12.09.2013 Views

versiune pdf - AS Scanteia

versiune pdf - AS Scanteia

versiune pdf - AS Scanteia

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>AS</strong>SOCIAAȚIA<br />

MILITTANȚILOR<br />

PENTTRU<br />

PAACE,<br />

EGGALITTATE<br />

ȘI PROOGREES<br />

SOC CIAL” ”SCÂNNTEIA<br />

A”<br />

© C OPYRIGH<br />

Nrr.<br />

5 sepptembrie<br />

- octo ombrie<br />

H T A S .<br />

Sccânt<br />

teia<br />

As<br />

2009<br />

S CÂNTEIA<br />

‐ W W W . SCANN<br />

TEIA<strong>AS</strong>OCIATIE<br />

E . RO


CUPRIINS<br />

A.<br />

1. Sistemull<br />

socialist estte<br />

singurul ssistem<br />

care sse<br />

bazează pe p<br />

drepturile fundamenttale<br />

ale omuului<br />

…………………………<br />

…. 3<br />

2. Socialismmul<br />

in Secoluul<br />

21………………………………………<br />

…..<br />

3. Scrisori<br />

4<br />

a. Între inccompetenta<br />

ssi<br />

absurd……………………………<br />

…… 6<br />

b. Dreptul la asistenţă medicală grratuită………………………<br />

6<br />

c. Protestull<br />

justitiei - uun<br />

precedentt<br />

periculos…………………<br />

…. 7<br />

4. O scrisoaare<br />

catre prrietenul<br />

meuu,<br />

un imigrannt<br />

ilegal …… … 8<br />

5. Che Gueevara<br />

- 42 anni<br />

de la moaarte<br />

…………………………<br />

… 8<br />

6. CHINAA-<br />

60 ani de republică populară, 660<br />

de ani de d<br />

tranziţie ccătre<br />

socialiism<br />

…………………………………<br />

……<br />

7. De prin ppresa<br />

adunaate.<br />

Comenttarii<br />

de P. Iggnat…………<br />

… 13<br />

B. Stânga IInternaționaală<br />

a)Cuba<br />

1) Apelul Associatiei<br />

Che GGuevara-Rommania<br />

catre preesedintele<br />

SUA A ... 14<br />

2) Mesajul luui<br />

Rene Gonzaales<br />

….…………………………………………<br />

….. 14<br />

3) Reflectiilee<br />

lui Fidel Casstro<br />

……………………………………………<br />

…...<br />

b) Turcia<br />

1) Apelul cellui<br />

de-al 4-leaa<br />

Congres al PPartidului<br />

marxxist-leninist<br />

din<br />

15<br />

Turcia-MLCP<br />

……………………………………………………………<br />

…… 27<br />

2) Criza si reezistenta<br />

…………..............<br />

...................... ...................... ...... 30<br />

3) Clasa munncitoare<br />

condaamna<br />

pucismuul<br />

si pe pucistii<br />

………………<br />

30<br />

4) Creste furiia<br />

populara immpotriva<br />

bandditilor<br />

imperiallisti……………..<br />

31<br />

5) Forumul SSocial<br />

al Mesoopotamiei……………………………………<br />

…...<br />

c) Germaniaa<br />

1) Interviu cuu<br />

Stefan Engeel<br />

presedintelee<br />

Partidului maarxist-leninist<br />

t<br />

31<br />

din Germaniaa-MLKP<br />

……………………………………………………<br />

……. 32<br />

2) Interview with the chairrman<br />

of the MMLPD,<br />

Stefan Engel…………..<br />

d) Venezuelaa<br />

33<br />

1) Chavez prropune<br />

lui Oba ama o Aliantaa<br />

pentru Pace ……………… …... 35<br />

10<br />

A<strong>AS</strong>OCIAȚI<br />

IA<br />

MIILITANȚIL<br />

LOR<br />

PEENTRU<br />

PA ACE,<br />

EGGALITATE<br />

E ȘI<br />

PROGRES<br />

SOCIIAL”SCÂN<br />

NTEIA”<br />

Sccânteia<br />

As<br />

Nr. 5 septemb brie -<br />

octtombrie<br />

2009 2<br />

© copyright<br />

As. Sc cânteia<br />

www.scanteiaascoc<br />

ciatie.ro


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

1. Sistemul socialist este singurul<br />

sistem care se bazează pe<br />

drepturile fundamentale ale<br />

omului<br />

Moto: “RESTRICŢIILE aplicate manifestărilor nevoilor<br />

instinctuale stau la baza civilizaţiei, ordinii şi păcii în<br />

lume.”<br />

Nici-un partid nu poate să se numească democrat atâta<br />

vreme cât nu are o bază biologic, antropologică, biologia<br />

omului.<br />

Omul este o fiinţă (animal) vertebrată şi ca toate<br />

vertebratele mamifere este dotat cu reflexe necondiţionate,<br />

numite instincte, care il ajută să se orienteze în natură<br />

pentru a supravieţui într-un mediu ostil.<br />

Instinctele fundamentale ale omului sunt naturale şi printre<br />

ele se numără: instinctual de viaţă-de hrană, adăpost,<br />

îmbrăcăminte; instinctual de sexual; instinctual de<br />

proprietate; instinctual de libertate; instinctual de agresiune<br />

şi violenţă, etc.<br />

Trăind în mediu social, omul a căpătat o conştiinţă<br />

colectivă şi apoi o conştiinţă individuală, care l-au<br />

determinat să-şi impună unele restricţii în relaţiile cu<br />

ceilalţi oameni din colectivitatea în care se afla.<br />

După apariţia raţiunii oamenii au reuşit să-şi satisfacă<br />

nevoile instinctuale de viaţă în relaţie cu mediul natural şi<br />

social, treptat sustrăgâdu-se selecţiei naturale, care opera,<br />

prin crearea de adăposturi, folosirea pieilor animalelor<br />

vânate, ca îmbrăcăminte sau prin practicarea agriculturii,<br />

etc. În acest mod s-a reuşit ca numărul populaţiei să<br />

crească iar dezvoltarea calitativă a oamenilor să susţină<br />

sustragerea dela selecţia naturală.<br />

Însă grupările de oameni - cete, triburi - se războiau pentru<br />

supravieţuire în obţinerea bogăţiilor oferite de planeta<br />

noastră.<br />

Pentru a pune capăt acestor confruntări, săngeroase de<br />

multe ori, cu ajutorul raţiunii umane, oamenii au creat<br />

DREPTURILE FUNDAMENTALE ALE OMULUI care se<br />

bazează pe principiile de drept care prevăd EGALITATEA,<br />

JUSTIŢIA şi RECIPROCITATEA între oameni în<br />

rezolvarea satisfacerii nevoilor instinctuale ale acestora,<br />

necesare supravieţuirii, prin RESTRICŢII şi echilibrarea<br />

satisfacerii acestor nevoi în cadrul social.<br />

Astfel s-a căutat satisfacerea instinctului de viaţă prin<br />

satisfacerea nevoii de hrană, adăpost, îmbrăcăminte; a<br />

instinctului sexual prin încurajarea creerii familiei; a<br />

instinctului de libertate prin eliberarea de pasiunii,<br />

autocontrolul şi controlul societăţii asupra manifestărilor<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

instinctuale pentru a îngrădi manifestarea exagerată sau în<br />

detrimentl altor indivizilor şi societăţii; a instinctului de<br />

proprietate prin limitarea cuantumului de acumulare de<br />

bunuri materiale la un nivel rezonabil, la limita<br />

necesităţilor, pe baza principiilor de drept care prevăd<br />

egalitatea, justeţea şi reciprocitatea iar instinctul de<br />

agresiune şi violenţă fiind intrzis.<br />

Pe această separare a satisfacerii nevoilor instinctuale,<br />

provocate de instinctele naturale, de drepturile naturale ale<br />

omului de a-şi satisface aceste instincte pe baza principiilor<br />

de drept care prevăd egalitatea, justiţia şi reciprocitatea<br />

între oameni trebuie să se bazeze principiile economice ale<br />

societăţii umane.<br />

Sistemul politic bazat pe libertatea de manifestare a<br />

instinctelor animalice ale omului, fără nicio restricţie creată<br />

de raţiunea umană în cadrul social, este un sistem politic<br />

dictatorial. De exemplu dictaturile lui Stalin, Hitler, Pinocet<br />

şi alţii s-au bazat pe manifestarea fără restricţii a<br />

instinctului de agresiune şi violenţă. În schimb sistemul<br />

capitalist se bazează pe instinctual de proprietate care nu<br />

este limitat de principiile de drept care prevăd egalitatea,<br />

justiţia şi reciprocitatea între oameni în cadrul social, în<br />

consecinţă el este un sistem extremist dictatorial, în care<br />

dictează bancherii,prin intermediul banului, şi deci nu este<br />

democratie reală, în care să decidă cu adevărat majoritatea<br />

membrilor comunităţii din societate formată din muncitori<br />

şi ţărani, adevăraţii producători de bunuri sociale reale<br />

necesare satisfacerii instinctului de viaţă.<br />

Sistemul socialist este singurul sistem care se bazează pe<br />

drepturile fundamentale ale omului - care prevăd egalitatea,<br />

justiţia şi reciprocitatea – în ceeace priveşte satisfacerea<br />

nevoilor instinctuale ale omului.<br />

Baza doctrinară bazată pe biologia oamenilor este necesară<br />

unui partid cu adevărat democratic deoarece oamenii nu<br />

sunt egali prin instinctele naturale şi deci ei nu pot să-şi<br />

satisfacă nevoile instinctual fundamentale, bizuindu-se<br />

numai pe instinctele lor, fără intervenţia societăţii umane<br />

care a stabilit drepturile fundamentale ale omului în<br />

rezolvarea nevoilor sale instinctuale. Unii oameni, de<br />

exemplu, în ceeace priveşte instinctual de proprietate, care<br />

nu este egal între oameni, unii sunt lacomi iar alţii nu sunt<br />

interesaţi în acumularea de bunuri materiale. Societatea,<br />

prin STAT, are obligaţia să echilibreze aceste tendinţe<br />

opuse, căutând o cale de mijloc, care va elimina permanenta<br />

luptă pentru bunuri materiale între oameni.<br />

Oamenii sunt egali numai prin suferinţă şi moarte.<br />

Societatea socialist are ca scop să aducă egalitatea, justiţia<br />

şi reciprocitatea între toţi oamenii în satisfacerea nevoilor<br />

instinctuale, la nivelul unor standarde superioare de<br />

civilizaţie, prin restricţii raţionale conform principiilor de<br />

drept.<br />

Inegalitata în obţinerea de bunuri materiale a dus şi duce la<br />

apariţia bancherilor, a miliardarilor care pot genera şi<br />

finanţa agresiunea şi violenţa sub forma de război, terorism,<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 3


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

etc. La baza acestor violenţe se află instinctul de<br />

proprietate, cu generarea acelei economii libere de piaţă<br />

specifica sistemului capitalist.<br />

RESTRICŢIILE aplicate manifestărilor nevoilor<br />

instinctuale stau la baza civilizaţiei, ordinii şi păcii în lume.<br />

Dr. Mihail Georgescu<br />

2. Socialismul in Secolul XXI<br />

Ing.dipl Creţu C-tin<br />

Socialismul a aparut in forma sa initiala cunoscuta in<br />

prezent sub denumirea de inaintea<br />

aparitiei clasei muncitoare moderne, cu peste 150 de ani in<br />

urma. Mari ginditori ca Robert Owen, Saint Simon , si<br />

Fourier au prezentat socialismul ca o alternativa la<br />

capitalism. Ei au criticat aspru capitalismul, dar alternativa<br />

propusa de ei respectiv de a crea enclave socialiste intr-o<br />

mare capitalista, nu s-a dovedit viabila.<br />

Noii ginditori socialisti au aparut odata cu dezvoltarea<br />

clasei muncitoare. Unul dintre liderii teoreticieni ai miscarii<br />

British Chartist din Anglia a fost Bronterre O'Brien care a<br />

scris:<br />

.<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

In ultima suta de ani ,clasa muncitoare s-a revoltat de<br />

multe ori dar numai dupa 1917 a reusit sa treaca, pentru<br />

prima data, de la feudalism la socialism.<br />

Dupa al doilea razboi mondial socialismul s-a extins in tari<br />

din Europa Centrala si de Sud - Est, in Asia si in zona<br />

Caraibelor.<br />

Ca o concluzie noi putem spune ca in toate aceste tari, cu<br />

mici diferentieri, s-a trecut de la feudalism la socialism.<br />

Socialismul care s-a dezvoltat in aceste tari il putem numi<br />

deci . Acest <br />

s-a bazat in domeniul economic pe un in care statul socialist a luat locul feudalului in<br />

agricultura si al capitalistului in industrie iar in domeniul<br />

democratiei s-a dezvoltat o .<br />

Albert Einstein in studiul sau intitulat <br />

mentioneaza:<br />

< Intr-o economie socialista, mijloacele de productie sunt<br />

proprietatea intregii societati si sunt folosite in mod<br />

planificat. Planificarea economica, va ajusta productia la<br />

necesitatile comunitatii, va asigura locuri de munca pentru<br />

toti cei capabili sa munceasca si va garanta mijloace de<br />

trai fiecarui om, femeie sau copil. Educatia individuala, in<br />

plus de abilitatile inascute va incerca sa dezvolte<br />

membrilor societatii simtul responsabilitatii pentru<br />

aproapele lor, in locul glorificarii puterii si a succesului<br />

din societatea capitalista.<br />

Totusi,este necesar sa amintesc ca o nu este inca socialism. O economie<br />

planificata, ca atare, poate avea ca rezultat o inrobire<br />

completa a individului. Realizarea socialismului cere deci<br />

solutii pentru probleme socio-politice extrem de dificile<br />

pentru a preveni o prea mare centralizare a puterii<br />

economice si politice, pentru a preveni ca birocratia sa<br />

devina atotputernica, pentru ca drepturile individului sa fie<br />

protejate prin masuri democratice de limitare a puterii<br />

birocratiei .<br />

Ce diferente au existat intre socialismul definit de Albert<br />

Einstein si din fostele tari<br />

socialiste ?<br />

Principalele diferente constau in faptul ca nu s-a putut<br />

realiza o in care oamenii muncii<br />

sa constientizeze importanta detinerii mijloacelor de<br />

productie care apartineau membrilor intregii societetii si nu<br />

statului socialist si nu s-a putut inlocui cu o iar<br />

planificarea excesiva a economiei a micsorat, in anumite<br />

perioade de timp, ritmul cresterii economice si chiar unele<br />

drepturi ale individului.<br />

Cu toate aceste deficiente, a<br />

dovedit viabilitatea aplicarii in practica a teoriei<br />

socialismului respectiv ca poate fi realizata o societate<br />

bazata pe solidaritate si dreptate sociala in care protectia<br />

sociala s-a realizat prin asigurarea de locuri de munca<br />

pentru toata populatia apta de munca, nivelul de trai decent<br />

a fost garantat fiecarui om, femeie sau copil impreuna cu<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 4


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

educatie si asistenta medicala gratuita si locuinte pentru<br />

toti membrii societatii.<br />

In 1989 odata cu cadrea Zidului Berlinului, strategii<br />

capitalului au lansat o ofensiva ideologica fara precedent<br />

impotriva socialismului. Pentru ei capitalismul a cistigat<br />

pentru totdeauna iar sistemul socialist care a fost inalturat<br />

din fostele tari socialiste este caracterizat ca un , un sistem Stalinist.<br />

Acesta este si motivul pentru care chiar unii membrii si<br />

observatori ai Partidului Stinga Europeana precum si alte<br />

partide de stinga din Europa si din alte zone , au inca<br />

rezerve in definirea cu claritate in documentele lor<br />

programatice a scopului final , respectiv faptul ca se<br />

militeaza pentru o <br />

pentru o < Europa a Dreptatii Sociale> . O astfel de<br />

precizare este imperios necesara pentru a se putea dovedi ca<br />

identitatea partidelor de stinga din Europa si din intrega<br />

lume este diferita de cea a partidelor social democrate si a<br />

Internationalei Socialiste care promoveaza o Europa<br />

Sociala .<br />

Lider in domeniul filozofiei sociale din Statele Unite in<br />

secolul XX, John Dewey , a precizat ca pina cind <<br />

feudalismul industrial> va fi inlocuit de politica va ramine .<br />

Analizind experienta economica si sociala acumulata de<br />

putem observa ca in prezent<br />

Partidul Comunist din China declara ca in aceasta tara se<br />

construieste nu o economie socialista ci o < economie<br />

mixta in care coexista proprietatea publica cu cea privata ><br />

. In acest fel China acumuleaza experienta capitalista<br />

necesara care a lipsit din primul sau stadiu de dezvoltare a<br />

socialsimului respectiv din etapa . Acest nou stadiu de dezvoltare permite<br />

Republicii Populare Chineze sa faca pasi concreti in viitor<br />

pentru a realiza un nou stadiu de dezvoltare a societatii<br />

socialiste respective .<br />

Ca o conclzie putem spune deci ca promoveaza valori mai inalte decit<br />

. va<br />

inlocui < feudalismul industrial > cu < democratia<br />

industriala> si < democratia reprezentativa > cu <<br />

democratia participativa >. In acelasi timp trecerea de la<br />

la < socialismul postcapitalist ><br />

cere ca o necesitate dialectica ca economia sa treaca printro<br />

faza de premergatoare trecerii la o<br />

.Economia mixta<br />

necesita existanta unui ” Stat al Bunastarii “ nu a unui “Stat<br />

minimal” cum preconizeaza teoria neo-liberala.”Statul<br />

Bunastarii “ trebuie deci sa aiba responsabilitatea<br />

sectorelor energetice si strategice ale tarii, a serviciilor<br />

publice pentru a putea garanta tuturor cetatenilor tarii<br />

dreptul la accesul egal la educatie, sanatate, energie,<br />

transport , apa si alimente si sa realizeze un echilibru bazat<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

pe eficienta economica si sociala intre sectorul public si<br />

sectorul privat .<br />

Acesta este motivul pentru care si in Romania , tara in care<br />

este inlocuita in ultimi<br />

16 ani cu o , se impune a<br />

se milita cu consecvanta pentru o .<br />

In Tezele Politice ale partidului Stinga Europeana se<br />

mentioneaza la art. 40 ca :<br />

< Daca noi aparam drepturile la munca, sociale si de mediu<br />

inconjurator, marile firme multinationale vor migra in alte<br />

tari unde aceste drepturi nu exista. Acesta este un santaj si<br />

este de neacceptat. Acesta este motivul pentru care noi<br />

trebuie sa impunem crearea unui in care sa putem apara convergenta drepturilor<br />

sociale si de munca. Parasirea locurilor in care isi<br />

desfasoara activitatea multinationalele poate fi contracarata<br />

prin lupta sociala, interventie publica si restructurarea<br />

activitatii productive cu participarea muncitorilor.<br />

Acest nou concept teoretic de mentionat in tezele Partidului Stinga Europeana<br />

va putea fi pus in practica numai prin promovarea cu<br />

consecventa a conceptului de la nivelul tuturor tarilor din Europa si din intereaga<br />

lume. Prin promovarea se va putea realiza atit contracararea efectelor negative<br />

generate de fuga capitalului si a societatilor multinationale<br />

spre alte piete cit si o restructare reala a activitatii<br />

productive cu particiaprea celor care muncesc ca o baza de<br />

promovare a unei < democratii industriale > reale.<br />

Aceasta necesitate rezulta, deasemenea, din faptul ca desi in<br />

ultima decada fortele care militeaza pentru socialism au fost<br />

divizate si izolate, miscarile sociale din intrega lume se<br />

amplifica si determina orientarea spre stinga a marii<br />

majoritati a societati ajunsa in pragul saraciei.Daca in anul<br />

1820, de exemplu, prapastia dintre cele mai bogate tari si<br />

cele mai sarace tari din lume era de 3 la 1. In 1950 aceasta<br />

diferenta a crescut la 35 la 1, iar in prezent este de 75 la 1.<br />

In cadrul natiunilor, divizarea dintre saraci si bogati nu a<br />

fost nici o data mai mare decit in prezent. In Statele Unite<br />

considerate citadela capitalismului din 1979, pina in prezent<br />

,venitul mediu pe familie a crescut de 18 ori, in timp ce<br />

venitul a 1% din cei mai bogati a crescut de 200 de ori .<br />

Nu este deci surprinzator faptul ca o personalitate ca<br />

Presedintele Venezuelei Hugo Chavez si mai recent<br />

Presedintele Boliviei Evo Morales si noii presedinti din<br />

Chile, Ecuador si Nicaragua se orienteaza pas cu pas spre<br />

stinga. La inceputul acestui an, presedintele Chavez s-a<br />

arata interesat sa studieze si sa reexamineze<br />

socialismul.Sunt convins, a spus el, si eu cred ca acesta<br />

convingere va fi pentru tot restul vietii mele , ca pasul spre<br />

o noua si mai buna lume, nu este capitalismul, acest pas<br />

este socialismul.<br />

In ultima perioada el a reiterat cu insistenta acest punct de<br />

vedere si a stimulat discutii despre socialism nu numai in<br />

Venezuela , dar peste tot in lume. Noi vrem Socialism<br />

pentru Secolul XXI, a spus el si a precizat ca alegerea sa a<br />

fost intre Socialism si Barbarism.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 5


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Forta acestor idei a luat prin surprindere pe toti promotorii<br />

globalizarii neo - liberale a capitalului atit de convinsi ca<br />

forta ideilor de stinga a disparut pentru totdeauna.<br />

Rezultatul negativ al referendumurilor din Franta si Olanda<br />

cu privire la aprobarea Constitutiei Uniunii Europene cit si<br />

nevalidarea Motiunii Anticomuniste de catre Adunarea<br />

Parlamentara a Consiliului Europei pe 25.01.2006 sunt o<br />

dovada concludenta a luptei popoarelor pentru solidaritate<br />

si dreptate sociala.<br />

Dar ca multe alte victorii pentru dreptate si libertate de-a<br />

lungul secolelor , trecerea spre o nu se va face de la sine. Una din cele mai<br />

clare lectii ale istoriei,inclusiv istoria recenta, este ca:<br />

< Drepturile nu sunt garantate .Ele se cistiga. Restul<br />

depinde de noi! >.<br />

Pornind de la aceste realitati in prezent , este imperativ<br />

necesar, ca globalizarii neo-liberale a capitalului bazata pe<br />

razboaie si neo-colonialism, sa-i se opuna o forta egala<br />

capabila sa promoveze pacea , stabilitatea, solidaritatea,<br />

dreptatea sociala, progresul si prosperitatea tuturor tarilor,<br />

intr-o lume multipolara fara razboaie si embargouri.<br />

3.a. Între incompetența si absurd<br />

Guvernul Boc şi-a asumat răspunderea în faţa<br />

Parlamentului pentru noul pachet de legi: Legea Educatiei<br />

Nationale, Legea Salarizarii Unice si Legea de restructurare<br />

a agenţiilor.<br />

Este adevărat, nu există legi perfecte, doar perfectibile. Însă<br />

noul pachet de legi nu tinde spre perfectiune, ba din contră ,<br />

ajunge până la absurd, în special cu Legea Educatiei<br />

Nationale. Probabil domnul Mircea Miclea si doamna<br />

Ecateriana Andronescu, creatorii acestei legi, trăiesc în cu<br />

totul altă Românie.<br />

Întrunul din articolele acestei legi se vorbeşte de învăţământ<br />

computerizat şi biblioteci virtuale, cand exista înca un<br />

număr foarte mare de localitaţi cu şcoli fără apă curentă<br />

şi cu elevi care merg pe jos prin noroaie si ger kilometri<br />

intregi. Încă există şcoli în România secolului 21 cu săli de<br />

clasa în care plouă pe elevi, iar doamna ministru doreste<br />

biblioteci virtuale...Pentru cine? Pentru un procent de 20-<br />

30% din elevi? Acesta este noul cod? mult asteptata<br />

''reformă'', speranţa?<br />

Grav! Foarte grav! S-a distrus aproape totul prin<br />

descentralizare haotică, dar daca nu se va face o reformă<br />

adevarată, macar în învăţământ, viitorul ni se arată sumbru.<br />

Mă întreb - de ce se grabeste atat guvernul Boc cu asumarea<br />

raspunderii? Ne-am lămurit în privinţa acestui lucru dupa<br />

discursul domnului presedinte in Parlament. Presedintele<br />

''jucator'' avea nevoie de realizări pentru campania<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

electorală. Bilanţul său ''onest'' n-ar fi fost complet fără<br />

pachetul celor 3 legi.<br />

Discursul sau de 2 ore mai poate încă mobiliza doar<br />

iubitorii de cârnaţi si pomanagii de prin mahalale.<br />

Preşedintele unei ţări aflate aproape în colaps, unde justitia<br />

nu funcţionează, unde învăţământul este îngropat de<br />

veşnicele reforme de 20 de ani încoace, preşedintele unei<br />

ţări cu peste 800 000 de şomeri, nemai socotind pe cei care<br />

nu mai primesc ajutor de somaj dar nu au loc de munca, cei<br />

care îngroaşă rândurile imigranţilor sau cei care trăiesc din<br />

agricultura de subzistenţă, acest presedinte ''jucator''( mai<br />

bine spus''farsor'') are neruşinarea de a se lăuda public cu''o<br />

crestere economica fara precedent in istoria contemporana a<br />

Romaniei''. Este foarte adevarat, nu există precedent în<br />

istoria României pentru situaţia în care se afla ţara azi,<br />

jalnică , de degradare morala si economica, situaţie creată<br />

de politrucii care tot fac ''jocuri de culise''de 20 de ani.<br />

Aceşti politruci de carton, aflaţi la şefia unui stat ''vasal''<br />

cum e România de azi(desi nu putem afirma cu exactitate<br />

,vasala cui anume?) au nerusinarea de a numi perioada<br />

României Socialiste, perioada''de trista amintire''.<br />

Se evită a se spune că în bilanţul acestei perioade de''trista<br />

amintire''se găsesc mii sau zeci de mii de exemple de<br />

realizari: de la realizari economice, agricultură organizată<br />

ştiinţific cu certe perspective de dezvoltare infloritoare,<br />

industrie diversificată, locuri de muncă pentru toţi, sistem<br />

de învăţământ care a dat societăţii oameni exceptionali.<br />

Comunismul a lasat in urma celor 25 de ani ,valori umane<br />

şi materiale incontestabile care nu au nevoie de placuţa<br />

inscripţionată''Aici sunt banii dumneavoastra'' marca<br />

Băsescu.<br />

Trist si ruşinos este ce va lasa in urma acesti 20 de ani de<br />

asa-zisa ''democraţie'', generatiilor viitoare; o pata de noroi<br />

pe istoria unui popor,un stigmat greu de şters pentru urmaşi.<br />

Violeta Ştefan oraşul Mizil jud. Prahova<br />

3.b. Dreptul la asistență medicală<br />

gratuită, un drept elementar al<br />

omului<br />

În perioada postdecembristă, mai ales acum în plină criză,<br />

majoritatea românilor trăiesc greu. Situaţia se agraveayă<br />

atunci cînd se îmbolnăvesc. S-au dus vremurile bune, cînd<br />

toţi salariaţii, „colectiviştii”(membri CAP), pensionarii,<br />

inclusiv membri lor de familie, aveau dreptul necondiţionat<br />

la asisenţă medicală gratuită.<br />

Acum, dacă patronul nu te angajează cu carte de muncă, nu<br />

ai asigurare medicală, sau ţi-o plăteşti singur, dacă ai din ce.<br />

Dar chiar dacă ai asigurare medicală, investigaţiile,<br />

consultaţiile de specialitate, tratamentele şi medicamentele<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 6


