Views
5 years ago

IN AUSTRIA - wikimedia.org

IN AUSTRIA - wikimedia.org

IN AUSTRIA -

ANUL III No. 901 NUMERUL 15 BANI NUMERUL ABONAMENTELE NCEP LA I SI 16 A FIE-CAREI LUNI SI SE PLATESC TOT -D'A -UNA INAINTE In Bncure ''ei : La casa Adminietratiunel. In Tara : Prin mandate postale. Pentru I an 40 lel, 6 luna 20 lel, 3 luna 10 lei. In Streinetate: La toate officiele postale din Uniune, prin mandate postale. Pentru I an 50 IeI, 6 lupi 25 lei. MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA REDACTIUNEA No. 3,Platza Epíscopiet,No. 3 oc APARE IN TOATE ZILELE DE LUCRU A DOUA EDITIUNE SAMBATÁ 26 NOEMBRIE (8 DECEMBRE) 1888 NUMERUL 15' BAM NUMERUL ANUNCIURILE DIN ROMANIA SE PRIMESC DIRECT LA ADMINIS- TRATIA ZIARULUI La Parla : Agence 'lava'', Place de la Bourse, 8 Anunciurl pe pag. iV, llnia 30 banc; anunciurl si reclame pe pag. III, 2 let finis.. LA PARIS: seg &seste,turnalul cu 45 cent. numerul, la Kioscul din Bulevardul Si. tier - main, Ive. 84. 50 BANI UN NUMER VECHI, 50 BANI ADMINISTRA TI UNEA No. 3.Piatza Episcopiel.No. 3 RESCOALA TERANILOR SCRISOAREA - --------_.._. . NADEJDE MONOPULLE IUBIREi TERANILOR CESTIUNE A AGRARA IN AUSTRIA O.ESCOALI TEILAN1LOR Credem cä n'am Inselat pe nimenì: and am zis cá pe liberali avem sel exasperam prin libertatea excesiva ce le-o vom da. Discutiunea asupra interpelärii: relative la réscoala têranilor care a o- cupat intreaga sedintä de alaltä-erf, a urmat si eri si va continua si azi, In cea mai deplitiä libertate de cuvent, majoritatea ne voind a închide discutiunea, ci läsând'o se se epuiseze. Avem de semnalat in sedinta de eri un diseurs maestru al primului ministru, diseurs din care vroim a retine de o cam data aci, numai cate-va explicatiuni asupra motivelor rëscoalei tér&nesti. D. Th. Rosetti a fäcut, Incepând de la 1864, un istoric al vexatiunelor ce ad isvorît din reaoa Intocmire a legilor noastre si din gresita ]or aplicatiune, D-sa a arätat cum legea rural& de 1a1864 a fost réü pus& in aplicatiune, cura s'aü Impropriet&rit oameni fiirài drept, pên& si copii de 2 ani, si aprozii de la curtea de casatie, pe cAnd multi din eel ce aveaü drept sé primeasc& pàimênt n'aü fost Impropriet&riti. Aceleasi greseli s'aü f&cut cu Improprietáririle ulterioare si cu legile pentru vinzarea mosielor statuluï. Mai ales sub guvernul d-lui Ion Brâtianu s'aü comis niste greseli si niste abusuri neiertate. Asa de multe abusuri s'aü comis Cu aceste legìi de împropriet&rire, prin care sé Impropriet&reaü colectivistii, iar nu tnsuraleii, In at pentru a potoli nemultumirea s&tenilor camerile colectiviste ad votat o lege In 1887, prin care se instituia o comisiune In fie-care judet spre a cerceta modul cum s'a fácut impropriet&rirea de la 1878, si a pune In posesiune pe eel ce aveaü drept sé fie Improprietäriti, deposedându-se, In acelasi timp, eel ce eraü pe necirept impropriet&riti. Aceasta lege care erea cea mai bun& märturisire a abusurilor comise eu ocasia improprietárirei dela 1878, nu era menitä eel putin a Indrepta réul. D. ion Brâtianu vroia numai së linisteasc& pe térani nedreptätiti, fäcêndu-i sé nädájduiasc& cä dreptate li se va face, Ins& d-sa erea bine hotärit a nu turbura In pacifica lor posesiune pe favoritiï colectivistilor, care fär& drept luaser& p&mint In schimbul bacsisurilor date colectivislilor influenti. Si pe and siitenii trimeteaü sute de mii de petitiuni spre a cere ca comisiunile judetene se vie se le fac& dreptate, comisiunile Incetaií or-ce fel de lucrare. Iatä motivul pentru care comisiunile n'aü lucrat si pentru ce legea din 1887 n'a fost aplicatä. Sub colectivisti toate fácându-se numai eu bani, se hotárlse a se da o diurilá de 20 franci pe zi la fiecare membru din comisiunile j udetene. Colectivistii care ad risipit si furat atâtea milioane, aú hotärit cài acele comisiuni sé-si Inceteze lucrárile