Revista Intelligence - numărul 23 noiembrie-decembrie 2012
Revista Intelligence - numărul 23 noiembrie-decembrie 2012
Revista Intelligence - numărul 23 noiembrie-decembrie 2012
Transform your PDFs into Flipbooks and boost your revenue!
Leverage SEO-optimized Flipbooks, powerful backlinks, and multimedia content to professionally showcase your products and significantly increase your reach.
INTERVIU<br />
LIVIU MIHAIU
Linie telefonică gratuită<br />
pentru semnalarea riscurilor teroriste<br />
0800.800.100<br />
Cum poţi fi de folos?<br />
Dacă observi amănunte, telefonează!<br />
0800.800.100<br />
Persoane care manifestă interes pentru procurarea de substanţe Staţionarea îndelungată şi nejustificată a unor autoturisme în<br />
care ar putea fi folosite în scopuri teroriste; apropierea unor zone de importanţă deosebită, misiuni<br />
diplomatice sau alte locaţii în care prezenţa populaţiei este<br />
Persoane care confecţionează, deţin, transportă sau numeroasă;<br />
manipulează ilegal, armament, muniţii, substanţe care ar putea<br />
fi folosite în scopuri teroriste; Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor<br />
locuri aglomerate (gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari<br />
Prezenţa repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale);<br />
în zona unor obiective care ar putea constitui ţinte ale unor<br />
atacuri teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor Chestionarea nejustificată în legătură cu subiecte care, la prima<br />
instituţii internaţionale etc.); vedere, nu ar prezenta interes (programul de funcţionare al unor<br />
instituţii, momente ale zilei de maximă aglomeraţie, momentul<br />
Interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau schimbării personalului care asigură paza ambasadelor);<br />
obţinerea de date referitoare la obiective importante;<br />
Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a căilor de<br />
Tendinţa unor persoane de a fotografia sau filma obiective acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive<br />
importante sau aglomerate; plauzibile în acest sens.<br />
Telefon cu acces gratuit. Abuzul se pedepseşte.
INTELLIGENCE<br />
5<br />
13<br />
21<br />
9<br />
31<br />
5<br />
9<br />
13<br />
17<br />
RADU MOINESCU<br />
Viruşii - risc şi ameninţare asupra<br />
sistemelor informatice<br />
IULIAN GHEORGHE<br />
ALINA MÎLCOMETE<br />
TUDOR CIUFLEA<br />
21 INTELLIGENCE<br />
Interviu - Liviu Mihaiu<br />
31<br />
38<br />
BOGDAN BAZGĂ<br />
ROMEO IOAN GÂRZ<br />
C U P R I N S<br />
Web-ul semantic - atribut al binomului<br />
om - computer<br />
Conceptul de căutare semantică în mediu<br />
internet<br />
Efectele volatilităţii preţurilor în asigurarea<br />
securităţii alimentare<br />
Măsura de declarare a unui cetăţean străin<br />
ca persoană indezirabilă pentru România -<br />
măsură de prevenire a ameninţărilor la<br />
adresa securităţii naţionale <strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 1
42<br />
46<br />
INTELLIGENCE<br />
SERGIU BORŞA<br />
Dimensiunea europeană a securităţii<br />
50<br />
CLAUDIU IONEL PASĂRE<br />
Tendinţe si perspective ale globalizării şi<br />
apartenenţa statelor la tratatele regionale<br />
56<br />
63<br />
BOGDAN ANTIPA,<br />
DAN FIFOIU<br />
PARTENERIAT<br />
Serviciul Român de Informaţii - Universitatea<br />
din Bucureşti<br />
58<br />
IULIAN DICULESCU<br />
Condiţia intelligence-ca-ştiinţă<br />
60 IULIANA UDROIU<br />
Un parteneriat strategic pentru cultura de<br />
securitate<br />
DIANA IVAN<br />
Jonathan Steinberg - Bismarck. O viaţă.<br />
Bismarck: între persoană şi personaj<br />
66<br />
CARMEN POSTELNICU,<br />
SORANA MARMANDIU<br />
Perspective teoretice asupra<br />
ameninţărilor cu incidenţă în domeniul<br />
securităţii<br />
CRISTIAN IANCU,<br />
IULIANA UDROIU<br />
Analiza strategică - rol şi funcţie în<br />
contexte caracterizate de complexitate şi<br />
incertitudine<br />
46 50<br />
56<br />
63<br />
58<br />
60
69<br />
83<br />
94<br />
91<br />
76<br />
80<br />
69<br />
72<br />
DANIELA MITU<br />
Generarea de scenarii - metoda analitică<br />
utilizată în intelligence-ul contemporan<br />
76<br />
CRISTIANA OBREJA<br />
Femeia - terorism versus antiterorism<br />
80<br />
MARA ANCA BOGDAN<br />
Problema compatibilităţii dintre Islam şi<br />
democraţie<br />
83<br />
FLORIN ŞTIBLI<br />
Capitalul intelectual - resursa cheie pentru<br />
extinderea inteligenţei organizaţionale<br />
87<br />
LAURENŢIU SORIN HAN<br />
Cultură de securitate şi intelligence versus<br />
cultură politică şi organizaţională<br />
91<br />
MAGDALENA VASILE<br />
Leadershipul transformaţional în<br />
organizaţiile militare<br />
94<br />
PAUL GEORGESCU<br />
Analistul de securitate naţională.<br />
Elaborarea informaţiilor care conturează<br />
viitorul<br />
TIBERIU TĂNASE<br />
Cârtiţele - agenţii din interiorul serviciilor<br />
de intelligence<br />
105<br />
NICOLAE SANDU<br />
Resurse şi tehnologie în protecţia<br />
viitorului<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 3
Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor se află, în cibernetice. Războiul cibernetic, prin natura sa,<br />
aceşti ani, într-o evoluţie continuă şi oferă soluţii pentru utilizează informaţia ca instrument indispensabil<br />
multe dintre componentele vieţii umane: politic,<br />
economic, militar etc. Este evident şi extrem de vizibil<br />
pentru atingerea scopurilor sale.<br />
în business că nu tehnologia reprezintă punctul Acest tip de războiul are ca scop final cucerirea şi<br />
nevralgic al unui sistem, ci cultura organizaţională şi menţinerea superiorităţii informaţionale asupra<br />
structura operaţională.<br />
adversarului, putând fi definit ca o acţiune de negare,<br />
Revoluţia în domeniul tehnologiei informatice<br />
exploatare, distorsionare sau distrugere a informaţiilor<br />
şi a mijloacelor de comandă, control şi de procesare ale<br />
generează totodată noi riscuri şi ameninţări la adresa<br />
omenirii. Din acest motiv, trebuie subliniat că<br />
inamicului, protejându-le pe cele proprii.<br />
tehnologia oferă soluţii la toate provocările teoretice, De ani buni, riscul izbucnirii unui război cibernetic este<br />
inclusiv la cele privind fizionomia viitoarelor conflicte cel mai fierbinte subiect al securităţii informatice. În tot<br />
anticipate de către politologii şi analiştii militari.<br />
acest timp, responsabilii mai multor ţări au avertizat că<br />
Totodată, este de menţionat că informatizarea globală a<br />
războaiele viitorului vor fi purtate şi prin atacuri<br />
cibernetice asupra economiei altor ţări. Cele mai<br />
societăţii va duce, într-un viitor apropiat, la folosirea pe vulnerabile obiective vor fi centralele electrice,<br />
scară tot mai largă a sistemelor informatice, generând centralele nucleare sau sistemele de control al traficului<br />
un nou tip de război, bazat pe informaţii, războiul<br />
cibernetic. Acesta îşi poate atinge obiectivele folosind<br />
aerian.<br />
mult mai puţine resurse umane şi materiale prin Totodată, atacul cibernetic vizează cu prioritate<br />
comparaţie cu un conflict clasic, în războiul cibernetic obiective politice şi urmăreşte, potrivit principiilor<br />
putând fi evitate în totalitate pierderile de partea enunţate de Sun Tzu cu două milenii şi jumătate în<br />
agresorului.<br />
Radu Moinescu<br />
urmă, să învingi pe cât posibil fără a distruge fizic, să<br />
obţii supremaţia strategică informaţională, de regulă,<br />
Intrarea omenirii în era informaţională a determinat fără distrugerea sistemelor şi, mai ales, fără pierderi<br />
recunoaşterea faptului că războiul cibernetic are inutile de vieţi omeneşti. Noul tip de război ce se<br />
potenţial de a deveni un tip de război la fel de important prefigurează constă într-un sistem de acţiuni coerente,<br />
precum cel terestru, naval, aerian şi spaţial. care se intercondiţionează, la scară strategică, potrivit<br />
unei concepţii elaborate şi controlate de factorul politic.<br />
În era informaţională, informaţia, este o armă dar, în<br />
acelaşi timp, şi o adevărată materie primă din punct de Atacul cibernetic constă în masuri pasive şi active, cu<br />
vedere strategic, necesară deciziei şi succesului oricărei software „malign”, asupra sistemelor informatice.<br />
politici. Sistemele moderne de comunicaţii de date şi<br />
telecomunicaţii sunt punctul cel mai slab al<br />
În orice stat politicul, economicul, domeniul social, cel infrastructurii economice, al celei de apărare şi siguranţă<br />
militar, al culturii naţionale, credinţa şi tradiţiile naţională ale unei ţări, în special după răspândirea<br />
religioase specific naţionale, precum şi sfera relaţiilor masivă a internetului. Agresorul poate să acţioneze prin<br />
externe pot avea de suferit în urma agresiunilor modem, de la o distanţă convenabilă, fără a fi descoperit.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 5
De aceea sunt necesare măsuri de protecţie Duqu a fost descoperit în septembrie 2011. Spre<br />
considerabile pentru a împiedica căderea reţelelor de deosebire de Stuxnet, principalul scop al troianului<br />
calculatoare în urma unui atac coordonat, în caz de Duqu era să acţioneze ca un „backdoor” în sistemul<br />
conflict. Reţelele şi calculatoarele insuficient protejate infectat şi să fure informaţii confidenţiale, unele posibil<br />
pot fi distruse, controlate sau infestate, fără a se observa, exploatabile prin Stuxnet.<br />
cu „programe adormite”, care, la un moment dat, pot fi<br />
activate.<br />
INTELLIGENCE<br />
Flame este un nou virus informatic, ce se dovedeşte a fi<br />
cea mai complexă armă cibernetică existentă până acum.<br />
Atacul cibernetic, centrat pe reţelele de calculatoare şi de Este cel mai periculos virus descoperit vreodată, care<br />
comunicaţii, constă în integrarea flexibilă a acţiunilor poate intra într-un sistem şi monitoriza orice activitate a<br />
din punctele de decizie, a mijloacelor şi a sistemelor utilizatorilor.<br />
militare, economico-financiare şi bancare etc., astfel<br />
încât, în final, să fie distorsionate informaţiile Iniţial, nu existau dovezi certe care să ateste faptul că<br />
adversarului şi limitată viteza lui de reacţie şi să se poată Flame a fost creat de aceeaşi echipă responsabilă de<br />
declanşa o puternică operaţiune informaţională.<br />
apariţia viermelui Stuxnet şi a troianului Duqu.<br />
Abordările Flame, respectiv Stuxnet/Duqu erau<br />
Atacurile cibernetice sunt posibile, printre altele, din diferite, aspect care a dus la concluzia că aceste proiecte<br />
cauza unei noi provocări a mileniului al III-lea, au fost realizate de grupări separate. Cu toate acestea, în<br />
reprezentată de <strong>numărul</strong> mare (aproximativ un milion) urma unei analize de profunzime a celor două<br />
de viruşi informatici. programe, experţii companiei Kaspersky Lab au<br />
dezvăluit că echipele responsabile pentru crearea<br />
Dintre aceştia, mai cunoscuţi în ultimii ani, ca urmare a acestor ameninţări informatice au colaborat cel puţin o<br />
folosirii lor în executarea unor astfel de atacuri ce se dată, în timpul etapei de dezvoltare.<br />
încadrează în conceptul de război cibernetic, sunt:<br />
virusul de calculator - cod care se auto-reproduce şi<br />
„infectează” pe ascuns codul executabil existent într-un<br />
sistem de calcul, calul-troian - cod ce are ascunse efecte<br />
colaterale, realizând interogarea web-site-urilor de<br />
interes şi viermele - cod auto-replicat ce utilizează<br />
funcţionalitatea reţelei, de exemplu mecanismele de<br />
distribuţie prin e-mail, pentru a se distribui; acţionează<br />
pasiv, în fundal; acţiunile se materializează în distrugeri<br />
de fişiere, blocare sau ocupare de spaţiu pe disc etc. sunt<br />
reprezentate de virusul Stuxnet, troianul Duqu şi<br />
virusul Flame.<br />
Stuxnet a fost primul virus informatic, transformat în<br />
armă de război, folosit pentru a ataca o centrală nucleară<br />
din Iran, pentru a controla circuitele din interiorul<br />
acesteia şi a provoca imense daune fizice. Aici a şi fost<br />
descoperit, în iunie 2010, de către o echipă de experţi<br />
internaţionali care controla centrala respectivă, cu toate<br />
că cea mai veche versiune Stuxnet era datată cu un an în<br />
urmă.<br />
Acest virus avea să devină prima super-armă<br />
cibernetică, aşa cum sublinia la acel moment expertul în<br />
securitate germanul Ralph Langner, care a dezvăluit<br />
atacul asupra centralei: Cu Stuxnet am deschis o nouă eră în<br />
istoria omenirii. Acum nu mai există nicio cale de a opri sau<br />
controla proliferarea armelor cibernetice.<br />
Specialiştii spun că acesta este atât de complex, încât nu<br />
ar fi putut fi realizat decât cu susţinerea unui stat. Virusul<br />
a infectat şi sisteme PC obişnuite din întreaga lume,<br />
devenind un real pericol pentru sistemele informatice.
Complexitatea lui Flame, geografia şi ţintele sale arată că a fost Liban, Arabia Saudită, Egipt), Europa, America de<br />
sponsorizat de către un stat, a scris Eugene Kaspersky pe Nord şi Asia-Pacific. Iranul este principalul stat vizat de<br />
contul său de Twitter. Acest virus este de 100 de ori mai aceste atacuri. Atacurile cu Flame, calificate drept<br />
puternic decât un troian obişnuit şi de 20 de ori mai utilizare de „arme cibernetice”, au ca obiectiv furtul de<br />
important decât cel mai periculos virus de până acum. documente în format PDF, Office şi scheme AutoCad<br />
(realizate de un program computerizat), în primul rând<br />
Cei de la Kaspersky au observat asemănări cu Stuxnet, din Iran.<br />
trăgând concluzia că cei doi provin din aceeaşi sursă.<br />
Potrivit unor experţi de la Cyber-Ark, o firmă de Virusul poate spiona reţelele de calculatoare prin<br />
securitate din Israel, doar patru ţări ar deţine activarea microfoanelor şi a camerelor cu care sunt<br />
posibilităţile de a dezvolta asemenea programe: Statele dotate calculatoarele, înregistrarea tastelor care sunt<br />
Unite ale Americii, Israelul, Rusia şi China.<br />
apăsate şi realizarea de screen-shoturi. De asemenea,<br />
Flame poate primi şi trimite diverse comenzi.<br />
Kaspersky Lab precizează, de asemenea, că virusul<br />
există de patru ani, dar infrastructura de comandă şi de Flame este un program de tip „malware” (software rău<br />
control a acestuia a fost „deconectată de la reţea intenţionat, malign), are o structură modulară şi este<br />
imediat” după anunţul identificării lui.<br />
specializat în colectarea de informaţii.<br />
Anunţul descoperirii virusului Flame a fost făcut pe 28 Funcţionalitatea acestuia include abilitatea de a<br />
mai <strong>2012</strong> şi se presupune că acesta a infectat mai multe înregistra intrările de la tastatură, înregistrarea<br />
sisteme care aparţin organizaţiilor neguvernamentale, convorbirilor audio (dacă acel computer are ataşat un<br />
instituţiilor publice şi persoanelor fizice. Utilizatorii microfon, inclusiv de la camera web), urmărirea<br />
infectaţi au fost localizaţi în diferite regiuni ale lumii, cu traficului de reţea şi să realizeze capturi de ecran ale<br />
precădere în Orientul Mijlociu (Iran, Israel, Sudan, Siria, sistemului victimei.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 7
Flame se poate răspândi la alte sisteme printr-o reţea acestora cu respectivul virus. Dacă ne referim numai la<br />
locală (LAN) sau prin intermediul stick-ului USB. Pakistan, singura putere nucleară musulmană din lume<br />
Programul mai poate înregistra şi conversaţiile Skype şi recunoscută (declarată), această ţară poate deveni o ţintă<br />
poate chiar intercepta terminale echipate cu tehnologie prioritară pentru astfel de atacuri şi, prin urmare,<br />
Bluetooth aflate în apropierea calculatorului infectat. autorităţile pakistaneze pot considera această formă de<br />
război ca o ameninţare, fiind nevoite să-i răspundă într-<br />
La data de 19 iunie <strong>2012</strong>, The Washington Post a publicat un mod adecvat.<br />
un articol în care se afirma că Flame a fost dezvoltat în<br />
comun de către NSA, CIA şi Armata Israeliană cu cel Există, de asemenea, posibilitatea ca acest tip de<br />
puţin cinci ani în urmă, ca parte a unei încercări secrete „malware” să fi infectat deja, în fapt, reţelele militare şi<br />
cu numele de cod „Jocurile Olimpice”, pentru a industriale ale unor state care nu dispun de mecanismele<br />
colecta informaţii despre programul nuclear iranian. şi facilităţile necesare pentru a evalua aceste tipuri de<br />
ameninţări.<br />
Aceasta este aparent prima campanie susţinută de Având în vedere principiul pe baza căruia funcţionează<br />
sabotaj cibernetic împotriva unui adversar al Statelor şi modul în care a fost lansat, Flame poate fi clasificat<br />
Unite. Purtătorii de cuvânt ai CIA, NSA, Biroului drept armă cibernetică.<br />
Directorului Informaţiilor Naţionale Americane şi<br />
Ambasadei Israelului la Washington au refuzat să facă Consecinţele infectării computerelor cu Flame pot fi<br />
vreun comentariu. Business Insider notează că Iranul ar catastrofale, guvernele riscă să piardă informaţii<br />
intenţiona să renunţe la serviciile globale de internet şi clasificate; companiile private sunt supuse riscului de a<br />
să adopte propria reţea de tip intranet, acţiune care ar pierde proprietatea intelectuală, iar persoanelor fizice li<br />
urma să se realizeze până în 2013. Iranul ar urma, astfel, se poate compromite intimitatea şi pot deveni<br />
exemplul Coreei de Nord care, din anul 2000, a hotărât neintenţionat verigi într-un lanţ de cyber-spionaj.<br />
să închidă toate conexiunile internet, dezvoltând<br />
propria reţea de intranet cu acces la conţinut informativ, Dinamismul evoluţiilor globale în spaţiul cibernetic,<br />
e-mail şi motor de căutare propriu. complexitatea acestuia, obiectivele procesului de<br />
dezvoltare în domeniul informaţional şi implementarea<br />
Descoperirea lui Flame subliniază faptul că securitatea pe scară largă a serviciilor electronice necesită, pe plan<br />
naţională, activele comerciale, industriale şi chiar naţional, elaborarea şi punerea în practică a unor<br />
nucleare nu sunt aşa de sigure pe cât se crede. În reglementări clare, precise şi detaliate privind domeniul<br />
realitate, războiul cibernetic a adăugat o dimensiune cu securităţii cibernetice.<br />
totul nouă acestui scenariu, prezentând în mod clar<br />
lumii modul în care ţările avansate tehnologic îşi pot România îşi propune asigurarea stării de normalitate în<br />
utiliza cunoştinţele superioare pentru a ataca alte ţări spaţiul cibernetic reducând riscurile şi valorificând<br />
care folosesc metode sau platforme în care jurisdicţia oportunităţile specifice, prin îmbunătăţirea<br />
este slabă. cunoştinţelor, a capabilităţilor şi a mecanismelor de<br />
decizie. În acest scop se află în faza de proiect „Strategia<br />
În contextul recentei apariţii a „malware”-ului Flame, de securitate cibernetică a României”, care va<br />
problema securităţii sistemelor informatice devine din „fundamenta obiectivele, principiile şi direcţiile de<br />
nou acută. Atât Flame, cât şi Stuxnet sunt programe acţiune într-o manieră coerentă şi unitară în vederea<br />
foarte complexe şi sunt îndreptate împotriva cunoaşterii, prevenirii şi contracarării riscurilor şi<br />
instalaţiilor nucleare ale unor ţări din Orientul Mijlociu. ameninţărilor la adresa securităţii cibernetice a<br />
De aceea, ambele au primit clasificarea de operaţiuni de României.”<br />
spionaj şi sabotaj cibernetic, deci cu scop militar.<br />
În cuvinte simple, neutralizarea sau diminuarea unui<br />
Bibliografie selectivă<br />
program nuclear al unei ţări prin utilizarea Flame sau<br />
Stuxnet ar putea fi mai fezabilă în comparaţie cu o<br />
lovitură militară clasică de mare amploare, care să 2004.<br />
compromită programul nuclear al acesteia. O lovitură 3. Strategia Militară a Românei, ed.2007, www.mapn.ro<br />
militară presupune implicare politică, economică şi<br />
socială mai mare, costuri mari, multe consecinţe şi Bucureşti, 1999.<br />
repercusiuni imprevizibile.<br />
INTELLIGENCE<br />
1. Preşedinţia României, Strategia de Securitate Naţională, Bucureşti, 2007.<br />
2. Guvernul României, Carta albă a securităţii şi apărării naţionale, Bucureşti,<br />
4. Stan PETRESCU, Războiul Informaţional, Editura Militară, Bucureşti, 1999.<br />
5. Gheorghe ARĂDĂVOAICEI, Războiul de azi şi de mâine, Editura Militară,<br />
6. Sun Tzu, Arta Războiului, Editura Antet, Bucureşti, 1993.<br />
7. Alvin şi Heidi Toffler, „Război şi antirăzboi”, Editura ANTET XX PRESS,<br />
Bucureşti, 1995.<br />
8. Joint Doctrine for Jnformation Operations, Defense <strong>Intelligence</strong> Journal,<br />
1996.<br />
Dacă iniţial s-a afirmat că Flame a fost creat pentru<br />
anihilarea programului nuclear iranian, utilizatorii de<br />
programe IT trebuie să fie conştienţi că această<br />
9. Henri Pierre CATHALA, Epoca dezinformării, Editura Militară, Bucureşti,<br />
1991.<br />
ameninţare vizează şi alte ţări din Orientul Mijlociu,<br />
fiind foarte probabilă şi contaminarea computerelor<br />
10. Strategia de securitate cibernetică a României - proiect;<br />
http://www.mcsi.ro/ Transparenta-decizionala/21/Strategie_Cyber_<br />
<strong>23</strong>052011<br />
I
Iulian Gheorghe<br />
Pornind de la prevederile unor documente strategice Similar, programul multianual însumează activităţile<br />
sau normative de nivel naţional, precum Strategia de derulate în perspectivă multianuală pentru asigurarea<br />
Informaţii şi Legea nr. 500/2002 a finanţelor publice, produselor, lucrărilor şi serviciilor necesare satisfacerii<br />
Serviciul Român de Informaţii şi-a creat mecanisme unuia sau mai multor obiective specifice (obiective<br />
proprii de planificare strategică, cu scopul inclusiv de rezultate din nevoia de îndeplinire a atribuţiilor şi<br />
integrare a planurilor strategice cu proiecţiile bugetare. misiunilor fundamentale ale entităţii). Totodată, un<br />
obiectiv specific poate fi susţinut prin mai multe<br />
Programele multianuale programe multianuale.<br />
Asigurarea suportului financiar - material pentru Astfel, se încearcă evitarea fragmentării cerinţelor<br />
dezvoltarea capacităţilor necesare în domeniul materiale şi satisfacerea unor nevoi similare prin aceeaşi<br />
securităţii statului trebuie să se bazeze pe utilizarea soluţie materială, cu efecte benefice în operarea şi<br />
eficientă a întregii game de resurse: umane, financiare, mentenanţa produselor implicate, precum şi în<br />
materiale, tehnologice, ştiinţifice etc.. cheltuirea cu eficienţă a banului public, inclusiv prin<br />
derularea unor proceduri de achiziţii publice pentru<br />
Pentru aceasta, implementarea managementului pe cantităţi mai mari de produse/lucrări/servicii.<br />
obiective şi a bugetării pe programe multianuale trebuie<br />
să devină o filosofie de lucru cotidiană, cu efecte asupra Managementul programelor multianuale<br />
planificării şi utilizării cu eficienţă sporită a resurselor<br />
financiar materiale, în acord cu obiectivele, priorităţile Programul multianual este un document de<br />
şi misiunile stabilite. management complex, care cuprinde o componentă de<br />
management şi una bugetară, deduse din componentele<br />
Unul dintre instrumentele manageriale utile în sistemului de planificare strategică pe termen mediu al<br />
asigurarea resurselor materiale este programul multianual, instituţiilor administraţiei publice centrale.<br />
concept derivat din cel de program bugetar care asigură,<br />
printre altele, şi o predictibilitate bugetară adecvată. Componenta de management trebuie să conţină informaţii<br />
Acesta trebuie să fie rezultatul unui proces de definire a referitoare la:<br />
necesarului şi de identificare a soluţiilor de asigurare a -necesitatea programului şi situaţia concretă din<br />
acestuia. domeniul/zona vizată de program;<br />
-scopul şi obiectivele programului, cu precizarea<br />
În accepţiunea Legii nr. 500/2002 a finanţelor publice obiectivelor specifice deservite;<br />
prin program se înţelege „o acţiune sau un ansamblu coerent de -finanţarea programului cu precizarea valorii totale<br />
acţiuni ce se referă la acelaşi ordonator principal de credite, eşalonate pe ani şi a surselor de finanţare;<br />
proiectate pentru a realiza un obiectiv sau un set de obiective - principalele acţiuni pentru atingerea obiectivelor;<br />
definite şi pentru care sunt stabiliţi indicatori de program care să -fazele de derulare a programului şi eşalonarea lor în<br />
evalueze rezultatele ce vor fi obţinute, în limitele de finanţare timp;<br />
aprobate”. Conceptul este în interdependenţă cu noţiunea de credit -punctele/etapele critice;<br />
de angajament („limita maximă a cheltuielilor ce pot fi angajate, -monitorizarea şi evaluarea programului;<br />
în timpul exerciţiului bugetar, în limitele aprobate”), venită să -managerul şi echipa de program, atribuţiile şi mandatul<br />
confere siguranţa finanţării programului. acestora;<br />
-beneficiarii programului, etc.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 9
Componenta bugetară trebuie să ofere imaginea concordanţei dintre fondurile alocate programului, obiectivele<br />
acestuia şi obiectivul specific pe care îl deserveşte.<br />
Ea va evidenţia, în proiecţie multianuală, categoriile de costuri, sursele de finanţare, rezultatele<br />
aşteptate, precum şi indicatorii de performanţă.<br />
O adevărată provocare pentru echipele de program sunt definirea obiectivelor<br />
programului şi identificarea indicatorilor de performanţă de aşa natură încât, pe de<br />
o parte, relaţia dintre aceste instrumente să caracterizeze programul, iar pe de<br />
altă parte, aspectele reliefate de gradul de îndeplinire a obiectivelor<br />
programului să ofere o imagine exactă a nivelului de satisfacere a obiectivului<br />
specific pentru susţinerea căruia programul a fost dezvoltat.<br />
Pentru aceasta, obiectivele programului trebuie extrase din<br />
documentele care fundamentează necesitatea obiectivului specific ce<br />
urmează a fi susţinut, în acord cu documentele de planificare<br />
instituţională şi sectoriale ale activităţii operative şi de înzestrare,<br />
cu sprijinul structurii care coordonează metodologic managementul<br />
programelor la nivelul instituţiei. Obiectivul<br />
programului trebuie să reprezinte situaţia pe care<br />
managementul prevede să o atingă ca rezultat al dezvoltării<br />
programului.<br />
Indicatorii de performanţă trebuie să fie factori<br />
cuantificabili care arată gradul în care au fost atinse<br />
rezultatele propuse. În situaţii pentru care există un<br />
istoric, indicatorii pot fi identificaţi pornind de la date<br />
statistice adaptate la cazul concret. În cazul unor<br />
programe cu caracter de noutate, indicatorii de<br />
performanţă trebuie definiţi după o documentare şi<br />
analiză riguroase, eventual uzitând simulări, iar<br />
compatibilitatea lor cu programul trebuie evaluată pe<br />
parcursul derulării acestuia, prin prisma relevanţei lor<br />
în raport cu obiectivele programului.<br />
Totodată, trebuie găsit un număr optim de indicatori, a<br />
căror interpretare să fie suficientă pentru evaluarea<br />
programului, fără un consum de timp şi energii nejustificat.<br />
Conceptul de program multianual se acomodează foarte bine cu<br />
cel de Cadru al Cheltuielilor publice pe Termen Mediu, care se încearcă a<br />
fi implementat la nivelul instituţiilor administraţiei publice<br />
centrale, tocmai din necesitatea de a coordona obiectivele cu<br />
resursele şi de a creşte gradul de predictibilitate bugetară.<br />
Cu cât este mai mare procentul care reprezintă partea din activitatea<br />
unei entităţi acoperită de programe multianuale, cu atât este mai uşor<br />
de construit bugetul acelei entităţi, cu atât este mai predictibilă<br />
evoluţia acestuia.<br />
Utilizarea unui astfel de instrument urmăreşte:<br />
a) planificarea şi alocarea eficientă a resurselor umane, materiale şi<br />
financiare ale instituţiei;<br />
b) identificarea, proiectarea şi urmărirea tuturor categoriilor de<br />
costuri asociate programului;<br />
c) îmbunătăţirea predictibilităţii financiare, în proiecţie multianuală.<br />
INTELLIGENCE
În acord cu principiile planificării strategice în domeniul<br />
administraţiei publice, principiile care guvernează procesul de<br />
management prin programe multianuale sunt:<br />
a) prioritatea - finanţarea programelor în acord<br />
cu obiectivele specifice prioritare ale entităţii;<br />
b) predictibilitatea - posibilitatea anticipării<br />
în proiecţie multianuală a necesarului de<br />
resurse umane, materiale şi financiare<br />
aferente programelor;<br />
c) flexibilitatea - evaluarea periodică,<br />
corectarea cursului programului în acord cu<br />
evoluţia obiectivelor vizate;<br />
d) eficacitate şi eficienţă economică alegerea<br />
celor mai avantajoase soluţii din punct de vedere<br />
economic cu respectarea parametrilor de<br />
performanţă proiectaţi;<br />
Un mod de abordare a managementului programelor<br />
multianuale poate să cuprindă o dezvoltare a programului pe<br />
toată durata de viaţă a produsului, într-o manieră etapizată,<br />
corespunzător unor momente importante referitoare<br />
la identificarea soluţiei materiale, achiziţia sau<br />
producţia echipamentului necesar, introducerea<br />
în exploatare, operarea sa, până la<br />
disponibilizare. Modalitatea enunţată vine<br />
să facă o legătură de similitudine între<br />
produs şi soluţie materială pentru<br />
satisfacerea unui obiectiv<br />
specific, lucru nu tocmai des<br />
întâlnit în practică, şi implică<br />
asigurarea managementuluiprogramului<br />
de către specialişti<br />
în produs, nu în<br />
obiectivul specific.O<br />
altă variantă ar putea<br />
viza susţinerea logistică<br />
a unui obiectiv<br />
specific printr-o soluţie<br />
materială complexă<br />
(obiectivul specific este<br />
de regulă complex),<br />
însemnând produse, lucrări,<br />
servicii de naturi tehnice<br />
diferite, Astfel, managementul<br />
programului devine apanajul<br />
specialiştilor în obiectivul specific,<br />
cu sprijinul tehnic al specialiştilor în<br />
soluţiile materiale asociate. Această<br />
variantă poate valorifica mai bine<br />
dimen-siunea de resursă umană<br />
asociată programului şi permite o<br />
abordare managerială mai apropiată<br />
spiritului teoriei managementului<br />
proiectelor.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 11
Gestionarea programelor multianuale se poateefectua pe cale de consecinţă, dezvoltarea mai multor programe<br />
pe baza unor principii inspirate din teoria de achiziţii având ca obiect aceeaşi soluţie materială, cu<br />
managementului proiectelor, respectiv: efecte negative asupra resurselor alocate pentru<br />
gestionarea programelor, dar şi dezvoltarea unor<br />
- unicitatea obiectivului: un program poate avea un programe mamut, atât în sens cantitativ cât şi ca<br />
singur obiectiv principal, cel pentru care programul a întindere în timp, greu de monitorizat şi evaluat.<br />
fost dezvoltat şi a cărui îndeplinire duce la rezolvarea cel<br />
puţin a unei probleme legate de un obiectiv specific al Concluzii<br />
instituţiei;<br />
- un singur manager de program, care are competenţa Unul dintre motivele pentru care securitatea naţiunilor<br />
necesară, autoritate şi responsabilitate totală cu privire se află într-un echilibru precar este şi cvasipermanentul<br />
la derularea programului; uzitat şi fezabil cu specificul deficit de resurse, cu corolarul său lupta pentru resurse.<br />
instituţiilor din cadrul Sistemului Naţional de Securitate Aspiraţiile statelor la dezvoltare, la bunăstare, la<br />
este cazul în care managerul de program gestionează stabilitate, la securitate sunt strâns legate de asigurarea<br />
problemele curente, deciziile importante fiind luate fie resurselor, iar acestea, cel puţin cele cunoscute la nivel<br />
de ordonatorul de credite care finanţează programul, fie de mase, sunt finite.<br />
de structuri intrainstituţionale superioare acestuia;<br />
Securitatea înseamnă democraţie, putere economică a<br />
- descompunerea structurală a programului, în funcţie statului, bunăstare a poporului, strategii viabile asumate<br />
de complexitatea acestuia, pentru valorificarea naţional, instituţii chemate în aplicare solide şi<br />
superioară a membrilor echipei de program şi a competente, planificare strategică, inclusiv a resurselor.<br />
resurselor alocate; Sau mai ales a lor!<br />
- abordarea pornind de la obiectiv către resurse, Entitate modernă, cu pretenţii de performanţă în lumea<br />
alocarea resurselor necesare realizării obiectivelor de azi, fără sistem de planificare strategică asumat de<br />
programului efectuându-se numai după identificarea liderii entităţii, implementat, înţeles, acceptat şi aplicat<br />
tuturor factorilor consumatori de resurse; de membrii acesteia este un nonsens. I<br />
- monitorizarea şi evaluarea/reevaluarea în fiecare etapă<br />
de implementare a programului şi dispunerea de măsuri<br />
corective, până la darea în operare a produselor şi după<br />
aceea.<br />
Pot fi, de asemenea, imaginate criterii de ierarhizare a<br />
programelor şi metodologii de prioritizare extrem de<br />
utile în analizele referitoare la repartizarea bugetului,<br />
întotdeauna insuficient.<br />
Bibliografie<br />
În derularea unui program multianual este foarte<br />
importantă stabilitatea acestuia, rezultat al elaborării - Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice<br />
acestuia pe baza unei fundamentări riguroase şi a unei<br />
analize de impact realiste, care să surprindă şi<br />
- Legea nr. 69 din/ 2010 a responsabilităţii fiscal-bugetare<br />
influenţele programului asupra altor zone ale instituţiei<br />
- H.G. nr. 870/2006 privind aprobarea Strategiei pentru<br />
decât cea implicită, precum şi pe cea a evenimentelor îmbunătăţirea sistemului de elaborare, coordonare şi planificare<br />
din celelalte zone asupra programului. a politicilor publice la nivelul administraţiei publice centrale<br />
Chiar dacă una din cerinţele calităţi ale planificării - H.G. nr. 1.807/2006 pentru aprobarea Componentei de<br />
strategice este flexibilitatea, variaţiile majore intervenite<br />
în cadrul unui program, îndeosebi cele din categoria<br />
necesarului de resurse, nu sunt de dorit.<br />
management din cadrul Metodologiei privind sistemul de<br />
planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor<br />
administraţiei publice de la nivel central<br />
Echilibrul între stabilitate şi flexibilitate poate fi realizat<br />
- H.G. nr. 158/2008 pentru aprobarea Componentei de<br />
programare bugetară din cadrul Metodologiei privind sistemul<br />
prin activităţi de documentare, cercetare, analiză şi de planificare strategică pe termen mediu al instituţiilor<br />
estimare care să fie anterioare şi să susţină elaborarea administraţiei publice de la nivel central<br />
programului ca document de management.<br />
- Manual de planificare strategică, Guvernul României<br />
La nivel instituţional trebuie, de asemenea, avută în - Dumitru Nedelcu, Managementul proiectelor, aspecte<br />
vedere atât evitarea fracţionării cerinţelor materiale şi, teoretice şi practice, editura Politehnium, Iaşi, 2005<br />
INTELLIGENCE
Alina Mîlcomete<br />
Context În mod ironic, chiar dacă informaţia este stocată şi este<br />
evidentă pentru un cititor uman, computerul nu este<br />
Dacă în secolul precedent societatea era caracterizată de capabil să sesizeze decât o succesiune de caractere, fără<br />
dependenţa de resursele naturale, în prezent se află în o comprehensiune la nivelul înţelesului.<br />
subordonarea implicită a deţinerii informaţiei.<br />
Astfel, web-ul semantic a fost dezvoltat în vederea<br />
Astfel, ca o consecinţă a schimbului esenţial de date aplicării tehnologiilor avansate ale cunoaşterii, în scopul<br />
între actorii societăţii moderne, dezvoltarea completării golului (gap) dintre utilizator şi computer.<br />
semnificativă a noilor aplicaţii, susţinută de rapiditatea şi<br />
acurateţea difuzării datelor în mediul virtual, a devenit o În plus, cunoaşterea dobândită se află sub o formă<br />
condiţie a evoluţiei în planul dezvoltărilor tehnologice. pliabilă procesării şi raţionării informaţiilor de către<br />
dispozitivele electronice.<br />
Un exemplu în acest sens este web-ul semantic, care<br />
particularizează problema complexităţii informa- Încă din 1960, a avut loc introducerea sintagmei de<br />
ţionale, prin susţinerea avansată a procesării şi „Semantic Network Model”, de către omul de ştiinţă<br />
reprezentării datelor. Allan M. Collins, lingvistul M. Ross. Quillian şi<br />
psihologul Elizabeth F. Loftus, autori ai unor materiale<br />
În prezent, mediul virtual este format dintr-o uriaşă care au în, prim-plan, forma de reprezentare structurată<br />
“reţea” de resurse informaţionale, creată în scopul a cunoaşterii semantice.<br />
difuzării produselor sale de către utilizatori, cele mai<br />
multe informaţii, desemnate să răspundă cererii În plan conceptual, web-ul semantic aparţine<br />
userilor, nefiind ierarhizate sau structurate. “inventatorului” World Wide Web, Tim Berners-Lee,<br />
directorul Consorţiul World Wide Web (W3C), care îi<br />
Practic, s-a creat o necesitate acută de identificare atribuie definiţia de “reţea de date ce pot fi procesate în<br />
accesibilă a datelor, precum şi de filtrare, interpretare şi mod direct şi indirect de mecanisme computerizate”.<br />
sumarizare a informaţiilor, în beneficiul utilizatorilor, cu<br />
ajutorul programelor şi noilor tehnologii dezvoltate. De altfel, din 1994, “vârful de lance” privind<br />
dezvoltarea standardelor web-ului semantic îl constituie<br />
“Soluţia” semantică W3C şi Agenţia pentru Proiecte de Cercetare Avansată<br />
în domeniul Apărării (DARPA) din cadrul<br />
De cele mai multe ori, în încercarea de a identifica o serie Pentagonului.<br />
de concepte sau informaţii în mediul virtual, utilizatorii<br />
se confruntă cu problema accesării unui volum mare de Aplicabilitatea şi rolul tehnologiilor semantice<br />
date, iar “înţelegerea” şi procesarea acestora de către<br />
computer nu coincid cu cele ale userilor. Aplicabilitatea tehnologiilor web-ului semantic nu se<br />
rezumă doar la îmbunătăţirea interoperabilităţii<br />
Astfel, “handicapul” mecanismelor computerizate este utilizatorilor în mediul virtual, ci şi la optimizarea<br />
cauzat, în general, de dificultăţile tehnologice, care pot schimbului de informaţii în medii descentralizate (de<br />
“determina” mecanismele “să înţeleagă”/ “să vadă” exemplu, reţeaua de comunicare intranet, protejată de<br />
conţinutul imaginilor sau al altor resurse multimedia. paravanele de protecţie - firewalls).<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 13
Astfel, web-ul semantic are<br />
capacitatea de a configura un cadru pe cât de Web-ul semantic - viziune “ambiţioasă” a<br />
riguros în plan acţional, pe atât de permisiv în web-ului viitorului<br />
abordare, ce permite difuzarea şi reutilizarea<br />
datelor în aplicaţiile integrate, ce servesc scopurilor sale. Cu un succes major în mediile universitare şi academice<br />
(în special în cercetările din domeniul Inteligenţei<br />
În plus, acestui tip de tehnologie îi revine dreptul de a Artificiale), tehnologia semantică facilitează colectarea<br />
revendica posibilitatea modelării, “manevrării” şi şi distribuirea volumului uriaş de informaţii, cunoscută<br />
interogării, în mediul virtual, a unor resurse de diferite caracteristică a erei informaţionale.<br />
tipuri.<br />
Se poate aprecia că web-ul semantic a apărut ca o<br />
Web-ul semantic urmăreşte îndeplinirea acestui viziune “ambiţioasă” privind configurarea unui web al<br />
deziderat prin oferirea unei şanse fiecărui utilizator de a- viitorului, care alocă mecanismelor computerizate<br />
şi imprima propria viziune asupra “straturilor” capacitatea de a “descrie” conţinutul inserat de<br />
conceptuale (semantic layers). utilizatori în mediul virtual.<br />
În acest sens, tehnologiile semantice redau noi grade de Astfel, fie că este vorba despre imagini, materiale audio<br />
libertate referitoare la modificarea oricăror resurse ce sau video sau, mai mult, materiale criptate, aflate în<br />
pot conduce către descoperirea de noi semnificaţii. bazele de date ale unor site-uri complexe, web-ul<br />
Potrivit lui Tom Berners-Lee, “tehnologia înseamnă semantic poate fi considerat o reală sursă de informaţii.<br />
date interconectate”. Astfel, în plan semantic, în cazul în Prin utilizarea sa, userii sunt capabili să răspundă unor<br />
care utilizatorii intenţionează să posteze conţinut în întrebări, să identifice pattern-uri şi soluţii prin<br />
mediul virtual, există 3 “reguli”: combinarea operaţiunilor tehnice, de automatizare a<br />
datelor, şi a acţiunilor care implică raţionamentele<br />
- menţionarea “numelui” HTTP utilizat nu doar pentru logice.<br />
documente, ci şi pentru lucruri pe care documentele le<br />
descriu (persoane, locuri, produse, evenimente); De asemenea, analiza caracteristicilor web-ului<br />
semantic nu trebuie realizată prin prisma unei relaţii<br />
- extragerea datelor folosind protocolul HTTP din exclusive om-computer. Acesta poate fi catalogat drept<br />
mediul virtual, care conduce la primirea unor date utile, “extensie” a utilizatorilor, care contribuie la inserarea de<br />
în format standard, care se doresc a fi cunoscute; date şi metadate în cadrul documentelor web deja<br />
existente în spaţiul virtual. Acest fapt permite facilitarea<br />
- corelarea informaţiilor primite cu alte date, plecând de funcţiei de prelucrare a datelor, atât de către<br />
la premisa că “datele înseamnă relaţii”. calculatoare, cât şi de computere.<br />
INTELLIGENCE
Astfel, blogurile sau alte pagini de profil personalizate, În loc de concluzii<br />
create automat, într-o bază de date, pot conţine<br />
metadate în microformate, fără ca utilizatorul să devină Chiar dacă mediul virtual se dezvoltă, în mod natural,<br />
conştient de acest fapt. prin realizarea unor distincţii clare a conţinutului<br />
paginilor web (content) şi a reprezentării din punct de<br />
De asemenea, datorită unor intense colaborări online, o vedere al semnelor introduse, viziunea web-ului<br />
serie de aplicaţii deţin acces la metadate importante semantic este destul de surprinzătoare.<br />
despre utilizatorii din mediul virtual. Tehnologia<br />
semantică facilitează identificarea şi agregarea unor Acest fapt ne conduce către concluzia conform căreia<br />
informaţii cu privire la alegerile, preferinţele, hobby- nu doar schimbările tehnologice sunt necesare pentru a<br />
urile menţionate pe reţelele de socializare, conducând la realiza această viziune, ci şi o parcurgere progresivă a<br />
construirea unor profiluri mult mai vaste ale userilor. paşilor necesari în evoluţia dezvoltărilor unui mediu al<br />
viitorului.<br />
În plus, poate ajuta la crearea unor legături ale<br />
utilizatorilor cu interese similare, al căror conţinut este Prin “încurajarea” includerii conţinutului semantic de<br />
oferit “la liber” în mediul online. către utilizatori în paginile din mediul virtual, web-ul<br />
semantic şi-a câştigat rolul de a aduce transformări<br />
Proiectul „Friend of a Friend” (FOAF) actualului spaţiu dominat de documente semi-<br />
Proiectul “Friend of a Friend” (FOAF) este considerat<br />
un concept inovator în mediul virtual, care oferă<br />
posibilitatea de a crea pagini despre utilizatori, ce pot fi,<br />
ulterior, interpretate de computer.<br />
structurate într-un mediu supraîncărcat de informaţii.<br />
Profilurile FOAF inventariază atribute precum nume,<br />
adresă, interese ale userilor, ce pot fi conexate unor<br />
pagini web sau codificate în textul unor materiale din<br />
mediul online. În cazul în care există mai multe profiluri Bibliografie<br />
asociate aceleiaşi persoane, computerul integrează şi<br />
combină automat toate aceste date. - Collins, Allan M., Quillian, R., “Retrieval Time from Semantic<br />
Memory. Journal of Verbal Learning and Verbal Behaviour”,<br />
Astfel, acest aspect permite motoarelor de căutare să 1969, pp. 240 247.<br />
determine dacă pagina aparţine unei persoane cu<br />
- Collins, Allan M., Loftus E.F., “A Spreading Activation Theory<br />
of Semantic Processing. Hock, Randolph, “Extreme Searcher's<br />
anumite atribute, fiind evitată confuzia.<br />
Internet Hanbook A guide for the Serious Searcher, CyberAge<br />
Book, Medford, New Jersey, 2004, Psychological Review”, 1969,<br />
În mod particular, motorul de căutare poate alerta cu pp. 407 428.<br />
privire la ambiguitatea datelor interogate de către - Mika, Peter, “Semantic Web and Beyond Computing for<br />
utilizatori şi să solicite, la propriu, informaţii Human Experience. Social Networks and Semantic Web”,<br />
suplimentare despre persoana în cauză.<br />
Springer, 2007, pp. <strong>23</strong> 26.<br />
- O'Reilly, Tim, “What is Web 2.0: Designing Patterns and<br />
Business Models for the Next Generation”, 2005.<br />
Notabil este că, din perspectiva motoarelor de căutare, - Steffen, Staab, “Semantic Web and Peer-to-Peer,<br />
tehnologia semantică nu este relevantă doar pentru Descentralized Management and Exchange of Knowledge and<br />
îmbunătăţirea rezultatelor solicitate. Information”, Springer, 2006, pp. 1 35.<br />
INTELLIGENCE<br />
I
Unul dintre scopurile web-ului semantic este elaborarea unor materiale structurate pe categorii în<br />
reprezentat de dezvoltarea actualului spaţiu virtual prin „Wikipedia”, de exemplu; a unor fotografii organizate<br />
uşurarea sarcinii utilizatorilor de a distribui şi combina în funcţie de etichete (tag-uri) în „Flickr” sau a unor<br />
informaţiile. Dacă aceştia au capacitatea de a căuta, în informaţii structurate, inserate (embedded) în homemediul<br />
virtual, definiţii ale unor cuvinte, integrând page-uri sau postări pe bloguri; prin utilizarea unor<br />
resurse precum dicţionarele online, computerele nu pot microformate (minivocabulare pentru date codificate<br />
îndeplini toate aceste “sarcini” fără direcţionarea ale tuturor tipurilor de pagini HTML, precum<br />
umană. Să fie oare acest lucru posibil din cauza faptului informaţii despre autori sau despre paragrafele postate<br />
că paginile web au fost proiectate să fie interpretate de pe un blog).<br />
fiinţe umane, nu de computere?<br />
Din punct de vedere al avantajelor tehnologice oferite<br />
Web-ul semantic poate fi perceput ca un sistem ce de web-ul semantic comunităţii Web 2.0, se poate<br />
permite computerelor “să înţeleagă” şi să răspundă menţiona existenţa unei structuri standardizate pentru<br />
unor solicitări complexe ale userilor, bazate pe sens şi crearea unor îmbinări creative de date şi servicii. Astfel,<br />
semnificaţie. Totodată, este considerat un integrator de primează rolul formatelor standardizate şi informaţiilor<br />
conţinut din contexte, sisteme şi aplicaţii schematizate.<br />
informaţionale.<br />
Este interesant că, din perspectivă istorică, cercetătorii<br />
Web 2.0 + web semantic = Web 3.0? web-ului semantic se aşteptau ca utilizatorii să ofere<br />
metadate cu privire la resursele web, care descriu pagini<br />
O'Reilly a caracterizat Web 2.0 drept “un set de practici personalizate, cu sau fără conţinut multimedia. Acest<br />
care reuneşte un veritabil sistem solar de site-uri, ce lucru nu s-a întâmplat. Una dintre motivaţiile<br />
validează o serie de principii, aflate la o reală distanţă de considerate plauzibile a fost dificultatea operării cu<br />
centrul său”. Astfel, s-a apreciat că site-urilor web care limbaje specifice integrării informaţiilor web-ului<br />
utilizează aplicaţiile tehnologiei Web 2.0 le este adus un semantic.<br />
plus de valoare prin intermediul “arhitecturii<br />
participative”. Însă, în prezent, se pare că utilizatorii şi-au manifestat<br />
disponibilitatea oferirii unor informaţii structurate, într-<br />
De asemenea, s-a menţionat că tehnologia Web 2.0 a un mod “task-oriented”, unde paşii sunt stabiliţi<br />
extins capabilităţile userilor prin facilitarea creativităţii, secvenţial, beneficiind de o interfaţă user-friendly, care<br />
colaborării şi distribuirii informaţiei. În esenţă, maschează, aparent, complexitatea procesului propriutehnologiile<br />
Web 2.0 au transformat mediul virtual într- zis.<br />
o unealtă multidimensională, cu capacităţi extinse ce<br />
intensifică experienţa end-userilor.<br />
De cele mai multe ori, Web 2.0 a fost analizat în<br />
contrast cu web-ul semantic, care este<br />
considerat un efort mult mai conştiincios şi<br />
minuţios orchestrat de W3C, în vederea<br />
implementării unui nou stadiu de<br />
dezvoltare a mediului virtual. Acest<br />
lucru devine posibil prin utilizarea<br />
tehnologiilor semantice.<br />
În practică, conceptele de Web 2.0<br />
şi web semantic nu se exclud<br />
reciproc: în timp ce Web 2.0 este<br />
consecinţa modului în care<br />
utilizatorii interacţionează cu (şi în)<br />
mediul virtual, web-ul semantic<br />
oferă noi oportunităţi tehnologice<br />
pentru dezvoltatorii web, în<br />
combinarea datelor şi serviciilor din<br />
diverse surse.<br />
Este notabil faptul că „lecţia de bază” a<br />
Web 2.0 constă în faptul că „utilizatorii sunt<br />
dispuşi să ofere atât conţinut (content), cât şi<br />
metadate”. Astfel, acest lucru este realizat prin<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 15
Tudor Ciuflea<br />
De la tăbliţele de argilă la World Wide Web-ul Automatic Retrieval of Text, Recuperatorul Magic<br />
postmodern Automat de Texte al lui Salton - care poate fi considerat<br />
primul motor de căutare digitală. Activitatea lui Salton a<br />
Necesitatea constituirii unei arhive comune, în care să declanşat o reală Renaştere în domeniu şi a inspirat o<br />
fie stocate, în mod sistematizat, credinţe, reprezentări conferinţă anuală a informaţiei digitale, cunoscută sub<br />
religioase, toteme, descoperiri, experienţe, diferite numele de Conferinţa de Recuperare a Textelor - Text<br />
mesaje etc., survine încă din era apariţiei scrisului Retrieval Conference (TREC), care, în intervalul anilor<br />
cuneiform, pe măsură ce instinctul de conservare a optzeci - nouăzeci, a reflectat cele mai înalte niveluri de<br />
determinat fiinţele umane să genereze primele mijloace calitate din căutarea de texte.<br />
de perpetuare conceptuală a identităţii peste secole:<br />
tăbliţele de argilă. Considerate ca suporturi de Căutarea literală versus căutarea semantică<br />
informaţie, se poate afirma că acestea reprezintă cele<br />
mai rudimentare instrumente de căutare, întrucât Pentru a înţelege conceptul de căutare semantică (ce<br />
asigurau funcţia simbolică ce presupune utilizarea unui reprezintă capacitatea unui motor de a determina la ce sobiect<br />
fizic (prezent, concret, perceptibil) pentru a ne a referit utilizatorul în interogarea sa şi de a oferi<br />
referi la un „obiect” situat într-un alt plan al realităţii acestuia rezultate care nu corespund integral cuvintelor<br />
(un obiect absent, presupus, ideal, funcţional, o idee sau pe care le-a introdus, dar care echivalează ca sens),<br />
un sens inteligibil). Prin extrapolare, aceste cvasi- acesta trebuie plasat, comparativ, în contextul unui alt<br />
portaluri primare asigurau o funcţie de intermediere concept: căutarea literală.<br />
între doi sau mai mulţi participanţi la un act de transfer<br />
semiotic ce permitea accesul receptorilor la caractere Denumită frecvent căutarea navigaţională, cea din urmă<br />
expresive care descriau evenimente la care aceştia nu au identifică perechile exacte ale unora dintre sau ale<br />
participat direct. tuturor termenilor introduşi şi relevă fişiere, pagini Web,<br />
produse sau alte unităţi informaţionale - existând<br />
Tăbliţele sunt forme primare de comunicare posibilitatea generării de rezultate nedorite (spre<br />
transnaţională şi transtemporală, precursoare ale World exemplu, la căutarea termenului „a zbura” pot rezulta şi<br />
Wide Web-ului contemporan şi viitor, modalitate asocieri cu noţiunea de „zbor”). Pe de altă parte,<br />
superioară de conectare, în timp real, a persoanelor din căutarea semantică (ce pune accent nu pe semnificant -<br />
diferite spaţii şi culturi, fapt care diferenţiază lectura expresie, ci pe semnificat - concept, în accepţia<br />
primară a expresiilor cuneiforme, ce codificau şi stocau părintelui lingvisticii moderne, cercetătorul elveţian<br />
mesaje simple, de click-ul de astăzi, generator al Ferdinand de Saussure) încearcă să „înţeleagă”<br />
milioanelor de răspunsuri şi rezultate informative, în solicitarea utilizatorului, prin analizarea termenilor şi<br />
interval de milisecunde. Sub aspect evolutiv, spre limbii secvenţei interogative, disociind rezultate<br />
sfârşitul secolului al XlX-lea, americanul Melvil Dewey - relevante dintr-un amalgam de date şi informaţii. Ca<br />
părintele bibliologiei moderne - a introdus un sistem de efect, nu returnează un set de fişiere, pagini Web sau alte<br />
clasificare, bazat, preponderent, pe o structură de tip produse, ci încearcă să ofere un răspuns direct la o<br />
table, care identifica toate cărţile după subiect, utilizând anumită întrebare. Spre exemplu, dacă întrebăm un<br />
un cod numeric. În anii şaizeci, Gerard Salton, de motor de căutare semantică „unde s-a născut autorul<br />
origine germană - numit frecvent părintele căutării X”, acesta ar putea răspunde „autorul X s-a născut în<br />
digitale - a dezvoltat sistemul SMART - Salton's Magical localitatea Y”, în timp ce un motor de căutare literală va<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 17
eturna, cel mai probabil, link-uri către pagini Web care sunt identificate, iar dezambiguizarea se realizează pe<br />
conţin, fără legătură semantică directă, cuvintele contexte derivate;<br />
„născut” şi „autorul X”.<br />
- indexatorul - transportă toate informaţiile,<br />
Conform companiei „Hakia” (Manhattan, New York), transformările şi memoriile în indexul de căutare. Acest<br />
căutarea semantică (sau echivalarea secvenţei modul va fi îmbunătăţit cu metode de indexare<br />
interogative a utilizatorului cu fondul informaţional al semantică prin utilizarea Hărţii Semantice şi a<br />
Web-ului, la nivel conceptual, în accepţia cercetătorilor instrumentelor lingvistice;<br />
americani R. Guha, Rob McCool şi Eric Miller) oferă<br />
rezultate cu relevanţă ridicată, deoarece: - indexul de căutare - depozitul central al<br />
documentelor procesate structurat, astfel încât să<br />
- distinge între formele flexionare ale cuvintelor; gestioneze textul integral al documentelor, metadatele<br />
- relevă sensul corect al sinonimelor; dă răspunsuri acestora şi toate informaţiile semantice relevante<br />
specifice la întrebări directe formulate generic; (indexul documentului);<br />
- gestionează adecvat sfera de cuprindere a conceptelor<br />
(spre exemplu, motorul semantic „Hakia”, la întrebarea - căutarea - rulează interogările în index şi extrage<br />
„cu ce se pot trata durerile de cap”, include răspunsuri în rezultatele relevante. Algoritmii de căutare vor fi<br />
care „migrena” este recunoscută ca parte componentă a îmbunătăţiţi pentru a utiliza intenţiile internautului (cu<br />
conceptului „durere de cap”); respectarea caracterului privat al datelor) şi Harta<br />
- are capacitatea operaţională de a indica cele mai Semantică, elaborată pentru a echivala<br />
relevante secţiuni din documentele identificate, fapt informaţiile semantice depozitate<br />
care scuteşte utilizatorul de căutarea paragrafelor în indexul de căutare.<br />
dezirabile în conţinutul propriu-zis al documentului;<br />
- operează, fără a se baza pe statistici, profilul<br />
online al utilizatorului şi alte mijloace artificiale,<br />
ci pe analiza conţinutului paginii (sau a<br />
documentului), a sursei sale, autorului şi<br />
credibilităţii rezultatelor interogării;<br />
- are funcţia de autodetectare a propriei<br />
performanţe, indicând zonele în care i se pot<br />
aduce îmbunătăţiri.<br />
Motoarele de căutare semantică<br />
Sunt alcătuite din următoarele module:<br />
- conectorul - importă date din surse<br />
externe pe care le introduce în motorul<br />
propriu-zis. Scopul conectorului este şi acela<br />
de extragere a textului şi a metadatelor<br />
relevante din fişiere, respectiv sisteme<br />
externe, pe care le transmite mai departe<br />
componentelor de procesare;<br />
- analizatorul morfo-sintactic -<br />
procesează textul şi îl divizează în lexeme -<br />
cuvinte sau expresii, normalizează formele<br />
gramaticale, exclude detectorul de cuvinte,<br />
sintagme sau propoziţii filtrate înainte sau<br />
după prelucrarea datelor limbajului natural.<br />
Rezultatul obţinut este structurat cu adnotări<br />
suplimentare şi este transmis;<br />
- etichetatorului semantic - adaugă<br />
informaţie de ordin semantic fiecărui lexem<br />
extras din textul procesat. Tehnic, se referă la<br />
adăugarea de identificatori conceptelor<br />
relevante stocate în Harta Semantică a<br />
fiecărui lexem. Complementar, sintagmele<br />
INTELLIGENCE
Dintre cele mai performante motoare semantice, condiţii de utilizare frecventă a instrumentelor<br />
menţionăm: Hakia (www.hakia.com), Sindice semantice online. Analistul de intelligence, actorul care,<br />
(www.sindice.com), Kosmix (www.waltmartlabs.com), pentru a realiza evaluări şi estimări de securitate corecte,<br />
E x a l e a d ( w w w. e x a l e a d . c o m ) , S e n s e B o t trebuie să confrunte rezultate obţinute din multiple<br />
( w w w. s e n s e b o t . n e t ) , C og n i t i o n S e a r c h surse, are la îndemână, prin căutarea semantică, un<br />
(www.cogntion.com), Lexxe (www.lexxe.com), instrument de încredere, fiabil, pe termen lung, care,<br />
K n g i n e ( w w w. k n g i n e . c o m ) , S w o o g l e aplicat constant, contribuie semnificativ la elaborarea<br />
( w w w. s w o o g l e . u m b c . e d u ) , F a c t b i t e s de produse informative de calitate ridicată, utile<br />
( w w w . f a c t b i t e s . c o m ) , D e e p D y v e decizionalilor în adoptarea de soluţii eficiente pentru<br />
( w w w. d e e p d y v e . c o m ) , D u c k D u c k G o neutralizarea ameninţărilor manifestate în anumite<br />
(www.duckduckgo.com), Evri (www.evri.com). domenii de activitate. Unul dintre cele mai importante<br />
avantaje ale utilizării căutării semantice rezidă în faptul<br />
Utilitatea căutării semantice pentru analistul de că aceasta poate oferi rezultate şi din sondarea a ceea ce<br />
intelligence specialiştii în domeniu denumesc Deep Web.<br />
Conţinutul acestuia (aproximativ 95% din informaţiile<br />
Derivă din relevanţa şi acurateţea rezultatelor pe care întregului World Wide Web, stocate în baze de date<br />
aceasta le oferă la interogare. Ea permite diminuarea academice, guvernamentale şi corporative ce necesită<br />
timpului de realizare a evaluărilor riscurilor de crearea unui username pentru vizualizare) nu poate fi<br />
securitate, în baza surselor deschise, întrucât trimite la indexat de motoarele de căutare clasice, însă poate fi<br />
produse informa-ţionale superior filtrate, comparativ accesat prin intermediul tehnologiilor/instrumentelor<br />
cu cele puse la dispoziţie de utilizarea motoarelor specifice Web-ului semantic, aflate în plină dezvoltare,<br />
clasice. Prin aceasta, agenţiile de securitate beneficiază ce aplică şi principiile căutării federalizate (interogarea<br />
de avantajul de a spori gradul de intervenţie simultană de multiple resurse online, prin intermediul<br />
preventivă, în situaţia în care mutaţiile unui singur portal, din categorii precum:<br />
survenite în plan tacticoconturează<br />
indicatori<br />
mult mai rapid<br />
bili în<br />
strategic<br />
negativi,<br />
decela-<br />
www.worldwidescience.org,<br />
www.science.gov, www.swets.com,<br />
www.scienceresearch.com,<br />
www.s.earch.me,<br />
www.sciencedirect.com<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 19
INTELLIGENCE<br />
semantic va fi integral operaţional<br />
(antreprenorul american Nova<br />
Spivack consideră că demersurile<br />
pentru implementarea acestuia au<br />
fost iniţiate în anul 2010 şi se vor<br />
finaliza în 2020, deşi, ca termen, a<br />
fost menţionat încă din 2006 de<br />
către jurnalistul John Markoff în<br />
publicaţia „New York Times”).<br />
Adică acel Web care va permite<br />
calculatoarelor să proceseze, să<br />
transforme, să asambleze şi chiar<br />
să intervină creativ<br />
Se estimează că<br />
adnotarea conţinutului<br />
oferit de Deep Web cu<br />
etichete semantice, pentru implementarea Web-ului 3.0,<br />
se va realiza mult mai rapid decât în cazul celui deţinut<br />
asupra datelor,<br />
pentru a<br />
pune la dispoziţia utilizatorului, în<br />
mod ordonat, cele mai relevante rezultate într-o<br />
anumită problematică cercetată online, la un moment<br />
dat.<br />
de actualul Web 2.0, întrucât informaţiile vehiculate de<br />
cel dintâi sunt structurate/omogenizate, context în care<br />
colectarea şi evaluarea datelor se va realiza la parametri<br />
superiori.<br />
Acest lucru nu poate fi realizat decât după adăugarea<br />
metadatelor semantice la resursele informaţionale<br />
conţinute în actualul Web 2.0, proces care se află în<br />
derulare şi care, pe măsură ce va fi implementat, va<br />
Concluzii<br />
permite calculatoarelor să proceseze efectiv datele în<br />
baza informaţiilor semantice care le descriu. I<br />
World Wide Web-ul de astăzi (Web 2.0) conţine un<br />
volum potenţial nelimitat de informaţii sub formă de<br />
documente, al căror acces se obţine prin intermediul<br />
cuvintelor-cheie (căutarea clasică/literală), însă nu a<br />
fost încă perfectat elementul ordonator suprem care să<br />
permită afişarea rezultatelor interogării într-un tot<br />
semantic comprehensibil, fără a mai fi necesară<br />
activarea proceselor analitice umane, prin intermediul<br />
cărora internautul să obţină rezultatul dorit prin eforturi<br />
proprii. Bibliografie<br />
În prezent, interogarea instrumentelor disponibile în 1. Battelle, John - Fenomenul Google, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2008;<br />
mediul Internet consumă cantităţi preţioase dintr-o<br />
resursă predispusă, din ce în ce mai mult, în lumea<br />
globală, la a deveni o „rara avis”: timpul.<br />
2. http://wwww.searchenginejournal.com/semantic-search-engines/9832/;<br />
3.http://www.pandia.com/sew/1262-top-5-semantic-search-engines.html;<br />
4.http://www.makeuseof.com/tag/top-7-semantic-search-enginesalternative-google-search/;<br />
Conceptul de căutare semantică nu poate fi definit decât<br />
împreună cu şi în momentul în care Web 3.0 sau Web-ul<br />
5. http://www.webtrends.about.com/;<br />
6.http://www.earley.com/blog/web30-taxonomy-semantic-search;<br />
7.http://blog.findwise.com/semantic-search-engine-what-is-the-meaning/;<br />
8. http://www.altova.com/semantic_web.html.