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

acordate gratuit sau compensate sînt tot mai puţine. Trebuie<br />

să te scoli cu noaptea-n cap şi să stai la coadă ca să obţii o<br />

programare pentru analizele de laborator gratuite, şi asta<br />

numai în primele zile ale lunii. Unele laboratoare primesc<br />

fonduri de la asigurările de sănătate numai pentru o singură<br />

zi. Dacă ai nevoie urgentă de analize în zilele cînd nu mai<br />

sînt fonduri, te priveşte. Trebuie să plăteşti. Acelaşi lucru<br />

este valabil şi pentru consultaţiile de specialitate şi<br />

medicamentele compensate. La fizioterapie se plăteşte<br />

numai un număr limitat de proceduri.<br />

Se preconizează că şi la medicul de familie se va plăti o<br />

taxă pentru consultaţie.<br />

La tratamentele în staţiunile balneare numai pensionarii<br />

beneficiază de reducere la o parte din costul biletelor de<br />

tratament fiind suportate de asigurările de sănătate.<br />

Salariaţii şi şomerii nu au nici un fel de reducere. Cei cu<br />

bani puţini nu-şi pot permite să meargă la tratament sau la<br />

odihnă cu copii într-o staţiune.<br />

Capitalismul occidental critică ţările care nu le cîntă în<br />

strună pentru „nerespectarea drepturilor omului” dar uită că<br />

în propriile ţări este încălcat un drept elementar al omului,<br />

dreptul la asistenţă medicală gratuită.<br />

Cighear Şarlota - Arad<br />

3.c. Protestul justitiei ‐ un precedent<br />

periculos<br />

Sunt deja câteva săptămâni de când a izbucnit criza fără<br />

precedent din justiţia română. Practic la ora actuala suntem<br />

o ţara fără justiţie, deoarece magistraţii refuză să mai judece<br />

altceva decat cauzele extrem de urgente. În rest nimic…<br />

Pentru cei avizati, situaţia din justiţie este una de o gravitate<br />

nemaiântălnită, dat fiind că întregul sistemul este pur si<br />

simplu bolcat.<br />

Motivul ? Legea salarizării unice dar nu numai.<br />

Cu toţii ştim că justiţia a fost şi este un capitol spinos în<br />

România, unde performanţa a lipsit şi lipseşte cu<br />

desăvârşire. Am fost acuzaţi, ca şi ţară, de corupţia din<br />

justiţie si mai ales pentru faptul că funcţionarea sa este<br />

defectuoasă cu multe soluţii date aiurea si cu lipsa<br />

condamnării marilor corupti. Din acest punct de vedere<br />

avem o mare si rotunda bila neagra în dreptul magistraţilor<br />

români.<br />

Pe de altă parte, situaţia magistraţilor, şi mă refer in primul<br />

rând la judecători, este una extrem de ingrată. Vorbesc ca<br />

jurist, cunoscător al sistemului de mai bine de 6 ani de când<br />

activez în sistem. Pentru cei ce nu cunosc, exista cazuri,<br />

deloc puţine, când un judecător are de judecat 100 sau chiar<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

mai multe dosare într-o singură zi !! Acest lucru pare<br />

desprins din filme.<br />

Să ne imaginăm că judecătorul este şi el om şi are o limita a<br />

rezistenţei, atât fizice cât si psihice. Puterea politică care a<br />

condus ţara( a condus-o oare?) după anul fatidic 1989 nu a<br />

ştiut să organizeze sistemul pentru a fi functional.<br />

Şi atunci se pune întrebarea - dacă magistraţii vor primii<br />

salarii mai mari, va fi oare justiţia mai eficientă?<br />

Sincer, părerea mea este ca nu.<br />

Statul capitalist actual ar face bine să investească în<br />

formarea de magistraţi pentru a acoperi nevoile de<br />

judecători la toate instanţele până la un nivel acceptabil<br />

astfel ca fiecarui judecator sa nu ii revina mai mult de 20 de<br />

dosare pe zi. Numai astfel se poate miza pe o justitie mai<br />

bună, mai corectă şi fără riscul permanent de solutii gresite<br />

din partea magistratilor care uneori din cauza oboselii si a<br />

stresului generat de suprasolicitare, nu se pot concentra asa<br />

cum trebuie pe fiecare dosar în parte.<br />

In privinta mult discutatei salarizari, as vrea sa punctez<br />

faptul ca statul trebuie sa joace un rol esential in salarizarea<br />

bugetarilor. Am fost recent intr-o vizita in America de Sud,<br />

in Venezuela revolutionara a lui Chavez si am vazut acolo<br />

cum se implementează un sistem care, mie unul, mi se pare<br />

just şi functional.<br />

Este vorba de sistemul regulii de 1/3 adica raportul dintre<br />

salariul cel mai mic dintr-o organizatie şi salariul cel mai<br />

mare nu depaseste 1/3. Mai précis, între femeia de serviciu<br />

şi director raportul salariului nu depaşeste 1/3. Toti membrii<br />

societăţii au cam aceleaşi necesităţi de viaţă. Regula<br />

functioneaza destul de bine in Venezuela, cel putin în<br />

organizaţiile de stat.<br />

Rolul statului este acela de a se implica profund în toate<br />

domeniile economiei, dar mai ales in acele domenii care ţin<br />

de buget. Nu se poate sa dai la unii mai mult si la altii mai<br />

putin deoarece creezi nemultumire, lipsa de performanta si<br />

frustrări. Apreciez ca o regula similara regulii de 1/3 in<br />

privinta salarizarii ar fi ceva benefic. In orice caz, statul<br />

trebuie sa se implice în aceasta stabilire a salarizării in mod<br />

activ.<br />

In concluzie ar fi foarte indicat daca i s-ar distribui fiecarui<br />

judecator un numar rezonabil de dosare, nu mai mult de 20<br />

dosare pe sedinţă, pe care sa le solutioneze intr-o perioada<br />

rezonabila de timp, asta presupune evident angajarea si a<br />

altor judecatori de catre instanţe. Tot astfel s-ar asigura o<br />

justitie mai eficientă deoarece judecatorul are timpul<br />

necesar să se aplece pe îndelete asupra fiecarei cauze in<br />

parte.<br />

In plus, o lege a salarizarii judecatorilor trebuie sa ţină cont<br />

de realităţile economice ale României actuale, fără<br />

exagerări într-un sens sau altul. Până la urma cine se face<br />

judecator se face pentru ca iubeste aceasta nobilă meserie si<br />

nu pentru banii pe care ii poate câstiga. Cine se gândeste<br />

exclusiv la bani mă tem ca nu este nicidecum un<br />

profesionist.<br />

A.Ionescu - tânăr avocet<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 7


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

4. O scrisoare catre prietenul meu,<br />

un imigrant ilegal<br />

Charles Caleb Colton-Malta<br />

Dragul meu prieten<br />

Crede-ma ca iti scriu aceste cuvinte cu inima stransa.<br />

Cu siguranta ca nu ti-as fi scris deloc daca as fi banuit<br />

vreun moment ca ai fost in vreun fel implicat in tulburarile<br />

si revoltele declansate periodic de colegii tai, Prin aititdinea<br />

lor violenta si lipsita de recunostinta ei nu fac decat sa<br />

tulbure ordinea publica si peisajul. Ce asteapta ei oare sa<br />

obtina daca arunca mancarea inapoi la cei care-i hranesc si<br />

dau foc la saltele sau sparg usile si ferestrele? In tarile lor<br />

de origine ei nu ar fi putut sa faca asa ceva. Ei trebuie sa<br />

realizeze ca se joaca cu focul si sa fie atenti sa nu intreaca<br />

masura.<br />

Maltezii sunt un popor generos si ospitalier, gata sa va<br />

accepte si sa va hraneasca, in ciuda posibilitatilor noastre<br />

modeste. Cu toate acestea resentimentele fata de imigratia<br />

ilegala sunt in crestere, mai ales acum, in conditiile crizei<br />

economice si cresterii somajului. Puteti fi totusi siguri ca<br />

aceasta nu are nici o legatura cu rasismul, ci cu faptul ca<br />

acele tari europene care au fost candva puteri coloniale nu<br />

numai ca nu fac nimic pentru a alina suferintele pe care leau<br />

cauzat in coloniile lor, dar continua sa faca tot ce le sta<br />

in putinta pentru a promova imperialismul pe seama<br />

popoarelor africane.<br />

Eu unul nu cred ca e bine ca voi sa fiti tinuti aici, departe de<br />

tarile voastre si de familiile voastre. Daca in tari mai mari si<br />

mai industrializate ca a noastra imigratia poate fi privita<br />

drept buna pentru economie la noi in Malta situatia este<br />

diametral opusa, in mai multe privinte. Pentru ca Malta este<br />

o insula atat de mica ea nu isi poate permite sa fie<br />

transformata intr-o tabara de refugiati. Iar faptul ca sunteti<br />

aici in mod ilegal va impiedica sa plecati mai departe, spre<br />

alte tari europene. UE nu are nici o politica oficiala privind<br />

imigratia, exceptand opresiva politica a Cardului Albastru,<br />

al carei principal obiectiv este satisfacerea cererii UE<br />

pentru forta de munca ieftina. Aceasta politica reprezinta o<br />

noua forma de exploatare si discriminare, si are si rolul de a<br />

secatui tarile subdezvoltate de muncitorii lor calificati si de<br />

elitele lor intelectuale, in special in cazul tarilor africane.<br />

Impotriva acestui lucru trebuie sa protestati voi, dragii mei<br />

prieteni! Trebuie sa dati vina pe asa-zisele tari "civilizate"<br />

pentru ca mentin populatia tarilor voastre in saracie desi<br />

aceste tari sunt bogate in resurse, desi aici nu e doar vina<br />

imperialistilor ci si a oligarhiilor locale corupte. De ce nu<br />

vorbeste nimeni nimic de complicitatea companiilor<br />

europene si americane cu bancile elvetiene in care<br />

politicienii si generalii africani corupti isi tin conturile?<br />

Prezentul val de migratie peste Mediterana isi are originile<br />

in malefica mostenire a sclaviei si colonialismului, si in<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

faptul ca Africa inca se gaseste in robia colonialista, cu care<br />

noi maltezii nu avem nimic de-a face. Puteti deci voi sa ne<br />

acuzati pe noi ca ii privim cu suspiciune pe unii de-ai<br />

vostri? Putem fi siguri ca nu se gasesc printre voi si viitori<br />

teroristi? Va rugam sa tineti cont si de faptul ca nimeni nu<br />

stie cu adevarat cati dintre voi folosesc de fapt acte de<br />

identitate flase. Daca cineva nu-si poate dovedi identitatea,<br />

ce fel de ajutor poate pretinde el sa i se dea?<br />

Tari europene mai mari si mai bogate au inceput sa ia<br />

masuri aspre pentru a stavili imigratia. Ele nu mai permit<br />

nici un fel de imigratie ilegala, intercepteaza vasele cu<br />

imigranti si le trimit inapoi, in special in Libia. Daca ajung<br />

acolo ei sunt imediat internati in centre de deportare, nu<br />

foarte diferite de niste veritabile lagare de concentrare. Stiti<br />

bine ca guvernul Berlusconi a promis Libiei ca-i va plati 5<br />

miliarde de dolari in urmatorii 25 de ani drept compensatie<br />

pentru perioada cand Libia a fost colonie italiana. De ce nu<br />

ar face asta si guvernul britanic? La urma urmei, bogatia<br />

Occidentului prin exploatarea Africii s-a adunat.<br />

Asadar prietene, voi ati gresit tara in care trebuia sa<br />

ajungeti. Noi niciodata nu v-am colonizat pe voi, din contra<br />

am fost si noi, la fel ca voi, colonizati de altii!<br />

Pe data viitoare<br />

Al tau prieten sincer, J.M.C.<br />

5. Che Guevara ‐ 42 ani de la moarte<br />

Anul 2007 a fost declarat de stînga mondială „Anul Che<br />

Guevara”. De ce? Pentru ca, la 9 octombrie 1967 marele<br />

revolutionar Che Guevara cunoscut si sub numele „El Che”<br />

a fost ucis de trupele de jandarmi care îl luaseră prizonier,la<br />

presiunea agenţilor SUA, fără nici un fel de judecată.<br />

Mai tîrziu comandantul plutonului de execuţie s-a împuşcat<br />

cu propria armă şi a rămas paralizat( a avut remuşcări?).<br />

Blestemul lui Che! Spun bolivienii.<br />

„Prostii! Spune bătrînul în scăunelul cu rotile. Am executat<br />

un ordin!”<br />

America Latină este bîntuită de un val de nostalgie cu<br />

ocazia fiecărei aniversări a morţii lui. Şcoala din La<br />

Higuera unde a fost ucis s-a transformat în muzeu. Morga<br />

spitalului din Vallegrande unde a stat corpul său fără viaţă a<br />

devenit loc de pelerinaj.<br />

Preşedintele bolivian Evo Morales are în biroul său un<br />

portret uriaş al lui Che. În Bolivia agenţiile de turism fac<br />

bani. Învăţătoarea din La Higuera, cea care a vorbit ultima<br />

cu Che; fotograful care i-a fotografiat cadavrul în morga<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 8


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

spitalului din Vallegrande; surorile care i-au spălat cadavrul<br />

înainte de a fi îmbălsămat cu formol şi a i se tăia mîinile (!)<br />

sunt celebrităţi locale. Turişti din întreaga lume vin în<br />

pelerinaj la La Higuera. Un francez a deschis un hotel în<br />

fosta clădire a poştei, locul unde partizanii au făcut un<br />

ultim efort de a stabili contactul cu lumea exterioară. În<br />

clădirea învecinată, doctori din Cuba oferă asistenţă<br />

medicală gratuită şomerilor. Ţăranii au în case icoane cu<br />

Che. Unii se roagă la „sfîntul Ernesto”. Se vorbeşte de<br />

vindecări miraculoase.<br />

Pe 9 octombrie, comandantul plutonului de execuţie (acum<br />

în rotile) a văzut că oamenii lui nu vor să îl execute pe<br />

„Che”, i-a convins să tragă la sorţi cine va fi călăul. Paiul<br />

cel scurt l-a tras Mario Teran, ieşit acum la pensie.<br />

Locuieşte în cel mai mare oraş bolivian, Santa Cruz de la<br />

Sierra. S-a întors în La Higuera sub un nume fals şi este<br />

recunoscător medicilor cubanezi care l-au operat pe gratis<br />

la ochi. Acum îi este recunoscător şi lui Che şi lui Fidel<br />

Castro.<br />

Dar cine a fost Che Guevara<br />

Pe numele său adevarat Ernesto Guevara de La Serna,<br />

"Che" s-a născut pe data de 14 iulie 1928, in Rosario, un<br />

oras din Argentina. Guevara a studiat in Rosario si in 1953<br />

a terminat cursurile Universitatii din Buenos Aires,<br />

devenind medic.<br />

În 1951 începe o călătorie prin America Latină. În ianuarie<br />

1952 ajunge în Chile, unde descoperă mizeria în care trăiau<br />

minerii din nordul ţării. Merge mai departe, în Peru, în<br />

Amazonia, în Columbia, în Venezuela unde vizitează o<br />

leprozerie. Revine acasă complet schimbat. Descoperise<br />

marile inegalităţi din America Latină, tragica viaţă a<br />

indienilor, aroganţa militarilor. După ce îşi ia diploma în<br />

medicină (12 iunie 1953) pleacă din nou: Bolivia, Peru,<br />

Ecuador, Guatemala. La 27 iunie 1954, preşedintele<br />

guatemalez Jacopo Arbenz cade victimă unui puci militar<br />

pus la cale de CIA. Lucrul acesta l-a îndîrjit pe tînărul Che<br />

şi l-a făcut să vadă ca SUA nu este interesată de loc de<br />

promovarea democraţiei, ci numai de apărarea intereselor<br />

sale strategice. Dictatorii erau buni atîta vreme cît le<br />

protejau interesele (Cum era Batista în Cuba) şi erau răi<br />

dacă le ameninţau (Stalin sau Mao).<br />

Rămâne în Guatemala până în septembrie 1954, apoi pleacă<br />

în Mexic, unde la 26 iunie 1955, îl întâlneşte pe Fidel<br />

Castro. În această perioadă e supranumit Che din cauza<br />

dialectului argentinian în care vorbea. “Che” este un fel de<br />

“păi..” folosit numai în Argentina şi Uruguay. În cadrul<br />

antrenamentelor care au precedat debarcarea în Cuba, Che a<br />

practicat karate şi alpinism, escaladând vârful Iztaccihuatl,<br />

care măsura peste 5.000 de metri. Toată viaţa a fost bolnav<br />

de astm, lucru care nu l-a împiedicat să se supună de bună<br />

voie unor eforturi extreme. A participat la prima tentativă<br />

eşuată de puci a lui Fidel Castro, din 1956, după care s-a<br />

refugiat din nou în Mexic. A doua oară mişcarea de guerilă<br />

conduă de Fidel Castro s-a transformat într-o mare mişcare<br />

populară care l-a azvîrlit de la putere pe protejatul<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

americanilor, Batista, şi a adus la putere partizanii lui Fidel<br />

Castro (1 ianuarie 1959). Che Guevara primeşte imediat , la<br />

9 ianuarie 1959, cetăţenia cubaneză, printr-o lege specială.<br />

După aproape un an devine ministrul industriilor. Activ în<br />

reorientarea economiei cubaneze pe modelul socialist.<br />

Se împrieteneşte cu marii filosofi francezi Jean-Paul Sartre<br />

şi cu Simone de Beauvoir. Trimis de Cuba la ONU, Che<br />

Guevara pledează pentru radicalism total în lupta împotriva<br />

imperialismului yankeu. În 1965 SUA începe războiul din<br />

Vietnam cu înscenarea unui incident în golful Tonkin. Che<br />

lansează faimosul îndemn antiamerican: "Să creăm noi<br />

Vietnamuri!".<br />

În 24 februarie 1965, la Alger, ţine un discurs care va<br />

deranja enorm Moscova. Ţările socialiste sunt atacate<br />

violent, pentru că sacrifică lumea a treia pe altarul<br />

intereselor lor egoiste. URSS-ul este ţinta principală iar<br />

Castro primeşte reproşuri de la Kremlin. La întoarcerea în<br />

Cuba, după discuţii între Castro şi Guevara, Che nu mai<br />

apare în public. Fidel jurămîntului său de a elibera lumea a<br />

treia de exploatarea imperialistă, pleacă în Africa, în Congo<br />

să lupte împotriva lui Mobutu, pe vremea aceea sprijinit de<br />

americani (după 1990 l-au sacrificat fără regrete). Aventura<br />

din Congo se sfârşeşte dezastruos. În decembrie 1965,<br />

părăseşte Africa. Slabit, cu crize de astm, bolnav de<br />

paludism şi dizenterie, se întoarce în Cuba, de unde<br />

plănuieşte o nouă aventură, de data asta în Bolivia.<br />

Aventura în Bolivia se anunţa sinucigaşă. Aici, armata era<br />

bine antrenată . Partidul Comunist Bolivian era scindat în<br />

cel puţin trei ramuri (pro-sovietic, maoist şi troţkist). Cel<br />

prosovietic se împotrivea luptei de partizani din principiu.<br />

Cel maoist avea toată conducerea la închisoare. Troţkiştii<br />

nu credeau în mişcarea de guerilă. Nu avea cine să-l ajute.<br />

Totuşi, cum de s-a lăsat Che Guevara (şi Fidel Castro)<br />

captat de iluzia succesului? Ambiţiile erau mai mari:<br />

Bolivia urma să fie doar prima etapă a eliberării întregii<br />

Americi Latine de umilinţă şi mizerie. Se crede că vinovat<br />

ar fi preşedintele PC Bolivian (pro-sovietic) Mario Monje<br />

care a prezentat un tablou idilic al Boliviei: acolo este o<br />

situaţie revoluţionară, ţăranii abia aşteaptă un Mesia să îi<br />

elibereze. În noiembrie 1966, Che ajunge în capitala<br />

boliviană, după ce a trecut prin Praga, Moscova, Paris. Se<br />

îndreaptă spre regiunea forestieră Nancahuazu, pentru a<br />

forma o şcoală de gherilă. Mario Monje găseşte scuza<br />

pentru a nu-l ajuta: mişcarea trebuia să fie exclusiv<br />

boliviană şi condusă de el, pentru a nu se putea spune că în<br />

Bolivia este o intervenţie străină.<br />

Lipsit de sprijinul localnicilor, înconjurat de nişte novici, la<br />

8 octombrie 1967, grupul lui Che este capturat. Che<br />

Guevara este executat o zi mai târziu, la 9 octombrie 1967.<br />

In 1997 legenda lui, niciodată căzuta in uitare, a fost<br />

reanimată de gasirea ramasitelor sale, asupra carora<br />

planeaza in continuare indoiala. Acestea au fost inhumate la<br />

momentul respectiv de insusi Fidel Castro.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 9


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Astazi, Che Guevara continua sa fie simbolul revolutiei de<br />

pretutindeni, devenind un veritabil brand popularizat prin<br />

documentare, melodii "cu dedicatie", spectacole de grafitti.<br />

Tricouri, bluze, sepci, cani, ceasuri, insigne, brelocuri etc,<br />

sunt doar cateva suporturi pentru chipul lui Guevara.<br />

Imaginea lui, imprimata pe tot ceea ce inseamna suvenir,<br />

continua sa inregistreze recorduri de vinzari.<br />

Che Guevara - eroul de cinema<br />

Aventurile comandantului „Che” au ajuns si pe marile<br />

ecrane, la mai putin de un an de la decesul sau. In cei 40 de<br />

ani care au trecut de la disparitia lui s-au turnat mai bine de<br />

20 de filme cu Che printre eroii principali. In 1969, celebrul<br />

comandant a fost interpretat de Omar Sharif, in productia<br />

"Che!", iar 27 de ani mai tarziu, actorul Antonio Banderas<br />

avea sa-l intruchipeze pe Guevara in filmul "Evita". O alta<br />

productie cinematografica de succes, "Diarios de<br />

motocicleta" (Jurnalele motocicletei), a fost lansata in 2004<br />

si a urmarit indeaproape istoria calatoriilor lui Che Guevara<br />

prin America Latina. Viata legendarului comandant este<br />

repovestita intr-o alta pelicula a lui Steven Soderbergh,<br />

intitulata "Guerrilla" - o biografie a lui Che Guevara, cu<br />

Benicio del Toro in rolul principal. Lista nu se opreste insa<br />

aici.<br />

6. CHINA‐ 60 ani de republică<br />

populară, 60 de ani de tranziție către<br />

socialism<br />

Interviu acordat postului de radio Romania Actualitati de<br />

Liu Zengwen, ambasadorul Republicii Populare Chineze la<br />

Bucureşti.<br />

realizatoarei Silvia Ilieş<br />

Realizator: Se împlinesc, Excelenţă, 60 de ani de la<br />

stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi China.<br />

România a fost apropiată de China, chiar de la început, între<br />

cele două state stabilindu-se o trainică prietenie. Cum<br />

apreciaţi dumneavoastră ultimii 20 de ani de relaţii<br />

bilaterale, mai ales că aveţi o percepţie deosebită şi istorică<br />

asupra acestor relaţii, aţi fost de mai multe ori în România,<br />

vorbiţi româneşte, aţi studiat în România, acum<br />

reprezentaţi, la cel mai înalt nivel, ţara dumneavoastră, aici.<br />

Liu Zengwen: Sunt foarte bucuros să trec în revistă<br />

evoluţia relaţiilor de prietenie şi colaborare dintre cele două<br />

ţări de-a lungul a 60 de ani. Anul acesta este un an aniversar<br />

şi un eveniment foarte important nu numai pentru cele două<br />

ţări, ci şi pentru cele două popoare. La 1 octombrie 1949 s-a<br />

proclamat Republica Populară Chineză şi după câteva zile,<br />

la 5 octombrie 1949, România a recunoscut China nouă, a<br />

treia ţară, adică după URSS şi Bulgaria, care a stabilit<br />

relaţiile diplomatice depline de ambasadă cu Republica<br />

Populară Chineză. Şi poporul chinez şi Guvernul chinez a<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

apreciat întotdeauna foarte-foarte mult acest gest, care are<br />

reflectat solidaritatea deplină faţă de poporul chinez. Am<br />

studiat limba română, în 1963, şi am terminat facultatea în<br />

1977 şi după aceea, după acum, am lucrat de patru ori la<br />

Ambasada chineză în România. Pot să vă spun, sunt un<br />

martor al multor momente istorice pe care am avut în acei<br />

20 după ce am terminat faculatea, am trăit multe momente<br />

importante şi am însoţit şi ca translator pentru multe<br />

delegaţii şi de partide şi gunvernamentale între cele două<br />

ţări. Am impresia, sincer, din suflet, proverbul românesc<br />

care spune "Prietenul adevărat la nevoie se cunoaşte". Eu<br />

cred că aceasta este expresia exactă a relaţiilor de prietenie<br />

şi de colaborare dintre cele două ţări în această perioadă de<br />

60 de ani. În acea perioadă, atât pe plan internaţional, cât şi<br />

pe plan intern al celor două ţări, s-a schimbat foarte-foarte<br />

multe. Şi dumneavoastră, adineaori, v-aţi referit la ultimii<br />

20 de relaţii bilaterale. Poate să vă spun că, înainte de 1989,<br />

cam pe la luna septembrie, eram aici, lucram la Ambasada<br />

chineză.<br />

Realizator: Aţi prins Revoluţia, aici?<br />

Liu Zengwen: Am prins tot. Tot timpul. Şi chiar soţia mea<br />

a venit, pe 21 decembrie 1989, ultima cursă de avion, atunci<br />

şi după aceea s-a oprit. Am prins tot evenimentul din 1989.<br />

Cunosc ceva situaţia înainte de 1989, adică după ce am<br />

terminat facultatea şi toate evenimentele importante după<br />

1989. Din 1989 până în 1994, când a făcut vizită oficială a<br />

premierului nostru Li Peng şi în această perioadă, adică în<br />

1989 până în 1994, contactele la nivel înalt dintre cele două<br />

ţări. Ce înseamnă, aceasta? Aceasta înseamnă că<br />

continuitatea relaţiilor tradiţionale de prietenie şi colaborare<br />

nu s-au oprit niciodată. Şi, în această perioadă, şefii de stat,<br />

şefii de guvern şi şefii din diplomaţie s-au întâlnit în multe,<br />

cum se spune, locuri, sau multe împrejurări. Şi din 1994,<br />

când a venit premierul nostru, Li Peng, a spus patru puncte<br />

de a dezvolta relaţiile de prietenie şi colaborare cu România<br />

şi cu ţările din Europa de Est.<br />

Realizator: Toate ţările foste comuniste, în mod special...<br />

Liu Zengwen: Pot să spun aşa... Ce înseamnă aceasta?<br />

Aceasta înseamnă că China respectă voinţa popoarelor din<br />

această zonă, din această regiune de a-şi alege calea de<br />

dezvoltare şi modul social. Şi în acel timp şi-a exprimat<br />

dorinţa de a continua relaţiile bilaterale cu ţările din această<br />

zonă pe baza egalităţii şi avantajului reciproc şi colaborarea<br />

pe plan internaţional. Până acum, între cele două ţări<br />

încrederea politică, contactele sunt foarte frecvente la nivel<br />

înalt şi dezvoltarea relaţiilor bilaterale în toate domeniile.<br />

Pot să vă spun că între China şi România relaţiile în<br />

domeniile politic, economic, învăţământ educaţional,<br />

tehnico-ştiinţific, cultural şi pe linie de partid, şi pe linie de<br />

jandarmerie, adică Ministerul de Interne, şi organizaţia de<br />

femei, şi sindicate, şi organe de tineret. Pot să spun că în<br />

toate domeniile. Adineaori am menţionat că deşi s-au<br />

transformat foarte, foarte mult, în ultimii 20 de ani pe plan<br />

internaţional, dar bineînţeles că şi în România, şi în China<br />

s-au transformat foarte, foarte mult. Toate acestea nu au<br />

influenţat dezvoltarea pe mai departe sau în profunzime a<br />

relaţiilor bilaterale de prietenie.<br />

Realizator: Excelenţă, China este acum o mare putere<br />

economică. Se vorbeşte de miracolul chinez şi aş dori să vă<br />

întreb care sunt principiile dumneavoastră în momentul<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 10