sub cuvint cá n'ar fi bani pentru plata diurnelor. Ast-fel, pe de-o parte, se fágáduia Imp&mântenirea celor nedreptátiti, se indemna téranii se faca petitiuni, se desteptaü sperante, si po d'alta parte aceste sperante nu se satisfaceaü, In cat promisiunile reiterate si netinute at] . int&ritat grozav spiritnle. La aceasta trebue sé se adaoge u- nele abuzuri de natura a exaspera pe sáteni, cum de pildä faptul cái niste mosii ale Statuluï dupe ce e- nd fágiiduite téranilor si and deja ereaü Tnésurate si parchetate, sé dedead la cate un favorit al guvernului. Trebue se mai adäogäm propaganda politick printre säteni a colectivistilor, care ail pus sé se isciileascii, cum de pild& la Urziceni, petitiuni prin care se cerea Regelui a nu primi demisia d-lui Ion Brätianu, pe and téranii credeaü ca iscälesc cereri de p&mânt. In fine socialistii pregatiser& réscoala prin o propaganda activa, despre care avem o dovada neindoioasä in serisoarea d-lui Niidajde, pe care o publicam mal la vale. Asa sé explica cä atunci când teranií aü luat de scurt pe autoritáti care ti pusese la Urziceni se isc&- leasc& petitiuni, si care nu le-aü dat pämênturile fág&duite, când prefectul colectivist din Ialomita speriat de aceastä prima rescoalá, a spus téranilor se ia pämênturile proprietarilor si sé le are, asa zic, sé explica. cä réscoala s'a propagat eu repeziciunea fulgerului, din sat in sat, pe un teren atât de bine pregätit, si cä téranii i:nselati si exasperati ad urmat sfatul chiar al autoritatilor de a tua pámênturile proprietarilor. Mai este de notat ca sätenii vorbead mereü de ordinul 5 si 6, care nu sunt de cat numerele articolelor din legea de care am vorbit mai sus, pentru revisuirea împ&mêntenirii de la 1878, articole pe care le invoeaü In petitiunile lor pentru a cere së li se dea pámênturi, In locul celor pe nedrept împropriet&riti. Acestea sunt, credem noi, in parte eel putin, causele reale ale rëscoalei tér&nesti de asta primä-vara. TE LE GR AM E AGENTIA HAVAS Madrid, 6 Decembre. D. de Bismark a incercat in zadar sé intimideze pe Spania pentru a Impedita rechemarea ambasadorulul spaniol, comitele de Benomar care voia sé face sé iutre Spania in tripla aliant& ; dar guvernul din Madrid mentine rechemarea representantulul sec la Berlin. Belgrad, 6 Decembre. Regele primind pe d. V &c &rescu to audienta solemn &, a respuns discursulul ministrulut roman exprimand dorinta ca raporturile cordiale ce exista actualmente tntre Serbia $i Romania se se tntareasca si se se desvolte. Berlin, 6 Decembre. (Reichstag). D. de Boetticher motivand proiectul de asigurare tn folosul lucrato - rilor invalizt, reaminteste ca Wilhelm I si Frideric III doreati foarte mull adoptarea unul asemenea proiect. Wilhelm II, tnsufletit de asemenea simtiminte asteapta de la adoptarea acestul proiect tntarirea pacel interioare si prosperitatea imperiulul. Ministrul a terminal discursul seti prin aceste cuvinte : «Iubi ti pe fratii vostri ». Roma, 6 Decembre. (Senat). D. Crispi respunzênd unel inter - pelare, a f&cut declaratia urm &toare : Ministrul nu crede in probabilitatea unul resboi0 apropiat, cu toate c& conditiunile In care se g &seste Europa sunt grave. Relatiunile cu Francia sunt normale $i corecte. Un resboift cu Francia ar fl o nenorocire, si de sigur ca guvernul italian nu va fl niel odat& provocatorul. D. Crispi vorbind de Inarm &rile care crest mere°, zice ca Italia nu poate sé se desintereseze de aceasta cestiune, din causa propriulul sé° interes, a angajamentelor luate de ea si a primejdiilor ce sunt de temut. «Intreprinderea noastra In A- frica nu ne va face se perdem din vedere datoria noastrá care este de a ne gasi gata la or -ce eventualitate. Paris, 6 Decembre. Camera a autorisat urmaririle cerute in contra d -lui Wilson. SCRISOAREA D-LUI NEDEJDE Public/km aci scrisoaread-lut