versiune pdf - AS Scanteia
versiune pdf - AS Scanteia
versiune pdf - AS Scanteia
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
<strong>AS</strong>SOCIAAȚIA<br />
MILITTANȚILOR<br />
PENTTRU<br />
PAACE,<br />
EGGALITTATE<br />
ȘI PROOGREES<br />
SOC CIAL” ”SCÂNNTEIA<br />
A”<br />
© C OPYRIGH<br />
Nrr.<br />
5 sepptembrie<br />
- octo ombrie<br />
H T A S .<br />
Sccânt<br />
teia<br />
As<br />
2009<br />
S CÂNTEIA<br />
‐ W W W . SCANN<br />
TEIA<strong>AS</strong>OCIATIE<br />
E . RO
CUPRIINS<br />
A.<br />
1. Sistemull<br />
socialist estte<br />
singurul ssistem<br />
care sse<br />
bazează pe p<br />
drepturile fundamenttale<br />
ale omuului<br />
…………………………<br />
…. 3<br />
2. Socialismmul<br />
in Secoluul<br />
21………………………………………<br />
…..<br />
3. Scrisori<br />
4<br />
a. Între inccompetenta<br />
ssi<br />
absurd……………………………<br />
…… 6<br />
b. Dreptul la asistenţă medicală grratuită………………………<br />
6<br />
c. Protestull<br />
justitiei - uun<br />
precedentt<br />
periculos…………………<br />
…. 7<br />
4. O scrisoaare<br />
catre prrietenul<br />
meuu,<br />
un imigrannt<br />
ilegal …… … 8<br />
5. Che Gueevara<br />
- 42 anni<br />
de la moaarte<br />
…………………………<br />
… 8<br />
6. CHINAA-<br />
60 ani de republică populară, 660<br />
de ani de d<br />
tranziţie ccătre<br />
socialiism<br />
…………………………………<br />
……<br />
7. De prin ppresa<br />
adunaate.<br />
Comenttarii<br />
de P. Iggnat…………<br />
… 13<br />
B. Stânga IInternaționaală<br />
a)Cuba<br />
1) Apelul Associatiei<br />
Che GGuevara-Rommania<br />
catre preesedintele<br />
SUA A ... 14<br />
2) Mesajul luui<br />
Rene Gonzaales<br />
….…………………………………………<br />
….. 14<br />
3) Reflectiilee<br />
lui Fidel Casstro<br />
……………………………………………<br />
…...<br />
b) Turcia<br />
1) Apelul cellui<br />
de-al 4-leaa<br />
Congres al PPartidului<br />
marxxist-leninist<br />
din<br />
15<br />
Turcia-MLCP<br />
……………………………………………………………<br />
…… 27<br />
2) Criza si reezistenta<br />
…………..............<br />
...................... ...................... ...... 30<br />
3) Clasa munncitoare<br />
condaamna<br />
pucismuul<br />
si pe pucistii<br />
………………<br />
30<br />
4) Creste furiia<br />
populara immpotriva<br />
bandditilor<br />
imperiallisti……………..<br />
31<br />
5) Forumul SSocial<br />
al Mesoopotamiei……………………………………<br />
…...<br />
c) Germaniaa<br />
1) Interviu cuu<br />
Stefan Engeel<br />
presedintelee<br />
Partidului maarxist-leninist<br />
t<br />
31<br />
din Germaniaa-MLKP<br />
……………………………………………………<br />
……. 32<br />
2) Interview with the chairrman<br />
of the MMLPD,<br />
Stefan Engel…………..<br />
d) Venezuelaa<br />
33<br />
1) Chavez prropune<br />
lui Oba ama o Aliantaa<br />
pentru Pace ……………… …... 35<br />
10<br />
A<strong>AS</strong>OCIAȚI<br />
IA<br />
MIILITANȚIL<br />
LOR<br />
PEENTRU<br />
PA ACE,<br />
EGGALITATE<br />
E ȘI<br />
PROGRES<br />
SOCIIAL”SCÂN<br />
NTEIA”<br />
Sccânteia<br />
As<br />
Nr. 5 septemb brie -<br />
octtombrie<br />
2009 2<br />
© copyright<br />
As. Sc cânteia<br />
www.scanteiaascoc<br />
ciatie.ro
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
1. Sistemul socialist este singurul<br />
sistem care se bazează pe<br />
drepturile fundamentale ale<br />
omului<br />
Moto: “RESTRICŢIILE aplicate manifestărilor nevoilor<br />
instinctuale stau la baza civilizaţiei, ordinii şi păcii în<br />
lume.”<br />
Nici-un partid nu poate să se numească democrat atâta<br />
vreme cât nu are o bază biologic, antropologică, biologia<br />
omului.<br />
Omul este o fiinţă (animal) vertebrată şi ca toate<br />
vertebratele mamifere este dotat cu reflexe necondiţionate,<br />
numite instincte, care il ajută să se orienteze în natură<br />
pentru a supravieţui într-un mediu ostil.<br />
Instinctele fundamentale ale omului sunt naturale şi printre<br />
ele se numără: instinctual de viaţă-de hrană, adăpost,<br />
îmbrăcăminte; instinctual de sexual; instinctual de<br />
proprietate; instinctual de libertate; instinctual de agresiune<br />
şi violenţă, etc.<br />
Trăind în mediu social, omul a căpătat o conştiinţă<br />
colectivă şi apoi o conştiinţă individuală, care l-au<br />
determinat să-şi impună unele restricţii în relaţiile cu<br />
ceilalţi oameni din colectivitatea în care se afla.<br />
După apariţia raţiunii oamenii au reuşit să-şi satisfacă<br />
nevoile instinctuale de viaţă în relaţie cu mediul natural şi<br />
social, treptat sustrăgâdu-se selecţiei naturale, care opera,<br />
prin crearea de adăposturi, folosirea pieilor animalelor<br />
vânate, ca îmbrăcăminte sau prin practicarea agriculturii,<br />
etc. În acest mod s-a reuşit ca numărul populaţiei să<br />
crească iar dezvoltarea calitativă a oamenilor să susţină<br />
sustragerea dela selecţia naturală.<br />
Însă grupările de oameni - cete, triburi - se războiau pentru<br />
supravieţuire în obţinerea bogăţiilor oferite de planeta<br />
noastră.<br />
Pentru a pune capăt acestor confruntări, săngeroase de<br />
multe ori, cu ajutorul raţiunii umane, oamenii au creat<br />
DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI care se<br />
bazează pe principiile de drept care prevăd EGALITATEA,<br />
JUSTIŢIA şi RECIPROCITATEA între oameni în<br />
rezolvarea satisfacerii nevoilor instinctuale ale acestora,<br />
necesare supravieţuirii, prin RESTRICŢII şi echilibrarea<br />
satisfacerii acestor nevoi în cadrul social.<br />
Astfel s-a căutat satisfacerea instinctului de viaţă prin<br />
satisfacerea nevoii de hrană, adăpost, îmbrăcăminte; a<br />
instinctului sexual prin încurajarea creerii familiei; a<br />
instinctului de libertate prin eliberarea de pasiunii,<br />
autocontrolul şi controlul societăţii asupra manifestărilor<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
instinctuale pentru a îngrădi manifestarea exagerată sau în<br />
detrimentl altor indivizilor şi societăţii; a instinctului de<br />
proprietate prin limitarea cuantumului de acumulare de<br />
bunuri materiale la un nivel rezonabil, la limita<br />
necesităţilor, pe baza principiilor de drept care prevăd<br />
egalitatea, justeţea şi reciprocitatea iar instinctul de<br />
agresiune şi violenţă fiind intrzis.<br />
Pe această separare a satisfacerii nevoilor instinctuale,<br />
provocate de instinctele naturale, de drepturile naturale ale<br />
omului de a-şi satisface aceste instincte pe baza principiilor<br />
de drept care prevăd egalitatea, justiţia şi reciprocitatea<br />
între oameni trebuie să se bazeze principiile economice ale<br />
societăţii umane.<br />
Sistemul politic bazat pe libertatea de manifestare a<br />
instinctelor animalice ale omului, fără nicio restricţie creată<br />
de raţiunea umană în cadrul social, este un sistem politic<br />
dictatorial. De exemplu dictaturile lui Stalin, Hitler, Pinocet<br />
şi alţii s-au bazat pe manifestarea fără restricţii a<br />
instinctului de agresiune şi violenţă. În schimb sistemul<br />
capitalist se bazează pe instinctual de proprietate care nu<br />
este limitat de principiile de drept care prevăd egalitatea,<br />
justiţia şi reciprocitatea între oameni în cadrul social, în<br />
consecinţă el este un sistem extremist dictatorial, în care<br />
dictează bancherii,prin intermediul banului, şi deci nu este<br />
democratie reală, în care să decidă cu adevărat majoritatea<br />
membrilor comunităţii din societate formată din muncitori<br />
şi ţărani, adevăraţii producători de bunuri sociale reale<br />
necesare satisfacerii instinctului de viaţă.<br />
Sistemul socialist este singurul sistem care se bazează pe<br />
drepturile fundamentale ale omului - care prevăd egalitatea,<br />
justiţia şi reciprocitatea – în ceeace priveşte satisfacerea<br />
nevoilor instinctuale ale omului.<br />
Baza doctrinară bazată pe biologia oamenilor este necesară<br />
unui partid cu adevărat democratic deoarece oamenii nu<br />
sunt egali prin instinctele naturale şi deci ei nu pot să-şi<br />
satisfacă nevoile instinctual fundamentale, bizuindu-se<br />
numai pe instinctele lor, fără intervenţia societăţii umane<br />
care a stabilit drepturile fundamentale ale omului în<br />
rezolvarea nevoilor sale instinctuale. Unii oameni, de<br />
exemplu, în ceeace priveşte instinctual de proprietate, care<br />
nu este egal între oameni, unii sunt lacomi iar alţii nu sunt<br />
interesaţi în acumularea de bunuri materiale. Societatea,<br />
prin STAT, are obligaţia să echilibreze aceste tendinţe<br />
opuse, căutând o cale de mijloc, care va elimina permanenta<br />
luptă pentru bunuri materiale între oameni.<br />
Oamenii sunt egali numai prin suferinţă şi moarte.<br />
Societatea socialist are ca scop să aducă egalitatea, justiţia<br />
şi reciprocitatea între toţi oamenii în satisfacerea nevoilor<br />
instinctuale, la nivelul unor standarde superioare de<br />
civilizaţie, prin restricţii raţionale conform principiilor de<br />
drept.<br />
Inegalitata în obţinerea de bunuri materiale a dus şi duce la<br />
apariţia bancherilor, a miliardarilor care pot genera şi<br />
finanţa agresiunea şi violenţa sub forma de război, terorism,<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 3
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
etc. La baza acestor violenţe se află instinctul de<br />
proprietate, cu generarea acelei economii libere de piaţă<br />
specifica sistemului capitalist.<br />
RESTRICŢIILE aplicate manifestărilor nevoilor<br />
instinctuale stau la baza civilizaţiei, ordinii şi păcii în lume.<br />
Dr. Mihail Georgescu<br />
2. Socialismul in Secolul XXI<br />
Ing.dipl Creţu C-tin<br />
Socialismul a aparut in forma sa initiala cunoscuta in<br />
prezent sub denumirea de inaintea<br />
aparitiei clasei muncitoare moderne, cu peste 150 de ani in<br />
urma. Mari ginditori ca Robert Owen, Saint Simon , si<br />
Fourier au prezentat socialismul ca o alternativa la<br />
capitalism. Ei au criticat aspru capitalismul, dar alternativa<br />
propusa de ei respectiv de a crea enclave socialiste intr-o<br />
mare capitalista, nu s-a dovedit viabila.<br />
Noii ginditori socialisti au aparut odata cu dezvoltarea<br />
clasei muncitoare. Unul dintre liderii teoreticieni ai miscarii<br />
British Chartist din Anglia a fost Bronterre O'Brien care a<br />
scris:<br />
.<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
In ultima suta de ani ,clasa muncitoare s-a revoltat de<br />
multe ori dar numai dupa 1917 a reusit sa treaca, pentru<br />
prima data, de la feudalism la socialism.<br />
Dupa al doilea razboi mondial socialismul s-a extins in tari<br />
din Europa Centrala si de Sud - Est, in Asia si in zona<br />
Caraibelor.<br />
Ca o concluzie noi putem spune ca in toate aceste tari, cu<br />
mici diferentieri, s-a trecut de la feudalism la socialism.<br />
Socialismul care s-a dezvoltat in aceste tari il putem numi<br />
deci . Acest <br />
s-a bazat in domeniul economic pe un in care statul socialist a luat locul feudalului in<br />
agricultura si al capitalistului in industrie iar in domeniul<br />
democratiei s-a dezvoltat o .<br />
Albert Einstein in studiul sau intitulat <br />
mentioneaza:<br />
< Intr-o economie socialista, mijloacele de productie sunt<br />
proprietatea intregii societati si sunt folosite in mod<br />
planificat. Planificarea economica, va ajusta productia la<br />
necesitatile comunitatii, va asigura locuri de munca pentru<br />
toti cei capabili sa munceasca si va garanta mijloace de<br />
trai fiecarui om, femeie sau copil. Educatia individuala, in<br />
plus de abilitatile inascute va incerca sa dezvolte<br />
membrilor societatii simtul responsabilitatii pentru<br />
aproapele lor, in locul glorificarii puterii si a succesului<br />
din societatea capitalista.<br />
Totusi,este necesar sa amintesc ca o nu este inca socialism. O economie<br />
planificata, ca atare, poate avea ca rezultat o inrobire<br />
completa a individului. Realizarea socialismului cere deci<br />
solutii pentru probleme socio-politice extrem de dificile<br />
pentru a preveni o prea mare centralizare a puterii<br />
economice si politice, pentru a preveni ca birocratia sa<br />
devina atotputernica, pentru ca drepturile individului sa fie<br />
protejate prin masuri democratice de limitare a puterii<br />
birocratiei .<br />
Ce diferente au existat intre socialismul definit de Albert<br />
Einstein si din fostele tari<br />
socialiste ?<br />
Principalele diferente constau in faptul ca nu s-a putut<br />
realiza o in care oamenii muncii<br />
sa constientizeze importanta detinerii mijloacelor de<br />
productie care apartineau membrilor intregii societetii si nu<br />
statului socialist si nu s-a putut inlocui cu o iar<br />
planificarea excesiva a economiei a micsorat, in anumite<br />
perioade de timp, ritmul cresterii economice si chiar unele<br />
drepturi ale individului.<br />
Cu toate aceste deficiente, a<br />
dovedit viabilitatea aplicarii in practica a teoriei<br />
socialismului respectiv ca poate fi realizata o societate<br />
bazata pe solidaritate si dreptate sociala in care protectia<br />
sociala s-a realizat prin asigurarea de locuri de munca<br />
pentru toata populatia apta de munca, nivelul de trai decent<br />
a fost garantat fiecarui om, femeie sau copil impreuna cu<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 4
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
educatie si asistenta medicala gratuita si locuinte pentru<br />
toti membrii societatii.<br />
In 1989 odata cu cadrea Zidului Berlinului, strategii<br />
capitalului au lansat o ofensiva ideologica fara precedent<br />
impotriva socialismului. Pentru ei capitalismul a cistigat<br />
pentru totdeauna iar sistemul socialist care a fost inalturat<br />
din fostele tari socialiste este caracterizat ca un , un sistem Stalinist.<br />
Acesta este si motivul pentru care chiar unii membrii si<br />
observatori ai Partidului Stinga Europeana precum si alte<br />
partide de stinga din Europa si din alte zone , au inca<br />
rezerve in definirea cu claritate in documentele lor<br />
programatice a scopului final , respectiv faptul ca se<br />
militeaza pentru o <br />
pentru o < Europa a Dreptatii Sociale> . O astfel de<br />
precizare este imperios necesara pentru a se putea dovedi ca<br />
identitatea partidelor de stinga din Europa si din intrega<br />
lume este diferita de cea a partidelor social democrate si a<br />
Internationalei Socialiste care promoveaza o Europa<br />
Sociala .<br />
Lider in domeniul filozofiei sociale din Statele Unite in<br />
secolul XX, John Dewey , a precizat ca pina cind <<br />
feudalismul industrial> va fi inlocuit de politica va ramine .<br />
Analizind experienta economica si sociala acumulata de<br />
putem observa ca in prezent<br />
Partidul Comunist din China declara ca in aceasta tara se<br />
construieste nu o economie socialista ci o < economie<br />
mixta in care coexista proprietatea publica cu cea privata ><br />
. In acest fel China acumuleaza experienta capitalista<br />
necesara care a lipsit din primul sau stadiu de dezvoltare a<br />
socialsimului respectiv din etapa . Acest nou stadiu de dezvoltare permite<br />
Republicii Populare Chineze sa faca pasi concreti in viitor<br />
pentru a realiza un nou stadiu de dezvoltare a societatii<br />
socialiste respective .<br />
Ca o conclzie putem spune deci ca promoveaza valori mai inalte decit<br />
. va<br />
inlocui < feudalismul industrial > cu < democratia<br />
industriala> si < democratia reprezentativa > cu <<br />
democratia participativa >. In acelasi timp trecerea de la<br />
la < socialismul postcapitalist ><br />
cere ca o necesitate dialectica ca economia sa treaca printro<br />
faza de premergatoare trecerii la o<br />
.Economia mixta<br />
necesita existanta unui ” Stat al Bunastarii “ nu a unui “Stat<br />
minimal” cum preconizeaza teoria neo-liberala.”Statul<br />
Bunastarii “ trebuie deci sa aiba responsabilitatea<br />
sectorelor energetice si strategice ale tarii, a serviciilor<br />
publice pentru a putea garanta tuturor cetatenilor tarii<br />
dreptul la accesul egal la educatie, sanatate, energie,<br />
transport , apa si alimente si sa realizeze un echilibru bazat<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
pe eficienta economica si sociala intre sectorul public si<br />
sectorul privat .<br />
Acesta este motivul pentru care si in Romania , tara in care<br />
este inlocuita in ultimi<br />
16 ani cu o , se impune a<br />
se milita cu consecvanta pentru o .<br />
In Tezele Politice ale partidului Stinga Europeana se<br />
mentioneaza la art. 40 ca :<br />
< Daca noi aparam drepturile la munca, sociale si de mediu<br />
inconjurator, marile firme multinationale vor migra in alte<br />
tari unde aceste drepturi nu exista. Acesta este un santaj si<br />
este de neacceptat. Acesta este motivul pentru care noi<br />
trebuie sa impunem crearea unui in care sa putem apara convergenta drepturilor<br />
sociale si de munca. Parasirea locurilor in care isi<br />
desfasoara activitatea multinationalele poate fi contracarata<br />
prin lupta sociala, interventie publica si restructurarea<br />
activitatii productive cu participarea muncitorilor.<br />
Acest nou concept teoretic de mentionat in tezele Partidului Stinga Europeana<br />
va putea fi pus in practica numai prin promovarea cu<br />
consecventa a conceptului de la nivelul tuturor tarilor din Europa si din intereaga<br />
lume. Prin promovarea se va putea realiza atit contracararea efectelor negative<br />
generate de fuga capitalului si a societatilor multinationale<br />
spre alte piete cit si o restructare reala a activitatii<br />
productive cu particiaprea celor care muncesc ca o baza de<br />
promovare a unei < democratii industriale > reale.<br />
Aceasta necesitate rezulta, deasemenea, din faptul ca desi in<br />
ultima decada fortele care militeaza pentru socialism au fost<br />
divizate si izolate, miscarile sociale din intrega lume se<br />
amplifica si determina orientarea spre stinga a marii<br />
majoritati a societati ajunsa in pragul saraciei.Daca in anul<br />
1820, de exemplu, prapastia dintre cele mai bogate tari si<br />
cele mai sarace tari din lume era de 3 la 1. In 1950 aceasta<br />
diferenta a crescut la 35 la 1, iar in prezent este de 75 la 1.<br />
In cadrul natiunilor, divizarea dintre saraci si bogati nu a<br />
fost nici o data mai mare decit in prezent. In Statele Unite<br />
considerate citadela capitalismului din 1979, pina in prezent<br />
,venitul mediu pe familie a crescut de 18 ori, in timp ce<br />
venitul a 1% din cei mai bogati a crescut de 200 de ori .<br />
Nu este deci surprinzator faptul ca o personalitate ca<br />
Presedintele Venezuelei Hugo Chavez si mai recent<br />
Presedintele Boliviei Evo Morales si noii presedinti din<br />
Chile, Ecuador si Nicaragua se orienteaza pas cu pas spre<br />
stinga. La inceputul acestui an, presedintele Chavez s-a<br />
arata interesat sa studieze si sa reexamineze<br />
socialismul.Sunt convins, a spus el, si eu cred ca acesta<br />
convingere va fi pentru tot restul vietii mele , ca pasul spre<br />
o noua si mai buna lume, nu este capitalismul, acest pas<br />
este socialismul.<br />
In ultima perioada el a reiterat cu insistenta acest punct de<br />
vedere si a stimulat discutii despre socialism nu numai in<br />
Venezuela , dar peste tot in lume. Noi vrem Socialism<br />
pentru Secolul XXI, a spus el si a precizat ca alegerea sa a<br />
fost intre Socialism si Barbarism.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 5
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Forta acestor idei a luat prin surprindere pe toti promotorii<br />
globalizarii neo - liberale a capitalului atit de convinsi ca<br />
forta ideilor de stinga a disparut pentru totdeauna.<br />
Rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda<br />
cu privire la aprobarea Constitutiei Uniunii Europene cit si<br />
nevalidarea Motiunii Anticomuniste de catre Adunarea<br />
Parlamentara a Consiliului Europei pe 25.01.2006 sunt o<br />
dovada concludenta a luptei popoarelor pentru solidaritate<br />
si dreptate sociala.<br />
Dar ca multe alte victorii pentru dreptate si libertate de-a<br />
lungul secolelor , trecerea spre o nu se va face de la sine. Una din cele mai<br />
clare lectii ale istoriei,inclusiv istoria recenta, este ca:<br />
< Drepturile nu sunt garantate .Ele se cistiga. Restul<br />
depinde de noi! >.<br />
Pornind de la aceste realitati in prezent , este imperativ<br />
necesar, ca globalizarii neo-liberale a capitalului bazata pe<br />
razboaie si neo-colonialism, sa-i se opuna o forta egala<br />
capabila sa promoveze pacea , stabilitatea, solidaritatea,<br />
dreptatea sociala, progresul si prosperitatea tuturor tarilor,<br />
intr-o lume multipolara fara razboaie si embargouri.<br />
3.a. Între incompetența si absurd<br />
Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa<br />
Parlamentului pentru noul pachet de legi: Legea Educatiei<br />
Nationale, Legea Salarizarii Unice si Legea de restructurare<br />
a agenţiilor.<br />
Este adevărat, nu există legi perfecte, doar perfectibile. Însă<br />
noul pachet de legi nu tinde spre perfectiune, ba din contră ,<br />
ajunge până la absurd, în special cu Legea Educatiei<br />
Nationale. Probabil domnul Mircea Miclea si doamna<br />
Ecateriana Andronescu, creatorii acestei legi, trăiesc în cu<br />
totul altă Românie.<br />
Întrunul din articolele acestei legi se vorbeşte de învăţământ<br />
computerizat şi biblioteci virtuale, cand exista înca un<br />
număr foarte mare de localitaţi cu şcoli fără apă curentă<br />
şi cu elevi care merg pe jos prin noroaie si ger kilometri<br />
intregi. Încă există şcoli în România secolului 21 cu săli de<br />
clasa în care plouă pe elevi, iar doamna ministru doreste<br />
biblioteci virtuale...Pentru cine? Pentru un procent de 20-<br />
30% din elevi? Acesta este noul cod? mult asteptata<br />
''reformă'', speranţa?<br />
Grav! Foarte grav! S-a distrus aproape totul prin<br />
descentralizare haotică, dar daca nu se va face o reformă<br />
adevarată, macar în învăţământ, viitorul ni se arată sumbru.<br />
Mă întreb - de ce se grabeste atat guvernul Boc cu asumarea<br />
raspunderii? Ne-am lămurit în privinţa acestui lucru dupa<br />
discursul domnului presedinte in Parlament. Presedintele<br />
''jucator'' avea nevoie de realizări pentru campania<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
electorală. Bilanţul său ''onest'' n-ar fi fost complet fără<br />
pachetul celor 3 legi.<br />
Discursul sau de 2 ore mai poate încă mobiliza doar<br />
iubitorii de cârnaţi si pomanagii de prin mahalale.<br />
Preşedintele unei ţări aflate aproape în colaps, unde justitia<br />
nu funcţionează, unde învăţământul este îngropat de<br />
veşnicele reforme de 20 de ani încoace, preşedintele unei<br />
ţări cu peste 800 000 de şomeri, nemai socotind pe cei care<br />
nu mai primesc ajutor de somaj dar nu au loc de munca, cei<br />
care îngroaşă rândurile imigranţilor sau cei care trăiesc din<br />
agricultura de subzistenţă, acest presedinte ''jucator''( mai<br />
bine spus''farsor'') are neruşinarea de a se lăuda public cu''o<br />
crestere economica fara precedent in istoria contemporana a<br />
Romaniei''. Este foarte adevarat, nu există precedent în<br />
istoria României pentru situaţia în care se afla ţara azi,<br />
jalnică , de degradare morala si economica, situaţie creată<br />
de politrucii care tot fac ''jocuri de culise''de 20 de ani.<br />
Aceşti politruci de carton, aflaţi la şefia unui stat ''vasal''<br />
cum e România de azi(desi nu putem afirma cu exactitate<br />
,vasala cui anume?) au nerusinarea de a numi perioada<br />
României Socialiste, perioada''de trista amintire''.<br />
Se evită a se spune că în bilanţul acestei perioade de''trista<br />
amintire''se găsesc mii sau zeci de mii de exemple de<br />
realizari: de la realizari economice, agricultură organizată<br />
ştiinţific cu certe perspective de dezvoltare infloritoare,<br />
industrie diversificată, locuri de muncă pentru toţi, sistem<br />
de învăţământ care a dat societăţii oameni exceptionali.<br />
Comunismul a lasat in urma celor 25 de ani ,valori umane<br />
şi materiale incontestabile care nu au nevoie de placuţa<br />
inscripţionată''Aici sunt banii dumneavoastra'' marca<br />
Băsescu.<br />
Trist si ruşinos este ce va lasa in urma acesti 20 de ani de<br />
asa-zisa ''democraţie'', generatiilor viitoare; o pata de noroi<br />
pe istoria unui popor,un stigmat greu de şters pentru urmaşi.<br />
Violeta Ştefan oraşul Mizil jud. Prahova<br />
3.b. Dreptul la asistență medicală<br />
gratuită, un drept elementar al<br />
omului<br />
În perioada postdecembristă, mai ales acum în plină criză,<br />
majoritatea românilor trăiesc greu. Situaţia se agraveayă<br />
atunci cînd se îmbolnăvesc. S-au dus vremurile bune, cînd<br />
toţi salariaţii, „colectiviştii”(membri CAP), pensionarii,<br />
inclusiv membri lor de familie, aveau dreptul necondiţionat<br />
la asisenţă medicală gratuită.<br />
Acum, dacă patronul nu te angajează cu carte de muncă, nu<br />
ai asigurare medicală, sau ţi-o plăteşti singur, dacă ai din ce.<br />
Dar chiar dacă ai asigurare medicală, investigaţiile,<br />
consultaţiile de specialitate, tratamentele şi medicamentele<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 6
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
acordate gratuit sau compensate sînt tot mai puţine. Trebuie<br />
să te scoli cu noaptea-n cap şi să stai la coadă ca să obţii o<br />
programare pentru analizele de laborator gratuite, şi asta<br />