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

prezent în domeniul relaţiilor internaţionale? Cum vedeţi<br />

relaţia cu Europa, cu celelalte zone şi cum faceţi faţă crizei?<br />

Liu Zengwen: Toată lumea a spus că China a devenit o<br />

mare putere din punct de vedere economice. După părerea<br />

mea personală, pot să spun că într-adevăr China este o ţară<br />

mare, cu o suprafaţă mare, cu populaţie foarte mare.<br />

Nimeni nu poate ignora sau nega această realitate, dar când<br />

noi privim istoria şi evoluţia economiei din China în ultimii<br />

60 de ani, de la întemeierea Republicii Populare Chineze,<br />

mai ales în ultimii 30 de ani, adică după aplicarea politicii<br />

de reforme şi de deschidere către lume, am schimbat<br />

mentalitatea, eliberarea gândirii. China, România şi alte ţări<br />

din Europa de Est sau din alte regiuni... am copiat un model<br />

social, am copiat multe metode atât din punct de vedere<br />

teoretic, cât şi practic.<br />

Realizator: Ce model aţi luat?<br />

Liu Zengwen: Putem spune societatea socialistă. Acum<br />

China tot societatea socialistă, dar realitatea societăţii<br />

socialiste de acum diferă foarte, foarte mult de societatea<br />

socialistă din trecut. De ce? Din 1949 până în 1978, când a<br />

început reforma, în aceşti 30 de ani, deşi am obţinut<br />

realizări remarcabile, totuşi, nu au fost suficiente pentru<br />

China, cu o populaţie atât de mare. Dacă cineva ştie istoria<br />

din 1949 până în 1978, am trecut prin multe, multe<br />

momente grele. Cel puţin am trecut o perioadă de zece ani a<br />

marii revoluţii culturale. Accentul acestei perioade a fost<br />

lupta de clasă. A ignorat dezvoltarea economiei care să fie<br />

aplicată după condiţiile concrete ale Chinei. Ce înseamnă<br />

aceasta? Am copiat un model, am copiat societatea<br />

socialistă, dar aceasta nu a corespuns exact condiţiilor<br />

concrete ale Chinei. După ce am făcut bilanţul, în 1978,<br />

acest an este foarte, foarte important. Putem spune, un jalon<br />

al istoriei, un punct de plecare a Chinei pentru viitor. La<br />

sfârşitul anului 1978 a avut loc cea de-a treia plenară a<br />

Comitetului Central al P.C. Chinez şi a stabilit strategia de<br />

dezvoltare a economiei în centrul activităţilor guvernului şi<br />

partidului.<br />

Realizator: Până în ce an?<br />

Liu Zengwen: Până acum.<br />

Realizator: Acum s-a schimbat ceva?<br />

Liu Zengwen: Acum s-a schimbat foarte, foarte mult.<br />

Factorii cei mai importanţi care au determinat dezvoltarea<br />

economiei şi obţinerea realizări remarcabile în ultimii 30 de<br />

ani. Aş fi putut să dau câteva cifre. De exemplu PIB-ul.<br />

PIB-ul Chinei faţă de 1949 până acum a sporit sau s-a<br />

înmulţit de aproape 80 de ori şi venitul naţional financiar<br />

real a sporit de o mie de ori. Dar în ceea ce priveşte rezerva<br />

de valută, a crescut de zece mii de ori. Ce înseamnă asta?<br />

Adică China a devenit dintr-o ţară relativ izolată, înapoiată,<br />

o tară relativ prosperă şi puternică, aşa cum aţi spus<br />

adineaori că a doua putere sau a treia economie acum de pe<br />

mapamond.<br />

Realizator: Ca ritm de dezvoltare.<br />

Liu Zengwen: Da.<br />

Realizator: Îl păstraţi în continuare şi în această perioadă<br />

de criză? Cum sunteţi confruntaţi cu criza?<br />

Liu Zengwen: E foarte greu să vă spun acest lucru. În<br />

ultimii 30 de ani, China a menţinut, şi-a păstrat viteza sau<br />

ritmul de dezvoltare...<br />

Realizator: Şi creşterea economică...<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

Liu Zengwen: ...şi creşterea economică, adică pe medie,<br />

aproape 10. Această cifră e foarte mare pentru celelalte ţări,<br />

nu? Adică toată lumea consideră aşa, dar pentru China nu.<br />

De ce? Pentru că baza economică din ţara noastră, pe care<br />

am pornit e prea scăzută. Am ajuns acum la o medie. De<br />

exemplu, acum, pe cap de locuitor în toate statele PIB-ul<br />

este scăzut. De exemplu la sfârşitul anului trecut Banca<br />

Mondială a publicat o cifră: China, din punct de vedere al<br />

PIB-ului, este în clasament a treia. România - pe 43. Dar pe<br />

cap de locuitor, în România - 7500 şi ceva de dolari. În<br />

China ştiţi cât e ? 2340 de dolari.<br />

Realizator: Bine, şi populaţia Chinei este, cred, că o<br />

problemă chiar pentru China.<br />

Liu Zengwen: Da, aşa cum spun eu sau cred eu, aşa, ca o<br />

familie. Dacă o familie, părinţii şi cu doi copiii, trăiesc nu?<br />

Tatăl cu zece copii acelaşi, cum spunea, venitul e la fel. Ce<br />

înseamnă? Că nivelul de trai este diferit. Aşa e ca şi în<br />

China. China are o populaţie de un miliard 320 de milioane.<br />

Ce înseamnă asta? Orice cifră mare, orice economie mare,<br />

dacă e împărţită cu această cifră, are probleme.<br />

Realizator: Are probleme. E o societate spuneţi că şi în<br />

prezent cu probleme. Aş vrea să merg... Vedeţi, anul 1978<br />

şi pentru România, cei care mai ştim şi ne aducem aminte<br />

din istoria economică, şi în România 1978 a fost anul<br />

introducerii mecanismului economico-financiar de<br />

dezvoltare socială şi înaintare spre comunism, dacă ştiţi,<br />

ideologia, aşa era. Înţeleg că şi în '78 şi dumneavoastră v-aţi<br />

schimbat modelul economic. Dezvoltările au fost - n-aş<br />

vrea să somentez, poate ne întâlnim altădată să vorbim<br />

numai despre istoria relaţiilor bilaterale, iată au fost două<br />

destine separate din punct de vedere economic. Spuneaţi că<br />

după '94 sau aţi lăsat să se înţeleagă că anul '94 a fost un an<br />

important în relaţiile bilaterale. Ce s-a întâmplat după '94,<br />

ce se întâmplă acum? Şi o să vă pun şi întrebări concrete<br />

legate de relaţiile economice. Sunt întrebări din partea<br />

oamenilor, care ar dori să ştie mai mult despre o viitoare<br />

bancă chinezească în România, despre ruta de avion<br />

Bucureşti-Beijing, care nu mai este, firme de turism şi<br />

excursii, chiar bilaterale, dar aş vrea să ne oprim asupra<br />

primului aspect.<br />

Liu Zengwen: Pot să spun, când noi ne referim la relaţiile<br />

economice şi comerciale....<br />

Realizator: După '94.<br />

Liu Zengwen: din '94, pot să vă spun că până în '94,<br />

relaţiile politice, mai bine spus contactele fiind foarte<br />

frecvent, şefii de stat, şefii de guvern, şefii de informaţii,<br />

dar şi şefii Parlamentului au făcut reciproc vizite frecvente<br />

şi contacte foarte strânse între partide, între societăţile civile<br />

şi între toate păturile sociale dintre cele două ţări. Înainte de<br />

1989, adică 1979, volumul comercial a ajuns la o cifră<br />

foarte mare, a depăsit un miliard de dolari.<br />

Realizator: Între România şi China.<br />

Liu Zengwen: Între România şi China. Dar situaţia nu este<br />

la fel . Atunci s-a aplicat regimul de plată de pe cont pe<br />

cont, nu cu valută şi după 1989 s-a schimbat foarte, foarte<br />

mult regimul de plată şi întreprinderile cu produse pentru<br />

export sau pentru import, şi structura produselor s-a<br />

schimbat foarte, foarte mult. Deci de la un miliard în 1979,<br />

acum avem în jur de maxim 200 de milioane.Şi după aceea<br />

a revenit. Acum ştiţi cât e? Anul trecut - 3,2 miliarde de<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 11


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

dolari. Asta e după socoteala chinezească, dar după<br />

socoteala românească a spus că 3,678 miliarde.<br />

Realizator: Aşadar, avem nişte relaţii economice bune.<br />

Liu Zengwen: Eu cred că sunt bune, dar există o mică<br />

problemă. E balanţă nefavorabilă pentru România. România<br />

exportă produsele către China relativ puţin. Acestei<br />

probleme deja au acordat o mare atenţie cele două guverne<br />

şi anul acesta, in primul semestru, deja am depăşit 1,3 sau<br />

1,4. E binişor în acest moment al crizei internaţionale. dar<br />

după părerea mea, cred că nu se va ajunge la cifra de anul<br />

trecut. Dar cel puţin o să ajungem la o cifră din 2007.<br />

Realizator: Şi cât a fost atunci?<br />

Liu Zengwen: 2,6 miliarde de dolari.<br />

Realizator: Ce are nevoie China din România?<br />

Liu Zengwen: Asta e o problemă foarte complicată.<br />

Trebuie să trecem în revistă puţin trecutul, înainte de 1979<br />

sau în anii '70 sau '80 şi chiar în primii zece sau 20 de ani ai<br />

reformei şi deschiderea către lumea din afară a Chinei,<br />

atunci China importa sau a importat multe produse<br />

româneşti. Atunci China importa sau a importat multe<br />

produse româneşti - multe, multe, de la echipamentLiu<br />

Zengwen: Atunci China importa sau a importat multe<br />

produse româneşti- multe, multe, de la echipamentele<br />

petroliere, unelte, maşini, până la mobilă, îngrăşăminte<br />

chimice ş.a.m.d. dar în acei 30 de ani, China a făcut<br />

progrese mari, mai ales în domeniul economic, aşa cum<br />

oamenii au spus că China acum e fabrică mondială, poate<br />

produce orice, fie pe licenţa proprie, fie pe licenţa altora /.../<br />

reciprocă a produselor /.../ regimului comercial s-a<br />

schimbat foarte mult. În felul acesta, după părerea mea,<br />

oamenii de afaceri din cele două ţări, neapărat trebuie să<br />

întărească contactele, schimburile şi cunoaşterea reciprocă a<br />

pieţei. Eu cred, în această privinţă, nu este suficient. În ceea<br />

ce priveşte autorităţile, trebuie gestionată situaţia realistă,<br />

ca să găsim nişte şanse, nişte paliere potrivite având şanse<br />

mari de colaborare, de investiţie dintre cele două ţări.<br />

Pentru contactele oamenilor de afaceri dintre cele două ţări,<br />

autorităţile din cele două ţări, neapărat trebuie să creeze<br />

nişte condiţii favorabile pentru ei. În felul acesta, şi pe baza<br />

solidă a relaţiilor de prietenie şi de colaborare tradiţionale o<br />

să adăugăm un nou conţinut pragmatic pentru relaţiile<br />

economice, comerciale dintre cele două ţări şi să luăm nişte<br />

măsuri- să ştiţi, am luat nişte măsuri, dar nu sunt suficiente-<br />

ameliorarea situaţiei /.../ nefavorabile pentru România.<br />

Dacă nu mai e voinţa politică, adică a conducătorilor din<br />

cele două ţări, nu este suficient. Trebuie să promovăm<br />

iniţiativele oamenilor de afaceri să facă ceva.<br />

Realizator: Să facă mai mult?<br />

Liu Zengwen: Nici oamenii de afaceri din China nu prea<br />

cunosc situaţia din România, adică cadrul juridic şi la fel, şi<br />

oamenii de afaceri din România nu prea cunosc. Numai cu<br />

ceva spre ţările cele mai dezvoltate, sau spre zonele din ţara<br />

noastră dezvoltate, dar noi trebuie să schimbăm<br />

mentalitatea. O să găsim alte zone, avem şi zonele<br />

îndepărtate, relativ mai înapoiate. Şi acolo, probabil nişte<br />

produse româneşti... poate căuta pieţele, nu?<br />

Realizator: Oameni de afaceri să se orienteze spre acele<br />

zone de pieţe şi regiuni din China?<br />

Liu Zengwen: Să fie realişti, să fie pragmatici.<br />

Realizator: Apropiate de realitatea imediată.<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

Liu Zengwen: Produsele româneşti de acum nu sunt la fel<br />

ca şi acum 30 de ani, pentru China sunt competitive.<br />

Aceleaşi produse /.../ acum /.../ nu.<br />

Realizator: S-a schimbat piaţa.<br />

Liu Zengwen: Asta e situaţia, realist. Şi ca ambasador, şi<br />

doresc foarte mult să dezvoltăm relaţiile de prietenie, de<br />

colaborare, pragmatici în toate /.../ profitându-se de<br />

prietenia şi tradiţiile...<br />

Realizator: ... relaţiilor bilaterale.<br />

Liu Zengwen: Asta este. Am trăit aici aproape toată cariera<br />

mea diplomatică. România este o ţară în care am trăit cel<br />

mai mult, în afară de China, adică patria mea. Putem spune<br />

aici, România este a a doua casă a mea.<br />

Realizator: A doua casă a dumneavoastră.<br />

Liu Zengwen: Da. Şi nutresc un sentiment deosebit faţă de<br />

România, faţă de poporul român. Am mulţi prieteni români,<br />

din toate nivelurile, din toate domeniile.<br />

Realizator: Şi v-au întrebat, pe când o bancă în România?<br />

Liu Zengwen: Toată lumea vorbeşte despre această<br />

problemă, de mulţi, de mulţi ani şi chiar eu consider că ar fi<br />

mai bine să fie o filială sau o bancă chineză în România.<br />

Acuma, este o problemă de discutat deja între cele două<br />

ţări, în anumite ministere de resort, depinde. Orice bancă<br />

când va deschinde o filială într-o altă ţară trebuie să ţină<br />

cont de situaţie şi volumul economic - comercial şi numărul<br />

oamenilor de afaceri.<br />

Realizator: Ca să ne fie mai uşor, ca să putem să circulăm,<br />

nu?<br />

Liu Zengwen: Da. Acuma, şi românii şi chinezii fac<br />

plângere în această privinţă, că nu este prielnic pentru a<br />

merge, sau ar putea veni în România, sau, respectiv, în<br />

China. În anii '70 a început această cursă şi a oprit-o în<br />

2003, din multe motive, dar, bineînţeles, o cursă de avion,<br />

fie către România, fie către China, prima premiză este, de a<br />

fi rentabil, nu? Dar, depinde şi de alte condiţii. Eu cred că<br />

există această şansă, de a relua această linie aeriană directă<br />

dintre România şi China. Aceasta este chiar dorinţa<br />

oamenilor de afaceri dintre cele două ţări şi turiştilor dintre<br />

cele două ţări. Acum, în fiecare an, zeci de mii de români,<br />

fie delegaţie, fie oameni de afaceri, fie turişti, au plecat în<br />

China.<br />

Realizator: Nu vedem însă, mulţi chinezi în România,<br />

turişti.<br />

Liu Zengwen: Chiar aş dori să vă spun, în ceea ce priveşte<br />

turiştii chinezi, tare ar dori să vină în România să vadă<br />

peisajul pitoresc şi relieful variant şi poporul ospitalier şi<br />

tare prieten al Chinei. Despre România nu este străin pentru<br />

poporul chinez filemele, muzicile, sportivii şi arta, etc. Sunt<br />

foarte cunoscute de poporul Chinei. De aceea am spuns, am<br />

norocul, am fericirea de a învăţa limba română şi în felul<br />

acesta am şansa de a lucra, aproape toată cariera mea, şi<br />

probabil că pentru prietenie, pentru dezvoltarea relaţiilor<br />

bilaterale dintre cele două ţări.<br />

Realizator: Excelenţă, vă mulţumesc foarte mult, pentru<br />

acest interviu şi vă doresc ca, în aceasta a doua casă a<br />

dumneavoastră, să aveţi bucuria să se deschidă şi o bancă<br />

chinezească în România, ceea ce înseamnă fluxuri de<br />

capital mai multe bilaterale şi o cursă de avion Bucureşti -<br />

Beijing, pentru ca prietenii dumneavoastră, prietenii români<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 12


Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

de aici să poată să se viziteze mai repede, să facă afaceri şi<br />

mai multe firme de turism.<br />

Liu Zengwen: Da, avem multe dorinţe şi trebuie să le<br />

îndeplinim eforturile. Şi eu mulţumesc foarte mult pentru<br />

amabilitate şi aş dori să folosesc acest prilej şi mulţumirile<br />

şi salutările mele cele mai calde ascultătorilor români la<br />

radio.<br />

7. De prin presa adunate. Comentarii<br />

de P. Ignat<br />

1. Petre Roman şi interesul general<br />

În Jurnalul Naţional din 3 septembrie fostul Prim-ministru<br />

„revolutionar” Petre Roman deplînge „Demolarea<br />

interesului general’ uitînd să ne spună că acesta, interesul<br />

general(national), a început sa fie demolat chiar de EL şi<br />

„revoluţionarii” săi în decembrie 1989 prin: aşa-zis-a<br />

„revolutie”; prin impuşcarea Conducătorului; prin<br />

deschiderea graniţelor; prin declaraţii de genul,,industria<br />

este fiare vechi”, „vă dăm pămîntul inapoi”, „Statul este<br />

prost gestionar” sau prin legi ca: Legea fondului funciar;<br />

Legea privatizării şi chiar prin Constituţie.<br />

Dacă tăcea filosof rămînea!<br />

2. De ce comunistii au „datoria morala” sa voteze<br />

un candidat al opozitiei?<br />

Intr-un interviu, pentru Europa Liberă, Marian Lupu fostul<br />

membru al PCRM si fost Preşedinte al Parlamentului<br />

moldovean, funcţie ce i-a permis să devină o<br />

„personalitate” de prim rang al scenei politice, a declarat, la<br />

puţin timp după alegerile din 29 august, că „nu a pretins<br />

niciodată funcţia de preşedinte, iar comuniştii au obligaţia<br />

morală să voteze candidatul coaliţiei”.<br />

Interesantă afirmaţie de la un om care a „dezertat” de la un<br />

partid care l-a făcut ”personalitate politică de prim rang” şi<br />

care acum invocă principii morale(?) pentru a fi votat(<br />

candidatul coaliţiei, spune el) de către cei pe care i-a trădat.<br />

De menţionat că Marian Lupu între timp a fost anunţat că<br />

este candidatul noii majorităţi parlamentare la funcţia de<br />

Preşedinte a Republicii Moldova.<br />

Oare care sunt principiile morale pentru care comuniştii ar<br />

trebui să-l voteze? Aceleaşi după care care s-a ghidat când a<br />

„dezertat” !?! Ce-i şi cu marala asta în politica<br />

„democrată”!!!<br />

3. Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi<br />

Nistru este mult mai vechi şi aceasta nu avea<br />

nevoie de un „Pact” cu Germania ca să-l<br />

afirme.<br />

<strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI<br />

PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA”<br />

In ziarul Adevarul din 24 august istoricul diplomat Dan<br />

Dungaciu publică un articol „Nedreptăţi istorice pentru<br />

România” pe veşnica tema a Tratatului Ribentrop-Molotov<br />

şi aşa ziselor consecinţe ale acestuia, una dintre acestea find<br />

desprinderea Moldovei dintre Prut şi Nistru de România<br />

interbelică.Dar atunci am pierdut şi Cadrilaterul despre care<br />

nu se spune mai nimic. Să fie acest teritoriu mai puţin<br />

românesc decât „Basarabia”? Această tăcere(complice?) îşi<br />

are explicaţia prin faptul că pierderea Cadrilaterului s-a<br />

datorat presiunii făcute de Germania hitleristă tot ca urmare<br />

a aceluiaşi pact prin care de fapt se afirmau sferele de<br />

influentă ale celor două puteri la momentul respectiv şi nu<br />

neapărat însuşirea de teritorii, iar prevederile sale au<br />

devenit nule în momentul atacarii URSS de către Germania.<br />

Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi Nistru este<br />

mult mai vechi şi aceasta nu avea nevoie de un „Pact” cu<br />

Germania ca să-l afirme.<br />

În cadrul aceluiaşi articol apare şi o fotografie înfăţişăndu-l<br />

pe Preşedintele PCRM, şi al R.Moldova la acel moment, în<br />

faţa statuii lui V I Lenin cu următorul comentariu ”<br />

Comuniştii moldoveni jură încă pe Lenin” comentariu ce se<br />

vrea sarcastic. Păi dacă sunt comunisti pe cine ar trebui<br />

să jure, pe Hristos?<br />

4. De ce Nicu Ceauşescu nu a mai condus<br />

delegatia tineretului român la Festivalul<br />

Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la<br />

Phenian din decembrie 1989?<br />

Reputatul publicist Dumitru Avram ne aduce la cunoştinţă<br />

în revista „Flacăra lui adrian Păunescu”, nr din 9-15<br />

octombrie 2009, cîteva informaţii interesante despre un fapt<br />

petrecut acum aproape 20 de ani şi anume despre delegaţia<br />

de 150 de tineri care a participat la Festivalul Mondial al<br />

Tineretului şi Studenţilor de la Phenian din decembrie 1989<br />

ce a avut loc în capitala Republicii Populare Democrate<br />

Coreene, Phenian, din care a făcut şi el parte dar şi Adrian<br />

Năstase viitorul Prim ministru şi şef de partid. Despre<br />

participarea lui Adrian Năstase la acest festival presa<br />

„răutăcioasa”a făcut caz, la un moment dat, despre acest<br />

lucru. Informatţia interesantă este aceea că această delegaţie<br />

trebuia să fie condusă de Nicu Ceauşescu dar a fost retras în<br />

ultimul moment. „Nici acum nu-mi pot da seama de ce<br />

acesta a fost retras în ultima clipă?”, se întrabă autorul.<br />

Răspunsul e simplu „complotiştii” doreau să-l aibe în ţară la<br />

„momentul” oportun, care se apropia conform planificării,<br />

şi nu să se pomenească cu el găzduit de prietenii coreeni,<br />

ceeace ar fi dus la complicaţii nedorite. Familia Ceauşescu<br />

trebuia anihilată complet şi simultan la „revoluţie”, nu?<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 13


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

B. Stânga Internaționlă<br />

a) Cuba<br />

B.a.1. Apelul Asociatiei Che Guevara‐<br />

Romania catre presedintele SUA<br />

Domnului Presedinte al Statelor Unite ale Americii Barak<br />

Obama<br />

Domnule Presedinte<br />

Noi, membrii Asociatiei Che Guevara din Romania<br />

urmarim cu atentie si speranta noua politica externa a<br />

Statelor Unite ale Americii promovata de dumneavoastra si<br />

in mod special cea fata de Cuba si poporul cubanez.<br />

Ne-a bucurat intentia d-voastra de a imbunatatii relatiile<br />

dintre SUA si Cuba prin desfiintarea inchisorii de la<br />

Guantanamo ca prim pas in acest sens.<br />

Ne-am bucurat cand ati afirmat ca “fiecare tara are dreptul<br />

sa-si construiasca sistemul social pe care si-l doreste” si<br />

deci, am presupus noi, motivul ideologic care a facut ca<br />

relatiile sa fie incordate intre SUA si Cuba socialista si<br />

revolutionara sa fie eliminate sau cel putin sa nu fie factorul<br />

predominant<br />

Apreciem consegventa cu care SUA lupta pe plan<br />

international in apararea si promovarea drepturilor omului,<br />

printre care si dreptul la libera circulatie, in schimb suntem<br />

surprinsi negativ de faptul ca statul american interzice<br />

cetatenilor sai sa se deplaseze in Cuba sa-si petreaca<br />

vacanta.<br />

Urmarim cu interes sistemul de justitie din SUA, considerat<br />

cel mai peformant din lume, in care procedurile judiciare<br />

sunt respectate cu sfintenie in asa fel incat sentintele sa fie<br />

conforme cu gravitatea faptelor si distribuite uniform si<br />

echitabil, dar observam cu surprindere, mahnire si revolta,<br />

ca nu si in cazul celor cinci tineri cubanezi: Gerardo<br />

Hernandez, Rene Gonzales, Antonio Guerrero, Fernando<br />

Gonzales si Ramon Labanino condamnati la pedepse<br />

aberante( doua condamnari la inchisoare pe viata-una nu era<br />

de ajuns?- plus 15 ani pentru Gerardo Hernandez;<br />

inchisoare pe viata plus 18 ani pentru Ramon Labanino;<br />

inchisoare pe viata plus 10 ani pentru Antonio Guerrero; 19<br />

ani pentru Fernando Gonzales si 15 ani pentru Rene<br />

Gonzales) dupa procese nedrepte si inechitabile incalcanduse<br />

flagrant o prevedere din Carta Drepturilor Omului, de<br />

care SUA face atata caz, ,,fiecare om are dreptul la un<br />

process just si echitabil”.<br />

De asemenea urmarim cu interes fermitatea cu care<br />

actioneaza statul american impotriva tuturor celor care vor<br />

B. Stânga internațională<br />

sa faca rau acesteia sub diferite forme si mijloace,<br />

considerand aceasta un drept legitim, dar suntem contrariati<br />

de faptul ca refuza acelasi drept statului Cubanez si<br />

cetatenilor sai, mai sus mentionati, care nu au facut altceva<br />

decat sa monitorizeze activitatea organizatiilor teroriste, de<br />

origine cubaneza stabilite la Miami- care timp de 50 de ani<br />

au savarsit acte teroriste contra Cubei, provocand moartea a<br />

mii de cetateni cubanezi nevinovati si enorme pagube<br />

materiale economiei acesteia- si sa alerteze Guvernul<br />

cubanez in legatura cu orice act terorist pe care-l pregateau<br />

impotriva Cubei. Sa intelegem ca Statul american are<br />

masuri diferite pentru acelasi gen de fapte si ca este un bun<br />

exemplu pentru Lumea a carei lider vrea sa fie?<br />

Acum cand s-au implinit 11 ani de la nedreapta incarcerare<br />

a celor cinci, Gerardo Hernandez, Rene Gonzales, Antonio<br />

Guerrero, Fernando Gonzales si Ramon Labanino ,<br />

considerati de poporul cubanez, in mod just, EROI- asa cum<br />

si poporul american ar face la fel cu cetatenii sai pentru<br />

fapte similare – VA SOLICITAM sa va folositi intreaga<br />

autoritate de care dispuneti pentru eliberarea celor cinci<br />

transpunand in fapte promisiunea facuta de ameliorare a<br />

relatiilor cu Republica Cuba si astfel sa aratati ca sunteti<br />

alaturi si de majoritatea poporului cubanez aflat in tara lor,<br />

Cuba, si nu numai cu o minoritate care se afla la Miami.<br />

Cu convingerea ca veti lua in considerare apelul nostru<br />

uram, cu sinceritate si respect, Domnule Presedinte Barak<br />

Obama, multa sanatate si fericire, d-voastra si poporului<br />

american pe care-l conduceti. Facti ca America sa fie un<br />

exemplu bun pentru intreaga lume.<br />

Fie ca binele sa triumfe in America si in Lume!<br />

11 septembrie 2009<br />

Presedinte fondator<br />

Jurist Petre Ignatencu<br />

B.a.2. MESAJUL LUI RENE GONZALEZ,<br />

Unul dintre Cei Cinci antiterorişti<br />

cubanezi încarcerați de zece ani în S.U.A<br />

Dragi compatrioţi,<br />

Prieteni din toată lumea,<br />

Odată mai mult, mascarada judiciară a societăţii celei mai<br />

ipocrite prea cunoscută îşi descoperă faţa, lăsând să se vadă<br />

adevărata faţă a imperialismului nordamerican şi pălmuind<br />

conştiinţa lumii cu un mesaj cinic: Nu legile ţării vor fi<br />

acelea care să-i împiedice să asigure impunitatea teroriştilor.<br />

Nu ne-a luat mult timp ca să înţelegem ceea ce în argoul<br />

autorităţilor americane înseamnă – cel puţin când este vorba<br />

de Cuba – cuvântul schimbare. Hăţişul de crime, de<br />

genociduri, aroganţa şi josniciile pe care s-a ţesut psihicul<br />

acestui imperiu nu se va descurca prin alegerea unui<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 14


