Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

188
Boli virotice şi prionice ale animalelor
cheratinizare a peretelui celular, din care cauză
lizarea celulară nu se mai poate produce. Ca
urmare, macroscopic, faza de veziculă şi pustulă
lipsesc, ceea ce se surprinde la examenul clinic
fiind fie faza de papulă, fie faza de crustă,
respectiv leziuni cu aspect papulo - crustos.
În cazul apariŃiei erupŃiei la nivelul
mucoaselor, respectiv în cazul enantemului, după
stadiile de maculă şi papulă apar veziculele, care
se sparg lăsând în urma lor eroziuni, ce se vor
epiteliza rapid sau se vor acoperi cu membrane
difteroide, constituite din fibrină, detritusuri
celulare şi bacterii.
9.1.1. VARIOLA BOVINELOR
(Cowpox, Buffalopox – engl.)
În prezent, variola bovinelor este o boală
extrem de rar semnalată. În Marea Britanie, nici
măcar seroprevalenŃa bolii nu depăşeşte 1%. În
trecut, însă, era observată cu o frecvenŃă mult mai
mare, dar nu este clar dacă aceasta se datora
faptului că existau mai multe oportunităŃi de
contractare a bolii, de la persoane bolnave de
variolă ori vaccinate contra acestei boli, sau dacă
nu cumva era adesea confundată cu
pseudovariola (nodulii mulgătorilor).
În Ńara noastră, Predoiu şi Ceauşu (34) au
descris un focar de variolă la vaci cu o
difuzibilitate deosebită, în care s-au îmbolnăvit
77 de vaci din 81, dintre care, la 23 cu evoluŃie
gravă. Boala s-a transmis şi la două mulgătoare,
dar nu şi la tineretul bovin sau la alte specii din
localitate (34).
Astăzi se admite că variola poate fi cauzată la
bovine de:
1. Virusul variolei vacilor (Cowpox virus),
care afectează în primul rând taurinele, dar şi
bubalinele, rozătoarele şi felinele (53).
2. Virusul variolei bubalinelor
(Buffalopox virus), care afectează în primul rând
bubalinele (bivolii), dar care infectează şi
taurinele. Este identic antigenic cu virusul
variolei vacilor.
3. Virusul vaccinal (Poxvirus officinale,
Vaccinia virus) care se poate transmite de la
persoanele recent vaccinate, în special copii, la
bovine, iar de la acestea, din nou la oameni (53).
4. Virusul variolei umane se crede că a
putut trece, în anumite circumstanŃe, de la oameni
la bovine, existând chiar supoziŃia că virusul
variolei vacilor nu ar fi altceva decât o adaptare a
virusului variolei umane la bovine. În sprijinul
acestei supoziŃii vin şi observaŃiile conform
cărora reducerea semnificativă a semnalărilor
variolei bovine a coincis în timp şi spaŃiu sau a
succedat reducerii şi, în cele din urmă, dispariŃiei
totale a variolei umane.
Rezervorul de virus cel mai important, în
zilele noastre, nu mai este reprezentat nici de
bovine şi nici de oameni, ci de unele specii de
rozătoare sălbatice şi de pisici, ultimele
infectându-se de regulă prin consumul
rozătoarelor infectate (36).
Există diferenŃe minore de ordin
epidemiologic, simptomatologic sau al
patogenezei în infecŃia variolică a taurinelor, în
funcŃie de tipul infectant. Evoluează întotdeauna
sub formă sporadică sau de mici endemii, având
caracter benign. Apare de regulă la vaci, fiind
transmisă de la un animal la altul de mâinile
mulgătorilor, şi numai foarte rar apare la masculi
sau la tineret. O enzootie de variolă a vacilor
durează în medie câteva luni, în funcŃie de
mărimea efectivului, după care nu mai apare în
efectivul respectiv, timp de cel puŃin câŃiva ani
datorită imunităŃii solide care se instalează
consecutiv trecerii prin infecŃia variolică.
La bovine, fiecare din stadiile de maculă,
papulă, veziculă, pustulă, crustă şi decrustizare
este bine reprezentat şi are o durată medie de 3
zile. Localizarea de predilecŃie a erupŃiei este
reprezentată de tegumentul mamar, în mod
deosebit de pe mameloane. Pe locul maculelor de
culoare roşietică, localizate în special pe
mameloane, dar şi pe pielea ugerului, având
diametrul de 1-2 cm, se formează papule, de
culoare deschisă, dar înconjurate de o zonă
hiperemică. Veziculele, de formă rotundă sau
ovală, au centrul uşor înfundat. După infectarea
bacteriană a veziculelor, pustulele sunt sparte de
regulă în timpul mulsului, care trebuie făcut
pentru evitarea mamitelor prin retenŃie lactată.