slab, cAnd iea din nevoile terii. Incepuse tristul povArnis

al Domnilor nostri, care fAcea ca, In secolul

al XVIII-lea, In vremea fanariotd, cutare biet om,

amenintat In viitorul lui la fiecare moment, sA se

poarte pe strAzile Bucurestilor i Iasului cu un alaiu

mai strdlucit decal acel cu care se plimba pe

strAzile Parisului un rege frances, alaiu imitat

dup6 al Sultanilor decAzuti din Constantinopolul contimporan.

SA ni inchipuim acuma pe acelasi cAlItor mergAnd

In Tara-RomftneascA, de exemplu cutare sol polon,

de la care s'a pdstrat §i un fel de pasaport

slavon, pe care-1 vom da mai departe. El intalnia

pe Domn In Bucuresti, nu In TArgoviste, unde

stätea foarte fricos, stiind el de aici poate fi mai usor

ajutat In clipa de primejdie, fiind mai aproape de

ocrotirea Turcilor de la Giurgiu sau, intAmplAtor, de

la BrAila, cAcil i acest oras se pierde la Tiircil

complectAndu-se in felul acesta linia militara otomand

de pe malul stAng al DunArii, prin anii 1550.

(La un moment dat, Turcii au pus si ei un episoop

pentru crestinii din raiA, episcop care se numeste de

obiceiu al Proilavului, forma greceascA a BrAilei

fiind Proilavul, cu autoritate asupra Ismailului,

Chiliei i CetAtii-Albe, precum si a intregii Dobrogi,

din fatA.)

La Bucuresti cAlAtorul ar fi gAsit mai multA viatl

turceascA In legAturl cu Turcii: fiinda acum Gre-


152

cii nu mai vin. pe sarna lor. Ar fi gdsit el, deci,

mai multd lume orientald deck la Iasi. In clientela

rdsdriteand a Domnului se Intalniau une ori i Armeni,

cari joacd un rol foarte important, dar nu cei

din Moldova, Armenii mai vechi decat principatul

avand nume romanesti, deprinsi cu datinile noastre,

ci Armeni noi, cari vin din cartierul armenesc al

Constantinopolului. Asa: Inca" In general am putea

SJ)Ufl cä ei toti nu eran atilt de mull Turd, Greet

sau Armeni, câl. eran, cu totii, Constantinopolitani. Aceasta

este deosebirea cea mare fata de trecut.

Causa e i aceia ca bani veniti din crestinatate se

In.alniau mai putin deck inainte, cdci comertul sase.sc

decade, iar cel polon insusi de la o bucata de

'vi-eme sldbeste. Dar Domnilor li trebuie bani, fiind-

^a legaturile Cu Turcii prin tribut se fdceau pe base

banesti, pc langa Inume pesche.suri. Dar banii nu-i

puieau da dealt anumiti capitalisti din Const.intinopol,

uncle se strang bogatiile Impardtiei intregi,

pe de alta parte, vin negustori din Venetia si de aiurea

i aduc bani, toate acestea afard de metalele

protioase, toldeauna din bielsug, multumitd prazilor

de fiecare an, din care Sultanul batea galibenii sai,

Aceasta introducere a unui nou

capitalism, care nu poate veni &cat din Rasdrit, este

una din explica.tiile influentei constantinopolitane care

se exereitd asupra amanduror Curtilor noastre.

Mai la vale, Infra cineva lame de Turci, care

de la malul Dunarii se intindea panà addnc in interior,

la noi. Lumea aceasta o cunoastem foarte bine

prin izvoarele turcesti. Scrisorile contimporane ne

fac sa vedem i balciurile care se tineau necontenit,

cu Ienicerii cari veniau aducand marfuri din Rdsarit,

si nu se purtau ca once negutdtor, ci erau foarte

pretentiosi: dacd. Imprum.utau sau cumparau, lumea

trebuia sd se supuie conditiilor lor. Formula de


153

prin cronici despre cine arunca bani prin sate" arata

ca Ienicerii veniau oferind s ianprumute pe

oameni, i, ciliar daca acestia n'aveau nevoie sil se

imprumute, se lasan In sild banii, Cu o dobanda pe

catre o fixau Turcii. Baleiurile acestea erau foarte

eeroetate, i viga economica foarte vie pe malul

slang al Dunarii, cuprinzand si o banda importanta

din sesul muntean. Populatia de aici era adesea ori

preschimbata din causa autoritatii turcesti ce se intindea

si pe un mal si pe celalt al Dunarii. Multi

dintre ai nostri se Intalnesc dincolo, si mai multi de

dinoolo veniau de se asezau la noi. Domnii mal vechi,

din secolul al XV-lea, aduceau chiar Cu zecile de

mii populatia din Peninsula Balcanicit si o asezau

In acelasi sens.

Tol ()data, pe ami timp, In regiunea aceasta s'ar

mai fi putut vedea activitatea, mai vioaie (lee.« odinioard,

provocata de nevoile de razhoin ale l'upara.tiei

tureesti. Domnia lui Soliman inseamna acea epoca

din istoria Imperiului In care se Intemeiazd,

cum am spus si aici, ceva mai sus, pasalacul

de la Bada, pasalacul de la Timisoara, stapanirea

turceasca de la Solnoc, Seghedin si asa mai

departe : jumatate din Banat era turcesc; numai

partea rasariteana ramasese cretina, in legatura

Cu Arde.alul. Si necontenit mergea flotila de rau a

Turcilor de la gura Tisei catre gurile Dunarii si de

la gurib Dunarii catre cursul superior al Tisei satt

,catre cursul superior al Dunarii, spre Buda. Dunarea

era deci In mornentul aoesta un ran otoman

supt raporlul militar si politic, si, prin urmare, o

continuä activitate, comerciala si militara se purta

pe aoest rau. Terilor noastre li se oerea necontenit sa

contribuie. pentru razboaiele Imparatiei prin oferte

de lemn pentru construirea corabiilor si tot ce trebuia

pentru viata intensa a Imperiului.


XI.

Un intermezzo de Renaatere apuseanA in

Moldova.

Cu Domnia lui Desrot-Vodd" ajungem pentru in-

Läia la adevdrate izvoare, izvoare Intins, care

cuprind, cu privire la toate domeniile vietii noastre

nationale de la jumdtatea veacului al XVI-lea, informatii

bogate si interesante.

Dar, lnainte de a vorbi de aceste izvoare, care sdnt

cloud: Sommer si Graziani, si care trebuie Infdtisate

Impreamd, e bine sd se amintenscd. personalitatea Insdsi

a lui Despot.

La un moment dat, a rdsdrit intdiu In Ardeal, stiind

romdne.ste, Invdtând poate româneste acolo, un Grec

a edrui origine era mai mult sau mai putin confusd,

c,are fusese amcstecat In rosturi apuseue In calitate

de copist de manuscripte elinc.sti, In tovArdsia prietenului

sdu Diasorinos, i In legdturd strânsd cu

vdtatii germani din aceastd tara.

In ce priveste situatia lui, ea era aceia a multar

oameni ai Renasterii. Un om foarte bine Inzestrat, cu

planuri foarte mari, care nu erau gala personale ale

lui, at ale epocei In care trdia. Färä rAddeinile lui

Petru Rare*, fArd legitimitatea acestuia, caro, el,

a apartinut unei singure societAti i unei singure natiuni

and apartine cineva mai multor natiuni

si mai multor societAti, poate Tace mai multe lu-


155

cruri decat atunci cand e In legAturd Cu un

gur popor si o singurd societate, Insd nu tine mult:.

inomentul e foarte strdlubeitor, dar n'are duratd,Despot

a venit deci, In pártile Ardealului si a intrat

legaturi Cu un senior polon, care avea rosturi pe aici

unde tinca mosii In margene, Cu Mbert Laski, si

el un om al Renasterii In sensul neserios al cuvantului,

un aventuriei., care avea planuri mari:

eandva, a win sri capete Domnia Moldovei, i, cu

bate ca spriFnia pe Despot, tot trAgea nddejdea

iea el Domnia, dacd s'o putea.

In acest timp al Renasterii, care era dominat de

anume idei de succes, de glorie, de dominatie, de culturd.,

asa cum se Intelegea atunci, nu se judecau

lucrurile din punctul de vedere realist al nostru. In

epoca noastrd, cand se gandeste cineva la o situatie,

mai mult sau mai putin Isi face si socoteala dacd e

chemat pentru d'ansa i dacd o poate pdstra, pe

cand pe vremea aceia existan oameni pentru

once fel de situatii, Incepand de la cele destul de

umile i mergand pAnd la cele mai neinchipuit de

mari. Iacob Vasilic (Basilikos) a luat bani, a strans

soldati si soldati se gdsiau totdeauna pe acel

timp , a intrat In legdturd cu Imperialit, cu.

Ferdinand regele, si a trecut spre Moldova, de unde

a fost rdspins. Cutare biograf pretinde cd, atunci, ca

sd. scape, s'a dat drept mort, i alaiul Inmormantdrii

lui s'a desfdsurat In cine stie ce punct al Poloniei,

fiind aitirea In cea mai bund sdhAtate. Dupl.

aceia a strans din non trupe, s'a ciocnit cu Alexandim

Lilpu.$neanu, pe care 1-a biruit la Verbia, localilate

In pdrtile Iasului, pe Jijia, i prin biruinta aeesta,

pe care o cunoastem foarte bine printr'un raport

german contemporan, ca si prin povestirile lui

Sommer si Graziani, el a ajuns stdpan al Moldovei.


156

ai novtri Ii zieeau Despot; el, cand s'a incoronat

vi-a zis, loan-Voda. In documente se presinid

ca lui Stefan-Voda. Ar fi vrut foarte bucuroi sa

fie eonsiderat, ca i Petru Rarev, Inaintasul sdu,

ca i tatal lui Alexandru Ldpiivneanu, care era 13og-

4en, ea o odrasld a marelui Domn care stapanise o

jumatate de veac vi mai bine Moldova. Ii zieea despot

de Samos, marchis" (marketlios) In legaturd

eu insula Paros din Arhipelag, dar, fireste, in plrtile

nu fusese niciodata un marchisat. Despotat

fusese unul singur: al Sarbilor, vi omul preandea

cd se coboard din despOi sarbi de odinioard, din familia

Brancovici, care am vazut cat de multe Vi cat

die stranselegdturi avea eu tara noastra: Doamna lui

Alexandru Ldpuvneanu, Ruxandra, era fiica Elenei,

-vi ea Hied a Despotului Joan. Strdinui avea vi o intreagd

genealogie scrisd, dar cei cariji scriu

nellogia nu sant toldeauna cei cari o posedä In adevdr.

Infdtivandu-vi astfel genealogia, el se ardta ea

descendent din Gheorghe Brancovici vi-vi mai zicea

Heraclid, afirmand cd se oobora din Hercule pe o

cale pe care numai zeii din Olimp o putean cunoavte.

lar poporul nostru, care n'a fost deprins cu cuvantul

de Despot, 1-a acceptat In calitatea aceasta, din care

a fdeut un mime: Despot-Vodcl.

A trdit In Moldova cativa ani vi a Incereat sa facd

cela ce nu se putea face dintr'Insa, indiferent daca

ar fi Tost bine sail ha ea luerul sdi fie facut. A

vrut sd fwd. o politicd mare, din acelea care cer mijloam

bogate, pe care tara nu era dispusd sd le puie

La Indernana lui. Om foarte personal, venit Intr'o

tard care acoepta personalitdti In fella lui Petru Rarev,

dar nurnai pentru cd ele respectan i datinele,

el era eu totul strdin de obiceiul pdmantului".

Venit dintr'o fume absolut strdind, tinând sd. aibd


157

legaturi necontenite cu aceasta. lume, chemând

Greci de-ai lui, atinsi de cultura italiana, ca Hermodor

din Creta, invitänd pentru sooala pe care a si

intemeiat-o pe Gaspar Penoer, pe Ioachim Rh.eticus.

un Reto-Roman la noi, fratii lui? personalitati

foarte insemnate, care n'au venit , a izbutit sà aducd

pe acela care era sa fie blograftil lui eel mai cunoscut,

pe Iacob Sommer, caruia-i datorim una din_

Vietile stapdnului sau. A vrut sà intemeleze in acest

colt do vii cautate de strdini, in acesti Cotnari, unde

Domnul i Mitropolitul i episoopul catolic aveau

lor si unde populatia era de religie catolick

alCaluild Hind in coa mai mare parte din Nemti aclusi

in veacul al XV-lea, o scoalit superioard, cura

erau co1i1e Renasterii, un fe! de Universitate".

Si astazi se vdd la Co[marl rdma.sitele unei mari biserici

ce1 putin dupd proportitle obisnuite aid

noastre , cu ziduri care au -foit atät de puternice,

Meal de si de foarte undid vreme Orahiserica

aceasla se mai tine in picioare se

deosche:-,c inca ornamentele gotice. De sigur, cldclirea

si e intreharea dacd a fost terminata

era, oricum, -cea mai incapatoare, i cea mai spatioasa

dintre bisericile catolice pe care le-au, vazut

vre-odata tenle noastre, i poate ca n'ar Ti stat

In arma niciunei biserici ortodoxe in ce priveste proportiile

i frumuseta.

Erau insa ataila cari uheltiau impotriva lui Despot.

Alexandru Lapusneanu fugise la Turci, i Turcii

ocrotitori Ii aoordau tot ajutorul trebuitor ca sà se

intoarca in Scaun. In afard de aceasta erau boierii

tara.eari nu-1 puteau suferi cu nician chip pe

strain. Atunci Toma, care a si 1uat Domnia supt

numele de Stefan-Voda, caci Toma era prop' riul luí

nume de hotez, si el si-a zis Stefan dupa numele lul


158

tefan-cel-Mare, glorias, pe cdt de popular,a ridicat

pe boieri contra usurpatorului §i 1-a asediat in

Suceava (1564). Multi din soldatii cu leafd, i el'

leaf 5. scumpd, ai lui Despot au ref usat, In ceasul acesta

suprem pentru dansul, sd.-1 apere. Donanul a resistat,

totu§i, destul de frumos, ca unul purtat

prin atdtea rdzboaie, avand §i un simt superior al

demnitatii sale, dar, la urmd, rdzbit, trddat de ai lui,

a crezut cd poate impune supu§ilor de pAnd atunci

ie§ind In cea mai solemnd Imbrdcdminte, in cele

mai luxoase haine domneAi pe care le avea la hidemaul

Dar ai noAri nu s'au speriat, §i, acolo unde

spera poale sä aid un ultim succes, tragicul erou vi-a

gdsit moartea. A fast lovit cu buzduganul de Toma,

i lovitura cu buzduganul a Domnului insernna.

dupà dat:na veche, osdndirea la moarte. Un Tatar

i-a tdiat capul; a fast Ingropat In cimitirul veein.

Aceasta este povestea lui loan-Vodd, zis Despot.

In izvoarele pe care le avem la Indemand ca i In

documente contemporane sant oarecare probe suflete§ti,

am zice,.despre ddnsul, dovezi ale intentiilor

sale, mijloace de a verifica aceia ce se cuprindea

sulletul lui. Se poate zice eà toate acestea sant forme,

cà e retoricd, stil, aparente. Da, dar In epoca

Rena§terii e a§a de greu a deosebi ce era formal de

ce era intim, §i niciodatd o intimitate nu existd care

sd caute o forma, §i, oricdt ar fi de artificiald

aceasta, ea cuprinde ceva din intimitatea sufleteascd

ce a Intrebuintet-o.

Avem, de o parte, un act contemporan plecat de

la dansul, care este de sigur foarte important, chei

din el se vede conceptia lui politicd despre

viitorul nostru Insui. El doria sd creeze cum zicein

noi: RomAnia Mare, sA uneascd Muntenia §i Ardealul

cu Moldova, sä aibA toate tinuturile ronidneti


159

preund. Nu pleca, fireste, dinteun sentiment national,

care nu fusese cultiva prin nimic pdnd atunci

§i pe care un strdin putea sd.-1 aibd cu atiit mai puin

cdnd nu-1 aveau nici localnicii, fiind inlocuit

la ace,tia printeun atolputernIc instinct, care poate sd

Ind totdeauna minuni, chiar când lipseste ideia,

dar el pleca de la conceptia oamenilor Renasterii. Acestia

aveau In minte Dacia pe care o cunosteau din

izvoarele vechi, §i, potrivit cu unitatea aceasta strdveche

a Daciei, ei numiau lucrurile contemporane cu

numele antice §i tocmai in legAturd cu acel strans

nex intre forind si fond eran adu§i, de la intrebuin-

¡area deasd a numelui, sd doreascd lucrul.

Numai in aceastd calitate Despot era doritor de

unitatea româneascd, §i ni se povesteste In izvoarele

citate, cum, stdpanit de asemenea planuri, el

pretindea a fi vlzut trei ingeri imbrdcati In alb

cari-i aduceau trei coroane pe care era chemat sä le

reuneascd pe capul lui. Si se pregAtise Inteadevdr

o ceremonie foarte imposantd In vederea Indeplinirii

acestui vis.

Iar proclamatia lui din Februar 1562 are urindtorul

cuprins: Voi, voinicilor §1 rdzboinicilor ce vd

coborati din vitejii Romani cari an fdcut sd tremui-e

humea... Scopul mieu nu e altul deal sd. fie Dung.rea

hotar al terii mole Moldova".Erau pdrtile ocupate

de Turci, cu Chilia §i Cetatea-Albd, care pe

vremca lui Petru Rare§ se Intinseserd, dupd expcd:tia

Impotriva Moldovei, In 1533, pAnd dincolo de

Tighinea, devenitd un Bender al Turcilor, mai mult

de juindtate a viitoarei Basarab:i intrand deci In std.pilnirea

Turcilor. i Despot indemna pe boieri sd

recucereascd aceste celdti, cum Incercase §i Alexandru-Voild

Cornea, acel care s'a strecurat Intre cele

cloud Domnii ale lui Rare§.


160

Aotul urmeazd: Si sd md lupt zi i noapte cu necredinciosii

i bldstdmatii de Turci. Nu và va lipsi

inima de a face once ispravd glorioasd, dar Oat

acum n'ati avut Doinnul vostru drept, care sd yit

duod la lucruri decinste." De sigur a. nu Alexandru

Ldpusneanu ar fi putut vorbi asa: trebuie sd fim

drepti i cu acel care, neTiind din silngete nostru,

gdsindu-se In mijlocul unei societAti pe care n'o cunostea

si care nu voia sà-I cunoasa, a jucat aoest

rol, de si une ori ridicol, cum joaca oricin- se an

Inteun mediu ce nu i se potriveste i pe care nu e

In stare sà-1 domine.

i Despot adauge: Cu ajutorul i sprijinul ce-1

voiu av;..a de la neinvinsul ImpArat Ferdinand, std-

'AMA inieu cel prea milostiv". El lAtea i bani

donmesti, ca talen i imperiali, cu chipul sdu incoronat

si de partea cealaltd iVlaica Domnului, patroana

Ungariei", Intocmai ca pe moned.4e corespuneitoare

ale ImOratului habsburgic, rege al Ungariei

Astfel, deci, nddAjduiesc sit astig In scurtd vreme

oentile Moldovei mele pe care le stdpOneste plgOnul"

adocd malul Dundrii, si nm numai acelea,

ci i Tara-Romäneascd, i toatd Grecia", pe

care el o introducea, cu rost sau Tdrd rost, fiindcd

visa, probabil, de liberarea pOpoarelor crestine, in

Imperiul bizantin reconstituit, asa cum va visa Alexandru

Ipsilanti la 1821, In momentul and va

porni, la noi, in Iai, Eteria

Si nu, e nicio indoialá cit vom avea de la inoeput

sprijinul tuturor domnilor crestini,. pe mare si pe

us,cat, Impotriva dusmanilor tuturora, si, cu ajutorul

lui Dumnezeu, neourmat vom avea biruinta asupra

Ion, Cu venia vdrsare a sangelui lor. Si Cu aoeasta

ne vom face cunoscuti de toatd llama ca adevArati

Romand", pentru intdia oarà un Domn al


161

terii noastre pomene§te de originea aceasta romanAsi

coborAti din aceia, §i neamul nostru va fi nemuritor,

i vom spAla icoana pärinilor no§tri cari s'au

lAsat pradA lupului, cu atfda ru§ine fall de toatA lumea."

Aoeasta In ce prive§te ceia ce am putea numi politica

lui externA.

In ce prive§te intentiile lui fatA de tarA, §i acestea

sAnt interesante, iatA cum se exprimA Despot,

In proclamatia lui IndatA dupA cApItarea Domniei:

Dorinta mea nu e alta decat sà liberez aceastA

tarA a mea de tirani i s'o adue iarA§i In stare bunk

cum a fost pe vremea prea-luminatilor miei strAbuni.

V'am liberat de tiranul cel mare si de Domnul

de nearn prost care nu se siltura sA. VA verse sangele

InsweascA averile voastre, sà và facA pe

toti rabii lui, Cu nevestele i fili vo§tri. SAnt departe

de gAndul de a stApAni astfel. Mai IntAiu, eu siint

Domnul vostru cu drept de mo§tenire §i nu sAnt de

neam prost §i vA iubesc ca pe fil i frati §i pe fiii

vo§tri, §*1 vreau ca averea voastrA sA nu fie supAratA

de nimeni. Cre§tin sAnt, §1 niciodatA nu voiu avea

plAcere sA vArs sAnge de cre§tini. Nu vreau sA p1Atiti

bir nimAnui, nici nu voiu IngAdui sA fiti vre-odatA

apAsati cu angarii de cineva. De la voi nu vreau alta

deck sA-mi fiti credinciosi cu totii i supu§i. Si aceasta

va fi mAntuirea voastrd. Acum, fiilor i fratilor

prea-iubiti, Domnul Dumnezeul nostru si-a adus

aminte de voi, §I m'a pus pe Scaunul strAmo§ilor

miei."

Cuvintele sAnt nobile, i poate el descendenta lui

Despot din Stefan-eel-Mare §i despotii sArbi, ca §i

din Hercule, ce si-o atribula, era n.ecesarA pentru a-si

gAsi situatia In care voia sA facA lucruri mai auten-


162

tire supt raportul politic decal autenticitatea genealogia,

a pretinselor sale origini.

De sigur a un astfel de Domn trebuia sa atraga

atentia strainatatii mai mult ca un Alexandru Lapusneanu.

Avea o multime de cunostinte In Apus. In

Imperiu, era poet laureat". Era stint si In Franta;

acum In urma, s'a gasit In niste adnotatii ale cronicei

lui de Thou amanunte despre tinereta lui acolo:

el Invatase medicina la Montpellier, si intr'un

alt izvor se spune, de !apt, ca el Invatase medicina

si acolo a avut legaturi cu o femeie al arii copil

muri din vina lui peste catva timp. S'a dus apoi

la Saint-Germain, a avut un conflict N. un senior de

la Curtea regelui, i, acela fiind omorat, Despot s'a

refugiat la un principe german care traia awl°, langli

Curtea regelui Tramiel, scapand cu ajutorul lui.

Avea legaturi, pe langd aceasta, cu Ardealul, uncle

Imprumutase bani; avea legaturi cu Ferdinand, regele

Ungariei, al carui vasal se declarase; avea foarte

multe legaturi cu Polonia, si a autat sa introduca

la noi un fel de reforma religioasa In sensul socinianismului

din Polonia; era In corespondenta cu ducele

Albert de Prusia, Hohenzollernul din Kénigsberg,

succesorul Cavalerilor Teutoni pe malul MArii Baltice.

Pe lang,6 acestea am putea zice, n terminii de acum,

ca el avea legaturi cu opinia publia i cu presa din

toata lumea: toti oamenii Renasterii intretineau, direct

sau indirect relatii Intre sine, i, In once cas,

Despot putea irifluenta, prin cunostintile sale, asupra

celor cari creau gloria sau proclamau miselia

unui om din timpul lor. Se explica astfel cum Sommer,

mai lute la drum deat Peucer i Rheticus, a

venit In Moldova si s'a pus in slujba lui, stand aici

pana la sfarsitul aventurii, and Ii auta saparea


163

printre haracii viilor de la Cotnari.

In ceia ce priveste pe Graziani, aoesta marturiseste

cá n'a fost In Moldova, ci In vecinAtate numai, pe la

Nistru, dar cä a stat In relatii cu Polonii cari sprijiniau

la Inceput pe Despot si cari au pAstrat raporturi

cu dansul pánA la sfarsitul Domniei lui. Si e de

ajuns o verificare cat de rApede a informatiilor lui

ca sA se vadA cä izvorul acesta e unul din cele mai

sigure.

Venim acum la 1nsesi mArturiile pe care le-am anuntat

de la Inceput. Ele nu sant, In uncle puncte,

deosehite de ceia ce se spusese eu treizeci de. ani

inainte despre Moldova, In linii generale numai,

iar nu In amAnunte, de Sasul Reicherstorfer, In

Chorographia Moldaviae". De exempla, aoesta gAsia

5i el cA. Moldova e foarte bogatA: In aceastA tarA nu

se aflA a lipsi oeva ce ar putea fi de folos oamenilor;

tara e loarte bogatA si In mine de our, de argint, de sare,

foarte Imbielugatg. In ogoare, vii, turme, in helesteie

cu feluri alese de peste; clima e blandA, viata usoarA".