numai în primele zile ale lunii. Unele laboratoare primesc<br />
fonduri de la asigurările de sănătate numai pentru o singură<br />
zi. Dacă ai nevoie urgentă de analize în zilele cînd nu mai<br />
sînt fonduri, te priveşte. Trebuie să plăteşti. Acelaşi lucru<br />
este valabil şi pentru consultaţiile de specialitate şi<br />
medicamentele compensate. La fizioterapie se plăteşte<br />
numai un număr limitat de proceduri.<br />
Se preconizează că şi la medicul de familie se va plăti o<br />
taxă pentru consultaţie.<br />
La tratamentele în staţiunile balneare numai pensionarii<br />
beneficiază de reducere la o parte din costul biletelor de<br />
tratament fiind suportate de asigurările de sănătate.<br />
Salariaţii şi şomerii nu au nici un fel de reducere. Cei cu<br />
bani puţini nu-şi pot permite să meargă la tratament sau la<br />
odihnă cu copii într-o staţiune.<br />
Capitalismul occidental critică ţările care nu le cîntă în<br />
strună pentru „nerespectarea drepturilor omului” dar uită că<br />
în propriile ţări este încălcat un drept elementar al omului,<br />
dreptul la asistenţă medicală gratuită.<br />
Cighear Şarlota - Arad<br />
3.c. Protestul justitiei ‐ un precedent<br />
periculos<br />
Sunt deja câteva săptămâni de când a izbucnit criza fără<br />
precedent din justiţia română. Practic la ora actuala suntem<br />
o ţara fără justiţie, deoarece magistraţii refuză să mai judece<br />
altceva decat cauzele extrem de urgente. În rest nimic…<br />
Pentru cei avizati, situaţia din justiţie este una de o gravitate<br />
nemaiântălnită, dat fiind că întregul sistemul este pur si<br />
simplu bolcat.<br />
Motivul ? Legea salarizării unice dar nu numai.<br />
Cu toţii ştim că justiţia a fost şi este un capitol spinos în<br />
România, unde performanţa a lipsit şi lipseşte cu<br />
desăvârşire. Am fost acuzaţi, ca şi ţară, de corupţia din<br />
justiţie si mai ales pentru faptul că funcţionarea sa este<br />
defectuoasă cu multe soluţii date aiurea si cu lipsa<br />
condamnării marilor corupti. Din acest punct de vedere<br />
avem o mare si rotunda bila neagra în dreptul magistraţilor<br />
români.<br />
Pe de altă parte, situaţia magistraţilor, şi mă refer in primul<br />
rând la judecători, este una extrem de ingrată. Vorbesc ca<br />
jurist, cunoscător al sistemului de mai bine de 6 ani de când<br />
activez în sistem. Pentru cei ce nu cunosc, exista cazuri,<br />
deloc puţine, când un judecător are de judecat 100 sau chiar<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
mai multe dosare într-o singură zi !! Acest lucru pare<br />
desprins din filme.<br />
Să ne imaginăm că judecătorul este şi el om şi are o limita a<br />
rezistenţei, atât fizice cât si psihice. Puterea politică care a<br />
condus ţara( a condus-o oare?) după anul fatidic 1989 nu a<br />
ştiut să organizeze sistemul pentru a fi functional.<br />
Şi atunci se pune întrebarea - dacă magistraţii vor primii<br />
salarii mai mari, va fi oare justiţia mai eficientă?<br />
Sincer, părerea mea este ca nu.<br />
Statul capitalist actual ar face bine să investească în<br />
formarea de magistraţi pentru a acoperi nevoile de<br />
judecători la toate instanţele până la un nivel acceptabil<br />
astfel ca fiecarui judecator sa nu ii revina mai mult de 20 de<br />
dosare pe zi. Numai astfel se poate miza pe o justitie mai<br />
bună, mai corectă şi fără riscul permanent de solutii gresite<br />
din partea magistratilor care uneori din cauza oboselii si a<br />
stresului generat de suprasolicitare, nu se pot concentra asa<br />
cum trebuie pe fiecare dosar în parte.<br />
In privinta mult discutatei salarizari, as vrea sa punctez<br />
faptul ca statul trebuie sa joace un rol esential in salarizarea<br />
bugetarilor. Am fost recent intr-o vizita in America de Sud,<br />
in Venezuela revolutionara a lui Chavez si am vazut acolo<br />
cum se implementează un sistem care, mie unul, mi se pare<br />
just şi functional.<br />
Este vorba de sistemul regulii de 1/3 adica raportul dintre<br />
salariul cel mai mic dintr-o organizatie şi salariul cel mai<br />
mare nu depaseste 1/3. Mai précis, între femeia de serviciu<br />
şi director raportul salariului nu depaşeste 1/3. Toti membrii<br />
societăţii au cam aceleaşi necesităţi de viaţă. Regula<br />
functioneaza destul de bine in Venezuela, cel putin în<br />
organizaţiile de stat.<br />
Rolul statului este acela de a se implica profund în toate<br />
domeniile economiei, dar mai ales in acele domenii care ţin<br />
de buget. Nu se poate sa dai la unii mai mult si la altii mai<br />
putin deoarece creezi nemultumire, lipsa de performanta si<br />
frustrări. Apreciez ca o regula similara regulii de 1/3 in<br />
privinta salarizarii ar fi ceva benefic. In orice caz, statul<br />
trebuie sa se implice în aceasta stabilire a salarizării in mod<br />
activ.<br />
In concluzie ar fi foarte indicat daca i s-ar distribui fiecarui<br />
judecator un numar rezonabil de dosare, nu mai mult de 20<br />
dosare pe sedinţă, pe care sa le solutioneze intr-o perioada<br />
rezonabila de timp, asta presupune evident angajarea si a<br />
altor judecatori de catre instanţe. Tot astfel s-ar asigura o<br />
justitie mai eficientă deoarece judecatorul are timpul<br />
necesar să se aplece pe îndelete asupra fiecarei cauze in<br />
parte.<br />
In plus, o lege a salarizarii judecatorilor trebuie sa ţină cont<br />
de realităţile economice ale României actuale, fără<br />
exagerări într-un sens sau altul. Până la urma cine se face<br />
judecator se face pentru ca iubeste aceasta nobilă meserie si<br />
nu pentru banii pe care ii poate câstiga. Cine se gândeste<br />
exclusiv la bani mă tem ca nu este nicidecum un<br />
profesionist.<br />
A.Ionescu - tânăr avocet<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 7
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
4. O scrisoare catre prietenul meu,<br />
un imigrant ilegal<br />
Charles Caleb Colton-Malta<br />
Dragul meu prieten<br />
Crede-ma ca iti scriu aceste cuvinte cu inima stransa.<br />
Cu siguranta ca nu ti-as fi scris deloc daca as fi banuit<br />
vreun moment ca ai fost in vreun fel implicat in tulburarile<br />
si revoltele declansate periodic de colegii tai, Prin aititdinea<br />
lor violenta si lipsita de recunostinta ei nu fac decat sa<br />
tulbure ordinea publica si peisajul. Ce asteapta ei oare sa<br />
obtina daca arunca mancarea inapoi la cei care-i hranesc si<br />
dau foc la saltele sau sparg usile si ferestrele? In tarile lor<br />
de origine ei nu ar fi putut sa faca asa ceva. Ei trebuie sa<br />
realizeze ca se joaca cu focul si sa fie atenti sa nu intreaca<br />
masura.<br />
Maltezii sunt un popor generos si ospitalier, gata sa va<br />
accepte si sa va hraneasca, in ciuda posibilitatilor noastre<br />
modeste. Cu toate acestea resentimentele fata de imigratia<br />
ilegala sunt in crestere, mai ales acum, in conditiile crizei<br />
economice si cresterii somajului. Puteti fi totusi siguri ca<br />
aceasta nu are nici o legatura cu rasismul, ci cu faptul ca<br />
acele tari europene care au fost candva puteri coloniale nu<br />
numai ca nu fac nimic pentru a alina suferintele pe care leau<br />
cauzat in coloniile lor, dar continua sa faca tot ce le sta<br />
in putinta pentru a promova imperialismul pe seama<br />
popoarelor africane.<br />
Eu unul nu cred ca e bine ca voi sa fiti tinuti aici, departe de<br />
tarile voastre si de familiile voastre. Daca in tari mai mari si<br />
mai industrializate ca a noastra imigratia poate fi privita<br />
drept buna pentru economie la noi in Malta situatia este<br />
diametral opusa, in mai multe privinte. Pentru ca Malta este<br />
o insula atat de mica ea nu isi poate permite sa fie<br />
transformata intr-o tabara de refugiati. Iar faptul ca sunteti<br />
aici in mod ilegal va impiedica sa plecati mai departe, spre<br />
alte tari europene. UE nu are nici o politica oficiala privind<br />
imigratia, exceptand opresiva politica a Cardului Albastru,<br />
al carei principal obiectiv este satisfacerea cererii UE<br />
pentru forta de munca ieftina. Aceasta politica reprezinta o<br />
noua forma de exploatare si discriminare, si are si rolul de a<br />
secatui tarile subdezvoltate de muncitorii lor calificati si de<br />
elitele lor intelectuale, in special in cazul tarilor africane.<br />
Impotriva acestui lucru trebuie sa protestati voi, dragii mei<br />
prieteni! Trebuie sa dati vina pe asa-zisele tari "civilizate"<br />
pentru ca mentin populatia tarilor voastre in saracie desi<br />
aceste tari sunt bogate in resurse, desi aici nu e doar vina<br />
imperialistilor ci si a oligarhiilor locale corupte. De ce nu<br />
vorbeste nimeni nimic de complicitatea companiilor<br />
europene si americane cu bancile elvetiene in care<br />
politicienii si generalii africani corupti isi tin conturile?<br />
Prezentul val de migratie peste Mediterana isi are originile<br />
in malefica mostenire a sclaviei si colonialismului, si in<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
faptul ca Africa inca se gaseste in robia colonialista, cu care<br />
noi maltezii nu avem nimic de-a face. Puteti deci voi sa ne<br />
acuzati pe noi ca ii privim cu suspiciune pe unii de-ai<br />
vostri? Putem fi siguri ca nu se gasesc printre voi si viitori<br />
teroristi? Va rugam sa tineti cont si de faptul ca nimeni nu<br />
stie cu adevarat cati dintre voi folosesc de fapt acte de<br />
identitate flase. Daca cineva nu-si poate dovedi identitatea,<br />
ce fel de ajutor poate pretinde el sa i se dea?<br />
Tari europene mai mari si mai bogate au inceput sa ia<br />
masuri aspre pentru a stavili imigratia. Ele nu mai permit<br />
nici un fel de imigratie ilegala, intercepteaza vasele cu<br />
imigranti si le trimit inapoi, in special in Libia. Daca ajung<br />
acolo ei sunt imediat internati in centre de deportare, nu<br />
foarte diferite de niste veritabile lagare de concentrare. Stiti<br />
bine ca guvernul Berlusconi a promis Libiei ca-i va plati 5<br />
miliarde de dolari in urmatorii 25 de ani drept compensatie<br />
pentru perioada cand Libia a fost colonie italiana. De ce nu<br />
ar face asta si guvernul britanic? La urma urmei, bogatia<br />
Occidentului prin exploatarea Africii s-a adunat.<br />
Asadar prietene, voi ati gresit tara in care trebuia sa<br />
ajungeti. Noi niciodata nu v-am colonizat pe voi, din contra<br />
am fost si noi, la fel ca voi, colonizati de altii!<br />
Pe data viitoare<br />
Al tau prieten sincer, J.M.C.<br />
5. Che Guevara ‐ 42 ani de la moarte<br />
Anul 2007 a fost declarat de stînga mondială „Anul Che<br />
Guevara”. De ce? Pentru ca, la 9 octombrie 1967 marele<br />
revolutionar Che Guevara cunoscut si sub numele „El Che”<br />
a fost ucis de trupele de jandarmi care îl luaseră prizonier,la<br />
presiunea agenţilor SUA, fără nici un fel de judecată.<br />
Mai tîrziu comandantul plutonului de execuţie s-a împuşcat<br />
cu propria armă şi a rămas paralizat( a avut remuşcări?).<br />
Blestemul lui Che! Spun bolivienii.<br />
„Prostii! Spune bătrînul în scăunelul cu rotile. Am executat<br />
un ordin!”<br />
America Latină este bîntuită de un val de nostalgie cu<br />
ocazia fiecărei aniversări a morţii lui. Şcoala din La<br />
Higuera unde a fost ucis s-a transformat în muzeu. Morga<br />
spitalului din Vallegrande unde a stat corpul său fără viaţă a<br />
devenit loc de pelerinaj.<br />
Preşedintele bolivian Evo Morales are în biroul său un<br />
portret uriaş al lui Che. În Bolivia agenţiile de turism fac<br />
bani. Învăţătoarea din La Higuera, cea care a vorbit ultima<br />
cu Che; fotograful care i-a fotografiat cadavrul în morga<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 8
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
spitalului din Vallegrande; surorile care i-au spălat cadavrul<br />
înainte de a fi îmbălsămat cu formol şi a i se tăia mîinile (!)<br />
sunt celebrităţi locale. Turişti din întreaga lume vin în<br />
pelerinaj la La Higuera. Un francez a deschis un hotel în<br />
fosta clădire a poştei, locul unde partizanii au făcut un<br />
ultim efort de a stabili contactul cu lumea exterioară. În<br />
clădirea învecinată, doctori din Cuba oferă asistenţă<br />
medicală gratuită şomerilor. Ţăranii au în case icoane cu<br />
Che. Unii se roagă la „sfîntul Ernesto”. Se vorbeşte de<br />
vindecări miraculoase.<br />
Pe 9 octombrie, comandantul plutonului de execuţie (acum<br />
în rotile) a văzut că oamenii lui nu vor să îl execute pe<br />
„Che”, i-a convins să tragă la sorţi cine va fi călăul. Paiul<br />
cel scurt l-a tras Mario Teran, ieşit acum la pensie.<br />
Locuieşte în cel mai mare oraş bolivian, Santa Cruz de la<br />
Sierra. S-a întors în La Higuera sub un nume fals şi este<br />
recunoscător medicilor cubanezi care l-au operat pe gratis<br />
la ochi. Acum îi este recunoscător şi lui Che şi lui Fidel<br />
Castro.<br />
Dar cine a fost Che Guevara<br />
Pe numele său adevarat Ernesto Guevara de La Serna,<br />
"Che" s-a născut pe data de 14 iulie 1928, in Rosario, un<br />
oras din Argentina. Guevara a studiat in Rosario si in 1953<br />
a terminat cursurile Universitatii din Buenos Aires,<br />
devenind medic.<br />
În 1951 începe o călătorie prin America Latină. În ianuarie<br />
1952 ajunge în Chile, unde descoperă mizeria în care trăiau<br />
minerii din nordul ţării. Merge mai departe, în Peru, în<br />
Amazonia, în Columbia, în Venezuela unde vizitează o<br />
leprozerie. Revine acasă complet schimbat. Descoperise<br />
marile inegalităţi din America Latină, tragica viaţă a<br />
indienilor, aroganţa militarilor. După ce îşi ia diploma în<br />
medicină (12 iunie 1953) pleacă din nou: Bolivia, Peru,<br />
Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, preşedintele<br />
guatemalez Jacopo Arbenz cade victimă unui puci militar<br />
pus la cale de CIA. Lucrul acesta l-a îndîrjit pe tînărul Che<br />
şi l-a făcut să vadă ca SUA nu este interesată de loc de<br />
promovarea democraţiei, ci numai de apărarea intereselor<br />
sale strategice. Dictatorii erau buni atîta vreme cît le<br />
protejau interesele (Cum era Batista în Cuba) şi erau răi<br />
dacă le ameninţau (Stalin sau Mao).<br />
Rămâne în Guatemala până în septembrie 1954, apoi pleacă<br />
în Mexic, unde la 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel<br />
Castro. În această perioadă e supranumit Che din cauza<br />
dialectului argentinian în care vorbea. “Che” este un fel de<br />
“păi..” folosit numai în Argentina şi Uruguay. În cadrul<br />
antrenamentelor care au precedat debarcarea în Cuba, Che a<br />
practicat karate şi alpinism, escaladând vârful Iztaccihuatl,<br />
care măsura peste 5.000 de metri. Toată viaţa a fost bolnav<br />
de astm, lucru care nu l-a împiedicat să se supună de bună<br />
voie unor eforturi extreme. A participat la prima tentativă<br />
eşuată de puci a lui Fidel Castro, din 1956, după care s-a<br />
refugiat din nou în Mexic. A doua oară mişcarea de guerilă<br />
conduă de Fidel Castro s-a transformat într-o mare mişcare<br />
populară care l-a azvîrlit de la putere pe protejatul<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
americanilor, Batista, şi a adus la putere partizanii lui Fidel<br />
Castro (1 ianuarie 1959). Che Guevara primeşte imediat , la<br />
9 ianuarie 1959, cetăţenia cubaneză, printr-o lege specială.<br />
După aproape un an devine ministrul industriilor. Activ în<br />
reorientarea economiei cubaneze pe modelul socialist.<br />
Se împrieteneşte cu marii filosofi francezi Jean-Paul Sartre<br />
şi cu Simone de Beauvoir. Trimis de Cuba la ONU, Che<br />
Guevara pledează pentru radicalism total în lupta împotriva<br />
imperialismului yankeu. În 1965 SUA începe războiul din<br />
Vietnam cu înscenarea unui incident în golful Tonkin. Che<br />
lansează faimosul îndemn antiamerican: "Să creăm noi<br />
Vietnamuri!".<br />
În 24 februarie 1965, la Alger, ţine un discurs care va<br />
deranja enorm Moscova. Ţările socialiste sunt atacate<br />
violent, pentru că sacrifică lumea a treia pe altarul<br />
intereselor lor egoiste. URSS-ul este ţinta principală iar<br />
Castro primeşte reproşuri de la Kremlin. La întoarcerea în<br />
Cuba, după discuţii între Castro şi Guevara, Che nu mai<br />
apare în public. Fidel jurămîntului său de a elibera lumea a<br />
treia de exploatarea imperialistă, pleacă în Africa, în Congo<br />
să lupte împotriva lui Mobutu, pe vremea aceea sprijinit de<br />
americani (după 1990 l-au sacrificat fără regrete). Aventura<br />
din Congo se sfârşeşte dezastruos. În decembrie 1965,<br />
părăseşte Africa. Slabit, cu crize de astm, bolnav de<br />
paludism şi dizenterie, se întoarce în Cuba, de unde<br />
plănuieşte o nouă aventură, de data asta în Bolivia.<br />
Aventura în Bolivia se anunţa sinucigaşă. Aici, armata era<br />
bine antrenată . Partidul Comunist Bolivian era scindat în<br />
cel puţin trei ramuri (pro-sovietic, maoist şi troţkist). Cel<br />
prosovietic se împotrivea luptei de partizani din principiu.<br />
Cel maoist avea toată conducerea la închisoare. Troţkiştii<br />
nu credeau în mişcarea de guerilă. Nu avea cine să-l ajute.<br />
Totuşi, cum de s-a lăsat Che Guevara (şi Fidel Castro)<br />
captat de iluzia succesului? Ambiţiile erau mai mari:<br />
Bolivia urma să fie doar prima etapă a eliberării întregii<br />
Americi Latine de umilinţă şi mizerie. Se crede că vinovat<br />
ar fi preşedintele PC Bolivian (pro-sovietic) Mario Monje<br />
care a prezentat un tablou idilic al Boliviei: acolo este o<br />
situaţie revoluţionară, ţăranii abia aşteaptă un Mesia să îi<br />
elibereze. În noiembrie 1966, Che ajunge în capitala<br />
boliviană, după ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se<br />
îndreaptă spre regiunea forestieră Nancahuazu, pentru a<br />
forma o şcoală de gherilă. Mario Monje găseşte scuza<br />
pentru a nu-l ajuta: mişcarea trebuia să fie exclusiv<br />
boliviană şi condusă de el, pentru a nu se putea spune că în<br />
Bolivia este o intervenţie străină.<br />
Lipsit de sprijinul localnicilor, înconjurat de nişte novici, la<br />
8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat. Che<br />
Guevara este executat o zi mai târziu, la 9 octombrie 1967.<br />
In 1997 legenda lui, niciodată căzuta in uitare, a fost<br />
reanimată de gasirea ramasitelor sale, asupra carora<br />
planeaza in continuare indoiala. Acestea au fost inhumate la<br />
momentul respectiv de insusi Fidel Castro.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 9
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Astazi, Che Guevara continua sa fie simbolul revolutiei de<br />
pretutindeni, devenind un veritabil brand popularizat prin<br />
documentare, melodii "cu dedicatie", spectacole de grafitti.<br />
Tricouri, bluze, sepci, cani, ceasuri, insigne, brelocuri etc,<br />
sunt doar cateva suporturi pentru chipul lui Guevara.<br />
Imaginea lui, imprimata pe tot ceea ce inseamna suvenir,<br />
continua sa inregistreze recorduri de vinzari.<br />
Che Guevara - eroul de cinema<br />
Aventurile comandantului „Che” au ajuns si pe marile<br />
ecrane, la mai putin de un an de la decesul sau. In cei 40 de<br />
ani care au trecut de la disparitia lui s-au turnat mai bine de<br />
20 de filme cu Che printre eroii principali. In 1969, celebrul<br />
comandant a fost interpretat de Omar Sharif, in productia<br />
"Che!", iar 27 de ani mai tarziu, actorul Antonio Banderas<br />
avea sa-l intruchipeze pe Guevara in filmul "Evita". O alta<br />
productie cinematografica de succes, "Diarios de<br />
motocicleta" (Jurnalele motocicletei), a fost lansata in 2004<br />
si a urmarit indeaproape istoria calatoriilor lui Che Guevara<br />
prin America Latina. Viata legendarului comandant este<br />
repovestita intr-o alta pelicula a lui Steven Soderbergh,<br />
intitulata "Guerrilla" - o biografie a lui Che Guevara, cu<br />
Benicio del Toro in rolul principal. Lista nu se opreste insa<br />
aici.<br />
6. CHINA‐ 60 ani de republică<br />
populară, 60 de ani de tranziție către<br />
socialism<br />
Interviu acordat postului de radio Romania Actualitati de<br />
Liu Zengwen, ambasadorul Republicii Populare Chineze la<br />
Bucureşti.<br />
realizatoarei Silvia Ilieş<br />
Realizator: Se împlinesc, Excelenţă, 60 de ani de la<br />
stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi China.<br />
România a fost apropiată de China, chiar de la început, între<br />
cele două state stabilindu-se o trainică prietenie. Cum<br />
apreciaţi dumneavoastră ultimii 20 de ani de relaţii<br />
bilaterale, mai ales că aveţi o percepţie deosebită şi istorică<br />
asupra acestor relaţii, aţi fost de mai multe ori în România,<br />
vorbiţi româneşte, aţi studiat în România, acum<br />
reprezentaţi, la cel mai înalt nivel, ţara dumneavoastră, aici.<br />
Liu Zengwen: Sunt foarte bucuros să trec în revistă<br />
evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două<br />
ţări de-a lungul a 60 de ani. Anul acesta este un an aniversar<br />
şi un eveniment foarte important nu numai pentru cele două<br />
ţări, ci şi pentru cele două popoare. La 1 octombrie 1949 s-a<br />
proclamat Republica Populară Chineză şi după câteva zile,<br />
la 5 octombrie 1949, România a recunoscut China nouă, a<br />
treia ţară, adică după URSS şi Bulgaria, care a stabilit<br />
relaţiile diplomatice depline de ambasadă cu Republica<br />
Populară Chineză. Şi poporul chinez şi Guvernul chinez a<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
apreciat întotdeauna foarte-foarte mult acest gest, care are<br />
reflectat solidaritatea deplină faţă de poporul chinez. Am<br />
studiat limba română, în 1963, şi am terminat facultatea în<br />
1977 şi după aceea, după acum, am lucrat de patru ori la<br />
Ambasada chineză în România. Pot să vă spun, sunt un<br />
martor al multor momente istorice pe care am avut în acei<br />
20 după ce am terminat faculatea, am trăit multe momente<br />
importante şi am însoţit şi ca translator pentru multe<br />
delegaţii şi de partide şi gunvernamentale între cele două<br />
ţări. Am impresia, sincer, din suflet, proverbul românesc<br />
care spune "Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte". Eu<br />
cred că aceasta este expresia exactă a relaţiilor de prietenie<br />
şi de colaborare dintre cele două ţări în această perioadă de<br />
60 de ani. În acea perioadă, atât pe plan internaţional, cât şi<br />
pe plan intern al celor două ţări, s-a schimbat foarte-foarte<br />
multe. Şi dumneavoastră, adineaori, v-aţi referit la ultimii<br />
20 de relaţii bilaterale. Poate să vă spun că, înainte de 1989,<br />
cam pe la luna septembrie, eram aici, lucram la Ambasada<br />
chineză.<br />
Realizator: Aţi prins Revoluţia, aici?<br />
Liu Zengwen: Am prins tot. Tot timpul. Şi chiar soţia mea<br />
a venit, pe 21 decembrie 1989, ultima cursă de avion, atunci<br />
şi după aceea s-a oprit. Am prins tot evenimentul din 1989.<br />
Cunosc ceva situaţia înainte de 1989, adică după ce am<br />
terminat facultatea şi toate evenimentele importante după<br />
1989. Din 1989 până în 1994, când a făcut vizită oficială a<br />
premierului nostru Li Peng şi în această perioadă, adică în<br />
1989 până în 1994, contactele la nivel înalt dintre cele două<br />
ţări. Ce înseamnă, aceasta? Aceasta înseamnă că<br />
continuitatea relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare<br />
nu s-au oprit niciodată. Şi, în această perioadă, şefii de stat,<br />
şefii de guvern şi şefii din diplomaţie s-au întâlnit în multe,<br />
cum se spune, locuri, sau multe împrejurări. Şi din 1994,<br />
când a venit premierul nostru, Li Peng, a spus patru puncte<br />
de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare cu România<br />
şi cu ţările din Europa de Est.<br />
Realizator: Toate ţările foste comuniste, în mod special...<br />
Liu Zengwen: Pot să spun aşa... Ce înseamnă aceasta?<br />
Aceasta înseamnă că China respectă voinţa popoarelor din<br />
această zonă, din această regiune de a-şi alege calea de<br />
dezvoltare şi modul social. Şi în acel timp şi-a exprimat<br />
dorinţa de a continua relaţiile bilaterale cu ţările din această<br />
zonă pe baza egalităţii şi avantajului reciproc şi colaborarea<br />
pe plan internaţional. Până acum, între cele două ţări<br />
încrederea politică, contactele sunt foarte frecvente la nivel<br />
înalt şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile.<br />
Pot să vă spun că între China şi România relaţiile în<br />
domeniile politic, economic, învăţământ educaţional,<br />
tehnico-ştiinţific, cultural şi pe linie de partid, şi pe linie de<br />
jandarmerie, adică Ministerul de Interne, şi organizaţia de<br />
femei, şi sindicate, şi organe de tineret. Pot să spun că în<br />
toate domeniile. Adineaori am menţionat că deşi s-au<br />
transformat foarte, foarte mult, în ultimii 20 de ani pe plan<br />
internaţional, dar bineînţeles că şi în România, şi în China<br />
s-au transformat foarte, foarte mult. Toate acestea nu au<br />
influenţat dezvoltarea pe mai departe sau în profunzime a<br />
relaţiilor bilaterale de prietenie.<br />
Realizator: Excelenţă, China este acum o mare putere<br />
economică. Se vorbeşte de miracolul chinez şi aş dori să vă<br />
întreb care sunt principiile dumneavoastră în momentul<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 10
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
prezent în domeniul relaţiilor internaţionale? Cum vedeţi<br />
relaţia cu Europa, cu celelalte zone şi cum faceţi faţă crizei?<br />
