RAPORT-sem I. 2011- 2012.pdf - Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

RAPORT
STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN
Semestrul I, anul şcolar 2011 – 2012
1

CUPRINS
I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
I.1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor
legislative ( Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară)
I.1.1. Descentralizare şi Management instituţional
I.1.2. Evaluarea activităţii desfăşurate de directori în anul şcolar 2010-2011 şi
acordarea calificativelor anuale, pe baza grilei de evaluare a activităţii
directorilor şi în cadrul controlului general, teritorial şi tematic.
I.1.3. Gestionarea resurselor umane în contextul descentralizării învăţământului
preuniversitar clujean - indicatori de eficacitate
I.1.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare
europeană postaderare – indicatori de eficacitate
I.1.5. Managementul activităţilor educative
I.2. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei și creșterea siguranţei
elevilor - Strategia județeană de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar al
judeţului Cluj
II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant
II.1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate
II.1.1. Priorităţile manageriale ale semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au vizat :
II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare
II.1.3. Efective de elevi
II.1.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei
II.1.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013
II.1.6. Facilitarea accesului la rute flexibile şi personalizate de învăţare şi formare
profesională prin dezvoltarea învăţământului particular şi a alternativelor
educaţionale (Montessori, Step by step, Waldorf)
II.1.7. Analiza situatiei învătământului particular clujean
II.1.8. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevi români sau străini
II 2. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar - prioritate din Foaia
de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012 – Analiza absenteismului elevilor din şcolile din
judeţul Cluj 1
II.2.1. Centralizator absenteism - şcoli judeţul Cluj (urban şi rural)
II.2.2. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL URBAN
II.2.3. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL RURAL
II.2.4. Cauzele absenteismului
II.2.5. Analiza pe cicluri de învățământ
II.2.6. Exemple din problematica prevenirii şi combaterii absenteismului, care se află
în agenda permanentă a directorului
II.3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul preuniversitar
în conformitate cu reglementările în vigoare - prioritate din Foaia de parcurs pentru anul
şcolar 2011-2012
II.4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură
III: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă
1 Prelucrarea datelor a fost realizată de Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
2

III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei
Naţionale
III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice
III.1.2. Prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului
Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj
III. 2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin
monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de
învăţământ preuniversitar
III. 3. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul
implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin
sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale;
3

RAPORT
STAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREUNIVERSITAR CLUJEAN
Semestrul I, anul şcolar 2011 – 2012
Inspectoratul Școlar Județean Cluj şi-a desfăşurat activitatea în semestrul I al anului şcolar
2011/2012 în conformitate cu Planul managerial ale cărui obiective sunt:
I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor
legislative (Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară);
2. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei
elevilor;
Indicatori de performanță relevanți:
I.I1. Implementarea în toate unităţile de învăţământ a prevederilor legislative
I.I2. Reducerea accidentelor petrecute în spaţiul şcolar şi în împrejurimile şcolilor
II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant
1. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate;
2. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar
3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul
preuniversitar în conformitate cu reglementările în vigoare
4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură
Indicatori de performanță relevanți:
II.I1.Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ
II.I2. Reducerea cu 5% a ratei absenteismului şcolar
II.I3. Creşterea cu 5 % a competenţelor de înţelegere a oricărui text dat
III. Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă
1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei
Naţionale;
2. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul
implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin
sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale;
3. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin
monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ
preuniversitar.
Indicatori de performanță relevanți:
III.I1. Creşterea numărului cadrelor didactice participante la cursuri de formare
continuă
III.I2. Asigurarea grupului ţintă propus prin proiecte ale strategice ale ISJ
III.I3. Creşterea gradului de atractivitate a lecţiilor ca urmare a parcurgerii
programelor de formare continuă
4