Nadejde, din care In sedinta de eri a Camerit, d. Marghiloman a citit cate-va extracte. Din aceasta scrisoare se poate vedea rolul ce l'a° jucat soeialistit in reseoala, ate toate locurile unde zice d. Nadejde ca s'a intins or se va intinde miscarea, sunt localitatile unde a fost rescoala, unde s'att comis omorurt ,si crime. Se mat poate vedea, In ce consta propaganda pretinsa legala a sociali,stilor si ce valoreaza declaratiunea d-lut Nadejde ca nu vroeste macar se amestece pe invetatort In propaganda sa. D. Nadejde, precum se poate vedea, se slujeste nu numal de invetatori, dar chiar de $colarl ,si de ofiteri, pentru tmplinirea scopurilor sale criminale. Anul trecut d. Mortun ne dedese o proba de patriotismul sea and facea deosebire intre Muntene $i Moldovent, intre care cauta St semene vrajba; acum d. Nadejde ne da $i el mesura patriotismulue sen, care consta In a atita unele clase ale societatit in contra celor l'alte, ,si In a le Indemna se recurga In a- ceasta lupta chiar la crima, pentru satisfacerea popularitatit sale nesanatoase si a scopurilor sale lase, cad d- sa nu a avut curagiul macar se se afle vre-o data tn mijlocul résculatilor pe care pe furi$ si -din departare tt Indemna se mearga se primeasca gloante. Iasl 1888 Mal 12. Prietene, Toate r &vasele Si cele trai suplict s'ad primit cu bine si s'ad Si trimes Impreun& Cu altele la Bucuresti, deci fil pe pace, cum zic cel de dincolo. In Nr. 33 vom pune si cale &rite de lege ce ne aci trimes. Trimet asta -zi si legale ce ceri. Cine e M ? Micale de la Tarvania ? Dr. Miro - nescu ? Imi pare tare bine ça ai trecut Rubiconul ; al se muncesti mutt, dar simpatia tëranilor si inteligenta for are se II alunge din oase or -ce pesi - mism. Ai se te bucurt si mai mult daca vet alla ça miscarea a mai inceput in tâte va sarte in judetul Dorohoiu. Ast fel la Bivol or la Avrameni lunga Darabani. Speram in curênd se se intinza lute pe Prut In jos. Miscarea s'a inceput apot la Pomarla, unde aú Post studentii din scoala normal& superioarä si s'aú intors entusiasmaci, si d'acolo se va intinde la holarut spre judetul Rotosaa ni. Inca n'a inceput a mer - ge la, Sêrbi, la Vlasiuesli. Toateaceste locurï stani in legatura eu lasul dar le vorn putea pone cu Dorohoiul, unde s'ar cuvent se mai lucreze si aalttt, nu numal d -ta. Cât despre deputat Oran n'ar fi rëü, de se va g &si un Oran vrednic, dar chiar de nu s'ar gasi n'ai alt candidat. Despre R.... am si ed oare -care superare. De- un & -zi a felicitat pe Bratianu, acuma a exit pe lista opositit vechi I I Pe urma bani nu trimete, macar eel ce imi datoraste pentru colectia aContimporanului ». Din causa ça a fort pe lista guvernamentala nu va putea fi candidat socialist de cat doara Band stili eli ce explicatif. Mijloace pentru a da pe primari in gros : 1. Dac& iati Strafuri pentru vitele inchise la ocol f &ra sé dea chitante. 2. Daca dad chitante c& ali f&cut rosea la eel ce n'adplatit Soseaoain banc. 3. Dac& dad certificate pentru vite ce nu's or pentru vitele scutite ca sé ia bani oameni' pe ele de la credit. Acestea sunt punctele, apol vin suplicele isc &lite de 2/3 din alegatorI si trimise la ministeriul de interne. 1. NB. Vëd ça formularile suplicilor stint cam deosebite; ar fl bine se fie ca ale noastre. 2. NB. Asl dori adrese de tëranl ce still carte prin satele undo lucrali, ca s6 le dad prin posta ziarul. Alta data mai pe larg. Sarut &rf la toll I. Nadejde. 