16.02.2014 Views

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

Boli virotice si prionice ale animalelor - CYF MEDICAL DISTRIBUTION

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

<strong>Boli</strong> produse de virusuri din fam. Herpesviridae 73<br />

5.3. ENCEFALITA HERPETICĂ BOVINĂ<br />

(Bovine Herpesvirus Encephalitis – engl.)<br />

C. Va<strong>si</strong>u<br />

Este o boală infecŃioasă virotică, întâlnită la<br />

bovine şi mai <strong>ale</strong>s la viŃeii în vârstă de până la 8-<br />

10 luni, cu evoluŃie sporadică, caracterizată prin<br />

<strong>si</strong>mptome de encefalită însoŃite de tulburări<br />

respiratorii.<br />

Istoric<br />

Encefalita herpetică bovină (EHB) a fost semnalată<br />

frecvent după 1962 îndeosebi în Australia, Argentina, Brazilia,<br />

SUA, Ungaria, dar virusul s-a izolat şi în Germania sau în unele<br />

Ńări din estul Europei. Se crede că EHB este cu mult mai<br />

răspândită decât o atestă izolările de virus de până acum.<br />

ImportanŃa bolii rezultă din aceea că în toate cazurile sfârşitul<br />

este letal.<br />

Etiologie<br />

Agentul etiologic este virusul herpetic bovin<br />

5 (Bovine herpesvirus 5; BHV-5) încadrat în fam.<br />

Herpesviridae, subfam. Alphaherpesvirinae,<br />

genul Varicellovirus (4). Genomul este constituit<br />

dintr-o moleculă de ADN linear. BHV-5 este<br />

înrudit cu BHV-1, dar cele două virusuri se şi<br />

deosebesc. Se apreciază că cele două virusuri<br />

posedă un număr egal de glicoproteine la nivelul<br />

învelişului, deşi, până în prezent, numai 5 din<br />

glicoproteinele BHV-1 (gB, gC, gD, gG şi gH) au<br />

fost clar identificate şi caracterizate pentru BHV-<br />

5 (2, 3). Utilizarea anticorpilor monoclonali au<br />

arătat că gH, gB şi gD sunt strâns înrudite în timp<br />

ce gC este diferită la cele două virusuri (3), dar<br />

aceasta, se pare, nu are nici un rol în<br />

neuropatogenitate. După unele studii se con<strong>si</strong>deră<br />

că gE poate, în parte, să intervină în acŃiunea<br />

neuropatogenă a BHV-5.<br />

Caractere epidemiologice<br />

Sunt afectate bovinele, îndeosebi viŃeii până<br />

la vârsta de 8-10 luni. Sursele de infecŃie sunt<br />

reprezentate de anim<strong>ale</strong>le bolnave care elimină<br />

virusul în mediul exterior prin secreŃiile căilor<br />

respiratorii. Perioada de excreŃie primară se<br />

extinde (în medie) la 10-16 zile. Deşi BHV-5 este<br />

capabil de a se stabili în stare de latenŃă la viŃei,<br />

rolul acestora ca sursă principală de contaminare<br />

este limitat, deoarece majoritatea anim<strong>ale</strong>lor<br />

afectate mor foarte rapid după infecŃie.<br />

Pătrunderea virusului în organism se realizează<br />

prin mucoasa nazală. Boala evoluează sporadic,<br />

morbiditatea variază între 15-50%, iar<br />

mortalitatea se apropie de 100%.<br />

Patogeneză<br />

BHV-5 se multiplică în mucoasa respiratorie,<br />

mai <strong>ale</strong>s în mucoasa nazală, de unde diseminează,<br />

se pare, ca şi BHV-1 pe 3 căi diferite: sânge,<br />

<strong>si</strong>stem nervos şi de la celulă la celulă. Viremia şi<br />

invazia SNC sunt, foarte probabil, două<br />

fenomene distincte în timp. Inocularea i.v. a<br />

BHV-5 nu a indus niciodată encefalită la viŃei.<br />

După o primă replicare virusul ajunge în celulele<br />

ganglionului trigemen şi celulele olfactive <strong>ale</strong><br />

mucoasei naz<strong>ale</strong>, apoi din neuron în neuron, pe<br />

traiectul nervilor maxilar şi olfactiv, în decurs de<br />

o săptămână, invadează SNC. Situsurile cla<strong>si</strong>ce<br />

de latenŃă <strong>ale</strong> BHV-5 sunt reprezetate de<br />

ganglionii trigemeni, dar starea de latenŃă se<br />

poate stabili şi pe mucoasele nazală şi traheală ca<br />

şi în întreg SNC.<br />

Tabloul clinic<br />

Perioada de incubaŃie, în infecŃia<br />

experimentală, este în jur de 7 zile. Boala<br />

debutează cu tulburări discrete din partea căilor<br />

respiratorii anterioare, apoi anim<strong>ale</strong>le prezintă<br />

abatere, anorexie, hipersalivaŃie, uneori dureri<br />

abdomin<strong>ale</strong>, care pot deveni intense. Treptat apar<br />

tulburări de comportament caracterizate prin<br />

mers rigid, scrâşniri din dinŃi şi mişcări<br />

convul<strong>si</strong>ve <strong>ale</strong> maxilarelor. Majoritatea<br />

anim<strong>ale</strong>lor prezintă apoi o stare de depre<strong>si</strong>e<br />

pronunŃată, mers ne<strong>si</strong>gur, în cerc, sau se sprijină<br />

de pereŃi. Faza de depre<strong>si</strong>e este întreruptă de crize<br />

de excitabilitate exprimate prin pedalări, spasme<br />

musculare şi mişcări violente <strong>ale</strong> capului. În acest<br />

caz boala evoluează întotdeauna spre moarte în<br />

decurs de 3-5 zile de la debut. La unii viŃei se<br />

constată exclu<strong>si</strong>v o fază de depre<strong>si</strong>e pronunŃată<br />

cu anorexie, refuzul de a se adăpa, ataxie,<br />

încetarea rumegării, în care cazuri evoluŃia este<br />

ceva mai lungă, dar tot cu sfârşit letal.<br />

Simptomele respiratorii (inten<strong>si</strong>ficarea<br />

zgomotelor respiratorii, dispnee) pot însoŃi<br />

tulburările nervoase. La viŃeii nou-născuŃi<br />

evoluŃia este supraacută, cu moarte rapidă.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!