In acelasi limp Insä se par tulte asezArile:

casele sant acute din nuiele, acoperite cu huml,

având de-asupra un acoperis de stuf. Poportil e un

popor sAlbatec, cu limba de origine evident latinA,

dar barbarA i conruptI"; si el recunoaste cà i neamul

nostru e de origine romanA, dar trecut la obiceiuriile

Getilor". InseamnA cA, In lucrurile militare

0 de rAzboiu Moldovenii sant, In felul lor, extraorolinar

de bine pregAtiti". Adauge cl fiecare strAin se

loloseste de legea lui dupà plac, acea largà tolerantä

care formeazà. un titlu de onoare al trecutului

nostru.

In ce priveste pe Domni, i Reicherstorfer Ii considerA

ca tirani", a cAror putere n'are nido stavilA,


164

cari pot sa faca Cu boierii lor ca i Cu restul populatiei

ce vor. Din causa pedepselor aspre, spune el,

pe toate cararile intalnesti oameni orbi, mutilati,

cari se tara.sc dup. Domnie i carora acesta

pomana din careli in zilele.

Trecand la viata popuIara, i episcopul Veranelms,

pe care de sigur.n.0 1-a cetit nici Sommer, nici

Graziani, observa cà divorturile sant usoare: ajunge

o carte de despartire"; fiii neleg,itimi, asa-numitir

-copii, mostenesc ca i fratii lor nascuti din casatorie.

Se observa la nuntà datina rApirii femeii. Parintii

plang Intaiu si se impaca pe urma.; dar, fireste, se

Impaca Intaiu fata. Oamenii sant 1acomi de bani

ucid usor. Nu primesc pe oricine In casa. Sant rabdatori,

dar i se pare calatorului a n'ar fi frumosi:

71negri la fata, pletosi, barbosi i foarte aspri la Infatisare",

cei mai multi.

Venind mai precis la armata, acelasi vorb2ste de

armele ostasilor de odinioara: ca ale Tatarilor, de felul

de a se apara: In loc de platosa au o camasa de

in u.mpluta Cu bumbac i esuta des. Caii sant mici

rabda de foame i sete. Boierii poarta inele multe,

au haine de matasa, de aur, cu colori felurite, se Impodobesc

cu bratKri i lanturi pana la coapsa, In

dreapta avand o punga de postav, In care tin galbenii.

Intre Moldovean i Muntean acestalalt martur din

vremea lui Rare.s face oarecare deosebire: la Munteni

se ucide adese ori Domnul. Nu e unul din

semintia lor care sa nu stie ca merge la moarte sigura

daca e facut Damn." Mai ospitalieri decat Moldovenii,

Muntenii sant mai putin razboinici. In

schimb, Moldovenii, odata ce au ridicat Domn pe

unul, Ii sant foarte eredinciosi iubesc, afard nu-


165

mai dacA ar cAdea In tiranie i ar vedea despretuieste";

In casul acesta, 11 ucid ori 11 gonescl.

tinut sA dAm notele acestea ale lui Reicherstorfer

i Verancius ca sà se vadA ce poate fi comun

eu informatille lui Sommer si Graziani2.

unul i altul cunosc originea noastrA romank

caracterul latin al limbii noastre. A.stfel Graziani

spune: au o limbl care nu e prea deosebitA de cea

latinA", dar s'a stricat cu vremea i grin amestecul

barbarilor". Literele cele vechi s'au InlAturat,

sunetul e mai aspru", asa luck trebuie atentie

sarguintA" ca sl 1ntelegi, dar peste foarte putin

strAinul deprinde usor limba, cu total".

Acesti descendenti ai Romanilor, vorbind o limbk

latinA stricatA, sant Ins& i pentrw Sommer s't pentru

Graziani un neam aspru. Boierii, spune cel d'intAiu,

au sufletele barbare": &Ant barbari trufasi i simpli",

cap abili de lucruri Insemnate doar cAnd e vcaba

de a plAnui si de a Indeplini nelegiuiri, ntunai

sA fie nAdejde de castig ori prilej de a sAtura nestinsa

lor urA".

De simpatie universall nu ne-am bucurat niciodatl,

si de multA vreme ni se cantA acelasi cAntec: poate

Insä cA, dacA am fi fost mai amabill, n'am fi trAit

pinl In momentul de fatl. Graziani adauge cä In

fruntea lor se glse*te Domnul, care are stApanirea

absolutA a terii. Si el vorbeste de legAturile in.tre

Domn i supusi In acelasi fe! In care vorbise i Reicherstorfer:

Se 1nchinA Domnului ca la Dumnezeu,

fie el si tiran, dar cand li s'a seArbit de dA'nsu1, nu

Chorographla lui Relcherstorf e datA In Papiu Harlan, Tesaur,

I. SI Veranclus, tot acolo.

2 Reuniti de tattle Legrand, In Deux vies de Jacques Héraelide,

dit le Despote, Paris 1885.


166

numai cd-1 dau jos, dar 11 i ucid; putini se Intfimpld

sà moard de moarte bunà sau de boald.

Boierii au pe terani ca pe robi, Domnul pe boieri

ca pe robi".

Dupd ce se dau cdteva stiri privitoare la fuga

lui Rares, care scapd de acei care-1 urmdriau,

spune cronica i legenda, aruncAnd, In Piatra, galbeni

pe urmà lui, se adauge : La cdpatarea

Domniei, pe lAngd avere, ajutd mult fata frumoasa,

statura i Infdtisarea trupului", i aceasta se cere

pdnd Intr'atála, incást, dacd. un Domn e beteag sau

schilod", 11 exclud, fie el cat de nobil, i i se preferd

unul mai prost de neam, dar ardtos." Din aceastä

causd a cd.zut Inainte de Ldpusneanu Joldea..

care li s'a pdrut boierilor mai mutt decât Ruxandrei,

care, ea, 1-a luat da sot, cà n'ar fi, des tul de

frumos, si 1-au trimes la mdndstire dupd ce i au

tdiat nasul.

Obiceiul ca Domnul sd fie frumos, si mai ales Int-reg,

este In kgdturd cu o foarte veche conceptie, cu

conceptia bizantind a Impdratului, care, In acelasi

timp, era si arhiereu; el presida sinoadele, el se

Imbráca In haine Intru toate corespunzdtoare hainelor

de paradd ale clerului, el putea Indeplini, dupd

anoane, cum a fdcut, la noi, Mihnea Rada In secolul

al XVII-lea, chiar anumite ceremonii bisericesti,

hand parte la sfintirea bisericilor; putea decreta mdsuri

privitoare la Biseried. Insd. Biserica nu admitea

printre slujitorii ei, de la preot pAnd la Mitropolit

i Patriarh, decât persoane Intregi. Chiar un

aspect desagreabil, comic al cuiva It Inldtura de

preotie. De aid, de la Bizantini, obiceiul a trecut, prin

terile slavone, la Domnii nostri. Cilnd, de nevoie,

poporu/ su feria pe until care nu era Intreg i frumos,

Ii alipia pentru vecii vecilor o poreclá, care era tot-


167

deauna exageratd, tocrnai pentru cä tara voia sd-si

plAteascd astfel, ce sacrificase primindu-1. Asa, de

unde Bogdan, era, poate, numai rdnit la ochiu,

a ajuns sd i se zia. Orbul, iar Petru 5chiopul nu

era schiop, ci avea numai un betesug care-1 Impiedeca

sà meargd calare, i totusi el a rdmas supt numele

acesta de Petru Schiopul".

Acuma, de la Domn la popor, iatd ce ni se spuue

cu privire, mntäiu, la tara pe care el o locuieste

apoi la urea Insdsi a natiunii.

In ce priveste productivitatea terii, bogdtia ei, stiri

mai amilnuntite am avut nurnai la Matei de Murano,

de la sfarsitul. Domniei lui telan-oel-Mare.

Trebuia de asteptat deci saizeci de ani pentru

ca sd avem o noud descricre, mai largd, a unui prin.

cipat mdcar. i iatd. c zice Graziani care, supt raportul

dcscrierilor, e mull mai bogat deck Sommer:

Moldovenii au tard ,,loarte bogata In ogoare i oameni",

de i Tara-de-jos a fast pustiitd In ullimul

timp de ndvdlire tdtdreascd. Gran samInd atata cat

li trebuie pentru traiul lor de fiecare an". Nu se

fd.cea export de grane, i o mare parte din Omantul

terii era acoperit 1ncd de codri mari, cari au

fost tdiati abia In veacul al XVIII-Iea: Vldsia ca

codrul Hertei i al Chigheciului, ai Neamtului. In

timpuri foarte depArtate, In veacul al XIV-lea, departe

deci de momentul la care am ajuns, se Inarca

grau de la noi, la Chilia; mdrturii venetiene

din a doua jumátate a veacului aceluia spun ca aceastd.

Chilie era consideratà ca un loc de Incarcare,

caricatorium, a graului.

Graul se samAnd dui-A 1-iu April." SImAndtura

de toamnd nu se face, cea de priindvard, tarziu.

Explicatia pentru care s'a ajuns a se face siimAnd-


168

turi, toamna, iar, In primAvarA, timpuriu stA In Introducerea

culturil porumbului.

Mai departe : Vin n'au adecA teranii ; beau putin

vin, vinul fiind al Domnului, al episcopiler, al

boierilor, cari, ei, aveau vii vestite. Pe vremea aceasta

nu erau Odobestii, Nicorestil, ei numai Cotnarul. lar

vil In al arä de regiunile de deal propriu-zise, vii

care s'au Inmultit mai ieri atAt de mult, Inat a

trebuit O. se legiferew In contra lor, nu existau.

Se bea foarte mull mied, ca unii ce au miere

multA". CAci toate regiunile cuprinse Intre dealuri,

toate poienile din codri, asa de multe atunci, poiene

pline de flori, cuprindeau prisAci. Moldova era una

din tenle clasice ale apiculturil, i proverbele aratil

ce importantA avea ea In viata de odinioarA.

zicea de cineva a e plin de bagAtie si de alte darunt

ca un stup".

In ce priveste vitele, Graziani spune, In scurta lui

descriere a Moldovei, care ar trebul tradusA

prinsA si In cArtile de cetire: Necrezut de multe sint

vitele: se plui ate doisprezece boi la un plug... E

pdcat sA se tale v4ei. Deci din'Moldova se scoate acea

multime de boi din carnea eNrora nu se hrAnesc numai

locultorii Ungariel i ai Rusici, ci i ai Poloniel,

Germaniei, ba Ong. si Italia, mai ales In Venetia."

Venetienii li. zic acestor boi: boi unguresti"

precum grAul nostru trecea, p4n.4 mai dAunAzi,

mAcMAndu-se la Pesta, ca grAu unguresc". ,2In_ fiecare

an se fac sapte iarmaroace de vite in Moldova,

la care tArg-uri de vite vin multi n.egustori."

Vitele se adunA pe ampii lntinse, unde sAnt i mii

de bol. Trei zile se IntrebuinteazA pentru a se hotArft

de negustori pretul", pluä ce se rupea pretul",

cUm se zice. Pretul Intrece rare ori trei galbeni

de vitA. In ateva ceasuri se vinde toatA multi-


169

mea de hoi... De la acest nego an raare castig bole-

Domnul Insusi mai mult din aceasta se

Imbogateste, caci i el vinde In fiecare an multi boi

de pe mosiile lui." In Italia chiar se incearca a

trece boi grasi. Am vazut c Alexandru Lapusneanu

indea foarte multi porci, mai ales porci, dar despre

aoestia izvórul acesta nu pomeneste nimic.

Privitor acum la obiceiuri, pentru intaia oard datini

ale poporului nostru, datini cu care se ocupa azi

folklorul, o stiinta noua, creata in vremea contemporana,

sant insemnate Intr'un izvor strain. Se vorbeste

In Sommer de fratia de cruce". Era un obiceiu

din dele mai vechi, potrivit ca care se proceda s't la

sc.himbarea de sange, dar Sommer vorbeste numai

de obiceiul de a inghiti o bucata de pane in forma

de cruce.

Se pomeneste In ace.st izvor si de notiuni de drept.

Nu este drept scris", spune Sommer, 2,Ci totul

face dupa placul Domnului, judecandu-se dupa obiceiul

pamantului", care e extre.m de vechin, perttru

ca-1 cunasc i regii Ungariei In hotararile pe care

le dau prin veacul al XIV-lea. In datina de atunci

nu se judeca 1=111, ci buna credinta a acelui care

facea o declaratie. Fiecare aducea un numar de juratori,

cari deelarau a cunoaste pe para.§ ca om de

cuvant, ca unul pe cuvantul caruia se poate pune temeiu;

partea cealalta avea Irisa voie sa aduca de

douà ori mai multi juratori", cari sa spuie

din potriva, al lor este un om atat de vestit prin

buna lui credinta, Inca once asertiune a lui trebuie

crezuta. Dar avea dreptul, la randul lui, eel d'intaiu

sa aduca de doua ori mai multi martori, si tot

aa pana venia momentul cand unul se dadea Invins,

ne mai putand sa aduca, fie prin legaturile

re prin conruptie, un numar dublu de opa-


170

nenti. Dacd era cineva despoiat, ceia ce se Intampla

des negustorilor, el cerea despdgubire acestea

sant represaliile, de care am vorbit , de la aeel

pe mosia cdruia a fost jdfuit, ori din ddrile targului,

satului uncle a Tost fdcut furtul. Un fel de represalii

In interior : o lature foarte interesantd represaliile,

care si la noi erau de un obiceiu curent.

Toi aici se arata cat de aspre erau osandele cu SUferina

trupului. Tgierea ndrii drepte, de dare cd-

Mu, era curentd. Deci, in afard de suprimarea Oretelui

despdrtitor, se opera si prin extirparea ndrii

drepte. $i se adauge: cu astfel de obiceiu Isi insemnau

ei si pe aceia despre cari se credea cd, fiind

de neam domnesc, trqgeau nddejdea sd iea Scaunul,

616 nimeni care ar fi suferit o slutire trupeascd nu

se primeste la aceastd cinste."

Graziani spune, 1ntocmai ca i Reicherslorfer, cd,

In general, cdsdtorille n'aveau nicio trdinicie, Barbatii

desfac cdsdloria pentru cele mai neinsemnate

cause": n'au decat sd trimeatd nevestei stire cd nu mai

vo:esc sA trdiascAlmpretuid Cu dansa, i sd. dea Vi tieriei

doisprezece dinari". Am gäsit pentru secolul al XVIIlea

astfel de scrisori. Cdsdtoria o putea desface

batul pldtind nevestei doisprezece dinari. In 'Sommer

se expune lucrul mai pe larg: Despot a ctiutat sd

starpeascd obiceiul acesta, el, bun crestin, protestant,

om de randuiala stricid, de si a Mat o fatd in leacu

o tiitoare grecoaicd, si s'a pornit dupd el o

persecutie a Armencelor din Suceava care tre.buie

fi f6st putintel In legAturd cu obiceiurile Domnului;

dar fatd de altii era foarte aspru. Se 1nrddIcinase In

Moldova acel obiceiu, pe care-1 au si astdzi ca lege,

ca femeia dojenitd ori, in casul eel mai rdu, putin

bdtuid sd. aibd voie a trece in altd cdsdtorie." Acum

partea oealaltd: Dacd ea era In stare a pldti bdr-


171

batului a treia parte dintr'un galben, prin care sd.

ardte cd femeia iese din puterea bdrbatului."

Si, pe urmd, se adauge ed obiceiul era asa de ráspandit,

Inca 1-au fost primit i Ungurii i Sasii

eari locuiau In Moldova, si episcopul socinian Lusinski,

venit din Polonia, lud mdsuri pentru a- opri

mdcar pe ai lui de la ace,astä cdlcare a bunelor moravuri.

Cdci Sommer pomeneste cd la Trotus unul avuse

patru neveste, dar si ea patru b.drbati, i toti

erau in viata. Episeopul a vrut sd iea mdsuri, dar

targul Intreg s'a ridicat, cerând sä nu-i supere pecrestini.

Lusinski a fost spit s. aprobe.

In alte casuri Insd Domnul fácea ca stricdtorii de.

cdsatorie sd lie adusi Inaintea lui: Inteun singur ceasa

Mat sese dintre dânii. Ameninta si pe boieri

dacil i ei fae asa, n'o sd-i sufere.

In sfarsit, avem la acesti doi scriitori sari interesante

despre oastea de atunci.

Iatd ce spune Sommer, dui:4 ce vorbeste de luptele,

foarte dese, cu Tatar SAnt niste oameni

Inalti, tari, apreciati. la rdzboiu. Au suliti foarte

lungi, scut, sábii rotunde, buzdugane cAtiva, cei mai

multi, seeuri." Deci sabia rotundr ea, In chipul

de la Curtea-de-Arges al Sfantului Gheorglie.

Mai departe : Cu atilta IndrAzneald se luptd, cu

atata despret de dupnan i credintd In ei, Incât adesea

cu putine pulen i bat si astiri Intregi ale veci-

Jailor. Au fost supusi de Turci, fiind mai mull sldbiti

de desbingrile lor &eat pentru cd ar fi fost

In rdzboiu."

Socoleala pe care, o face seriitorul In ce priveste armata,

meritrt srt fie pusd aldturea de socoteala, lui

Reicherstorfer. Acesta spune cd pe vremea fui Petru

Rare§ eran 3.000 de curteni, cd Vodd putea sd

ridioe Insd pentru rdzboiu 60.000 de oarneni. Dincoaee

se Iriseamnd 40.000 de oastea Moldovei Lind


172

In cea mai mare parte oaste de calarixae, caci pedestrimea

e alcatuità din oameni de rand, fara valoare

militara. Caii sant mici, i nu cunosc grajdiul;

chiar In mijlocul iernii se hranesc pe camp... si

frang Cu copita lor ghiata ce acopere iarba, de si

sant potcoviti".Supt Despot un alt izvor pomeneste tot

de 60.000 de oameni si 50.000 de calari. Despot Insusi

vorbeste de 40.000 de pedestrasi si 50-60.000 decalari.

Chiar daca am admite exageratii, faptul a mai

multe izvoare dau aceleasi cifre arata ca Intr'adevar

Moldova pe vremea aceasta avea o respectabila paste.

Mai ales important era faptul ca de aceasta oaste dispuma

Domnul In Iiecare moment. In cateva zile adeca

se putea s'o strangd, pe cand se vede din luptele

de la 1531 ale lui Petru Rares cu Polonii, care s'au

terminat Cu infrAngerea lui la Obertyn,eat de greu regatul

polon putea sa-si stranga armata. Se convoca

dieta, caci regele n'avea nici oaste, niel bani, si In

dieta se punea Intrebarea ce mijloace se vor Intrebuinta

ptr Lru a raspinge pe dusman: meroenari, nobilime,

chemare generala supt arme; se discuta impositul

care trebuia sa se plateasca. Pana la o intelegere,

deci, o armata asa de sprintena cum era

cea moldoveneasca Ii Indeplinia toate rasturi/e, mergaud

si panà dincolo de hotarul Pocutiei, la -Lemberg,

ande se zice el Bogdan a lavit cu sulita poarta

cetatii, de se cunostea locul. Gaud Polonii veniau In

represalii, la noi, Intr'adevar era o surprindere timp

decateva zile, dar numai pnä oeDomnul Ii strangea

oastea; i, oricum, mai mare paguba aduceau ai

nostri Poloniei, tarl de mai Inalta cultura, cu orase

bogate, decat puteau aduce Polonii In Tinuturile noastre

cu satele rari i ascunse 1.

z Ina un izvor asupra lui Despot a fost gAsit mai de curAnd

biro bibliotecA italianA de un membru al Scolii RomAne din Roma,

propune sA-1 publice.


XII.

Tenle noastre in a doua junatate a veacului

al XVI-lea

Pentru a doua jumAtate a secolului al XVI-lea izvoarele

sfint mai multe si mal interesante.

Incepem Cu acela care este mai putin Intins.

PAnA acum ni-am inchipuit un cAlAtor polo» ve-

»id In pArtile noastre; de astA datA avem a face

cu un cAlAtor real, care a Iost adese ori prin pArtile

noastre si probabil cl stia chiar romdneste, fiind

legAturi strAnse cu lumea boiereascA de la lioi.

Crici In vremea aceasta legAturile dintre nabilii poloni

i boierii nostri skit mult mai intime deck odinioarA,

0 se va ajunge, la stArsitul veacului,

Domnia lui Ieremia Maya, la cAsAtorii lntre unii

altii: Ieremia-VodA si-a mAritat trei din fetele lui

dupà nobili poloni; una dintre dAnsele a fost acea

Ana Mohilanka, sotie a ti-el bArbati, care a ¡neat un.

rol extraordinar In istoria polonA din IntAia jumAtate

a secolului urmAtor, pAnA Intr'atAta

cAnd a mitrit, i s'a pus pe mormAnt o linigA inscriptie

latinA enumerând toate defectele care, supt raportul

politic, o Impodobiau.

Inainte de aceasta, dad. Polonii nu cumpArau moii

In Moldova, Moldovenii isi asigurau mask In Polonia.

Cum, odinioarA, se Ingrijiau boierii din secolul

al XV-lea, si mai ales din Intgia jumAtate a vea-


174

cului al XVI-lea, sd aiba o mosioara in Ardeal, unde

-sa se poata retrage In timpuri grele, tot asa, acuma,

se autau mosii dincolo de Nistru. Una, vestith, care

-se pomene§te adese ori in docurnentele noastre, caci

familia lui Ieremia Movilà a stat acolo multa vreme,

este mosia Ustie, wide probabil chi trebuie sa se

gaseascä si urme ale petreeerii lui Voda, a aprigei

Doamne Elisaveta, a fiu.lui lor, Constantin, si a tuturor

boierilor si jupaneselor cari-i incunjurau.

Afard de aceasta boierii nostri erau interesati In

toate marile afaceri comerciale pe care la faceau

capitalista din Orient In regiuhile polone, s'i mai ales

in Galitia. Provincia avea de multd vreme legaturi

strAnse cu Moldova: la Lemberg exista o suburbie

moldoveneasca si o biseria moldoveneasch, fa.cuta

de Constantin Corniact, pe care 1-am mai mentionat,

si care a fost Van:es-Mare In Moldova si apoi.

si vames In regatul polon: e zugravit pe zid, in

costumul boierilor de la noi, si se vede pana astazi

bourul moldovenesc sculptat pe acelasi zid. Alexan-

-dru Lapusneanu are o intreaga corespondenta cu

fratia ortodoxa" care exista acolo, la Lemberg, la

Liov, cum i se zicea de ai nostri: e vorba de un clopot

si. de cate alte lucruri necesare acelei biserici.

. i tiparul nostru are anume iegaturi cu fratia"

aceasta a ortodocsilor, In mare parte Romhni sau

Greci romanisati, stabiliti chndva si la noi. Chnd am

studiat arhivele din Lemberg, am gasit acolo o serie

Intreagä de procese privitoare la Romanii din oras,

unii foarte buclucasi, cu copii cari spargeau capul

cutarui Evreu liovean, arunchndu-i pietre de pe fereastra.

E un intreg capitol de viata romaneasa dincolo

de hotarul. Moldoveil-.

I Despre bisericlie moidovene§ti din Liov vorbeite d. P. P. Panaitescu,

In Buletinut Comisiunii Monumentelor Istorice, an. 1928.


175

CAnd se IntAmpla vre-o schimbare politicd i bamenii

nu se simtiau asa de siguri acasd, la dAnsii,

ei se retrAgeau la mosiile lor din Polonia, sau se

Ingrijiau sing,uri de afacerile pe care le IncepuserA

Inainte. Asa au f Acut familiile Domnilor Ieremia

Simion Movild, Nistor Ureche Vornicul i toatA ceata

care Incunjura pe Movilesti.

Pentru asigurarea boierilar mai importanti se dAduserA

chiar acte de cetAtenie polonA. Avem si acum

documentul prin care se recunoaste calitatea de

oetAtean al regatului cutArui prieten", care Inainte

de aceasta Indeplinise functiuni boieresti pe

lAngA Domn si care, la schimbarea regimului, astepta

sà Indeplineascl din nou aceIeasi functiuni.

MAsura de precautiune nu era rea, pentru cA, In

a doua jumAtate a seoolului al XVI-lea, trei dintre

Domnii moldoveni refugiati In Polonia prieten1 cu

Turcia, pe vremea regelui, de origine ardeleank ungureascA,

Stefan Báthory, fost Voevod al Ardealului,

care avea visul de a Intinde *Polonia Ong.

la Dundre, Inviind un vechiu pretins drept de suzeranitate

asupra principatului moldovenesc, dar pentru

moment fAcea politicA oportunistA In folosul Turcilor

au fost tAiati la cererea ceausilor turoesti.

CAnd Stefan Toma, Inloduitorul lui Despot, s'a refugiat

la Poloni, a fost Inchis i i s'a tAiat capul, Impreung.

cu ,dol boieri cari-1 IntovArAsiserA: Motoc

Spancioc; s'a pAstrat i testamentul lor, fAcut cu cAteva

zile lnainte de a muri. Aoeiasi soartA o avilse

Joan PotcoavA, care se zicea a fi Ion-Vodd cel Cumplit,

acel care se rAsculase contra Turcilor i ftisese

bAtut, Impresurat la Roscani rangl Prut, 0, predAndu-se,

perise legat de patru cAmile. PotcoavA, exruia

i s'a dat aceastA poreclA fiindcA rupea pot-


176

coavele In mAnk, un splendid barbat cu ochii i pietele

negre, cu talla impunAloare si un suflet corespunalor

cu aceste daruri ale lui Dutnnezeu, retalgandu-se

in Polonia, a fost 1nchis, osandit la moarte

executat: s'a pdstrat In doua versiuni discursul,

foarte frumos, tinut de d3nsul inainte de a i se tlia

capta prin care, murind pentra crestinAtate, acusa

miselia reglui tefan. In sfarsit tot ca fugar

din Moldova peri acolo Iancu Sasul, fiul lui Petru

Rares cu o SIsoaicA din Brasov, persoanä destul

mandrI i originalA: cronica spune a el se plimba

vara la Iai cu sania cu tAlpi de os.