Liviu Mihaiu<br />
I<br />
N<br />
T<br />
E<br />
R<br />
V<br />
I<br />
U<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 21
sursa: www.strategic.ro<br />
INTELLIGENCE
Fragmente din ancheta unui ziarist<br />
anticomunist:<br />
Cazul Liviu MIHAIU<br />
S-a născut în a cincea zi de Cireşar, pe malul mării, la Constanţa, în 1963. La 26 de<br />
ani, trăia unul dintre cele mai importante evenimente din viaţa sa, Revoluţia<br />
Română, pe care a simţit-o ca pe o adevărată stare de graţie.<br />
Din acel moment, nu i-a fost străin niciunul dintre importantele evenimentele<br />
postdecembriste, pe care le-a trăit felurit, arma fiindu-i fie AKM-ul, fie<br />
reportofonul, fie tastatura sau vocea.<br />
La începutul ceţoşilor ani din ultimul deceniu al secolului trecut, fonda unul dintre<br />
cele mai cunoscute şi îndrăgite săptămânale de moravuri: Caţavencu. Plecând de jos<br />
în viaţă, a înţeles că trebuie să-şi vândă produsul muncii în stradă, luând contact<br />
direct cu oamenii şi cu realitatea.<br />
Se autodefineşte un ziarist anticomunist şi se laudă chiar în revista Serviciului<br />
Român de Informaţii că a fost primul din breaslă care a demascat originile securiste<br />
ale lui Virgil Măgureanu, primul director al SRI.<br />
Tot el stă la baza ideii de a înlănţui cu suflete Casa Poporului, în 2003,<br />
manifestându-şi astfel năduful pentru cronicizata tergiversare a deconspirării<br />
Securităţii. Şi-a consacrat mulţi ani acestei lupte, astfel că, împreună cu Marius Oprea<br />
şi Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a publicat în Caţavencu listele cu cele<br />
câteva mii de lucrători ai Securităţii din administraţia comunistă.<br />
A deschis mai multe fronturi de luptă, toate în scopul aceleiaşi cauze: mândria de a fi<br />
român. Sub cupola acestui sentiment stă şi neobositul efort de a salva unul dintre<br />
cele mai frumoase locuri din România: Delta Dunării.<br />
Ca activist de mediu a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării şi s-a<br />
bătut cu toţi cei în care a identificat pericole la adresa mediului. Astfel a protestat<br />
împotriva construirii Canalului Bîstroe, luptându-se cu ucrainenii şi făcându-şi<br />
aliaţi vest-europenii. Ulterior, a impus un regulament de construcţii şi urbanism<br />
pentru Delta Dunării. Cea mai mare luptă pe care o duce însă este cea cu<br />
mentalităţile. Pare o luptă sisifică, căreia însă nu-i lasă răgaz să-l doboare. O<br />
importantă armă în acest demers îi este Radio Guerilla, considerat al cincilea brand<br />
media din România.<br />
Se consideră un apărător al Constituţiei României şi persiflează ideea de „ascultatul<br />
de serviciu” încă din anii ‘90.<br />
Una dintre cele mai mari dezamăgiri este, în viziunea sa, presa, la pachet cu<br />
Revoluţia, mineriadele, injustiţia sau dosarele torţionarilor comunişti.<br />
Printre mulţi alţii, îi admiră pe Eliade, Steinhardt şi Coposu şi vrea o statuie a<br />
luptătoarei anticomuniste Elisabeta Rizea în faţa „Casei Scânteii”. Celor patru<br />
copii ai săi le doreşte să aibă o ţară în care să trăiască fericiţi şi mândri că sunt<br />
români. Este simplu: MIHAIU, Liviu MIHAIU. Asta La <strong>Revista</strong> <strong>Intelligence</strong>!<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> <strong>23</strong>
INTELLIGENCE<br />
Flaviu Predescu<br />
manifestaţie în faţa ambasadei Ucrainei împotriva<br />
construirii canalului Bîstroe, aducând problema<br />
Cine este Liviu Mihaiu ? conservării şi a protejării Deltei Dunării în atenţia presei<br />
şi a organismelor europene.<br />
Liviu Mihaiu<br />
Tot eu sunt primul activist de mediu numit în funcţia de<br />
guvernator al Deltei Dunării, în perioada 2008-2009,<br />
când am introdus pentru prima dată regulamentul de<br />
Pentru că orice profil psihografic sau<br />
informativ deţinut de orice serviciu<br />
construcţii şi urbanism pentru Delta Dunării.<br />
secret în ceea ce-l priveşte pe Liviu Şi tot eu conduc Radio Guerrilla, unul dintre cele mai<br />
Mihaiu are sigur lacune mari (râde), iată o militante radiouri ale societăţii civile, al cincilea brand de<br />
bună ocazie să-l corectez cu mâna mea, media din România. Pe scurt, sunt unul dintre activiştii<br />
în cadrul primului meu interviu în revista celui mai Democraţiei şi ai Mediului, format în cei mai romantici<br />
important serviciu de informaţii român. ani ai României şi ai presei române, anii '90.<br />
Sunt un om care face parte din generaţia rebelilor din<br />
'89, care şi-a păzit ca student facultatea cu arma în mână<br />
la Revoluţie şi care a visat, încă de pe vremea regimului<br />
comunist, „să se facă ziarist”, deşi poate numai Ion<br />
Cristoiu ştia ce compromisuri înseamnă meseria asta, pe<br />
vremea aceea sau pe vremea asta.<br />
Sunt unul dintre întemeietorii săptămânalului de<br />
moravuri grele Caţavencu, în februarie '90, al patrulea<br />
ziar privat din România, când încă mai mirosea pe străzi<br />
a praf de puşcă şi nici nu bănuiam cât de lungă va fi lupta<br />
cu comunismul din noi. Un săptămânal care s-a luptat<br />
mult timp cu serviciile de informaţii nedecomunizate<br />
în perioada mineriadelor, a exceselor naţionaliste, a<br />
patriotismului protocronist şi agresiv, de tip Vatra<br />
Românească, a embargoului petrolier cu Iugoslavia sau în<br />
intervalul politic în care consilierul prezidenţial Vasile<br />
Ionel ori generalii Chiţac şi Diamandi erau in charge şi<br />
aveau un cuvânt de spus în „intestinele” politice ale<br />
acestei ţări. Eu am fost pe stradă când autobuzele luau<br />
foc „de la sine”, ca pretext al curăţării de golani a Pieţei<br />
Universităţii. Eu am trăit cu reportofonul în mână acele<br />
zile când, în balconul Pieţei Universităţii, se striga<br />
împotriva comunismului şi a criptocomuniştilor, dacă<br />
vă mai aduceţi aminte conceptul şi idealul ratat al<br />
democraţiei româneşti de atunci sau de-acum.<br />
Tot eu sunt şi am rămas un ziarist anticomunist care<br />
publica „actele” de rezident al Securităţii ale primului şef<br />
al SRI, Virgil Măgureanu, sau cel care iniţia, la începutul<br />
anului 2003, lanţul din jurul Parlamentului împotriva<br />
tergiversării cronice a deconspirării Securităţii, lanţ la<br />
care au participat sindicate, partide politice, ziarişti şi<br />
intelectuali, o cauză abandonată azi pe nedrept de către<br />
societatea civilă şi îngropată, criminal de-a dreptul, de<br />
către establishment. Eu sunt cel care publica, alături de<br />
Marius Oprea şi de Institutul de Investigare a Crimelor<br />
Comunismului, în Caţavencu, listele cu câteva mii de<br />
lucrători ai Securităţii din administraţia comunistă.<br />
Tot eu mai sunt omul care a iniţiat, în 2004, alături de<br />
proaspăt înfiinţata Salvaţi Dunărea şi Delta, primul act de<br />
naştere şi statement al ei internaţional, printr-o<br />
”<br />
Sunt un om care<br />
face parte din<br />
generaţia rebelilor din '89,<br />
care şi-a păzit ca student<br />
facultatea<br />
cu arma în mână<br />
la Revoluţie<br />
şi care a visat,<br />
încă de pe vremea<br />
regimului comunist,<br />
„să se „ facă ziarist”
Şi, deşi mi se ascultă telefoanele din acei ani, nu cred în apreciaţi la un om şi care este cartea dumneavoastră<br />
ruptul capului că reprezint o „vulnerabilitate la adresa preferată?<br />
siguranţei naţionale”, ci dimpotrivă, dacă ne gândim că<br />
protecţia mediului şi a libertăţilor individuale este<br />
garantată constituţional, mă gândesc că m-aş putea Pasiunea mea este Cauza! Cineva dintre<br />
autointitula unul dintre apărătorii Constituţiei ţării. noii îmbogăţiţi ai celei mai autodeva-<br />
Cred că m-am lăudat destul pentru perioada asta istorică lizante perioade din istoria capitalismului<br />
(râde). Destul de importantă însă, trebuie să românesc spunea că mă invidiază pentru<br />
recunoaşteţi... că am o cauză. Oamenii care au viziunea<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
binelui public, adică au pentru ce să se bată şi ce să apere,<br />
sunt cei mai fericiţi oameni. Dar am şi pasiuni „la<br />
purtător”, pe care am ambiţia să le fac şi cauze, şi<br />
O întrebare care să le includă pe toate modele de promovat în societate. Un singur şi mic<br />
celelalte de acest tip: ce pasiuni aveţi, exemplu de hobby adus la nivel de promovare este<br />
care este principala calitate pe care o pescuitul catch&release.<br />
2006, pe apă şi pământ,<br />
împreună cu Preşedintele în exerciţiu,<br />
la o acţiune a Salvaţi Delta<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 25
” Principala calitate<br />
pe care o apreciez<br />
la un om este<br />
Caracterul „<br />
Într-o discuţie de ordin moral din anii '90, îmi Marguerite Yourcenar. Sau, în registrul policier politique -<br />
permiteam să pledez în faţa „alor noştri” - puternic chiar ultima carte pe care v-o recomand, mai ales vouă,<br />
influenţaţi în a prelua din exterior tot felul de vinovăţii lucrătorilor în domeniul siguranţei naţionale - A patra<br />
căutate la intelectuali precum Mircea Eliade -, spunând ipoteză. Anchetă despre o uluitoare afacere de spionaj, de Liviu<br />
că România are nevoie de modele morale mai mult decât Tofan, un „caz şcoală” din istoria asasinatelor politice<br />
de petrol. Continui să susţin, mai ales astăzi, această ordonate de regimul comunist de la Bucureşti.<br />
„bursă de valori şi principii” imanente identităţii<br />
româneşti.<br />
Flaviu Predescu<br />
Principala calitate pe care o apreciez la un om este Care este cea mai mare dezamăgire pe<br />
Caracterul, fără doar şi poate! Am învăţat asta de la trei care aţi trăit-o? Dar cea mai mare<br />
oameni determinanţi şi fundamentali pentru istoria bucurie?<br />
României: de la regele Carol I, de la Corneliu Coposu,<br />
via Iuliu Maniu, şi de la părintele Nicolae Steinhardt,<br />
disident şi deţinut politic în regimul comunist. Primul<br />
spunea că România are nevoie de caractere mai mult O să încep cu cele ale bucuriei: nu se<br />
decât de experţi; Corneliu Coposu a fost singurul model poate compara starea de graţie trăită în<br />
de caracter integru al politicii din perioada timpul Revoluţiei cu nicio bucurie<br />
postdecembristă, iar Monahul de la Rohia, autorul lumească, profană. Aşa ceva este la fel de<br />
Jurnalului Fericirii, spunea că, mai mult decât religia, sexul rarisim ca trecerea unei comete cu coadă în timpul<br />
sau educaţia unui om, contează Caracterul! Altfel, nunţii tale personale. Revoluţia este starea supremă de<br />
principiul pasiunilor mele este cel al Sfântului Augustin: graţie a unui popor, în spiritul căreia am crescut, şi la<br />
„Iubeşte şi fă ceea ce vrei!”, un fel de talisman al icoana acestui eveniment istoric din <strong>decembrie</strong> '89 mă<br />
independenţei mele. închin. Mai există, desigur, bucuriile din registrul „civil”,<br />
cum ar fi marile mele realizări: familia mea de acasă, cu<br />
Cărţile mele preferate sunt din multe direcţii: de la Biblie, cei patru copii, familiile de la Salvaţi Delta şi de la Radio<br />
la Punct. Contrapunct a lui Aldous Huxley, de la Craii de Guerrilla şi bucuria cu care vindeam din mână, în Gara<br />
Curtea-Veche şi Moromeţii, la Memoriile lui Hadrian, de de Nord, ziarul Caţavencu, al cărui fondator sunt.<br />
INTELLIGENCE<br />
Liviu Mihaiu<br />
2011, Pădurea Letea
Şi mai merg până la satisfacţii umaniste şi ecologiste: „Facerea Lumii. Vine Sfântul Petru în fugă la<br />
interzicerea vânătorii sau a pescuitului la sturion în Dumnezeu şi-i spune: Doamne! Iartă-mă, căci o fac de<br />
Delta Dunării, realizări cu care pot spune că am motive bună credinţă! Am uitat să repartizăm pământ<br />
serioase de mândrie şi satisfacţie. românilor! Dumnezeu: Nu pot să cred! E clar că sunt<br />
obosit în aceste zile! Uite cum facem, Petre: am pus eu<br />
La dezamăgiri pot să rostesc un singur nume, cu mai pentru mine deoparte un pământ, ia-l, te rog, şi dă-l<br />
multe capete de acuzare: România în devenirea ei şi românilor!”. De unde şi morala de-a dreptul heraldică<br />
marile injustiţii ce o bântuie şi care o să ne bântuie până pe care o ştiţi cu toţii: „Avem o ţară (prea)frumoasă.<br />
când vom isprăvi aceste patru mari dosare de „crimă Păcat că-i locuită”.<br />
originară” ale naşterii democraţiei româneşti: Revoluţia,<br />
mineriadele, retrocedarea proprietăţii naţionalizate şi Ca ecologist, om de satiră şi drept creştin, trebuie să<br />
dosarele torţionarilor comunişti (niciunul dintre ei nu recunosc că această anecdotă este definitorie pentru<br />
este condamnat azi pentru crimă, în condiţiile în care etosul şi istoria noastră. Însă prima condiţie a succesului<br />
statul nostru a condamnat comunismul ca genocid la este conştiinţa faptelor noastre. A doua mare condiţie a<br />
adresa poporului român). ridicării noastre ar fi coeziunea naţionala, unde este de<br />
muncă încă o generaţie de aici încolo.<br />
O altă dezamăgire este presa, a patra putere în stat, care<br />
a ajuns, în ultimul timp, mai degrabă o acţiune de rating şi<br />
de political public relations şi un teritoriu „invadat” de<br />
interese, decât un watch dog independent al democraţiei<br />
româneşti. Şi încă o dezamăgire şi un eşec al nostru: ne<br />
confruntăm cu cea mai puternică şi destabilizantă<br />
emigraţie a românilor pe unitatea istorică de timp. E o<br />
tragedie a resurselor umane naţionale ca peste 3,5<br />
milioane de români destoinici să activeze azi în exil,<br />
pentru că ţara lor nu le-a putut oferi prea multe<br />
satisfacţii acolo unde s-au născut.<br />
Flaviu Predescu<br />
C e î n s e a m n ă f a m i l i a p e n t r u<br />
dumneavoastră?<br />
Liviu Mihaiu<br />
Familia înseamnă ai mei, patria şi limba<br />
în care m-am născut. Este izvorul<br />
spiritual al celui mai scump combustibil<br />
care mă animă. Toate aceste noţiuni sunt<br />
graniţele vizibile ale sufletului meu românesc. Vorba lui<br />
Petre Ţuţea: „Sunt român şi, ca român, mă socot buricul<br />
pământului”.<br />
Flaviu Predescu<br />
Cum aţi defini România unor oameni<br />
veniţi de pe o altă planetă, care n-ar avea<br />
nicio informaţie despre ceea ce se<br />
petrece pe glob?<br />
Liviu Mihaiu<br />
Aş defini-o prin vreo două bancuri<br />
autoironice, auto-ironia fiind una dintre<br />
calităţile excepţionale ale românilor.<br />
Primul ar fi cel cu naşterea României în<br />
anecdotica misticoidă a noastră:<br />
2010, manifestaţie la Arcul Triumf, în<br />
apărarea eroilor României, deposedaţi<br />
ilegal de cavourile de familie<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 27
INTELLIGENCE<br />
Flaviu Predescu<br />
umăr: „Băiete, noi am predat la şcoală după anchetele voastre din<br />
Caţavencu!” Caţavencu a fost o mică „biblie” satirică a<br />
Care este părerea dumneavoastră despre multor generaţii de tineri români. Face parte integrantă<br />
democraţia românească? din cultura urbană a democratizării României.<br />
Liviu Mihaiu<br />
Ce înseamnă Delta Dunării pentru un<br />
Am crezut că democraţia şi capitalismul român care locuieşte, spre exemplu,<br />
sunt acelaşi lucru. Nu sunt! Am crezut că într-un sat din Timiş?<br />
democraţia vine de la sine. Nu vine!<br />
Capitalismul l-am făcut „de cumetrie” -<br />
vorba preşedintelui Iliescu - neştiind să<br />
gestionăm averea naţională şi fiind mai degrabă Ceea ce înseamnă sau ar trebui să<br />
preocupaţi de trecerea ei în proprietate privată şi însemne Transilvania pentru un sătean<br />
personală, punând profitul de moment înaintea din Dobrogea: una dintre marile comori<br />
interesului naţional. Iar democraţia nu am predat-o în ale acestui pământ binecuvântat. Nu<br />
şcoli şi asta se vede cu ochiul liber în incapacitatea este doar „o baltă din fundul curţii” României, unde ne<br />
societăţii de a genera o democraţie reactivă, care să duceam în taberele comuniste de vară, nu este numai un<br />
creeze „sănătate” şi competenţă în sistemul public loc în care sindicatele pescuiesc în concediu vara sau<br />
administrativ românesc. În momentul acesta, se dă o parlamentarii vânează toamna. Este un al nu- ştiuluptă<br />
între nostalgia „siguranţei” sociale comuniste şi câtelea motiv de mândrie naţională,<br />
democraţia capitalistă pe care o avem. Vorba Elisabetei conştiinţa faptului că avem, pe<br />
Rizea, vrednica femeie din rezistenţa anticomunistă din teritoriul românesc, un monument<br />
zona Câmpulung Muscel: „Trei zile dacă mai trăiesc, dar din patrimoniul mondial UNESCO.<br />
vreau să ştiu că s-a limpezit lumea!”. Nu putem scoate din tabloul<br />
Flaviu Predescu<br />
heraldic naţional Delta Dunării, aşa<br />
cum nu putem ignora Dobrogea cu<br />
Tomisul, Capidava, Adamclisi şi<br />
Cu ce a îmbunătăţit Caţavencu poetul Ovidiu, cu cele<br />
democraţia din România? peste patruzeci de<br />
s i t u r i<br />
Liviu Mihaiu<br />
Caţavencu a fost o „mănăstire<br />
Shaolin” a presei româneşti. A<br />
fost şi sper să mai fie o tribună<br />
satirică de luptă împotriva<br />
corupţiei, împotriva naţionalismului<br />
grobian, a moravurilor „grele”<br />
din capitalismul rezidual comunist<br />
în care trăim. Caţavencu a luptat la<br />
baionetă pentru drepturile<br />
individuale şi culturale ale<br />
minorităţilor, a relatat<br />
dezvăluiri şi a militat cu<br />
vocaţie satirică pentru<br />
restaurarea şi retrocedarea<br />
p r o p r i e t ă ţ i i . A a d u s<br />
românilor un curaj şi o<br />
avangardă a protestului<br />
public în societatea civilă. În<br />
plus de asta, a influenţat<br />
definitiv retorica şi stilistica<br />
presei române. Ba mai mult,<br />
un bătrân ofiţer al societăţii<br />
informaţionale postdecembriste<br />
mi-a zis, bătându-mă pe<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
Crişan, 14 septembrie <strong>2012</strong>,<br />
cu premierul Victor Ponta şi<br />
ministrul Agriculturii, Daniel Constantin
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
”<br />
Cea mai liberă<br />
perioadă a presei<br />
române a fost<br />
când presa era<br />
în proprietatea<br />
ziariştilor. „<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 29
Flaviu Predescu<br />
despre ce vorbesc. Fosta Securitate este, de fapt, marea<br />
câştigătoare a tranziţiei! Şi nu spun asta dintr-o frustrare<br />
Ce înseamnă „Secolul XXI va fi ecologist sau nu va materială, ci dintr-una morală. Gândiţi-vă, într-un necesar<br />
fi deloc!”? exerciţiu de imaginaţie, că cei mai bogaţi cinci oameni din<br />
Liviu Mihaiu<br />
Germania, la douăzeci şi trei de ani după terminarea celui de-al<br />
Doilea Război Mondial, ar fi fost ofiţeri SS nazişti. Ca să pun o<br />
Exact ceea ce vrea să spună, la propriu. Pericolul oglindă a comparaţiei atât de relevantă încât nu-i mai trebuie<br />
catastrofelor ecologice ne poate distruge lumea pe nicio dezvoltare, puteţi să mă numiţi fundamentalist sau taliban,<br />
care, în numele progresului, am adus-o în pragul dar aici vorbim despre crime ascunse sub preş. Ceea ce schimbă<br />
nesustenabilităţii. Este o parafrază a mea la celebra puţin perspectiva în ordinea sănătăţii democraţiei româneşti.<br />
spusă a lui André Malraux, care spunea că „secolul XX va fi<br />
religios sau nu va fi deloc”. Ne îndreptăm cu 180 la oră spre un<br />
zid, într-o maşină în care nu ne prea merg frânele, asta este<br />
realitatea „din teren”. Iar România merge cu 200 la oră către Cum va arăta România în 2034? (adică peste 22 de<br />
acest zid, din punct de vedere al protecţiei mediului. ani, câţi au trecut de la Revoluţie până acum)<br />
Flaviu Predescu<br />
Care este proiectul dumneavoastră de suflet?<br />
Liviu Mihaiu<br />
Va arăta mult mai bine sau nu va mai exista deloc!<br />
Eu cred însă în destinul României. Dar cred că<br />
trebuie să schimbăm ceva fundamental în<br />
abordarea reformelor statului român şi în educaţia<br />
Statuia Elisabetei Rizea în faţa “Casei Scânteii”, un copiilor noştri. În calitate de creştin practicant, cred în renaştere<br />
monument de care istoria noastră are nevoie la fel şi în Înviere, deci nu am cum să cred altfel despre România<br />
de mult ca de statuia lui Carol I din faţa Bibliotecii viitorilor douăzeci de ani. Corneliu Coposu îmi spunea, în<br />
Centrale Universitare. Acesta este dedicat, până la particular, că nu ne sunt de ajuns cei douăzeci de ani<br />
urmă, tuturor femeilor din spatele bărbaţilor cu arma în mână în „brucanieni” ca să ne refacem, ci tot atât cât am pierdut, după<br />
lupta împotriva comunismului, morţi în luptă aşteptând ca aliaţii legea nescrisă a refacerii în pendul. Am pierdut patruzeci şi cinci<br />
să îndrepte oribilul accident istoric la care românii nu îşi doreau de ani, ne refacem în patruzeci şi cinci de ani. Aşadar, suntem desă<br />
participe, confirmând şi atestând asta cu sacrificiul a peste un abia la jumătatea terapiei intensive, cu probleme serioase de<br />
milion de ani de închisoare politică şi a cinci milioane de victime. stabilitate şi deficit structural major.<br />
Ştiţi că România este singura ţară în care nu există un muzeu al<br />
dictaturii comuniste?!! Ceea ce este ruşinos în ordinea justiţiei de<br />
care vorbeam mai devreme. Ce-şi doreşte Liviu Mihaiu pentru copiii săi?<br />
Flaviu Predescu<br />
Cum aţi defini trădarea?<br />
Liviu Mihaiu<br />
Trădarea nu mai este, în opinia mea, doar o limba română!<br />
„vânzare de ţară”, în accepţiunea clasică, de<br />
manual. Corupţia la nivel înalt, spre exemplu, este<br />
Să trăiască fericiţi şi mândri că sunt români, în<br />
România. Nu e simplu acest vis simplu. Şi asta v-o<br />
doresc tuturor celor care trăiţi în România şi în<br />
asimilată cu subminarea economiei naţionale. Ce sfat le daţi lucrătorilor din domeniul<br />
Trădarea nu mai este doar un schimb ilegal de informaţii cu o informaţiilor?<br />
putere străină, ci mai ales reaua şi corupta credinţă în raport cu<br />
interesele românilor, în faţa românilor. Unii numesc politica<br />
„curvă”. Curvăsăria în politică înseamnă trădare, de la un anume<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
Flaviu Predescu<br />
Liviu Mihaiu<br />
nivel al tranzacţiei cu caseta de valori naţionale. Să nu uite niciun minut că, deşi munca lor este<br />
pentru societate, nu pot jertfi, bazându-se doar pe<br />
Flaviu Predescu<br />
prezumţii, libertatea nici unui singur om în numele<br />
Cum percepeţi cuvântul Securitate? „omletei” supraindividuale numită siguranţă<br />
naţională! Ei trebuie să apere şi să promoveze acest bun public,<br />
cum spuneam, pentru cetăţeni, nu împotriva lor! Şi să nu<br />
Liviu Mihaiu<br />
confunde bârfa sau răzbunarea politică ori personală cu ceea ce<br />
au de făcut, ce ţine de cele mai înalte valori şi responsabilităţi! De<br />
Din păcate, este cel mai urât cuvânt al istoriei asemenea, le-aş mai spune să lupte pentru decomunizarea<br />
recente! Ceea ce ar trebui să fie un concept onorabil României. Să se despartă, din orice punct de vedere şi definitiv,<br />
este, din motive pe care am să le descriu imediat, o de fosta Securitate! Şi să se deschidă spre societatea civilă<br />
mare problemă nerezolvată a establishmentului politic militantă, care are obiective altruiste, aşa cum sunt, prin fişa<br />
românesc. Preşedintele Constantinescu ne spunea, la un postului, şi cele ale lucrătorilor din comunitatea de informaţii.<br />
moment dat, că CIE/DIE este marele câştigător al tranziţiei în Succes pentru Patrie! I<br />
materie de „foste” servicii. La ora când a spus-o, nu am<br />
„metabolizat-o” prea bine. Nu vreau să „bârfesc” niciun<br />
serviciu secret românesc însă, când mă uit că, în topul celor mai<br />
bogaţi zece români, opt sunt foşti securişti, cred că o să înţelegeţi<br />
INTELLIGENCE
în 2008, cu premierul C.P.Tariceanu<br />
în turnul farului vechi din Sulina<br />
2004, manifestaţie în faţa amb. Ucrainei<br />
împotriva construcţiei canalului Bîstroe.<br />
Cu Radu Anton Roman, Dragoş Bucurenci,<br />
Robert Turcescu şi alţi ziarişti şi ong-işti<br />
Întâlnire fundamentală a vieţii mele:<br />
cu Corneliu Coposu,în 1995,<br />
alături de Mircea Toma<br />
2004, în Delta Dunării,<br />
alături de ministrul Mediului,<br />
Speranţa Ianculescu, Daciana Sârbu,<br />
Mona Muscă şi Dana Deac<br />
14 septembrie, Crişan,<br />
reuniune la nivel înalt pe tema Deltei,<br />
cu comisarul european pe Agricultură,<br />
Dacian Cioloş şi Ivan Paţaichin (dreapta jos),<br />
doi mari spijinitori ai proiectelor sustenabile în Delta Dunării<br />
INTELLIGENCE
sursa: https://dd.theworkshop.ro<br />
INTELLIGENCE<br />
2007, la Simpozionul<br />
“Avem o Deltă. Cum procedăm?”<br />
15 septembrie, cu comisarii europeni<br />
pe Agricultură şi Mediu,<br />
Dacian Cioloş şi Janez Potocnik,<br />
în satul Letea din Delta Dunării,<br />
în prispa casei Vioricăi Maxim<br />
2009, la Bruxelles,<br />
ca guvernator al ARBDD,<br />
alături de vaduva lui<br />
Jacques Yves-Cousteau,<br />
Francine Cousteau,<br />
la ceremonia de numire<br />
ca ambasador al<br />
Deltei Dunării în lume<br />
sursa: http://wikimedia.org
Bogdan Bazgă<br />
Volatilitatea preţurilor, principala componentă a sau în jos rapid în perioade scurte de timp, are<br />
Securităţii Alimentare volatilitate ridicată. Dacă preţul aproape că nu se<br />
schimbă deloc, are volatilitate redusă. Preţurile<br />
Securitatea alimentară se referă la disponibilitatea produselor agricole sunt întotdeauna volatile şi acest<br />
produselor alimentare şi accesul la acestea. O fermă lucru se întâmplă de când pieţele agricole există ca<br />
familială sau gospodărie, sau orice altă formă de entităţi bine definite. Sub presiunea mediului economic,<br />
organizare ar avea este considerată ca fiind sigură si ca din ce în ce mai instabil, fenomenul se accentuează<br />
având alimente sigure numai atunci când ocupanţii periculos de mult, punând în pericol securitatea<br />
acesteia nu locuiesc în foame sau frica de foame. Potrivit alimentară mondială. În ultimii ani, evoluţia preţurilor a<br />
Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi scos în evidenţă extreme multianuale care au ajuns de<br />
Agricultură FAO si respectiv World Resources până la 100%. Cu toate că au fost admise cauzele care<br />
Institute, la nivel global pe cap de locuitor producţia de duc la creşterea volatilităţii preţurilor, totuşi, experţii<br />
alimente a crescut în mod substanţial în ultimele sunt divizaţi în funcţie de orientările politice, în privinţa<br />
decenii, dar contrar acestor calcule un numar de circa măsurilor care trebuie să fie adoptate pentru a combate<br />
peste 1,26 miliarde de oameni suferă cronic de foame variaţia mare de preţ. În funcţie de origine, riscurile ce<br />
din cauza sărăciei extreme, în timp ce peste 2 miliarde de influenţează producţia şi preţurile produselor agricole<br />
oameni sunt stare de insecuritate alimentară şi şase sunt atât de natură exogenă, cât şi endogenă.<br />
milioane de copii mor de foame anual (17 mii in fiecare<br />
zi) din cauza malnutriţiei. (sursa FAO, 2011) Volatilitatea preţurilor la alimente în ultimii patru ani a<br />
afectat drastic milioane de oameni, subminând starea de<br />
Securitatea alimentară există atunci când toţi oamenii, în nutriţie şi securitatea alimentară la nivel mondial.<br />
orice moment, au acces fizic, social şi economic la Nivelul volatilitatii preţurilor pe pieţele materiilor prime<br />
suficiente produse alimentare sigure şi nutritive pentru a subminat, de asemenea, perspectivele ţărilor în curs de<br />
a se putea satisface nevoile lor alimentare şi preferinţele dezvoltare pentru creşterea economică şi reducerea<br />
alimentare pentru o viaţă activă şi sănătoasă (definiţie sărăciei. După ce au stat la minimele istorice de zeci de<br />
emisă de către Organizaţia Naţiunilor Unite pentru ani, preţurile alimentelor au devenit semnificativ mai<br />
Alimentaţie şi Agricultură (FAO). mari şi mai volatile încă din anul 2007. Un prim vârf al<br />
preţului a avut loc în aproape toate mărfurile în<br />
Dată fiind recenta criză economică la nivel mondial, 2007/2008 ca apoi să reapară în prima parte a anului<br />
realitatea actuală ne indică faptul că volatilitatea extremă <strong>2012</strong> (iar creşterea continuă). După o scădere în<br />
a preţurilor va afecta în mod direct securitatea 2009/2010, preţurile sunt acum din nou în creştere şi<br />
alimentară la nivel mundial, cu atît mai mult pe fondul volatilitatea rămâne ridicată. Perioadele de preţuri<br />
supra-producţiei în unele părţi ale lumii şi a lipsei de ridicate sau scăzute nu sunt noi. De fapt, variabilitatea<br />
hrană în alte zone a lumii, ceea ce ar putea genera o altfel preţurilor este nucleul existenţei unor pieţe. Din 2007,<br />
de criză, mult mai gravă criza alimentară mondială. cu toate acestea, gradul de volatilitate a preţurilor şi a<br />
<strong>numărul</strong>ui de ţări afectate a fost foarte mari. Acesta este<br />
Volatilitatea este rata relativă la care preţul unei valori motivul pentru care volatilitatea preţurilor la produsele<br />
care se mişcă în sus şi în jos. Volatilitatea este gasită alimentare în contextul preţurilor mai mari la alimente a<br />
calculând deviaţia standard actualizată a schimbărilor generat anxietate considerabilă şi a cauzat probleme<br />
zilnice de preţ. Dacă preţul unei acţiuni se mişcă în sus reale în multe ţări.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 31
Pană acum au existat numeroase iniţiative volatilitatea preţurilor vazută din 2007 a fost<br />
guvernamentale şi interguvernamentale ieşită din comun. Se pare că există un consens<br />
pentru a proteja populaţiile vulnerabile de prin faptul că volatilitatea preţurilor în ultimii<br />
consecinţele negative ale scumpirii cinci ani a fost mai mare decât în ultimele<br />
produselor alimentare, dar se vede că nici două decenii, dar mai mică decât a fost în anii<br />
până acum nu îşi fac efectul. În luna 1970. Cu toate acestea, din cauza procesului<br />
octombrie 2010, recent reformata Comisie de liberalizare a pieţelor în ultimii 20 de ani,<br />
privind Securitatea Alimentară Mondială preţurile interne în multe ţări sunt mult mai<br />
(CFS) a cerut Grupului de experţi la nivel conectate la preţurile internaţionale decât au<br />
înalt privind securitatea alimentară şi fost în anul 1970.<br />
alimentaţie (HLPE) să pregătească un raport<br />
privind volatilitatea preţului, raport care să Bazat pe ideea că volatilitatea este starea<br />
acopere "toate cauzele şi consecinţele unei normală a pieţelor agricole, patru cauze<br />
agravări a deja declanşatei crizei alimentare, posibile ale volatilităţii preţurilor la produsele<br />
inclusiv practicile de piaţă de denaturare şi agro-alimentare internaţionale sunt discutate<br />
legătura acestora la pieţele financiare, şi de în raport: elasticitatea cererii, politicile<br />
politici adecvate şi coerente, acţiuni, comerciale, speculaţiile şi schimbarea<br />
instrumente şi instituţii de a gestiona riscurile climatică (încălzirea globală - efectul<br />
legate de volatilitatea preţurilor excesive în deşertificării, seceta). Dintre acestea, rolul de<br />
agricultură. Acest lucru ar trebui să includă speculaţie de pe piaţa agro-alimentară este în<br />
prevenirea şi atenuarea preţurilor la mod clar cel mai controversat.<br />
alimentele de bază pentru consumatorii<br />
vulnerabili, în special pentru cei saraci, femei Cu toate acestea, concluzii foarte diferite au<br />
şi copii pentru diferite niveluri (local, fost formulate pentru a stabili dacă creşterea<br />
naţional, regional şi internaţional) şi se tranzacţiilor non-comerciale a dus la<br />
bazează pe o analiză a studiilor existente. formarea de bule de preţ în preţurile<br />
Studiul ar trebui să ia în considerare modul în produselor de bază. În schimb, efectele, atât<br />
care naţiunilor şi populaţiilor vulnerabile li se ale cererii din industria biocombustibililor,<br />
poate asigura accesul la produsele alimentare precum şi cele legate de utilizarea de măsuri<br />
atunci când volatilitatea cauzează perturbări comerciale restrictive (interdicţiile la export<br />
pe piaţă". în cea mai mare parte) cu privire la preţuri<br />
sunt mult mai puţin controversate. Dar<br />
Volatilitatea preţurilor are un impact puternic ambele chestiuni sunt foarte sensibile politic.<br />
asupra securităţii alimentare, deoarece Politicile de sprijin pentru biocarburanţi în<br />
afectează veniturile populaţiei şi puterea de Statele Unite ale Americii şi în Uniunea<br />
cumpărare. Pur şi simplu poate transforma o Europeană au creat o cerere-şoc, care este<br />
naţiune din oameni cu situaţie medie într-o considerată a fi una din cauzele majore ale<br />
populaţie vulnerabilă, în oameni săraci şi creşterii preţurilor la produsele alimentare<br />
înfometaţi. Volatilitatea preţurilor, de internaţionale din anii 2007/2008. Ambele<br />
asemenea, interacţionează cu niveluri de preţ politici de sprijin a biocombustibililor şi<br />
pentru a afecta bunăstarea şi securitatea restricţiile la export au condus multe guverne<br />
alimentară. Cu cat este mai mare preţul, cu la întrebarea dacă se pot baza pe pieţele<br />
atât mai puternice sunt consecinţele pentru internaţionale, ca parte a strategiilor lor de<br />
consumatori. securitate alimentară.<br />
Pentru a înţelege mai bine cauzele care stau la A doua explicaţie a comportamentului actual<br />
baza comportamentului recent al preţurilor la al preţurilor la produsele alimentare<br />
produsele alimentare, trei explicaţii legate internaţionale indică faptul că au existat crize<br />
între ele - cu privire la factorii pe termen periodice a produselor alimentare (1950,<br />
scurt, mediu şi lung - sunt discutate. 1970 şi prezent), care pot fi explicate prin<br />
dinamica investiţiilor agricole. Preţurile<br />
Prima explicaţie defineşte creşterea preţurilor ridicate nu declanşează tot timpul un val de<br />
la alimente ca o problemă de "volatilitatea investiţii şi de dezvoltare tehnologică, care ar<br />
preţurilor agricole" (implicit sugerează că putea să influenţeze creşterea producţiei şi<br />
preţurile ridicate nu vor dura), şi ca o reducerea preţurilor. În schimb, persistenţa<br />
problemă cvasi-naturală şi constantă în unor preţuri mici duce la o reducere de interes<br />
pieţele agricole. Pentru a înţelege dacă această public şi de investiţii în scădere. Această<br />
explicaţie este în concordanţă cu tendinţele situaţie persistă până când aprovizionarea<br />
recente, trebuie să se evalueze dacă este atât de scăzută încât preţurile încep să<br />
INTELLIGENCE
crească brusc, ceea ce declanseaza din nou o cresterea volatilităţii preţurilor ar putea<br />
nouă rundă de investiţii. afecta o anumită ţară. Printre sursele<br />
principale de eterogenitate se numără:<br />
A treia explicaţie vede creşterile de preţuri ca condiţiile agro-ecologice şi de conectare (de<br />
un semnal timpuriu cu privire la un deficit de exemplu, ţările fără ieşire la mare ar putea fi<br />
lungă durată pe pieţele agricole. În afectate în mod diferit de cele cu acces de<br />
conformitate cu această explicaţie, lumea c oastă), preferinţele la alimentele de bază (de<br />
s-ar putea confrunta cu sfârşitul unei lungi exemplu diversificare comparativ cu o<br />
perioade de supraproducţie structurale de singură preferinţă), capacitatea institupe<br />
pieţele agricole internaţionale, posibil ţională de a implementa politici, şi de<br />
prin folosirea pe scară largă a resurselor sănătate macroeconomică. Nu există prin<br />
ieftine naturale (de exemplu, ulei, apă, urmare "un răspuns politic care se potriveşte<br />
biodiversitatea, fosfat, terenuri), susţinută tuturor abordărilor". Această constatare are<br />
de subvenţiile agricole în ţările OECD. Cu următoarele implicaţii:<br />
alte cuvinte, am putea fi la sfârşitul unei<br />
perioade de creştere fără precedent în istorie a. Fezabilitatea şi eficienţa, extinderea<br />
în producţia agricolă, care s-a bazat pe o reţelelor de securitate alimentară socială şi<br />
strategie asemănătoare celei miniere. În de introducere a programelor de asigurare<br />
acelaşi timp, noi cereri de biomasă sunt în pentru managementul riscurilor.<br />
curs de dezvoltare. Biocombustibilii sunt<br />
doar partea cea mai vizibilă de creştere a b. Identificarea contextelor specifice pentru<br />
cererii de biomasă pentru a oferi nu numai fiecare ţară în ceea ce priveşte impactul şi<br />
hrană, ci şi materiale de construcţii, de răspunsurile de politică şi strategie a<br />
căldură şi de transport. Această explicaţie de securităţii alimentare. Pentru fiecare ţară va<br />
creştere a preţurilor la alimente în ceea ce fi important să se elaboreze o tipologie a<br />
priveşte deficitul multora nu este nouă, ea a gospodăriilor pentru a caracteriza diferitele<br />
fost mult discutată şi în anii 1970. Dar canale ale impactului volatilităţii preţurilor<br />
înţelegerea şi implicarea societăţii şi a asupra bunăstării.<br />
mediului politic s-a accentuat.<br />
c. Fiecare ţară va avea nevoie să proiecteze<br />
Astăzi, şi în viitorul foarte apropiat, vom propria strategie cuprinzătoare de securitate<br />
vedea în România, cât mai clar, costurile alimentară. Acest lucru va implica evaluarea<br />
provenite din agricultură slab industrializată, obiectivă a politicilor existente de securitate<br />
terenuri dispersate, lipsa cooperarii şi mai alimentară şi a programelor, identificarea<br />
ales gradul redus al asocierii, poluarea lacunelor, precum şi necesitatea de a lucra în<br />
asociată, lipsa unei politici dedicate strict vederea construirii capacităţii instituţionale<br />
“securităţii alimentare” şi nu în ultimul rând interne pentru a le rezolva.<br />
al schimbarilor climatice asociate cu<br />
creşterea gradului de degradare al Recomandările Panelului Mondial al<br />
terenurilor agricole şi deşertificarea. Vedem Experţilor de Cel Mai Înalt Nivel din<br />
şi suportam consecinţele lipsei unei strategii cadrul Comitetului Mondial pentru<br />
agro-economico-alimentare, de asemenea, Securitate Alimentară (HLPE - CFS)<br />
costurile sub-investiţiilor pe termen lung în<br />
agricultură şi cercetare agricolă. Ne punem 1. Normele comerciale: Creşterea<br />
noi întrebări cu privire la ce să aşteptăm de la preţurilor la produsele alimentare<br />
schimbările climatice şi de la rolul pe care îl internaţionale şi defalcarea negocierilor de la<br />
va juca introducerea cererii de potenţial Doha deschid posibilitatea unui nou proiect<br />
nelimitat asupra resurselor agricole din în care încrederea în pieţele internaţionale<br />
sectorul energetic. Putem fi oricât de nu ar trebui să se bazeze pe comerţ liber fără<br />
optimişti că ingeniozitatea umană va găsi restricţii.<br />
soluţii, dar numai dacă suntem pregătiţi să Criza preţurilor la alimente a arătat că statele<br />
învăţăm din greşelile noastre din trecut. suverane nu sunt pregătite pentru a servi<br />
Provocările pe termen mediu şi lung cu care pieţele internaţionale în detrimentul<br />
se confruntă agricultura astazi în ambele priorităţilor naţionale. Această "analiză<br />
cazuri, ale ofertei şi ale cererii sunt foarte politică a realităţii" sugerează că politicile<br />
serioase. comerciale, precum şi normele multilaterale<br />
care le încadrează trebuie să fie<br />
Există o eterogenitate considerabilă între reconsiderate. Normele multilaterale sunt<br />
ţări în ceea ce priveşte modul în care mai importante decât oricând.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 33
a. Guvernele ar trebui să continue să se concentreze pe verde. Noi investiţii publice şi private sunt necesare atât<br />
construirea unui sistem transparent, responsabil şi în cercetare, cât şi în dezvoltare. Conservarea<br />
bazat pe norme comerciale multilaterale. Cu toate biodiversităţii agricole şi crearea de noi soiuri ar trebui<br />
acestea, aceste norme trebuie să lase un loc mai mare să fie promovate de către centre de cercetare<br />
politicilor publice în ceea ce priveşte securitatea agronomice naţionale şi internaţionale, cum ar trebui ca<br />
alimentară, să ţină mai bine seama de eterogenitatea cercetarea să vizeze maximizarea biomasei în sistemele<br />
statele membre Organizaţiei Mondiale a Comerţului diversificate de producţie agricolă. Agro-ecologia oferă<br />
(OMC), şi luând în considerare nevoile speciale ale o bază importantă şi complementară de experienţă şi<br />
ţărilor sărace şi vulnerabile sau a grupurilor sociale. perspective pentru o astfel de tranziţie, care este<br />
deosebit de potrivită pentru producătorii cu acces<br />
b. Măsurile luate în considerare includ pe cele cu privire limitat la mijloacele de producţie chimice. Colaborarea<br />
la restricţiile la export, măsurile de salvgardare pentru a dintre centrele internaţionale de cercetare agronomică<br />
proteja împotriva supratensiunii recurente de import, şi organizaţiile de susţinere a agro-ecologiei ar trebui să<br />
măsuri care să asigure mai bine că actorii comerciali îşi fie încurajată. Sprijinul public este, de asemenea,<br />
respectă obligaţiile contractuale. necesar pentru a ajuta agricultorii să se implice în mai<br />
multe sisteme ecologice durabile.Cu aceste investiţii,<br />
2. Stocuri: Relaţia dintre nivelurile stocurilor şi a guvernele naţionale ar trebui să consolideze capacitatea<br />
volatilităţii preţurilor este bine stabilită: stocurile mici locală şi capacitatea de rezistenţă a sistemelor de<br />
sunt puternic asociate cu varfurile de preţ şi cu producţie alimentară. Investiţiile la toate nivelurile ar<br />
volatilitatea. Este posibil ca unele coordonări trebui să respecte pluralitatea sistemelor de cunoştinţe,<br />
internaţionale a stocurilor să poată avea, de asemenea, o inclusiv cunoştinţele femeilor şi cunoştinţele<br />
contribuţie importantă la restabilirea încrederii în<br />
pieţele internaţionale . Experienţa arată de asemenea că,<br />
popoarelor indigene.<br />
într-o criză, accesul la mecanismele de finanţare nu a. Investiţiile în agricultură stabile şi durabile pe<br />
poate asigura stocuri în timpul rupturilor de termen lung sunt o condiţie necesară pentru<br />
aprovizionare. Experienţa din trecut arată că<br />
gestionarea stocurilor mondiale pentru stabilitatea<br />
abordarea provocărilor în securitatea alimentară.<br />
preţurilor este dificilă, deoarece acest lucru necesită<br />
cooperare şi informare inter-guvernamentală. Acest<br />
lucru are nevoie de acordul internaţional cu privire la<br />
probleme complexe - printre alte aspecte - cu privire la<br />
stocuri, guvernarea sistemelor, amplasarea,<br />
coordonarea şi asigurarea că stocurile ajung la cei care<br />
au nevoie cel mai mult.<br />
b. O extindere semnificativă la nivel mondial a<br />
fondurilor pentru cercetare agricolă şi de dezvoltare<br />
este recomandată. Consolidarea procesului de<br />
reformă actuală şi sprijin pentru sistemele nationale<br />
de cercetare vor contribui la soluţii pe termen lung<br />
pentru insecuritatea alimentară, în special în<br />
contextul degradării solului, al deficitului de apă şi în<br />
Sisteme mai bune şi transparente de informaţii sunt<br />
contextul schimbărilor climatice.<br />
esenţiale pentru deciziile de politică şi de gestionare a<br />
stocurilor. [AMIS] sistemul propus de Raportul Inter-<br />
agenţii pentru G20 este binevenit.<br />
5. Încorporarea externalităţilor în costul de<br />
producţie alimentară: Preţurile ridicate ale<br />
produselor alimentare sunt o oportunitate de a<br />
3. Cererea pentru produse alimentare: Este tot mai<br />
clar că cererea nelimitată a consumatorilor pentru<br />
produse alimentare bogate generează externalităţile<br />
negative pecuniare pentru cei mai săraci consumatori.<br />
Prin generarea unei noi cereri pentru produse<br />
promova internalizarea externalităţilor pentru a crea<br />
stimulente pentru îmbunătăţirea eficienţei sistemelor<br />
de producţie. În plus faţă de noile investiţii publice,<br />
dispozitivele instituţionale care vizează creşterea<br />
costurilor de utilizare a resurselor neregenerabile<br />
alimentare care pot supralicita ţările şi populaţiile<br />
INTELLIGENCE<br />
naturale sunt esenţiale pentru a trece la o tranziţie de<br />
nesigure din punct de vedere alimentar. Guvernele ar mai multe modele de producţie durabile. Se<br />
trebui să exploreze stimulente pentru reducerea recomandă ca această problemă să fie luată în<br />
deşeurilor în sistemul alimentar, inclusiv pentru considerare în cadrul strategiilor naţionale de<br />
pierderile post-recoltare. securitate alimentară.<br />
4. Investiţii în agricultură: Investiţiile în agricultură, 6. Promovarea stategiei programelor securităţii<br />
cu o viziune pe termen lung sunt necesare pentru a alimentare: Securitatea alimentară este o problemă<br />
preveni o apariţie a posibilei crize alimentare mondiale. complexă şi multidimensională şi o responsabilitate<br />
De asemenea, este necesar pentru a garanta o tranziţie naţională. Prin urmare, ţările, inclusiv România, au<br />
de la sistemele alimentare şi agricole, care epuizează nevoie de o strategie naţională de securitate alimentară,<br />
resursele naturale, la sistemele alimentare şi agricole în conformitate cu specificul şi caracteristicile speciale<br />
durabile care să reducă poluarea şi să utilizeze energia ale fiecăreia. Aceste strategii ar trebui să includă
politici de reducere, de gestionare şi de a face faţă al românilor, datele sunt contrazise de cifre furnizate de<br />
volatilităţii preţurilor. Aceste strategii ar trebui să fie institutii independente ale UN şi Comisiei Europene<br />
dezvoltate şi gestionate într-o manieră cuprinzătoare cu (EUROSTAT). Astfel, conform Raportului de ţară cu<br />
societatea civilă, organizaţiile fermierilor şi în privire la situaţia populaţiei din SM ale UE, rezultă că în<br />
parteneriat cu sectorul privat. Elaborarea unei strategii Romania dintr-un total de aproximativ 21,47 mil de<br />
de securitate alimentară trebuie să se bazeze pe locuitori (conform ultimului raport al INS, privind<br />
colectarea de date solide şi analize. Revizuirea regulată a recensământul populaţiei) aproximativ 9 milioane de<br />
politicilor este necesară. Politicile ar trebui să fie locuitori (mai exact 41,5 % - reprezentând 8,89<br />
coerente. Guvernele au nevoie de sisteme de informaţii milioane de persoane dintr-o populaţie totală de 21,47<br />
pentru a putea evalua foametea şi malnutriţia, dar şi milioane luată în calcul de biroul de statistică al UE)<br />
pentru a putea furniza avertismente timpurii asupra trăiesc în sărăcie şi implicit riscă sărăcia sau excluderea<br />
posibilelor pericole de criză alimentară. lor socială.<br />
Elaborarea strategiilor de securitate alimentară nu este numai o Lipsa unei strategii coerente dedicate agriculturii<br />
obligaţie ci şi o necesitate, iar implicarea naţională în cadrul româneşti şi în mod special Securităţii alimentare,<br />
Sistemului de informare al pieţei agricole (AMIS) şi Forumul de incoerenţa deciziilor, la care adaugăm schimbările<br />
reacţie rapidă (RRF), propus de G20 reprezinta o utilitate. rapide care au loc în structura şi autoritatea<br />
guvernamentală, în economia noastră, în structura<br />
Două categorii de politici şi programe pot fi preconizate sectorului agricol şi a industriilor alimentare locale, în<br />
la nivel naţional pentru a rezolva problema volatilităţii comerţ precum şi în globalizarea şi liberalizarea<br />
în ceea ce priveşte securitatea alimentară. Primul vizează comerţului conduc la schimbari rapide şi în nevoile dar<br />
stabilizarea preţurilor. Al doilea are ca scop reducerea şi în cerinţele consumatorilor privind calitatea şi<br />
impactului volatilităţii preţurilor asupra veniturilor şi a siguranţa alimentelor, securitatea alimentară, nutriţie,<br />
puterii de cumpărare. legislaţie şi control. Astfel, pentru România este<br />
necesară crearea şi punerea în aplicare, cât mai urgent, a<br />
Se recomandă ca informaţiile de piaţă AMIS să fie unei strategii eficiente de securitate alimentară la nivel<br />
extinse pentru a include culturi alimentare, altele decât naţional.<br />
cerealele de obicei la nivel mondial, inclusiv efectivele<br />
de animale şi peşti. AMIS ar trebui să includă, de Preţurile mari şi volatilităţile ridicate pot pune în pericol<br />
asemenea, informaţii de încredere, defalcate şi precise economiile fragile şi au un impact semnificativ asupra<br />
cu privire la foamete pentru a sprijini realizarea macroeconomiei, prin creşterea costului de trai şi al<br />
securităţii alimentare. AMIS ar putea juca un rol inflaţiei. Fireşte, cele mai afectate sunt ţările care<br />
deosebit în avertizarea timpurie a statelor lumii cu importă asemenea produse si care se pot confrunta cu<br />
privire la situatia şi stadiul securităţii alimentare a deteriorarea balanţei soldulului contului curent şi,<br />
fiecăruia dar şi la nivel regional şi internaţional. eventual, deprecierea cursului de schimb ca urmare a<br />
creşterii preţurilor la produsele alimentare.<br />
Securitate alimentară = asigurarea cantităţii de<br />
alimente necesare oamenilor. În acelaşi plan amintim şi prognoza făcută de Banca<br />
Nomura din Japonia, care subliniază că problema<br />
De peste 4 decenii, în lume şi în România, s-au facut alimentară din România se va acutiza. Potrivit acesteia,<br />
progrese remarcabile în producţia de alimente si în ţara noastră se situează pe locul 12 în lume în ce priveşte<br />
asigurarea securităţii alimentare. Cu toate acestea, în riscul alimentar generat în principal de volatitatea<br />
cazul securităţii alimentare progresul este destul de lent (vulnerabilitatea) preţurilor la alimente. (Tabelul nr. 1)<br />
si depinde, în mare masură, de condiţiile politico-sociale<br />
la un moment dat. Volatilitatea extremă creează riscuri suplimentare din<br />
cauza decalajului dintre deciziile bazate pe preţurile<br />
Chiar dacă România este recunoscută la nivel european viitoare aşteptate ale producţiei şi preţurile efectiv<br />
şi mondial pentru potenţialul agricol deosebit, rata de primite în momentul recoltării sau vânzării. Aceste<br />
absorbţie a fondurilor europene este încă foarte mică, diferenţe pot ameninţa chiar viabilitatea producătorilor<br />
ingreunată având un sistem birocratic mult mai agricoli (şi alţi actori din lanţul alimentar).<br />
complicat faţă de noile dar şi vechile state membre ale<br />
UE. Astfel, este destul de evident faptul că efectele nu Volatilitatea preţurilor materiilor prime este o problemă<br />
sunt şi nu se întrevăd a fi spectaculoase. Deficitul de gravă în mod special pentru statele lumii care sunt<br />
finanţare şi cofinanţare este tot mai mare - accesul la dependente de producătorii acestora. Aproximativ<br />
creditare este lent şi greoi. două miliarde de oameni, aproape o treime din din<br />
populaţia globului, depind de producţia de mărfuri<br />
Cu toate că, o parte din rapoartele transmise de primare cum ar fi cereale, ulei, zahăr, orez, carne,<br />
România indică o creştere al gradului şi nivelului de trai bumbac, metale feroase şi neferoase, cupru.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 35
Indicele de vulnerabilitate a preţului alimentelor extrem de problematică. Practic, atunci când veniturile<br />
pentru primele 40 de ţări cu risc alimentar sunt mari, acestea au tendinţa de a denatura<br />
responsabilităţii fiscale ale persoanelor şi/sau<br />
societăţilor comerciale ceea ce va duce către o încurajare<br />
a corupţiei.<br />
INTELLIGENCE<br />
Sursa: Bussiness Inteligence nr. 5074/2011, pag. 33<br />
Prin urmare, problematica volatilităţii preţurilor, la<br />
nivelul comunităţii internaţionale nu este ceva nou<br />
pentru omenire, cu atât mai mult pentru guvernanţi.<br />
Preţurile la alimente vor rămâne ridicate. Populaţia în<br />
creştere şi veniturile în ţările emergente şi în curs de<br />
dezvoltare consolidează în mod semnificativ cererea<br />
pentru produsele alimentare. Până în 2050, populaţia<br />
lumii este de aşteptat să fi atins circa 9 miliarde de<br />
oameni şi cererea de produse alimentare să crească<br />
între 70% şi 100%. Politicile de sprijin care duc la<br />
creşterea cererii pentru culturile de către sectorul de<br />
biocombustibili în ţările dezvoltate contribuie, de<br />
asemenea, la consolidarea cererii. Pe partea ofertei, rata<br />
de creştere a producţiei agricole este de aşteptat să scadă<br />
la 1,5% între acum şi 2030 şi în continuare la 0,9% între<br />
2030 şi 2050, comparativ cu 2,3% pe an din 1961. În<br />
cazul în care rata de creştere a producţiei agricole nu ţine<br />
pasul cu cererea, presiunea va continua asupra<br />
preţurilor. Cu echilibrul dintre cerere şi ofertă deja<br />
strâns, un şoc extern poate duce la valuri semnificative<br />
ale preţurilor la alimente şi volatilitate extremă.<br />
Dinamica preţurilor pentru produsele agricole de<br />
bază Indicii preţurilor calculaţi de Organizaţia<br />
Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi<br />
Agricultură - FAO<br />
Preţurile materiilor prime de bază sunt foarte volatile în<br />
special pe termen scurt, uneori acestea variind chiar cu<br />
peste 50% - 60% într-un singur an. În mod evident,<br />
aceste grimase ale economiei - preţurile mici la materiile<br />
prime, vor duce la venituri mai mici pentru agricultori şi<br />
implicit locuri de muncă mai puţine pentru lucrătorii<br />
din mediul agro-industrial.<br />
Indicele preţurilor alimentare (FFPI) calculat şi publicat<br />
de FAO a crescut în medie de 215 de puncte, în luna<br />
august <strong>2012</strong>, neschimbat din luna iulie, de aproximativ<br />
1% (2,4 puncte), mai mult decât cifra revizuită în luna<br />
ianuarie. Creşterea din luna august <strong>2012</strong> a fost în cea mai<br />
mare parte determinată de preţurile mai mari la<br />
produsele de bază: zahăr, uleiuri şi cereale în timp ce<br />
preţurile produselor lactate au scăzut uşor, după o<br />
creştere semnificativă în luna ianuarie. Nivelul actual,<br />
este cu 10 % mai jos de vârful (în termeni nominali),<br />
Insecuritatea alimentară cumulată cu incertitudinea<br />
valoarii calculate în luna august 2011. (Figura 2.)<br />
inerentă a preţurilor instabile induc şi complică<br />
întreagul management şi planificare financiară la nivel<br />
local, regional şi mondial. Toate acestea la rândul lor au<br />
un efect negativ asupra ţărilor şi producătoriilor<br />
dependenţi de materiile prime.<br />
Indicele preţurilor la cereale calculat şi publicat de FAO<br />
a crescut în medie de 260 de puncte, în luna august <strong>2012</strong>,<br />
de aproximativ 2,1 %, mai mult decât cifra revizuită în<br />
luna ianuarie <strong>2012</strong>. La nivel internaţional preţurile la<br />
porumb au crescut corelat cresterii preţurilor la grâu, în<br />
Dar nu este volatilitatea preţurilor în sine cea mai gravă timp ce cotaţiile de orez au fost în general mai mici faţă<br />
problemă ci, mai degrabă, este volatilitatea veniturilor<br />
naţionale şi individuale care obstrucţionează<br />
de cotaţiile anterioare. Pieţele mondiale de grâu au fost<br />
susţinute de stocurile din anul 2011 în Europa şi CSI.<br />
planificarea pe termen mediu şi lung a guvernelor, a<br />
unităţilor de dependenţă de mărfuri, astfel se adânceşte Indicele preţurilor la cereale calculat şi publicat de FAO<br />
inegalitatea dintre state şi conduc la degradarea a crescut în medie de 260 de puncte, în luna august <strong>2012</strong>,<br />
continuă a mediului de afaceri. Volatilitatea preţurilor la<br />
materiile prime de bază, în trecut dar şi acum, a fost<br />
de aproximativ 2,1 %, mai mult decât cifra revizuită în<br />
luna ianuarie <strong>2012</strong>. La nivel internaţional preţurile la
Figura 2 Figura 3<br />
Figura 4<br />
Sursa: www.fao.org; din 06.08.<strong>2012</strong> Sursa: www.fao.org; din 06.09.<strong>2012</strong><br />
porumb au crescut corelat cresterii preţurilor la grâu, în<br />
timp ce cotatiile de orez au fost în general mai mici faţă<br />
de cotaţiile anterioare. Pieţele mondiale de grâu au fost<br />
susţinute de stocurile din anul 2011 în Europa şi CSI.<br />
pasul cu cererea, presiunea va continua asupra<br />
preţurilor. Cu echilibrul dintre cerere şi ofertă deja<br />
strâns, un şoc extern poate duce la valuri semnificative<br />
ale preţurilor la alimente şi volatilitate extremă.<br />
În concluzie, evoluţiile din ultimii ani privind preţurile,<br />
Preţurile la porumb, de asemenea, au crescut încă din<br />
consumul mediu şi autoconsumul pe locuitor, precum<br />
luna februarie, în principal bazandu-se pe cererea de<br />
şi comerţul exterior cu produse agricole evidenţiază o<br />
import puternică venită din zona Asiatică şi susţinută de<br />
evoluţie nefavorabilă privind producţia agricolă şi, mai<br />
deprecierea dolarului cât şi de tarifele mai mici aplicate<br />
ales, securitatea alimentară a populaţiei întregului<br />
la transportul de marfă, precum şi preocupările legate<br />
pamânt şi evident a populaţiei României. Creşterea<br />
de perspectivele de cultură din America de Sud. Cu<br />
gradului de valorificare a potenţialului agricol este<br />
toate acestea, preţurile la orez au rămas constante<br />
singura soluţie prin care se poate transforma România<br />
datorită presiunii cererii de import dar şi concurenţei<br />
dintr-un stat net importator într-un stat independent în<br />
acerbe între exportatorii. ( Figura 3.)<br />
ce priveşte asigurarea securităţii alimentare a populaţiei,<br />
dar şi de furnizor de o astfel de securitate către alte ţări,<br />
Concluzii<br />
printr-un export net de produse agricole, materii prime<br />
şi de alimente. Aceasta însă nu se poate realiza decât<br />
Asigurarea securităţii alimentare pe termen lung prin<br />
prin strategii şi politici adecvate, menite să stimuleze<br />
diminuarea efectului factorilor care au condus la<br />
investiţiile în această ramură şi să crească performanţa şi<br />
apariţia crizei alimentare, trebuie să aibă în vedere:<br />
competitivitatea în sectorul agroalimentar, în ansamblu,<br />
creşterea susţinută a disponibilităţii alimentelor printr-o<br />
şi în toate organizaţiile economice care îl compun. I<br />
producţie sporită şi de calitate a micilor fermieri,<br />
lărgirea acoperirii şi a eficienţei sistemelor de protecţie<br />
socială, îmbunătăţirea managementului de risc<br />
alimentar, îmbunătăţirea accesului la pieţele<br />
internaţionale de alimente, obţinerea unui consens<br />
internaţional mai extins referitor la biocombustibili<br />
pentru evitarea politicilor şi practicilor păguboase, care<br />
ameninţă securitatea alimentară globală.<br />
Asigurarea unor standarde ridicate de sănătate şi a<br />
siguranţei alimentelor nu este doar o chestiune de<br />
legislaţie. Problemele cu care se confruntă lumea sunt<br />
legate de creşterea preţurilor la alimente, de securitatea<br />
alimentară şi de nutriţie. Preocupările legate de preţurile<br />
ridicate la alimente şi volatilitatea extremă stagnează.<br />
Volatilitatea preţurilor la produsele alimentare atacă<br />
Bibliografie<br />
grav dreptul fundamental al omului la o alimentaţie<br />
adecvată. Preţurile ridicate şi volatile, nu numai că cresc,<br />
ci, de asemenea, adâncesc sărăcia şi insecuritatea - InvestorWords.com<br />
- Extras din Sinteza Raportului HLPE pentru CFS şi recomandări<br />
alimentară. Impactul volatilităţii preţurilor la produsele pentru factorii de decizie politică. http://www.fao.org/cfs/en/<br />
alimentare cade cel mai greu asupra celor mai săraci - în - Bogdan Bazgă, Volatilitatea preţurilor, principala componentă a<br />
special saracii din mediul urban şi fără pământ. În cazul insecurităţii alimentare, <strong>2012</strong><br />
- Global Food Price Monitor Martie <strong>2012</strong>. FAOSTAT.<br />
în care rata de creştere a producţiei agricole nu ţine<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 37
I. Introducere natură să afecteze climatul de securitate naţională, acte<br />
şi fapte care constituie ameninţări la adresa securităţii<br />
Abordarea măsurii de declarare a unui cetăţean străin ca naţionale, potrivit art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind<br />
persoană indezirabilă pentru România intenţionăm să o siguranţa naţională a României, au abilitatea legală de a<br />
realizăm din perspectiva îndeplinirii unor obiective de sesiza Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti<br />
securitate naţională, în sensul unei măsuri proactive de prin cerere scrisă şi motivată. Demersul are ca scop<br />
natură să conducă la prevenirea spre forme grave a unor realizarea misiunii de prevenire a materializării<br />
acte şi fapte care, potrivit art. 3 din Legea nr. 51/1991 ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.<br />
privind siguranţa naţională a României, constituie<br />
ameninţări la adresa securităţii naţionale. Având în vedere faptul că datele şi informaţiile din<br />
cuprinsul sesizării sunt rezultatul derulării unor<br />
Prin dispunerea acestei măsuri de către Curtea de Apel activităţi de informaţii, documentul va avea caracter<br />
Bucureşti, ce se materializează în emiterea unei sentinţe clasificat secret de stat, sens în care beneficiază de<br />
care este pusă în executare de către Ministerul normele protective stabilite de legislaţia în materia<br />
Administraţiei şi Internelor Inspectoratul General informaţiilor clasificate.<br />
pentru Imigrări, starea de pericol potenţial la adresa<br />
securităţii naţionale a României este înlăturată, iar Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii<br />
„starea de legalitate, de echilibru şi de stabilitate socială, naţionale au aptitudinea funcţională de a solicita luarea<br />
economică şi politică” se realizează în parametri optimi de măsuri de limitare a unor drepturi ale străinului pe<br />
necesari pentru existenţa şi dezvoltarea statului naţional teritoriul naţional şi astfel de a preveni posibilitatea<br />
român, ca stat suveran, unitar, independent şi evoluţiei spre forme grave a unor ameninţări de natură<br />
indivizibil; menţinerii ordinii de drept, precum şi a să afecteze securitatea naţională.<br />
climatului de exercitare neîngrădită a drepturilor,<br />
libertăţilor şi îndatoririlor fundamentale ale cetăţenilor, Un element de noutate pe linie procedurală introdus de<br />
în acord cu principiile şi normele democratice modificările aduse OUG nr. 194/2002, efectuate prin<br />
statornicite prin Constituţia României. Legea nr. 56/2007, se referă la faptul că măsura de<br />
declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă<br />
II. Dispoziţii legale în materie pentru România se dispune de către Curtea de Apel<br />
Bucureşti, la sesizarea procurorului anume desemnat de<br />
Pe parcursul acestui intertitlu avem în vedere analizarea la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.<br />
măsurii de declarare a unui cetăţean străin ca persoană<br />
indezirabilă pentru România astfel cum este Datele şi informaţiile de securitate naţională care pot<br />
reglementată în prezent de OUG nr. 194/2002 privind fundamenta măsura de declarare a unui cetăţean străin<br />
regimul străinilor în România, cu modificările şi ca persoană indezirabilă pentru România se transmit<br />
completările aduse prin Legea nr. 56/2007, OUG nr. instanţei de judecată sus-menţionată de către<br />
12/2010 şi Legea nr. 157/2011. procurorul anume desemnat din cadrul Parchetului de<br />
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, în condiţiile stabilite<br />
În situaţia în care autorităţile de stat cu atribuţii în de actele normative care reglementează regimul<br />
domeniul securităţii naţionale deţin date şi indicii activităţilor referitoare la securitatea naţională şi<br />
temeinice că un cetăţean străin a desfăşurat, desfăşoară protecţia informaţiilor clasificate.Datele şi informaţiile<br />
sau intenţionează să desfăşoare activităţi care sunt de de securitate naţională care pot fundamenta măsura de<br />
INTELLIGENCE<br />
Romeo Ioan Gârz
declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă Având în vedere faptul că cetăţeanul străin face obiectul<br />
pentru România se transmit instanţei de judecată sus- unei măsuri de declarare ca persoană indezirabilă<br />
menţionată de către procurorul anume desemnat din pentru România pentru implicarea sa în activităţi de<br />
cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel natură să constituie ameninţări la adresa securităţii<br />
Bucureşti, în condiţiile stabilite de actele normative care naţionale, potrivit art. 3 din Legea nr. 51/1991,<br />
reglementează regimul activităţilor referitoare la apreciem că acesta nu poate întruni cerinţele legale<br />
securitatea naţională şi protecţia informaţiilor pentru a avea acces la informaţii clasificate, în raport de<br />
clasificate. Acest demers instituţional al Parchetului de cerinţele legale prevăzute de art. 159 şi art. 160 din HG<br />
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se realizează după un nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale<br />
proces de analiză şi evaluare a datelor şi informaţiilor de protecţie a informaţiilor clasificate in România, care<br />
care fac obiectul documentului transmis acestei statuează elementele de incompatibilitate pentru acces<br />
instituţii de organele de stat cu atribuţii în domeniul la informaţii secrete de stat.<br />
securităţii naţionale. În situaţia în care rezultatul<br />
procesului de examinare a documentului sub aspectul Învederăm că o asemenea restrângere a dreptului la<br />
temeiniciei şi legalităţii relevă întrunirea condiţiilor de informaţie este în acord atât cu actele normative<br />
fond şi formă este sesizată Curtea de Apel Bucureşti. interne, cât şi cu reglementările internaţionale în<br />
materie. Astfel, art. 17 alin. 1 lit. „f ” şi „g” din Legea nr.<br />
