1oGXpYe

edezvoltare

1oGXpYe

Nr. 25, Februarie 2014

ROMÂNIA,

DESTINAŢIE

TURISTICĂ

DE IARNĂ

PROIECTE DE SUCCES DEZVOLTATE

PRIN PROGRAMUL REGIO

GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A

TURISMULUI ROMÂNESC:„NIMIC NU POATE FI

MAI FRUMOS DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“

BISERICILE SĂSEŞTI, REDATE

TRANSILVANIEI

Antonio Tajani, vicepreşedinte al Comisiei Europene:

„Europa este destinaţia turistică numărul unu în lume,

deţinând jumătate din piaţa mondială.‘‘


UNIUNEA EUROPEANĂ

FONDUL EUROPEAN

PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Editorial

TURISMUL:

DEZVOLTARE ŞI COEZIUNE

Instrumente Structurale

2007-2013

Consacrăm această ediţie a revistei „Regio“ investiţiilor în turismul

de iarnă şi low season. Iar motivele pentru care am făcut această

alegere sunt numeroase.

În primul rând, pentru că potenţialul încă neexploatat al

României, la această categorie de turism, este enorm. Stăm pe o

mină de aur: staţiuni montane, ape termale, rezervaţii geologice, situri istorice,

podgorii şi încă multe altele. În al doilea rând, pentru că, aşa cum veţi

putea constata răsfoind paginile revistei, banii europeni, prin Regio, au lucrat

frumos şi eficient.

Vă prezentăm în paginile acestei ediţii o serie de proiecte de succes, puse

în aplicare în toate regiunile României. De altfel, proiectele turistice au adus

o contribuţie importantă la revigorarea absorbţiei fondurilor europene, înregistrată

în anul care de-abia s-a încheiat. Rubrica noastră „Regiocontor“ vă

prezintă cifre relevante.

Dezvoltarea turismului românesc contribuie şi la menţinerea Uniunii Europene

în poziţia de lider la nivel global în industria turismului. Dar concurenţa

devine din ce în ce mai acerbă, atât din partea rivalilor tradiţionali cât şi dinspre

noile economii emergente. Comisia Europeană a iniţiat o serie de programe

menite să consolideze poziţia de lider a Uniunii Europene, iar industria turistică

românească poate profita de ele. Şi este important că printre obiectivele

urmărite de Comisia Europeană se numără dezvoltarea turismului low season,

ca şi multiplicarea ofertelor adresate tinerilor şi persoanelor trecute de 55 de

ani. Aflaţi amănunte în rubrica „Semnal european“.

Proiectele turistice înseamnă dezvoltare durabilă a comunităţilor, prin crearea

de locuri de muncă, direct şi în industriile conexe (prelucrarea produselor

agricole, transporturi etc.), prin încurajarea menţinerii şi transmiterii tradiţiilor

şi meşteşugurilor, prin sprijinul adus proiectelor culturale.

Turismul mai înseamnă însă şi cunoaştere. Cunoaştere a locurilor, a tradiţiilor

şi mai ales a oamenilor. O călătorie, indiferent unde pe cuprinsul Uniunii

Europene, înseamnă şi o ocazie de a cunoaşte şi a te bucura de extraordinara

diversitate a Europei, de a depăşi prejudecăţi, de a şterge stereotipuri. Turismul

nu aduce doar dezvoltare economică, ci este şi o modalitate de a întări coeziunea

europeană, pusă la încercare în aceşti ani de criză.

Ovidiu NAHOI

SCRIEŢI-NE! „REGIO‘‘, ÎN DIALOG CU CITITORII

Doriţi să semnalaţi un proiect interesant la nivel regional, o iniţiativă de parteneriat

local? Credeţi că zona în care locuiţi oferă oportunităţi încă neexploatate

suficient, din punctul de vedere al resurselor locale, al potenţialului turistic şi

investiţional sau prin tradiţii ce pot fi promovate la nivel naţional şi european?

Există proiecte locale care ar putea merge mai bine? Doriţi să faceţi comentarii

sau adăugiri la unele dintre articolele publicate în revista noastră? Aţi dori să

abordăm anumite subiecte? Doriţi să cunoaşteţi mai multe despre activitatea anumitor

instituţii responsabile cu dezvoltarea locală, din România sau din Uniunea

Europeană?

Suntem deschişi tuturor semnalelor dum neavoastră şi orice contribuţie va fi utilă

pentru îmbunătăţirea conţinutului revistei noastre.

Aşteptăm scrisorile şi mesajele dum nea voastră pe adresa: regio@mdrap.ro

Contribuţiile cele mai interesante vor fi publicate în secţiunea „Scrisori‘‘ şi tot

acolo veţi primi din partea redactorilor noştri răspunsurile la eventualele întrebări.

www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

regio@mdrap.ro

Tel.: 0372 11 14 09

REDACTOR-ŞEF: Ovidiu NAHOI

REDACTORI:

Bogdan MUNTEANU

Vlad BÂRLEANU

Alice-Claudia GHERMAN

Elena ALEXA

SPECIALIST DTP & GRAFICĂ: Andrei POPESCU

CORECTOR: Pompiliu L. DUMITRESCU

Coordonator proiect AM POR:

Andreea MIHĂLCIOIU

2

www.inforegio.ro


SUMAR

04 SEMNAL EUROPEAN

UE, lider al turismului mondial

06 INTERVIU

Gabriela Szabo, ambasadoare a turismului românesc: „Nimic nu

poate fi mai frumos decât să-ţi promovezi ţara“

08 INTERVIU

Mişu Chiruc, preşedintele executiv ANTREC România: „POR,

Axa prioritară 5 — un sprijin bine-venit pentru ANTREC‘‘

10 ŞTIRI REGIONALE

12 TRADIŢII

„Cele mai frumoase sate din România‘‘ — tradiţie şi

cooperare regională

13 DOSAR

România, destinaţie turistică de iarnă

26 REGIUNI EUROPENE

Finalistele Regiostars la categoria CityStar: Proiecte de

investiţii în transport public urban sustenabil

Liège: Renovat, Muzeul Grand Curtius devine motor al

economiei locale

Colectare selectivă a deşeurilor, în fiecare casă din

oraşul portughez Maia

30 INFORMAŢII UTILE

31 ALT FEL DE ŞTIRI

Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai zgârciţi‘‘ turişti din lume

Crucea de pe Caraiman, în Cartea Recordurilor

1

Ce regiune de pe glob

deţine poziţia de lider

în domeniul industriei

turistice?

a) America Latină şi Caraibele

b) Asia

c) Uniunea Europeană

d) Australia şi Oceania

Căutaţi răspunsurile la întrebările de mai jos în paginile actualului număr al revistei

noastre. Verificaţi apoi corectitudinea răspunsurilor în pagina 30. Succes!

2

În ce destinaţie turistică

din Regiunea

Nord-Est se inaugurează

în această iarnă un

centru turistic pentru

sporturi de iarnă, finanţat

prin Regio?

a) Vatra Dornei

b) Slănic Moldova

c) Gura Humorului

d) Târgu Neamţ

3

În ce oraş din Belgia a fost

re novat Muzeul Grand

Curtius, a cărui redeschidere

a impulsionat industria

turistică locală?

a) Liège

b) Bruxelles

c) Mons

d) Bruges

4

Ce staţiune balneară din

România este inclusă în

programul EDEN al Comisiei

Europene, ca destinaţie

turistică de excelenţă?

a) Băile Felix

b) Călimăneşti-Căciulata

c) Băile Herculane

d) Geoagiu-Băi

FEBRUARIE 2014 3


Semnal european

UE, LIDER AL TURISMULUI MONDIAL

Comisia Europeană pune în aplicare mai multe programe pentru a menţine

această poziţie şi a creşte cifra de afaceri în turism

OVIDIU NAHOI

regio@mdrap.ro

Uniunea Europeană este destinaţia

turistică numărul

unu la nivel global, deţinând

aproape 50% din piaţa

de profil. Potrivit datelor Comisiei

Europene, destinaţiile turistice europene

atrag în fiecare an în jur de

535 de milioane de turişti, dintre

care 401,2 milioane sunt cetăţeni

europeni. Tot potrivit datelor Comisiei

Europene, turismul ocupă locul

beststarphoto.com

trei în topul sectoarelor economice,

după cifra de afaceri. Circa 12% din

totalul populaţiei ocupate din Uniunea

Europeană lucrează în turism

sau în domenii conexe.

În aceste condiţii, este important

ca UE să-şi păstreze şi să-şi

consolideze poziţia de lider mondial,

în condiţiile înăspririi concurenţei,

atât din partea competitorilor

tradiţionali, cât şi din partea noilor

destinaţii din ţările emergente.

Potrivit datelor Comisiei Europene,

în 2012, rivalii au crescut mai

repede decât Uniunea Europeană.

Astfel, în timp ce numărul de vizitatori

a crescut în UE cu 2,5%, în zona

Asia – Pacific creşterea a fost de 6,9%,

în Africa de 5,4%, iar în America de

4,6%. Pentru a apăra poziţia deţinută

de industria turistică europeană

la nivel mondial, Comisia a desfăşu-

rat, pe tot parcursul anului trecut,

o amplă campanie de comunicare:

„Europe — Whenever you’re ready“

(„Europa — oricând sunteţi gata“), o

campanie ale cărei rezultate se vor

face simţite şi în anii următori.

Comisia îşi propune însă mai

mult: să contribuie la crearea unor

modele de dezvoltare durabilă în

sectorul turistic, pentru a sprijini

creşterea cifrei de afaceri.

Într-un articol postat pe pagina

sa oficială, Antonio Tajani, vicepreşedinte

al Comisiei Europene şi

„EUROPA ESTE DESTINAŢIA TURISTICĂ

NUMĂRUL UNU ÎN LUME, DEŢINÂND

JUMĂTATE DIN PIAŢA MONDIALĂ. NE-AM

ANGAJAT SĂ NE APĂRĂM POZIŢIA DE

LIDER MONDIAL ÎN ACEST DOMENIU.‘‘

— Antonio Tajani

Vicepreşedinte al Comisiei

Europene

comisar pentru Industrie şi Antreprenoriat,

responsabil şi pentru domeniul

turismului, afirmă că există

un potenţial neexploatat al acestui

sector. „Estimăm că industria de turism

a UE pierde 160 de miliarde de

euro pe an, din cauza accesibilităţii

reduse la facilităţile pe care le

oferă. O serie de investiţii mici ar fi

suficiente pentru a reduce semnificativ

acest decalaj.

Trebuie să păstrăm această putere

şi să folosim potenţialul neexploatat

al turismului pentru a crea

noi locuri de muncă. În paralel, să

contribuim la creşterea numărului

persoanelor care au acces la servicii

de turism“, scrie comisarul Tajani.

Pentru atingerea obiectivelor

pro puse, Comisia Europeană acţionează

pe mai multe paliere.

FOTO: Calanca_Alp_de_Cascinarsa

4

www.inforegio.ro


Semnal european

PROMOVAREA

DESTINAŢIILOR DE

EXCELENŢĂ (EDEN)

VOCEA TA ÎN EUROPA

EDEN este acronimul pentru Destinaţii

Europene de Excelenţă (European

Destinations of Excellence)

— un proiect de promovare a unor

modele de dezvoltare turistică durabilă.

Prin destinaţiile selectate, programul

vrea să atragă atenţia asupra

valorilor şi diversităţii destinaţiilor

turistice europene. EDEN oferă vizibilitate

noilor destinaţii europene şi

creează o platformă pentru schimbul

de bune practici. Destinaţiile Europene

de Excelenţă sunt desemnate

anual printr-un concurs naţional, organizat

de autoritatea de turism din

fiecare ţară participantă la proiect,

pe baza temei şi a criteriilor generale

de participare stabilite la nivel european.

Până acum, şase destinaţii turistice

din România au primit titlul de

Destinaţie Europeană de Excelenţă:

Depresiunea Horezu, în 2008, pentru

tema turismul şi patrimoniul local

imaterial; Parcul Natural Apuseni, în

2009, pentru tema turismul şi ariile

protejate; staţiunea Geoagiu-Băi, în

2010, pentru tema turismul acvatic;

în 2012, Alba Iulia, pentru tema „turismul

şi regenerarea siturilor fizice“

şi Ţinutul Buzăului, pentru tema „turismul

rural“; iar în 2013, localitatea

Jurilovca, din judeţul Tulcea, pentru

turismul accesibil persoanelor în vârstă

şi celor cu nevoi speciale.

De asemenea, Comisia lucrează

în prezent la stabilirea unei etichete

europene a calităţii în turism, care

va spori încrederea clienţilor şi va încuraja

profesioniştii din industrie să

atingă şi să menţină standarde înalte

de calitate.

CALYPSO: TURISM PENTRU

TOŢI, TOT TIMPUL ANULUI

Persoanele cu vârste între 55 şi 80

de ani reprezintă un sfert din populaţia

Uniunii Europene. Cu toate

aces tea, aşa cum afirmă comisarul

Antonio Tajani în articolul său, numai

41% dintre aceştia călătoresc în scop

turistic, deşi, în cele mai multe cazuri,

au resurse şi timp pentru a face

acest lucru.