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

preşedinte carismatic, în mod oportun scos dintr-o pătură<br />

încă oprimată a poporului nordamerican. Pentru noi cinci,<br />

supuşi de peste un deceniu la o revărsare de cruzime<br />

ticăloasă şi laşă, nu înseamnă decât reiterarea unei morale<br />

familiare: „nu are importanţă cât de jos au putut să cadă<br />

călăii noştri, ei întotdeauna vor putea să ne demonstreze<br />

infinita lor capacitate de a ajunge şi mai jos”.<br />

Pentru noi şi familiile noastre, deja orice moment ar putea<br />

fi prea târziu pentru a ni se mai face dreptate. Tot aşa şi<br />

pentru popoarele native decimate, pentru ţările ale căror<br />

teritorii au fost uzurpate, pentru milioanele de fiinţe umane<br />

arse de vii de bombele incendiare, sau dispăruţii unor<br />

dictaturi complice, sau torturaţi sub supravegherea ofiţerilor<br />

ianchei, sau masacrate prin lume de poftele corporatiste.<br />

Este prea târziu pentru a face dreptate miilor de victime ale<br />

terorismului contra Cubei, terorism pentru a cărui prevenire<br />

este crima noastră de neiertat.<br />

Faţă de aceste milioane de victime, copii inocenţi de toate<br />

vârstele, cetăţeni de toate rasele şi crezurile deveniţi, în cele<br />

mai diferite şi obişnuite circumstanţe, daune colaterale,<br />

fiinţe umane private de dreptul elementar la viaţă în<br />

siguranţă în căminele lor, în sânul familiilor sau smulşi<br />

brusc şi fără prevenire din cotidian- noi cei cinci suntem<br />

norocoşi. Suntem cinci soldaţi, ocupanţi conştienţi şi<br />

mândri ai unei tranşee, care am ales să ne ridicăm pentru<br />

ceva decât să cădem pentru nimic, oglindă vie a moralei<br />

unui popor în care inamicul îşi vede reflectată, cu furie şi<br />

impotenţă, lipsa lui de valori, sărăcia lui de spirit,<br />

fragilitatea propriei imagini şi toate mizeriile lui. Suntem<br />

cinci revoluţionari cubanezi pe care nu-i vor putea<br />

îngenunchia niciodată, şi vor trebui să trăiască zi de zi cu<br />

umilinţa incapacităţii lor de a înţelege- DE CE?.<br />

Pentru popoarele din toată lumea neobrăzarea acestui proces<br />

este reiterarea unei lecţii din vechime: Înfruntăm un<br />

imperiu care nu se va opri de la nici o crimă, singurul<br />

calcul fiind să-i iasă aşa cum vrea el. Nu va exista nici o<br />

consideraţie etică sau cerere universală care să-i oprească,<br />

numai preţul pe care-l va impune rezistenţa.<br />

Pentru poporul Cubei, împotriva căruia se îndreaptă acest<br />

nou act de răzbunare, este o nouă chemare de a strânge<br />

rândurile, de a nu crede în aparenţe, de a se aştepta de la<br />

agresor la ce este mai rău, şi să nu dea înapoi de la<br />

edificarea unei societăţi în care ipocrizia, revanşismul, lipsa<br />

de demnitate, minciuna şi laşitatea care au domnit într-un<br />

proces ca al nostru să nu poată exista, cum există în<br />

imperiul vecin şi sunt considerate virtuţi cetăţeneşti.<br />

Aceasta va fi singura măsură de justiţie demnă de toate<br />

victimele lui.<br />

Hasta la Victoria Siempre!<br />

B.a.3. Reflectiile lui Fidel Castro.<br />

5 august 2009<br />

ŞAPTE PUMNALE ÎN INIMA AMERICII<br />

B. Stânga internațională<br />

Citesc şi recitesc datele şi articolele elaborate de<br />

personalităţi inteligente, cunoscute sau puţin cunoscute, care<br />

scriu în diverse medii şi iau informaţia din surse nepuse la<br />

îndoială de nimeni.<br />

Popoarele care locuiesc pe planetă, în toate părţile, se<br />

confruntă cu riscuri economice, ambientale şi de război,<br />

derivate din politica Statelor Unite, dar nici o altă regiune<br />

de pe pământ nu este ameninţată de probleme atât de grave<br />

cum sunt cele ale vecinilor, popoarele situate pe acest<br />

continent la Sudul acestei ţări hegemoniste.<br />

Prezenţa imperiului atât de puternic, care pe toate<br />

continentele şi oceanele dispune de baze militare,<br />

portavioane şi submarine nucleare, vase de război moderne<br />

şi avioane de luptă sofisticate, purtătoare a tot felul de arme,<br />

sute de mii de soldaţi, pentru care guvernul pretinde<br />

impunitate absolută, constituie cea mai mare durere de cap<br />

pentru orice guvern, fie de stânga, centru sau dreapta, aliat<br />

sau nu al Statelor Unite.<br />

Problema, pentru cei care îi suntem vecini, nu este că acolo<br />

se vorbeşte altă limbă şi este o naţiune diferită. Există<br />

nordamericani de toate culorile şi de toate originile. Sunt<br />

persoane la fel ca noi şi capabile de orice sentiment într-un<br />

sens sau altul. Dramatic este sistemul care s-a dezvoltat<br />

acolo şi l-au impus tuturor. Asemenea sistem nu este nou în<br />

ceea ce priveşte folosirea forţei şi a metodelor de dominaţie<br />

care au prevalat de-a lungul istoriei. Nouă este epoca în<br />

care trăim. A aborda subiectul din punctele de vedere<br />

tradiţionale ar fi o eroare şi nu ajută pe nimeni. A citi şi a<br />

cunoaşte ceea ce gândesc apărătorii sistemului ilustrează<br />

multe lucruri, pentru că înseamnă că sunt conştienţi de<br />

natura unui sistem care se bazează pe apelul permanent la<br />

egoism şi la instinctele primare ale oamenilor.<br />

Dacă n-ar exista convingerea în valoarea conştiinţei şi a<br />

capacităţii ei de a prevala asupra instinctelor, nu s-ar putea<br />

nici măcar exprima speranţa unei schimbări în orice<br />

perioadă din extrem de scurta istorie a omului. Nici nu s-ar<br />

putea înţelege teribilele obstacole care se ridică în calea<br />

diferiţilor lideri politici în ţările latinoamericane sau iberoamericane<br />

de pe emisferă. În definitiv, popoarele care trăiau<br />

în această regiune a planetei de zeci de mii de ani, până la<br />

faimoasa descoperire a Americii, n-aveau nimic de latin, de<br />

iberic sau de europeni; trăsăturile lor erau mai asemănătoare<br />

cu cele ale asiaticilor, de unde au provenit străbunii lor.<br />

Astăzi le vedem pe feţele indienilor din Mexic, America<br />

Centrală, Venezuela, Columbia, Ecuador, Brazilia, Peru,<br />

Bolivia, Paraguay şi Chile, o ţară unde araucanii au scris o<br />

pagină de neşters. În anumite zone din Canada şi Alaska îşi<br />

conservă rădăcinile indigene cu toată puritatea posibilă.<br />

Dar pe teritoriul principal al Statelor Unite, o mare parte din<br />

populaţiile antice a fost exterminată de conchistadorii albi.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 15


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Aşa cum ştie toată lumea, milioane de africani au fost<br />

smulşi de pe pământurile lor şi duşi să muncească ca sclavi<br />

pe această emisferă. În unele ţări ca Haiti şi mare parte din<br />

insulele Mării Caraibelor, descendenţii lor constituie<br />

majoritatea populaţiei. În alte ţări formează ample sectoare.<br />

În Statele Unite descendenţii de africani constituie zeci de<br />

milioane de cetăţeni care, în general, sunt cei mai săraci şi<br />

discriminaţi.<br />

De-a lungul secolelor această ţară a reclamat drepturi<br />

privilegiate asupra continentului nostru. În epoca lui Marti,<br />

a încercat să impună o monedă unică bazată pe aur, un<br />

metal a cărui valoare a fost cea mai constantă de-a lungul<br />

istoriei. Comerţul internaţional, în general, se baza pe<br />

acesta. Azi nici măcar asta nu mai există. Din anii lui<br />

Nixon, comerţul mondial s-a instrumentat cu bilete de hârtie<br />

imprimate de Statele Unite: dolarul, o deviză care azi<br />

valorează de circa 27 de ori mai puţin ca la începutul anilor<br />

70, aceasta fiind una din multele forme de a domina şi<br />

excroca restul lumii. Totuşi, astăzi, alte devize înlocuiesc<br />

dolarul în comerţul internaţional şi în rezervele de monede<br />

convertibile.<br />

Dacă pe de o parte devizele imperiului se devalorizează, în<br />

schimb rezervele de forţe militare cresc. Ştiinţa şi<br />

tehnologia cea mai modernă, monopolizate de super-putere,<br />

au fost dirijate în mod considerabil spre dezvoltarea<br />

armelor. Actualmente nu se vorbeşte numai de mii de<br />

proiectile nucleare, sau de puterea distructivă modernă a<br />

armelor convenţionale; se vorbeşte de avioane fără pilot,<br />

conduse de automat. Nu este vorba de o simplă fantezie.<br />

Deja se folosesc unele avioane de acest tip în Afganistan şi<br />

alte locuri. Rapoarte recente arată că într-un viitor relativ<br />

apropiat, în 2020, cu mult înainte ca calota Antactidei să se<br />

topească, imperiul, cu cele 2500 de avioane de luptă,<br />

prevede că va dispune de 1100 de avioane de luptă F-35 şi<br />

F-22, în versiunile de vânătoare şi bombardament de<br />

generaţia a cincea. Pentru a avea o idee de acest potenţial,<br />

este de ajuns să spunem că cele de care dispun la baza Soto<br />

Cano, din Honduras, pentru antrenamentul piloţilor acestei<br />

ţări sunt F-5; cele pe care le-au furnizat forţelor aeriene ale<br />

Venezuelei înainte de venirea lui Chavez, Chile şi alte ţări,<br />

erau mici escadrile de F-16.<br />

Şi mai improtant, imperiul proiectează ca în decursul a 30<br />

de ani toate avioanele de luptă ale Statelor Unite, de la cele<br />

de vânătoare la bombardiere grele şi avioane cisternă, să fie<br />

conduse de roboţi.<br />

Această putere militară nu este necesară lumii, este o<br />

necesitate a sistemului economic pe care imperiul îl impune<br />

lumii.<br />

Oricine poate înţelege că dacă automatele pot înlocui piloţii<br />

de luptă, tot aşa de bine pot substitui muncitorii din multe<br />

fabrici. Acordurile de comerţ liber pe care imperiul încearcă<br />

să le impună ţărilor din această emisferă cer ca lucrătorii<br />

lor să concureze cu tehnologia avansată şi cu roboţii din<br />

industria ianchee.<br />

B. Stânga internațională<br />

Roboţii nu fac greve, sunt obedienţi şi disciplinaţi. Am<br />

văzut la televizor maşini care culeg mere şi alte fructe.<br />

Întrebarea care se pune şi lucrătorilor nordamericani: Unde<br />

vor fi locurile de muncă? Care este viitorul pe care<br />

capitalismul fără frontiere, în faza sa avansată de dezvoltare,<br />

îl rezervă cetăţenilor?<br />

În lumina acesteia şi a altor realităţi, guvernanţii din ţările<br />

UN<strong>AS</strong>UR, MERCOSUR, Grupul de la Rio şi altele, nu pot<br />

să nu analizeze foarte justa întrebare venită din partea<br />

Venezuelei: Ce sens au bazele militare şi navale pe care<br />

Statele Unite vor să le instaleze în jurul Venezuelei şi în<br />

inima Americii de sud? Îmi aduc aminte că acum câţiva ani,<br />

când între Columbia şi Venezuela, două ţări surori prin<br />

geografie şi istorie, relaţiile deveniseră periculos de<br />

încordate, Cuba a promovat pe tăcute paşi importanţi în<br />

direcţia păcii dintre cele două ţări. Cubanezii nu vor<br />

stimula niciodată războiul între ţări surori. Experienţa<br />

istorică, destinul evident proclamat şi aplicat de Statele<br />

Unite, şi slăbiciunea acuzaţiilor aduse Venezuelei că ar<br />

furniza arme FARC, asociate cu negocierile cu scopul de a<br />

ceda şapte puncte de pe teritoriul său pentru uzul forţelor<br />

aeriene şi navale ale Forţelor Armate ale Statelor Unite,<br />

obligă Venezuela să investească în arme, resurse pe care lear<br />

putea folosi în economie, în programele sociale şi<br />

cooperarea cu alte ţări din regiune care sunt mai puţin<br />

dezvoltate şi au mai puţine resurse. Venezuela nu se<br />

înarmează contra poporului frate din columbia, se<br />

înarmează cotnra imperiului, care a încercat deja să-i<br />

distrugă Revoluţia şi azi vrea să instaleze în apropierea<br />

frontierelor venezueliene arme sofisticate.<br />

Ar fi o gravă eroare să ne gândim că ameninţarea este<br />

numai la adresa Venezuelei; este îndreptată împotriva<br />

tuturor ţărilor din sudul continentului. Nici una nu va putea<br />

eluda subiectul şi aşa au şi declarat-o câteva.<br />

Generaţiile prezente şi viitoare îi vor judeca pe liderii lor<br />

prin conduita pe care o vor adopta în acest moment. Nu este<br />

vorba numai de Statele Unite, ci de Statele Unite şi sistem.<br />

Ce oferă? Ce caută?<br />

Oferă ALCA, adică, ruina anticipată de toate ţările noastre,<br />

tranzitul liber de bunuri şi capital, dar nu tranzitul liber de<br />

persoane. Simt teama că societatea opulentă şi consumistă<br />

ar fi invadată de latini săraci, indieni, negri şi mulatri sau<br />

albi şomeri în propriile ţări. Îi trimit acasă pe toţi cei care<br />

comit greşeli sau sunt de prisos. Îi omoară de multe ori<br />

înainte să intre, sau îi întorc precum turmele când nu au<br />

nevoie de ei; 12 milioane de imigranţi latinoamericani sau<br />

caraibieni sunt ilegal în Statele Unite. O nouă economie a<br />

apărut în ţările noastre, în special în cele mai mici şi sărace:<br />

aceea a ajutoarelor. Când este criză, aceasta loveşte în toţi<br />

imigranţii şi familiile lor. Părinţi şi copii sunt despărţiţi cu<br />

cruzime uneori pentru totdeauna. Dacă emigrantul este la<br />

vârsta de militărie, îi dau posibilitatea să se înroleze pentru<br />

a lupta la mii de kilometri distanţă, „în numele libertăţii şi<br />

democraţiei”. La întoarcere, dacă nu moare acolo, i se dă<br />

dreptul de a deveni cetăţean al Statelor Unite. Cum sunt<br />

bine antrenaţi li se dă posibilitatea de a fi contractaţi nu ca<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 16


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

soldaţi profesionişti, ci ca civili soldaţi în companiile<br />

private care prestează servicii în războaiele imperialiste de<br />

cucerire.<br />

Există alte pericole extrem de grave. Mereu sosesc ştiri<br />

despre emigranţii mexicani şi din alte ţări ale regiunii<br />

noastre care mor încercând să treacă actuala frontieră a<br />

Mexicului cu Statele Unite. Cota de victime din fiecare an<br />

depăşeşte totalitatea celor care şi-au pierdut viaţa în cei<br />

aproape 28 de ani de existenţă a faimosului Zid al<br />

Berlinului.<br />

Mai incredibil este că abia circulă prin lume ştirea despre<br />

un război care costă în acest moment mii de vieţi pe an. Au<br />

murit deja, în 2009, mai mulţi mexicani decât soldaţii<br />

nordamericani care au murit în războiul lui Bush contra<br />

Irakului de-a lungul întregii lui administraţii.<br />

Războiul din Mexic a fost dezlănţuit din cauza celei mai<br />

mari pieţe de droguri care există în lume: cea a Statelor<br />

Unite. Dar pe teritoriul lor nu există un război între poliţie<br />

şi forţele armate ale Statelor Unite în lupta contra traficului<br />

de droguri. Războiul a fost exportat în Mexic şi America<br />

Centrală, dar mai ales în ţara aztecă, mai aproape de<br />

teritoriul Statelor Unite. Imaginile care circulă pe canalele<br />

de televiziune, cu cadavre stivuite şi veştile care vin despre<br />

persoane asasinate în chiar saloanele de chirurgie unde se<br />

încerca salvarea vieţii lor, sunt oribile. Nici una din aceste<br />

imagini nu provin de pe teritoriul nordamerican.<br />

Asemenea val de violenţă şi sânge se extinde în mai mare<br />

sau mai mică măsură în toate ţările Americii de Sud. De<br />

unde vin banii dacă nu din nesecatul izvor care porneşte de<br />

pe piaţa nordamericană? La rândul lui, consumul tinde şi el<br />

să se extindă în celelalte ţări din arie, provocând victime şi<br />

mai multe daune direct sau indirect decât SIDA, paludismul<br />

şi alte boli la un loc.<br />

Planurile imperiale de dominaţie sunt precedate de enorme<br />

sume alocate misiunilor de a minţi şi dezinforma opinia<br />

publică. Contează pe totala complicitate a oligarhiei, a<br />

burgheziei, a dreptei intelectuale şi a mediilor de<br />

comunicare în masă.<br />

Sunt experţi în răspândirea erorilor şi a contradicţiilor<br />

politicienilor.<br />

Destinul omenirii nu trebuie să rămână pe mâna roboţilor<br />

transformaţi în persoane sau a persoanelor transformate în<br />

roboţi.<br />

În anul 2010, guvernul Statelor Unite va cheltui 2 200 de<br />

milioane de dolari prin Departamentul de Stat şi USAID<br />

pentru a-şi promova politica, cu 12% mai mult decât banii<br />

primiţi de guvernul lui Bush în ultimul an al mandatului.<br />

Din aceştia, aproape 450 de milioane sunt destinaţi să<br />

demonstreze să tirania impusă lumii înseamnă democraţie şi<br />

respectarea drepturilor omului.<br />

B. Stânga internațională<br />

Apelează permanent la instinct şi la egoismul oamenilor;<br />

dispreţuiesc valoarea educaţiei şi conştiinţa. Este evidentă<br />

rezistenţa demonstrată de poporul cubanez de-a lungul a 50<br />

de ani. Să rezişti este arma la care nu pot renunţa niciodată<br />

popoarele; portoricanii au reuşit să oprească manevrele<br />

militare în Vieques, aşezându-se în poligonul de tir.<br />

Patria lui Bolivar este astăzi ţara care-i îngrijorează cel mai<br />

tare, pentru rolul ei istoric în luptele de independenţă ale<br />

popoarelor Americii. Cubanezii care prestează acolo<br />

servicii ca specialişti în domeniul sănătăţii, educaţiei,<br />

educaţie fizică şi sporturi, informatică, tehnică agricolă, şi<br />

alte domenii, trebuie să facă totul pentru îndeplinirea<br />

îndatoririlor internaţionaliste, pentru a demonstra că<br />

popoarele pot rezista şi pot fi purtătoarele principiilor celor<br />

mai sacre ale societăţii umane. Altfel, imperiul va distruge<br />

civilizaţia şi însăşi specia umană.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

5 august 2009<br />

Ora 11:16 a.m.<br />

9 august 2009<br />

BAZELE YANCHEE ŞI SUVERANITATEA<br />

LATINOAMERICANĂ<br />

Conceptul de naţiunea a apărut din suma de elemente<br />

comune ca istorie, limbă, cultură, obiceiuri, legi, instituţii şi<br />

alţi factori legaţi de viaţa materială şi spirituală a<br />

comunităţilor umane.<br />

Popoarele Americii, pentru a căror libertate Bolivar a făcut<br />

mari fapte de vitejie care l-au făcut să devină El Libertador,<br />

au fost chemate de el să creeze, cum a spus: „cea mai mare<br />

naţiune din lume, nu atât prin întindere şi bogăţie cât pentru<br />

libertatea şi gloria ei.”<br />

Antonio Jose de Sucre a purtat la Ayacucho ultima bătălie<br />

contra imperiului care transformase mare parte din acest<br />

continent în proprietatea regală a coroanei Spaniei timp de<br />

peste 300 de ani.<br />

Este aceeaşi Americă, care, decenii mai târziu, şi când deja<br />

fusese ciuntită în parte de imperiul yancheu pe cale să se<br />

nască, Marti a denumit-o America Noastră.<br />

Trebuie amintit încă odată că, înainte de a cădea în luptă<br />

pentru independenţa Cubei, ultimul bastion al coloniei<br />

spaniole în America, la 19 mai 1895, cu câteva ore înainte<br />

de a muri, Jose Marti a scris profetic că tot ceea ce făcuse şi<br />

ar mai face era pentru „a împiedica la timp, odata cu<br />

independenţa Cubei, ca Statele Untie să se extindă în Antile<br />

şi să se repeadă cu o forţă şi mai mare asupra pământurilor<br />

noastre din America.”<br />

În Statele Unite, cele 13 colonii recent eliberate n-au<br />

întârziat să se extindă dezordonat spre Vest în căutare de<br />

pământ şi aur, exterminând indigenii până când au ajuns la<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 17


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

coastele Pacificului, concurau statele agricole sclavagiste<br />

din Sud cu statele industriale din Nord care exploatau<br />

munca salariată, încercând să creeze alte state pentru a-şi<br />

apăra interesele economice.<br />

În 1848 i-au răpit Mexicului peste 50% din teritoriu, printrun<br />

război de cucerire împotriva acestei ţări slabă din punct<br />

de vedere militar, au ocupat capitala şi i-au impus condiţii<br />

umilitoare de pace. Pe teritoriul ocupat se aflau mari<br />

rezerve de petrol şi gaz pe care mai târziu le furnizau<br />

Statelor Unite timp de peste un secol şi în parte furnizează<br />

şi acum.<br />

Piratul yancheu William Walker, stimulat de „destinul<br />

evident” pe care l-a proclamat ţara sa, a debarcat în<br />

Nicaragua în anul 1855 şi s-a autoproclamat Preşedinte,<br />

până când a fost expulzat de nicaraguaieni şi alţi patrioţi<br />

centroamericani în 1856.<br />

Eroul nostru Naţional a văzut cum soarta ţărilor<br />

latinoamericane era distrusă de imperiul, ce se nastea,al<br />

Statelor Untie.<br />

După moartea în bătălie a lui Marti s-a produs intervenţia<br />

militară în Cuba, pe când deja armata spaniolă era învinsă.<br />

Amendamentul Platt, care ceda puternicei ţări dreptul de a<br />

interveni în Insulă, a fost impus Cubei.<br />

Ocuparea Puerto Rico, care a durat deja 11 ani şi azi<br />

constituie aşa numitul „Stat Liber Asociat”, care nu este nici<br />

Stat şi nici Liber, a fost o altă consecinţă a acelei intervenţii.<br />

Cele mai rele lucruri pentru America Latină veneau,<br />

confirmând genialele premoniţii ale lui Marti. Imperiul<br />

crescând decisese că acel canal care ar uni două oceane să<br />

fie săpat prin Panama şi nu prin Nicaragua. Istmul Panama,<br />

Corintul visat de Bolivar drept capitală a celei mai mari<br />

Republici din lume concepută de el, a devenit proprietate<br />

yanchee.<br />

Chiar şi aşa, au existat cele mai rele consecinţe de-a lungul<br />

secolului XX. Cu sprijinul oligarhiilor politice naţionale,<br />

Statele Unite s-au făcut stăpâne pe resurse şi economia<br />

ţărilor latinoamericane; intervenţiile s-au înmulţit; forţele<br />

militare şi poliţieneşti au căzut sub egida lor. Companiile<br />

transnaţionale yanchee au pus stăpânire pe producţii şi<br />

serviciile de bază - bănci, companii de asigurări, comerţ<br />

exterior, căi ferate, nave, depozite, servicii de electricitate,<br />

telefonice şi altele, în mai mare sau mai mică măsură au<br />

trecut în mâna lor.<br />

Este cert că adâncirea inegalităţilor sociale a făcut să<br />

izbucnească Revoluţia Mexicană în a doua decadă a<br />

secolului XX, care s-a transformat într-o sursă de inspiraţie<br />

pentru alte ţări. Revoluţia a făcut să progreseze Mexicul în<br />

multe domenii. Dar acelaşi imperiu care ieri a devorat o<br />

mare parte din teritoriul său, azi devorează importante<br />

resurse naturale care i-au mai rămas, forţa de muncă ieftină<br />

şi până la a-l face să-şi verse sângele propriilor fii.<br />

B. Stânga internațională<br />

TLCAN este cel mai brutal acord economic impus unei ţări<br />

în dezvoltare. Mai pe scurt, este de-ajuns să semnalăm că<br />

Guvernul Statelor Unite a afirmat textual: „În momentele în<br />

care Mexicul a suferit o lovitură dublă, nu numai prin<br />

prăbuşirea economiei sale ci şi prin efectele virusului<br />

AH1N1, probabil vrem să avem economia mai stabilizată<br />

înainte de a avea o amplă discuţie despre noi negocieri<br />

comerciale.” Desigur că nu se suflă nici un cuvânt despre<br />

faptul că, ca o consecinţă a războiului dezlănţuit de traficul<br />

de droguri, în care Mexicul foloseşte 36 000 de soldaţi,<br />

aproape 4 000 de mexicani au murit în 2009. Fenomenul se<br />

repetă în mai mare sau mai mică măsură în restul Americii<br />

Latine. Drogurile nu numai că crează probleme grave de<br />

sănătate, generează violenţă care sfâşie Mexicul şi America<br />

Latină ca o consecinţă a pieţei nesăţioase a Statelor Unite,<br />

sursă inepuizabilă de devize cu care se hrăneşte producţia<br />

de cocaină şi heroină, şi este ţara de unde se aprovizionează<br />

cu armele care se folosesc în acest război feroce şi lipsit de<br />

reclamă.<br />

Cei care mor de la Rio Grande până la graniţele Americii<br />

de Sud sunt latinoamericani. În acest fel, violenţa generală<br />

bate recordul de morţi şi victimele trec de 100 000 pe an în<br />

America Latină, provocate în principal de droguri şi<br />

sărăcie.<br />

Imperiul nu duce nici o luptă cu drogurile în interiorul<br />

frontierelor sale; o duce pe teritoriile latinoamericane.<br />

În ţara noastră nu se cultivă nici coca nici mac. Luptăm<br />

eficient contra celor care încearcă să introducă droguri în<br />

ţara noastră sau să se folosească de Cuba ca tranzit, şi<br />

indicii persoanelor care mor din cauza violenţei se reduc în<br />

fiecare an. Nu avem nevoie pentru asta de soldaţi yanchei.<br />

Lupta contra drogurilor este un pretext pentru a instala baze<br />

militare în toată emisfera. De când navele Flotei a IV-a şi<br />

avioanele moderne de luptă servesc pentru a combate<br />

drogurile?<br />

Adevăratul scop este acela de a controla resursele<br />

economice, dominaţia pe pieţe şi combaterea schimbărilor<br />

sociale. Ce nevoie este de a reface această flotă,<br />

demobilizată la sfârşitul celui de-al doilea război mondial,<br />

acum peste 60 de ani, când nu mai există nici URSS, nici<br />

războiul rece? Argumentele folosite pentru a instala şapte<br />

baze aeronavale în Columbia sunt o insultă la inteligenţa<br />

oamenilor.<br />

Istoria nu-i va ierta pe cei care comit asemenea lipsă de<br />

loialitate faţă de popoarele lor, şi nici pe cei care folosesc<br />

drept pretext exercitarea suveranităţii pentru a da o aparenţă<br />

onestă prezenţei trupelor yanchee. La ce suveranitate se<br />

referă ei? La cea cucerită de Bolivar, Sucre, San Martin, O–<br />

Higgins, Morelos, Juarez, Tiradentes, Marti? Nici unul<br />

dintre ei n-ar fi acceptat vreodată un atât de ruşinos<br />

argument pentru a justifica concesionarea de baze militare<br />

pentru Forţele Armate ale Statelor Unite, un imperiu<br />

dominant, cel mai puternic şi mai universal decât coroanele<br />

peninsulei iberice.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 18


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Dacă, ca urmare a unor asemenea acorduri promovate<br />

