În urma unor sesizări primite din partea loc - Garda Naţională de ...

Garda Naţională de Mediu verifică activitatea Kronospan (Unirea de Alba
Iulia)
În urma unor sesizări primite din partea locuitorilor municipiului Sebeş, inspectorii
Gărzii Naţionale de Mediu vor urmări timp de mai multe zile activitatea firmei
Kronospan Sebeş. Potrivit declaraţiei comisarului şef regional Ioan Vasilescu,
patru comisari ai Gărzii Naţionale de Mediu se află în aceste zile la Alba Iulia
pentru a verifica dacă reclamaţiile locuitorilor Sebeşului au suport real. "S-a luat
legătura cu iniţiatorul de grup, iar timp de câteva zile vom controla autorizaţiile
Kronospan, măsurile impuse de-a lungul timpului, precum şi conformarea la
legislaţia de mediu în vigoare", a precizat comisarul şef Ioan Vasilescu. La finele
acestei săptămâni ancheta Gărzii Naţionale de Mediu se va finaliza, concluziile
urmând a fi prezentate ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi,
cel care a ordonat derularea controalelor la firma Kronospan Sebeş. Se vor
stabili apoi măsurile care vor fi impuse firmei Kronospan şi perioada în care
activitatea societăţii va fi monitorizată.
(A.D.T.)
Şah la OMV (Jurnalul national)
de Elena Stan
Statul român risca demararea procedurii de infringement dacă nu suspenda
activitatea Rafinăriei Arpechim şi ar fi trebuit să plătească amenzi enorme
stabilite de Agenţia Europeană pentru Protecţia Mediului (AEPM).
Conducerea Petrom a tratat superficial problema cu privire la investiţiile de mediu
din cauza necunoaşterii legislaţiei europene, deoarece sumele necesare
investiţiei nu pot ridica probleme companiei, având în vedere profitul acesteia.
LEGISLAŢIE. "Suspendarea activităţii de la Arpechim a fost făcută conform
Directivelor Europene din domeniul protecţiei mediului. Nerespectarea condiţiilor
negociate cu UE face ca împotriva statului român să fie deschisă procedura de
infringement, ce atrage o amendă enormă, fixată de UE. Rafinăria Arpechim face
parte din categoria marilor poluatori, deoarece activitatea desfăşurată în cadrul ei
afectează aerul, apa şi solul", au declarat surse din cadrul Ministerului Mediului şi
Dezvoltării Durabile (MMDD).
În urma discuţiilor purtate ieri de reprezentanţii companiei Petrom, comisarul de
la Garda de Mediu Argeş, reprezentanţii Agenţiei de Mediu Argeş şi ai Agenţiei
Naţionale de Protecţie a Mediului, Petrom şi-a luat angajamentul să realizeze
investiţiile de la Rafinăria Arpechim mult mai repede decât ultimul termen de
şase luni. Dacă investiţiile nu vor fi realizate în şase luni, Arpechim riscă să
rămână definitiv fără autorizaţie de mediu.

AVERTISMENTE. Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Argeş, cea care a
emis avizul de mediu pentru Rafinăria Arpechim, a notificat în scris conducerea
Arpechim la data de 19 martie cu privire la investiţiile ce trebuiau realizate până
la sfârşitul lunii decembrie a anului trecut. "În februarie, Arpechim a primit o
amendă în valoare de 25.000 lei pentru nesistarea activităţii la o haldă, iar când
au fost notificaţi, în martie, au mai primit o amendă în valoare de 100.000 lei", a
declarat Emilia Dumitrescu, comisar-şef al Comisariatului judeţean Argeş al
Gărzii Naţionale de Mediu.
Conform surselor din cadrul Ministerului Mediului, Arpechim a primit amenzi în
ultimul an în valoare de trei miliarde de lei vechi. "Până va realiza investiţiile din
avizul de mediu, Arpechim trebuie să conserve ceea ce are acolo. În plus,
Arpechim are probleme grave şi cu privire la poluarea apei şi a solului, însă
acum atenţia a fost aţintită asupra lipsei investiţiilor de mediu", a explicat sursa
din minister.
ETAPE. De la data notificării, rafinăria trebuia să îndeplinească respectivele
condiţii în termen de 30 de zile. Când la finele lunii aprilie comisarii agenţiei de
mediu au constatat că tot nu au fost îndeplinite condiţiile din avizul de mediu, au
decis să suspende activitatea rafinăriei.