Liu Zengwen: Toată lumea a spus că China a devenit o<br />
mare putere din punct de vedere economice. După părerea<br />
mea personală, pot să spun că într-adevăr China este o ţară<br />
mare, cu o suprafaţă mare, cu populaţie foarte mare.<br />
Nimeni nu poate ignora sau nega această realitate, dar când<br />
noi privim istoria şi evoluţia economiei din China în ultimii<br />
60 de ani, de la întemeierea Republicii Populare Chineze,<br />
mai ales în ultimii 30 de ani, adică după aplicarea politicii<br />
de reforme şi de deschidere către lume, am schimbat<br />
mentalitatea, eliberarea gândirii. China, România şi alte ţări<br />
din Europa de Est sau din alte regiuni... am copiat un model<br />
social, am copiat multe metode atât din punct de vedere<br />
teoretic, cât şi practic.<br />
Realizator: Ce model aţi luat?<br />
Liu Zengwen: Putem spune societatea socialistă. Acum<br />
China tot societatea socialistă, dar realitatea societăţii<br />
socialiste de acum diferă foarte, foarte mult de societatea<br />
socialistă din trecut. De ce? Din 1949 până în 1978, când a<br />
început reforma, în aceşti 30 de ani, deşi am obţinut<br />
realizări remarcabile, totuşi, nu au fost suficiente pentru<br />
China, cu o populaţie atât de mare. Dacă cineva ştie istoria<br />
din 1949 până în 1978, am trecut prin multe, multe<br />
momente grele. Cel puţin am trecut o perioadă de zece ani a<br />
marii revoluţii culturale. Accentul acestei perioade a fost<br />
lupta de clasă. A ignorat dezvoltarea economiei care să fie<br />
aplicată după condiţiile concrete ale Chinei. Ce înseamnă<br />
aceasta? Am copiat un model, am copiat societatea<br />
socialistă, dar aceasta nu a corespuns exact condiţiilor<br />
concrete ale Chinei. După ce am făcut bilanţul, în 1978,<br />
acest an este foarte, foarte important. Putem spune, un jalon<br />
al istoriei, un punct de plecare a Chinei pentru viitor. La<br />
sfârşitul anului 1978 a avut loc cea de-a treia plenară a<br />
Comitetului Central al P.C. Chinez şi a stabilit strategia de<br />
dezvoltare a economiei în centrul activităţilor guvernului şi<br />
partidului.<br />
Realizator: Până în ce an?<br />
Liu Zengwen: Până acum.<br />
Realizator: Acum s-a schimbat ceva?<br />
Liu Zengwen: Acum s-a schimbat foarte, foarte mult.<br />
Factorii cei mai importanţi care au determinat dezvoltarea<br />
economiei şi obţinerea realizări remarcabile în ultimii 30 de<br />
ani. Aş fi putut să dau câteva cifre. De exemplu PIB-ul.<br />
PIB-ul Chinei faţă de 1949 până acum a sporit sau s-a<br />
înmulţit de aproape 80 de ori şi venitul naţional financiar<br />
real a sporit de o mie de ori. Dar în ceea ce priveşte rezerva<br />
de valută, a crescut de zece mii de ori. Ce înseamnă asta?<br />
Adică China a devenit dintr-o ţară relativ izolată, înapoiată,<br />
o tară relativ prosperă şi puternică, aşa cum aţi spus<br />
adineaori că a doua putere sau a treia economie acum de pe<br />
mapamond.<br />
Realizator: Ca ritm de dezvoltare.<br />
Liu Zengwen: Da.<br />
Realizator: Îl păstraţi în continuare şi în această perioadă<br />
de criză? Cum sunteţi confruntaţi cu criza?<br />
Liu Zengwen: E foarte greu să vă spun acest lucru. În<br />
ultimii 30 de ani, China a menţinut, şi-a păstrat viteza sau<br />
ritmul de dezvoltare...<br />
Realizator: Şi creşterea economică...<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
Liu Zengwen: ...şi creşterea economică, adică pe medie,<br />
aproape 10. Această cifră e foarte mare pentru celelalte ţări,<br />
nu? Adică toată lumea consideră aşa, dar pentru China nu.<br />
De ce? Pentru că baza economică din ţara noastră, pe care<br />
am pornit e prea scăzută. Am ajuns acum la o medie. De<br />
exemplu, acum, pe cap de locuitor în toate statele PIB-ul<br />
este scăzut. De exemplu la sfârşitul anului trecut Banca<br />
Mondială a publicat o cifră: China, din punct de vedere al<br />
PIB-ului, este în clasament a treia. România - pe 43. Dar pe<br />
cap de locuitor, în România - 7500 şi ceva de dolari. În<br />
China ştiţi cât e ? 2340 de dolari.<br />
Realizator: Bine, şi populaţia Chinei este, cred, că o<br />
problemă chiar pentru China.<br />
Liu Zengwen: Da, aşa cum spun eu sau cred eu, aşa, ca o<br />
familie. Dacă o familie, părinţii şi cu doi copiii, trăiesc nu?<br />
Tatăl cu zece copii acelaşi, cum spunea, venitul e la fel. Ce<br />
înseamnă? Că nivelul de trai este diferit. Aşa e ca şi în<br />
China. China are o populaţie de un miliard 320 de milioane.<br />
Ce înseamnă asta? Orice cifră mare, orice economie mare,<br />
dacă e împărţită cu această cifră, are probleme.<br />
Realizator: Are probleme. E o societate spuneţi că şi în<br />
prezent cu probleme. Aş vrea să merg... Vedeţi, anul 1978<br />
şi pentru România, cei care mai ştim şi ne aducem aminte<br />
din istoria economică, şi în România 1978 a fost anul<br />
introducerii mecanismului economico-financiar de<br />
dezvoltare socială şi înaintare spre comunism, dacă ştiţi,<br />
ideologia, aşa era. Înţeleg că şi în '78 şi dumneavoastră v-aţi<br />
schimbat modelul economic. Dezvoltările au fost - n-aş<br />
vrea să somentez, poate ne întâlnim altădată să vorbim<br />
numai despre istoria relaţiilor bilaterale, iată au fost două<br />
destine separate din punct de vedere economic. Spuneaţi că<br />
după '94 sau aţi lăsat să se înţeleagă că anul '94 a fost un an<br />
important în relaţiile bilaterale. Ce s-a întâmplat după '94,<br />
ce se întâmplă acum? Şi o să vă pun şi întrebări concrete<br />
legate de relaţiile economice. Sunt întrebări din partea<br />
oamenilor, care ar dori să ştie mai mult despre o viitoare<br />
bancă chinezească în România, despre ruta de avion<br />
Bucureşti-Beijing, care nu mai este, firme de turism şi<br />
excursii, chiar bilaterale, dar aş vrea să ne oprim asupra<br />
primului aspect.<br />
Liu Zengwen: Pot să spun, când noi ne referim la relaţiile<br />
economice şi comerciale....<br />
Realizator: După '94.<br />
Liu Zengwen: din '94, pot să vă spun că până în '94,<br />
relaţiile politice, mai bine spus contactele fiind foarte<br />
frecvent, şefii de stat, şefii de guvern, şefii de informaţii,<br />
dar şi şefii Parlamentului au făcut reciproc vizite frecvente<br />
şi contacte foarte strânse între partide, între societăţile civile<br />
şi între toate păturile sociale dintre cele două ţări. Înainte de<br />
1989, adică 1979, volumul comercial a ajuns la o cifră<br />
foarte mare, a depăsit un miliard de dolari.<br />
Realizator: Între România şi China.<br />
Liu Zengwen: Între România şi China. Dar situaţia nu este<br />
la fel . Atunci s-a aplicat regimul de plată de pe cont pe<br />
cont, nu cu valută şi după 1989 s-a schimbat foarte, foarte<br />
mult regimul de plată şi întreprinderile cu produse pentru<br />
export sau pentru import, şi structura produselor s-a<br />
schimbat foarte, foarte mult. Deci de la un miliard în 1979,<br />
acum avem în jur de maxim 200 de milioane.Şi după aceea<br />
a revenit. Acum ştiţi cât e? Anul trecut - 3,2 miliarde de<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 11
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
dolari. Asta e după socoteala chinezească, dar după<br />
socoteala românească a spus că 3,678 miliarde.<br />
Realizator: Aşadar, avem nişte relaţii economice bune.<br />
Liu Zengwen: Eu cred că sunt bune, dar există o mică<br />
problemă. E balanţă nefavorabilă pentru România. România<br />
exportă produsele către China relativ puţin. Acestei<br />
probleme deja au acordat o mare atenţie cele două guverne<br />
şi anul acesta, in primul semestru, deja am depăşit 1,3 sau<br />
1,4. E binişor în acest moment al crizei internaţionale. dar<br />
după părerea mea, cred că nu se va ajunge la cifra de anul<br />
trecut. Dar cel puţin o să ajungem la o cifră din 2007.<br />
Realizator: Şi cât a fost atunci?<br />
Liu Zengwen: 2,6 miliarde de dolari.<br />
Realizator: Ce are nevoie China din România?<br />
Liu Zengwen: Asta e o problemă foarte complicată.<br />
Trebuie să trecem în revistă puţin trecutul, înainte de 1979<br />
sau în anii '70 sau '80 şi chiar în primii zece sau 20 de ani ai<br />
reformei şi deschiderea către lumea din afară a Chinei,<br />
atunci China importa sau a importat multe produse<br />
româneşti. Atunci China importa sau a importat multe<br />
produse româneşti - multe, multe, de la echipamentLiu<br />
Zengwen: Atunci China importa sau a importat multe<br />
produse româneşti- multe, multe, de la echipamentele<br />
petroliere, unelte, maşini, până la mobilă, îngrăşăminte<br />
chimice ş.a.m.d. dar în acei 30 de ani, China a făcut<br />
progrese mari, mai ales în domeniul economic, aşa cum<br />
oamenii au spus că China acum e fabrică mondială, poate<br />
produce orice, fie pe licenţa proprie, fie pe licenţa altora /.../<br />
reciprocă a produselor /.../ regimului comercial s-a<br />
schimbat foarte mult. În felul acesta, după părerea mea,<br />
oamenii de afaceri din cele două ţări, neapărat trebuie să<br />
întărească contactele, schimburile şi cunoaşterea reciprocă a<br />
pieţei. Eu cred, în această privinţă, nu este suficient. În ceea<br />
ce priveşte autorităţile, trebuie gestionată situaţia realistă,<br />
ca să găsim nişte şanse, nişte paliere potrivite având şanse<br />
mari de colaborare, de investiţie dintre cele două ţări.<br />
Pentru contactele oamenilor de afaceri dintre cele două ţări,<br />
autorităţile din cele două ţări, neapărat trebuie să creeze<br />
nişte condiţii favorabile pentru ei. În felul acesta, şi pe baza<br />
solidă a relaţiilor de prietenie şi de colaborare tradiţionale o<br />
să adăugăm un nou conţinut pragmatic pentru relaţiile<br />
economice, comerciale dintre cele două ţări şi să luăm nişte<br />
măsuri- să ştiţi, am luat nişte măsuri, dar nu sunt suficiente-<br />
ameliorarea situaţiei /.../ nefavorabile pentru România.<br />
Dacă nu mai e voinţa politică, adică a conducătorilor din<br />
cele două ţări, nu este suficient. Trebuie să promovăm<br />
iniţiativele oamenilor de afaceri să facă ceva.<br />
Realizator: Să facă mai mult?<br />
Liu Zengwen: Nici oamenii de afaceri din China nu prea<br />
cunosc situaţia din România, adică cadrul juridic şi la fel, şi<br />
oamenii de afaceri din România nu prea cunosc. Numai cu<br />
ceva spre ţările cele mai dezvoltate, sau spre zonele din ţara<br />
noastră dezvoltate, dar noi trebuie să schimbăm<br />
mentalitatea. O să găsim alte zone, avem şi zonele<br />
îndepărtate, relativ mai înapoiate. Şi acolo, probabil nişte<br />
produse româneşti... poate căuta pieţele, nu?<br />
Realizator: Oameni de afaceri să se orienteze spre acele<br />
zone de pieţe şi regiuni din China?<br />
Liu Zengwen: Să fie realişti, să fie pragmatici.<br />
Realizator: Apropiate de realitatea imediată.<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
Liu Zengwen: Produsele româneşti de acum nu sunt la fel<br />
ca şi acum 30 de ani, pentru China sunt competitive.<br />
Aceleaşi produse /.../ acum /.../ nu.<br />
Realizator: S-a schimbat piaţa.<br />
Liu Zengwen: Asta e situaţia, realist. Şi ca ambasador, şi<br />
doresc foarte mult să dezvoltăm relaţiile de prietenie, de<br />
colaborare, pragmatici în toate /.../ profitându-se de<br />
prietenia şi tradiţiile...<br />
Realizator: ... relaţiilor bilaterale.<br />
Liu Zengwen: Asta este. Am trăit aici aproape toată cariera<br />
mea diplomatică. România este o ţară în care am trăit cel<br />
mai mult, în afară de China, adică patria mea. Putem spune<br />
aici, România este a a doua casă a mea.<br />
Realizator: A doua casă a dumneavoastră.<br />
Liu Zengwen: Da. Şi nutresc un sentiment deosebit faţă de<br />
România, faţă de poporul român. Am mulţi prieteni români,<br />
din toate nivelurile, din toate domeniile.<br />
Realizator: Şi v-au întrebat, pe când o bancă în România?<br />
Liu Zengwen: Toată lumea vorbeşte despre această<br />
problemă, de mulţi, de mulţi ani şi chiar eu consider că ar fi<br />
mai bine să fie o filială sau o bancă chineză în România.<br />
Acuma, este o problemă de discutat deja între cele două<br />
ţări, în anumite ministere de resort, depinde. Orice bancă<br />
când va deschinde o filială într-o altă ţară trebuie să ţină<br />
cont de situaţie şi volumul economic - comercial şi numărul<br />
oamenilor de afaceri.<br />
Realizator: Ca să ne fie mai uşor, ca să putem să circulăm,<br />
nu?<br />
Liu Zengwen: Da. Acuma, şi românii şi chinezii fac<br />
plângere în această privinţă, că nu este prielnic pentru a<br />
merge, sau ar putea veni în România, sau, respectiv, în<br />
China. În anii '70 a început această cursă şi a oprit-o în<br />
2003, din multe motive, dar, bineînţeles, o cursă de avion,<br />
fie către România, fie către China, prima premiză este, de a<br />
fi rentabil, nu? Dar, depinde şi de alte condiţii. Eu cred că<br />
există această şansă, de a relua această linie aeriană directă<br />
dintre România şi China. Aceasta este chiar dorinţa<br />
oamenilor de afaceri dintre cele două ţări şi turiştilor dintre<br />
cele două ţări. Acum, în fiecare an, zeci de mii de români,<br />
fie delegaţie, fie oameni de afaceri, fie turişti, au plecat în<br />
China.<br />
Realizator: Nu vedem însă, mulţi chinezi în România,<br />
turişti.<br />
Liu Zengwen: Chiar aş dori să vă spun, în ceea ce priveşte<br />
turiştii chinezi, tare ar dori să vină în România să vadă<br />
peisajul pitoresc şi relieful variant şi poporul ospitalier şi<br />
tare prieten al Chinei. Despre România nu este străin pentru<br />
poporul chinez filemele, muzicile, sportivii şi arta, etc. Sunt<br />
foarte cunoscute de poporul Chinei. De aceea am spuns, am<br />
norocul, am fericirea de a învăţa limba română şi în felul<br />
acesta am şansa de a lucra, aproape toată cariera mea, şi<br />
probabil că pentru prietenie, pentru dezvoltarea relaţiilor<br />
bilaterale dintre cele două ţări.<br />
Realizator: Excelenţă, vă mulţumesc foarte mult, pentru<br />
acest interviu şi vă doresc ca, în aceasta a doua casă a<br />
dumneavoastră, să aveţi bucuria să se deschidă şi o bancă<br />
chinezească în România, ceea ce înseamnă fluxuri de<br />
capital mai multe bilaterale şi o cursă de avion Bucureşti -<br />
Beijing, pentru ca prietenii dumneavoastră, prietenii români<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 12
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
de aici să poată să se viziteze mai repede, să facă afaceri şi<br />
mai multe firme de turism.<br />
Liu Zengwen: Da, avem multe dorinţe şi trebuie să le<br />
îndeplinim eforturile. Şi eu mulţumesc foarte mult pentru<br />
amabilitate şi aş dori să folosesc acest prilej şi mulţumirile<br />
şi salutările mele cele mai calde ascultătorilor români la<br />
radio.<br />
7. De prin presa adunate. Comentarii<br />
de P. Ignat<br />
1. Petre Roman şi interesul general<br />
În Jurnalul Naţional din 3 septembrie fostul Prim-ministru<br />
„revolutionar” Petre Roman deplînge „Demolarea<br />
interesului general’ uitînd să ne spună că acesta, interesul<br />
general(national), a început sa fie demolat chiar de EL şi<br />
„revoluţionarii” săi în decembrie 1989 prin: aşa-zis-a<br />
„revolutie”; prin impuşcarea Conducătorului; prin<br />
deschiderea graniţelor; prin declaraţii de genul,,industria<br />
este fiare vechi”, „vă dăm pămîntul inapoi”, „Statul este<br />
prost gestionar” sau prin legi ca: Legea fondului funciar;<br />
Legea privatizării şi chiar prin Constituţie.<br />
Dacă tăcea filosof rămînea!<br />
2. De ce comunistii au „datoria morala” sa voteze<br />
un candidat al opozitiei?<br />
Intr-un interviu, pentru Europa Liberă, Marian Lupu fostul<br />
membru al PCRM si fost Preşedinte al Parlamentului<br />
moldovean, funcţie ce i-a permis să devină o<br />
„personalitate” de prim rang al scenei politice, a declarat, la<br />
puţin timp după alegerile din 29 august, că „nu a pretins<br />
niciodată funcţia de preşedinte, iar comuniştii au obligaţia<br />
morală să voteze candidatul coaliţiei”.<br />
Interesantă afirmaţie de la un om care a „dezertat” de la un<br />
partid care l-a făcut ”personalitate politică de prim rang” şi<br />
care acum invocă principii morale(?) pentru a fi votat(<br />
candidatul coaliţiei, spune el) de către cei pe care i-a trădat.<br />
De menţionat că Marian Lupu între timp a fost anunţat că<br />
este candidatul noii majorităţi parlamentare la funcţia de<br />
Preşedinte a Republicii Moldova.<br />
Oare care sunt principiile morale pentru care comuniştii ar<br />
trebui să-l voteze? Aceleaşi după care care s-a ghidat când a<br />
„dezertat” !?! Ce-i şi cu marala asta în politica<br />
„democrată”!!!<br />
3. Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi<br />
Nistru este mult mai vechi şi aceasta nu avea<br />
nevoie de un „Pact” cu Germania ca să-l<br />
afirme.<br />
<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />
PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />
In ziarul Adevarul din 24 august istoricul diplomat Dan<br />
Dungaciu publică un articol „Nedreptăţi istorice pentru<br />
România” pe veşnica tema a Tratatului Ribentrop-Molotov<br />
şi aşa ziselor consecinţe ale acestuia, una dintre acestea find<br />
desprinderea Moldovei dintre Prut şi Nistru de România<br />
interbelică.Dar atunci am pierdut şi Cadrilaterul despre care<br />
nu se spune mai nimic. Să fie acest teritoriu mai puţin<br />
românesc decât „Basarabia”? Această tăcere(complice?) îşi<br />
are explicaţia prin faptul că pierderea Cadrilaterului s-a<br />
datorat presiunii făcute de Germania hitleristă tot ca urmare<br />
a aceluiaşi pact prin care de fapt se afirmau sferele de<br />
influentă ale celor două puteri la momentul respectiv şi nu<br />
neapărat însuşirea de teritorii, iar prevederile sale au<br />
devenit nule în momentul atacarii URSS de către Germania.<br />
Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi Nistru este<br />
mult mai vechi şi aceasta nu avea nevoie de un „Pact” cu<br />
Germania ca să-l afirme.<br />
În cadrul aceluiaşi articol apare şi o fotografie înfăţişăndu-l<br />
pe Preşedintele PCRM, şi al R.Moldova la acel moment, în<br />
faţa statuii lui V I Lenin cu următorul comentariu ”<br />
Comuniştii moldoveni jură încă pe Lenin” comentariu ce se<br />
vrea sarcastic. Păi dacă sunt comunisti pe cine ar trebui<br />
să jure, pe Hristos?<br />
4. De ce Nicu Ceauşescu nu a mai condus<br />
delegatia tineretului român la Festivalul<br />
Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la<br />
Phenian din decembrie 1989?<br />
Reputatul publicist Dumitru Avram ne aduce la cunoştinţă<br />
în revista „Flacăra lui adrian Păunescu”, nr din 9-15<br />
octombrie 2009, cîteva informaţii interesante despre un fapt<br />
petrecut acum aproape 20 de ani şi anume despre delegaţia<br />
de 150 de tineri care a participat la Festivalul Mondial al<br />
Tineretului şi Studenţilor de la Phenian din decembrie 1989<br />
ce a avut loc în capitala Republicii Populare Democrate<br />
Coreene, Phenian, din care a făcut şi el parte dar şi Adrian<br />
Năstase viitorul Prim ministru şi şef de partid. Despre<br />
participarea lui Adrian Năstase la acest festival presa<br />
„răutăcioasa”a făcut caz, la un moment dat, despre acest<br />
lucru. Informatţia interesantă este aceea că această delegaţie<br />
trebuia să fie condusă de Nicu Ceauşescu dar a fost retras în<br />
ultimul moment. „Nici acum nu-mi pot da seama de ce<br />
acesta a fost retras în ultima clipă?”, se întrabă autorul.<br />
Răspunsul e simplu „complotiştii” doreau să-l aibe în ţară la<br />
„momentul” oportun, care se apropia conform planificării,<br />
şi nu să se pomenească cu el găzduit de prietenii coreeni,<br />
ceeace ar fi dus la complicaţii nedorite. Familia Ceauşescu<br />
trebuia anihilată complet şi simultan la „revoluţie”, nu?<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 13
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
B. Stânga Internaționlă<br />
a) Cuba<br />
B.a.1. Apelul Asociatiei Che Guevara‐<br />
Romania catre presedintele SUA<br />
Domnului Presedinte al Statelor Unite ale Americii Barak<br />
Obama<br />
Domnule Presedinte<br />
Noi, membrii Asociatiei Che Guevara din Romania<br />
urmarim cu atentie si speranta noua politica externa a<br />
Statelor Unite ale Americii promovata de dumneavoastra si<br />
in mod special cea fata de Cuba si poporul cubanez.<br />
Ne-a bucurat intentia d-voastra de a imbunatatii relatiile<br />
dintre SUA si Cuba prin desfiintarea inchisorii de la<br />
Guantanamo ca prim pas in acest sens.<br />
Ne-am bucurat cand ati afirmat ca “fiecare tara are dreptul<br />
sa-si construiasca sistemul social pe care si-l doreste” si<br />
deci, am presupus noi, motivul ideologic care a facut ca<br />
relatiile sa fie incordate intre SUA si Cuba socialista si<br />
revolutionara sa fie eliminate sau cel putin sa nu fie factorul<br />
predominant<br />
Apreciem consegventa cu care SUA lupta pe plan<br />
international in apararea si promovarea drepturilor omului,<br />
printre care si dreptul la libera circulatie, in schimb suntem<br />
surprinsi negativ de faptul ca statul american interzice<br />
cetatenilor sai sa se deplaseze in Cuba sa-si petreaca<br />
vacanta.<br />
Urmarim cu interes sistemul de justitie din SUA, considerat<br />
cel mai peformant din lume, in care procedurile judiciare<br />
sunt respectate cu sfintenie in asa fel incat sentintele sa fie<br />
conforme cu gravitatea faptelor si distribuite uniform si<br />
echitabil, dar observam cu surprindere, mahnire si revolta,<br />
ca nu si in cazul celor cinci tineri cubanezi: Gerardo<br />
Hernandez, Rene Gonzales, Antonio Guerrero, Fernando<br />
Gonzales si Ramon Labanino condamnati la pedepse<br />
aberante( doua condamnari la inchisoare pe viata-una nu era<br />
de ajuns?- plus 15 ani pentru Gerardo Hernandez;<br />
inchisoare pe viata plus 18 ani pentru Ramon Labanino;<br />
inchisoare pe viata plus 10 ani pentru Antonio Guerrero; 19<br />
ani pentru Fernando Gonzales si 15 ani pentru Rene<br />
Gonzales) dupa procese nedrepte si inechitabile incalcanduse<br />
flagrant o prevedere din Carta Drepturilor Omului, de<br />
care SUA face atata caz, ,,fiecare om are dreptul la un<br />
process just si echitabil”.<br />
De asemenea urmarim cu interes fermitatea cu care<br />
actioneaza statul american impotriva tuturor celor care vor<br />
B. Stânga internațională<br />
sa faca rau acesteia sub diferite forme si mijloace,<br />
considerand aceasta un drept legitim, dar suntem contrariati<br />
de faptul ca refuza acelasi drept statului Cubanez si<br />
cetatenilor sai, mai sus mentionati, care nu au facut altceva<br />
decat sa monitorizeze activitatea organizatiilor teroriste, de<br />
origine cubaneza stabilite la Miami- care timp de 50 de ani<br />
au savarsit acte teroriste contra Cubei, provocand moartea a<br />
mii de cetateni cubanezi nevinovati si enorme pagube<br />
materiale economiei acesteia- si sa alerteze Guvernul<br />
cubanez in legatura cu orice act terorist pe care-l pregateau<br />
impotriva Cubei. Sa intelegem ca Statul american are<br />
masuri diferite pentru acelasi gen de fapte si ca este un bun<br />
exemplu pentru Lumea a carei lider vrea sa fie?<br />
Acum cand s-au implinit 11 ani de la nedreapta incarcerare<br />
a celor cinci, Gerardo Hernandez, Rene Gonzales, Antonio<br />
Guerrero, Fernando Gonzales si Ramon Labanino ,<br />
considerati de poporul cubanez, in mod just, EROI- asa cum<br />
si poporul american ar face la fel cu cetatenii sai pentru<br />
fapte similare – VA SOLICITAM sa va folositi intreaga<br />
autoritate de care dispuneti pentru eliberarea celor cinci<br />
transpunand in fapte promisiunea facuta de ameliorare a<br />
relatiilor cu Republica Cuba si astfel sa aratati ca sunteti<br />
alaturi si de majoritatea poporului cubanez aflat in tara lor,<br />
Cuba, si nu numai cu o minoritate care se afla la Miami.<br />
Cu convingerea ca veti lua in considerare apelul nostru<br />
uram, cu sinceritate si respect, Domnule Presedinte Barak<br />
Obama, multa sanatate si fericire, d-voastra si poporului<br />
american pe care-l conduceti. Facti ca America sa fie un<br />
exemplu bun pentru intreaga lume.<br />
Fie ca binele sa triumfe in America si in Lume!<br />
11 septembrie 2009<br />
Presedinte fondator<br />
Jurist Petre Ignatencu<br />
B.a.2. MESAJUL LUI RENE GONZALEZ,<br />
Unul dintre Cei Cinci antiterorişti<br />
cubanezi încarcerați de zece ani în S.U.A<br />
Dragi compatrioţi,<br />
Prieteni din toată lumea,<br />
Odată mai mult, mascarada judiciară a societăţii celei mai<br />
ipocrite prea cunoscută îşi descoperă faţa, lăsând să se vadă<br />
adevărata faţă a imperialismului nordamerican şi pălmuind<br />
conştiinţa lumii cu un mesaj cinic: Nu legile ţării vor fi<br />
acelea care să-i împiedice să asigure impunitatea teroriştilor.<br />
Nu ne-a luat mult timp ca să înţelegem ceea ce în argoul<br />
autorităţilor americane înseamnă – cel puţin când este vorba<br />
de Cuba – cuvântul schimbare. Hăţişul de crime, de<br />
genociduri, aroganţa şi josniciile pe care s-a ţesut psihicul<br />
acestui imperiu nu se va descurca prin alegerea unui<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 14
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
preşedinte carismatic, în mod oportun scos dintr-o pătură<br />
încă oprimată a poporului nordamerican. Pentru noi cinci,<br />
supuşi de peste un deceniu la o revărsare de cruzime<br />
ticăloasă şi laşă, nu înseamnă decât reiterarea unei morale<br />
familiare: „nu are importanţă cât de jos au putut să cadă<br />