3. P. S P'aici mergem bine, suntem aproape siguri de Iasi Si Vasluid. Credem Ins ca ,si cele- l'alte judete socialiste nu vor da gres. MONOPOLUL IUBIREI TERANILOR De la deschiderea Camerelor $i pané asta-z1 n'a trecut aproape sedinta fara ca deputatif care '$i a° luat locul pe banca zis& a socialistilor si democratilor sé nu fi vorbit despre téranl, despre suferintele teranilor, des?re causele rescoalcl taranilor, despre drepturile teranilor. Dac& aceste vorbirl ar fi fost facute numal tn scop de a cere indreptarea unei st&rl de lucrurt nenorocita, am fi departe de a protesta $i glasul nostru s'ar tntalni mere"' cu acel al d-lui Nadejde ; din nenorocire tns&, discursurile pornite de pe banca democratilor respandesc un parfum de laud& personala, pentru domniile lor, care IV tnsusesc monopolul iubirel pentru tarant. Al crede and ti auzl vorbind, ca numal d. Dobrescu K. K. iubeste pe terani, ca numal d-sa e in stare se le tnteleaga nevoele, $i ca Romania nu ar putea fi fericita de cat atunci and toate colegiurile al 3-a din tara s'ar tntelege pentru a trimite In parlament spre a le represinta, 40 de K. K. In contra acestel pretentiunI de monopol al iubirel pentru tarant, suntem datori se protestam asta-zt, si sa protestam nu prin cuvinte, ci prin fapte. Unul din oratoril democratiel care ne a- surzeste cu discursurile sale, spunea mat alalt&-art in Camera ca una din cauzele care a dat nastere la rescoala teranilor, e obiceiul candidatilor colegiulul al 3-a, deprinsl a fagadui multe taranilor spre a le smulge voturile si apol netndeplinind niel o promisiune. Apol, daca e vorba sé facem socoteala fagaduelilor mincinoase, grozav ar atarna cantarul tn partea democratilor si socialistilor, care el, la toate alegerile promit téranilor marea cu sarea. El fagaduesc téranilor ca li se vor erta datoriile, ca li se va scade birul, el promit preotilor $i Invétatorilor niste reforme fantastice. Apol, cand isbutesc sé intre In parlament, stiind bine ca din ceea ce aci f&g&- duit nu se poate tndeplini niel un sfert far& a lasa bugetul gol el se multumesc sé tranteasca cate o interpelare guvernului sati sé faca cate o propunere ridicola. Cu atata el se socotesc achitatl catre a- legatoril pe care 'l-ati amagit, si de aci dreptul de monopol al iubirel pentru térani. Caci In definitiv, prin ce oare a dovedit pana acum K. K. si cu al sél ca eI singurl iubesc pe térant ? Cand si in ce fel s'a° jerttlt pentru satenl ; ce ati f&cut pentru déngii ? Ati facut articole publicate in Lupta, In Muncitorul siti in Drepturile Omului ? Apol, de I m&rturisitt ca o asemenea dovad& de iubire e prea din cale atara eftina. *tim bine ca unii din acet ce se pun mereti la réndul intêiü spre a dovedi ca el ali monopolul iubirel pentru Oran!, Intemeiaza acest monopol pe faptul c& sunt Iii unuf preot, copii unui satean, sati ca s'ati nascut in comuna Baneasa In loe de a se naste la Bucuresti. Asemenea dovezl le a dat din buze mult timp Schileru si eu al sel, si n'a putut sé le dea de cat din buze, cact iubirea de tara nu se Imparte pe corporatif. E tot atat de ridicol sé te crezi singurul tn drept de a te fah c& iubestf pe téranl pentru simplul motiv ca estf nascut la tara, precum ar fi de ridicol sé te pretinzf dusmanul satulul pentru ca te ai n&scut la oras. Cea ce trebue dar spre a fi justificat a- cest monopol al iubirel democratilor si socialistilor pentru taranf, e alt ce-va de cat moflul cuvintelor umfiate, de cat recitativul articolelor cu fagaduelf himerice pentru un viitor si mal himeric. Aratati asta zi unu, doué, trel fapte s&- varsite de vol, in paguba voastra si tn folosul téranulul care sé dovedeasca ca tntr'adevér compatimiti pentru miseriile lui si ca 'I dati mana de ajutor la nevoe. Dar pana and nu veti avea la intregul vostru activ de cat programe $i pan& and tn viata din toate zilele nu veti avea de inregistrat nicf-un fapt de vaz& care sé cantareasca ce-va, suntem tn drept sé vé t&gaduim acest monopol $i sé ve amintim tocmai cuvintul téranesc : Vorba nu costa parale. ----.+-----.