versiune pdf - AS Scanteia

Recommendations

Info

Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009 dolari. Asta e după socoteala chinezească, dar după socoteala românească a spus că 3,678 miliarde. Realizator: Aşadar, avem nişte relaţii economice bune. Liu Zengwen: Eu cred că sunt bune, dar există o mică problemă. E balanţă nefavorabilă pentru România. România exportă produsele către China relativ puţin. Acestei probleme deja au acordat o mare atenţie cele două guverne şi anul acesta, in primul semestru, deja am depăşit 1,3 sau 1,4. E binişor în acest moment al crizei internaţionale. dar după părerea mea, cred că nu se va ajunge la cifra de anul trecut. Dar cel puţin o să ajungem la o cifră din 2007. Realizator: Şi cât a fost atunci? Liu Zengwen: 2,6 miliarde de dolari. Realizator: Ce are nevoie China din România? Liu Zengwen: Asta e o problemă foarte complicată. Trebuie să trecem în revistă puţin trecutul, înainte de 1979 sau în anii '70 sau '80 şi chiar în primii zece sau 20 de ani ai reformei şi deschiderea către lumea din afară a Chinei, atunci China importa sau a importat multe produse româneşti. Atunci China importa sau a importat multe produse româneşti - multe, multe, de la echipamentLiu Zengwen: Atunci China importa sau a importat multe produse româneşti- multe, multe, de la echipamentele petroliere, unelte, maşini, până la mobilă, îngrăşăminte chimice ş.a.m.d. dar în acei 30 de ani, China a făcut progrese mari, mai ales în domeniul economic, aşa cum oamenii au spus că China acum e fabrică mondială, poate produce orice, fie pe licenţa proprie, fie pe licenţa altora /.../ reciprocă a produselor /.../ regimului comercial s-a schimbat foarte mult. În felul acesta, după părerea mea, oamenii de afaceri din cele două ţări, neapărat trebuie să întărească contactele, schimburile şi cunoaşterea reciprocă a pieţei. Eu cred, în această privinţă, nu este suficient. În ceea ce priveşte autorităţile, trebuie gestionată situaţia realistă, ca să găsim nişte şanse, nişte paliere potrivite având şanse mari de colaborare, de investiţie dintre cele două ţări. Pentru contactele oamenilor de afaceri dintre cele două ţări, autorităţile din cele două ţări, neapărat trebuie să creeze nişte condiţii favorabile pentru ei. În felul acesta, şi pe baza solidă a relaţiilor de prietenie şi de colaborare tradiţionale o să adăugăm un nou conţinut pragmatic pentru relaţiile economice, comerciale dintre cele două ţări şi să luăm nişte măsuri- să ştiţi, am luat nişte măsuri, dar nu sunt suficiente- ameliorarea situaţiei /.../ nefavorabile pentru România. Dacă nu mai e voinţa politică, adică a conducătorilor din cele două ţări, nu este suficient. Trebuie să promovăm iniţiativele oamenilor de afaceri să facă ceva. Realizator: Să facă mai mult? Liu Zengwen: Nici oamenii de afaceri din China nu prea cunosc situaţia din România, adică cadrul juridic şi la fel, şi oamenii de afaceri din România nu prea cunosc. Numai cu ceva spre ţările cele mai dezvoltate, sau spre zonele din ţara noastră dezvoltate, dar noi trebuie să schimbăm mentalitatea. O să găsim alte zone, avem şi zonele îndepărtate, relativ mai înapoiate. Şi acolo, probabil nişte produse româneşti... poate căuta pieţele, nu? Realizator: Oameni de afaceri să se orienteze spre acele zone de pieţe şi regiuni din China? Liu Zengwen: Să fie realişti, să fie pragmatici. Realizator: Apropiate de realitatea imediată. <strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA” Liu Zengwen: Produsele româneşti de acum nu sunt la fel ca şi acum 30 de ani, pentru China sunt competitive. Aceleaşi produse /.../ acum /.../ nu. Realizator: S-a schimbat piaţa. Liu Zengwen: Asta e situaţia, realist. Şi ca ambasador, şi doresc foarte mult să dezvoltăm relaţiile de prietenie, de colaborare, pragmatici în toate /.../ profitându-se de prietenia şi tradiţiile... Realizator: ... relaţiilor bilaterale. Liu Zengwen: Asta este. Am trăit aici aproape toată cariera mea diplomatică. România