A fi recunoscut e,etItean polon insemna InsA un

mijloc de a se asigura impotriva intemnitlrii si a

osfindirii la moarte, cAci nu se putea proceda cu un

cetAtean polon ca fatA de un simplu fugar din Moldova,

un cetAtean turc", la discretia cererilor venite

din Constantin-opol.

Legitturile principatului muntean, de sigui., sant

mult mai rare si mai puVn importante. Cand i and

vine din Polonia cate un trimis care visiteazA

Tara-RomaneascX; ici colo se mai intâlneste cate un

act care aratA existenta de relatiuni cu acele pdrti.

Pentru curiositatea lucrulai inTltisez scrisoarea-pasaport

datA lui Nioolae Brzeski, care a jucat un rol.

important in legAturä cu terile noastre prin aoeia cl

a dat o traducere In limba polonl, cu oarecare explicatii

asupra boierilor i rosturilor terii, a ve,chii c.ronici

slavone a principatului: vestita Cronica moldo-polonA",

tipArità de Hasdeu si pe urmii de Ioan

Bogdan

IAa ceva s'a IntAmplat numai de douA oil In istoria noastrA,

ca strAlni sl prefacl letopisetele noastre in llnba lor. Pe vremea

lul Stefan-cel-Mare. cAnd filca lul, Elena, a luat pe mo§tenitorul

tronulul rusesc, ca sA se invedereze cl e fatA de neam bun, s'au


177

latà pasaportul:

Io, Petru Voevod" era Petru Schiopul, din

cuila lui Dumnezeu Doinn a toatd Tara Ungrovlahiei,

scriu Domnia Mea cinstitului i bunului prieten,

prea-inbitului pArinte, marelui Zecmot August, mare

Graiu lesesc i litvan i mazur" Mazuria sau Mazovia

fdcea parte din deosebitele State ale regelui po-

Ion si peste alte teri i pártile lor de sus, multa

sdndtate i dragoste trimetem Craii Tale, si ca aceasta

dam stire Criliei Tale cd a venit un poclisar

(adecd ambasador) al Mdriei Tale criesti, cneazul

Necula, de la cinstita Poartä domneascd a Cinstitulai

Impdrat la Domnia Mea, si ne-a vestit de

viata i prietenia i dragostea pe care o are Crdia

Ta aire noi, si a cerut de la noi oameni sd-1 ducá.

la'Stelan Craiul" era pe vremea aceasta Stefan

Báthory, domnul Ardealului, considerat ca succesor

al regilor unguresti, si Domnia Mea i-am dat lui

oameni s6.-1 ducd" acestia se numiau mai tarziu

mehmendari, Si, ¡linda. a Intrebat Crdia Ta pentru

mantuirea noastrd, sä tie Crdia Ta cà noi cu

ajutorul lui Dumnezeu santem in viatd i sánlosi,

sd dea Dumnezeu ca i Crdia Ta sd fie sanatoasd

i Dumnezeu sá-ti Inmulteascd zilele j anii

Crdii Tale."

Aceasta este traducerea In româneste, pentru el

actele de Stat se alcdtuiau In timba slavond: limba

introdus analele putnene In letopisetul rusesc, puindu-se pe lAngä

accasta si o lntreaga poveste fabaloasa, In care se arata de unde

vin Moldovenii, de la Roma, cu lupte pe vremea Papel Formosus

intre Roman, de o parte, si Vlahata, de alta parte. Mai tarziu, in

secolul al XVII-lea, cronica lui Miron Costin a fost prefacuta

limba latina pentru Poloni, dar de dAnsul Insusi, care a dat Polonilor,

in acelasi timp,cum se va vedea mai pe urma, si o scurta

descriere i istorie a Moldovei $i a neamului romanesc in genere,

intr'o poema si o expunere In prosa polona.


178

romaneascil nu juca deceit rolul de a da anumite interpretatii.

Cand i cand la margenea documentului

von cuvinte romanesti se amestecau In textul slavon.

In romaneste se scriau insá scrisori particulare,

avem una Incá de la 1521, pe vremea lui Neagoe

Basarab, vestita scrisoare a lui Neacsu Lupa catre

Brasoveni. In afará de aceasta se scriau in romaneste

minute de tratate i instructii pentru ambasadori.

Pentru vremea lui tefan-oel-Mare stim

tratatul de pace cu regele Ioan Albert a fost redactat

i romanesle, i slavoneste, i latineste. In sfarsit

pe vremea lui Petru $chiopul sant o sumedenie

de acte romanesti: insemndri de ale Domnului, contracte,

instructii, scrisori particulare, pástrate, printr'un

hasard fericit al istoriei, prin presenta lui ca

fugar In Innsbruck i Bozen. Pe urmg, pentru epoca

lui Mihai Viteazul, despre care o sa. vorbim mai tal-ziu,

numárul de documente romanesti e mai mare,

avem chiar cate un document oficial. In sfarsit se

ajunge a se serie i inscriptiile de biserici In romlneste,

pr.westind o Intreagá literaturá de care,

In treacát, se va mai vorbi aici.

Dupä aceste explicatii venim la cálátorul Andrei

Taranowski, care vine la noi In 1570.

Notele lui de cálátorie sant foarte scurte. El soseste

prin Nordul Moldovei, prin regiunea pe care

Austriecii o vor numi mai tarziu Bucovina, nume 1-Amas

si dupd reunirea ei la patrie 1.

inteun scurt studiu, d. I. Nistor aratA originea acestui

nume, care se intffineste IntAiu la sfArsitul veacului al XIV-lea

InsemnAnd pldure de fag". Bucovina" c nespunde astfel, In legAturA

Cu un singur fel de copad, cu numele pe care-I poartA

obisnuit Chigheciul de la Prut, din pArtile FAlciiului: Codru,§1 locuitoriI

de aiolo Codreni. De alminteri BucovAt Inseamn1 acelas

lucru: pAdure de fagi.


179

Cu privira la aceastd Bucovind zice caldtorul:. In

-care pAdure a Bucovinei cu septezeci i trei de ani

Inainle, adecd In 1497, 50.000 de ostasi poloni au

fost ucii, întno singurd zi, de Romdni".

Aceasta inseamnd Insd lupta lui tefan-cel-Mare cu

loan Albert, cand copacii Intinati", adeca tdiati

Mid la coajd, cazurk asupra armatei polone si o distruserd.

Dupd aceia se pomeneste de Suceava, si in legaturd

cu ea se aminteste si de moartea lui Despot,

-care se Intdmplase numai cu sase ani inainte. E

vorba si de Tutora, la vdrsarea Jijiei, care va deveni

pe urmd vestitd prin venirea Hanului Tatarilor la

1595, prin instalarea lui Ieremia Movild. Aflam si de

Ldpu,na, putin mai jos, care a ajuns sà fie destul de

importantd: avem acte ordsenesti de acolo, Alexandru

Ldpusneanu era din acest targ, prin mama sa,

Ingropatd la mdndstirea R5.,sca.

Din celelalte orase ale noastre, cdldtorul stie numai

Chilia, care acum era turceascd, decrause foarte

mull, ca sà treacd apoi In Dobrogea, Insemndnd Tulcea

i Babadagul, In drumul 'cdtre Constantinopol.

Se mai, vorbeste de unele lucruri care se Intalnesc

la alti cAldtori, de marile pescdrii ale Moldovei, care

erau pe vremea aceia aici. O intreagd populatie, care

nu arald sd fi fo6t ruseascd, ci româneascd, erau pescarii

de pe cursul Dundrii pänd In Muntenia, de o

parte si de alta a fluviului, cdci Turtucaia nu e de-

-cat un vechiu sat de pescan i romdni. C'dMorn' ni

spune c In bratul Chiliei se prindeau moruni, la

un sfert.de Zi cale, cu luntrea.

La Intoarcere se noteazd i Cetatea-Albd, Tighinea,

care acum era Benderul tumesc, Intdrit 'de Sultanul

Soliman (la Bender s'a gdsit inscriptia de marmoil

care simile, In legdturd Cu aoeasta, cum a


180

fost strivitd Moldova supt copitele cailor Sultanului).

Galatea Msä nu mai avea rosturi de varna, ca alta

data, fiindcd toti fugiau de vamesii turci; HotinuI

a folosit foarte mult de pe urma fapiului cà rivala

sa a fast ocupata de Ttu-ci. Tot la intors, calatorul

ajunge la Iasi, care este o Capitala" a terii.

Calatorul iese din Moldova prin Camenita, cetatea

polona aproape de Hotin.

Iesuitul Giulio Mancinelli a fost pe la noi intre anii

1582 si 1586, In epoca In care tronul Moldovei era ocupat

de Petru Schiopul, bunul Domn intfensiv,

matca Tara ac", si de Iancu Sasul, a carui stapftnire

de cdtiva ani a fost terminatd prin acea scend tragicd

de la Lemberg.

Inainte de aceasta frisk' cdteva cuvinte asupra legaturilor

pe care le-am avut noi ca acest Ordin al

Iesuitilor i cu Ordinele propagandei catolice in genere.

Am vazut cà aceasta propaganda se lama la

Inceput prin Dominicani, calugdrii predicatori,

pi-in Franciscarti. Rolul Dominicanilor a scazut cu

tolul In timpurile mai noud, dar al Franciscanilor a

rdmas Insemnat. Vechea, lor propaganda se facea pria

frati din Ungaria, bara(i de la barat, dupa slavuil

brat, frate). Italienii s'au amestecat cu dansii In a

doua jumatate a veacului al XVI-lea. In timpuri mai

noua însä, dupd 1600, propaganda se, lacea de alti

Franciscani, veniti de la Marea Adriatica, din regiunile

Albaniai si ale Dalmatiei, unde misiunile lor au

avut totdeauna o foarte mare importanta, i cari

Inaintasera prin Peninsula Balcanied pana la Dnflare.

In Bulgaria ei au &rasa, de alminterea, pentru

propaganda lor un substrat care la noi nu se intalnia:

acei vechi eretici cari se chemau bagomili sau pavlichieni,

crestini ai Sfantului Pavel, Reichersdor-


181

fer Inchipuit, un moment, cä eram si noi, In Moldova,

tot crestini pavlichieni, fiindca s'a pastrat ceva

din eresia aceasta In spiritul poporului, i cari,

ramasi, de la o bucata de vreme, fara niciun sprijin

fxr6 nicio orientare, si-au, gasit refugiul, din causa

rdspingerii lor fata de ortodoxie, In catolicismul

pauperist, popular, al Franciscanilor. Aceasta explica

de ce Franciseanii au venit din Bulgaria, nu din causa

legaturilor speciale Intre poporul bulgar i religia

catolica sau cultura pe care o aducea aceasta religie

catolica.

Mai ales In seoolul al XVII-lea a juc,at un mare rol

In propagarea catolicismului la noi acea parte a Ordinului

Franciscanilor care se zicea Observantii pentrucà

i-au fost impus anumite regule de observare"

morala, ceilalti cdlugari fiind ratacitori, cersitori,

ignoranti si de mine ori i cu morav-uri rele.

A fost un timp deci cand Biserica latina din Muntenia

a ararnat Intru toate de cea de dincolo de Dunare,

mai tArziu de episcopatu`l de Nicopol i, de la

un timp, episoopii nu mai residau acolo, la Nicopol,

unde erau Imprejurari grele, ci preferau sä steie pe

lftnga bogatele Curti ale Domnului muntean, In Bucurestii

cariz In tot casul, nu puteau fi comparati

cii niciunul din vechile targuri mucegaite, pradate,

cazute In saracie din Peninsula Balcanica. Catolicii

bulgari de la Cioplea, din apropierea Bucurestilor,

erau In legatura cu ,propaganda aceasta a Franciscanilor

veniti din regiunile bulgaresti

In Moldova Insa, Franciscanii din Secuime, cari aaveau

o Casa." vestitä acolo, la Simlaul Ciucului

(Ssik-Somly6), deserviau bisericile episcopatului de

BacAu, de i biscupul" era acuma In Polonia; ei

duceau o viatl foarte modestl, administrand flrä a

predicA.


182

De la o bucata de vreme, un alt Ordin, al Iesuitllor,

luase asupra-si aspandirea crestinismului si la

pdgani si la shismatiei i noi, ca ortodoesi, eram

cuprinsi intre shismaticii pe cari Biserica catolicd-i

despretuia si-i prigonia, autând sd li mantuiased sufletele

prin chemarea-i la singura Biseria salvatoare.

Fuseserd Intemeiati In a doua jurnillate a veacului

al XYI-lea, in momentul and catolicismul, atacat de

protestanti, a crezut ed nu se poate apdra mai bine

lmpotriva acestei invaddri a eresiei cdei pentru

ddnsii pyotestantismul era o exesiedocdt prin proelamarea

dogrnelor Tata de care nu se Incape niciun

!el de Ingdduintd sau transactie, i prin organisarea

unui corp de alugdri invdtati, capabili de toate finetele

i initiati In toate subterfugiile diplomatlei, si;

pe l'Onga aoeasta, stdpAniti de o energie ostdseasca,

am zice, Tdrd pdreche.

Iesuitii, de si avand ca fundator pe un Spaniol,

s'au recrutat mai ales, nu in Spania, aci temperamentul

spaniol nu prea e potrivit Cu o activitate de

dibdeie, de ipocrisie, de strecurdri mestesugite, ei

dintre Italienii cari fkuserd scoala Renasterii, cari

trecuserd prin Invdtaturik lui Macchiavelli, cari luaserä

o parte atAt de Insemnatd la alatuirea diplomatiel

inoderne, ldsând cele mai importante, adeydrate

si folosiloare rapoarte ca privire la desvoltarea politia.

a Statelor de la inceputul epooei moderne..

Preocupati si de eucerirea morald a Extremului 0rient,-Iesuitii

au mers de prefer-hip, nu In Germania,

capabild sà se apere, nu in Peninsula Bala.nick

unde era un domeniu al Franciscanilor, ci,

inainte de bate, In regiunile ardelene, polone i rusesti.

Pe la 1580 ei aveau o situatie admirabild

In Ardeal, si au Intrebuintat-o cu atilta ldcomie,.

Inal. a trebuit, sd se iea mdsuri impotriva lor, fiind


183

expulsati, la un monient dat, cad. altfel 1ntreaga po-

Mica a printilor unguri din Ardeal ar fi cazut In manile

lor: avem In Sigismund Báthory, acel care se

credea stapänul lui Mihai Viteazul, de i supt raportul

militar nu era vrednic nici sa-i deslege Incaltamintea,

asa ambitios, iubitor de glorie, degenerat

incapabil cum 11 stim, tipul tandrului bine crescut de

educatori de acestia cu apueaturi calugaresti. In

Polonia ei s'au putut aciva foarte bine pe Miga. regele

Stefan Báthory, care era din aceiasi familie ca

si stapánitorul din Ardeal; el a fost un mare ocrotitor

al Ordinului In lupta contra eresiei sociniane, forma

In care protestantismul patrunsese acolo, 1mpotriva

chiar a protestantismului unei parti din orasele polone,

ca i împotriva orlodoxismului un,ei parti din nobilii

ai cdror stramosi facusera parte din Statul lituanorus.

Avea nevoie, pe lânga aoeasta, de Iesuiti, nu numai

supl raportul religios si cultural, dar si pentru

cä ei adu.ceau o escelenta cunoastere a limbii latine,

calitati pedagogice distinse i erau oameni, In

cari, inteun sens, au continuat actiunea

Renasterii, capabili Tiind a da lustru unei ten. Pentru

a fi In legaturä cu aceia dintre Rusi cari ramaseserd

ortodocsi, s'au stabilit, pe king alte Case"

pe care le aveau In Polonia, cu manastiri, scoli, teatre

scolare, o Casa" si la Lemberg.

De la Lublin veni parintele Warszewieeki din Societatea

lui Isus, care avea misiunea speciala de a

lucra Mire Rusi i Intrei vecinii, tot ortodoc.si, tot

shismatici, cari erau Românii din Moldova. In special

asupra M,oldovei s'a exercitat prin aceasta Casa din

Lemberg o puternicä influenta iesuita. Asupra

Românesti s'a lucrat mai putin, influenta ardeleana

fiind mai slaba, iar de jos cum am spus, venind alta

influentä catolica, a cálugarilor franciscani din Bul-


184

gana. In sfdrsit In Rusia Iesuitii au jue_at, la inceputul

secolului al XVII-lea, un rol extraordinar de

mare, si a fost un moment and Moscova putea

ajunga catolia. Pentru ca sa se opreasca opera de

propaganda, aici au trebuit sfortari mari din partea

ortodoxiei, cu greu, salvata de Patriarhul de

Ierusalim, Teofan, care a alergat imediat In partile

ace,stea, pe la 1620, i ortodoxia din Ierusalim

era mult mai mult deal cea din Constantinopol,

cu atdt mai mult deck ces din Moscova i Chiev

dar, inainte de toate, printr'un Roman, fiul lui Simion

Movila, Petri; care fusese Intaiu Patrascu-Voda candidat

la tronul Moldovei i Munteniei si se asezase

apoi In calugarie la Chiev, la vestita marastire a

Pesterii. Ajuns Mitropolit de Chiev, Intemeietor de

tipografie, aleatuitor de catechism, creator al unei

raturi rusesti i, prin originea lui aristocratica, prin

le,gaturile lui cu Curtea polona, din cele mai mari

personalitati pe care le-a cunoscut poporul rusesc,

cäci viata culturala a httregii natiuni derivà de la presenta

pe Scaunul din Chiev a lui Petru Movila sau

Moghila, a doua zi dupa epoca lui Mihai Viteazul.

Iesuitul care a jucat un mai mare rol i In Ardeal

i In Rusia a fost vestitul Padre Possevino,

care a fast si un scriitor vestit, In total o personalitate

Toarte interesanta.

Asezati mire Ardeleni, Poloni i Rush de supt

coroana polona, din Galitia si de peste Nistru, langa

Cazacii supusi pe uirma iffluentei Tarului din Moscova,

natural ca i noi a trebuit sa primim influente

de acestea iesuite. SAnt Domni din a doua jumatate a

veaeunti al XVI-lea cari au ocrotil propaganda catoha.

Petru Schiopul a fast prietenul acestei propapagande:

pe ldnga dansul a funetionat multa vreme

In calitate de camaras de Lapusna, pe urma de


185

Postelnic, un Albanes italianisat, cu aparentA de no-

NI venetian, Bartolomeo Bruti, trate cu tAlmaciul

ambasadorului venetian la Constantinopole, Cristo-

Toro Bruti, i rudA cu alti membri ai aoeleiasi famirAmasA

In Capo d'Istria si In deosebite pArti ale

Italiei. Bruti era asa de bogat, hick putea sd trimeatA

6.000 de ga1beni unguresti rudelor.

Acesta a fost sprijinul de capetenie al propagandei

catolice. la noi. Era vorba sA se primeascA stilul nou

Incà de la 1590, Indatä dupä decretul prin care Grigore

al XV-lea il impuse, In Moldova; s'a cAutat a

se redacta un catechism românesc, ceia ce nu s'a facut.

Ungurii i Sasii cAstigati pentru propaganda

luterand trebuiau sA fie adusi din nou la catolicism.

Se va vedea ca. si Ieremia MovilA a sprijinit catolicismul,

mergAnd In Suceava la biserica catoliel. In

Muntenia Alexandru-Voda, Tratele lui Petru Schiopul,

este zugrAvit asa de un scriitor catolic, autorul nnui

raport italian: Petru-Voda din Moldova, si prieten

al regelui Poloniei, a avut un frate care a fost Domn

In Muntenia si se cherna Alexandru, care a murit la

1577, fiind socotit sfânt, ca unul ce purta ascunsA

supt haina lui un vesmant de cdlugAr de pa.'r de

cal foarte aspru, cu care a si murit1."

Se pomeneste In aoelasi raport- de nevoia unor

cArti unguresti i sArbesti" (aded. slavone) In legAturä

cu propaganda catolicA.

Asa fiind, era natural ea Iesuitii A i vorbeasel

de ;erne noastre.

Acum, nu cunoastem tot ce au spus Iesuitii si ce

se pAstreazA In relatiunile lor manuscrise. Este o i-

Tot el spune, In ce prive0e pe Petru Schiopul, cá avea o gardl

de 400 de trabanti 0 500 de Albanesi, cari erau catolici, 0 a

fAcut o bisericA de piatrA foarte frumoasA. Cf. Rev. ist., VII, p.

212 0 urm.


186

mensa arhiva la Roma, a Congregatiei de Propaganda

Fide" (Pentru raspandirea credintei"), care

se ocupa de toate provinciile castigate Impotriva paganilor

sau ereticilor. Un inventariu al acestor bogatil

lipseste, si s'au tiparit numai relatiuni -Intamplaloare,

sporadice

In scrieriile parintelui Possevino despre Ardeall- se

vorbeste despre situatia poporului roinânesc de acolo

Este ciliar un pasagiu foarte important In care se

constata existenta unui Vladicä romanesc la Alba-Iulia.

A fost o discutie foarte pasionatil. In ce priveste

rostul acestui episcopat. Cativa, printre cari mà numar,

sustin ca Românii n'au avut un Mitropolit resiklánd

In Capitala Ardealului deeat pe vremea lui

Mihai Viteazul si din causa influentei lui; a1ii, sprijiu:ti

pe anume acte, dubioase, pretind cá. Inca din secolul

al XV-lea era un Mitropolit ai Ardealului. /11c:esta

se pare cu totul imposibil, pentru ca situatia Romanilor

din Ardeal era asa de umild, cu Mata despret erau

priviti de oficialitate, Incat un Mitropolit al lor

asezat In Tata episcopului catolic, In Insasi resedinta

principilor Ardealului, e nelogic. De fapt, pe

vremea aceia, se faoea In Ardeal printre Románi o

foarte puternica propaganda calving careia i se datorete

i traducerea In romaneste a o multime de

carti sfinte sau predici i tiparirea acestor carti. In

fruntea Bisericii acesteia calvine a Românilor din

Ardeal era un. superintendent, dar ai nostri nu prea

Intelegeau ce e superintendentul, ziceau i mai departe:

VIgdica. Si, de oare ce superintendentul trebuia

sà aiba legaturi stranse eu. printul, era necesar

sa alba un birou" la Alba-Iulia: s'a fgcut acolo,

deci, O bisericuta, care pe urmà a fost transformata

Ed. Andrei Veress: Transilvania (1584), Budapesta 1913.


187

In biserica de zid de catre Mihai Viteazul. Acesta

este sensul prese.ntei episcopului. Dar el /in era

acolo in ealitate de episcop roman, caci nu represinta

ca episcop neamul sau romanesc, ci era unul care

prin aducerea noastrd la calvinism lucra la desnationalisarea

neamului

E posibil ca Possevino sà Ti spus ceva i despre Moldova,

Insa acel cam a povestit despre dansa §i a carui

expunere s'a tipdrit este panà acum numai aceL

Giulio Mancinelli.

El vine din Sud, prin Varna, Mangana, Preslavita.

Ce I-a izbit Intàiu, In cale, este ieftinatatea de la flor.

Pentru un aspru moneda micà de argint Toarte

suptire, pe care Turcii o Talsificau In chip scand.alos

dar, pe cand ei platiau In aspri nui, cereau sà fie

plAtiti In aspri vechi, se dadeau cinsprezeee ola;

o gttin.a costa doi aspri i un butoia de vin patru.

Mancinelli Inseamna la Constanta cd mai existan.

Inca ruine din vremea veche de, la Tomis. Se mai

gasiau marmuri mari" aici, i un Turc bogat le

&colea din ruine. Pe urma Mancinelli inainteaza la

bratul Chiliei. Pe aici se trecea foarte greu, fiindcd

bratul era Inomolit, i numai In anume momente corabiile,

cu multa. primejdie, puteau,sa se strecoare in

aeeste parti. Alci_a vdzut furci de care atárnau moruni

spinteaati, pu§i In protap. In ce priveste pretul,

se spune ca morunul plin de icre, cat omul de

mare, costa 60 de aspri. La Ia* calatorul vede coloniile

straine §i asupra acestor colonii vom reveni

, compuse din Ragusani, Germani, Unguri. Erau

§i familii bogate catolice, care aveau pe mormintele

din jurul bisericii lor, apoi distruse, blasoanele

familiilor lor. Cand se Intoarce, Mancinelli e


188

prins de Turtuna In locuri grele de la gurile Dunarii

ajunge In pericol sa se Mece. TovarAsii lui de calatorie

se roaga atunci de Dumnezeu sa-i erute viata,

fagaduind sA reeladeasca biserica de piatra a SI.

Nicolae din apropiere.

Adaug a la 1565 Giovanni Andrea Gromo da o descriere

a Ardealului, In care Romanii sant presintati

ca hoti talhari. Alaturi, se vorbe§te de cei 3.000

de calad. ai Moldovei (de toti, 60.000 de ostasi), cu

cai buni i oimi vestiti (300 de cai si 100 de soimi

se dau Sultanului). Se atinge i alegerea Domnilorl.