călăii noştri, ei întotdeauna vor putea să ne demonstreze<br />
infinita lor capacitate de a ajunge şi mai jos”.<br />
Pentru noi şi familiile noastre, deja orice moment ar putea<br />
fi prea târziu pentru a ni se mai face dreptate. Tot aşa şi<br />
pentru popoarele native decimate, pentru ţările ale căror<br />
teritorii au fost uzurpate, pentru milioanele de fiinţe umane<br />
arse de vii de bombele incendiare, sau dispăruţii unor<br />
dictaturi complice, sau torturaţi sub supravegherea ofiţerilor<br />
ianchei, sau masacrate prin lume de poftele corporatiste.<br />
Este prea târziu pentru a face dreptate miilor de victime ale<br />
terorismului contra Cubei, terorism pentru a cărui prevenire<br />
este crima noastră de neiertat.<br />
Faţă de aceste milioane de victime, copii inocenţi de toate<br />
vârstele, cetăţeni de toate rasele şi crezurile deveniţi, în cele<br />
mai diferite şi obişnuite circumstanţe, daune colaterale,<br />
fiinţe umane private de dreptul elementar la viaţă în<br />
siguranţă în căminele lor, în sânul familiilor sau smulşi<br />
brusc şi fără prevenire din cotidian- noi cei cinci suntem<br />
norocoşi. Suntem cinci soldaţi, ocupanţi conştienţi şi<br />
mândri ai unei tranşee, care am ales să ne ridicăm pentru<br />
ceva decât să cădem pentru nimic, oglindă vie a moralei<br />
unui popor în care inamicul îşi vede reflectată, cu furie şi<br />
impotenţă, lipsa lui de valori, sărăcia lui de spirit,<br />
fragilitatea propriei imagini şi toate mizeriile lui. Suntem<br />
cinci revoluţionari cubanezi pe care nu-i vor putea<br />
îngenunchia niciodată, şi vor trebui să trăiască zi de zi cu<br />
umilinţa incapacităţii lor de a înţelege- DE CE?.<br />
Pentru popoarele din toată lumea neobrăzarea acestui proces<br />
este reiterarea unei lecţii din vechime: Înfruntăm un<br />
imperiu care nu se va opri de la nici o crimă, singurul<br />
calcul fiind să-i iasă aşa cum vrea el. Nu va exista nici o<br />
consideraţie etică sau cerere universală care să-i oprească,<br />
numai preţul pe care-l va impune rezistenţa.<br />
Pentru poporul Cubei, împotriva căruia se îndreaptă acest<br />
nou act de răzbunare, este o nouă chemare de a strânge<br />
rândurile, de a nu crede în aparenţe, de a se aştepta de la<br />
agresor la ce este mai rău, şi să nu dea înapoi de la<br />
edificarea unei societăţi în care ipocrizia, revanşismul, lipsa<br />
de demnitate, minciuna şi laşitatea care au domnit într-un<br />
proces ca al nostru să nu poată exista, cum există în<br />
imperiul vecin şi sunt considerate virtuţi cetăţeneşti.<br />
Aceasta va fi singura măsură de justiţie demnă de toate<br />
victimele lui.<br />
Hasta la Victoria Siempre!<br />
B.a.3. Reflectiile lui Fidel Castro.<br />
5 august 2009<br />
ŞAPTE PUMNALE ÎN INIMA AMERICII<br />
B. Stânga internațională<br />
Citesc şi recitesc datele şi articolele elaborate de<br />
personalităţi inteligente, cunoscute sau puţin cunoscute, care<br />
scriu în diverse medii şi iau informaţia din surse nepuse la<br />
îndoială de nimeni.<br />
Popoarele care locuiesc pe planetă, în toate părţile, se<br />
confruntă cu riscuri economice, ambientale şi de război,<br />
derivate din politica Statelor Unite, dar nici o altă regiune<br />
de pe pământ nu este ameninţată de probleme atât de grave<br />
cum sunt cele ale vecinilor, popoarele situate pe acest<br />
continent la Sudul acestei ţări hegemoniste.<br />
Prezenţa imperiului atât de puternic, care pe toate<br />
continentele şi oceanele dispune de baze militare,<br />
portavioane şi submarine nucleare, vase de război moderne<br />
şi avioane de luptă sofisticate, purtătoare a tot felul de arme,<br />
sute de mii de soldaţi, pentru care guvernul pretinde<br />
impunitate absolută, constituie cea mai mare durere de cap<br />
pentru orice guvern, fie de stânga, centru sau dreapta, aliat<br />
sau nu al Statelor Unite.<br />
Problema, pentru cei care îi suntem vecini, nu este că acolo<br />
se vorbeşte altă limbă şi este o naţiune diferită. Există<br />
nordamericani de toate culorile şi de toate originile. Sunt<br />
persoane la fel ca noi şi capabile de orice sentiment într-un<br />
sens sau altul. Dramatic este sistemul care s-a dezvoltat<br />
acolo şi l-au impus tuturor. Asemenea sistem nu este nou în<br />
ceea ce priveşte folosirea forţei şi a metodelor de dominaţie<br />
care au prevalat de-a lungul istoriei. Nouă este epoca în<br />
care trăim. A aborda subiectul din punctele de vedere<br />
tradiţionale ar fi o eroare şi nu ajută pe nimeni. A citi şi a<br />
cunoaşte ceea ce gândesc apărătorii sistemului ilustrează<br />
multe lucruri, pentru că înseamnă că sunt conştienţi de<br />
natura unui sistem care se bazează pe apelul permanent la<br />
egoism şi la instinctele primare ale oamenilor.<br />
Dacă n-ar exista convingerea în valoarea conştiinţei şi a<br />
capacităţii ei de a prevala asupra instinctelor, nu s-ar putea<br />
nici măcar exprima speranţa unei schimbări în orice<br />
perioadă din extrem de scurta istorie a omului. Nici nu s-ar<br />
putea înţelege teribilele obstacole care se ridică în calea<br />
diferiţilor lideri politici în ţările latinoamericane sau iberoamericane<br />
de pe emisferă. În definitiv, popoarele care trăiau<br />
în această regiune a planetei de zeci de mii de ani, până la<br />
faimoasa descoperire a Americii, n-aveau nimic de latin, de<br />
iberic sau de europeni; trăsăturile lor erau mai asemănătoare<br />
cu cele ale asiaticilor, de unde au provenit străbunii lor.<br />
Astăzi le vedem pe feţele indienilor din Mexic, America<br />
Centrală, Venezuela, Columbia, Ecuador, Brazilia, Peru,<br />
Bolivia, Paraguay şi Chile, o ţară unde araucanii au scris o<br />
pagină de neşters. În anumite zone din Canada şi Alaska îşi<br />
conservă rădăcinile indigene cu toată puritatea posibilă.<br />
Dar pe teritoriul principal al Statelor Unite, o mare parte din<br />
populaţiile antice a fost exterminată de conchistadorii albi.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 15
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Aşa cum ştie toată lumea, milioane de africani au fost<br />
smulşi de pe pământurile lor şi duşi să muncească ca sclavi<br />
pe această emisferă. În unele ţări ca Haiti şi mare parte din<br />
insulele Mării Caraibelor, descendenţii lor constituie<br />
majoritatea populaţiei. În alte ţări formează ample sectoare.<br />
În Statele Unite descendenţii de africani constituie zeci de<br />
milioane de cetăţeni care, în general, sunt cei mai săraci şi<br />
discriminaţi.<br />
De-a lungul secolelor această ţară a reclamat drepturi<br />
privilegiate asupra continentului nostru. În epoca lui Marti,<br />
a încercat să impună o monedă unică bazată pe aur, un<br />
metal a cărui valoare a fost cea mai constantă de-a lungul<br />
istoriei. Comerţul internaţional, în general, se baza pe<br />
acesta. Azi nici măcar asta nu mai există. Din anii lui<br />
Nixon, comerţul mondial s-a instrumentat cu bilete de hârtie<br />
imprimate de Statele Unite: dolarul, o deviză care azi<br />
valorează de circa 27 de ori mai puţin ca la începutul anilor<br />
70, aceasta fiind una din multele forme de a domina şi<br />
excroca restul lumii. Totuşi, astăzi, alte devize înlocuiesc<br />
dolarul în comerţul internaţional şi în rezervele de monede<br />
convertibile.<br />
Dacă pe de o parte devizele imperiului se devalorizează, în<br />
schimb rezervele de forţe militare cresc. Ştiinţa şi<br />
tehnologia cea mai modernă, monopolizate de super-putere,<br />
au fost dirijate în mod considerabil spre dezvoltarea<br />
armelor. Actualmente nu se vorbeşte numai de mii de<br />
proiectile nucleare, sau de puterea distructivă modernă a<br />
armelor convenţionale; se vorbeşte de avioane fără pilot,<br />
conduse de automat. Nu este vorba de o simplă fantezie.<br />
Deja se folosesc unele avioane de acest tip în Afganistan şi<br />
alte locuri. Rapoarte recente arată că într-un viitor relativ<br />
apropiat, în 2020, cu mult înainte ca calota Antactidei să se<br />
topească, imperiul, cu cele 2500 de avioane de luptă,<br />
prevede că va dispune de 1100 de avioane de luptă F-35 şi<br />
F-22, în versiunile de vânătoare şi bombardament de<br />
generaţia a cincea. Pentru a avea o idee de acest potenţial,<br />
este de ajuns să spunem că cele de care dispun la baza Soto<br />
Cano, din Honduras, pentru antrenamentul piloţilor acestei<br />
ţări sunt F-5; cele pe care le-au furnizat forţelor aeriene ale<br />
Venezuelei înainte de venirea lui Chavez, Chile şi alte ţări,<br />
erau mici escadrile de F-16.<br />
Şi mai improtant, imperiul proiectează ca în decursul a 30<br />
de ani toate avioanele de luptă ale Statelor Unite, de la cele<br />
de vânătoare la bombardiere grele şi avioane cisternă, să fie<br />
conduse de roboţi.<br />
Această putere militară nu este necesară lumii, este o<br />
necesitate a sistemului economic pe care imperiul îl impune<br />
lumii.<br />
Oricine poate înţelege că dacă automatele pot înlocui piloţii<br />
de luptă, tot aşa de bine pot substitui muncitorii din multe<br />
fabrici. Acordurile de comerţ liber pe care imperiul încearcă<br />
să le impună ţărilor din această emisferă cer ca lucrătorii<br />
lor să concureze cu tehnologia avansată şi cu roboţii din<br />
industria ianchee.<br />
B. Stânga internațională<br />
Roboţii nu fac greve, sunt obedienţi şi disciplinaţi. Am<br />
văzut la televizor maşini care culeg mere şi alte fructe.<br />
Întrebarea care se pune şi lucrătorilor nordamericani: Unde<br />
vor fi locurile de muncă? Care este viitorul pe care<br />
capitalismul fără frontiere, în faza sa avansată de dezvoltare,<br />
îl rezervă cetăţenilor?<br />
În lumina acesteia şi a altor realităţi, guvernanţii din ţările<br />
UN<strong>AS</strong>UR, MERCOSUR, Grupul de la Rio şi altele, nu pot<br />
să nu analizeze foarte justa întrebare venită din partea<br />
Venezuelei: Ce sens au bazele militare şi navale pe care<br />
Statele Unite vor să le instaleze în jurul Venezuelei şi în<br />
inima Americii de sud? Îmi aduc aminte că acum câţiva ani,<br />
când între Columbia şi Venezuela, două ţări surori prin<br />
geografie şi istorie, relaţiile deveniseră periculos de<br />
încordate, Cuba a promovat pe tăcute paşi importanţi în<br />
direcţia păcii dintre cele două ţări. Cubanezii nu vor<br />
stimula niciodată războiul între ţări surori. Experienţa<br />
istorică, destinul evident proclamat şi aplicat de Statele<br />
Unite, şi slăbiciunea acuzaţiilor aduse Venezuelei că ar<br />
furniza arme FARC, asociate cu negocierile cu scopul de a<br />
ceda şapte puncte de pe teritoriul său pentru uzul forţelor<br />
aeriene şi navale ale Forţelor Armate ale Statelor Unite,<br />
obligă Venezuela să investească în arme, resurse pe care lear<br />
putea folosi în economie, în programele sociale şi<br />
cooperarea cu alte ţări din regiune care sunt mai puţin<br />
dezvoltate şi au mai puţine resurse. Venezuela nu se<br />
înarmează contra poporului frate din columbia, se<br />
înarmează cotnra imperiului, care a încercat deja să-i<br />
distrugă Revoluţia şi azi vrea să instaleze în apropierea<br />
frontierelor venezueliene arme sofisticate.<br />
Ar fi o gravă eroare să ne gândim că ameninţarea este<br />
numai la adresa Venezuelei; este îndreptată împotriva<br />
tuturor ţărilor din sudul continentului. Nici una nu va putea<br />
eluda subiectul şi aşa au şi declarat-o câteva.<br />
Generaţiile prezente şi viitoare îi vor judeca pe liderii lor<br />
prin conduita pe care o vor adopta în acest moment. Nu este<br />
vorba numai de Statele Unite, ci de Statele Unite şi sistem.<br />
Ce oferă? Ce caută?<br />
Oferă ALCA, adică, ruina anticipată de toate ţările noastre,<br />
tranzitul liber de bunuri şi capital, dar nu tranzitul liber de<br />
persoane. Simt teama că societatea opulentă şi consumistă<br />
ar fi invadată de latini săraci, indieni, negri şi mulatri sau<br />
albi şomeri în propriile ţări. Îi trimit acasă pe toţi cei care<br />
comit greşeli sau sunt de prisos. Îi omoară de multe ori<br />
înainte să intre, sau îi întorc precum turmele când nu au<br />
nevoie de ei; 12 milioane de imigranţi latinoamericani sau<br />
caraibieni sunt ilegal în Statele Unite. O nouă economie a<br />
apărut în ţările noastre, în special în cele mai mici şi sărace:<br />
aceea a ajutoarelor. Când este criză, aceasta loveşte în toţi<br />
imigranţii şi familiile lor. Părinţi şi copii sunt despărţiţi cu<br />
cruzime uneori pentru totdeauna. Dacă emigrantul este la<br />
vârsta de militărie, îi dau posibilitatea să se înroleze pentru<br />
a lupta la mii de kilometri distanţă, „în numele libertăţii şi<br />
democraţiei”. La întoarcere, dacă nu moare acolo, i se dă<br />
dreptul de a deveni cetăţean al Statelor Unite. Cum sunt<br />
bine antrenaţi li se dă posibilitatea de a fi contractaţi nu ca<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 16
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
soldaţi profesionişti, ci ca civili soldaţi în companiile<br />
private care prestează servicii în războaiele imperialiste de<br />
cucerire.<br />
Există alte pericole extrem de grave. Mereu sosesc ştiri<br />
despre emigranţii mexicani şi din alte ţări ale regiunii<br />
noastre care mor încercând să treacă actuala frontieră a<br />
Mexicului cu Statele Unite. Cota de victime din fiecare an<br />
depăşeşte totalitatea celor care şi-au pierdut viaţa în cei<br />
aproape 28 de ani de existenţă a faimosului Zid al<br />
Berlinului.<br />
Mai incredibil este că abia circulă prin lume ştirea despre<br />
un război care costă în acest moment mii de vieţi pe an. Au<br />
murit deja, în 2009, mai mulţi mexicani decât soldaţii<br />
nordamericani care au murit în războiul lui Bush contra<br />
Irakului de-a lungul întregii lui administraţii.<br />
Războiul din Mexic a fost dezlănţuit din cauza celei mai<br />
mari pieţe de droguri care există în lume: cea a Statelor<br />
Unite. Dar pe teritoriul lor nu există un război între poliţie<br />
şi forţele armate ale Statelor Unite în lupta contra traficului<br />
de droguri. Războiul a fost exportat în Mexic şi America<br />
Centrală, dar mai ales în ţara aztecă, mai aproape de<br />
teritoriul Statelor Unite. Imaginile care circulă pe canalele<br />
de televiziune, cu cadavre stivuite şi veştile care vin despre<br />
persoane asasinate în chiar saloanele de chirurgie unde se<br />
încerca salvarea vieţii lor, sunt oribile. Nici una din aceste<br />
imagini nu provin de pe teritoriul nordamerican.<br />
Asemenea val de violenţă şi sânge se extinde în mai mare<br />
sau mai mică măsură în toate ţările Americii de Sud. De<br />
unde vin banii dacă nu din nesecatul izvor care porneşte de<br />
pe piaţa nordamericană? La rândul lui, consumul tinde şi el<br />
să se extindă în celelalte ţări din arie, provocând victime şi<br />
mai multe daune direct sau indirect decât SIDA, paludismul<br />
şi alte boli la un loc.<br />
Planurile imperiale de dominaţie sunt precedate de enorme<br />
sume alocate misiunilor de a minţi şi dezinforma opinia<br />
publică. Contează pe totala complicitate a oligarhiei, a<br />
burgheziei, a dreptei intelectuale şi a mediilor de<br />
comunicare în masă.<br />
Sunt experţi în răspândirea erorilor şi a contradicţiilor<br />
politicienilor.<br />
Destinul omenirii nu trebuie să rămână pe mâna roboţilor<br />
transformaţi în persoane sau a persoanelor transformate în<br />
roboţi.<br />
În anul 2010, guvernul Statelor Unite va cheltui 2 200 de<br />
milioane de dolari prin Departamentul de Stat şi USAID<br />
pentru a-şi promova politica, cu 12% mai mult decât banii<br />
primiţi de guvernul lui Bush în ultimul an al mandatului.<br />
Din aceştia, aproape 450 de milioane sunt destinaţi să<br />
demonstreze să tirania impusă lumii înseamnă democraţie şi<br />
respectarea drepturilor omului.<br />
B. Stânga internațională<br />
Apelează permanent la instinct şi la egoismul oamenilor;<br />
dispreţuiesc valoarea educaţiei şi conştiinţa. Este evidentă<br />
rezistenţa demonstrată de poporul cubanez de-a lungul a 50<br />
de ani. Să rezişti este arma la care nu pot renunţa niciodată<br />
popoarele; portoricanii au reuşit să oprească manevrele<br />
militare în Vieques, aşezându-se în poligonul de tir.<br />
Patria lui Bolivar este astăzi ţara care-i îngrijorează cel mai<br />
tare, pentru rolul ei istoric în luptele de independenţă ale<br />
popoarelor Americii. Cubanezii care prestează acolo<br />
servicii ca specialişti în domeniul sănătăţii, educaţiei,<br />
educaţie fizică şi sporturi, informatică, tehnică agricolă, şi<br />
alte domenii, trebuie să facă totul pentru îndeplinirea<br />
îndatoririlor internaţionaliste, pentru a demonstra că<br />
popoarele pot rezista şi pot fi purtătoarele principiilor celor<br />
mai sacre ale societăţii umane. Altfel, imperiul va distruge<br />
civilizaţia şi însăşi specia umană.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
5 august 2009<br />
Ora 11:16 a.m.<br />
9 august 2009<br />
BAZELE YANCHEE ŞI SUVERANITATEA<br />
LATINOAMERICANĂ<br />
Conceptul de naţiunea a apărut din suma de elemente<br />
comune ca istorie, limbă, cultură, obiceiuri, legi, instituţii şi<br />
alţi factori legaţi de viaţa materială şi spirituală a<br />
comunităţilor umane.<br />
Popoarele Americii, pentru a căror libertate Bolivar a făcut<br />
mari fapte de vitejie care l-au făcut să devină El Libertador,<br />
au fost chemate de el să creeze, cum a spus: „cea mai mare<br />
naţiune din lume, nu atât prin întindere şi bogăţie cât pentru<br />
libertatea şi gloria ei.”<br />
Antonio Jose de Sucre a purtat la Ayacucho ultima bătălie<br />
contra imperiului care transformase mare parte din acest<br />
continent în proprietatea regală a coroanei Spaniei timp de<br />
peste 300 de ani.<br />
Este aceeaşi Americă, care, decenii mai târziu, şi când deja<br />
fusese ciuntită în parte de imperiul yancheu pe cale să se<br />
nască, Marti a denumit-o America Noastră.<br />
Trebuie amintit încă odată că, înainte de a cădea în luptă<br />
pentru independenţa Cubei, ultimul bastion al coloniei<br />
spaniole în America, la 19 mai 1895, cu câteva ore înainte<br />
de a muri, Jose Marti a scris profetic că tot ceea ce făcuse şi<br />
ar mai face era pentru „a împiedica la timp, odata cu<br />
independenţa Cubei, ca Statele Untie să se extindă în Antile<br />
şi să se repeadă cu o forţă şi mai mare asupra pământurilor<br />
noastre din America.”<br />
În Statele Unite, cele 13 colonii recent eliberate n-au<br />
întârziat să se extindă dezordonat spre Vest în căutare de<br />
pământ şi aur, exterminând indigenii până când au ajuns la<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 17
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
coastele Pacificului, concurau statele agricole sclavagiste<br />
din Sud cu statele industriale din Nord care exploatau<br />
munca salariată, încercând să creeze alte state pentru a-şi<br />
apăra interesele economice.<br />
În 1848 i-au răpit Mexicului peste 50% din teritoriu, printrun<br />
război de cucerire împotriva acestei ţări slabă din punct<br />
de vedere militar, au ocupat capitala şi i-au impus condiţii<br />
umilitoare de pace. Pe teritoriul ocupat se aflau mari<br />
rezerve de petrol şi gaz pe care mai târziu le furnizau<br />
Statelor Unite timp de peste un secol şi în parte furnizează<br />
şi acum.<br />
Piratul yancheu William Walker, stimulat de „destinul<br />
evident” pe care l-a proclamat ţara sa, a debarcat în<br />
Nicaragua în anul 1855 şi s-a autoproclamat Preşedinte,<br />
până când a fost expulzat de nicaraguaieni şi alţi patrioţi<br />
centroamericani în 1856.<br />
Eroul nostru Naţional a văzut cum soarta ţărilor<br />
latinoamericane era distrusă de imperiul, ce se nastea,al<br />
Statelor Untie.<br />
După moartea în bătălie a lui Marti s-a produs intervenţia<br />
militară în Cuba, pe când deja armata spaniolă era învinsă.<br />
Amendamentul Platt, care ceda puternicei ţări dreptul de a<br />
interveni în Insulă, a fost impus Cubei.<br />
Ocuparea Puerto Rico, care a durat deja 11 ani şi azi<br />
constituie aşa numitul „Stat Liber Asociat”, care nu este nici<br />
Stat şi nici Liber, a fost o altă consecinţă a acelei intervenţii.<br />
Cele mai rele lucruri pentru America Latină veneau,<br />
confirmând genialele premoniţii ale lui Marti. Imperiul<br />
crescând decisese că acel canal care ar uni două oceane să<br />
fie săpat prin Panama şi nu prin Nicaragua. Istmul Panama,<br />
Corintul visat de Bolivar drept capitală a celei mai mari<br />
Republici din lume concepută de el, a devenit proprietate<br />
yanchee.<br />
Chiar şi aşa, au existat cele mai rele consecinţe de-a lungul<br />
secolului XX. Cu sprijinul oligarhiilor politice naţionale,<br />
Statele Unite s-au făcut stăpâne pe resurse şi economia<br />
ţărilor latinoamericane; intervenţiile s-au înmulţit; forţele<br />
militare şi poliţieneşti au căzut sub egida lor. Companiile<br />
transnaţionale yanchee au pus stăpânire pe producţii şi<br />
serviciile de bază - bănci, companii de asigurări, comerţ<br />
exterior, căi ferate, nave, depozite, servicii de electricitate,<br />
telefonice şi altele, în mai mare sau mai mică măsură au<br />
trecut în mâna lor.<br />
Este cert că adâncirea inegalităţilor sociale a făcut să<br />
izbucnească Revoluţia Mexicană în a doua decadă a<br />
secolului XX, care s-a transformat într-o sursă de inspiraţie<br />
pentru alte ţări. Revoluţia a făcut să progreseze Mexicul în<br />
multe domenii. Dar acelaşi imperiu care ieri a devorat o<br />
mare parte din teritoriul său, azi devorează importante<br />
resurse naturale care i-au mai rămas, forţa de muncă ieftină<br />
şi până la a-l face să-şi verse sângele propriilor fii.<br />
B. Stânga internațională<br />
TLCAN este cel mai brutal acord economic impus unei ţări<br />
în dezvoltare. Mai pe scurt, este de-ajuns să semnalăm că<br />
Guvernul Statelor Unite a afirmat textual: „În momentele în<br />
care Mexicul a suferit o lovitură dublă, nu numai prin<br />
prăbuşirea economiei sale ci şi prin efectele virusului<br />
AH1N1, probabil vrem să avem economia mai stabilizată<br />
înainte de a avea o amplă discuţie despre noi negocieri<br />
comerciale.” Desigur că nu se suflă nici un cuvânt despre<br />
faptul că, ca o consecinţă a războiului dezlănţuit de traficul<br />
de droguri, în care Mexicul foloseşte 36 000 de soldaţi,<br />
aproape 4 000 de mexicani au murit în 2009. Fenomenul se<br />
repetă în mai mare sau mai mică măsură în restul Americii<br />
Latine. Drogurile nu numai că crează probleme grave de<br />
sănătate, generează violenţă care sfâşie Mexicul şi America<br />
Latină ca o consecinţă a pieţei nesăţioase a Statelor Unite,<br />
sursă inepuizabilă de devize cu care se hrăneşte producţia<br />
de cocaină şi heroină, şi este ţara de unde se aprovizionează<br />
cu armele care se folosesc în acest război feroce şi lipsit de<br />
reclamă.<br />
Cei care mor de la Rio Grande până la graniţele Americii<br />
de Sud sunt latinoamericani. În acest fel, violenţa generală<br />
bate recordul de morţi şi victimele trec de 100 000 pe an în<br />
America Latină, provocate în principal de droguri şi<br />
sărăcie.<br />
Imperiul nu duce nici o luptă cu drogurile în interiorul<br />
frontierelor sale; o duce pe teritoriile latinoamericane.<br />
În ţara noastră nu se cultivă nici coca nici mac. Luptăm<br />
eficient contra celor care încearcă să introducă droguri în<br />
ţara noastră sau să se folosească de Cuba ca tranzit, şi<br />
indicii persoanelor care mor din cauza violenţei se reduc în<br />
fiecare an. Nu avem nevoie pentru asta de soldaţi yanchei.<br />
Lupta contra drogurilor este un pretext pentru a instala baze<br />
militare în toată emisfera. De când navele Flotei a IV-a şi<br />
avioanele moderne de luptă servesc pentru a combate<br />
drogurile?<br />
Adevăratul scop este acela de a controla resursele<br />
economice, dominaţia pe pieţe şi combaterea schimbărilor<br />
sociale. Ce nevoie este de a reface această flotă,<br />
demobilizată la sfârşitul celui de-al doilea război mondial,<br />
acum peste 60 de ani, când nu mai există nici URSS, nici<br />
războiul rece? Argumentele folosite pentru a instala şapte<br />
baze aeronavale în Columbia sunt o insultă la inteligenţa<br />
oamenilor.<br />
Istoria nu-i va ierta pe cei care comit asemenea lipsă de<br />
loialitate faţă de popoarele lor, şi nici pe cei care folosesc<br />
drept pretext exercitarea suveranităţii pentru a da o aparenţă<br />
onestă prezenţei trupelor yanchee. La ce suveranitate se<br />
referă ei? La cea cucerită de Bolivar, Sucre, San Martin, O–<br />
Higgins, Morelos, Juarez, Tiradentes, Marti? Nici unul<br />
dintre ei n-ar fi acceptat vreodată un atât de ruşinos<br />
argument pentru a justifica concesionarea de baze militare<br />
pentru Forţele Armate ale Statelor Unite, un imperiu<br />
dominant, cel mai puternic şi mai universal decât coroanele<br />
peninsulei iberice.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 18
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Dacă, ca urmare a unor asemenea acorduri promovate<br />
ilegal şi neconstituţional de Statele Unite, orice guvern al<br />
acestei ţări ar folosi aceste baze, aşa cum au făcut Reagan<br />
cu războiul murdar şi Bush cu cel din Irak, pentru a provoca<br />
un conflict armat între două popoare frăţeşti, ar fi o mare<br />
tragedie. Venezuela şi Columbia s-au născut împreună în<br />
istoria Americii după bătăliile de la Boyaca şi Carabobo,<br />
