Garda de Mediu - Garda Nationala de Mediu

Garda de Mediu
Milcov şi Putna, viciate cu dejecţii (Adevarul)
Cele mai mari râuri din judeţul Vrancea, Milcov şi Putna, au ajuns groapa de
gunoi a oraşelor din zonă. Oraşul Odobeşti nu mai are staţie de epurare a apei
de peste două decenii. Tot din acea vreme, apele uzate ale Odobeştiului, oraş cu
20.000 de locuitori, sunt deversate zi şi noapte în râul Milcov. „Este de
notorietate faptul că încă de pe vremea lui Ceauşescu oraşul nu mai are staţie de
epurare. Au venit evenimentele din `89 şi a apărut problema banilor.
Nu avem şi nu am avut fonduri necesare pentru funcţionarea staţiei. La Garda de
Mediu se cunoaşte situaţia. Asta e. Nu sunt bani, nu există protecţie a mediului",
a declarat primarul din Odobeşti, Dan Nicolaş. El susţine că nici în viitorul
apropiat nu se întrevede vreo speranţă pentru repornirea staţiei de epurare. Pe
de altă parte, de câteva zile a fost închisă staţia de epurare a apei Focşani. Râul
Putna devine astfel al doilea râu din Vrancea în care sunt aruncate mizeriile unui
oraş.
Apele uzate ale Focşaniului sunt deversate în Putna în zona comunei Răcoasa.
Ţăranii din zonă sunt nemulţumiţi de ceea ce se întâmplă la această oră în
apropierea gospodăriilor lor. Autorităţile locale comunale nu doresc să
comenteze situaţia apărută. „Va trebui să suportăm mirosurile pestilenţiale şi
poluarea de pe râul Putna timp de doi ani de zile, cât timp se va lucra la
modernizarea staţiei de epurare a apei din Focşani", a afirmat comisarul-şef al
Gărzii de Mediu Vrancea, Aurel Cristian.
Primarul Focşaniului, Decebal Bacinschi, susţine că a fost necesară oprirea
staţiei pentru modernizare, din cauza mirosului insuportabil din ultimii ani abătut
vara asupra oraşului de la staţia situată în cartierul Mândreşti. (Ioana
Focşăneanu)
România, învinsă de gunoaie (Adevarul)
Groapa de gunoi, locul veşnic de „aprovizionare“ pentru animale
Străzile multor oraşe româneşti se sufocă sub mormanele de resturi menajere.
Amenzile nu îi mai sperie pe oamenii care aruncă pe unde apucă pungi doldora
de mizerie
Gunoi în centru, gunoi la periferie, dar mai ales gunoi lângă pubelă sau
container. A devenit o obişnuinţă pentru români să îşi arunce resturile menajere
pe unde apucă. Nu doar Capitala înoată printre mormanele de mizerie. Alba Iulia

geme sub tonele de moloz, iar străzile Craiovei sunt, practic, sufocate de saci
întregi de gunoi. Nici măcar amenzile nu îi mai sperie pe oameni, care se uită
într-o parte şi în alta, asigurându-se că nu i-a văzut nimeni, şi lasă la întâmplare
punga cu resturi menajere.
La Galaţi a ajuns un fel de tradiţie aruncarea resturilor menajere la voia
întâmplării. Pentru a trage un semnal de alarmă, Agenţia pentru Protecţia
Mediului Galaţi a lansat o campanie de „sensibilizare".
Pliante cu pozele celor care aruncă mizeria
În parcuri, pe străzile principale şi pe faleza Dunării au fost amplasate o serie de
panouri înfăţişând caricaturi cu mesaje explicite: „Fireşte, nu-i prea elegant/Să-ţi
spun că eşti un elefant/Deşi la tine văd contează/Sacoşa cum aterizează" (cu o
scrofiţă pe fundal, lăsând punga lângă coş) ori „Suntem peste tot…" (un porcuşor
rozaliu, scăldându-se în deşeuri).
„Prin această campanie atragem atenţia asupra deşeurilor care se aruncă peste
tot, care ne invadează, pur şi simplu, iar cei care aruncă se regăsesc în panourile
amplasate în oraş. Vom realiza şi pliante unde o să afişăm poze cu cei surprinşi
aruncând hârtia. Şi nu cred că o să le placă prea mult", ne-a explicat Mihai
Turcu, directorul Agenţiei pentru Protecţia Mediului Galaţi.
În timp ce de ani buni Administraţia Publică Locală se chinuieşte să amenajeze o
groapă de gunoi ecologică pentru oraş, craiovenii de la periferiile celui mai mare
municipiu oltenesc îşi duc viaţa printre mormane de gunoi, care zac zile întregi
pe marginea drumului. „Aruncă toţi ce vor. Ieri, a venit unu cu o furgonetă, a
oprit-o şi a aruncat un ditamai frigideru’. Era stricat, că l-am încercat. Mai
strângem şi noi fieru’, că-l ducem de mai scoatem şi noi un ban, da’ să ştii că noi
nu aruncăm aci mizeria", se disculpă Dumitru Tudor.
Aproape fără excepţie, fiecare ieşire secundară din oraş a fost transformată în
adevărate gropi de gunoi, în ciuda faptului că inspectorii Primăriei Craiova au dat
amenzi usturătoare.
Alba Iulia, sub mormane de mizerie
Oraşul Marii Uniri geme sub gunoaie. Printre blocuri, pe străzi, la marginea
oraşului sau în centru tronează mizeria. Bulevardele mari şi străzile din Alba
Iulia, altădată încăpătoare, au devenit strâmte şi greu accesibile din cauza
mormanelor de gunoi. Reprezentanţii Societăţii Salprest, care ar trebui să se
ocupe de curăţenia oraşului, spun că îşi fac datoria şi dau vina pe „locatarii
indisciplinaţi care aruncă resturile lângă tomberoane". Care şi acestea sunt
mereu pline...