Un raport de Iesuiti2 presinta o calaiorie la Suceava

supt Ieremia Movild. La Cetatea Neamtului e parealab

Hrisoverghi cu fiu care a Invatat la Venetia

(Intors de doi ani; si tatal Intelege italienaste). In

targul vecin, dona biserici, cu un preot catolic

credinclosi sasi. Iii Suceava Voda-i mangaie de prigonirea

printului ardelean Imbraca. E un D011111

pios i foarte bland: biserica romaneasca are frumoase

pictur4 icoane In sala de audienta. Sant, pentru

ceva negustori i soldati poloni, dota biserici catolice.

La urma se pomeneste biruinta lui Radu

erban contra lui Moise Székely, acel print de prigonire

3.

Archiv für siebenbiirgische Landeskunde, N. F., II; Rev.

1st, 1, p. 65 si urm.

Veress, Annuae literae Soc. lesu de rebus transylvanicis

temporibus princtpum Bathori, Btidapesta 1921.

3 y. §i Rev. 1st:, VII, pp. 212-5.


XIII.

Trei cglAtori francesi la noi

Venim acum la alltorii francesi. Avem doi: unlit

In Muntenia, Lesealoppier §i Bongars, §1 altul In

Moldova, Fourquevaux, cari sant aproape contemporani.

Sri Incepem cu acesta. Fourquevaux1 era un om

deprins In negocIatii diplomatice, care a jucat un

rol §i In Spania i care, fIcand o cAlg.torie In Orient,

s'a hotArat sit se Intoarca prin Polonia. La Inceput e1

urmeazil deci acelasi drum pe care-1 fAcuse Mancinelli,

strabIt'and Moldova de la Sud., de la gurile

DunAril, cAtre

Si el Intalneste la guri pesc/riile acelea strapice,

cu morunul citt omul, care formau un obiect de

mare venit pentru. Vistieria turceascd. Pretul unui

morun, cantdrind cat o sarcinA de catar, spune el,

era de doi solizi francesi. Icrele, care se vindeau In

toata lumea greceasa. supusA Sultanului, erau din

pArtile noastre; negotul Ru§ilor e mai nou, presupunand

relatii comerciale care atunci nu existau.

IndatI dui:a aceasta se Intrd In imensa stepà pe

V. lorga, Acte si fragmente, I. Cf. lorga, Voyageurs franpis

en Orietzt, Paris 19_8.


190

care Tatarii o numiau Bugeacul. Pe vremea ac,eia

nu erau pe aici Tatarii, dar Cazacii, hoti de dincolo

de Nistru, erau, fär. ca pe vremea aceia sa represinte

43 parte din populatia ruseasca. Cuvantul Cazac e

tataresc, Inseamna pribeag" ori, cum s'ar zice cu

un termin engles, outlaw", care se did afara din

lege". Oameni fugiti din Polonia, din Rusia, din Moldova,

oameni cari facusera vre-o crima, vre-un pacat

sau cari aveau mari ambitii pe care nu le puteau satisface

in tara lor. In ostroavele Niprului, acopea-ite

de paduri, acolo se strangeau i prá'dau pe once

drumet. Erau asezati la cataractele râului, unde e

mai greu de pàtruns, In regiunea unde fuseserd Intaiu

Ostrogotii. In secolul al XVII-lea li se zicea Zaporojeni,sau

i Nizovi. Regele Poloniei se scutura de orice

legatura cu dânii, spunând Turcilor ca pot sí. vie

sa-i execute pe toti, dacä pot; dar, de fapt, aQesti

azaci li erau Polonilor foarte necesari fiindcd-i intrebuinta

In contra Tatarilor, si nu exista alt mijloc

4e a lupta contra lor decat acesta, Cazacii fiind, anal

la urma urmei, lui fel de Tatdri crestini. $tefan Báthory

i-a oranduit puindu-li In Trunte un Hatman,

pe vremea aceasta Moldova, nu numai ca li cunostea

calitatile ostasesti, dar Ioan-Voda cel Cumplit a

Tost sustinut Impotriva Turcilor de Cazacii lui Sviersevschi:

când boierii moldoveni 1-au tradat, acesti auxiliari

straini aa luptat alaturi de dânsul si 1-au

aparat pana in ultima clipa.

Pe urma, Ioan Potcoava a fost asezat tot de Cazaci,

Hatmanul cazacesc a stat In rândul boierilor Moldovei

la Iasi, cateva luni de zile. $i au venit i alti

loan-Voda, precum si un Alexandru-Vocid, un

Constantin-Voda, cari toti erau sprijiniti de Cazaci,

bucurosi ca, In loe de a prinde pe drumetii mai

xari, sa prade o tara Intreaga care-si refacea bogatia


191

In tinap de cativa ani de zile. Un fiu al lui Alexandru

Lapuweanu, Petra Cazacul, s'a numit a§a, de 0 era

Moldovean, pentru cä fusese sustinut tot de Cazaci.

Si pe vremea lui Mihai Viteazul au jucat un rol mare

In luptele ace,stuia.

Pe ace0i Cazaci Ii Intalneste calatorul nostru, care

li zice les Couzaquis". Ei Taceau drumurile cu totul

nesigure. Drumurile acestea, ni spune calatorul,

sant cutreierate In cea mai mare parte de familii care.

locuiesc In carute cu mai multe randuri si care au

In ele pdna §i mori de vant pentru faind. E vorba

deci de Tatari, cari bacuiau In ce se nume0e de cronicari,

In secolul al XVII-lea, coquri, cam cum sänt

azi-cdrutele cu care ooboara satenii de la munte cand

merg sä culeaga recolta la §es.

In ce prive0e cetätile de aici, Fourquevaux cunoa§te

Chilia §i Cetatea-Albd, care aveau garnisone de

Statea In ele un vame turoesc, i erau Inchinate

eel putin Chilia unei Tundatiuni religioase

din Orient; 0 Sultana Validè, mama Sultanului, avea

drepturi asupra veniturilor orasului. La Cetatea-Albä

guvernatorul tinea cloud biete galere.

Prin mlätinile acestea era un numar colosal de

tantari. Ii simte calatorul, care §tie §i cand s'a luat

Cetatea-Alba: acum noudzeci i cinci de ani". Acest

amanunt arata ca In localitate se pomeniau vremurile

moldovene0i. Cetatea avea Inca turnurile cele mari,

zidurile duble, §anturile adanci, de moda veche".

C,ea mai mare parte s'a pastrat panä in zi/ele noastre,

cetatea este, cum am mai, spus, cea mai imposantà

constructie militara din tot cuprinsul

Mari. Mahalalele erau Intinse, Insa. Tacute de lemn,

Intocmai ca i casele din Constantinopol.

Ca sa continue drumul, caldtorul Trances a trebuit

sk se suie In earl cu boj, i cu ele a mers pana la lo-


192

calitatea pe care o numeste Porcaer", Purcari, cam era

granita 1ntre locul Domn.ului moldovean i teritoriul

Suitanului. Regiunea aceasta", scrie el e put-in locuild

i putin fertild, afard de pdsuni. Vile sant

multe, si foarte ieftene, in aceastd regiune: boi, cai,

oi, capre, i ateste vite le pradd les Couznquis",

hoti goniti din Polonia, Rusia si terile vecine, supt

groaza cdrora trdieste toatà tara, asa Inc& noaptea

trebuie sd stea cineva sà pdzeased tabdra aprinzAnd

focuri, care erau foarte necesare din causa

adus de vântul din stepd. Imprejurarile aoestea

de frig i hrand proastà au fdcut ca drumetii

sà se si imbolndveascd. Cu Francesul era si un

Italian i alti tovardsi. N'aveau ca hrand decat piscoturi

i carne sdratd. Cu bate acestea, fdoeau haz de

ndcaz: Italianul s'a apucat sd joace si comedia lui liana:ad,

Arlechino, In stepa basarabeand... Se mai distrau

i cu vanatul de pdskri, In Basarabia, In pdrtile

din spre Orheiu i Soroca, se mai vad i acuin

dropii ldsându-se grele In mijlocul buruieniior enorme.

In pdcluri erau mistreti i ursi, cari invitau

ei la vândtoare.

Cand s'a trecut pe pamintul moldovenesc, populatia

era mai deasd, i, ne mai fiind primejdia de Cazaci,

se vedeau necontenit sdleni i satence mergand la

targ.

In aceastd tara, spune Fourquevaux, Telele obisnuiesc

sd pund cununi de flori pe cap. In cardle lor

se aduceau foarte multe oud, i femeile erau atdt de

sprintene ca clAntuitoarele din Spania, care saltd

asa de usor, cä o bale de trandafir pusd In papuc nu

se ofileste, Inca oudle asezate In carà nu se

stricau,

Pe ateste drumuri", zice el Intalnim adesea

doudzeci pInd la treizeci de cdrute laolaltd"sis-


t

»

I N I) I k: r(!apo ti RA F (..,p

I, PR I iTo

I fi 1.1

er team'p .

t...!.

' r..1.1 /c. 7

. i

-'

eft%

.fersteserso e eitiste 1

vetAri 4h;/e.' ,

T.1.1 NyZ, 4;1 o ,- - 4-

Xi...W., .

. _. .. ,e1

Ì

.4

,

L

.

, V ...S0i . ..) 1/4)... 11-.) \'' ,--..

\j 4- .

` ':... :

.i>.:A.'"):41,t-11),_, '6.4,4,?;,...%'..,*- 1,,' - ." \ '8 :.\:;.

:14-,* 3» ik . .4k..-. F, i. - .4 ." '7-1' ,7...... --, -4,0:1,

OA ,'' k t - "'.", ). .?'. -''''''"

.,- ',-,-,4., 3 -: - 4; .4* 4; _.--,,, , ..-: '7, '.,.... 1 .

-

' ..

...".. ..,..,- Et!' .,,A.,...-A:,....,. , ,,,, N:-.:14....4 ..., , ....,,,..,

!,:,.: i ,-.4. 4, ;IV? t ;--7. .,- , ' '

'. A

,---:.:,..2

.

..ii..,» - ".....A '..-44..,e-5.*+.- .c. .i

1 V -

_ .,. ..-..,fr ,i ' ..,

. . /&.,:i,c3.-1-4r..,s,A Z...-;;,.. ...,..#4 - -,..--

:' -_,,. 1`,.,,,4

4,r-. -,t,::'Ci'..L.4t. -:." 1.!...1_,` t--',..,.......:z

4 :4w Ak.,,,,,AV 1 ',.. ,...i, '04 4,,,",,,, .....!,,t..2,;-,.........4,".....,..,___, ......--. .......,_,

t

.,......---,.,.. ) -

7. = ' - N, s. ,

:,- - r-1,- - 1...:9' "I. -;.. , ., - o 0-, it,- :-,..'s

...* .S; t.,:.0.1 ..:1,1, -67 '

.::,..? .# '.%: ,...,,,L:i. 4;,:.!;i1 ,

4-4,9

... itt

t

x .

t

f

o

,

,. -Ati-7....),!: .:h A t *-1 ;---' '' -r--- _ - ...--_,...,,.

7,-alri 'Prf,..."1---L...*. :... A , '1i- -;x7 ft,...i )....------ .,---:--. :t."- ., II

-,... , 1-4 ' ,-- 0..- -

. ., , -1--

_

.I

-t.,...0'k .fr -'- -;,..':., -y 4- 'Pr,..,Ae4 ...- . - , .. .. '`,... 2. ,

TS.: , , .a,_: /., . -,1 ....,..,A 4 je.

,2,7,

's., 2 '",,Ya :!.. .,,,,,,, ..

-,..,..*.. --.,..-:..., -11 . ,-, ...t.. '1 ....,..t,.., i

.:

. IS. ;I' . v. 3_ li/: $

4.,\:. 4 9, 91

.,,.. ________:-..-- ' . . .;a-At..t. 1 r- '',..' ' .. . '

,

prr...tIteNI f.7.0..,21.1...1 k.teol .* ' I 1 i

!

, 1,.../...., ro.m.... Pfts.t, itir 1,-,.. espy, '. 2 -' t 1/ \V-r.,,,.. .i.....

. ...i%

,

. ,. `SS 4.4.

i +3, .:),..wele din r-. A...n.4.

Y............1.47 i.......,1. r...,...

1,4.. n.1,4 .1........., .

4 11,....,...

4kis.

s:.41:4141±.:meeretirt-;.--':

.4.9 .. -a/41w

t ,

v

t ,t7N

P-ä...

t '

A. TR oriwiat, t. , ,rt-41-'7-;"( 1,4 .

. , - -

,.,,:.;, ......,4. ',.,c. ,

, . .. ,.',.7. ....;.,;, . - ..77,-,;,irii,.;:.;;;,..,.. Avi,

ea:,..-it:,...,..,.),--..-,,-tx,,,¡;_.4--,,,...tx47.*44... 1

, , , .....

;:r4--, . , - A

. 4-'4: 1.."1:.-4.4. '..t., .k,S.,. °' -

."4,'. . .: "6"

rirre..."...'-rA,

wsr_s ni Is.retess, VOW Zu.t.tg ii9X 075,rd

,,,,..,,,,,!..,.f,.47.,..i.t,,,,Ipr,:!...r...4%I.v.L.t...,..4.,:,,fh,.4.,

_ .,.,, ,...

Is (Me. "

rt ''',".:' ..t ..."' ..t41. -2.17k/ ,v,",...;-1.,.--h".. 1.1e.,.,-,;;Ftt.,...7.4.,,,i7t.il, _.,-,,r.y.c,..-, it, ....&- ..- .:, ir, -

' 1

ty: i f 1 .,... !.- ',12 1 .

., .,t,t. , ,I , \ t

: -.-;.' 1.., Ls t: '''i- : A.'" tt:

./.," -

, ,..1,....

144

0

'et

.

' ,, - t ..-èt ' ...t,:. ,i, 1* ,.4;2 ,.,,,%J.,,,,- ''' l'''''!:-.s - ....."

"V"' 4.

r;&.0

-

r". ' A,P.4 . t

1,1.

. ,

,

T Ito

,

'

y

-1.4

d." . ' .'": i-

, ''7, i .4.4,*.1

, .

(').1k. -'

. '

' c -)

I04,71.0

.1. 1Liiel.re 1:11,7, C'VP.:11.: .

In 71.,..., , Iff.R...evikror :ssr'''''.'11",-..".

ii:.; 46' .11--t;:x,,r. & ...1.3..,!';,.. :;:-. -; 4,-77-,k*11),` ."-:.::4:-. , .

d ,,,

. o

1. 1 ;,

Harta lui Constantin Stolnieul Cantacuzino aclausa la opera lui Del Chiaro.

.

fm4at...

'``.t.%'11.' II -

:2'',.......)g)x-rAtt'tf*

_ i iNN Pi ,.,, ,,,,t4,

''''-

*y',,q*::"::.1.,. -..-.k : - - .-h-., .:,

:1 I

.. (1'. t.:115 " "VL.4.41..

a. -, .4 ,

.,..tp.,. ..

,..,,,,- I* > .7;7 ,

..,:$ kJ; .:' ' .

4 ,

l';' ,..,tV17P;.

E:41-,, . - 524_ 'A. , ., . '''''k .

"3,,,. ti- ,,,,,,,, 4 1c6,.....K.,,,,,,,,'"-

t11/ /III

411 '.

W

1

.m

t.

ad

0

* 1,er "r

..

-

j.

- *Vr

7.t,`

¡if

' N' raob

.4.1 :6.-r:rill

:

'624,

CD

. st V

_

tr.

e.1,1014-i

JAM,

JeeS

-

41-

, 'VT


193

temul de a aldtori In caravane de frica hotilor;

fiecare era cate o fall. Veniau de la tdrg. Erau foarte

frurnoase, färä gAteald, cu cumuli de flori In Or,

ca s. ardte ca'sant Incä de mdritat. Am cutupdrat de

la ele lapte, -prepelite (des caillcs qu'elles appeloient

en leur Wipe perpelissa"), oud, de care une ori erau

pline cardle rank sus, 0 ele erau wzate In

vArf, pe care mergeau ei, se sprijiniau pe ele f arä

sä le sparga".

AjUns la Ia0, Fourquevaux vede unde locuiau

Ti g ani i mdndstirilor; erau mAndsiri Toarte multe

In proportic. 2.000 de case tigAnesti dAdeau

dajde Domnului. Se face oarecare confusie intre Imbrdedmintea

Româncelor 0 a roabelor tigance. Pe atunai

cela ce meral sd. 'fie relevat Romdncele

din mahalale purtau costumul de la sat, cu pleptdndiura

Malta, cum se vede acum la femeile unguroaice

din Tinuturile de =racy, in judetul Roman

In special, si care se Intdlne§te, Imprumutat, §i la

Rutencele din Nordul Bucovinei i Basarabiei.

Se mal vorbeqie de casele foarte §ubrede ale camertilor

de rand, de Curtea doraneascd, cu oarecare

in15.11§are, fiind fAcuta de piatrd. Drumetul a vdzut

0 pe Petru Schiopul and audientd. Ducele Moldovei",

poveste0e el, (Mica audientd, cu mdretie

maiestate" (avec grandeur et majesté). Lang (Matsui

stAtea Bruti, care-i adusese scrisori din Constantino-

Domnul era pdzit de trei, patru sute de soldati

unguri, cari paarld sdbii §i halebarde. StAteau dor

ate doi pg.nä la umbrarul supt care std. Vodà. E asezat

; dreg,dtorii Ii stau In preajmd. Pard0 vin la

el, de oriunde, se opresc In fatiti i, ingenunchind,

Ii vorbesc. Pare cd asistdm la o scend din evul mediu:

Ludovic cel SfAnt judecand pe Francesii veacului

al XIII-lea supt stejarul de la Vincennies.


194

I se oferg. sà visiteze Curte; care pentru un drumet

din Apus nu Inseamná." mare lucru. Era din lemn,.

ca i casele boierilor, si cu foarte imtina piatra,

r6.u. asezatd". Petru chiopul, de alminterea, avea

vadA In posesiunile austriece i allfel de locuinti, dupà

fuga lui din Moldova, la 1591, la Tulln, la Innsbruck,

la Bozen, dar, cu gandul la Arkia Moldovei sale Inapo:ate,

el era sl moard de dor supt binecuvântarea

cald5. a soarelui din aceste pdrti vecine cu Italia,

unde-i era menit odihneascg. oasele.

CN.11.orul stie despre originea noastrà romanä, i el

recunoaste i latinitatea limbii, m5.car In parte, aci

avem elemente italiene, slave, grecesti, turce§tisi

multe altele".

Tara e foarte bogatl, pAmAntul negru; helesteie

sAnt pretutindeni."

Plecand din Iasi, cu trate In Polonia care nu fura

achitate, se dà o cArutl usoarg., cu un singur cal

pentru un singur om, cum au fost cgrutele

postä de mai tarziu, cu care atatia calAtori au

fost scuturati, ha zvarliti chiar din ele si suiti

Inapoi.

In bate pArtile cd15.torul nostru a v5.zut pasuni,

pe alocurea pAmAnt lucrat, agriculturà sporadicA

prin urmare. Trebuie trei zile pentru a ajunge la

unde se trece Prutul. Ajunge In sfArsit, la

Hotin, care este o oetate, un mic castel" de Aramid5.,

!nail.

Una din cele mai neasteptate descoperiri ne face

sà vedem printeun AlAtor Insäi viata din Tara-Romftneasc6

si In deosebi din Bucure.ti In al fretlea

sfert al secolului al XVI-lea.

D. Edmond Cleray a gsit la Montpellier un manuscript,

provenit din familia de Thou, cuprinzand

cAlAtoria, care e In. general de o ImportantA deose-


195

bag., a unui Parisian, viitorul consilier de Parlament

om curios de a vedea lueruri noug, ager in a le

prinde i capabil de a le reda ea mult haz naiv,

Pierre Lescalopier, care a fgcut, numai pentru plg.-

-cerea lui, fdrd Insdremare diplomatica dintru Inceput,

fdrà planuri pioase de pelerinagiu i farà interes de

comert, drumul prin Venetia la Constantinopol (Voyage

fait par moy, Pierre, Lescalopier, Parisien, l'an

1574, de Venise à Constantinople"). Descrierea lui, cu

1/rgi reproducen, Intre care paginile care privesc pe

Români, a apdrut In Revue d'histoire diplomatique"

din 1921.

La Constantinopol, ambasadorul Trances se gdndeste

a-1 Intrelminta pe drumet In proiectul de cdsg.torie

dintre Stefan Báthory, principele Ardealului,

-viitorul, in scurtui vreme, rege al Poloniet, i d-ra

de Chgleauneuf, din suita Ecaterinei de Medieis, pe

care, asigurd el, regele, Caro/ al IX-lea, obisnuia s'o

numeascd soil" a sa, 'de fapt, Renee de Rieulc,

o persoanla nu tocmai recomandabild, 'care a luat mai

t'arziu pe un Italian oarecare, grdbindu-se a-1 asasinal.

Escalopier stiind latineste, ministrul regelui

cdutase a-1 Intrebuinta Intr'o tara ca Ardealul, in

care aceasta era limba curentd.

Dar mai era un scop:1 pe atunci influenta francesa

Undea a cuprinde Orientul. In Polonia fusese ales

rege Iienric, al doilea fiu al Ecaterinei de Medicis;

un represintant al regalitäÇii francese se instalase la

Constantinopol, mide Apusul catolic Intreg era con-

-siderat ea o tara a Francilor eu un Imparat" franoes

mai presus de toti ceilalti seTi de State. In Nordul

Rusiei negotul frances pdtrundea Indrgznet. Asupra

terilor noastre, In care era sa se aseze, peste cAtiva

M-lle de Chasteaneuf, l'une des fines de la Royne-Mere, que

le Roy nommoit sa cousine.


196

ani numai, ca DOMI1, un ocrotit al lui Henric ajuns

rege al Franciei, Petru Cercel, din Tara-Romdneasca.

unde visgtoril se gandiau la colonisgri de Frances!

(I era cu neputintg. ca aceastg inlfiltrare, diplomatieg

deocamdatg, sä na aibg consecintele ei.

AAA Lescalopier avea i sarcina ca, In treacat.

sgi multdmeascg celor doi Voevozi pentru bineTacerile

lor Tatg. de France.sii cari treeuserg. din Polonia

In Levant" si sä caute i niste inele pierdute la Munteni

de contele de Tavannes, Inteo cglAtorie asupra

cgreia n'avem stiri mai bogate2.

Pe mink trecLid In Polonia, algtorul, devenit acuma

un agent al diplomatiei f ranoese, avea sä duel

stiri lui Gilles de Noailles, senior de Lisle, care se

alla la Cracovia.

Asefel el e bine informat asupra situatiei In p`irtile

noastre. Stie cg., la ngvglirea lui Ioan-Vodg. ce! Cumplit

In Tara-Româneascg, ca 60.000 de oameni,

ambasadorul frances stgruise pe lângg. atotputernicul

Vizir Mohammed Socoli pentru reasezarea In Scaun,

prin interventia militarä turceasck supt conducerea

beglerbegului Rumeliei, a lui Alexandru-Vodä cel

izgonit1. Aceasta pentru cà Henric al Poloniei era In

conflict ea /oan, din intetirea vestitului aventurier

Albert Laski, îndemnätorul i ajutatorul, apoi dusmanul

lui Despot cel de o saing cu dilnsul, care Laski

nu voià numai sä i se restituie Hotinul, usurpat'

1 N. forgo, Histoire des relatiOns entre la France et les Rollmains,

Paris 1917.

2 Remercie ces deux VaYvodes de leurs bienfactz aux François

qui avoient passé de Pologne au Levant et une creance de quelques

bagues volées en Walachie au sieur comte de Tavannes.

S Ce qu'il avoit fait et moyenné avec Mehemet-Bassa en faveur

d'Alexandre, VaYvode de Valachie, chassé par Juan le Molda

re. auquel il avoit procuré le secours du beillerbei de la Gréce,

qui l'alloit restablir.


197

de Moldoveni, .,pretinzánd cg. era In hotarele Moldovei

cg. Laski nu Tg.cuse omagiul". El se afla la Paris,

de mide, In legáturg. cu planurile lui, bine cunoscute,

de Domnie româneascg, °feria pentru tronul

mantean 10.000 de galbeni crestere la tribut, pe

langg. darul In valoare de 200.000 alii, pentru Socoli

Incd trei Pasi 1. Cunostintile Parisianului merg

chiar asa de departe, Incát stie i /ocul unde, dupà

lupta dintre loan i Alexandru, acesta se reträsese

cu 10-12.000 de oameni, asteptând pe Turcii beglerbegului:

schat Joane,stschte", satul Ionesti (?),

la Dungre, de sigur In raiaua Giurgiului, De altTel

la ambasadarul regal, episcopul d'Acqs, se presintasell

solisi de la Alexan.dru, care voià sa-si rdsbune,

si de la loan Insusi, care dAdea explicatii: ambii

se arátau gata sä fie la Poartg. Intr'un an pentru a

se judeca acolo cearta dintre

Drumul 04 face spre Ardeal, unde negociatiile

pentru cgsátoria francesg. urmau., Intre omul printului

agentul Trances se vorbia Turcilor, pentru a-i

-cAstiga la proiect, de posibilitatea amenintátoare a

unei cásátorli dintre Báthory si o Tatg. a Habsburgului

de pe tronul german, In továrásia solilor acestei

teri.