ilegal şi neconstituţional de Statele Unite, orice guvern al<br />

acestei ţări ar folosi aceste baze, aşa cum au făcut Reagan<br />

cu războiul murdar şi Bush cu cel din Irak, pentru a provoca<br />

un conflict armat între două popoare frăţeşti, ar fi o mare<br />

tragedie. Venezuela şi Columbia s-au născut împreună în<br />

istoria Americii după bătăliile de la Boyaca şi Carabobo,<br />

sub conducerea lui Simon Bolivar. Forţele yanchee ar putea<br />

promova un război murdar aşa cum au făcut în Nicaragua,<br />

chiar folosind soldaţi de alte naţionalităţi antrenaţi de ei şi<br />

ar putea ataca vreo ţară, dar ar fi dificil ca poporul<br />

combativ, curajos şi patriot al Columbiei să se lase târât<br />

într-un război contra poporului frate ca cel din Venezuela.<br />

Se înşeală imperialiştii dacă subestimează la fel celelalte<br />

popoare din America Latină. Nici unul nu va fi de acord cu<br />

bazele militare yanchee, nici unul nu va renunţa să fie<br />

solidar cu orice popor latinoamerican atacat de<br />

imperialism.<br />

Marti îl admira extraordinar pe Bolivar şi nu a greşit când a<br />

spus: „...aşa stă Bolivar în cerul Americii, vigilent şi<br />

ameninţător...cu ghetele de campanie pe care le poartă încă,<br />

să fie pregătit pentru că ceea ce n-a făcut el, nici până azi nu<br />

s-a făcut: pentru că Bolivar mai are încă de făcut în<br />

America”.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

9 august 2009<br />

Ora 6:32 pm<br />

19 august 2009<br />

IMPERIUL ŞI ROBOŢII<br />

De curând am abordat planurile Statelor Unite de a-şi<br />

impune superioritatea absolută a forţelor sale aeriene ca<br />

instrument de dominaţie asupra restului lumii. Am<br />

menţionat proiectul de a avea în 2020 peste o mie de<br />

bombardiere şi avioane de vânătoare F-22 şi F-35 de ultimă<br />

generaţie în flota de 2 500 avioane militare. Peste încă 20 de<br />

ani, totalitatea avioanelor de luptă vor fi operate de<br />

automate.<br />

Bugetele militare au întotdeauna sprijinul imensei majorităţi<br />

a legislatorilor americani. Abia dacă există în state din<br />

Uniune care să nu depindă în parte de industria de apărare.<br />

La nivel mondial şi valoare constantă, cheltuielile militare<br />

s-au dublat în ultimii 10 ani ca şi cum n-ar exista nici un<br />

pericol de criză. În aceste momente este industria cea mai<br />

prosperă a planetei.<br />

În 2008, circa 1,5 milioane de miliarde de dolari se<br />

investeau deja în bugetele dedicate apărării. 42% din<br />

cheltuielile mondiale în acest domeniu, 607 miliarde<br />

reveneau numai Statelor Unite, fără a mai include<br />

B. Stânga internațională<br />

cheltuielile de război, în timp ce numărul de înfometaţi din<br />

lume atinge cifra de 1 miliard de persoane.<br />

O agenţie occidentală a informat acum două zile că la<br />

jumătatea lunii august, armata Statelor Unite a expus un<br />

helicopter teleghidat, precum şi roboţi capabili să efectueze<br />

lucrări de geniu, din care 2500 au fost trimişi în zonele de<br />

luptă.<br />

O firmă de comercializare a roboţilor a afirmat că noile<br />

tehnologii vor revoluţiona modalitatea de a purta un război.<br />

S-a publicat că în 2003 Statele Unite abia dacă aveau roboţi<br />

în arsenalul lor şi „azi au – conform AFP – 10 000 de<br />

vehicole terestre, precum şi 7 000 de dispozitive aeriene, de<br />

la micul Raven, care poate fi lansat cu mâna, până la<br />

giganticul Global Hawk, un avion de spionaj de 13m.<br />

Lungime şi 35 anvergură, capabil să zboare la mare<br />

altitudine timp de 35 de ore”. Sunt enumerate în această<br />

ştire alte arme.<br />

În timp ce aceste cheltuieli colosale în tehnologie pentru a<br />

ucide se fac în Statele Unite, Preşedintele acestei ţări asudă<br />

din greu pentru a extinde serviciile medicale la cei 50 de<br />

milioane de americani care nu dispun de ele. Atât de mare<br />

este confuzia, încât noul Preşedinte a declarat: „eram mai<br />

aproape ca niciodată să reuşim reforma sistemului de<br />

sănătate dar lupta devine feroce.”<br />

„Istoria este clară – adaugă el – de fiecare dată când avem<br />

reforma sanitară la orizont, interesele speciale luptă cu tot<br />

ce au la îndemână, îşi folosesc influenţa, lansează campanii<br />

publicitare şi se folosesc de aliaţii politici pentru a speria<br />

poporul american.”<br />

Realitatea este că la Los Angeles 8 000 de persoane –<br />

majoritatea şomeri, conform presei – s-au adunat pe un<br />

stadion pentru a primi îngrijiri de la o clinică itinerantă<br />

gratuită care prestează servicii în Lumea a Treia. Mulţimea<br />

a petrecut noaptea acolo. Unii veniseră de la sute de<br />

kilometri distanţă.<br />

Pe mine ce mă interesează dacă este socialist sau nu?<br />

Suntem singura ţară din lume în care cei mai vulnerabili nu<br />

avem nimic”, a spus o femeie dintr-un cartier de negri şi cu<br />

educaţie superioară.<br />

Se informează că „o analiză de sânge poate costa 500 de<br />

dolari şi un tratament dentar de rutină peste 1000 de dolari.”<br />

Ce speranţă poate oferi această societate lumii?<br />

Lobiştii din Congres îşi petrec luna august lucrând contra<br />

unei simple legi care vrea să ofere asistenţă medicală la zeci<br />

de milioane de persoane sărace, negri şi latini în imensa lor<br />

majoritate, care sunt lipsiţi de ea. Până şi o ţară blocată cum<br />

este Cuba a putut s-o facă, şi chiar să coopereze cu zeci de<br />

ţări din Lumea a Treia.<br />

Dacă roboţii din mâna transnaţionalelor pot înlocui soldaţii<br />

imperiului în războaiele de cucerire, ce le va opri pe aceste<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 19


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

companii transnaţionale în goana după pieţe pentru<br />

artefactele lor? Aşa cum au inundat lumea cu automobile<br />

care azi concurează cu omul prin consumul de energie<br />

neregenerabila şi chiar prin alimentele transformate în<br />

combustibil, tot aşa o pot inunda cu roboţi care să<br />

deplaseze milioane de lucrători de pe locurile lor de<br />

muncă.<br />

Mai mult, oamenii de ştiinţă pot tot aşa să proiecteze roboţi<br />

capabili să guverneze; aşa ar fi scutiţi de această oribilă,<br />

contradictorie şi confuză treabă a Guvernului şi Congresului<br />

Statelor Unite.<br />

Fără îndoială ar face-o mai bine şi mai ieftin.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

19 august 2009<br />

Ora 3:15 pm<br />

24 august 2009<br />

BINE-AR FI SĂ GREŞESC!<br />

Am citit cu mirare ştirile de la sfârşitul săptămânii despre<br />

politica internă a Statelor Untie, unde este evident o uzură<br />

sistematică de influenţă a Preşedintelui Barack Obama.<br />

Surprinzătorul său triumf electoral n-ar fi fost posibil fără<br />

criza profundă politică şi economică a acestei ţări. Soldaţii<br />

americani morţi sau răniţi în Irak, scandalul torturilor şi a<br />

închisorilor secrete, pierderea locuinţelor şi a locurilor de<br />

muncă, au scuturat societatea americană. Criza economică<br />

se extindea în lume făcând să crească sărăcia şi foametea în<br />

ţările Lumii a Treia.<br />

Asemenea împrejurări au făcut posibilă candidatura şi<br />

ulterioara alegere a lui Obama într-o societate tradiţional<br />

rasistă. Nu mai puţin de 90% din populaţia de culoare,<br />

discriminată şi săracă, majoritatea votanţilor de origină<br />

latinoamericană şi o amplă minoritate albă din clasa de<br />

mijloc şi muncitorească, în special tinerii, au votat pentru<br />

el.<br />

Era logic ca printre americanii care l-au sprijinit să se<br />

deştepte multe speranţe. Odată trecuţi opt ani de<br />

aventurism, demagogie şi minciuni, ani în care au murit mii<br />

de soldaţi americani şi aproape un milion de irakieni într-un<br />

război de cucerire pentru petrolul din această ţară<br />

musulmană care n-are nimic de-a face cu atacul atroce de<br />

la turnurile Gemene, poporul Statelor Unite să se simtă<br />

plictisit şi ruşinat.<br />

N-au fost puţini cei din Africa şi alte părţi ale lumii care sau<br />

entuziasmat cu ideea că vor fi schimbări în politica<br />

externă a Statelor Unite.<br />

Totuşi, era de-ajuns o cunoaştere elementară a realităţii<br />

pentru a nu-ţi face iluzii în legătură cu o posibilă schimbare<br />

politică în Statele Unite de la alegerea noului preşedinte.<br />

B. Stânga internațională<br />

Obama desigur s-a opus războiului lui Bush în Irak mai<br />

înaintea multora din Congresul Statelor Unite. Cunoştea de<br />

când era adolescent umilinţele discriminării rasiale, şi la fel<br />

ca mulţi americani admira pe marele luptător pentru drepturi<br />

civile, Martin Luther King.<br />

Obama s-a născut, s-a educat, a făcut politică şi a avut<br />

succes în cadrul sistemului capitalist imperial al Statelor<br />

Unite. Nu dorea şi nici nu putea să schimbe sistemul. Curios<br />

este că, în ciuda acestui fapt, extrema dreaptă îl ura pentru<br />

faptul că este afro-american şi combate ceea ce Preşedintele<br />

face, pentru a ameliora imaginea deteriorată a acestei ţări.<br />

A fost capabil să înţeleagă că Statele Unite, cu abia 4% din<br />

populaţia mondială, consumă în jur de 25% din energia<br />

fosilă şi este cel mai mare emiţător de gaze poluante din<br />

lume.<br />

Obama îşi propune, la rândul său, să aplice norme mai<br />

rigide contra evaziunii fiscale. De exemplu se arată că din<br />

52 000 de conturi bancare ale cetăţenilor Statelor Untie în<br />

băncile din Elveţia, acestea furnizează datele a aproximativ<br />

4 500 suspecte de evaziune fiscală.<br />

În Europa, acum câteva săptămâni, Obama s-a angajat în<br />

faţa ţărilor din G-8, în special Franţa şi Germania, să pună<br />

capăt folosirii paradisurilor fiscale din partea ţării sale,<br />

pentru a injecta enorme cantităţi de dolari americani în<br />

economia mondială.<br />

La aproape 50 de milioane de cetăţeni care erau lipsiţi de<br />

asigurări medicale le-a oferit servicii de sănătate.<br />

Poporului Statelor Unite i-a pormis să ungă aparatul<br />

productiv, să frâneze şomajul în creştere şi să revină la<br />

creşterea economică.<br />

Celor 12 milioane de imigranţi hispanici ilegali le-a promis<br />

că va pune capăt gratiilor pline de cruzime şi tratamentului<br />

inuman la care sunt expuşi.<br />

Au mai fost şi alte promisiuni pe care nu le enumăr, nici una<br />

nu pune la îndoială sistemul de dominaţie capitalistimperialist.<br />

Puternica extremă-dreaptă nu se resemnează cu nici o<br />

măsură care ar putea în cel mai mic grad să-i scadă<br />

prerogativele.<br />

Mă voi limita numai la cuvintele din textele informaţiilor<br />

provenind din Statele Unite care au venit în ultimele zile,<br />

luate de la agenţiile de presă şi din presa din Statele Unite.<br />

La 21 august:<br />

„Încrederea americanilor în preşedintele Barack Obama a<br />

scăzut substanţial, conform unui sondaj pe care-l publică<br />

azi The Washignton Post.”<br />

„În toiul opoziţiei crescânde faţă de reforma sistemului<br />

sanitar, sondajul telefonic realizat împreună cu canalul de<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 20


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

televiziune ABC, între 13 şi 17 august, pe un eşantion de 1<br />

001 adulţi, arată că...49% din cei chestionaţi sunt de părere<br />

că Obama va fi capabil să aducă îmbunătăţiri semnificative<br />

în sistemul de asistenţă medicală din SUA, şi asta<br />

reprezintă cu 20% mai puţin decât înainte ca Obama să-şi<br />

înceapă demersul prezidenţial.”<br />

„55% din cei chestionaţi crede că situaţia generală din<br />

Statele Unite este pe un drum greşit, comparat cu 48% în<br />

aprilie.”<br />

„Dezbaterea înverşunată asupra reformei sistemului de<br />

sănătate din Statele Untie dă dovezi de un extremism care<br />

îngrijorează pe experţi, care sunt alarmaţi de prezenţa<br />

oamenilor înarmaţi la adunările populare, zvasticile<br />

desenate şi imaginile lui Hitler.”<br />

„Experţii în crime comise din ură recomandă supravegherea<br />

de aproape a acestor extremişti, şi chiar dacă mulţi<br />

democraţi au rămas năuciţi de proteste, alţii au optat să dea<br />

faţă-n faţă direct cu concetăţenii lor.”<br />

„O tânără care avea o fotografie aranjată a lui Obama cu<br />

mustaţă a la Hitler, alimentează teoria că mandatarul ar<br />

înfiinţa „liste ale morţii” care sprijină eutanasierea<br />

bătrânilor bolnavi incurabili...”„...sunt unii care fac pe surzii<br />

şi optează pentru mesajele de ură şi extremism, lucru pe<br />

care ex agentul Oficiului Federal de Investigaţii (FBI), Brad<br />

Garrett, le observă alarmat.”<br />

„Trăim în mod cert timpuri care ne sperie”, a spus Garrett,<br />

săptămâna trecută la televiziunea ABC, şi a adăugat că<br />

serviciile secrete „se tem că lui Obama i se poate întâmpla<br />

ceva”.<br />

Luni, fără să merg prea departe, vreo 12 persoane îşi arătau<br />

armele în afara centrului de Congrese din Phoenix<br />

(Arizona), unde preşedintele rostea un discurs în faţa<br />

veteranilor de război în care printre altele pleda pentru<br />

reforma sa medicală.”<br />

„Un alt bărbat purta un pistol cu inscripţia „a venit<br />

momentul să udăm copacul libertăţii”, făcând aluzie la<br />

citatul preşedintelui Thomas Jefferson (1801-1809) şi<br />

anume că „sângele patrioţilor şi tiranilor” trebuie să ude<br />

arborele libertăţii.”<br />

„Unele mesaje au fost şi mai explicite dorind „moartea lui<br />

Obama, a lui Michelle şi a celor două...fete”.<br />

„Aceste incidente demonstrează că ura a izbucnit în politica<br />

americană cu mai multă forţă ca niciodată.”<br />

„Vorbim de oameni care strigă, care poartă fotografii ale<br />

lui Obama înfăţişându-l ca nazist (...) şi care folosesc<br />

termenul „socialist”, spune la EFE Larry Berman (de la<br />

Universitatea din California, scriitor a 12 cărţi despre<br />

Preşedinţia SUA), care atribuie parte din ceea ce se<br />

întâmplă moştenirii latente de rasism.”<br />

B. Stânga internațională<br />

„Îndată ce The New York Times informa ieri că CIS s<br />

contractat în 2004 pe Blackwater pentru sarcini de<br />

planificare, antrenament şi pază, în ediţia de azi a ziarului<br />

aduce detalii despre activităţile cu care este însărcinată<br />

această controversată întreprindere de securitate privată al<br />

cărei nume actual este Xe.”<br />

„Ziarul a semnalat că Agenţia Centrală de Inteligenţă (CIA)<br />

din Statele Unite a recrutat agenţii lui Blackwater pentru a<br />

pune bombe în avioanele teleghidate cu scopul de a-i omorî<br />

pe liderii Al-Qaeda.”<br />

„Conform informaţiei furnizate de funcţionari<br />

guvernamentali ziarului The New York Times, operaţiunile<br />

s-au desfăşurat la bazele situate în Pakistan şi Afganistan,<br />

unde compania privată monta şi punea în avioane rachete<br />

Hellfire şi bombe ghidate prin laser.”<br />

„Actualul director al agenţiei, Leon Panetta, a decis la un<br />

moment dat, să anuleze programul şi să dezvăluie<br />

Congresului, în luna iunie, colaborarea lui Blackwater cu<br />

CIA.”<br />

„Colaborarea lui Blackwater s-a terminat cu ani înainte ca<br />

Panetta să asume conducerea CIA, datorită faptului că<br />

aceeaşi funcţionari ai agenţiei au fost nemulţumiţi de<br />

participarea unor agenţi externi la un program de asasinate<br />

selective.”<br />

„Blackwater a fost principala companie de securitate privată<br />

însărcinată să păzească personalul american din Irak în<br />

timpul administraţiei lui George W. Bush.”<br />

„Tacticile ei agresive au fost criticate în diverse ocazii.<br />

Cazul cel mai grav a fost în septembrie 2007, când agenţii<br />

companiei au omorât 17 civili irakieni.”<br />

„În faţa cifrelor record de sinucideri şi a valului de depresii<br />

printre soldaţi, armata Statelor Unite pregăteşte treptat<br />

formatii specializate destinate să-i facă pe militari „mai<br />

rezistenţi” la stresul emoţional în situaţiile de război.”<br />

La 22 august:<br />

„Preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, a lansat azi o<br />

critică dură la adresa celor care se opun planului său de<br />

reformă în sistemul sanitar al ţării şi i-a acuzat de faptul că<br />

răspândesc minciuni şi lucruri false.”<br />

„După cum a semnalat în discursul său, scopul reformei<br />

sistemului de asistenţă medicală este de a stopa creşterea<br />

vertiginoasă a costului şi de a asigura medical aproape 50 de<br />

milioane de americani care nu dispun de asigurare.”<br />

„...ar trebui să fie o dezbatere cinstită, nu dominată de<br />

falsuri şi distorsiuni intenţionat răspândite de cei care trag<br />

cele mai multe foloase dacă lucrurile rămân aşa cum sunt.”<br />

„Departamentul de Stat american continuă să finanţeze<br />

compania Blackwater, companie privată de mercenari pe<br />

care i-a implicat în asasinarea liderilor Al-Qaeda şi care<br />

acum se numeşte Xe Services, scrie azi ziarul The New<br />

York Times.”<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 21


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

„Guvernatorul statului New York, David Paterson, a<br />

asigurat vineri că mediile de comunicare au folosit<br />

stereotipuri rasiale pe coperte cu funcţionari negri ca el<br />

însuşi, preşedintele Barack Obama şi guvernatorul de<br />

Massachussets, Deval Patrick.”<br />

„Casa Albă calculează că deficitul bugetar în deceniul<br />

următor va fi cu 2 milioane de milioane de dolari mai mare<br />

decât pronosticurile făcute până de curând, o lovitură<br />

demolatoare pentru preşedintele Barack Obama şi planurile<br />

lui de a crea un sistem de sănătate publică susţinut în mare<br />

parte de stat.”<br />

„Pronosticurile pe 10 ani sunt foarte volatile şi pot varia<br />

cu timpul. Totuşi, noile numere roşii din finanţele publice<br />

vor pune probleme arzătoare lui Obama în Congres, şi o<br />

enormă nelinişte printre străinii care finanţează datoria<br />

publică americană, în special China. Aproape toţi<br />

economiştii le consideră de nesusţinut chiar şi cu o<br />

devalorizare masivă a dolarului american.”<br />

La 23 august:<br />

„Principalul militar din fruntea armatei americane s-a arătat<br />

preocupat , duminică, de pierderea sprijinului popular în<br />

ţara sa pentru războiul din Afganistan, arătând că ţara<br />

continuă să fie vulnerabilă la atacurile extremiştilor.”<br />

„Cred că situaţia din Afganistan este gravă şi se<br />

deteriorează, şi eu am spus că în ultimii doi ani insurecţia<br />

talibanilor s-a ameliorat, a devenit mai specializată”, a<br />

afirmat şeful comandamentului comun al forţelor militare,<br />

Mike Mullen”.<br />

„Într-un interviu transmis de canalul NBC, Mullen n-a vrut<br />

să specifice dacă va fi necesar să trimită mai mulţi soldaţi”.<br />

„Ceva mai mult de 50% din cei chestionaţi într-un sondaj al<br />

ziarului Washington Post şi canalul ABC, publicat recent,<br />

au declarat că nu merită să faci război în Afganistan.”<br />

„La finele anului 2009, Statele Unite vor avea de trei ori<br />

mai mulţi soldaţi decât cei 20 000 care erau desfăşuraţi în<br />

Afganistan acum trei ani.”<br />

Deruta domneşte în sânul societăţii americane.<br />

La 11 septembrie se vor împlini opt ani de la fatidicul 11-S.<br />

În aceeaşi zi am avertizat în adunarea de la Oraşul Sportiv<br />

că războiul nu este calea de a pune capăt terorismului.<br />

Strategia retragerii trupelor din Irak şi trimiterea lor în<br />

războiul din Afganistan să lupte contra talibanilor, este o<br />

greşală. Acolo s-a scufundat Uniunea Sovietică. Aliaţii<br />

europeni ai Statelor Unite vor opune tot mai multă<br />

rezistenţă vărsării sângelui soldaţilor lor în această ţară.<br />

Preocuparea lui Mullen în legătură cu popularitatea acestui<br />

război nu este nefondată. Cei care au comis atacul de la 11<br />

septembrie 2001 la Turnurile Gemene au fost antrenaţi de<br />

Statele Unite.<br />

B. Stânga internațională<br />

Taliban este o mişcare naţionalistă afgană care n-a avut<br />

nimic de-a face cu acel fapt. Organizaţia Al-Qaeda,<br />

finanţată de CIA din 1979 şi folosită contra URSS în anii<br />

războiului rece, a fost cea care a urzit acel atac 22 de ani<br />

mai târziu. Există fapte obscure care nu au fost suficient<br />

clarificate pentru opinia publică internaţională.<br />

Obama a moştenit de la Bush aceste probleme.<br />

N-am nici cea mai mică îndoială că dreapta rasistă va face<br />

tot posibilul ca să-i slăbească autoritatea, punând-i obstacole<br />

în calea programului său pentru a-l scoate din joc într-un<br />

fel sau altul, cu cel mai mic cost politic posibil.<br />

Bine-ar fi să greşesc!<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO<br />

24 august 2009<br />

27 august 2009<br />

ESTE MOMENTUL SĂ FACEM BILANŢUL ŞI SĂ<br />

MERGEM UNIŢI<br />

Această reflecţie nu este adresată guvernelor, ci popoarelor<br />

frăţeşti din America Latină.<br />

Mâine, 28 august, va începe în Argentina Reuniunea la<br />

nivel înalt UN<strong>AS</strong>UR, a cărei improtanţă nu poate fi<br />

ignorată. Acolo se va analiza concesionarea a şapte baze<br />

militare pe teritoriul Columbiei către super-puterea<br />

nordamericană. Convorbirile prealabile între cele două<br />

guverne au fost ţinute într-un secret riguros. Acordul<br />

trebuia să fie prezentat lumii ca un fapt consumat.<br />

În zorii zilei de 1 martie 2008, Forţele Armate ale<br />

Columbiei, antrenate şi înarmate de Statele Unite, atacaseră<br />

cu bombe de precizie un grup de guerrilleros care au pătruns<br />

într-o zonă izolată de pe teritoriul ecuadorian. În zori,<br />

bărbaţi din trupele de elită columbiene transportaţi de<br />

helicoptere au ocupat o mică tabără, ia-u omorât pe răniţi<br />

şi au sechestrat cadavrul şefului guerrillei Raul Reyes, care<br />

se pare avea în acele zile o întâlnire cu tineri vizitatori<br />

străini, interesaţi să cunoască experienţele guerrilei care de<br />

la moartea liderului liberal Jorge Eliecer Gaitan, acum peste<br />

50 de ani, susţine lupta armată. Printre victime erau studenţi<br />

universitari din Mexic şi Ecuador care nu purtau arme.<br />

Metoda a fost brutală, în stilul yancheu. Guvernul<br />

Ecuadorului nu primise nici o avertizare înainte de atac.<br />

Faptul a constituit o acţiune umilitoare pentru mica şi eroica<br />

ţară sudamericană, implicată într-un proces politic<br />

democratic. Se suspecta foarte tare că baza aeriană<br />

nordamericană de la Manta oferise informaţia şi cooperase<br />

cu atacatorii. Preşedintele Rafael Correa a adoptat decizia<br />

îndrăzneaţă de a cere retrocedarea teritoriului ocupat de<br />

baza militară de la Manta, îndeplinind strict termenii<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 22