Deşi suspendarea trebuia realizată de la sfârşitul lunii aprilie, din cauza
birocraţiei s-a realizat abia la 28 mai. "După mai multe runde de negocieri,
Petrom a continuat să trateze superficial problema investiţiilor din avizul de
mediu. Mai mult, cred că la vârful Petrom, oamenii nu sunt foarte bine puşi la
punct cu legislaţia europeană în domeniul mediului. Nu se pot cere derogări de la
termenele din avizul de mediu, deoarece acestea au fost date conform
directivelor europene. Investiţiile ce trebuie realizate de Petrom la Arpechim am
înţeles că ar fi în valoare de circa două milioane de euro", a explicat Emilia
Dumitrescu.
CIFRE. Deşi Petrom a obţinut anul trecut un profit net de 2,28 miliarde de lei
(647 milioane de euro), în creştere cu 61% faţă de 2005, nu a realizat investiţiile
de mediu ce aveau termen sfârşitul anului 2006.
În plus, cifra de afaceri a Petrom s-a redus cu 12% în primul trimestru al acestui
an, la 2,75 miliarde de lei (815 milioane de euro), iar profitul net s-a diminuat cu
57%, la 381 milioane de lei (112,7 milioane de euro) faţă de primul trimestru
2006. Reducerea profitului a fost urmare a reducerii preţului petrolului şi
aprecierii leului, a anunţat în luna mai compania.
SCĂDERE PE BURSĂ. După scăderea de marţi, când a coborât cu aproape 5%,
valoarea acţiunilor companiei Petrom a continuat pe aceeaşi linie, pierzând încă
1%, până la pragul de 50 bani pe acţiune. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la trei
milioane de lei. De asemenea, acţiunile Combinatului Oltchim, companie afectată

şi ea de anunţul privind închiderea Arpechim, au pierdut încă 4,2%, după
scăderea de marţi, şi au închis la 56,5 bani, pe un rulaj de 1,15 milioane de lei.
Surpriză
Ministrul Economiei şi Finanţelor, Varujan Vosganian a declarat ieri că nu ştie de
ce autorităţile din domeniul mediului au decis să înceapă procedurile de
închidere a Rafinăriei Arpechim, arătând că opţiunea statului este ca rafinăria să
funcţioneze. "Nu ştiu din ce motive Agenţia de Mediu a decis începerea
procedurilor de închidere a Arpechim. Nu a fost o problemă de bani, ci de
etapizare a investiţiilor", a spus Vosganian.
De asemenea, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS),
acţionar minoritar la Petrom, proprietarul rafinăriei, vrea ca rafinăria să continue
să funcţioneze. "Aceasta este opţiunea fermă a ministerului, care este
împărtăşită şi de AVAS", a afirmat Vosganian.
Reacţii în presa internaţională
Închiderea Arpechim de către autorităţile române pe motivul nerespectării
obligaţiilor de mediu este văzută de presa austriacă drept o acţiune împotriva
OMV, considerat victimă a intereselor politice din România. “OMV a picat din nou
în mijlocul «ştrudelului politic» din România”, comentează ziarul Börse Express.
De la preluarea Petrom, concernul austriac a fost nevoit în repetate rânduri să
facă faţă intervenţiilor din sfera politicului. Experţii sunt însă de părere că
închiderea rafinăriei este doar o nouă presiune a autorităţilor asupra OMV, scrie
Börse Express. Comentariul din ziarul austriac ne dă de înţeles că rămâne de
văzut ce condiţii vor mai impune politicienii români pentru redeschiderea
rafinăriei.
Oltchim vrea Arpechim
Închiderea Arpechim ar avea efectul unui pumn în plexul Olchim Râmnicu-
Vâlcea, care se aprovizionează cu materie primă de la rafinăria argeşeană. "Noi
eram în tratative cu Arpechimul pentru a cumpăra toată petrochimia de la ei,
nicidecum nu eram pregătiţi să aducem materii prime din zona asiatică ca să
putem să ne continuăm activitatea", a declarat ieri Constantin Roibu,
preşedintele Consiliului de Administraţie al Oltchim.
La ora actuală, Oltchim nu are infrastructura necesară să importe unele materii
prime care-i erau furnizate de Arpechim, a declarat Roibu. "În situaţia în care
reuşim să aducem ceva materie primă din afară, estimez că am putea ajunge la
aproape 50% din capacitatea Oltchimului, deci asta ar însemna o nerealizare de
producţie de circa 30 milioane de euro pe lună", a spus Roibu. El a adăugat că
din închiderea Arpechim nu vor avea de câştigat decât concurenţii Oltchim de pe
piaţa europeană şi ar reprezenta un dezastru pentru întreaga economie
naţională, pentru că produsele Oltchim au foarte multe întrebuinţări. Roibu a
atras atenţia că în toate ţările UE, la toate firmele la care s-au stabilit programe

de integrare în normele europene de mediu, atunci când s-a constatat că
termenele nu au fost bine calculate sau nu s-au putut respecta din cauza unor
motive tehnice, prin negociere cu UE s-au negociat şi s-au aprobat altele noi.