Dungrea se trece pe la Rusciuc, cguruia i se dà

numele romlnesc de: Rusi; tárgul era locuit si de

Turci nu numai de Bulgari. Aici se Inseamng preturile

çi echivalenta monetarg.; un cal costä dougzeci de

galbeni sau o mie de aspri, galbenul valoránd cincizecilaizeci

de bucKti din mica monedä de argint,

adesea falsificatg, a Turcilor.

La 6 Iunie Parisianul trece prin vad, unde e cer-

Le Walaque lay avoit usurpes, pretendant qu'ils (les chasteaux)

etoient dans les bornes de Walachie et que Laski ne luy en avoit

faict l'ho m age.


198

cetat ca s. se vadg dacg nu duce cu dânsul sclavi

cre*tini fugan. Aflä pe malul stang un sat turcetc",

ea multi Romani In el; din oetatea veche

Giurgiului cgci nu poate fi vorba de altceva

aflä numai un turn pdtrat, despre care i se spun lucruri

din care Intelege cg pe acolo ar Ti fost Petru

Ermitul, pe vremea Intaii cruciate

FArä a descrie 1oca1itAti1e intermediare, Lescalopier

presintg. acuma Bucurestii de atund, o adevdratg

revelatie. Orasul e Intgrit, pe vechea lui avezare

din deal ca trunchiuri inari de copac Irifipte

In pgmant, unul langg altul, si legate Intre ele pria

grinzi transversale, prinse de acele trunchri cu

Injghebgri lungi i mari de 'elan"; ulitile Sant acoperite

i ele Incg de atunci cu trunchiuri de

cop ac" 1

In clipa cand se pregAtia marea loviturd turceascg

Impotrilva Moldovei, ande, In pustietatea seacä de

la Roscanii, Ioan-Vodä era sg fie vandut de boierii sgi

rupt de cgmile, Francesul dig pe Vod5.-Alexandru

Intre boierii lui i Turcii ajutorului. Locuia In

cetate, acel chasteau fermé °mire la ville" pe care

nu-1 putem aseza aiurea decat pe Ingltimea de la

Mihai-Vodg.

In trasurg domneascA cu cai Trumosi (coche bierr

attelé) cglgtorul merge la Curte, ca scrisorile de acreditare,

date din Constantinopol, precum si cu.

allele In care Vodg era rugat sg primeascg bine pe

Gilles de Noailles. In trecerea lui de la Poloni In.

Tura*, Alexandru rgspunde cg Intampinarea va Ti

Gros troncs d'arbres fichés en terre contre Pun l'autre et attachés

ensemble avec des sollves de travets fichées auxdits troncs

avec de longues et grosses chevilles de bols ; le pavé de la villa

est de troncs d'arbres.


199

ca a unui sol al regelui Franciet, caruia vrea sa-i

aduca servicii" (auquel Il vouloit servir").

Palatal e In paianta: cloisonnages de charpenterie

remplis de torchis de boue et herbe hachée

parmi". Cuprinde o sala mare cu covoare turoesti

cu sapaturi jur-Imprejur, la Inaltime de aproape

trei picioare, ca In caravanseraiuri."1. In Tata portii

de Ihtrare sta Voda In jet (chaire). Boierii asteapta

In picioare la distan., precum i satargiii si c,ei cu

buzdugane (plusieurs armés de haches ou marteaux

d'armes"); langa Damn sta numai un paj",

un copil de casa, care iea scrisorile si le ceteste

tare. Rgspunsul, aratat mai sus, Tu smut (le prince

me parloit en peu de parolles"). Un talmaciu latinesc,

gasit cu greu, ajutase pe calator, care e recondus

seara cu torte, la casa lui In oras, wide Voda,

care-i daduse si un mehmendar pe drum, trimesese

un bun bucatar.

Orasul, spune el, n'are nicio clddire cum se cade

(aucun beau bastiment"). Ar fi ceia ce e fals

numai douä bisericisi acelea de lemn, dintre care

una saseasca: l'une a la grecque, rautre de luthériens".

Casele sant acoperite cu tigle, cu indilä sau

cu stuf.

Tara e pliha de roada. Locuitorii stint coloni romani

printr'un glissement de la lang,ue"

Romani: cezrx du pags se disent. vrags successeurs

des Romains, nomment leur parler romanechté,c'estd-dire

-romain". Ei vorbesc o liinba pe jumatate italiana,

pe jumatate latina, dar amestecata cu greceste

cu vorbe ciudate" (meslée de grec et de baragouin").

Sint ortodoc.st stricti, absolut contra Pape&

Respeetul pentru Domni, e religios, pomenese

Grande salle tapissée de Turquie, des reliefs tout autour

d'environ trois pieds de haut, ainsi qu'aux carvacerats.


200

In rugheiunt. Ospetele sant Imbielsugate, si se lidia.

phharul aici dh, cel d'inthiu, cuvinte romdnesti:

pentru Dumnezeu, pour la sanitat de Dnazou",

pentru Vodd, pentru Sultan, pentru toti bunii erestini",

pentru pace, pentru ai lor, cu urAri de

mantuire, shnhtate, drum bun si bun Intors, Implinire

a dorintilor" (prières de bon salut, santé,

bon voyage et retour, accomplissement des désirs").

In acest timp stau in picioare, tinand sus phharul,

cu gestul larg. La Curte Domnul insusi se aseazh

sigur la o mash mai Inalth, purtand cuca; boierii,

cu capul gol, i-ar fi shrutand picioarele.

Drumul 11 iea Lescalopier prin Popesti (Vopecht),

unde, Inteo cash de terani, era sh ardh Tavannes,

Domnul trimitandu-i pe hirurgul shu. Apoi se ajunge

la hotar, la Bran, de sigur: hotarul e insemnat printe°

bard In latul drumului. Garnisona, straja, std

sus, Inteun castel.

In Ardeal, chldtorul aflh. Francesi, pe Blandrat",

Biandrate', Piemontes, care i se presinth de Báthory,

ca fiind François comme moy", pe Normand, care

negocia chshitoria, pe care o strich vestea cà Hernie

a fugit din Polonia pentru a ocupa tronul frances,

vacant prin. moartea- Tratelui. Va veni Indath Gilles

de Noailles cu doi Poloni, in calea spre Dundre. Cu

localnicii se vorbeste en bon gros latin".

Din orase se pomenesc Milesvar", Sibiiul, cu casede

zugrAvite pe din afarh", Deva Alba-

Iulia Insh.si, bouri grand marchant et peuplé comme

une ville". Ruinele antice 11 intereseazd, cum vor interesa

mai apoi, pe vestitul Bongars.

De la acest chlhtor Trances, care era un diletant,

un turist, trecem la altui, a chrui chldtorie are

un rost precis. E verba de unul dintru cei mai bu-


201

portanti oameni de stiintI din a doua jumg.tate a veacului

al XVI-lea. Pentru Intgla oarä avem a 'face cu

am om foarte invgtat care strgbate tara noastrl. Jacques

Bongars (1546-1612), acLmirabil cunoscgtor al antichitätii

a stra'ns laolaltä izvoare privitoare la

cruciate pe care le-a intitulat Gesta Dei per Francos"

(IsprAvile lui Dumnezeu prin Francesi"), cu-

Nântul care a rkmas pentru a fi amintit, de cate ori

este vorba de isprgvile Franoesilor, In timpuri mai

noi, prin Orient. Pe langä aceasta el culegea inscriptii.

Ardealul pe acea vreme era cunoscut ca avand

multe urme romane; sä se mai adauge cä aici

se asezaserd Iesuitii, oameni foarte culti, cari aveau

cunostintä de ce s'a Tost gg.sit In acest domeniu

comu.nicau aceasta i In Apus, creandu-se astfel Arklealului

o reputatie speiath.. Nimic mai natural deci

decat cä Bongars a venit In pgrtile aoestea dupä asemenea

urme.

Descriptia de cglatorie a lui, pe care n'avea inten-

Va s'o publice, constä din simple note, pgstrate intre

hartille ce se aflg. la Biblioteca din Berna. Publican.

Intäiu Intr'o brosurä germang a 'fost reprodusg. In

'vol. XI din colectia Hurmuzaki.

Santem In epoca lui Petru Cercel si a lud Mihnea

zis Turcul", la 1585.

Petru Cercel e fratele lui Mihai Viteazul, unul din

fratii lui, cäci era si un altul care parta acelasi nume

de P6tra.scu ca si tatgl lor, Patrascu-cel-Bun; i se zicea

PAtrascu 061 din Cipru. O famine foarte bine In-

Zestratg., unii intr'un sens, altil. ce

fdcut Mihai; Pg.trascu din Cipru a scris o gramatick

pe care am ggsit-o, sant multi ani de

atunci, la Biblioteca regalg din Dresda, purtand chiar

in titlu 1nsemnarea acelui care a Tgcut-o. Cat des-


202

pre Petra Cercel, el a avut o viatà foarte zvanturatL

Fusese o bucata de vreme In Damasc, cum spune

Insusi intr'o plange-re a lui, de pe la 1579, catre regele

Franciei, pomenind de nenorocirile copilariei

tineretei lui. Reclama Inca de atunci dreptul de

mostenire la tronal muntean, cerand sprijinul regelui

Henric.

Dupd aceia a apucat drumul catre Apus. Unul dintre

multii pretendenti cari apareau la Curtile occidentale,

I:aprumutand bani i rugandu-se de un sprijin

diplomatic. A Tost bine primit la Curtea acelui

rege Henric al III-lea, om inteligent, vioiu, elegant,

cam stricat, incunjurat de tineri cari aveau acekasi

calitati i defecte, vestitii mignons" cu cercelul la

o ureche, de unde i, pentru el, numele de Cereel".

Voevodul roman pribeag a stat o bueata de vreme

In preajma Suveranului trances, care i-a dat la

urma scrisori de recomandatie, cu care merge la Constantinopol,

unde ambasadorul trances de G-ermigny

l-a sustinut, din ordin si din aplecare. Din nenorocire

n'aveau bani, nici ambasaderul, nici .pretendentul,

nu se gasia cine sa-i Imprumute, nici pe unul, nici

pe altul, i acolo lucrurile nu mergeau f6rx bani.

Cu toate aoestea Germigny continua staruintele sale,

In cele din urma, Petru ajunge Domn al Terii-Romanegti.

Venind pe tron, s'a Ineunjurat si el de Ita-lieni,

de Francesi. A carmult asa doi, trei ani, nemultamind

pe boieri prin partile rele ale guvernarii

lull, ea i prin ce se nemultarnesc oamenii mai usor,

adeca prin partile bune. In acest timp a cladit Curtea.

Domneasea de la Targoviste In stil apusean, a "mpgdobit

biserica de acolo, a organisat o armata, a varsat

tunuri,din care otarama, cuvulturul i frumoasa inscriptie

slavond, se poate vedea pastrata ca prin.

minune', la Museul Militar din Bucures-ti. E, vadit,


203

un Tel de imitatie,fara ca modelul sá fi existat Inaintea

ochilor, dar din causa acelorasi curente occid,entale,

a lui Despot; numai cat ceia ce facuse strainul

In Moldova, facea, de data aceasta, In Munteniaz un

drept mostenitor, resultatul nefiind asa de catastrofal.

Cu toate aoestea Petru a trebuit sa paraseasca tronul

muntean, refugiindu-se pe urma In Ardeal, Pradat,

prins, a bast apoi Inchis In Maramurds, la Husty

de unde a scapat, lasandu-se cu o faille pe fereastra.

S'a dus din nou n Apus, unde fost primit ceva

mai rece decAt Inainte: a mers In Italia, adresand de

acolo scrisori desperate catre Franoesi, cari In:sa nu..

mai aveau aoeleasi dispositii 'fata de dansuL A stat

la Venetia un timp, cheltuind din larg sistemul eel

mai obisnuit pentru a Ti crezut cineva bogat si a gasi

creditori, i de acolo, cu ajutorul Venetienilor, a

trecut la Constantinopol, reincepind uneltirile pentru

Domnie. Fiind Insa tot asa de sarac i fara sprijin

din partea vre-unei ambasade, Turcii, la un moment

dat, l-au suit Intr'o luntre sparta i l-au

cat In apele Bosforului. AO a murit, pentru a rkminea

neingropat In veci, fratele lui Mihai Viteazul.

Dupa pleca.rea lui Petra Ceroel s'a Imprastiat i lu-mea

straina care-I Incunjurase un moment, toti oaspetii

neobisnuiti cari lineau de persoana lui, Tluturi_

ce jucau In raza trecatoarei lui lumini. A revenit

Mihnea, fiul acelui Alexandru, despre care o marturie,

citata lnainte, II arata ca aplecat catre catolicism;

din parte-i, Mihnea s'a Tacut Turc mai tarziu, dar a

luptat Impotriva lui Mihai. Viteazul, pentru tronul

muntean, rivnind sà fie beglerbeg In partile acestea.

Pe vremea lui Bongars Insa, era un tanIr de doul-


204

zeci i cinci de ani, i amintirile lui Petru Cercel nu

se ImprIstiaserà.

CAlatorul porneste vara din Brasov, cApAtand dupli

cerere scrisori i pasaport cltre Domnul muntean.

Mai avea scrisori de la unul dintre eel mai Insemnap

represintanti ai Sasilor In momentul acela: Albert

Huett din Sibiiu, care-i dl.duse i scrisori cltre

Mihn.ea-Vodl, pe care-1 cunostea In deosebi. Bongars

era IntovArdsit de un cAmdras al lui Vodl, care venise

In Ardeal pentru cump6raturi, Guile1m Walter,

foarte probabil rudI cu alt Walter pe cared vom In-

Intalni pe vremea lui Mihai Viteazul, tradu.chnd cromica

romAneastà a LogdfAtnlui Tudose despre cei

ani de Dom.nie ai acestuia i dandu-i o

formA mai potrivitä gustului oetitorilor din Apus.

La Brasov, Inainte de a pArAsi orasul, el porneneste

de balciul de Vineri i SâmbAtA, care se tinea in ()raw"

acesta.

Ni se spune el la aceI bAlciu se Intllniau negustori

din orasele noastre; i vin" ni spune el, si oameni

din Muntenia si Moldova". Probabil cei din

Imprejurimi, i, pe lângl acestia, oaspeti Intamplàtori

cari se glseau In oras : atatea Tamilii boieresti

refugiate, ambasadori, curieri.

Cum era balciul acesta din Brasov putem sä tim,

de altfel, printr'o icoanä care s'a plstrat si de pe care

43 copie se glseste la Academia Românl, represintând

pe aodla din Brasov In veacul al XVIII-lea, cu

Terminul de Mau" vine din ungureste, bucsii", care in-

_searnna pelerinagiu ; iar terminul corespunzAtor in Moldova, iarmaroc%

din Jahrrparkt" al Sasilor; noi mai avem i alt termin InsA

pentru asemenea adunAri, i anume nedeie", care vine de la ,,ne-

,delia", ce Insearana slavoneste Duminice. Se mal intrebuinta

..cuvAntul tare in acelsi sens,


205

teni de ai nostri, Imbracati In costumele lor pitoresti,

cu calugari, preoti, boieri In acest cas purland

costumele epocei fanariote, Cu negustori sasi;

tot Telul de lucruri sant expuse, de la icoanele i crucile

pe care le vindeau monahii pana la produsele satenilor

si la obiectele fabricate de Sasi, ca toatele

expuse In corturi sau, cum se mai zicea, satrel.

Fiindca Bongars trebuia sa paseasca Inteo tara cu.

totul necunoscuta, cu privire la care umblau tot felul

de legende uratedie wilde Walacher a dusmanilor

nostri din vremuri mai nouaera In mintea mullor

Mori, cu mai multa dreptate, si pe vremea aceia,

Bongars luase scrisori de la Sfatul Brasovului

i catre Marele-Vornic al Terii-Roma-

catreMihnea-Voda.

nesti, Dimitrie. In acelasi timp, fibula se cere o

carte de drum si de trecere" la Bran, el se Ingrijeste

sa aibd aceasta

Face drumul pe la Rasnov, una din cele mai vechi

asezari din pal-tile acestea, Rosenau, al Sasilor

Indoiald n'a dat Rasnov, i trandafiri a.sa

de multi In partile acelea de munte nu se Intalnesc

ca la Cazalacul Bulgarilor; de altfel poate cä gradiaria

persana nu adusese Inca trandafirii, al caror

nume nu e romanesc, ci greoesc (treizeci de foi").

Calatorul af15. la Bran castelul, care oferia si un ada'post

drumetilor. Se arata cum era pazit hotarul:

o parte din garnisona iesia dimineata, alta parte

seara pentru a strajui eran doua schimburi. La

o leghe dincolo de (Bran e hotarul, Insemnat cu

cruce. $i, deci, pe langd crucile care se ridicau ca

sa se Insemne local unde se savarsise o crima

sau se petrecuse un eveniment istoric, era si crucea

de hotar. In Moldova, adaugim, pentru hotarul mo-

7 SatrA", la Inceput, n'avea niciun sens tigSnesc ; acela dintredreg6toril

Doamniei care ingrijia de corturi se Lhema Satrar.


206

huer futre sine, ca i pentru. hotarul terii, se in;

trebuinta nu crucea, ci asa-numitii boari, niste stane

ie piatrg, pe care, xnai bine sau mai rgu, era schitat

un bour, care se Tdcea une ori si din lemn; când era

vorba de o noug hotArnicie, se spunea c. s'au mutat

bourii".

Dupg oe s'a trecut granita, se face coborasul pe la

Piatra-lui-Craiu. Nu existau, fireste, soselole, pe care

Apusul Insusi le-a Intrebuintat abia in secolul al

XVIII-lea. Drumul era foarte greu. Trgsurile, care

pe vremea aceia se ziceau sau reidvane, cu un terrain

slavon, sau cocii, termin unguresc-nemtesc (Kutschen"),

sau hintae, cuvânt tot unguresc,trIsurile acestea

se coborau cu funiile, ca la mAngstirile

pe stin.cg din Tesalia, de la Meteore, sau la Muntele

Sinai.

Cu cargle se trece apoi Dâmbovita, la vad. Drumul

se Meca foarte incet din causa greutgtilor extraordinare

pe care le °feria. O noapte o dormise cdlgtorul

la Bran, o alta o va petrece intr'un sat pe Ialomita.

Pe drum, Bongars vede cetatea lui Negru-

Vodg, care se pomeneste si cu ocasia retragerii lui

Mihai Viteazul dupg lupta de la Ckluggreni.

Ne oprim pentru a spune, In ce priveste pe Negru-

Vocig, cg vechea pgrere cum cg principatul muntean

ar fi fost Intemeiat de Radu-Negru-Vodg, este cu

totul gresitg ii foarte târzie. Radu se bucurg de laceastg

favoare de a fi fost considerat ca Intemeietorul

principatului pentru cl a fost acel Inaintas al lui

Mircea care a contribuit esential la facerea mgnAstirli

Tismana i cginggrii cari ei au dat intgiele anale

muntene, cum cei din Putna au dat pe cele d'intgiu

ale Moldovei, au pomenit pe eel mai vechiu Domn pe

care-I stiau ei, flcandu-se o confusie futre Radu, clover


207

dit documentar Inainte de Mircea, si un Inchipuit

Radu din secolul al XIII-lea. In ce priveste pe Negru",

e Neagu, Neagoe Basarab Insusi, care, tot

fiindca a fa.cut o mare manastire, cea de la Argmy

unde iaräi s'au scris, Tara. Indoiald, Annie, a trecut

In cantece ca i In legenda populara i In nomenclatura

determinata de acestea. Cum In Moldova toate

lucrarile mai vechi, mai .frumoase, mal impunatoare

erau puse In sama lui Stefan-cel-Mare, tot asa

aici ele se puneau In sama lui Negru sau Neagu-

Neagoe. La Inceput, pe la sfarsitul veacului al

XVI-lea, se zicea numai Negru-Voda: ideia unui Radu

Negru e mult mai recentd.

Noaptea urmatoare, Bongars e gazduit la Targoviste.

Cum era orasul atunci, se va vedea Indata din

calatoria Italianului Botero. Aici, la Targoviste, tineau

ospatarie pentru strainii catolici, hind Indatoriti

la aceasta prin datinile lor, asa cum se obisnuia

si la manastirile noastre, Franciscanii, de multa vreme

asezati In ora i carora lumea li zicea barati",

de la euvantul unguresc care Inseamna frate" (slay.:

brat. Cf. Baratia, biserica catolica din Bucuresti). Aici

nu era, ca la Campulung, un stravechiu Cloaster"

ca al vechilor Cavaleri Teutoni, din care se pastreaza

Incä piatra de mormant a lui Laurentiu, conte de

Campulung" pe la 1300, ci Franciscanii unguri din

A.rdeal Intemeiasera o biserica mai modesta, deservita

apoi de Italieni: am pomenit de Inralnirea calatorului

italian dela Valle, la Inceputul acestui veac,

cu calugarii de aici.

Pe timpul lui Radu de la Afumati, marele luptatcrr

contra Turcilor, Argesul era un vechiu Scaun de

Domnie, Incunjurat de prestigiul trecutului, dar I)omnii

stateau mai mult la Targoviste. Daca n'ar fi

fast asa, nu s'ar fi fault, pe vremea lui Neagoe si a


208

lui Rad, vechea Mitropolie de aid, clddire de toatl

frumuseta, pe care Leconte du Noily a gasit cu cale

s'o strice. RidicatA In veacul al XVI-lea, reparatA de

Br'aucoveanu, era Impodobit6. cu o multime de morminte;

o ineununau mai multe turle deck once alt5.

bisericd din tot cuprinsul pg.mAntului romanesc; avea

si un pridvor 'frumos, i Infatisarea ei de total

era cu adevArat grandioasa.

Celelalte biserici din TArgoviste, uncle frumoase

aci nu s'a resimtit i aici cutremurul eel mare de

la 1802, ddriimând turnurile, i n'a fast nevoie

se inlocuiasc6 prin odioasele cutii de lemn Imbrkate in

tiniehea i spoite cu chinoros,care dateazA din secolul

al XVIII-lea si al XVIII-lea. Biserica domneascà este

singura mai veche, fiind anterioara chiar lui Petru

Cercel, care o refacu: a fost restauratà de Matei Basarab

si pe urmA mAritg. de BrAncoveanu, iar o ultimA

reparatie i-a dat, pe la 1790, uncle din picturile

Care se vAd azi.

Aceasta era Targovistea de atunci, Dup5. aeeia Bongars

merge la Bucuresti.

Continuandu-si drumul, din nou pe cursul

Franoesul ahinge acolo, uncle, spune el, este

Curtea.

Mutarea Capitalei aici, cu toate cä in acest orAs residase

Radu-cel-Frumos ì, child si când, i alti Domni

de la sffirsitul veacului al XV-lea, a trebuit sA se

facà din nou in veacul al XVI-lea, fiindca p5n5. la

Radu Paisie, pdnA la Mircea Ciobanul, cum am spus,

Domnii aveau legAturi stranse cu Ardealul si de aceia

tindeau cAtre munte. Bucurestii, pe vremea lui

Bongars, erau deci hied o Capita15. nou. In deal, la

Radu-Vodl, se vedea bisericuta lui Alexandru-Vodg.,

care a fost prefAcutà pe urnià de Radu, fiul "lui

nea, despre care a fost vorba mai sus. Iar biserica


209

lui Bucur" e numai bolnita de 1ngropare a calugarilor

de la Radu-Voda.

Partea cealalta a Bucurestilor era, cum am vazut,

cu totul noua. Curtea Veche fusese fäcutä abia de

urmasul lui Mircea, Petru-Voda, i fratil lui. Ea Insemna

un punct lixat pe malul oelalt al raului.

Orasul era, de altTel, i dincolo foarte restrans. Pe la

1630 biseriea Slobozia se aTla In camp, si acolo s'a

dat o lupta 1ntre boierii pribegi i Leon-Voda, crucea

din curte amintind tocmai de aceasta lupta i arltand

locul unde au fost ingropati boierii i soldatii

elzuti In jurul lor.

A doua zi dupa sosirea la Bucuresti, Bongars se

presinta la Divan, si Domnul, care era Toarte iubitor

de traini, daca n'ax Ti fost de altceva macar din

causa exemplului pe care-1 daduse Petru Cercel,

pune, prin talmaciul sat; 1ntrebarea, naiva, daca

nu consimte sa Intre In serviciul lui. Ni Inchipuim

ea Bongars n'avea niel pe departe asemenea intentii.

In aoelasi timp Insa Tack sa-1 Intrebe un lucru pe

care bietul Invatat Trances 11 uitase cu desavarsire,

anume: ce peches aduce? Bongars nu era ambasadorul

nimanui, el venia numai pentru stiinta sa privitoare

la antichitate, si a trebuit sa declare ca nu aduce

niciun eadou. N'a fost minio suparare: era o

intrebare obisnuita, o simpld datorie de buna-cuviinta.

In schhnb Domnul, cu toate ed nu primise nimic,

aeorda tainul, cad orine oaspete venia la Curtea Domnului

primia acest tain. Pentru. vremea aceasta, Iacob

Paleologul, o ruda a Doamnei Ecaterina, mama

lui Mihnea, ni spune din ce se compunea tainul sau:

din pane, carne, ggini, vin, etc. Cuvantul tain"

este turcesc, dar Bizantinii aveau obiceiul sa primeasea

astlel pe calatori, dueandu-i In asa-zisele

xenodochli, oteluri wide strainii aveau toata Intre-


210

tinerea, de si Apusenii se plangeau de putina hrand

ce cdpItau dupd obiceiul greoesc, oriental.