Prin iniţiativa Calypso, Comisia a

urmărit să încurajeze şi să faciliteze

călătoriile în afara sezonului de vârf,

pentru tineri, pentru persoanele cu

dizabilităţi, pentru familiile cu venituri

mici şi persoanele în vârstă. Prin

Comisia Europeană îşi propune să identifice mai bine principalele

provocări şi oportunităţi pentru industria turismului european şi, dacă

este necesar, să propună revizuirea reglementărilor în domeniu, pentru

a răspunde mai bine noilor provocări, generate de creşterea concurenţei

din partea competitorilor tradiţionali din acest sector dar şi de

economiile emergente.

Comisia Europeană doreşte, de asemenea, să afle opinia operatorilor

din domeniul turismului, a întreprinderilor cu activităţi legate de turism, a

asociaţiilor de afaceri, a sindicatelor, a autorităţilor publice de la toate nivelurile,

precum şi a instituţiilor academice, think-tank-urilor şi ONG-urilor

cu privire la modalităţile de a reduce şi mai mult barierele de reglementare

şi administrative, pentru a facilita dezvoltarea industriei turismului.

Consultările publice sunt deschise până la 15 martie 2014, iar

persoanele şi organizaţiile interesate sunt invitate să-şi exprime punctele

de vedere prin intermediul următoarelor pagini web:

http://bit.ly/1jT7ONZ

http://bit.ly/1fLTx28

încurajarea acestor călătorii, Comisia

a dorit să asigure locuri de muncă

în industria turistică pe întreaga

perioadă a anului şi să contribuie la

reducerea fluctuaţiilor sezoniere în

activitatea companiilor de transport,

a unităţilor de cazare şi a altor sectoare

legate direct sau indirect de turism.

Într-o primă etapă, programul a

fost aplicat experimental între 2009

şi 2011 şi a contribuit la menţinerea

Uniunii Europene ca lider al turismului

mondial, într-o perioadă de criză

economică.

ATRAGEREA TURIŞTILOR

DIN AFARA UE

Un alt motor de creştere pentru

industria europeană a turismului este

creşterea numărului de vizitatori din

statele din afara Uniunii Europene.

Este vorba mai ales de turiştii din ţările

emergente, ale căror venituri în

creştere le-ar permite să călătorească

în Europa.

Însă pentru a atinge acest obiectiv,

formalităţile pentru obţinerea

vizelor turistice trebuie simplificate.

Comisia Europeană lu crează de ja

la simplificarea Regulamentului de

acordare a vizelor turistice. Potrivit

datelor Comisiei Europene, numărul

turiştilor brazilieni şi ruşi care vizitează

Europa s-a dublat în ultimii ani.

De asemenea, tot mai mulţi chinezi

şi indieni aleg să-şi facă vacanţele în

Europa. Însă, potrivit aceloraşi date,

21% dintre potenţialii vizitatori din

economiile emergente renunţă la

planurile lor, din cauza procedurilor

complicate de obţinere a vizei de intrare

în statele membre ale Uniunii

Europene.

Un prim program în această direcţie

este „Iniţiativa 50.000 de tu rişti“,

prin care vor fi facilitate zborurile

şi procedurile de obţinere a vizelor

pentru 25.000 de turişti din Argentina,

Brazilia şi Chile. De asemenea,

25.000 de cetăţeni europeni vor fi

încurajaţi să călătorească în cele trei

ţări sud-americane.

FEBRUARIE 2014 5


Interviu

FOTO: docromania.wordpress.com

GABRIELA SZABO, AMBASADOARE A TURISMULUI ROMÂNESC:

„NIMIC NU POATE FI MAI FRUMOS

DECÂT SĂ-ŢI PROMOVEZI ŢARA“

Turismul românesc are, din august 2013, un grup de ambasadori — personalităţi

din cultură şi sport, care vor promova România ca destinaţie turistică în

călătoriile lor în străinătate. Numirea ambasadorilor turismului românesc face

parte din proiectul „Promovarea României prin valori“, iniţiat de ministruldelegat

pentru IMM-uri, Mediu de afaceri şi Turism, Maria Grapini, în cadrul

căruia vor avea loc mai multe acţiuni de promovare a turismului românesc.

Primii ambasadori ai turismului au fost desemnaţi în cadrul unei gale care a avut

loc pe 19 august 2013: caricaturistul Ştefan Popa Popa’s, tenismanul Ilie Năstase, muzicienii

Gheorghe Zamfir şi Grigore Leşe, sportivii Gabriela Szabo, Elisabeta Lipă, Iolanda Balaş şi Ivan

Patzaichin. La începutul acestui an au mai fost numiţi ambasadori actorii Maia Morgenstern,

Dan Puric şi fotbalistul Helmuth Duckadam, urmând ca, până la finalul programului, România

să aibă 30 de astfel de reprezentanţi. Gabriela Szabo, multiplă campioană la atletism, ne

vorbeşte despre primele proiecte în calitate de ambasador al turismului activ şi de aventură.

OVIDIU NAHOI

regio@mdrap.ro

Doamnă Gabriela Szabo, ce

înseamnă să fii ambasador al

turismului românesc?

Vă spun sincer că am fost foarte

onorată să fiu desemnată ambasador

al turismului românesc. Pentru

că este o onoare să-mi servesc ţara,

care a făcut atâtea pentru mine. Eu

am spus de fiecare dată că sunt produsul

acestei ţări şi trebuie să dau

ceva înapoi societăţii. De aceea,

nici nu am stat pe gânduri atunci

când mi s-a propus. Mi-am spus că

nimic nu poate fi mai frumos decât

să te duci în străinătate şi să încerci

să-ţi promovezi ţara. Şi avem

o ţară minunată, din toate punctele

de vedere. Suntem chiar o ţară privilegiată!

Avem cu ce ne mândri şi

depinde de noi cum facem promovarea

şi cum putem să-i atragem pe

vizitatori.

Cum realizaţi, concret, această

promovare?

Imediat după ce am fost numită

ambasador al turismului româ nesc

m-am gândit la un proiect şi l-am

pus pe hârtie, după care l-am prezentat

doamnei ministru Grapini.

Se numeşte „Share Romania“ şi

doresc foarte mult să-l realizez împreună

cu Liga Studenţilor Români

din Străinătate. De ce? Pentru că,

la rândul lor, ei au canale, în marile

universităţi din lume, prin care

să atragem tot mai mulţi studenţi

care să vină să descopere România.

De fapt, proiectul se va întinde pe

o perioadă de zece zile. Vrem să

invităm personalităţi din diferite

domenii, care să se întoarcă

acasă, după zece zile, cu impresii

deosebite despre România şi

să vorbească despre ţara noastră.

Vom vizita împreună cu

ei obiective importante

din România, în

compania unor personalităţi

din ţară

şi, bineînţeles, vor

primi materiale

de promovare.

Am început încă

de anul trecut

strângerea de

fonduri, să

ve dem ce companii private şi, de ce

nu, publice şi-ar dori să intre în proiect.

Este o muncă anevoioasă, dar

nimic nu e imposibil când îţi doreşti

ceva. Ne gândim ca această acţiune

să aibă loc în primăvară. Desigur, eu

mă voi implica în atragerea invitaţilor

din lumea sportivă. Liga Studenţilor

Români din Străinătate se

va implica în mediul academic şi vor

căuta personalităţi din diferite

domenii, cu voci

bistrita.citynews.ro

6

www.inforegio.ro


Interviu

Vom vizita obiective

importante din

România, în compania

unor perso nalităţi

de la noi din ţară

şi, bineînţeles, vor

primi materiale de

promovare. Am început

încă de anul trecut

strângerea de fonduri,

să vedem ce companii

private şi, de ce nu,

publice şi-ar dori să

intre în proiect.

FOTO: Agerpres

puternice în ţă rile lor, care să poată

vorbi după aceea despre ce au văzut

în România.

Unde vă place cel mai mult în

România?

Sunt ardeleancă, aşa că sunt

foarte mândră de regiunea din care

provin. Dar am descoperit şi zona

Bucovinei, care iarăşi mi-a plăcut

foarte mult. Îmi petrec şi sărbătorile

acolo. O altă zonă care îmi place

foarte mult este cea a Crişurilor. Eu

m-am şi antrenat la Oradea, am fost

în câteva tabere la Şuncuiuş, pe Crişul

Repede. Este o zonă minunată.

De multe ori noi nu ne dăm seama

cât de frumoasă este ţara noastră.

De exemplu, am descoperit şi eu —

nu ştiam până acum — că una dintre

cele mai frumoase cascade se află

în zona Banatului, lângă Caransebeş:

cascada Bigăr, în judeţul Caraş-Severin,

între localităţile Anina

şi Bozovici, pe Cheile Minişului, în

Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa.

A fost votată cea mai frumoasă

cascadă din lume!

Nu ştiam!

Vedeţi? Nici eu, până să ajung

ambasador al turismului!

Poate că ne-ar trebui şi ambasadori

interni ai turismului...

De ce nu? Vedeţi, România nu

este doar frumoasă, dar conferă şi

o energie pozitivă. Mi-au spus acest

lucru mulţi străini care ne-au vizitat

şi apoi s-au întors tocmai pentru

starea de bine pe care ţara noastră

le-o oferă. Pur şi simplu se simţeau

foarte bine, fără a-şi putea explica

de ce.

Poate că este o mare diferenţă

între percepţiile lor iniţiale şi

realităţile pe care le descoperă

aici...

Exact! Am invitat ani la rând pe cineva

din Olanda să ne viziteze. La un

moment dat, mi-a şi spus că imaginea

nu este foarte bună — era înainte de

anii 2000. Am tot insistat, i-am spus

să nu se ia după aparenţe. Trebuie

să descoperi. După ce în sfârşit a

venit, s-a întors patru ani la rând în

România, doar pentru a o descoperi.

Şi prie tenii mei din Africa de Sud au

fost extaziaţi când au venit. S-au mirat

când au văzut cât pământ necultivat

avem — ei fiind fermieri…

Aţi fost în multe ţări, de pe toate

continentele. Ce credeţi că putem

învăţa de la ei, pentru a ne

promova mai bine?

Asiaticii au un sistem foarte bun.

De exemplu, au turismul balnear,

în Coreea de Sud, în Japonia. Şi noi

am putea, avem apele unicat de la

Sângiorz-Băi, pentru bolile de stomac.

Sau apele de la Băile Herculane,

Băile Felix, Geoagiu, Eforie.

Aşa cum au făcut Vittel sau Evian în

Franţa, cu acele baze medicale, putem

face şi noi. Şi sunt doar câteva

exemple. De fapt, tot ce am văzut

prin lume mi-a întărit convingerea

că avem în România adevărate unicate

şi depinde numai de noi să le

facem cunoscute şi să le exploatăm

durabil. Deocamdată, încerc să fac

acest lucru prin programul „Share

Romania“. După ce îl vom pune în

aplicare, mă voi implica şi în altele.

Vă mulţumesc şi vă doresc succes

în noua dumneavoastră calitate

de ambasador al turismului!

FEBRUARIE 2014 7


Interviu

INTERVIU CU MIŞU CHIRUC, PREŞEDINTELE EXECUTIV ANTREC ROMÂNIA:

POR, AXA PRIORITARĂ 5 — UN SPRIJIN

BINE-VENIT PENTRU ANTREC

ANTREC — Asociaţia Naţională de Turism Rural, Ecologic şi

Cultural şi Regio — Programul Operaţional Regional par făcute

unul pentru celălalt. ANTREC şi-a propus să identifice şi să

promoveze potenţialul turistic rural românesc, iar Regio,

prin axa prioritară 5, să faciliteze accesul la fonduri pentru

dezvoltarea şi promovarea turismului. Despre colaborarea

dintre cele două ne vorbeşte Mişu Chiruc, preşedintele

executiv al ANTREC România.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

regio@mdrap.ro

Domnule Mişu Chiruc, este Regio,

axa prioritară 5 — Dezvoltare

durabilă şi promovarea turismului,

un sprijin real pentru membrii

ANTREC?

Organizaţia noastră este o asociaţie

nonprofit care reuneşte un număr

din ce în ce mai mare de proprietari

de pensiuni din majoritatea zonelor

ţării (avem 32 de filiale), care acordă

asistenţă şi consultanţă membrilor

săi în probleme legate de autorizare,

promovare şi litigii. Împreună,

participăm la diverse evenimente

organizate cu scopul de a promova o

anumită zonă turistică, pentru a face

cunoscut potenţialul turistic al zonei

din punct de vedere al resurselor

naturale, folclorului, tradiţiilor, portului

popular şi, nu în ultimul rând,

al tradiţiilor gastronomice. Este un

mijloc prin care putem atrage turiştii

spre zona rurală şi, implicit,

putem stimula afacerile membrilor

noştri. Prin implementarea proiectelor

finanţate din axa prioritară 5,

domeniul 5.3, care vizează promovarea

turistică, s-a creat posibilitatea

promovării zonelor turistice pe plan

naţional, prin participarea la târguri

şi prin diseminarea materialelor de

promovare, prin centrele de informare

turistică, agenţii de turism

şi unităţi de cazare. De asemenea,

am participat cu materiale de promovare

la târguri locale, precum

Festivalul Bulzului la Bran, Festivalul

„Căsuţa cu pridvor“ de la Sărata

Monteoru, din Buzău, Festivalul Păstrăvului

de la Ciocăneşti — Suceava,

Festivalul Plăcintelor de la Bacău,

Festivalul clătitelor de la Prejmer,

Braşov, Târgul de turism rural de la

Albac, judeţul Alba, Târgul de turism

rural de la Fundata, judeţul

Braşov, Târgul de turism din Iaşi şi

multe altele.