sub conducerea lui Simon Bolivar. Forţele yanchee ar putea<br />
promova un război murdar aşa cum au făcut în Nicaragua,<br />
chiar folosind soldaţi de alte naţionalităţi antrenaţi de ei şi<br />
ar putea ataca vreo ţară, dar ar fi dificil ca poporul<br />
combativ, curajos şi patriot al Columbiei să se lase târât<br />
într-un război contra poporului frate ca cel din Venezuela.<br />
Se înşeală imperialiştii dacă subestimează la fel celelalte<br />
popoare din America Latină. Nici unul nu va fi de acord cu<br />
bazele militare yanchee, nici unul nu va renunţa să fie<br />
solidar cu orice popor latinoamerican atacat de<br />
imperialism.<br />
Marti îl admira extraordinar pe Bolivar şi nu a greşit când a<br />
spus: „...aşa stă Bolivar în cerul Americii, vigilent şi<br />
ameninţător...cu ghetele de campanie pe care le poartă încă,<br />
să fie pregătit pentru că ceea ce n-a făcut el, nici până azi nu<br />
s-a făcut: pentru că Bolivar mai are încă de făcut în<br />
America”.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
9 august 2009<br />
Ora 6:32 pm<br />
19 august 2009<br />
IMPERIUL ŞI ROBOŢII<br />
De curând am abordat planurile Statelor Unite de a-şi<br />
impune superioritatea absolută a forţelor sale aeriene ca<br />
instrument de dominaţie asupra restului lumii. Am<br />
menţionat proiectul de a avea în 2020 peste o mie de<br />
bombardiere şi avioane de vânătoare F-22 şi F-35 de ultimă<br />
generaţie în flota de 2 500 avioane militare. Peste încă 20 de<br />
ani, totalitatea avioanelor de luptă vor fi operate de<br />
automate.<br />
Bugetele militare au întotdeauna sprijinul imensei majorităţi<br />
a legislatorilor americani. Abia dacă există în state din<br />
Uniune care să nu depindă în parte de industria de apărare.<br />
La nivel mondial şi valoare constantă, cheltuielile militare<br />
s-au dublat în ultimii 10 ani ca şi cum n-ar exista nici un<br />
pericol de criză. În aceste momente este industria cea mai<br />
prosperă a planetei.<br />
În 2008, circa 1,5 milioane de miliarde de dolari se<br />
investeau deja în bugetele dedicate apărării. 42% din<br />
cheltuielile mondiale în acest domeniu, 607 miliarde<br />
reveneau numai Statelor Unite, fără a mai include<br />
B. Stânga internațională<br />
cheltuielile de război, în timp ce numărul de înfometaţi din<br />
lume atinge cifra de 1 miliard de persoane.<br />
O agenţie occidentală a informat acum două zile că la<br />
jumătatea lunii august, armata Statelor Unite a expus un<br />
helicopter teleghidat, precum şi roboţi capabili să efectueze<br />
lucrări de geniu, din care 2500 au fost trimişi în zonele de<br />
luptă.<br />
O firmă de comercializare a roboţilor a afirmat că noile<br />
tehnologii vor revoluţiona modalitatea de a purta un război.<br />
S-a publicat că în 2003 Statele Unite abia dacă aveau roboţi<br />
în arsenalul lor şi „azi au – conform AFP – 10 000 de<br />
vehicole terestre, precum şi 7 000 de dispozitive aeriene, de<br />
la micul Raven, care poate fi lansat cu mâna, până la<br />
giganticul Global Hawk, un avion de spionaj de 13m.<br />
Lungime şi 35 anvergură, capabil să zboare la mare<br />
altitudine timp de 35 de ore”. Sunt enumerate în această<br />
ştire alte arme.<br />
În timp ce aceste cheltuieli colosale în tehnologie pentru a<br />
ucide se fac în Statele Unite, Preşedintele acestei ţări asudă<br />
din greu pentru a extinde serviciile medicale la cei 50 de<br />
milioane de americani care nu dispun de ele. Atât de mare<br />
este confuzia, încât noul Preşedinte a declarat: „eram mai<br />
aproape ca niciodată să reuşim reforma sistemului de<br />
sănătate dar lupta devine feroce.”<br />
„Istoria este clară – adaugă el – de fiecare dată când avem<br />
reforma sanitară la orizont, interesele speciale luptă cu tot<br />
ce au la îndemână, îşi folosesc influenţa, lansează campanii<br />
publicitare şi se folosesc de aliaţii politici pentru a speria<br />
poporul american.”<br />
Realitatea este că la Los Angeles 8 000 de persoane –<br />
majoritatea şomeri, conform presei – s-au adunat pe un<br />
stadion pentru a primi îngrijiri de la o clinică itinerantă<br />
gratuită care prestează servicii în Lumea a Treia. Mulţimea<br />
a petrecut noaptea acolo. Unii veniseră de la sute de<br />
kilometri distanţă.<br />
Pe mine ce mă interesează dacă este socialist sau nu?<br />
Suntem singura ţară din lume în care cei mai vulnerabili nu<br />
avem nimic”, a spus o femeie dintr-un cartier de negri şi cu<br />
educaţie superioară.<br />
Se informează că „o analiză de sânge poate costa 500 de<br />
dolari şi un tratament dentar de rutină peste 1000 de dolari.”<br />
Ce speranţă poate oferi această societate lumii?<br />
Lobiştii din Congres îşi petrec luna august lucrând contra<br />
unei simple legi care vrea să ofere asistenţă medicală la zeci<br />
de milioane de persoane sărace, negri şi latini în imensa lor<br />
majoritate, care sunt lipsiţi de ea. Până şi o ţară blocată cum<br />
este Cuba a putut s-o facă, şi chiar să coopereze cu zeci de<br />
ţări din Lumea a Treia.<br />
Dacă roboţii din mâna transnaţionalelor pot înlocui soldaţii<br />
imperiului în războaiele de cucerire, ce le va opri pe aceste<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 19
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
companii transnaţionale în goana după pieţe pentru<br />
artefactele lor? Aşa cum au inundat lumea cu automobile<br />
care azi concurează cu omul prin consumul de energie<br />
neregenerabila şi chiar prin alimentele transformate în<br />
combustibil, tot aşa o pot inunda cu roboţi care să<br />
deplaseze milioane de lucrători de pe locurile lor de<br />
muncă.<br />
Mai mult, oamenii de ştiinţă pot tot aşa să proiecteze roboţi<br />
capabili să guverneze; aşa ar fi scutiţi de această oribilă,<br />
contradictorie şi confuză treabă a Guvernului şi Congresului<br />
Statelor Unite.<br />
Fără îndoială ar face-o mai bine şi mai ieftin.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
19 august 2009<br />
Ora 3:15 pm<br />
24 august 2009<br />
BINE-AR FI SĂ GREŞESC!<br />
Am citit cu mirare ştirile de la sfârşitul săptămânii despre<br />
politica internă a Statelor Untie, unde este evident o uzură<br />
sistematică de influenţă a Preşedintelui Barack Obama.<br />
Surprinzătorul său triumf electoral n-ar fi fost posibil fără<br />
criza profundă politică şi economică a acestei ţări. Soldaţii<br />
americani morţi sau răniţi în Irak, scandalul torturilor şi a<br />
închisorilor secrete, pierderea locuinţelor şi a locurilor de<br />
muncă, au scuturat societatea americană. Criza economică<br />
se extindea în lume făcând să crească sărăcia şi foametea în<br />
ţările Lumii a Treia.<br />
Asemenea împrejurări au făcut posibilă candidatura şi<br />
ulterioara alegere a lui Obama într-o societate tradiţional<br />
rasistă. Nu mai puţin de 90% din populaţia de culoare,<br />
discriminată şi săracă, majoritatea votanţilor de origină<br />
latinoamericană şi o amplă minoritate albă din clasa de<br />
mijloc şi muncitorească, în special tinerii, au votat pentru<br />
el.<br />
Era logic ca printre americanii care l-au sprijinit să se<br />
deştepte multe speranţe. Odată trecuţi opt ani de<br />
aventurism, demagogie şi minciuni, ani în care au murit mii<br />
de soldaţi americani şi aproape un milion de irakieni într-un<br />
război de cucerire pentru petrolul din această ţară<br />
musulmană care n-are nimic de-a face cu atacul atroce de<br />
la turnurile Gemene, poporul Statelor Unite să se simtă<br />
plictisit şi ruşinat.<br />
N-au fost puţini cei din Africa şi alte părţi ale lumii care sau<br />
entuziasmat cu ideea că vor fi schimbări în politica<br />
externă a Statelor Unite.<br />
Totuşi, era de-ajuns o cunoaştere elementară a realităţii<br />
pentru a nu-ţi face iluzii în legătură cu o posibilă schimbare<br />
politică în Statele Unite de la alegerea noului preşedinte.<br />
B. Stânga internațională<br />
Obama desigur s-a opus războiului lui Bush în Irak mai<br />
înaintea multora din Congresul Statelor Unite. Cunoştea de<br />
când era adolescent umilinţele discriminării rasiale, şi la fel<br />
ca mulţi americani admira pe marele luptător pentru drepturi<br />
civile, Martin Luther King.<br />
Obama s-a născut, s-a educat, a făcut politică şi a avut<br />
succes în cadrul sistemului capitalist imperial al Statelor<br />
Unite. Nu dorea şi nici nu putea să schimbe sistemul. Curios<br />
este că, în ciuda acestui fapt, extrema dreaptă îl ura pentru<br />
faptul că este afro-american şi combate ceea ce Preşedintele<br />
face, pentru a ameliora imaginea deteriorată a acestei ţări.<br />
A fost capabil să înţeleagă că Statele Unite, cu abia 4% din<br />
populaţia mondială, consumă în jur de 25% din energia<br />
fosilă şi este cel mai mare emiţător de gaze poluante din<br />
lume.<br />
Obama îşi propune, la rândul său, să aplice norme mai<br />
rigide contra evaziunii fiscale. De exemplu se arată că din<br />
52 000 de conturi bancare ale cetăţenilor Statelor Untie în<br />
băncile din Elveţia, acestea furnizează datele a aproximativ<br />
4 500 suspecte de evaziune fiscală.<br />
În Europa, acum câteva săptămâni, Obama s-a angajat în<br />
faţa ţărilor din G-8, în special Franţa şi Germania, să pună<br />
capăt folosirii paradisurilor fiscale din partea ţării sale,<br />
pentru a injecta enorme cantităţi de dolari americani în<br />
economia mondială.<br />
La aproape 50 de milioane de cetăţeni care erau lipsiţi de<br />
asigurări medicale le-a oferit servicii de sănătate.<br />
Poporului Statelor Unite i-a pormis să ungă aparatul<br />
productiv, să frâneze şomajul în creştere şi să revină la<br />
creşterea economică.<br />
Celor 12 milioane de imigranţi hispanici ilegali le-a promis<br />
că va pune capăt gratiilor pline de cruzime şi tratamentului<br />
inuman la care sunt expuşi.<br />
Au mai fost şi alte promisiuni pe care nu le enumăr, nici una<br />
nu pune la îndoială sistemul de dominaţie capitalistimperialist.<br />
Puternica extremă-dreaptă nu se resemnează cu nici o<br />
măsură care ar putea în cel mai mic grad să-i scadă<br />
prerogativele.<br />
Mă voi limita numai la cuvintele din textele informaţiilor<br />
provenind din Statele Unite care au venit în ultimele zile,<br />
luate de la agenţiile de presă şi din presa din Statele Unite.<br />
La 21 august:<br />
„Încrederea americanilor în preşedintele Barack Obama a<br />
scăzut substanţial, conform unui sondaj pe care-l publică<br />
azi The Washignton Post.”<br />
„În toiul opoziţiei crescânde faţă de reforma sistemului<br />
sanitar, sondajul telefonic realizat împreună cu canalul de<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 20
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
televiziune ABC, între 13 şi 17 august, pe un eşantion de 1<br />
001 adulţi, arată că...49% din cei chestionaţi sunt de părere<br />
că Obama va fi capabil să aducă îmbunătăţiri semnificative<br />
în sistemul de asistenţă medicală din SUA, şi asta<br />
reprezintă cu 20% mai puţin decât înainte ca Obama să-şi<br />
înceapă demersul prezidenţial.”<br />
„55% din cei chestionaţi crede că situaţia generală din<br />
Statele Unite este pe un drum greşit, comparat cu 48% în<br />
aprilie.”<br />
„Dezbaterea înverşunată asupra reformei sistemului de<br />
sănătate din Statele Untie dă dovezi de un extremism care<br />
îngrijorează pe experţi, care sunt alarmaţi de prezenţa<br />
oamenilor înarmaţi la adunările populare, zvasticile<br />
desenate şi imaginile lui Hitler.”<br />
„Experţii în crime comise din ură recomandă supravegherea<br />
de aproape a acestor extremişti, şi chiar dacă mulţi<br />
democraţi au rămas năuciţi de proteste, alţii au optat să dea<br />
faţă-n faţă direct cu concetăţenii lor.”<br />
„O tânără care avea o fotografie aranjată a lui Obama cu<br />
mustaţă a la Hitler, alimentează teoria că mandatarul ar<br />
înfiinţa „liste ale morţii” care sprijină eutanasierea<br />
bătrânilor bolnavi incurabili...”„...sunt unii care fac pe surzii<br />
şi optează pentru mesajele de ură şi extremism, lucru pe<br />
care ex agentul Oficiului Federal de Investigaţii (FBI), Brad<br />
Garrett, le observă alarmat.”<br />
„Trăim în mod cert timpuri care ne sperie”, a spus Garrett,<br />
săptămâna trecută la televiziunea ABC, şi a adăugat că<br />
serviciile secrete „se tem că lui Obama i se poate întâmpla<br />
ceva”.<br />
Luni, fără să merg prea departe, vreo 12 persoane îşi arătau<br />
armele în afara centrului de Congrese din Phoenix<br />
(Arizona), unde preşedintele rostea un discurs în faţa<br />
veteranilor de război în care printre altele pleda pentru<br />
reforma sa medicală.”<br />
„Un alt bărbat purta un pistol cu inscripţia „a venit<br />
momentul să udăm copacul libertăţii”, făcând aluzie la<br />
citatul preşedintelui Thomas Jefferson (1801-1809) şi<br />
anume că „sângele patrioţilor şi tiranilor” trebuie să ude<br />
arborele libertăţii.”<br />
„Unele mesaje au fost şi mai explicite dorind „moartea lui<br />
Obama, a lui Michelle şi a celor două...fete”.<br />
„Aceste incidente demonstrează că ura a izbucnit în politica<br />
americană cu mai multă forţă ca niciodată.”<br />
„Vorbim de oameni care strigă, care poartă fotografii ale<br />
lui Obama înfăţişându-l ca nazist (...) şi care folosesc<br />
termenul „socialist”, spune la EFE Larry Berman (de la<br />
Universitatea din California, scriitor a 12 cărţi despre<br />
Preşedinţia SUA), care atribuie parte din ceea ce se<br />
întâmplă moştenirii latente de rasism.”<br />
B. Stânga internațională<br />
„Îndată ce The New York Times informa ieri că CIS s<br />
contractat în 2004 pe Blackwater pentru sarcini de<br />
planificare, antrenament şi pază, în ediţia de azi a ziarului<br />
aduce detalii despre activităţile cu care este însărcinată<br />
această controversată întreprindere de securitate privată al<br />
cărei nume actual este Xe.”<br />
„Ziarul a semnalat că Agenţia Centrală de Inteligenţă (CIA)<br />
din Statele Unite a recrutat agenţii lui Blackwater pentru a<br />
pune bombe în avioanele teleghidate cu scopul de a-i omorî<br />
pe liderii Al-Qaeda.”<br />
„Conform informaţiei furnizate de funcţionari<br />
guvernamentali ziarului The New York Times, operaţiunile<br />
s-au desfăşurat la bazele situate în Pakistan şi Afganistan,<br />
unde compania privată monta şi punea în avioane rachete<br />
Hellfire şi bombe ghidate prin laser.”<br />
„Actualul director al agenţiei, Leon Panetta, a decis la un<br />
moment dat, să anuleze programul şi să dezvăluie<br />
Congresului, în luna iunie, colaborarea lui Blackwater cu<br />
CIA.”<br />
„Colaborarea lui Blackwater s-a terminat cu ani înainte ca<br />
Panetta să asume conducerea CIA, datorită faptului că<br />
aceeaşi funcţionari ai agenţiei au fost nemulţumiţi de<br />
participarea unor agenţi externi la un program de asasinate<br />
selective.”<br />
„Blackwater a fost principala companie de securitate privată<br />
însărcinată să păzească personalul american din Irak în<br />
timpul administraţiei lui George W. Bush.”<br />
„Tacticile ei agresive au fost criticate în diverse ocazii.<br />
Cazul cel mai grav a fost în septembrie 2007, când agenţii<br />
companiei au omorât 17 civili irakieni.”<br />
„În faţa cifrelor record de sinucideri şi a valului de depresii<br />
printre soldaţi, armata Statelor Unite pregăteşte treptat<br />
formatii specializate destinate să-i facă pe militari „mai<br />
rezistenţi” la stresul emoţional în situaţiile de război.”<br />
La 22 august:<br />
„Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a lansat azi o<br />
critică dură la adresa celor care se opun planului său de<br />
reformă în sistemul sanitar al ţării şi i-a acuzat de faptul că<br />
răspândesc minciuni şi lucruri false.”<br />
„După cum a semnalat în discursul său, scopul reformei<br />
sistemului de asistenţă medicală este de a stopa creşterea<br />
vertiginoasă a costului şi de a asigura medical aproape 50 de<br />
milioane de americani care nu dispun de asigurare.”<br />
„...ar trebui să fie o dezbatere cinstită, nu dominată de<br />
falsuri şi distorsiuni intenţionat răspândite de cei care trag<br />
cele mai multe foloase dacă lucrurile rămân aşa cum sunt.”<br />
„Departamentul de Stat american continuă să finanţeze<br />
compania Blackwater, companie privată de mercenari pe<br />
care i-a implicat în asasinarea liderilor Al-Qaeda şi care<br />
acum se numeşte Xe Services, scrie azi ziarul The New<br />
York Times.”<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 21
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
„Guvernatorul statului New York, David Paterson, a<br />
asigurat vineri că mediile de comunicare au folosit<br />
stereotipuri rasiale pe coperte cu funcţionari negri ca el<br />
însuşi, preşedintele Barack Obama şi guvernatorul de<br />
Massachussets, Deval Patrick.”<br />
„Casa Albă calculează că deficitul bugetar în deceniul<br />
următor va fi cu 2 milioane de milioane de dolari mai mare<br />
decât pronosticurile făcute până de curând, o lovitură<br />
demolatoare pentru preşedintele Barack Obama şi planurile<br />
lui de a crea un sistem de sănătate publică susţinut în mare<br />
parte de stat.”<br />
„Pronosticurile pe 10 ani sunt foarte volatile şi pot varia<br />
cu timpul. Totuşi, noile numere roşii din finanţele publice<br />
vor pune probleme arzătoare lui Obama în Congres, şi o<br />
enormă nelinişte printre străinii care finanţează datoria<br />
publică americană, în special China. Aproape toţi<br />
economiştii le consideră de nesusţinut chiar şi cu o<br />
devalorizare masivă a dolarului american.”<br />
La 23 august:<br />
„Principalul militar din fruntea armatei americane s-a arătat<br />
preocupat , duminică, de pierderea sprijinului popular în<br />
ţara sa pentru războiul din Afganistan, arătând că ţara<br />
continuă să fie vulnerabilă la atacurile extremiştilor.”<br />
„Cred că situaţia din Afganistan este gravă şi se<br />
deteriorează, şi eu am spus că în ultimii doi ani insurecţia<br />
talibanilor s-a ameliorat, a devenit mai specializată”, a<br />
afirmat şeful comandamentului comun al forţelor militare,<br />
Mike Mullen”.<br />
„Într-un interviu transmis de canalul NBC, Mullen n-a vrut<br />
să specifice dacă va fi necesar să trimită mai mulţi soldaţi”.<br />
„Ceva mai mult de 50% din cei chestionaţi într-un sondaj al<br />
ziarului Washington Post şi canalul ABC, publicat recent,<br />
au declarat că nu merită să faci război în Afganistan.”<br />
„La finele anului 2009, Statele Unite vor avea de trei ori<br />
mai mulţi soldaţi decât cei 20 000 care erau desfăşuraţi în<br />
Afganistan acum trei ani.”<br />
Deruta domneşte în sânul societăţii americane.<br />
La 11 septembrie se vor împlini opt ani de la fatidicul 11-S.<br />
În aceeaşi zi am avertizat în adunarea de la Oraşul Sportiv<br />
că războiul nu este calea de a pune capăt terorismului.<br />
Strategia retragerii trupelor din Irak şi trimiterea lor în<br />
războiul din Afganistan să lupte contra talibanilor, este o<br />
greşală. Acolo s-a scufundat Uniunea Sovietică. Aliaţii<br />
europeni ai Statelor Unite vor opune tot mai multă<br />
rezistenţă vărsării sângelui soldaţilor lor în această ţară.<br />
Preocuparea lui Mullen în legătură cu popularitatea acestui<br />
război nu este nefondată. Cei care au comis atacul de la 11<br />
septembrie 2001 la Turnurile Gemene au fost antrenaţi de<br />
Statele Unite.<br />
B. Stânga internațională<br />
Taliban este o mişcare naţionalistă afgană care n-a avut<br />
nimic de-a face cu acel fapt. Organizaţia Al-Qaeda,<br />
finanţată de CIA din 1979 şi folosită contra URSS în anii<br />
războiului rece, a fost cea care a urzit acel atac 22 de ani<br />
mai târziu. Există fapte obscure care nu au fost suficient<br />
clarificate pentru opinia publică internaţională.<br />
Obama a moştenit de la Bush aceste probleme.<br />
N-am nici cea mai mică îndoială că dreapta rasistă va face<br />
tot posibilul ca să-i slăbească autoritatea, punând-i obstacole<br />
în calea programului său pentru a-l scoate din joc într-un<br />
fel sau altul, cu cel mai mic cost politic posibil.<br />
Bine-ar fi să greşesc!<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO<br />
24 august 2009<br />
27 august 2009<br />
ESTE MOMENTUL SĂ FACEM BILANŢUL ŞI SĂ<br />
MERGEM UNIŢI<br />
Această reflecţie nu este adresată guvernelor, ci popoarelor<br />
frăţeşti din America Latină.<br />
Mâine, 28 august, va începe în Argentina Reuniunea la<br />
nivel înalt UN<strong>AS</strong>UR, a cărei improtanţă nu poate fi<br />
ignorată. Acolo se va analiza concesionarea a şapte baze<br />
militare pe teritoriul Columbiei către super-puterea<br />
nordamericană. Convorbirile prealabile între cele două<br />
guverne au fost ţinute într-un secret riguros. Acordul<br />
trebuia să fie prezentat lumii ca un fapt consumat.<br />
În zorii zilei de 1 martie 2008, Forţele Armate ale<br />
Columbiei, antrenate şi înarmate de Statele Unite, atacaseră<br />
cu bombe de precizie un grup de guerrilleros care au pătruns<br />
într-o zonă izolată de pe teritoriul ecuadorian. În zori,<br />
bărbaţi din trupele de elită columbiene transportaţi de<br />
helicoptere au ocupat o mică tabără, ia-u omorât pe răniţi<br />
şi au sechestrat cadavrul şefului guerrillei Raul Reyes, care<br />
se pare avea în acele zile o întâlnire cu tineri vizitatori<br />
străini, interesaţi să cunoască experienţele guerrilei care de<br />
la moartea liderului liberal Jorge Eliecer Gaitan, acum peste<br />
50 de ani, susţine lupta armată. Printre victime erau studenţi<br />
universitari din Mexic şi Ecuador care nu purtau arme.<br />
Metoda a fost brutală, în stilul yancheu. Guvernul<br />
Ecuadorului nu primise nici o avertizare înainte de atac.<br />
Faptul a constituit o acţiune umilitoare pentru mica şi eroica<br />
ţară sudamericană, implicată într-un proces politic<br />
democratic. Se suspecta foarte tare că baza aeriană<br />
nordamericană de la Manta oferise informaţia şi cooperase<br />
cu atacatorii. Preşedintele Rafael Correa a adoptat decizia<br />
îndrăzneaţă de a cere retrocedarea teritoriului ocupat de<br />
baza militară de la Manta, îndeplinind strict termenii<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 22
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
stabiliţi în convenţia militară cu Statele Unite, şi şi-a retras<br />
ambasadorul de la Bogota.<br />
Concesionarea de teritoriu pentru instalarea a şapte baze<br />
militare ale Statelor Unite în Columbia, ameninţă direct<br />
suveranitatea şi integritatea celorlalte popoare din Sudul şi<br />
Centrul Americii unde înaintaşii noştri eroi au visat că va fi<br />
marea patrie latinoamericană.<br />
Imperialismul yancheu este de sute de ori mai puternic<br />
decât imperiile coloniale ale Spaniei şi Portugaliei, este<br />
străin complet de originea, obiceiurile şi cultura popoarelor<br />
noastre.<br />
Nu este vorba de şovinisme înguste. „Patria este<br />
umanitatea”, cum a proclamat Marti, dar niciodată sub<br />
dominaţia unui imperiu care a impus lumii o tiranie<br />
sângeroasă. Chiar în emisfera noastră sute de mii de<br />
compatrioţi latinoaemricani asasinaţi, toturaţi şi dispăruţi în<br />
Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua, Panama,<br />
Chile, Argentina, Paraguay, Uruguay şi alte ţări din<br />
America Noastră, în ultimele cinci decenii prin lovituri de<br />
stat şi acţiuni pe care Statele Unite le-a promovat şi sprijinit,<br />
demonstrează fără tăgadă ceea ce afirm.<br />
Când analizez argumentele cu care Statele Untie vor să<br />
justifice concesionarea de baze militare pe teritoriul<br />
Columbiei, nu pot decât să le calific ca cinice asemenea<br />
pretexte. Afirmă că au nevoie de aceste baze pentru a<br />
coopera la lupta contra traficului de droguri, contra<br />
terorismului, traficului de arme, imigrării ilegale, deţinerii<br />
de arme de distrugere în masă, contra izbucnirilor<br />
naţionaliste şi dezastrelor naturale.<br />
Această puternică ţară este cel mai mare cumpărător şi<br />
consumator de droguri de pe planetă. O analiză a<br />
bancnotelor care circulă la Washington, capitala Statelor<br />
Unite, arată că 95% au trecut prin mâna persoanelor care<br />
consumă droguri; este cea mai mare piaţă şi în acelaşi timp<br />
cel mai mare furnizor de arme pentru crima organizată din<br />
America Latină, cu acestea sunt omorâte zeci de mii de<br />
persoane în fiecare an la Sud de frontiera lor; este cel mai<br />
mare stat terorist care a existat vreodată. Nu numai că a<br />
lansat bombe asupra oraşelor civile Hiroshima şi<br />
Nagasaki; în războaiele imperiale ca cele duse în Vietnam,<br />
Irak, Afganistan, Pakistan şi alte ţări situate la mii de<br />
kilometri distanţă au murit milioane de persoane; este cel<br />
mai mare producător şi posesor de arme de distrugere în<br />
masă, inclusiv nucleare, chimice şi biologice.<br />
Paramilitarii columbieni, dintre care mulţi provin din cei<br />
demobilizaţi din Forţele Armate şi constituie, în parte,<br />
rezerviştii lor, sunt cei mai buni aliaţi şi protectori ai<br />
narcotraficanţilor.<br />
Aşa numitul personal civil care-i însoţeşte pe soldaţi la<br />
bazele din Columbia sunt, de regulă, ex militari<br />
nordamericani perfect antrenaţi, care apoi sunt contractaţi<br />
de companiile private ca „Blackwater”, care a devenit<br />
B. Stânga internațională<br />
faimoasă pentru crimele comise în Irak şi alte părţi ale<br />
lumii.<br />