Ulterior realizării acestui demers de către Parchetul de 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate<br />
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, sesizarea include în categoria informaţiilor secrete de stat,<br />
procurorului anume desemnat din cadrul Parchetului informaţiile care se referă la activitatea de informaţii<br />
de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti se judecă în desfăşurată de autorităţile publice stabilite prin lege<br />
camera de consiliu, cu citarea părţilor. Sesizarea este pentru apărarea ţării şi siguranţa naţională, precum şi<br />
însoţită şi de documentul clasificat transmis Parchetului mijloacele, tehnica şi echipamentul de lucru folosite de<br />
de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de către organele autorităţile publice care desfăşoară activitatea de<br />
de stat cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, sens informaţii.<br />
în care datele prezentate sunt puse la dispoziţia instanţei<br />
de judecată în condiţiile stabilite de actele normative De asemenea, conform dispoziţiilor art. 10 alin. 1 din<br />
care reglementează regimul activităţilor referitoare la Legea nr. 51/1991, legiuitorul a stabilit că activitatea de<br />
securitatea naţională şi protecţia informaţiilor informaţii pentru realizarea securităţii naţionale are<br />
clasificate. caracter clasificat, informaţiile din acest domeniu<br />
neputând fi comunicate decât beneficiarilor legali<br />
În vederea respectării garanţiilor naţionale şi prevăzuţi la art. 11 din actul normativ invocat. În<br />
internaţionale în materia drepturilor omului de care susţinerea celor sus-menţionate sunt şi dispoziţiile art.<br />
beneficiază cetăţeanul străin, în speţă, dreptul 12 alin. 1 lit. „a” din Legea nr. 544/2001 privind liberul<br />
fundamental la apărare, Curtea de Apel Bucureşti aduce acces la informaţiile de interes public care prevăd că<br />
la cunoştinţa străinului faptele care stau la baza sesizării, informaţiile din domeniul apărării naţionale, siguranţei<br />
în condiţii care să asigure respectarea prevederilor legale şi ordinii publice sunt exceptate de la accesul neîngrădit<br />
care reglementează regimul activităţilor referitoare la al cetăţenilor, dacă fac parte din categoriile informaţiilor<br />
securitatea naţională şi protecţia informaţiilor clasificate, definite potrivit art. 15 lit. „b” din Legea nr.<br />
clasificate. 182/2002.<br />
Acest tip de procedură este reglementată de legiuitor De asemenea, în ceea ce priveşte reglementările<br />
având în vedere documentul clasificat transmis internaţionale precizăm că în art. 10 pct. 1 din<br />
Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a<br />
către organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii libertăţilor fundamentale, ratificată de statul român<br />
naţionale şi înaintat prin sesizare de această instituţie la prin Legea nr.30/1994 se prevede că „Orice persoană<br />
instanţa de judecată. are dreptul la libertatea de exprimare(…).”<br />
Pentru ca cetăţeanul străin să poată avea acces la În raţiunea celor expuse mai sus, în art. 10 pct. 2 se<br />
informaţiile care fac obiectul documentului clasificat normează faptul că „Exercitarea acestor libertăţi (…)<br />
transmis Parchetului de pe lângă Curtea de Apel poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri<br />
Bucureşti de către organele de stat cu atribuţii în (…) privind integritatea teritorială sau siguranţa<br />
domeniul securităţii naţionale şi pe baza căruia instanţa publică, apărarea (…), protecţia reputaţiei sau a<br />
de judecată urmează să se pronunţe cu privire la drepturilor altora, pentru a împiedica divulgarea de<br />
legalitatea şi temeinicia măsurii de declarare ca persoană informaţii confidenţiale (…)”.<br />
indezirabilă pentru România a celui în cauză este<br />
imperativă cerinţa ca acesta să fie posesorul unei În doctrina şi jurisprudenţa Curţii Europene a<br />
autorizaţii de acces la informaţii clasificate. Drepturilor Omului s-a statuat în mod constant că<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 39
INTELLIGENCE
III. Concluzii grave ce pot aduce atingere securităţii naţionale. În<br />
situaţia în care starea de pericol potenţial intră într-o<br />
Măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană fază de materializare care generează efecte negative<br />
indezirabilă pentru România poate contura o imagine de majore asupra valorilor de securitate naţională se iniţiază<br />
ansamblu asupra unor riscuri şi ameninţări cu care se şi dispune măsura de declarare a unui cetăţean străin ca<br />
confruntă organele de stat cu atribuţii în domeniul persoană indezirabilă pentru România care necesită<br />
securităţii naţionale. sprijinul actorilor statali competenţi în domeniul<br />
Având în vedere ameninţările strategice la adresa securităţii naţionale.<br />
securităţii naţionale, măsura precizată conduce la<br />
îndeplinirea politicilor de stabilitate şi securitate, cu<br />
respectarea fermă a drepturilor şi libertăţilor<br />
fundamentale.<br />
În raport cu aceste aspecte, interesul public face<br />
necesară şi imperativă menţinerea unui echilibru între<br />
apărarea securităţii naţionale faţă de ameninţările la<br />
adresa acesteia şi gradul de folosire a metodelor şi<br />
mijloacelor specifice organelor abilitate ale statului faţă<br />
cei implicaţi în activităţi contrare securităţii naţionale.<br />
prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa<br />
În lumea ameninţărilor la adresa stării de legalitate, de<br />
echilibru şi de stabilitate socială, economică şi politică<br />
intensificarea şi perfecţionarea tehnicilor speciale de<br />
investigare şi apărare a drepturilor omului nu sunt două<br />
probleme care se exclud reciproc, ci dimpotrivă sunt<br />
elemente de politici statale şi regionale care sunt<br />
interdependente.<br />
Bibliografie<br />
Organele de stat cu atribuţii în domeniul securităţii<br />
naţionale nu acordă o atenţie excesivă prevenirii şi<br />
combaterii ameninţărilor la adresa securităţii naţionale - Monitorul Oficial al României nr. 163 din 7 August 1991.<br />
în detrimentul respectării drepturile cetăţenilor săi şi a - Articolul 1 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României.<br />
normelor democratice, context în care mecanismele<br />
statale de gestionare şi contracarare respectă principiul din 12 martie 2007.<br />
proporţionalităţii, în sensul creării, operaţionalizării şi<br />
consolidării unor măsuri care să fie apropiate de starea - Monitorul Oficial nr. 136 din 1 martie 2010.<br />
de fapt care le-a determinat. - Monitorul Oficial nr. 533 din 28 iulie 2011.<br />
- Monitorul Oficial nr. 201 din 26 martie 2007, promulgată prin Decretul nr. 201<br />
- Art. 85 alin. 1 din OUG nr. 194/2002.<br />
Prin măsurile iniţiate de organele de stat cu atribuţii în<br />
domeniul securităţii naţionale se realizează în concret - George Bălan, „Poziţia specială a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel<br />
Bucureşti în procesul de apărare a securităţii naţionale”, <strong>Revista</strong> „Criminalistica”<br />
atributul de apărare a valorilor de securitate naţională pe nr. 5/2006, pagina 19-20, „Rolul Ministerului Public în luarea de măsuri<br />
linia prevenirii şi combaterii ameninţărilor la adresa administrative faţă de străinii care desfăşoară activităţi de natură să pună în<br />
pericol siguranţa naţională”, <strong>Revista</strong> Pro Lege nr. 5/2005, editată de Ministerul<br />
securităţii naţionale. În lipsa iniţierii de către autorităţile<br />
Public, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pagina 17-18.<br />
cu atribuţii a acestei măsuri nu se poate realiza funcţia Anterior măsura de declarare a unui cetăţean străin ca persoană indezirabilă<br />
preventivă a securităţii naţionale.<br />
pentru România se dispunea de procurorul anume desemnat de la Parchetul de<br />
pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin ordonanţă motivată.<br />
În toate sistemele de securitate naţională, activitatea - Art. 24 din Constituţia României.<br />
principală este de a preveni, în raport cu eficienţa - Monitorul Oficial nr. 485 din 5 iulie 2002, cu modificările şi completările<br />
structurilor de informaţii care monitorizează şi ulterioare.<br />
penetrează entităţile clandestine implicate în - Monitorul Oficial nr. 248 din 12 aprilie 2002, cu modificările şi completările<br />
planificarea unor acte contrare securităţii naţionale, în ulterioare.<br />
cooperare cu organele abilitate de aplicare a legii pe<br />
- Monitorul Oficial nr. 663 din <strong>23</strong> octombrie 2001, cu modificările si completările<br />
segmentul lor de competenţă. ulterioare.<br />
- - Monitorul Oficial nr. 135 din 31 mai 1994.<br />
La nivelul autorităţilor cu atribuţii în domeniul<br />
securităţii naţionale se realizează o evaluare clară şi o - Hotărârea din 16 februarie 2000 în cauza Rowe and Davis vs. United Kingdom.<br />
analiză profesionistă a fondului de date şi informaţii - Decizia Curţii Constituţionale nr. 763 din 31 octombrie 2006, publicată în<br />
referitor la o stare de fapt care poate evolua spre forme Monitorul Oficial nr. 25 din 16 ianuarie 2007.<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 41
INTELLIGENCE<br />
Carmen Postelnicu, Sorana Marmandiu<br />
Consideraţii teoretice Ameninţările sunt uşor cuantificabile atât sub aspectul<br />
formelor de manifestare, cât şi sub aspectul generării şi<br />
Subiect de analiză morală, de dezbatere filosofică şi de propagării consecinţelor la nivel naţional sau<br />
retorică pentru academicieni, ameninţarea la adresa internaţional. Tot efortul umanităţii din ultimele decenii<br />
securităţii s-a impus în viaţa cotidiană ca element de de a produce mijloace sau de a inventa metode moderne<br />
agresiune de mari dimensiuni, constituind astfel, în de contracarare a acestora este aşezat într-un con discret<br />
epoca modernă, fundamentul existenţei serviciilor de de umbră, deoarece vectorii purtători de ameninţare la<br />
informaţii cărora le revine privilegiul contracarării şi adresa securităţii manifestă uneori un grad sporit de<br />
surmontării acestor situaţii incidente. inventivitate negativă, de natură să pună în inferioritate<br />
instituţiile statelor sau pe cele internaţionale.<br />
O chestiune de nuanţă, ce poate fi atribuită ameninţării,<br />
este determinată de varietatea de abordări la nivelul Insidioasă şi de mare anvergură în relaţia cu efectele<br />
teoretic în ceea ce priveşte explicitările şi definiţiile, produse, ameninţarea poate avea resorturi multiple<br />
acestea având extensie în aparatul conceptual specific raportate la formele de propagare sau arealele de<br />
şcolii sau curentului căruia îi aparţine autorul ori în manifestare şi de aceea constituie una din principalele<br />
abordarea doctrinară a fiecărui stat. Diferenţierile sunt provocări la adresa societăţii contemporane. Ideea şi<br />
date de elemente uşor particularizate, pe fond, ideea de starea de securitate trebuie promovate şi menţinute<br />
ameninţare îşi păstrează un sens unanim acceptat. printr-un cadru teoretico-legislativ naţional şi<br />
multinaţional permanent actualizat şi capabil să dea<br />
Configurarea teoretică a ameninţării nu este un cadru răspunsuri la reactivitatea ameninţărilor, concomitent<br />
situaţional individualizat, deoarece întreg aparatul cu susţinerea colaborativă a acestuia de instituţiile<br />
doctrinar al domeniului securităţii comportă anumite naţionale şi internaţionale cu atribuţii în domeniu.<br />
sensibilităţi definitorii. Situaţii similare există şi în ceea<br />
ce priveşte descrierea altor concepte fundamentale, ca Evoluţia ameninţărilor<br />
securitate sau terorism, inventarul definiţiilor plasându-se<br />
la peste o sută de încercări. Totuşi, în ceea ce priveşte Debutul ameninţării a fost modest, incidenţa acesteia<br />
definirea conceptului de ameninţare, demersul este mai fiind direcţionată iniţial spre tulburarea şi alterarea<br />
facil materializabil fiind subsecvent conceptului de securităţii individului, impactul social negenerând<br />
securitate. Practic, conceptul de ameninţare nu poate repercusiuni de anvergură, în contextul formelor<br />
exista în absenţa noţiunii de securitate, intenţia de incipiente de organizare umană. O scurtă incursiune<br />
juxtapunere fiind convenabil de admis. retrospectivă spre leagănul civilizaţiei ne relevă faptul că<br />
la nivel individual oamenii s-au aflat sub auspicii sumbre<br />
Dacă securitatea trebuie să existe ca stare de normalitate pe fondul unor stări de insecuritate permanentă.<br />
evolutivă, între parametrii de funcţionare socială impuşi Instinctele atavice ale semenilor, lipsa resurselor<br />
de legi şi implementaţi de instituţiile statului, necesare vieţii, agresiunile de tip militar, existenţa unor<br />
ameninţarea este îndreptată tocmai împotriva securităţii maladii şi a unor intemperii naturale cu efecte<br />
producând daune grave la nivel naţional sau devastatoare au fost dificultăţile pe care oamenii le-au<br />
internaţional. Materializarea ameninţării generează înfruntat încă din primele momente ale fundamentării<br />
insecuritate, raportul echilibrului social stabilit între sociale. Analiza ameninţărilor primare duce la o<br />
cetăţeni şi statul democratic putând fi alterat pe durate concluzie uşor predictibilă, anume că societatea<br />
temporale variabile. modernă se confruntă şi în prezent cu unele dintre
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 43
Fenomenele meteorologice care au finalităţi distructive<br />
la nivel social se pot transforma în mod indubitabil în<br />
ameninţări la adresa securităţii statelor sau la adresa<br />
securităţii zonale, regionale sau chiar a celei<br />
internaţionale.<br />
Situaţiile produse în anumite state au relevat faptul că se<br />
poate ajunge cu uşurinţă în situaţii de criză prin<br />
incapacitatea de aplicare imediată a autorităţii, alterarea<br />
infrastructurii critice, pierderea excesivă de vieţi<br />
omeneşti sau prin crearea unor premise favorabile<br />
pentru apariţia unor maladii. Securitatea statelor şi cea<br />
globală sunt puse în pericol de aceste fenomene<br />
geoclimatice sau meteoclimatice cu potenţial cert de<br />
degradare a mediului - o consecinţă directă a activităţii<br />
umane periculoase, iresponsabile şi dăunătoare, care<br />
vin să completeze efectele negative ale revoluţiei<br />
industriale şi ale exploziei demografice fără precedent.<br />
De aceea, statele lumii şi-au consacrat în strategii, ca<br />
domeniu de protecţie în sfera securităţii, componenta<br />
ecologică pe fondul efectelor dezastrelor, de multe ori<br />
cu propagare în lanţ, şi din cauza imposibilităţii găsirii<br />
unor soluţii imediate de contracarare simple şi uşor de<br />
implementat de natură să contribuie optim la<br />
gestionarea situaţiilor survenite.<br />
Alte ameninţări originare din zona ambientală, care însă<br />
pot interfera cu demersurile umane, sunt epidemiile sau<br />
pandemiile care, prin potenţialul lor taratogen şi<br />
efectele catastrofale asupra societăţii umane, pot leza în<br />
mod fundamental securitatea în ansamblul ei.<br />
Literatura de specialitate analizează din ce în ce mai des<br />
aceste categorii de agresiuni ale mediului, care până<br />
recent făceau doar obiectul unor scenarii apocaliptice spaţiul privat, cât şi în cel public, impunându-se reacţii<br />
ale cinematografiei.<br />
instituţionale rapide şi complexe ca răspuns la aceste<br />
categorii de atacuri.<br />
Totala disponibilitate pe întregul mapamond a „Victimele” războiului în spaţiul virtual pot fi<br />
tehnologiilor performante şi a echipamentelor aferente<br />
face din sistemele informatice instrumente sau arme<br />
care se pot afla la dispoziţia oricui. Tehnologiile înalte,<br />
unele revoluţionare, au determinat trecerea de la<br />
războiul clasic la un alt tip de război, cel informaţional<br />
de unde lipsesc câmpul de luptă, armele convenţionale<br />
şi, de cele mai multe ori, chiar şi reprezentarea clară a<br />
persoanele fizice, marile corporaţii sau concerne<br />
industriale şi economice şi chiar statele, ţintele fiind<br />
infrastructurile informatice guvernamentale, agenţiile<br />
din domeniul intelligence-ului sau al apărării,<br />
infrastructura critică a unei ţări: reţele de distribuţie a<br />
energiei electrice şi a gazelor, centrale electrice,<br />
nucleare, sisteme de comunicaţii, reţele de transport etc.<br />
inamicului. Societatea informaţională hipercomputerizată,<br />
invadată de Internet, reţele de socializare şi<br />
omniprezenţă, este însă extrem de vulnerabilă.<br />
Modalităţile de manifestare a războiului informaţional<br />
sunt diverse: penetrarea sistemelor de calcul ale<br />
„inamicului”; sateliţii spioni; interceptări ale datelor şi<br />
Războiul în mediul virtual are ca scop superioritatea informaţiilor vehiculate prin reţelele publice, dar mai<br />
informaţională, colectarea de informaţii despre şi din ales private ale unor instituţii; distrugerea fizică a<br />
sistemele vitale ale unor state, instituţii sau corporaţii şi componentelor de comunicaţii sau a sistemelor<br />
exploatarea rezultatelor obţinute, prin afectarea energetice; falsificările de documente; viruşi; viermi; cai<br />
informaţiilor deţinute de adversar, a bazelor sale de troieni etc.<br />
date, a sistemelor de procesare a informaţiilor,<br />
concomitent cu protejarea, asigurarea şi apărarea<br />
propriilor sisteme şi informaţii.<br />
Agresiunile cibernetice ar putea fi analizate din cel puţin<br />
două perspective care reprezintă particularităţi distincte<br />
ale acestora, anume complexitatea tehnică ridicată şi<br />
Chiar dacă aparent războiul cibernetic nu produce unicitatea răspunsului la astfel de atacuri pe secvenţa<br />
victime, efectele lui pot fi însă devastatoare atât în<br />
protecţiei sistemelor de calcul.<br />
INTELLIGENCE
eferitor la crearea unui potenţial nuclear capabil să le<br />
confere noi roluri pe scena securităţii internaţionale.<br />
Concluzii<br />
Sunt ameninţările la adresa securităţii concepte<br />
demodate datorită vechimii lor sau se aliniază<br />
tendinţelor moderne determinate de capacitatea lor<br />
permanentă de adaptare şi reinventare într-un orizont<br />
de timp îndelungat?<br />
Este evident faptul că războiul modern nu va mai fi o<br />
confruntare acerbă, directă între armatele unor state.<br />
Conceptele de război asimetric şi ameninţare asimetrică<br />
deţin un loc privilegiat în limbajul aferent domeniului<br />
securităţii, iar strategiile, doctrinele şi tezele care<br />
reglementează şi susţin activitatea de intelligence şi<br />
apărare prezintă descrierea acestora, anticipează<br />
modalităţile de manifestare, efectele şi incidenţele<br />
distructive, concomitent cu oferirea unor variante de<br />
reacţie şi ripostă.<br />
Asimetria în jargonul de specialitate presupune în acest<br />
context descriptiv, în principal, obţinerea avantajului,<br />
sub auspiciile anonimatului, profitând de<br />
vulnerabilităţile, punctele slabe sau dezavantajele<br />
adversarului, fără a fi neglijate propriile puncte forte.<br />
Tendinţa evidentă a noilor confruntări provenite din<br />
spectrul „asimetriei” este guvernată de sloganurile<br />
„orice este posibil, scopul scuzând mijloacele” şi<br />
„regula principală este că nu există niciun fel de reguli”.<br />
Pentru anticiparea, contracararea şi evitarea<br />
Ameninţarea din mediul virtual, din ce în ce mai materializării ameninţărilor şi a factorilor de<br />
prezentă şi care poate afecta cu uşurinţă toate statele, insecuritate, organismele internaţionale, serviciile şi<br />
are o singură variantă de răspuns, conform opiniilor agenţiile naţionale de intelligence trebuie să exceleze<br />
specialiştilor: „cel mai bun mod de a câştiga un astfel de război prin superioritatea informaţională, prin capacitatea de<br />
este, în primul rând, să-l eviţi”. avertizare timpurie şi prin descurajarea propagării<br />
oricăror acţiuni de tip agresiune.<br />
Proliferarea armelor de distrugere în masă a devenit una<br />
dintre cele mai importante şi dramatice ameninţări ale În abordarea analitică a ameninţărilor nu trebuie<br />
noului mediu de securitate. neglijată perspectiva holistică, evitându-se concentrarea<br />
exclusivă pe caracteristicile şi formele de manifestare<br />
Armele chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare individuală, elementele definitorii fiind date tocmai de<br />
reprezintă o ameninţare extrem de gravă care pune în capacitatea de interferare a unora dintre acestea,<br />
pericol viaţa, având un potenţial de distrugere de conturându-se în acest mod un tablou nuanţat al<br />
neegalat de niciun alt arsenal. Armamentul nuclear a eventualelor situaţii incidente cu potenţial cert de<br />
devenit principalul instrument capabil să realizeze cea ameninţare la adresa securităţii.<br />
mai rapidă, masivă şi radicală anihilare a resurselor<br />
umane şi materiale din regiuni extinse.<br />
Tehnologia contemporană, din ce în ce mai<br />
performantă, este utilizată nu numai în favoarea<br />
progresului şi a bunăstării speciei umane, ci şi este<br />
exploatată în vederea distrugerii resurselor materiale şi<br />
Bibliografie<br />
umane, exemplificatoare fiind creşterea aproape - MAIOR, George Cristian, Noul aliat. Regândirea politicii de apărare a<br />
exponenţială a puterii distructive a încărcăturilor României la începutul secolului XXI, Editura RAO, Bucureşti, 2009;<br />
nucleare. În plus, este deja cunoscut obiectivul pe care - VOINESCU, George-Viorel, Impactul terorismului asupra economiei<br />
unele state sau regimuri dictatoriale şi l-au stabilit mondiale, Editura Economică, Bucureşti, <strong>2012</strong>.<br />
- MAIOR, George Cristian, Incertitudine. Gândire strategică şi relaţii<br />
internaţionale în secolul XXI, Editura RAO, Bucureşti, 2010;<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 45
INTELLIGENCE<br />
Sergiu Borşa<br />
Securitatea europeană şi mutaţiile sfere ale realităţii dar, în acelaşi timp, a scos la iveală<br />
post-Război Rece numeroase alte elemente cu potenţial conflictual,<br />
aparent dispărute sau inactive în perioada Războiului<br />
La începutul anului 1989, ordinea europeană instaurată Rece. La sfârşitul „erei bipolare“, dominată de<br />
după cel de-al Doilea Război Mondial era încă, în mare supremaţia şi rivalităţile celor două mari „superputeri“<br />
parte, intactă, continentul fiind divizat din punct de globale, Statele Unite ale Americii şi Rusia,<br />
vedere politic şi economic. Doi ani mai târziu, ordinea reprezentanţii aşa-numitei „orientări realiste“ afirmau<br />
politică din Europa era total transformată, în urma unei că reînvierea conflictelor etnice şi a vechilor rivalităţi<br />
mişcări ce a avut ca punct de plecare prăbuşirea interstatale ne va face curând nostalgici după sistemul<br />
regimurilor comuniste în Europa Centrală şi de Est la bipolar al Războiului Rece. Mai mult, considerau ei, este<br />
finele anului 1989, urmată apoi de reunificarea posibil ca fiecare dintre „noile“ probleme de securitate,<br />
Germaniei, în octombrie 1990 şi dezmembrarea non-militare, să fi fost exacerbate, direct sau indirect, de<br />
Uniunii Sovietice, în <strong>decembrie</strong> 1991. schimbările din perioada 1989-1991 şi ca o acutizare a<br />
lor să afecteze şi dimensiunea tradiţională, politico-<br />
Cu certitudine se poate afirma că mutaţiile politice din militară a securităţii.<br />
perioada 1989-1991 au creat o nouă lume şi o nouă<br />
Europă, a cărei agendă de securitate a fost reordonată, Această teză „realistă“ a câştigat din ce în ce mai mulţi<br />
dar nu redusă semnificativ. Mulţi indicatori ai acestei adepţi, realitatea demonstrându-ne că, după 1990, în<br />
agende sunt vechi şi familiari, deşi gradul şi tipul Europa s-au creat numeroase linii de demarcaţie cu<br />
ameninţării reprezentate de fiecare s-au schimbat; alţi potenţial distructiv ridicat şi care au afectat în mod<br />
indicatori sunt noi sau, cel puţin, au fost redescoperiţi. direct securitatea europeană, la toate nivelurile sale,<br />
consecinţele sfârşitului Războiului Rece resimţindu-se<br />
Sfârşitul Războiului Rece a însemnat, în primul rând, mai acut în Europa Centrală şi de Est.<br />
reducerea temerilor pe care rivalităţile dintre marile<br />
puteri le-au produs pe scena europeană, cu referire la În Vest s-au făcut remarcate sisteme economice<br />
amploarea disensiunilor politico-ideologice, a rigidităţii performante, în proces de integrare în cadrul unei<br />
diplomatice şi anxietăţii nucleare. Unele voci susţineau Europe unite, în timp ce în Est a fost iniţiat un dureros şi<br />
chiar că evenimentele din 1989-1991 au rezolvat anevoios proces de tranziţie. Sub aspectul securităţii, în<br />
problema militară a securităţii europene şi au creat Vest erau deja funcţionale structuri complexe de<br />
virtual, peste noapte, o adevărată „comunitate de securitate, bazate pe organizaţii precum NATO şi<br />
securitate“, în care niciun stat european nu va intra în Uniunea Europei Occidentale, care s-au adaptat rapid la<br />
război cu oricare altul, pentru nicio problemă. În acest noile realităţi, în vreme ce în Est nu exista decât dorinţa<br />
sens, se consideră că securitatea va lua, din ce în ce mai şi speranţa statelor din această parte a Europei de a<br />
mult, forme non-militare, vorbindu-se de dimensiunile aparţine acestor structuri sau, cel puţin, de a primi<br />
sale: economică, demografică, de mediu, culturală etc. sprijin din partea statelor occidentale. În relaţiile Est-<br />
Vest şi-a făcut apariţia o dinamică a cooperării, însă<br />
Cu tot optimismul acestor analişti, s-a dovedit însă, mereu subminată de conflicte adiacente.<br />
curând, că securitatea Europei în sens tradiţional era<br />
departe de a fi asigurată. Într-adevăr, se poate susţine că Acestor aspecte li se adăugau dificultăţile tranziţiei spre<br />
diminuarea presiunilor „erei bipolare“ este posibil să fi o economie de piaţă şi un sistem democratic, societatea<br />
creat, în Europa, un microclimat mai „sănătos“ în unele dezorganizată, afectată de corupţie şi violenţă, realităţi
ce şi-au făcut apariţia în Est după 1989, precum şi Securitatea şi ordinea politică europeană<br />
dezgheţul conflictelor teritoriale şi etnice, lipsa unei<br />
structuri eficiente de securitate în estul şi centrul În contextul creat de dispariţia sistemului bipolar de<br />
Europei sau dificultăţile instaurării democraţiei şi a putere, stabilitatea europeană a fost revendicată de un<br />
statului de drept. Toate acestea au relevat imaginea unei nou actor, Uniunea Europeană. Aceasta a încercat să-şi<br />
agende complexe de securitate în Europa. extindă aria de competenţă şi asupra domeniului<br />
securităţii şi apărării, dar în condiţiile în care statele<br />
În acest context, deşi pericolul unei confruntări armate membre nu au fost dispuse să aloce resursele necesare<br />
directe, majore, în Europa, a dispărut după sfârşitul unui astfel de proiect, securitatea europeană a rămas<br />
Războiului Rece, pe agenda europeană de securitate au închisă într-o celulă instituţională.<br />
fost menţinute suficiente alte riscuri tradiţionale de<br />
securitate, precum conflictele interetnice izbucnite în În Europa s-au făcut remarcate două mega-tendinţe<br />
spaţiul ex-iugoslav, sau şi-au făcut apariţia altele noi, contradictorii: pe de o parte o aprofundare a integrării,<br />
precum dificultăţile politice, economice, sociale sau de determinată de fenomenele globalizării şi, în special, de<br />
altă natură generate de procesul de tranziţie. integrarea pieţelor financiare, iar pe de altă parte o<br />
accentuare a promovării intereselor naţionale. Dacă<br />
La acestea, se pot adăuga şi alte posibile riscuri şi integrarea pieţelor, deci dimensiunea economicoameninţări<br />
la adresa securităţii statelor europene, financiară, ca şi componentă supranaţională a<br />
precum: presiunile şi acţiunile politicodiplomatice arhitecturii instituţionale europene, care diluează<br />
ostile, acţiunile agresive economico-financiare şi tehno- semnificativ statul-naţiune, era mai uşor digerabilă, în<br />
logice, agresiunea informaţională, migraţia, acţiunile schimb renunţarea chiar şi parţială la deciziile naţionale<br />
subversive, confruntările interetnice, acţiunile teroriste, privind securitatea şi politica externă, parte a<br />
traficul de droguri, riscurile şi ameninţările militare dimensiunii interguvernamentale a construcţiei europropriu-zise,<br />
riscurile accidentale, nucleare şi biologice. pene, au fost mai greu de acceptat. Acest fapt a creat<br />
dificultăţi în realizarea unei politici de apărare şi<br />
Din punct de vedere al securităţii, estul şi vestul securitate comune, statele fiind puţin dispuse să renunţe<br />
continentului continuă să rămână interdependente. la prerogativele naţionale în domeniul securităţii. Ca<br />
Erodarea stabilităţii şi securităţii în Europa de Est atare, în plan european, contradicţiile dintre tendinţele<br />
generează riscuri derivate care pot afecta şi vestul: de aprofundare a integrării şi dimensiunea interguverescaladarea<br />
unor conflicte în estul Europei poate namentală a construcţiei europene au făcut inoperabilă<br />
determina implicarea unor state vest-europene; o politică de securitate care să transforme Uniunea<br />
dificultăţile reformei în ţările foste comuniste sunt de Europeană într-un actor politic şi militar pe măsura<br />
natură să nu excludă complet perspectiva instaurării celui jucat în plan economic.<br />
unor regimuri autoritare şi să accentueze tensiunile cu<br />
statele democratice; slăbirea stabilităţii şi legalităţii în Problematica mecanismelor comunitare de securitate şi<br />
partea de est favorizează amplificarea criminalităţii şi apărare, precum şi a susţinerii sale suprastructurale a<br />
traficului de droguri, de armament şi muniţie, teren fost revitalizată la începutul anilor '90, când s-a produs<br />
propice pentru extinderea reţelelor criminale închegarea fundamentelor normative şi instituţionale<br />
internaţionale. ale înţelegerii nevoilor de securitate şi apărare, ideea<br />
apărării şi securităţii comune fiind prezentă ca o<br />
Dacă până în 1989 graniţele estice ale Uniunii Europene provocare la adresa supremaţiei americane în<br />
erau sigure şi protejate de statele tampon ale lagărului gestionarea securităţii Europei Occidentale.<br />
comunist, în prezent, prin dezvoltarea structurilor de<br />
tip mafiot de pe continentul euro-asiatic, statele Criza din fosta Iugoslavie şi breşele pe care le-a creat<br />
membre ale UE trebuie să creeze structuri de securitate între partenerii de o parte şi de cealaltă a Atlanticului, au<br />
proprii pentru combaterea criminalităţii din interiorul convins atât Statele Unite cât şi Marea Britanie că,<br />
graniţelor sale. Şi aceasta cu atât mai mult cu cât este tot departe de a reprezenta o ameninţare pentru coeziunea<br />
mai evidentă multiplicarea şi amplificarea manifes- NATO, o politică europeană de securitate dotată cu o<br />
tărilor teroriste, naţionaliste, a contradicţiilor etnico- capacitate militară proprie ar putea reprezenta însăşi<br />
religioase şi a dumping-ului forţei de muncă. condiţia de supravieţuire a Alianţei. Politica Europeană de<br />
Securitate şi Apărare (PESA) a luat naştere nu ca un<br />
În acelaşi timp, structurile fragile ale Uniunii trebuie să instrument veritabil european ci ca un mijloc de a evita o<br />
realizeze faptul că situaţiile geopolitice generate ca criză amplă în interiorul NATO.<br />
urmare a rivalităţilor de putere asupra unor teritorii,<br />
statutul minorităţilor şi drepturile inegale dintr-un stat Ca atare, PESA a evoluat de o manieră compatibilă şi<br />
sau altul pot constitui o mare barieră intercomunica- coordonată cu Organizaţia Atlanticului de Nord. Ideea<br />
ţională, cu efecte imprevizibile pe perioade mari de unei apărări europene autonome a suscitat, în cadrul<br />
timp. UE, discuţii controversate, legate, în principal, de<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 47
INTELLIGENCE
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 49
INTELLIGENCE<br />
Claudiu Ionel Pasăre<br />
Începutul secolului XXI reprezintă intervalul de timp în negative ale acesteia, pe de altă parte, statele lumii aderă<br />
care are loc o puternică revoluţie în domeniul militar, şi se integrează în diferite organizaţii politice,<br />
revoluţie generată de descoperirile obţinute în economice, politico-militare şi de altă natură. Este şi<br />
cercetarea ştiinţifică, de noutăţile apărute în organizarea cazul României care, în 2004, a devenit membră a<br />
economică şi instituţională, de tendinţe manifestate în alianţei politico-militare NATO şi, în 2007, al<br />
sfera socialului, politicii, mentalului, etc. Fără îndoială, organizaţiei interguvernamentale UE.<br />
acest început de secol a marcat şi un pas important în<br />
apariţia şi evoluţia unor structuri de securitate şi NATO a putut fi înţeleasă ca o comunitate de securitate<br />
apărare, ca un răspuns la noile provocări ale vieţii plurală a cărei tradiţie de peste o jumătate de secol şi al<br />
cotidiene. cărui nivel de instituţionalizare democratică ridicat, o<br />
transformaseră, deja, în cel mai bun mijloc de a<br />
Globalizarea nu este un fenomen inedit al zilelor influenţa tranziţia dificilă la realinierile strategice<br />
noastre, ci unul cu o îndelungată istorie. Fiecare epocă sistemice post-Război Rece. Acţiunea globalizării,<br />
şi-a pus amprenta pe ceea ce a însemnat globalizarea. caracterizată prin complexitate, pluridimensionalitate şi<br />
o constanţă relativă, asupra comunităţii mondiale şi<br />
Globalizarea a implicat dintotdeauna tendinţa spre apartenenţa statelor la tratate zonale sau regionale<br />
înnoire, spre cunoaştere şi contacte ample între oameni, conduc la crearea şi dezvoltarea unui climat<br />
indiferent de apartenenţa lor la un stat, la o anume internaţional marcat de următoarele caracteristici:<br />
religie sau grup etnic. Aceasta a evoluat în timp, trecând<br />
prin forme specifice fiecărei epoci din istoria umanităţii. -anumite tendinţe semnificative în evoluţia societăţii<br />
În esenţă, globalizarea este un proces complex şi umane;<br />
multidimensional care transformă într-un ritm rapid şi<br />
în profunzime activităţile naţionale şi globale, dar şi -dinamici complexe şi contradictorii în evoluţia<br />
interacţiunile dintre actorii sociali. Schimbările realizate comunităţii mondiale;<br />
de aceasta au implicaţii asupra tuturor aspectelor vieţii<br />
umane. Viteza, amploarea şi caracterul său diferă în -un nou peisaj strategic internaţional;<br />
funcţie de dimensiunea în care se desfăşoară:<br />
economică, politică, socială etc. Deşi nu există o -reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei mondiale.<br />
definiţie „universală” a globalizării, în general, este<br />
privită ca un proces în care barierele în faţa fluxurilor Tendinţele semnificative în evoluţia societăţii umane<br />
internaţionale de bunuri, servicii, capital, bani şi sunt puse în evidenţă prin:<br />
informaţii sunt erodate şi chiar eliminate.<br />
1) Globalizarea, care structurează şi fragilizează sistemul<br />
Globalizarea are o serie de efecte de natură economică, internaţional. Globalizarea este un pivot atât structurat,<br />
politică, socială (demografică, culturală, religioasă), cât şi profund instabil. După o primă fază a globalizării<br />
militară şi ecologică, ce implică diverse riscuri şi fericită, marcată prin rate de creştere susţinute şi<br />
beneficii. Înţelegerea acestor aspecte este deosebit de emergenţa de solidaritate prin încheierea de diferite<br />
importantă deoarece interacţiunile dintre ele pot fi parteneriate în sistemul internaţional, factorii de<br />
distructive şi pot crea noi riscuri, pericole şi ameninţări ruptură violentă s-au multiplicat: catastrofe naturale,<br />
la adresa securităţii. Pentru a maximiza efectele benefice falimentul sistemului bancar şi financiar internaţional,<br />
ale globalizării, pe de o parte, şi a minimiza efectele proliferarea nucleară şi riscurile asociate unei pandemii
mondiale fac să planeze pe ansamblul sistemului o Valorile promovate de Occident nu au devenit<br />
profundă incertitudine, atunci când instituţiile de universale şi unele sunt chiar contestate;<br />
reglementare şi de guvernare mondială sunt neadaptate<br />
şi când provocările comune generate de globalizare nu 4) O configuraţie multipolară a ordinii mondiale.<br />
anulează conflictele de interese între state; Multipolaritatea reprezintă unul din efectele politice<br />
majore ale globalizării. Extraordinara creştere<br />
2) Creşterea importanţei Asiei pe arena internaţională. economică a puterilor emergente şi, îndeosebi, a Chinei<br />
Globalizarea este preluată de Asia şi, mai ales, de China. şi Indiei, a făcut aceşti actori la fel de importanţi ca<br />
Intrarea Chinei în economia de piaţă a fost accelerată puterile tradiţionale dezvoltate pentru stabilizarea<br />
prin excelenţă de creşterea mondială. Această ţară ar politică, ecologică şi economică a planetei. Coexistenţa<br />
trebui să devină, în câţiva ani, primul importator şi diferitelor centre de putere nu implică în mod<br />
exportator mondial. De fapt, din 2010 China a devenit a obligatoriu constituirea unui sistem multilateral paşnic<br />
doua economie mondială. Un alt stat asiatic, India, a şi consensual. Multipolaritatea nu este o valoare în sine<br />
devenit lider mondial pentru tehnologiile şi serviciile poate implica la fel de bine o ordine anarhică,<br />
electronice. Ţările OCDE nu vor produce mai mult de conflictuală sau amândouă odată. La Copenhaga, s-a<br />
40% din economia mondială până în 2025 (faţă de 55% produs o schismă în ceea ce priveşte viziunea şi<br />
în 2000), în timp ce contribuţia Asiei va trece de la 24% gestionarea globalizării la care suntem martori.<br />
la 38%, adică, practic, egal cu zona OCDE.<br />
UE a părut să fie izolată în adeziunea şi apărarea unui<br />
Criza economică din 2008 a întărit statutul Asiei în sistem de guvernare multilateral, colectiv, consensual.<br />
performanţele economice globale: China, care a devenit Toate celelalte puteri părţi la negocieri s-au postat pe<br />
puterea dominantă în regiune şi partenerul privilegiat al poziţia apărării intereselor lor imediate şi particulare.<br />
SUA, deţine, se poate spune, cheile stabilităţii financiare Or, pentru a guverna această lume multipolară, cele mai<br />
mondiale. Pe plan demografic, glisarea centrului de multe din instituţiile internaţionale disponibile sunt<br />
gravitate al planetei spre Asia este încă şi mai într-o dublă criză, de legitimitate şi de eficacitate. Pe de<br />
spectaculoasă: în 15 ani, unul din doi locuitori ai planetei altă parte, acest nou sistem multipolar rămâne fragil şi<br />
va fi asiatic; flexibil. Desigur, noile forme de cooperare<br />
internaţională par să fi devenit necesare, aşa cum s-a<br />
3) Declinul global al Occidentului. Se pare că declinul întâmplat în cazul G20 în contextul crizei economice<br />
Occidentului este corolarul inevitabil al globalizării. mondiale. Dar, simultan, SUA nu a renunţat la aspiraţia<br />
Contracţia este, mai întâi, demografică: în 2025, SUA şi de a rămâne prima din puterile mondiale. Totodată, un<br />
Europa nu vor reprezenta numai mult de 9% din duopol chiar un condominium sino-american rămâne<br />
populaţia mondială, în timp ce Asia va avea 50%. posibil; o nouă împărţire bipolară a lumii, între<br />
Occidentul îmbătrâneşte mult mai repede decât restul Occident şi celelalte centre de putere poate să redevină<br />
lumii. Pe plan economic, se pare că modelul occidental una dintre posibilele tentaţii strategice. Una din marile<br />
de economie liberală triumfă ca singurul posibil, dar dificultăţi, pentru analiza şi înţelegerea globalizării,<br />
ţările occidentale care l-au promovat şi susţinut pierd rezidă în luarea în calcul şi, mai ales, acceptarea, noii<br />
progresiv dominaţia pe care au avut-o de trei secole. În complexităţi a lumii. Globalizarea contribuie la<br />
plus, actuala criză economico-financiară mondială a creşterea dificultăţii pentru că obligă la a gândi<br />
scos în evidenţă vulnerabilităţile acestui model împreună orice reţea de paradoxuri, de tensiuni şi<br />
economic. contradicţii, făcând lumea concomitent mai instabilă şi<br />
mai imprevizibilă.<br />
Pe plan politic, leadership-ul occidental se estompează:<br />
americanii şi europenii nu mai pot să rezolve, singuri, În acest context, dinamica complexă şi<br />
crizele internaţionale. De altfel, nici problemele contradictorie în evoluţia ordinii mondiale este<br />
generate de Iran, Irak, Coreea de Nord, de conflictele evidenţiată prin:<br />
din Orientul Mijlociu sau chestiunile globale, cum sunt<br />
încălzirea climatică ori sănătatea, nu pot fi gestionate 1) Paradoxuri ale globalizării ce se reflectă semnificativ<br />
fără concursul Rusiei, Chinei sau al altor puteri prin două fenomene pe care le generează şi anume:<br />
regionale. Pentru a soluţiona criza financiară mondială îmbogăţirea şi pauperizarea. Ambele fenomene se<br />
au intervenit ţările din G20, nu doar din G7 cum se petrec atât la nivel mondial, cât şi în interiorul statelor.<br />
obişnuia până acum. Chiar atunci când generează o dinamică a îmbogăţirii<br />
mondiale al cărei profit revine, de regulă, statelor<br />
Rolul Occidentului în viitoarea ordine mondială este dezvoltate şi ţărilor numite emergente, globalizarea<br />
contestat. În Europa, Rusia a devenit contestatară a creşte şi disparităţile între state şi inegalităţile din<br />
ordinii stabilite de democraţiile occidentale. În lume, interiorul statelor. Pe de altă parte, globalizarea<br />
imaginea şi legitimitatea Occidentului ca lider mondial a generează atât solidaritate şi interdependenţă între state,<br />
cunoscut o deteriorare semnificativă timp de zece ani. cât şi tendinţe de fragmentare şi diferenţiere.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 51
Astfel, reducerea <strong>numărul</strong>ui persoanelor care trăiesc scenei politice: revenirea Rusiei, militarizarea Asiei,<br />
sub pragul sărăciei nu a cunoscut niciodată o asemenea concurenţa pentru accesul la resursele energetice ale<br />
accelerare: Banca Mondială evaluează reducerea, la nivel planetei sunt elemente ce nuanţează puternic efectul<br />
mondial, a sărăciei extreme (definită ca parte a pacificator al solidarităţii economice şi comerciale<br />
populaţiei mondiale ce trăieşte cu mai puţin de un dolar mondiale. Practic, se asistă la o geopolitizare a<br />
pe zi) la 400 de milioane de persoane între 1981 şi 2001. globalizării, în sensul că există concomitent tensiuni şi<br />
Totuşi, există şi un revers al medaliei. Globalizarea nu interdependenţă, conflict şi interes comun între puterile<br />
este într-adevăr mondială nu afectează nici toate simultan antagonice şi solidare. Relaţiile sino-americane<br />
statele, nici întreaga populaţie din interiorul unui stat. sunt un bun exemplu în acest sens.<br />
O treime din populaţia mondială trăieşte sub pragul<br />
sărăciei. Un nou peisaj strategic internaţional este cea de-a<br />
treia caracteristică definitorie a climatului globalizării şi<br />
În ţările puternic dezvoltate se asistă la pauperizarea tratatelor zonale sau regionale. Globalizarea nu<br />
unei părţi a clasei mijlocii, ceea ce pare a fi corolarul anulează constrângerile geopolitice tradiţionale. În<br />
globalizării: <strong>numărul</strong> de săraci din SUA a trecut de la termeni de securitate, câteva tendinţe semnificative vor<br />
11,3% la 12,6% între 2000 la 2005, adică în timpul anilor desena peisajul strategic internaţional actual.<br />
de creştere economică puternică a Americii. Altfel spus,<br />
chiar dacă sărăcia regresează la scară mondială, Acestea sunt următoarele:<br />
diferenţele dintre bogaţi şi săraci cresc, în sânul<br />
naţiunilor ca şi între naţiuni; 1) Declinul Sudului, în special a zonei mijlocii orientale. Toţi<br />
indicatorii referitori la această zonă arată un proces<br />
2) Dualitatea politicii: logica integrării şi logica fragmentării. constant de degradare a situaţiei politice, economice,<br />
Globalizarea face să coexiste, pe de o parte, o logică de militare şi de mediu. Astfel, Africa şi Orientul Mijlociu<br />
flux, de reţea, de liberă circulaţie, de deschidere a vor reprezenta, peste 20 de ani, o zonă cu 1,5 miliarde de<br />
societăţilor, care tinde la integrarea şi unificarea pieţelor, locuitori, foarte tineri, din care mai mult de jumătate<br />
a culturilor, a reprezentărilor colective şi, pe de altă într-o stare de extremă sărăcie, în timp ce degradarea<br />
parte, o logică inversă, de ruptură, de contestaţii, de mediului înconjurător şi accesul la resursele de apă<br />
competiţie, de închidere a pieţelor şi societăţilor, care se potabilă vor reprezenta provocări colective majore.<br />
hrănesc cu eşecurile sau faliile globalizării înseşi. Probabilitatea conflictelor locale şi regionale, pe fondul<br />
Contrar aşteptărilor deceniului precedent, globalizarea competiţiei pentru resurse naturale, domină Africa<br />
economică s-a dublat, însă, se asistă şi la o Subsahariană.<br />
întoarcere la apelul la raporturile de forţă.<br />
Numărul săracilor depăşeşte aici 330 de milioane,<br />
Unificarea pieţelor progresează astăzi, în condiţiile în care, în 1981, nuîn<br />
paralel cu mărul acestora era de 161<br />
fragmentarea milioane;<br />
INTELLIGENCE
previziunile sugerează că, dacă nimic nu se schimbă în Reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei<br />
această tendinţă, peste 20 de ani, 38% din populaţia mondiale constituie cea de-a patra caracteristică a<br />
africană va fi în stare de sărăcie extremă. În Orientul climatului actual al globalizării, influenţând tratatele<br />
Mijlociu, există, în permanenţă, un arc de crize violente zonele sau regionale. Această reconsiderare a mizelor<br />
- Israel, Palestina, Liban, Irak, Iran, Afganistan/ reflectă impactul globalizării asupra mediului de<br />
Pakistan - state pentru care, înglodate în datorii, se securitate mondial, exprimat prin modificarea<br />
elimină orice posibilitate de dezvoltare. Încercările SUA principiilor şi modului de operare a celor mai multe<br />
de a soluţiona conflictul israeliano-palestinian nu au dus politici şi activităţi umane.<br />
până acum la niciun rezultat. Pe de altă parte,<br />
confruntările din Afganistan continuă, iar chestiunea Chestiunea supravieţuirii planetei a devenit miza majoră<br />
proliferării nucleare, generată de Iran, care doreşte să şi, fără îndoială, interesul de securitate colectivă cel mai<br />
facă parte din clubul „puterilor nucleare”, ar putea pune evident, dar şi cel mai complex, al acestui debut de secol.<br />
în discuţie ecuaţia strategică regională, cu efecte în lanţ Problema dependenţei energetice în ceea ce priveşte<br />
incalculabile. Exacerbarea rivalităţilor religioase, energiile fosile, ca şi cea a prezervării şi reînnoirii<br />
fenomenele de radicalizare extremistă, dezvoltarea resurselor naturale poate într-adevăr să fie<br />
reţelelor teroriste, frustrarea şi resentimentul difuz în contradictorie cu obiectivul unei creşteri continue a<br />
privinţa modelelor şi politicilor Occidentului, toate economiei mondiale. Că este vorba de economie, de<br />
concură la a face din zona Orientului Mijlociu una mediu sau de securitatea internaţională, invenţia unei<br />
dintre cele mai instabile ale planetei. reglementări noi, adaptată la mizele şi ierarhiile de<br />
putere ivite din globalizare a devenit critică. În acest<br />
2) Tendinţa pregnantă a Rusiei de a dobândi statutul context, guvernarea mondială - şi, mai ales, reforma<br />
internaţional de mare putere mondială. Prin marile resurse instituţiilor internaţionale - va fi determinantă pentru<br />
naturale de care dispune, îndeosebi cele energetice, prin stabilitatea deceniilor viitoare.<br />
forţa militară semnificativă şi suprafaţa foarte mare,<br />
Rusia este una din marile puteri a cărei evoluţie, se pare, Se pare că două vor fi elementele esenţiale pentru<br />
este puternic orientată spre a i se recunoaşte de către reînnoirea mizelor urmărite de actorii scenei mondiale:<br />
comunitatea internaţională statutul de mare putere securitatea internaţională şi fundamentele puterii politice.<br />
mondială. Astfel, se asistă, pe de o parte, la o anumită<br />
îmbogăţire, până la criza din 2008, prin creşterea Astfel, securitatea internaţională nu mai este asimilabilă<br />
preţurilor la energie, ce a asigurat dezvoltarea economiei doar cu dezechilibrele politico-militare între state, ci şi<br />
ruseşti şi, pe de altă parte, la o întoarcere la cu ameninţările şi provocările globale (sănătate,<br />
autoritarismul politic, în interior, dublat de o contestaţie catastrofe naturale, terorism, proliferare, faliment,<br />
strategică, uneori violentă, în privinţa ordinii europene mizerie etc.). La acestea se adaugă, cu efect catalizator<br />
rezultată după Războiul Rece. Aceste tendinţe au loc pe negativ, conflictele regionale clasice care, după 1990, sfondul<br />
declinului demografic semnificativ al Rusiei (se au multiplicat şi, parcă, permanentizat. Fiind vorba de<br />
estimează că populaţia Rusiei va scădea cu 10% în cursul securitatea globală, chestiunea majoră concordă cu cea a<br />
următorilor 20 de ani). eşecurilor globalizării: adâncirea diferenţelor dintre<br />
bogăţia şi modernitatea marilor ansambluri regionale<br />
3) Instabilitatea strategică a Asiei. Din toate punctele de poate să alimenteze o întreagă gamă de dependenţe, de<br />
vedere, secolul al XXI-lea va fi marcat de evoluţia şi frustrări şi de conflicte. În termeni geografici, acestea<br />
creşterea puterii statelor de pe continentul asiatic. Pe sunt Rusia, Africa Subsahariană şi Orientul Mijlociu. La<br />
plan strategic, situaţia este deosebit de complexă şi rândul lor, fundamentele puterii politice cunosc un proces de<br />
complicată dacă se au în vedere următoarele realităţi: schimbare. Pe de o parte, chestiunea legitimităţii puterii<br />
implicarea Coreei de Nord în proliferarea nucleară; devine la fel de importantă ca şi cea a eficacităţii sale.<br />
situaţia complicată a Taiwan-ului (China consideră Relativitatea forţei militare este, pe de altă parte,<br />
Taiwan-ul o problemă internă); creşterea puterii consecinţa directă a acestei noi situaţii. Războiul Rece<br />
economice şi militare a Chinei; evoluţiile din peninsula sacralizase rolul aparatului militar şi a raporturilor de<br />
indiană şi, mai ales, stabilitatea Pakistanului nuclear. forţă în structura sistemului internaţional.<br />
Sub aspect militar, trei ţări sunt puteri nucleare Totuşi, ar fi o eroare gravă să se creadă că, în prezent,<br />
declarate. China îşi modernizează sistematic arsenalul aparatul militar şi-a diminuat semnificativ rolul în<br />
militar (17% din creşterea anuală a bugetului său menţinerea echilibrului de putere în sistemul<br />
militar), pe baza unei creşteri economice constante timp internaţional. În noua ordine mondială ce se schiţează,<br />
de 20 de ani. Fără a merge până la a vedea o Chină descurajarea militară a puterii a devenit relativă: marea<br />
expansionistă şi ameninţătoare, totuşi pot apărea lecţie a crizelor externe a ultimei decade (Irak, Iran,<br />
îngrijorări în această privinţă dacă luăm în calcul Liban, Afganistan şi chiar Kosovo) constă în aceea că<br />
competiţia sa cu ţările occidentale pentru accesul la situaţiile de criză politică nu se reglează, plecând doar de<br />
resursele energetice din Africa şi Orientul Mijlociu. la instrumentele militare.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 53
Pe de altă parte, Teheranul demonstrează că locuitori consumatori şi un produs naţional brut de<br />
instrumentele diplomatice, singure, nu sunt de ajuns 6.000 de miliarde de dolari SUA;<br />
pentru obţinerea unor obiective de securitate, iar<br />
Moscova a demonstrat vecinilor şi partenerilor că b) Asociaţia Naţiunilor din Sud-Estul Asiei (Association of<br />
folosirea puterii militare face parte din panoplia Southeast Asian Nations-ASEAN). ASEAN este o<br />
normală de acţiune a statelor, războiul ruso-georgian organizaţie politică, economică şi culturală ce<br />
din august 2008 fiind un exemplu în acest sens. În regrupează ţări din sud-estul asiatic. Aceasta a fost<br />
această nouă situaţie internaţională, statele sunt supuse fondată în 1967 la Bangkok la iniţiativa SUA pentru a<br />
unor evidente tensiuni. Actorii statali rămân cadrele cele face un baraj comunismului ce se instala în regiune;<br />
mai recunoscute în termeni de identitate şi de<br />
reasigurare a populaţiilor. Gravitatea crizelor şi c) Piaţa comună de sud (MERCOSUR) constituie al<br />
dezordinea lumii conduc chiar la o accentuare a rolului patrulea spaţiu comercial al lumii (în urma Europei,<br />
statelor ca principali actori ai relaţiilor internaţionale, Americii de Nord şi Asiei de Sud-Est) şi reprezintă o<br />
deşi au pierdut monopolul eficacităţii şi controlului în piaţă potenţială de 200 de milioane de consumatori. A<br />
privinţa marilor mize economice sau politice. fost creată în 1991 prin tratatul de la Asuncion între<br />
Brazilia, Argentina, Paraguay şi Uruguay. Obiectivele se<br />
Într-adevăr, globalizarea implică acest paradox face referă la activitatea economică comună eficientăa<br />
cadrul politic mondial mai dificil de depăşit dar şi statelor membre. Practic, organizaţia urmăreşte<br />
insuficient: noile reguli ale jocului parteneriatelor facilitarea intrării economiilor naţionale a ţărilor<br />
internaţionale vor trebui să ia în calcul această tensiune. respective în procesul globalizării economice, fără<br />
În opinia noastră, primordialitatea intereselor naţionale disfuncţionalităţi semnificative;<br />
în raport cu cele comune reprezintă cauza acestui<br />
paradox. Per ansamblu, două par a fi marile chestiuni d) Iniţiative africane de integrare. Statele-naţiuni născute din<br />
astrategice ce apar ca determinante pentru evoluţia imperiile coloniale de altădată s-au aflat într-un context<br />
sistemului internaţional: internaţional dominat de marile ansambluri teritoriale,<br />
îndeosebi de SUA şi URSS. Într-un asemenea context,<br />
Pe plan economic, recenta criză economică şi financiară, în care dezvoltarea rimează cu regruparea, Africa<br />
împreună cu priorităţile de mediu, ridică deschis independentă nu putea rămâne în afara acesteia, ceea ce<br />
problema unui model de creştere durabilă a economiei explică aspiraţiile de unitate şi de integrare ce o animă şi<br />
mondiale în care sustenabilitatea să poată fi asigurată crearea a numeroase organizaţii la nivel continental,<br />
sub trei aspecte ce se impun astăzi: regional sau subregional cum ar fi Organizaţia Uniunii<br />
a) economic şi financiar; Africane, Comunitatea Economică a Statelor din Africa<br />
b) social şi de securitate de Vest, Uniunea Economică şi Monetară Vestc)<br />
de mediu. Africană. Într-adevăr, obiectivul prioritar al tuturor<br />
statelor-naţiune la ieşirea de sub regimul colonial era<br />
Pe plan politic, multipolaritatea pune problema situaţiei ameliorarea traiului populaţiei lor prin dezvoltarea<br />
în care statele vor ajunge la reglarea mizelor majore pe economică şi socială rapidă.<br />
care le au în comun: prioritatea va fi acordată apărării<br />
intereselor Occidentului sau partajarea puterii cu noile În esenţă, toate aceste organizaţii, în plan economic,<br />
puteri şi căutarea sistematică a interesului colectiv. Un politic şi social, au în vedere obiective cum ar fi:<br />
răspuns adecvat la aceste două chestiuni strategice pare<br />
să fie dat de integrarea/aderarea statelor la diferite şi a) stabilirea de spaţii comerciale regionale în vederea<br />
diverse tratate zonale sau regionale. Astfel, statele eliminării progresive a tuturor barierelor ce împiedică<br />
constituie organizaţii regionale sau zonale cu caracter schimburile comerciale;<br />
economic, politic, politico-economic, politico-militar, b) armonizarea politicilor naţionale comune,<br />
ecologice etc. operaţionale pentru că oferă câştiguri suplimentare în<br />
materie de reducere a costurilor de tranzacţie şi de<br />
În acest sens, se pot da ca exemplu următoarele fluiditate a schimburilor;<br />
organizaţii regionale:<br />
c) integrarea regională, ca o condiţie necesară a<br />
a) Acordul de liber-schimb nordamerican (North American transformării şi a creşterii economiei naţionale, dar şi a<br />
Free Trade Agreement prescurtat - NAFTA) este un integrării în economia mondială;<br />
tratat ce creează o zonă de liber-schimb între trei ţări ale<br />
Americii de Nord: Mexic, SUA şi Canada şi a intrat în d) promovarea cooperării politice, pentru a face faţă<br />
vigoare la 01.01.1994. Acest acord are menirea să problemelor politice comune şi ameninţărilor externe.<br />
favorizeze schimburile comerciale şi investiţiile între<br />
parteneri, fiind primul bastion al liberalismului La aceste organizaţii pe care le-am enumerat mai sus se<br />
convertit la regionalism, cu cele 360 de milioane de pot adăuga NATO (ca alianţă politico-militară<br />
INTELLIGENCE
destinată, în principal, să asigure şi să garanteze apărarea tehnologiilor comunicaţiilor şi informaţiilor şi a<br />
şi securitatea colectivă a statelor membre); Uniunea impactului acestora asupra luptei armate. Realizarea<br />
Europeană (ca organizaţie interguvernamentală, are deplină a obiectivelor politicii naţionale de securitate şi<br />
obiective ce îi permit, în opinia noastră, să contribuie la apărare şi ale politicii naţionale externe impune o<br />
maximizarea efectelor benefice ale globalizării şi la comunicarea eficace, eficientă, oportună şi<br />
minimizarea efectelor negative ale acesteia). Mediul de transparentă între toate instituţiile ce au<br />
securitate internaţional continuă să fie complex, competenţe în materie de securitate, apărare şi<br />
dinamic şi cu evoluţii uneori imprevizibile. politică externă şi, evident, o concertare a eforturilor.<br />
Globalizarea, ca proces pluridimensional cu efecte<br />
diverse, va continua să influenţeze mediul de securitate Politica naţională de securitate şi apărare şi politica<br />
mondial. naţională externă sunt strâns corelate, interdependente<br />
şi complementare atunci când este vorba de securitatea<br />
Maximizarea efectelor sale pozitive şi minimizarea celor negative şi apărarea naţională. Ambele politici trebuie să se<br />
se pot face prin aderarea/integrarea statelor în diferite definească prin continuitate, viziune strategică,<br />
tratate zonale sau regionale. NATO şi UE constituie profesionalism, flexibilitate şi caracter proactiv<br />
două astfel de organizaţii. România este membră în pentru a-şi atinge obiectivele stabilite prin legile ţării,<br />
ambele organizaţii, ceea ce poate să-i aducă o plus- programul de guvernare şi diferitele strategii existente<br />
valoare în materie de securitate şi apărare naţională. În în domeniile respective de activitate. În acest context,<br />
acest context, trebuie menţionat că este necesar ca apreciem ca fiind ineficace sau chiar contraproductivă<br />
cetăţenii ţării să fie informaţi despre avantajele şi opţiunea organizării şi orientării politicii naţionale<br />
dezavantajele integrării/aderării la un tratat sau altul. externe de o manieră unidirecţională. Promovarea şi<br />
Altfel spus, se cuvin făcute cunoscute populaţiei apărarea intereselor noastre naţionale impun o orientate<br />
obligaţiile pe care şi le asumă ţara prin intrarea într-un omnidirecţională a acestei politici. Apreciem că<br />
tratat zonal sau regional. Practic, ar trebui să existe un ipotezele ce au ghidat organizarea, derularea şi<br />
echilibru între obligaţii şi drepturi pentru ca realizarea prezentului studiu s-au verificat, ceea ce<br />
integrarea/aderarea în astfel de tratate să merite probează că formularea lor a fost corectă şi adecvată<br />
eforturile ţării, ale cetăţenilor săi pentru a le transpune domeniului cercetat.<br />
în practică. De asemenea, cunoaşterea de către<br />
populaţia ţării a tuturor aspectelor ce privesc<br />
costurile sociale, economice şi financiare ale<br />
integrării/aderării în diverse organizaţii zonale<br />
sau regionale este absolut necesară deoarece astfel<br />
se poate asigura un echilibru între aşteptările<br />
cetăţenilor şi eforturile de îndeplinire a cerinţelor<br />
asumate de statul român prin semnarea unor<br />
asemenea tratate.<br />
Arhitectura naţională de securitate şi apărare<br />
trebuie să se integreze armonios în arhitectura de<br />
securitate promovată prin tratatul zonal sau<br />
Bibliografie<br />
regional la care ţara aderă. Acest lucru ar facilita<br />
integrarea eficace şi eficientă şi, prin urmare, costuri<br />
- DUŢU Petre, Mediul de securitate în contextul globalizării şi al integrării<br />
regionale, Bucureşti, UNAp, 2007;<br />
sociale şi financiare adecvate, adică suportabile de statul<br />
care aderă la un tratat zonal sau regional. Totuşi,<br />
- DUŢU Petre , BOGZEANU Cristina, Priorităţi în arhitectura de securitate şi<br />
apărare a României în noul climat al globalizării şi apartenenţelor la tratate zonale<br />
apreciem că apartenenţa la aceste organizaţii nu trebuie<br />
să conducă la diminuarea eforturilor de realizare a<br />
sau regionale, Editura Universităţii Naţionale de Apărare Carol I, Bucureşti<br />
2011;<br />
unei arhitecturi naţionale de apărare şi securitate<br />
eficace şi eficiente. De aceea, este de dorit ca<br />
- MAIOR, George Cristian, „Noul Aliat - Regândirea politicii de apărare a<br />
României la începutul secolului XXI”,Editura RAO, Bucureşti, 2009;<br />
priorităţile stabilite pentru anii ce vin în domeniul<br />
securităţii şi apărării naţionale să pună accentul pe<br />
- PASĂRE, Ionel Claudiu, NATO-transformare şi noi provocări, Editura<br />
Academiei Naţionale de Informaţii “Mihai Viteazul”, Bucureşti, <strong>2012</strong>;<br />
următoarele componente ale arhitecturii naţionale de - POP Adrian, Strategii de integrare europeană, Editura Sylvi, Bucureşti, 2003;<br />
securitate şi apărare: umană; materială, în sensul dotării cu - E o f i c i a l : C h i n a , a d o u a e c o n o m i e m o n d i a l ă ,<br />
mijloace de luptă modernă a tuturor categoriilor de http://www.capital.ro/detaliiarticole/ stiri/e-oficial-china-a-doua-economiemondiala-144136.html;<br />
forţe armate şi a tuturor unităţilor, nu doar a celor<br />
destinate NATO şi/sau UE; crearea şi dezvoltarea - Fiche de données sur la population mondiale 2010, http://www.prb.org/<br />
pdf10/10wpds_fr.pdf;<br />
infrastructurilor necesare şi suficiente îndeplinirii de către<br />
Armata României a misiunilor ce-i revin; - Consideraţii privind securitatea internaţională a României (Lucrare de<br />
absolvire) Bobeanu Răzvn Petrică- Coordonator ştiinţific: Prof.univ.dr Gh<br />
informaţională, având în vedere dezvoltarea Toma, Bucureşti, 2008.<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 55
INTELLIGENCE<br />
Pe data de 18 octombrie <strong>2012</strong>, a avut loc deschiderea<br />
programului de master „Studii de securitate - Analiza<br />
informaţiilor”, organizat de Facultatea de Sociologie<br />
şi Asistenţă Socială (FSAS) din cadrul Universităţii<br />
Bucureşti, în parteneriat cu Serviciul Român de<br />
Informaţii.<br />
O zi obişnuită de joi din viaţa Facultăţii a marcat, în doar<br />
câteva zeci de minute, un reper semnificativ în ceea ce<br />
priveşte orizontul de pregătire şi formare atât al celor<br />
înscrişi - absolvenţi de instituţii de învăţământ superior -<br />
cât şi pentru studenţii care au asistat la eveniment. Aula<br />
FSAS din strada Schitu Măgureanu s-a umplut, înainte<br />
de ceremonia de deschidere, de studenţi, profesori şi<br />
personalităţile care au participat la eveniment, fapt care a<br />
adus o notă de bun augur atât de necesară în astfel de<br />
ocazii.<br />
Reprezentarea din partea instituţiilor organizatoare a<br />
fost una de cel mai înalt nivel: Directorul Serviciului<br />
Român de Informaţii, domnul ambasador George-<br />
Cristian Maior, pro-rectorul Universităţii Bucureşti,<br />
doamna profesor dr. Maria Voinea, decanul Facultăţii de<br />
Sociologie şi Asistenţă Socială, domnul Marian Preda,<br />
consilierul prezidenţial pe probleme de securitate<br />
naţională, domnul Iulian Fota, consilierul onorific al<br />
primului ministru, domnul Daniel Dăianu, domnul Dan<br />
Dungaciu, coordonator al programului masteral, primadjunctul<br />
Directorului SRI, domnul general - maior<br />
Florian Coldea şi adjunctul Directorului SRI, domnul<br />
general de brigadă Ion Grosu.<br />
Asistenţa a fost completată de cadre universitare ale<br />
FSAS şi ale Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai<br />
Viteazul”, de experţi ai SRI, de reprezentanţi ai massmedia<br />
şi mai ales de studenţi. Prezenţa acestora a<br />
constituit unul dintre elementele cele mai importante în<br />
planul fixării reperelor şi obiectivelor masterului, aşa<br />
cum au evoluat de la prima promoţie a masterului<br />
“Analiza Informaţiilor” (2008 - 2010) şi cum au fost ele<br />
prezentate în alocuţiunile distinselor personalităţi care<br />
au luat cuvântul.<br />
Discursurile participanţilor au reliefat importanţa pe<br />
care o are abordarea academică a problematicilor de<br />
securitate în sublinierea rolului analizei informaţiilor,<br />
respectiv al competenţelor analitice, în planul luării unor<br />
decizii corecte, cu efecte pozitive pe coordonatele<br />
dezvoltării, stabilităţii şi competitivităţii unei organizaţii<br />
sau a unui stat.