I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi
creşterea autonomiei şcolilor
Indicatori de performanță relevanți:
I.I1. Implementarea în toate unităţile de învăţământ a prevederilor legislative
I.I2. Reducerea accidentelor petrecute în spaţiul şcolar şi în împrejurimile şcolilor
I.1. Monitorizarea aplicării în toate unităţile de învăţământ preuniversitar a noutăţilor
legislative ( Legea Educaţiei Naţionale, legislaţia secundară)
I.1.1. Descentralizare şi Management instituţional
Activitatea de management s-a desfăşurat pe baza unui Program managerial cu obiective
specifice, care au vizat :
1. Creşterea eficientei muncii inspectorilor prin practicarea unui management implicativ
şi transformaţional la nivelul unităţilor de învăţământ.
2. Creşterea calităţii prestaţiei manageriale a directorilor pentru realizarea calităţii în
educaţie. Conceperea şi implementarea unei strategii coerente şi eficiente de recrutare, motivare,
formare şi dezvoltare a personalului şcolii, a personalului de conducere în conformitate cu
principiile descentralizării.
3.Optimizarea managementului organizaţional în vederea asigurării unui mediu şcolar şi
profesional sănătos şi stimulativ pentru învăţare.
4.Eficientizarea sistemului de management al calităţii şi creşterea performanţelor
organizaţionale de monitorizare şi evaluare.
I.1.2. Evaluarea activităţii desfăşurate de directori în anul şcolar 2010-2011 şi acordarea
calificativelor anuale, pe baza grilei de evaluare a activităţii directorilor şi în cadrul
controlului general, teritorial şi tematic.
Una din cele mai importante activităţi din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 a fost
evaluarea anuală a directorilor.
Evaluarea directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru
activitatea din anul şcolar 2010/2011, în vederea stabilirii calificativelor anuale s-a desfăşurat în
perioada 20.09.-14.10.2011, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie al ISJ Cluj din data de
19.09.2011, care a aprobat calendarul desfăşurării activităţii şi componenţa comisiei.
Comisia judeţeană privind evaluarea activităţii manageriale a directorilor unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Cluj a fost numită prin decizia Inspectorului Şcolar
General şi, conform calendarului, comisia a evaluat în intervalul 26-30. 09. 2011 dosarele depuse
de directori în perioada 20-23.09.2011, cuprinzând fişa de autoevaluare şi rapoartele explicative.
În data de 7.10.2011 au fost comunicate rezultatele aprobate de Consiliul de Administraţie
al ISJ Cluj, la sediul ISJ, conform unei programări ce a fost postată pe site-ul instituţiei.
Au fost depuse 223 de fişe de evaluare, ceilalţi directori care nu au depus documente fiind
persoane care s-au pensionat începând cu 1.09.2011 şi care au considerat că nu au nevoie de
calificativ. Toţi directorii evaluaţi au obţinut calificative de Foarte Bine. Nu a fost înregistrată nicio
5

contestaţie, rezultatele finale rămânând cele validate de Consiliul de Administraţie al ISJ Cluj din
data de 03.10.2011.
• Organizarea şi desfăşurarea activităţii în cadrul cercului metodic al
directorilor/ consiliul consultativ al directorilor.
In semestrul I al anului şcolar 2010-2011 au fost organizate pe zone, activităţi metodice
cu directorii, care au încercat să răspundă unor nevoi de informare şi formare a directorilor.
Tematica întalnirilor a vizat:
1. Prezentarea unităţii gazdă cu exemple de bune practici;
2. Managerul Şcolar şi dezvoltarea instituţională- prezentare de către inspectorul
general adjunct, Marinela Marc;
3. Discuţii în vederea proiectării planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012/2013;
4. Comunicări, discuţii.
Întâlnirile s-au desfăşurat în următoarele unităţi de învăţământ:
- Şcoala cu clasele I-VIII “ Mihai Eminescu” Dej
- Şcoala cu clasele I-VIII Poieni
- Şcoala cu clasele I-VIII “ Teodor Murăşanu”Turda
- Şcoala de Agenţi de Poliţie“ Septimiu Mureşanu”Cluj-Napoca
Inspecţiile tematice ce au vizat managementul unităţilor de învăţământ s-au desfăşurat în
semestrul I pe un eşantion de unităţi şi s-au desprins următoarele aspecte:
Nr.crt. Aspectul urmărit
conform obiectivelor
inspecţiei
1 Verificarea
documentelor
manageriale (Planul
managerial al
directorului, Raportul
de activitate pentru
2010-2011, planurile
manageriale ale
catedrelor);
2 Verificarea modului de
completare,
actualizare şi aprobare
a fişei postului pentru
diferitele categorii de
personal din unitatea
de învăţământ
preuniversitar;
Aspecte pozitive
Planul managerial al
directorului şi planurile
manageriale ale
catedrelor au obiective
comune ce derivă din
priorităţile ISJ Cluj şi din
Foaia de Parcurs a
MECTS (Liceul
Teoretic”Liviu Rebreanu”
Turda, Şcoala cu clasele
I-VIII „Mihai Vodă” com.
Mihai-Viteazul,Colegiul
Tehnic„Ana Aslan” Cluj-
Napoca)
Fisele posturilor pentru
personalul didactic,
didactic auxiliar si
nedidactic au fost
aprobate în şedinţele
Consilului de
Administraţie, sunt
actualizate, completate şi
semnate pentru toate
categoriile de
personal(Şcoala cu
clasele I-VIII „Horea,
Cloşca şi Crişan”Turda,
Aspecte care
necesită
îmbunătăţiri
În Planul
managerial al
Consiliului
profesoral nu s-au
prevăzut
suficiente consilii
profesorale
tematice( Şcoala
cu clasele I-VIII
„Mihai Vodă” com.
Mihai-Viteazul,
Există cadre
didactice cu prea
multe
responsabilităţi în
fişa postului( SAM
Poiana Turda)
Măsuri/Recomandări
Semestrial să se
planifice minimum
două consilii
profesorale tematice
6