O ţară care se respectă pe sine nu are nevoie de mercenari,<br />
nici de soldaţi, nici de baze militare nordamericane pentru a<br />
combate narcotraficul, nici pentru a proteja populaţia în<br />
cazuri de dezastre naturale sau pentru cooperare umanitară<br />
cu alte popoare.<br />
Cuba este o ţară fără probleme de droguri şi nici nu are<br />
indici ridicaţi de morţi violente, al căror număr descreşte an<br />
de an.<br />
Singurul scop al Statelor Unite urmărit cu aceste baze este<br />
de a pune America Latină la îndemâna trupelor sale în<br />
câteva ore. Înalta ierarhie militară din Brazilia a primit cu<br />
reală neplăcere ştirea surpinzătoare a acordului petnru<br />
instalarea bazelor militare ale Statelor Unite în Columbia.<br />
Baza de la Palanquero este foarte aproape de frontiera cu<br />
Brazilia. Cu aceste baze, alături de cele din Insulele<br />
Malvine, Paraguay, Peru, Hondruas, Aruba, Curazao şi<br />
altele, nu mai rămâne nici un punct de pe teritoriul Braziliei<br />
şi restului Americii de Sud care să nu fie la îndemâna<br />
Comandamentului Sud, unde în chestiune de ore, prin<br />
folosirea celor mai moderne avioane de transport, pot<br />
ajunge trupe şi alte mijloace sofisticate de luptă. Cei mai<br />
buni specialişti în materie au furnizat datele necesare<br />
pentru a demonstra raza de acţiune militară a acordului<br />
americano-columbian.<br />
Acest program, care a inclus refacerea Flotei a IV-a, a fost<br />
proiectată de Bush şi moştenită de actualul guvern al<br />
Statelor Unite, căruia unii lideri sudamericani îi cer<br />
clarificarea cuvenită a politicii militare în America Latină.<br />
Portavioanele nucleare nu sunt necesare pentru a combate<br />
drogurile.<br />
Obiectivul imediat urmărit de acest plan este să lichideze<br />
procesul revoluţionar bolivarian şi să asigure controlul<br />
asupra petrolului şi a altor resurse naturale din Venezuela.<br />
Imperiul, pe de altă parte, nu acceptă concurenţa cu noile<br />
economii emergente din curtea sa din dos, nici ţări întradevăr<br />
idependente în America Latină. Are o oligarhie<br />
reacţionară, dreapta fascistă şi controlul principalelor medii<br />
de comunicare în masă interne şi externe. Nimic din ce<br />
pare adevărată echitate şi justiţie socială nu va avea vreun<br />
sprijin din partea lui.<br />
Emigraţia de latinoamericani spre Statele Unite este<br />
consecinţa subdezvoltării şi aceasta este consecinţa jafului<br />
la care am fost supuşi din partea acestei ţări şi a schimbului<br />
inegal cu ţările industrializate.<br />
Mexicul a fost separat de America Latină prin Acordul de<br />
Comerţ Liber cu Statele Unite şi Canada. Majoritatea celor<br />
12 milioane de emigranţi ilegali în SUA sunt mexicani şi<br />
tot cea mai mare parte din sutele care mor în fiecare an la<br />
zidul ridicat la frontiera cu SUA.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 23
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Cu o populaţie de 107 milioane de locuitori, în toiul<br />
actualei crize economice internaţionale, indicele de sărăcie<br />
critică în Mexic a crescut la 18% şi sărăcia generală atinge<br />
peste jumătate din locuitori.<br />
Nimic n-a tulburat mai mult viaţa lui Marti, Apostolul<br />
independenţei noastre, ca anexarea la Statele Unite. Din<br />
1889 era conştient că reprezentau cel mai mare pericol<br />
pentru America Latină. A visat întotdeauna la Patria Mare,<br />
de la Rio Bravo până în Patagonia; pentru aceasta şi pentru<br />
Cuba şi-a dat viaţa.<br />
La 10 ianuarie 1891 a scris în „Revista Ilustrată” din New<br />
York un eseu intitulat „America Noastră”, în care spune<br />
neuitatele fraze: „...arborii trebuie să se pună în rând, unul<br />
lângă altul, ca să nu poată trece printre ei gigantul cu şapte<br />
limbi! Este ora bilanţului şi a marşului unit, şi trebuie să<br />
mergem în rânduri strânse, ca filonul de argint pe la<br />
rădăcinile Anzilor.”<br />
Patru ani mai târziu, după debarcarea sa la Playitas din<br />
provincia orientală a Cubei, când deja mergea pe câmpurile<br />
de bătălie, a avut o întâlnire cu ziaristul de la „Herald”,<br />
George E. Bryson, la 2 mai 1895. Acesta i-a povestit că<br />
avusese un interviu la Havana cu faimosul general Arsenio<br />
Martinez Campo. Acest şef spaniol i-a spus că decât să<br />
acorde independenţa Cubei prefera s-o predea Statelor<br />
Unite.<br />
Atât de tare l-a lovit vestea pe Marti încât la 18 mai îi scria<br />
prietenului său mexican Manuel Mercado faimoasa<br />
scrisoare postumă în care vorbeşte despre „...drumul care<br />
trebuie închis, şi cu sângele nostru îl închidem, cel al<br />
anexării popoarelor Americii Noastre, la Nordul nesăţios şi<br />
brutal care ne dispreţuieşte...”<br />
În ziua următoare, ignorând sfatul Generalului Maximo<br />
Gomez, care-i spusese să rămână în ariergardă, i-a cerut<br />
adjutanului un revolver, a început să tragă asupra unei trupe<br />
spaniole bine instalată pe poziţii şi a murit în luptă.<br />
„Am trăit în monstru şi-i cunosc măruntaiele”, scrie ca o<br />
sentinţă în ultima sa scrisoare.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
27 august 2009<br />
Ora 12:40 pm<br />
21 septembrie 2009<br />
O SPECIE ÎN PERICOL DE DISPARIŢIE<br />
Mi-ar fi plăcut să vorbesc astăzi despre concertul<br />
extraordinar „Pace fără frontiere”, care a vut loc în Piaţa<br />
Revoluţiei „Jose Marti” acum 24 de ore, dar realitatea<br />
îndărătnică mă obligă să scriu despre un pericol care<br />
ameninţă nu numai pacea, ci şi supravieţuirea speciei<br />
noastre.<br />
B. Stânga internațională<br />
Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei sarcină este să vegheze<br />
pentru pace, securitate şi drepturile a aproape 200 de state<br />
care reprezintă peste 6,5 miliarde de locuitori ai planetei,<br />
va începe dezbaterile din Adunarea sa Generală cu<br />
participarea Şefilor de stat miercurea viitoare. De data<br />
aceasta, dată fiind importanţa excepţională a temei, va<br />
dedida marţi, 22 septembrie, o Sesiune la nivel înalt<br />
schimbării climatice, în pregătirea Conferinţei de la<br />
Copenhaga, Danemarca, între 7 şi 18 decembrie a.c.<br />
La conferinţa Internaţională a Mediului convocată de ONU<br />
la Rio de Janeiro, am afirmat atunci în calitatea mea de şef<br />
al statului cubanez: „O specie este în pericol de extincţie:<br />
omul”. Când am rostit şi fundamentat acele cuvinte, primite<br />
şi aplaudate de şefii de stat prezenţi – inclusiv Preşedintele<br />
Statelor Unite, un Bush mai puţin tenebros decât fiul său<br />
George W. -, aceştia credeau că mai dispun de câteva secole<br />
pentru a aborda problema. Chiar şi eu nu vedeam o dată<br />
mai apropiată de 60 sau 80 de ani.<br />
Astăzi este vorba de un pericol într-adevăr iminent şi<br />
efectele lui sunt deja vizibile. Mă voi limina numai la<br />
câteva detalii, care vor fi pe larg abordate la New York de<br />
Ministrul nostru de Externe care va interveni acolo în<br />
numele Cubei.<br />
Temperatura medie a crescut cu 0,8 grade C din 1980<br />
încoace, conform Institutului de Studii Spaţiale al N<strong>AS</strong>A.<br />
Ultimele două decenii ale secolului XX au fost cele mai<br />
călduroase în sute de ani. Temperaturile din Alaska, Vestul<br />
canadian şi Estul Rusiei au crescut într-un ritm care<br />
dublează media mondială. Gheaţa Arcticii dispare cu<br />
repeziciune şi regiunea poate să experimenteze prima sa<br />
vară complet fără gheaţă mai curând de anul 2040. Efectele<br />
sunt vizibile în masele de gheaţă de peste 2 km înălţime<br />
care se topesc în Groenlanda, gheţarii dein America de Sud,<br />
din Ecuador până la Capul Horn, izvoare esenţiale de apă,<br />
şi gigantica pătură de gheaţă care acoperă vasta zonă a<br />
Antactidei.<br />
Concentraţiile actuale de dioxid de carbon au atins<br />
echivalentul a 380 de părţi la milion, cifră care depăşeşte<br />
nivelul natural din ultimii 650 000 de ani. Încălzirea<br />
afectează deja sistemele naturale din toată lumea. Dacă<br />
aceasta se va întâmpla va fi devatator pentru toate<br />
popoarele.<br />
Oamenii de ştiinţă au descoperit că acum nu mai puţin de 3<br />
miliarde de ani au apărut primele forme de viaţă elementară<br />
pe planeta Terra. De atunci acestea au evoluat continuu<br />
până la formele superioare şi complexe în virtutea legilor<br />
biologice inexorabile. Specia noastră actuală, Homo<br />
Sapiens, abia dacă are 150 000 de ani de existenţă, o<br />
fracţiune nesemnificativă de timp de când a apărut viaţa.<br />
Deşi grecii, cu sute de ani înaintea erei noastre, posedau<br />
deja anumite cunoştinţe astronomice, numai acum ceva mai<br />
mult de 500 de ani, după o lungă perioadă de obscurantism<br />
medieval, omul a reuşit să afle că Terra era rotundă şi nu<br />
plană. Un amiral îndrăzneţ de origină genoveză şi solide<br />
cunoştinţe s-a lansat să navigheze spre Est în căutarea<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 24
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Indiei, în loc să ocolească prin Sudul Africii. Începea<br />
colonizarea europeană în această emisferă şi restul planetei.<br />
Specia umană a putut să măsoare cu destulă precizie rotaţia<br />
Terrei în 24 de ore şi mişcarea de translaţie în jurul enormei<br />
mase incandescente a Soarelui, la fiecare 365 de zile<br />
aproximativ. Acestea şi alte împrejurări erau asociate cu<br />
existenţa şi viaţa tuturor speciilor care existau pe atunci.<br />
Din antichitate, filozofii şi gânditorii mai progresişti au<br />
căutat justiţia socială. În pofida acestui lucru sclavia fizică<br />
a durat legal până acum 129 de ani, când s-a decretat<br />
abolirea sclaviei în colonia spaniolă Cuba.<br />
Din punctul meu de vedere Teoria Evoluţiei, expusă de<br />
Darwin în cartea sa „Origina Speciilor”, a fost una din cele<br />
două descoperiri ale ştiinţei cele mai importante. Unii au<br />
văzut în ea un antagonism faţă de credinţele religioase; nici<br />
un savant, totuşi, nu o neagă azi, şi mulţi dintre ei, care<br />
profesează sincer credinţe religioase, văd în evoluţie<br />
expresia voinţei divine.<br />
O altă contribuţie decisivă a fost aceea a Teoriei Generale a<br />
Relativităţii a lui Albert Einstein, expusă în 1915, izvor de<br />
multe cercetări ulterioare morţii autorului în aprilie 1955.<br />
Puţine persoane au influenţat atât de mult destinul lumii ca<br />
el. Einstein l-a convins pe Roosevelt să iniţieze cercetări<br />
pentru a produce bomba atomică din teama că aceasta ar fi<br />
putut fi fabricată de nazişti. Când Truman le-a făcut să<br />
explodeze asupra oraşelor civile fără apărare Hiroshima şi<br />
Nagasaki, a fost atât de impresionat încât a devenit un<br />
pacifist convins. Statele Unite posedă mii de arme nucleare<br />
mult mai puternice decât acele bombe, arme cu care ar<br />
putea extermina de câteva ori populaţia lumii. În acelaşi<br />
timp sunt cei mai mari fabricanţi şi exportatori de tot felul<br />
de arme.<br />
Ritmul accelerat al cercetărilor ştiinţifice în toate domeniile<br />
de producţie materială şi servicii, sub imperiul ordinii<br />
economice impuse lumii după al doilea război mondial, a<br />
condus omenirea la o situaţie nesustenabilă.<br />
Datoria noastră este să cerem adevărul. Populaţia tuturor<br />
ţărilor are dreptul să cunoască factorii care au stat la baza<br />
schimbării climatice şi care sunt posibilităţile actuale ale<br />
ştiinţei pentru a stopa tendinţa, dacă mai există într-adevăr<br />
asemenea posibilităţi.<br />
Poporul cubanez, în special tineretul său minunat, a<br />
demonstrat ieri că şi în toiul unei blocade brutale economice<br />
este posibil să învingi obstacole inimaginabile.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
21 septembrie 2009<br />
ora 5:44 pm<br />
22 septembrie 2009<br />
OBAMA CEL SERIOS<br />
Preşedintele bolivarian Hugo Chavez a fost într-adevăr<br />
original când a vorbit despre „enigma celor doi Obama”.<br />
B. Stânga internațională<br />
Astăzi a vorbit Obama cel serios. De curând am recunoscut<br />
două trăsături pozitive ale conduitei sale: încercarea de a<br />
face să ajungă sănătatea la 47 de milioane de americani la<br />
care nu ajunge, şi preocuparea pentru schimbarea climatică.<br />
Ceea ce a spus ieri despre ameninţarea iminentă care<br />
planează asupra speciei umane ar putea părea pesimistă, dar<br />
nu este departe de realitate. Mai rămâne să se cunoască<br />
acum opinia multor Şefi de state despre tema ignorată şi<br />
uitată a schimbării climatice.<br />
Obama a fost primul care şi-a spus părerea ca ţară gazdă a<br />
Reuniunii la Nivel Înalt a Naţiunilor Unite pe această temă.<br />
Ce a spus? Transcriu cuvintele esenţiale ale discursului:<br />
„Recunoaştem că ameninţarea la adresa planetei este<br />
serioasă şi crescândă.”<br />
„Răspunsul la această provocare ambientală va fi judecat de<br />
istorie.”<br />
„Nu există ţară, oricât de mare sau de mică ar fi, care să<br />
scape de impactul schimbării climatice.”<br />
„Zi de zi cresc mareele înalte care inundă coastele, furtuni<br />
şi inundaţii tot mai puternice ameninţă continentele<br />
noastre.”<br />
„Securitatea şi stabilitatea tuturor ţărilor noastre sunt în<br />
pericol.”<br />
„Am aşezat clima în vârful priorităţilor agendei noastre<br />
internaţionale, a Chinei, Braziliei, de la India la Mexic,<br />
Africa şi Europa.”<br />
„Unindu-ne, aceşti paşi sunt semnificativi.”<br />
„Înţelegem gravitatea situaţiei şi suntem hotărâţi să<br />
acţionăm. Dar n-am venit aici ca să sărbătorim progresele.<br />
Este foarte multă treabă de făcut. Şi acest lucru nu va fi<br />
uşor. Vedem că partea cea mai grea a drumului se află în<br />
faţa noastră. Acest lucru se întâmplă în momentul în care<br />
prioritatea pentru mulţi este de a face să-şi revină<br />
economiile.”<br />
„Cu toţii avem îndoieli în ceea ce priveşte schimbarea<br />
climatică. Dificultăţile şi îndoielile nu sunt o scuză ca să nu<br />
acţionăm.”<br />
„Fiecare din noi trebuie să-şi facă treaba care-i revine<br />
pentru ca economiile noastre să crească fără să pună în<br />
pericol planeta.”<br />
„Trebuie să facem din Copenhaga un pas semnificativ<br />
înainte în ceea ce priveşte schimbarea climatică.”<br />
„Dar nici nu trebuie să permitem ca vechile dezbinări să<br />
pună obstacole în calea găsirii de soluţii, uniţi.”<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 25
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
„Naţiunile dezvoltate au provocat cea mai mare parte a<br />
prejudiciului şi trebuie să-şi asume responsabiltiatea.”<br />
„Nu vom depăşi provocarea aceasta decât dacă ne unim.<br />
Ştim că aceste ţări, în special cele mai vulnerabile, nu au<br />
aceleaşi resurse pentru a combate schimbările climatice.”<br />
„Viitorul nu este o opţiune între creşterea economică şi<br />
planeta curată, pentru că supravieţuirea depinde de<br />
amândouă. Ne revine responsabilitatea de a furniza ajutor<br />
financiar şi tehnic acestor ţări. Vom căuta să facem un pact<br />
care să permită creşterea calităţii vieţii popoarelor, fără să<br />
afectăm planeta. Ştim că viitorul depinde de un angajament<br />
global. Dar schimbarea este de lungă durată şi dură şi nu<br />
avem timp ca să parcurgem traseul.”<br />
Acum problema este că tot ceea ce afirmă este în<br />
contradicţie cu ceea ce Statele Unite fac de 150 de ani<br />
încoace, în special de când, la sfârşitul celui de-al doilea<br />
război mondial, au impus lumii acordul de la Bretton<br />
Woods şi au devenit stăpânul economiei mondiale.<br />
Sutele de baze militare instalate în zeci de ţări de pe toate<br />
continentele, protavioanele lor şi forţele lor navale, miile de<br />
arme nucleare, războaiele lor de cucerire, complexul militar<br />
industrial şi comerţul cu arme, sunt incompatibile cu<br />
supravieţuirea speciei umane. Societăţile de consum sunt<br />
de asemenea incompatibile cu ideea de creştere economică<br />
şi o planetă curată. Risipa fără limite de resurse naturale ne<br />
renovabile, în special petrol şi gaze, acumulate de-a lungul<br />
a sute de milioane de ani şi care în numai două secole se<br />
vor epuiza în ritmul actual de consum, au fost cauzele<br />
esenţiale ale schimbării climatice. Chiar dacă se vor reduce<br />
gazele poluante în ţările industrializate, ceea ce ar fi<br />
lăudabil, nu este mai puţin cert că 5,2 miliarde de locuitori<br />
ai planetei Terra, adică, trei pătrimi din populaţie, trăiesc în<br />
ţările care în măsură mai mare sau mai mică sunt pe cale de<br />
dezvoltare, care vor cere enorme consumuri de cărbune,<br />
petrol, gaze naturale şi alte resurse ne renovabile care,<br />
conform etaloanelor de consum create de economia<br />
capitalistă, sunt incompatibile cu obiectivul de salvare a<br />
speciei umane.<br />
N-ar fi just să se arunce vina pe Obama cel serios de enigma<br />
celor întâmplate până azi, dar ar fi şi mai injust ca celălalt<br />
Obama să ne facă să credem că omenirea ar putea fi<br />
păstrată cu normele care prevalează astăzi în economia<br />
mondială.<br />
Preşedintele Statelor Unite a admis că ţările dezvoltate au<br />
provocat cea mai mare parte a pagubei şi trebuie să-şi<br />
asume responsabilitatea. A fost fără îndoială un gest<br />
curajos.<br />
Ar fi just să recunoaştem şi că nici un alt Preşedinte al<br />
Statelor Unite n-a mai avut curajul să spună ceea ce a spus<br />
el.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
22 septembrie 2009<br />
Ora 6:14 pm<br />
B. Stânga internațională<br />
24 septembrie 2009<br />
ACOLO SE ZĂMISLEŞTE O REVOLUŢIE<br />
La 16 iulie a.c. am spus textual că lovitura de stat din<br />
Honduras „a fost concepută şi organizată de personaje fără<br />
scrupule din extrema dreaptă, care erau funcţionari de<br />
încredere ai lui George W. Bush şi fuseseră promovaţi de<br />
el.”<br />
Am menţionat numele lui Hugo Llorens, Robert Blau,<br />
Stephen McFarland şi Robert Callahan, ambasadori yanchei<br />
în Honduras, El Salvador, Guatemala şi Nicaragua, numiţi<br />
de Bush în lunile iulie şi august 2008 şi că cei patru urmau<br />
linia lui John Negroponte şi Otto Reich, cu o istorie<br />
tenebroasă.<br />
Am semnalat baza yanchee de la Soto Cano ca punct de<br />
sprijin principal al loviturii de stat şi că „ideea unei<br />
iniţiative de pace venind din Costa Rica a fost transmisă<br />
Preşedintelui acestei ţări de la Departamentul de stat când<br />
Obama se afla la Moscova şi declara, la o universitate rusă,<br />
că singurul Preşedinte al Honduras era Manuel Zelaya”.<br />
Am adăugat că „reuniunea din Costa Rica slăbea<br />
autoritatea ONU, a OSA şi a celorlalte instituţii care se<br />
angajaseră să sprijine poporul din Honduras şi singurul<br />
lucru corect era să ceară Guvernului Statelor Unite<br />
încetarea intervenţiei sale în Honduras şi retragerea din<br />
această ţară a Forţei de Sarcină Comună.”<br />
Răspunsul Statelor Unite, după lovitura de stat din această<br />
ţară din America Centrală, a fost să încheie cu Guvernul<br />
Columbiei un acord pentru a instala şapte baze militare, ca<br />
cea de la Soto Cano, în această ţară soră, care ameninţă<br />
Venezuela, Brazilia şi toate celelalte popoare din America<br />
de Sud.<br />
În momentul critic, pe când se discută într-o reuniune la<br />
nivel înalt a Şefilor de state la Naţiunile Unite tragedia<br />
schimbării climatice şi criza economică internaţională,<br />
puciştii din Honduras ameninţă să violeze imunitatea<br />
Ambasadei Braziliei, unde se află preşedintele Manuel<br />
Zelaya, familia sa şi un grup de apropiaţi care au fost<br />
obligaţi să se refugieze în această incintă.<br />
Este dovedit că guvernul Braziliei nu a avut absolut nimic<br />
de-a face cu situaţia creată acolo.<br />
Este prin urmare inadmisibil, chiar de neconceput, ca<br />
Ambasada braziliană să fie asaltată de guvernul fascist,<br />
doar dacă nu vrea să instrumenteze propria sinucidere,<br />
târând ţara într-o intervenţie directă a forţelor străine aşa<br />
cum s-a întâmplat în Haiti, ceea ce ar însemna intervenţia<br />
trupelor yanchee sub steagul Naţiunilor Unite.<br />
Honduras nu este o ţară îndepărtată şi izolată din Caraibe. O<br />
intervenţie a forţelor străine în Honduras ar dezlănţui un<br />
conflict în America Centrală şi ar crea un haos politic în<br />
toată America Latină.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 26
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
Lupta eroică a poporului hondurian, după aproape 90 de zile<br />
de bătălie neîncetată, a aruncat în criză guvernul fascist şi<br />
pro-yancheu care reprimă bărbaţi şi femei dezarmaţi.<br />
Am văzut cum a apărut o nouă conştiinţă în rândul<br />
poporului hondurian. O întreagă legiune de luptători<br />
sociali s-a oţelit în această bătălie. Zelaya şi-a ţinut<br />
promisiunea de a reveni. Are dreptul să restabilească<br />
Guvernul şi să prezideze alegerile. Dintre mişcările sociale<br />
combative se remarcă noi şi admirabile cadre, capabile să<br />
conducă acest popor pe drumurile dificile care le aşteaptă<br />
pe popoarele Americii Noastre. Acolo se zămisleşte o<br />
Revoluţie.<br />
Adunarea Naţiunilor Unite poate fi istorică în funcţie de<br />
succesele sau erorile sale.<br />
Liderii mondiali au expus teme de mare interes şi<br />
complexitate. Au reflectat magnitudinea sarcinilor pe care<br />
omenirea le are în faţă şi cât de puţin este timpul de care<br />
dispune.<br />
FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />
24 septembrie 2009<br />
Ora 1:23 pm<br />
b) Turcia<br />
B.b.1. Apelul celui de‐al 4‐lea Congres al<br />
Partidului marxist‐leninist din Turcia‐<br />
MLCP<br />
Catre muncitori, oamenii muncii, tineri, femei si<br />
revolutionari<br />
Partidul nostru MLCP sarbatoreste azi 15 ani de lupta si va<br />
anunta cu satisfactie ca al 4lea Congres s-a incheiat cu<br />
succes. Cel de-al 4-lea Congres al nostru, tinut intre 15<br />
august- 1 septembrie reprezinta o victorie politica in lupta<br />
cu dictatura fascista colonialista care ne ataca cu sprijinul<br />
imperialismului american si imperialism. El este semnalul<br />
ca partidul nostru intra in al 16-lea an de lupta plin de<br />
hotararea de a organiza revolutia pentru victoria<br />
socialismului.<br />
Acest al 4-lea Congres reprezinta un apel la organizare,<br />
solidaritate si lupta catre clasa muncitoare din Turcia,<br />
supusa exploatarii si asupririi, catre poporul kurd supus<br />
negarii si anihilarii, catre milioanele de oameni ai muncii<br />
confruntati cu saracia si somajul, catre femei, supuse celor<br />
mai abjecte forme de violenta, catre tineri a caror energie<br />
B. Stânga internațională<br />
este irosita de degradarea economiei si culturii, catre<br />
studentii ale caror drepturi democratice sunt negate, catre<br />
oamenii muncii aleviti privati de libertatea de constiinta si<br />
de practicare a cultului, catre minoritatile nationale supuse<br />
masacrelor si hartuirilor, catre intelectualii si artistii a caror<br />
libertate de expresie este ingradita de ideologia oficiala.<br />
Al 4-lea Congres al MLCP este si un apel la intensificarea<br />
luptei regionale si internationale impotriva imperialismului,<br />
pentru socialism, pentru libertati politice, impotriva<br />
fascismului, militarismului si sovinismului, pentru fratia<br />
popoarelor, pentru o pace justa si democratica, pentru<br />
egalitate sociala si intre sexe, impotriva sistemului bazat pe<br />
proprietate privata care genereaza in fiecare zi mentalitati<br />
patriarhale.<br />
Catre muncitori si oameni ai muncii,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP va cheama sa va organizati in<br />
randurile revolutiei si socialismului si sa luptati sub<br />
conducerea partidului nostru impotriva crizei economice,<br />
saraciei si exploatarii capitaliste, somajului si foamei,<br />
distrugerii natiurii, legislatiei fasciste si asasinatelor comise<br />
de politie, razboaielor si ocupatiei imperialiste, razboiului<br />
murdari si colonial impotriva kurzilor, nedreptatilor de tot<br />
felul. Statul burghez turc si partidele burgheziei nu au nimic<br />
sa va ofere in afara de exploatare, saracire si otravire a<br />
mintilor cu sovinism. Va chemam sa o rupeti cu aceste<br />
partide si sa va ridicati impotriva sistemului capitalist si<br />
regimului capitalist, nu ca o masa inconstienta ci ca o<br />
armata a revolutiei.<br />
Catre poporul kurd,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP saluta rezistenta voastra demna<br />
impotriva colonialismului fascist, a politicilor rasistsoviniste<br />
de linsaj si incercarilor de anihilare care continua<br />
fara intrerupere atat la sate cat si la orase, va anunta inca o<br />
data ca apara cu toata taria revendicarile voastre nationale si<br />
democratice. Va cheama sa fiti vigilenti in fata scenariilor<br />
de lichiare sustinute si de centrele imperialiste, cheama<br />
oamenii muncii si tinerii kurzi sa se uneasca in lupta pentru<br />
eliberare nationala si pentru socialism in randurile sectiei<br />
kurde a partidului nostru.<br />
Catre femei,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP, prin schimbari efectuate in<br />
program si statut, prin discutii intensive asupra problemelor<br />
cu care va confruntati, si-a imbogatit orizontul trasand noi<br />
sarcini in vederea luptei pentru emanciparea deplina a<br />
femeii. Ridicati-va impotriva sistemului capitalist, a moralei<br />