Regio a fost un sprijin bine-venit

pentru organizaţia noastră, pentru

FOTO: www.ziarulderoman.ro

că fără aceste fonduri nu am fi putut

organiza atâtea evenimente şi

participa la atâtea târguri naţionale.

Mulţumită acestor activităţi,

încrederea membrilor noştri în organizaţie

a crescut foarte mult.

Ce modificări credeţi că ar trebui

făcute pentru îmbunătăţirea

axei Regio care vizează turismul?

În primul rând, ar trebui să se

realizeze parteneriate public-private

pentru promovarea pachetelor

turistice care să includă trasee,

facilităţi şi oferte de cazare şi gastronomie

tradiţională, pachete care

ar putea fi folosite de agenţiile turistice

pentru vânzări. Un pachet

complet de informaţii ar avea mai

multe şanse să atragă turiştii. Experienţa

ne-a demonstrat că pentru

a promova o zonă turistică nu este

destul să promovezi resursele turistice

din zonă, ci şi posibilităţile de

cazare şi serviciile pe care le oferă,

pentru că altfel, oferta este neatrăgătoare.

În prezent, aceste aspecte

nu sunt incluse în program.

În plus, ar fi foarte eficient şi de

interes naţional ca prin aceste proiecte

să putem prezenta ofertele

noastre şi la târguri internaţionale.

Pentru ca implementarea de către

organizaţiile neguvernamentale de

profil să fie mai eficientă, propun

ca în bugetul proiectului să poată fi

inclusă şi o mică sumă pentru cheltuieli

de personal.

Puteţi să ne daţi exemple concrete

de identificare şi promovare

a turismului rural realizate cu

succes prin Regio?

Ca să vă răspund la întrebare,

revin la faptul că promovarea unei

8

www.inforegio.ro


Interviu

FOTO: Mişu Chiruc

Ce proiecte are ANTREC pentru

promovarea şi dezvoltarea turismului

rural în 2014?

Anul 2014 este ultimul an de implementare

a proiectelor derulate

prin Regio, axa de turism. Aşteptăm

să se deschidă liniile de finanţare

pentru perioada 2014-2020 pentru

care avem pregătite proiecte

de promovare turistică pentru mai

multe zone rurale româneşti.

Care ar fi mesajul dv., ca preşedinte

executiv al ANTREC, la început

de an?

Aş dori ca fondurile care vor fi

zone rurale din punct de vedere turistic

nu presupune doar descrierea

resurselor turistice naturale, istorice

şi culturale. Reţineţi, turismul rural

înseamnă şi cazarea la pensiuni,

înseamnă şi gastronomie tradiţională,

şi meşteşuguri tradiţionale pe

care le realizează oamenii — dacă

toate acestea nu sunt promovate,

este greu să facem atractivă o zonă

rurală numai prin potenţialul natural,

istoric şi cultural. Ospitalitatea

este cea mai mare calitate a turismului

rural de la noi şi se realizează

prin oameni.

Cu toate greutăţile, prin proiectul

ProMoVal — Dezvoltarea şi Consolidarea

turismului din N-V Moldovei prin

promovarea valorilor turistice rurale,

am reuşit să promovăm — cred eu, cu

succes — două branduri turistice din

zona Moldovei: „Hanul Ancuţei“, prin

promovarea literaturii lui Sadoveanu

şi a ideii de han, ca loc de stat la poveşti

şi schimb de informaţii (un început

istoric al comunicării, dacă vreţi)

prin Festivalul Hanurilor, şi brandul

„Ion Creangă“, cu regăsirea lumii

poveştilor şi a copilăriei, prin

Festivalul de Poveste de la

Humuleşti, judeţul Neamţ.

Care sunt oportunităţile

şi dificultăţile ANTREC

în realizarea obiectivelor

sale?

Ca oportunităţi aş menţiona

faptul că avem o ţară

frumoasă, că produsul agroturistic

este de calitate, încă

păstrat în forme autentice, că

avem meşteri populari renumiţi, cu

meserii care, şi prin munca noastră,

s-au revigorat, că avem un port

popular divers, frumos şi autentic,

că avem un folclor pe care trebuie

să-l promovăm, în interpretarea

tinerei generaţii. Ca dificultăţi, mă

gândesc la concurenţa neloială — a

celor care nu se clasifică, dar oferă

servicii de turism rural, lipsa facilităţilor

fiscale care să-i stimuleze pe

cei de la ţară să ofere servicii de turism

rural, mulţimea autorizaţiilor

necesare pentru deschiderea unei

pensiuni sau a unei alte activităţi

de turism rural, faptul că nu se face

o diferenţă prea mare între marii

operatori de turism şi pensiunile cu

3-4 camere, care au o activitate de

subzistenţă.

Pentru ca

implementarea

de către organizaţiile

neguvernamentale de profil

să fie mai eficientă, propun

să se regăsească prin bugetul

proiectului şi o mică sumă

pentru cheltuieli

de personal.

Mişu Chiruc

aprobate pentru perioada 2014-2020

să ne găsească pe cât mai mulţi pregătiţi

cu idei de proiecte care să

ducă la promovarea turismului rural

din România. După studiile făcute, în

următorii ani, turismul se va orienta,

la nivel global, din ce în ce mai mult

spre turismul rural, spre serviciile

de relaxare şi întreţinere tip spa şi

spre turismul ecologic. Stă în puterea

noastră să participăm la dezvoltarea

acestor tipuri de turism. Le

urez colegilor mei din turismul rural

să încheie cât mai multe parteneriate

cu administraţiile locale, pentru

că numai împreună vom putea avea

realizări în dezvoltarea turismului

românesc.

FEBRUARIE 2014 9


Ştiri regionale

CLUJ: SPRIJIN PENTRU ASOCIAŢIA

SFÂNTUL NECTARIE

Bolnavii de cancer din Cluj şi familiile lor vor beneficia

de ajutor din partea Centrului de îngrijiri paliative

Sfântul Nectarie. Pentru aceasta, la sfârşitul lui

decembrie 2013, Consiliul pentru Dezvoltare Regională

Nord-Vest a avizat contractul de sponsorizare a Asociaţiei

Sfântul Nectarie. Centrul, deschis de Arhiepiscopia

Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului

şi Clujului, dispune de 10 saloane cu 20 de paturi şi

multe alte spaţii necesare rezidenţilor din Centru.

„Doar în primele şapte luni de funcţionare, au fost 189

de pacienţi. Unii sunt internaţi, alţii vin doar pentru

tratament“, a spus Liciniu Câmpean, consilier-misionar

social în cadrul Centrului.

INTERREG IV C SUSŢINE CONSERVAREA

PATRIMONIULUI CULTURAL

ADR Nord-Est este preocupată de conservarea centrelor

istorice care dau farmec oraşelor. În cadrul proiectului

ZEN — „Reţea de evenimente cu impact zero

asupra patrimoniului cultural“, finanţat prin Programul

INTERREG IV C, instituţia a organizat o serie de

evenimente şi întâlniri cu specialişti în managementul

evenimentelor din Regiunea Nord-Est. Ca urmare, se

vor realiza un ghid de bune practici şi un plan de implementare

pentru a veni în sprijinul autorităţilor care

doresc să reducă efectele negative ale evenimentelor

şi festivalurilor organizate în centrele istorice urbane.

Ghidul de bune practici va fi disponibil la sfârşitul lunii

iunie 2014.

Foto: Consilier-misionar

social Liciniu Câmpean

www.centrulpaliativsfantulnectarie.ro

NORD-VEST

NORD-EST

VEST

CENTRU

ROMÂNIA-SERBIA: BANATUL VA AVEA

UN PORTAL TURISTIC TRILINGV

Asociaţia Tehimpuls, fondată de Agenţia pentru Dezvoltare

Regională Vest, colaborează cu Agenţia pentru

Dezvoltare Socio-Economică Banat din Zrenjanin-Serbia

pentru realizarea portalului www.banatour.eu, care va

cuprinde oferta turistică a regiunii Banat (Banatul românesc

şi Banatul sârbesc). Informaţiile vor fi prezentate

într-o formă inovativă, în limbile română, sârbă şi engleză

şi vor conţine calendar de evenimente, o aplicaţiesuport

pentru planificarea unei călătorii în regiune, hărţi

interactive, detalii despre starea vremii etc. De asemenea,

va fi creată o aplicaţie specială pentru smartphoneuri.

Proiectul, finanţat din fonduri europene, are o valoare

de aproximativ 334.000 de euro (din care fonduri

UE circa 316.500 euro) şi se va finaliza în aprilie 2014.

ŞASE JUDEŢE DIN TRANSILVANIA,

ÎN PARTENERIAT PENTRU PROIECTUL

„DRACULA“

Un mit care se află pe buzele tuturor ar putea deveni o

atracţie turistică de top în România. Primarul din Târgu

Mureş a propus autorităţilor locale din şase judeţe

învecinate un parteneriat îndrăzneţ: dezvoltarea, din

fonduri europene disponibile în perioada 2014-2020,

a proiectului regional „Dracula“. Proiectul regional ar

urma să fie dezvoltat împreună cu judeţele Braşov, Sibiu,

Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Alba, care vor fi „antrenate

în valorificarea şi prezentarea miturilor locale, fiecare

judeţ putând să-şi aleagă o temă“. Reprezentanţii

primăriei, citaţi de Mediafax, sunt de părere că Târgu

Mureş şi Sighişoara pot juca un loc esenţial în acest proiect

„de interes regional, naţional şi internaţional“.

10

www.inforegio.ro


Ştiri regionale

PESTE 900 PROIECTE REGIO, DEPUSE

ÎN REGIUNEA SUD-VEST OLTENIA

Bilanţul, realizat la sfârşitul anului 2013 de Agenţia

pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia, indică

depunerea a 911 proiecte pentru a obţine finanţare

prin Regio, cu o valoare totală de 1,16 miliarde de

euro. Dintre acestea, 335 de proiecte au fost respinse

sau retrase, rămânând 576 de proiecte, care solicitau

asistenţă nerambursabilă de 911,10 milioane euro. De

exemplu, pentru crearea, dezvoltarea şi modernizarea

infrastructurilor specifice pentru valorificarea resurselor

naturale cu potenţial turistic a fost alocat un buget

de 45,86 milioane de euro. Au fost depuse 54 de proiecte,

valoarea solicitată fiind de 108,20 milioane de

euro, dintre care 23 de proiecte au fost contractate

(valoarea solicitată fiind de 55,24 milioane de euro).

BANCA MONDIALĂ SPRIJINĂ

DEZVOLTAREA DELTEI

Banca Mondială va sprijini autorităţile din judeţul

Tulcea pentru implementarea Strategiei Integrate de

Dezvoltare Durabilă a Deltei Dunării. Astfel, Tulcea

va deveni singurul judeţ din România care va avea

un instrument european de dezvoltare teritorială

integrată (ITI), existând astfel posibilitatea ca acesta

să fie finanţat din fonduri europene, după cum a

declarat preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea,

Horia Teodorescu, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Banca Mondială va decide ce sumă putem cere Uniunii,

prin ultimul raport pe care-l va înainta Ministerului

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice“, a spus

preşedintele CJ Tulcea, citat de AGERPRES.

SUD-VEST

OLTENIA

SUD-EST

SUD

MUNTENIA

BUCUREŞTI

- ILFOV

SEMINAR DE INSTRUIRE PENTRU

BENEFICIARII REGIO

Pentru bunul mers al programului Regio, Agenţia pentru

Dezvoltare Regională Sud Muntenia a organizat, pe 9 ianuarie,

primul seminar din acest an destinat beneficiarilor

de fonduri nerambursabile. Peste 20 de reprezentanţi ai

autorităţilor publice locale şi oameni de afaceri, care au

semnat contractele de finanţare în luna decembrie, au

fost informaţi cu privire la etapele implementării proiectelor

finanţate prin programul Regio. „Aceste întâlniri sunt

importante, mai ales pentru cei care se află la primele

proiecte. Beneficiarii primesc răspunsuri exacte la primele

întrebări despre proiect, coordonatele specialiştilor care îi

pot ajuta, detalii despre documentaţie. Încercăm să prevenim

sau să rezolvăm cât mai multe probleme înainte ca

situaţia să se agraveze şi astfel să preîntâmpinăm eşecurile“,

a declarat directorul ADR Sud Muntenia, Liviu Muşat.

ADR BUCUREŞTI-ILFOV:

O NOUĂ FAŢĂ A PAGINII WEB

Site-ul Agenţiei de Dezvoltare regională Bucureşti-Ilfov

(www.regioadrbi.ro) are, începând din luna ianuarie

2014, o nouă înfăţişare. Au fost schimbate atât structura

şi forma vizuală, cât şi structura informaţiei. Utilizatorii

vor avea parte de o navigare mai simplă şi de

un acces mai rapid la informaţiile care îi interesează.

După cum afirmă experţii agenţiei, noua interfaţă este

în acord cu tendinţele din domeniu şi demonstrează

din plin accesibilitatea programului Regio. Echipa ADR

Bucureşti-Ilfov doreşte tuturor utilizatorilor o călătorie

plăcută în spaţiul virtual dedicat implementării

programului în regiunea lor!