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

stabiliţi în convenţia militară cu Statele Unite, şi şi-a retras<br />

ambasadorul de la Bogota.<br />

Concesionarea de teritoriu pentru instalarea a şapte baze<br />

militare ale Statelor Unite în Columbia, ameninţă direct<br />

suveranitatea şi integritatea celorlalte popoare din Sudul şi<br />

Centrul Americii unde înaintaşii noştri eroi au visat că va fi<br />

marea patrie latinoamericană.<br />

Imperialismul yancheu este de sute de ori mai puternic<br />

decât imperiile coloniale ale Spaniei şi Portugaliei, este<br />

străin complet de originea, obiceiurile şi cultura popoarelor<br />

noastre.<br />

Nu este vorba de şovinisme înguste. „Patria este<br />

umanitatea”, cum a proclamat Marti, dar niciodată sub<br />

dominaţia unui imperiu care a impus lumii o tiranie<br />

sângeroasă. Chiar în emisfera noastră sute de mii de<br />

compatrioţi latinoaemricani asasinaţi, toturaţi şi dispăruţi în<br />

Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua, Panama,<br />

Chile, Argentina, Paraguay, Uruguay şi alte ţări din<br />

America Noastră, în ultimele cinci decenii prin lovituri de<br />

stat şi acţiuni pe care Statele Unite le-a promovat şi sprijinit,<br />

demonstrează fără tăgadă ceea ce afirm.<br />

Când analizez argumentele cu care Statele Untie vor să<br />

justifice concesionarea de baze militare pe teritoriul<br />

Columbiei, nu pot decât să le calific ca cinice asemenea<br />

pretexte. Afirmă că au nevoie de aceste baze pentru a<br />

coopera la lupta contra traficului de droguri, contra<br />

terorismului, traficului de arme, imigrării ilegale, deţinerii<br />

de arme de distrugere în masă, contra izbucnirilor<br />

naţionaliste şi dezastrelor naturale.<br />

Această puternică ţară este cel mai mare cumpărător şi<br />

consumator de droguri de pe planetă. O analiză a<br />

bancnotelor care circulă la Washington, capitala Statelor<br />

Unite, arată că 95% au trecut prin mâna persoanelor care<br />

consumă droguri; este cea mai mare piaţă şi în acelaşi timp<br />

cel mai mare furnizor de arme pentru crima organizată din<br />

America Latină, cu acestea sunt omorâte zeci de mii de<br />

persoane în fiecare an la Sud de frontiera lor; este cel mai<br />

mare stat terorist care a existat vreodată. Nu numai că a<br />

lansat bombe asupra oraşelor civile Hiroshima şi<br />

Nagasaki; în războaiele imperiale ca cele duse în Vietnam,<br />

Irak, Afganistan, Pakistan şi alte ţări situate la mii de<br />

kilometri distanţă au murit milioane de persoane; este cel<br />

mai mare producător şi posesor de arme de distrugere în<br />

masă, inclusiv nucleare, chimice şi biologice.<br />

Paramilitarii columbieni, dintre care mulţi provin din cei<br />

demobilizaţi din Forţele Armate şi constituie, în parte,<br />

rezerviştii lor, sunt cei mai buni aliaţi şi protectori ai<br />

narcotraficanţilor.<br />

Aşa numitul personal civil care-i însoţeşte pe soldaţi la<br />

bazele din Columbia sunt, de regulă, ex militari<br />

nordamericani perfect antrenaţi, care apoi sunt contractaţi<br />

de companiile private ca „Blackwater”, care a devenit<br />

B. Stânga internațională<br />

faimoasă pentru crimele comise în Irak şi alte părţi ale<br />

lumii.<br />

O ţară care se respectă pe sine nu are nevoie de mercenari,<br />

nici de soldaţi, nici de baze militare nordamericane pentru a<br />

combate narcotraficul, nici pentru a proteja populaţia în<br />

cazuri de dezastre naturale sau pentru cooperare umanitară<br />

cu alte popoare.<br />

Cuba este o ţară fără probleme de droguri şi nici nu are<br />

indici ridicaţi de morţi violente, al căror număr descreşte an<br />

de an.<br />

Singurul scop al Statelor Unite urmărit cu aceste baze este<br />

de a pune America Latină la îndemâna trupelor sale în<br />

câteva ore. Înalta ierarhie militară din Brazilia a primit cu<br />

reală neplăcere ştirea surpinzătoare a acordului petnru<br />

instalarea bazelor militare ale Statelor Unite în Columbia.<br />

Baza de la Palanquero este foarte aproape de frontiera cu<br />

Brazilia. Cu aceste baze, alături de cele din Insulele<br />

Malvine, Paraguay, Peru, Hondruas, Aruba, Curazao şi<br />

altele, nu mai rămâne nici un punct de pe teritoriul Braziliei<br />

şi restului Americii de Sud care să nu fie la îndemâna<br />

Comandamentului Sud, unde în chestiune de ore, prin<br />

folosirea celor mai moderne avioane de transport, pot<br />

ajunge trupe şi alte mijloace sofisticate de luptă. Cei mai<br />

buni specialişti în materie au furnizat datele necesare<br />

pentru a demonstra raza de acţiune militară a acordului<br />

americano-columbian.<br />

Acest program, care a inclus refacerea Flotei a IV-a, a fost<br />

proiectată de Bush şi moştenită de actualul guvern al<br />

Statelor Unite, căruia unii lideri sudamericani îi cer<br />

clarificarea cuvenită a politicii militare în America Latină.<br />

Portavioanele nucleare nu sunt necesare pentru a combate<br />

drogurile.<br />

Obiectivul imediat urmărit de acest plan este să lichideze<br />

procesul revoluţionar bolivarian şi să asigure controlul<br />

asupra petrolului şi a altor resurse naturale din Venezuela.<br />

Imperiul, pe de altă parte, nu acceptă concurenţa cu noile<br />

economii emergente din curtea sa din dos, nici ţări întradevăr<br />

idependente în America Latină. Are o oligarhie<br />

reacţionară, dreapta fascistă şi controlul principalelor medii<br />

de comunicare în masă interne şi externe. Nimic din ce<br />

pare adevărată echitate şi justiţie socială nu va avea vreun<br />

sprijin din partea lui.<br />

Emigraţia de latinoamericani spre Statele Unite este<br />

consecinţa subdezvoltării şi aceasta este consecinţa jafului<br />

la care am fost supuşi din partea acestei ţări şi a schimbului<br />

inegal cu ţările industrializate.<br />

Mexicul a fost separat de America Latină prin Acordul de<br />

Comerţ Liber cu Statele Unite şi Canada. Majoritatea celor<br />

12 milioane de emigranţi ilegali în SUA sunt mexicani şi<br />

tot cea mai mare parte din sutele care mor în fiecare an la<br />

zidul ridicat la frontiera cu SUA.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 23


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Cu o populaţie de 107 milioane de locuitori, în toiul<br />

actualei crize economice internaţionale, indicele de sărăcie<br />

critică în Mexic a crescut la 18% şi sărăcia generală atinge<br />

peste jumătate din locuitori.<br />

Nimic n-a tulburat mai mult viaţa lui Marti, Apostolul<br />

independenţei noastre, ca anexarea la Statele Unite. Din<br />

1889 era conştient că reprezentau cel mai mare pericol<br />

pentru America Latină. A visat întotdeauna la Patria Mare,<br />

de la Rio Bravo până în Patagonia; pentru aceasta şi pentru<br />

Cuba şi-a dat viaţa.<br />

La 10 ianuarie 1891 a scris în „Revista Ilustrată” din New<br />

York un eseu intitulat „America Noastră”, în care spune<br />

neuitatele fraze: „...arborii trebuie să se pună în rând, unul<br />

lângă altul, ca să nu poată trece printre ei gigantul cu şapte<br />

limbi! Este ora bilanţului şi a marşului unit, şi trebuie să<br />

mergem în rânduri strânse, ca filonul de argint pe la<br />

rădăcinile Anzilor.”<br />

Patru ani mai târziu, după debarcarea sa la Playitas din<br />

provincia orientală a Cubei, când deja mergea pe câmpurile<br />

de bătălie, a avut o întâlnire cu ziaristul de la „Herald”,<br />

George E. Bryson, la 2 mai 1895. Acesta i-a povestit că<br />

avusese un interviu la Havana cu faimosul general Arsenio<br />

Martinez Campo. Acest şef spaniol i-a spus că decât să<br />

acorde independenţa Cubei prefera s-o predea Statelor<br />

Unite.<br />

Atât de tare l-a lovit vestea pe Marti încât la 18 mai îi scria<br />

prietenului său mexican Manuel Mercado faimoasa<br />

scrisoare postumă în care vorbeşte despre „...drumul care<br />

trebuie închis, şi cu sângele nostru îl închidem, cel al<br />

anexării popoarelor Americii Noastre, la Nordul nesăţios şi<br />

brutal care ne dispreţuieşte...”<br />

În ziua următoare, ignorând sfatul Generalului Maximo<br />

Gomez, care-i spusese să rămână în ariergardă, i-a cerut<br />

adjutanului un revolver, a început să tragă asupra unei trupe<br />

spaniole bine instalată pe poziţii şi a murit în luptă.<br />

„Am trăit în monstru şi-i cunosc măruntaiele”, scrie ca o<br />

sentinţă în ultima sa scrisoare.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

27 august 2009<br />

Ora 12:40 pm<br />

21 septembrie 2009<br />

O SPECIE ÎN PERICOL DE DISPARIŢIE<br />

Mi-ar fi plăcut să vorbesc astăzi despre concertul<br />

extraordinar „Pace fără frontiere”, care a vut loc în Piaţa<br />

Revoluţiei „Jose Marti” acum 24 de ore, dar realitatea<br />

îndărătnică mă obligă să scriu despre un pericol care<br />

ameninţă nu numai pacea, ci şi supravieţuirea speciei<br />

noastre.<br />

B. Stânga internațională<br />

Organizaţia Naţiunilor Unite, a cărei sarcină este să vegheze<br />

pentru pace, securitate şi drepturile a aproape 200 de state<br />

care reprezintă peste 6,5 miliarde de locuitori ai planetei,<br />

va începe dezbaterile din Adunarea sa Generală cu<br />

participarea Şefilor de stat miercurea viitoare. De data<br />

aceasta, dată fiind importanţa excepţională a temei, va<br />

dedida marţi, 22 septembrie, o Sesiune la nivel înalt<br />

schimbării climatice, în pregătirea Conferinţei de la<br />

Copenhaga, Danemarca, între 7 şi 18 decembrie a.c.<br />

La conferinţa Internaţională a Mediului convocată de ONU<br />

la Rio de Janeiro, am afirmat atunci în calitatea mea de şef<br />

al statului cubanez: „O specie este în pericol de extincţie:<br />

omul”. Când am rostit şi fundamentat acele cuvinte, primite<br />

şi aplaudate de şefii de stat prezenţi – inclusiv Preşedintele<br />

Statelor Unite, un Bush mai puţin tenebros decât fiul său<br />

George W. -, aceştia credeau că mai dispun de câteva secole<br />

pentru a aborda problema. Chiar şi eu nu vedeam o dată<br />

mai apropiată de 60 sau 80 de ani.<br />

Astăzi este vorba de un pericol într-adevăr iminent şi<br />

efectele lui sunt deja vizibile. Mă voi limina numai la<br />

câteva detalii, care vor fi pe larg abordate la New York de<br />

Ministrul nostru de Externe care va interveni acolo în<br />

numele Cubei.<br />

Temperatura medie a crescut cu 0,8 grade C din 1980<br />

încoace, conform Institutului de Studii Spaţiale al N<strong>AS</strong>A.<br />

Ultimele două decenii ale secolului XX au fost cele mai<br />

călduroase în sute de ani. Temperaturile din Alaska, Vestul<br />

canadian şi Estul Rusiei au crescut într-un ritm care<br />

dublează media mondială. Gheaţa Arcticii dispare cu<br />

repeziciune şi regiunea poate să experimenteze prima sa<br />

vară complet fără gheaţă mai curând de anul 2040. Efectele<br />

sunt vizibile în masele de gheaţă de peste 2 km înălţime<br />

care se topesc în Groenlanda, gheţarii dein America de Sud,<br />

din Ecuador până la Capul Horn, izvoare esenţiale de apă,<br />

şi gigantica pătură de gheaţă care acoperă vasta zonă a<br />

Antactidei.<br />

Concentraţiile actuale de dioxid de carbon au atins<br />

echivalentul a 380 de părţi la milion, cifră care depăşeşte<br />

nivelul natural din ultimii 650 000 de ani. Încălzirea<br />

afectează deja sistemele naturale din toată lumea. Dacă<br />

aceasta se va întâmpla va fi devatator pentru toate<br />

popoarele.<br />

Oamenii de ştiinţă au descoperit că acum nu mai puţin de 3<br />

miliarde de ani au apărut primele forme de viaţă elementară<br />

pe planeta Terra. De atunci acestea au evoluat continuu<br />

până la formele superioare şi complexe în virtutea legilor<br />

biologice inexorabile. Specia noastră actuală, Homo<br />

Sapiens, abia dacă are 150 000 de ani de existenţă, o<br />

fracţiune nesemnificativă de timp de când a apărut viaţa.<br />

Deşi grecii, cu sute de ani înaintea erei noastre, posedau<br />

deja anumite cunoştinţe astronomice, numai acum ceva mai<br />

mult de 500 de ani, după o lungă perioadă de obscurantism<br />

medieval, omul a reuşit să afle că Terra era rotundă şi nu<br />

plană. Un amiral îndrăzneţ de origină genoveză şi solide<br />

cunoştinţe s-a lansat să navigheze spre Est în căutarea<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 24


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Indiei, în loc să ocolească prin Sudul Africii. Începea<br />

colonizarea europeană în această emisferă şi restul planetei.<br />

Specia umană a putut să măsoare cu destulă precizie rotaţia<br />

Terrei în 24 de ore şi mişcarea de translaţie în jurul enormei<br />

mase incandescente a Soarelui, la fiecare 365 de zile<br />

aproximativ. Acestea şi alte împrejurări erau asociate cu<br />

existenţa şi viaţa tuturor speciilor care existau pe atunci.<br />

Din antichitate, filozofii şi gânditorii mai progresişti au<br />

căutat justiţia socială. În pofida acestui lucru sclavia fizică<br />

a durat legal până acum 129 de ani, când s-a decretat<br />

abolirea sclaviei în colonia spaniolă Cuba.<br />

Din punctul meu de vedere Teoria Evoluţiei, expusă de<br />

Darwin în cartea sa „Origina Speciilor”, a fost una din cele<br />

două descoperiri ale ştiinţei cele mai importante. Unii au<br />

văzut în ea un antagonism faţă de credinţele religioase; nici<br />

un savant, totuşi, nu o neagă azi, şi mulţi dintre ei, care<br />

profesează sincer credinţe religioase, văd în evoluţie<br />

expresia voinţei divine.<br />

O altă contribuţie decisivă a fost aceea a Teoriei Generale a<br />

Relativităţii a lui Albert Einstein, expusă în 1915, izvor de<br />

multe cercetări ulterioare morţii autorului în aprilie 1955.<br />

Puţine persoane au influenţat atât de mult destinul lumii ca<br />

el. Einstein l-a convins pe Roosevelt să iniţieze cercetări<br />

pentru a produce bomba atomică din teama că aceasta ar fi<br />

putut fi fabricată de nazişti. Când Truman le-a făcut să<br />

explodeze asupra oraşelor civile fără apărare Hiroshima şi<br />

Nagasaki, a fost atât de impresionat încât a devenit un<br />

pacifist convins. Statele Unite posedă mii de arme nucleare<br />

mult mai puternice decât acele bombe, arme cu care ar<br />

putea extermina de câteva ori populaţia lumii. În acelaşi<br />

timp sunt cei mai mari fabricanţi şi exportatori de tot felul<br />

de arme.<br />

Ritmul accelerat al cercetărilor ştiinţifice în toate domeniile<br />

de producţie materială şi servicii, sub imperiul ordinii<br />

economice impuse lumii după al doilea război mondial, a<br />

condus omenirea la o situaţie nesustenabilă.<br />

Datoria noastră este să cerem adevărul. Populaţia tuturor<br />

ţărilor are dreptul să cunoască factorii care au stat la baza<br />

schimbării climatice şi care sunt posibilităţile actuale ale<br />

ştiinţei pentru a stopa tendinţa, dacă mai există într-adevăr<br />

asemenea posibilităţi.<br />

Poporul cubanez, în special tineretul său minunat, a<br />

demonstrat ieri că şi în toiul unei blocade brutale economice<br />

este posibil să învingi obstacole inimaginabile.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

21 septembrie 2009<br />

ora 5:44 pm<br />

22 septembrie 2009<br />

OBAMA CEL SERIOS<br />

Preşedintele bolivarian Hugo Chavez a fost într-adevăr<br />

original când a vorbit despre „enigma celor doi Obama”.<br />

B. Stânga internațională<br />

Astăzi a vorbit Obama cel serios. De curând am recunoscut<br />

două trăsături pozitive ale conduitei sale: încercarea de a<br />

face să ajungă sănătatea la 47 de milioane de americani la<br />

care nu ajunge, şi preocuparea pentru schimbarea climatică.<br />

Ceea ce a spus ieri despre ameninţarea iminentă care<br />

planează asupra speciei umane ar putea părea pesimistă, dar<br />

nu este departe de realitate. Mai rămâne să se cunoască<br />

acum opinia multor Şefi de state despre tema ignorată şi<br />

uitată a schimbării climatice.<br />

Obama a fost primul care şi-a spus părerea ca ţară gazdă a<br />

Reuniunii la Nivel Înalt a Naţiunilor Unite pe această temă.<br />

Ce a spus? Transcriu cuvintele esenţiale ale discursului:<br />

„Recunoaştem că ameninţarea la adresa planetei este<br />

serioasă şi crescândă.”<br />

„Răspunsul la această provocare ambientală va fi judecat de<br />

istorie.”<br />

„Nu există ţară, oricât de mare sau de mică ar fi, care să<br />

scape de impactul schimbării climatice.”<br />

„Zi de zi cresc mareele înalte care inundă coastele, furtuni<br />

şi inundaţii tot mai puternice ameninţă continentele<br />

noastre.”<br />

„Securitatea şi stabilitatea tuturor ţărilor noastre sunt în<br />

pericol.”<br />

„Am aşezat clima în vârful priorităţilor agendei noastre<br />

internaţionale, a Chinei, Braziliei, de la India la Mexic,<br />

Africa şi Europa.”<br />

„Unindu-ne, aceşti paşi sunt semnificativi.”<br />

„Înţelegem gravitatea situaţiei şi suntem hotărâţi să<br />

acţionăm. Dar n-am venit aici ca să sărbătorim progresele.<br />

Este foarte multă treabă de făcut. Şi acest lucru nu va fi<br />

uşor. Vedem că partea cea mai grea a drumului se află în<br />

faţa noastră. Acest lucru se întâmplă în momentul în care<br />

prioritatea pentru mulţi este de a face să-şi revină<br />

economiile.”<br />

„Cu toţii avem îndoieli în ceea ce priveşte schimbarea<br />

climatică. Dificultăţile şi îndoielile nu sunt o scuză ca să nu<br />

acţionăm.”<br />

„Fiecare din noi trebuie să-şi facă treaba care-i revine<br />

pentru ca economiile noastre să crească fără să pună în<br />

pericol planeta.”<br />

„Trebuie să facem din Copenhaga un pas semnificativ<br />

înainte în ceea ce priveşte schimbarea climatică.”<br />

„Dar nici nu trebuie să permitem ca vechile dezbinări să<br />

pună obstacole în calea găsirii de soluţii, uniţi.”<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 25


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

„Naţiunile dezvoltate au provocat cea mai mare parte a<br />

prejudiciului şi trebuie să-şi asume responsabiltiatea.”<br />

„Nu vom depăşi provocarea aceasta decât dacă ne unim.<br />

Ştim că aceste ţări, în special cele mai vulnerabile, nu au<br />

aceleaşi resurse pentru a combate schimbările climatice.”<br />

„Viitorul nu este o opţiune între creşterea economică şi<br />

planeta curată, pentru că supravieţuirea depinde de<br />

amândouă. Ne revine responsabilitatea de a furniza ajutor<br />

financiar şi tehnic acestor ţări. Vom căuta să facem un pact<br />

care să permită creşterea calităţii vieţii popoarelor, fără să<br />

afectăm planeta. Ştim că viitorul depinde de un angajament<br />

global. Dar schimbarea este de lungă durată şi dură şi nu<br />

avem timp ca să parcurgem traseul.”<br />

Acum problema este că tot ceea ce afirmă este în<br />

contradicţie cu ceea ce Statele Unite fac de 150 de ani<br />

încoace, în special de când, la sfârşitul celui de-al doilea<br />

război mondial, au impus lumii acordul de la Bretton<br />

Woods şi au devenit stăpânul economiei mondiale.<br />

Sutele de baze militare instalate în zeci de ţări de pe toate<br />

continentele, protavioanele lor şi forţele lor navale, miile de<br />

arme nucleare, războaiele lor de cucerire, complexul militar<br />

industrial şi comerţul cu arme, sunt incompatibile cu<br />

supravieţuirea speciei umane. Societăţile de consum sunt<br />

de asemenea incompatibile cu ideea de creştere economică<br />

şi o planetă curată. Risipa fără limite de resurse naturale ne<br />

renovabile, în special petrol şi gaze, acumulate de-a lungul<br />

a sute de milioane de ani şi care în numai două secole se<br />

vor epuiza în ritmul actual de consum, au fost cauzele<br />

esenţiale ale schimbării climatice. Chiar dacă se vor reduce<br />

gazele poluante în ţările industrializate, ceea ce ar fi<br />

lăudabil, nu este mai puţin cert că 5,2 miliarde de locuitori<br />

ai planetei Terra, adică, trei pătrimi din populaţie, trăiesc în<br />

ţările care în măsură mai mare sau mai mică sunt pe cale de<br />

dezvoltare, care vor cere enorme consumuri de cărbune,<br />

petrol, gaze naturale şi alte resurse ne renovabile care,<br />

conform etaloanelor de consum create de economia<br />

capitalistă, sunt incompatibile cu obiectivul de salvare a<br />

speciei umane.<br />

N-ar fi just să se arunce vina pe Obama cel serios de enigma<br />

celor întâmplate până azi, dar ar fi şi mai injust ca celălalt<br />

Obama să ne facă să credem că omenirea ar putea fi<br />

păstrată cu normele care prevalează astăzi în economia<br />

mondială.<br />

Preşedintele Statelor Unite a admis că ţările dezvoltate au<br />

provocat cea mai mare parte a pagubei şi trebuie să-şi<br />

asume responsabilitatea. A fost fără îndoială un gest<br />

curajos.<br />

Ar fi just să recunoaştem şi că nici un alt Preşedinte al<br />

Statelor Unite n-a mai avut curajul să spună ceea ce a spus<br />

el.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

22 septembrie 2009<br />

Ora 6:14 pm<br />

B. Stânga internațională<br />

24 septembrie 2009<br />

ACOLO SE ZĂMISLEŞTE O REVOLUŢIE<br />

La 16 iulie a.c. am spus textual că lovitura de stat din<br />

Honduras „a fost concepută şi organizată de personaje fără<br />

scrupule din extrema dreaptă, care erau funcţionari de<br />

încredere ai lui George W. Bush şi fuseseră promovaţi de<br />

el.”<br />

Am menţionat numele lui Hugo Llorens, Robert Blau,<br />

Stephen McFarland şi Robert Callahan, ambasadori yanchei<br />

în Honduras, El Salvador, Guatemala şi Nicaragua, numiţi<br />

de Bush în lunile iulie şi august 2008 şi că cei patru urmau<br />

linia lui John Negroponte şi Otto Reich, cu o istorie<br />

tenebroasă.<br />

Am semnalat baza yanchee de la Soto Cano ca punct de<br />

sprijin principal al loviturii de stat şi că „ideea unei<br />

iniţiative de pace venind din Costa Rica a fost transmisă<br />

Preşedintelui acestei ţări de la Departamentul de stat când<br />

Obama se afla la Moscova şi declara, la o universitate rusă,<br />

că singurul Preşedinte al Honduras era Manuel Zelaya”.<br />

Am adăugat că „reuniunea din Costa Rica slăbea<br />

autoritatea ONU, a OSA şi a celorlalte instituţii care se<br />

angajaseră să sprijine poporul din Honduras şi singurul<br />

lucru corect era să ceară Guvernului Statelor Unite<br />

încetarea intervenţiei sale în Honduras şi retragerea din<br />

această ţară a Forţei de Sarcină Comună.”<br />

Răspunsul Statelor Unite, după lovitura de stat din această<br />

ţară din America Centrală, a fost să încheie cu Guvernul<br />

Columbiei un acord pentru a instala şapte baze militare, ca<br />

cea de la Soto Cano, în această ţară soră, care ameninţă<br />

Venezuela, Brazilia şi toate celelalte popoare din America<br />

de Sud.<br />

În momentul critic, pe când se discută într-o reuniune la<br />

nivel înalt a Şefilor de state la Naţiunile Unite tragedia<br />

schimbării climatice şi criza economică internaţională,<br />

puciştii din Honduras ameninţă să violeze imunitatea<br />

Ambasadei Braziliei, unde se află preşedintele Manuel<br />

Zelaya, familia sa şi un grup de apropiaţi care au fost<br />

obligaţi să se refugieze în această incintă.<br />

Este dovedit că guvernul Braziliei nu a avut absolut nimic<br />

de-a face cu situaţia creată acolo.<br />

Este prin urmare inadmisibil, chiar de neconceput, ca<br />

Ambasada braziliană să fie asaltată de guvernul fascist,<br />

doar dacă nu vrea să instrumenteze propria sinucidere,<br />

târând ţara într-o intervenţie directă a forţelor străine aşa<br />

cum s-a întâmplat în Haiti, ceea ce ar însemna intervenţia<br />

trupelor yanchee sub steagul Naţiunilor Unite.<br />

Honduras nu este o ţară îndepărtată şi izolată din Caraibe. O<br />

intervenţie a forţelor străine în Honduras ar dezlănţui un<br />

conflict în America Centrală şi ar crea un haos politic în<br />

toată America Latină.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 26


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

Lupta eroică a poporului hondurian, după aproape 90 de zile<br />

de bătălie neîncetată, a aruncat în criză guvernul fascist şi<br />

pro-yancheu care reprimă bărbaţi şi femei dezarmaţi.<br />

Am văzut cum a apărut o nouă conştiinţă în rândul<br />

poporului hondurian. O întreagă legiune de luptători<br />

sociali s-a oţelit în această bătălie. Zelaya şi-a ţinut<br />

promisiunea de a reveni. Are dreptul să restabilească<br />

Guvernul şi să prezideze alegerile. Dintre mişcările sociale<br />

combative se remarcă noi şi admirabile cadre, capabile să<br />

conducă acest popor pe drumurile dificile care le aşteaptă<br />

pe popoarele Americii Noastre. Acolo se zămisleşte o<br />

Revoluţie.<br />

Adunarea Naţiunilor Unite poate fi istorică în funcţie de<br />

succesele sau erorile sale.<br />

Liderii mondiali au expus teme de mare interes şi<br />

complexitate. Au reflectat magnitudinea sarcinilor pe care<br />

omenirea le are în faţă şi cât de puţin este timpul de care<br />

dispune.<br />

FIDEL C<strong>AS</strong>TRO RUZ<br />

24 septembrie 2009<br />

Ora 1:23 pm<br />

b) Turcia<br />

B.b.1. Apelul celui de‐al 4‐lea Congres al<br />

Partidului marxist‐leninist din Turcia‐<br />

MLCP<br />

Catre muncitori, oamenii muncii, tineri, femei si<br />

revolutionari<br />

Partidul nostru MLCP sarbatoreste azi 15 ani de lupta si va<br />

anunta cu satisfactie ca al 4lea Congres s-a incheiat cu<br />

succes. Cel de-al 4-lea Congres al nostru, tinut intre 15<br />

august- 1 septembrie reprezinta o victorie politica in lupta<br />

cu dictatura fascista colonialista care ne ataca cu sprijinul<br />

imperialismului american si imperialism. El este semnalul<br />

ca partidul nostru intra in al 16-lea an de lupta plin de<br />

hotararea de a organiza revolutia pentru victoria<br />

socialismului.<br />

Acest al 4-lea Congres reprezinta un apel la organizare,<br />

solidaritate si lupta catre clasa muncitoare din Turcia,<br />

supusa exploatarii si asupririi, catre poporul kurd supus<br />

negarii si anihilarii, catre milioanele de oameni ai muncii<br />

confruntati cu saracia si somajul, catre femei, supuse celor<br />

mai abjecte forme de violenta, catre tineri a caror energie<br />

B. Stânga internațională<br />

este irosita de degradarea economiei si culturii, catre<br />

studentii ale caror drepturi democratice sunt negate, catre<br />

oamenii muncii aleviti privati de libertatea de constiinta si<br />

de practicare a cultului, catre minoritatile nationale supuse<br />

masacrelor si hartuirilor, catre intelectualii si artistii a caror<br />

libertate de expresie este ingradita de ideologia oficiala.<br />

Al 4-lea Congres al MLCP este si un apel la intensificarea<br />

luptei regionale si internationale impotriva imperialismului,<br />

pentru socialism, pentru libertati politice, impotriva<br />

fascismului, militarismului si sovinismului, pentru fratia<br />

popoarelor, pentru o pace justa si democratica, pentru<br />

egalitate sociala si intre sexe, impotriva sistemului bazat pe<br />

proprietate privata care genereaza in fiecare zi mentalitati<br />

patriarhale.<br />

Catre muncitori si oameni ai muncii,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP va cheama sa va organizati in<br />