La 1-iu Iulie Postelnicul se InfAtiseazg. In casa unde

stglea Bongars si-i cerceteazd hdrtiile, care vor fi

traduse de Franciscanii din Bucuresti, prin urmare

erau Franciscani si la Bucuresti si de Ragusani,

atdt de influenti atunci, Inc:At, pe langl cei cari

tineau vama moldoveneascd In arena, unul din fratii

de' Marini Poli, loan, care era agent politic si supt

Mihai Viteazul, tinea pe Prepia, o nepoará a Doamnei

Ecaterina. i un Marsilies, Barthélemy Bertrandy, era

asezat In tara. Hai-tale acestea se restituie,

o nouà audientd la Domn, ca unul ce nu era ambasador,

Bongars pleacà a doua zi, cu un pasaport redactat

In slavoneste.

I se oferà si facilitAti de cdldtorie: va fi dus cu cardle

domnesti, care plecau la Constantinopol cu tributul

i ddrile les carres dominesques pentru

Turci, card acoperite cu stofe tari i pecetluite cu pecetea

Vistieriei. Cdci banii nu se numdrau, ci se cantdriau

dupd un vechiu o.biceiu rdsdritean, Tatarii,

de exemplu, socotiau cu asa-numitele sommi, greutdti

din anume metal. Ni s'a pdstrat si o chitantä turceased

pentru plata tributului pe vreme.a lui Petru-Vodd.

La cardle acestea domnesti 11 duce pe drumet un

Portar, del el avea grija cäläuzirii strginilor. Se

trece podul peste Arges, pe locul unde erau Mugrenii

cäci lupta lui Mihai s'a dat pe podul drumului

mare, peste mlastinile Neajlovului, ca a lui

fan la podul drumului mare, pe Racovdt, dire Vasluiu.

Se ajunge astfel la Giurgiu.

Aid-era Incà cetatea turoeascd pe care Mihai Viteazul

i Sigismund Báthory i inginerii toscani Intrebuintati

cu acest prilej au Mat o descriere asupra


211

eAreia vom. reveni pe urmA., au cucerit-o la 1595.

La Rusciuc se trece pláltind trei talen i la vamä pentru

a se continua cilldtoria, care nu ne mai intereseazd.

Acum, dupd calatoria aceasta a lui Bongars, cateva

-cuvinte despre cälätorii englesi cari au fost tot pe

-vremea aceia la noi, caldtori ale clror descrieri ni

s'au p6strat Intr'o culegere de acte privitoare la drumurile

f acule de Englesi In deosebite regiuni ale lumii,

a lui Hakluyt.

John Newberie, Inteá la noi, In 1582, pe gurile

Dunaxii, plätind doua la trei coroane dregAtarului

turc. De la Isacce el trece la Reni, uncle aflI copii

cu cercei de aur, femei ca monede dc argint in cosite

si cutite In brau,Tigani i Tiganoe. DupI ce

pomeneste de ieftinatatea pestclui, el InfatiseazI mai

departe calea lui pe Prut, prin Falciiu la Tutora,

apoi la Iasi, ande vamesul Nicolae Nevridi lua 24

de aspri pe vite i 5 lei, 10 aspri pe butea de vin.

aici se Inseanin Curtea ca Imprejmuirea

gard, helesteul i spanzuratoarea. In fatd, pe deal,

m6ndstirea Socolei1.

Avem apoi doug. Insemnäri privitoare la drumul

pi-in Moldova al lui John, Austell si Iacob Manucchio.

Iatä ordinul pe care-1 primeste Domnul din partea

Turcilor ca s dea ospitalitate calálorilor englesi In

1586f

tu, care esti Domn al Moldovei (al Mun-

V. 1orga, Histoire des relations anglo-roumaines, Iasi 1917,

pp. 8-9; cf. Beza, Papers on the roumanian people and literature,

Londra, Macbride, 1920, pp. 22-3. John Smith, supt

Movilesti, dá numal stirl de luptà ca ale lui Joppecourt; cf. lorga,

v. c., pp. 23-4; Beza, o. c., p. 23. V. sl Lithgow, in Iorga o. c.,

pp. 33-4; Studii fi documente, XXIII, pp. 459-63.


212

teniei), ci alti °Merl ai nostri cari stdpanitii i locuiti

pe calea pe care se treoe de obiceiu In Moldova

(Muntenia), cd. ambasadorul pe

vremea aceia Incepused Inthile kgdturi urmate Intre

Anglia i Poartd i, dupd primul ambasador,

care a apdrut mai scurtd vreme, Harebone, de carevom

verbi Indatd, a venit altul, Eduard Barton., care

a avut legdturi Toarte strânse cu Moldova, Intodrdsit

fiind In afaceri cu anumiti Evrei prefdcuti In supusi

englesi, el Insusi finant'and la Poartd. pe Aron-

Vodd, contemporanul lui Mihai Viteazul, i negociind

cu acesta pentru pacea Cu Sultanul, trimetând doi

nobili englesi cari voiesc sd piece In Anglia, pe

Henry Austel si Giacomo de Manucchio, a c,erut de

la Indltimea Noastrd scrisori de liberd treoere pria

stdpanirile noastre, cu o slugd pe ldngd. ei. De aceia

và cldm cu strdnsoare voud i tuturor dregAtorilor

nostri celorlalti pe la cari vor trece ca, primind aceastd

porand a noastrd, sà aveti deosebità griji

sd Inapt sama sd Tie Ingrijiti acesti cAldtori ca ospitalitate

In aoest drum al lor, pe bani dându-li provisii

pentru ei ci caii lor, asa Incdt sà n'aibd de cese

plfinge pe urind de voi. Dad., din Intâmplare,.

ar veni In vre-un loe uncle ar trebui sd se teamd pentru

persoana sau averea lor, sd. te IngrijesLi ca ei

sd fie pdziti de oamenii vostri, çi sd meargd cu ei

prin toate locurile de blnuialdiavand tovards'i destuil

Ci sd bagati bine de samd ca ei sl nu dud din

tara noastrd vre unul din caii ce pot In de folos" _

caii erau opriti la export si de Domnii oei ve-chi

si de Turci, ca o contrabandd de rdzboiu. A.soultati

porunca noastrd ci dati crezare peoetii noastre."

Cälätoril merg, la 1586, de la Varna la Isaooea.

am Intrat-In Isaocea" orasul se cherna In vechile

izvoare, nu cu numele aoesta, care poate i romd-


213

nesc si vechiu, In legaturd cu un stapanitor din veacul

al XL-lea care se. cherna asa; terminul slav era Oblucita

, si am Intrat In tara Moldovei, unde sant

erestini, supusi Turcilor." Dupà aoeia apuca o cale

cu totul neobisnuita: de-a lungul Prutului, mergand

pe la Falciiu, un targusor cu oarecare importanta.

Vor Ti trecut 0 pe langa Hui, cu biserica lui Stefan-cel-Mare,

pe Draslavat, In fata satului de catolici

Cornil I-.

Calatorii se urca apoi la Prut In sus, ajung la Iasi,

caruia-i zie: -Capitala Moldovei" cdlatorul polon

cu cativa ani inainte zicea numai una din capitale".

Si se adauge: unde Petru-Voda, Donmul acestei

ten, 10 are resedinta, 0 de la care am primit

mare curtenie, ca si de la boierii Curta sale". Li se

dau pazitori, fara plata., de sigur, si tain, intocmai

ca lui Bongars, dincolo.

Ei se lidicà apoi pe Unja Prutului pana la Stefanesti

çi merg la Hotin, apoi la Camenita.

Avem acum çi calatoria, aratata printr'un pasaport

din 15 Mart 1579, a lui Gulielm Harebone, arabasadorul

engles chiar, prin aceiasi Moldoira.

Un privilegiu de comert din 25 August 1588 a-

-cordat ambasadoruluil e cunoscut ca tratatul" cu

Petru Sehiopul. Tiparit In Uricariur lui Codrescu,

IV, çi aiurea, el ni-a servit, pe o vreme cand

se discuta dacà tenle noastre au fost provincii turcesti

sau ba, daca aveam autonomie sau ba, daca ni

era sau ba Ingaduit dreptul de a Incheia tratate,

In timpul Congresului de la Paris, care botara asupra

soartei noastre.

StrAmosul e un Husul; nu poate fi vorba de Husiti, cari nu se

dovedesc a se fi chemat asa. Episcopia era sl se intemeleze

curAnd.


214

Harebone Insusi s,crie asa despre una din cálátoriile

lui: Am ajuns (,cu patruzeci de persoane), la 4

Septembre 1585 In Moldova. Dupá. porunca Sultanului

am lost primit foarte curtenitor, de Petru,

Domnul erii, Gre,c de religie"1. Dupd aceia spune

d. a trecut In Polonia, fárà sá dea alte amánunte.

De alminteri si altd datá a trecut Harebone pe la

noi, Tiindcl ambasadorul imperial spune la 22 lulie

1581 cd Gulielm Englesul" a plecat prin Moldova

si Polonia la Danzig si apoi In Anglia: legatura

Danzig-Constantinopol se Moca pe vremea aceia

pe aici.

La 1587 niste Ardeleni strábAteau Moldova mergand

de la Sigismund Báthory, printul lor, In

unde, murind regele Stefan din aceiasi familie,

o moste.nire Oxea cd s'ar putea deschide pentru

ambitios care stápánia In Arde-al 2.

De la Brasov se trec greu muntii spre Oituz: trebuie

ca toti sá ajute la ridicatul cárutelor, solii singuri,

cu cancelariul Wolfgang Kovacsöczy In frunte,

rámaind càläri. Prin noapte adâncá se strábat la lumina

faclelor, pádurile de la hotar, foarte dese: un

rá'u iute curge aláturi cu zgomot printre foarte Inalte

stânci. Te-ate nácazurile acestea sAnt Infátisate foarte

pitoresc In latina diacului anonim. Se doarme dup6

putintà, fárd hraná, In mijlocul noroaielor.si In piscatul

tintarilor. Pe, la straja ungureasa, impotriva

Moldovenilor s't a Tatarilor, se ajunge la Trotus, unde

asteaptá mehmendarii cu obisnuitul tain.

' V Hurmuzaki, 111, p. 122, No, 107; XI, la locurile arAtate in

tablA. Cf. Iorga, in Melanges Bemont, In Relations anglo-roumains

i In Istoria Comerfului, L

2 Hodoeporicon itineris transsylvanici, moldavici, etc., Wiftenberg,

1587; In articolul d-lul Motogna din Revista isioricd, XI,

p. 15 I urm. Cf. si no. 4-5 urmAtor.


215

Aici autorul, loan Deczy, se crede dator cu notite

arheologice cu privire la sensul cuvantului de Valahie",

care nu vine de la Flaccus, ci de la cuvantul

german pentru Italieni: in adevAr aici se vorbeste

o limbä latinA, de si foarte stricatA. Tara bogatA,

bunA de cultura vitei, dar sArAcitA de tirania Domnilor,

pe cari storcandu-i Turcii, i ei store pe supusi.

Cale mai bunA 00. la Bacau, unde se trece gren

Bistrita, unul din foarte frumoasele rauri ale terii.

Romanul e pe foarte limpedea" MoldovA., ai cArii

afluenti sant presintati in desordine (e si Oltul, Argesul!

; aici sant i negustori turci. Se ajunge la satul

Aracele", unde a fost odatA i popasul regelui

$tefan. La Suceava, foarte frumos" palatul; i cetate

distrusA: se amintesc Domnii de la $tefan-cel-Mare

la Despot, la Ioan-VodA cel nou, cu atat de tragicul

sfarsit", la PotcoavA cel tdiat la Liov.

Prutul e trecut la Forum Amans" (?) i de aici

incepe pustiul Tatarilor i Cazacilor. Cancelariul

Gaspar Kornis, care era sA fie dregAtorul lui Mihai

Viteazul in Ardeal, pun cinci terani sA condueA ambasada

prin locurile acelea prfmejdioase.

O alta povestire, de Gyulaffy Lestár, mentioneaa

la Suceava peirea lui Despot, inseamnI treoerea pe la

Siretiu, langI raid revArsat, oprirea la CernAutul

plin de Rusi, uncle se iea ca vanal peste 100.000 de

florini pe an: la acel targ al Rusaliilor vede ducandu-se

30.000 de vitei in pret de 80.000 de florini1.

SA mai addugim incl un lucru: navigatia. Pe Nistru

i atunci umblau. luntri. La un moment dat a

lost chiar un plan, pe care-I gAsesc foarte interesant,

de a faoe Nistrul navigabil. Planul de a face

Dupa Monumenta Hungariae Historica, clasa 11, XXXI, p.

20, acelasi, In aceiasi revista, XI, pp. 96-7,


216

navigabil Oltul e de-abia din secolul al XVIII-lea,

administratia imperiaIA. din Ardeal gAndindu-se la ac,easta.

Dar planul pentru Nistru e !neg. din 1568, fdcut

de un Florentin, care cerea in schimb numai sA

i se acorde, dupä aceastä lucrare, scutire,a pe opt

ani a mIrfurilor lui. El e pomenit intr'un izvor,

descrierea Poloniei i p'ärtilor vecine de abatele italian

Ruggiero'.

' In Iorga, Aete fragmente, 1, 1.


i Mai multe editii.

XIV.

Vin altitor italian inainte de Mihai Viteazul:

Botero.

Niciunul din edlAtorii pe cari i-am infAtisat Onä

aciun nu era alAtor de profesie; de data aceasta venim

la cel ea aceast5. calitate: Italianul Giovanni Botero1,

abate a/ mgnAstirii San-Michele in Chiusa, Iesuit,

secretar al lui Borromeo, si In aceasa calitate

trimis la Paris; mort la Turin la 1617. El a intrebuIntat

cea mai mare parte din viata lui anume pentru

alAtorii, de pe urma cArora a strans o multime de informatii

foarte pretioase, având doar singurul pkat

cä nu se poate fixa data exactA cAnd cutare sau cutare

din §tiri au fost strftnse. Opera Amalie mai mult

ceia ce Italienii numiau relazioni", rapoarte ca acelea

pe care le fAceau bailii venetieni de la Constantinopol.

Dar dintr'Insa putem culege si 15muriri de mare importantl

cu privire la starea terilor noastre pe la

1580-90.

Botero, care cuno$ea bine tenle noastre fArl sà putem

stabili cAnd a fost pe aici, tie cg. Moldovenii sânt

numiti de Turci: Carabogdani, Turcii avand obiceiul

de a numi fiecare tail dupä ace]. sapdnitor pe

care-1 cunosteau lntgiu.; de exemplu parte din Grecia

continentalà se cherna k ddnsii provincia lui


218

Carol, Car1-111; Dobrogea, dupd Dabrotici care ia

stdpanit pe aici, Dobrugi-Ill. In. casul aoesta, deci,

Moldova e dupd Bogdan Orbul, presupusul Inchindtor

al terii, san poate dupd Bogdan Intemeietorul,

iar numele de cara, negru", pe care cdlAtorul se

trudeste sd-1 explice dupd coloarea Intunecatd a granelor

moldovenesti 1, fiind In legdturd cu designatia

turanied, dupd coloare, a punctelor cardinale 2.

Definind Basarabia In sensul cel drept Basarabia

este de-asupra Mdrii, unde e Cetatea-Albd",

se descrie MoIdova Intreagd astfa: Moldova este o

tara seasd si roditoare, dar rdu tinutd", mal tenuta"

bund tara, rea tocmeald",spune proverbul ;

care lucreazd aici cat vrea, asa e de mare multimea

terenurilor s'i rdrimea locuitorilor, cari, pe langd

aceasta, sant si lenesi si se bucurà. de lenea lor."

i aiurea el spune cd locuitorii sant betivi si lenesi,

trdind In case acoperite cu stuf.

De sigur explicatia acestei critice sociale trebuie ediltatd

In aliceva decat in Pldcerea pe care o simt

oamenii de a fi lenesi. Acel care simte pldcerea de a

fi lene§ este fdrd Indoiald bolnav, fiindcd actiunea

Insdsi a vietii produce pldcere si munca pentru

omul sdnAtos este un vesnic izvor de mu/tdmire.

Pentru secolul al XVII-lea aceastd lene" are Insd

o explicatie, care nu este cea de acum, a stoarcerii

puterilor, intretinute cu o branä miserabill, prin sfor-

Orne aliase ale scurtei perioade agricole si fdrd

Indemnul pe care-1 dd posibilitatea progresului economic.

Pe atunci nu era inca principala conditie a

' Perche fa il formento nero.

2 Cf. suburbiile numite dupa colorí la Constantinopol ce si la

Bucuresti si deosebirea Persanilor turcomani dupai oaia alba" oil

,,oaia neagrau .De asemenea Rusia Alba, Rusia Rosie, Rusia Neagra,

nume ramase dela impartirea teritoriilor rusesti de catre Tatari.


219

une munci ordonate, care este valoarea economief

pAstrate In formA de capital: tara abia incepuse sl_

aibg. legAturi care sA-i cearA bani. Banul nostru prinde

a fi cerut pe la anul 1570-80, cAnd tributul trebuia

sd-1 plAtim Turcilor in monedd, si din acest

fapt a resultat serbia teranului, care nu dispunea de

bani, oricAt de bogat ar fi, fost In lucruri. CumpArAturile

zilnice s'au fAcut abusiv. Acesta a fost un abus

asamAnAtor cu ceia ce s'ar intampla cu o familie

foarte Waal ce ar vinde pe un pret de nimic singurului

cumpdrator posibil cine stie ce juvaier vechiu

pentru cä trebuie, a doua zi, sA rdspundA

unei nevoi care nu poate fi zAbovitA. Pe de altA

parte, caracterul pantehnic al teranului nostru, destoinicia

lui In a face bate cele ce-i sa.nt de nevoie

era mult mai insemnatä pe vremea aceia decdt acum.

Mestesugarii strAini erau putini, iar, ifarA de

dânsii, pe Ungä boieri, pe langä mAnAstiri i episeopli,

lucrau doar mesterii tigani robi, cari nu serviau

deck pe stApAnii lor.

La l'Arg nu se gAsia mai nianic, cAci targurile,

forma caracteristia. Moldovei, dateazA de pe la 1830-

40. SA se mai adauge faptul cA atunci femeia era libel-A

de munca la amp: se zioea rumân" in Tara-

Romaneascd si vecin" In Moldova teranului neliber,

dar niciodatA nu se zicea vecinA" in sens die femeie

neliberA, si o s'ingurA datd am gAsit cuvântul rumanA",

din gresealA. Când se vindeau mosiile, se

insemnau bArbatii indatoriti la muna,niciodatA insA_

femeile: sistemul acesta de a robi femeia la munca

ogorului, care a adus i degenerarea populatiei, e

o croare economicä si un act de barbarie socialA

pe care epocele mai vechi nu le-au cunoscut. ToatA

arta noastrà populard, asa de strAlucitA, n'ar fi e-


220

mistat dacä femeia ar fi muncit de-avalma cu bgxbatul

la camp.

Iati deci explicatia desfg.tgrii In lene" de care

-vorbeste Botero, care-si Inchipuie cg. terile noastre exau

cam ca Lombardia sau alt Tinut fericit al Italiei

sale, In care serbia nu era cunascutä si teranii

Jibed aveau ogorul lor, iar orase Infloritoare stAteau

langl sate, asa Meat omul avea si plgeere si avantagiu

In a munci, strangftnd capital si putandu-si

procura plgeeri ale vietii pe care ai nostri 'Ad nu

le blnuiau.

Botero, care a cunoscut tara mai bine In pArtile

basarabene, spune a.' lipsiau codrii si focul se fg.oea

din stuppi, étoupes", de fapt: tilzdc, ca In Dobrogea

si ca In miele pgrti din Basarabia pdnä azi,

supt influenta si a Tatarilor, cari obisnuiesc Incà aoest

fel de a se Incllzi. Din potrivg In Moldova

dintre Prut si Carpati ca si In Muntenia, erau nenumIrate

pgdurile 0 codrii, asezlrile sg.testi gl-

-sindu-se de-a lungul rfturilor, In lunci, sau In poieni,

de unde numg.rul mare de localitAti al clror nume e

IntovIrgsit de cuvantul poiang.": Poiana Tapului,

etc.

In ce priveste izvorul de bogAtie al vitelor, se

spume cä ele slut In numIr foarte mare, de se scot

foarte multe si pentru terile vecine, cum s'a vg.zut

-si din expunerea lui Graziani.

Pentru Intgia oarg. Insl la Bongars si la Botero se

pomeneste despre saline, cu drobul ca marmura

.surI", despre minele de la noi, care n'au fost autate

cum trebuie din causa Igeomiei Turcilor ; ba

chiar, mult mai tarziu, o propunere de a se exploata

minele noastre venind de la Rusi prin faixnosul

Trandifilov, pe la. 1840, din aoeiasi temere

s'a refusat, ca fiind oferta unor strgini primejdiosi.


221

Totusi cAldtorul adauge cA se gAseste aur In rAuri,

de si min.ele de aur i de argint nu se cautA din

acea pricinA a Turcilor. Pentru culegerea aurului

din rAu se Intrebuintau anumite categorii de Tigani:

aurari, zlAtari, superbori lingurarilor, cari lucrau lemnul,

i altor categorii tigAnesti: In legAturA cu mlnAstirea

mai ales, se spAla astfel a urul din rAuri,

din Olt, am- care venia din Ardeal, din minele exploatate

continuu. Se vorbeste si de ceara" minerall

de lAngA TArgsor, un fel de pAcurA", servid

la f aced-ea lumAnA.rilor. SA nu uitAm pomenirea

marii bogAtii de miere si de cearA.

Vislieria lua o dijmA de la toate produsele: de la

oi, gostina, de la porci tot asa; de la vitele albe

mai tArziu s'a luat vIcAritu4 pe vremea lui Brancoyearn',

care IndrAzni, la Munteni, sä se atingUde aceastA

boggle a boierilor. De la albine se crulegea

clbináritzil,§i. Botero ne asigurA cA se /uau din acest

venit 100.000 de semi pe an numai de Domnie. Mierea

aoeasta din Moldova se expedia prin Italia IncA

de pe vremea lui Alexandru LApusneanu, care a

Intrat In discuii formale cu negustori italieni, Florentini

i Venetieni, pentru exportul de vite ì alte

produse moldovenesti (1560)1. La Venetia se trimetea

i °earl, asa Incat frumoasele peoeti venetiene

i lumAnArile care au ars, fArä sA afume mosaicele

i picturile nepretuite, In splandidele biserioi

din aoest oras erau datorite sporului harnioelor

albine moldovenesti. In general, spune Botero, dijmeleproduc,

la un loc, Vistieriei un venit de douA milioane

de scuzi, oeia ce era enorm pentru vremea aceia.

In Moldova Ant cincisprezece orase, iar In Muntenia,

mai putine: Targovistea, unde lbcuieste Dom-

T lorga, Istoria comerfulai, ed. II, pp. 191-2.


1 Hurmuzald, III, pp. 94-5.

222

nul, era Incunjuratd, cum este si acuma o curte terdneascd,

eu gardul de rdchitd bdtut une ori i ca lut,

eu o lmprejmuire de palisade umplutd cu pdindnt;

ziddria, din care se vdd rdmdsite l astdzi, dateazd

am spus-o-- numai de pe vremea lui Matei Basarab.

Orasul avea, dupd alt izvorl, o mie de case romanesti,

i sdsesti abia doudzeci i doua; capela SI.

Francisc era in ruine ; la SI. Martin servia un preot,

luteran.

Se. mai vorbeste acolo si de Câmpulung. cu noud

sute de case (patruz,eci i noud sdsesti), de Ramnic,

unde se mai allá catolici In doudzeci de case,

de Brdila, de Thrgsor, Tarsor, care a avut oarecare

importantd odinioard, fiintand ca oras Incá din secolul

al XV-lea, când a fost omordt acolo un Domn,

Vladislav, dacd nu Vlad Dracul i fiul sdu, iar bi-

&erica mal veche In Thrsor e numal din veacul al

XVII-lea.

Ca situatie Ronda., In ea priveste legAturile cu

Turcii, Botero conitatd. cd Domnii Moldovei datoresc

ajutor Turcilor. Aceasta ne face a veni la originea

si caracterul acestor reign.

Ele eran Inca ale unui vasal, fiindcd. Turcii se deprin.seserä

Cu un anume sistem feudal pe care-I gdsiserd

la Intrarea In Peninsula Balcanicd, formand

un element de cdpetenie In Statul sarbesc si In cel

bulgAresc. Astf el eram datori sd. servim, afará de

tribut, de peschesul care era trimes suzeranului,

de daruri cdtre cei puternici la Poartd, ca un element

de politetd, de omenie, L furnituri de rdzboiu: Lemne,

grane, catarge i allele. Asa IncAt datoria pe


223

care o aveau pe urma tenle noastre de a da anumite

provisii la Poarta In mod normal, pe pret fix,

mult inferior valorii lucrurilor vandute, este In legatura

cu Indatorirea primitiva a furniturilor de

razboiu. Tot a§a salahorii eari se cereau pentru

cetati erau iara§i o consecinta a obligatiei noastre

de a ajuta In razboiu pe Imparatul" pagan, caci

a fost un timp cand ni se cerea §i un ajutor minumai

cat foarte rapede s'au Inlocuit contingentele

de osta0 cu aeeasta salahorie care a fost

o desonoare pentru tenle noastre.