FEBRUARIE 2014 11


Tradiţii

TINERI ROMÂNI ACCESEAZĂ FONDURI STRUCTURALE EUROPENE

„CELE MAI FRUMOASE SATE DIN

ROMÂNIA‘‘ — TRADIŢIE ŞI COOPERARE

REGIONALĂ

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

regio@mdrap.ro

Nicolae Marghiol,

fondatorul şi preşedintele

executiv

al Asociaţiei „Cele

mai frumoase sate

din România“, a

folosit fonduri europene

pentru proiecte

care urmăresc

dezvoltarea

re giunilor rurale.

De trei ani, există în România, în

satul Drăguş, judeţul Braşov, un

imens lan de porumb transformat

în labirint. Supranumit „Labirintul

poveştilor“, acesta este un parc de agrement

deschis publicului, din august până

în septembrie. Este un eco-parc unic în

Europa, care atrage mulţi turişti în zonă.

Proiectul aparţine Asociaţiei „Cele mai frumoase

sate din România“, iniţiată de Nicolae

Marghiol, fondatorul şi preşedintele

executiv al organizaţiei.

Botoşănean la origine, stabilit în Ardeal

pentru studii, Nicolae Marghiol este un tânăr

de 30 de ani, îndrăgostit de mediul rural

autentic. De formaţie sociolog, Marghiol

apreciază frumuseţea şi valorile satului autohton

şi face tot posibilul să-l protejeze

şi să-l promoveze. În acest scop, în 2010 a

înfiinţat Asociaţia „Cele mai frumoase sate

din România“. Ideea i-a venit pe vremea

când era la studii de masterat în Belgia, la

Liège. Acolo, în timp ce-şi făcea stagiul de

practică la Primăria Bruxelles şi la Ministerul

Dezvoltării Rurale, i-a cunoscut pe cei

de la Asociaţia „Cele mai frumoase sate din

Wallonia“. Apoi a fost în Italia, alături de

alţi tineri români, pentru a semna un acord

de colaborare cu o asociaţie italiană similară,

„I borghi più belli d’Italia“.

„ M-am întors în România şi am realizat

— pe lângă alte iniţiative private — această

asociaţie, după modelul valon, francez şi

italian. Vrem să creăm un exemplu de dezvoltare

şi promovare a satului românesc,

după modelul european“, povesteşte Nicolae

Marghiol. Într-adevăr, arhitectura, peisajul,

tradiţiile şi obiceiurile satului românesc

trebuie protejate. Dar pentru aceasta

este nevoie de proiecte care să schimbe

mentalităţi, să implice instituţiile statului,

să convingă autorităţile locale — consiliile

locale şi judeţene, primăriile. La acest capitol

Nicolae Marghiol pare un om hotărât şi cu

multă putere de convingere.

Asociaţia sa are deja depuse cereri de

finanţare pentru cinci parcuri de agrement,

prin Regio: „Labirintul“ din lanul de

porumb, care va deveni un labirint permanent

din gard viu, „Şcoala de ecologie“ de

la Tulcea, „Ferma pedagogică“ de la Timişoara,

„Casa Naturii“ din Bacău şi „Parcul

de escaladă“ de la Braşov. „Ideea este că

satele frumoase trebuie să fie şi turistice,

să aibă o infrastructură de bază (şosele,

gaz metan, canalizare) şi infrastructură

de agrement.“ Aici intervine Nicolae Marghiol,

cu proiectele amintite. De pildă,

labirintul din lanul de porumb, devenit între

timp obiectiv turistic, va fi extins la 7

ha de labirint din gard viu şi va include şi

o bază sportivă, camping, şcoală de ecologie,

fermă educativă. Tânărul mai are o

serie de proiecte care aşteaptă finanţare

prin POSDRU şi care vizează formarea profesională

în agroturism — cursuri de ghizi

montani, produse tradiţionale, animatori

pentru parcurile eco etc.

12

www.inforegio.ro


Dosar

ROMÂNIA,

DESTINAŢIE

TURISTICĂ

DE IARNĂ

Există numeroase atuuri care

pot face din România o

destinaţie turistică de top în

Europa.

În primul rând, extraordinara diversitate

a României. Aproape nimic nu

lipseşte din oferta românească: de

la turismul montan la cel cultural şi

religios, de la traseele viticole la turismul

speologic şi de aventură, de la

practicarea sporturilor de iarnă la excursiile

pentru pescuit sau de cunoaştere

a vieţii sălbatice, de la turismul

balnear şi spa până la cel de tip citybreak.

Şi lista poate continua…

În al doilea rând, România se poate

lăuda că a men ţinut intacte nenumărate

tradiţii populare şi meşteşuguri,

de o remarcabilă diversitate, în numeroase

regiuni.

Aceste atuuri fac din România o destinaţie

atractivă în timpul iernii şi în

low season.

Programul Regio a contribuit într-o

mă sură importantă la valorificarea

aces tui uriaş potenţial. Proiectele finanţate

prin Regio creează locuri de

muncă şi sprijină dezvoltarea durabilă

a regiunilor.

Vă prezentăm, în paginile următoare,

câteva proiecte finanţate din Regio,

realizate în mai multe regiuni ale

României, care contribuie la dezvoltarea

ofertei turistice în perioada de

iarnă şi în afara sezonului de vârf.

VLAD BÂRLEANU

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

FEBRUARIE 2014 13


Dosar

CU ASCENSORUL ÎN

CETATEA RÂŞNOV!

FOTO: darkclauds.wordpress.com

În luna iunie s-a dat undă verde celui de-al doilea mare

proiect de investiţii în oraşul Râşnov: un ascensor de acces

la Cetatea Râşnov, pe plan înclinat.

FOTO: vizitam.blogspot.com

VLAD BÂRLEANU

regio@mdrap.ro

Mai exact, atunci s-a semnat

contractul de finan ţare cu

Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Ad mi nistraţiei

Publice — suma totală ridicându-se

la 15,3 milioane de lei, din care

aproape 6 milioane de lei din Fondul

European pentru Dezvoltare

Regională (FEDR) —, procedura de

atribuire a contractului de execuţie

fiind în desfăşurare. De la bugetul

naţional se alocă 1,3 milioane de

lei, urmând ca 7,2 milioane de lei

să fie contribuţia beneficiarului.

Cetatea Râşnov e uşor de zărit din

maşină, de pe drumul european E

574, iar acesta e un avantaj turistic.

Fortificaţia se impune de la distanţă,

iar călătorul e mânat să vadă ce

se ascunde în spatele zidurilor vechi

sau cât de departe îşi poate arunca

privirea din vârf. Avantajul poate fi

anulat, însă, când turistul de ocazie

începe să analizeze situaţia: cât îi

ia drumul până sus, în cetate, vizita

şi drumul înapoi în oraş.

De-aici a apărut şi unul dintre

argumentele economice ale proiectului

de ascensor pe plan înclinat,

pentru acces în Cetatea Râşnov: în

prezent, din cauza accesului dificil

şi pentru că drumul ocoleşte centrul

oraşului, potenţialul turistic maxim

nu poate fi atins. Iar centrul oraşului

Râşnov este el însuşi un obiectiv

turistic la care localnicii ţin foarte

mult.

Accesul în cetate se face acum

de la bază, pe jos sau cu „titi-carul“.

Un alt drum pe jos este din

centrul oraşului, urcând dealul cetăţii.

Aşa stând lucrurile, era necesar

un plan care să asigure accesul mai

uşor în cetate, iar acesta vizează un

ascensor care va pleca din spatele

Casei de Cultură a oraşului, cu staţie

de sosire într-o poieniţă din imediata

apropiere a Barbacanei Mici.

„Acest loc a fost ales strategic, pentru

că se ştie că mulţi turişti merg

spre cetate cu maşina, folosind

drumul spre Poiana Braşov, ceea ce

înseamnă că centrul istoric al oraşului

Râşnov este întotdeauna ocolit.

14

www.inforegio.ro


Dosar

FIŞA TEHNICĂ

A PROIECTULUI

• Titlul proiectului: „Ascensor

plan înclinat Cetatea Râşnov‘‘

• Beneficiar: Unitatea

Administrativ-Teritorială a

oraşului Râşnov.

• Valoarea totală: 15,35

milioane de lei. Suma eligibilă

este de 14,5 milioane de

lei, din care contribuţia

beneficiarului se ridică la

7,24 milioane de lei. Restul

finanţării este asigurat de

Fondul European pentru

Dezvoltare Regională, — 5,9

milioane de lei, şi din bugetul

naţional — 1,3 milioane de lei.

• Perioada de implementare

este de 17 luni.

În concluzie, obiectivul prin cipal

al micului funicular este atragerea

turiştilor în oraş şi abia apoi la cetate“,

se menţionează în proiect.

Autorităţile sunt sigure că turiştii

care vor vizita cetatea vor rămâne

impresionaţi de măiestria construcţiei.

Toată frumuseţea împrejurimilor

poate fi admirată prin binoclul

din cetate, iar de la înălţime, întrun

loc special amenajat, turiştii pot

admira Munţii Bucegi, Piatra Craiului,

Leaota, Baiului, Depresiunea

Braşovului şi întreaga Depresiune a

Bârsei.

UN PROIECT DE DEZVOLTARE

DURABILĂ

În interiorul cetăţii, turiştii pot

vizita muzeul de artă feudală, unde

sunt expuse arme, unelte, galerii,

mobilier de epocă, stampe, armuri,

porturi specifice secolului şi diverse

fotocopii ale documentelor din acea

vreme. Printre atracţii: o mască de

tortură şi un jug pentru transportarea

prizonierilor.

În casele din cetate au fost amenajate

mici magazine de suveniruri

unde turiştii pot găsi, printre altele,

obiecte de artă şi cărţi care prezintă

istoria şi tradiţia locului.

Conform proiectului, sunt respec

tate prin cipiile dezvoltării durabile,

în sensul conservării şi protejării

patrimoniului natural, dar

şi al reducerii presiunii antropice

asupra mediului, inerentă în condiţiile

prac ticării turismului pe scară

largă. Dezvoltarea durabilă este cea

care corespunde necesităţilor prezentului,

fără a compromite posibilitatea

generaţiilor viitoare de a-şi

satisface propriile necesităţi.

Structura proiectului include

trei ti puri de investiţii: sistemul de

transport pe cablu, alee de acces,

platforma belvedere şi utilităţi. Astfel,

pe lângă realizarea propriu-zisă

a liftului înclinat, la poalele Cetăţii

Râşnov se vor construi: o casierie,

un grup sanitar şi un centru de informare

turistică, un lift pentru

persoane cu dizabilităţi şi un sistem

de control al accesului. Pe a doua

componentă de investiţii se va construi

o alee de acces de la staţia

superioară a ascensorului înclinat

până la poarta de acces în cetate

şi o platformă belvedere. În fine,

a treia componentă investiţională

prevede realizarea unei reţele de

joasă tensiune şi alimentarea cu

apă şi canalizare. Liftul înclinat are

o lungime de 165 de metri, o diferenţă

de nivel de 94 de metri şi un

unghi de înclinare de 34 de grade.

Viteza de transport va fi de 2,5 metri

pe secundă, ascensorul putând

realiza aproape 12 curse, dus-întors,

pe oră. Capacitatea de transport

este de 700 de persoane pe oră

şi de 30 de persoane pe drum.

Durata de realizare a proiectului

este de 17 luni, timp în care vor fi

create 19 locuri de muncă. Se estimează

că, la finalul celui de-al

cincilea an de exploatare a investiţiei,

numărul de turişti în localitatea

Râşnov va creşte de la 7.866 la

8.695 de persoane. Investiţia propusă

va susţine această tendinţă de

creştere, având în vedere faptul că

ascensorul va reprezenta nu doar o

modalitate rapidă şi comodă de acces

la Cetatea Ţărănească, ci şi o

atracţie turistică în sine.

În proiect, se mai arată că „starea

neco respunzătoare“ a căilor de

acces afectează durata de deplasare

a turiştilor şi este unul din factorii

care descurajează potenţialii vizitatori

ai cetăţii. După realizarea noii

soluţii tehnice, calea de rulare a ascensorului

de 165 de metri lungime

va fi parcursă în aproximativ 1 minut

şi 10 secunde.

Traseu ascensor Cetate

FOTO: SC Primavera Design

FEBRUARIE 2014 15


Dosar

BISERICILE SĂSEŞTI,

REDATE TRANSILVANIEI

Luna octombrie a anului 2013

a fost termenul-limită pentru

finalizarea proiectului de restaurare

a 18 biserici fortificate

din Transilvania. Cele

mai multe dintre ele în ruină,

abandonate de autorităţi,

uitate sau ignorate de turişti.

Beneficiarul, Consistoriul Superior

al Bisericii Evanghelice,

spune că proiectul a fost

mai amplu decât estimările

iniţiale, dar că numărul turiştilor

deja a crescut şi merită

să aplice pentru un nou

proiect în exerciţiul bugetar

2014-2020.