La intrarea în Severin, pe partea dreaptă, pe circa şase hectare de teren stă de
strajă mizeria. Aici se află groapa de gunoi a municipiului, un adevărat focar de
infecţie. Grămezile de resturi menajere împrăştie un miros sufocant, iar tabloul
de coşmar este întregit de câinii vagabonzi, şobolani şi oameni amărâţi care
caută o bucată de pâine.
Cu chiu cu vai, în urmă cu câteva luni, Primăria Severin a încheiat un contract de
concesionare cu firma Brantner Servicii Ecologice prin care aceasta din urmă şia
luat angajamentul să înfiinţeze şi să administreze un depozit ecologic nou pe
20 de hectare în zona Izvorul Bârzii şi să închidă groapa de gunoi.
Numai că firma Brantner a constatat cu stupoare că terenul aparţine de fapt
primăriei unei alte comune, care i-a refuzat eliberarea autorizaţiei de împrejmuire
cu gard a terenului în vederea efectuării altor lucrări. „Trebuie neapărat ca
autorităţile locale şi judeţene să găsească o soluţie de ieşire din acest clinci în
care am fost băgaţi. Am primit deja 25.000 de lei amendă de la Garda de Mediu
şi suntem prinşi la mijloc, nevinovaţi!", a declarat directorul general al sucursalei
Severin de la firma Brantner, Ioan Roşca.
Gunoiul vasluienilor se plimbă între oraşe
Gunoiul menajer al bârlădenilor este transportat la groapa de gunoi din Tecuci, la
o distanţă de 50 km, în timp ce resturile menajere ale vasluienilor şi ale huşenilor
sunt depozitate la groapa de gunoi din Negreşti, care mai este autorizată până în
anul 2009. Astfel, maşinile de gunoi bat drumul circa 85 km între Huşi şi Negreşti
şi 35 de km între Vaslui şi Negreşti. Cele trei gropi de gunoi din Vaslui, Bârlad şi
Huşi au fost închise la începutul lunii ianuarie a acestui an. Cum groapa de gunoi
ecologică nu a fost dată în folosinţă, resturile menajere au fost depozitate în
aceleaşi locuri, oficial închise.
Inspectorii de la Mediu au dat amenzi şi ameninţă cu dosare penale. Pe Valea
Timişului, între Predeal şi Braşov, în fiecare sfârşit de săptămână, sute de turişti
lasă în urma lor cutii de conserve, de bere, pungi de plastic. În zona Dâmbul
Morii, după weekendul trecut, 50 de cercetaşi din Franţa şi România şi 15
deţinuţi de la Penitenciarul de Maximă Siguranţă Codlea au adunat peste 200 de
saci de gunoaie. (Petrica Paţilea, Cosmin Pretorian, Iosif Gligor, Iulian Gogonea,
Lucian Timofticiuc, Mihaela Floroiu, Paula Bulzan, Sebastian Dan, Nicoleta
Zaharia)
Dosarul "Protan", la Parchetul General (Evenimentul Zilei)
URMARIRE PENALA. Ancheta deschisa la Giurgiu, in cazul tentativei angajatilor
firmei Protan de a ingropa 50 de tone de cadavre de animale pe malul raului
Arges, se muta la Parchetul General.