3 Verificarea existenţei,
cunoaşterii şi
respectării procedurilor
privind serviciul pe
şcoală şi siguranţa
elevilor ( proceduri,
documente)
Grădiniţa „Sfânta
Maria”Turda, Palatul
Copiilor Cluj-Napoca)
Există proceduri privind
efectuarea serviciului în
unităţile de învăţământ şi
siguranţa elevilor şi a
preşcolarilor, au fost
aduse la cunoştinţa
cadrelor didactice, a
elevilor şi a părinţilor şi se
respectă(Grădiniţa
„Prichindelul Isteş”Turda,
Grup Şcolar”Constantin
Brâncuşi”Dej)
Elevii poartă uniforma
specifică
şcolii
(Liceul Teoretic”Liviu
Rebreanu” Turda).
Căutarea celor mai
avantajoase oferte
pentru monitorizarea
accesului elevilor şi
cadrelor didactice.
Montarea camerelor
de supraveghere
video în clădirile
tuturor şcolilor.
Măsuri de siguranţă a
elevilor în timpul
desfăşurării activitătii
în cadrul cercului de
pictură şi
modelaj(Clubul
Copiilor Câmpia
Turzii)
Consiliul Consultativ al Directorilor a funcţionat in următoarea componenţă în
semestrul I al anului şcolar 2011-2012:
Nr. crt. Nume şi prenume Instituţia
1. Marc Marinela Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –inspector
şcolar general adjunct
2. Kudor Dorina Casa Corpului Didactic Cluj - director
3. Oltean Octavia Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napocadirector
4. Mateescu Dumitru Colegiul Tehnic Turda- director
5. Ovadiuc Sândean Vasile Liceul de Muzică”S. Toduţa”Cluj-Napocadirector
6. Deac Daniela Colegiul Naţional “G. Bariţiu ” Cluj-Napocadirector
7. Ţinică Silvia Şcoala cu clasele I-VIII “Horea” Cluj- Napocadirector
8. Piontchevici Zoe Liceul pt. Deficienţi de Auz Cluj- Napocadirector
9. Mureşan Doina Grupul Şcolar Gherla-director
10. Berte Mircea Colegiul Naţional Pedagogic”Ghe. Lazăr”Cluj-
Napoca-director
11. Cuibus Valentin Palatul Copiilor Cluj-Napoca- director
12. Corega Constantin Colegiul National “E. Racovita” Cluj-Napocadirector
13 Moldovan Mariana Şcoala cu clasele I-VIII “M. Eminescu” Dej -
director
14 Sonea Cristian Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-
Napoca- director
7

15 Voros Alpar Istvan Liceul Teoretic “A. C. Janos” Cluj- Napocadirector
16 Giurgiu Alin Liviu CSS “Viitorul” Cluj- Napoca-director
17 Turcu Adina Grup Şcolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca
18 Negru Alina Ioana Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj - Napocadirector
19 Marian Angela Liceu Teoretic “Pavel Dan” C. Turzii- director
20 Marchiş Ioan Şcoala cu clasele I-VIII “P. Dan”Tritenii de
Jos-director
21 Lobonţ Gheorghe Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turdadirector
22 Buzan Maria Liceul Teoretic “Petru Maior” Gherla- director
23 Bob Axinte Colegiul National “ Andrei Muresanu ” Dejdirector
24 Stângă Mariana Liceul Teoretic “O. Goga” Huedin- director
25 Torok Zoltan Şcoala cu clasele I-VIII Capuşu Mare- director
26 Hulpe Ruxandra Liceul Teoretic”Gelu Voievod” Gilău-director
27 Leva Emilia Grădiniţa “Micul Prinţ” Cluj-Napoca- director
28 Bejenaru Simina Şcoala Internaţională Cluj-director
29 Munteanu Cristian Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Cluj-
Napoca- director
I.1.3. Gestionarea resurselor umane în contextul descentralizării învăţământului
preuniversitar clujean - indicatori de eficacitate
- Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe
medii de rezidenţă, sex şi vârste
A. Personal didactic
Total norme didactice: 7485,57 cifră care reprezintă o scădere a numărului de norme
didactice cu 2,10% faţă de anul şcolar 2010-2011 prin:
• scăderea numărului de elevi;
• comasarea claselor de elevi sub efectiv;
• restructurarea unor unităţi de învăţământ;
Finanţare
Total
2009-2010
Total
2010-2011
Total
2011-2012
CL 7262,82 6864,68 6582,32
CJ 618,15 614,90 735,75
MECTS 181,0 166,50 167,50
Total 8061,97 7646,08 7485,57
8