Ansamblul Stejărişu

VLAD BÂRLEANU

regio@mdrap.ro

În 2008, Consistoriul Superior al

Bisericii Evanghelice, beneficiarul

proiectului „Tezaure fortificate

redescoperite“, a depus o cerere

de finanţare prin Regio — Axa 5,

domeniul care vizează restaurarea şi

valorificarea durabilă a patrimoniului

cultural şi crearea sau modernizarea

infrastructurilor conexe. Argumente

pentru susţinerea acestui proiect

nu au fost greu de găsit. Puţine din

cele 160 de biserici fortificate, situate

în sudul Transilvaniei, sunt vizitate

de turişti. Deşi aceste ansambluri

cu arhitectură diversă reprezintă un

patrimoniu cultural european unic şi

foarte atractiv, nu sunt cunoscute nici

măcar printre adepţii turismului cultural,

care vin în România pentru a vizita

centrele istorice din Sibiu, Braşov

sau Sighişoara. Nu de puţine ori, turiştii

interesaţi se găsesc în faţa unor

monumente istorice închise, lăsate

în mod intenţionat pradă deteriorării.

Astfel, în momentul de faţă, nu

este exploatat un potenţial turistic

însemnat.

„Proiectul a fost finalizat din

punct de vedere al lucrărilor de

construcţie–montaj şi s-au efectuat

toate recepţiile la terminarea lucrărilor.

Proiectul s-a prelungit totuşi

cu 12 luni (până la 15 octombrie

2014), pentru că s-au descoperit

picturi murale (fresce) pe suprafeţe

întinse, iar sumele care mai erau

disponibile au fost redirecţionate

pentru conservarea şi restaurarea

acestor picturi murale din secolele

XIV-XVI în bisericile din Apold, Ighişul

Nou şi Curciu“, a declarat Friedrich

Gunesch, secretar general al

Consistoriului Superior al Bisericii

Evanghelice de Confesiune Augustană

din România.

Întârzierea este explicabilă şi

prin dificultăţile întâmpinate pe

parcursul realizării proiectului, care

ţin de experienţa beneficiarului, de

partea administrativă sau de cea financiară.

„Este foarte greu să creezi

şi să menţii o platformă eficientă de

dialog şi de implementare cu atâţia

arhitecţi, constructori, diriginţi de

Ansamblul Sebeş

16

www.inforegio.ro


Dosar

şantier, la care se adaugă ADR Centru

şi Autoritatea de Management

a programului Regio“, recunoaşte

Friedrich Gunesch. În plus, 18 comunităţi

rurale şi mic-urbane din patru

judeţe — Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş

— pot fi o adevărată provocare din

punct de vedere birocratic.

Din punctul de vedere al finanţării,

timpul de verificare este lung,

astfel că cererile de rambursare

uneori trenează şi nu se poate face

plata la timp către executanţi. „Am

fost nevoiţi să creăm un fond de rulaj

din surse proprii şi din împrumuturi

externe, pentru a putea asigura

fluxul de lucrări şi plăţi. Acest lucru

ar fi fost imposibil de realizat de către

comunităţile implicate“, afirmă

Friedrich Gunesch.

Cu toate acestea, proiectul a fost

sprijinit financiar (costurile proiectelor

tehnice) de unele unităţi administrativ-teritoriale:

Consiliul Ju de ţean

Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş.

Un alt punct pozitiv a fost colaborarea

foarte bună cu ADR Centru.

Ca urmare, 18 comunităţi locale şi turismul

românesc, în general, vor beneficia

de conservarea acestui peisaj

transilvan unic cu biserici fortificate,

ca parte a patrimoniului cultural românesc

şi ca obiectiv turistic al Regiunii

Centru.

O CONTRIBUŢIE MAJORĂ LA

DEZVOLTAREA TURISMULUI

Ansamblul Stejărişu

De la bun început, proiectul nu a

prevăzut o reabilitare costisitoare şi

de anvergură a câtorva cetăţi, ci a

cuprins un număr suficient de mare

de obiective, pentru a permite elaborarea

unor rute turistice. „Astfel,

investind sume relativ mici pentru

fiecare obiectiv în parte, se obţine

un beneficiu total ridicat“, este

unul dintre argumentele proiectului.

Acesta a prevăzut, de la caz la

caz, modernizarea şi conectarea

an samblurilor la infrastructura de

orientare şi acces a turiştilor. O altă

componentă a proiectului a fost crearea

unui sistem unitar şi modern de

indicatoare în incinta şi în exteriorul

bisericilor fortificate. Proiectul

mai include sis teme de iluminare

arhitecturală, pentru evidenţierea

ansamblurilor după lăsarea întunericului.

Nu a fost ignorată nici componenta

de marke ting, care urmăreşte

popularizarea intensă şi sistematică

a obiectivelor, inclusiv în ţările din

vestul Europei. „Iau naştere cooperări

şi parteneriate cu administraţia

locală şi de stat, cu alte persoane

juridice din ţară şi străinătate, cum

ar fi asociaţiile saşilor din Germania,

Universitatea Tehnică din Viena,

Universitatea Lucian Blaga din

Sibiu şi altele“, ne spune Friedrich

Gunesch.

Beneficiile concrete ale proiectului

sunt importante: aproape 365 de

locuri de muncă nou create pe perioada

desfăşurării proiectului, din

care 18 asigurate pe termen lung. La

finalul proiectului, bilanţul va include

11 biserici fortificate cu plastică

arhitecturală conservată şi 6 cu frescă

conservată, 16 biserici cu rampe

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

Ansamblul Gârbova

Friedrich

Gunesch

Ansamblul Cincşor

de acces pentru persoane cu dizabilităţi,

iluminare exterioară nouă, sisteme

noi de alarmă şi anti-incendiu

şi 17 biserici cu grupuri sanitare noi.

În plus, turiştii le vor putea găsi mult

mai uşor, mulţumită celor 69 de panouri

stradale şi indicatoare montate

pe drumurile naţionale, judeţene şi

locale.

• Valoarea totală a proiectului: 22,06 milioane de lei;

• Valoarea totală eligibilă: 16,93 milioane de lei, din care:

--

Fondul european pentru dezvoltare europeană: 14,39 milioane de lei

--

Contribuţia bugetului naţional: 2,2 milioane de lei

--

Contribuţia beneficiarului: 0,33 milioane de lei

• Sumele pentru contribuţia proprie au fost asigurate de parohiile implicate,

de comunităţile din Sibiu, Mediaş, Braşov şi Sighişoara, de Ministerul

Dezvoltării din Germania, de asociaţiile saşilor transilvăneni

stabiliţi în Germania şi de unele unităţi administrativ-teritoriale —

Consiliul Judeţean Sibiu, Primăria Mediaş şi Primăria Sebeş.

FEBRUARIE 2014 17


Dosar

SLĂNIC MOLDOVA DEVINE UN CENTRU DE

ATRACŢIE PENTRU SPORTURILE DE IARNĂ

Staţiunea Slănic Moldova se va transforma, până la sfârşitul acestei ierni, dintr-o destinaţie

pur balneară, căutată exclusiv de persoane în vârstă, într-un puternic centru de atracţie

turistică. Asta promit autorităţile, odată cu omologarea noii pârtii de schi Nemira, care va

avea loc la finalul lunii februarie 2014. Prin anvergura investiţiei şi obiectivele realizate,

proiectul este unicat atât pentru aplicant, cât şi pentru partener.

VLAD BÂRLEANU

regio@mdrap.ro

Localitatea Slănic Moldova din

judeţul Bacău s-a format şi

s-a dezvoltat datorită numeroaselor

izvoare de apă

minerală care au compoziţii variate

şi valoroase, care i-au adus statutul

de staţiune balneoclimaterică. Poate

şi din lipsa unui marketing susţinut,

pentru o bună perioadă de timp, Slănic

Moldova a intrat într-un con de

umbră, ca majoritatea staţiunilor

balneoclimaterice din ţară, altădată

extrem de căutate. Decăderea staţiunii

a fost influenţată şi de interese

imobiliare, şi de lipsa de interes

pentru turism. Spaţiile de cazare au

fost vândute, revândute, retrocedate

sau lăsate în paragină.

Complexul de agrement „Schi

Parc Slănic Moldova“, un proiect

atipic din punctul de vedere al

termenului de finalizare, poate să

schimbe această situaţie. Consiliul

Judeţean Bacău şi partenerul său,

Consiliul Local Slănic Moldova, au

vrut să inaugureze în avans domeniul

schiabil, pentru a profita de

iarna 2013-2014 şi a atrage astfel

cât mai mulţi practicanţi ai sporturilor

de sezon. De aceea, pârtia

de schi Nemira va fi omologată cu

aproximativ două luni mai devreme.

Iniţial, autorităţile şi-au propus

o ţintă chiar mai ambiţioasă,

decembrie 2013: „Condiţiile meteo

au determinat decalarea datei limită

de finalizare a procesului de

omologare. După graficul proiectului,

această activitate trebuia să se

finalizeze în aprilie 2014“, a declarat

Dragoş Benea, preşedintele Consiliului

Judeţean Bacău. Complexul

este proiectat ca un ansamblu de

servicii integrate, cu un serviciu

de bază — pârtia de schi, un set

de servicii necesare serviciului de

bază — telescaun, serviciu de salvamont,

facilităţi şi echipamente de

protecţie pentru schiori — şi servicii

adăugate: maşină de bătut zăpada,

o instalaţie de iluminat nocturn, o

instalaţie de zăpadă artificială, o

şcoală de schi şi servicii de închiriere

de echipamente specifice.

Pârtia de schi este situată în

partea de nord a staţiunii Slănic

Moldova, la o altitudine de 720 de

metri (punctul cel mai înalt, de plecare).

Are o lungime pe înclinare de

1.414 metri, o lăţime medie de 38

18

www.inforegio.ro


Dosar

de metri, o diferenţă totală de nivel

de 240 de metri şi o pantă medie

de 17,6%. Această înclinaţie o încadrează

în categoria pârtiilor uşoare

şi, implicit, îi conferă un grad de

atractivitate ridicat. Capacitatea

de primire optimă este de aproximativ

600 de schiori. Tarifele orientative

pentru accesul cu telescaunul

pe pârtia de schi Nemira sunt

cuprinse între 5 lei de adult (3 lei

de copil) pentru o urcare şi 50 de lei

de adult (30 de lei de copil) pentru

12 urcări. Există şi un tarif pentru

6 urcări: 20 de lei de adult şi 15 lei

de copil. Un abonament de o zi va

costa 60 de lei de adult şi 40 de lei

de copil, iar un abonament de două

zile — 100 de lei de adult şi 60 de lei

de copil. Tarifele sunt aproximative

până la aprobarea finală, prin Hotărârea

Consiliului Judeţean.

O DESTINAŢIE PENTRU

TOATE VÂRSTELE

Beneficiarul proiectului este judeţul

Bacău, în parteneriat cu oraşul

Slănic Moldova prin autorităţile

sale deliberative: Consiliul Judeţean

Bacău şi Consiliul Local Slănic Moldova.

Acordul de parteneriat între

cele două instituţii a fost semnat

în noiembrie 2011. Cele două părţi

s-au asociat şi pentru administrarea

şi exploatarea obiectivului realizat

în urma implementării proiectului

„Schi Parc Slănic Moldova“. Contribuţia

judeţului Bacău la cheltuielile

totale de funcţionare ale pârtiei

este de 95%, iar contribuţia oraşului

Slănic Moldova — de 5%. De asemenea,

potrivit acordului de parteneriat,

fiecare partener participă la

beneficiile şi pierderile aferente administrării

obiectivului realizat prin

proiect în proporţie de 50%.

„Prin acest proiect, oraşul Slănic

Moldova va beneficia de elemente

de atracţie mai multe şi mai diverse

faţă de ceea ce există în prezent: va

fi o staţiune pentru toate vârstele,

plină de dinamism şi culoare“, afirmă

preşedintele Dragoş Benea. Proiectul

şi-a propus să atragă pe pârtia de

schi Nemira toate persoanele din judeţele

Moldovei şi din Republica Moldova

care doresc să schieze, la nivel

de începători-agrement. Ţinta vizată

reprezintă, în această etapă de debut,

aproximativ 0,7% din populaţia

însumată a acestor teritorii. „Estimăm

o creştere a numărului de turişti,

respectiv schiori, de 27.500 în

primul an şi de peste 35.000 în al optulea

an de funcţionare, cu un ritm

mediu anual de creştere de aproximativ

3%“, mai spune preşedintele

CJ Bacău. După cum se arată în

analiza cost–beneficiu, perioada de

amortizare a investiţiei este estimată

la aproximativ 14-15 ani.

FIŞA TEHNICĂ

A PROIECTULUI

• Titlul proiectului: „Schi Parc

Slănic Moldova‘‘

• Finanţat din Regio, Axa

prioritară 5 — Dezvoltarea

durabilă şi promovarea

turismului

• Buget total: 25 milioane de

lei, din care:

- FEDR: 8,68 milioane de lei

- Contribuţia beneficiarului:

11,7 milioane de lei

- TVA: 4,8 milioane de lei.

• Beneficiar: Consiliul Judeţean

Bacău

FEBRUARIE 2014 19


Dosar

GORJUL VA AVEA UN SISTEM INTEGRAT

DE SALVARE MONTANĂ

În februarie 2014 este programată intrarea în funcţiune

a sistemului integrat de salvare montană a judeţului Gorj

— un proiect esenţial pentru siguranţa turismului local şi

pentru dezvoltarea economică a judeţului. Probleme în

implementarea proiectului au fost destule, de la intrarea în

insolvenţă a proiectantului iniţial, până la limitări legislative

privind locurile de muncă, dar în final au fost depăşite.