Ca un adaus la aeeste Indatoriri am vAzut ca

Turcii Impiedecau exportul cailor, pe cari-i reservau

pentru oastea lor, Intru cat nu mai erau Intrebuintati

de Domn pentru nevoile militare. Vorbind

de cal, Botero spune ca aee§tia sant de o putere

§i o rasuflare neobosite. E vorba de caii

runti, rasa de stepa, Intrebuintati qi de Cazaci,

lutii cuminti i rabdurii, pe cari In timpuri mai noi

i-am despretuit a§a de mult, fara sa ne gandim ea

sant singurul fel adaptabil Imprejurdrilor de clima

conditiilor In care traie§te cea mai mare

parte a populatiei noastre. Atatea Incercari facute

Cu animalele de aiurea n'au reu0t. Pe eand In secolul

al XVIII-lea boierii §tiau sd creasca ace§ti cai

indigeni din cari se facea remonta austriacl, danesa,

prusiana §*1 cel d'intaiu consul al Prusiei

pe care 1-am avu.t, pe la 1780, un dasedl nemtesc,

anume König, fusese instalat In randul Intaiu

pentru aeeasta remonta.

Armata terilor noastre exista Inca. Aoest izvor ni

sp-une ea Moldova dadea 3.000 de archebusieri, adeca

pu§ca§i (pu§c1", In timpurile vechi Insemna

tun, de §i Intr'o tradueere din ungure§te am gdsit


224

cuvântul tun", la inceput: tunet, in intelesul

astAzi al lui; sineatä era atunci puKa; pare a. In

Ardeal a inceput intgiu sä se intrebuinteze, deci,

tun").

CAldreti se puteau strAnge 25.000, iar in Muntenia

numai 10.000, pe langä cari, in degenerarea militard

a acestui principat, pedestra0 sânt numai o

De aceia Moldova a fost In stare sä mai dea Mcg. o.

armatd lui Ioan-Vocld-cel-Cumplit, pe and In Tara-

Romaneasa, atunci and a trebuit ca Miliai Viteazul

sà se ridiee Impotriva Turcilor, el s'a vg.zut

silit säii faa o armatd, nu cu elemente indigene,

ci ca elemente pldtite, ceia ce era sd-1 duel la catastrofd,

ca pe unul care n'avea bani i tara nu

era capitalistd ea sä aibd.' de tmde-i lua: sistem

militar capitalist, deci, Inteo tara care nu cunotea

capitalul.

Inteun alt pasagiu Mudd. Botero revine de

mai multe ori asupra lucrurilor pe care le spunese

aratd a Moldova putuse da §i Ong. la 50.000

de cal, dar numgrul sazuse din causa prddäciunilor

cumplite pe care le suferise, In a doua jumg.tate

a secolului al XVI-lea, supt loan-Vodd i dupd

sul, din causa ndvAlirii Cazacitor sprijinitori ai pretendentilor

la Domnie, ai domniprilor", 0 a Tatarilor

cari-i combdtedu.

Tara aoeasta", spune Botero, avea biel§ug de

toate, acum rdzboiul a pustiit-o aproape."

Alte izvoare contemporane vorbesc pentru Moldova

de 15.000 de aldreti: boierii purtau plato§e de zale,

teranii aveau suliti j scuturi. Printr'o descriere din

a doua jumdtate a secolului al XVII-lea 0im cd

sulitile 0 le fdeeau teranii, din pari cu vArful ars

In roc. Supt Toma erau 50.000 de aldri. O socoteald

a lui Despot, fAcutä de el insu0, cuprinde


225

40.000 de pedestrasi si 50-60.000 aldri. Iar Ruggiero,

acel care vorbeste de planul Florentinului de a

face Nistrul navigabil, noteazd 50.000 de caldri, Intru

cgtva asImandlori cu ai Tureilor, cu putinc arme,

arce mostenire de la Tatari, ca in vechea luptá

de la Pos-ada a Muntenilor lui Vodd-Basarab contra

Ung,urilor regelui Carol-Robert, luptá care e Inatisatd

In Chronicort pictum al regalitdtii maghiarel.

Giovanni de' Marini Poli, Ragusan amestecat

arendarea veniturilor ambelor principate i inrudit

prin sotia sa cu dinastia Munteniei, socotia

Moldova avea 23.000 de ostasi, dar el e partial pentru

principahil unde-si avea rosturi and spune

In Muntenia erau 35.000.

Bolero cunoaste i legdturile Românilor cu Po-

Ionia, chiar cele vechi, cici citeazd tratatele din

1103 si 1432, addugind cil vechile relatii sllibiserd

putin: Polonii n'au sprijinit pe Ioan-Vodg. cel Cumplit,

In ajutorul cdruia au alergat Cazacii, fiindcg. acest

cumplit" Domn inlocuise pe Bogdan cel Tandr,

fiul lui Alexandru Ldpusneanu, care-si muuiitase surorile

cu Poloni, inainte de a o face Ieremia Movild

Cu fetele lui, i petrecea In lumea polong, pierzandu-si

chiar tronul pentru cd trecuse peste Nistru la o

nuntd, i prietenii lui poloni au incercat restituie

Domnie prin expeditia, interesantd, pe care o

deserie in deosebi Polonul Lasicki2

In ce priveste, in sfarsit, firea poporului nostru

1 Reproducere i In editii mai 1. echi din a mea Istorie a Romdnilor

pentru scoli. Cf. legenda arcasilor cari Cu sdgeata lor fixeazd

locul unde va fi mAndstirea de la Putna.

Paprocki, apoi Gorecki povestesc luptele lui loan si ale Cazacitar

cu Turd.


226

legaturile cu Domnia, iata ce Inthlnim la contemporani:

Este un popor supus apdsarii, si din causa

aceasta e de ajuns sa vada cä .vine cineva cu aieve

dusmanoase ca sa se retraga Inaintea lui". Iar un nobil

ungur, Forgách, care ctmostea foarte bine Moldova,

de prin anii 1560-70, si care a descris luptele

Moldovei de pe vremea aceasta, are m-matoarele cuvinte

de ura: Asa de cruzi skit barbaril acestia,

Incht ucid pe Domni f Ara cel mai mic motiv, si tot

asa fac supusii MO. de Domn. De aceia nimeni n'a

putut stapâni multa vreme. Stralucirea familiilor nu

se poate astepta acolo. Caci une (xi se nimicesc familii

Intregi flra niciun cuvânt, adesea pentru a

li lua banii sau averile."

Intorchndu-ne acum la Botero, iata ce spune el:

Tamil numesc pe Donmul muntean. In Moldova

tara a peistrat mai tdrziu dreptul de a numi Domnul.

Aceasta alegere a Domnilor, de tara, era o realitate.

S totwi o alta realitate sant masurile de mazilie

pe care Turcii au putut sa le ieie, de la un

timp, fall de Domnii nostri. Jata explicatia. La

Inceput, cum am spus, ei se alegeau de tara, care

se strangea Intr'un anume loe i aclama pe Voda

cel nou. Casuri de acestea le IntAlnim Inca din

vremi foarte departate, de exempla chnd tefancel-Mare

a luat tronul Moldovei i lumea statea la

Direptate", adeca la locul de executii, pentru a

declara ca voieste pe Invingatorul de la Orbic

Doljesti. Obiceiul s'a pastrat pana thrziu: astfel la

moartea lui Matei Basarab a fost aclamat In felul acesta

urmasul lui, Constantin Carnul. Cand a murit

In sfArsit erban Cantacuzino, la 1688, Brancoveanu

a fost ales, In conditii pe care le stim foarte bine,

de tara.


227

Turca n'aveau dreptul de interventie prin obioeiu

ori prin tratate, caci asa-zisele tratate cu ei au

frist fabricate de noi, In seoolul al XVIII-lea: de boierii

nostri, ca si arate Tatd de Rusi cil avem

,drepturi pe care ei trebuie sil le confirme. Domnul

li datora insa o bullil aciministratie; i se cerca amune

,,sa erute raiaua Saltanului". Sultanul era ciobanul:

el singur tundea oile. Daca se iscau plangeri, natural

ca. ,Imparatur le judeca. Acesta neputand s'A

-vie la Bucuresti sau la Iasi, Domnul era rugat sil se

presinte la Poarta pentru a se indreptati. Asa era

sdatoria. Dar mai era un cas: cand se schimba Sultanul

ca i cand Domnul era ales de tara, se cuvenia

ca el sil se Inzatiseze Sultanului i, (lupa

asiatic, oriental, sa-i sarute poala hainei. Cand

Domnul se presinta la Poarta din causa unei pari,

pe dreptate sau ba, Turcii cantariau motivele de o

parte si de alta, inteo cumpana deprinsa a primi

.aur, i, atunci, daca. Domnul era condamnat, i se

lua tronuf pentru ca abusase de situatia lui. Dar trebuia,

indata, un alt Donan, si, In acest cas, cela ce

s'a facut de obiceiu Inaintea unei ten i se fácea la

Constantinopol inainte represintantilor terii, a agentilor,

a capuchehaielelor, lnaintea boierilor pribegi,

In fata acelora cari presintasera para. Candidatul la

tron Isi arata semnul, tainicul semn imprimat, inaintea

marturilor, la nasterea unui copil nelegitim. Semnul

se verifica: pe basa tmei operatiuni de acest fel

era sil avem la 1577 In Muntenia ca Domn pe un

medie lombard din Constantinopol, Rosso, care pretindea

ca raposata lui malea fusese In partile muntene

pe vremea lui Alexandru-Voda sau poate era

chiar Romana..

De obioeiu, spune Botero mal departe, Domnii nu

tin mult, pentru ca, din pricina paftei de castig a


228

Turcilor, sAnt adesea ori goniti dupà cererea cui o-fera

o mai mare suma de bani. Si astfel birul a ajuns

sa creasca necontenit.

Nu. e necesar, In felul cum se desfa§urA aceasta

expunere, sa se arte variatiile tributului, crescut

continuu, gratie §i s000telii in aspri vechi §i In aspri

noi. Pe vremea lui Botero Insd, el era de 70.000 de

galbeni pentru Tara-Româneasea, iar Domnia costa

300.000, d'ara de cela ce se mai (ladea PaOlor §i

celorlalte obraze §tiute". Se schimbl Domnii aproape

zilnic, pentru cà terne se d au cui ofera mai mult,

li, pentru ca Domnii sa se poata 'lastra, se prapadesc

locuitorii i se distruge tara."


XV.

Striiinii la noi dup adeverirea

Venim acum la c,eia ce spun cAlAtorii cu privire

la strinli pe cari-i Intalnesc In a doua jumglate a

secolului al XVI-lea.

S'a vlzut cä orasele noastre, i In Moldova si In

1\iluntenia, au fost lntemeiate exclusiv noi am Intemeiat

numai tá'rguri de strainii din Ardeal sau

din partea anexatI In veacul al XIV-lea a regat-uhd

polon, care este Galitia. In ceia ce priveste Muntenia,

and a fost vorba de Targoviste, s'a vorbit de colania

catolicä ce exista acolo si s'a pomenit si colonia,

mai veche, din "Câmpulung.

In Moldova erau mai multe orase, civilisatia economick

i politicä fiind aici mult mai Inaintatl, asa

el i numArul oraselor Intemeiate de strlini a trebuit

sà fie mult mai mare.

Am spus e5, unul din cele mai vechi a fost fundat

de Sasi In legAtu.rà Cu exploatArile de mine care

odinioarl formau, fArg. Indoia16, un Insemnat izvor de

bogN.tie: e vorba de Baia (lAng5. Folticeni), al arii

nume chiar Inseamn5.: minA. In Ardeal se IntAlneste

Rodna, cu acelasi sens (In slavoneste): anumite nume

de localitAti din Imprejurimile Bdii amintesc colonia

de Sasi de dineolo de munte, cari erau specialisti


230

In lucrarea minelor; ba chiar populatia satelor acestora

pdstreazd si astAzi un caracter deosebit, cu ochii

albastri si poate chiar si cu anume vechi practice

de gospoddrie mai bung. cleat a sAtenilor celorlalti.

Am pomenit iardsi si de pecetea cu insctiptie la-

Lind a orasului Baia, pdstratä pAnd tarziu, pAnd

In momentul cirnd sdpdtorii, cari In cea mai mare

parte era acum Tigani, habar n'aveau de literele chirilice

si mai ales de cele latine, pe care le drformau,

dar ei sculptau Incd pecetea in mijlocul cdreia

este cerbul Sfdntului Hubert, cu crucea Intrecoarne.

Putem spune cu sigurantd cd orasul exista In

secolul al XIII-lea, cd e deci mai vechiu cu vre-o sutd

de ani chiar cleat. Domnia Moldovei, precum si,

dincolo, Campulungul este de sigur mai vechiu dealt

Domnia Terii-Românesti In forma ei consolidatd. In

regiunea care se Intinde Intre Carpati si Siretiu,

luAnd-o la vale si ldsând la o parte Folticenii, unul

din cele mai noi orase, creat abia la sfarsitul secolului

al XVIII-lea sau la Inceputul celui al XIX-lea

(satul lui Folticiu), se Intalnia Piatra-Neamt" de

astAzi, care are si un nume unguresc: se zicea si

forma s'a pdstrat pAnd In secolul al XVII-lea KaracSonk6,

ceia ce Inseamnd Piatra lui Crdciun",

adecd Stanca lui CrAciun.

In ce priveste Bacdul, numele este, Mil Indoiald,

de origine ungureascd, In legAturd cu exploatarea

pe sarna coroanei Ungariei a minelor de sare de la

Ocrta, care par sà fi fost Intrebuintate, de pe vremea

Romanilor, necontenit, si chiar In timpul stdpfinirii

barbarilor, cari, si ei, aveau nevoie, fireste,

de sare.

1 Pentru amAnunte cu privire la toate oraple se poate consulta

cartea mea Istoria poporului romanesc.


231

O colonie striini In Baau pe vremea pentru care

avem izvoare nu se Intilneste Ina Dar acolo era resedinta

nominali a episcopului catolic, care avea

In atArnarea lui un num'air de sate, de origine, cum

vom vedea, foarte veche. La Ocna, Insäi erau asanumitii

sau sangii, al ciror nume poate fi

pus In legituri ca Ciangiii. Daci la Baciu nu In-

Minim alAturi de loctiitorul episcopal o populatie

striini, aceasti populalie, Cu caracter rnarcat unguresc,

i In ceii- ce priveste nume1e locuitorilor, se

Intilneste la Trotus.

In jude¡ul Putna, numit dupA apa Putnei, era ochnioari

unul din cele mai vechi centre strdine la

noi, care a fost dirimat de Tatari ca ocasia nivilirii

lor, pe la juimitatea secolului al XIII-lea. E cetatea

Milcovului, resedinti episcopali. Si, precum In Ardeal,

cind Ungurii au Intemeiat episcopia de BMgrad

(Alba-Iulia), ei au asezat si o orânduiald militari,

cu iabagi, cari erau intliu ostasi, terani liberi

si luptitori, acelasi plan 1-au urmirit ei, parunzind

dincoace de Carpati, and au organisat episcopatul

de Milcov, destinat a Ti punctul de plecare peiitru

luarea In stipanire a Intregului Tinut. Prin armare

cm aceia ce ar fi fieut, dacä ar fi rimas, Cavalerii

Teutoni pitrunsi In Tara Barsei si In Câmpulung

o Teutonie" pini la Dunire, au incercat sä faci,

Indati dupi. aceasta, In legituri cu episcopatul de

Milcov, Intemeiat pentru Cumani, i ntunit i al Cumanilor,

Ungurii regelui. De aceasti a doua tentativá

de a ni distruge cu'desivarsire viitorul, de a Intpiedeca

once desvoltare de Stat nationald. ne-a sapat

nivilirea Tatarilor. Din episcopia de Milcov a

rimas, ca si din exploatarea minelor de catre Sasi

la Baja, anumite urine In nomenclatura geografici;

numele de Sascut Inseamni In ungureste nutAna

Sasului. Focsanii, In schimb, sânt extrem de re-


232

centi., cam de prin anii 1700, pe local satului Stoesti,

mai mult decal pe al urmasilor mosului" Focsea.

Venim la al doilea rand de orase, cele Intemeiale

Intre Siretiu i Prut. Sant mai vechi decat existenta

Domniei. $i se poate adaugi ca, de oare ce unde exista

orase este imposibil ca viata rurala sa nu se

resimta de vecinatatea lo'r, in Moldova Domnia a

trebuit sa gaseasca o viatà nr-ti inaintata. si In ce priveste

satek, si de aceia regimul patriarhal, cu cnezi

juzi de sate, e, aici, mult mai putin pastrat deck

In Muntenia.

N'am pu tea spune care a fost cel d'intaiu oras.

moldovenesc Interneiat supt influenta Galitienilor: probabil

Insa cà acelea din regiunea de Nord a terii, care

s'a chemat pe urma Bucovina: Siretiul i Suceava,

numite dupd apele ce curg In preajma -lor. Evident

cà vor fi existal targuri mai inainte, poate chiar destul

de insemnate, dar asezarile mai mari, asa cum le

cunoastem prin documente, sant datorite emigrantilor.

Acestia erau de doua categorii: de oare ce Evreii nu

apar decat, sporadic, in a doua jumatate a veacului

al XVI-lea, i Po/onii nu se amestecau prea mult in

viata oraseneasa, fiind, sau dregatori, sau nobili, sau

terani, cei ce vin la noi, din colonisarea In Galitia

facuta chiar de la jumatatea veacului al XIV-lea de

atre regele Casimir, la Liov i Cracovia, erau Germani

i Armeni.

In ce priveste pe Armeni, iata pe scurt, de unde

provin ei: Dincoto de Armenia cea veche, de supt

Caucas, In vecinatatea lacului Van si a muntelui Ararat,

a card istorie se desvolta paralel cu vechea

istorie romana si pe urmà cu istoria Bizantului, s'a

format mai tarziu, prin migratiuni In legatura cu

cruciatele, dar chiar i inainte de fenomenul crucia-


233

telor, in legatura Cu nevoi economice provocate de

navigatia pe Marea Mediterand, o Armenie Mica.

Ea era aproape de muntii Taurus i Antitaurus, acolo

unde se and Sis, Adana, Mamistra, Pilerga, centre

care au decazut, dar care acum, cu ocupatia francesa

i cu tot ce va resulta din marele rdzboiu, se

poate Intampla sa Invie. Regiunea aceasta s'a occidentalisat,

clasa dominanta, dinastia s'au francisat, primind

o multime de usante de la cruciati. La urma,

regatul Armeniei Mici a fost desfiintat, la sfarsitul secolului

al XIV-lea, de Musulmani, atunci and el avea

In fruntea sa pe ultimul represintat al dinastiei

francese, din Poitou, de Lusignan, care a carmuit

si In Cipru.

Dupä migratiunea cea d'intaiu, din Armenia Mare

In Armenia Mica, au urmat altele din Armenia Mica.

Insasi peste Marea Mediterana si peste Marea Neagra.

Cei mai numerosi colonisti s'au dus prin peninsula

Asiei Mici catre Trapezunt, unde i acum

este o populatie armeneasa. importantd. Apoi de pe

coasta asiaticà au trecut pe coasta europeanii, cum

au facut i Grecii (am vazut cum Comnenii din Trapezunt

au avut o colonie la Mangup, In Crimeia, de

unde era Doamna Maria, si cu sAnge de-al Paleologilor

a caror monograma e pe perdeaua ei de mormant,

a lui $tefan-eel-Mare). Tot asa au trecut

Armenii acolo, In Crimeia, i au format supt stapanirea,

la Caffa i aiurea, a Genovesilor, cu cari erau

deprinsi Ina. din Asia, colonii Infloritoare.

Drumul de comert Insà mergea de la Gaff a spre

Nord-Vest, care Liov. Astfel Armenii au venit

MOM cu carale de comert ce legau c u Polonia

marele port genoves din Orient aici la Liov pentru

a se coboa tot cu cardle de comert, prin Moldova,

atre Cetatea-Alba, daa nu totdeauna i catre Caffa.


Goilav inseamnA Goliat.

234

In acest chip, ei s'au InrAddcinat in orasele incepdtoare

ale Moldovei, unde Nemtii aduceau dreptul lor

d6 Magdeburg, pe care 1-au pdstrat multd vreme;

Armenii, din pricina religisi lor deosebite si a obiceiului

de a trdi mai mutt intre ei, s'au pdstrat mai bine

In aceste colonii.

S'a pretins cd biserica lor din Iai ar fi fost ziditd

la sfdrsitul veacului al XIV-lea; de fapt, acesti

oaspeti, imbo,gdtiti prin negot, au cumpdrat biserici

frumoase de la ai nostri: astfel una dintre cele din

Bolosani ori Zamca de laugh Suceava. Se pdstreazd

anume din cdrtile lor de slujbd: la Roman este

o eirafighelie scrisd In Crimeia, in veacul al XIV-lea.

Pietrele de mormânt care se vdd azi langd o biseried

armeneasca din Botosani apartin insd altui curent

armenesc, venit din Turcia, In secolul al XVIIIlea,

care nu trebuie confundat cu cestailalt curent

de colonisare armeneascd, foarte vechiu. Cei veniti cu

ambele curente s'au romanisat, i romanisarea, pentru

cei d'intdiu, a f ost asa de deplind, incat si numele

de familie s'au schimbat cu desdvdrsire, luftndu-se

allele, românesti, dintre cele mai vechi i mai

interesante, ca: eptilici, probabil la inceput Armeni,

Pruncul, Bolfosul, Teranul, Ciomag, LebAdd, Manea l.

Armenil cari au trecut in Ardeal pe la 1670, din

causa rdzboaielor dintre Turci i Poloni, cu un

Axentie (Oxendie) Virzirescul, la Gherla, la Ibasfaldu,

au pdstrat vechi nume moldovenesti, ca Vdrzarul,

Cap-de-bou (Kapdebo), etc.

Cand existau acum Siretiul i Suceava, aceasta

urmd avAnd si ea o loar te insemnatd colonie armecolonisti

din acest neam au trecut mai departe.

La Dorohoiu nu pare sd fi existat vre-odata o


235

asezare, cela ce dovedeste a, dacI popasul era vechiu,

orasul e mai nou: am vAzut InsA o bisericA

a lui .5 teTan-cel-Mare. Botosanii au avut colonisti armeni

mai vechi, din veacul al XV-lea poate, In tot

casul din al XVI-lea si mai ales al XVII-lea, cAnd ei

sAnt adesea constatati documentar. Alt grup a mers

la Rom.an chiar, cAnd a fost nevoie ca orasul sA se coloniseze,

primind o populatie specific oraseneascA.

In general aceasta a fo;t un avantagiu pentru. noi,

cAci, dacI n'ar fi fost Armenii, veniau Germanii In

numAr mai mare, si presenta Armenilor, deprinsi

cu viata orIseneascA italianA, mai ImaintatA In foarte

multe privinte decAt cea germanA, italianisati in

practicele comerciale, a constituit un Tolos pentru desvoltarea

nationalitAW noastre, In primejdie sä fie

invadatA de elementele germanice si subgermanice,

cum erau Ungurii.

$i la BArlad au fost Armeni; la Galati mai putin,

cAci portul s'a ridicat mai tArziu: pe vremea lid

Despot abia se pomeneste, Renii, Tomarova, .de

uncle: Tomoroveanu ca nume de famine, avAnd o mai

mare importan/A dec.& Galatii. Bine Inteles cä si la

Beni si In Galati erau si alti Armeni, veniti probabil

pe corAbii, asa cum veniau, apArAnd si dispArAnd,

la BrAila si Cetatea-AlbA, care-si aveau legAturile cu.

Constantinopolul si Trapezuntul.

Intre Prut si Nistru acuma si, cAnd spun aceasta,

cuprind si o parte din Bucovina, chiar dacA e vorba,

de o localitate asezatA dincoace de Prut, cum e casul

pentru CernAuti, la margenea raului, impresia,

mea este cä am mostenit orase Intemeiate, Tie de regalitatea

polonA, Tie de regatul ruso-lituan, care era

pe o treaptA de desvoltare economicA superioarä terilor

noastre, absolut rurak pe vremea aceasta, E


236

sigur ca nu noi am Intemeiat Tetina i Hmilovul,

mart In manile noastre, nici Hotinul, niel Tighinea

(Tehin, Tehynia la Slavi; cf. Sniatynul, Rohatynul,

Delatynul, In Galitia). La Sud, In aceiasi Basarabie

erau centre orAsenestt pe care nu le-am Intemeiat

nici noi, dar flint Ruso-Lituanii, ci Genovesti: Cetatea-

Alba-Moncastro i Chilia-Lico,tomo. Prin urmare in

toat6 aceasa Basarabie noi avem a face, nu cu raspandirea

unui element strIin venit de la sine din

causa necesitAtilor drumului economic, ci cu niste

parti asupra carora se Intinsesera oarecare influente

politice ale Statului care sapania dincolo de Nistru.

Nu mai e nevoie s5. se spuie ca. e parasita, azi,

vechea legendl, a republicei Barladului" intemetata

de Rust cart ar fi avut drepturi asupra Dundrii-dejos

si cart si-ar fi Intins influenta pand la Mesembria,

de unde anume avantagii ar fi fost acordate lui Ivanco

Rotislavovici, print de Barlad". Barladnicii rusi, cart

s'ar i Intins pg.n1 la Duare, cantata. in Canteen'

lui Igor", apartin produselor Intel falsificatii asupra

dreia nu e locul sa ne intindem mai mult aici.