Garda de Mediu Giurgiu a descoperit, la sfarsitul lunii trecute, un convoi de trei
camioane incarcate cu resturi de animale provenind de la firma Protan, care
urmau sa fie descarcate langa localitatea Adunatii Copaceni. Doi dintre soferii
angajati la Protan sunt urmariti penal in acest moment.
Fermele Smithfield au fost populate fara autorizatie integrata (Informatia
Aradului)
Scris de Claudia Untaru
Reprezentanţii fermelor Smithfield din Arad le-au populat fără a obţine autorizaţia
integrată. Agenţia de Protecţia Mediului Arad a emis celor trei ferme de la
Cermei, Gurba şi Sintea Mare act de reglementare deoarece capacitatea lor era
sub 2000 de capete. Actul de reglementare care se eliberează în astfel de situaţii
este o fişă tehnică conform Ordinului 860/2002. Deoarece fişa tehnică se
eliberează pentru o capacitate de sub 2000 de capete, autorizaţia care trebuia
eliberată în final ar fi trebuit să fie autorizaţie simplă, eliberată de Agenţia de
Mediu Arad. „Societatea nu a solicitat autorizarea acestor ferme la finalul
lucrărilor ci a venit cu solicitări de extindere a acestora la 8160 capete. Prin
urmare şi aceste trei au devenit instalaţii IPPC şi au intrat sub competenţă
regională. Noi nu am fost chemaţi niciodată la recepţia lucrărilor. Conform OUG
152/2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării CAP IV – „Condiţii de
autorizare integrată şi conformarea cu condiţiile prevăzute de autorizaţia
integrată de mediu”, art. 7. alin. (2) „exploatarea instalaţiei se poate efectua
numai în baza autorizaţiei integrate de mediu”, iar la art. 8 „orice instalaţie nouă
este pusă în funcţiune numai după obţinerea autorizaţiei integrate de mediu”.
Prin urmare popularea acestor ferme trebuia să se facă numai după obţinerea
autorizaţiei integrate”, declară Dana Dănoiu, director executiv APM. Pe raza
judeţului Arad se află până în prezent un număr de 13 ferme de porci pentru
care s-au emis sau urmează a fi emise următoarele acte de reglementare:
acorduri integrate de mediu emise de Agenţia Regională pentru Protecţia
mediului Timişoara – pentru fermele de creştere şi îngrăşare porci cu o
capacitate de 8160 capete în localităţile: Apateu, Voivodeni, Satu Nou, Mişca 1,
Mişca 2, Beliu3, Mocrea. Acorduri integrate de mediu aflate în procedură la
ARPM Timişoara pentru fermele de creştere şi îngrăşare porci cu o capacitate de
8160 capete din localităţile Sintea Mare 2, Cermei 2, Cermei 3. Extindere fermă
de creştere şi îngrăşare porci de la 1990 capete la 8160 capete în procedură
pentru fermele Cermei 1, Gurba, Sintea Mare 1. Iar autorizaţii integrate în
procedură la fermele de la Voivodeni, Apateu, Satu Nou. Fermele având o
capacitate mai mare de 2000 de capete actele care se emit de către autoritatea
de mediu sunt acorduri integrate şi autorizaţii integrate, toate acestea fiind de
competenţă regională.

Emilia Dumitrescu nu se teme că ar putea pierde şefia Gărzii de Mediu „Ar
fi o onoare pentru mine să mă schimbe!“ (Ziarul Top de Arges)
Mihai Paul Codunas
PD-ista Emilia Dumitrescu a citit în „TOP“ despre intenţia li-beralilor de a o
înlocui de la conducerea Gărzii de Mediu Piteşti. Contactată telefonic de ziarul
nostru, Dumitrescu a afirmat că nu există motive de ordin profesional pentru a fi
schimbată din funcţie, considerând că îşi face treaba aşa cum trebuie. Emilia
Dumitrescu dă impresia că priveşte cu detaşare eventuala sa mazilire: „Ar fi o
onoare pentru mine să mă schimbe din cine ştie ce alte motive decât
profesionale. Ar însemna că reprezint ceva.“, ne-a declarat comisarul-şef al
Gărzii de Mediu Piteşti. Funcţionar public şi cu concurs pe post, Dumitrescu ţine,
însă, să precizeze că, în cazul în care ar fi eliberată din post fără vreo justificare
temeinică, va apela la instanţa de judecată, aşa cum a făcut şi colegul ei de
partid, „generalul“ Gabriel Bratu. Pe de altă parte, Emilia Dumitrescu spune că
are „o grămadă de prieteni în PNL“ şi că, mai degrabă, supăraţi pe ea sunt PSDiştii,
iar nu liberalii. „Ştiu că sunt supăraţi că le-am dat amenzi unora dintre
primarii lor. Am făcut-o, însă, pentru că au greşit.“, ne-a mai spus Emilia
Dumitrescu.
Botoşănenii certaţi cu legea cotizează din greu la Garda de Mediu
(Evenimentul Moldova)
(ASIS) - Comisarii Gărzii de Mediu (GM) Botoşani au amendat la sfîrşitul
săptămînii trecute două discoteci din judeţ, pentru depăşirea nivelului maxim de
zgomot admis.
Potrivit celor spuse sîmbătă de comisarul şef al GM Botoşani, Rodica Zelincă,
acţiunea s-a desfăşurat în colaborare cu Inspectoratul de Jandarmi Botoşani. "Au
fost verificate unităţile de alimentaţie publică şi recreere din Dorohoi, Flămînzi şi
Durneşti. Ca urmare a constatării depăşirii nivelului de zgomot maxim admis au
fost sancţionate cu cîte 10.000 lei, discotecile din Dorohoi şi Durneşti", a spus
Rodica Zelincă. În altă ordine de idei, comisarul şef al GM Botoşani a informat că
de la începutul anului şi pînă în prezent, instituţia a aplicat 152 de sancţiuni celor
certaţi cu legea, valoarea amenzilor fiind de 550.000 lei. (D.F.)