randurile revolutiei si socialismului si sa luptati sub<br />

conducerea partidului nostru impotriva crizei economice,<br />

saraciei si exploatarii capitaliste, somajului si foamei,<br />

distrugerii natiurii, legislatiei fasciste si asasinatelor comise<br />

de politie, razboaielor si ocupatiei imperialiste, razboiului<br />

murdari si colonial impotriva kurzilor, nedreptatilor de tot<br />

felul. Statul burghez turc si partidele burgheziei nu au nimic<br />

sa va ofere in afara de exploatare, saracire si otravire a<br />

mintilor cu sovinism. Va chemam sa o rupeti cu aceste<br />

partide si sa va ridicati impotriva sistemului capitalist si<br />

regimului capitalist, nu ca o masa inconstienta ci ca o<br />

armata a revolutiei.<br />

Catre poporul kurd,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP saluta rezistenta voastra demna<br />

impotriva colonialismului fascist, a politicilor rasistsoviniste<br />

de linsaj si incercarilor de anihilare care continua<br />

fara intrerupere atat la sate cat si la orase, va anunta inca o<br />

data ca apara cu toata taria revendicarile voastre nationale si<br />

democratice. Va cheama sa fiti vigilenti in fata scenariilor<br />

de lichiare sustinute si de centrele imperialiste, cheama<br />

oamenii muncii si tinerii kurzi sa se uneasca in lupta pentru<br />

eliberare nationala si pentru socialism in randurile sectiei<br />

kurde a partidului nostru.<br />

Catre femei,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP, prin schimbari efectuate in<br />

program si statut, prin discutii intensive asupra problemelor<br />

cu care va confruntati, si-a imbogatit orizontul trasand noi<br />

sarcini in vederea luptei pentru emanciparea deplina a<br />

femeii. Ridicati-va impotriva sistemului capitalist, a moralei<br />

patriarhale, generatoare de saracie, inegalitate in drepturi si<br />

violenta. Va cheamam sa luptati in randurile noastre pentru<br />

eliberarea voastra si sa luptati pentru socialism.<br />

Catre tineri,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP va cheama sa urmati traditia<br />

marelui salt revolutionar din 1971, cand 10 revolutionari din<br />

Frontul Popular pentru Eliberare si Armata Populara de<br />

Eliberare au rapit doi englezi si un canadian dintr-o baza<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 27


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

militara NATO, cu scopul stoparii executiei liderului APE<br />

Deniz Gezmis si au luptat pana la ultimul om cand au fost<br />

inconjurati de trupe la Kizildere, cazand toti martiri ai<br />

Revolutiei. Ve chemam sa veniti in randurile organizatiei<br />

noastre de tineret KGO si sa luptati sub conducerea<br />

partidului nostru, sa va inarmati cu spiritul anti-imperialist<br />

al miscarii tineretului din 1968, cu curajul lui Sengul Boran<br />

si Ozgur Evrime Gocer si cu entuziasmul Organizatiei<br />

Tineretului Comunist. Va chemam sa accelerati marsul catre<br />

Revolutie si Socialism in toate domeniile activitatii voastre,<br />

din universitati pana in cartierele muncitoresti, va chemam<br />

sa va inarmati cu aceasta minunata lozinca- "Fiti realisti,<br />

cereti imposibilul!"<br />

Catre oamenii muncii aleviti<br />

Al 4-lea Congres al MLCP saluta lupta voastra pentru<br />

libertate de constiinta si de practicare a cultului vostru<br />

impotriva ideologiei oficiale, care a ajuns un amestec de<br />

nationalism turc cu islamism sunit. El va reaminteste ca<br />

aceasta lupta este parte integranta a luptei pentru libertati<br />

politice si va cheama la intensificarea ei, avertizandu-va in<br />

acelasi timp de necesitatea ruperii cu kemalismul, cu<br />

reactionarul Partid Republican al Poporului (CHP) precum<br />

si cu acei colaboratori ai sai proveniti din randurile<br />

comunitatii voastre; va chemam sa va uniti lupta cu cea a<br />

altor categorii asuprite si sa ridicati steagul socialismului.<br />

Catre minoritatile nationale din Turcia si Kurdistanul de<br />

Nord,<br />

Ati trait genocidul din 1915 si masacrele din 6-7<br />

septembrie, organizate de sovinistii si militaristii turci in<br />

mod sistematic, ca o politica de stat. I-ati pierdut pe<br />

intelectualii care luptau pentru drepturile voastre, precum<br />

Hrant Dink, pe publicistii vostri, precum si pe liderii vostri<br />

religiosi, victime ale asasinatelor politice. Al 4-lea Congres<br />

al MLCP va cheama sa va organizati in randurile sale pentru<br />

o lupta hotarata pentru drepturi politice, impotriva statului<br />

turc fascist care pe langa kurzi asupreste greci, armeni,<br />

asirieni si alte minoritati nationale din Turcia si Kurdistanul<br />

Va invitam sa studiati deciziile Congresului nostru in acest<br />

sens si sa intariti prietenia noastra revolutionara.<br />

Tovarasi,<br />

Sa continuam neabatuti pe drumul revolutionar in al 16-lea<br />

nostru an de lupta, sa privim acest Congres ca un important<br />

salt inainte pentru partidul nostru. Al 4-lea Congres al<br />

MLCP este unul al schimbarii si trnasformarii, unul al<br />

solutiilor noi in ce priveste caile de lupta, formele de<br />

organizare, problema miscarii femeilor (s-a decis acordarea<br />

unei mai mari atentii formarii de lideri din randul lor), in ce<br />

priveste abordarea propriei istorii si a dialecticii ciocnirii<br />

intre revolutie si contrarevolutie. El poate fi privit ca un<br />

Congres al solutiilor, solutii la care s-a ajuns pe baza<br />

experientei acumulate in lupta cu atacurile politiei si in<br />

procesul de organizare. Al 4-lea nostru Congres este o<br />

platforma a indraznelii, a curajului, a reinnoirii si mersului<br />

inainte, al hotararii de a merge in continuare pe calea<br />

revolutionara si de a intari rolul de avangarda al partidului<br />

B. Stânga internațională<br />

de Nord, incercand totodata sa le intimideze prin provocari<br />

si asasinate.<br />

Catre artisti si intelectuali,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP considera ca, in conditiile<br />

actualei crize economice mondiale a sosit timpul sa va<br />

mobilizati capacitatile creative si sa le puneti in slujba<br />

maselor de oameni ai muncii, va cheama sa va faceti datoria<br />

de luptatori pe frontul estetic al Revolutiei. Artistii si<br />

intelectualii trebuie sa aiba in minte exemplul lui Yilmaz<br />

Guney care spune ca "artistii poporului sunt luptatori ai<br />

poporului", sa vina in randurile noastre, alaturi de artistii si<br />

intelectualii comunisti, in slujba celor multi.<br />

Catre muncitorii imigranti,<br />

Exploatarea si saracia cu care va confruntati in marile orase<br />

se adancesc ca urmare a crizei economice globale.<br />

Drepturile voastre se afla sub amenintare ca urmare a crizei<br />

si colapsului blocului sovietic, ca urmare a recrudescentei<br />

sovinismului si rasismului. Va chemam sa va alaturati luptei<br />

de clasa din tarile unde va aflati si sa luptati impotriva<br />

capitalismului si imperialismului, pentru libertate si<br />

socialism. Va chemam sa va organizati in randurile<br />

partidului nostru si sa ridicati steagul sperantei.<br />

Catre revolutionari, catre tovarasi nostri de arme,<br />

Al 4-lea Congres al MLCP este o etapa importanta in istoria<br />

partidului nostru. El a decis reconstructia sa din punct de<br />

vedere organizatori, sa perfectioneze stilul nou creat in<br />

cursul Unitatii Revolutionare, in primul rand in ce priveste<br />

diversitatea si bogatia cailor si formelor de lupta si<br />

organizare. El saluta rezistenta istorica a tovarasului Orhan<br />

Yilmazkaya de acum cateva luni, drept o forma pretioasa de<br />

lupta politica si ideologica. El constata ca hotararea si<br />

spiritul de lupta ale militantilor nostri a crescut ca urmare a<br />

unor actiuni de acest gen. Trebuie sa mergem inainte, sa<br />

promovam noul si sa ne rupem de ceea ce este depasit<br />

inmiscarea noastra. Partidul nostru va continua sa se achite<br />

de responsabilitatile sale in ce priveste intarirea luptei<br />

revolutionare.<br />

in aceasta lupta. Acest Congres a marcat sfarsitul perioadei<br />

de tranzitie cauzate de atacurile politienesti si inceputul<br />

uneia noi, de afirmare mai pronuntata a noastra ca partid de<br />

avangarda al revolutiei. A marcat desavarsirea Congresului<br />

Unitatii si a celui de-al Treilea Congres. Sa ascultam deci<br />

apelul sau, sa incepem o mobilizare completa de sus in jos<br />

in noi insine, organizatiile noastre si tovarasii nostri. Sa<br />

organizam partidul de avangarda tocmai pentru a putea<br />

organiza revolutia, sa intarim constiinta cadrelor noastre<br />

active pentru a putea organiza partidul de avangarda. Sa<br />

incepem revolutia de la noi insine. Sa ridicam constiinta<br />

noastra pana la nivelul trasat de al 4-lea Congres, sa avem in<br />

minte spiritul lui, deciziile lui in activitatea noastra practica.<br />

Glorie celui de-al 4-lea Congres, spre Revolutie si<br />

Socialism impreuna cu noi in al 15-lea nostru an!<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 28


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

B.b.2. Criza si rezistenta<br />

Traducere din International Bulletin<br />

nr 84 din August 2009<br />

Organ de presa al MLKP-Turcia<br />

In ciuda tuturor incercarilor guvernului sa ascunda<br />

consecintele crizei economice globale in Turcia si<br />

Kurdistanul de Nord, ele devin din ce in ce mai vizibile. In<br />

primul patrar al acestui an economia tarii s-a contractat cu<br />

13,8%, ceea ce inseamna cea mai mare scadere din toate<br />

tarile OECD si a 3-a la nivelul intregii lumi. In acelasi timp<br />

deficitul bugetar s-a ridicat pentru numai 6 luni la 23,2<br />

miliarde lire turcesti. Raspunsul guvernului AKP este de a<br />

mari taxele, ceea ce a dus, de exemplu, la cresterea pretului<br />

benzinei in medie cu 7,8%. Ratele VAT au crescut la 18%,<br />

ceea ce inseamna o crestere a preturilor cu 10%.<br />

Un alt efect al crizei economice este cresterea somajului.<br />

Conform Institutului Turc de Statistica rata somajului a<br />

crescut intr-un an cu 5%, ajungand la 14,9%, ceea ce<br />

inseamna ca 3,5 milioane de oameni sunt someri. In mediul<br />

urban rata somajului este de 17,5% iar la sate de 9,5%, in<br />

timp ce printre tineri ea a ajuns ;a 26,5%. Acestea sunt insa<br />

doar estimari conservatoare. Un studiu al DISK<br />

(Confederatia Sindicala a Muncitorilor Revolutionari) a<br />

aratat ca numarul real al somerilor a ajuns in aprilie 2009 la<br />

5 837 000, rata reala a somajului fiind deci de 24,7%.<br />

Fiecare al patrulea tanar este astazi somer.<br />

Trebuie spus ca in septembrie 2008, la inceputul crizei,<br />

numarul somerilor ERA DEJA de peste 3 milioane.<br />

Muncitorii si oamenii muncii nu accepta aceasta situatie<br />

fara lupta. Cu toate ca grevele si miscarile de rezistenta sunt<br />

izolate, o crestere a combativitatii nu poate fi ignorata.<br />

Sindicatul Birlesik Metal al muncitorilor metalurgisti duce<br />

astfel o lupta de pe 22 decembrie anul trecut la fabrica<br />

Sinter Metal din cartierul Umraniye al Istanbul-ului,<br />

impotriva concedierii membrilor sai.<br />

Sindicatul muncitorilor textilisti Tekstil-Sen lupta la<br />

compania Ag Tekstil pentru drepturile muncitorilor, dupa ce<br />

anterior luptase la Selga, Safak, Miteks, Asya si Hiranur.<br />

Sindicatul docherilor Limter-Is isi desfasoara lupta in<br />

companiile CHT si Positif Gemi. Incepand cu luna februarie<br />

jurnalistii s-au aflat si ei greva, pentru prima oara de la<br />

puciul militar din 12 septembrie 1980. Lucratorii municipali<br />

din sindicatul Genel-Is au iesit in strada pe 17 iulie si au<br />

blocat traficul drept protest pentru ca nu-si primisera<br />

salariile de 8 luni. Angajatii din industria ceaiului au<br />

protestat si ei in cateva orase de pe malul Marii Negre<br />

impotriva companiei de stat Cay-Kur. La o demonstratie de<br />

pe 14 iulie din Cindikli peste 100 de participanti au fortat o<br />

bariera a politiei cerand ca aceste bariere sa fie puse<br />

impotriva gruparilor criminale nu impotriva muncitorilor.<br />

Membri ai sindicatului profesorilor Egitim-Sen si ai celui al<br />

angajatilor din sectorul public KESK au iesit in strada la<br />

B. Stânga internațională<br />

Ankara, la Izmir a avut loc o greva de doua zile a<br />

muncitorilor feroviari iar la Adana 3000 de membri ai<br />

sindicatului Tez Koop-Is al angajatilor din comert au decis<br />

sa intre in greva dupa esecul negocierilor salariale. In alte<br />

parti s-a ajuns la ocupari de fabrici si chiar la luari de<br />

ostatici.<br />

Toate aceste actiuni arata clar vointa de rezistenta a<br />

oamenilor muncii din toata tara. Cu toate acestea, linia<br />

concilianta a sindicatelor galbene, care evita orice ciocnire<br />

serioasa cu clasa capitalista, este un obstacol serios in calea<br />

radicalizarii miscarii de protest. La inceputul crizei multi<br />

dintre acesti „lideri galbeni” au anuntat planuri serioase de<br />

combatere a crizei, dar vorbele lor marete nu au fost urmate<br />

de nimic concret. Birocratia sindicala incearca din toate<br />

puterile sa tina in frau nemultumirile maselor, acceptand in<br />

acelasi timp cerere dupa cerere din partea capitalistilor, cum<br />

au facut recent cu prilejul negocierilor contractelor colective<br />

din sectorul public.<br />

De aceea miscarile spontane de protest nu se pot transforma<br />

intr-o miscare muncitoreasca de masa impotriva regimului<br />

decat daca ele sunt conduse de o forta revolutionara de<br />

avangarda, numai daca avangarda comunista va stabili<br />

legaturi trainice cu masele si astfel va putea sa profite cu<br />

succes de oportunitatile pe care o prezinta actuala criza.<br />

B.b.3. Clasa muncitoare condamna<br />

pucismul si pe pucisti<br />

Traducere din International Bulletin nr 84 din August<br />

2009<br />

Organ de presa al MLKP-Turcia<br />

In Turcia, tara care a cunoscut 3 lovituri de stat militare,<br />

cele din 27 mai 1960, 12 martie 1971, 12 septembrie 1980,<br />

si un puci "post-modern", pe 28 februarie 1997, discutiile in<br />

legatura cu tragerea la raspundere a generalilor pucisti din<br />

1980 s-au intensificat din nou, in contextul conflictelor<br />

interne dintre diferitele forte conducatoare.<br />

Deconspirarea "Planului de Actiune Impotriva Reactiunii<br />

Religioase" arata ca lupta pentru putere se duce si acum la<br />

fel de intens, ea atingand si problema tragerii la raspundere<br />

a pucistilor.<br />

Lovitura de stat militara din 12 septembrie 1980 a fost un<br />

episod deosebit de sangeros din istoria Turciei, marcat de<br />

torturi, executii, disparitii a celor aflati in detentie, asasinate<br />

politice, asasinate extrajudiciare in plina strada, arderi de<br />

carti si numerosi refugiati. In ciuda alegerilor tinute in 1983<br />

si a re-convocarii parlamentrului burghez, armata a<br />

continuat sa fie, ca urmare a loviturii de stat, principala forta<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 30


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

in cadrul regimului burghez, ea exercitandu-si dominatia<br />

prin intermediul MGK- Consiliului National de Securitate.<br />

Trebuie spus ca re-convocarea parlamentului a avut loc<br />

numai dupa reprimarea fortelor revolutionare si a celor<br />

patriotice kurde, ca si a opozitiei progresiste democratice si<br />

dupa consolidarea din punct de vedere legal a armatei ca<br />

forta conducatoare a regimului.<br />

Articolul 15, care impiedica condamnarea generalilor<br />

pucisti si a liderului lor Kenan Evren a fost introdus in<br />

Constitutie prin forta in 1982, desi numai "temporar".<br />

Pucismul a primit deci si o legitimare constitutionala.<br />

Acest articol "provizoriu" este in vigoare si in ziua de azi.<br />

Regimul militar instaurat in 1980 se mentine deci si acum,<br />

la aproape 30 de ani dupa lovitura de stat.<br />

Discutiile in legatura cu aceasta au reizbucnit mai ales dupa<br />

publicarea unui document in legatura cu ea, numit "Plan de<br />

Actiune Impotriva Reactiunii Religioase", semnat de<br />

colonelul Dursun Cicek. Armata a numit acest document un<br />

simplu petec de hartie si a declarat ca nu va porni o<br />

vanatoare de vrajitoare in randurile sale. In ciuda acestui<br />

fapt, ca o dovada de reconciliere intre conducerea<br />

guvernului si cea a armatei, colonelul repsectiv a fost<br />

condamnat la inchisoare de un tribunal civil.<br />

Exista doua motive pentru realizarea acestei reconcilieri<br />

intre guvern si armata- in primul rand faptul ca, in ce<br />

priveste politica externa, cele doua grupari ale regimului au<br />

ajuns la un consens in ce priveste politica SUA in Orientul<br />

Mijlociu. Al doilea este de natura interna, faptul ca regimul<br />

nu mai poate suporta noi conflicte intre cele doua<br />

componente ale sale de baza.<br />

Armata turca, care a ajuns, pentru prima oara dupa o lunga<br />

perioada, sa isi piarda din influenta, doreste sa mentina<br />

starea actuala de lucruri, pozitia sa privilegiata in cadrul<br />

regimului burghez, astfel ca ea a ajuns sa repete tot mai des<br />

vechiul argument ca ea este garantul regimului. In acelasi<br />

timp, primul ministru Tayyip Erdogan a ajuns sa spuna,<br />

recent, ca, din contra, garantul regimului "este politia".<br />

Chiar daca el a incercat mai apoi sa-si "indulceasca"<br />

mesajul, acesta este clar. Preluarea de catre politie a rolului<br />

de garant jucat de armata inseamna ca guvernul va deveni<br />

mai puternic decat armata.<br />

Erdogan incearca sa reduca influenta armatei sub pretextul<br />

intaririi democratiei. Adevarul e insca ca aici nu e vorba de<br />

o lupta pentru democratie ci de una pentru putere in<br />

interiorul regimului, cu mentinerea structurii statale si<br />

militate existente si a constitutiei fasciste de dupa lovitura<br />

de stat.<br />

Discutiile in legatura cu aceasta lovitura de stat, declaratiile<br />

presei burgheze, a partidelor burgheze de opozitie si<br />

diverselor organizatii burgheze nu fac decat sa<br />

caricaturizeze democratia. MGK este in continuare<br />

adevaratul for conducator al statului, toate deciziile<br />

importante pentru statul turc fascist si colonialist sunt luate<br />

acolo.<br />

Documentul Politicii de Securitate Nationala constituie<br />

adevarata constitutie a Republicii Turce. AKP, partideul de<br />

B. Stânga internațională<br />

guvernamant, incearca sa schimbe Codul Penal pentru a<br />

permite judecarea militarilor de catre tribunale civile. Dar<br />

fortele progresiste, revolutionare si comuniste lupta de multi<br />

ani pentru condamnarea generalilor pucisti, pentru abolirea<br />

"provizoriului" articol 15 din constitutie, pentru pedepsirea<br />

torturilor si tuturor crimelor impotriva umanitatii comise<br />

atunci. Condamnarea pucistilor ar insemna un mare pas<br />

inainte pentru lupta clasei muncitoare, a oamenilor muncii<br />

si a miscarii nationale kurde, pentru cauza libertatii si<br />

democratiei.<br />

Este necesar pentru noi sa intervenim in mod constient in<br />

aceste discutii in jurul loviturii de stat si sa le legam de lupta<br />

clasei muncitoare si oamenilor muncii, singura care poate<br />

face dreptate in privinta sangeroaselor crime comise de<br />

junta pucista din 1980.<br />

B.b.4. Creste furia populara impotriva<br />

banditilor imperialisti<br />

Protestele impotriva reuniunii FMI si Bancii Mondiale,<br />

programate la Istanbul pe 6-7 octombrie, se intensifica.<br />

Fortele socialiste cauta sa organizeze aceste proteste<br />

desfasurand o intensa munca de agitatie in cartierele<br />

muncitoresti.<br />

Ei cheama masele de oameni ai muncii sa iasa in strada<br />

pentru a protesta impotriva acestei reuniuni. Unii activisti sau<br />

legat cu lanturi de Centrul Congresului din Istanbul, unde<br />

reuniunea va avea loc, si au desfasurat un banner cu lozinca<br />

"Jos cu FMI/No Pasaran". Dupa ce au scandat "Sa incoltim<br />

FMI la Istanbul", fortele de ordine i-au atacat si au retinut 4<br />

activisti.<br />

Conform unei declaratii a guvernatorului Istanbul-ului, la<br />

protest vor participa 10 000 de oameni si 21 000 de politisti,<br />

din care 10 000 in uniforme, restul in civil.<br />

Socialistii au mai chemat masele sa ia parte la Congresul<br />

Economic Socialist ce va fi organizat de Academia de<br />

Stiinte Marxiste Nazim Hikmet pe 3 octombrie.<br />

Traducere de pe http://www.mlkp.info<br />

B.b.5. Forumul Social al Mesopotamiei<br />

Forumul Social al Mesopotamiei (MSF), ce s-a desfasurat la<br />

Diyarbakir, in Kurdistan, intre 25-30 septembrie, cu<br />

participarea a 250 de organizatii, a debutat cu o manifestatie<br />

la care au participat aproape 10 000 de oameni.<br />

La aceasta manifestatie s-a desfasurat un banner cu lozinca<br />

"O alta Mesopotamie este posibila!". Militantii MLCP au<br />

fost si ei prezenti la demonstratie, scandand: "Traiasca al 4-<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 31