Venind acuma la sate, e incontestabil cä din timpurile

cele mai vechi a existat la noi, In tot cuprinsul

pamantului romanesc, s't o populatie slava. Am aftrmat

chiar ca., de oare ce Ardealul, Tinut aa de

romanesc, are cel mai mare numar de numiri slave,

anume de acelea care niciodata n'au avut un sens

In romaneste sau cel putin nimic In monumentele

noastre de limbN. nu arata cà am avut aoeste cu-

-vinte, Slavii trebuie O. fie mult mai vechi la noi

-deck secolul al VII-lea, cand se zice ca. au navalit

prin pIrti/e acestea, In lega.tura. cu Avarii i supt stapanirea

Avarilor 1. Cred cg. vechii Sarmati, un ames-

Ardealul nici nu era In calea emigrapor slave c5tre Balcani,

la inceputul evulul mediu.


237

tec de tot felul de natii, cuprindeau un puternic element

slay. La aceastd pArere au ajuns i deosebiti invdtati

strdini, pe o calo cu tolul alta decdt aceia prin

care ajunsesem la aceasld pirere. Este singura explicatie

pentru nomenclatura slavd a Ardealului. Acum,

nume slave se Intdlnesc si In alte cloud Tinuturi:

In Oltenia, unde sdnt i cele in ova": Orsova,

VArciorova (une ori se schimbd accentul, dar aceasta

n'are atdta importantd), 'Panciova, si in ati": Romanati

(In partea corespunzAtoare a Serbiei: Crusevat,

Craguievat), etc.

Pe de Old parte, In Moldova si In mare parte din

Bat arabia, Wand la unja care despIrtia oclinioard raiaua

turceascd din Sud de partea rdmasd Domnului

"Moldovei, cam pdnd la unja RAutului, gdsim un numdr

mare de sate, Colincauti, Popduti, BAdduti, Pdrhduti,

etc., care corespund In origine si sens satelo:

al cdror numo se termind In esti" sau eni".

Rdddcina, tot asa, indicd numele ce/ui care a Intemelat

satul : Popauti vine de la Popa, Climduti

de la. Clim, etc. Sufixul Anti" corespunde rusescului

ovce".

to1deauna sufixul este important Insd pentru

solutii -istorice. Si rAdd.cina nu are, adesea, caracterul

rusesc. Clim e mai mult rusesc, dar Popa nu e

rusesc, iar RädAulii vin de la Radu, care nu e rusesc.,

BAddutii de la Bade.

Am avut aici intdiu sate rusesti pe care le-am desnationalisat,

dir sufixul 1-am adoptat pentru a-1 aplica

unor nume romdnOi de persoand In creatiunea de

sate noi.

Prin urmare avem a face, In toate acecte trei re-

Am consacrat acestei nomenclaturl un studiu special In revibta

din Be'grad Delo", studiu tipArit si In Bulletin de l'Institut rour

l'étude de l'Elrope sud-orientale", anul 1915.


238

thud, cu strdini cari au lost total desnationalisati; cei

-din Ardeal lute° vreme foarte veche, cei din Oltenia

si Moldova TArd Indoiald Inainte de veacui al XIII-lea.

CAnd s'a Intemeiat Moldova, nu erau de loe strdini pe

aici. Rusii, Rutenii, biserica Rufenilor" din Iasi

Inseamnd: a Rutenilor, Rusnecii, cari-si zic azi Ucrainieni,

acei cari nu s'au asimilat Inca, au venit, In

timpurile mai vechi, prin colonisarea de care Domnii

nostri cari Tdceau expqditii In Polonia §i pe urma

lor aduceau un mundr de oameni pe cari-i asezau

In slobozli. Altii fugiau de la sine de veniau aici,

pentru cd la noi teranul era liber, iar acolo, In, Polonja,

§erb: In casul cel mai rgu ei erau vecini",.

dar ,,vecinii", la Inceput, nu erau serbi, ei oameni cu

contract, asezati pe pgmântul boierilor. Tarziu de

tot au venit apoi alti Rusi, acei cari au fost chemati

de pe urma desvoltgrii agriculturii In tenle noastre,

and pacea din Adrianopol, la 1829, ni-a permis sd

exportgm graul pe care Inainte U. tineau Turcii numai

pentru ei, tot atunci, and s'au adus de peste Dunkre,

de proprietarii din Romanati, Vlasca, Ilfov, Bulgari.

Vechii Slavi se chemau la noi Se/lei (numele femeiesc

e Scheia sau Schiauca): $cheii din Brasov,

$cheia din Roman §i de Pang Suceava, Scheii de pe

valea Buzdului

In Ardeal, In schimh, se ggsesc localitAti ca Rusdon,

Reussmark-Miercurea, care ar Insemna o infiltratie

de elemente slave, nu cu caracter general,

-ci ou cel special rusesel. Mai tarziu s'au introdus si

unii Bulgari, prin colonisatie, ea In Vinga din Banat,

1 V. si Rusciucul, pentru RomAni : Rusl, Rusii-de-Vede. $1 in

Ungaria de Nord si Est sAnt localit5ti formate cu urmele Rusilor,

dar de sigur mai noul Se pretinde cA locuitorilor din Rusciori II

se zicea Sarni, adecA Slavi in general.


239

lar de acolo i In cate un punct din Ardeal, dar aoeasta

numai In secolul al XVIII-lea.

Venim acum la coloniile unguresti de la noi.

Noi ne-am obisnuit sä vedem unja Carpatilor ca

un hotar ; a fost Insa un Ur-up cand, iari, linia Car_

patilor nu lnsemna hotar. Hotarul noi II concepem

mai mult sau mai putin pe clam pe care-I fixeazd

hotarnicii; dar pe la 1760 Moldova avea In Ardeal

un Tinut atat de Intins pe care ni 1-au luat pe

tacute Austriecii, Incat a fost echivalat ca. doua

comitate, oferindu-ni-1 In schimb pentru Bucovina.

Pe de alta parte, cum am vazut, cand a .fost, vorba

de Intemeierea Moldovei, ea a fost conceputa de regele

Ungariei ca o provincie a lui. Prin urrnare

margenia, fara Indoiala, In vremea aceia Ungaria,

pe alocuri, cam pana unde e Siretiul, amintindu-si

de acel episcopat rnilcovean, pe care Ungaria nu 1-au

sacrificat niciodata ca pretentie politica. De si pe

la 1460 nu mai resida un episcop In Milcov, disparut,

unui simplu preot catolic de sat din Ardeal

i se zicea episcop de Milcov, pentru ca sa. se poata

sprijini pe aceasta calitate revendicarile asupra Moldovei

ale lui Matias Corvinul, care poate, cand a

venit In Moldova sa distruga pe/SteTan si a fost Invins

la Baia, se garalia la acest plan.

Populatia ung,ureasca e deci veche. 0 parte sta. In

leg,atura cu SeCuimea, f Ara Indoiall, care, de altfel,

nu este asa de straveche ea Insasi cum se pretinde de

obiceiu, ci avem a lace cu colonisti -asezati de Cavalerii

Teutoni la Incep-atul veacului al odata

cu orasenii din Campulung si de aiurea. Dovada

V. volumul II al Buletinului Comisiei Istorice a RomAniei",

unde am studiat originea Secuilor i legAturile cu noi.


; V.i mal sus.

240

cd toti au ramas catoliei, tinand straits la catolicismul

lor, pe cand Ungurii, afard de o parte dintre

coi din Ungaria propriu-zisd, sant calvini. $i satele lor

sant foarte adose ori numite dupd sfinti, ceia ce se

intalneste si In Prusia teutond si iii. regiunile celelalte,

colonisate tot de Cavalerii Teutoni.

Aceasta este originea populatiei unguresti din judetul

Bacdn. Satele lor sant flcute dupA norme romInesti,

i numite, nu dupd sfinti, ci dupd Intemeietori:

Tdmdseni, de la 'Minas, numele unguresc al lui

Toma, ori, In Romanul vecin, Sndoani de la Sabdu

(Szab6), care Inseamnd croitor. A fost cu atata

mai usoard trecerea la datinele nolstre, cu cat Secuii

Insii au in cea mai mare parte sartge romdnesc, si

aceasta se dovedeste i prin felul lor de viatd, prin

felul cum Isi cultivä campul, cum ingrijesc de grddint,

cum clddesc casele mai ales: nu cum sant cele

unguresti, din pustd, ci Intoemai cum e casa romdneascd.

Chiar si In imbrdcdmintea lor este o foarte

micd deosebire NA de portul rorn5.'nesc. $i sant convins

cd i In folklorul lor, In cantece, danturi, povesti,

superstitii, ei au foarte multe elemente rem&

nesti 1

Multe dintre salde judetului Roman Insd nu sant

asa de vechi. E sigur cà Stefan-cel-Mare, care a prádat

prin Seeuime, a adus de acolo, dupd abiceiul

pe care 1-am mai pomenit, colonisti strdini. Pe cand

cei din judetul Bacdu, In legAturd necontenità cu Secuimea,

une ari nu cunosc limba noastrd, la Ungurii

din judetul. Roman nu e sat In care sa nu se

vorbeascd romaneste.

Studii serioase f Acute de aiunea decat de la Societatea

Sf. Ladislas din Pesta In sens sovinist


241

ghiar, ar fi trebuit sil inceapd de mutt, de si nu e

prea tarziu nici astdzi.

Venim la insesi mdrturiile izvoarelor despre populatia

strdind la noi. Ele sant mult mai numeroase pentru

Moldova deck pentru Muntenia, cdci Muntenia,

fiind cuprinsd Intre Ardeal i Turcia, avea mai putine

rosturi de comert, In veacul a/ XVI-lea, i oferia

mai putind facilitate de strdbatere In Orient, pe

and Moldova pdstra drumul cel mare Danzig-Constantinopol,

acuma prin Reni si Galati.

Dar elementele acestea, cunoscute IntamplAtor prin

once strAini cad cAntoriau pe aici, pot fi si mai

bine cunoscute printeo categorie noud de cdldtori,

cari se ocupd In deosebi de ei i In special printeo

categorie dintre acesti strdini, catolicii. De catolicifi

din Muntenia se vor ocupa anume misionad italieni,

ori Slavi italianisati, cari vin din Balcani, de la Bulgari;

pentru Moldova, In a doua jumdtate a veacului

al XVI-lea, Intalnim cAldtori catolici, misionad cari

vin anume pentru a face inspectia localitdtilor locuite

de oei cari au aceiasi religie ca dansii.

Este caracteristic pentru acest sfarsit al veacului

al XVI-lea cl, In acelasi timp cand Iesuitii poloni

sfAtuiesc pe Iemmia Movild, cam merge la biserica

catolicd din aceastd mai veche Capitald a Moldovei, se

Incearcd regacerea episcopiei de Bacdu si a acelei de

Arges cdci, cdutandu-se In vechea arhivd

gdsiau numele vechilor episcopate spre pontificalse a ti In-

viate. Si pentru aceasta se trimite Intdiu un Arsengo,

din Creta, care apartinea, prin lndoita deprindere a

graiului, ì populatiei grecesti supuse i populatiei

italiene stApanitoare, apoi un Querini, dintr'o familie

venetiand, dar probabil din ramura cretand.

cu atilt mai usor putea veni pe la noi unul din a-


242

cesti levantini, ca at era mai mare numArul negustorilor

cari, de la o bucatg de- vreme,, veniau, fie

din Pera, fie din insulele Mgrii Mecliterane, pentru a

face comert aici i cari aveau aseari foarte importante

la Liov, algturi de aezg.rile Moldovenilor

cu cari se amestecau i fgceau casg impreung, adgugdndu-se

i leggturi de familie.

Cgei dupl Corniact, despre care a fost vorba, avem

un sir Intreg de Levantini cari fgoeau concurentg.

Ragusanilor In ce priveste luarea in arendä a

vg.milor sau afacerilor de cornert. Ei aveau o situatie

privilegiatg. pe Iiingg. Domn, cgci doi dintre stApânii

Moldovei din a doua jumatate a veacului al XVI-lea

au fost Insurati cu femei apartinând acestei lumi levantine:

Iancu Sasul, a cdrui aotie, Maria, o Paleologg,

avea un fiu, Filip, din altä cgsgtorie, cu

un Grec sau Levantin, care fAcea comert cu

lar, cu Domnul, trei fete, dintre care una poartg

numele caracteristic grecesc de Chrysaphina. Tot asa

Petru Schiopul a tinut pe Maria Anairali din Rodos,

care a murit In vremea and bdrbatul ei era

Domn, fiind Ingropatg la Galata, lângg. Ia§i.

Relatii cu total neasteptate pentru cine nu urmgreste

curentul, care creste necontenit, dar relade

cea mai mare importantg i pentru econotnia

noasträ nationalg, ca i pentru cultura noastrg.

orientarea noasträ in viata politica i In alte rosturi.

Mai tarziu, la inceputul veacului al XVII-lea, se

va ggsi, lute° situatie cu totul predominantg pe

iângg Domnul Moldovei, Radu Mihnea, care a fost

§i. al Terii-Romg.nesti si e Ingropat In Bucuresti, la Radu-Vocll,

supt o piatrl de marmurA de toata frumuseta,

un rGec, Vevelli, care se cherna Constantin, pentru

ai sdi, iar ai nostri Ii ziceau Batiste (de unde biserica

numitI astfel In Bucuresti): Battista, nurne


243

levantin. El a mutt un rol deosebit de important la

noi, provocand, la urind, chiar o manifestatie popur

lara Imp°triva celor cari-1 sprijiniau, manifestatie In

sens national, indigen, autohton.

In Muntenia, sotia lui Alexandru Mircea era o

Levantina, Ecaterina, care avea o sora careia i se zibea

Marioara, ceia ce arata o legatura Indelungata

cu tenle noAstre. Marioara era catolica dupd tat&

s'a maritat cu un Genoves din familia Adorno

Vallarga, de care ramânand vaduva, s'a facut apoi

calugarita, Pang Venetia, la Murano, In San-Maffio,

uncle s'a §i gasit corespondenta ei, In. grece§te §i. italieue§te,

cu Ecaterina §i fiul ei, Mihnea. Mai era o

sora, wzata. In Tara-Romaneasca, lânga Ecaterina,

Lucretia, ale carii fiice (una numill, grece§te, Prepia,

.adeca.: Euprepia, Frumoasa) au fost date dupä cutare

boieri de tara, ori dupa Ragusanul catolic

Giovanni de' Marini Poli.

Poporul Ii privia ca Greci" pe ace§ti straini,

dar elementele levantine aveau o inteligenta mai etastica

decal a Grecilor, o prestanta occidentall care la

reci sclavi de atdta vreme, lipsia, i, Intretinand

mulle relatii cu Apusul, ei dispuneau i de capitaluri

mai importante decat capitalurile ce puteau

avea Grecii.

Resumdnd, informatorii catolici gasesc o lume noud

In tenle noastre din a doua jumatate a veacului al

XVI-lea: pe de o parte catolicii cercetati de misionan;

pe de alta. parte negustorii straini, afluxul de Levantini

fac apzarile In. tenle noastre, mai ales

In Moldova, sau In acele puncte din strainatate

eu care prin.cipatele au legaturi foarte stranse, ca

Llovul, de ex., capitali§tii cari vin pentru vami,

pentru Imprumuturi §i cari Amin


244

Ajungena acum la insesi informatiile pe care ni le

dau izvoarele despre acesti strdini. Intr'o insemnare

a lui Belsius, care scrie in epoca lui Despot, se spune

foarte multi Sasi se gdsesc In Iasi si aiurea. Acestia

erau dintre vechii negustori ardeleni cari de

la o bucatd de vreme se fixaserA la noi. In situatia

lor de supusi ai Domniei, ei se bucurau de o situatie

pe care n'ar fi avut-o ca stráini.

Un alt izvor care vorbote desprc strrtinii la noi

In acest thnp este Francisc Forgách, acel nobil ungur

amestecaT In roiturile noastre din secolul al XVIlea.

El spune: Romdnii tin cu totii foarte mult la legea

greceascd. Nu s'a gdsit niciunul care, de frica pedepsei,

sd fi Indrdznit a mdrturisi altd dogmd. Cunose

Insá abia slovele sarbesti, pe care si acum le 'intrebuinteazd.

Ei nu socot cd poate fi nelegiuire

mai mare decdt sd mdnance carne In zilele oprite;

de aceia... peste o jumdtate de an se chinuiesc."

De Tapt, cela ce inseamnd el, sentimentul acesta

-de scarbd fatd de mAncarea de frupt in post,

mai ales In postul cel mare, se adevereste i prat

cronica lui Miron Costin, cdnd vorbcste de Donnaul

strdin care ajunsese a stdpAni Moldova in 1619, Gaspar

Gratiani, Morlacul din Croatia, despre care aratd

cd manca si carne In post, coja cc ar fi con tribuit la.

tdderea i catakrofa lui.

De la Forgách venim la Botero.

In orasele Moldovei", spune el, locuiesc Sasì

Unguri." Populatia ungureascd se intalnia, cum

am vdzut, mai mult la tara.

Negotul 11 fac insd, mat ales In Moldova, vechit

Armeni sau mai. noii Sasi i Evrei, aici este constatarea

formald a Evreilor, la sfArsitul veacului al

XVI-lea, dar skit Evrei turci, cari nu formau colonii

asezate. Apoi Unguri i Ragusani. Negotul constd.


245

din grane i vinuri." Vinul valahic" se vindea

si In Galitia; era destul de bun, mai ales pentru

ardusi çi lumea mai sáracá, dar Levantinii aduceau

vin scump din Rásárit, de Malvasia, care, venit din

Moreia, dar, acum, si din Candia, se ducea in Rusia

vi. Polonia, ca i vin moscatello, muscat". Pe urmä

se f dcea negot ea piei de vacá, asa-numitele schiavine",

cu cearg., miere, cu butelii de rádácini de

teiu, pretuite pentru frumuseta vinelor lor". Mai

tarziu vindeam, cum Motii Vánd doniti i ciubere,

In Crim-eia Tatarilor produsele indu.striei teránesti

din Moldova. Cu cáráusia localnicii îi fAceau Insemnate

izvoare de bogátie.

Cárdusii moldoveni sant Insemnati In socotelile Liovului

Incá de la Inceputul veacului al XVI-lea; ei

cunosteau admirabil drumurile, i erau i pAzitorii

márfurilor ce li se Incredintau, un fel de chervanagil,

cum sant cei, tot de sange rom6nesc, din Peninsula

Intá.lnim pe unii dintre dansii cu

nume caracteristice, ca Ursul, In Iasi, In Roman, In

Bá.'rlad si In alte pIrti ale Moldovei 1.

$i In a doua serie a insemnXrilor lui Botero se

spune cä negotul e fkut In Iasi, intre alii, i de

Sasi i Unguri, Ei dau In acelasi timp i meqterii.

afart de mestesugul pe care-1 fIceau In casa

boierului Tiganii, afará de mestesugul pe care-1 fácea

fiecare teran pentru casa si gospodária lui, ori

3nesterul din sat, pentru cä era cftte unul mai dibaciu

care era rotarul ori fierarul satului, lncepea

s6 fie o categorie de mesteri liberi, la dispositia oricui.

,,Meter", mestesug" Ant cuvinte Imprumutate

1 Cf. loro, Relatiile cu Lembergul (din Economia NationalV)

Studii fi Documente, XXIII.


246

de la Unguri, si aceasta aratk nationalitatea celor cari

Intkiu au exercitat aceastk meserie la noi 1.

Mancinelli, Iesuitul despre care a fost vorba si all&

datk, spune ck In Moldova, In special in Iasi, sant

Ragusani si Chioti, adeck locuitori din Chios, insula

care turceste se chiamk Sacaz (sacazul e mastica

de Chios).

Tot aici se cuprinde informatia, pe care am adus-a

si Inainte, cà unele familii mai bogate dintre Sasit

din Iasi aveau In biserica lor catolick morminte cu

blasoane de comert.

In ce priveste pe Anneni, se spune ck ei fac, inainte

de toate, negot cu aromate": smirnd si tàmale

pentru biserick si, pe langd acestea, mirodenii

de pus In manckri, ckci noi aveam bucktdria constantinopolitank,

care Intrebuinteazk multe mirodenii.

Se Inseamnk si personalitatea lui Cristofor Brutir

al ckrui mare rol 1-am arltat si OM datà. Se mentioneazk

si toatk silinta pe care si-o dAdea propaganda

catolick represintata printr'insul si printr'un agent

papal venit la noi pe vremea lui Mihai Viteazul, un

Croat, Alexandru Comuleo (Kom.ulovie). S'a Impiedecat

asefel protestantismul, care Incepuse sk strgbatk

mai ales supt Despot si Iancu Sasul, de si acesta era

ortodox, In mijlocul acestei populatii strkine. Se aratk

ck acel care trecea de la catolicism la protestantism

era supus acum la o amendk strasnick: o sutd de

M.

In ce priveste negotul cu Polonii, el nu era fAcut

de Poloni, ad negustorii de aoeastà natie nu se Intampinau,

iar Evreii poloni veniau numai la iarmaroacele

de hotar.

Se aducea bere din Camenita, de si existau si la

' V. lorga, Istoria indusirtilor, 1927.


247

noi fabrici de bere, ca aceia a Sasjlor de la Baia,

pomenitg. In acte din veacul al XVI-lea. De alminteri

chiar terminul de pivnit4", care a biruit

numele de beciu, de zemnic, unul unguresc, altul

slavon, vine de la pivo", care In slavoneste inseamng.

bere".

Acura, de la informatorii acestia cari vorbesc numai

In treacg.t de strgini, venim la ceia ce ni spune

Insusi Querini, episcopul numit la sfärsilul veacultd

al XVI-leal.

El aratä cä a ggsit In Moldova, pe la 1590, cinsprewce

orase i eisprezeoe sate care aveau catolici, populatia

catolia. fiind In numAr de 1.691 familii cu

10.700 de membri. In Baegu i Imprejurimi, aproape

era un sat foarte important catolic, Trebesul

, se aflau 4.000 de case, si din populatia aceasta

216 familii, cu 1.692 oameni, apartineau religiei

romane. In oras chiar era biserica Sfintei Masi

a Sfäntului Nicolae, de lemn. Domnia, In

general, era foarte tolerantg fatà de toate confesiunile,

l, eänd era vorba sä se ridice o bisericg strging,

ea dIdea din Vistierie: astfel s'a dat i pentru acoperirea

bisericii SI. Marii Odin Bacgn 500 de scuzi de

sur, sumà foarte importantg.. De altfel Vistierul Moldovei

pe vremea aoeasta nu Vistierul cel Mare,

care era Roman, ci al doilea , Giambattista Amorosi,

pe care-1 Intalnim pomenit i In alte documente,

era catolic, Italian, avänd un nepot care Invg.ta la

Roma, In Collegio dei Greci. In Trotusul vecin erau

68 de familii i 3.994 locuitori, cu bisericä de plan-A.

In ceia ce priveste predica la sate, ni se spune cl

se fileea In limba ungureascg. Mai tärziu, In seco-

T Cf. 0 Prefata mea la &add Documente, l-11.


248

lid al XVII-lea, aceasta limba a fost Inlocuita In parte

prin cea romancesca, pe cand calugarii eran In

cea mai mare parte Italieni 1

Catolici, ni spune calugarul, se gasesc, fireste,

la Baia, care Infatisa pana datmazi inscriptii de morminte

In limba germana sau latina'. Aici erau 3.000

de


249

rici de pialrL predica se fdcea In limba polonA pentru

soldati, pentru ceilalti In greceste", cu

maciu moldovean.

La Vasluiu, un preot, dar nu se spune numArul

credinciosilor lui.

La Roman, In oras, erau 400 de Iamilii, dintre care

25 latine; mernbrii, 138, eran Ungttri cu douä biserici

de lemn. Preotul tinea ImpArtAsania la dansul acasà,

b5gatA supt pat. La Sdbdoani, Berindesti (?),

RIchiteni, Giudeni, LAcAseni, 300 de familii

si 1.480 de oameni. Biserica din S6-

Moani e de piatrà i acoperità de Domn.

Acestea sint cele d'inniu informatii asupra populatid

catolice In Moldova si, pe aldturi, asupra populafiei

ora' qenesti a (erii, In genere.


XVI.

Epoca lui Mihai Viteazul In miirturiile

alittorilor.

_

Ne ggsim Intr'o epocg. In care cglitoriile sant relativ

dese, pentru sfarsitul veacului al XVI-lea, si am

fi dorit sä avem alte amdnunte cu privire la aced

cativa ani cari formeazà cariera lui Mihai Viteazul.

Poseddm cu privire la aceastg. Domnie o expunere In

limba latind a isprgvilor lui Mihai, fdculd pe basa

unui izvod", mai probabil slavonesc, datorit Logofdtului

Tudose, care a Intovgrdsit pe Domn In

Ardeal, un boier de modd veche, cu oarecare

cunotinti si oarecare pricepere la scris, ori, mai

bine, Cu simtul cg. In asemenea vremi Logolltul ar

putea sä fie putintel si istoriograf. Acel care a fdcut

traducerea este un Silesian, Baltazar Walter cel

tandr", rudd probabil cu acel Walter pe care 1-am

Intalnit cu prilejul aldtoriei lui Bongars. Omul a