Personal didactic
Norme
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012
B. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a numărului
de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
Finanţare
Total
2009-2010
Total
2010-2011
Total
2011-2012
CL 777,67 746,31 753,06
CJ 153,75 151,75 151,25
MECTS 24,75 16 16
Total 956,17 914,06 920,31
Personal didactic auxiliar
1000
900
800
700
600
Norme 500
400
300
200
100
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012
C. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de
posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
Finanţare Total Total Total
9

2009-2010 2010-2011 2011-2012
CL 1986,36 1904,36 1899,62
CJ 147,25 144,00 144,00
MECTS 65,75 36,00 37,50
Total 2199,36 2084,36 2081,12
Personal nedidactic
2500
2000
Norme
1500
1000
500
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012
Se remarcă o scădere a personalului didactic auxiliar şi nedidactic în condiţiile scăderii
efectivelor de elevi şi a restructurării unor unităţi de învăţământ.
- Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă
de învăţământ
Personal didactic:
Nivelul
Număr Număr Raport
posturi elevi
Preşcolar 1289 102322 16,86
Primar 1108 21682 19,56
Gimnazial 2303,10 21186 9,19
Anul de completare 7,59 181 24,76
Liceal 1963,91 25865 13,17
Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 381 19,83
Învăţământ special 609,75 1889 3,09
Palate şi cluburi 90 9060 100,66
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
95 - -
Total 7485,57 182566 24,38
10

Număr posturi
Preşcolar
Primar
Gimnazial
Anul de completare
Liceal
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Învăţământ special
Palate şi cluburi
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
Număr elevi
Preşcolar
Primar
Gimnazial
Anul de completare
Liceal
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Învăţământ special
Palate şi cluburi
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
Raport elevi/post
Preşcolar
Primar
Gimnazial
Anul de completare
Liceal
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Învăţământ special
Palate şi cluburi
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 23,17, faţă de anul şcolar
11

2010-2011 în care raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice a fost de 13,59.
Se înregistrează valori mici la:
Ø clasele din învăţământul special;
Ø clasele de nivel gimnazial din zonele izolate, clasele pentru minorităţi, la nivelul
şcolilor de artă, precum şi la clasele din anii terminali .
- Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire
a posturilor
Nivelul Număr posturi Grad de acoperire
Preşcolar 1289 100%
Primar 1108 100%
Gimnazial 2303,10 100%
Anul de completare 7,59 100%
Liceal 1963,91 100%
Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 100%
Învăţământ special 609,75 100%
Palate şi cluburi 90 100%
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
95 100%
Total 7485,57 100%
- Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă
Mediul
Total cadre
didactice
2009-2010
Total posturi
didactice
2009-2010
Total cadre
didactice
2010-2011
Total posturi
didactice
2010-2011
Total cadre
didactice
2011-2012
Total posturi
didactice
2011-2012
urban 6468 6087,34 6069 5979,17 4700 5828,80
rural 2203 1974,63 1959 1666,91 2350 1656,77
7000
6000
5000
4000
Total cadre didactice 2009-2010
Total posturi didactice 2009-
2010
Total cadre didactice 2010-2011
3000
2000
1000
0
urban
rural
Total cadre didactice
2011-2012
Total cadre didactice
2010-2011
Total cadre didactice
2009-2010
Total posturi didactice 2010-
2011
Total cadre didactice 2011-2012
Total posturi didactice 2011-
2012
- Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare
12

Statut cadre
didactice
TCadre
didactice
calificate
Cadre
didactice
necalificate
Cadre
didactice în
curs de
calificare
Total posturi
didactice
2009-2010
Procent
Total posturi
didactice
2010-2011
Procent
Total posturi
didactice
2011-2012
Procent
7880,08 97,74 7595,6 99,34% 7433,43 99,30%
146,64 1,82 21,91 0,29% 25,37 0,33%
35,25 0,44 28,57 0,37% 26,77 0,35%
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Cadre didactice
calificate
Cadre didactice
necalificate
Cadre didactice în
curs de calificare
Procent
Total posturi
didactice 2009-2010
Total posturi didactice 2009-
2010
Procent
Total posturi didactice 2010-
2011
Procent
Total posturi didactice 2011-
2012
Procent
Se constată o reducere a numărului cadrelor didactice necalificate şi o creştere a
numărului cadrelor didactice calificate.
- Titulari şi suplinitori.
Statut cadre
didactice
Total posturi
didactice
2009-2010
Procent
Total
posturi
didactice
2010-2011
Procent
Total
posturi
didactice
2011-2012
Procent
Titulari 5773,64 71,62 5099,66 66,69 5564,05 74,33
Suplinitori 2114,27 26,23 2546,42 33,31 1921,52 25,67
13