este o ţară în care am trăit cel mai mult, în afară de China, adică patria mea. Putem spune aici, România este a a doua casă a mea. Realizator: A doua casă a dumneavoastră. Liu Zengwen: Da. Şi nutresc un sentiment deosebit faţă de România, faţă de poporul român. Am mulţi prieteni români, din toate nivelurile, din toate domeniile. Realizator: Şi v-au întrebat, pe când o bancă în România? Liu Zengwen: Toată lumea vorbeşte despre această problemă, de mulţi, de mulţi ani şi chiar eu consider că ar fi mai bine să fie o filială sau o bancă chineză în România. Acuma, este o problemă de discutat deja între cele două ţări, în anumite ministere de resort, depinde. Orice bancă când va deschinde o filială într-o altă ţară trebuie să ţină cont de situaţie şi volumul economic - comercial şi numărul oamenilor de afaceri. Realizator: Ca să ne fie mai uşor, ca să putem să circulăm, nu? Liu Zengwen: Da. Acuma, şi românii şi chinezii fac plângere în această privinţă, că nu este prielnic pentru a merge, sau ar putea veni în România, sau, respectiv, în China. În anii '70 a început această cursă şi a oprit-o în 2003, din multe motive, dar, bineînţeles, o cursă de avion, fie către România, fie către China, prima premiză este, de a fi rentabil, nu? Dar, depinde şi de alte condiţii. Eu cred că există această şansă, de a relua această linie aeriană directă dintre România şi China. Aceasta este chiar dorinţa oamenilor de afaceri dintre cele două ţări şi turiştilor dintre cele două ţări. Acum, în fiecare an, zeci de mii de români, fie delegaţie, fie oameni de afaceri, fie turişti, au plecat în China. Realizator: Nu vedem însă, mulţi chinezi în România, turişti. Liu Zengwen: Chiar aş dori să vă spun, în ceea ce priveşte turiştii chinezi, tare ar dori să vină în România să vadă peisajul pitoresc şi relieful variant şi poporul ospitalier şi tare prieten al Chinei. Despre România nu este străin pentru poporul chinez filemele, muzicile, sportivii şi arta, etc. Sunt foarte cunoscute de poporul Chinei. De aceea am spuns, am norocul, am fericirea de a învăţa limba română şi în felul acesta am şansa de a lucra, aproape toată cariera mea, şi probabil că pentru prietenie, pentru dezvoltarea relaţiilor bilaterale dintre cele două ţări. Realizator: Excelenţă, vă mulţumesc foarte mult, pentru acest interviu şi vă doresc ca, în aceasta a doua casă a dumneavoastră, să aveţi bucuria să se deschidă şi o bancă chinezească în România, ceea ce înseamnă fluxuri de capital mai multe bilaterale şi o cursă de avion Bucureşti - Beijing, pentru ca prietenii dumneavoastră, prietenii români | © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 12
Scânteia As –Nr. 5 septembrie - octombrie 2009 de aici să poată să se viziteze mai repede, să facă afaceri şi mai multe firme de turism. Liu Zengwen: Da, avem multe dorinţe şi trebuie să le îndeplinim eforturile. Şi eu mulţumesc foarte mult pentru amabilitate şi aş dori să folosesc acest prilej şi mulţumirile şi salutările mele cele mai calde ascultătorilor români la radio. 7. De prin presa adunate. Comentarii de P. Ignat 1. Petre Roman şi interesul general În Jurnalul Naţional din 3 septembrie fostul Prim-ministru „revolutionar” Petre Roman deplînge „Demolarea interesului general’ uitînd să ne spună că acesta, interesul general(national), a început sa fie demolat chiar de EL şi „revoluţionarii” săi în decembrie 1989 prin: aşa-zis-a „revolutie”; prin impuşcarea Conducătorului; prin deschiderea graniţelor; prin declaraţii de genul,,industria este fiare vechi”, „vă dăm pămîntul inapoi”, „Statul este prost gestionar” sau prin legi ca: Legea fondului funciar; Legea privatizării şi chiar prin Constituţie. Dacă tăcea filosof rămînea! 