VLAD BÂRLEANU

regio@mdrap.ro

FOTO: www.infotravelromania.ro

Zona montană a Gorjului

este recunoscută prin potenţialul

şi diversitatea

activităţilor turistice montane,

cel mai bun exemplu fiind

programul „România Gorj Aventura“,

cel mai complex program

turistic de aventură montană din

România. La lansarea sa, la Târgul

Naţional de Turism al României din

anul 2004, a fost declarat „cel mai

atractiv program turistic lansat de

touroperatori, în România“. Programul

propune activităţi sportiv-turistice

ca rafting, speologie în peşteri

şi avene, canyoning şi cascade, scufundări

în ape libere şi în peşteri,

alpinism, escaladă, rapel, tiroliană,

mountain-bike, cicloturism, drumeţie,

trekking, căţărare pe gheaţă,

schi alpin, schi tură, drumeţie cu

ATV şi snowmobile. „Toate sunt activităţi

foarte atractive, cerute de

turişti, dar care impun asigurarea

unor servicii impecabile de asistenţă

de salvare montană şi de altă

natură — precum activităţile de

marcare, amenajare, întreţinere şi

reabilitare a traseelor montane, curăţirea,

repararea şi îmbunătăţirea

potecilor, a cablurilor şi a lanţurilor

de sprijin, a copertinelor şi punţilor

peste ape, verificarea traseelor de

rafting şi canyoning, identificarea

punctelor periculoase“, spune Florin

Achim, managerul de proiect.

Proiectul urmăreşte creşterea

numărului de turişti cu minim 20%,

în cinci ani după finalizarea investiţiei.

Implementarea proiectului

are o contribuţie majoră la dezvoltarea

formelor de turism în judeţul

Gorj şi, implicit, la realizarea

obiectivelor domeniului major de

intervenţie 5.2 din Regio. „Ţinând

cont de evoluţiile globale ale pieţei

turistice, dezvoltarea durabilă

şi promovarea turismului, implicit a

turismului montan, este o condiţie

absolut necesară pentru a pune în

valoare condiţiile socio-climatice

şi de relief, în condiţiile concurenţei

mondiale“, arată managerul de

proiect. Astfel, valorificarea atracţiilor

turistice din judeţ contribuie

la creşterea economică a unor zone

aflate în declin, transformându-le

în aşezări atractive pentru turişti.

În plus, realizarea acestui proiect

poate rezolva în totalitate dificultăţile

mari pe care le are Serviciul

Public Judeţean Salvamont Gorj,

legate de logistică, acoperire în teren,

dotare, micşorarea timpului de

răspuns la alarmă. Astfel, se reduce

perioada de recuperare post-accident,

asigurând turiştilor şi localnicilor

care lucrează în areal montan

un serviciu absolut necesar, de nivel

competitiv pe plan european.

Concret, au fost deja amenajate

9 posturi salvamont, prin construirea

a 6 clădiri şi reabilitarea a 3

clădiri existente, dintre care o fostă

şcoală generală din satul Pleşa, în

apropiere de oraşul Bumbeşti-Jiu.

20

www.inforegio.ro


Dosar

Celelalte două clădiri reabilitate

se află în oraşul Tismana şi în satul

Vaidei, comuna Stăneşti, iar cele

nou construite — în Polovragi, Baia

de Fier (în zona turistică Corneşul

Mare — Rânca, punctul Coada Râncii),

în satul Baia de Fier, în Runcu,

Padeş şi Schela.

ECHIPAMENTE DE ULTIMĂ

GENERAŢIE PENTRU

SIGURANŢA TURIŞTILOR

În luna septembrie 2013 a fost

finalizată recepţia lucrărilor, iar în

acest moment fiecare post Salvamont

are mobilierul montat. Dotările

şi echipamentele specifice

de salvare montană achiziţionate

sunt depozitate, deocamdată, la

sediul central al Serviciului Public

Salvamont Gorj. Printre acestea se

numără tărgi de vară, 9 sisteme de

radiocomunicaţii, un soft de monitorizare

radiocomunicaţii, 5 repetoare

duplex de radiocomunicaţii,

motofierăstraie, truse de prim ajutor,

aparatură de avertizare sonoră,

altimetre, tărgi speciale pentru

subteran, staţii meteo şi proiectoare.

De asemenea, salvamontiştii vor

beneficia de echipamente de ultimă

generaţie, inclusiv binocluri, sisteme

GPS, defibrilatoare, echipamente

IT. Una dintre probleme rămâne

însă cea a locurilor de muncă. Prin

cererea de finanţare a fost prevăzută

crearea a 9 locuri de muncă noi,

de administratori ai bazelor Salvamont.

„În condiţiile aplicării acestor

prevederi legale, UAT Judeţul Gorj

a înfiinţat, până la această dată,

posturile de administratori baze

Salvamont, pentru care urmează a

fi prevăzute cheltuielile de personal

şi, ulterior, va demara procesul de

ocupare a acestora, după aprobarea

procedurii de transmitere a solicitărilor

de ocupare de către Ministerul

Dezvoltării Regionale şi Administraţiei

Publice. Facem precizarea

că aceste baze Salvamont nu pot fi

funcţionale decât în condiţiile existenţei

acestui număr minim de personal

de administrare“, mai spune

Florin Achim.

Alte două dificultăţi apărute, dar

depăşite în acest moment, au fost

intrarea în insolvenţă a proiectantului

iniţial al documentaţiei tehnice

şi lipsa unor costuri ce trebuia prevăzute

în bugetul proiectului. Astfel,

asistenţa tehnică de specialitate nu a

putut fi asigurată pe toată durata lucrărilor.

Potrivit managerului de proiect,

UAT Judeţul Gorj a reziliat contractul.

Aceste proceduri au întârziat

demararea lucrărilor cu 9 luni. Apoi,

acelaşi proiectant nu a estimat şi nu

a prevăzut în devizul general costurile

necesare branşamentelor electrice

trifazate, pentru cele nouă clădiri,

ceea ce a dus la întârzierea punerii în

funcţiune a echipamentelor.

FOTO: beneficiar proiect

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

FOTO: beneficiar proiect

• Obiectiv: Realizarea sistemului integrat de Salvare

Montană al judeţului Gorj

• Bugetul total: 9,16 milioane de lei, din care

cheltuieli eligibile — 7,19 milioane de lei. Valoarea

TVA aferentă cheltuielilor eligibile este de 1,71

milioane de lei. 98% din cheltuielile eligibile

sunt finanţate de Uniunea Europeană prin Fondul

European pentru Dezvoltare Regională.

• Beneficiar: Consiliul Judeţean Gorj.

FEBRUARIE 2014 21


Dosar

„LA STEJARII“: TURISM DE TOP, LA DOI

PAŞI DE BUCUREŞTI

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

regio@mdrap.ro

În pădurea Băneasa, în mijlocul

unei oaze de verdeaţă şi

aer curat, departe de zgomotele

Capitalei, s-a deschis un

complex luxos de agrement: „La

stejarii“/ „Stejarii Country Club“.

Iniţiativa privată a celor de la Medusa

Hotel Internaţional a fost sprijinită

de fonduri europene nerambursabile,

obţinute prin Regio, Axa

Prioritară 5 — Dezvoltare durabilă

şi promovarea turismului, Domeniul

de intervenţie 5.2 — Crearea, dezvoltarea,

modernizarea infrastructurii

de turism pentru valorificarea

resurselor naturale şi creşterea calităţii

serviciilor turistice. Complexul

de agrement „La stejarii“ a fost

construit cu scopul de a îmbunătăţi

şi diversifica serviciile turistice în

zona Capitalei. Iniţiatorii şi susţinătorii

proiectului speră ca acesta

22

www.inforegio.ro


Dosar

FIŞA TEHNICĂ A PROIECTULUI

• Titlul proiectului: „La stejarii‘‘/

„Stejarii Country Club‘‘

• Buget total: 82,4 milioane de lei; Buget

eligibil 59,2 milioane de lei, din care

FEDR 35,2 milioane de lei, reprezintă

59,5% din valoarea eligibilă.

• Durata de implementare a proiectului:

27 de luni.

să crească cu peste 16% numărul de

turişti din Bucureşti, în cinci ani de

la finalizarea investiţiei.

Conceptul care stă la baza noului

complex de agrement „La stejarii“

este crearea unei baze sportive

integrate — all in one — cu un design

inovator, care să ofere servicii

ospitaliere, accesibile şi personalizate

pentru fiecare dintre clienţii

complexului, nu doar pentru îmbunătăţirea

condiţiei fizice, ci şi pentru

relaxare şi confort.

Astfel, proiectul a îmbogăţit

zona de nord a Capitalei cu o infrastructură

de agrement cu o capacitate

de 814 locuri şi 70 de locuri

de muncă permanente în sectorul

turistic. Pădurea Băneasa este mai

bine valorificată turistic, iar beneficiarii

proiectului se vor bucura de

o gamă variată de servicii: sporturi,

fitness, piscină, divertisment.

După estimări, vor beneficia de

această unitate nouă de agrement

circa 109.500 de turişti români şi

străini care vor utiliza facilităţile

şi serviciile complexului şi peste

100.000 de bucureşteni care vor

dori să apeleze la oferta complexului

„La stejarii“.

VALOARE ADĂUGATĂ

OFERTEI TURISTICE A

CAPITALEI

Existenţa complexului aduce beneficii

atât celor 70 de angajaţi ai

complexului, cât şi hotelurilor care

oferă cazare în nordul Bucureştiului

şi autorităţilor locale din sectorul 1,

prin impozitele şi taxele locale pentru

activităţile desfăşurate în cadrul

complexului. Iar prestatorii de servicii

şi furnizorii de produse necesare

operării complexului vor fi beneficiarii

indirecţi ai acestui proiect.

Facilităţile oferite de complexul

„La stejarii“ sunt: pistă de scrimă,

săli pentru evenimente, sală pentru

box, cluburi pentru copii şi adolescenţi,

jacuzzi, saune uscate şi umede,

teren exterior de joacă pentru

copii, studio de arte marţiale, piscine,

centru de fitness, terenuri de

tenis, studio privat de antrenament,

studio de pilates şi yoga şi multe altele.

La capitolul servicii, „Stejarii

Country Club“ oferă consiliere nutriţională,

lecţii de sport, evenimente

sociale, antrenament de grup, antrenament

individual etc.

Complexul ocupă un teren cu o

suprafaţă de 15.000 mp, construcţia

în sine totalizând 22.000 mp, la un

regim de înălţime S+P+1E.

Contractul de finanţare nerambursabilă

pentru „La stejarii“ a fost

semnat pe 27 septembrie 2011 cu

fostul Minister al Dezvoltării Regionale

şi Turismului (actualul Minister

al Dezvoltării Regionale şi Administraţiei)

şi Agenţia de Dezvoltare Regională

Bucureşti-Ilfov.

FEBRUARIE 2014 23


Dosar

PENSIUNEA VILA MARALD — SINAIA, OBIECTIV

TURISTIC REALIZAT CU FONDURI REGIO

În Sinaia, aproape de drumul care duce spre Cota 1400, înconjurată de un superb peisaj

montan, turiştii întâlnesc Pensiunea Vila Marald, cotată cu trei stele. Capacitatea de cazare

a pensiunii a fost extinsă anul trecut, cu ajutorul programului Regio – axa prioritară 5,

Dezvoltare durabilă şi promovarea turismului, Domeniul major de intervenţie 5.2 - Crearea,

dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale

şi creşterea calităţii serviciilor turistice.

ALICE-CLAUDIA GHERMAN

regio@mdrap.ro

Administratorii pen siunii au

reuşit în cursul anului 2013

să extindă spaţiul de cazare,

să amenajeze parcarea,

branşamentele utilităţilor şi să

împrejmuiască terenul din jurul clădirii.

Astfel, cei de la Marald au încheiat

anul 2013 relaxaţi, deoarece

majoritatea dotărilor au fost achiziţionate

în cursul anului şi activitatea

s-a putut desfăşura în condiţii bune.

În plus, au obţinut în luna decembrie

şi clasificarea pentru extinderea realizată

prin proiect. Cornelia Neagoe,

administratorul firmei SC ALPA SRL —

beneficiarul fondurilor Regio — ne-a

împărtăşit din experienţa sa în obţinerea

fondurilor Regio, cu urcuşuri şi

coborâşuri: „În primul rând, trebuie

să vă spun că toată această extindere

şi dotările necesare nu puteau

fi realizate din finanţarea proprie a

firmei: fondurile obţinute prin Regio

erau vitale“, a ţinut să puncteze

Cornelia Neagoe. Administratorul

ALPA ne-a vorbit şi despre beneficiile

finalizării proiectului şi aspectele

pozitive ale finanţării Regio: „Prin

realizarea extinderii, sperăm că am

reuşit să creăm un plus de imagine

staţiunii Sinaia şi turismului românesc.

Situaţia în zonă a fost îmbunătăţită

prin ridicarea standardelor

de cazare a turiştilor. Au fost multe

zile când turiştii străini au încheiat

sejurul la vila noastră felicitându-ne

pentru condiţiile oferite. Am semnat

contracte inclusiv cu agenţii din

Republica Moldova care, până acum,

alegeau ca loc de sejur în special

staţiunea Braşov. Anul acesta, în ianuarie,

au ocupat vila noastră la capacitate

maximă.