- CESTIUNEA AGRARA IN AUSTRIA Lege asupra mostenirel proprie - tatei teranesti Pan& la 1868 exista in Austria un drept extraordinar la mortenirea vetrel tërënestl, care Indreptätia pe intaiul nascut a intra de drept in succesiunea tatalul asupra easel si pamantulul ce compunead moria s &teanulut, cu indatorire de a avea grije pan& Intr'o oarecare mësura de frati' si surorile remase dupe urma sefulul case!. Aceast& legiuire fu desflintat& prin Constitutia din 1868 care supuse toate relatiunile ter &nestl dreptulul civil comun. Aceast& reform& se pretinde ca In restimp de 20 and a adus resultate funeste;asupra propriet &tee satenilor prin continua for firimétur& Intre multimea mostenitorilor, dar mal eu seam& prin insträinarea parcelelor mice! proprietari adesea c &tre burghezt, lipsind astfel pe tëranl de p &manturi. Spre a preintêmpina aceste neajunsuri, dar mat eu seam& pentru a crea mare! proprietari un sufragan puternic si statornic, s'a adus de Comitele de Falkenhayn, ministru al agricultural, un proect de lege asupra dreptulul de mostenire al proprietatei tëranilor in parlamentul austriac. Este aproape o luné de zile de cand Camera Deputatilor a Austriel se o- cup& cu aceastil lege ce coprinde d'abia 17 articola. Desbaterile pe cat de erudite p'atat ad fost de intr'atat sunt de pasionate partidele de aceast& cestiune ; In cat dupé o lupa& crancenä de aproape o tun& d'abia ad putut a- junge la Incheerea desbaterilor. Toate partidele prin oratorii for de capetenie s'ali imp &rtasit la desbaterl si opiniunile cele mal extreme s'ari ciocnit cu violenta. Cu toate acestea s'ad vézut mai multi liberali si Inc& dintre eel mal importanti, ca d. Lienbacher sustinênd legea in principiü, pe and unii deputati tëranl, ca d-nu Krzepek, s'ad distins eu osebire comb &tend legea eu inversunare. Dupé inchiderea discutiunel generale, s'ali delegat din partea sustiitorilor proectulul cum si a adversarilor cate un orator principal pentru a spune ultimul cuvint asupra luarel in consideratiune a legel. Deputatul Adametz, din partea minorit &lei, arat& ca vina mare a rele! stall a tëranului revine timpulut din - tre anil 1868 si 1873, caci de si tëranii n'ali jucat Invii la Bursa, totusl Intreprinderile inselatoare pätrunzênd pan& In v &ile muntilor celor mal departati, ad fault pe Want a'si duce eco - nomiele to orage spre fruttificare Si est -fai at&t banu economisit cat si cel imprumutat nu fu intrebuintat In secpurl productive or de namestit. Asa cä renta miculul agricultor fu pierdut &, in cat se poate sust?ne acum ca micul proprietar lucreaza peste tot imperiul in deficit. La aceasta stare s'ali mal a- daogat ca agravare o multime de Imprejur &rt, cum darile covarsitoare, inecares pietelor Cu products straine, Ingreunarea cheltuelelor de producti.une, etc. etc. Intru cat priveste legea de fat &, trebue sé se observe ma! intêid ca evaluatia de 2/3 propusa de guvern, este in contrast eu legatura asupra posesiunel fondulut. Desflintarea liberei impärtiri nu corespunde nisi imprejur &rilor, niel foloasele viitoare asteptate nu vor putea paralisa anumitele neajunsurt : Nu märimea intinderei vetrel feranului if face valoarea, ci inteligenca si capitalul de exploatare. Niel odata nu vol putea admite, ca sé se pue téranii sub epitropie in acest chip. Oare, téranul crezut capabil de a face parte din consiliul comunal, din camera provinciala, din Adunarea deputatilor, sé nu fie In stare a'st administra propria sa avere ? Aceasta este I. nadmisibil.... - Din punctul de vedere al economies

APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
SERVITIU TELEGRAM") acusatiunilord ai merge *in fa-
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
apare in toa te zilele de lucru 15 rani numerul - upload.wikimedia....
15 rani numerul apare in toa te zilele de lucru - upload.wikimedia....
APPARE IN TOATE SERILE DE LUCRU - upload.wikimedia....
INA IN DELEGATIA AUSTRIACA - upload.wikimedia....
APARE IN TOATE ZILELE - upload.wikimedia....
Download catalog in format PDF - Brancusi