ACHIZIŢIE. Combinatul Oltchim Râmnicu-Vâlcea s-a oferit chiar să cumpere
integral Rafinăria Arpechim, nu doar partea de piroliză. Însă închiderea rafinăriei
şi impactul deciziei asupra Oltchim nu ajută prea mult la concretizarea acestui
proiect, deoarece vâlcenii voiau să ia credit pentru a finanţa tranzacţia. Oltchim
are nevoie şi de acordul statului, acţionarul său majoritar, pentru achiziţie.
Teodor Atanasiu, preşedintele AVAS, spune că Oltchim nu dispune de fondurile
necesare, o tranzacţie fiind posibilă numai dacă firma va găsi un partener
interesat de partea de rafinare. (Florina Zăinescu)
Garda de Mediu
Braconierii Deltei pescuiesc prin electrocutare (Romania libera)
Neculai Amihulesei
Pescarii profesionisti din satul Mahmudia au organizat un protest inedit. Ionel
Dima, liderul pescarilor, a dezvaluit ca Ministerul Agriculturii si Agentia Nationala
de Pescuit si Acvacultura (ANPA) refuza sa emita licente si autorizatii de pescuit
pentru cei 1.700 de pescari profesionisti din Delta Dunarii transformandu-i in
braconieri. "Braconajul piscicol din Delta a devenit un fenomen de masa – a
declarat Ionel Dima. Pe Bratul Sf. Gheorghe si pe Canalul Litcov activeaza
cateva grupuri de pescari-electricieni. Este vorba de
braconieri specializati in pescuitul electric. Sunt dotati cu instalatii speciale
formate din acumulatori, electrozi si cabluri electrice. Cu aceste instalatii, pestele
(de la cel mai mic, pana la exemplare uriase de somn sau de crap) este prajit
ziua in amiaza mare. Politia, Garda de Mediu, ARBDD, ANPA, desi au fost
sesizate de noi, nu se implica in combaterea acestui braconaj barbar care pune
in pericol existenta resurselor piscicole din Delta".
In aceeasi zi, si pescarii din Jurilovca au atras atentia asupra extinderii
braconajului. Presedintele Asociatiei de Pescari
Razelm-Sinoe, Simion Nazar, a trimis autoritatilor locale un memoriu in care
descrie jaful produs de braconieri asupra fondului piscicol din lacurile Razelm si
Sinoe. "Braconierii au pus stapanire pe cele 100.000 de hectare piscicole –
spune Nazar. Ei pescuiesc zilnic cu scule interzise. Cel mai grav este ca se
pescuieste puietul de salau cu plase monofilament. Datorita acestui braconaj
generalizat, capturile de salau pe care le fac pescarii profesionisti sunt tot mai
putine. Daca anul trecut asociatia noastra a pescuit 130 de tone de salau,
jumatate fata de anul anterior, in primele cinci luni ale acestui an am capturat
doar 12 tone". Guvernatorul Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii, Paul Cononov, a

declarat ca pescarii profesionisti vor primi licente si autorizatii de pescuit in
primele zile ale lunii iunie.
Austriecii au inchis Arpechim de bunavoie? (Cotidianul)
Mihai Nicut
Doar o ipoteza: OMV-Petrom nu a facut investitiile de mediu, pentru ca n-avea
chef sa-si ingroape banii intr-un activ pe care oricum voia sa-l vinda.
In povestea incredibila (pina acum doua zile) a inchiderii celei de-a doua rafinarii
a tarii din cauza unor capace de rezervor exista o evidenta, dincolo de
presupusele jocuri politice, invaluiri patricianiste sau temeri de inflamari ale
preturilor: austriecii de la OMV-Petrom si-au cautat-o cu luminarea.
Inchiderea intempestiva nu a venit chiar asa din senin: oamenii de la Garda de
Mediu i-au avertizat in trei rinduri pe austrieci ca e o problema in rafinarie.
Austriecilor nu prea le-a pasat. Se pune intrebarea de ce, mai ales ca exista
doua realitati obiective care nu se prea pupa cu un tip de comportament de
business occidental. Una: daca intre romani mai merge cu rationamentul „ne-om
intelege noi“, unui investitor strain, de talia asta, daca vine statul si-i spune ca are
o problema care se lasa cu inchiderea afacerii, ii va pasa de viitorul afacerii si va
actiona in consecinta. A doua: OMV, prin comportamentul sau, a suflat si-n iaurt
in incercarea de a nu avea vreun conflict cu cineva din Romania, mai ales ca
austriecii au si povara unui contract de privatizare cel putin controversat. Acum,
austriecii sint intr-unul dintre cele mai mari scandaluri ale anului.