patriarhale, generatoare de saracie, inegalitate in drepturi si<br />
violenta. Va cheamam sa luptati in randurile noastre pentru<br />
eliberarea voastra si sa luptati pentru socialism.<br />
Catre tineri,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP va cheama sa urmati traditia<br />
marelui salt revolutionar din 1971, cand 10 revolutionari din<br />
Frontul Popular pentru Eliberare si Armata Populara de<br />
Eliberare au rapit doi englezi si un canadian dintr-o baza<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 27
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
militara NATO, cu scopul stoparii executiei liderului APE<br />
Deniz Gezmis si au luptat pana la ultimul om cand au fost<br />
inconjurati de trupe la Kizildere, cazand toti martiri ai<br />
Revolutiei. Ve chemam sa veniti in randurile organizatiei<br />
noastre de tineret KGO si sa luptati sub conducerea<br />
partidului nostru, sa va inarmati cu spiritul anti-imperialist<br />
al miscarii tineretului din 1968, cu curajul lui Sengul Boran<br />
si Ozgur Evrime Gocer si cu entuziasmul Organizatiei<br />
Tineretului Comunist. Va chemam sa accelerati marsul catre<br />
Revolutie si Socialism in toate domeniile activitatii voastre,<br />
din universitati pana in cartierele muncitoresti, va chemam<br />
sa va inarmati cu aceasta minunata lozinca- "Fiti realisti,<br />
cereti imposibilul!"<br />
Catre oamenii muncii aleviti<br />
Al 4-lea Congres al MLCP saluta lupta voastra pentru<br />
libertate de constiinta si de practicare a cultului vostru<br />
impotriva ideologiei oficiale, care a ajuns un amestec de<br />
nationalism turc cu islamism sunit. El va reaminteste ca<br />
aceasta lupta este parte integranta a luptei pentru libertati<br />
politice si va cheama la intensificarea ei, avertizandu-va in<br />
acelasi timp de necesitatea ruperii cu kemalismul, cu<br />
reactionarul Partid Republican al Poporului (CHP) precum<br />
si cu acei colaboratori ai sai proveniti din randurile<br />
comunitatii voastre; va chemam sa va uniti lupta cu cea a<br />
altor categorii asuprite si sa ridicati steagul socialismului.<br />
Catre minoritatile nationale din Turcia si Kurdistanul de<br />
Nord,<br />
Ati trait genocidul din 1915 si masacrele din 6-7<br />
septembrie, organizate de sovinistii si militaristii turci in<br />
mod sistematic, ca o politica de stat. I-ati pierdut pe<br />
intelectualii care luptau pentru drepturile voastre, precum<br />
Hrant Dink, pe publicistii vostri, precum si pe liderii vostri<br />
religiosi, victime ale asasinatelor politice. Al 4-lea Congres<br />
al MLCP va cheama sa va organizati in randurile sale pentru<br />
o lupta hotarata pentru drepturi politice, impotriva statului<br />
turc fascist care pe langa kurzi asupreste greci, armeni,<br />
asirieni si alte minoritati nationale din Turcia si Kurdistanul<br />
Va invitam sa studiati deciziile Congresului nostru in acest<br />
sens si sa intariti prietenia noastra revolutionara.<br />
Tovarasi,<br />
Sa continuam neabatuti pe drumul revolutionar in al 16-lea<br />
nostru an de lupta, sa privim acest Congres ca un important<br />
salt inainte pentru partidul nostru. Al 4-lea Congres al<br />
MLCP este unul al schimbarii si trnasformarii, unul al<br />
solutiilor noi in ce priveste caile de lupta, formele de<br />
organizare, problema miscarii femeilor (s-a decis acordarea<br />
unei mai mari atentii formarii de lideri din randul lor), in ce<br />
priveste abordarea propriei istorii si a dialecticii ciocnirii<br />
intre revolutie si contrarevolutie. El poate fi privit ca un<br />
Congres al solutiilor, solutii la care s-a ajuns pe baza<br />
experientei acumulate in lupta cu atacurile politiei si in<br />
procesul de organizare. Al 4-lea nostru Congres este o<br />
platforma a indraznelii, a curajului, a reinnoirii si mersului<br />
inainte, al hotararii de a merge in continuare pe calea<br />
revolutionara si de a intari rolul de avangarda al partidului<br />
B. Stânga internațională<br />
de Nord, incercand totodata sa le intimideze prin provocari<br />
si asasinate.<br />
Catre artisti si intelectuali,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP considera ca, in conditiile<br />
actualei crize economice mondiale a sosit timpul sa va<br />
mobilizati capacitatile creative si sa le puneti in slujba<br />
maselor de oameni ai muncii, va cheama sa va faceti datoria<br />
de luptatori pe frontul estetic al Revolutiei. Artistii si<br />
intelectualii trebuie sa aiba in minte exemplul lui Yilmaz<br />
Guney care spune ca "artistii poporului sunt luptatori ai<br />
poporului", sa vina in randurile noastre, alaturi de artistii si<br />
intelectualii comunisti, in slujba celor multi.<br />
Catre muncitorii imigranti,<br />
Exploatarea si saracia cu care va confruntati in marile orase<br />
se adancesc ca urmare a crizei economice globale.<br />
Drepturile voastre se afla sub amenintare ca urmare a crizei<br />
si colapsului blocului sovietic, ca urmare a recrudescentei<br />
sovinismului si rasismului. Va chemam sa va alaturati luptei<br />
de clasa din tarile unde va aflati si sa luptati impotriva<br />
capitalismului si imperialismului, pentru libertate si<br />
socialism. Va chemam sa va organizati in randurile<br />
partidului nostru si sa ridicati steagul sperantei.<br />
Catre revolutionari, catre tovarasi nostri de arme,<br />
Al 4-lea Congres al MLCP este o etapa importanta in istoria<br />
partidului nostru. El a decis reconstructia sa din punct de<br />
vedere organizatori, sa perfectioneze stilul nou creat in<br />
cursul Unitatii Revolutionare, in primul rand in ce priveste<br />
diversitatea si bogatia cailor si formelor de lupta si<br />
organizare. El saluta rezistenta istorica a tovarasului Orhan<br />
Yilmazkaya de acum cateva luni, drept o forma pretioasa de<br />
lupta politica si ideologica. El constata ca hotararea si<br />
spiritul de lupta ale militantilor nostri a crescut ca urmare a<br />
unor actiuni de acest gen. Trebuie sa mergem inainte, sa<br />
promovam noul si sa ne rupem de ceea ce este depasit<br />
inmiscarea noastra. Partidul nostru va continua sa se achite<br />
de responsabilitatile sale in ce priveste intarirea luptei<br />
revolutionare.<br />
in aceasta lupta. Acest Congres a marcat sfarsitul perioadei<br />
de tranzitie cauzate de atacurile politienesti si inceputul<br />
uneia noi, de afirmare mai pronuntata a noastra ca partid de<br />
avangarda al revolutiei. A marcat desavarsirea Congresului<br />
Unitatii si a celui de-al Treilea Congres. Sa ascultam deci<br />
apelul sau, sa incepem o mobilizare completa de sus in jos<br />
in noi insine, organizatiile noastre si tovarasii nostri. Sa<br />
organizam partidul de avangarda tocmai pentru a putea<br />
organiza revolutia, sa intarim constiinta cadrelor noastre<br />
active pentru a putea organiza partidul de avangarda. Sa<br />
incepem revolutia de la noi insine. Sa ridicam constiinta<br />
noastra pana la nivelul trasat de al 4-lea Congres, sa avem in<br />
minte spiritul lui, deciziile lui in activitatea noastra practica.<br />
Glorie celui de-al 4-lea Congres, spre Revolutie si<br />
Socialism impreuna cu noi in al 15-lea nostru an!<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 28
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
B.b.2. Criza si rezistenta<br />
Traducere din International Bulletin<br />
nr 84 din August 2009<br />
Organ de presa al MLKP-Turcia<br />
In ciuda tuturor incercarilor guvernului sa ascunda<br />
consecintele crizei economice globale in Turcia si<br />
Kurdistanul de Nord, ele devin din ce in ce mai vizibile. In<br />
primul patrar al acestui an economia tarii s-a contractat cu<br />
13,8%, ceea ce inseamna cea mai mare scadere din toate<br />
tarile OECD si a 3-a la nivelul intregii lumi. In acelasi timp<br />
deficitul bugetar s-a ridicat pentru numai 6 luni la 23,2<br />
miliarde lire turcesti. Raspunsul guvernului AKP este de a<br />
mari taxele, ceea ce a dus, de exemplu, la cresterea pretului<br />
benzinei in medie cu 7,8%. Ratele VAT au crescut la 18%,<br />
ceea ce inseamna o crestere a preturilor cu 10%.<br />
Un alt efect al crizei economice este cresterea somajului.<br />
Conform Institutului Turc de Statistica rata somajului a<br />
crescut intr-un an cu 5%, ajungand la 14,9%, ceea ce<br />
inseamna ca 3,5 milioane de oameni sunt someri. In mediul<br />
urban rata somajului este de 17,5% iar la sate de 9,5%, in<br />
timp ce printre tineri ea a ajuns ;a 26,5%. Acestea sunt insa<br />
doar estimari conservatoare. Un studiu al DISK<br />
(Confederatia Sindicala a Muncitorilor Revolutionari) a<br />
aratat ca numarul real al somerilor a ajuns in aprilie 2009 la<br />
5 837 000, rata reala a somajului fiind deci de 24,7%.<br />
Fiecare al patrulea tanar este astazi somer.<br />
Trebuie spus ca in septembrie 2008, la inceputul crizei,<br />
numarul somerilor ERA DEJA de peste 3 milioane.<br />
Muncitorii si oamenii muncii nu accepta aceasta situatie<br />
fara lupta. Cu toate ca grevele si miscarile de rezistenta sunt<br />
izolate, o crestere a combativitatii nu poate fi ignorata.<br />
Sindicatul Birlesik Metal al muncitorilor metalurgisti duce<br />
astfel o lupta de pe 22 decembrie anul trecut la fabrica<br />
Sinter Metal din cartierul Umraniye al Istanbul-ului,<br />
impotriva concedierii membrilor sai.<br />
Sindicatul muncitorilor textilisti Tekstil-Sen lupta la<br />
compania Ag Tekstil pentru drepturile muncitorilor, dupa ce<br />
anterior luptase la Selga, Safak, Miteks, Asya si Hiranur.<br />
Sindicatul docherilor Limter-Is isi desfasoara lupta in<br />
companiile CHT si Positif Gemi. Incepand cu luna februarie<br />
jurnalistii s-au aflat si ei greva, pentru prima oara de la<br />
puciul militar din 12 septembrie 1980. Lucratorii municipali<br />
din sindicatul Genel-Is au iesit in strada pe 17 iulie si au<br />
blocat traficul drept protest pentru ca nu-si primisera<br />
salariile de 8 luni. Angajatii din industria ceaiului au<br />
protestat si ei in cateva orase de pe malul Marii Negre<br />
impotriva companiei de stat Cay-Kur. La o demonstratie de<br />
pe 14 iulie din Cindikli peste 100 de participanti au fortat o<br />
bariera a politiei cerand ca aceste bariere sa fie puse<br />
impotriva gruparilor criminale nu impotriva muncitorilor.<br />
Membri ai sindicatului profesorilor Egitim-Sen si ai celui al<br />
angajatilor din sectorul public KESK au iesit in strada la<br />
B. Stânga internațională<br />
Ankara, la Izmir a avut loc o greva de doua zile a<br />
muncitorilor feroviari iar la Adana 3000 de membri ai<br />
sindicatului Tez Koop-Is al angajatilor din comert au decis<br />
sa intre in greva dupa esecul negocierilor salariale. In alte<br />
parti s-a ajuns la ocupari de fabrici si chiar la luari de<br />
ostatici.<br />
Toate aceste actiuni arata clar vointa de rezistenta a<br />
oamenilor muncii din toata tara. Cu toate acestea, linia<br />
concilianta a sindicatelor galbene, care evita orice ciocnire<br />
serioasa cu clasa capitalista, este un obstacol serios in calea<br />
radicalizarii miscarii de protest. La inceputul crizei multi<br />
dintre acesti „lideri galbeni” au anuntat planuri serioase de<br />
combatere a crizei, dar vorbele lor marete nu au fost urmate<br />
de nimic concret. Birocratia sindicala incearca din toate<br />
puterile sa tina in frau nemultumirile maselor, acceptand in<br />
acelasi timp cerere dupa cerere din partea capitalistilor, cum<br />
au facut recent cu prilejul negocierilor contractelor colective<br />
din sectorul public.<br />
De aceea miscarile spontane de protest nu se pot transforma<br />
intr-o miscare muncitoreasca de masa impotriva regimului<br />
decat daca ele sunt conduse de o forta revolutionara de<br />
avangarda, numai daca avangarda comunista va stabili<br />
legaturi trainice cu masele si astfel va putea sa profite cu<br />
succes de oportunitatile pe care o prezinta actuala criza.<br />
B.b.3. Clasa muncitoare condamna<br />
pucismul si pe pucisti<br />
Traducere din International Bulletin nr 84 din August<br />
2009<br />
Organ de presa al MLKP-Turcia<br />
In Turcia, tara care a cunoscut 3 lovituri de stat militare,<br />
cele din 27 mai 1960, 12 martie 1971, 12 septembrie 1980,<br />
si un puci "post-modern", pe 28 februarie 1997, discutiile in<br />
legatura cu tragerea la raspundere a generalilor pucisti din<br />
1980 s-au intensificat din nou, in contextul conflictelor<br />
interne dintre diferitele forte conducatoare.<br />
Deconspirarea "Planului de Actiune Impotriva Reactiunii<br />
Religioase" arata ca lupta pentru putere se duce si acum la<br />
fel de intens, ea atingand si problema tragerii la raspundere<br />
a pucistilor.<br />
Lovitura de stat militara din 12 septembrie 1980 a fost un<br />
episod deosebit de sangeros din istoria Turciei, marcat de<br />
torturi, executii, disparitii a celor aflati in detentie, asasinate<br />
politice, asasinate extrajudiciare in plina strada, arderi de<br />
carti si numerosi refugiati. In ciuda alegerilor tinute in 1983<br />
si a re-convocarii parlamentrului burghez, armata a<br />
continuat sa fie, ca urmare a loviturii de stat, principala forta<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 30
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
in cadrul regimului burghez, ea exercitandu-si dominatia<br />
prin intermediul MGK- Consiliului National de Securitate.<br />
Trebuie spus ca re-convocarea parlamentului a avut loc<br />
numai dupa reprimarea fortelor revolutionare si a celor<br />
patriotice kurde, ca si a opozitiei progresiste democratice si<br />
dupa consolidarea din punct de vedere legal a armatei ca<br />
forta conducatoare a regimului.<br />
Articolul 15, care impiedica condamnarea generalilor<br />
pucisti si a liderului lor Kenan Evren a fost introdus in<br />
Constitutie prin forta in 1982, desi numai "temporar".<br />
Pucismul a primit deci si o legitimare constitutionala.<br />
Acest articol "provizoriu" este in vigoare si in ziua de azi.<br />
Regimul militar instaurat in 1980 se mentine deci si acum,<br />
la aproape 30 de ani dupa lovitura de stat.<br />
Discutiile in legatura cu aceasta au reizbucnit mai ales dupa<br />
publicarea unui document in legatura cu ea, numit "Plan de<br />
Actiune Impotriva Reactiunii Religioase", semnat de<br />
colonelul Dursun Cicek. Armata a numit acest document un<br />
simplu petec de hartie si a declarat ca nu va porni o<br />
vanatoare de vrajitoare in randurile sale. In ciuda acestui<br />
fapt, ca o dovada de reconciliere intre conducerea<br />
guvernului si cea a armatei, colonelul repsectiv a fost<br />
condamnat la inchisoare de un tribunal civil.<br />
Exista doua motive pentru realizarea acestei reconcilieri<br />
intre guvern si armata- in primul rand faptul ca, in ce<br />
priveste politica externa, cele doua grupari ale regimului au<br />
ajuns la un consens in ce priveste politica SUA in Orientul<br />
Mijlociu. Al doilea este de natura interna, faptul ca regimul<br />
nu mai poate suporta noi conflicte intre cele doua<br />
componente ale sale de baza.<br />
Armata turca, care a ajuns, pentru prima oara dupa o lunga<br />
perioada, sa isi piarda din influenta, doreste sa mentina<br />
starea actuala de lucruri, pozitia sa privilegiata in cadrul<br />
regimului burghez, astfel ca ea a ajuns sa repete tot mai des<br />
vechiul argument ca ea este garantul regimului. In acelasi<br />
timp, primul ministru Tayyip Erdogan a ajuns sa spuna,<br />
recent, ca, din contra, garantul regimului "este politia".<br />
Chiar daca el a incercat mai apoi sa-si "indulceasca"<br />
mesajul, acesta este clar. Preluarea de catre politie a rolului<br />
de garant jucat de armata inseamna ca guvernul va deveni<br />
mai puternic decat armata.<br />
Erdogan incearca sa reduca influenta armatei sub pretextul<br />
intaririi democratiei. Adevarul e insca ca aici nu e vorba de<br />
o lupta pentru democratie ci de una pentru putere in<br />
interiorul regimului, cu mentinerea structurii statale si<br />
militate existente si a constitutiei fasciste de dupa lovitura<br />
de stat.<br />
Discutiile in legatura cu aceasta lovitura de stat, declaratiile<br />
presei burgheze, a partidelor burgheze de opozitie si<br />
diverselor organizatii burgheze nu fac decat sa<br />
caricaturizeze democratia. MGK este in continuare<br />
adevaratul for conducator al statului, toate deciziile<br />
importante pentru statul turc fascist si colonialist sunt luate<br />
acolo.<br />
Documentul Politicii de Securitate Nationala constituie<br />
adevarata constitutie a Republicii Turce. AKP, partideul de<br />
B. Stânga internațională<br />
guvernamant, incearca sa schimbe Codul Penal pentru a<br />
permite judecarea militarilor de catre tribunale civile. Dar<br />
fortele progresiste, revolutionare si comuniste lupta de multi<br />
ani pentru condamnarea generalilor pucisti, pentru abolirea<br />
"provizoriului" articol 15 din constitutie, pentru pedepsirea<br />
torturilor si tuturor crimelor impotriva umanitatii comise<br />
atunci. Condamnarea pucistilor ar insemna un mare pas<br />
inainte pentru lupta clasei muncitoare, a oamenilor muncii<br />
si a miscarii nationale kurde, pentru cauza libertatii si<br />
democratiei.<br />
Este necesar pentru noi sa intervenim in mod constient in<br />
aceste discutii in jurul loviturii de stat si sa le legam de lupta<br />
clasei muncitoare si oamenilor muncii, singura care poate<br />
face dreptate in privinta sangeroaselor crime comise de<br />
junta pucista din 1980.<br />
B.b.4. Creste furia populara impotriva<br />
banditilor imperialisti<br />
Protestele impotriva reuniunii FMI si Bancii Mondiale,<br />
programate la Istanbul pe 6-7 octombrie, se intensifica.<br />
Fortele socialiste cauta sa organizeze aceste proteste<br />
desfasurand o intensa munca de agitatie in cartierele<br />
muncitoresti.<br />
Ei cheama masele de oameni ai muncii sa iasa in strada<br />
pentru a protesta impotriva acestei reuniuni. Unii activisti sau<br />
legat cu lanturi de Centrul Congresului din Istanbul, unde<br />
reuniunea va avea loc, si au desfasurat un banner cu lozinca<br />
"Jos cu FMI/No Pasaran". Dupa ce au scandat "Sa incoltim<br />
FMI la Istanbul", fortele de ordine i-au atacat si au retinut 4<br />
activisti.<br />
Conform unei declaratii a guvernatorului Istanbul-ului, la<br />
protest vor participa 10 000 de oameni si 21 000 de politisti,<br />
din care 10 000 in uniforme, restul in civil.<br />
Socialistii au mai chemat masele sa ia parte la Congresul<br />
Economic Socialist ce va fi organizat de Academia de<br />
Stiinte Marxiste Nazim Hikmet pe 3 octombrie.<br />
Traducere de pe http://www.mlkp.info<br />
B.b.5. Forumul Social al Mesopotamiei<br />
Forumul Social al Mesopotamiei (MSF), ce s-a desfasurat la<br />
Diyarbakir, in Kurdistan, intre 25-30 septembrie, cu<br />
participarea a 250 de organizatii, a debutat cu o manifestatie<br />
la care au participat aproape 10 000 de oameni.<br />
La aceasta manifestatie s-a desfasurat un banner cu lozinca<br />
"O alta Mesopotamie este posibila!". Militantii MLCP au<br />
fost si ei prezenti la demonstratie, scandand: "Traiasca al 4-<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 31
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
lea Congres al MLCP!", "Femei, veniti in partidul nostru<br />
MLCP!", "Organizatia Tineretului Comunist, steaua<br />
partidului nostru!". Patriotii kurzi au desfasurat si ei o<br />
pancarta cu lozinca "Nu operatiunilor militare si<br />
arestarilor!".<br />
Manifestatia a continuat apoi cu discursuri si muzica.<br />
Au mai avut loc si seminarii precum "Adunarea pentru<br />
solidaritatea popoarelor" si "Luptele popoarelor din<br />
America Latina", precum si Intalnirea Femeilor din Orientul<br />
Mijlociu, in vederea Forumului Mondial al Femeilor<br />
programat pentru 2011 in Venezuela. Pana la incheierea<br />
forumului, pe 30 septembrie, s-au mai desfasurat si alte<br />
seminarii si activitati.<br />
Traducere de pe http://www.mlkp.info<br />
c) Germania<br />
B.c.1. Interviu cu Stefan Engel<br />
presedintele Partidului marxist‐leninist<br />
din Germania‐MLPD<br />
Ofensiva pentru socialism autentic nu mai poate fi<br />
oprita!<br />
Traducere din ziarul Red Flag(Steagul rosu) editia din 28<br />
August 2009.<br />
Radu M. Florian.<br />
Red. Campania MLPD pentru alegerile parlamentare<br />
nationale a inceput cu o stralucita adunare la Hamburg.<br />
Cum se explica succesul ei?<br />
Stefan Engel Evenimentul a fost intr-adevar un succes<br />
total! Grupurile de initiativa din statele federale nordice a<br />
jucat un rol important in acest succes. S-a adaugat un<br />
numeros grup din Hamburg si din intreaga zona de coasta.<br />
La miting au luat parte 800 de oameni, la evenimentul<br />
cultural 1500, iar alte mii de trecatori le-au urmarit. MLPD<br />
s-a remarca astfel ca un partid atat militant cat si atragator.<br />
Speram ca acest "spirit al Hamburgului" sa ne urmareasca in<br />
campania electorala si de acum incolo.<br />
Red. Care este cel mai important lucru in aceste alegeri<br />
parlamentare nationale?<br />
Stefan Engel Este foarte important ca noi sa ne delimitam<br />
de parlamentarismul burghez in principiu. Acest<br />
parlamentarism burghez sustine ca alegerile parlamentare<br />
B. Stânga internațională<br />
sunt cel mai important lucru, dar adevarul este ca votantii au<br />
o influenta foarte mica in comparatie cu monopolurile<br />
conducatoare.<br />
Noi ne vom lupta totusi pentru fiecare vot. Aceasta poate<br />
parea unora o contradictie, dar participarea noastra la<br />
alegeri trezeste constiinta si increderea maselor. Noi ducem,<br />
si invatam sa ducem, o lupta pentru constiinte, al carei scop<br />
final este convingerea majoritatii clasei muncitoare de<br />
necesitatea socialismului si a luptei impotriva guvernului.<br />
Cei care nu inteleg acest lucru sunt usor influentati de<br />
parlamentarismul burghez. Nu ne facem iluzii, stim bine ca<br />
in conditiile sistemului actual nu putem influenta decat intro<br />
foarte mica masura rezultatul alegerilor. Totusi,<br />
participarea la ele, discutiile cu oamenii sunt importante<br />
pentru ca ne apropie de masele largi de oameni ai muncii, in<br />
special de femei si tineri.<br />
Red. Pe ce se va concentra campania electorala a MLPD?<br />
Stefan Engel Bineinteles ca va trebuie sa ne ocupam de<br />
problemele de baza ale economiei si vietii politice, exact<br />
problemele pe care clasa conducatoare incearca in mod<br />
insistent sa le treaca sub tacere. Sub nici o forma nu vrea ea<br />
sa polarizeze electoratul! Bineinteles insa ca, mai ales in<br />
contextul actualei crize, ea se confrunta cu riscul ca masele<br />
sa se ridice impotriva partidelor sale, impotriva celor<br />
vinovati de declansarea crizei. Este deci important sa<br />
aducem aceste probleme in centrul atentiei si sa polemizam<br />
cu partidele burgheze pe marginea lor. Dorim sa ne ocupam<br />
de problemele serioase, nu de cele minore.<br />
Red .Aceasta inseamna ca in centrul atentiei va fi probabil<br />
actuala criza economica mondiala.<br />
Stefan Engel Bineinteles! Se stie ca de exemplu inca de<br />
saptamana trecuta se fac incercari pentru a convinge masele<br />
ca s-a terminat cu criza. Curios ca aceste incercari par sa<br />
coincida cu inceputul campaniei electorale!<br />
Este adevarat ca declinul economic poate fi incetinit si ca sau<br />
observat anumite semne de progres, dar e greu de spus,<br />
deocamdata, daca aceste semne sunt doar fluctuatii IN<br />
INTERIORUL curbei descendete sau daca ele marcheaza<br />
intr-adevar inceputul, daca nu al unei noi perioade de<br />
crestere, macar al uneia de stagnare. Trebuie sa realizam ca<br />
ne aflam inca la nivelul anului 2000 in ce priveste productia<br />
industriala. Exporturile Germaniei in iunie au fost de pilda<br />
cu 22% mai mici decat in iunie al anului precedent. Credem<br />
deci ca e prea devreme sa vorbim de un sfarsit al crizei, din<br />
contra, putem sa ne asteptam la ce e mai rau. In SUA<br />
prabusirea bancilor continua- vinerea trecuta s-a inregistrat<br />
astfel al 81-lea faliment bancar, iar continuarea<br />
speculatiilor, mai ales in ce priveste cartile de credit, poate<br />
sa accelereze criza oricand in loc sa o atenueze. In<br />
Germania pregatirile pentru reduceri masive de locuri de<br />
munca sunt abia la inceput.<br />
Doar in luna iulie 64 de monopoluri internationale si-au<br />
anuntat intentia de a desfiinta, in intreaga lume, 600 000 de<br />
locuri de munca. La noi se asteapta ca numarul somerilor sa<br />
creasca cu 1- 1,5 milioane pana la sfarsitul anului. Toate<br />
acestea vor avea reprecursiuni grave asupra nivelului de trai<br />
al maselor. Toata povara crizei va fi aruncata pe umerii<br />
celor ce muncesc, iar cei care nu vor fi concediati se vor<br />
confrunta cu o intensificare a intensitatii muncii lor.<br />
Amenintarea somajului, total sau partial, le permite<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 32
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
patronilor sa intensifice exploatarea pana la epuizare a celor<br />
inca angajati, totul cu scopul de a face intreprinderile mai<br />
bine pregatite concurentei internationale din ce in ce mai<br />
inversunate. Se urmareste de asemenea scaderea salariilor si<br />
reducerea unor drepturi ale muncitorilor. Aceste fenomene<br />
se observa acum mai ales in industria automobilelor.<br />