Bogdan Antipa, Dan Fifoiu<br />
„În primul rând studenţilor şi profesorilor „Securitatea naţională, în largă măsură, trebuie<br />
Universităţii Bucureşti aş vrea să le transmit înţeleasă dintr-o perspectivă mult mai complexă (...),<br />
mulţumirile noastre, ale Serviciului Român de este nevoie de o economie puternică, de oameni<br />
Informaţii, pentru felul în care acest parteneriat s-a pregătiţi nu numai în structurile de informaţii, în<br />
dezvoltat prin acest program, la care noi ţinem foarte administraţia publică, în organizaţiile economice, este<br />
mult. (...) Gradul mare de incertitudine cu privire la nevoie de profesori din mediul universitar care să<br />
multe evoluţii din plan economic, din plan geopolitic,<br />
educe tinerii”.<br />
din plan social, impun construirea unor aparate de<br />
Consilierul onorific al primului ministru, domnul<br />
cunoaştere capabile, pe de o parte, să înţeleagă aceste<br />
Daniel Dăianu<br />
realităţi şi să transmită decidenţilor în stat informaţia<br />
utilă în luarea deciziilor în faţa acestor provocări.(...)<br />
„Securitatea naţională, ca şi intelligence-ul, nu mai sunt<br />
Am considerat, astfel, că o asemenea reformă este<br />
de mult apanajul exclusiv al statului (...), sunt în egală<br />
necesară şi mă bucur că am reuşit să impunem o<br />
măsură o preocupare intelectuală (...), mai ales că ideea<br />
componentă analitică în cadrul Serviciului, deosebit de<br />
puternică şi capabilă să transmită nu doar informaţie<br />
aceasta se regăseşte şi în Strategia Naţională de<br />
beneficiarilor, ci şi analiză strategică, analiză tactică pe Apărare a Ţării”.<br />
o multitudine de probleme: de ordin geopolitic, de Consilierul prezidenţial pe probleme de<br />
ordin economic, de ordin militar, în legătură cu securitate naţională, domnul Iulian Fota<br />
dezvoltări strategice, şi cred că ar putea ajuta la luarea<br />
unor decizii corecte în legătură cu interesele naţionale „Salut această întâlnire la nivel înalt. Vreau să vă spun<br />
ale României.(...) Aceste programe au rolul de a că nu este prima, este, de fapt, o continuare a unei<br />
familiariza opinia publică cu aceste probleme, a pregăti tradiţii. Universitatea în care ne aflăm este cea dintâi<br />
studenţi capabili să înţeleagă că informaţia este utilă nu din ţară şi, în domeniul ştiinţelor umane, pe locul 270 în<br />
doar pentru stat ca atare, ci şi cetăţeanului în evoluţia topul Shanghai.”<br />
sa” a spus Directorul Serviciului Român de<br />
www.masterstudiidesecuritate.ro<br />
Pro-rectorul Universităţii Bucureşti, doamna<br />
Informaţii, domnul ambasador George-Cristian profesor univ. dr. Maria Voinea<br />
Maior.<br />
„Astăzi, avem un master mai puternic, un master<br />
„Analiza informaţiilor înseamnă şi o metodă, a învăţa adaptat la schimbările sociale, la schimbările globale,<br />
să gândeşti (...) este un lucru foarte important. A învăţa care are în componenţa listei de profesori personalităţi<br />
să gândeşti informaţia te ajută indiferent în ce domeniu de certă valoare (...). Este un exemplu de deschidere a<br />
vei activa, fie că este administraţie, fie că este Facultăţii, de deschidere a Serviciului Român de<br />
economie, fie că este securitate naţională.” Informaţii către mediul universitar (...).”<br />
Coordonatorul programului masteral, domnul Decanul Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă<br />
Dan Dungaciu Socială, domnul profesor univ. dr. Marian Preda I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 57
INTELLIGENCE<br />
„Nicăieri nu este libertatea mai importantă decât acolo unde<br />
ignoranţa este maximă la frontierele cunoaşterii, acolo unde<br />
nimeni nu poate prevedea ce îl aşteaptă la pasul următor.”<br />
Iulian Diculescu<br />
Friedrich A. Hayek<br />
Pretenţia relativ recentă a unui intelligence-ca-ştiinţă se află sublinierea aspectelor raţionale din procesele de<br />
pe muchia fragilă dintre două limitări de sens: pe de o afectare a securităţii, apelând la identificarea de reguli şi<br />
parte, avem baza deseori iraţională a problemelor, iar de regularităţi (într-o manieră inspirată şi de fascinanta<br />
cealaltă, substanţa intrinsec politică a soluţiilor. Astfel, aventură epistemică a fizicii). În schimb, practicienii<br />
atunci când reflectează asupra propriului conţinut, deciziei, purtători ai hainei omului de stat, mai au în<br />
intelligence-ul nu poate opera “cu metrul”, cu măsuri ce vedere şi inspiraţia sau oportunitatea, contextul, nevoia<br />
pot fi testate într-o ordine a certitudinilor. Iar atunci unor demonstraţii de forţă, creditarea prestigiului,<br />
când trebuie rezolvate problemele şi ameninţările de compensarea eşecului, (re)confirmarea încrederii sau a<br />
securitate, lasă locul deciziei politice, prin beneficiarii puterii etc. Puţine sunt cazurile în care decidenţii chiar<br />
legali. se raportează la sugestiile unui gen de intelligence care<br />
se doreşte ştiinţific şi rareori invocă infailibilitatea<br />
Situaţia nu este diferită nici la nivelul micro şi nici la cel conceptelor sau arată că au de optat între soluţii<br />
macro. Soluţiile la problemele producţiei şi alternative.<br />
producătorului de intelligence sau ale consumului şi<br />
consumatorului de intelligence sunt preponderent Una din puţinele piste de evadare în spaţiul unui<br />
subiective. Ca şi soluţiile la problemele de stabilire a intelligence raţional ia forma ghidurilor de bune practici<br />
priorităţilor, de alocare a resurselor, de ajustare şi sau a studiilor de caz. Ea este oarecum inspirată de<br />
transfer de la un obiectiv la altul etc. Şi aceasta pentru că, tradiţia jurisprudenţei, însă şi acestea pot fi alterate de<br />
în pofida clamatelor principii decizionale, calculul perspective particulare, de exagerări ale percepţiei, de<br />
raţional este deseori un accesoriu ornamental în decizia semnificaţii de moment etc. Relativul boom al sfaturilor<br />
efectivă. Calculul raţional întemeiat pe intelligence practice în materie de intelligence ajunge astfel să<br />
reuşeşte cumva să fie o decoraţie strălucitoare pe ocolească tocmai factorii raţionali ai deciziei, creând un<br />
pieptarul pretenţiilor academice, pe care, însă, unii alt teren propice pentru soluţii inadecvate.<br />
factorii de decizie o consideră prea puţin potrivită<br />
raportării la deciziile curente. N-ar fi prea comod de <strong>Intelligence</strong>-ul este dificil de clasificat în soluţii de<br />
purtat atunci când aprobă documentele din mapa dicţionar, tocmai pentru că este o activitate umană ce<br />
zilnică, prin urmare rămâne un simplu argument pentru ţine de resorturi şi motivaţii foarte subiective. În fapt,<br />
ocaziile de legitimare “ştiinţifică” a unor decizii, fie ele intelligence-ca-ştiinţă poate fi cel mult o cunoaştere<br />
deja luate sau doar plănuite. empirică şi praxeologică a contextelor de securitate,<br />
multiplicate indefinit cu variabilele subiective ale<br />
Între abordarea de intelligence a problemelor de motivaţiei umane. Această condiţie implică şi<br />
securitate şi soluţiile care se adoptă în exerciţiul cotidian comportamente indeterministe, chiar non-raţionale,<br />
al deciziilor există diferenţe multiple. Şi de consistenţă şi pentru toate variabilele posibile, inclusiv pentru risc,<br />
de viziune. Adepţii intelligence-ca-ştiinţă optează pentru beneficiu, teamă, oportunitate, încredere...
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 59
INTELLIGENCE<br />
Revenirea la normalitate<br />
La 20 de ani de la căderea regimului comunist, termenul<br />
de „securitate” şi-a redobândit înţelesul de bază, cel<br />
puţin pentru tânăra generaţie.<br />
Eliminarea stereotipurilor în ceea ce priveşte<br />
„omniprezenţa” serviciilor de informaţii în viaţa<br />
cetăţenilor, „continuarea practicilor vechii Securităţi”,<br />
„activităţile oculte” şi „manipularea” practicate de<br />
acestea favorizează, acum, construirea unui dialog<br />
reciproc avantajos cu membrii societăţii, indivizi sau<br />
organizaţii deopotrivă.<br />
Dincolo de sprijinul strategic pe care serviciile de<br />
informaţii trebuie să îl ofere decidenţilor, acestea sunt<br />
practic obligate să creeze educaţie de securitate, să<br />
genereze în conştiinţa membrilor societăţii sentimentul<br />
datoriei civice, să formeze conştiinţa necesară<br />
menţinerii şi consolidării climatului de securitate. Cu<br />
alte cuvinte, să construiască o cultură de securitate.<br />
Dacă, în prima dimensiune a misiunii lor, structurile de<br />
intelligence găsesc relativ repede un limbaj comun cu<br />
cei cărora li se adresează, pe problematica de securitate<br />
pe care o acoperă, dialogul cu cetăţenii reprezintă o<br />
piatră de încercare: pe de o parte, prin natura şi<br />
specificul activităţii lor, serviciile de informaţii sunt<br />
nevoite să păstreze un profil discret, iar, pe de altă parte,<br />
formarea conştiinţei civice pentru sprijinirea eforturilor<br />
de asigurare a securităţii colective necesită contact<br />
direct şi informare. Este, cred, momentul pentru<br />
iniţierea unor parteneriate, pe domenii prioritare, între<br />
Serviciul Român de Informaţii şi beneficiarii direcţi ai<br />
activităţii de prevenire şi contracarare a riscurilor şi<br />
ameninţărilor la adresa intereselor naţionale: cetăţenii.<br />
Iar un prim domeniu ce trebuie vizat este educaţia, prin<br />
instituţiile sale reprezentative - şcoala, liceul,<br />
universitatea, respectiv structurile politice care<br />
elaborează politici specifice (inspectorate, minister).<br />
Iuliana Udroiu
Aşa cum corect s-a afirmat şi este statuat şi în De aceea, punerea în valoare şi dezvoltarea potenţialului cultural,<br />
documentele strategice ale statului român, „se simte din ştiinţific şi uman de care dispune România constituie o<br />
ce în ce mai mult nevoia ca dimensiunilor educaţionale componentă şi o resursă esenţială a securităţii naţionale şi a<br />
clasice - educaţia intelectuală, morală, religioasă, modernizării societăţii româneşti”. (Strategia de Securitate<br />
tehnologică, estetică şi fizică - să li se adauge şi aceea a naţională a României)<br />
educaţiei de securitate”.<br />
Premise favorabile<br />
„În domeniul educaţiei, cercetării şi culturii: Problemele de fond<br />
ale acestui domeniu - care ar putea fi numite ale unei securităţi Un prim argument al sporirii cooperării între instituţiile<br />
culturale, în sens larg - sunt în mod direct legate de nevoia educaţionale şi serviciile de informaţii este dat de natura<br />
afirmării unor noi mentalităţi şi atitudini care să contribuie la similară a acestora: ambele sunt bazate pe cunoaştere,<br />
configurarea dimensiunii culturale şi civilizatorii a reformelor, atât ca medii de activitate profesională şi managerială,<br />
cerută în mod implicit de procesul integrării europene şi cât şi ca zone de cercetare ştiinţifică şi elaborare de<br />
euroatlantice. Spiritul comunitar, solidaritatea naţională, cultura proiecte strategice, marcând convergenţa cunoaşterii şi<br />
comunicaţională, atitudinea faţă de performanţă, respectul pentru organizării. Informaţia este instrumentul de lucru al<br />
elite şi promovarea lor se află încă în stadii insuficiente de ambelor sisteme: prin educaţie, aceasta se transmite şi<br />
dezvoltare. asimilează, intelligence-ul o exploatează.<br />
În acelaşi timp, există şi elemente specifice, care se află<br />
în complementaritate: educaţia formează valori,<br />
serviciile de informaţii le protejează. Nu în ultimul rând,<br />
există provocări comune: calitatea şi cantitatea resursei<br />
umane. Sistemul educaţional formează personalităţi<br />
umane ca potenţială „forţă de muncă”, care constituie<br />
un bazin de recrutare pentru instituţiile de siguranţă<br />
naţională cu cât este mai performant sistemul de<br />
educaţie, cu atât este mai bună calitatea resursei umane.<br />
Evoluţia (mai bine spus involuţia) demografică a<br />
României va conduce, în următoarele decenii, la o<br />
scădere drastică a <strong>numărul</strong>ui de elevi, iar inconsistenţa<br />
curriculei şi lipsa de viziune în programele de<br />
învăţământ limitează crearea de abilităţi şi competenţe<br />
necesare pentru viitorii ofiţeri de informaţii.<br />
Mai mult, în România de astăzi nu există încă o cultură<br />
de securitate la fel de solidă ca în democraţiile cu tradiţie,<br />
nu există încă o literatură vastă în domeniul intelligence<br />
prin care să se explice publicului larg rolul deosebit pe<br />
care îl are comunitatea de intelligence în procesul<br />
guvernării.<br />
Crearea acestei culturi este un proces complex, de<br />
durată, care trece de simpla informare asupra riscurilor<br />
la adresa securităţii şi presupune o asimilare „reflexivă”<br />
a normelor morale, formarea de convingeri şi<br />
manifestări comportamentale individuale, de credinţe,<br />
norme, obiceiuri, atitudini, reguli şi practici comune.<br />
O atitudine proactivă<br />
Soluţii pentru depăşirea acestei probleme au mai fost<br />
propuse şi includ elaborarea şi implementarea unui<br />
program de educaţie de securitate care să cuprindă cât<br />
mai multe medii ale societăţii, diferenţiat, în funcţie de<br />
nivelul de înţelegere al celor vizaţi, dar şi o strategie de<br />
comunicare eficientă şi substanţială cu autorităţile<br />
statului, organizaţiile neguvernamentale, mediul<br />
academic.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 61
Serviciul Român de Informaţii a înţeles valoarea unui din grupul-ţintă. Grupul-ţintă este constituit din<br />
astfel de parteneriat şi, prin iniţiative derulate începând personal cu funcţii de conducere, monitorizare,<br />
cu nivelul liceal, depune eforturi pentru construirea evaluare şi control din inspectoratele şcolare, structurile<br />
unei culturi de securitate. centrale şi locale ale MECTS sau aflate în coordonarea/<br />
subordonarea acestora, precum şi din directori sau<br />
O primă campanie de informare derulată de SRI, prin membri ai consiliilor de administraţie ale unităţilor de<br />
intermediul Centrului de Informare pentru Cultura de învăţământ preuniversitar.<br />
Securitate, de la sfârşitul anului 2005, împreună cu<br />
Fundaţia EURISC şi Casa NATO, a fost „Terorismul... Concluzii<br />
de lângă noi”. Grupul-ţintă l-a reprezentat elevii din<br />
ciclul liceal, scopul fiind punerea în dezbatere a unor Astfel de iniţiative, extrem de necesare pentru stabilirea<br />
aspecte ale evoluţiei şi pericolului reprezentat de unei relaţii „normale” între serviciile de informaţii,<br />
fenomenul terorist, conştientizarea şi implicarea factori de decizie şi cetăţeni, trebuie să se dezvolte şi să<br />
cetăţenilor în dinamica mediului de securitate, precum se diversifice. Până la formarea unui „model românesc<br />
şi responsabilizarea acestora cu privire la riscurile şi de cultură de securitate”, atât de necesar şi cerut în<br />
modalităţile de contracarare a terorismului. mediile de expertiză, de un real ajutor ne sunt exemplele<br />
de bune practici şi lecţiile învăţate oferite de<br />
Masterul organizat de Facultatea de Sociologie şi comunităţile informative internaţionale care, prin<br />
Asistenţă Socială a Universităţii din Bucureşti, în proiecte colaborative şi strategii de comunicare, reuşesc<br />
parteneriat cu Serviciul Român de Informaţii, să implice cetăţeanul în crearea propriei securităţi. Un<br />
reprezintă un demers important prin care SRI exemplu de succes este cel al SUA cu privire la<br />
contribuie, la nivelul absolvenţilor instituţiilor de popularizarea conceptelor specifice sferei intelligence şi<br />
învăţământ superior, la crearea bazelor unei comunităţi securitate. Prin pagini dedicate, structuri de intelligence<br />
ştiinţifice care să reunească reprezentanţi ai mediului americane (CIA, FBI, Defense <strong>Intelligence</strong> Agency,<br />
academic, de afaceri şi ai instituţiilor publice. National Security Agency), dar şi britanice (MI6) se<br />
adresează copiilor şi publicului larg, prin jocuri şi teste<br />
Această iniţiativă a marcat tranziţia de la etapa creării pentru verificarea „abilităţilor investigative”.<br />
unui precedent la sedimentarea unei promiţătoare<br />
tradiţii a dezvoltării relaţiilor normale de cooperare Aceste iniţiative, deşi nu sunt neapărat vizibile sau nu<br />
dintre serviciile de informaţii româneşti şi societatea produc efecte imediate, constituie un fundament<br />
civilă, specifice oricărui stat modern. esenţial pentru crearea unui parteneriat real între<br />
serviciile de intelligence şi cetăţeni, al cărui scop final<br />
Proiectul strategic „Dezvoltarea competenţelor este asigurarea bunăstării sociale, în condiţii de<br />
manageriale ale personalului didactic cu funcţii de siguranţă.<br />
conducere, îndrumare şi control din sistemul<br />
preuniversitar, în societatea cunoaşterii - OSCINT Un program naţional de educaţie pentru securitate ar<br />
2009” continuă, pe un nivel superior, parteneriatul putea crea cadrul necesar cooperării deschise, sincere,<br />
informal al SRI cu educaţia adresându-se, de această între structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă şi<br />
dată, personalului didactic cu funcţii de conducere, cele din sistemul educaţional. Rezultatele unui astfel de<br />
îndrumare şi control din cadrul MECTS şi din demers sunt cuantificabile financiar, în costuri mai<br />
instituţiile subordonate/ coordonate, în vederea reduse de asigurare a securităţii, dar şi social, în cetăţeni<br />
îmbunătăţirii procesului decizional în sistemul de pregătiţi să facă faţă provocărilor viitorului.<br />
învăţământ preuniversitar, în contextul descentralizării<br />
administrative şi al dezvoltării societăţii cunoaşterii.<br />
Proiectul strategic în valoare de 4.590.000 euro<br />
(19.750.000 lei) cu o perioadă de implementare de 3 ani,<br />
începând cu 01.09.2010, este cofinanţat din Fondul<br />
Social European (FSE), prin Programul Operaţional<br />
Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU)<br />
2007-2013.<br />
Bibliografie<br />
Proiectul propune un program de transfer sistematic al<br />
unui know-how modern, caracteristic societăţii<br />
cunoaşterii, menit să asigure competitivitatea sistemului - Alexe, Mariana, Rolul educaţiei de securitate în activitatea de protecţie a<br />
informaţiilor clasificate, în “Infosfera”, anul 1, nr. 4, 2009, pp. 69-73.<br />
de învăţământ preuniversitar prin crearea unei reţele - Strategia de Securitate naţională a României”, disponibilă la<br />
naţionale constituite din opt centre regionale în cele opt www.presidency.ro/static/ordine/ SSNR/SSNR.pdf.<br />
- http://analizainformatiilor.sri.ro/despre.html<br />
euroregiuni ale ţării, şi pregătirea a 1.200 de persoane - http://www.oscint.ro/<br />
INTELLIGENCE<br />
I
Jonathan Steinberg - Bismarck. O viaţă<br />
Bismarck: între persoană şi personaj<br />
„adevăratul rol al cunoaşterii istoriei este să îi informeze pe oameni<br />
despre prezent, în măsura în care trecutul, pretextul oferit de<br />
subiectul acestuia, este încapsulat în prezent şi constituie o parte a<br />
acestuia care nu este imediat evidentă ochiului neexersat.”<br />
Niall Ferguson<br />
Diana Ivan<br />
Într-un peisaj literar tot mai aglomerat, dar şi inundat de<br />
subcultură şi scrieri de consum, biografia tinde să fie deseori<br />
un gen ignorat. Biografiile pieţei româneşti de carte a<br />
anilor trecuţi sunt circumscrise sferei personalităţilor<br />
lumii mondene, avansând false modele pentru o<br />
anumită categorie de public, însă prea rar pentru<br />
liderii ţării sau pentru aspiranţii la acest statut.<br />
Biografia cancelarului german Otto von Bismarck în<br />
viziunea lui Jonathan Steinberg, profesor emerit la<br />
Cambridge şi absolvent de Harvard, adusă<br />
publicului românesc de editura Eikon sub<br />
îndrumarea lui George Cristian Maior, se poate<br />
dovedi un model, pe cât de util, pe atât de necesar<br />
oricărei societăţi, cu atât mai mult uneia confruntate<br />
cu atât de tumultuoase evoluţii pe scena publică.<br />
Pledoaria ambasadorului George Cristian Maior în<br />
favoarea cărţii Bismarck. O viaţă, expusă în prefaţă,<br />
are ca public ţintă în primă instanţă categoria<br />
oamenilor politici, a liderilor existenţi sau în<br />
devenire. Această categorie aparte poate citi<br />
biografia scrisă de Steinberg în cheia interesului<br />
legitim de care amintea Ferguson în motoul de mai<br />
sus: înţelegerea prezentului şi determinarea<br />
direcţiilor de viitor este mai uşor de fundamentat<br />
odată învăţată lecţia istoriei.<br />
Pledoaria mea se adresează în principal cititorilor de<br />
beletristică, ce vor găsi în acest intimidant tom de<br />
referinţe biografice un melanj de romane pasionante<br />
care, alături de bucuria lecturii, aduce cu sine bucuria<br />
cunoaşterii, a unei înţelegeri mai fine asupra<br />
prezentului istoric.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 63
Fără a fi o biografie romanţată, cartea lui Steinberg Personajul romanului biografic al lui Steinberg nu este<br />
aduce sub microscop viaţa şi dualitatea în definitiv unul pozitiv, însă nici negativ, parte din farmecul lecturii<br />
umană a unei personalităţi istorice, cu bune şi cu rele, venind chiar din complexitatea acestuia: marele om de<br />
într-o scriitură lejeră, cu ritm alert, nepartizană, ba chiar stat, vizionar în ceea ce priveşte stabilirea de echilibre la<br />
într-o cheie critică şi uneori ironică. Autorul priveşte nivelul puterilor europene, maestru al maşinaţiunilor<br />
fără îngăduinţă şi fără partipris-uri un om de stat pe care prin care reuşea să îşi conserve poziţia în ciuda opoziţiei<br />
îl prezintă uneori în tuşe uşor groteşti, amintind de acerbe a parlamentului naţional şi a celor locale, putea fi<br />
personajele balzaciene, dar care surmontează limitările meschin şi ipohondru şi se folosea de suferinţele sale<br />
unui personaj literar prin complexitatea şi veridicitatea fizice (reale sau fictive) pentru a schimba punctele de<br />
sa. vedere ale împăratului, ceea ce îl determină pe Steinberg<br />
să afirme că niciun om de stat din secolul XIX sau XX nu s-a<br />
Aşa cum aminteam, biografia cancelarului Germaniei îmbolnăvit atât de des, atât de public şi atât de dramatic ca Otto<br />
aduce laolaltă în paginile sale mai multe „romane” ce îşi von Bismarck. În plan uman, contele a avut o relaţie rece<br />
întreţes iţele într-o lectură fluidă şi spumoasă, cu mama sa, pe care o acuza că nu i-a oferit căldură<br />
supravegheată atent de tonul echilibrat şi uneori sufletească în copilărie, dar pe care o respecta, totuşi,<br />
zeflemitor al autorului-spectator. E vorba despre pentru voinţa şi ambiţia sa. Bismarck şi-a iubit tatăl, pe<br />
romanul iniţiatic al copilului lipsit de afecţiunea mamei care, însă, l-a exploatat nemilos în tinereţe pentru a<br />
şi abandonat într-un internat cu reguli stricte şi violente, obţine de la el mai mulţi bani şi îl considera un om slab şi<br />
al adolescentului care doreşte să devină un om de vază nerealizat. A avut o soţie cu care sursele biografice dau<br />
punând stăpânire pe minţile şi inimile colegilor săi de de înţeles că nu a fost sincer (încă din timpul logodnei, în<br />
generaţie prin provocări la dueluri şi un comportament scrisorile către Johanna von Puttkamer îi transmitea că<br />
cât mai excentric, cel al tânărului moşier aparent nu face demersuri pentru obţinerea de funcţii şi<br />
cufundat în viaţa la ţară şi lipsit de ambiţii, care, însă, demnităţi publice, când, în fapt, maşinaţiunile sale<br />
odată îndrăgostit de o femeie inaccesibilă - Marie von intense vizau contrariul) şi care, la rândul ei, nu a dorit să<br />
Thadden-Trieglaff, soţia bunului său prieten din<br />
copilărie Moritz von Blanckenburg - îşi caută scăparea<br />
în implicarea politică.<br />
Cu Bismarck alăturat grupului de pietişti ultraconservatori<br />
din care făcea parte Marie, convertit acum<br />
la un creştinism care, după cum avem să vedem, era doar<br />
unul de faţadă, romanul vieţii sale ia turnurile unei<br />
scrieri despre ascensiunea socială, despre ambiţie şi,<br />
într-un fel oarecum marginal, căci vorbim despre un<br />
membru al unei vechi familii de aristocraţi prusaci,<br />
despre parvenire, în sensul acumulării de putere. În<br />
acest registru se încadrează dorinţa lui Bismarck,<br />
devenit cancelar al Germaniei şi ministru preşedinte al<br />
Prusiei după un stagiu ca ambasador, de a se face<br />
indispensabil pe scena politică a vremii, într-un context<br />
în care nu mai beneficia de suportul niciunui partid<br />
politic, fiind menţinut în funcţie numai de voinţa<br />
fragilului şi indecisului împărat William I. Romanul<br />
intrigilor de curte, al disputelor mocnite şi al urzelilor<br />
create între cancelar, de o parte, şi regina consoartă,<br />
Augusta de Saxa-Weimar, ulterior sprijinită de prinţul<br />
moştenitor şi de soţia acestuia (amintind de personajele<br />
lui Dumas), se întretaie cu cel de război, ce descrie<br />
campaniile militare şi contextul geopolitic ce au<br />
determinat unificarea Germaniei.<br />
Prin multitudinea de faţete cu care îl surprinde pe cititor,<br />
cancelarul Bismarck-Schönhausenn, oferă priveliştea<br />
jocului politicii şi al maşinaţiunilor necesare atingerii<br />
obiectivelor politice, având, însă, întotdeauna mai<br />
presus de orice obiectiv personal o dragoste şi o<br />
loialitate bizare faţă de un împărat longeviv care, la<br />
rândul său, îi făcea concesii şi îi purta o incontestabilă<br />
afecţiune.<br />
INTELLIGENCE
sprijine ambiţiile politice ale soţului său, alegând o notabile în tratarea diverselor sale afecţiuni - reale sau<br />
existenţă modestă, o ţinută lipsită de fast şi refuzând cu închipuite - a fost cel care l-a vindecat pe cancelar de<br />
încăpăţânare să cedeze până şi rugăminţii soţului său de insomnie ţinându-l de mână şi veghindu-l până<br />
a învăţa limba franceză pentru a putea întreţine oaspeţii adormea. Pe scena politică, cele mai mari realizări ale<br />
la serate şi evenimente mondene. Pe fiul cel mare, sale, pentru care a rămas în istorie - unificarea<br />
Herbert, Bismarck l-a alienat interzicându-i căsătoria cu Germaniei, dreptul la vot direct şi universal, sistemul de<br />
o femeie despre care considera că nu se ridică la statutul asigurări sociale - nu au avut ca obiectiv democratizarea<br />
social al familiei sale. În ciuda victoriilor - obţinute prin statului german sau susţinerea claselor defavorizate, ci<br />
orice mijloace - care i-au permis să deţină putere şi au fost calcule meschine prin care cancelarul îşi putea<br />
influenţă pe scena publică, cancelarul a fost relativ lipsit menţine scaunul şi putea acumula mai multă putere.<br />
de prieteni; pe majoritatea i-a îndepărtat prin lipsa lui de Opţiunea pentru un Reich ales liber şi democratic, spre<br />
principialitate; pragmatismul său şi neaderenţa la o exemplu, a dat o lovitură puternică conservatorilor<br />
ideologie politică s-au dovedit utile în ceea ce priveşte pietişti din jurul ziarului Kreuzzeitung, unde el însuşi îşi<br />
politica externă, însă i-au atras inamiciţii, fie când a fost avea originile politice. Schimbarea politicii sociale şi<br />
vorba despre lupta împotriva cultelor religioase, aşa- introducerea sistemului de asigurări controlat de stat au<br />
numită Kulturkampf - importantă, însă, pentru laicizarea reprezentat un alt calcul politic ce viza obţinerea de<br />
învăţământului - fie de susţinerea unor măsuri de sprijin popular, fiind întemeiate pe o schimbare de<br />
factură socialistă în schimbul obţinerii unei majorităţi atitudine la 180 de grade faţă de politicile promovate<br />
parlamentare. anterior de Bismarck.<br />
Nu pare de mirare că, în această existenţă relativ lipsită Geniul lui Bismarck pare să-şi fi pus amprenta în special<br />
de afecţiune, în care Bismarck a manifestat constanţă în pe tabla de şah a relaţiilor internaţionale ale Germaniei<br />
sentimente numai faţă de sora sa şi faţă de câinii familiei, şi pe configuraţia stabilităţii europene, în general,<br />
unul dintre apropiaţii săi şi medicul care a avut rezultate principala sa calitate fiind capacitatea de a lua în<br />
considerare toate posibilele mutări ale adversarilor. În politica<br />
internă, însă, rezultatele demersurilor sale sunt cel puţin<br />
discutabile. Unii analişti sunt partizanii ideii că scopul<br />
scuză mijloacele şi că Bismarck, prin lipsa lui de<br />
principialitate şi de aderenţă la o ideologie politică, a<br />
creat statul german modern. În viziunea lui Steinberg,<br />
însă, cancelarul pare a fi greşit mult. Biograful aminteşte<br />
structura politică instabilă lăsată în urmă de Bismarck,<br />
constituţia inadecvată, sistemul de reprezentare confuz,<br />
dar şi suportul pentru legile antisemite. Acestea din<br />
urmă, deşi nu erau izvorâte din antisemitism - Bismarck<br />
având prieteni evrei şi exprimându-şi deschis aprecierea<br />
pentru aceştia -, ci din dorinţa de a-şi doborî un puternic<br />
adversar politic, pe liberalul de origine evreiască Eduard<br />
Lasker, aveau să împingă Germania pe marginile<br />
prăpastiei.<br />
Lecţia lui Bismarck nu este aceea a unui om politic<br />
perfect; autorul nu proiectează o imagine fotografică a<br />
contelui, pe care actualii şi viitorii lideri să fie îndemnaţi<br />
să o reproducă identic atunci când îşi definesc imaginea<br />
pe scena politică. Lecţia sa este, însă, cea a unui lider<br />
adevărat, puternic, carismatic, care şi-a atins scopurile<br />
chiar şi în lipsa suportului politic, aducând, într-o analiză<br />
retrospectivă, un nou stat german şi echilibru Europei.<br />
Bismarck. O viaţă este o lectură fascinantă, care se va<br />
dovedi un roman biografic excelent pentru cititorii de<br />
beletristică, dar şi o biografie precisă, bine documentată<br />
şi scrisă cu talent pentru cei din mediul academic şi o<br />
lecţie de istorie cu ajutorul căreia factorii politici pot<br />
crea proiecţii mai precise asupra viitorului.<br />
Complexitatea situaţiei, a personajului central şi a<br />
reverberaţiile deznodământului acestei biografii sunt o<br />
probă în plus că realitatea bate ficţiunea. I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 65
INTELLIGENCE<br />
Cristian Iancu, Iuliana Udroiu<br />
Între două paradigme ce se poate concretiza începând cu o apropiere a<br />
serviciilor de informaţii de beneficiar şi depăşirea<br />
Conform perspectivei avansate de Sherman Kent -<br />
promotorul primului proiect instituţional modern de<br />
„barierei de protecţie” între analişti şi decidenţi.<br />
analiză de informaţii în contextul celui de-al Doilea<br />
Război Mondial -, avantajul strategic poate fi obţinut în<br />
Informaţia, resursa strategică de putere<br />
urma regândirii intelligence-ului ca domeniu academic, Globalizarea şi revoluţia informaţională au schimbat<br />
fiind necesară, totodată, o distincţie între „gândirea centrul de interes al comunităţilor de informaţii.<br />
strategică” şi non range planning ori forecasting. Avantajele noii societăţi tehnologice şi consecinţele în<br />
plan social, politic şi economic au fost punctate, dar<br />
Plecând de la aceste premise, intelligence-ul strategic a schimbarea continuă a reperelor a avut drept<br />
cunoscut un succes deosebit în timpul Războiului Rece, consecinţă, la nivel uman, dezvoltarea unei stări de<br />
întrucât asigura factorilor de decizie sprijinul necesar anxietate, iar la nivelul analiştilor de intelligence -<br />
continuării operaţiunilor şi evalua în mod clar dificultatea de a prezenta beneficiarilor scenarii viabile<br />
ameninţările, dar şi punctele tari şi pe cele slabe ale<br />
strategiilor adoptate, în special în ceea ce priveşte<br />
de evoluţie.<br />
descurajarea nucleară.<br />
În prezent, teoria de intelligence este marcată de impactul<br />
Ritmul alert în care se succed evenimentele a creat<br />
presiune atât asupra analistului, cât şi a beneficiarului.<br />
incertitudinii, care s-a impus decisiv asupra eforturilor Un plus de incertitudine a fost adus şi de diversificarea<br />
de normare a activităţii de analiză şi a determinat o axare tipologiei ameninţărilor, dar şi de extinderea arealului de<br />
pe identificarea de mecanisme de diminuare a ei (mai manifestare. În acest context, nu doar informaţiile sunt<br />
ales în contextul „surprizelor” care au marcat ultimul critice, ci şi înţelegerea lor, în vederea interpretării<br />
deceniu). coerente a noii dinamici de securitate. În consecinţă, şi<br />
metodele tradiţionale utilizate de analişti se pot dovedi<br />
Astfel, actualul mediu de securitate „forţează nepotrivite şi inaplicabile în cazul unor evaluări care se<br />
organizaţiile de intelligence să adere la două paradigme<br />
distincte pentru a-şi desfăşura activitatea: cea<br />
concentrează pe anticipare şi prevenire.<br />
tradiţională, care implică soluţionarea de puzzle-uri, în Mai mult, „producătorul” este obligat să-şi adapteze în<br />
cazul ameninţărilor statale obişnuite, şi una nouă, permanenţă discursul analitic în funcţie de evoluţiile<br />
adaptată la ameninţările transnaţionale”. înregistrate şi, uneori, ajunge să fie depăşit de acestea.<br />
De partea cealaltă, „consumatorul” este întotdeauna<br />
<strong>Intelligence</strong>-ul strategic nu se mai află, potrivit unor preocupat de faptul că nu dispune de toate informaţiile<br />
experţi, printre priorităţile beneficiarilor, preocupaţi,<br />
mai degrabă, de „urgenţa” producerii evenimentelor, şi<br />
de care ar avea nevoie pentru a-şi fundamenta deciziile.<br />
aduce, astfel, în prim plan, gândirea tactică. În Din acest motiv, se poate spune că asistăm la o explozie<br />
consecinţă, analizele prea elaborate sau prea depărtate de tensiuni fără precedent, generată de o cerere tot mai<br />
în timp tind să fie ignorate. În paralel, câştigă tot mai mare de materiale analitice şi concluzii cu caracter<br />
mulţi aderenţi teoria conform căreia o comunitate de operativ, menite să permită gestionarea situaţiei<br />
informaţii ar putea deveni „furnizor de cunoaştere”, în imediate, rolul informaţiilor de securitate devenind,<br />
loc de simplu „producător de informaţii”, perspectivă astfel, decisiv.
De la diagnoză la prognoză • stabilirea exactă a nevoilor în raport cu capacităţile;<br />
După cum am afirmat mai sus, pe diferite paliere Este fundamental un echilibru între posibilităţile de<br />
decizionale, a crescut semnificativ cererea de analize, analiză şi nevoia de securitate. Ar fi ideală acoperirea<br />
pentru stabilirea şi, mai ales, aplicarea de strategii întregului spectru de posibile ameninţări, însă realitatea<br />
destinate asigurării unui avantaj prin adaptarea, în timp ne arată că este nevoie de un sistem extrem de costisitor.<br />
real, la modificările climatului politic, economic, social,<br />
cultural sau ştiinţific. În acelaşi timp, capacitatea beneficiarului de a gestiona<br />
informaţiile este limitată de barierele legale şi de<br />
Creşterea <strong>numărul</strong>ui „surprizelor strategice” şi a interacţiunea cu ceilalţi actori din sistem. În consecinţă,<br />
consecinţelor lor a semnalat analiştilor că este nevoie de sistemele de suport al strategic warning trebuie croite atent<br />
o abordare diferită, racordată la posibilităţile tehnice şi şi, de regulă, dedicat, pe tipuri de beneficiari.<br />
cunoştinţele actuale. Apare tot mai evident nevoia de a<br />
avea la dispoziţie intelligence anticipativ, ca posibil • utilizarea eficientă a instrumentelor de colectare, stocare şi<br />
instrument de corectare, prin decizie oportună, a clasificare a input-urilor;<br />
condiţiilor ce pot conduce la apariţia riscurilor grave de<br />
securitate. În lipsa unor semnale corecte, constante şi sistematice,<br />
orice avertizare este doar „o ghicitoare”. Experienţele<br />
Analizele asupra tendinţelor de evoluţie - interne şi ne arată cât de importantă este identificarea ariilor de<br />
externe -, evaluările asupra probabilităţilor de colectare a informaţiilor şi, implicit, a riscurilor<br />
materializare a riscurilor şi ameninţărilor, a efectelor probabile, definirea indicatorilor corecţi de scanare şi<br />
acestora sunt input-uri vitale pe baza cărora decidenţii evaluare, a unei scale bine dimensionate şi, nu în ultimul<br />
politici: definesc corect interesul naţional; elaborează o rând, instruirea operatorilor, plecând de la ideea că un<br />
doctrină adecvată şi asigură transpunerea ei în practică; sistem automatizat nu poate surprinde în totalitate<br />
creează o politică de securitate şi o strategie eficientă. nuanţele relevante.<br />
Există o percepţie aproape generalizată potrivit căreia • pregătirea complexă a analiştilor;<br />
strategic intelligence abordează aspecte care au o relevanţă<br />
scăzută pentru nevoile operaţionale curente, deoarece Apariţia atâtor factori noi în ecuaţia securităţii pune în<br />
analiza strategică este instrumentul managerului. dificultate orice analist. S-a observat în cazul crizelor de<br />
securitate anterioare că, deşi au existat numeroase date<br />
Dimensiunea strategică a activităţii de intelligence nu de avertizare, interpretarea lor liniară nu a permis<br />
vizează obiective individuale, ci trenduri majore, care acoperirea paletei de riscuri posibile.<br />
pot fi interpretate prin evaluarea unui volum mare de<br />
activităţi ţintite. În plus, în procesul de evaluare a În acelaşi timp, chiar dacă rigurozitatea şi menţinerea<br />
problemelor, analiza este focalizată pe identificarea şi unei formule cuantificabile a interpretărilor constituie<br />
expunerea structurii, scopului şi naturii subiectului aflat fundamentele analizei clasice, este imposibil ca un<br />
în atenţie, nu pe realizarea de reacţii imediate, punctuale. analist să poată realiza o avertizare strategică fără să aibă<br />
imaginaţie. Stimularea imaginaţiei este un must have în<br />
Printre tendinţele ce pot face obiectul unor analize mecanismul de instruire a analiştilor de profil.<br />
strategice, de interes pentru realizarea securităţii<br />
naţionale se pot număra: amplificarea divergenţelor •colaborarea extinsă;<br />
între majoritatea actorilor politici internaţionali asupra<br />
modului de abordare a problemelor globale, menţinerea Pentru a putea să-şi îndeplinească rolul, un producător<br />
şi, în unele cazuri, acutizarea unor dispute între diverşi de strategic warning trebuie să aibă capacitatea de a pune în<br />
subiecţi de drept internaţional în vederea obţinerii unui comun cunoştinţele şi experienţa sa cu ale altor analişti,<br />
statut predominant la nivel global, regional sau zonal, astfel încât să poată compara, completa şi aprofunda<br />
emergenţa riscurilor asimetrice prin exploatarea raţionamentele şi concluziile obţinute.<br />
beneficiilor globalizării de către exponenţii grupărilor<br />
infracţionale ori ai mişcărilor extremiste, accentuarea Paradigma need to share, aplicată consecvent de<br />
decalajului între resursele disponibile şi necesităţile în comunitatea americană de informaţii, a fost preluată în<br />
creştere ale societăţii actuale, menţinerea unor focare de majoritatea mediilor de specialitate.<br />
instabilitate regionale cu potenţial de extindere etc..<br />
Condiţia fundamentală a unui sistem eficient o<br />
Practica analitică evidenţiază necesitatea unui cumul de reprezintă statuarea încrederii între producătorii de<br />
condiţii care trebuie îndeplinite pentru a putea aspira la intelligence, care nu se poate realiza fără deplina<br />
speranţa construirii unui mecanism eficient de evaluare disponibilitate de a partaja segmentul propriu de<br />
strategică: expertiză.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 67
Un nou model de interacţiune răspuns pentru creşterea fără precedent a cantităţii de<br />
informaţii, la dimensiuni ce face imposibilă gestionarea<br />
Într-o formulă concisă, realizarea unei analize strategice clasică a fluxului de date şi, implicit, a celui de intelligence.<br />
este echivalentă astăzi cu anticiparea unor evenimente<br />
având ca bază contextul politic, economic, militar, De o tot mai largă recunoaştere se bucură, în ultima<br />
diplomatic şi cultural actual. Majoritatea crizelor au vreme, ideea stabilirii unui parteneriat între structurile<br />
origini în trecut, un trecut mult mai îndepărtat, în de intelligence şi mediile academice astfel încât, plecând<br />
general, decât momentul indicat de analişti ca factor de la principiul responsabilităţii împărtăşite de realizare<br />
declanşator. a binelui comun, să poată fi abordată, convergent, o<br />
INTELLIGENCE<br />
serie de provocări de securitate ce vizează domenii de<br />
Percepţia analistului asupra faptelor, evenimentelor, nişă sau ce presupun accesul la cercetare fundamentală.<br />
situaţiilor şi fenomenelor de interes pentru realizarea<br />
securităţii naţionale presupune, în egală măsură,<br />
cunoaşterea şi înţelegerea acestora, fiind determinată de<br />
competenţa, experienţa profesională, nivelul educaţiei<br />
şi valorile culturale.<br />
Conştientizarea impasului teoretic şi practic în care se<br />
găseşte analiza contemporană, în special din cauza<br />
efectelor negative devastatoare ale eşecurilor de<br />
previzionare (precum atentatele de la 11.09.2001 sau<br />
declanşarea crizei economice), a determinat<br />
comunitatea de intelligence să iniţieze măsuri de reformă.<br />
Prima, şi cea mai avansată în acest sens, a fost<br />
comunitatea americană de informaţii care, în plan<br />
teoretic şi practic (500 Day Plan for Collaboration and<br />
Integration) a mizat pe o abordare colaborativă de<br />
partajare a informaţiilor şi a expertizei de care dispun<br />
diferitele sale componente.<br />
În momentul în care subiectele de interes aflate în<br />
atenţie vizează de la tehnologiile rachetelor nucleare la<br />
pandemii - fără a mai ţine cont de problemele Bibliografie<br />
emergente ale zilei de mâine - devine imposibilă<br />
deţinerea expertizei necesare la nivelul unei singure<br />
structuri. În plus, provocările analitice actuale sunt mai<br />
- Heidenrich, John G., „The State of Strategic <strong>Intelligence</strong>. The <strong>Intelligence</strong><br />
puţin închistate într-o logică specifică unui domeniu de Community's Neglect of Strategic <strong>Intelligence</strong>”, în Studies in <strong>Intelligence</strong>, vol.<br />
interes, apelând adesea la discipline multiple şi arii de 51, no.2, 2007, disponibil la https://www.cia.gov/library/center-for-the-studyof-intelligence/csi-publications/csi-studies/studies/vol51no2/the-state-of-<br />
expertiză diverse, evoluţii care fac aproape imposibilă strategic-intelligence.html<br />
realizarea, de către un singur analist, a unei evaluări<br />
strategice.<br />
- Kerbel, Josh, Anthony Olcott, „Synthesizing with Clients, Not Analyzing for<br />
Customers”, în Studies in <strong>Intelligence</strong>, vol. 54. nr. 4, 2010, disponibil la<br />
https://www.cia.gov/library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-<br />
Partajarea cunoaşterii şi crearea condiţiilor optime de publications/csi-studies/studies/vol.-54-no.-4/pdfs/Olcott-Kerbel-Client vs<br />
Customer-Extract-Annonated.pdf (accesat la 05.04.<strong>2012</strong>), pp. 11-27.<br />
schimb de opinii, precum şi scurtarea, la minimum, a<br />
lanţurilor ierarhice are ca efect eliminarea unor<br />
scurtcircuite apărute ca urmare a avansului tehnologic şi<br />
- Lahneman, William J. „The Need for a New <strong>Intelligence</strong> Paradigm”, în<br />
International Journal of <strong>Intelligence</strong> and Counterintelligence, nr. <strong>23</strong>, 2010.<br />
diversificării şi multiplicării riscurilor de securitate, - McDowell, Don, Strategic <strong>Intelligence</strong>. A Handbook for Practitioners,<br />
Managers, and Users, The Scarecrow Press, Inc., 2009.<br />
fluidizarea procesului de intelligence şi completarea, prin<br />
contribuţia întregului potenţial uman disponibil, a - Medina, Carmen, The Coming Revolution in <strong>Intelligence</strong> Analysis. What To<br />
cunoştinţelor aferente unui domeniu din aria de Do When Traditional Models Fail, 2007.<br />
competenţă alocată, stabilirea unui limbaj comun, - Moore, David T., Critical Thinking and <strong>Intelligence</strong> Analysis, Washington D.C.,<br />
extrem de important în economia procesului de JMIC Press, 2006.<br />
intelligence, precum şi statuarea ca normă a feed-back- - Nolte, William M., „<strong>Intelligence</strong> Analysis in an Uncertain Environment”, în<br />
ului beneficiarului.<br />
The Oxford Handbook of National Security <strong>Intelligence</strong>, Oxford University<br />
Activitatea de outsourcing, aflată încă în stadiul de hibrid<br />
Press, Oxford, 2010.<br />
- „500 Day Plan for Integration and Collaboration”, 2007.<br />
la nivelul comunităţilor de informaţii, poate constitui un - „Berkshire Hathaway Inc. 2002 Annual Report”, 2003.<br />
I
Paul Georgescu<br />
Serviciul Român de Informaţii transmite, în mod interpretarea rezultatelor, generalizarea sau evaluarea”<br />
constant, către persoanele abilitate de lege să acţioneze sunt utilizate în analiza de securitate cu caracter<br />
în interesul statului, documente de informare care pronostic.<br />
prezintă riscurile de securitate identificate şi care pot să<br />
creioneze, explicit sau implicit, un posibil viitor În plus, este evaluat multidisciplinar contextul social, în<br />
indezirabil asociat neintervenţiei decidenţilor din care o singură acţiune are capacitatea de a induce<br />
domeniu. În spatele elaborării unui astfel de document perturbări ale mediului de securitate, întrucât pentru<br />
stau multe zile de muncă operativă şi analitică, dar aici analistul de intelligence contează, în aceeaşi măsură, atât<br />
ne vom referi doar la componenta analitică a realizării mişcările majore, cât şi cele singulare ce deţin<br />
informărilor adresate decidenţilor statului lăsând, aşa potenţialul de amplificare exponenţială. Poate cele mai<br />
cum este normal pentru un serviciu secret, componenta la îndemână exemple sunt cele legate de frecventele<br />
operativă să fie reprezentată cu tehnici de clarobscur. mobilizări ale oamenilor prin intermediul reţelelor<br />
sociale agregate prin Internet.<br />
Prognoza de securitate<br />
Materia primă<br />
Paradoxal, eficienţa activităţii de informare a<br />
decidenţilor în stat se măsoară mai ales prin prisma În special în ultima decadă, spaţiul informaţional s-a<br />
estimărilor care nu se adeveresc. Corectă este, însă, expandat către dimensiuni pe care nici nu le bănuiam cu<br />
formularea „care nu se mai adeveresc” datorită acţiunii puţini ani în urmă. Cea mai bună exemplificare o vedem<br />
preventive pe care factorul de decizie a realizat-o, în în domeniul informaticii - acum 8 ani, un calculator<br />
conformitate cu atribuţiile conferite de lege. Voi creiona performant avea 256 MB DDR şi un hard-disk 60 GB,<br />
doar câteva dintre determinantele procesului analitic în acum are 4 GB DDR3 şi un hard-disk 1000 GB, factorul<br />
cadrul căruia se realizează produsul informaţional de multiplicare calculat este 16, adică 4 dublări<br />
destinat sprijinirii procesului decizional derulat în succesive ale capacităţilor informatice.<br />
scopul instaurării supremaţiei legii.<br />
Nu greşim dacă spunem că uneltele au evoluat, întrucât<br />
Prognoza de securitate utilizează, din ce în ce mai mult, era nevoie de ele pentru a gestiona realitatea, exact asta<br />
rezultatele integrate de sistemele de analiză automată a continuă să se întâmple şi, de aici, apare necesitatea<br />
datelor de tipul „business intelligence”, însă nu se activităţii desfăşurate de analist: urmărirea firului logic<br />
bazează exclusiv pe concluziile indicate de acestea (care al evenimentelor, identificarea cauzalităţii, formularea<br />
ţin de domeniul evidenţei), ci integrează perspective din ipotezelor cu privire la viitor, pe scurt „organizarea”<br />
discipline multiple. câmpului informaţional astfel încât să capete o logică, să<br />
devină inteligibil.<br />
Analiza economică calitativă este un referenţial bun<br />
pentru a înţelege unele din metodele şi tehnicile pe baza În prezent, „zgomotul” informaţional, redundanţa<br />
cărora se demarează elaborarea prognozelor de datelor ce ne parvin pe multiple canale aglomerează<br />
securitate. Astfel, demersuri intelectuale precum spaţiul vital şi „mănâncă” timpul celui interesat de un<br />
„diviziunea şi descoperirea rezultatelor, comparaţia, subiect. Însă, în aceeaşi măsură, oferă şi o serie de<br />
stabilirea sistemului factorial-cauzal al explicării oportunităţi interesante de a realiza conexiuni, de<br />
fenomenului, modelarea fenomenelor economice, negăsit în epoca anterioară Internetului.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 69
Analistul îndeplineşte funcţia specializată de reducere a a elimina şi a trece peste subiectivismul unor „sclipiri”<br />
incertitudinilor şi de eliminare a informaţiilor inexacte, intuitive care nu pot fi susţinute cu date.<br />
derutante, false, dar, în aceeaşi măsură, şi pe cea de<br />
problematizare, de formulare a întrebărilor privitoare la Astfel, potrivit experţilor în domeniul OSINT, „etica<br />
dezvoltarea unor fenomene. devine unul dintre principalele mecanisme de control<br />
intern”.<br />
Analistul a preluat o parte din funcţia managerială de<br />
identificare a problemelor din cadrul grupului de lucru Uneori, filmările realizate de către oameni obişnuiţi, cu<br />
(în faza incipientă) şi de a propune cele mai simple telefoane mobile sau camere digitale, devin surse de<br />
soluţii de optimizare (eficienţă maximă, costuri minime, informaţii preţioase, analiza imaginilor unui atentat<br />
facil de implementat), aspect care, cu puţin timp în terorist poate releva, pentru ochiul exersat al analistului<br />
urmă, era apanajul exclusiv al coordonatorului care lucrează pe profilul antiterorism, că a existat o<br />
activităţii. Poate fi extrapolată şi la analistul de securitate intervenţie necoordonată a organelor de ordine, care a<br />
naţională condiţia pusă de cunoscutul miliardar american Warren permis ca strategia atacatorului să funcţioneze şi să<br />
Buffet în privinţa angajării managerilor (oameni care să acţioneze producă mai multe victime.<br />
foarte bine în situaţii cu care nu ne-am mai întâlnit) sub forma<br />
evaluării capacităţii de înţelegere a unui fenomen cu care nu au Astfel, un trecător care filma, cu telefonul mobil,<br />
avut niciodată tangenţă. efectele unei prime explozii, a surprins o a doua<br />
deflagraţie în zonă, lucru ce a permis să se<br />
Profilul analistului concluzioneze că teroristul a amplasat două bombe în<br />
acelaşi perimetru, cea de-a doua fiind reglată să<br />
Analistului îi place să citească şi să-şi pună întrebări. Este explodeze la o perioadă de timp după prima pentru a<br />
în măsură să opereze cu volume mari de date şi nu se surprinde la faţa locului cât mai mulţi oameni (atât din<br />
simte, nici o secundă, presat sau timorat de apariţia de forţele de intervenţie, cât şi civili).<br />
actualizări, noi puncte de vedere, analize, studii sau<br />
explicaţii. Un analist cu experienţă citeşte un document Analistul a depăşit de mult etapa de „şoarece de<br />
şi, la o primă vedere, îi indică provenienţa, în general cu bibliotecă”, care lucrează exclusiv pe baza unor hârtii, şi<br />
abateri minime. a devenit un actor activ al culegerii de informaţii secrete:<br />
atunci când datele pe care le are la dispoziţie nu sunt<br />
Acesta poate să spună, de cele mai multe ori fără greş, suficiente, relevante, acesta solicită completări, date noi,<br />
dacă un summum de informaţii a mai fost vehiculat sau poate să caute independent în surse deschise.<br />
public sau nu. Identifică, la o primă citire, ce beneficiari<br />
trebuie informaţi cu datele pe care le deţine şi vede, Ritmul în care creşte nivelul de profesionalizare al<br />
aproape instinctiv, lipsurile informaţiei - pe care trebuie analistului de intelligence trebuie să fie cel puţin egal cu<br />
să le completeze. ritmul de dezvoltare a societăţii informaţionale în<br />
ansamblu, fiind evidentă necesitatea menţinerii<br />
La această abilitate nu se ajunge, însă, peste noapte sau capabilităţilor de prelucrare a datelor ce parvin unui<br />
după un singur curs de pregătire, ci pe parcursul anilor serviciu de informaţii pe multiple canale.<br />
de muncă asiduă în domeniu.<br />
Produsul informaţional este pe primul loc<br />
Profesionalizarea resursei analitice din cadrul<br />
Serviciului Român de Informaţii reprezintă un proces Prognozele periodice realizate de corpul analiştilor din<br />
continuu şi care se autoîntreţine, în sensul că fiecare cadrul Serviciului Român de Informaţii se bazează pe<br />
ofiţer analist conştientizează importanţa demersului şi toate resursele informaţionale aflate la dispoziţie, fiind<br />
acţionează permanent pentru a-şi extinde capacităţile de rezultatul unei abordări multisursă, respectiv al<br />
previzionare. Formatele în care se derulează pregătirea integrării interdisciplinare.<br />
profesională individuală sunt multiple şi interconectate,<br />
aspect specific tendinţei societale actuale, existând o În prezent, este evidentă modificarea de substanţă care<br />
deplină libertate pentru alegerea căii optime de s-a produs în operarea cu informaţii de securitate<br />
dezvoltare. naţională şi anume trecerea de la anterioara accesare<br />
dificilă, la actuala greutate a stabilirii relevanţei.<br />
Analistul îşi dezvoltă, în special, abilităţile de a identifica<br />
probleme, anomalii şi oportunităţi şi le poate decela Astfel, în condiţiile în care, în prezent, volumul de date<br />
inclusiv în imagini, grafice sau tabele (uneori o singură nu mai este un atu, iar propagarea acestora nu mai are<br />
cifră poate fi un indicator al unei situaţii anormale). legătură cu adevărul (este curios faptul că regăsim pe<br />
Internet ştiri false preluate ad litteram de un număr<br />
Nu trebuie să credem că inspiraţia de moment impresionant de medii de presă), întreg interesul analitic<br />
suplineşte analiza ştiinţifică a informaţiilor de securitate este centrat pe întrezărirea consecinţelor asociate<br />
naţională, analistul dispune de raţiunea necesară pentru ameninţărilor prezente.<br />
INTELLIGENCE
Care este sursa care deţine locul central în arhitectura Analistul de securitate naţională este conştient că<br />
unei informări? Răspunsul poate fi unul singur: cea mai prevederea viitorului este un deziderat, obiectivul pe<br />
credibilă. care-l urmăreşte este ca acel „mâine” nefast, pe care l-a<br />
întrezărit la intersecţia consecinţelor prezumate ale<br />
Este aplicabil, în întreg procesul analitic, principiul ameninţărilor conturate de informaţiile de azi, să nu<br />
atribuit călugărului franciscan din perioada medievală devină realitate.<br />
William de Occam (sau Ockham, după alte surse),<br />
respectiv „Pluralitas non est ponenda sine necessitate”<br />
(pluralitatea nu trebuie folosită inutil), regăsit în mediile<br />
ştiinţifice şi sub numele de „lama lui Occam”. Astfel,<br />
cea mai simplă explicaţie este şi cea care are cele mai<br />
multe şanse să fie adevărată; prognoza de securitate nu<br />
trebuie să elaboreze scenarii tip Hollywood, dar nici să<br />
se realizeze pe baza unor prejudecăţi.<br />
Rolul informărilor este acela de a semnala potenţialul de<br />
pericol al unor ameninţări la adresa siguranţei naţionale<br />
a României (aşa cum sunt ele stipulate de articolul 3 din Legea<br />
51 din 29 iulie 1991 privind siguranţa naţională a României) şi,<br />
de aceea, poate cea mai importantă caracteristică este<br />
claritatea. Sub acest aspect, informările transmise de<br />
Serviciul Român de Informaţii se disting net în raport<br />
cu alte tipuri de date vehiculate în prezent, în special cu<br />
cele din mediul public.<br />
Paralela cu spaţiul virtual este, din nou, cea mai<br />
edificatoare: căutarea cu Google a sintagmei „se pare”<br />
returnează 264.000.000 de rezultate, în vreme ce<br />
expresiei „este cert” îi sunt asignate 6.750.000 de pagini.<br />
Adăugând şi returnările pentru „este sigur”<br />
(33.800.000), concluzia ţine de domeniul evidenţei.<br />
Faptul că Internetul conţine preponderent informaţii<br />
evazive şi date a căror acurateţe nu o putem evalua cu<br />
precizie nu mai are, practic, nevoie de demonstraţie.<br />
Prognozele de securitate nu conţin formulări evazive de<br />
tipul „se pare”, întrucât beneficiarul nu trebuie derutat,<br />
şi nici speculaţii, deoarece informaţiile trebuie să<br />
sprijine procesul de decizie.<br />
Claritatea materialelor pe care le transmite SRI<br />
decidenţilor este o consecinţă şi a utilizării, cu justă Bibliografie<br />
măsură, a tuturor tehnicilor analitice utile clasice sau de<br />
noutate precum: formularea de scenarii alternative,<br />
schimbarea perspectivei, globul de cristal, avocatul<br />
diavolului, învăţarea din surprize.<br />
- Connors, Richard J. „Warren Buffet on Business: Priciples of the Saga of<br />
Omaha” Curtea Veche Publishing, 2011<br />
- Isfănescu, Aurel; Robu, Vasile; Hristea, Anca Maria; Vasilescu, Camelia<br />
Claritatea de cristal a unui document de informare este<br />
Analiza economico-financiară, resursă online disponibilă pe www.bibliotecadigitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp<br />
pe primul loc, interesul naţional nu trebuie să fie subiect<br />
de controverse sau imagini neclare în percepţia<br />
- Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, privind siguranţa naţională a României<br />
beneficiarilor ce au puterea să decidă întreprinderea de - Legea nr. 14 din 24 februarie 1992, privind organizarea şi funcţionarea SRI<br />
acţiuni menite, spre exemplu, să:<br />
- Niţu, Ionel (coordonator) „Ghidul analistului de intelligence Compendiu<br />
pentru analiştii debutanţi”, editura Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai<br />
1. restabilească starea de normalitate;<br />
Viteazul”, Bucureşti, 2011<br />
2. elimine situaţiile de nerespectare a legilor;<br />
- SRI în era informaţională Viziunea strategică 2011-2015<br />
- Posaştiuc, Cristina; Enescu, Emilia - „Aspecte etice în activitatea de intelligence<br />
din surse deschise” în <strong>Revista</strong> Română de Studii de <strong>Intelligence</strong>, nr. 4/<strong>decembrie</strong><br />
3. fructifice unele oportunităţi (de dezvoltare durabilă, 2010, Bucureşti, publicaţie a Institutului Naţional de Studii de <strong>Intelligence</strong> al<br />
Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”<br />
spre exemplu).<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 71
Introducere identifica factorii determinanţi care ar putea influenţa<br />
cursul evenimentelor sau, pe scurt, de a creiona viitorul.<br />
Scenariile pot fi considerate un fel de brainstorming al<br />
analizei, dacă înlăturăm caracterul spontan şi păstrăm Teoria scenariilor prevede existenţa a cel puţin două<br />
multitudinea de idei care rezultă. Dincolo însă de acest alternative ce trebuie create. Scenariile se disting astfel<br />
exerciţiu al minţii, privind din perspectiva obiectivului de predicţii, care presupun o dezvoltare liniară a unei<br />
general al analizei de intelligence, de fundamentare a situaţiei cunoscute, prezente. În opinia noastră,<br />
deciziilor pentru asigurarea securităţii naţionale, predicţiile reprezintă în fapt varianta aleasă de analist<br />
scenariile oferă o „verificare” a realităţii privind opţiu- dintr-o multitudine de scenarii, căreia i se conferă cel<br />
nile şi planurile strategice. Ele ajută la formarea unei viziuni mai înalt grad de probabilitate, sau, după cum afirmă<br />
probabile referitoare la viitor, subliniind, totodată, posibilele Liza Krizan, sunt ipoteze care au fost „acceptate” ca<br />
riscuri şi provocări majore. cele mai probabile din rândul mai multor ipoteze<br />
concurente, în baza datelor avute la dispoziţie.<br />
Dezvoltarea tehnicilor privind generarea de scenarii îşi Predicţiile, spre deosebire de scenarii, explică Charles<br />
are originea în anii '70 - '80, concomitent cu realizarea, Doran, „eşuează într-un final, deoarece nu dezvoltă<br />
de către de marile companii comerciale şi de nicio tehnică care să permită anticiparea evenimentelor,<br />
consultanţă americane, a planificărilor pe baza aşa- atunci când se manifestă o nonliniaritate”.<br />
numitelor viitoruri alternative, în vederea sesizării<br />
oportunităţilor de afaceri şi a unei mai bune poziţionări Model de lucru<br />
pe piaţă. Din rândul acestor corporaţii provin şi părinţii<br />
teoriei scenariilor: Herman Kahn (RAND Corpo- Prezentăm mai jos un model de lucru în cinci paşi<br />
ration, Hudson Institute), Ian Wilson (General pentru generarea de mai multe scenarii alternative, de-<br />
Electric), Pierre Wack (Royal Dutch Shell) şi Peter numite aici alternativi şi definite ca fiind acele vari-ante<br />
Schwartz (SRI International, Global Business de evoluţie a unei situaţii, proiectate în viitor.<br />
Network).<br />
Pasul 1 - desemnarea analistului/ persoanelor care<br />
Potrivit lui Kees van der Heijden, un reputat expert în se ocupă de generarea de scenarii<br />
domeniu, scenariile reprezintă „poveşti create într-un<br />
mod în care cunoaşterea unei situaţii este proiectată în În principiu, scenariile au ca subiect situaţii complexe.<br />
viitor într-un mod consistent”. Inevitabil, scenariile Din acest motiv, analistul trebuie să deţină cunoştinţe şi<br />
sunt legate de viitor, pentru că trecutul este, în principiu, experienţă în cât mai multe domenii. Pentru că acest<br />
o zonă cunoscută minţii umane. Cu toate acestea, unii lucru este, în realitate, dificil de realizat, la elaborarea de<br />
specialişti recomandă ca, pentru a imagina cum va fi scenarii este indicată formarea unor echipe pluridisviitorul,<br />
să inventăm scenarii despre trecut, de genul „ce ciplinare.<br />
ar fi fost, dacă...”. Această modalitate, utilă pentru a<br />
evita capcana gândirii liniare, este denumită Analiştii pot coopta în echipă experţi din mediul<br />
contrafactuală şi arată cum istoria ar fi putut avea un academic sau privat, după caz. În literatura britanică de<br />