Din păcate, turiştii care vin în

fiecare week-end ne spun cât de

mult stau în trafic în zona Comarnic-

Sinaia. Ne dorim, ca şi ei, realizarea

autostrăzii care să descongestioneze

traficul pe Valea Prahovei.“

OBSTACOLE

DEPĂŞITE

Desigur, în realizarea obiectivului

societăţii ALPA au existat şi

obstacole. „Cea mai mare dificultate

am simţit-o când ne-a fost

retrasă prefinanţarea. Am depus

foarte mult efort să găsim o bancă

şi să-i convingem să ne acorde

documentele necesare şi prea puţin

timp ne-am bucurat de acest ajutor.

Atunci am început să simţim

cât de greu e să faci rost de bani să

plăteşti facturile într-o perioadă de

criză. Acum, spre finalul proiectului,

ne-am bucurat de noua Cerere

de plată, cu sistemul care implică

doar o plată a cofinanţării — păcat

că noi eram deja la final“, a declarat

Cornelia Neagoe, administratorul

SC ALPA SRL

Planurile pentru anul 2014 includ

crearea unui centru SPA în

24

www.inforegio.ro


Dosar

pensiunea Vila Marald. „Există o

zonă la demisol unde ar putea fi realizat

un centru spa. De asemenea,

a fost pregătit un spaţiu pentru crearea

unei saune.

Tot în planurile de viitor intră

posibilitatea achiziţionării de aparatură

medicală pentru tratament

reumatic şi neuromotor. Sinaia are

o singură locaţie care deţine aşa

ceva şi, ca staţiune care se bucură

de factori de climă extraordinari

pentru refacerea sistemului nervos

(ionizarea aerului), ar fi oportună şi

o asemenea investiţie în domeniul

spa. Avem în ţară multe staţiuni

balneo-climaterice învechite. Am

putea să promovăm tratamentele şi

pe unităţi de cazare mai mici, dar

care oferă condiţii mult mai bune

de cazare şi masă. Totuşi, acest

lucru impune cheltuieli mari, deoarece

este nevoie de aparatură şi

de un lift. O firmă mică nu îşi poate

permite o astfel de investiţie, fără

ajutor financiar“, crede Cornelia

Neagoe. De altfel, administratorul

ALPA are în vedere accesarea de

noi fonduri Regio în perioada 2014-

2020: „Sincer, dacă vor rămâne condiţiile

de acum, doar cu plata părţii

de cofinanţare prin Cereri de plată,

totul e mult mai uşor de accesat,

proiectele se vor termina mult mai

repede, iar efortul beneficiarilor

va fi mai mic. De fapt, aceasta e

problema de care se sperie oricine

ar dori să acceseze fonduri Regio.

Dacă această problemă e rezolvată,

restul lucrurilor merg de la sine. Nu

este foarte greu“, a adăugat Cornelia

Neagoe.

FIŞA TEHNICĂ

A PROIECTULUI

• Titlul proiectului: Extinderea

pensiunii Marald, amenajarea

unei parcări, branşamente

utilităţi, ziduri de sprijin,

împrejmuire teren, în

staţiunea Sinaia, judeţul

Prahova

• Buget: 3,49 milioane de lei,

din care 1,87 milioane de lei

asistenţă nerambursabilă

• Beneficiar: SC ALPA SRL

FEBRUARIE 2014 25


Regiuni europene

FINALISTELE PREMIILOR REGIOSTARS LA CATEGORIA CITYSTAR:

PROIECTE DE INVESTIŢII ÎN TRANSPORT

PUBLIC URBAN SUSTENABIL

În fiecare an, Comisia Europeană, prin DG Regio, premiază bunele practici în dezvoltare

regională, evidenţiind proiectele originale şi inovatoare, care ar putea fi surse de inspiraţie

pentru alte regiuni. Aceste proiecte sunt distinse cu Premiile RegioStars.

BOGDAN MUNTEANU

regio@mdrap.ro

Cele mai bune proiecte ale

anului 2013 au fost prezentate

de Comitetul Regiunilor,

în timpul Săptămânii

europene anuale a regiunilor şi oraşelor

— OPEN DAYS, ediţia a XI-a,

din octombrie 2013. Câştigătorii

premiilor RegioStars vor fi anunţaţi

de comisarul pentru Politică Regională,

Johannes Hahn, la ceremonia

de premiere de la Bruxelles, pe

31 martie 2014. În acest număr vă

prezentăm proiectele de transport

urban sustenabil, selectate pentru

gala finală.

Transportul urban rapid, sigur şi

nepoluant, contribuie la creşterea

calităţii vieţii locuitorilor şi reprezintă,

în acelaşi timp, un argument

Gdynia (pagina web pentru copii a proiectului)

pentru îmbunătăţirea ofertei turistice

a regiunilor respective.

„ECOLOGICAL TRANSPORT“

— GDYNIA (PL)

Situat aproape de metropola

Gdańsk şi cu o istorie de 70 de ani în

domeniul transportului auto electrificat

(din 1943), oraşul polonez

Gdynia a realizat un proiect de modernizare

a reţelei de troleibuze,

finanţat prin Programul Operaţional

„Voievodatul Pomorskie“.

Pentru a creşte competitivitatea

transportului public într-o zonă a Poloniei

aflată în plină dezvoltare, autorităţile

din Gdynia au constatat că

este nevoie de reabilitarea reţelei

electrice şi de modernizarea flotei

de autovehicule, păstrând un preţ

accesibil al biletelor. Au fost achiziţionate

28 de troleibuze noi pentru

cele 12 linii, dintre care două fac

legătura cu staţiunea învecinată Sopot,

situată la Marea Baltică.

Liniile electrice, care se întind

pe 96 de km, cât totalizează rutele

troleibuzelor, au fost refăcute,

iar operatorul PKT a depus eforturi

pentru îmbunătăţirea serviciilor,

care nu au rămas fără rezultate.

Numărul de pasageri a crescut în

urma finalizării proiectului.

„TICKET TO KYOTO (T2K)“

— BRUXELLES, BIELEFELD,

MANCHESTER, PARIS,

ROTTERDAM

Cinci companii de transport public

urban — moBiel (Bielefeld, Germania),

RATP (Paris, Franţa), RET

(Rotterdam, Ţările de Jos), STIB

(Bruxelles, Belgia) şi TFGM (Manchester,

Regatul Unit) — şi-au unit

forţele pentru a implementa strategii

de modernizare a serviciilor prin

tehnologii novatoare, care să reducă

emisiile de dioxid de carbon.

Proiectul „Ticket to Kyoto“ (Bilet

pentru Kyoto) a debutat în 2010,

finanţat în proporţie de 50% de Programul

UE de Convergenţă INTER-

REG IVB NWE (Nord-Vestul Europei).

Conform datelor din proiect, încă dinainte

de finalizarea acestuia (2014),

mijloacele de transport în comun din

cele cinci oraşe vor folosi mai puţini

combustibili fosili şi vor emite mai

puţine substanţe poluante şi gaze cu

efect de seră.

26

www.inforegio.ro


Regiuni europene

Kielce

În primă instanţă, partenerii din

proiect s-au mobilizat pentru a face

schimb de bune practici, pentru a

obţine o scădere rapidă a emisiilor

de CO 2

fără investiţii masive. În al

doilea rând, au fost demarate 14

proiecte de investiţii pentru producţia

de energie verde, în valoare

totală de peste 7 milioane de euro.

Ulterior, cu sprijinul autorităţilor

locale şi al guvernelor din cele cinci

ţări, participanţii la proiect au dezvoltat

planuri strategice prin care

reţelele de transport din respectivele

oraşe să devină neutre din

punct de vedere al emisiilor de carbon

până în 2020.

În fine, operatorii respectivi au

desfăşurat campanii de sensibilizare

a călătorilor privind încălzirea globală

şi au încurajat locuitorii oraşelor

să folosească mai mult mijloacele de

transport nepoluante.

„TRANSPORT IN KIELCE“ —

KIELCE (PL)

Scopul proiectului „Dezvoltarea

sistemului de transport public în

Zona Metropolitană a oraşului Kielce“,

încheiat în noiembrie 2013, a

fost de a creşte competitivitatea

regiunii şi a îmbunătăţi calitatea infrastructurii

rutiere şi a transportului

public. Acest obiectiv a fost atins

prin refacerea a peste 5 kilometri

de drumuri şi construcţia a patru

bucle de întoarcere şi 14 alveole

pentru autobuze.

Cei 205.000 locuitori din Kielce

se bucură acum de mai multă mobilitate,

graţie inaugurării a 13 noi

rute de transport public, pe care rulează

40 de autobuze noi.

Pe lângă mai multe soluţii de

transport în regiune, călătorii se

bucură de mai mult confort, de accesul

la 20 de automate de bilete şi

la noi facilităţi sanitare în mai multe

noduri de transport aglomerate.

În plus, 24 de panouri electronice

oferă informaţii în timp real despre

ora de sosire a autobuzelor în staţii.

Proiectul a fost realizat cu bani

proveniţi din Programul Operaţional

„Dezvoltarea Poloniei de Est“.

Deoarece în 2012, rata şomajului

în voievodat se situa la 16%, fiind

chiar mai mare (19%) în Zona Metropolitană

a oraşului Kielce, autorităţile

regionale din voievodatul

Świętokrzyskie anticipează că datorită

posibilităţilor sporite de deplasare,

piaţa muncii va deveni mai

dinamică în acea regiune care se

confruntă cu un şomaj ridicat.

„SWANSEA CITY BUS

STATION“ — SWANSEA (UK)

Noua autogară a oraşului Swansea,

din Ţara Galilor (UK), a fost inaugurată

în decembrie 2010, după

un an şi jumătate de lucrări de reabilitare,

finanţate prin Programul

UE de Convergenţă „West Wales and

the Valleys“. Vechea clădire, datând

din 1979 şi tot mai degradată în anii

2000, a fost modernizată. Astăzi, clădirea

rivalizează cu obiectivele turistice

din imediata apropiere: centrul

comercial Quadrant şi Teatrul Mare.

Noua autogară Swansea este construită

din largi panouri de sticlă pe

structură de oţel, contrastând cu

vechiul edificiu prin curăţenie, luminozitate

şi spaţiile largi, aerisite,

chiar şi la orele de vârf. Mii de pasageri

se îmbarcă zilnic de la cele 20

de peroane pentru curse locale şi 3

pentru curse naţionale. Conexiunile

de transport sunt mai bune spre

toate punctele oraşului, Cardiff (capitala

Ţării Galilor) şi principalele

aeroporturi londoneze (Heathrow şi

Gatwick).

Persoanele cu dizabilităţi nu mai

au dificultăţi la urcarea în autobuz,

datorită rampelor de acces speciale

şi toţi călătorii se simt în siguranţă,

inclusiv noaptea. Staţia are propria

echipă de securitate (station rangers),

care asigură paza şi servicii

excelente de relaţii cu publicul, răspunzând

întrebărilor privind rutele şi

programul curselor.

Staţia de autobuz

Swansea

FEBRUARIE 2014 27


Regiuni europene

LIÈGE: RENOVAT, MUZEUL GRAND CURTIUS

DEVINE MOTOR AL ECONOMIEI LOCALE

Între 50.000 şi 100.000 de turişti trec, anual, porţile Muzeului Grand Curtius din Liège,

graţie unei investiţii totale de circa 50 milioane de euro, dintre care 6.020.000 de euro au

fost alocaţi din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) pentru perioada 2000-

2006. Afluxul considerabil de turişti contribuie la dezvoltarea economiei din oraşul Liège,

fiind, în acelaşi timp, un exemplu de conservare şi valorificare a patrimoniului cultural.

BOGDAN MUNTEANU

regio@mdrap.ro

Eforturile financiare comune

ale UE, ale autorităţilor

locale din Liège, ale Regiunii

valone şi ale Comunităţii

franceze din Belgia, împreună cu

cei opt ani de muncă migăloasă a

echipelor de constructori şi restauratori

au făcut din muzeu o atracţie

pe care niciun vizitator al oraşului

nu o poate trece cu vederea.

În plus, complexul muzeal este un

motiv de mândrie pentru localnici,

dintre care 10.000 i-au călcat porţile

numai în primul weekend după

inaugurare, în toamna lui 2009.

Muzeul Grand Curtius oferă o călătorie

în timp, prin colecţiile sale

de artă religioasă, de arme din diferite

epoci (peste 5.200 de exponate)

şi artefacte regionale sau din întreaga

lume. Cele mai vechi obiecte

expuse datează de acum aproape

7.000 de ani.

În afara exponatelor, una dintre

clădiri are ea însăşi valoare de patrimoniu,

fiind construită la începutul

secolului al XVII-lea ca reşedinţă

pentru Jean Curtius, industriaş care

furniza muniţie armatei spaniole.

Conacul lui Curtius a fost construit

din straturi alternative de cărămidă

roşie şi piatră, cu ferestre în stilul

caracteristic acelei epoci — aşa-numita

artă mosană, care a luat naştere

în văile fluviilor Meuse şi Rin.

Investiţiile pentru proiect pot fi

clasificate în trei categorii principale:

cele pentru echipamente tehnice

şi clădiri (48,5%), pentru muzeografie

şi scenografie (24,5%) şi

pentru renovarea clădirii de pe strada

Maastricht (reşedinţa Curtius). O

a patra categorie (11,5%) a inclus

cheltuielile pentru activităţi de

marketing şi pentru sondajele de

opinie privind aşteptările publicului

vizitator — pentru că scopul proiectului

nu a fost simpla reabilitare, ci

creşterea atractivităţii muzeului.