O parte din motivatia comportamentului austriecilor se gaseste chiar in contractul
de privatizare. Acolo se vorbeste despre Petrobrazi ca „rafinarie“, iar Arpechim
este trecuta la „active eligibile“, deci care pot fi vindute. Evident, si austriecii de la
OMV, si romanii de la Petrom au negat cu vehementa ca ar vrea sa vinda
platforma de la Pitesti, dar deja exista un sir de evenimente care conduc spre
aceasta concluzie: prevederea de mai sus din contractul de privatizare, faptul ca
investitiile merg mai mult spre Petrobrazi, faptul ca Petrobrazi isi creste
capacitatea de rafinare pina la un nivel in care sa absoarba tot titeiul romanesc,
faptul ca se discuta vinzarea platformei petrochimice de la Arpechim catre
Oltchim. Realitati care conduc spre ideea vinzarii rafinariei pitestene. Nu
neaparat azi sau miine, dar, vazind lucrurile astfel, e clar ca oamenii nu s-au mai
obosit sa arunce galeti cu bani la Arpechim de dragul protectiei mediului. Si
sperau ca pot s-o duca asa pina cind apare investitorul cu care sa bata palma.
Scandal pentru deseuri medicale (Evenimentul Zilei de Transilvania)
Ciprian Iancu, Marius Mitrache

La finele saptamanii trecute, un grup de voluntari ai Asociatiei Caritas, care facea
curat pe malul Jiului, la marginea orasului Petrosani, a descoperit deseuri
medicale (fese, seringi, flacoane folosite etc.).
Cantitatea exacta nu a fost inca stabilita, dar incidentul provoaca scandal la
nivelul administratiei judetului.
Se lasa cu demisii
Georgeta Barabas, consilier in cadrul Agentiei Judetene pentru Protectia
Mediului Hunedoara, considera situatia ca fiind extrem de grava, mai ales ca
Valea Jiului este cel mai mare focar de SIDA din tara. „Acei voluntari au
descoperit deseurile, au anuntat autoritatile, dar nu s-a intamplat nimic.
In primul rand, acele deseuri nu trebuiau sa ajunga pe malul raului, ci sa fie
colectate de la cabinetele medicale sau spitale de firme specializate, sistem pe
care Garda de Mediu trebuia sa-l asigure prin controale riguroase. Consider ca
este necesara demiterea sefului Garzii de Mediu, iar prefectul judetului ar trebui
sa-si dea demisia de onoare, pentru ca se dovedeste clar ca nu-i pasa de starea
de sanatate a hunedorenilor”, a declarat Georgeta Barabas.
Prefectul contraataca
Comisarul Cristian Moldovan spune ca a fost sesizat de existenta deseurilor
medicale, de reporteri din Valea Jiului, adaugand ca s-a demarat deja o ancheta
pentru a se stabili de la cine provin resturile periculoase, fara sa ne poata
raspunde clar daca acestea au fost sau nu sortate si securizate.
Moldovan nu a dorit sa comenteze solicitarea Georgetei Barabas: „Eu nu-mi
rezolv problemele prin intermediul presei. Daca am ceva de spus cuiva, ii spun in
fata”, a precizat comisarul.
Prefectul Cristian Vladu da, insa, un raspuns virulent solicitarii facute de
Barabas: „Doamna Barabas sa-si vada de treaba ei, cat mai poate sa-si vada.
Intrebati-le pe doamnele de la Agentia de Mediu de ce prelungesc acordurile de
mediu la atatea firme care polueaza si fac numai porcarii prin judetul asta, si-n
plus, eu pe doamna Barabas n-o recunosc ca specialist in probleme de mediu.
Nu am ce sa discut cu ea!”.