traseu diferit. Pentru că viitorul este dificil şi chiar specialitate, se menţionează că acestea pot conţine până<br />
imposibil de prevăzut şi cum analiştii de intelligence nu la 10-25 de persoane, putând fi invitaţi şi factorii de<br />
sunt ghicitori, lor le revine sarcina de a construi mai decizie, dintre cei care vor utiliza rezultatele generării de<br />
multe variante probabile de manifestare a acestuia, de a scenarii.<br />
INTELLIGENCE<br />
Daniela Mitu
Pasul 2 - cercetarea elementelor cunoscute calitate de secvenţe ipotetice, pur conjecturale, ar trebui<br />
considerate toate egale, deoarece reflectă imagini<br />
În această etapă sunt analizate situaţia curentă şi aspecte probabile şi nu posibile despre viitor, neputând fi, astfel,<br />
din trecut privind problematica avută în atenţie. Sunt clasificate, prin exprimarea în clar a probabilităţilor (de<br />
identificate relaţiile de tip cauză - efect, respectiv forţele exemplu, scenariul X are 30% şanse să se materializeze,<br />
care influenţează diferitele entităţi. Pot fi făcute „hărţi” iar Y - 40%). Millet afirmă în acest sens că „incertitudinii<br />
ale evenimentelor anterioare, care să conţină descrieri şi viitorului i se răspunde mai bine prin scenarii plauzibile<br />
explicaţii cu privire la situaţii, acţiuni, actori, timp şi multiple şi egale, decât (...) prin scenarii de tipul cel mai<br />
spaţiu. Pentru vizualizare, se pot face grafice. probabil”.<br />
Acum este momentul în care pot fi relevate pattern-uri Cu toate că prezentarea în clar a gradului de<br />
cu privire la situaţii, acţiuni de-a lungul timpului, probabilitate pentru fiecare scenariu este dificil de<br />
creşteri şi descreşteri ale acestora, a căror cunoaştere realizat, stabilirea unei ierarhii, pe baza argumentelor, de<br />
este necesară pentru a identifica modificările probabile. genul cel mai probabil, mai puţin probabil, ajută la probarea,<br />
Cunoaşterea pattern-urilor reprezintă un punct de în timp, a performanţelor analitice. O astfel de<br />
pornire, nefiind însă în sine suficientă pentru clasificare este de folos şi beneficiarilor, deoarece îi<br />
imaginarea viitorului. poate ghida către alternativa cea mai probabilă.<br />
Totodată, aceştia pot veni cu propria expertiză şi<br />
Tot în această etapă, sunt identificaţi factorii evaluare pentru a verifica rezultatele oferite de analist, a<br />
determinanţi, respectiv acele elemente prin care se le susţine ori combate.<br />
scanează mediul înconjurător şi care reflectă domenii<br />
diverse de manifestare (securitate, societate, economie, Pasul 5 - prezentarea rezultatelor şi diseminarea<br />
apărare, politică, tehnologie, legislaţie etc.). către beneficiari<br />
Pasul 3 - luarea în calcul a necunoscutelor Concluziile pot fi exprimate în format text ori cu<br />
ajutorul imaginilor sau printr-o combinaţie între<br />
Acest pas presupune reflectarea asupra unor factori acestea. Rezultatele pot fi înaintate beneficiarului ca<br />
determinanţi noi, care, în primă instanţă, nu au legătură atare sau pot constitui bază pentru analize mai<br />
cu subiectul analizat (ca de exemplu de ordin psihologic, complexe.<br />
informaţional etc.), şi a unor fenomene aleatorii ce ar<br />
putea influenţa situaţia curentă. Acestea pot apărea în Situaţii de dezvoltare a scenariilor<br />
trei forme diferite: fenomene pe care le aşteptăm să aibă<br />
loc şi nu se întâmplă; fenomene pe care nu le aşteptăm şi În practica analitică există mai multe modalităţi prin<br />
se întâmplă; evenimente absolut inimaginabile, dar care care pot fi generate scenarii, acestea putând fi încadrate<br />
se pot întâmpla ca din senin. în patru situaţii, în funcţie de raportarea la informaţiile<br />
existente, după cum rezultă din imaginea de mai jos .<br />
Pasul 4 - construirea cât mai multor alternativi<br />
Prin tehnici analitice specifice, sunt elaborate scenariile,<br />
care speculează o paletă cât mai largă a evoluţiilor<br />
preconizate. Condiţia de bază în această etapă este Prima se referă la viitorul suficient de clar, în care<br />
stabilirea orizontului temporal, şi anume pentru ce elementele au un grad de predictibilitate ridicat,<br />
perioadă de timp sunt realizaţi alternativii. Analistul îşi evenimentele previzionate fiind considerate a fi foarte<br />
poate pune întrebări ajutătoare, în vederea imaginării probabile. Vorbim aici de predicţii.<br />
alternativilor, precum: Ce s-ar putea întâmpla, dacă lucrurile<br />
continuă în acelaşi mod? Ce s-ar putea întâmpla, dacă lucrurile îşi Cea de-a doua situaţie se raportează la viitorurile<br />
vor modifica cursul (care vor fi efectele şi implicaţiile)? Ce s-ar alternative, respectiv la elaborarea unui set de posibile<br />
putea întâmpla, dacă vor fi adoptate următoarele măsuri...? etc... evoluţii, de obicei două sau patru, cu descrierea<br />
consecinţelor şi implicaţiilor acestora. Are la bază<br />
După ce au fost construite scenariile, pe o scară de la cel dezvoltarea a doi factori determinanţi, consideraţi<br />
mai probabil la cel mai puţin probabil, analiştii trebuie să elemente-cheie de către analist, fiecare dintre aceştia<br />
recurgă la provocarea alternativilor, prin luarea în prezentând două extreme şi rezultând astfel patru<br />
considerare şi a altor direcţii de dezvoltare. Astfel, dacă, scenarii.<br />
să presupunem, este prezentat un scenariu defavorabil<br />
ca fiind cel mai probabil, analistul îşi imaginează şi În cel de-al treilea caz, plecându-se de la o serie de<br />
argumentează, dacă este posibil, şi un scenariu favorabil factori determinanţi, analistul generează viitoruri multiple,<br />
ca fiind cel mai probabil. Unii autori, precum Herman <strong>numărul</strong> acestora rămânând la latitudinea sa, în funcţie<br />
Kahn şi Stephen M. Millett, susţin ideea că scenariile, în şi de solicitarea de informaţii la care trebuie să răspundă.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 73
De cele mai multe ori, după cum am menţionat anterior, înalt în care se evidenţiază scenarii puţin probabile, dar<br />
generarea de viitoruri multiple se realizează în echipe cu impact foarte ridicat. Un astfel de document a fost şi<br />
pluridisciplinare (analişti, profesori etc.) sau cel puţin în Informarea Zilnică către Preşedinte din 6 august 2011, în care<br />
echipe de analişti cu experienţe şi expertize diferite. se menţiona:<br />
Analistul este chemat să valorifice, pe lângă statistici,<br />
pattern-uri etc., imaginaţia şi intuiţia, astfel încât să ia în Membrii Al-Qaida - inclusiv unii care sunt cetăţeni<br />
considerare cât mai multe elemente neprevăzute, americani - au locuit sau călătorit în SUA mulţi ani, iar<br />
fenomene aleatorii. organizaţia pare să îşi menţină o structură de sprijin ce<br />
ar putea susţine comiterea de atacuri. Doi membri Al-<br />
Cea de-a patra situaţie este denumită ambiguitatea pură. În Qaida găsiţi vinovaţi pentru conspiraţie în atacurile cu<br />
fapt, nu se referă la scenarii propriu-zis, ci la bombă de la Ambasadele SUA din Africa de Est sunt<br />
incapacitatea de a le creiona în baza informaţiilor cetăţeni americani, iar un membru înalt al JIE (Jihadul<br />
deţinute. Deşi este imaginată ca posibilitate, în practică Islamic Egiptean) trăieşte în California de la mijlocul<br />
aceasta este puţin probabilă, un astfel de caz anilor '90.<br />
determinând o aprofundare a căutării de date,<br />
schimbarea tehnicilor aplicate sau chiar a analistului. O sursă clandestină susţine că în 1998 o celulă a lui Ben<br />
Laden din New York a recrutat tineri musulmani din<br />
Tehnici analitice SUA pentru comiterea de atacuri.<br />
Există mai multe tehnici analitice ce sunt subsumate Nu am reuşit să coroborăm informaţiile cu unele<br />
metodei generării scenariilor, printre acestea aflându-se: rapoarte (...) referitoare la ameninţare, precum cel al<br />
analiza scenariului de bază, impactul ridicat şi probabilitatea unui serviciu, ce datează din 1998, în care se susţine că<br />
scăzută, analiza 'Şi dacă?', analiza viitorurilor alternative, cel Ben Laden a vrut să pirateze o aeronavă americană<br />
mai bun scenariu, cel mai rău scenariu, conul plauzibilităţii, pentru a obţine eliberarea lui Umar Abd al-Rahman, zis<br />
generarea scenariilor multiple. şi Şeicul Orb, şi a altor extremişti reţinuţi pe teritoriul<br />
american'”.<br />
În cele ce urmează ne vom opri, pentru exemplificare,<br />
asupra impactului ridicat şi probabilităţii scăzute, o tehnică Fragmentul citat anterior este preluat dintr-un manual<br />
analitică ce poate contribui la reducerea incertitudinii şi dedicat metodelor şi tehnicilor analitice elaborat de<br />
poate fi folosită în avertizările timpurii. Analiza serviciile americane de informaţii.<br />
elaborată în baza acestei tehnici este realizată în<br />
momentul în care informaţiile prezintă semnale ce Cu toate că este posibil ca frazele menţionate în Raportul<br />
sugerează că evenimente ce nu au fost anticipate ar Comisiei 9/11 şi preluate din Informarea Zilnică către<br />
putea să se întâmple ori când pur şi simplu este imaginat Preşedinte să fie trunchiate, este evidentă menţiunea<br />
şi argumentat un scenariu care în primă instanţă pare faptului că analiştii americani nu au reuşit să coroboreze<br />
puţin probabil. datele deţinute, aşa cum sunt ele prezentate în text, şi<br />
nici să urmeze alte piste pentru întregirea acestora.<br />
Impactul ridicat şi probabilitatea scăzută oferă decidenţilor o<br />
perspectivă asupra unuia sau mai multor evenimente Aşa se explică de ce scenariul puţin probabil al<br />
care nu sunt aşteptate şi despre care se apreciază că au o producerii unui atac asupra teritoriului SUA cu<br />
probabilitate scăzută de a se întâmpla, dar al căror aeronave americane piratate de musulmani extremişti<br />
impact ar putea fi devastator (de exemplu, colapsul membri ai Al-Qaida nu este menţionat ca atare, ci doar<br />
Uniunii Sovietice sau reunificarea Germaniei au fost indus. Cu atât mai puţin este oferită argumentarea<br />
considerate odată evenimente cu probabilitate scăzută). plauzibilă care să conducă la o astfel de concluzie.<br />
Această tehnică analitică are drept obiectiv<br />
determinarea conturării unor planuri de prevenire şi Din ceea ce oferă fragmentul, putem extrage că între<br />
contracarare. Din punct de vedere argumentativ, analiza cele câteva elemente-cheie pe care acesta le prezintă nu<br />
trebuie să conducă la identificarea unor relaţii ce aparent au fost identificate relaţiile adecvate, care însă, postnu<br />
sunt vizibile între elemente-cheie, la explicaţii factum, sunt evidente:<br />
plauzibile care să susţină producerea respectivului<br />
eveniment şi la relevarea unor posibili indicatori ce ar<br />
putea fi monitorizaţi ulterior. - între susţinerea oferită de grupul de sprijin al<br />
organizaţiei pe teritoriul american şi comiterea de<br />
atacuri în SUA;<br />
Studiu de caz<br />
- între intenţiile manifestate anterior de Ben Laden<br />
„Raportul Comisiei 9/11 include examinarea unei analize de a pirata aeronave americane şi producerea de<br />
speculative ce a fost diseminată unor decidenţi la nivel atacuri teroriste cu acestea pe teritoriul SUA.<br />
INTELLIGENCE
De asemenea, nu reiese dacă au fost lansate noi piste de Bibliografie<br />
căutare a evidenţelor, printre indicatorii ce s-ar fi pretat<br />
la monitorizarea ulterioară aflându-se activitatea<br />
membrilor Al-Qaida în SUA şi în afara lor, precum şi<br />
posibilele legături ale organizaţiei cu exponenţi ai altor<br />
- A Tradecraft Primer: Structured Analytic Techniques for Improving<br />
<strong>Intelligence</strong> Analysis. (2009). Disponibil la https://www.cia.gov/<br />
library/center-for-the-study-of-intelligence/csi-publications/books-and-<br />
monographs/Tradecraft%20Primer-apr09.pdf [ianuarie <strong>2012</strong>].<br />
grupări teroriste aflaţi pe teritoriul american.<br />
- Courtney, Hugh. (2003). „Decision-driven scenarios for assessing four levels<br />
of uncertainty”, în Strategy & Leadership, vol. 31, no. 1.<br />
Concluzii - Curry, Andrew şi Schultz, Wendy. (2009). „Roads Less Travelled: Different<br />
Methods, Different Futures”, în Journal of Futures Studies, 13 (4).<br />
În opinia noastră, două obiective majore pot identificate - Doran, Charles F.. (1999). „Why Forecasts Fail: The Limits and Potential of<br />
cu privire la scenarii, acestea putând contribui la:<br />
Forecasting in International Relations and Economics”, în International Studies<br />
- modificarea modului de acţiune a beneficiarilor;<br />
Review, 1:2.<br />
- Duvenage, Magdalena Adriana. (2010). <strong>Intelligence</strong> Analysis in the Knowledge<br />
Age. An Analysis of the Challenges Facing the Practice of <strong>Intelligence</strong> Analysis.<br />
Teză de Master în filosofie, Stellenbosch University. Disponibil la<br />
Scenariile pot influenţa deciziile cu privire la prezent şi http://scholar.sun.ac.za/bitstream/handle/10019.1/3087/Duv enage,%20M.<br />
A.pdf?sequence=1 [ianuarie <strong>2012</strong>].<br />
viitor, precum şi modul în care acţionăm. Graţie<br />
caracterului anticipativ, generarea de scenarii reprezintă - Fingar, Thomas. (2009). Reducing Uncertainty: <strong>Intelligence</strong> and National<br />
o componentă importantă a analizei de intelligence. Security Using <strong>Intelligence</strong> to Anticipate Opportunities and Shape the Future.<br />
Disponibil la http://iis-db.stanford.edu/evnts/5859/lecture_text.pdf<br />
[ianuarie <strong>2012</strong>].<br />
Una dintre cele mai de substanţă aprecieri cu privire la<br />
scenarii ni se pare cea a lui Joseph S. Nye. Potrivit<br />
acestuia, analiştii sunt un fel de educatori, analizele<br />
- van der Heijden, Kees. (2005). Scenarios. The Art of Strategic Conversation,<br />
ediţia a II-a. John Wiley & Sons Ltd.<br />
trebuind să descrie „nu numai natura (...) celor mai<br />
probabile dezvoltări viitoare, dar şi să cerceteze<br />
- Hendrickson, Noel. (2008). „Counterfactual Reasoning. A Basic Guide for<br />
Analysts, Strategists, and Decison Makers”, în Proteus Monograph Series, vol. 2,<br />
nr. 5.<br />
deviaţiile semnificative ale acestora şi să identifice<br />
semnalele care ar putea sugera acest lucru”.<br />
- Kahn, Herman. (1962). Thinking about the unthinkable. New York: Discus<br />
Books/Avon.<br />
- Krizan, Liza. (1999). <strong>Intelligence</strong> Essentials for Everyone. Occasional Paper,<br />
Originea latinească a cuvântului (educare) sugerează, pe<br />
bună dreptate, obiectivul elaborării de scenarii, şi anume<br />
nr. 6. Washington DC: Joint Military <strong>Intelligence</strong> College. Disponibil la<br />
http://www.ndic.edu/press/8342.html [ianuarie <strong>2012</strong>].<br />
acela de a orienta, a ghida pe beneficiari în deciziile lor,<br />
de a lua în calcul variante alternative, chiar dacă li se<br />
- Maior, George Cristian (coord.). (2010). Un Război al Minţii. <strong>Intelligence</strong>.<br />
Servicii de informaţii şi cunoaştere strategică în secolul XXI. Bucureşti: Editura<br />
acordă grade scăzute de probabilitate.<br />
RAO.<br />
Numai aşa aceştia pot avea o atitudine proactivă şi pot fi<br />
- Millett, Stephen M.. (2009). „Should Probabilities Be Used with Scenarios?”, în<br />
Journal of Futures Studies, 13 (4).<br />
pregătiţi să facă faţă provocărilor de natură diferită. - Nye, Joseph S. Jr.. (1994). „Peering Into the Future”, în Foreign Affairs, iulie -<br />
August.<br />
- reducerea incertitudinii şi evitarea, pe cât posibil, - Pherson, Randolph H.; Schwartz, Alan E. şi Manak, Elizabeth. (2009).<br />
a surprizei.<br />
Anticipating Rare Events: The Role of ACH and Other Structured Analytic<br />
Scenariile sunt o modalitate de a „apropia”<br />
Techniques. Disponibil la http://www.scribd.com/doc/43633041/U-<br />
Anticipating-Rare-Events-Role-of-ACH-Other-Structured-Analytic-<br />
Techniques-Pherson [August 2011].<br />
incertitudinea ce caracterizează viitorul, având în vedere<br />
că „necunoscutul este prima sursă a surprizei şi<br />
principalul contributor la eşecurile intelligence-ului şi<br />
ale aplicării politicilor”.<br />
- Rosenberg, Joab. (2008). „The Interpretation of Probability in <strong>Intelligence</strong><br />
Estimation and Strategic Assessment”, în <strong>Intelligence</strong> and National Security, nr.<br />
2. Disponibil la http://pdfserve.informaworld.com/950273__792282542.pdf<br />
[ianuarie <strong>2012</strong>].<br />
Chiar dacă incertitudinea pare a fi „singura noastră<br />
- Scenario Planning. Guidance Note. (2009). Foresight Horizon Scanning<br />
Centre, Government Office for Science.<br />
certitudine”, iar surpriza este dificil de evitat, putând fi - Schreier, Fred. (2010). Transforming <strong>Intelligence</strong> Services. Making Them<br />
Smarter, More Agile, More Effective and More Efficient. National Defence<br />
mai curând diminuată, dat fiind că este „endemică şi Academy, Austrian Ministry of Defence and Sports, Geneva Centre for<br />
inevitabilă”, stă în natura umană de a face proiecţii Democratic Control and Armed Forces.<br />
despre viitor, plecând de la elemente cunoscute - fapte,<br />
evenimente, situaţii, indivizi etc.<br />
În acest caz, oferirea unei certitudini puse sub semnul<br />
întrebării sau, mai precis, oferirea unor cunoscute cu<br />
grade de probabilitate diferite, fie ele şi scăzute,<br />
valorează mai mult decât incertitudinea, pentru că, nu-i<br />
aşa, „ceea ce nu este imaginat, nu poate fi prevăzut la<br />
timp”.<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 75
Pentru a întregi imaginea pe care am început să o<br />
schiţăm în articolul Femeia - ţintă şi armă teroristă<br />
publicat în <strong>numărul</strong> anterior al <strong>Intelligence</strong> (nr.21,<br />
martie-mai <strong>2012</strong>), vom aborda subiectul prin prisma<br />
implicării femeilor în acţiuni teroriste pe de-o parte,<br />
precum şi în susţinerea luptei împotriva<br />
terorismului de cealaltă. Astfel, în rândurile<br />
următoare vom încerca să conturăm succint<br />
dimensiunea rolului jucat de femeile aflate de<br />
ambele laturi ale baricadei.<br />
Femeia terorist<br />
Cristiana Obreja<br />
Deşi nu la fel de cunoscută precum prototipul De asemenea, apreciem că propaganda teroristă ce are<br />
bărbatului-terorist, în ultimii ani femeia-terorist pare să ca public ţintă femeile contribuie la prezenţa lor din ce<br />
câştige capital de imagine printr-o implicare din ce în ce în ce mai frecventă pe scena terorismului.<br />
mai activă în terorism, promotor al acestuia sau<br />
combatant. Concret, facem referire la îndemnurile la luptă adresate<br />
exclusiv femeilor de către anumite figuri şi entităţi<br />
Chiar dacă ponderea femeilor continuă să fie teroriste, spre exemplu:<br />
considerabil mai redusă decât cea a bărbaţilor terorişti,<br />
acestea par să-şi dorească să se implice acţional în<br />
susţinerea unora dintre cauzele stindard ale entităţilor<br />
teroriste şi, totodată, să câştige teren pe piaţa teroristă.<br />
În susţinerea afirmaţiei vine şi o serie de date statistice<br />
oferite de importante organisme europene. Spre<br />
exemplu, raportul anual realizat de EUROPOL / UE<br />
privind situaţia şi evoluţia terorismului (EU Terrorism<br />
Situation and Trend Report), care sintetizează cazuistica pe<br />
profil din statele UE, permite observarea dinamicii în<br />
timp a implicării femeilor în terorism la nivelul Europei.<br />
Concret, prin analiza rapoartelor publicate în ultimii<br />
ani, putem observa că procentul femeilor din totalul<br />
persoanelor implicate în terorism (propagandă,<br />
finanţare, suport logistic, executare atacuri etc.) în<br />
spaţiul european este în creştere, în special în ceea ce<br />
priveşte terorismul etnic-separatist.<br />
INTELLIGENCE<br />
Doku Umarov, lider al militanţilor ceceni islamişti din<br />
Rusia inclus pe lista Consiliului de Securitate ONU<br />
pentru legături cu Al Qaida, a solicitat femeilor cecene<br />
să se implice în lupta împotriva statului rus (discurs /<br />
material video dat publicităţii în 2011). Demersul nu<br />
este unul punctual, liderul cecen lansând în repetare<br />
rânduri îndemnuri la luptă adresate femeilor.<br />
Umayma al-Zawahiri, soţia actualului lider Al Qaida<br />
(Ayman al-Zawahiri), a asigurat surorile musulmane din<br />
toată lumea că le este permis să se implice în jihad şi să<br />
devină atentatori-sinucigaşi (scrisoare on-line lansată în<br />
2009).<br />
Femeia antiterorist<br />
Conform conceptului fight fire with fire, de cealaltă parte a<br />
baricadei, femeile nu au ezitat să se implice în lupta
împotriva terorismului, valorificând atât pârghiile<br />
instituţionale (accederea în instituţii şi autorităţi cu<br />
responsabilităţi în domeniul prevenirii şi combaterii<br />
terorismului), cât şi cele ale societăţii civile (prin<br />
intermediul mecanismelor comunitare şi/sau<br />
educaţionale, ONG-urilor etc.).<br />
afecta societăţi, comunităţi şi familii şi să aducă o<br />
viziune proaspătă, umană, comprehensivă asupra<br />
consecinţelor actelor teroriste (victimele şi atacatorii<br />
deopotrivă fiind la rândul lor copiii unor mame /<br />
membri ai unei familii).<br />
Pentru a spori şansele de prevenire şi combatere a<br />
În acest sens, putem aprecia că femeia dispune de un terorismului, în ultimii ani atât femei ce activează în<br />
ascendent în lupta antiteroristă întrucât imaginarul structuri antiteroriste, cât şi membre ale societăţii civile<br />
pozitiv deţinut în mentalul colectiv îi conferă acesteia au dezvoltat proiecte care să faciliteze identificarea<br />
posibilitatea de a preveni şi combate terorismul maiales riscurilor teroriste încă de la primele semnale (asimilate<br />
prin folosirea unor mecanisme empatice, cu impact în procesului de radicalizare prin care trece un individ<br />
rândul societăţii. Concret, retorica şi implicarea unei înainte de a acţiona terorist).<br />
femei într-un domeniu considerat adeseori atipic<br />
femeilor pot să conştientizeze populaţia privind Pentru o mai bună percepţie asupra mecanismelor<br />
gravitatea fenomenului şi capacitatea acestuia de a create, oferim două exemple elocvente în acest sens:<br />
The Shanaz network (Reţeaua Shanaz) este un proiect dezvoltat de<br />
Association of Chief Police Officers Prevent Delivery Unit din Marea<br />
Britanie şi furnizează o platformă pentru femeile care doresc să-şi asume un<br />
rol în luarea deciziilor şi trasarea politicilor şi strategiilor de prevenire a<br />
radicalizării.<br />
Reţeaua este formată din aproximativ 50 de femei de diferite origini, rase şi<br />
religii, inclusiv cadre active ale poliţiei britanice care:<br />
- analizează, explică şi demitizează preceptele<br />
ideologicefolosite de organizaţii teroriste în recrutarea<br />
de noi adepţi;<br />
- oferă consiliere persoanelor vulnerabile la radicalizare;<br />
- susţin demersurile generale ale instituţiilor care au rol<br />
în prevenirea şi combaterea radicalizării şi terorismului.<br />
Sisters Against Violent Extremism este prima platformă contrateroristă<br />
feminină, reuneşte femei din Indonezia, India, Pakistan, Israel, Teritoriile<br />
Autonome Palestiniene, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,<br />
Yemen ce activează în diferite domenii de activitate şi îşi unesc eforturile<br />
pentru a lupta împotriva radicalizării şi terorismului.<br />
SAVE conferă femeilor instrumentele necesare pentru a contracara retorica<br />
şi modul de gândire extremist în cadrul comunităţilor din care fac parte şi<br />
lucrează la dezvoltarea de alternative non-violente pentru combaterea<br />
dezvoltării terorismului la nivel global.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 77
terorist<br />
INTELLIGENCE<br />
Femeia terorist versus femeia antiterorist - studiu de caz comparativ<br />
Roshonara Choudhry<br />
născută în 1989 în Londra, Anglia (a II-a generaţie de<br />
imigranţi din Bangladesh)<br />
Malala Yousafzai<br />
născută în 1997 în Mingora,<br />
Pakistan<br />
contact cu entităţi teroriste / expunere la atacuri sau alte manifestări teroriste<br />
Nu a avut nicio legătură cu entităţi teroriste.Singurele<br />
atacuri teroriste cu care a intrat indirect în contact sunt<br />
cele executate în Anglia (spre exemplu: atentatele din<br />
Londra, 7 iulie 2005).<br />
S-a autoradicalizat în urma ascultării/ vizualizării a<br />
peste 100 de ore de predici susţinute de fostul lider<br />
spiritual al Al Qaida din Peninsula Arabă, Anwar Al-<br />
Awlaki.<br />
Anterior atacului era studentă în ultimul an la King's<br />
College din Londra unde se specializa în limba engleză<br />
şi comunicare. Era una dintre studentele eminente şi se<br />
implica periodic în activităţi extra-curriculare şi de<br />
voluntariat. După terminarea studiilor îşi dorea să<br />
devină profesoară.<br />
În ziua de 14 mai 2010, în cadrul unei reuniuni<br />
organizate la biblioteca Beckton Globe a încercat să îl<br />
ucidă pe parlamentarul britanic Stephen Timms.<br />
Roshonara dorea să îl pedepsească pe Timms pentru că<br />
a votat pro-războiul din Irak. Aceasta l-a înjunghiat de<br />
două ori cu un cuţit cu lama de 15 cm, înainte de a fi<br />
dezarmată.<br />
raportare proprie la extremism / terorism<br />
trecut<br />
Prin prisma zonei în care trăieşte (Valea Swat aflată sub<br />
influenţa talibanilor), Malala a fost expusă constant<br />
schimburilor de focuri şi atacurilor teroriste executate<br />
inclusiv în apropierea casei în care locuia. De asemenea, a<br />
fost ameninţată direct că va fi ucisă dacă continuă să<br />
încalce edictul taliban care interzice fetelor să meargă la<br />
şcoală.<br />
Este împotriva terorismului / violenţei de orice tip şi a<br />
impunerii unor reguli stricte în societate de către talibani,<br />
în special în ceea ce priveşte limitarea accesului fetelor<br />
pakistaneze la educaţie, mass-media şi viaţă socială.<br />
A publicat numeroase articole şi oferit interviuri pentru<br />
mass-media locală şi internaţionale (BBC Urdu, Toronto<br />
Star, New York Times, Urdu Aaj Daily, AVT Khyber<br />
etc.), dezvoltând cu ajutorul BBC inclusiv un blog tip<br />
jurnal referitor la viaţa din Valea Swat sub restricţiile<br />
talibane. S-a implicat activ în proiecte pentru drepturile<br />
femeii, educaţie şi stoparea violenţelor în Pakistan. Ca<br />
urmare a demersurilor sale, a câştigat numeroase premii<br />
(International Children's Peace Prize, National Youth Peace<br />
Prize etc.).<br />
atacator -atac- victimă<br />
Întrucât acţiunile sale căpătau amploare şi lezau profund<br />
dominaţia talibană, în ziua de 9 octombrie <strong>2012</strong> a fost<br />
atacată de un taliban. Acesta a urcat în autobuzul cu care<br />
fata se întorcea de la şcoală, a întrebat cine este Malala<br />
Yousafzai ameninţând că dacă nu răspunde îi va ucide pe<br />
toţi din autobuz şi, după ce Malala s-a prezentat pentru a<br />
nu pune în pericol viaţa celorlalţi pasageri, a împuşcat-o<br />
o dată în cap şi o dată în gât.<br />
antiterorist
Ulterior, a declarat că nu intenţiona să se oprească până<br />
nu reuşea să îl omoare chiar dacă acest lucru ar fi costato<br />
viaţa întrucât îşi dorea să fie martir/ să moară pentru<br />
fraţii şi surorile musulmane. Deşi grav rănit,<br />
parlamentarul a supravieţuit.<br />
În <strong>noiembrie</strong> 2010 a fost condamnată la închisoare pe<br />
viaţă pentru tentativă de omor, cu posibilitate de<br />
eliberare după minim 15 ani.<br />
Refuză să dea declaraţii sau să primească vizite din<br />
partea familiei.<br />
post-atac<br />
După aproape 10 zile de comă în care a fost tratată în<br />
spitale pakistaneze şi, ulterior, transferată într-un spital<br />
din Anglia (Queen Elizabeth din Birmingham), Malala şi-a<br />
revenit, fiind în proces de recuperare.<br />
La mijlocul lunii octombrie 1012, fostul prim ministru<br />
britanic, James Gordon Brown, în prezent reprezentant<br />
al ONU, a înaintat preşedintelui pakistanez o petiţie<br />
intitulată „I am Malala” care militează pentru accesul<br />
tuturor copiilor pakistanezi la educaţie.<br />
În prezent Malala este nominalizată la premiul Nobel<br />
pentru pace şi afirmă că lupta în care s-a implicat este<br />
abia la început şi că nu va renunţa indiferent de costuri.<br />
Avem în faţă două cazuri diametral opuse care par să teroriste. Contrar oricăror preconcepţii, prin prisma<br />
demonteze orice mit privind radicalizarea şi terorismul: cazurilor anterior prezentate, implicarea în terorism atât<br />
(1) pe de-o parte o britanică al cărui contact cu a femeilor, cât şi a bărbaţilor este, în ultimă instanţă, o<br />
terorismul a fost predominant mediatic, dar a ales să alegere predominant personală şi nu un rezultat cumulat<br />
acţioneze violent pentru o cauză străină condiţiei ei, al unor circumstanţe, premise sau factori determinanţi.<br />
(2) iar cealaltă o pakistaneză supusă în repetate rânduri<br />
manifestărilor teroriste şi ameninţărilor, care a ales să Concluzionând, apreciem că indiferent de situaţiile în<br />
militeze non-violent pentru libertate şi dreptate. care se regăsesc, femeile pot să aleagă de ce parte a<br />
Deşi cazurile par punctuale şi am putea considera că nu baricadei teroriste doresc să lupte. Concret, în timp ce<br />
vor genera efecte pe termen lung, acestea pot, cu unele dintre acestea urmează calea violentă pentru a<br />
siguranţă, să determine modificări de ambele părţi ale susţine anumite cauze, afectând grav propriile familii şi<br />
baricadei teroriste. contribuind la stigmatizarea etniei, religiei sau societăţii<br />
din care fac parte, altele contrabalansează prin decizia de<br />
Astfel, acţiunile studentei britanice (Roshonara) pot a susţine cauze similare într-un mod paşnic ataşând o<br />
inspira alte femei radicalizate care nu au ales încă calea voce, un chip, o poveste de viaţă dezideratelor urmate. I<br />
terorismului, anumite site-uri dedicate musulmanilor<br />
prezentându-o ca pe o eroină pentru încercarea de<br />
Bibliografie<br />
eliminare a unuia dintre “duşmanii Islamului” şi - www.europol.europa.eu, www.consilium.europa.eu/uedocs. (la 27.10. <strong>2012</strong>)<br />
statuând acţiunea acesteia ca exemplu de urmat. În - www.india.com. (la 27.10. <strong>2012</strong>)<br />
- http://security.blogs.cnn.com.<br />
acelaşi timp, demersurile tinerei Malala pot încuraja voci - Imagologie. Imagologie Istorică (2008), Ion Chiciudean şi Bogdan-Alexandru<br />
încă tăcute să se facă auzite şi să realizeze că oricine, Halic, Bucureşti, Editura comunicare.ro.<br />
- www.shanaznetwork.co.uk, www.women-without-borders.org/save/ (la 27.10.<br />
chiar şi o adolescentă din Pakistan, poate să facă o <strong>2012</strong>)<br />
schimbare şi să contribuie semnificativ la lupta -www.guardian.co.uk, www.thesun.co.uk, www.wikipedia.org. (la 27.10. <strong>2012</strong>)<br />
împotriva violenţei şi restricţiilor impuse de entităţi -www.muslimwriters.org, www.insightpakistan.com (la 27.10. <strong>2012</strong>)<br />
-www.nytimes.com, www.wikipedia.org. (la 27.10. <strong>2012</strong>)<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 79
INTELLIGENCE<br />
Mara Anca Bogdan<br />
Mitul democraţiei reprezintă o temă controversată, În ceea ce priveşte modelul democraţiei, multe voci din<br />
abordată tot mai des în ultimele decenii, de conducători, lumea islamică pledează pentru diverse tipuri de<br />
oameni politici, lideri religioşi (ulama), activişti islamişti, participare politică. Astfel, seculariştii se declară pentru<br />
precum şi de intelectualii lumii islamice sau occidentale. separarea religiei de stat, negativiştii, atât islamiştii<br />
moderaţi, cât şi militanţii, susţin că tipul de guvernare<br />
Sunt islamismul şi democraţia compatibile? Pentru a islamic nu poate fi adaptat la modelul democraţiei.<br />
răspunde la întrebare, este necesară o observaţie de<br />
ordin general: tendinţa religioasă presupune simbioza Fostul rege Fahd al Arabiei Saudite aprecia că "modelul<br />
dintre textul revelaţiei divine şi interpretarea dată într- democratic, atât de răspândit în întreaga lume, nu este potrivit<br />
un anumit cadru socio-istoric. Toate tradiţiile religioase pentru această regiune. Sistemul electoral nu-şi găseşte locul în<br />
relevă dinamism şi diversitate, trăsături ce implică tradiţia şi cultura islamică, ce reclamă un tip de guvernare bazat<br />
prezenţa, în egală măsură, a elementelor conservatoare, pe consultare şi direcţionare, pe forţa cu care liderul comunităţii<br />
moderne sau progresive în toate religiile. gestionează problemele, angajând răspunderea totală a<br />
conducătorului faţă de poporul său".<br />
Iudaismul şi Creştinismul, respectiv Thora şi Noul<br />
Testament, au fost folosite, în trecut, pentru a legitima Extremiştii, condamnând orice formă de democraţie -<br />
feudalismul sau monarhia, iar, mai aproape de prezent, ca haram (interdicţie) - manifestă o atitudine idolatră faţă<br />
democraţia şi capitalismul, precum şi socialismul. de legea suveranităţii divine, însă, cu toate acestea,<br />
mizează pe obedienţa nemărginită a adepţilor. Astfel,<br />
Democraţia însăşi are o serie de accepţiuni, în funcţie de războaiele purtate de aceştia, departe de a fi sfinte,<br />
lideri politici şi momente istorice, de la Grecia Antică, la vizează impunerea dictaturii religioase, a autocraţiei<br />
Europa Modernă, de la democraţia directă, la cea islamice. Aparent conservatori, aceştia pretind că<br />
indirectă, de la legea majorităţii, impusă tuturor, la votul suveranitatea populară vine în contradicţie cu cea<br />
majorităţii. divină, alternativa pe care o admit fiind, de cele mai<br />
multe ori, similară unei forme de monarhie de tip<br />
Poate islamismul să urmeze o cale similară? În general, iluminist, care să le permită a se erija în monarh luminat, cu<br />
am putea spune că da. De-a lungul istoriei, islamismul a discernământ şi putere de decizie.<br />
relevat dinamism şi diversitate. S-a adaptat astfel încât să<br />
susţină evoluţia Medinei de la oraş-stat, la sultanate şi În opoziţie cu aceştia, islamiştii reformişti din secolele<br />
imperii, a putut, de-a lungul timpului, să înglobeze XIX-XXI, dintre care se remarcă Khaled Abou EI Fadl,<br />
diverse şcoli de teologie, drept şi filosofie, precum şi au pus accent pe reinterpretarea conceptelor şi<br />
scindarea în ramurile Sunni şi Shi'ia; a fost folosit, drept instituţiilor specifice islamismului în favoarea<br />
argument, atât pentru susţinerea extremismului, cât şi democraţiei: consultarea (shura) de către conducători a<br />
pentru a reînvia tradiţia, conservatorismul. celor conduşi, consensul (ijma) comunităţii,<br />
reintepretarea (ijtihad) şi principiile legale, precum<br />
Islamismul suportă şi astăzi o serie de interpretări de bunăstarea comunităţii (maslaha), prin dezvoltarea<br />
ordin politic. E folosit în susţinerea democraţiei formulelor adaptabile la islamism, guvernarea<br />
moderate sau a dictaturii, a republicanismului ori a parlamentară, alegerile electorale şi reforma religioasă.<br />
monarhiei. Ca şi alte mari religii, islamismul dispune de Avocaţii democraţiei islamice susţin chiar că doctrina<br />
resursele ideologice capabile să ofere justificare pentru unicităţii lui Allah (tawhid) sau monoteismul reclamă o<br />
un spectru larg de tipare politice. formă de guvernare democratică, un sistem democratic:
“Niciun musulman nu pune la îndoială suveranitatea divină sau Fadl face o distincţie clară între Shari'ah, cu revelaţia<br />
a legii islamice, Shari'ah. Cu toate astea, majoritatea principiilor sale normative, valori şi principii legale/<br />
musulmanilor au manifestat reticenţă ori de câte ori un om de rând juridice, şi fiqh, interpretarea dată de om, al cărui proces<br />
a emis pretenţii la suveranitate, pe considerentul că ar implica de elaborare şi implementare este condiţionat de<br />
subminarea principiului autorităţii divine, care o exclude pe cea a factorii istorico-sociali şi politici. Această distincţie<br />
omului, egal cu semenii săi în faţa lui Allah. Astfel, obedienţa relevă dimensiunea relativă, imperfectă a legii islamice,<br />
nelimitată faţă de stăpânirea unui singur om contravine indusă de imixiunea factorului uman, dar şi caracterul<br />
Islamului." său dinamic, care-i permite să răspundă la noi provocări.<br />
Oricum, eforturile reformiştilor pe linia liberalismului În general, reformiştii s-au referit la dimensiunile legii<br />
politic, a politicii electorale şi democratizării lumii islamice, uzând de antagonisme: caracterul divin versus<br />
musulmane nu presupun acceptarea deplină a formelor cel uman, focalizând pe distincţia dintre îndatoririle<br />
de democraţie occidentală. Mulţi musulmani admit că credinciosului faţă de Allah (ibadat - veneraţia/ adoraţia,<br />
democraţia legitimă poate lua o multitudine de forme. ritualul rugăciunii - rugăciunea de 5 ori pe zi, cel al<br />
Mohammad Khatami afirma, în iunie 2001, înainte de postului din luna Ramadan, pelerinajul la Mecca), de<br />
alegerile prezidenţiale din Iran: "Tipologia regimurilor îndatoririle către ceilalţi oameni din comunitatea<br />
democratice nu urmează, în mod necesar, un anume tipar. E religioasă musulmană (muamalat - raporturile şi<br />
posibil ca un regim democratic să conducă la un sistem liberal sau tranzacţiile sociale).<br />
la un sistem socialist. De asemenea, poate să existe un tip de<br />
guvernare democratică incluzând norme religioase. Noi am Distincţia dintre Shari'ah (legea divină) şi fiqh<br />
acceptat această din urmă variantă." În viziunea lui Khatami, (interpretarea dată de om şi, în consecinţă, aplicarea<br />
democraţiile lumii suferă de un vacuum spiritual, or acesteia) este, însă, fundamentală, în măsura în care<br />
Islamul oferă tiparul, soluţia pentru îmbinarea<br />
echilibrată a democraţiei cu guvernarea spirituală şi<br />
religioasă.<br />
Aşa cum s-au produs schimbările în celelalte religii,<br />
islamismul s-a confruntat cu o serie de mutaţii, acest<br />
proces evoluând pe măsură ce textelor sacre,<br />
doctrinelor şi tradiţiilor le-au fost conferite noi<br />
dimensiuni. Modul de abordare al acestei problematici<br />
are virtuţi proteice, date fiind chestiunile pe care le<br />
aduce în discuţie: raporturile dintre suveranitatea divină<br />
şi cea umană; natura guvernării islamice; relaţia dintre<br />
conducător şi popor; rolul justiţiei, drepturile şi<br />
libertăţile cetăţeneşti, pluralismul.<br />
În acest context, Shari'ah a reprezentat un punct<br />
nevralgic, prin faptul că angajează o serie de raporturi<br />
antagonice, precum: suveranitatea divină versus<br />
suveranitatea umană; legea divină versus cea profană.<br />
De altfel, Shari'ah a generat, adesea, confuzie şi grave<br />
nedreptăţi în ţările musulmane, în probleme legate de<br />
statutul femeii, raporturile cu cei de altă religie, dar şi în<br />
chestiuni ce-i privesc strict pe musulmani. Din păcate,<br />
una dintre cele mai grave confuzii este aceea dintre<br />
Shari'ah şi legea islamică, corpul/sistemul de legi<br />
elaborat de juriştii musulmani în trecut fiind adaptat<br />
permanent de-a lungul timpului.<br />
Khaled Abou El Fadl este unul dintre primii teoreticieni<br />
moderni ai islamismului, dar şi unul dintre cei mai de<br />
seamă apologeţi ai democraţiei de tip islamic, care<br />
sesizează această problemă, tratând-o pe larg în lucrarea<br />
sa "Islamismul şi provocarea democraţiei". El subliniază:<br />
"Shari'ah nu este, în cea mai mare parte, dictată explicit de<br />
Allah, ci depinde, mai degrabă, de actul interpretativ al factorului<br />
uman, care contribuie semnificativ la elaborarea ei perpetuă." EI<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 81
evaluează gradul în care legea islamică - de la formele În spiritul acestei convingeri, Khaled Abou EI Fadl<br />
sale de guvernământ, noţiuni de guvernare, până la propune soluţia indigenizării, adaptării valorilor<br />
drepturile individuale şi colective, tipul raporturilor la democraţiei şi a drepturilor omului la tiparele tradiţiei<br />
nivelul comunităţii - este determinată de factorul istoric, islamice. Convins de valenţele acestei soluţii, El Fadl<br />
cel al interpretării date de oameni, deschiderea faţă de merge până la demontarea unei teorii mai vechi, larg<br />
schimbare şi adaptare, posibilă prin compatibilizarea răspândită, aceea a incompatibilităţii dintre islamism şi<br />
unor precepte ale islamismului cu valorile democraţiei, democraţie, mai ales că, după 11 septembrie, aceasta a<br />
pluralismului politic şi respectării drepturilor omului. fost readusă în atenţia opiniei publice internaţionale.<br />
O atare direcţie presupune adaptarea la contextul actual, Unul dintre susţinătorii teoriei, Bernard Lewis, afirma că<br />
prin orientarea către o viziune mult mai dinamică, islamismul şi democraţia sunt fundamental<br />
universalistă, pluralistă, deschidere culturală şi, în final, incongruente, alternativele rămase lumii musulmane<br />
transcenderea către un islamism tolerant, moderat, în fiind ori modernizarea, ori fanatismul: "Viitorul<br />
conformitate cu societatea contemporană, unde Orientului Mijlociu depinde de această alegere", sublinia Lewis.<br />
musulmanii sunt egali cu "necredincioşii", deci către<br />
modelul secularist, ce presupune desprinderea Cu toate acestea, ca şi alte religii apărute în era<br />
politicului de religie. La baza societăţii musulmane premodernă, care au la bază revelarea scripturii, fie ea<br />
ideale, reformiştii aşează dreptul de a alege şi dreptul Thora, Evanghelia sau Coranul, islamismul nu este mai<br />
tuturor musulmanilor, fie ei lideri religioşi sau laici, de a puţin compatibil cu democraţia modernă, decât<br />
reinterpreta continuu (ijtihad) învăţăturile Coranului şi celelalte religii monoteiste.<br />
tradiţia Profetului, în spiritul evoluţiei perpetue a<br />
omenirii, axiologiei şi eticii acesteia. Nu demult, şi Catolicismul era considerat un obstacol în<br />
calea democraţiei, spre deosebire de statele cu populaţie<br />
În pofida viabilităţii principiilor afirmate, reformiştii majoritar protestantă, unde funcţiona principiul<br />
musulmani s-au confruntat, pe de o parte, cu reacţia suveranităţii poporului.<br />
violentă a structurilor represive din regimurile totalitare,<br />
fiind condamnaţi sau ameninţaţi cu închisoarea, iar, pe Tradiţiile religioase reprezintă o unitate complexă de<br />
de alta, cu cea - la fel de dură - a fundamentaliştilor idei şi doctrine, astfel că interpretarea lor, la o distanţă<br />
islamici, preocupaţi să suprime vocile progresiste. de peste 1500 de ani, presupune o abordare "elastică",<br />
Totuşi, parte din ei nu a renunţat să-şi propage deci suficient de ambiguă. Asta nu înseamnă, totuşi, că<br />
principiile de la o elită restrânsă, către instituţii şi doctrina religioasă trebuie ignorată în întregime atunci<br />
popoare islamice. Cum ar putea fi schimbată când vorbim de democratizarea Orientului Mijlociu,<br />
mentalitatea generaţiilor viitoare de lideri religioşi sau doar este unul dintre factorii ce influenţează<br />
laici? O astfel de schimbare presupune reconsiderarea perspectivele dezvoltării politice.<br />
sistemului instituţional, în special al celui educaţional,<br />
prin reformarea seminariilor (madrasas), a universităţilor<br />
şi a şcolilor, cu menţiunea că reforma trebuie să<br />
pornească de la educarea celor care propovăduiesc<br />
religia.<br />
O întrebare fundamentală, pentru a defini corect<br />
raportul dintre islamism şi democraţie, este cea lansată<br />
de Eqbal Ahmad, în 1994: "Ce strategie ar trebui să adopte<br />
intelectualii arabi şi musulmani pentru democratizarea<br />
societăţilor lor?".<br />
Încercând să-i răspundă, Nader A. Hashemi a ajuns la<br />
concluzia că: „În primul rând, trebuie făcute eforturi serioase<br />
pentru înţelegerea trecutului, a istoriei, şi asta cu compasiune şi<br />
spirit critic, în egală măsură, însă, paradoxal, mulţi dintre<br />
intelectualii arabi şi musulmani ştiu mai multe despre Occident,<br />
despre istoria modernă, despre Iluminism, decât despre propria lor<br />
istorie şi cultură, ori o schimbare radicală este posibilă doar dacă<br />
modelul nou este congruent cu vechile tipare. Numai o înţelegere<br />
deplină a trecutului poate asigura relaţionarea corectă, organică,<br />
cu civilizaţia moştenită, căci evoluţia implică păstrarea identităţii.<br />
Numai dintr-o astfel de perspectivă poate fi abordată<br />
schimbarea."<br />
INTELLIGENCE<br />
I
Florin Ştibli<br />
Un punct de plecare raţional în examinarea noţiunii de elemente operaţionale, active, creatoare de valoare, care<br />
capital intelectual îl constituie analiza organizaţiei să fie integrate în produsele finale atât materiale, cât şi<br />
făcută din perspectiva resurselor. Privită din această imateriale, ale unei companii.<br />
perspectivă, orice organizaţie sau firmă se prezintă ca<br />
un sistem format dintr-un set de resurse mobilizate în Pentru a delimita clar conceptul de capital intelectual,<br />
cadrul unei structuri date. Capitalul intelectual poate fi sunt definitorii următoarele afirmaţii:<br />
astfel pus într-o relaţie directă cu arta şi ştiinţa de a - Capitalul intelectual este suma a tot ceea ce ştiu<br />
extrage maximum de valoare din resursele aflate la oamenii dintr-o organizaţie, conferindu-i acesteia<br />
dispoziţia organizaţiei şi din modalităţile de utilizare a avantaje competitive pe piaţă;<br />
acestor resurse.<br />
- Capitalul intelectual este recunoscut ca fiind o valoare<br />
În accepţiune economică, prin activ se înţelege o resursă în majoritatea organizaţiilor, dar acesta nu este măsurat<br />
aflată sub controlul unei organizaţii ca rezultat al unor şi evaluat în nicio altă declaraţie financiară a<br />
evenimente trecute (investiţii, tranzacţii) şi care este organizaţiei, cu excepţia valorii de piaţă atinse la bursă;<br />
susceptibilă să genereze beneficii în viitor.<br />
- Capitalul intelectual reprezintă materialul intelectual<br />
Activele intangibile (denumite şi „incorporale”, care a fost formalizat, capturat şi pus în valoare pentru a<br />
„imateriale”, „invizibile” sau „intelectuale”) constau în produce active şi mai valoroase. El este dat de acele<br />
cunoaştere existentă, sub diverse forme, la purtătorii ei cunoştinţe care pot fi transformate în valori.<br />
umani sau încorporată în diverse artefacte.<br />
OECD (Organization for Economic Cooperation and<br />
Conform lui Skyrme (Skyrme, 1997), cunoştinţele şi Development) (OECD, 1999) defineşte capitalul<br />
capitalul intelectual sunt active „ascunse” ale unei intelectual ca valoarea economică a două categorii de<br />
companii, ceea ce susţine ideea lui Steward privitoare la active intangibile ale organizaţiei: organizarea<br />
crearea de avantaje competitive prin buna gestionare a capitalului structural şi capitalul uman.<br />
acestui tip de active. Foarte mulţi autori au încercat să<br />
surprindă în câteva cuvinte esenţa conceptului de Capitalul structural se referă la proprietatea asupra<br />
capital intelectual. sistemelor informatice, reţele de distribuţie, lanţuri de<br />
aprovizionare. Capitalul uman include resursele umane,<br />
Conform lui Steward (Steward, 2000), capitalul precum şi clienţii şi furnizorii.<br />
intelectual este „material intelectual cunoştinţe,<br />
informaţii, proprietate intelectuală, experienţă care pot Deseori, termenul de capital intelectual este tratat ca fiind<br />
fi folosite pentru a crea bogăţie”. În această direcţie se sinonim cu termenul de active intangibile sau active ale<br />
încadrează şi definiţiile date de Hugh McDonald: cunoaşterii. Oricum ar fi, OECD consideră capitalul<br />
„cunoştinţele care există într-o organizaţie şi care pot fi intelectual a fi un subansamblu al activelor cunoaşterii<br />
folosite pentru a crea un avantaj competitiv” şi de Leif (knowledge assets).<br />
Edvinsson şi Pat Sulivan: „cunoştinţele care pot fi<br />
convertite în valoare”. Este vorba de un potenţial În condiţiile economice de astăzi, capitalul intelectual<br />
intelectual, constituit din cunoştinţe în diferite forme, este un factor critic de succes, nu numai pentru<br />
care are capacitatea de a se transforma în cadrul organizaţiile care utilizează cunoaşterea în mod intensiv,<br />
proceselor tehnologice şi manageriale într-o serie de dar şi pentru celelalte tipuri de organizaţii.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 83
Capitalul intelectual poate fi definit în moduri diferite Repere istorice ale capitalului intelectual în<br />
(Edvinssson, 1997; Steward, 2000). Cu toate acestea, organizaţii<br />
majoritatea definiţiilor prezintă elemente similare, cum<br />
ar fi: Evoluţia studiilor privind capitalul intelectual a urmat<br />
a) caracterul invizibil (intangibil) al capitalului un model care, deşi astăzi nu scapă unei priviri<br />
intelectual; retrospective, era indiscernabil pentru pionierii care au<br />
jalonat aceste preocupări. Originea acestei „mişcări”<br />
b) relaţia strânsă a capitalului intelectual cu cunoştinţele ştiinţifice este tricentrică (Japonia, Statele Unite şi<br />
şi experienţa angajaţilor, clienţii şi tehnologiile pe care le Europa).<br />
utilizează organizaţia;<br />
În Japonia, momentul iniţial este marcat de lucrarea<br />
c) legătura cauzală dintre capitalul intelectual şi succesul fundamentală a lui Hiroyuki Itami privind efectele a<br />
viitor al organizaţiei. ceea ce el numea activele invizibile asupra<br />
managementului corporaţiilor japoneze.<br />
După van Buren (van Buren, 1999), capitalul intelectual<br />
al unei organizaţii include abilităţile (măiestria) În Statele Unite, începuturile pot fi identificate în<br />
angajaţilor, procesele care au loc în organizaţie şi lucrările unui grup de economişti aflaţi în căutarea unor<br />
valoarea relaţiilor cu clienţii. Ca atare, activele financiare viziuni sau teorii diferite privind funcţionarea firmelor<br />
nu sunt incluse în structura capitalului intelectual. comerciale. Punctele de vedere ale acestor economişti<br />
(Penrose, Rumelt, Wemerfelt ş.a.) au fost cristalizate de<br />
În literatura de specialitate au fost prezentate o serie David Teece, de la Universitatea din Berkeley<br />
întreagă de lucrări menite să elaboreze un cadru (California), într-un articol de referinţă publicat în 1986<br />
conceptual care să favorizeze înţelegerea structurii şi având ca subiect comercializarea tehnologiilor.<br />
capitalului intelectual al unei organizaţii date. Astfel,<br />
după Edvinsson şi Malone, capitalul intelectual al unei Europa este reprezentată în acest sumar tablou al<br />
organizaţii este divizat în trei forme de bază: capitalul începuturilor de Karl-Erik Sveiby (Suedia) care, în<br />
uman, capitalul structural şi capitalul de clienţi. Toate lucrarea sa dedicată dimensiunii umane a capitalului<br />
capabilităţile individuale, abilităţile şi experienţa intelectual, a conturat o viziune bogată în consecinţe<br />
angajaţilor şi a personalului de conducere, creativitatea asupra potenţialului de valorizare a unei întreprinderi,<br />
şi spiritul de inovare sunt incluse în termenul de capital pornind de la competenţele şi cunoştinţele deţinute de<br />
uman. Capitalul structural este descris ca infrastructură angajaţii acesteia.<br />
de suport a capitalului uman. El include, de exemplu,<br />
bazele de date şi brevetele de invenţie deţinute de Structura capitalului intelectual<br />
organizaţie. În capitalul de clienţi sunt incluse relaţiile cu<br />
clienţii. Sveiby (Sveiby, 1987) susţine, de asemenea, Au existat un număr de încercări de identificare a<br />
afirmaţia conform căreia capitalul intelectual al unei variatelor componente ale activelor intelectuale.<br />
organizaţii poate fi clasificat ca o familie formată din trei Proliferarea definiţiilor, a clasificărilor şi a metodelor de<br />
entităţi: competenţa angajaţilor, structura internă şi structura cuantificare din ultimii ani a scos la iveală dificultăţi<br />
externă. conceptuale, metodologice şi practice. Dificultăţile<br />
metodologice au apărut chiar de la început, când<br />
Aceste trei entităţi au definiţii similare formulărilor date termenul de active intelectuale nu a fost acceptat de unele<br />
de Edvinsson şi Malone, cu excepţia culturii şi filozofiei ţări care foloseau termenii de capital intelectual sau<br />
de management adoptate de organizaţie. După intangibil sau chiar de capital al cunoaşterii.<br />
Edvinsson şi Malone, acestea aparţin primei entităţi<br />
(capabilităţi individuale), în timp ce, după Sveiby, ele Există o tendinţă larg răspândită astfel încât folosirea<br />
aparţin structurii interne. termenilor intangibil, capital intelectual sau active intelectuale<br />
a devenit interschimbabilă. Unii vor găsi diferenţe între<br />
Brooking (Brooking, 1996) împarte capitalul intelectual aceşti termeni, dar ei se referă la aceeaşi realitate: active<br />
al unei organizaţii în patru categorii: active centrate pe ne-fizice cu un potenţial de avânt în viitor.<br />
factorul uman (human-centered assets), active infrastructurale<br />
(infrastructural assets), active de proprietate intelectuală Nu există o definiţie sau o clasificare global acceptată a<br />
(intelectual property assets) şi active de piaţă (market assets). activelor intelectuale. Majoritatea definiţiilor sunt de<br />
Acest cadru diferă de cele precedente, deoarece a doua acord cu trei caracteristici majore:<br />
entitate (capitalul structural sau structura internă) este<br />
divizat în două entităţi separate. Activele infrastruc- - ele sunt surse ale unui profit probabil în viitor;<br />
turale includ procese, metode şi tehnologii, în timp ce - lipsa substanţei fizice;<br />
activele de proprietate intelectuală se referă la patente şi - în anumite limite, pot fi reţinute şi tranzacţionate de o<br />
drepturi de copyright. firmă.<br />
INTELLIGENCE
Un determinat crucial al inovării afacerii şi creării valorii degrabă, în educaţia propriilor angajaţi, decât în<br />
pare să răsară din componentele capitalului intelectual m ă r i r e a stocului de capital economic. Efectele<br />
altele decât cercetarea-dezvoltarea. Conform unei în planul productivităţii muncii se văd imediat,<br />
cercetări făcute de Confederation of British Industry, s a l a r i a ţ i i devenind mai creativi şi având o<br />
„politicile guvernamentale suferă un eşec în susţinerea activităţii i n d e p e n - denţă decizională crescută, putând<br />
de inovare din cauză că se concentrează exclusiv pe r e a c ţ i o n a mai eficient, cu soluţii optime în sicercetaredezvoltare<br />
şi susţinerea cercetărilor ştiinţifice şi tuaţii noi şi neaşteptate. Interesul deosebit<br />
tehnologice în dezvoltarea altor arii de inovare a afacerii”. Un pentru investirea<br />
studiu făcut de OECD (Organization for Economic în capital<br />
Cooperation and Development) asupra u m a n<br />
activităţilor care contribuie la inovare a arătat că este<br />
ele includ o gamă largă de activităţi<br />
complementare de graniţă cercetăriidezvoltării,<br />
antrenare, cumpărarea de<br />
cunoştinţe şi cercetări privind lansarea<br />
pe piaţă a inovaţiilor. Cunoaşterea<br />
poate fi atât generată în interior, cât şi<br />
cumpărată din exterior. Antrenarea<br />
forţei de muncă cu abilităţile<br />
necesare cerute pentru dezvoltarea<br />
sau introducerea de produse şi<br />
procese inovative şi alte tipuri de<br />
cheltuieli inovative, cum ar fi<br />
investiţiile în cercetările de piaţă şi<br />
de marketing referitoare la lansarea<br />
unui nou produs pe piaţă.<br />
Cheltuielile cu inovarea sunt, de<br />
obicei, estimate a fi de 2-4 ori mai<br />
mari decât costurile cu cercetareadezvoltarea<br />
la un nivel al firmei şi au<br />
toate caracteristicile unui activ, deşi<br />
acesta se poate deprecia rapid.<br />
În ciuda faptului că un număr de clasificări ale<br />
activelor intelectuale a fost propus, categorizarea<br />
propusă de Comisia Europeană prin proiectul<br />
„Meritum” pare a fi folosită în cele mai comune ghiduri<br />
de capital intelectual, precum şi în articole academice.<br />
Capitalul intelectual este clasificat în trei categorii:<br />
reflectat<br />
şi<br />
de preocupa-<br />
r e a constantă a OECD<br />
de a sprijini creşterea economică, prin programe de<br />
dezvoltare a capitalului educaţional.<br />
capital uman, capital relaţional şi capital structural.<br />
Studiile cros-naţionale raportate pentru ţările OECD<br />
Capitalul uman este definit ca şi cunoaşterea, abilităţi şi<br />
know-how pe care „angajaţii le iau cu ei când pleacă seara”.<br />
Exemple sunt capacitatea inovativă, creativitatea,<br />
know-how, experienţa acumulată, capacitatea de a lucra<br />
în echipă, flexibilitatea angajaţilor, toleranţa pentru<br />
ambiguitate, motivaţia, satisfacţia obţinută prin muncă,<br />
capacitatea de învăţare, loialitatea, antrenamentul,<br />
educaţia. Thomas Davenport (Davenport, 1999)<br />
construieşte un model al salariatului ca investitor în<br />
capitalul uman (educaţional). El notează că, în ultimii<br />
ani, <strong>numărul</strong> locurilor de muncă înalt specializate a<br />
crescut la toate nivelurile de educaţie, în detrimentul<br />
muncilor necalificate, slab specializate, precum şi al<br />
managerilor de pe niveluri inferioare (maiştrii, şefii de<br />
echipă etc.). Investiţia în educaţia continuă apare, astfel,<br />
ca o prioritate pentru indivizi şi o asigurare în faţa<br />
riscurilor şomajului şi sărăciei. Pe de altă parte,<br />
companiile pot obţine un profit superior investind, mai<br />
arată că, la nivel individual, rata profitului investirii în<br />
educaţie este mai ridicată pentru absolvenţii de<br />
învăţământ superior, decât pentru cei de liceu. În acelaşi<br />
timp, probabilitatea şomajului şi a sărăciei se<br />
diminuează odată cu creşterea gradului de instruire. La<br />
nivel macrosocial, rata profitului investirii în<br />
învăţământul secundar depăşeşte, în general, rata<br />
profitului capitalului utilizat în afaceri (activităţi de<br />
producţie sau comerciale), în timp ce beneficiile<br />
rezultate din investirea în învăţământul terţiar se<br />
plasează la niveluri similare cu rata profitului capitalului<br />
investit în activităţi comerciale sau de producţie.<br />
Guvernele joacă, fără îndoială, rolul central în<br />
direcţionarea formării şi dezvoltării capitalului uman.<br />
Bugetele publice sunt, în general, principalii finanţatori,<br />
dar cheltuielile private, ale gospodăriilor şi firmelor,<br />
sunt şi ele destul de importante. Beneficiarii dezvoltării<br />
capitalului uman sunt, deopotrivă, indivizii, firmele<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 85
şi societatea. Investirea în capital uman, ca decizie cunoaştere. Pentru a pune în valoare potenţialul unor<br />
politică cu importante efecte distribuţionale şi de întreprinderi, este foarte importantă atragerea şi<br />
creştere, este condiţionată de toate aceste aspecte. Ea reţinerea combinaţiei corecte de oameni care să dispună<br />
presupune cinci tipuri de opţiuni majore (OECD, de expertiză colectivă şi să aibă acces la reţelele de<br />
1998): decizia asupra nivelului optim de investire, informaţii. Cu atât mai mult dacă se are în vedere<br />
pentru societatea în cauză şi membrii săi; modul de rapiditatea multora din progresele tehnologice şi<br />
repartizare a costurilor între bugetul public, gospodării potenţialele profituri pentru organizaţiile din sectorul<br />
şi firme/ organizaţii, toate părţi beneficiare ale privat, care exploatează primele noile oportunităţi ale<br />
investiţiei; alocarea optimă a resurselor rare (precum<br />
accesul în învăţământul superior sau la cel preşcolar,<br />
pieţei.<br />
accesul la îngrijire medicală etc.), dată fiind inegalitatea Importanţa capitalului intelectual ca factor cheie în<br />
distribuirii beneficiilor; asigurarea echităţii în ceea ce aprecierea valorii unei organizaţii s-a reflectat în<br />
priveşte distribuţia beneficiilor investirii în capital evaluările bursiere. În Marea Britanie, de exemplu,<br />
uman; stabilirea procedurilor de monitorizare, „British Steel” (înainte să devină o parte din „Corus”)<br />
măsurare, evaluare şi asumare a responsabilităţii pentru nu s-a mai aflat în topul celor 100 de companii cotate la<br />
rezultatele investiţiei pe termen scurt, mediu şi lung. bursa de valori, spre deosebire de „Kingston<br />
Metodele de stimulare a investiţiilor gospodăriilor şi Communications”. Anterior, „Kingston Communifirmelor<br />
în capital uman au în vedere, printre altele, cations” fusese serviciul telefonic municipal deţinut de<br />
informarea acestora asupra beneficiilor investiţiei, autoritatea locală din Hull. O evoluţie înrudită a fost<br />
reduceri de taxe şi impozite pentru costurile dezvoltării tendinţa ca acţiunile să fie achiziţionate mai mult pe<br />
capitalului uman, recunoaşterea diplomelor obţinute baza încrederii în capacitatea organizaţiei de a exploata<br />
prin urmarea cursurilor de scurtă durată sau a oportunităţile pieţei folosindu-se de expertiză, decât pe<br />
învăţământului deschis, impunerea transparenţei pe activul fizic sau cifra sa de afaceri. Acesta a fost uneori<br />
piaţa muncii, astfel încât să fie evidentă legătura dintre cazul cu companiile implicate în exploatarea<br />
educaţie şi cunoştinţe, pe de o parte, şi salarii, de cealaltă Internetului. Considerăm că urmarea poate fi o viziune<br />
parte (OECD, 1996). extrem de speculativă despre valoarea în viitor a<br />
companiilor. Perspectiva finală este aceea că puterea<br />
Capitalul relaţional se concentrează asupra resurselor acestor bunuri intangibile creşte. Baruch Lev, de la<br />
care apar din relaţiile externe ale firmei cu clienţii, Universitatea Stern din New York, a examinat<br />
furnizorii şi partenerii de cercetare-dezvoltare. tipologiile de investiţii americane. Conform spuselor<br />
Comprimă acea parte a capitalului uman şi structural sale, în 1929, 70% din investiţiile americane se axau pe<br />
care se implică în relaţiile companiei cu acţionarii. bunuri tangibile şi doar 30% pe bunuri intangibile.<br />
Exemple sunt imaginea, loialitatea clienţilor, satisfacţia Investitorii acelor vremuri „sprijineau lucruri<br />