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

lea Congres al MLCP!", "Femei, veniti in partidul nostru<br />

MLCP!", "Organizatia Tineretului Comunist, steaua<br />

partidului nostru!". Patriotii kurzi au desfasurat si ei o<br />

pancarta cu lozinca "Nu operatiunilor militare si<br />

arestarilor!".<br />

Manifestatia a continuat apoi cu discursuri si muzica.<br />

Au mai avut loc si seminarii precum "Adunarea pentru<br />

solidaritatea popoarelor" si "Luptele popoarelor din<br />

America Latina", precum si Intalnirea Femeilor din Orientul<br />

Mijlociu, in vederea Forumului Mondial al Femeilor<br />

programat pentru 2011 in Venezuela. Pana la incheierea<br />

forumului, pe 30 septembrie, s-au mai desfasurat si alte<br />

seminarii si activitati.<br />

Traducere de pe http://www.mlkp.info<br />

c) Germania<br />

B.c.1. Interviu cu Stefan Engel<br />

presedintele Partidului marxist‐leninist<br />

din Germania‐MLPD<br />

Ofensiva pentru socialism autentic nu mai poate fi<br />

oprita!<br />

Traducere din ziarul Red Flag(Steagul rosu) editia din 28<br />

August 2009.<br />

Radu M. Florian.<br />

Red. Campania MLPD pentru alegerile parlamentare<br />

nationale a inceput cu o stralucita adunare la Hamburg.<br />

Cum se explica succesul ei?<br />

Stefan Engel Evenimentul a fost intr-adevar un succes<br />

total! Grupurile de initiativa din statele federale nordice a<br />

jucat un rol important in acest succes. S-a adaugat un<br />

numeros grup din Hamburg si din intreaga zona de coasta.<br />

La miting au luat parte 800 de oameni, la evenimentul<br />

cultural 1500, iar alte mii de trecatori le-au urmarit. MLPD<br />

s-a remarca astfel ca un partid atat militant cat si atragator.<br />

Speram ca acest "spirit al Hamburgului" sa ne urmareasca in<br />

campania electorala si de acum incolo.<br />

Red. Care este cel mai important lucru in aceste alegeri<br />

parlamentare nationale?<br />

Stefan Engel Este foarte important ca noi sa ne delimitam<br />

de parlamentarismul burghez in principiu. Acest<br />

parlamentarism burghez sustine ca alegerile parlamentare<br />

B. Stânga internațională<br />

sunt cel mai important lucru, dar adevarul este ca votantii au<br />

o influenta foarte mica in comparatie cu monopolurile<br />

conducatoare.<br />

Noi ne vom lupta totusi pentru fiecare vot. Aceasta poate<br />

parea unora o contradictie, dar participarea noastra la<br />

alegeri trezeste constiinta si increderea maselor. Noi ducem,<br />

si invatam sa ducem, o lupta pentru constiinte, al carei scop<br />

final este convingerea majoritatii clasei muncitoare de<br />

necesitatea socialismului si a luptei impotriva guvernului.<br />

Cei care nu inteleg acest lucru sunt usor influentati de<br />

parlamentarismul burghez. Nu ne facem iluzii, stim bine ca<br />

in conditiile sistemului actual nu putem influenta decat intro<br />

foarte mica masura rezultatul alegerilor. Totusi,<br />

participarea la ele, discutiile cu oamenii sunt importante<br />

pentru ca ne apropie de masele largi de oameni ai muncii, in<br />

special de femei si tineri.<br />

Red. Pe ce se va concentra campania electorala a MLPD?<br />

Stefan Engel Bineinteles ca va trebuie sa ne ocupam de<br />

problemele de baza ale economiei si vietii politice, exact<br />

problemele pe care clasa conducatoare incearca in mod<br />

insistent sa le treaca sub tacere. Sub nici o forma nu vrea ea<br />

sa polarizeze electoratul! Bineinteles insa ca, mai ales in<br />

contextul actualei crize, ea se confrunta cu riscul ca masele<br />

sa se ridice impotriva partidelor sale, impotriva celor<br />

vinovati de declansarea crizei. Este deci important sa<br />

aducem aceste probleme in centrul atentiei si sa polemizam<br />

cu partidele burgheze pe marginea lor. Dorim sa ne ocupam<br />

de problemele serioase, nu de cele minore.<br />

Red .Aceasta inseamna ca in centrul atentiei va fi probabil<br />

actuala criza economica mondiala.<br />

Stefan Engel Bineinteles! Se stie ca de exemplu inca de<br />

saptamana trecuta se fac incercari pentru a convinge masele<br />

ca s-a terminat cu criza. Curios ca aceste incercari par sa<br />

coincida cu inceputul campaniei electorale!<br />

Este adevarat ca declinul economic poate fi incetinit si ca sau<br />

observat anumite semne de progres, dar e greu de spus,<br />

deocamdata, daca aceste semne sunt doar fluctuatii IN<br />

INTERIORUL curbei descendete sau daca ele marcheaza<br />

intr-adevar inceputul, daca nu al unei noi perioade de<br />

crestere, macar al uneia de stagnare. Trebuie sa realizam ca<br />

ne aflam inca la nivelul anului 2000 in ce priveste productia<br />

industriala. Exporturile Germaniei in iunie au fost de pilda<br />

cu 22% mai mici decat in iunie al anului precedent. Credem<br />

deci ca e prea devreme sa vorbim de un sfarsit al crizei, din<br />

contra, putem sa ne asteptam la ce e mai rau. In SUA<br />

prabusirea bancilor continua- vinerea trecuta s-a inregistrat<br />

astfel al 81-lea faliment bancar, iar continuarea<br />

speculatiilor, mai ales in ce priveste cartile de credit, poate<br />

sa accelereze criza oricand in loc sa o atenueze. In<br />

Germania pregatirile pentru reduceri masive de locuri de<br />

munca sunt abia la inceput.<br />

Doar in luna iulie 64 de monopoluri internationale si-au<br />

anuntat intentia de a desfiinta, in intreaga lume, 600 000 de<br />

locuri de munca. La noi se asteapta ca numarul somerilor sa<br />

creasca cu 1- 1,5 milioane pana la sfarsitul anului. Toate<br />

acestea vor avea reprecursiuni grave asupra nivelului de trai<br />

al maselor. Toata povara crizei va fi aruncata pe umerii<br />

celor ce muncesc, iar cei care nu vor fi concediati se vor<br />

confrunta cu o intensificare a intensitatii muncii lor.<br />

Amenintarea somajului, total sau partial, le permite<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 32


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

patronilor sa intensifice exploatarea pana la epuizare a celor<br />

inca angajati, totul cu scopul de a face intreprinderile mai<br />

bine pregatite concurentei internationale din ce in ce mai<br />

inversunate. Se urmareste de asemenea scaderea salariilor si<br />

reducerea unor drepturi ale muncitorilor. Aceste fenomene<br />

se observa acum mai ales in industria automobilelor.<br />

Red. In aceasta luni saptamanalul Financial Times Germany<br />

a raportat in exclusivitate ca s-a ajuns la un moratoriu intre<br />

marile monopoluri si guvern in ce priveste amanarea<br />

concedierilor pana dupa alegeri. In mod sigur se va urmari<br />

si marirea impozitelor indirecte, reduceri drastice in<br />

programele de asistenta sociala, reduceri de pensii, reduceri<br />

in sistemul Hartz IV de ocrotire sociala. Aceasta campanie<br />

electorala este doar un ragaz pentru ceea ce va urma! Noi<br />

trebuie sa spunem clar ca dupa alegeri se va plati drastic! Iar<br />

clasa muncitoare, masele largi de oameni ai muncii nu vor<br />

avea alta solutie decat sa lupte impotriva acestor incercari<br />

de aruncare a crizei pe umerii lor. Care este esenta<br />

campaniei MLPD?<br />

Stefan Engel Lucrul cel mai important este ca aceasta<br />

campanie sa fie o parte a ofensivei noastre pentru<br />

socialismul autentic. Trebuie sa profitam de deplasarea<br />

maselor spre stanga pentru a le castiga de partea alternativei<br />

socialiste revolutionare. Desigur ca in cadrul stangii fortele<br />

reformiste inca domina. Partidul Stangii, de exemplu,<br />

trebuie demascat, dar fara a rupe legaturile cu membrii sai<br />

de rand. Multi membri si simpartizanti ai acestuia raman<br />

pentru noi cei mai importanti aliati in lupta pentru apararea<br />

beneficiilor sociale, impotriva neofascismului, impotriva<br />

misiunii militare din Afghanistan. Dar cu toate acestea noi<br />

trebuie sa spunem oamenilor adevarul, trebuie sa le spunem<br />

ca lozinca lui Lafontaine despre "economia oamenilor<br />

liberi", fara abolirea capitalismului, este o iluzie, o fantezie<br />

inselatoare care face rau luptei de clasa. Daca muncitorimea<br />

doreste sa se elibereze din exploatare ea trebuie sa rastoarne<br />

sistemul capitalist. Acesta este motivul pentru care ofensiva<br />

pentru socialismul autentic trebuie imbinata cu lupta<br />

impotriva reformismului mic-burghez, a iluziilor<br />

parlamentariste cultivate de acesta, mai ales in conditiile in<br />

care masele manifesta o deschidere spre noi mai mare ca<br />

niciodata pana acum.<br />

Red.Cum se manifesta aceasta deschidere<br />

Stefan Engel In timpul pregatirilor pentru aceasta<br />

campanie am putut observa ca anti-comunismul nu mai este<br />

acum obstacolul principal in calea strangerii de semnaturi.<br />

Am strans 40 000 de semnaturi, pentru care a trebuit sa<br />

ducem circa 200 000 de discutii individuale in care a trebuit<br />

sa ne delimitam clar de partidele burgheze fata de care se<br />

observa o nemultumire tot mai mare.<br />

Oamenii trebuie sa inteleaga ca aceasta nemultumire nu este<br />

suficienta, ca nu trebuie sa cada in negativism si defetism ci<br />

trebuie sa se organizeze si sa lupte pentru drepturile lor,<br />

altfel se poate ajunge la o intarire a extremismului de<br />

dreapta.<br />

Strangerea de semnaturi a reprezentat o importanta batalie<br />

preliminara, pe care o putem considera un succes. Am reusit<br />

sa strangem semnaturi in toate statele federale. Campania<br />

electorala va avea rolul de a intensifica aceste discutii pe<br />

care le-am purtat cu oamenii cu ocazia strangerii de<br />

semnaturi.<br />

B. Stânga internațională<br />

Fiecare ofensiva presupune depunerea unor insemnate<br />

eforturi. Acum este timpul sa le facem! In urmatoarele<br />

saptamani vom fi in strada zilnic, in mijlocul oamenilor,<br />

dedicandu-ne toata activitatea lucrului cu masele. Iar<br />

"spiritul Hamburgului" ne va ajuta foarte mult. Va trebui sa<br />

punem accentul si pe realizarea de aliante cu diferitele<br />

organizatii ale imigrantilor, in vederea realizarii unei<br />

campaneii comune.<br />

Red. Ati putea sa ne spuneti ce probleme se discuta acum in<br />

MLPD?<br />

Stefan Engel Cum este firesc, fiecare disputa sociala se<br />

reflecta in partid, intr-un fel sau altul. Unii incearca sa evite<br />

polarizarea. Cei nemultumiti de numarul crescand de voturi<br />

pentru Partidul Stangii si lipsiti de rabdarea necesara<br />

lucrului cu masele sunt nemultumiti de faptul ca muncitorii<br />

nu pornesc la lupta imediat si incep sa se ploconeasca in<br />

fata spontaneitatii. In acest fel isi pot face loc in partidul<br />

nostru diletantismul si dezorganizarea. Totusi trebuie spus<br />

ca ne descurcam destul de bine in lupta cu aceste tendinte,<br />

in buna parte datorita marelui entuziasm de care dau dovada<br />

membrii nostri, entuziasm pe care multe alte partide si l-ar<br />

dori. Ofensiva noastra pentru socialismul autentic avanseaza<br />

si nu poate fi oprita.<br />

Red. Ce ne puteti spune despre munca cu tineretul?<br />

Stefan Engel Taberele de vara, organizate in comun de<br />

MLPD si de liga sa de tineret Rebell s-au incheiat cu succes.<br />

S-au discutat probleme politice, s-a organizat activitati<br />

culturale si sportive, a fost cultivat spiritul de echipa,<br />

organizatia Vulpile Rosii s-a aflat din nou la inaltime. Dar<br />

nu trebuie sa ne culcam pe o ureche daca vrem sa faurim o<br />

organizatie de tineret de masa! Noi am decis ca ofensiva<br />

pentru socialismul autentic sa se orienteze in special spre<br />

tineri, in randul carora un mai mare spirit de lupta trebuie<br />

cultivat!<br />

Red. Ce doriti sa spuneti in inheiere?<br />

Stefan Engel Trebuie sa luptam pentru fiecare vot, nu doar<br />

pentru ca voturile sunt importante dar mai ales pentru ca<br />

trebuie sa folosim aceasta campanie pentru a schimba<br />

modul de gandire al oamenilor, pentru ca pentru multi votul<br />

pentru MLPD este adeseori doar primul pas in lupta pentru<br />

o noua societate, pentru socialismul autentic.<br />

B.c.2. Interview with the chairman of the<br />

MLPD, Stefan Engel, dated August 26,<br />

2009<br />

(Published in Red Flag, August 28, 2009<br />

The Offensive for Genuine Socialism can no longer be<br />

held up!<br />

The national parliamentary election campaign of the<br />

MLPD began with the brilliant opening event in<br />

Hamburg. How did this success come about?<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 33


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

This opening event was really an all-round success! The<br />

voter initiative groups from the northern federal states took<br />

this opening event as an opportunity for an excursion,<br />

making the central event to their own cause, and this also<br />

strengthened solidarity. In addition, numerous participants<br />

and visitors from Hamburg and from the entire coastal<br />

region attended. The rally was visited by 800 participants,<br />

the cultural event by 1,500 and 1,000 people participated in<br />

the demonstration from the site of the rally to that of the<br />

cultural event. That in turn was seen by thousands of<br />

passers-by and Hamburg residents and so -often for the first<br />

time -the MLPD became known as a militant and attractive<br />

– just revolutionary! - party. The basic idea of this inspiring<br />

opening event was to combine the orientation to the<br />

parliamentary election campaign with the first larger<br />

election event and in this way to put our focus of party<br />

building on Hamburg into practice. We succeeded in this<br />

lock, stock and barrel! So the "spirit of Hamburg" will<br />

spread to our election campaign all over the country.<br />

What is the most important thing in the national<br />

parliamentary elections?<br />

It is important that we dissociate ourselves from bourgeois<br />

parliamentarism in principle. This bourgeois<br />

parliamentarism says that people’s fates are determined by<br />

parliamentary elections. However, in reality it is a fact that<br />

the number of votes will have only little influence on the<br />

politics of the ruling monopolies.<br />

Nevertheless, we are fighting for each and every vote in<br />

these elections. This might first seem to some people to be a<br />

contradiction. The struggle for each and every vote is,<br />

however, decisive. This struggle aims at changing people; it<br />

creates consciousness and self-confidence.<br />

In this way we lead and we learn to conduct a struggle over<br />

the mode of thinking that ultimately aims at winning the<br />

decisive majority of the working class for socialism and<br />

involving the broad masses in the struggle against the<br />

government. Anyone who does not understand these<br />

dialectics is quickly influenced by bourgeois<br />

parliamentarism. He only evaluates the activities of the<br />

MLPD with regard to the election results and this is onesided.<br />

However, due to the given conditions within the whole<br />

system of electoral manipulation, we can exert only small<br />

influence on these results.<br />

However, we do have full influence on the way we face the<br />

masses, how we discuss with people, how we convince<br />

them, how we represent our party, which forms of<br />

organizations we create and how we succeed in building up<br />

our party systematically and in making it more attractive to<br />

the core of the industrial proletariat, the broad masses of<br />

people and especially the masses of the women and the<br />

youth.<br />

What is the most important content of the parliamentary<br />

election campaign of the MLPD?<br />

Of course, we have to deal with the most important basic<br />

questions of the political and economic situation. The ruling<br />

class really insistently attempts to push aside exactly these<br />

basic questions in this election campaign. By no means do<br />

they want to polarize!<br />

B. Stânga internațională<br />

Under the conditions of the existing world economic crisis<br />

they, of course, always run the risk that the discontent of the<br />

people turns against them as ruling parties and against those<br />

who caused the crisis in the corporate top management of<br />

the international supermonopolies. Therefore, it is<br />

especially important that we place these decisive crucial<br />

questions into the center of attention, attack the bourgeois<br />

parties and polemicize. We, of course, do not join in their<br />

soft-soap course.<br />

The discussion about the world economic and financial<br />

crisis will probably be in the center of attention.<br />

Of course! Since the last week the attempt is being made to<br />

convince people that the economic and financial crisis is<br />

over. It is as if this had been ordered right for the start of the<br />

federal election campaign. This is obviously a manoeuvre.<br />

It is correct that the decline of the economy could be curbed<br />

and that some factors have even developed positively.<br />

However, it is still an open question at the moment whether<br />

these are small fluctuations within the framework of the<br />

downward trend of the crisis or whether it marks a transition<br />

to a stagnation at the lowest level.<br />

At the same time, we have to realize that we are still at the<br />

level of the year 2000<br />

regarding industrial production. German exports in June<br />

also were 22 per cent below the level of June 2008.<br />

In no case can we speak of an end of the world economic<br />

and financial crisis. On the contrary, the main effects of this<br />

world economic and financial crisis are still to come. In the<br />

USA, the breakdown of banks is continuing; last Friday the<br />

81st bank collapsed since the beginning of the world<br />

economic and financial crisis. Further gigantic speculative<br />

bubbles, as in the sector of credit cards or with further foul<br />

bonds, can burst any time and trigger a new push in the<br />

crisis development. In Germany the preparations for<br />

comprehensive job cuts in big industry and in the service<br />

and trade sector etc. are just beginning. The insolvencies up<br />

to now were only a foretaste of what is to come.<br />

In July alone, 64 international monopolies have announced<br />

their intention to cut 600,000 jobs worldwide. Even<br />

bourgeois experts reckon with a rise in the official<br />

unemployment figures by 1 to 1.5 million by the end of next<br />

year.<br />

All this will have repercussions on the economic<br />

development. Above all, however, the burden of the crisis<br />

will be shifted onto the people in various ways. In the center<br />

is the gigantic intensification of the exploitation of the<br />

workers in the enterprises by means of an increase in the<br />

intensity of labor. The fear of the loss of jobs and the<br />

method of short-time work etc. are being mercilessly used<br />

for intensifying the exploitation in the enterprises and<br />

wearing people down. At the same time, the crisis is being<br />

used for restructuring the enterprises, gearing them to a new<br />

round in the international competitive struggle and forcing<br />

the workers into identifying themselves with their<br />

respective monopolies. The focus of this is the automobile<br />

industry. This will be connected to a series of attacks upon<br />

wage and working conditions, but also upon workers’<br />

rights, which of course will be discussed openly only after<br />

the elections.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 34


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

On Monday of this week, the Financial Times Germany<br />

reported for its exclusive readership about a moratorium<br />

between the leading monopolies and the government on<br />

postponing mass dismissals and other massive attacks upon<br />

the workforce until election day and only until then!<br />

Comprehensive attacks on the part of the state are also<br />

being prepared, because the gigantic crisis management<br />

programs with hundreds of billions of euros have to be<br />

refinanced somehow. Surely the focus will be on the<br />

planned increase in indirect taxes, cutbacks in social<br />

services, further dismantling the equal financing of social<br />

security, the cuts in pensions, further cuts in Hartz IV<br />

income support - in short: deep cuts in all social security<br />

systems. That is why we are using the election campaign for<br />

preparing the masses for what is coming. After the elections<br />

we will have to pay the bill! The working class, the broad<br />

masses of people have to be brought into position against<br />

this: they have to fight 2 against the shifting of the burdens<br />

of the crisis onto their backs.<br />

What is the essence of the MLPD’s election campaign?<br />

The most important thing is to conduct the federal election<br />

campaign as an offensive for genuine socialism. This means<br />

that we fight within the framework of the present trend to<br />

the left among the masses for winning the people for a<br />

revolutionary socialist alternative.<br />

The left-reformist tendency within the trend to the left still<br />

has the upper hand. The Left Party could use the<br />

parliamentary illusions among the masses for its own ends.<br />

For this reason we also have to deal with the policy of the<br />

Left Party critically, but without cutting the ties. Many<br />

members and supporters of the Left Party remain to be the<br />

most important potential allies in the struggle against the<br />

dismantling of social gains, against neo-fascism, against<br />

military missions in Afghanistan. Nevertheless we have to<br />

tell people the truth. Lafontaine’s slogan of an “economy of<br />

free people” without abolishing capitalism is illusory and a<br />

misleading fantasy which harms the class struggle.<br />

If the working class wants to liberate itself from<br />

exploitation and oppression it has to overcome the capitalist<br />

system. For this reason, on the one hand, the offensive for<br />

genuine socialism means a dispute with the illusory view of<br />

the petty-bourgeois-reformist, pettybourgeois-revisionist<br />

and petty-bourgeois-parliamentary mode of thinking,<br />

especially of the Left Party. On the other hand, it also<br />

means spreading our concept of genuine socialism among<br />

the masses in a lively, convincing, popular and selfconfident<br />

way. They are open to this more than I have never<br />

experienced before.<br />

How is this openness expressed?<br />

In the run-up to these federal elections, we experienced that<br />

anti-communism no longer played the primary role as an<br />

obstacle in the debate over the collection of signatures.<br />

We collected 40,000 signatures and for this we had to<br />

conduct about 200,000 partly very demanding individual<br />

talks. There it became evident that the main problem was a<br />

certain disenchantment with politics and discontent about<br />

“politicians” on the whole. We first have to convincingly<br />

draw a line of demarcation as “rebels of politics” and<br />

declare our position in order not to take a beating for the<br />

bourgeois parties.<br />

B. Stânga internațională<br />

People have to realize that muffled expressions of<br />

discontent are not enough. Instead of declining into<br />

negativism and defeatism you have to fight for your<br />

interests and get organized. Sheer discontent off the top of<br />

one’s head is even a breeding-ground for right populists.<br />

The collection of signatures was an important preliminary<br />

battle which we could deal with very successfully as a<br />

whole. We are the only party in Germany that had to collect<br />

signatures and was successful in this in all federal states.<br />

That was a great success that we can build upon. The<br />

election campaign will further intensify the debate that has<br />

started and the method of the intensive work of convincing<br />

people.<br />

Every offensive means making special efforts and must<br />

have an excellent quality!<br />

There is the time of holiday and relaxation and there is the<br />

time of the mobilization of forces and exertion of all one’s<br />

energies. Now is a time that requires great efforts! During<br />

the next weeks we will be on the streets daily, with and<br />

among the people, and concentrate completely on this<br />

offensive of the work among the rank and file of the masses.<br />

Our voter action groups have to be built up, our contacts<br />

have to be consolidated and we have to win many people<br />

for the MLPD and the struggle for socialism. This will be<br />

the test whether our offensive in connection with the federal<br />

elections will be successful or not.<br />

The spirit that has been spread from our start in Hamburg is<br />

very important for these goals: The strong power to<br />

convince people, the aggressiveness and the selfconfidence,<br />

but also attractiveness of the great solidarity<br />

and the intensified alliance-building work. We have to<br />

emphasize especially the alliance-building work with<br />

various migrant organizations with which we are<br />

conducting a joint election campaign. The decisive method<br />

of our offensive is a really systematic and intensive work<br />

among the rank and file of the broad masses – the success of<br />

Hamburg was also based on this.<br />

Would you give us a glance behind the curtains and tell us<br />

what problems are currently being discussed within the<br />

MLPD ?<br />

Naturally, every social dispute is reflected within the party<br />

in one way or another.<br />

Those who are influenced by the pseudo-soft-soap course of<br />

the government are avoiding polarization. Those who are at<br />

odds with the growing number of votes for the "Left Party"<br />

cannot carry out the patient work of accompanying the<br />

masses in coping with the pettybourgeois parliamentary<br />

mode of thinking. Those who are frustrated that the workers<br />

don't start fighting immediately with the outbreak of the<br />

crisis are still worshiping spontaneity themselves.<br />

Dilettantism and disorganization spread, if you don't work<br />

tirelessly on raising your level in mastering the dialectical<br />

method. However, we have progressed quite well in solving<br />

all these problems, because all in all, as a party, we are<br />

positioned excellently and have outstanding and enthusiastic<br />

members, whose commitment other parties are panting for.<br />

The offensive for genuine socialism is advancing and<br />

cannot be stopped.<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 35


Scânteia As – Nr. 5 septembrie - octombrie 2009<br />

How are the MLPD and the youth organisation Rebell<br />

progressing with the selftransformation of their youth<br />

work ?<br />

The summer camps as a joint project of the youth league<br />

Rebell and the MLPD have just ended successfully. With<br />

the political topics of the camp groups, a whole variety of<br />

cultural and sportive spare-time activities, new impulses for<br />

a sense of community and team spirit among the young<br />

people and successful new aspects of the work of the Red<br />

Foxes, they were again an important step ahead.<br />

But we have to discuss critically the view that the summer<br />

camps are the most important contribution of Rebell for the<br />

offensive for genuine socialism. Our guiding line in youth<br />

work is not to lower our sights ! We want to build up a mass<br />

youth organisation! The whole core is the selftransformation<br />

of the systematic rank and file work of<br />

Rebell in the offensive and the realization of the three basic<br />

interrelations between the party and the youth league:<br />

ideological-political leadership, practical cooperation and<br />

the promotion of the organizational independence. We had<br />

decided that the entire offensive for genuine socialism has<br />

to be oriented primarily to the youth. Here much more<br />

ideological-political fighting spirit and willingness to<br />

experiment have to be developed !<br />

What do you want to give the comrades on their way?<br />

d) Venezuela<br />

CHAVEZ PROPUNE LUI OBAMA O ALIANTA PENTRU PACE<br />

B. Stânga internațională<br />

We have to fight for each and every single vote - not just<br />

because of the vote, but because of the people, who often<br />

have to change their mode of thinking and their<br />

consciousness for casting this vote and for whom voting for<br />

the MLPD is often a first step to take part in future in the<br />

struggle for a new society in genuine socialism.<br />

Thank you for the interview.<br />

Lupta contra foametei, a bolilor si mizeriei din lume a fost propunerea pe care a adresat-o presedintele venezuelean lui<br />

Barack Obama.<br />

El a semnalat ca vanzarea de combustibil pentru incalzire ramane in vigoare de aceasta beneficiind un milion si 200 de mii<br />

de persoane. Chavez a calificat drept "trogloditi" pe autorii loviturii de stat din Honduras.<br />

O alianta pentru promovarea pacii a fost propunerea pe care presedintele Republicii Bolivariene Venezuela a adresat-o<br />

omologului sau nord american, Barack Obama. In acelasi timp a subliniat ca discursul presedintelui statelor Unite este<br />

contradictoriu.In timpul unei reuniuni cu sindicatele muncitorilor din New York de la sediul Misiunii Permanente a<br />

Venezuelei la Organizatia Natiunilor Unite (ONU), presedintele Hugo Chavez a semnalat ca omologul sau nord american<br />

"azi vorbeste de promovarea pacii, dar ar trebui intrebat presedintele Obama : daca dumneavoastra promovati pacea, atunci<br />

pentru ce exista cele 7 baze militare in Columbia, mai multi soldati, mai multe arme si mai multe razboaie ? De ce se afla in<br />

Marea Caraibilor a patra flota a statelor unite, in apele Americii de Sud ? O flota a pacii ? Nu, o flota de razboi. Baze de pace<br />

? Nu, sunt baze de razboi, avioane de razboi, oameni pentru razboi si arme pentru razboi."<br />

In acest sens a propus presdintelui Obama sa colaboreze pentru promovarea pacii in lume. " Haide Obama, sa luptam<br />

impreuna impotriva foametei, a bolilor si mizeriei. Drumul este foarte lung, cum au afirmat azi toti presedintii in reuniunea<br />

de la ONU."<br />

Presedintele Chavez a afirmat ca doreste sa aiba bune relatii cu guvernul presedintelui Obama, "dar este multa lume care nu<br />

doreste acest lucru. Eu vreau sa discut si sa caut mecanisme de cooperare si acest mesaj il adresez Statelor Unite. eu nu sunt<br />

o amenintare pentru aceasta tara si nici nu sunt dusman al acestei tari ; ne-au satanizat pentru ca lor le e teama de<br />

democratie.Noi suntem purtatorii tortei adevratei democratii, aceea despre care vorbea Lincoln"..<br />

In alta ordine de idei, presedintele venezuelean a semnalat ca vanzarea de combustibili pentru incalzire la preturi reduse, prin<br />

intermediul firmei Citgo va continua si de acest lucru au beneficiat un milion doua sute de mii de persoane.<br />

Presedintele Chavez a comentat ca Consiliul Presedintilor ALBA se reunste si actioneaza rapid si s-a referit la tema<br />

intoarcerii presedintelui hondurez Manuel Zelaya in tara sa.<br />

A mai semnalat ca "am sprijinit guvernul legitim. Manuel Zelaya trebuie sa se intoarca la guvernare. Nu putem accepta, cred<br />

ca numindu-i autori de lovitura de stat e prea putin ; sunt niste trogloditi. Au atacat ambasada Braziliei cu bombe<br />

lacrimogene si au ucis cel putin 3 persoane, furiosi de faptul ca Zelaya le facuse o mare surpriza. Zelaya le-a aplicat o<br />

operatiune de inducere in eroare".<br />

| © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 36

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!