Ultima zi de depunere a proiectelor de mediu (Jurnalul de Botosani)
Astăzi este ultima zi în care agenţii economici, unităţile de învăţământ şi
autorităţile locale pot profita de obţinerea unei finanţări pentru un proiect de
mediu. Spre deosebire de ultima oportunitate oferită acestora de a depune

proiecte de mediu, Narcisa Dumitriu, purtător de cuvânt al Agenţiei pentru
Protecţia Mediului a apreciat că agenţii economici au fost mult mai dornici de a
obţine o finanţare. „Agenţii economici au manifestat un interes mai mare să
depună proiecte. Având în vedere că au şi măsuri cuprinse în planul de
conformare şi trebuie să le îndeplinească până la un anumit termen. Din acest
motiv sunt interesaţi să obţină o finanţare”, a precizat Narcisa Dumitriu, purtător
de cuvânt al Gărzii de Mediu Botoşani. Un interes deosebit l-au manifestat şi
unităţile de învăţământ pentru a obţine o finanţare pentru derularea unui proiect
de mediu. Agenţii economici, care au depus proiecte au solicitat finanţare pentru
realizarea unei staţii de epurare sau preepurare. După cum susţine Narcisa
Dumitriu, staţiile de epurare presupun nişte investiţii foarte costisitoare. Din acest
motiv agenţii economici profită de această oportunitate pentru a obţine nişte
fonduri pentru realizarea acestor investiţii. Agenţii economici care au depus
proiecte se ocupă de industria alimentară şi provin din Botoşani, Vorona şi
Darabani. (Margareta NICHIFOR)
O fabrica din Satulung depoziteaza ilegal rumegus (Informatia Zilei de Baia
Mare)
La sesizarea primarului Panici, firma a fost amendata de comisarii de mediu
Primarul comunei Satulung, Augustin Panici, a adus la cunostinta autoritatilor
faptul ca fabrica de prelucrare a lemnului din localitate continua sa depoziteze
rumegusul pe rampa de gunoi, in ciuda faptului ca primaria a emis un ordin prin
care interzice firmei acest lucru. Pentru ca pana acum ordinul autoritatilor locale
nu a fost respectat, primarul a cerut sprijin institutiilor abilitate, Agentiei pentru
Protectia Mediului si Garzii Nationale de Mediu-Comisariatul Judetean
Maramures. Totodata, faptul ca respectiva firma incalca hotararea autoritatilor
locale a fost adusa si la cunostinta prefectului Gyöngyike Böndi si subprefectului
Gheorghe Achim, prezenti ieri la sedinta Colegiului Prefectural Maramures.
* Garda de Mediu a amendat firma cu 5.000 lei
Directorul Agentiei pentru Protectia Mediului (APM) Maramures, Viorel Iancu, a
precizat ca, potrivit legislatiei in vigoare, nu se mai accepta depozitarea
rumegusului la rampele de gunoi ale localitatilor. Sunt firme specializate care
efectueaza astfel de lucrari, iar societatile de prelucrare a lemnului din judet
trebuie sa se intereseze la APM Maramures, institutie care poate da detalii in
legatura cu aceasta problema. Totodata, comisarul sef Calin Crisan, de la Garda
Nationala de Mediu-Comisariatul Judetean Maramures, a precizat ca in fiecare
an comisarii de mediu controleaza de circa 3 ori pe an societatile de prelucrare a
lemnului, cum s-a intamplat si cu firma din Satulung. "Saptamana trecuta,
comisarii din cadrul institutiei au aplicat firmei din Satulung o sanctiune
contraventionala in valoare de 5.000 lei pentru prelucrarea materialului lemnos
cu instalatie neautorizata de autoritatile de mediu", a precizat comisarul sef Calin

Crisan. In final s-a convenit ca autoritatile locale din Satulung sa fie sprijinite de
cele doua institutii de mediu din judet pentru a determina firma de prelucrare a
lemnului din Satulung sa nu mai depoziteze rumegusul pe rampa de gunoi a
localitatii.
Adrian Mandru
Decontul poluării (Jurnalul national)
de Alexandru Nastase
Cazul Rafinăriei Arpechim, închisă de autorităţi pentru că proprietarul nu a făcut
investiţiile de mediu la care s-a angajat, ar putea să nu fie singular. Zeci de alţi
mastodonţi, fabrici şi uzine construite pe vremea lui Ceauşescu şi privatizate
după Revoluţie ar putea avea aceeaşi soartă dacă nu se vor face investiţii.
În caz contrar, România ar putea fi penalizată de Comisia Europeană cu sume
începând de la 700.000 de euro pe zi până la remedierea situaţiei. Primul decont
va fi în luna octombrie 2007.
România riscă să fie drastic penalizată de Comisia Europeană la capitolul Mediu.
Încheiat în condiţii extreme, după negocieri intense, de guvernul PSD, capitolul
Mediu pune încă serioase probleme ţării noastre. Despre ce este vorba? Pe
lângă transpunerea legislaţiei comunitare, România s-a angajat să îşi aducă
industria şi agricultura la normele europene. Asta înseamnă că, în perioada de
preaderare, fiecare combinat, fiecare fabrică, fiecare fermă, fiecare incinerator,
fiecare crematoriu au fost luate la puricat de experţi ai Comisiei, care au stabilit
trei tipuri de concluzii.