clienţilor, legăturile cu furnizorii, puterea comercială şi concrete”. Până în 1990, tiparul a fost inversat. În ziua<br />
capacitatea de negociere cu entităţile financiare. de azi, investiţiile în bunuri intangibile domină piaţa.<br />
Capitalul structural se referă la cunoştinţele care Vorbim despre lucruri precum cercetare, educaţie,<br />
rămân în firmă „seara, după ce pleacă angajaţii”. Aceasta abilităţi, software IT şi Internet. Economiile lumii sunt<br />
comprimă rutinele organizaţionale, procedurile, acum conduse de factori invizibili. Capitalul intelectual<br />
sistemele, cultura şi bazele de date. Exemple sunt al naţiunilor este noua lor bogăţie. Capitalul nu este doar<br />
flexibilitatea organizaţională, serviciile de documentare, financiar, ci orice aduce noi venituri. I<br />
existenţa centrelor de cunoaştere, utilizarea generală a<br />
tehnologiei informaţiilor şi a capacităţii de învăţare a<br />
Bibliografie<br />
organizaţiei. În ciuda faptului că asemenea clarificări au -Brooking A., Intellectual Capital: Core Assets for the Third Millennium<br />
fost folosite pentru a dezvolta linii directoare şi de<br />
cercetare, probabil că acestea nu sunt atât de importante<br />
Enterprise, Thomson Business Press, London, 1996.<br />
-Brown Tom, Crainer Stuart, Dearlove Des, Rodrigues N. Jorge, Business<br />
Minds, Editura Publica, Bucureşti, 2008.<br />
şi relevante asupra valorii pentru investitori şi manageri.<br />
Aceasta nu înseamnă că investitorii nu ţin cont de<br />
-Davenport Thomas, Human Capital. What It is and Why People Invest It, San<br />
Francisco, Jossey-Bass Publishers, 1999.<br />
-Edvinsson, L., Malone M. S., Intellectual Capital: Realizing Your Company´s<br />
activele intelectuale în cercetarea şi în judecata lor de a<br />
investi. Mai degrabă, ei consideră alte categorii de active<br />
intelectuale mai importante, cum ar fi puterea<br />
brandului, reputaţia, managementul abilităţilor,<br />
valoarea francizei.<br />
True Value by Finding Its Hidden Brainpower, HarperBusiness, NY,1997.<br />
-OECD, Human Capital Investment. An International Comparison, Center for<br />
Educational Research and Innovation, OECD, Paris, 1998.<br />
-OECD, Measuring and Reporting Intellectual Capital: Experience, Issues and<br />
Prospects: Programme Notes and Background to Technical Meeting and Policy<br />
and Strategy Forum. Paris: OECD, 1999.<br />
-OECD, Measuring What People Know. Human Capital Accounting for the<br />
Knowledge Economy, OECD, 1996.<br />
Concluzii -Skyrme D., Measuring the Value of Knowledge Metrics for the Knowledge<br />
Based Business, Business <strong>Intelligence</strong>, London, 1997.<br />
Aşa cum am prezentat anterior, organizaţiile pot să<br />
depindă pentru supravieţuire mai mult de capitalul lor<br />
-Steward Thomas, Intellectual Capital The New Whealth of Organizations,<br />
Nicolas Brealey Publishing, 2000.<br />
-Sveiby - Karl Erik, Lloyd Tom, Managing Knowhow. Add Value... By Valuing<br />
intelectual, decât de activul lor fizic. Aceasta, fiindcă tot Creativity, Bloomsbury Publishing Limited, London, 1987.<br />
-van Buren M. E., A Yardstick for Knowledge Management, Training &<br />
mai multe organizaţii devin amorfe şi se bazează pe Development, May 1999, pp. 71-78.<br />
INTELLIGENCE
Laurenţiu Sorin Han<br />
Sectoare ale securităţii<br />
În percepţia comună, adeseori, cultura de securitate se<br />
culturale şi religioase), securitatea mediului (menţinerea<br />
biosferei locale şi planetare).<br />
confundă sau se limitează la informaţiile şi nivelul de La toate acestea, într-o epocă ce avansează cu paşi rapizi<br />
cunoştinţe generale pe care cineva le posedă în spre societatea cunoaşterii, trebuie adăugat un nou<br />
domeniile specifice securităţii. În epoca contemporană, sector, cel al securităţii informaţionale. Mediul informaînsă,<br />
securitatea a devenit un cadru conceptual, un ţional creat de comunicaţiile globale şi noile tehnologii<br />
fenomen şi un deziderat extrem de complex care de transmitere, prelucrare şi stocare a informaţiilor<br />
structurează modul în care recepţionăm informaţiile, constituie adevăratul mediu de schimb al economiei<br />
cum percepem sau cum ne raportăm la mediul exterior. mondiale şi, totodată, primul teren de confruntare al<br />
diferitelor categorii de interese. În termeni militari,<br />
Cultura de securitate modernă generează atitudini şi putem spune că mediul informaţional devine un<br />
linii de conduită pe plan naţional şi internaţional, adevărat „teatru de operaţii” în care acţionează actorii<br />
transformându-se într-un vector important în mâna lumii globale, ofensiv sau defensiv, prin informare sau<br />
„gestionarilor” procesului de globalizare. Conceptul de dezinformare, propagandă şi contrapropagandă,<br />
„război împotriva terorismului”, de exemplu, promovat intoxicare şi manipulare, publicitate şi relaţii publice<br />
de actori majori ai scenei internaţionale, a devenit unul (PR), atacuri cibernetice şi spionaj informatic,<br />
global şi face parte deja din cultura de securitate a operaţiuni psihologice şi campanii mediatice.<br />
secolului XXI, ajungând chiar să deformeze sau să Competiţia pentru informaţie este la fel de veche ca şi<br />
oculteze alte componente cel puţin la fel de importante, cea pentru putere şi resurse, este o caracteristică<br />
precum şi să direcţioneze linii şi conduite politice definitorie a umanităţii, în prezent devenind mult mai<br />
naţionale şi internaţionale. acută întrucât informaţia este atât produs sau scop în sine,<br />
cât şi mijloc de producţie sau de acţiune, atât armă de atac, cât<br />
Barry Buzan consideră conceptul de securitate ca fiind un şi armă de apărare. Informaţia este centrul dinamic al<br />
mod mai versatil, mai pătrunzător şi mai folositor de sistemului politic, economico-financiar, social şi militar<br />
abordare a studiului relaţiilor internaţionale decât<br />
puterea (abordată de Şcoala Realistă de Relaţii<br />
Internaţionale) sau pacea (conform Şcolii Idealiste).<br />
modern şi, în acelaşi timp, o sursă şi resursă de putere ce<br />
trebuie permanent alimentată şi protejată.<br />
Cultură de securitate versus cultură politică şi<br />
organizaţională<br />
Conform acestuia, „securitatea colectivităţilor umane<br />
este afectată de factori din cinci sectoare principale:<br />
militar, politic, economic, social şi de mediu”, astfel Pe acest fond, o adevărată cultură de securitate este sau<br />
încât putem vorbi de securitate militară (implică ar trebui să fie o componentă majoră a culturii politice<br />
capacităţile ofensive şi defensive ale statului şi percepţia dintr-o societate, capabilă să coaguleze şi să guverneze<br />
statelor, fiecare despre celălalt), securitate politică comportamentul indivizilor şi organizaţiilor în situaţii<br />
(stabilitatea organizaţională, a sistemelor de guvernare diverse, să instituie cutume şi norme cu privire la modul<br />
şi a ideologiilor care le legitimează), securitate economică în care trebuie realizate interacţiunile, cooperarea şi<br />
(accesul la resurse, finanţe şi pieţe, necesar pentru a comunicarea interinstituţională şi, mai ales, să stabimenţine<br />
un nivel acceptabil de bunăstare şi putere a lească dezideratele şi nivelurile minime de performanţă<br />
statului), securitate socială (susţinerea elementelor ce trebuie atinse în toate domeniile securităţii, de la<br />
tradiţionale de limbă, cultură, identitate şi obiceiuri buna guvernare până la apărarea naţională.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 87
De asemenea, organizaţiile moderne, pentru a acestuia ca organizaţie. Astfel, „înţelegerea problemei<br />
supravieţui mediului concurenţial şi ameninţărilor securităţii naţionale necesită o înţelegere cuprinzătoare<br />
neconvenţionale, sunt obligate să integreze a nivelurilor majore ale analizei şi a chestiunilor<br />
problematica securităţii în cadrul propriei culturi sectoriale, care compun domeniul Studiilor<br />
organizaţionale. Conform definiţiei sociologice, Internaţionale”, spune Buzan, încercând să sublinieze<br />
„cultura unei organizaţii se compune din totalitatea conexiunile strânse între diferitele niveluri ale securităţii:<br />
valorilor, normelor, cutumelor, simbolurilor, din individual, statal, regional şi sistemic.<br />
limbajul specific/ jargonul, ritualurile, miturile şi<br />
legendele, sistemul de control, documentele şi Responsabilitatea şi anvergura culturii de securitate nu<br />
tehnologia organizaţiei şi a membrilor acesteia şi din mai poate fi cuprinsă, explicată şi acoperită/ controlată<br />
comportamentele acestora”. doar de organizaţiile tradiţionale cu atribuţii directe în<br />
această sferă, cum sunt organizaţiile militare, de aplicare<br />
Fiecare parte componentă enumerată mai sus este a legii sau cele de intelligence. Complexitatea şi viteza de<br />
esenţială pentru definirea şi asigurarea continuităţii şi schimbare şi evoluţie a mediului de securitate contemsuccesului<br />
organizaţiei şi trebuie să fie protejată şi poran impune o revalorizare, integrare şi adaptare<br />
prezervată în mod corespunzător. Atacul la simbolurile permanentă de noi concepte, inclusiv la nivelul culturii<br />
unui stat, de exemplu, reprezintă şi o problemă de organizaţionale şi de securitate al oricărui tip de<br />
securitate, nu numai una strict de imagine sau prestigiu a organizaţie.<br />
INTELLIGENCE
Securitatea naţională şi cultura de intelligence provocărilor complexităţii cunoaşterii şi a ameninţărilor<br />
globale şi neconvenţionale. Cultura de intelligence<br />
Cultura de securitate include intrinsec şi o cultură de implică şi înţelegerea riscurilor pe care le implică reţelele<br />
intelligence adecvată, care nu poate să plece decât de la şi bazele de date electronice, vulnerabilităţile acestora la<br />
înţelegerea conceptului de intelligence, sub toate cele atacuri informatice din exterior sau interior în scopuri<br />
trei aspecte ale sale (informaţii, activităţi şi organizaţii), a diverse: sustragerea unor informaţii importante şi<br />
diferenţei între datele şi informaţiile brute şi utilizarea lor împotriva intereselor şi scopurilor<br />
informaţiile de intelligence, precum şi a importanţei organizaţiei, alterarea sau distrugerea acestora,<br />
acestora din urmă pentru procesele decizionale de nivel compromiterea sistemelor de comunicaţii electronice<br />
strategic, în orice tip de organizaţie, de stat sau privată, prin blocarea acestora sau redirecţionarea fluxurilor de<br />
care acţionează într-un mediu concurenţial. Astfel, date şi spre alte destinaţii, monitorizarea rapoartelor şi<br />
principalele elemente ale culturii de intelligence ţin de planurilor care se întocmesc şi se redactează pe<br />
înţelegerea rolului şi importanţei sporite a obţinerii şi protejării computerele organizaţiei, preluarea sub control şi<br />
informaţiei în societatea postmodernă şi, în acelaşi timp, utilizarea reţelei de calculatoare interne pentru lansarea<br />
de necesitatea, cel puţin în cazul serviciilor de unor atacuri informatice asupra unor terţi etc. Toate<br />
informaţii, a împărtăşirii informaţiilor („need to share”), a acestea fac parte din arsenalul specialiştilor în ceea ce<br />
cooperării inter-agenţii, cu organizaţiile societăţii civile, este numit generic războiul informatic, componentă<br />
mediului privat şi academic pentru surmontarea importantă a războiului informaţional modern.<br />
Complexitatea poate funcţiona, şi funcţionează, ca un mecanism de<br />
descurajare a eforturilor de a înţelege realitatea tot mai camuflată în<br />
spatele aparenţelor. Este tot mai greu să ne formăm o imagine<br />
coerentă asupra acesteia, a interdependenţelor tot mai subtile, a<br />
intenţiilor şi ameninţărilor, pe măsură ce volumul şi cadenţa de<br />
apariţie a informaţiilor noi creşte, iar domeniile cunoaşterii se extind,<br />
în timp ce, pe de altă parte, se fragmentează şi devin tot mai<br />
specializate.<br />
Prin urmare, informaţia brută, deşi este accesibilă şi disponibilă din<br />
abundenţă, de cele mai multe ori ea este inutilizabilă în procesele de<br />
decizie, de creare a strategiilor şi planurilor de acţiune într-o<br />
organizaţie. Pentru a putea fi utilă, ea trebuie să sufere un proces<br />
specific activităţii de intelligence-de identificare şi selecţie, verificare,<br />
prelucrare, analiză şi sinteză, în conformitate cu scopurile<br />
organizaţionale urmărite - proces în urma căruia rezultă ceea ce se<br />
numeşte informaţie de intelligence.<br />
Ea este cea care stă la baza managementului informaţional şi<br />
decizional în organizaţiile moderne. În unele state şi în multe din<br />
organizaţiile civile moderne, publice şi, mai ales, private, acest proces<br />
a devenit o activitate de sine stătătoare sub denumirea de intelligence<br />
competitiv.<br />
În Japonia, de exemplu, „cultura informaţiilor (s.n.), se circumscrie<br />
civilizaţiei naţionale, iar ansamblul economiei funcţionează în jurul acestei axe.<br />
Aşadar, statul nipon se află în întregime în slujba întreprinderilor şi a<br />
priorităţilor economice, astfel încât concentrează în această direcţie eforturi care<br />
nu au echivalent altundeva în lume”. Dacă state precum Japonia, SUA sau<br />
Franţa consideră esenţială, pentru supravieţuirea pe o piaţă tot mai<br />
competitivă, necesitatea revitalizării sau imprimării unei culturi a<br />
informaţiilor, a unei culturi de intelligence, la toate nivelurile<br />
societăţii, cu atât mai mult factorii politici şi de decizie din ţări mai<br />
puţin performante ar trebui să acorde atenţie acestei probleme.<br />
În societatea informaţională, bazată pe cunoaştere, rolul informaţiei<br />
de intelligence devine capitală pentru înţelegerea şi luarea măsurilor<br />
necesare prevenirii şi contracarării oricărei ameninţări la adresa<br />
securităţii, fie că este vorba de securitatea individuală sau cea<br />
organizaţională, naţională, regională sau globală.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 89
Informaţiile specifice fiecărui domeniu de cunoaştere şi sau mass-media să acuze lipsa de măsuri sau să solicite<br />
activitate sunt tot mai numeroase, mai specializate şi explicaţii şi asumarea răspunderii factorilor de decizie<br />
încifrate pentru profani. Conexiunile şi interdepen- pentru consecinţe. Oricum, serviciile de informaţii nu<br />
denţele dintre aceste domenii se multiplică în vor avea niciodată bugete suficiente pentru a-şi permite<br />
permanenţă, iar cei în măsură să le cuprindă şi să le aparatura şi specialiştii necesari abordării şi controlării<br />
înţeleagă, sub toate aspectele şi consecinţele, sunt tot unor astfel de ameninţări în mod independent. Dacă în<br />
mai puţini. Ameninţările locale devin globale sau cele cadrul organizaţiilor de securitate nu există şi nu se<br />
globale se pot manifesta local într-un mod rapid, violent cultivă o cultură organizaţională şi de intelligence care<br />
şi dificil de anticipat, ca urmare a coagulării unor serii de să favorizeze întărirea legăturilor şi realizarea cooperării<br />
factori imponderabili, aproape imposibil de decelat la cu mediul neguvernamental, privat şi academic, soluţiile<br />
nivelul simţului comun. Astfel de manifestări pot fi la astfel de provocări s-ar putea să fie găsite prea târziu.<br />
prognozate doar de cei ce deţin informaţia corectă şi<br />
cunosc tiparele de asamblare posibile la un anumit Într-o epocă în care distincţia dintre intern şi extern în<br />
moment şi într-un context situaţional dat. Coborârea domeniul securităţii, cu toate sectoarele acesteia, este<br />
din sfera posibilului în cea a probabilului nu pot să o tot mai dificil de realizat, focalizarea doar asupra<br />
facă decât specialiştii în/ din domeniul securităţii în problemelor interne statului riscă să creeze<br />
general şi al intelligence-ului în special, care cunosc vulnerabilităţi şi dezavantaje competitive majore.<br />
posibilele matrici de asamblare şi pot anticipa, pe baza Bunăstarea unei naţiuni este într-o măsură tot mai<br />
unor informaţii exacte, oportune şi, adeseori, foarte redusă legată strict de evoluţiile şi conexiunile dintre<br />
specializate, care dintre acestea are probabilitatea oamenii şi organizaţiile interne, indiferent cât de<br />
maximă de a fi „activată”. importante sau câtă miză s-ar pune în ele. Cine nu<br />
reuşeşte să vadă ansamblul şi să recunoască modelele de<br />
Complexitatea lumii de azi face, pe de altă parte, să nu evoluţie şi soluţiile ce se prefigurează la niveluri mai<br />
mai fie suficiente cunoştinţele şi nivelul de expertiză pe largi, nu va fi în stare să se adapteze şi să ia măsuri la<br />
care îl deţin majoritatea structurilor militare, de timp. Laboratorul de bază al creării şi dezvoltării unei<br />
intelligence şi / sau de aplicare a legii. Urmărirea şi culturi de securitate adecvate lumii de azi şi de mâine îl<br />
înţelegerea, de exemplu, a unor activităţi, fluxuri şi reprezintă organizaţiile, în general, şi organizaţiile cu<br />
inginerii financiare specifice „criminalităţii gulerelor atribuţii în sfera securităţii, în special. Acest proces<br />
albe” sau menite să susţină o grupare teroristă, ori trebuie să plece de la înţelegerea importanţei<br />
achiziţionarea de către un stat susţinător al fenomenului informaţiilor, a cunoştinţelor înalt specializate pentru<br />
terorist a unor tehnologii cu dublă utilizare aflate sub eficienţa oricărei organizaţii, pentru capacitatea sa de<br />
embargou, necesită, pe lângă capabilităţi specifice, o adaptare şi de atingere a scopului pentru care a fost<br />
cunoaştere specializată suficient de îngustă pentru a nu creată.<br />
fi la îndemâna personalului pe care şi-l permit<br />
majoritatea agenţiilor însărcinate cu prevenirea şi Înţelegerea relaţiei dintre informaţie şi scopul organizaţional,<br />
descoperirea lor. reprezintă axul central al culturii organizaţionale moderne.<br />
Restul sunt cutume, tehnici, proceduri, tehnologii şi<br />
De asemenea, ameninţările derivate din utilizarea în doctrine specifice fiecărui scop organizaţional în parte.<br />
scopuri distructive a biotehnologiei sau a Informaţia este factor de putere doar în mâna celor care<br />
nanotehnologiei ştiinţă care se dezvoltă în mare parte înţeleg cum poate aceasta determina atingerea unui<br />
în laboratoare civile şi datorită unor fonduri şi interese scop sau valorificarea unei oportunităţi. Ca urmare,<br />
private sunt de natură să scape puterii de înţelegere şi/ puterea unei organizaţii stă în capacitatea specialiştilor<br />
sau imaginare a specialiştilor şi organizaţiilor săi de a sesiza, a colecta, a pune în relaţie şi a valorifica<br />
tradiţionale din domeniul securităţii de pe plan mondial. informaţiile utile şi, în acelaşi timp, de a proteja propriile<br />
Astfel, ameninţările care pot veni dinspre astfel de informaţii critice. În aceeaşi logică se poate demonstra<br />
domenii, la fel ca şi cele derivate din studiile si cercetările că puterea unui stat este dată de puterea organizaţiilor<br />
din domeniul PSI, al manipulării comportamentului şi sale. Interconectările realizate în baza unei culturi şi a<br />
conştiinţei umane, de exemplu, riscă să prolifereze, fără unui set de principii sau deziderate comune, pot genera<br />
ca cineva să se ocupe în mod programatic şi sistematic o reţea de securitate şi de putere coerentă, flexibilă, capabilă<br />
de monitorizarea şi evaluarea lor. Astfel de acţiuni/ să se adapteze şi sa facă faţă oricăror provocări.<br />
ameninţări, nefiind vizibile, nu pot fi investigate cu<br />
mijloace obişnuite, iar modul de acţiune Bibliografie<br />
„nespectaculos”, care nu poate fi surprins pe peliculă, le<br />
-SILBERZAHN, Claude & GUISNEL, Jean, Au coeur du secret - 1500 jours aux<br />
face să nu fie mediatizate şi, ca urmare, nu penetrează commandes de la DGSE 1989 / 1993, Fayard, Paris, 1995<br />
conştiinţa publică. În consecinţă, nefiind pe agenda -PREDA, Marian, Comportament organizaţional, Editura Polirom, Bucureşti, 2006<br />
-BUZAN, Barry, Popoarele, statele şi teama, ediţia a doua, Editura Cartier, Chişinău,<br />
publică, există riscul de a nu se aloca fonduri pentru 2000<br />
cercetarea şi investigarea unor astfel de ameninţări,<br />
neexistând, bineînţeles, nici „riscul” ca opinia publică<br />
INTELLIGENCE<br />
-ZAMFIR, Cătălin & VLĂSCEANU, Lazăr (coord.), Dicţionar de sociologie,<br />
Editura Babel, Bucureşti, 1993<br />
I
Magdalena Vasile<br />
Una dintre cele mai importante probleme cu care se personalitate. Conducerea transformaţională s-a<br />
confruntă cei desemnaţi să gestioneze misiunile şi delimitat în special în cadrul organizaţiilor militare,<br />
resursa umană din cadrul unei organizaţii militare datorită efectelor sale directe la nivelul grupului şi,<br />
constă în definirea conceptuală a ofiţerului cu funcţie de implicit, la nivelul capacităţii de reacţie a acestuia:<br />
conducere: lider sau manager? Sunt aceşti termeni impact emoţional puternic şi pozitiv, sub forma ofertei<br />
sinonimi? Iar dacă nu, unde anume rezidă diferenţele? unui model idealizat, motivare superioară, stimularea<br />
În ce măsură modelele teoretice de leadership ori inteligenţei şi creativităţii, consideraţie individualizată,<br />
management, aplicabile organizaţiilor civile dezvoltare personală etc. Studii recente au indicat faptul<br />
tranzacţionale, bazate pe profit - se pot dovedi valide în că este necesar ca liderul militar să aibă atât efecte<br />
cazul sistemelor militare, non-tranzacţionale “prin charismatice asupra subordonaţilor, cât şi posibilitatea<br />
definiţie”? de a ţine sub control situaţia cu mijloace clasice,<br />
tranzacţionale. Ceea ce presupune valori înalte ale unor<br />
În mod esenţial, diferenţa fundamentală dintre un trăsături precum competenţa psihosocială, flexibilimanager<br />
„civil” şi un conducător militar constă în faptul tatea, ascendenţa interpersonală şi, mai ales, inteligenţa<br />
că “niciodată primul nu va putea spune angajaţilor săi că a sosit emoţională, obiectivată prin empatie, asertivitate,<br />
timpul să-şi dea viaţa pentru întreprindere. Managerul se va autocontrol emoţional şi capacitatea de autocunoaştere<br />
gândi la profit, comandantul la misiune.” (Sandalli, 1985; şi autoactualizare (Sîntion, 2000).<br />
apud Sîntion, 1999).<br />
În consecinţă, personalitatea celui care conduce nu<br />
Din pricina acestei deosebiri majore, în ultimii ani, poate fi separată de specificul organizaţiei sau al<br />
atenţia specialiştilor militari şi nu numai - s-a detaşat de grupului pe care îl conduce, cu atât mai mult într-un<br />
paradigma clasică a stilurilor de conducere, areal în care se operează cu valori netranzacţionale, cum<br />
concentrându-se asupra leadershipului de tip sunt patriotismul, datoria, spiritul de corp şi, adesea,<br />
transformaţional. Adesea atribuită liderului charismatic sacrificiul.<br />
- dar cu care, în fapt, nu se confundă - în ultimii ani,<br />
abordarea transformaţională s-a impus în cercetarea Pe un adevărat comandant militar, dincolo de<br />
organiza-ţională, în pofida faptului că, iniţial, negarea competenţele managerial-administrative inerente, îl<br />
existenţei unei astfel de conduceri la nivelul recomandă în special valenţele transformaţionale, adică<br />
comunităţilor ştiin-ţifice s-a făcut mai mult pentru influenţarea pozitivă a subordonaţilor şi formarea lor în<br />
evitarea conotaţiilor emoţionale ale conceptului, sensul de a-i determina să acţioneze în conformitate cu<br />
respectiv, identificarea acesteia cu modelele de dictatori, valorile fundamentale ale naţiunii de apartenenţă.<br />
dar mai ales pentru a se putea pondera, măcar într-o<br />
oarecare măsură, faptul că, indiferent de nivelul de Lider tranzacţional versus lider transformaţional<br />
pregătire profesională, aria de provenienţă socioeconomico-culturală<br />
ori de traseul ontogenetic al unui În anul 1978, psihosociologul american James<br />
conducător, cu charismă te naşti. Sau nu. McGregor Burns publică lucrarea „Leadership”,<br />
aducând în atenţia comunităţii ştiinţifice o nouă<br />
Însă fenomenul ca atare nu a dispărut doar pentru că, la paradigmă în analiza actului de conducere, ce nu fusese<br />
un moment dat, specialiştii au ales să nu-l vadă sau l-au abordată în niciuna dintre teoriile anterioare cea a<br />
raţionalizat sub diferite denumiri sau dimensiuni de leadershipului transformaţional (Douglas, 2002).<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 91
Din acest moment, concepte precum transformare, atribuţiile fişei postului pentru că aşa trebuie, deşi unele<br />
inspiraţie, viziune, valori - legate de activitatea de dintre valorile şi convingerile lor se pot afla în disonanţă<br />
conducere, în sine - sau altele, ca transformaţional, cu cele ale organizaţiei. Leadershipul tranzacţional este<br />
motivator, charismatic - legate de persoana conducătorului, ancorat în prezent, pe care îl creează prin evitarea greşelilor<br />
aflate în opoziţie totală sau parţială cu noţiunile de din trecut.<br />
management şi, mai ales, de manager, au început să facă<br />
istorie. Conducerea tranzacţională se obiectivează calitativ în două<br />
dimensiuni:<br />
În prezent, aproape fără excepţie şi indiferent despre ce 1. răsplata contingentă - apare în relaţie directă cu efortul<br />
tip de organizaţie vorbim, trainingurile de leadership depus şi cu nivelul de performanţă atins;<br />
modern inclusiv cele desfăşurate în Serviciu! - au în<br />
vedere formarea de competenţe ale liderului 2. conducerea prin excepţie - liderul intervine numai când<br />
transformaţional, în primul rând pentru că, mai ales în standardele nu sunt atinse.<br />
condiţiile îndeplinirii unor obiective netranzacţionale la<br />
nivel de performanţă, acesta trebuie să utilizeze b. liderul transformaţional - se caracterizează prin<br />
predilect „contractul psihologic” în formarea charismă, motivaţie, stimulare intelectuală şi afectivă,<br />
angajamentului afectiv la subordonaţi. În termeni consideraţie individuală. El porneşte de la valorile şi<br />
instituţionali, acest angajament se traduce prin formarea convingerile subordonaţilor, stimulându-le voinţa de a<br />
şi introiectarea culturii organizaţionale. acţiona, de a-i face parte la viziunea proprie. Motivarea<br />
angajaţilor este preponderent morală, generată de<br />
Studiile recente în domeniul managementului (Tichy, propriul lor angajament, de nevoia de autodepăşire şi de<br />
1997; Kotter, 1999; Jung, Einstein, Humphreys, 2001 a fi utili, iar atribuţiile fişei postului sunt îndeplinite<br />
etc., apud Zlate, 2004; Clegg, Birch, 2003) au ajuns să pentru că aceştia aşa doresc. Leadershipul<br />
clasifice tipurile de lider (şi, implicit, stilurile de transformaţional este orientat spre viitor, pe care îl creează<br />
conducere) în două mari categorii: transformând prezentul.<br />
a. liderul tranzacţional - îşi fundamentează acţiunea pe În consecinţă, conducerea transformaţională este<br />
întărirea probabilă. Motivarea subordonaţilor este caracterizată de:<br />
preponderent formală (recompense materiale, 1. influenţa idealizată - liderul aduce viziunea, inspiră<br />
promovări, însemne sociale de statut şi prestigiu etc.), mândria apartenenţei, câştigă respect şi încredere, creşte<br />
unilaterală (oamenii nu sunt recompensaţi numai în optimismul;<br />
funcţie de rezultate, ci şi de postul pe care îl ocupă) şi<br />
contingentă (apare după şi în funcţie de rezultate); 2. inspiraţie - definită drept capacitatea liderului de a<br />
corectarea subordonaţilor este realizată prin reacţii acţiona ca un model pentru subordonaţi, de a transmite<br />
negative, ameninţări sau acţiuni disciplinare, aceştia viziunea, de a utiliza simboluri pentru concentrarea<br />
îndeplinindu-şi efortului;<br />
INTELLIGENCE<br />
3. consideraţia individualizată - liderul îi<br />
ajută pe subordonaţi să-şi atingă<br />
maximul potenţialului de care<br />
dispun, contribuind la dezvoltarea<br />
lor personală; prin intermediul<br />
acestei consideraţii, liderul leagă<br />
nevoile curente ale individului de<br />
misiunea organizaţiei, acest lucru<br />
fiind obţinut prin procesele de<br />
mentorat, training şi coaching;<br />
4. stimularea intelectuală - liderul<br />
furnizează idei noi, care<br />
determină regândirea şi<br />
reevaluarea celor vechi,<br />
dezvoltă gândirea, imaginaţia şi<br />
iniţiativa subordonaţilor, creşte<br />
capacitatea acestora de a-şi<br />
accepta propriile credinţe şi valori<br />
ori de a formula soluţii noi,<br />
originale la problemele cu care se<br />
confruntă.
Modele de leadership transformaţional organizaţie, cât şi pentru indivizii care o compun, efecte<br />
dintre care se pot aminti:<br />
Benis (1998) identifică patru competenţe majore ale<br />
liderilor transformaţionali: - ataşamentul ridicat şi încrederea în lider;<br />
- dorinţa de supunere faţă de lider;<br />
a. managementul atenţiei - liderii transformaţionali - performanţe ridicate şi motivaţie puternică;<br />
atrag atenţia asupra lucrurilor care contează cu adevărat, - creşterea coeziunii de grup;<br />
au abilitatea de a crea şi împărtăşi viziunea, îi farmecă şi - amplificarea credinţelor împărtăşite;<br />
„vrăjesc” pe cei pe care îi conduc sau cu care - nivel scăzut de conflict;<br />
interacţionează; - grad mare de satisfacţie;<br />
- angajare personală în direcţia realizării scopurilor.<br />
b. managementul semnificaţiei - liderii<br />
transformaţionali nu dau în mod necesar explicaţii, ci Totodată însă, există şi riscul apariţiei unor eventuale<br />
creează înţelesuri şi semnificaţii la nivelul grupului/ efecte negative, mai ales dacă, din varii motive, liderul<br />
organizaţiei, oferă exemple de cum trebuie interpretate/ riscă să rămână „încremenit în proiect”:<br />
resemnificate informaţiile;<br />
- pericolul dependenţei crescute a subordonaţilor faţă<br />
c. managementul încrederii - liderii transformaţionali de lider;<br />
ştiu să ofere şi să obţină încredere, care devine, astfel, - slăbirea relaţiilor interpersonale dintre subordonaţi;<br />
„monedă de schimb”, sunt constanţi în conduite şi - accentuarea frecvenţei comportamentelor neconprevizibili<br />
în aşteptări, nu au fluctuaţii în opinii şi venţional-impulsive;<br />
aprecieri; - exacerbarea încrederii în sine; dezvoltarea unor<br />
trăsături de personalitate narcisică;<br />
d. managementul sinelui - acest tip de lider îşi - dificultăţi ori eşecuri în planificarea/ realizarea<br />
cunoaşte competenţele şi resursele personale, dar şi activităţilor (apud Zlate, 2004).<br />
limitele, admite ce nu ştie şi nu se jenează să ceară ajutor,<br />
intuieşte acurat resursele psihologice ale celorlalţi, Sumarizând, aceste trăsături, competenţe şi abilităţi ale<br />
oferindu-le scopuri puţin peste posibilităţile lor de liderului transformaţional sunt în mod special necesare<br />
moment, astfel încât să-i incite la autodepăşire şi, în circumstanţe de ambiguitate, incertitudine şi risc<br />
implicit, să le dezvolte automotivaţia („Dimensions of semnificativ, atribute ce caracterizează pe deplin<br />
Transformational Leadership Behaviors”, 2011, specificul activităţilor de culegere de informaţii. Iar un<br />
www.business-wisdom.com). stil de conducere transformaţional poate fi deprins şi<br />
aplicat în acest domeniu, în susţinerea acestui punct de<br />
Din acest motiv, componenta transformaţională a vedere existând cel puţin două argumente:<br />
managementului se află în relaţie directă cu conceptul de<br />
cultură organizaţională. 1. personalitatea unui manager militar nu este altceva<br />
decât una dintre cele mai performante forme de<br />
„The Nine” reprezintă un model teoretic care manifestare a personalităţii umane, luate în ansamblul ei;<br />
operaţionalizează puterea liderului transformaţional ori, ca în orice alt domeniu, performanţa se atinge prin<br />
prin intermediul a nouă trăsături majore: exerciţiu;<br />
1. viziunea; 2. nimic nu se naşte ex nihilo, nici măcar geniul. I<br />
2. relaţia construirea relaţiilor pe încredere şi respect;<br />
3. coachingul - antrenarea pentru autodepăşire;<br />
formarea de emuli;<br />
4. persuasiunea;<br />
5. întăririle pozitive;<br />
6. sancţiunea preponderent afectiv-morală;<br />
7. expertiza puterea de expert, recunoaşterea acesteia Bibliografie<br />
de către ceilalţi;<br />
8. autoritatea - acceptată de ceilalţi, dar posibil de<br />
contestat conjunctural; incontestabilitatea acesteia - Douglas, M. (2002), Cum gândesc instituţiile, editura „Polirom”, Iaşi;<br />
trimite la modelele de dictatori;<br />
9. charisma („Transformational Leadership”, 2011, Constanţa;<br />
www.tlcc.biz).<br />
- Clegg, B.; Birch, P. (2003), Arta de a-i conduce pe ceilalţi, ed.“Polirom”, Iaşi;<br />
- Homrig, M. (2001), Transformational Leadership, http://leadership.au.af.mil;<br />
- Sîntion, F. (1999), Psihologie managerială, Editura Fundaţiei “Andrei Şaguna”,<br />
- Sîntion, F. (2000), Psihologie organizaţională, Editura Fundaţiei “Andrei<br />
Şaguna”, Constanţa;<br />
Zlate, M. (2004), Leadership şi management, editura “Polirom”, Iaşi;<br />
În concluzie, practicarea leadershipului transfor- - (2011), Dimensions of Transformational Leadership Behaviors, www.tlcc.biz;<br />
- (2011), Transformational Leadership, www.business-visdom.com;<br />
maţional are efecte pozitive importante atât pentru<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 93
Secolul XXI este dominat de maşini inteligente, dar timpurile, cum a fost supranumit celebrul Harold Adrian<br />
valoarea intelligence-ului va reflecta în continuare Russel ( Kim/Tom) Philby.<br />
perspicacitatea minţii umane. Acest secol continuă o<br />
tradiţie a secolului XX numit uneori "secolul spionilor" Aldrich Hazen Ames - spionul care a zdruncinat<br />
din cauză că goana după informaţii a statelor moderne a din temelie Agenţia Centrală de Informaţii<br />
dus la crearea unor armate imense de agenţi, care au<br />
ajuns sa joace un rol decisiv, influenţând soarta statelor, Biroul Federal de Informaţii (FBI) l-a arestat pe 21<br />
naţiunilor şi chiar a istoriei. februarie 1994, pe Aldrich Hazen Ames, angajat al CIA,<br />
fost şef al Secţiei Sovietice a Grupului CI<br />
Spionii umani, de modă veche, care produc aşa-zisul (Contraspionaj) din cadrul Departamentului<br />
intelligence uman sau Humint, sunt încă indispensabili Sovietic/Europa de Est, sub acuzaţia de spionaj în<br />
activităţii de culegere de informaţii în ciuda avansărilor favoarea unei Puteri străine.<br />
impresionante din culegerea tehnică a sistemelor lipsite<br />
de operator. 11 septembrie a fost o atenţionare Biografia unei cârtiţe aproape perfecte<br />
folositoare Statelor Unite că orice cantitate de<br />
tehnologii superioare nu poate compensa calitatea Aldrich Hazen Ames s-a<br />
Humint. În urma atacurilor cu succes asupra World născut la 26 mai 1941, în<br />
Trade Center şi a Pentagon, CIA a fost supusă unor River Falls. Tatăl său,<br />
continue critici pentru neglijarea operaţiunilor sub Cariton, era profesor şi<br />
acoperire şi a declinului de peste un deceniu în abilitatea sociolog specializat în<br />
de a obţine Humint. problemele Europei de Est şi<br />
Orientului, fost ofiţer C.I.A.<br />
Dintre categoriile de agenţi (spioni) ce sunt cunoscute (doctor în istorie, a fost<br />
în lumea intelligence-lui ne-am oprit asupra cârtiţelor. recrutat de CIA în 1952), iar<br />
mama sa Rachela era<br />
"Cârtiţa", în limbajul specific serviciilor de profesoară de limba engleză.<br />
intelligence, este un termen generic folosit pentru agentul<br />
infiltrat, plasat sau recrutat în interiorul serviciului de informaţii Un an mai târziu el a fost trimis ca agent sub acoperire la<br />
advers sau în structura altei instituţii guvernamentale ţintă. Mai Rangoon, în Birmania. După întoarcerea în SUA, în<br />
poate desemna un agent infiltrat în structura politică sau militară 1956, Aldrich Ames s-a înscris la Liceul McLean High<br />
a unei naţiuni ţintă, cu obiectivul precis de a avansa la o poziţie School, într-o suburbie din nordul Virginiei. Începând<br />
cheie, moment în care agentul este "activat" pentru a furniza cu al doilea an de liceu, el a obţinut o bursă de vară în<br />
informaţii importante. cadrul Arhivei CIA, unde marca documente secrete în<br />
vederea îndosarierii. În august 1959, după absolvirea<br />
Dintre figurile celebre de cârtiţe care au penetrat liceului, Ames a plecat la Universitatea Chicago, dar,<br />
serviciile de informaţii ale unor "state ţintă", trădându- pasionat de teatru, a renunţat la studii şi s-a angajat ca<br />
şi propriile servicii de informaţii ne vom opri asupra asistent tehnic de regie la un teatru.<br />
celor din serviciile de intelligence americane (CIA şi<br />
FBI) şi sovietice, precum şi a câtorva nume de În vara anului 1952, el s-a întors la Washington, făcând o<br />
notorietate: Aidrich Hazen Ames; Robert Hansen, cerere de angajare la CIA, fiind încadrat în 17 iulie ca<br />
Vladimir l. Vetrov sau cea mai periculoasă cârtiţă din toate analist la Secţia de Integrare a Documentelor din cadrul<br />
INTELLIGENCE<br />
Tiberiu Tănase
Directoratului Operaţii. Între timp, s-a înscris la cursurile Ciudad de Mexico. În timpul şederii de patru ani în<br />
fără frecvenţă ale Universităţii George Washington, capitala Mexicului, Ames a fost angrenat în mai multe<br />
specializarea istorie, pe care a absolvit-o în 1967. În incidente datorate abuzului de alcool (o ceartă<br />
acelaşi an, Ames s-a înscris la Programul de Pregătire a zgomotoasă cu un diplomat cubanez la o recepţie, un<br />
Funcţionarilor de Carieră, pe care l-a urmat timp de un an la accident de circulaţie etc.). El s-a întors la New York<br />
„Fermă“ - şcoala CIA de la Camp-Peary. Începând cu luna însoţit de columbianca Maria del Rosario, agentă a CIA<br />
octombrie 1968, a fost încadrat la Directoratul Operaţii al pe care o cunoscuse la Clubul Diplomatic.<br />
CIA.<br />
În iulie 1983, Ames a fost numit la conducerea Secţiei<br />
În 1969 Ames, numit de colegi Rick, a fost trimis în Sovietice a Grupului CI (Contraspionaj) din cadrul<br />
prima sa misiune peste hotare, la Ankara, împreună cu Departamentului Sovietic/Europa de Est. În această<br />
soţia sa, Nancy, şi ea angajată a CIA. Misiunea sa consta calitate, el răspundea de toate acţiunile CIA împotriva KGB şi<br />
în recrutarea de diplomaţi sau ofiţeri sovietici, ori GRU din afara Uniunii Sovietice. Ames coordona toţi agenţii<br />
aparţinând altor ţări din blocul sovietic. După trei ani, CIA din structura serviciilor sovietice de spionaj care lucrau peste<br />
Ames s-a întors acasă, fiind cotat de către şefii rezidenţei hotare şi avea acces totodată la identitatea surselor CIA de pe<br />
din Turcia ca mediocru din punct de vedere profesional. teritoriul Uniunii Sovietice. Printre noile responsabilităţi<br />
El a fost angajat în cadrul Departamentului Sovietic. profesionale ale lui Ames se număra şi descoperirea<br />
„cârtiţelor“ sovietice din cadrul CIA. Curând el a aflat<br />
În 1972 s-a întors la Langley unde a fost încadrat la despre existenţa a două surse importante din Ambasada<br />
secţia sovietică, fiind însărcinat cu selecţionarea şi Sovietică la Washington, care furnizau informaţii chiar<br />
punctarea oficialilor sovietici ce urmau să fie racolaţi. de sub nasul contraspionajului KGB.<br />
După patru ani de activitate, în 1976 a fost apreciat „că<br />
are performanţe deosebite", drept pentru care a fost La începutul anului 1980, în timp ce Războiul Rece era<br />
însărcinat în cadrul filialei C.I.A. de pe lângă O.N.U., la în plină derulare, CIA şi FBI, în ciuda rivalităţii<br />
New York, cu misiunea de a ţine legătura cu noii agenţi tradiţionale dintre ele, şi-au unit forţele într-un efort<br />
recrutaţi dintre funcţionarii sovietici şi pentru crearea energic de recrutare a ofiţerilor sovietici de informaţii<br />
de noi surse. din Washington. Acţiunea a primit denumirea codificată<br />
„COURTSHIP“. Primul obiectiv spre care şi-a<br />
După absolvirea unui curs de limba rusă, în 1973, a fost îndreptat atenţia echipa mixtă CIA - FBI a fost<br />
angrenat în operaţiunile CIA împotriva reprezen- locotenent colonelul KGB Valeri Martinov, sosit la<br />
tanţilor Uniunii Sovietice pe teritoriul SUA. În anul Washington împreună cu soţia în 1980. Oficial,<br />
următor, Ames a fost trimis la reprezentanţa CIA din Martinov era secretar trei pe probleme culturale la<br />
New York, având misiunea de a recruta diplomaţi ruşi Ambasada Sovietică, dar în realitate se profilase pe<br />
aflaţi în misiune la Naţiunile Unite sau în cadrul culegerea de informaţii tehnice şi ştiinţifice. (Agent dublu<br />
Secretariatului O.N.U. pentru KGB şi CIA în timpul Războiului Rece face parte din cei<br />
25 de agenţi sovietici care activau pentru CIA tradaţi de Ames,<br />
Dacă din punct de vedere profesional Ames înregistra arestat şie executat în 1987, Alexandru Popescu, op.citp. 138).<br />
rezultate apreciate ca foarte bune, viaţa personală s-a Recrutat de CIA, Martinov se va întâlni cu ofiţerii săi de<br />
dovedit a fi nu tocmai fericită. Neînţelegerile cu soţia l- legătură odată la două săptămâni, pe parcursul a mai<br />
au determinat să bea în mod repetat. Curând s-a produs bine de trei ani. În timpul acestor întâlniri Martinov a<br />
un eveniment care era cât pe ce să îi compromită cariera. dezvăluit numele a peste cincizeci de agenţi sovietici<br />
Deplasându-se la întâlnirea cu o sursă sovietică fixată care operau în afara ambasadei, mulţi dintre aceştia<br />
într-o casă conspirativă din Bronx, Ames a uitat într-un necunoscuţi de FBI, precum şi zeci de obiective<br />
vagon de metrou o servietă diplomat cu fund dublu, tehnologice şi ştiinţifice penetrate informativ de către<br />
care conţinea mai multe documente secrete, inclusiv o KGB. FBI i-a fixat numele de cod „PIMENTA“.<br />
listă de solicitări a CIA pentru agentul sovietic. Ames şia<br />
anunţat imediat şeful ierarhic, dar între timp un Curând Departamentul 5 al FBI a reuşit recrutarea unei<br />
emigrant polonez, de profesie învăţător, găsise servieta a doua surse în cadrul Ambasadei sovietice: maiorul<br />
şi se prezentase cu ea la FBI. Ames s-a ales numai cu o KGB Serghei Motorin, aflat la Washington din vara<br />
mustrare scrisă. anului 1980 în calitate de corespondent al Agenţiei de<br />
presă „Novosti“. Absolvent, ca şef de promoţie, al<br />
În luna iunie 1977, Ames a devenit ofiţerul de legătură al Facultăţii de Jurnalistică din Moscova şi vorbitor<br />
lui Arkadi Sevcenko, subsecretar general la Naţiunile excelent al limbii engleze, Motorin fusese racolat de<br />
Unite şi cel mai înalt funcţionar sovietic care a trecut către KGB prin intermediul soţiei sale al cărei tată era<br />
vreodată în tabăra occidentală. Sevcenko fusese racolat ofiţer GRU, fiind repartizat în Directoratul PR, care<br />
de CIA în 1975. Această misiune îi va consolida avea ca obiectiv culegerea de informaţii politice. FBI i-a<br />
substanţial lui Ames prestigiul în cadrul Agenţiei. La atribuit numele de cod „MEGAS“ (după războinicul<br />
sfârşitul anului 1979, Ames a fost trimis în misiune la grec ascuns în Calul Troian).<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 95
INTELLIGENCE
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 97
stabilească motivele pentru care dispăreau informatorii anvergura activităţilor financiare derulate de Ames,<br />
sovietici ai Agenţiei. Iniţial, agenţii de contraspionaj ai diferitele depuneri făcute în numerar de acesta începând<br />
Departamentului Sovietic au bănuit că sovieticii cu luna mai 1985 depăşind suma de 1.000.000 de dolari.<br />
reuşiseră să obţină acces la comunicaţiile CIA, fie prin<br />
interceptarea electronică, fie prin intermediul unui În luna martie 1993, pe listă mai figurau doar cinci<br />
funcţionar de la cifru. Ca urmare, Departamentul nume, iar Ames se afla în capul acesteia. Pe 12 mai 1993,<br />
sovietic a redus <strong>numărul</strong> angajaţilor care puteau citi Forţa operativă specială a declanşat ultima etapă a<br />
telegramele primite din teren şi a limitat lista investigaţiei, sub numele de cod operaţiunea<br />
persoanelor care aveau acces la dosarele agenţilor est „NIGHTMOVER“(David Wise,Nume de cod:<br />
europeni. Nightmover,cea mai înaltă tradare). Atât telefoanele de<br />
acasă, cât şi cele de la serviciu ale lui Ames au fost puse<br />
În luna octombrie 1986, în cadrul CIA s-a constituit o sub ascultare. Pentru supravegherea operativă au fost<br />
Forţă operativă specială, menită să depisteze „cârtiţa“, a constituite trei echipe a câte opt membri (bărbaţi şi<br />
cărei conducere a fost încredinţată lui Jeanne femei), care lucrau permanent în schimburi de opt ore.<br />
Vertefeuille, şefa Secţiei de cercetări a Departamentului A urmat plasarea de microfoane în locuinţă, precum şi a<br />
sovietic. În urma executării la Moscova a lui Martinov şi unui dispozitiv de urmărire în interiorul automobilului.<br />
Motorin, şi în cadrul FBI s-a constituit o echipă având Monitorizarea strictă a dat în cele din urmă rezultate.<br />
misiunea de a afla cum au fost identificaţi cei doi<br />
informatori din cadrul Ambasadei ruse din Pe 6 octombrie o echipă specializată a FBI-ului a<br />
Washington. pătruns în secret în locuinţa lui Ames, extrăgând datele<br />
din calculatorul portabil al acestuia. Analiza ulterioară a<br />
După întoarcerea la Washington, Ames a fost numit şef datelor astfel obţinute a dus la identificarea unei liste de<br />
al Secţiei pentru operaţiunile în Cehoslovacia din cadrul sarcini trasată de către ofiţerul de legătură, precum şi a<br />
Departamentului Sovietic. Un an mai târziu, Ames a locurilor de semnalizare şi de livrare a documentelor<br />
fost transferat în Secţia URSS a Grupului de Analiză din pentru anul 1993. Acestea au fost primele probe<br />
cadrul Centrului pentru Contraspionaj. Practic KGB-ul obţinute după ani de eforturi.<br />
avea acum posibilitatea să influenţeze conţinutul<br />
studiilor CIA despre KGB. Noul post îi permite lui Pe 21 februarie 1994, Ames (Rick) trebuia să plece la<br />
Ames accesul la operaţiunile cu agenţi dubli, iniţiate de Moscova pentru a participa la o conferinţă pe probleme<br />
CIA. de luptă antidrog. Investigatorii FBI nu îşi puteau<br />
permite riscul de a-l lăsa să efectueze această călătorie.<br />
În anul 1989 a fost retras de la post şi numit şeful Ca urmare, în drumul spre aeroport el a fost arestat.<br />
Biroului operaţii pentru Cehoslovacia în cadrul După interogatorii care au însemnat peste trei sute de<br />
centralei. În luna <strong>noiembrie</strong> a aceluiaşi an, un ofiţer ore, Ames a fost condamnat la închisoare pe viaţă.<br />
C.I.A. (o femeie care lucra acoperit) a întocmit un raport<br />
către şefii săi din care rezulta că familia Ames cheltuieşte Implicaţii ale acţiunilor cârtiţei Ames<br />
cu mult peste posibilităţi, fără a avea surse credibile de<br />
bani. După arestarea lui Ames s-a constituit o grupă operativă<br />
de lucru pentru determinarea "daunelor" cauzate<br />
Ames a fost din nou transferat, în <strong>decembrie</strong> 1991, de intereselor SUA prin trădarea fostului agent C.I.A. Deşi<br />
această dată la Centrul Antinarcotice, înfiinţat cu puţin au avut loc sute de ore de interogări şi discuţii, totuşi nu<br />
timp în urmă pentru a coordona lupta împotriva s-a reuşit să se reconstituie în ce măsură interesele SUA<br />
traficului internaţional de droguri. În aceeaşi lună, au avut de suferit, câţi oameni a trădat Ames şi câte<br />
Uniunea Sovietică s-a prăbuşit, iar Ames este pus în acţiuni de urmărire au fost compromise.<br />
strania situaţie de a fi spionul unui stat care nu mai<br />
exista. Grijile sale s-au risipit însă curând, odată cu Rezultatul cercetărilor a dovedit că: urmare a trădării lui<br />
metamorfozarea Directoratului I Principal al KGB-ului în Ames în U.R.SS au fost trimişi în închisoare, după toate<br />
Serviciul de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse. probabilităţile, 100 ofiţeri de informaţii şi cu alte<br />
preocupări din forţele armate, care fuseseră recrutaţi de<br />
C.I.A, şi încă 12 execută pedepse în închisoare. Volumul<br />
Între timp, membrii Forţei operative speciale au de documente predate părţii sovietice de Ames<br />
întocmit o listă cu persoanele din cadrul Agenţiei care însumează mii de pagini.<br />
aveau acces la datele privind operaţiunile compromise.<br />
Ulterior s-a procedat la studierea aprofundată a Printre numeroasele ”victime" ale lui Ames se numără:<br />
dosarelor acestora şi la intervievarea tuturor celor<br />
suspectaţi. La începutul anului 1992 lista se restrânsese - Serghey Fedovenko, fost diplomat în cadrul<br />
la douăzeci şi nouă de persoane, iar Ames figura pe ea. Ambasadei U.RSS. la Washington, recrutat chiar de<br />
Aprofundarea investigaţiilor a pus în evidenţă Ames.<br />
INTELLIGENCE
- Oleg Gordievsky (Gorski, Gromov) rezidentul K.G.B. retragerea înainte de termen a câtorva înalţi funcţionari<br />
la Londra (Agent KGB în Marea Britanie , defector , în timpul ai CIA şi puternice presiuni din partea Congresului<br />
Războiului Rece . G publică o serie de volume despre KGB, în pentru o „curăţenie internă”.<br />
colaborare cu ChristopherAndrew, KGB: The Inside Story,<br />
(1990), Instruction from the Center, : Top SecretFiles on KGB Potrivit analiştilor occidentali, cazul Ames a scos în<br />
Foreing Operations (1975-85(1991), precum şi autobiografia, evidenţă faptul că CIA, adesea înfăţişată ca o organizaţie<br />
Next Stop Execution(1995), Decorat cu ordine britanice, în secretă care dirijează abil din umbră evenimente<br />
2007, prezintă simtome de otravire susţinând că acestă acţiune se globale, este de fapt o birocraţie obosită, măcinată de<br />
datorează serviciilor secrete ruse , Alexandru Popescu op. cit. p. carenţe profunde. În urma acestui fiasco Agenţia a fost<br />
80). Deşi nu i-a cunoscut numele, Ames a dat suficiente caricaturizată ca o adunătură de neprofesionişti,<br />
date care au condus la identificarea lui. incapabili să depisteze o „cârtiţă“ care vine zilnic la<br />
serviciu într-un Jaguar şi scoate în afara sediului 12<br />
- Vladimir Patashov, fost expert militar la Institutul kilograme de documente secrete.<br />
pentru studii Americane şi Canadiene de la Moscova.<br />
Greşelile Agenţiei în acest caz sunt prea multe pentru a<br />
- Generalul Dimitri Federovich Polyakov ("Top Hat"). fi enumerate, iar „orbirea“ de care au fost cuprinşi<br />
A lucrat în cadrul GRU a fost arestat în timp ce veteranii CIA faţă de ideea că unul de-ai lor ar putea fi un<br />
îndeplinea funcţia de rezident al K.G.B. la Beijing. A trădător nu are nicio justificare - susţine Peter Maas în<br />
fost executat în 1988. Polyakov a furnizat americanilor „Ucigaşul de spioni”, o carte despre Aldrich Ames.<br />
informaţii din domeniul militar, el fiind cea mai bine<br />
plasata sursa de care au dispus americanii în serviciile După aprecierea specialiştilor, rezultă că activitatea de<br />
speciale sovietice. „Top Hat" a furnizat americanilor trădare a lui Aldrich Ames a creat imense pagube<br />
informaţii despre preocupările sovieticilor pentru activităţii de informare a C.I.A în U.R.S.S. şi apoi în<br />
modernizarea tehnicii militare, ceea ce a determinat Federaţia Rusă, pagube ce nu se vor putea recupera, se<br />
presiunile Washingtonului asupra aliaţilor pentru pare, în mai puţin de 20 de ani.<br />
introducerea restricţiilor la exporturile de înaltă<br />
tehnologie cu aplicaţie militară în cadrul programului În acelaşi timp, actul de trădare ca atare şi mai ales<br />
COCOM. rezultatele anchetelor efectuate în legătură cu acesta au<br />
adus prejudicii serioase imaginii credibilităţii Agenţiei<br />
Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite şi CIA Centrale de Informaţii.<br />
Ames şi-a oferit serviciile KGB-ului în 1985, iar, din În acest sens, chiar fostul director al C.I.A., J. Woolesey,<br />
<strong>decembrie</strong> 1991, a fost luat în legătura Serviciului de a recunoscut că „C.l.A. s-a făcut de râsul tuturor".<br />
Informaţii Externe al Federaţiei Ruse (SVR). Sub trei<br />
preşedinţi americani şi patru directori CIA, Ames a Robert Hanssen, una din cele mai longevive<br />
trădat trei duzini de agenţi, a provocat moartea a „cârtiţe” ale KGB- ului în interiorul serviciilor<br />
doisprezece dintre ei şi a compromis sute de operaţiuni secrete americane<br />
ale Agenţiei.<br />
Un alt serviciu de informaţii important al SUA, Biroul<br />
Prejudiciul adus de Ames Statelor Unite şi CIA este Federal de Informaţii, nu a scăpat nici el penetrărilor<br />
practic incalculabil. Experţii federali au considerat ruse.<br />
trădarea lui Ames drept cea mai gravă breşă în sistemul<br />
de securitate din întreaga istorie a Agenţiei. În semn de Cel mai grav scandal prin consecinţele în planul imaginii<br />
protest, Administraţia americană a solicitat unui ofiţer şi al daunelor provocate activităţii FBI s-a produs pe 18<br />
SVR din Washington, Aleksandr Lîsenko, să părăsească februarie 2001, odată cu arestarea uneia din cele mai<br />
SUA. În replică, ruşii l-au expulzat pe reprezentantul longevive „cârtiţe” a KGB-ului în interiorul serviciilor<br />
CIA la Moscova, James Morris. secrete americane, sub acuzaţia de spionaj în favoarea<br />
Federaţiei Ruse .<br />
Investigaţiile întreprinse ulterior au scos în evidenţă o<br />
serie de scăpări inexplicabile ale responsabililor cu Potrivit rechizitoriului, Robert Philip Hanssen (alias<br />
securitatea Agenţiei. Ames îşi cumpărase o casă de „B”, alias „Ramon Garcia”, alias „Jim Baker”, alias „G.<br />
540.000 de dolari, plătind cash şi conducea un Jaguar, Robertson„) şi-a oferit serviciile KGB-ului în<br />
ultimul model, în valoare de 40.000 de dolari, în octombrie 1985, când conducea o echipă de<br />
condiţiile în care salariul său anual era de 69.843 dolari. contrainformaţii a FBI care avea sarcina de a<br />
În plus, fusese acuzat în repetate rânduri de încălcări ale supraveghea misiunea sovietică de pe lângă Naţiunile<br />
normelor de securitate şi petrecea mare parte din timpul Unite. Timp de 15 ani, el a vândut ruşilor documente şi<br />
său liber în lumea lui Bachus. Arestarea lui Ames a informaţii strict secrete, aducând prejudicii<br />
determinat demisia directorului CIA, James Woolsey, „excepţional de grave” securităţii naţionale a SUA.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 99
Profilul ideal al agentului şi 27 de ani de carieră de o serie de scurgeri de informaţii produse în cadrul<br />
exemplară în contraspionaj Departamentului de Stat în ultimii doi ani: dispariţia<br />
unui laptop conţinând date secrete despre<br />
Hanssen s-a născut pe 18 neproliferarea nucleară, descoperirea unui microfon<br />
aprilie 1944 la Chicago. În amplasat într-o nişă din sala de consiliu etc.<br />
1966 a absolvit colegiul Knox<br />
din Illinois, obţinând o Căsătorit şi tată a şase copii, credincios practicant,<br />
diplomă în chimie, iar cinci Hanssen avea profilul ideal al agentului dedicat ţării sale,<br />
ani mai târziu a devenit după 27 de ani de carieră exemplară în contraspionaj. El<br />
licenţiat al Facultăţii de Ştiinţe locuia într-un imobil modest, la periferia<br />
Economice din cadr ul Washingtonului, în localitatea Viena (statul Virginia),<br />
Universităţii Northwestern, împreună cu soţia sa, Bernadette, profesoară de religie la<br />
specializarea administrarea liceul din localitate. Familia Hanssen nu avea<br />
afacerilor, contabilitate şi excentricităţi şi nu făcea cheltuieli ieşite din comun.<br />
sisteme informaţionale. În Vecinii au descris-o drept o familie credincioasă, care<br />
1972, a fost angajat în Secţia pentru combaterea infracţiunilor frecventa cu regularitate biserica. Hanssen umbla mai<br />
economico-financiare din cadrul Diviziei Inspecţii a mereu îmbrăcat modest şi sobru. Datorită costumelor<br />
Departamentului de Poliţie din Chicago, în calitate de sale negre şi a firii nesociabile, colegii îl porecliseră<br />
expert contabil, iar în ianuarie 1976 a fost cooptat de „Cioclul”. Majoritatea celor cu care a lucrat îl descriu ca<br />
FBI. După un stagiu de pregătire, Hanssen a fost pe un individ insipid, care nu atrăgea niciodată atenţia<br />
repartizat la Brigada pentru infracţiuni comise de funcţionari asupra sa. Nimeni nu a bănuit că Hanssen avea de fapt o<br />
publici din cadrul Biroului districtual din Indianapolis. avere de aproape un milion şi jumătate de dolari.<br />
Transferat la New York în 1979, Hanssen a primit<br />
misiunea de a participa la crearea unei baze de date Din iniţiativă proprie în serviciul KGB-ului<br />
informatizate, care să permită monitorizarea<br />
activităţilor de spionaj ale diplomaţilor acreditaţi la Hanssen şi-a oferit din proprie iniţiativă serviciile<br />
Naţiunile Unite. După doi ani, Hanssen a fost promovat KGB-ului, după numai o lună de la mutarea sa în New<br />
ca agent special în cadrul Diviziei de contrainformaţii a York.<br />
FBI din Washington, având sarcini de identificare,<br />
supraveghere şi recrutare a agenţilor străini care Pe 4 octombrie 1985, Viktor Degtiar, ofiţer KGB în<br />
acţionau pe teritoriul SUA. În septembrie 1985, s-a cadrul Ambasadei sovietice din Washington, Linia PR<br />
reîntors la New York, fiind numit la conducerea echipei (informaţii politice) a primit acasă prin poştă un plic. În<br />
FBI însărcinată cu monitorizarea misiunii sovietice de interiorul acestuia a găsit un alt plic, pe care scria „Nu<br />
pe lângă Naţiunile Unite. deschideţi. Predaţi acest plic, închis, lui Victor I. Cherkaşin”.<br />
Colonelul Cerkaşin era la momentul respectiv şeful<br />
Doi ani mai târziu, Hanssen a fost transferat la sediul Liniei KR (contraspionaj) din cadrul ambasadei.<br />
central al FBI din Washington, ca agent special şef în<br />
Biroul de analiză sovietică. Între iunie 1990 şi iunie După ce a desfăcut-o, ofiţerul sovietic a constatat că<br />
1991, Hanssen a îndeplinit funcţia de inspector-adjunct autorul anonim se oferea să furnizeze KGB-ului, contra<br />
în cadrul Biroului de Inspecţii din Centrala FBI. În sumei de 100.000 de dolari, documente americane<br />
această calitate el a efectuat numeroase inspecţii la ultrasecrete, ca primă etapă a unei colaborări pe termen<br />
birourile districtuale şi la cele ale ataşaţilor FBI din lung: „Curând am să-i trimit domnului Degtiar o cutie<br />
cadrul ambasadelor americane. După1 iulie 1991, cu documente. Acestea provin din cadrul unora dintre<br />
revine la Diviziunea informaţii din Washington, Secţia cele mai secrete şi bine păzite proiecte ale comunităţii de<br />
operaţiuni sovietice, coordonând un program menit să informaţii a Statelor Unite. Toate sunt originale, pentru<br />
contracareze spionajul ştiinţific şi tehnologic dirijat de a vă ajuta să le verificaţi autenticitatea.<br />
Moscova.<br />
Vă rog să recunoaşteţi, în interesul beneficiilor noastre<br />
Ulterior este numit în ianuarie 1992, şeful Secţiei de liste comune pe termen lung, că sunt puţine persoane care<br />
privind ameninţările la adresa securităţii naţionale din dispun de acces la asemenea nivele. Grupate,<br />
cadrul Diviziunii informaţii a FBI. documentele conduc la mine. Sunt convins că un ofiţer<br />
cu experienţa dumneavoastră va şti să le folosească în<br />
Începând cu 1995, Hanssen este numit ofiţer de legătură al mod corespunzător”.<br />
FBI pe lângă Biroul Misiunilor Străine din Departamentului de<br />
Stat, organism care supraveghează securitatea şi Pentru a-şi dovedi buna credinţă şi accesul la informaţii<br />
programele contrainfor mative ale tuturor secrete de cel mai înalt nivel, autorul scrisorii demasca<br />
reprezentanţelor diplomatice americane din lume, trei ofiţeri KGB care fuseseră „întorşi” de către<br />
funcţie pe care a ocupat-o până în momentul arestării. americani, devenind agenţi dubli: Boris Iuz(j)in (Twine),<br />
Unii ziarişti au legat prezenţa lui Hanssen în acest post Serghei Motorin şi Valeri Martinov (Gentile).<br />
INTELLIGENCE
(Boris Iuz(j)in (Twine)- ,ofiţer KGB, defector în SUA în timpul o oră, fără a indica însă prefixul regiunii, care era stabilit<br />
Războiului Rece arestat şi judecat în 1987, condamnat la 15 ani în prealabil.<br />
închisoare, câderea sa s-a datorat lui Robert Hanssen, în 1992 a<br />
fost graţiat de preşedintele Elţîn, Alexandru Popescu, op.cit., Hanssen şi-a luat toate măsurile ca identitatea sa să nu<br />
2010, p.100., Valeri Martinov (Gentile - Agent dublu pentru fie cunoscută serviciilor secrete sovietice, şi ulterior<br />
KGB şi CIA în timpul Războiului Rece face parte din cei 25 de ruse, de teama unor eventuali trădători omologi<br />
agenţi sovietici care activau pentru CIA tradaţi de Ames, arestat infiltraţi în interiorul acestora. El nu s-a întâlnit<br />
şi executat în 1987, Alexandru Popescu, op.cit. 138.) niciodată cu ofiţerii ruşi de legătură, nu le-a dezvăluit<br />
adevărata sa identitate sau locul de muncă şi a refuzat să<br />
Valeri Fedorovici Martinov şi Serghei Mihailovici facă orice călătorie în străinătate pentru a se întâlni cu<br />
Motorin erau ofiţeri KGB, staţionaţi sub acoperire ruşii. Într-o scrisoare datată 17 <strong>noiembrie</strong> 2000, Ramon<br />
diplomatică în cadrul Ambasadei URSS din afirma: „În ceea ce priveşte întâlnirile în afara ţării nu sunt<br />
Washington, iar Boris Iuz(j)in activa la San Francisco, practice pentru mine. Ar trebui să răspund la prea multe întrebări<br />
sub acoperirea de corespondent al Agenţiei de presă ale familiei, prietenilor şi autorităţilor; în plus, este un semnal<br />
”TASS”. Cei trei agenţi dubli au fost rechemaţi de cardinal din partea unui spion. Tiparele sunt sesizate…Izolarea<br />
urgenţă la Moscova. Martinov şi Motorin au fost a fost cea mai bună metodă împotriva trădării mele de către cineva<br />
condamnaţi la moarte, iar Boris Nicolaevici Iujin a fost ca mine, care lucrează din indiferent ce motive, un Bloch sau un<br />
condamnat la 15 ani de închisoare. Soarta celor trei Philby…”.<br />
fusese însă pecetluită înainte ca Hannsen să trimită (Felix Bloch, funcţionar în cadrul Departamentului de Stat, a<br />
scrisoarea KGB-ului. Deconspirarea lor s-a produs cu fost observat pe 27 aprilie 1989 la Viena în compania lui Reino<br />
patru luni înainte şi s-a datorat lui Aldrich Ames. Gikman, cunoscut de către FBI ca „ilegal” KGB. Supravegherea<br />