În afara renovării, s-a efectuat

şi o reorganizare a colecţiilor. Ele

sunt împărţite acum în trei muzee

specializate: unul de arme, unul

de arheologie şi arte decorative şi

un al treilea, de artă religioasă şi

artă mosană. Reorganizarea a facilitat

crearea a două circuite tematice

pentru turişti şi a unui serviciu

educativ care face legătura dintre

muzeu şi vizitatori. Aceştia pot opta

pentru vizite individuale, cu ghizi

specializaţi, sau chiar pentru organizarea

propriilor evenimente în

muzeu.

În prezent (2014), biletul care

oferă acces unui adult la colecţiile

permanente costă 9 euro, cu o

re ducere la 5 euro pentru grupuri,

seniori, şomeri sau studenţi, în timp

ce copiii sub 12 ani au intrare gratuită.

Pentru colecţiile temporare,

preţurile sunt la jumătate.

FIŞA TEHNICĂ

A PROIECTULUI

• Titlu proiect: Renovarea

Muzeului Grand Curtius din

Liège, Belgia

• Contribuţie din Fondul

European pentru Dezvolvare

Regională: 6.020.000 euro

• Beneficiari: Oraşul Liège,

Regiunea valonă, Comunitatea

franceză

• Adresă web: http://www.

grandcurtiusliege.be/

28

www.inforegio.ro


Regiuni europene

COLECTARE SELECTIVĂ A DEŞEURILOR, ÎN

FIECARE CASĂ DIN ORAŞUL PORTUGHEZ MAIA

În oraşul Maia din nordul Portugaliei gradul de colectare selectivă a deşeurilor a crescut, în

urma implementării proiectului „Ecoponto em Casa“, desemnat printre finaliştii Regiostars

la categoria Creştere durabilă: creştere economică verde şi de locuri de muncă prin Bioeconomie.

În valoare totală de 2,5 milioane de euro, proiectul a primit o finanţare europeană

de 1,5 milioane de euro prin Programul operaţional „ON.2 – O Novo Norte“ (Noul Nord).

BOGDAN MUNTEANU

regio@mdrap.ro

Începând cu luna octombrie

2012, fiecare locuinţă din municipalitatea

cu 135.000 de locuitori

a primit câte un set de

patru containere de gunoi (pentru

hârtie şi carton, ambalaje, sticlă şi

resturi menajere) din partea companiei

publice de salubritate Maiambiente.

În total, au fost distribuite

circa 70.000 de pubele pe roţi

echipate cu tehnologie RFID (identificare

prin frecvenţă radio) care

permite identificarea şi monitorizarea

fiecărui container.

Simultan, a fost demarată o

campanie de informare a cetăţenilor

privind importanţa separării deşeurilor

în fiecare casă. Distribuirea

pubelelor a fost făcută prin maşini

cu însemnele proiectului, s-au împărţit

pliante, iar oraşul a fost împânzit

cu panouri care să informeze

despre noul sistem de colectare a

gunoiului.

Receptivitatea populaţiei la noul

model de colectare „a fost excepţională“,

a constatat Carlos Mendes,

director Maiambiente, citat pe siteul

companiei. Colectarea materialelor

reciclabile a crescut cu 11%

în 2013 faţă de procentul obţinut

în 2012, rezultatul fiind „dincolo

de aşteptări“, adaugă directorul. În

acelaşi interval, colectarea nediferenţiată

s-a redus cu 8,5%.

Cea mai mare creştere (61%) a

fost înregistrată la categoria ambalaje,

unde s-au colectat 2.341 tone

în 2013, faţă de 1.454 tone în 2012.

Locuitorii din Maia au contribuit la

strângerea a 2.963 tone de sticlă

în 2013, ceea ce a reprezentat o

creştere de 36% faţă de cele 2.176

tone colectate în 2012. O creştere

FIŞA TEHNICĂ

A PROIECTULUI

• Titlu proiect:

Ecoponto em Casa

• Valoarea totală:

2.500.000 euro

• Contribuţie fonduri

europene: 1.500.000 euro

prin Programul operaţional

„ON.2 – O Novo Norte“

• Beneficiar: Municipalitatea

Maia, Portugalia

• Adresă web:

www.ecopontoemcasa.pt/

de 25% s-a constatat la hârtie, cu

3.010 tone adunate în 2013 faţă de

2.407 tone în 2012.

Prin tehnologia RFID cu care sunt

dotate pubelele poate fi identificat

fiecare producător de deşeuri din

Maia şi datele culese vor permite

facturarea în funcţie de cantitatea

de deşeuri efectiv produse în fiecare

locuinţă. Până la sfârşitul anului

2014, compania Maiambiente va stabili

un nou model de facturare, potrivit

căruia cine colectează mai multe

deşeuri reciclabile va plăti mai puţin

pentru serviciul de salubritate. „Oamenii

trebuie să simtă că prin comportamentul

lor se poate genera un

beneficiu“, consideră Mendes.

Colectarea selectivă la domiciliu

aduce deja economii de 300.000

euro pe an pentru compania Maiambiente,

ceea ce înseamnă că proiectul

„Ecoponto em Casa“ şi-a îndeplinit

scopul de optimizare a procesului

de colectare a deşeurilor în oraş şi a

contribuit la un serviciu de salubritate

eficient şi durabil.

FEBRUARIE 2014 29


Informaţii utile

AGENDA

Berlin, Germania, 10-12 martie 2014

SIMPOZIONUL ANUAL AL FONDURILOR EUROPENE

Cea de-a 9-a ediţie a simpozionului organizat de Academia Europeană pentru Fiscalitate, Economie şi Drept reuneşte sute de experţi în accesarea

fondurilor UE, care vor avea ocazia de a face schimb de informaţii şi bune practici în domeniu. Pe lângă împărtăşirea de experienţe

privind închiderea programelor operaţionale din exerciţiul financiar 2007-2013, la ediţia din acest an, invitaţii vor primi informaţii relevante

de la experţi din instituţii naţionale şi europene despre noile programe operaţionale din perioada 2014-2020.

Detalii la: http://europa.eu/newsroom/calendar/event/464138/9th-european-annual-symposium--eu-funds-2014

Bucureşti, România, 13-16 martie 2014, Organizator: Romexpo

TÂRGUL DE TURISM AL ROMÂNIEI

Târgul de Turism al României este organizat de Romexpo de două ori pe an. La ediţia din martie sunt prezentate oferte şi atracţii turistice, atât din

România, cât şi din străinătate, incluzând: turism cultural, rural sau de business, turism de tratament, destinaţii exotice, croaziere sau turism de

aventură. Sunt aşteptate să-şi expună ofertele agenţiile de turism, producătorii de gadget-uri şi de accesorii pentru vacanţă şi producătorii de rulote.

Bruxelles, Belgia, 18 martie 2014

ZIUA SOCIETĂŢII CIVILE 2014, DINCOLO DE AGENDE ŞI MANIFESTE:

CE FEL DE EUROPĂ NE DORIM?

Organizată de Comitetul Economic şi Social (EESC) la sediul instituţiei din Bruxelles, conferinţa invită reprezentanţi ai ONG-urilor din Europa

să pună în discuţie modalităţile prin care dimensiunile economică, socială şi civică ale cetăţeniei europene pot să contribuie la îndeplinirea

aşteptărilor cetăţenilor de la proiectul european. Lucrările conferinţei se vor baza pe Planul de Acţiune pentru Europa privind principalele

direcţii de politică europeană pentru următorii ani, document pe care EESC îl elaborează în prezent.

Detalii la: http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-civil-society-day-2014

RĂSPUNSURI LA CHESTIONARUL DIN PAGINA 3

1. c) 2. b) 3. a) 4. d)

ORGANISMELE DE IMPLEMENTARE ŞI MONITORIZARE

A PROGRAMULUI OPERAŢIONAL REGIONAL

Autoritatea de Management pentru

POR (AM POR) — Ministerul Dezvoltării Regionale

şi Administraţiei Publice

Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5

Telefon: (+40 37) 211 14 09

E-mail: info@mdrap.ro,

Website: www.mdrap.ro, www.inforegio.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest

Oltenia (ADR SV Oltenia)

Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,

judeţ Dolj, cod poştal 200402

Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780

E-mail: office@adroltenia.ro

Website: www.adroltenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională

Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)

Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,

Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti

Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665

E-mail: contact@adrbi.ro

Website: www.adrbi.ro, www.regioadrbi.ro

Organisme intermediare POR

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Est

(ADR Nord-Est)

Str. Lt. Drăghescu nr. 9, Piatra Neamţ,

judeţ Neamţ, cod poştal 610125

Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072

E-mail: adrnordest@adrnordest.ro

Website: www.adrnordest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Est

(ADR Sud-Est)

Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,

judeţ Brăila, cod poştal 810118

Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017

E-mail: adrse@adrse.ro

Website: www.adrse.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud

Muntenia (ADR Sud Muntenia)

Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,

cod poştal 910164 Călăraşi, România

Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167

E-mail: office@adrmuntenia.ro

Website: www.adrmuntenia.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest

(ADR Vest)

Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,

Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054

Tel/Fax: 0256 491923

E-mail: office@adrvest.ro

Website: www.adrvest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Nord-Vest

(ADR Nord-Vest)

Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,

judeţ Cluj, cod poştal 400111

Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222

E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro

Website: www.nord-vest.ro

Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru

(ADR Centru)

Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,

judeţ Alba, cod poştal 510093

Tel: 0258 818616/int. 110,

Fax: 0258 818613

E-mail: office@adrcentru.ro

Website: www.adrcentru.ro

Organism Intermediar pentru

Turism (Autoritatea Naţională pentru Turism)

Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C, sector 1,

cod poştal 010873, Bucureşti

Telefon: 0372/ 144 018,

Fax: 0372/ 144 001

Email: adita.stanca@mturism.ro

Centrul de Informare pentru

Instrumente Structurale

(Autoritatea pentru Coordonarea

Instrumentelor Structurale)

Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,

Sector 1, Bucureşti

HELP DESK: Număr scurt 021 9340

(număr cu tarif normal)

Program de lucru:

L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00

E-mail: contact@fonduri-ue.ro

30

www.inforegio.ro


Alt fel de ştiri

Cine sunt „cei mai doriţi‘‘ şi „cei mai

zgârciţi‘‘ turişti din lume

E oficial! Cei mai iubiţi

turişti din lume sunt

japonezii!

Aceasta este concluzia unui

studiu realizat printre hotelieri

de către Institutul

TNS Infratest. Studiul a relevat

şi cine sunt, potrivit hotelierilor,

şi cei mai zgârciţi turişti. Potrivit

France Presse, evaluarea turiştilor

a fost făcută în 27 de ţări, pe baza

a nouă criterii, de la politeţe la

generozitate, pornind de la opiniile

exprimate de aproximativ 40.000 de

hotelieri din întreaga lume. Turiştii

francezi sunt „blamaţi‘‘ pentru

că vorbesc urât, nu cunosc limbi

străine, nu sunt generoşi şi politicoşi

şi, mai ales, nu lasă bacşiş.

În schimb, japonezii sunt consideraţi

turişti de nota 10: politicoşi,

discreţi şi interesaţi de obiectivele

turistice. Pentru al treilea an consecutiv,

japonezii sunt înaintea britanicilor

şi a canadienilor, care sunt

urmaţi, îndeaproape, de germani.

Turiştii ame ricani sunt apreciaţi

pentru cheltuieli şi bacşişuri, însă

au fost taxaţi pentru modul în care

se îmbracă, dar şi pentru că nu

respectă ordinea, fiind consideraţi

cei mai arţăgoşi. Iată top 10 al celor

mai apreciaţi turişti:

1. JAPONEZII

2. ENGLEZII

3. CANADIENII

4. GERMANII

5. ELVEŢIENII

6. OLANDEZII

7. AUSTRALIENII

8. SUEDEZII

9. AMERICANII

10. DANEZII

Crucea Caraimanului, în Cartea Recordurilor

Crucea Eroilor de pe Vârful

Caraiman (munţii Bucegi)

este un monument istoric

construit între anii 1926 şi

1928, la iniţiativa Regelui Ferdinand

şi a Reginei Maria, în memoria

eroilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Construcţia a fost desemnată

drept cea mai înaltă cruce din

lume amplasată pe un vârf montan,

potrivit site-ului Guinness World

Record, citat de Mediafax. Crucea

este situată la altitudinea de

2.291 metri, are o înălţime de 39,5

metri şi include un soclu din ciment

de 8 metri. Crucea comemorativă

a eroilor români este un monument

istoric clasat în grupa A (de

valoare naţională şi universală),

potrivit Listei Monumentelor Istorice

alcătuite de Ministerul Culturii.

Monumentul, care atrage mii

de turişti, a fost verificat de către

experţii Guinness pe 14 august 2013,

conform site-ului Guinness.

ELENA ALEXA

REGIO@MDRAP.RO

FEBRUARIE 2014 31


Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti

Website: www.inforegio.ro, www.mdrap.ro

Doriți mai multe informații?

www.inforegio.ro

e-mail: info@mdrap.ro

0372 11 14 09

)

Investim în viitorul tău!

Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013‘‘

Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administrației Publice

Data publicării: februarie 2014

More magazines by this user
Similar magazines