În prima categorie se află acele tipuri de instalaţii care, indiferent cât de multe
investiţii de mediu vor face, nu vor ajunge niciodată la un stadiu de poluare
acceptabil. Aceste unităţi ar fi trebuit închise, integral sau parţial, fără drept de
apel până la 31 decembrie 2006, neexistând nici un fel de perioadă de graţie.
CATEGORII. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM), în
această categorie sunt incluse aproximativ 25% dintre unităţile industriale:
majoritatea incineratoarelor, câteva gropi de gunoi şi ferme de animale. În total,
443 de instalaţii.
În cea de-a doua categorie intră, practic, toată industria naţională. Mastodonţii au
obţinut fiecare în parte termene de tranziţie pe care trebuie să le respecte cu
stricteţe. Câteva exemple: SC Mittal Steel SA, având ca acţionar majoritar Mittal
Steel Holding AG, are dată de conformare 31.12.2014, iar valoarea investiţiilor
asumate este de 50,41 milioane de euro; Romplumb SA Baia Mare, având ca
acţionar Ministerul Economiei şi Finanţelor, are dată de conformare 31.12.2010,
iar numai pentru anul acesta s-a angajat să investească 7.457.500 euro; SC GA-

PRO-CO Chemical SRL (Agrofertil SRL) Săvineşti (judeţul Neamţ): valoarea
investiţiei prevăzute este de 4.700.000 de euro pentru instalaţia de uree
granulată şi de circa 670.000 de euro pentru instalaţia de azotat de
amoniu/nitrocalcar. Această investiţie trebuie făcută până la 30.10.2007, dar,
potrivit Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, proprietarul fabricii şi-a
exprimat temerea că nu va avea forţa financiară să susţină acest program de
investiţii până la îndeplinirea termenului legal.
Garda de Mediu susţine că are în vedere şi alte fabrici, printre care Oltchim,
complexurile Copşa Mică şi Zlatna, complexurile energetice Rovinari, Turceni şi
Craiova, Termoelectrica SA Bucureşti SE Borzeşti, SC Electrocentrale SA Galaţi,
Termica SA Botoşani CET Brăila sau Alum Tulcea. Aceste investiţii au termenelimită
negociate cu Comisia Europeană, termene care nu pot fi încălcate.
INVESTIŢII. Potrivit Tratatului de Aderare a României la UE, orice întârziere
obligă statul român să închidă respectivele instalaţii sau ţara noastră va fi
amendată cu sume usturătoare până la remedierea situaţiei. Primul decont vine
în luna octombrie 2007, când experţi de la Comisia Europeană ne vor vizita
pentru a vedea cum ne-am făcut temele. Potrivit Agenţiei Naţionale pentru
Protecţia Mediului, ţara noastră ar putea să plătească amenzi începând cu
700.000 de euro pe zi pentru fiecare din aceste unităţi care ar fi trebuit închise şi
încă funcţionează.
Autorităţile de mediu zic că nu avem ce face şi Garda de Mediu va trebui să pună
piciorul în prag şi să ia măsuri împotriva tuturor patronilor care s-au angajat la
investiţii şi nu le-au făcut. Totuşi, pentru că trăim în România, sunt voci care
susţin că totul se reduce la jocurile politice, economice şi de culise.
În fine, în cea de-a treia categorie intră unităţi care au echipamente ce se
încadrează în standardele Comisiei Europene. Aici regăsim mai ales ferme
agricole şi fabrici construite după 1990.
Moment dificil pentru autorităţile de mediu
Controlul acestor investiţii îl face Garda de Mediu. Agenţia Naţională pentru
Protecţia Mediului, deşi nu are nici o obligaţie strictă, le aduce din când în când
aminte marilor poluatori despre apropierea scadenţelor, însă autoritatea care are
mijloace de coerciţie este Garda Naţională de Mediu. Din păcate, în momentul de
faţă situaţia este destul de delicată atât la GNM, cât şi la ANPM. Garda şi-a
schimbat conducerea, după înlăturarea Partidului Democrat de la guvernare,
Silivian Ionescu dându-şi demisia. În locul său a fost numit Octavian Popa,
preşedintele filialei tulcene a PNL, despre care s-a scris mult şi de rău în presa
locală. Înainte de a primi postul, omul a tras sforile să fie numit secretar de stat la
Ministerul Administraţiei şi Internelor şi, cum nu a avut suficientă susţinere, s-a
mulţumit şi cu postul de la Gardă. Mai trebuie adăugat că n-are nici o legătură cu
domeniul şi a declarat că vrea să urmeze cursul unui master în domeniu. Situaţia
nu e roz nici la ANPM, unde fostul preşedinte Ioan Gherheş şi-a dat demisia.