ulterioară a arătat că Bloch a mai avut două astfel de întâlniri la<br />
Prima tranşă de documente furnizate de Hanssen a Paris (14 mai 1989) şi Bruxelles (28 mai 1989). Puşi în gardă<br />
parvenit KGB-ului pe 24 octombrie 1985, fiind însoţită de către Hanssen, la începutul lunii iunie ruşii l-au rechemat pe<br />
de o nouă scrisoare prin care anonimul, căruia KGB-ul Gikman la Moscova, avertizându-l totodată telefonic pe Bloch că<br />
i-a da numele conspirativ „B”, preciza în detaliu este supravegheat de către FBI. Reţinut pe 22 iunie 1989, Bloch a<br />
sistemul de legătură pe care îl va utiliza în continuare. respins acuzaţiile de spionaj, în lipsa probelor anchetatorii<br />
văzându-se nevoiţi să-l pună în libertate.<br />
Schimburile de documente-bani se petreceau în modul Kim Philby, şeful Secţiei V (contraspionaj) a MI6, recrutat de<br />
cel mai banal cu putinţă, într-o manieră pe care orice către KGB în anii '30, considerat cel mai important dintre cei<br />
scenariu de film ar fi respins-o ca ridicolă şi „cinci magnifici de la Cambridge” o valoroasă reţea de agenţi<br />
nespectaculoasă, mai ales la un asemenea nivel. Duzini sovietici care a penetrat timp de mai bine de două decenii unele din<br />
de documente secrete, ambalate în saci de gunoi, erau cele mai importante instituţii ale statului britanic. Suspectat de<br />
depuse în cutii oarbe în parcul Nottoway, situat în către MI5, Philby s-a sustras de sub supravegherea agenţilor<br />
apropierea Washington-ului. Pentru a semnala că are britanici în Beirut, în ianuarie1963, apărând câteva luni mai<br />
ceva de transmis, Hanssen lipea vertical o bandă adezivă târziu la Moscova, în calitate de general…KGB., vezi pe larg<br />
de culoare albă pe anumite indicatoare din parc. Banda Tiberiu Tănase, Spionii care acţionează în interiorul serviciilor<br />
orizontală însemna că poate să ridice coletul lăsat de secrete în <strong>Revista</strong> Dosarele Istoriei nr.1 ( 17)/ 1998, pp12-19.)<br />
ruşi. O nouă bandă verticală arăta că Hanssen a intrat în<br />
posesia pachetului. Scrisoarea mai conţinea data şi orele Pentru a verifica dacă este suspectat de FBI, Hanssen<br />
pentru depunerile de materiale, fixând un coeficient „6” verifica periodic propriile coordonate (nume,<br />
pe care ofiţerii K.G.B. trebuiau să îl scadă în viitor din domiciliu), precum şi adresele ascunzătorilor pe care le<br />
termenul comunicat de Hanssen pentru a afla data utiliza, în baza de date a serviciului.<br />
exactă a depunerii. Sistemul de legătură era completat<br />
prin anunţuri la mica publicitate. Ca un fel de presimţire a ceea ce va urma, în una din<br />
ultimele scrisori adresate SVR, Hanssen declara:<br />
Scrisorile trimise erau semnate cu numele Ramon „Recentele schimbări din legislaţia americană prevăd menţinerea<br />
Garcia, Jim Baker (fost secretar de stat) ori G. pedepsei cu moartea pentru ajutorul pe care vi-l acord, după cum<br />
Robertson (actualul secretar general al NATO). După o ştiţi, deci îmi asum unele riscuri. Pe de altă parte, cunosc mai bine<br />
perioadă în care întrerupea legătura cu corespondenţii decât alţii terenurile minate şi riscurile. Într-o manieră generală,<br />
săi, Hanssen trimitea următorul mesaj: „Dacă vreţi să subestimaţi capacitatea FBI de a vă contracara”.<br />
continuăm discuţiile, vă rog să publicaţi următorul mesaj în<br />
„Washington Times”, la rubrica „Vânzări automobile” din Hanssen a fost reţinut la scurt timp după ce a depozitat<br />
pagina de publicitate: „Dodge Diplomat, 1971, care are într-o ascunzătoare dintr-un parc din Arlington<br />
nevoie de reparaţii la motor, 1000 de dolari”. În continuare, (Virginia) un plic cu documente confidenţiale care<br />
Hanssen telefona la <strong>numărul</strong> şi ora indicată în anunţ, urmau să fie recuperate de agenţi ruşi. Din locuinţa lui<br />
prezentându-se sub numele de „Ramon” şi lăsa un Hanssen, percheziţionată imediat după arestare, agenţii<br />
număr de telefon la care să i se lase un mesaj în decurs de FBI au ridicat opt cutii cu documente şi un calculator.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 101
Pe 20 februarie 2001, Hanssen a fost audiat la<br />
Tribunalul Federal din Alexandria, fiind acuzat de<br />
conspiraţie pentru transmiterea de materiale secrete<br />
URSS şi Federaţiei Ruse, transmiterea către KGB a<br />
identităţii a trei agenţi dubli, în octombrie 1985 şi<br />
transmiterea de documente secrete unui agent KGB, pe<br />
20 martie 1989, cu intenţia de a leza interesele SUA.<br />
Potrivit rechizitoriului, în schimbul serviciilor sale<br />
Hanssen a primit suma de 1,4 milioane dolari, parte<br />
cash (în tranşe cuprinse între 10 şi 50 000 de dolari),<br />
parte în diamante. FBI a depistat numai 600 000 de<br />
dolari, estimându-se că restul se află în bănci elveţiene şi<br />
moscovite.<br />
Cu privire la modul în care a fost deconspirat agentul<br />
„B”, în mass-media au fost vehiculate mai multe puncte<br />
de vedere. Ziarul „Washington Post” susţine că agentul<br />
FBI a fost trădat de o sursă rusă care a remis autorităţilor<br />
americane dosarul de la SVR al lui Hanssen, inclusiv cele 27 de<br />
scrisori adresate de acesta ofiţerilor de legătură.<br />
Potrivit cotidianului „New York Times”, în cadrul<br />
Centrului de Contrainformaţii al CIA a fost înfiinţată, în<br />
1994, o echipă de investigaţii, în scopul identificării<br />
scurgerilor de informaţii secrete din cadrul Comunităţii<br />
Informative a SUA. Echipa de vânare a cârtiţelor,<br />
alcătuită din agenţi CIA şi FBI, a activat în cel mai deplin<br />
secret, scopul său fiind de a stabili de ce operaţiunile<br />
împotriva Federaţiei Ruse continuă să fie compromise<br />
după arestarea lui Ames. Pentru aceasta, un accent deosebit a<br />
INTELLIGENCE<br />
fost pus pe recrutarea unor ofiţeri ruşi de informaţii, care să<br />
identifice sursele scurgerilor de secrete americane.<br />
În acest context, cotidianul rus „Segodnia” a evidenţiat<br />
faptul că arestarea lui Robert Hanssen survine la numai câteva<br />
luni de la defectarea în Statele Unite, în luna octombrie 2000, a<br />
lui Serghei Tretiakov, ofiţer SVR, acoperit ca secretar unu al<br />
misiunii Federaţiei Ruse la ONU. Surse din comunitatea<br />
informativă americană, citate de” Washington Post”, au<br />
dezvăluit că Tretiakov coordona întreaga agentură a SVR de pe<br />
teritoriul SUA. „Nu încape nicio îndoială că Tretiakov a fost<br />
anchetat de FBI şi CIA” - se susţine în publicaţia moscovită - şi<br />
că a furnizat informaţii semnificative pentru Statele Unite,<br />
întrucât a fost inclus în programul CIA de protecţie a defectorilor.<br />
Această variantă pare mai plauzibilă, întrucât la numai două<br />
luni după defecţiunea lui Tretiakov, Hanssen a fost transferat la<br />
cartierul general al FBI, într-un post special creat pentru a<br />
fi supravegheat. Directorul FBI a respins aceste<br />
afirmaţii, declarând că nu Serghei Tretiakov a furnizat<br />
dosarul lui Hanssen de la SVR.<br />
În ceea ce priveşte daunele provocate, fostul şef al lui<br />
Hanssen, David Major, a precizat că acesta „cunoştea<br />
toate metodele de lucru şi avea acces la toate<br />
informaţiile şi documentele provenite de la CIA,<br />
Agenţia Naţională de Securitate şi alte agenţii de<br />
informaţii”. Potrivit directorului FBI, Hanssen a<br />
furnizat KGB şi SVR informaţii clasificate „Top secret”<br />
şi „Secret” care vizau surse umane, operaţii, tehnici,<br />
surse şi metode contrainformative.<br />
La rândul lor, surse FBI au declarat mass-mediei că<br />
Hanssen a transmis Moscovei cel puţin 6000 de pagini<br />
de documente secrete şi strict secrete, precum şi 26 de<br />
dischete, care conţineau date despre: metodele de<br />
supraveghere electronică folosite de către serviciile de<br />
informaţii americane; programul de spionaj tehnologic<br />
al SUA; programul „United State Double Agent”, care<br />
viza recrutarea de agenţi KGB; programul nuclear<br />
american; organizarea Directoratului I Principal al<br />
KGB; planurile de căutare a informaţiilor ale<br />
comunităţii informative a SUA; analize privind<br />
ameninţările externe la adresa securităţii naţionale a<br />
Statelor Unite. Printre documentele transmise de<br />
Hanssen s-a numărat un studiu asupra metodelor de<br />
racolare ale KGB în rândul agenţilor CIA, analize ale<br />
operaţiunilor desfăşurate de KGB pe teritoriul SUA,<br />
sinteze cu privire la persoanele recrutate de serviciile<br />
secrete americane în rândul sovieticilor, „ţintele” avute<br />
în vedere pentru a fi recrutate, declaraţiile defectorilor<br />
KGB făcute pe parcursul anchetării etc.<br />
La mai puţin de două săptămâni de la arestarea lui<br />
Hanssen, „New York Times” a dezvăluit că acesta a<br />
avertizat Moscova de construirea, în anii '80, a unui tunel secret<br />
sub Ambasada fostei URSS la Washington. Construcţia<br />
tunelului, realizată în comun de FBI şi Agenţia<br />
Naţională de Securitate şi estimată la câteva sute de
milioane de dolari, făcea parte din programul american «sunt inteligent şi vreau să mi-o dovedesc». Pentru asta el a avut de<br />
de ascultare a personalului sovietic şi apoi rus aflat la depăşit nişte bariere…restul făcând parte din ceea ce a devenit<br />
post în SUA. În opinia autorilor articolului, aceasta a treptat jocul”. Acest aspect a fost scos în evidenţă şi de<br />
fost cea mai costisitoare operaţiune clandestină de publicaţia „The Daily Telegraph”, care susţine că<br />
intelligence pe care a deconspirat-o Hanssen. Un alt Hanssen se considera mult mai deştept decât colegii şi superiorii<br />
cotidian de prestigiu, „International Herald Tribune” săi.<br />
afirma, în <strong>numărul</strong> din 1 martie 2001, că specialiştii<br />
americani în contrainformaţii încearcă să stabilească în ce măsură Însărcinat cu coordonarea colectivului de depistare a<br />
a compromis Hanssen un program deosebit de sensibil privind „cârtiţelor”, Major a recunoscut că nu l-a suspectat<br />
folosirea în comun a unui „buget negru” de către FBI, CIA şi niciodată pe Hanssen. „Şi când mă gândesc că mi-am petrecut<br />
NSA. Misiunea programului intitulat „Serviciul Special viaţa căutând acest gen de persoane. Nu numai că i-am arătat<br />
de Colectare” este atât de sensibilă , încât oficialii încredere, dar era şi bun, inteligent cu adevărat”. Major nu a<br />
comunităţii informative americane nu au recunoscut fost singurul care s-a înşelat cu privire la Hanssen. În<br />
public niciodată existenţa acestuia. Fondurile sale sunt cadrul unei conferinţe de presă directorul FBI, Luis<br />
mascate în bugetul federal şi se cunosc foarte puţine Freeh, a declarat că Hanssen nu a fost bănuit, în ciuda faptului<br />
date despre tehnologiile şi tehnicile folosite. că agenţii sunt obligatoriu verificaţi din trei în trei ani. În cei 27 de<br />
ani de carieră Hanssen nu a fost niciodată supus acestei proceduri<br />
William Kinsdale, analist politic specializat în probleme întrucât nu se confrunta cu dificultăţi financiare şi nu consuma<br />
ale Războiului Rece, opina, pe bună dreptate, că tunelul alcool sau droguri. Primele suspiciuni au apărut numai după ce<br />
din Washington este o „imitaţie” actualizată a unui alt FBI a intrat prin mijloace specifice în posesia unor documente<br />
pasaj subteran construit de americani sub zidul aparţinând SVR, din care reieşea că în cadrul agenţiei există o<br />
Berlinului, destinat ascultării convorbirilor telefonice „cârtiţă”.<br />
ale Ambasadei URSS din Republica Democrată<br />
Germană. Responsabilii FBI erau atât de mândri de Amploarea în timp şi conţinutul informaţiilor furnizate<br />
tunelul folosit pentru a înregistra convorbirile de către Hanssen au fost caracterizate drept<br />
diplomaţilor ruşi din Washington, încât au organizat „devastatoare”, situaţia fiind cu atât mai gravă cu cât în<br />
vizite pentru demnitarii cu rang înalt care aveau toată istoria FBI (înfiinţat în 1908) au existat doar două<br />
autorizaţii speciale. cazuri de agenţi deconspiraţi ca furnizând informaţii<br />
unei puteri străine: Richard Miller (Primul trădător în<br />
Urmare a dezvăluirilor din „New York Times”, pe 6 cadrul FBI de la crearea sa, în 1909, a fost Richard Miller, agent<br />
martie 2001, George Krol, însărcinatul cu afaceri ad- în cadrul biroului teritorial din Los Angeles. Intrat în FBI în<br />
interim al Ambasadei SUA la Moscova, a fost convocat la 1964, acesta şi-a oferit serviciile KGB- ului în anii '80, fiind<br />
Ministerul rus al Afacerilor Externe, solicitându-i-se o racolat de către o rusoaică încântătoare, Svetlana Ogorodnikov,<br />
cerere oficială de informaţii asupra poziţiei agentă specializată în punctarea persoanelor pretabile de a fi<br />
Departamentului de Stat în acest caz. recrutate de către spionajul sovietic. În februarie 1986, Miller a<br />
fost condamnat la 50 de ani de închisoare şi o amendă de 60.000<br />
În cadrul unei emisiuni difuzate pe postul de televiziune de dolari.) şi Earl Pitts (Earl Edwin Pitts n .1953, agent FBI ,<br />
CBC, vicepreşedintele SUA, Richard Cheney, a spion pentru URSS şi Federaţia Rusă a intrat în FBI în<br />
confirmat că săparea tunelului a început la scurt timp după ce octombrie 1983. Primele suspiciuni cu privire la activitatea sa în<br />
Administraţia Ronald Reagan a protestat faţă de găsirea unor slujba sovieticilor au apărut în iulie 1987, în timp ce îşi desfăşura<br />
microfoane amplasate în materialul de construcţie al Ambasadei activitatea în cadrul biroului din New York, având sarcina de a<br />
SUA din Moscova. recruta funcţionari sovietici care lucrau la Naţiunile Unite. În<br />
schimbul informaţiilor furnizate, Earl a primit de la serviciul rus<br />
Într-un interviu acordat publicaţiei „Obşceaia Gazeta”, de informaţii suma de 189.000 de dolari. Earl a fost arestat pe<br />
pe 27 februarie 2001, Viaceslav Trubnikov, fost director 19 <strong>decembrie</strong> 1996, fiind acuzat de transmiterea de informaţii<br />
al SVR, a susţinut că Boris Elţîn cunoştea încă din 1996, secrete unei puteri străine, condamant la 27 de ani de închisoare<br />
graţie codurilor secrete furnizate de Hanssen, detalii Alexandru Popescu, op.cit. p.172 ).<br />
despre aventurile amoroase ale preşedintelui american Bill<br />
Clinton. Hanssen era unul din puţinii responsabili ai serviciilor Efecte ale afacerii Hanssen<br />
secrete americane care a avut cunoştinţă de scandalul „Sexgate”<br />
încă din perioada derulării acestuia. Afacerea Hanssen a avut efectul unui cutremur pentru<br />
serviciile secrete americane., John Ashcroft (fost<br />
Cu privire la motivaţia lui Hanssen, într-un interviu Procuror general al SUA)(El a servit în timpul primului<br />
acordat canalului de televiziune CBS, David Major, mandat al preşedintelui George W. Bush din 2001 până în<br />
fostul şef al lui Hanssen, declara că este de părere că 2005)., Richard Shelby (preşedintele Comisiei<br />
motivaţia sa nu au constituit-o banii, un argument în acest sens senatoriale pentru supravegherea serviciilor de<br />
constituindu-l faptul că ducea o viaţă modestă în toate privinţele. informaţii)şi Mark Loventhal (fostul preşedinte al<br />
În opinia sa „Lui Robert asta i s-a părut o cursă intelectuală: Comisiei pentru supravegherea serviciilor de informaţii<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 103
din Camera Reprezentanţilor), au apreciat că autorităţile Webster, pentru a evalua situaţia securităţii interne din<br />
americane s-au confruntat cu „cea mai gravă crimă instituţie în urma arestării lui Hanssen. Webster va<br />
comisă vreodată împotriva securităţii naţionale a SUA”. înainta rezultatul cercetărilor direct Procurorului<br />
General şi directorului FBI, care, la rândul lor, vor<br />
Într-un articol publicat în „New York Times”, Robert informa Consiliul Naţional de Securitate (National<br />
Gates, fost director al CIA, declara că arestarea lui Security Council NSC) şi Congresul.<br />
Hanssen ridică numeroase întrebări. Cea mai<br />
importantă dintre ele, care a devenit laitmotivul tuturor Pe <strong>23</strong> februarie 2001, în cadrul Comisiei pentru<br />
celor care au analizat cazul Hanssen, este „Cum şi-a supravegherea activităţii serviciilor secrete din Senat, au<br />
putut desfăşura Hanssen timp de 15 ani activitatea de fost audiaţi, într-o şedinţă cu uşile închise, directorii FBI<br />
spionaj fără a fi reperat?” . şi CIA, în încercarea de a evalua daunele produse de<br />
Hanssen. Conform declaraţiei preşedintelui<br />
La trei zile după arestarea lui Hanssen, directorul FBI a Comitetului Special pentru Informaţii al Senatului (The<br />
anunţat că a fost înfiinţată o comisie condusă de un Senate Select Committee on <strong>Intelligence</strong> SSCI), din<br />
fost director al institu- februarie 2001, republicanul Richard Shelby, „au fost şi<br />
ţiei, judecătorul vor mai fi spioni, dar rolul nostru este de a găsi<br />
W i l l i a m procedurile adecvate pentru a-i anihila din timp”.<br />
INTELLIGENCE<br />
De asemenea procurorul general al SUA a solicitat FBI<br />
şi CIA să-şi verifice reglementările de securitate internă<br />
şi să i-a măsurile care se impun pentru ca astfel de cazuri<br />
să nu se mai repete în viitor. Un semnal în<br />
această direcţie mai fusese tras de către<br />
un fost agent FBI, Gary Aldrich, şeful<br />
serviciului de verificare a personalului Casei<br />
Albe, în vara anului 2000. În best-seller-ul<br />
intitulat „Acces nelimitat” (Unlimited Acces),<br />
acesta a susţinut că anii Administraţiei Clinton au<br />
însemnat o demolare permanentă şi metodică<br />
a sistemului de securitate privind manipularea<br />
documentelor secrete şi verificările de<br />
securitate.<br />
I<br />
Bibliografie<br />
- Col (r) Traian Stanbet, col (r) - Liviu Gaitan, col (r) - Gheorghe Dragu,<br />
Limbajul Serviciilor Secrete - Dicţionar explicativ pentru Serviciile de<br />
informaţii şi de securitate, Editura PACO, Bucureşti 2010,<br />
- Dicţionarul Universal al Spionilor, Editura Meronia, Bucureşti ,<br />
2010, p.100.<br />
- David Wise,Nume de cod:Nightmover,cea mai înaltă tradare<br />
- Top SecretFiles on KGB Foreing Operations (1975-85(1991),<br />
precum şi autobiografia, Next Stop Execution(1995), Decorat cu<br />
ordine britanice, în 2007, prezintă simtome de otravire<br />
susţinând că acestă acţiune se datorează serviciilor secrete<br />
ruse , Alexandru Popescu op. cit. p. 80.<br />
- Peter Maas, Aldrich Ames, ucigaşul de spioni, Editura Antet,<br />
Bucureşti, 1998, p. 274.<br />
- „Adevărul”, 22 februarie 2001.<br />
- Tiberiu Tănase, Spionii care acţionează în interiorul serviciilor<br />
secrete în <strong>Revista</strong> Dosarele Istoriei nr.1 ( 17)/ 1998, pp12-19.<br />
- „Adevărul”, 1 martie 2001.<br />
- „Cronica română”, 26 februarie 2001.<br />
- Gary Aldrich, Unlimited Access: An FBI Agent Inside the Clinton<br />
White House (Acces nelimitat: Un agent FBI în interiorul<br />
Casei Albe, 04 April 2011).<br />
- „Ziua”, 21 octombrie 2000.
Nicolae Sandu<br />
În niciun moment lumea nu a fost mai interesată de organizaţionale într-o societate globalizată, dar şi<br />
schimbare şi de necesitatea unor noi abordări privind globalizantă, vor impune o axă socio-economică<br />
resursele planetei. Totul a plecat de la nevoia de resurse autoreglabilă care va deţine mecanisme interne de<br />
şi de la ameninţarea modului de viaţă generat de siajul răspuns la diferitele tipologii de crize ale viitorului. Pe<br />
utilizării resurselor generice la limitele epuizării cele două axe se restructurează o lume legată printr-un<br />
acestora. Din această cauză devine clar că o proiecţie a spaţiu al conexiunilor, în care tehnologia informaţiei<br />
viitorului este legată de identificarea, gestionarea şi devine o bază primară a unei inteligenţe colective şi<br />
utilizarea eficientă a resurselor. transparente care va tinde către o conştiinţă planetară.<br />
Graniţa dintre lumea reală şi cea virtuală se limitează din<br />
Dar resursele, oricare sunt acestea şi indiferent de ce în ce mai mult, iar întrepătrunderea acestor două<br />
momentul de timp la care se face analiza, sunt şi vor fi lumi tinde să devină o formă normală şi naturală.<br />
surse de conflict din dorinţa de a le avea, exploata şi<br />
utiliza. De asemenea, este clar că tot ceea ce astăzi Suntem noi, oamenii, capabili să răspundem la ceea ce<br />
definim ca resursă (apă, hidrocarburi, minerale, etc.) am ajutat să se autocreeze? Nu cumva această societate<br />
este epuizabilă într-un ritm din ce în ce mai alert şi mai universală pe care o realizăm este pe cale să devină un<br />
extinctiv. Dar tot istoria ne-a arătat că fiecare perioadă a monstru care se autodevorează începând cu însăşi<br />
determinat inventarea sau reinventarea unor noi resurse creatorii ei? Care sunt limitele dezvoltării umanităţii şi<br />
şi moduri de prelucrare şi utilizare a acestora. cum este afectată resursa umană dar şi cum afectează, la<br />
rândul său, această dezvoltare?<br />
Resursele au generat, sub o formă sau alta, şi modul de<br />
organizare a oamenilor, a culturilor sau chiar a Sunt întrebări la care abordările clasice nu dau<br />
societăţilor. Închizând acest arc, a reieşit că răspunsuri acoperitoare şi cu atât mai mult<br />
funcţionarea unei societăţi depinde de organizarea mulţumitoare. În faţa unui viitor sumbru, societatea<br />
acesteia, de mijloacele de care dispune, dar şi de accesul umană va trebui să înţeleagă că are o singură posibilitate<br />
la resurse. Orice disfuncţie sau întrerupere a acestui lanţ de răspuns, iar aceasta este printr-o abordare<br />
generează o criză, la limită chiar sistemică, care neconvenţională. Fiecare dintre noi va trebui să<br />
afectează societatea şi care, invariabil, generează înţelegem limitele paradigmei actuale, dar şi modul în<br />
bifurcaţii în evoluţia respectivei societăţi sau chiar a care le vom construi pe cele viitoare.<br />
umanităţii.<br />
Abordarea viitorului prin matrice de tipul comunicare-<br />
Progresul tehnic poate fi identificat şi ca un marcher în complexitate determină scenarii repetitive, cu evoluţii<br />
evoluţia umanităţii, iar sub o altă abordare, un motor al care tind să sporească complexitatea sistemelor.<br />
continuităţii societăţii globalizate la nivel planetar. Înţelegerea unei societăţi viitoare, în care deja s-a făcut<br />
Proiecţia în viitor a progresului tehnic va necesita, în saltul de la complicat la complex, necesită, indiferent de<br />
mod obligatoriu, cel puţin două axe de dezvoltare între nivelul mental individual sau colectiv, noi modele de<br />
care vor trebui realizate legături de interdependenţă. gândire şi înţelegere. Aplicaţiile matematice de genul<br />
teoriilor fractale, a bifurcaţiilor, a catastrofelor, implică<br />
Pe de o parte, axa tehnologie-mediu înconjurător- noi modele pentru zona economică şi socială,<br />
dezvoltare durabilă, axă care va genera constrângerile impunând noi teorii inter şi transdisciplinare, la care<br />
sistemice şi limitări ale ritmului de dezvoltare, dar şi modelele de rezolvare clasice s-au dovedit deja<br />
direcţiile viitoare de cercetare. Pe de altă parte, mediile limitative.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 105
Crizele de sistem vor deveni din ce în ce mai dese, mai fi nevoie să îl avem pentru a nu resimţi negativ această<br />
complexe şi mai acutizate. Dar, în fond, criza este, în trecere. Ceea ce aduce în plus acest nou prag tehnologic<br />
esenţă, un răspuns la o disfuncţie de sistem, iar într-o este şi capacitatea de a vizualiza şi înţelege, în oglindă,<br />
modelare matematică adaptată timpului şi teoriilor micro şi macrostructura fiecărui sistem indiferent de<br />
prezente, reprezintă o zonă de bifurcaţie în evoluţia unei natura sa, posibilitatea de a îngemăna ştiinţe complet<br />
societăţi. Caracteristica unei astfel de bifurcaţii este că diferite precum şi ştiinţele cognitive cu aplicaţiile<br />
poate genera doar două stări dinamice, de evoluţie sau tehnice. La o primă vedere poate părea riscant, dacă nu<br />
involuţie a acelui sistem. chiar nesănătos. Dar să nu uităm că, acum câteva zeci de<br />
ani, medicii decretau că „iuţeala maximă de 30 de mile<br />
Din această cauză va trebui să învăţăm să gestionăm pe ora este nesănătoasă fiinţei omeneşti”.<br />
criza, să înţelegem riscurile, să ne identificăm fiecare<br />
vulnerabilitate, iar în final să avem capacitatea de a Evoluţia umană va trebui să facă faţă şi unor provocări<br />
controla stări aflate într-o zonă dinamică la limita dintre în perioada acestui salt tehnologic. Cât de rapid vrem şi<br />
echilibru şi dezechilibru. putem să evoluăm în acest salt tehnologic, unde şi cât<br />
lăsăm din capacitatea noastră de a controla şi de a ne<br />
O societate a viitorului, tehnologizată şi informatizată, controla sistemele informatice autoevolutive şi chiar<br />
aflată într-o permanentă competiţie a căutării, unde îl vom repoziţiona pe Dumnezeu, aşa cum este El<br />
identificării şi menţinerii resurselor, impune şi o înţeles de fiecare dintre noi.<br />
abordare mult mai cuprinzătoare a dimensiunii de<br />
securitate. Omul însăşi devine un generator de Gestionarea acestor probleme necesită şi reînţelegerea<br />
informaţii conectat la mediul extern interconectat. factorului timp prin însăşi reînţelegerea naturii fizice şi<br />
Aspectele legate de siguranţa individului şi a comunităţii filozofice a noţiunii de timp, timpul, la rândul său,<br />
se vor lega de aspectele siguranţei energetice, devenind şi fiind perceput ca o resursă.<br />
alimentare, de sănătate, a reţelelor informatice, a<br />
protecţiei infrastructurilor critice, dar şi a noilor Este, oare, societatea umană pregătită pentru acest salt<br />
abordări privitoare la dimensiunea de intelligence. tehnologic sau măcar este pregătită să înţeleagă că acest<br />
salt va fi făcut doar de către o parte a societăţii umane,<br />
Ştiinţa şi tehnologia sunt într-o expansiune continuă, cu toate riscurile creării unor fracturi în interiorul ei?<br />
dar, în acelaşi timp, secvenţială. O analiză privind Revenind pe un plan mai apropiat nouă, este, oare,<br />
evoluţia tehnologică în timp indică cel puţin câteva societatea românească pregătită pentru acest salt?<br />
învăţăminte care au, însă, şi caracteristici anticipative.<br />
Intervalele de timp dintre aceste „praguri” sau „valuri” La o prima vedere suntem înclinaţi să dăm un răspuns<br />
de dezvoltare tehnologică au o periodicitate, cu un negativ, fie din obişnuinţă, fie datorită inducţiei<br />
interval descrescător odată cu apropierea de prezent. O mediatice în care trăim, uitând să analizăm ce avem, ce<br />
altă caracteristică a acestei evoluţii indică o alură vrem să avem şi ce putem să avem.<br />
exponenţială a nivelului tehnologic în raport cu timpul.<br />
De asemenea, o caracteristică care poartă şi o anumită Dar oare ştim ce avem sau de ce avem nevoie? Există<br />
încărcătură cinică, este poziţionarea pragurilor de salt premisele unui viitor comun într-o societate universală.<br />
tehnologic în raport cu marile conflagraţii care au Avem resursele ştiute şi neştiute şi avem şi inteligenţa de<br />
existat în istoria omenirii. Dar, în esenţă, evoluţia unei a le fructifica. Avem o poziţie geografică situată întrsocietăţi<br />
este legată de evoluţia tehnologică, de nivelul unul dintre ochiurile furtunilor geopolitice ale lumii în<br />
de asigurare cu resurse dar şi de crizele prin care trece care trăim, şi prin care putem deveni jucători activi doar<br />
acea societate. prin gestionarea rutelor de transport.<br />
Necesitatea unui nou prag ca salt tehnologic a fost Mai avem capacitatea uriaşă de eficienţă în aproape<br />
intuită încă de la finalul secolului trecut, iar imediat după orice domeniu. Şi mai avem şi capacitatea de a face ceea<br />
trecerea în acest secol a început să fie perceput şi înţeles ce specialiştii numesc „linia de străpungere a cursului de<br />
şi prin avantajele şi dezavantajele sale. Acest prag de dezvoltare socio-economică şi tehnică”. Dar, înainte de<br />
evoluţie este, de fapt, o convergenţă a mai multor toate, ne avem pe noi în primul rând, istoric, sociologic,<br />
tehnologii, ştiinţe şi teorii, ce necesită abordări inter şi economic şi tehnic.<br />
transdisciplinare. S-a definit convergenţa NBIC-urilor,<br />
înţeleasă şi definită, în principal, ca întâlnirea dintre Pământul poate hrăni 50 de miliarde de locuitori, dar<br />
nanotehnologie, biotehnologie, tehnologia informaţiei noi, cei 7 miliarde de locuitori din prezent, vom putea<br />
şi ştiinţele cognitive. asigura resursele pentru cei 15 miliarde de locuitori de<br />
mâine? Aşa cum viitorul nu poate fi oprit, trecutul poate<br />
În prezent, putem spune că umanitatea este situată în fi doar invocat. Ne rămâne doar varianta de a da un alt<br />
plin salt tehnologic. Dar, faţă de salturile precedente, curs prezentului pentru a putea repara greşelile<br />
ceea ce este distinct este nivelul de înţelegere pe care va trecutului, dar şi pentru a elimina apariţia altora în viitor. I<br />
INTELLIGENCE
Iulian Bodolan<br />
Inovaţia tehnologică este unul din elementele (design, procurarea materialelor, fabricarea părţilor<br />
fundamentale ale dezvoltării societăţii, tehnologia componente, asamblarea, testarea şi vânzarea)<br />
îndeplinind rolul esenţial de infrastructură-suport şi devenind o sarcină dificilă pentru un singur individ.<br />
resursă principală în planul redimensionării continue a Astfel, tehnologia poate fi văzută ca o combinaţie de<br />
potenţialului evolutiv al umanităţii. dispozitive, de competenţe şi structuri organizatorice şi,<br />
de asemenea, utilizatori.<br />
Paşi importanţi în accelerarea posibilităţilor tehnologice<br />
de explorare a spaţiului cosmic, de acces/ partajare a În prezent, elementele de tehnologie a informaţiei şi<br />
cunoaşterii, de revoluţionare a medicinei, au comunicării constituie componente de importanţă<br />
caracterizat cea de-a doua jumătate a secolului XX şi critică în mediile guvernamental şi privat,<br />
începutul secolului XXI. instrumentelor computaţionale (în special software) şi<br />
lucrului colaborativ revenindu-le roluri determinante<br />
Astfel, similar celor mai reprezentative segmente de pe fiecare dintre segmentele procesului de intelligence.<br />
activitate, domeniul intelligence este caracterizat de o<br />
traiectorie de dezvoltare raportată în mare măsură la Produse software cu rol de<br />
avansul tehnologic al ultimelor decenii, componenta colectare/procesare/analiză - diseminare.<br />
analitică beneficiind de soluţii specializate, coordonate Filtrare şi colectare/procesare automată a<br />
şi aplicate în direcţia creşterii eficienţei şi calităţii informaţiilor în selecţii, documentare tematice<br />
produselor, pentru fiecare dintre sub-domeniile<br />
asociate, în timp ce cantităţile imense de date produse Captură<br />
zilnic au determinat apariţia sistemelor de captură<br />
automată. Automatizarea procesului de culegere a datelor din diverse surse<br />
Definirea tehnologiei În contextul actual de dezvoltare şi diversificare a<br />
surselor, cu preponderenţă în mediul virtual,<br />
Termenul „tehnologie” provine din cuvântul grec tekne automatizarea procesului de culegere, structurare şi<br />
sau techne, care poate fi tradus ca „artă”, „ambarcaţiune” filtrare a datelor reprezintă o prioritate pentru<br />
sau „îndemânare”. Pe la începutul secolului al XVIII- integratorii de soluţii OSINT.<br />
lea, semnificaţia cuvântului a ajuns aproape de cea<br />
utilizată în prezent, definiţia dată de un dicţionar de Ritmul alert al evoluţiei tehnologiei de procesare în<br />
limba engleză indicând „o descriere a artelor, în special domeniul IT impune alinierea agenţiilor de intelligence<br />
mecanice”. În 1831, Jacob E. Bigelow publica la aceste standarde, pentru a putea rămâne competitive.<br />
„Elementele tehnologiei”, prima carte în limba engleză Procesul de culegere a datelor presupune preluarea,<br />
care conţinea cuvântul „tehnologie” în titlu. Aşa cum l- aproape în timp real, a datelor noi ce alimentează<br />
a definit, tehnologia consta în „principiile, procesele şi constant diverse medii de informare (format text sau<br />
denumirile artelor mai deosebite, mai ales a celor ce audio-video). Pe lângă datele culese din mediul virtual,<br />
implică aplicaţii ale ştiinţei”. un rol deosebit îl au datele audio-video. Înregistrarea<br />
emisiunilor de interes şi accesarea în „timp real” a<br />
Pe măsură ce umanitatea a progresat, înţelegerea şi informaţiilor de către analişti constituie o competiţie<br />
utilizarea tehnologiilor a evoluat către efortul de grup, permanentă pe piaţa tehnologiei capabile să satisfacă<br />
efectuarea activităţilor necesare producerii unei maşini acest deziderat.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 107
Odată aduse în sistem, datele sunt trecute printr-un ZyLab oferă o soluţie pentru colectarea, indexarea şi<br />
filtru de „analiză primară” ce constă în: sumarizare procesarea datelor din diverse surse. Pe lângă<br />
(extragerea automată a sumarului articolului), funcţionalităţile de indexare, creare de categorii, OCR<br />
categorizare (crearea unor categorii/ domenii de bidirecţional, asigură şi funcţionalităţi din sfera text<br />
interes), clusterizare (gruparea mai multor informaţii cu mining şi data visualization, precum: extragere de entităţi<br />
subiect comun). (nume persoane, localităţi, adrese, companii etc.),<br />
traducere automată a textului, link analysis (conexiuni<br />
Un exemplu relevant în acest sens este cel al companiei ascunse între entităţi).<br />
Autonomy, care a dezvoltat un modul de captură şi<br />
indexare a datelor din Internet (IDOL) şi din surse Procesare<br />
audio-video (Virage). Modulul de indexare a datelor<br />
asigură funcţionalităţi multiple, precum: sumarizare, Traducerea automată<br />
deduplicare, crearea de categorii, alertare pe bază de<br />
cuvinte-cheie, agenţi de căutare, extragere de entităţi În ceea ce priveşte traducerea automată „în timp real”,<br />
(nume de persoane, localităţi etc.). Modulul de captură aplicaţiile pentru dispozitivele smart ar putea deveni<br />
din surse audio-video asigură înregistrarea programelor general valabile în următorii ani, dat fiind că cercetătorii<br />
de interes, realizarea transcriptului automat (cu sunt aproape de a definitiva tehnologia şi de a o aplica<br />
posibilitate de antrenare), conversia benzii, face prin smart phones, fiind utilizate, în cadrul procesului,<br />
recognition etc. un soft optic pentru recunoaşterea caracterelor şi<br />
tehnologia Google Translate.<br />
Similar, BBN Broadcast Monitoring System este o aplicaţie<br />
care permite înregistrarea programelor TV interna- Un dispozitiv de comunicare unidirecţional este folosit<br />
ţionale, transcriptul automat, precum şi traducerea de câţiva ani în domeniul militar: P2 Phraselator, produs<br />
acestuia în limba engleză, sincronizat cu materialul de compania Voxtec, asigură comunicarea a mii de fraze<br />
video original. cu ajutorul unor traduceri înregistrate în prealabil.<br />
Tehnologii precum LanguageWeaver sau Systran se pot<br />
ocupa aproape în timp real de traduceri din mai multe<br />
limbi. Fiecare dintre aplicaţiile de traducere automată<br />
existente pe piaţă este construită folosind fie modele<br />
statistice (LanguageWeaver), fie lingvistice (Systran) sau<br />
chiar un model hibrid care îmbină celelalte două<br />
modele (Google Translate).<br />
INTELLIGENCE<br />
La Mobile World Congress din Barcelona, Spania, CEO-ul<br />
Google, Eric Schmidt, a prezentat o<br />
caracteristică a unui telefon inteligent care<br />
permite unui utilizator să facă o fotografie<br />
a unui text în limba germană şi să îl traducă<br />
rapid în limba engleză, folosind un software<br />
de recunoaştere optică de caractere şi<br />
tehnologia Google Translate.<br />
Speech-to-text (STT)<br />
Regăsirea informaţiilor relevante în<br />
cadrul fişierelor audio-video reprezintă o<br />
altă provocare. Fără existenţa unei transcrieri a<br />
coloanei sonore şi sincronizarea cu fişierului<br />
audio-video, regăsirea se rezumă la<br />
ascultarea propriu-zisă a clipului.<br />
Transcrierea manuală este o operaţiune<br />
costisitoare din punctul de vedere al resurselor umane<br />
implicate şi timpului necesar realizării acesteia. De<br />
aceea, accentul este pus din ce în ce mai mult pe<br />
obţinerea transcrierii automate (speech-to-text/ STT) a<br />
fişierelor audio-video, cu ajutorul aplicaţiilor<br />
specializate.
Funcţionalitatea STT presupune, pe lângă alocarea de informaţii nestructurate şi structurate, date şi<br />
resurse hardware, şi configurarea de module specifice cunoştinţe pentru a discerne tendinţe sau modele, sunt<br />
pentru fiecare limbă, antrenabile în vederea creşterii indispensabile pentru obţinerea şi formularea unor<br />
acurateţei transcriptului. concluzii relevante.<br />
Principala utilitate a STT este aceea de a regăsi un Lucrul colaborativ<br />
material audio/ video pe bază de cuvinte-cheie, putând<br />
fi utilizată, totodată, pentru emiterea unei alerte. Pe măsură ce organizaţiile devin din ce în ce mai extinse<br />
Transcriptul sincronizat cu materialul audio/ video (în plan regional, naţional sau multinaţional),<br />
permite localizarea instantanee a momentului în care a colaborarea între grupurile dispersate de angajaţi poate<br />
fost generat/ pronunţat cuvântul-cheie pe baza căruia deveni o problemă. Pentru ca acestea să poată utiliza în<br />
s-a făcut căutarea. STT poate fi integrat astfel cu un mod eficient cunoaşterea şi aptitudinile deţinute de<br />
modul de alertare - la apariţia unui cuvânt-cheie entităţile descentralizate, este necesară implementarea<br />
predefinit, sistemul poate transmite un mesaj (email) de tehnologiilor şi strategiilor care permit comunicarea şi<br />
alertă unui grup de utilizatori. colaborarea indiferent de distanţa geografică dintre<br />
operatori.<br />
Alerte<br />
Dezvoltarea tehnologiilor de comunicare, cum ar fi e-<br />
Una dintre cerinţele stringente ale oricărei organizaţii de mail-ul, videoconferinţa şi Internetul, a condus la<br />
intelligence este ca fiecare utilizator să fie informat cu proiectarea unor produse software care facilitează<br />
privire la informaţiile actualizate din diferite surse partajarea informaţiilor şi cunoaşterii în cadrul<br />
Internet. Fiecare departament este interesat ca propriile grupurilor dispersate geografic şi le permite să lucreze<br />
profiluri profesionale să beneficieze de mecanisme de împreună pentru atingerea obiectivului comun.<br />
alertă, facilitate de soluţii tehnice specializate.<br />
Comunicarea în cadrul acestui tip de aplicaţii poate fi<br />
Aceste soluţii permit crearea alertelor pe anumite realizată în diverse modalităţi: de la serviciile de instant<br />
profiluri monitorizate. Datele sunt actualizate continuu messaging, la facilităţi de conferinţă web, calendare de<br />
din mii de surse Internet, bloguri şi forumuri interesante grup pentru programarea activităţilor şi fluxuri de lucru<br />
în diferite limbi, site-uri dedicate analiştilor, site-uri care permit rutarea automată a informaţiei către<br />
organizaţionale, site-uri personale şi multe altele, utilizatorii dedicaţi. Unul dintre marile avantaje ale<br />
accesibile crawler-elor pentru identificarea de informaţii software-ului colaborativ este acela de a pune la<br />
actualizate pe un anumit subiect definit în cadrul dispoziţia tuturor membrilor date identice, permiţând<br />
profilului. În momentul în care este întâlnit un dezvoltarea capabilităţilor grupului în rezolvarea<br />
document/ o ştire care se potriveşte profilului, este problemelor - intelligence colaborativ. De asemenea,<br />
emisă o alertă. software-ul colaborativ se dovedeşte a fi foarte util şi în<br />
crearea unor baze de cunoştinţe, cum sunt platformele<br />
Conectarea surselor relevante la modulul de colectare şi wiki. Facilitatea de a accesa şi modifica o bază de<br />
programarea revizuirii automate a acestora de crawler-e cunoştinţe de către mai mulţi utilizatori permite<br />
determină procesul automat de identificare şi regăsire a colectarea expertizei deţinută de fiecare contributor.<br />
documentelor relevante, în conformitate cu profilul<br />
analistului. Utilizatorii pot fi alertaţi referitor la apariţia Analiza reţelelor sociale<br />
actualizărilor în cadrul profilului prin email (prin<br />
intermediul unui mesaj în cadrul aplicaţiei) sau prin Reţelele sociale sunt structuri sociale compuse din<br />
SMS. Alertarea prin SMS presupune integrarea unei indivizi (sau organizaţii), denumiţi „noduri” şi conectaţi<br />
aplicaţii dedicate şi realizarea conexiunii cu operatorul prin unul sau mai multe tipuri de interdependenţe (link-<br />
GSM. Astfel de mecanisme sunt incluse în soluţiile uri), cum ar fi relaţiile de prietenie, rudenie sau interese<br />
oferite pe piaţă de producători (MindCite, Autonomy comune.<br />
sau Expert System).<br />
Sunt foarte populare, putând fi accesate cu variate<br />
Analiză scopuri, de la cunoaştere şi relaţionare, până la<br />
promovarea unor afaceri, menţinerea legăturii cu cei<br />
Noua generaţie de produse analitice interactive interesaţi şi chiar până la promovarea unor idei,<br />
ideologii sau crearea unor grupuri susţinătoare ale unei<br />
În prezent, volumul de date primite şi viteza de idei, ale unui concept. Numărul mare de reţele de<br />
actualizare a acestora, coroborate cu reducerea timpului socializare a determinat o competiţie continuă între<br />
de procesare, au transformat procesul de intelligence. dezvoltatorii acestora, periodic realizându-se statistici<br />
Crearea unui spaţiu de lucru de tip OSINT şi definirea pentru a se determina care reţea este mai apreciată, mai<br />
de procese interactive pentru explorarea şi analizarea de utilizată.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 109
Coroborat cu colectarea şi fuziunea datelor din aceste pune întrebări prin interacţiunea directă cu vizualizările şi,<br />
tipuri de surse, deosebit de interesante sunt relaţiile între pe măsură ce descoperă noi perspective, posibilitatea de<br />
diferitele probe/ utilizatori şi analiza asocierilor a naviga cu uşurinţă şi dezvolta profiluri vii. Capacitatea<br />
obţinute. Procesul de analiză a link-urilor permite de a detecta sau anticipa relaţii non-evidente şi confirma<br />
identificarea unor date utile necesităţilor operaţionale concluziile foarte repede sunt caracteristici importante<br />
ale analiştilor. Acestea variază de la fuziunea datelor prin de vizualizare interactive de date şi analiză.<br />
crearea de grafice de relaţii, cu tehnici puternice de<br />
vizualizare, la alertele bazate pe reguli şi inferenţe care ar Următoarea generaţie de instrumente pentru<br />
permite automatizarea procesului de regăsire a vizualizarea datelor va permite angajaţilor din cadrul<br />
obiectelor/ utilizatorilor căutaţi. Determinarea unor unei organizaţii de a întreba şi de a obţine răspunsul la<br />
modele şi legături într-un volum extrem de mare de propria întrebare. Cu interfeţe drag-and-drop şi vizualizări<br />
informaţii (fie statistice sau în text) este dificil de la un singur click, instrumentele de vizualizare a datelor<br />
gestionat de către factorul uman. Instrumentele data permit chiar şi utilizatorilor mai puţin familiarizaţi cu<br />
mining pot ajuta în cazuri complexe de management tehnica să obţină perspective acţionabile în câteva<br />
unde există mai multe ţinte, victime şi informaţii legate secunde.<br />
de caz, pentru realizarea conexiunilor între diferite<br />
entităţi. Aplicaţiile software dedicate pot identifica Concluzii<br />
inclusiv registrul negativ, neutru sau pozitiv al unui<br />
articol. Integrarea soluţiilor tehnologice actuale şi adaptarea lor<br />
la cerinţele specifice analizei informaţiilor constituie, în<br />
Data fusion andAnalysis (Relational Database) contextul efervescenţei manifestate în prezent la nivelul<br />
mediului tehnologic, un imperativ al evoluţiei în direcţia<br />
Bazele de date interne ale organizaţiei păstrează eficientizării şi creşterii calităţii rezultatelor activităţilor<br />
numeroase înregistrări cu privire la un anumit client, de intelligence pentru securitate naţională.<br />
partener, produs sau concurent. Referinţa către o<br />
anumită entitate este posibilă atunci când o fuziune este Astfel, abordarea strategică a valorificării inovaţiilor<br />
efectuată pentru a prezenta datele aceleaşi entităţi din tehnologice are rolul de a asigura coordonate stabile de<br />
diferite surse. Fuziunea datelor este procesul de a pune creştere a competitivităţii, de facilitare a procesului<br />
împreună informaţiile obţinute de la mai mulţi senzori, decizional şi de dezvoltare a cooperării inter şi intra-<br />
de pe mai multe platforme într-o singură imagine organizaţionale pe linia furnizării unui intelligence de<br />
compozită a mediului. În acest caz, senzorii sunt folosiţi calitate.<br />
pentru a conecta bazele de date existente în diferite<br />
organizaţii dezintegrate pe diverse platforme<br />
operaţionale.<br />
Mapping/Geographic Information System (GIS)<br />
Este o aplicaţie utilă pentru afişarea de date geografice<br />
folosind puncte/ forme corespunzătoare locaţiilor<br />
specifice ori zone ale unei hărţi pentru cartografiere şi<br />
întocmirea de diagrame cu informaţii secrete strategice.<br />
Data Visualization<br />
Soluţiile grafice de vizualizare a datelor oferă analistului<br />
de intelligence posibilitatea de a beneficia de<br />
simplificarea procesului de înţelegere, respectiv de un<br />
potenţial semnificativ de creştere a calităţii rezultatelor<br />
analizei informaţiilor. Un bun instrument de<br />
reprezentare vizuală a datelor include: cele mai bune Bibliografie:<br />
practici de design vizual, analiza datelor în timp real,<br />
- Kaplan, Andreas, Michael Haenlein, „Users of the World, Unite! The<br />
explorarea interactivă a datelor şi configurarea rapidă, Challenges and Opportunities of Social Media”, în Business Horizons, 53, 2010,<br />
cu suport IT redus semnificativ.<br />
pp. 59-68, disponibil la http://openmediart.com/log/pics/article.pdf (accesat<br />
la 29.03.<strong>2012</strong>).<br />
Vizualizarea interactivă a datelor permite analistului să<br />
proceseze cantităţi masive de date în reprezentări<br />
vizuale diferite şi, în acest fel, să izoleze fapte şi modele - Volti, Rudi, Society and Technological Change, ediţia a VI-a, Worth Publishers,<br />
importante. De asemenea, îi oferă acestuia libertatea de a<br />
New York, 2010.<br />
INTELLIGENCE<br />
I<br />
- Ogburn, William F., „Technology and Governmental Change”, în On Culture<br />
and Social Change: Selected Papers, ed. Otis Dudley Duncan, Chicago, 1936.
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 111
INTELLIGENCE
Elena Rădulescu<br />
Într-o eră în care termeni ca „război psihologic”, de informaţii, este celebrul caz de trădare al lui Robert<br />
„atacuri psihotronice”, „spionaj psihic” sunt întâlniţi Philip Hanssen. Cauzele care au stat la baza trădării s-au<br />
tot mai des pe scena serviciilor de informaţii, devine născut cu mult înainte ca acesta să devină agent FBI,<br />
esenţială cunoaşterea profundă a psihicului uman. O chiar în copilăria sa.<br />
astfel de cunoaştere amplă a structurii psihice nu poate<br />
fi obţinută decât prin intermediul psihanalizei, fiindcă El făcea parte dintr-o familie mixtă, cu origini daneze,<br />
aceasta este singura formă de psihoterapie, dar şi unicul poloneze şi germane, deci nu era bine înrădăcinat pe<br />
ansamblu teoretic ce studiază „viaţa de jos” a psihicului, teritoriul american, motiv pentru care sentimentul său<br />
şi anume inconştientul sau Se-ul. În urma unei vaste de apartenenţă nu cunoscuse o dezvoltare optimă, fapt<br />
experienţe clinice, întemeietorul psihanalizei, destul de întâlnit printre copiii care se află la prima sau a<br />
controversatul Sigmund Freud, observa ca atât în doua generaţie născută într-o ţară diferită de cea în care<br />
spatele simptomului nevrotic, a patologiei psihotice, cât s-au născut părinţii sau bunicii. Frustrarea nevoii de<br />
şi în spatele atitudinilor, comportamentelor, alegerilor apartenenţă probabil că nu a permis nici dezvoltarea<br />
unui individ considerat „normal” sau „sănătos” se află patriotismului specific american.<br />
conţinuturi inconştiente, imperceptibile la nivelul<br />
conştient al Eului. În sertarele inconştientului sunt Hanssen s-a născut şi a crescut în Chicago având un tată<br />
depozitate pulsiuni, instincte, dorinţe, amintiri, abuziv atât fizic, cât şi emoţional, cu care a dezvoltat o<br />
majoritatea formate în primii ani de viaţă, care vor relaţie ambivalentă de dragoste-ură, relaţie care,<br />
deveni mai târziu fundamentul motivaţional al probabil, a constituit nucleul actului de trădare. Pe de-o<br />
adultului. Acest set de motivaţii nu poate fi cunoscut parte, îşi venera tatăl, Howard Hanssen, ofiţer de poliţie<br />
nemijlocit, decât prin intermediul teoriei şi practicii în Chicago, pe de altă parte, tatăl său îi trezea sentimente<br />
psihanalitice. de frică şi ură din cauza firii sale agresive, din cauza<br />
reproşurilor repetate ce vizau lipsa masculinităţii şi din<br />
În cadrul unui serviciu de informaţii, zona în care cauza umilinţelor publice la care îl supunea. Relaţia<br />
factorul uman joacă rolul principal, este esenţiala defectuoasă tată-fiu a determinat apariţia unui complex<br />
cunoaşterea inconştientului. A cunoaşte şi analiza de inferioritate acut şi nu a permis dezvoltarea şi<br />
inconştientul împreună cu mecanismele sale de integrarea optimă a identităţii sexuale.<br />
funcţionare şi manifestare înseamnă a căpăta putere<br />
anticipativă, a dezvolta noi tehnici şi modalităţi de Mai târziu, în adolescenţă, Hanssen, identificându-se cu<br />
manipulare şi, totodată, obţinerea unui scut de apărare agresorul copilăriei sale - în psihanaliza „identificarea cu<br />
împotriva tentativelor externe de manipulare. A realiza agresorul” este un mecanism de apărare al Eului prin<br />
recrutarea viitorilor ofiţeri de informaţii pornind de la care subiectul „urmărind un scop defensiv se<br />
teoriile psihanalitice despre psihic şi a introduce în transformă într-un aspect al obiectului” - se manifestă<br />
procesele de formare şi perfecţionare elemente din violent faţă de colegii care semănau într-o oarecare<br />
psihoterapia şi teoria psihodinamică, ar putea preveni măsura cu tatăl său. În aceeaşi perioadă, el devine<br />
apariţia unor erori umane ce ar pune în pericol misiunea pasionat de spionajul sovietic, studiază îndeaproape<br />
serviciului. cazurile de trădători americani şi britanici care au lucrat<br />
pentru URSS şi învaţă limba rusă. Într-o notă<br />
Un exemplu care relevă faptul că necunoaşterea sau psihanalitică, se poate spune că inconştientul lui<br />
ignorarea motivaţiilor şi a celorlalte conţinuturi Hanssen începuse deja să premediteze viitorul act de<br />
inconştiente poate produce daune imense unui serviciu trădare.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 113
În 1976 se angajează în cadrul Biroului Federal de În funcţie de raportul întocmit despre un recrut,<br />
Investigaţii, o alegere determinată de identificarea bazat şi pe observaţiile ce ţin de inconştientul său,<br />
cu tatăl său, care era învestit cu autoritate într-un se poate lua decizia dacă profilul său este<br />
dublu sens: atât prin rolul de tată, cât şi prin natura compatibil sau nu cu instituţia, dacă are anumite<br />
meseriei sale. După un an, Robert este transferat la trăsături care îl recomandă pentru un anumit<br />
departamentul de contrainformaţii, unde primeşte departament, sau dacă anumite conţinuturi<br />
sarcina de a întocmi o bază de date cu privire la inconştiente trebuie scoase din umbră, aduse la<br />
spionajul sovietic. nivel conştient şi dezvoltate pentru ca individul să<br />
se perfecţioneze într-un anume sens.<br />
Din cauza faptului că inconştientul este guvernat<br />
de semnul repetiţiei, omul are tendinţa de a se situa Un psihanalist, faţă de psihologi din alte orientări<br />
în contexte favorabile repetării istoriei infantile. A terapeutice, are avantajul cunoaşterii propriului<br />
fost şi cazul lui Hanssen. Istoria sa s-a repetat inconştient, avantaj conferit de psihanaliza<br />
ulterior transferului. El a retrăit umilinţa, personală ce face parte din etapele formării în<br />
sentimentul lipsei de valoare, atunci când a psihanaliză. Astfel, prin cunoaşterea propriul<br />
considerat că munca depusă nu a fost apreciată şi inconştient, analistul poate intui şi descifra<br />
recompensată. Sentimentele provocate odată de conţinuturile din inconştientul celuilalt şi îi poate<br />
tatăl său, acum erau legate de instituţia în slujba anticipa viitoarele acţiuni, decizii, alegeri pornind<br />
căreia se afla. S-a reactivat dorinţa inconştientă de de la aceste conţinuturi.<br />
răzbunare, care, iniţial, se născuse faţă de<br />
imaginea paternă, doar că acum ţinta nu mai era Psihanaliza poate aduce beneficii procesului de<br />
tatăl, ci Biroul, ecranul pe care Hanssen a realizat recrutare, formare şi perfecţionare al ofiţerilor de<br />
proiecţia tatălui. Alături de această dorinţă de informaţii. Astfel, din formarea viitorilor ofiţeri de<br />
răzbunare, apar nevoia de a compensa complexul informaţii ar putea face parte un curs de pregătire<br />
de inferioritate şi nevoia de a-şi demonstra de orientare psihodinamică, susţinut de un<br />
masculinitatea, pe care tatăl sau i-a inhibat-o în psihanalist cu o vastă experienţă clinică, ce ar avea<br />
copilărie. Soluţia pe care o găseşte inconştientul lui ca scop atingerea unui anumit nivel de<br />
Hanssen este trădarea. autocunoaştere. Acest curs s-ar putea asemăna cu<br />
grupurile de formare şi dezvoltare personală,<br />
Prin vânzarea de secrete către URSS, el îşi numai că aici tehnicile terapeutice ar fi concentrate<br />
demonstrează că are puterea şi capacitatea de a pe sondarea inconştientului participanţilor, nu pe<br />
prejudicia sistemele de securitate ale FBI. modificarea comportamentală sau a percepţiilor<br />
Beneficiile lui sunt multiple: pune în act dorinţa de asupra lumii exterioare. Aceştia ar trebui să îşi<br />
răzbunare, compensează complexul de confrunte propriile slăbiciuni, dorinţe ascunse şi<br />
inferioritate demonstrând că este superior unei nevoi care au fost frustrate, să le scoată din umbra<br />
instituţii investite cu autoritate şi putere, îşi afirmă inconştientului şi să înveţe să le gestioneze la<br />
masculinitatea prin curajul tipic bărbătesc de care nivelul Eului. Este riscant ca anumiţi factori să<br />
a dat dovadă atunci când s-a oferit ca informator rămână în inconştient fiindcă ceea ce este<br />
ruşilor şi îşi satisface nevoia de gratificare, el fiind necunoscut se poate transforma oricând într-un<br />
plătit substanţial în schimbul secretelor pe care le conflict intrapsihic, care să se rezolve în plan<br />
deţinea. extern printr-o alegere asemănătoare cu alegerea<br />
lui Robert Hanssen de a trăda.<br />
Ambivalenţa pe care o manifestă faţă de tatăl său,<br />
era manifestă şi faţă de FBI, fiindcă relaţia de Activitatea acestor grupuri de formare ar putea<br />
colaborare dintre el şi KGB nu a fost una continuă: consta în discuţii libere în care psihanalistul să îi<br />
el a întrerupt şi a reluat periodic această poată observa pe participanţi, interpretarea viselor<br />
colaborare, până în 2001, când a fost arestat pentru acestora, aplicarea şi interpretarea de teste ca:<br />
spionaj în favoarea Rusiei. experimentul asociativ-verbal (TAV) elaborat de<br />
Carl Gustav Jung, din care psihanalistul îşi poate<br />
Ar fi putut fi oare împiedicat acest act de trădare? da seama de anumite complexe, nevoi, dorinţe<br />
Consider că da. Încă de la încadrarea lui Hanssen ascunse ale individului; fabulele Duss pe care,<br />
în FBI putea fi identificată predispoziţia sa spre chiar dacă sunt aplicate în general copiilor, le<br />
trădare prin teste, interviuri, chestionare, evaluări găsesc utile şi în această situaţie dat fiind faptul că<br />
de sorginte psihanalitică. Un psihanalist, prin ele vizează acele complexe şi frustrări ce s-au<br />
tehnici specifice, poate identifica evenimentele format în perioada oedipiană, perioadă ce<br />
traumatice infantile, care au potenţialul de a constituie fundamentul pe care se clădeşte<br />
determina anumite predispoziţii la vârsta adultă. personalitatea adultului;<br />
INTELLIGENCE
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 115
testul de completare Rotter, din care se pot afla indicii<br />
despre percepţia individului asupra trecutului său,<br />
asupra familiei de origine, copilăriei, despre formarea<br />
personalităţii sale, despre modul în care percepe relaţiile<br />
cu cei din jur şi viziunea de ansamblu asupra vieţii;<br />
testul tematic de percepţie prin care analistul poate<br />
identifica mecanismele de apărare utilizate de subiecţi,<br />
fantasmele lor inconştiente, dinamica trebuinţelor,<br />
dinamica dintre instanţele Eu, Se şi Supraeu; testul<br />
Rorschach care indică raportul individului cu realitatea,<br />
eventuale probleme de tip paranoid sau persecutoriu,<br />
semnalează prezenţa tendinţelor psihotice, melancolice,<br />
anxioase, depresive, eventuale probleme de ordin<br />
cognitiv.<br />
Aceleaşi teste pot fi aplicate în procesul de recrutare al<br />
ofiţerilor de informaţii, furnizând date extrem de<br />
importante despre conţinuturile inconştiente ale<br />
individului. Nici din procesul de recrutare, nici din cel<br />
de formare nu ar trebui să lipsească discuţiile individuale<br />
dintre recrut/ofiţer şi psihanalist. Într-un cadru<br />
particular, individul ar putea fi mai puţin rezistent decât<br />
în cadrul grupului, tehnica asocierii libere ar funcţiona<br />
de o manieră mai productivă, iar analistul ar reuşi să<br />
identifice, cu o acurateţe mai ridicată, care sunt acele<br />
conţinuturi inconştiente ce trebuie exploatate, care sunt<br />
acele trăsături de personalitate ce trebuie valorizate, care<br />
sunt motivaţiile inconştiente ce stau la baza alegerii<br />
profesiei. Cred că analistul ar trebui să ajute la<br />
conştientizarea numai acelor motivaţii care ar putea<br />
deveni periculoase în desfăşurarea activităţii în cadrul<br />
serviciilor de informaţii.<br />
INTELLIGENCE<br />
Nu voi aprofunda acest subiect, fiindcă atacurile<br />
psihotronice se află undeva între realitate şi teoriile<br />
conspiraţiei.<br />
Ofiţerul de informaţii rezistent la manipulare, cu<br />
ajutorul psihanalizei, ar putea deveni el însuşi un<br />
maestru în arta manipulării. Chiar dacă dincolo de<br />
porţile unui serviciu de informaţii manipularea este un<br />
proces considerat imoral, în interiorul serviciului,<br />
aceasta este o necesitate, atunci când vine vorba de<br />
recrutarea, convertirea şi dezinformarea exponenţilor<br />
serviciilor adverse. Nu se pot trasa şabloane ale<br />
tehnicilor de influenţă a adversarilor, pentru că este<br />
vorba despre manipularea individului prin intermediul<br />
inconştientului acestuia, iar conţinuturile latente se<br />
formează în urma experienţei subiective a fiecăruia.<br />
Pentru a acţiona precis şi productiv sunt necesare date<br />
ce ţin de istoria personală a individului, pentru ca, mai<br />
apoi, tehnicile de manipulare să fie elaborate într-o<br />
manieră personalizată.<br />
Faptul că aceste tehnici sunt diferite pentru fiecare<br />
individ în parte, conferă un avantaj serviciului care le<br />
utilizează: lipsa standardizării unor mijloace de acţiune,<br />
împiedică accesul unui serviciu advers la aceste<br />
mijloace, fapt care, mai departe, îi lasă descoperiţi pe<br />
adversari, neştiind concret cum şi pe ce căi se va acţiona<br />
asupra lor.<br />
A cunoaşte, teoretic dar şi practic, inconştientul uman, a<br />
stăpâni tehnicile de revelare şi exploatare a<br />
conţinuturilor şi mecanismelor de funcţionare ale<br />
Se-ului, reprezintă reale atuuri în desfăşurarea activităţii<br />
Inconştientul viitorilor şi actualilor ofiţeri de informaţii de intelligence.<br />
este un teren ce trebuie cunoscut din considerente ce ţin<br />
strict de buna funcţionare a serviciului. Conţinuturile Cunoaşterea inconştientului este, din punctul meu de<br />
inconştiente sunt cele care creează anumite vedere, o condiţie sine qua non pe scena serviciilor de<br />
predispoziţii individuale si trebuie sa fie un fapt informaţii, fiindcă un ofiţer care nu îşi cunoaşte<br />
cunoscut daca aceste predispoziţii lucrează în favoarea inconştientul este un ofiţer care lucrează alături de un<br />
sau împotriva serviciului. partener necunoscut, care oricând se poate transforma<br />
în adversar. I<br />
Un psihanalist îi poate ghida pe recruţi şi pe ofiţeri pe<br />
drumul către propriul inconştient, dar şi către<br />
inconştientul celorlalţi. Un ofiţer care îşi cunoaşte<br />
inconştientul este un ofiţer impermeabil la manipulare,<br />
pentru că slăbiciunile şi conţinuturile care făceau<br />
obiectul influenţei sunt conştientizate şi gestionate de<br />
către subiect, astfel încât ele nu mai pot fi vulnerabile în Bibliografie<br />
faţa tentativelor externe de manipulare.<br />
O tehnică de manipulare extrem de controversată şi de<br />
discutată în ultimii ani este atacul psihotronic, prin care<br />
- Vasile Dem Zamfirescu Introducere în psihanaliza freudiana şi postfreudiană.<br />
Ediţia a doua revăzută şi adăugită, Editura Trei, Bucureşti, 2007<br />
se realizează manipularea individului de la distanţă. - G. O. Gabbard Tratat de psihiatrie psihodinamică, Editura Trei, Bucureşti,<br />
Consider că şi această formă de influenţă poate fi<br />
2007<br />
combătută tot printr-o autocunoaştere profundă, - Sigmund Freud Opere, vol. 13, Compendiu de psihanaliză, Editura Trei,<br />
fiindcă şi acest tip de manipulare vizează slăbiciunile<br />
Bucureşti, 2005<br />
existente în psihicul individului, care sunt exploatate şi - Helmut Thoma, Horst Kachele Tratat de psihanaliză contemporană (I),<br />
Editura Trei, Bucureşti, 2009<br />
transformate în sinucideri, în crime sau trădări.
