Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli produse de virusuri din fam. Bunyaviridae 287
acordată zonelor din Africa în care păstoritul
nomad este o activitate economică specifică.
Tratamentele cu Ribavirin, ser hiperimun
şi alfa-interferon, au dat bune rezultate la
administrarea experimentală pe maimuŃele
Rhesus şi pot fi promiŃătoare pentru persoanele
suspectate de expunere la infecŃia cu virusul
FVR, dar ridică un semn de întrebare privind
eficienŃa economică a unor astfel de tratamente la
animalele de fermă, mai cu seamă cu referire la
interferon.
15.6. FEBRA HEMORAGICĂ CU SINDROM RENAL
(Hemorragic Fever with Renal Syndrome – engl.)
Veronica Constantinescu
Febra hemoragică cu sindrom renal
(FHSR) este o boală zoonotică gravă, produsă de
virusuri din fam. Bunyaviridae, genul
Hantavirus, care afectează oamenii şi rozătoarele
sălbatice. Rozătoarele, care reprezintă rezervorul
natural al virusului, contractează o infecŃie
inaparentă, în timp ce la oameni boala evoluează
cu sindrom hemoragic şi renal, constituind o
problemă deosebită de sănătate publică.
Istoric şi răspândire geografică
În Rusia, Manciuria şi China, au fost semnalate la oameni,
încă în anii 1930-1940, infecŃii caracterizate prin febră
hemoragică însoŃită de sindrom renal. În timpul războiului din
Coreea, în perioada anilor 1950-1952, trupele NaŃiunilor Unite
au contractat o boală gravă care s-a manifestat prin sindrom
hemoragic şi renal, stare de şoc şi mortalitate în proporŃie de 5-
10% (13). În ciuda cercetărilor intense care au urmat, agentul
etiologic a fost stabilit abia în anul 1978, când prototipul
hantavirusurilor, virusul de Hantaan, a fost izolat de la
şoarecele de câmp Apodemus agrarius, în vecinătatea râului
Hantaan din Coreea (10). FHSR evoluează în Asia (China,
Coreea, Japonia, Rusia) şi în Europa (Finlanda, Scandinavia,
łările Baltice, FranŃa, Belgia, Olanda, Germania, Ungaria,
Slovenia, Grecia şi Ńările din regiunea Balcanilor). În
Scandinavia, łările Baltice, Finlanda au fost raportate anual mii
de cazuri de îmbolnăvire produse de o variantă a virusului
Hantaan, virusul Puumala. Boala a fost denumită nefrita
epidemică.
Etiologie
Hantavirusurile constituie un grup de virusuri
înrudite genetic, antigenic şi epidemiologic,
clasificate în genul Hantavirus din fam.
Bunyaviridae, având caracteristici structurale şi
biochimice comune cu celelalte bunyavirusuri.
Sunt virusuri cu membrană, având diametrul de
90-120 nm. ConŃin trei nucleocapside şi genom
ARN monocatenar trisegmentat, cu polaritate
negativă. Prin metode serologice şi genetice au
fost identificate, până în prezent, aproximativ 30
de genotipuri distincte, menŃinute în populaŃia de
rozătoare sub forma unor amestecuri, greu de
diferenŃiat (13, 25). În etiologia FHSR sunt
incriminate variantele de virus Hantaan în Asia
şi Europa, Puumala în Scandinavia, Finlanda şi
łările Baltice, Dobrava în Ńările din Balcani şi
virusul Seoul pretutindeni pe glob. Spre
deosebire de celelalte bunyavirusuri,
hantavirusurile nu sunt transmise prin intermediul
insectelor şi nici nu se cultivă pe sisteme celulare
provenite de la acestea (9, 24). Pot fi cultivate pe
culturi de celule VERO-E6 şi BHK-21, sau prin
inoculare intracerebrală la şoareci sugari sau la
şobolani în prima săptămână de viaŃă.
Hantavirusurile sunt sensibile la acŃiunea eterului,
cloroformului, formalinei, dezinfectantelor
comune, căldurii şi razelor ultraviolete, precum şi
în mediul acid.
Caractere epidemiologice şi
patogeneză
Hantavirusurile sunt virusuri endemice ale
rozătoarelor sălbatice, la care produc infecŃii
inaparente, dar persistente. La oameni,
contaminarea se realizează pe cale aerogenă, prin
inhalarea aerosolilor cu particule virale provenite
din saliva şi excrementele rozătoarelor, sau pe
cale digestivă, din aceleaşi surse. Incidental,
virusurile pot fi transmise de rozătoare, prin
muşcătură. Epidemiologia hantavirusurilor este
influenŃată în mare măsură de factorii ecologici.
FHSR evoluează sezonier, depinzând de
densitatea rozătoarelor şi de activităŃile care pot
expune oamenii la contactul cu materialele
contaminante provenite de la acestea. InfecŃiile
produse de virusul Hantaan, al cărui rezervor
natural sunt şoarecii de câmp Apodemus agrarius
în Asia şi Apodemus flavicollis în sud-estul
Europei, sunt mai frecvente în zonele rurale, la
fermieri, lucrători agricoli şi silvici, vânători etc.
Virusul Puumala este întreŃinut în focare