Interimatul este asigurat de Vasile Bran, fostul membru PD care a acceptat să
treacă la liberali pentru a nu fi îndepărtat de la Agenţie şi a-şi continua treaba
acolo.
Comisarii de mediu aplică amenzi drastice (Monitorul de Vrancea)
Comisarii Gărzii de Mediu au aplicat, în ultima săptămînă, sancţiuni
contravenţionale în valoare de 75 mii lei, mai multor societăţi comerciale care nu
au respectat normele în vigoare privind protecţia mediului. Au fost verificaţi, în
total, 17 agenţi economici, doi alegîndu-se cu amenzi. Societatea Multiprest,
punct de lucru Focşani, a primit cea mai mare amendă, 60 mii lei, deoarece nu a
respectat măsurile impuse de comisarii de mediu. De asemenea, societatea Com
Trans Sorea din Adjud a fost sancţionată cu o amendă de 15 mii lei, din aceleaşi
motive. Staţia Petrom de la Mărăşeşti a scăpat doar cu un avertisment. În
aceeaşi perioadă au mai fost efectuate 26 controale neplanificate, nefiind
aplicate sancţiuni.
Un articol semnat de : Andriana VLASIE
Sindicaliştii de la Oltchim se revoltă. Oprirea instalaţiilor Arpechim aruncă
în aer economia vâlceană (Editie Speciala de Oltenia)
de Nicoleta CHERA
Oprirea instalaţiilor Arpechim aruncă în aer economia vâlceană• Sindicaliştii de la
Oltchim iau poziţie faţă de decizia Gărzii de Mediu Argeş privind oprirea
instalaţiilor Arpechim.
În opinia liderului sindical Mihai Diculoiu, o asemenea măsură va avea, la nivelul
SC Oltchim şi a judeţului Vâlcea, consecinţe grave.
3.000 de sala-riaţi ai Oltchim riscă să fie disponibilizaţi
Mihai Diculoiu nu exclude varianta ca oprirea instalaţiilor Arpechim să genereze
tensiuni sociale şi să afecteze grav nivelul de trai al familiilor salariaţilor
disponibilizaţi.
În plus, Diculoiu susţine că măsura poate duce la punerea pe liber a 3.000 de
angajaţi ai SC Oltchim şi a 7.000 de salariaţi din societăţi comerciale vâlcene ce
asigură materii prime (sare, calcar), energie şi servicii. O altă consecinţă constă
în reducerea cifrei de afaceri la nivelul Oltchim SA cu 30 de milioane de euro pe
lună, nerealizarea a 40 la sută din producţia fizică a judeţului Vâlcea,
imposibilitatea finalizării investiţiilor începute şi neonorarea contractelor pe
pieţele externe. “Deşi Arpechim Piteşti funcţiona la parametrii proiectaţi, garda de

mediu dispune oprirea funcţionării instalaţiilor, pe motiv că nu sunt îndeplinite
condiţiile de mediu, fără a ţine cont de efectele negative în plan economic şi
social la nivelul judeţelor Argeş şi Vâlcea”, a precizat Diculoiu.
Unitate-etalon
“Oltchim a prevăzut pentru 2007 o cifră de afaceri de 700 de milioane de euro.
Aceste realizări au asigurat protecţie socială reală similară producătorilor din UE
pentru cei 5.100 de salariaţi şi implicit pentru alţi 10.000 de angajaţi din diverse
societăţi ce furnizează materii prime, energie şi servicii. Oltchim realizează peste
60 la sută din producţia fizică prin procesarea materiilor prime, etilenă şi
propilenă, fabricate de Arpechim Piteşti”, a subliniat Diculoiu.
Sindicaliştii cer premierului salvarea Arpechim
Sindicaliştii de la Oltchim au făcut apel la premierul Tăriceanu pentru repunerea
în funcţiune a instalaţiilor de la Arpechim şi elaborarea unui program de măsuri
pe termen lung pentru realizarea măsurilor impuse de protecţia mediului. “Avem
convingerea că veţi interveni pentru anularea acestei măsuri cu implicaţii în
oprirea instalaţiilor Arpechim şi Oltchim, pentru a se continua realizarea
indicatorilor economici şi sociali stabiliţi, pentru respectarea angajamentelor
contractuale cu beneficiarii interni şi externi. Suntem convinşi că dumneavoastră,
împreună cu prefecturile judeţelor Vâlcea şi Argeş, cu factorii responsabili din
ministere şi directorii societăţilor comerciale afectate, veţi stabili măsuri eficiente
şi sigure pentru continuarea funcţionării Oltchim şi Arpechim”, se arată în
scrisoarea înaintată lui Tăriceanu.