Carmen Postelnicu<br />
Capacităţi instituţionale de realizare a securităţii. pare că liberalismul ocupaţional s-a acoperit de avantaje<br />
Serviciile de informaţii doar în ultimele decenii).<br />
Crearea paradigmei desăvârşite a construcţiei O tară asociată, mult timp, activităţii de culegere a<br />
instituţiilor care implementează şi menţin starea de informaţiilor a fost generată de unele elemente<br />
securitate, rămâne un deziderat a cărui perfecţiune se particulare, care uneori frizau starea de ilegalitate.<br />
doreşte a fi atinsă de către actorii statali şi organismele Datorită clandestinităţii şi neasumării în mod oficial a<br />
internaţionale. Arhetipurile s-au format având la bază unor activităţi de informaţii, actorii implicaţi au acţionat<br />
coordonate diferite şi variabile multiple, acestea pe cont propriu, după reguli şi legi nescrise, care<br />
determinând dezvoltări diverse şi abordări particula- abordau în mod permisiv orice tip de acţiune.<br />
rizate.<br />
Domeniul informaţiilor şi-a obţinut notorietatea şi<br />
Apariţia acestor forme instituţionale s-a făcut simţită în prestigiul în timp nu numai datorită unor personaje<br />
faza incipientă, când statele şi-au creat structuri celebre, ci şi datorită apariţiei structurilor de informaţii<br />
informative care au funcţionat ca entităţi în cadrul care au evoluat şi s-au transformat în servicii şi instituţii<br />
armatelor naţionale. Deşi activitatea de informaţii, ca bine ancorate în schema de funcţionare a fiecărui stat.<br />
principală formă de expertiză în domeniul securităţii, s- Practic, serviciile de informaţii moderne au la originea<br />
a impus relativ târziu în această formă instituţionalizată, înfiinţării lor structuri informative, iniţial empirice, care<br />
ea a debutat în mod sincron cu apariţia primelor forme au apărut în zona militară, ulterior acest tip de activitate<br />
de organizare umană, perpetuându-se şi în prezent migrând către zona civilă.<br />
butada conform căreia culegerea de informaţii ar fi<br />
prima apariţie pe lista ocupaţională sau profesională. În prezent, serviciile şi structurile de informaţii au<br />
devenit o constantă socială şi niciun stat din lume nu îşi<br />
Se pare că omenirea şi-a creat o dependenţă faţă de permite extravaganţa de a funcţiona fără acest tip de<br />
activitatea de informaţii, iar sub aspectul ocupaţional pe organizaţii. Serviciile de informaţii fac parte din lumea<br />
care l-am punctat anterior s-au formulat încă de la debut modernă, iar aceasta nu mai poate funcţiona în absenţa<br />
unele reguli, parte dintre ele funcţionând şi în lumea lor. Dar de ce au devenit indispensabile serviciile? Chiar<br />
modernă a intelligence-ului. Deşi s-a născut sub semnul dacă sunt celebre şi beneficiază de recunoaştere<br />
tenebrei, activitatea de culegere de informaţii şi-a internaţională sau sunt mediocre şi acţionează sub<br />
dovedit în timp utilitatea, iar astăzi aproape că nicio tutela structurilor similare ale altor state, serviciile de<br />
decizie importantă nu se mai ia în lume fără consultarea informaţii joacă un rol aproape perfect, contribuind la<br />
zonei de intelligence. Impermeabilitatea acestor funcţionarea statului în care au fost înfiinţate.<br />
activităţi de culegere a informaţiilor a creat o categorie<br />
exclusivistă de persoane, care, sub protecţia unui Componenta psihologică, alături de cea funcţională,<br />
anonimat asumat, a acţionat în folosul conducătorilor deţine un loc privilegiat în cadrul acestui raţionament.<br />
de rang înalt sau secund şi s-a făcut indispensabilă O ţară asigurată de serviciile sale secrete poate deţine<br />
acestora. informaţii care au gradul lor de utilitate şi potenţial de<br />
valorificare şi pentru alte state interesate. Cu toate<br />
Persoanele implicate în culegerea de informaţii şi-au acestea, în lumea intelligence-ului se va păstra<br />
câştigat celebritatea în timp, pe măsură ce structurile din întotdeauna o tuşă discretă de umbră, iar misterele nu<br />
care făceau parte au obţinut recunoaştere socială (se vor fi dezvăluite cu o prea mare generozitate.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 117
Excluzând parteneriatele şi schimburile de informaţii Capacitatea proliferatoare pe care o deţin serviciile de<br />
practicate instituţional în acest domeniu, niciun serviciu informaţii reprezintă un avantaj care este utilizat de<br />
de informaţii nu va oferi necondiţionat toate datele şi factorii decizionali abilitaţi legal şi instituţional să<br />
informaţiile de care dispune, astfel încât va da implementeze politica de securitate naţională a statului<br />
întotdeauna impresia că mai există „aşi” în mânecă, aparţinător. De asemenea, aceste instituţii au un rol bine<br />
chiar şi atunci când se joacă la „cacealma”. Regula determinat în controlarea fenomenului antejocului<br />
nu este încălcată deoarece transparenţa nu infracţional, cunoscut în literatura de specialitate sub<br />
reprezintă un atribut care caracterizează intelligence-ul. denumirea de ameninţări la adresa securităţii.<br />
În acest domeniu, practic, nu se poate şti cu exactitate<br />
care este nivelul de cunoaştere şi de eficienţă al unui Concluzia ce se poate desprinde în urma analizării<br />
serviciu, putându-se face doar speculaţii şi unele analize. problematicii ameninţărilor este aceea că omenirea se<br />
teme de recrudescenţa noilor tipuri de agresiuni, în<br />
Revenind din zona uşor speculativă a componentei de aceeaşi măsură în care se teme de<br />
ordin psihologic, care funcţionează<br />
intuitiv, se poate afirma că serviciile<br />
de informaţii sunt o prezenţă<br />
necesară a societăţii contemporane.<br />
Practic, societatea modernă nu poate<br />
funcţiona fără ele. Deşi oficial sau în<br />
subsidiar li se atribuie şi o nuanţă de<br />
represivitate, care se poate manifesta<br />
accidental chiar şi în statele<br />
democratice cu tradiţie, ele lucrează<br />
fără încetare pentru asigurarea şi<br />
m e n ţ i n e r e a u n o r v a l o r i<br />
fundamentale naţionale sau<br />
internaţionale.<br />
Decizia politică nu mai este luată în<br />
absenţa infor maţiei secrete<br />
provenită de la servicii. Monopolul<br />
asupra informaţiilor secrete este<br />
deţinut în mod exclusiv de către<br />
servicii care le diseminează, potrivit<br />
n e c e s i t ă ţ i i d e a c u n o a ş t e,<br />
beneficiarilor legali.<br />
Cu siguranţă că zona practicării<br />
intelligence-ului este una ermetică,<br />
iar o parte din produs transpare doar<br />
către decidenţi, cu respectarea unor<br />
proceduri de lucru clare, menite să<br />
asigure fluxul informaţional.<br />
Prudenţa nu este exagerată şi este<br />
i m p u s ă d e l e g i s l a ţ i a c a r e<br />
r e g l e m e n t e a z ă d o m e n i u l<br />
informaţiilor secrete.<br />
Majoritatea informaţiilor cunoscute<br />
în jargonul profesional ca secrete<br />
sintagma lor legală în multe dintre<br />
state fiind cea de clasificate sunt<br />
produse de serviciile de informaţii.<br />
La nivel naţional şi internaţional<br />
există o multitudine de date şi<br />
informaţii care sunt incluse în<br />
această categorie, însă, din punct de<br />
vedere cantitativ, sunt în inferioritate<br />
faţă de cele emise de servicii.<br />
INTELLIGENCE
faptul că mediul internaţional poate fi tulburat şi de rămâne, poate, cel mai controversat subiect de analiză,<br />
convenţionalismul unor atacuri armate sau de clasicele polemică sau dezbatere publică. Chiar şi unele<br />
acţiuni de spionaj - trădare. scandaluri de presă construite în jurul serviciilor par să<br />
pălească în favoarea subiectului „costuri”. Întotdeauna<br />
De aceea, investiţia în serviciile de informaţii este s-a pus în discuţie cuantumul sumelor care ar trebui<br />
considerată a fi profitabilă atât pentru prezent, cât şi alocate de un stat pentru ca serviciile sale secrete să fie<br />
pentru viitor care trebuie să beneficieze de certitudini şi eficiente.<br />
protecţie, în măsura în care acestea pot fi oferite de<br />
oficiali. În fapt, niciodată nu se repartizează fondurile pe care<br />
aceste instituţii le solicită, fiecare stat direcţionând din<br />
Raportul dintre costurile generate de funcţionarea bugetul său doar atât cât îşi poate permite sau cât doresc<br />
serviciilor şi beneficiile sociale obţinute prin politicienii.<br />
valorificarea activităţii acestora<br />
Dacă sunt analizate doar cifrele, se poate stabili cu<br />
exactitate care este disponibilitatea financiară a<br />
fiecărui guvern pentru asigurarea unei<br />
funcţionări corecte şi eficiente a serviciilor<br />
secrete.<br />
Dificultatea rezolvării unei astfel<br />
de ecuaţii nu se raportează<br />
doar la ceea ce ne spun sumele<br />
alocate şi deci investite în acest<br />
tip de afacere socială.<br />
Pentru obţinerea rezultatului final<br />
este necesar a fi luate în calcul<br />
beneficiile obţinute ca urmare a<br />
unei abordări anticipative şi<br />
preventive, prin intermediul<br />
căreia se anulează potenţiale<br />
pierderi economice, se<br />
creează premise favorabile<br />
pentru investitorii interesaţi<br />
de anumite zone, se facilitează<br />
inducerea unor avantaje<br />
economice şi sociale. În<br />
societăţile de consum totul<br />
costă şi aproape totul devine<br />
o marfă. În cazul serviciilor,<br />
marfa generată este<br />
informaţia secretă care,<br />
fiind un brand, are costuri<br />
pe măsură. Pentru obţinerea<br />
unei informaţii secrete<br />
sunt implicate resurse<br />
umane, tehnice, informaţionale<br />
şi de sustenanţă<br />
logistică, se utilizează proceduri<br />
exacte, care trebuie să<br />
corespundă cadrului de<br />
legalitate, sunt organizate<br />
operaţiuni care au ca finalitate<br />
împiedicarea unui prejudiciu<br />
social sau identificarea şi<br />
documentarea unor acţiuni ori a<br />
persoanelor implicate în activităţi<br />
ce se constituie în ameninţări la<br />
adresa securităţii.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 119
Maniera simplistă de a împărţi bugetul total la costurile informaţii continuă să constituie subiect de analiză al<br />
salariale şi la fondurile alocate pentru resursele specifice unor exponenţi ai societăţii civile. Într-un stat<br />
şi suportul logistic, raportate la totalitatea informaţiilor democratic, societatea civilă nu poate fi ţinută deoparte<br />
obţinute, nu va reprezenta niciodată costul real sau de „afacerile” sensibile, fie că acestea sunt politice,<br />
preţul corect. La acest algoritm financiar uzual trebuie economice, sociale, militare sau de intelligence.<br />
adăugate anumite variabile care condiţionează procesul<br />
de obţinere a informaţiilor secrete şi anume: potenţialul Ca impact social, percepţia asupra intelligence-ului pare<br />
aptitudinal care condiţionează profesionalismul să aibă efecte mai zgomotoase, determinate în mare<br />
lucrătorilor; dotarea tehnică de care dispune serviciul; măsură de faptul că activitatea de informaţii are un grad<br />
sumele de bani alocate pentru organizarea de discreţie impus legal şi auto-impus instituţional, iar<br />
operaţiunilor; valoarea agenturii pe care o are serviciul; membrii societăţii sunt foarte atenţi la astfel de subiecte.<br />
gradul de birocratizare; capacitatea de flexibilizare, de Celelalte probleme sociale care pot genera, la un anumit<br />
reacţie şi de ripostă la noile provocări sau tipuri de moment, teme de analiză, sunt uşor banalizate sau<br />
ameninţări la adresa securităţii naţionale sau trecute cu vederea din simplul motiv că nu au în spate o<br />
internaţionale. potenţială acţiune secretă, iar gradul de spectaculozitate<br />
este mai diluat. Într-o societate democratică modernă<br />
O abordare care a vizat funcţionarea corectă a instituţiile statului trebuie să interfereze în mod<br />
serviciilor de informaţii după cel de-al Doilea Război constructiv cu reprezentanţii societăţii civile care pot<br />
Mondial a constat în distribuirea sarcinilor cu incidenţă deveni actori în procesele care asigură sau menţin<br />
în domeniul securităţii către mai multe structuri şi securitatea.<br />
organisme ale statelor. Această manieră de lucru s-a<br />
utilizat în statele democratice, unde s-a pus accent pe Utilitatea existenţei serviciilor de informaţii este<br />
componenta de legalitate a activităţii de informaţii, pe acceptată de către toţi partenerii sociali, iar statul îşi<br />
disocierea şi echitabilitatea sarcinilor sociale în impune exerciţiul autorităţii asupra activităţii acestora<br />
contextul exploatării lor în interes naţional. prin instituirea unor forme de control exercitate de<br />
către puterea executivă ori legislativă.<br />
Pe lângă serviciile de informaţii şi cele de securitate, mai<br />
funcţionează o multitudine de instituţii ale statului care În ceea ce priveşte societatea civilă, aceasta este<br />
au ca scop controlarea unor segmente sau activităţi, interesată de modul în care funcţionează serviciile<br />
asupra cărora statul trebuie să intervină în mod ferm secrete, de gradul de respectare a legalităţii, de<br />
deoarece orice tip de derapaj survenit ar determina eventualele abuzuri sau ilegalităţi ce ar putea fi comise şi,<br />
producerea unor evenimente cu impact negativ în nu în ultimul rând, de maniera în care sunt utilizaţi banii<br />
planul securităţii sau chiar materializarea unor publici alocaţi acestora prin buget.<br />
ameninţări la adresa securităţii naţionale sau<br />
internaţionale. Reprezentanţii societăţii civile îşi îndreaptă atenţia şi<br />
către instituţiile care girează controlul exercitat asupra<br />
Aceste instituţii sau organisme au apărut pentru a serviciilor, în unele situaţii acestea fiind acuzate de<br />
contracara apariţia unor evenimente negative, iar în aplicarea unui formalism excesiv.<br />
cazul extrem al manifestării lor, statul să poată deţine<br />
capacitatea de intervenţie şi ripostă. „Majoritatea democraţiilor consolidate acceptă faptul că serviciile<br />
de informaţii sunt necesare pentru a informa şi susţine realizarea<br />
Domeniile de aplicare şi reprezentare sunt variate, obiectivelor politicilor naţionale, dar şi faptul că activitatea lor<br />
începând de la controlul tehnologiilor militare şi trebuie monitorizată prin mecanisme din afara guvernului care<br />
nucleare ori al unor tipuri de tranzacţii financiare, până răspund în faţa legislativului şi a publicului larg, pentru a se<br />
la tehnologiile medicale, modul de aplicare a acestora şi asigura că respectă standardele de moralitate şi legalitate impuse şi<br />
rezultatul lor asupra sănătăţii populaţiei. că funcţionează eficient şi eficace în slujba intereselor naţionale”.<br />
Prin legislaţie, aceste instituţii nu au fost învestite cu Exponenţii societăţii civile interesaţi de activitatea<br />
sarcini clare în domeniul securităţii, însă prin atribuţiile serviciilor doresc să li se aducă la cunoştinţă prin<br />
şi măsurile pe care le întreprind contribuie în mod intermediul unor comunicate de presă sau prin<br />
indirect la asigurarea acesteia. rapoartele anuale anumiţi indicatori de integritate care<br />
să releve aspectele negative sau disfuncţionale<br />
înregistrate instituţional.<br />
Iniţiative asumate de realizare a securităţii.<br />
Societatea civilă şi serviciile secrete Probabilitatea ca serviciile de informaţii din statele<br />
democratice să comită abuzuri este redusă deoarece<br />
Zona serviciilor secrete a atras constant atenţia procedurile interne sunt extrem de riguroase şi<br />
reprezentanţilor societăţii civile. Activitatea de controlabile.<br />
INTELLIGENCE
Cel mult se poate admite săvârşirea de către unii angajaţi<br />
a unor erori, care sunt uşor detectabile şi cad sub Bibliografie<br />
incidenţa sancţiunilor profesionale sau penale.<br />
- DUVAC, I., <strong>Intelligence</strong> şi securitate naţională (suport<br />
Cu siguranţă că relaţia dintre serviciile secrete şi<br />
societatea civilă nu este idilică deoarece există<br />
de curs), Editura Universităţii Bucureşti, Bucureşti,<br />
2006;<br />
personalităţi vocale care doresc să se facă auzite şi să<br />
atragă atenţia asupra acestui domeniu.<br />
- MAIOR, G. C., <strong>Intelligence</strong> eficient: de la control la<br />
cooperare prezentare susţinută la Centrul de Analiză şi<br />
Contondenţa limbajului, care apare în unele situaţii, Dezvoltare Instituţională, 2008;<br />
este determinată uneori de dorinţa de a realiza gesturi<br />
importante, care să contribuie la buna funcţionare a<br />
serviciilor ca instituţii ale statului democratic.<br />
- ONIŞOR, C.; TEODORU, Ş., Contribuţii teoretico<br />
metodologice privind cultura de securitate, comunicare<br />
ştiinţifică în Dinamica intelligence-ului, provocări,<br />
Ceea ce nu poate fi contestat este faptul că serviciile<br />
secrete au mai comis de-a lungul timpului unele acte<br />
incompatibile cu rolul lor social, de aceea formele<br />
oportunităţi şi priorităţi, Secţiunea I: Mediul de<br />
securitate în noul context internaţional, Vol. I, Editura<br />
ANI, Bucureşti, 2007;<br />
actuale de control democratic şi exponenţii societăţii<br />
civile încearcă să le ţină departe de orice tentaţii<br />
tangente cu zonele obscure ale ilegalităţii.<br />
- SAVA, I., Studii de securitate, Editura Centrului<br />
Român de Studii Regionale, Bucureşti, 2005;<br />
O certitudine care nu va pierde prin desuetudine este<br />
aceea că serviciile nu pot prezenta o deschidere totală<br />
- TIMOFTE, R.A., Lungul drum al serviciilor secrete<br />
către democraţie, Editura ANI, Bucureşti, 2004;<br />
faţă de societatea civilă, datorită caracterului secret al<br />
activităţilor pe care le întreprind.<br />
- TOMA, G., Securitatea naţională din perspectiva<br />
noilor arhitecturi de securitate, Editura ANI, Bucureşti,<br />
Prin conceptul de vizibilitate a serviciilor, clamată tot 2006;<br />
mai des în ultima perioadă, nu trebuie înţeleasă o lipsă<br />
totală de discreţie, aceasta trebuind mai degrabă<br />
acceptată sub aspectul intenţiilor de informare a<br />
- TOFFLER, A., Studii de securitate, Editura Cavallioti,<br />
Bucureşti, 2005;<br />
cetăţenilor în legătură cu principalele probleme<br />
survenite în domeniul securităţii, participării la<br />
manifestările organizate de către membrii societăţii<br />
civile, colaborării cu diferite ONG-uri şi cu membrii<br />
societăţii academice, asumării rolului social în deplin<br />
acord cu necesităţile statului aparţinător, garant al<br />
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.<br />
- TSANG, S., Serviciile de informaţii şi drepturile<br />
omului în era terorismului global - Geopolitica lumilor<br />
secolului XXI, Editura Univers Enciclopedic,<br />
Bucureşti, 2008.<br />
Serviciile de informaţii ale statelor democratice trebuie<br />
să manifeste acel profesionalism care să le confere,<br />
printre alte avantaje, şi acela de a se face înţelese şi<br />
acceptate de toţi partenerii sociali, într-un context de<br />
dialog limitat de caracterul secret al activităţii.<br />
Tăcerea justificată a serviciilor este o atitudine asumată<br />
şi chiar dacă uneori deranjează, trebuie plătit acest preţ.<br />
Într-o societate democratică, acţiunile şi intervenţiile<br />
exponenţilor societăţii civile către zona intelligence-ului<br />
reprezintă un exerciţiu util ambelor părţi.<br />
La întrebarea „de câtă libertate sau constrângere<br />
formală are nevoie o societate pentru a-şi menţine<br />
securitatea”, răspunsul va fi diferenţiat în funcţie de<br />
emitent şi de interesele naţionale şi instituţionale puse în<br />
joc. I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 121
FOTOREPORTAJ<br />
INTELLIGENCE
Lansarea cărţii<br />
“Cunoaştere strategică în zona extinsă a Mării Negre”<br />
în cadrul evenimentului Săptămâna de C’Arte,<br />
organizat de Biblioteca Centrală Universitară “Carol I”,<br />
în perioada 21 - 29 septembrie <strong>2012</strong><br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 1<strong>23</strong>
Traficul de persoane reprezintă, prin concept, o acţiune foarte mare. Astfel, deficitul de material transplanilegală,<br />
din consideraţia faptului că omul, indiferent de tologic a favorizat apariţia unei pieţe clandestine a<br />
vârstă, sex, culoare, religie sau orientare politică, nu organelor, ţesuturilor şi celulelor umane.<br />
poate fi considerat o marfă. Deşi adesea se spune că<br />
totul are un preţ, demnitatea umană nu ar trebui să Aceasta însă nu este cel mai reprobabil fenomen cu care<br />
cunoască vreo evaluare economică. Există, din păcate, se confruntă societatea contemporană. Este şi mai grav<br />
suficient de multe cazuri, în care - anumiţi indivizi, prin faptul că, în legătură cu acoperirea deficitului de organe,<br />
conduita personală - ţin să ne demonstreze contrariul. au apărut diverse forme de încălcare a drepturilor şi<br />
libertăţilor fundamentale ale omului.<br />
Trist este faptul că, adesea, nu se poate trasa o limită<br />
clară între victimă şi autor, între obligare şi complacere Nu în zadar Curtea Europeană în cauza Rantev c. Cipru şi<br />
sau acceptanţă. Rusia (CEDH, 7 ianuarie 2010) conchide că, prin natura<br />
şi scopul de exploatare, bazându-se pe exercitarea<br />
Traficul ilegal transfrontalier îmbracă diferite forme: puterii ataşate dreptului de proprietate, ,,fiinţele<br />
droguri, armament, muniţii, autovehicule furate, umane sunt tratate în calitate de produse care pot fi<br />
persoane, floră, faună, etc. cumpărate şi vândute ...”. Nu putem să nu remarcăm<br />
faptul că, problema traficului de organe este accentuată<br />
În cele ce urmează, mi-am propus să abordez un în ţările în curs de dezvoltare.<br />
fenomen pe cât de controversat, pe atât de frecvent<br />
întâlnit în special în ţările aflate în curs de dezvoltare - Ne-o demonstrează Raportul Comisiei de Sănătate a<br />
,,prelevarea şi traficarea de organe în mod ilegal”, ca Consiliului Europei asupra traficului de organe în<br />
formă de exploatare a persoanelor. Europa (Doc. nr. 9822 iunie 2003), prin descrierea la<br />
pct.11 din document, a unor cauze reale având la bază<br />
La finalul secolului XX, medicinii experimentale, deja îi exemplul Republicii Moldova. Nivelul scăzut de trai şi<br />
erau cunoscute diverse tehnologii de tratare a unor boli şomajul, practic constrâng în mod indirect victimele săincurabile<br />
prin intermediul transplantării elementelor şi şi vândă propriile elemente corporale, cu toate că în plan<br />
produselor corporale, precum celule, ţesuturi, chiar şi internaţional, această practică este interzisă prin:<br />
organe umane. ,,Convenţia pentru protecţia drepturilor omului şi a<br />
demnităţii fiinţei umane faţă de aplicaţiile<br />
Cu toate că biotehnologiile medicale au atins cel mai biologiei şi medicinei din 1997” şi ,,Protocolul<br />
înalt nivel de dezvoltare în ceea ce priveşte tehnica adiţional la Convenţia privind drepturile omului şi<br />
operaţiei de transplantare, în plan practic, <strong>numărul</strong> biomedicina vizând transplantul de organe şi<br />
cererilor de transplant a crescut cu mult mai mult decât ţesuturi de origine umană din 2002”.<br />
cel al ofertelor de prelevare; statisticile medicale însă,<br />
indică faptul că necesitatea de a transplanta un organ La începutul anului 2005, Parlamentul European a făcut<br />
(ficat, rinichi, inimă etc.) la nivel global înregistrează publice listele statelor în care comerţul cu organe umane<br />
aproximativ un milion de cereri anual. a devenit o problemă alarmantă. Regretabil este faptul<br />
că România se numără printre ţările de provenienţă a<br />
În medie, oficial se satisfac doar 1-2% din solicitări, ceea materialului transplantologic, alături de: Republica<br />
ce denotă că rata satisfacerii cererilor în mod ilegal este Moldova, Federaţia Rusă, Ucraina etc., pe când Turcia,<br />
INTELLIGENCE<br />
Raluca Ionuş
Georgia şi Estonia sunt ţări în care au avut loc operaţii explicite, inclusiv asupra prelevării ţesuturilor şi<br />
de prelevare a organelor, majoritatea recipienţilor fiind celulelor umane, dar şi de Legea nr. 678/ 2001 privind<br />
de origine israeliană. Nu tot ceea ce este posibil din Prevenirea şi combaterea traficului de persoane,<br />
punct de vedere tehnic, este şi permisibil din punct de care recunoaşte în art. 2 alin.(2) printre formele de<br />
vedere etic, tolerabil din punct de vedere social şi exploatare, inclusiv prelevarea ţesuturilor şi celulelor de<br />
aprobat din punct de vedere legal - sunt principii şi origine umană, Codul penal român din 2009 nu a<br />
valori care acţionează drept „filtru” împotriva tendinţei asigurat o acoperire juridică integrală a tuturor<br />
de tehnologizare agresivă a actului medical. elementelor şi produselor corporale, motiv pentru care<br />
există riscul unor interpretări în legătură cu prelevarea<br />
Iată de ce, pentru a intensifica lupta cu utilizarea ilegală a ţesuturilor şi celulelor în contextul fenomenului<br />
tehnicilor biomedicale, adoptând Legea nr. 95/2006 traficului de persoane, îndeosebi a materialului<br />
privind Reforma în domeniul sănătăţii, legiuitorul român a embrionar şi avortiv.<br />
incriminat fapta de „donare a organelor şi/sau<br />
ţesuturilor şi/sau celulelor în scopul obţinerii de Având în vedere gradul de pericol social pe care îl<br />
foloase materiale sau de altă natură, pentru sine implică acţiunea de recrutare, transportare, transferare,<br />
sau pentru altul” (alin.(1) art.157); „organizare adăpostire sau primire a unei persoane, în scopul<br />
şi/sau efectuare a prelevării de organe şi/sau prelevării ţesuturilor şi celulelor de origine umană,<br />
ţesuturi şi/sau celule de origine umană pentru săvârşită prin constrângere, răpire, inducere în eroare<br />
transplant, în scopul obţinerii unui profit material sau abuz de autoritate, profitând de imposibilitatea de a<br />
pentru donator sau organizator” (alin.(1) art.158), se apăra sau de a-şi exprima voinţa etc., se face simţită<br />
precum şi „cumpărare de organe, ţesuturi şi/sau nevoia de a suplimenta textul de lege de la art.182, lit. e)<br />
celule de origine umană, în scopul revânzării, în din Codul penal român din 2009, cu sintagma „ţesuturi<br />
vederea obţinerii unui profit” (alin.(2) art.158). şi celule de origine umană”, care să urmeze după<br />
cuvintele „prelevarea de organe”.<br />
De asemenea, reieşind din faptul că toate actele<br />
internaţionale, îndeosebi Protocolul de la Palermo, Este adevărat că demersurile de până acum nu au<br />
adoptat în 2000, privind prevenirea, eliminarea şi condus la eradicarea fenomenului, dar s-a reuşit<br />
pedepsirea traficului de persoane, în special a femeilor şi realizarea unei fotografii a fenomenului traficului ilegal<br />
copiilor, protocol adiţional la Convenţia Organizaţiei de persoane. De aceea, cu atât mai mult sunt convinsă<br />
Naţiunilor Unite împotriva criminalităţii de faptul că, fără o legiferare corespunzătoare şi<br />
transnaţionale organizate, recunosc că prelevarea completă, va fi din ce în ce mai greu de garantat<br />
organelor constituie una dintre formele de exploatare în respectarea inviolabilităţii fiinţei umane şi a<br />
contextul traficului de persoane. intangibilităţii corpului uman. Totodată, nu se va putea<br />
face faţă provocărilor evoluţiilor ştiinţifice şi atentatelor<br />
Şi în legislaţia română, în materia penală, a fost transpus criminale întreprinse de către traficanţii de persoane.<br />
în calitate de scop special al traficului de persoane<br />
(art.210 Cod penal<br />
român modificat<br />
prin Lg. 286/2009)<br />
prelevarea de<br />
o r g a n e ; o r i ,<br />
potrivit art.182, lit.<br />
e), exploatarea<br />
u n e i p e r s o a n e<br />
rezidă şi din prelevarea<br />
ilegală de<br />
organe.<br />
Este lesne de observat<br />
că, spre<br />
deosebire de Legea<br />
nr.95/ 2006<br />
privind Reforma<br />
în domeniul sănătăţii,<br />
care cuprinde<br />
un domeniu<br />
larg de reglementare,conţinând<br />
incriminări<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 125<br />
I
FOTOREPORTAJ<br />
Lansarea cărţii<br />
“NOUL ALIAT -<br />
Regândirea politicii de apărare a României<br />
la începutul secolului XXI” (Ediţia a II-a)<br />
în cadrul târgului de carte “Gaudeamus”,<strong>23</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2012</strong><br />
INTELLIGENCE
Lansarea cărţii<br />
“Eminenţa Sa.<br />
Cardinalul Richelieu şi ascensiunea Franţei”<br />
în cadrul târgului de carte “Gaudeamus”,<br />
<strong>23</strong> <strong>noiembrie</strong> <strong>2012</strong><br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 127
INTELLIGENCE<br />
George Surugiu<br />
La 17 februarie 2008, provincia sârbă Kosovo, locuită în susţinut administrarea acestuia. Povestea drapelului<br />
majoritate de albanezi, şi-a proclamat independenţa faţă kosovar multietnic, care a lipsit aproape complet de la<br />
de Serbia. Momentul oficial a avut loc în Adunarea serbarea independenţei autoproclamate, este<br />
legislativă de la Priştina, începând cu ora 15 şi 49 de emblematică pentru naivitatea cu care comunitatea<br />
minute, ora Europei Centrale, în prezenţa a 109 dintre internaţională a abordat rezolvarea conflictului din<br />
cei 120 de parlamentari. În faţa deputaţilor vizibil Kosovo. Această lipsă de fler în evaluarea potenţialului<br />
emoţionaţi şi a camerelor de luat vederi ce transmiteau de comunicare simbolică al gesturilor publice ale<br />
în direct, primul ministru Hashim Thaci a dat citire majorităţii albaneze a stat la baza convingerii că, dacă<br />
Declaraţiei de independenţă, proclamând Republica „formele” contractului social aflat la baza democraţiei<br />
Kosovo drept un stat „democratic, laic şi multietnic, sunt aplicate de albanezii majoritari (de la alegeri libere<br />
bazat pe principiile nediscriminării şi egalei protecţii la mecanismele instituţionale de tip democratic), atunci<br />
oferite de lege pentru toţi cetăţenii săi”. substanţa civică necesară umplerii acestor „forme” va<br />
răsări de la sine, în conştiinţele tuturor cetăţenilor<br />
Exploziei de bucurie populară ce a urmat proclamării kosovari, indiferent de etnie şi va convinge grupurile<br />
independenţei nu i-a lipsit nimic din amploarea etnice minoritare să accepte buna-credinţă declarată de<br />
aşteptată de la un asemenea eveniment: sute de mii de etnia majoritară.<br />
albanezi kosovari au ieşit pe străzile şi în pieţele<br />
oraşelor, cântând şi dansând de bucurie, sub focurile de Aşa cum se va vedea în continuare, simpla adoptare a<br />
artificii care au transformat noaptea în zi. Felii de tort au unor simboluri de stat desemnate ca multietnice, într-o<br />
fost împărţite demonstranţilor, precum şi ediţii speciale regiune în care un vechi conflict pentru supremaţie<br />
ale ziarelor ce apar la Priştina, dedicate momentului etnică şi politică a erupt deja într-un război civil<br />
istoric. Atenţia tuturor observatorilor a fost atrasă de sângeros, are toate şansele să rămână doar un exerciţiu<br />
miile de steaguri albaneze, cu vulturul bicefal negru pe artistico-administrativ.<br />
fond roşu, care au fluturat ore în şir pentru a celebra<br />
naşterea noii ţări. O ţară care, paradoxal, avea deja, de O identitate veche pentru un stat nou: Dardania<br />
câteva ore, un steag oficial, ales pentru a-i reprezenta pe<br />
toţi locuitorii Kosovo, precum şi valorile asumate de Pentru albanezii kosovari, ideea independenţei<br />
noul stat: democraţie, multietnicitate, europenism. Kosovo-ului s-a cristalizat cu mult înainte de sfârşitul<br />
bombardamentelor NATO asupra Serbiei, fiind scopul<br />
Steagurile au fost însă albaneze pentru că, indiferent de principal al luptei gherilelor Armatei de Eliberare din<br />
luările de poziţie ale politicienilor din diverse capitale ale Kosovo (UCK) şi, ulterior, al tuturor formaţiunilor<br />
lumii, autoproclamarea Kosovo şi recunoaşterea rapidă politice albaneze intrate în competiţia pentru putere în<br />
de către puteri mondiale de prim rang (SUA, Marea cadrul sistemului de guvernare supervizat de Misiunea<br />
Britanie, Franţa, Germania, Italia) validează, înainte de ONU de Administrare a Kosovo-ului (UNMIK).<br />
orice, ideea de construcţie statală de tip etnic, într-o Privind retrospectiv, se poate spune că politicienii<br />
zonă a Europei care are cel mai puţin nevoie de aşa ceva. albanezi kosovari, fără excepţie, au ignorat permanent<br />
orice posibilitate de reglementare a situaţiei provinciei<br />
Apariţia statului kosovar este, practic, o injecţie de care nu implica independenţa de Serbia; această<br />
naţionalism în Balcani, un tratament cu valenţe curative atitudine a avut sprijinul majorităţii publicului albanez<br />
reduse, în ciuda intenţiilor oneste ale majorităţii din Kosovo şi s-a manifestat inclusiv în zona<br />
reprezentanţilor comunităţii internaţionale care au simbolismului politic legat de independenţă, prin
preocuparea faţă de elementele simbolice specifice american de origine albaneză Joseph DioGuardi,<br />
acestui statut. preşedinte fondator al American Albanian Civic League<br />
(AACL), lansa propria propunere de drapel kosovar,<br />
Astfel, la 29 octombrie 2000, liderul istoric al inspirat în mod evident de cel al Statelor Unite. Pe<br />
albanezilor kosovari Ibrahim Rugova, fost preşedinte al geometria steagului american, în locul stelelor albe pe<br />
Kosovo-ului (decedat în 2006), prezenta public aşa- fond albastru, versiunea susţinută de AACL include<br />
numitul „drapel al Dardaniei”. Teritoriul Dardaniei vulturul bicefal negru pe fond roşu; dungile orizontale<br />
istorice se suprapune aproximativ pe cel al Kosovo-ului sunt în număr de unsprezece, dintre care cinci albe<br />
de astăzi; locuită de dardani, un trib ilir înfrânt de alternate cu şase roşii.<br />
romani în primul secol d.Hr., regiunea a devenit<br />
provincie romană, parte a Moesiei Inferioare. Potrivit fostului congresman, drapelul ar urma „să<br />
redea legăturile istorice dintre Kosova şi albanezii din<br />
Drapelul propus de Rugova prelua vulturul negru Muntenegru, Macedonia, Valea Preşevo [Serbia, n.a.],<br />
bicefal al steagului oficial adoptat de Albania la fondarea Chameria [Epirul de Nord, parte a Greciei, n.a.] şi Italia,<br />
sa, în 1912; vulturul apare într-un cerc roşu, ţinând o reprezentaţi de cele cinci dungi albe. Fondul roşu<br />
panglică pe care este inscripţionat cuvântul „Dardania” serveşte să reamintească rolul important jucat de Statele<br />
şi un blazon având ca elemente de identificare, printre Unite în recunoaşterea Albaniei de către preşedintele<br />
altele, cuşma eroului albanez Skanderberg şi conturul Woodrow Wilson după Primul Război Mondial, în<br />
provinciei Kosovo. conducerea forţelor NATO împotriva lui Slobodan<br />
Miloşevic în 1999, precum şi în sprijinirea recunoaşterii<br />
Drapelul propus de Rugova şi partidul său, Liga internaţionale a independenţei Kosovo”.<br />
Democratică din Kosovo (LDK), nu s-a bucurat de<br />
succes printre kosovarii albanezi, dintr-un motiv Este evident că propunerea AACL este în consonanţă<br />
evident: ataşamentul pentru drapelul etnic albanez, cu simbolismul etnico-naţionalist al majorităţii albaneze<br />
element cu puternică valoare simbolică, de solidaritate, din Kosovo. Paradoxal însă, propunerea contrastează<br />
pentru albanezii din întreaga lume. Aşa se face că, trei cu recomandările făcute în 2003 de Strategic and<br />
ani mai târziu, Rugova îi prezenta oaspetelui său la International Studies Center din Washington, D.C.,<br />
Priştina, Richard C. Holbrooke, fost ambasador al SUA într-un raport sponsorizat şi de National Albanian<br />
la Naţiunile Unite, steagul Dardaniei, numindu-l pur şi American Council, organizaţie nonprofit care îşi asumă<br />
simplu „drapelul Preşedintelui Kosovo-ului”. acţiuni de lobby pro-albaneze. Documentul, intitulat<br />
Achieving a Final Status Settlement for Kosovo, avertizează:<br />
Steagul Dardaniei va reintra în atenţia publicului în<br />
<strong>noiembrie</strong> 2005, când, cu ocazia sărbătoririi Zilei „[Identitatea] kosovară, prezentată ca fiind în mod<br />
drapelului albanez eveniment marcat anual, la 28 esenţial sau exclusiv albaneză, ar putea fi percepută ca o<br />
<strong>noiembrie</strong>, de albanezii din întreaga lume primarul ameninţare majoră de către vecini, indiferent de<br />
Priştinei a pavoazat oraşul cu câteva sute de steaguri realitatea aspiraţiilor populare. Poate fi văzută ca un<br />
„prezidenţiale”, arborate alături de cele albaneze. argument pentru expansionism şi crearea unei „Albanii<br />
Gestul său a primit o replică dură din partea asociaţiilor Mari” sau „etnice”. Poate ameninţa grupurile<br />
foştilor membri ai gherilei UCK, care au adunat aproape minoritare din Kosovo (...) prin urmare, poate crea<br />
două sute dintre „drapelele lui Rugova” şi le-au tensiune şi conflict, câtă vreme kosovarii ar fi acuzaţi că<br />
incendiat în public. Întregul conflict a avut şi un subtext îşi doresc integrarea într-un stat albanez de îndată ce îşi<br />
politic, asociaţiile veteranilor din UCK fiind apropiate vor fi obţinut independenţa”.<br />
de Partidul Democratic din Kosovo (PDK), în opoziţie<br />
faţă de LDK. În dezbaterea intens mediatizată care a „Red and black I dress / Eagle on my chest /<br />
urmat, ambele părţi au încercat să se folosească de It's good to be an Albanian!<br />
argumentul independenţei pentru a-şi impune punctul Keep my head up high, / For that flag I'd die/<br />
de vedere: presa apropiată Ligii Democratice din I'm proud to be an Albanian!”<br />
Kosovo condusă de Rugova a afirmat că oricine susţine<br />
un Kosovo independent ar trebui să fie de acord cu În vara lui 2005, timp de mai multe luni, cântecul<br />
steagul acestuia, în timp ce opoziţia, prin vocea foştilor „Albania” (interpretat de Etno Engjujt feat. Lyrical<br />
membri ai gherilei UCK, clama că orice drapel Son) a fost pe primul loc în topurile radio şi TV din<br />
„personal” aduce o ofensă steagului albanez sub Kosovo. Autorul melodiei hip-hop este Genc<br />
faldurile căruia au luptat şi s-au jertfit camarazii lor. Prelvukaj, un tânăr muzician albanez care a compus<br />
refrenul cântecului în engleză tocmai pentru a se asigura<br />
Un drapel kosovar, à la américaine că mesajul versurilor va ajunge inclusiv la sutele de<br />
expatriaţi (cei mai mulţi din Europa de Vest) care<br />
În iulie 2006, la o jumătate de an de la moartea lucrează pentru misiunile organizaţiilor internaţionale<br />
preşedintelui kosovar Ibrahim Rugova, congresman-ul din Kosovo (ONU, UE, OSCE, NATO, FMI ş.a.).<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 129
Videoclipul melodiei combină, în ton cu versurile, hărţi perspectiva stabilirii statutului final al acesteia. Printre<br />
ale „Albaniei Mari”, fragmente din filme eroice detaliile tehnice ale propunerii sale s-au numărat şi<br />
albaneze cu secvenţe în care apar militanţi ai gherilei recomandări privind caracterul multietnic ce trebuie<br />
UCK, Maica Tereza şi boxerul Luan Krasniqi, campion imprimat simbolurilor oficiale ale Kosovo-ului.<br />
european la categoria grea. Roşu şi negru înseamnă<br />
unitate, deoarece sunt culorile drapelului albanez „aici şi 1.000 de propuneri, un singur câştigător<br />
acolo” [în Kosovo şi în Albania, n.a.] de aproape o sută<br />
de ani, a explicat Prevulkaj într-o dezbatere televizată la În următoarele luni, partidele politice kosovare şi presa<br />
Priştina, subliniind că nu vrea să fie numit „kosovar”, ci au dezbătut aprins problema modalităţii de identificare<br />
„albanez”. a simbolurilor necesare pentru viitorul stat kosovar. La<br />
22 mai, LDK a decis să nu mai susţină drapelul<br />
Cuvintele lui Prevulkaj redau o nemulţumire motivată Dardaniei propus de fostul preşedinte Ibrahim Rugova<br />
de o percepţie generală încă existentă în rândurile (steag care, de altfel, a fost folosit pentru a-i acoperi<br />
albanezilor kosovari, potrivit căreia orice lucru care ar sicriul, în 2006). În cele din urmă, la începutul lui iunie<br />
contribui la distanţarea lor de identitatea generală 2007, un grup de lucru a fost format la iniţiativa<br />
albaneză ar favoriza rămânerea Kosovo în Serbia. Cu principalelor partide politice, ca for tehnic pentru<br />
alte cuvinte, „albanismul”, aşa cum este asumat prin rezolvarea problemei. Comisia a lansat un concurs de<br />
limbă, simboluri (drapelul), mituri şi tradiţii, este privit propuneri, la 13 iunie, care a strâns, în cele două<br />
ca un instrument de conservare etnică calitate în care s- săptămâni alocate înscrierilor, aproape o mie de<br />
a dovedit a avea succes, în ultimele decenii dar şi de participări. Condiţiile impuse tuturor proiectelor au fost<br />
diferenţiere politică faţă de societatea sârbă. Aşa cum următoarele: format rectangular, proporţia 2:3, design<br />
observa Henry H. Perritt jr., autorul unui studiu asupra cu caracter multietnic şi evitarea oricărei asocieri cu<br />
Armatei de Eliberare a Kosovo, naţionalismul drapelele Albaniei şi Serbiei (inclusiv prin schema<br />
albanezilor s-a manifestat, în Kosovo, prin „importanţa culorilor). În toamna lui 2007, problema steagului<br />
acordată etnicităţii albaneze, culturii şi aspiraţiilor kosovar avea să intre însă într-un con de umbră, ca<br />
naţionaliste [care] au subminat impulsurile concurente urmare a amânării, la ONU, a proiectatei rezoluţii a<br />
ce încurajau asimilarea în identitatea iugoslavă Consiliului de Securitate asupra Planului Ahtisaari.<br />
emergentă” în anii de după cel de-al Doilea Război<br />
Mondial. La 4 februarie 2008 însă, trei propuneri grafice, selectate<br />
de Comisia pentru simboluri, au fost transmise<br />
Teama de o blocare a desprinderii de Serbia a fost Adunării Parlamentare a Kosovo-ului. Prima dintre<br />
invalidată iniţial de declararea independenţei Kosovo- acestea, care a şi fost acceptată, a fost realizată de<br />
ului şi de recunoaşterea acesteia de către numeroase graficianul Muhamer Irahimi. Desenul reda un fond<br />
state importante de pe mapamond, însă eşecul liderilor albastru pe care era trasat conturul alb al provinciei,<br />
de la Priştina de a strânge sprijinul internaţional necesar înconjurat de cinci stele galben-aurii, una mai mare<br />
pentru admiterea în Organizaţia Naţiunilor Unite nu decât celelalte patru (semnificând comunităţile etnice<br />
este de bun augur. Această prioritate a comunităţii din Kosovo, cea mai mare fiind cea albaneză). Celelalte<br />
albaneze din Kosovo a făcut ca demersul de construire a două propuneri erau relativ similare: un tricolor cu<br />
unei identităţi naţionale kosovare să fie fragil şi limitat la dungi verticale de culoare neagră, albă şi roşie, în cazul<br />
zona elitei intelectuale. În schimb, în cultura de masă, propunerii nr. 3 fiind adăugat, pe dunga albă, o spirală<br />
tradiţionalismul se suprapune pe tendinţele naţionaliste gri (simbol ilir al soarelui). Aşa cum fusese prevăzut,<br />
hrănite, în anii de după războiul din 1999, de dificultăţile propunerea finală a fost supusă votului deputaţilor din<br />
economice din Kosovo şi de ceea ce mulţi albanezi legislativul de la Priştina, în aceeaşi şedinţă de la 17<br />
kosovari înţeleg drept o amânare nejustificată a formării februarie 2008 în care s-a dat citire Declaraţiei de<br />
propriului stat independent. Independenţă. Surprinzător însă, în faţa parlamentarilor<br />
a ajuns o variantă modificată a steagului: <strong>numărul</strong><br />
Refuzul asumării unei identităţi separate de cea general stelelor a devenit şase şi toate au aceeaşi mărime, fiind<br />
albaneză i-a încurajat însă pe sârbi să acuze un complot de culoare albă şi aranjate în semicerc deasupra<br />
ce ar viza crearea Albaniei Mari, prin alipirea Kosovo- conturului provinciei, care a devenit galben-auriu.<br />
ului la Albania. Din acest punct de vedere, tergiversarea Explicaţia o oferă un raport al International Crisis<br />
discuţiei problemei simbolurilor viitorului stat kosovar Group, cunoscut think-thank înfiinţat în Statele Unite:<br />
nu a adus niciun beneficiu de imagine liderilor potrivit raportului, varianta finală a drapelului „a fost<br />
majorităţii albaneze de la Priştina, cu atât mai mult cu cât decisă în spatele uşilor închise, între Biroul de legătură al<br />
imboldul de a aborda această problemă a venit din afara SUA la Priştina şi consilierii primului ministru al<br />
Kosovo-ului: la 2 februarie 2007, finlandezul Martti Kosovo; (...) steagul a fost adus apoi, pur şi simplu, în<br />
Ahtisaari, emisarul special pentru Kosovo al faţa parlamentarilor, imediat după citirea declaraţiei de<br />
Secretarului General al ONU, şi-a prezentat independenţă, fiind aşezat în spatele fotoliului<br />
propunerile de reglementare a situaţiei provinciei, în preşedintelui Adunării”.<br />
INTELLIGENCE
Potrivit graficianului Muhamer Ibrahimi, drapelul este editorii au ales să scrie cu litere de-o şchioapă, “FUCK<br />
albastru deoarece kosovarii au aspiraţii europene şi îşi YU”, iar deasupra, 1913 2008 , 1913 fiind anul în care<br />
doresc să facă parte din familia euro-atlantică; cele şase armata sârbă pătrundea în Kosovo, după cel de-al doilea<br />
stele reprezintă comunităţile din Kosovo, egale în<br />
drepturi [este vorba despre albanezi, sârbi, turci, gorani,<br />
război balcanic... .<br />
romi şi bosniaci]; cât despre culoarea galbenă a În acest context, un eventual eşec al drapelului kosovar<br />
conturului Kosovo-ului, aceasta a fost opţiunea nu va rămâne fără consecinţe asupra şanselor Kosovo<br />
personală a designer-ului. de a deveni o societate normală. Pentru oricine crede<br />
altfel, ar trebui să fie de ajuns exemplul Macedoniei, care<br />
Dilema kosovară - valori versus identitate a ratat aderarea la NATO în aprilie, la Summit-ul<br />
Alianţei de la Bucureşti...<br />
În termenii conceptuali folosiţi de Ernst Gellner pentru<br />
analiza fenomenului naţionalist, o politică dominată de<br />
aspiraţii etno-naţionaliste este, cel mai adesea, imposibil<br />
de reconciliat cu principiile toleranţei interetnice şi ale<br />
respectului pentru drepturile omului. Cazul Kosovoului<br />
este perfect pentru o astfel de observaţie. Prin<br />
urmare, printre sârbii din Kosovo, mesajul multietnic al<br />
drapelului noului stat autoproclamat este complet lipsit<br />
de şansa unei receptări adecvate, atâta vreme cât ei vor<br />
simţi că albanezii doar au bifat, de formă, o căsuţă pe<br />
lista de măsuri impusă de comunitatea internaţională.<br />
Pentru majoritatea lor, în Kosovo există albanezi şi<br />
sârbi, iar termenul „kosovar” (care provine din Bibliografie<br />
albaneză) nu are niciun sens. Cât despre drapel, sârbii<br />
din Kosovo sunt mai loiali ca oricând steagului Serbiei, - Clark, Howard, Civil Resistance in Kosovo, Pluto Press, Londra, 2000<br />
care flutură peste tot la nord de Ibar şi în enclavele din<br />
- Duijzings, Ger, Religion and the Politics of Identity in Kosovo,<br />
centrul provinciei, alături de drapele ruseşti şi chiar<br />
româneşti.<br />
Hurst&Company, Londra, 2000<br />
- Gellner, Ernest, Nations and Nationalism, Cornell University Press, Ithaca,<br />
Noul drapel kosovar va avea nevoie de timp pentru a se<br />
1983<br />
impune şi, deja, a pierdut o ocazie bună pentru a câştiga<br />
- Judah, Tim, Kosovo. War and revenge, Yale University Press, 2002<br />
notorietate. Prin prezenţa sa discretă la 17 februarie, - Judah, Tim, Kosovo. What Everyone Needs To Know, Oxford University<br />
valorile pe care se presupune că ar fi trebuit să le Press, 2008<br />
promoveze au fost umbrite de o sărbătoare a „identităţii<br />
albaneze”, o victorie politică a albanezilor pe care toţi<br />
cei care au avut ochi şi urechi au receptat-o ca atare.<br />
Astfel, dincolo de angajamentele onorabile ale<br />
- Malcolm, Noel, Kosovo: A Short History, University Press New York, 1999.<br />
- Mertus, Julie, Kosovo. How Myths and Truths Started a War, University of<br />
Califonia Press, Berkeley, 1999<br />
Declaraţiei de independenţă, ceea ce rămâne pentru<br />
memorie sunt detalii de genul primei pagini a ziarului<br />
- Perritt jr., Henry H., Kosovo Liberation Army. The Inside Story of an<br />
Insurgency, University of Illinois Press, Chicago, 2008<br />
Express, ediţia specială de 17 februarie: sub fotografiile<br />
lui Nikola Pašic, Josip Broz Tito şi Slobodan Milosevic,<br />
- Vickers, Miranda, Between Serb and Albanian. A History of Kosovo,<br />
Columbia University Press, New York, 1996<br />
I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 131
I PAK DAU ŞTIRE...<br />
INTELLIGENCE
SPECIFICITATE<br />
Nicolae Rotaru<br />
Instituţiilor de intelligence le sunt proprii prevăzute în fişa postului oricui. Nu ceea ce ne<br />
unele elemente de specificitate organizaţio- deosebeşte profesional ne leagă sufleteşte, ci<br />
nală. Cineva numea aspectul „democraţie ceea ce ne aseamănă: teleologia (finalitatea)<br />
restrictivă”. De fapt, în toate unităţile militare demersului colectiv, moralitatea comporta-<br />
(unde acţionează ordinul, comanda, raportul mentului social, normalitatea relaţiilor<br />
imperativ) democraţia convivială este una interumane, nevoia de aproapele, cum spun<br />
particulară, decurgând din organizarea scripturile.<br />
ierarhică, specificitatea profesiei şi privaţiunile<br />
asumate. E drept, şi-n instituţiile ierarhice de tip formal<br />
există efort colectiv, dar acesta este o însumare<br />
În articulaţiile SRI se vorbeşte despre anumiţi (holistică) a faptelor de muncă individuale<br />
termeni şi sintagme anume (confidenţialitatea derulate după un planning cu vizibilitate<br />
relaţională, compartimentarea muncii, restrânsă, tocmai pentru a nu exista bruiaje,<br />
restricţionarea accesului, clasificarea informa- blocaje, stânjeneli, bariere şi alte aritmii<br />
ţiilor etc.) şi se respectă behaviorismul ce funcţionale, mai ales relaţionale.<br />
decurge din semantica acestora, fără<br />
condiţionalităţi, amendamente sau exceptări Pentru neiniţiaţi aflaţi în afara cadrului<br />
care să vină în contradicţie cu norma. organizaţional, aspectul poate genera<br />
suspiciune conduitară şi disconfort atitudinal,<br />
Am tot fost întrebat (dată fiind tinereţea mea dar, intra muros, nu avem de-a face cu neiniţiaţi.<br />
de mai multă vreme în acest câmp al muncii, Privind ecourile, repercusiunile, zvonistica,<br />
teatru de operaţii şi front nevăzut!) cum e „mitologia” născute extra-instituţional, da, se<br />
posibil să fii prieten cu un coleg (de birou sau cuvin mai multe eforturi conjugate pentru<br />
numai de serviciu!) dacă sinceritatea suferă informare-educare în spiritul creării şi<br />
amendamente, adică fără să ştii ce meştereşte consolidării unei culturi de securitate<br />
la computerul parolat de pe biroul său ori ce preventiv-participative cu extensie naţională,<br />
conţin dosarele din fişetul pe care şi-l încuie cu aşa încât societatea civilă să devină cutie de<br />
scrupulozitate şi-l sigilează cu atenţie? rezonanţă eficientă, oglindă fidelă şi creatorreflector<br />
de imagine reală a demersurilor<br />
Foarte bine, am zis şi zic: sentimentele şi cu instituţiilor specificităţii acţionale pentru<br />
atât mai mult cel mai profund dintre ele gestiunea securităţii, ca valoare europeană şi<br />
prietenia nu au grade de secretizare şi oricum euro-atlantică, aşa cum e cazul Serviciului<br />
nu se bizuiesc pe fapte de muncă specifice nostru. I<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 133
In this issue's opening article, Radu Moinescu approaches the continuously-evolving issue of computer viruses<br />
and their growing impact on national security.<br />
The financial crisis implies lack of resources with a strong impact on all areas of human life, including<br />
intelligence. Iulian Gheorghe sets off to explain the value better planning has for the improvement of national<br />
security.<br />
Alina Mîlcomete's article assesses, in an interdependent connection, aspects regarding the Semantic Web and<br />
the technological domain of intelligence, stressing the balance between the two.<br />
Tudor Ciuflea discusses the implications massive amounts of information and limited time have on<br />
intelligence, advancing the concept of semantic search as a means of better organizing and understanding available<br />
data.<br />
Editor in chief Flaviu Predescu interviewed Liviu Mihaiu on his vision for the future twenty three years and<br />
social experience of the past twenty three.<br />
An expert from the Ministry of Agriculture, Bogdan Bazgă discusses food security, stressing the need for better<br />
strategies and planning in order to counter food crisis.<br />
Romeo-Ioan Gârz analyses from a legal point of view the act of expelling foreign citizens as a means of<br />
countering national security threats.<br />
Carmen Postelnicu and Sorana Marmandiu approach what is old and what is new regarding security threats in<br />
their article, Theoretical Perspectives on National Security Threats.<br />
With the end of the Cold War came a new security context for Europe, the aspects of which are briefly<br />
overviewed by Sergiu Borşa.<br />
In his article, Globalization Trends and Perspectives and States' Adherence to Regional Treaties, Claudiu Pasăre<br />
discusses transformations of the globalization process which has radically changed the world by creating higher<br />
interdependence between states.<br />
INTELLIGENCE<br />
of the articles<br />
SUMMARY
of the articles<br />
SUMMARY<br />
The <strong>Intelligence</strong> Analysis master program, stemming from the Romanian <strong>Intelligence</strong> Service's cooperation<br />
with the Faculty of Sociology of the Bucharest University, opened on October 18th <strong>2012</strong>. Its opening festivities<br />
were covered by Bogdan Antipa and Dan Fifoiu.<br />
Iulian Diculescu argues against expectations according to which intelligence should be considered a science,<br />
given the fact that the various uncertainties surrounding it make it a practical and dialectical art of comprehension.<br />
Iuliana Udroiu regards national security as a collective good, to which every citizen may and must contribute.<br />
But in order to be able to fully contribute, every member of the modern society needs security education, which is a<br />
cornerstone for advancement in this area.<br />
In <strong>2012</strong>, Director George Cristian Maior started publishing a series of crafty statesmen's biographies, its first<br />
volume being Bismarck. A life, by Jonathan Steinberg. Diana Ivan reviews some of the literary merits of the book.<br />
Considering the changes brought about by the end of the Cold War on the intelligence framework, security<br />
experts Cristian Iancu and Iuliana Udroiu analyze the functions of strategic analysis under pressure caused by<br />
increased complexity and uncertainty.<br />
Foreseeing the future is every intelligence analyst's objective, but is it always possible to achieve it? Paul<br />
Georgescu's article may offer some of the answers to this question.<br />
Further developing the subject of intelligence analysis, Daniela Mitu discusses generating alternative scenarios<br />
as a viable analytical tool for the contemporary world.<br />
Cristina Obreja furthers her study on women's approach to terrorism, concluding that the choice between<br />
actually using terrorism and standing up peacefully in support of a cause is a strictly personal one.<br />
Mara-Anca Bogdan discusses aspects of Compatibility between Islam and Democracy, assessing that the<br />
principle or religious reinterpretation can be a decisive aid in bringing democracy in Islamic countries.<br />
In his article, Florin Stibli offers a comprehensive definition of intellectual assets, which in the current<br />
knowledge economy are more important to any type of organization than their physical assets.<br />
<strong>noiembrie</strong> - <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong> 135
INTELLIGENCE<br />
of the articles<br />
SUMMARY<br />
Expert Laurenţiu St. Han is of the opinion that understanding the importance and functions of intelligence<br />
and security culture within modern political and organizational culture is a crucial necessity in the knowledge<br />
society.<br />
In her paper, Magdalena Vasile approaches matters of military leadership, stressing that military leaders must<br />
apply both transformational and classic (transactional) methods of leading.<br />
With the understanding that no amount of technology can ever replace the value of Human <strong>Intelligence</strong> in<br />
intelligence gathering, Tiberiu Tănase documents some renowned cases of moles throughout history.<br />
In his article Resources and Technology in Future Projection, Nicolae Sandu discusses aspects of technological<br />
development and the crises they generate, as well as mankind's possibilities to overcome them.<br />
Complementing Nicolae Sandu's article, Iulian Bodolan discusses the impact of new technologies on<br />
intelligence processes: computational instruments and collaborative environments.<br />
Elena Rădulescu approaches intelligence from a fresh perspective, stressing the value psychoanalysis may have<br />
for the activity of any intelligence service. According to her article, unless the intelligence officer truly knows<br />
himself, he can become his own worst enemy.<br />
Carmen Postelnicu considers that creating the perfect paradigm for strengthening national security institutions<br />
is a goal for both state actors and international bodies. Therefore, she discusses security initiatives undertaken by<br />
the intelligence community and by civil society.<br />
Raluca Ionus writes about human organ trafficking, stressing the risks to human security it involves and the<br />
need for further legal regulation and control of this area.<br />
George Surugiu, the author of National Symbol and Identity in the Western Balkans, discusses the impact<br />
debates over the new Kosovo flag have on defining Kosovar identity.<br />
This issue's closing chapter is written by Nicolae Rotaru and focuses on the specificity of intelligence<br />
structures, as military institutions characterized by restrictive democracy.
Alba Iulia<br />
1 <strong>decembrie</strong> <strong>2012</strong><br />
Publicaţie a Serviciului Român de Informaţii<br />
Bucureşti, Bd. Libertăţii 14D<br />
Tel. 021.410.60.60 Fax 021.410.25.45<br />
E-mail: presa@sri.ro, www.sri.ro<br />
Articolele pot fi reproduse doar cu permisiunea editorului.<br />
ISSN 1844 - 7244