Red. In aceasta luni saptamanalul Financial Times Germany<br />
a raportat in exclusivitate ca s-a ajuns la un moratoriu intre<br />
marile monopoluri si guvern in ce priveste amanarea<br />
concedierilor pana dupa alegeri. In mod sigur se va urmari<br />
si marirea impozitelor indirecte, reduceri drastice in<br />
programele de asistenta sociala, reduceri de pensii, reduceri<br />
in sistemul Hartz IV de ocrotire sociala. Aceasta campanie<br />
electorala este doar un ragaz pentru ceea ce va urma! Noi<br />
trebuie sa spunem clar ca dupa alegeri se va plati drastic! Iar<br />
clasa muncitoare, masele largi de oameni ai muncii nu vor<br />
avea alta solutie decat sa lupte impotriva acestor incercari<br />
de aruncare a crizei pe umerii lor. Care este esenta<br />
campaniei MLPD?<br />
Stefan Engel Lucrul cel mai important este ca aceasta<br />
campanie sa fie o parte a ofensivei noastre pentru<br />
socialismul autentic. Trebuie sa profitam de deplasarea<br />
maselor spre stanga pentru a le castiga de partea alternativei<br />
socialiste revolutionare. Desigur ca in cadrul stangii fortele<br />
reformiste inca domina. Partidul Stangii, de exemplu,<br />
trebuie demascat, dar fara a rupe legaturile cu membrii sai<br />
de rand. Multi membri si simpartizanti ai acestuia raman<br />
pentru noi cei mai importanti aliati in lupta pentru apararea<br />
beneficiilor sociale, impotriva neofascismului, impotriva<br />
misiunii militare din Afghanistan. Dar cu toate acestea noi<br />
trebuie sa spunem oamenilor adevarul, trebuie sa le spunem<br />
ca lozinca lui Lafontaine despre "economia oamenilor<br />
liberi", fara abolirea capitalismului, este o iluzie, o fantezie<br />
inselatoare care face rau luptei de clasa. Daca muncitorimea<br />
doreste sa se elibereze din exploatare ea trebuie sa rastoarne<br />
sistemul capitalist. Acesta este motivul pentru care ofensiva<br />
pentru socialismul autentic trebuie imbinata cu lupta<br />
impotriva reformismului mic-burghez, a iluziilor<br />
parlamentariste cultivate de acesta, mai ales in conditiile in<br />
care masele manifesta o deschidere spre noi mai mare ca<br />
niciodata pana acum.<br />
Red.Cum se manifesta aceasta deschidere<br />
Stefan Engel In timpul pregatirilor pentru aceasta<br />
campanie am putut observa ca anti-comunismul nu mai este<br />
acum obstacolul principal in calea strangerii de semnaturi.<br />
Am strans 40 000 de semnaturi, pentru care a trebuit sa<br />
ducem circa 200 000 de discutii individuale in care a trebuit<br />
sa ne delimitam clar de partidele burgheze fata de care se<br />
observa o nemultumire tot mai mare.<br />
Oamenii trebuie sa inteleaga ca aceasta nemultumire nu este<br />
suficienta, ca nu trebuie sa cada in negativism si defetism ci<br />
trebuie sa se organizeze si sa lupte pentru drepturile lor,<br />
altfel se poate ajunge la o intarire a extremismului de<br />
dreapta.<br />
Strangerea de semnaturi a reprezentat o importanta batalie<br />
preliminara, pe care o putem considera un succes. Am reusit<br />
sa strangem semnaturi in toate statele federale. Campania<br />
electorala va avea rolul de a intensifica aceste discutii pe<br />
care le-am purtat cu oamenii cu ocazia strangerii de<br />
semnaturi.<br />
B. Stânga internațională<br />
Fiecare ofensiva presupune depunerea unor insemnate<br />
eforturi. Acum este timpul sa le facem! In urmatoarele<br />
saptamani vom fi in strada zilnic, in mijlocul oamenilor,<br />
dedicandu-ne toata activitatea lucrului cu masele. Iar<br />
"spiritul Hamburgului" ne va ajuta foarte mult. Va trebui sa<br />
punem accentul si pe realizarea de aliante cu diferitele<br />
organizatii ale imigrantilor, in vederea realizarii unei<br />
campaneii comune.<br />
Red. Ati putea sa ne spuneti ce probleme se discuta acum in<br />
MLPD?<br />
Stefan Engel Cum este firesc, fiecare disputa sociala se<br />
reflecta in partid, intr-un fel sau altul. Unii incearca sa evite<br />
polarizarea. Cei nemultumiti de numarul crescand de voturi<br />
pentru Partidul Stangii si lipsiti de rabdarea necesara<br />
lucrului cu masele sunt nemultumiti de faptul ca muncitorii<br />
nu pornesc la lupta imediat si incep sa se ploconeasca in<br />
fata spontaneitatii. In acest fel isi pot face loc in partidul<br />
nostru diletantismul si dezorganizarea. Totusi trebuie spus<br />
ca ne descurcam destul de bine in lupta cu aceste tendinte,<br />
in buna parte datorita marelui entuziasm de care dau dovada<br />
membrii nostri, entuziasm pe care multe alte partide si l-ar<br />
dori. Ofensiva noastra pentru socialismul autentic avanseaza<br />
si nu poate fi oprita.<br />
Red. Ce ne puteti spune despre munca cu tineretul?<br />
Stefan Engel Taberele de vara, organizate in comun de<br />
MLPD si de liga sa de tineret Rebell s-au incheiat cu succes.<br />
S-au discutat probleme politice, s-a organizat activitati<br />
culturale si sportive, a fost cultivat spiritul de echipa,<br />
organizatia Vulpile Rosii s-a aflat din nou la inaltime. Dar<br />
nu trebuie sa ne culcam pe o ureche daca vrem sa faurim o<br />
organizatie de tineret de masa! Noi am decis ca ofensiva<br />
pentru socialismul autentic sa se orienteze in special spre<br />
tineri, in randul carora un mai mare spirit de lupta trebuie<br />
cultivat!<br />
Red. Ce doriti sa spuneti in inheiere?<br />
Stefan Engel Trebuie sa luptam pentru fiecare vot, nu doar<br />
pentru ca voturile sunt importante dar mai ales pentru ca<br />
trebuie sa folosim aceasta campanie pentru a schimba<br />
modul de gandire al oamenilor, pentru ca pentru multi votul<br />
pentru MLPD este adeseori doar primul pas in lupta pentru<br />
o noua societate, pentru socialismul autentic.<br />
B.c.2. Interview with the chairman of the<br />
MLPD, Stefan Engel, dated August 26,<br />
2009<br />
(Published in Red Flag, August 28, 2009<br />
The Offensive for Genuine Socialism can no longer be<br />
held up!<br />
The national parliamentary election campaign of the<br />
MLPD began with the brilliant opening event in<br />
Hamburg. How did this success come about?<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 33
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
This opening event was really an all-round success! The<br />
voter initiative groups from the northern federal states took<br />
this opening event as an opportunity for an excursion,<br />
making the central event to their own cause, and this also<br />
strengthened solidarity. In addition, numerous participants<br />
and visitors from Hamburg and from the entire coastal<br />
region attended. The rally was visited by 800 participants,<br />
the cultural event by 1,500 and 1,000 people participated in<br />
the demonstration from the site of the rally to that of the<br />
cultural event. That in turn was seen by thousands of<br />
passers-by and Hamburg residents and so -often for the first<br />
time -the MLPD became known as a militant and attractive<br />
– just revolutionary! - party. The basic idea of this inspiring<br />
opening event was to combine the orientation to the<br />
parliamentary election campaign with the first larger<br />
election event and in this way to put our focus of party<br />
building on Hamburg into practice. We succeeded in this<br />
lock, stock and barrel! So the "spirit of Hamburg" will<br />
spread to our election campaign all over the country.<br />
What is the most important thing in the national<br />
parliamentary elections?<br />
It is important that we dissociate ourselves from bourgeois<br />
parliamentarism in principle. This bourgeois<br />
parliamentarism says that people’s fates are determined by<br />
parliamentary elections. However, in reality it is a fact that<br />
the number of votes will have only little influence on the<br />
politics of the ruling monopolies.<br />
Nevertheless, we are fighting for each and every vote in<br />
these elections. This might first seem to some people to be a<br />
contradiction. The struggle for each and every vote is,<br />
however, decisive. This struggle aims at changing people; it<br />
creates consciousness and self-confidence.<br />
In this way we lead and we learn to conduct a struggle over<br />
the mode of thinking that ultimately aims at winning the<br />
decisive majority of the working class for socialism and<br />
involving the broad masses in the struggle against the<br />
government. Anyone who does not understand these<br />
dialectics is quickly influenced by bourgeois<br />
parliamentarism. He only evaluates the activities of the<br />
MLPD with regard to the election results and this is onesided.<br />
However, due to the given conditions within the whole<br />
system of electoral manipulation, we can exert only small<br />
influence on these results.<br />
However, we do have full influence on the way we face the<br />
masses, how we discuss with people, how we convince<br />
them, how we represent our party, which forms of<br />
organizations we create and how we succeed in building up<br />
our party systematically and in making it more attractive to<br />
the core of the industrial proletariat, the broad masses of<br />
people and especially the masses of the women and the<br />
youth.<br />
What is the most important content of the parliamentary<br />
election campaign of the MLPD?<br />
Of course, we have to deal with the most important basic<br />
questions of the political and economic situation. The ruling<br />
class really insistently attempts to push aside exactly these<br />
basic questions in this election campaign. By no means do<br />
they want to polarize!<br />
B. Stânga internațională<br />
Under the conditions of the existing world economic crisis<br />
they, of course, always run the risk that the discontent of the<br />
people turns against them as ruling parties and against those<br />
who caused the crisis in the corporate top management of<br />
the international supermonopolies. Therefore, it is<br />
especially important that we place these decisive crucial<br />
questions into the center of attention, attack the bourgeois<br />
parties and polemicize. We, of course, do not join in their<br />
soft-soap course.<br />
The discussion about the world economic and financial<br />
crisis will probably be in the center of attention.<br />
Of course! Since the last week the attempt is being made to<br />
convince people that the economic and financial crisis is<br />
over. It is as if this had been ordered right for the start of the<br />
federal election campaign. This is obviously a manoeuvre.<br />
It is correct that the decline of the economy could be curbed<br />
and that some factors have even developed positively.<br />
However, it is still an open question at the moment whether<br />
these are small fluctuations within the framework of the<br />
downward trend of the crisis or whether it marks a transition<br />
to a stagnation at the lowest level.<br />
At the same time, we have to realize that we are still at the<br />
level of the year 2000<br />
regarding industrial production. German exports in June<br />
also were 22 per cent below the level of June 2008.<br />
In no case can we speak of an end of the world economic<br />
and financial crisis. On the contrary, the main effects of this<br />
world economic and financial crisis are still to come. In the<br />
USA, the breakdown of banks is continuing; last Friday the<br />
81st bank collapsed since the beginning of the world<br />
economic and financial crisis. Further gigantic speculative<br />
bubbles, as in the sector of credit cards or with further foul<br />
bonds, can burst any time and trigger a new push in the<br />
crisis development. In Germany the preparations for<br />
comprehensive job cuts in big industry and in the service<br />
and trade sector etc. are just beginning. The insolvencies up<br />
to now were only a foretaste of what is to come.<br />
In July alone, 64 international monopolies have announced<br />
their intention to cut 600,000 jobs worldwide. Even<br />
bourgeois experts reckon with a rise in the official<br />
unemployment figures by 1 to 1.5 million by the end of next<br />
year.<br />
All this will have repercussions on the economic<br />
development. Above all, however, the burden of the crisis<br />
will be shifted onto the people in various ways. In the center<br />
is the gigantic intensification of the exploitation of the<br />
workers in the enterprises by means of an increase in the<br />
intensity of labor. The fear of the loss of jobs and the<br />
method of short-time work etc. are being mercilessly used<br />
for intensifying the exploitation in the enterprises and<br />
wearing people down. At the same time, the crisis is being<br />
used for restructuring the enterprises, gearing them to a new<br />
round in the international competitive struggle and forcing<br />
the workers into identifying themselves with their<br />
respective monopolies. The focus of this is the automobile<br />
industry. This will be connected to a series of attacks upon<br />
wage and working conditions, but also upon workers’<br />
rights, which of course will be discussed openly only after<br />
the elections.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 34
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
On Monday of this week, the Financial Times Germany<br />
reported for its exclusive readership about a moratorium<br />
between the leading monopolies and the government on<br />
postponing mass dismissals and other massive attacks upon<br />
the workforce until election day and only until then!<br />
Comprehensive attacks on the part of the state are also<br />
being prepared, because the gigantic crisis management<br />
programs with hundreds of billions of euros have to be<br />
refinanced somehow. Surely the focus will be on the<br />
planned increase in indirect taxes, cutbacks in social<br />
services, further dismantling the equal financing of social<br />
security, the cuts in pensions, further cuts in Hartz IV<br />
income support - in short: deep cuts in all social security<br />
systems. That is why we are using the election campaign for<br />
preparing the masses for what is coming. After the elections<br />
we will have to pay the bill! The working class, the broad<br />
masses of people have to be brought into position against<br />
this: they have to fight 2 against the shifting of the burdens<br />
of the crisis onto their backs.<br />
What is the essence of the MLPD’s election campaign?<br />
The most important thing is to conduct the federal election<br />
campaign as an offensive for genuine socialism. This means<br />
that we fight within the framework of the present trend to<br />
the left among the masses for winning the people for a<br />
revolutionary socialist alternative.<br />
The left-reformist tendency within the trend to the left still<br />
has the upper hand. The Left Party could use the<br />
parliamentary illusions among the masses for its own ends.<br />
For this reason we also have to deal with the policy of the<br />
Left Party critically, but without cutting the ties. Many<br />
members and supporters of the Left Party remain to be the<br />
most important potential allies in the struggle against the<br />
dismantling of social gains, against neo-fascism, against<br />
military missions in Afghanistan. Nevertheless we have to<br />
tell people the truth. Lafontaine’s slogan of an “economy of<br />
free people” without abolishing capitalism is illusory and a<br />
misleading fantasy which harms the class struggle.<br />
If the working class wants to liberate itself from<br />
exploitation and oppression it has to overcome the capitalist<br />
system. For this reason, on the one hand, the offensive for<br />
genuine socialism means a dispute with the illusory view of<br />
the petty-bourgeois-reformist, pettybourgeois-revisionist<br />
and petty-bourgeois-parliamentary mode of thinking,<br />
especially of the Left Party. On the other hand, it also<br />
means spreading our concept of genuine socialism among<br />
the masses in a lively, convincing, popular and selfconfident<br />
way. They are open to this more than I have never<br />
experienced before.<br />
How is this openness expressed?<br />
In the run-up to these federal elections, we experienced that<br />
anti-communism no longer played the primary role as an<br />
obstacle in the debate over the collection of signatures.<br />
We collected 40,000 signatures and for this we had to<br />
conduct about 200,000 partly very demanding individual<br />
talks. There it became evident that the main problem was a<br />
certain disenchantment with politics and discontent about<br />
“politicians” on the whole. We first have to convincingly<br />
draw a line of demarcation as “rebels of politics” and<br />
declare our position in order not to take a beating for the<br />
bourgeois parties.<br />
B. Stânga internațională<br />
People have to realize that muffled expressions of<br />
discontent are not enough. Instead of declining into<br />
negativism and defeatism you have to fight for your<br />
interests and get organized. Sheer discontent off the top of<br />
one’s head is even a breeding-ground for right populists.<br />
The collection of signatures was an important preliminary<br />
battle which we could deal with very successfully as a<br />
whole. We are the only party in Germany that had to collect<br />
signatures and was successful in this in all federal states.<br />
That was a great success that we can build upon. The<br />
election campaign will further intensify the debate that has<br />
started and the method of the intensive work of convincing<br />
people.<br />
Every offensive means making special efforts and must<br />
have an excellent quality!<br />
There is the time of holiday and relaxation and there is the<br />
time of the mobilization of forces and exertion of all one’s<br />
energies. Now is a time that requires great efforts! During<br />
the next weeks we will be on the streets daily, with and<br />
among the people, and concentrate completely on this<br />
offensive of the work among the rank and file of the masses.<br />
Our voter action groups have to be built up, our contacts<br />
have to be consolidated and we have to win many people<br />
for the MLPD and the struggle for socialism. This will be<br />
the test whether our offensive in connection with the federal<br />
elections will be successful or not.<br />
The spirit that has been spread from our start in Hamburg is<br />
very important for these goals: The strong power to<br />
convince people, the aggressiveness and the selfconfidence,<br />
but also attractiveness of the great solidarity<br />
and the intensified alliance-building work. We have to<br />
emphasize especially the alliance-building work with<br />
various migrant organizations with which we are<br />
conducting a joint election campaign. The decisive method<br />
of our offensive is a really systematic and intensive work<br />
among the rank and file of the broad masses – the success of<br />
Hamburg was also based on this.<br />
Would you give us a glance behind the curtains and tell us<br />
what problems are currently being discussed within the<br />
MLPD ?<br />
Naturally, every social dispute is reflected within the party<br />
in one way or another.<br />
Those who are influenced by the pseudo-soft-soap course of<br />
the government are avoiding polarization. Those who are at<br />
odds with the growing number of votes for the "Left Party"<br />
cannot carry out the patient work of accompanying the<br />
masses in coping with the pettybourgeois parliamentary<br />
mode of thinking. Those who are frustrated that the workers<br />
don't start fighting immediately with the outbreak of the<br />
crisis are still worshiping spontaneity themselves.<br />
Dilettantism and disorganization spread, if you don't work<br />
tirelessly on raising your level in mastering the dialectical<br />
method. However, we have progressed quite well in solving<br />
all these problems, because all in all, as a party, we are<br />
positioned excellently and have outstanding and enthusiastic<br />
members, whose commitment other parties are panting for.<br />
The offensive for genuine socialism is advancing and<br />
cannot be stopped.<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 35
Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />
How are the MLPD and the youth organisation Rebell<br />
progressing with the selftransformation of their youth<br />
work ?<br />
The summer camps as a joint project of the youth league<br />
Rebell and the MLPD have just ended successfully. With<br />
the political topics of the camp groups, a whole variety of<br />
cultural and sportive spare-time activities, new impulses for<br />
a sense of community and team spirit among the young<br />
people and successful new aspects of the work of the Red<br />
Foxes, they were again an important step ahead.<br />
But we have to discuss critically the view that the summer<br />
camps are the most important contribution of Rebell for the<br />
offensive for genuine socialism. Our guiding line in youth<br />
work is not to lower our sights ! We want to build up a mass<br />
youth organisation! The whole core is the selftransformation<br />
of the systematic rank and file work of<br />
Rebell in the offensive and the realization of the three basic<br />
interrelations between the party and the youth league:<br />
ideological-political leadership, practical cooperation and<br />
the promotion of the organizational independence. We had<br />
decided that the entire offensive for genuine socialism has<br />
to be oriented primarily to the youth. Here much more<br />
ideological-political fighting spirit and willingness to<br />
experiment have to be developed !<br />
What do you want to give the comrades on their way?<br />
d) Venezuela<br />
CHAVEZ PROPUNE LUI OBAMA O ALIANTA PENTRU PACE<br />
B. Stânga internațională<br />
We have to fight for each and every single vote - not just<br />
because of the vote, but because of the people, who often<br />
have to change their mode of thinking and their<br />
consciousness for casting this vote and for whom voting for<br />
the MLPD is often a first step to take part in future in the<br />
struggle for a new society in genuine socialism.<br />
Thank you for the interview.<br />
Lupta contra foametei, a bolilor si mizeriei din lume a fost propunerea pe care a adresat-o presedintele venezuelean lui<br />
Barack Obama.<br />
El a semnalat ca vanzarea de combustibil pentru incalzire ramane in vigoare de aceasta beneficiind un milion si 200 de mii<br />
de persoane. Chavez a calificat drept "trogloditi" pe autorii loviturii de stat din Honduras.<br />
O alianta pentru promovarea pacii a fost propunerea pe care presedintele Republicii Bolivariene Venezuela a adresat-o<br />
omologului sau nord american, Barack Obama. In acelasi timp a subliniat ca discursul presedintelui statelor Unite este<br />
contradictoriu.In timpul unei reuniuni cu sindicatele muncitorilor din New York de la sediul Misiunii Permanente a<br />
Venezuelei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), presedintele Hugo Chavez a semnalat ca omologul sau nord american<br />
"azi vorbeste de promovarea pacii, dar ar trebui intrebat presedintele Obama : daca dumneavoastra promovati pacea, atunci<br />
pentru ce exista cele 7 baze militare in Columbia, mai multi soldati, mai multe arme si mai multe razboaie ? De ce se afla in<br />
Marea Caraibilor a patra flota a statelor unite, in apele Americii de Sud ? O flota a pacii ? Nu, o flota de razboi. Baze de pace<br />
? Nu, sunt baze de razboi, avioane de razboi, oameni pentru razboi si arme pentru razboi."<br />
In acest sens a propus presdintelui Obama sa colaboreze pentru promovarea pacii in lume. " Haide Obama, sa luptam<br />
impreuna impotriva foametei, a bolilor si mizeriei. Drumul este foarte lung, cum au afirmat azi toti presedintii in reuniunea<br />
de la ONU."<br />
Presedintele Chavez a afirmat ca doreste sa aiba bune relatii cu guvernul presedintelui Obama, "dar este multa lume care nu<br />
doreste acest lucru. Eu vreau sa discut si sa caut mecanisme de cooperare si acest mesaj il adresez Statelor Unite. eu nu sunt<br />
o amenintare pentru aceasta tara si nici nu sunt dusman al acestei tari ; ne-au satanizat pentru ca lor le e teama de<br />
democratie.Noi suntem purtatorii tortei adevratei democratii, aceea despre care vorbea Lincoln"..<br />
In alta ordine de idei, presedintele venezuelean a semnalat ca vanzarea de combustibili pentru incalzire la preturi reduse, prin<br />
intermediul firmei Citgo va continua si de acest lucru au beneficiat un milion doua sute de mii de persoane.<br />
Presedintele Chavez a comentat ca Consiliul Presedintilor ALBA se reunste si actioneaza rapid si s-a referit la tema<br />
intoarcerii presedintelui hondurez Manuel Zelaya in tara sa.<br />
A mai semnalat ca "am sprijinit guvernul legitim. Manuel Zelaya trebuie sa se intoarca la guvernare. Nu putem accepta, cred<br />
ca numindu-i autori de lovitura de stat e prea putin ; sunt niste trogloditi. Au atacat ambasada Braziliei cu bombe<br />
lacrimogene si au ucis cel putin 3 persoane, furiosi de faptul ca Zelaya le facuse o mare surpriza. Zelaya le-a aplicat o<br />
operatiune de inducere in eroare".<br />
| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 36