Amenintari prin telefon pentru comisarul-sef al Garzii de Mediu
(Evenimentul de Botosani)
Deranjata de faptul ca reprezentantii Garzii de Mediu i-au facut publice
neregulile, o societate din Catamarasti Deal a trecut la amenintari.
Comisarul-sef al Garzii de Mediu Botosani a primit amenintari prin telefon. Fiind
ridicata problema societatilor producatoare de biodiesel si neregulile depistate de
autoritati la aceste firme, in cadrul sedintei ordinare a Colegiului Prefectural, seful
Garzii de Mediu a sesizat conducerea Institutiei Prefectului despre faptul ca a
fost amenintat de reprezentantul unei societati din Catamarasti Deal,
producatoare de biodiesel, amendata cu cateva zile in urma de comisarii de
mediu. „Problema societatii de la Catamarasti Deal a fost si problema Garzii de
Mediu, de la aceasta am primit deja amenintari”, a declarat Rodica Zelinca,
comisar-sef in cadrul Comisariatului Judetean de Mediu. Cel care a facut
amenintarile este administratorul unei firme amendata de curand de Comisariatul
Judetean de Mediu (CJM). Este vorba despre firma SC Diag Auto SRL,
producatoare de biodiesel.
„A spus ca va avea grija sa nu-i mai fac publicitate negativa”

Luna aceasta, printre cei sanctionati de comisarii de mediu s-a numarat si firma
SC Diag Auto SRL, societate producatoare de biodiesel, amendata cu 300 de
milioane lei vechi pentru ca isi desfasura activitatea fara a avea autorizatie de
mediu. La verificari au participat si reprezentanti ai Garzii Financiare Botosani.
„Noi nu am primit amenintari. Am facut niste verificari la firma si mai asteptam
niste date din teritoriu, pana atunci nu putem declara ce nereguli am constatat
noi la aceasta societate”, a declarat Corneliu Mihai, comisar-sef in cadrul Garzii
Financiare. Sanctiunea aplicata de CJM nu i-a cazut bine administratorului, care
la putin timp dupa vizita comisarilor de mediu a gasit de cuviinta sa adreseze
amenintari sefului CJM Botosani. „Administratorul a refuzat sa primeasca
procesul verbal si dupa doua-trei zile am primit amenintarea prin telefon. Probabil
a vrut sa ma intimideze. Mi-a vorbit pe un ton ridicat. M-a luat la intrebari ca de
ce l-am amendat si de ce i-am facut public numele firmei, facandu-i publicitate
negativa. Mi-a spus ca va avea el grija sa nu-i mai fac publicitate negativa. Nu
ma simt in pericol. Mi-a spus ca va contesta amenda. E dreptul lui sa conteste,
dar nu va castiga, pentru ca sanctiunea a fost aplicata legal. Actele financiarcontabile
arata ca a avut activitate in perioada martie - mai 2007, iar functionarea
fara autorizatie este interzisa, potrivit legii”, a declarat Rodica Zelinca. In 12 ani
de activitate in cadrul Garzii de Mediu, Rodica Zelinca a declarat ca nu s-a mai
confruntat cu astfel de situatii. Aceasta sustine ca nu va apela, deocamdata, la
organele abilitate pentru a lua masuri in acest caz, insa, daca amenintarile vor
continua, va face sesizare catre politie.
Riscul meseriei
Prefectul a declarat ca este un risc al meseriei sa mai si primesti amenintari
atunci cand aplici legea ca la carte. De asemenea, Cristian Roman recunoaste,
la randul sau, ca a primit amenintari „mai mult sau mai putin voalate”, de la
persoane deranjate de deciziile luate, spune prefectul, in spiritul legii. „Am
sesizat organele abilitate sa ia masuri in aceste cazuri. Se mai intampla ca unele
persoane sa se arate deranjate, mai ales cand aplici legea corect. Am inteles ca
mai multi sefi de institutii de control ale statului au primit amenintari. La urma
urmei, este un risc al meseriei. Multi apeleaza la astfel de metode, doar pentru a
intimida, motiv pentru care consider ca cei amenintati nu trebuie sa se lase
impresionati de astfel de reactii. Totodata, sunt organe abilitate, la care poti
apela in astfel de situatii”, a declarat primul reprezentant al Guvernului in teritoriu.
(E.B.)