Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli produse de virusuri din fam. Flaviviridae 373
dimensiuni variabile pe pliurile mucoasei şi pe
seroasa viscerală. Foliculii limfoizi şi plăcile
Peyer se tumefiază şi au o culoare roşie-brună, iar
începând cu ziua a 6-a de boală, mucoasa
intestinului subŃire se acoperă cu un exsudat
fibrinos. Leziunile formaŃiunilor limfoide
intestinale sunt mai evidente şi mai frecvente în
zona valvulei ileo-cecale dar şi în colon şi cecum,
şi se caracterizează prin fenomene necrotice.
łesutul necrozat se desprinde şi lasă ulcere de
diferite mărimi. Cicatrizarea ulcerelor intestinale
se face de la periferie spre centru dând un aspect
stratificat concentric. łesutul pe cale de refacere
apare proeminent la suprafaŃa mucoasei, aspect
cunoscut sub termenul de „butoni pestoşi”.
Această leziune este caracteristică (dar
nepatognomonică) pentru pesta porcină clasică,
forma subacută. Unii autori (38) consideră că aşanumiŃii
butoni pestoşi sunt consecinŃa nu a
acŃiunii directe a virusului PPC, ci a acŃiunii
bacilului necrozei, care se asociază adesea
acŃiunii virusului PPC, în formele de durată ale
bolii. Butonii sunt rotunzi, au culoare galbencenuşie,
uneori galben-verzuie şi seamănă cu un
bulb de ceapă tăiat transversal. Aceştia sunt
înconjuraŃi de o zonă hiperemică iar pe suprafaŃă
sunt acoperiŃi cu o materie consistentă, friabilă
sau crustoasă. În formele de pestă subacută şi
cronică, butonii pot suferi ulceraŃii progresive
determinând perforarea intestinului, peritonită
locală şi aderenŃe intestinale. Deseori, cam la 10
zile de la infecŃie, mucoasa intestinului gros este
acoperită de un exsudat fibrinos, aderent, cu
aspect difteroid, tărâŃos, care poate fi prezent
numai pe crestele pliurilor sau este presărat pe
toată suprafaŃa. În cazul în care depozitele
fibrinoase se găsesc numai pe crestele pliurilor,
tabloul morfopatologic al mucoasei seamănă cu
şenilele de tractor în timp ce în cazul afectării
întregii suprafeŃe, mucoasa apare rugoasă,
zbârcită şi uscată. Acest tablou de enterocolită
difteroidă este foarte asemănător cu cel întâlnit în
salmoneloza subacută şi cronică.
În Ńesutul osos, infecŃiile cu virus pestos
porcin produc tulburări în metabolismul calciului
şi fosforului, influenŃând structura oaselor, în
special la porcinele în creştere. Sunt afectate în
special coastele a 5-a - a 9-a la nivelul liniei albe
existente la joncŃiunea costocondrală. În funcŃie
de forma de evoluŃie, linia albă prezintă diferite
modificări. În forma acută de PPC, linia albă
devine hemoragică sau este dublată de o linie
hemoragică, iar în forma subacută linia se lăŃeşte,
ajungând la 2 mm. În cazul formei cronice,
leziunea apare ca o linie transversală situată la 5-
10 mm de la linia albă de joncŃiune
costocondrală. Aceste leziuni prezente la coaste
sunt considerate de mulŃi ca patognomonice
pentru pesta porcină (68, 76). Acelaşi aspect
apare şi la fetuşii scroafelor ce au fost vaccinate
cu virus viu atenuat, în prima parte a gestaŃiei. În
unele cazuri articulaŃiile, în special cele ale
extremităŃilor, prezintă congestii şi hemoragii pe
mucoasa sinovială iar lichidul sinovial apare
hemoragic. În musculatură, în special în muşchii
membrelor posterioare, marele dorsal, muşchii
toracelui şi ai spetei, se găsesc leziuni
degenerative şi uneori hemoragice.
Măduva spinării este afectată la circa 50%
din cazuri, iar creierul la peste 70%, proporŃia
atingând 100% când infecŃia este produsă de
tulpini cu afinitate encefalică.
În creier se observă hemoragii perivasculare.
Histologic, leziunea este de meningoencefalită
limfocitară diseminată nepurulentă. Acest tip de
leziune se poate întâlni şi în intoxicaŃii de natură
alimentară, în boala de Teschen cu modificări în
substanŃa cenuşie, în boala lui Aujeszky şi în
turbare. Prin excluderea acestor maladii, leziunea
de meningoencefalită nesupurativă ar putea fi
atribuită, eventual, virusului pestei porcine
clasice.
În forma congenitală, infecŃia are ca rezultat
mumifierea fetuşilor, mortinatalitate şi apariŃia de
malformaŃii. Purceii fătaŃi morŃi prezintă edem
generalizat, ascită hidropică şi hidrotorax iar
malformaŃiile constau în deformări ale capului şi
membrelor, hipoplazie cerebrală şi pulmonară,
microencefalie şi dismielinogeneză. La purceii
care mor la scurt timp după fătare, deseori se
constată hemoragii peteşiale pe piele şi pe
organele interne (86).
Histologic şi hematologic, modificările nu
sunt patognomonice. Se constată cu caracter
permanent, degenerarea celulelor reticulare,
depleŃia gravă a limfonodulilor şi a foliculilor
germinali din organele limfatice periferice,
hiperplazie histiocitară şi encefalită cu sau fără
manşoane perivasculare.