2. De ce comunistii au „datoria morala” sa voteze un candidat al opozitiei? Intr-un interviu, pentru Europa Liberă, Marian Lupu fostul membru al PCRM si fost Preşedinte al Parlamentului moldovean, funcţie ce i-a permis să devină o „personalitate” de prim rang al scenei politice, a declarat, la puţin timp după alegerile din 29 august, că „nu a pretins niciodată funcţia de preşedinte, iar comuniştii au obligaţia morală să voteze candidatul coaliţiei”. Interesantă afirmaţie de la un om care a „dezertat” de la un partid care l-a făcut ”personalitate politică de prim rang” şi care acum invocă principii morale(?) pentru a fi votat( candidatul coaliţiei, spune el) de către cei pe care i-a trădat. De menţionat că Marian Lupu între timp a fost anunţat că este candidatul noii majorităţi parlamentare la funcţia de Preşedinte a Republicii Moldova. Oare care sunt principiile morale pentru care comuniştii ar trebui să-l voteze? Aceleaşi după care care s-a ghidat când a „dezertat” !?! Ce-i şi cu marala asta în politica „democrată”!!! 3. Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi Nistru este mult mai vechi şi aceasta nu avea nevoie de un „Pact” cu Germania ca să-l afirme. <strong>AS</strong>OCIAȚIA MILITANȚILOR PENTRU PACE, EGALITATE ȘI PROGRES SOCIAL”SCÂNTEIA” In ziarul Adevarul din 24 august istoricul diplomat Dan Dungaciu publică un articol „Nedreptăţi istorice pentru România” pe veşnica tema a Tratatului Ribentrop-Molotov şi aşa ziselor consecinţe ale acestuia, una dintre acestea find desprinderea Moldovei dintre Prut şi Nistru de România interbelică.Dar atunci am pierdut şi Cadrilaterul despre care nu se spune mai nimic. Să fie acest teritoriu mai puţin românesc decât „Basarabia”? Această tăcere(complice?) îşi are explicaţia prin faptul că pierderea Cadrilaterului s-a datorat presiunii făcute de Germania hitleristă tot ca urmare a aceluiaşi pact prin care de fapt se afirmau sferele de influentă ale celor două puteri la momentul respectiv şi nu neapărat însuşirea de teritorii, iar prevederile sale au devenit nule în momentul atacarii URSS de către Germania. Interesul Rusiei pentru Moldova dintre Prut şi Nistru este mult mai vechi şi aceasta nu avea nevoie de un „Pact” cu Germania ca să-l afirme. În cadrul aceluiaşi articol apare şi o fotografie înfăţişăndu-l pe Preşedintele PCRM, şi al R.Moldova la acel moment, în faţa statuii lui V I Lenin cu următorul comentariu ” Comuniştii moldoveni jură încă pe Lenin” comentariu ce se vrea sarcastic. Păi dacă sunt comunisti pe cine ar trebui să jure, pe Hristos? 4. De ce Nicu Ceauşescu nu a mai condus delegatia tineretului român la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Phenian din decembrie 1989? Reputatul publicist Dumitru Avram ne aduce la cunoştinţă în revista „Flacăra lui adrian Păunescu”, nr din 9-15 octombrie 2009, cîteva informaţii interesante despre un fapt petrecut acum aproape 20 de ani şi anume despre delegaţia de 150 de tineri care a participat la Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor de la Phenian din decembrie 1989 ce a avut loc în capitala Republicii Populare Democrate Coreene, Phenian, din care a făcut şi el parte dar şi Adrian Năstase viitorul Prim ministru şi şef de partid. Despre participarea lui Adrian Năstase la acest festival presa „răutăcioasa”a făcut caz, la un moment dat, despre acest lucru. Informatţia interesantă este aceea că această delegaţie trebuia să fie condusă de Nicu Ceauşescu dar a fost retras în ultimul moment. „Nici acum nu-mi pot da seama de ce acesta a fost retras în ultima clipă?”, se întrabă autorul. Răspunsul e simplu „complotiştii” doreau să-l aibe în ţară la „momentul” oportun, care se apropia conform planificării, şi nu să se pomenească cu el găzduit de prietenii coreeni, ceeace ar fi dus la complicaţii nedorite. Familia Ceauşescu trebuia anihilată complet şi simultan la „revoluţie”, nu? | © copyright As. Scânteia - www.scanteiaasociatie.ro 13
Page 1 and 2: ASSOCIAAȚIA MILITTANȚILOR PENTTRU
Page 3 and 4: Scânteia As -Nr. 5 septembrie - oc
Page 11: Scânteia As -Nr. 5 septembrie - oc
Page 15 and 16: Scânteia As - Nr. 5 septembrie - o
Page 35: Scânteia As - Nr. 5 septembrie - o

versiune pdf - AS Scanteia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template ?