6000
5000
4000
Total posturi didactice 2009-
2010
Procent
3000
Total posturi didactice 2010-
2011
2000
1000
0
Titulari
Suplinitori
Total posturi didactice
2011-2012
Total posturi didactice
2010-2011
Total posturi didactice
2009-2010
Procent
Total posturi didactice 2011-
2012
Procent
Situaţia este similară cu cea din anul şcolar precedent.
- Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora.
Total
posturi
didactice
2009-2010
Cumul
Plata
cu ora
Total
posturi
didactice
2010-2011
Cumul
Plata cu
ora
Total
posturi
didactice
2011-
2012
Cumul
Plata
cu ora
8061,97 213,83 316,39 7646,08 157,13 311,39 7485,57 0 420,58
9000
8000
Total posturi didactice 2009-
2010
Cumul
7000
6000
5000
4000
3000
Total posturi
didactice 2011-2012
Cumul
Plata cu ora
Total posturi didactice 2010-
2011
Cumul
2000
1000
0
1
Plata cu ora
Total posturi didactice
2009-2010
Plata cu ora
Total posturi didactice 2011-
2012
Faţă de anul şcolar 2010-2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de norme cumul în
procent de 100 %, şi respectiv o creştere prin plata cu ora cu 35,06 %.
- Gradul de aoperire cu personal didactic la anumite discipline
Discipline/domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat: nu mai
există domenii deficitare, disciplinele fiind ocupate cu personal didactic calificat.
14

- Discipline/domenii cu excedent de personal:
- Matematică
- Chimie
- Biologie
- Geografie
- Istorie
- Filozofie, logică şi argumentare
- Pregătire instruire practică(mecanică, textile, confecţii, prelucrarea lemnului)
- Mobilitatea personalului didactic
Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011-2012 s-au emis decizii pentru:
- concediu fără salariu pentru perfecţionare: 44
- concediu fără salariu în interes personal : 55
- concediu pentru îngrijire copil: 93
- demisii titulari: 33
- demisii suplinitori: 25
- concediu plătit pentru redactarea tezei de doctorat: 17
I.1.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare
europeană postaderare – indicatori de eficacitate
I.1.4.1. Activităţile desfăşurate în semestrul I, în conformitate cu priorităţile ISJ pe
această componentă, au vizat:
1. Facilitarea accesului la platforme educaţionale europene adresată cadrelor didactice:
- European School Network - http://www.eun.org/web/
- Europa Ta - şcoală - http://europa.eu/youreurope/citizens/education/school/index_ro.htm
- eTwinning - http://www.etwinning.net/ro/pub/index.htm
- Eurypedia - https://webgate.ec.europa.eu/fpfis/mwikis/eurydice/
- Portalul EVE - http://ec.europa.eu/dgs/education_culture/eve/
- Spaţiul profesorului - http://europa.eu/teachers-corner/index_ro.htm găzduit de portalul
Europa.
2. Promovarea exemplelor de bune practici derulate în şcolile clujene cu ocazia reuniunilor
de proiect, dar şi prin activităţilor parteneriatelor europene Comenius, Leonardo da Vinci,
eTwinning, prin intermediul grupului ISJ Cluj Programe comunitare
3. Promovarea exemplelor de bune practici derulate în şcolile clujene ca urmare a participării
cadrelor didactice la stagii de formare continuă prin intermediul grupului ISJ Cluj Programe
comunitare, dar şi cu ocazia evenimentului: Bursele Comenius între iniţiativă şi oportunitate,
desfăşurat în 13 decembrie la Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă,, din Cluj Napoca.
4 . Postarea pe grupul ISJ Cluj Programe comunitare a unui ghid de stimularea progresului
şcolar prin lectură activă operaţional în prezent în Finlanda.
5. Valorificarea experienţei furnizate de activităţile proiectului strategic e-Formare –
Competenţe Integrate pentru Societatea Cunoaşterii pentru conştientizarea cadrelor didactice,
directorilor asupra importanţei aplicării cunoştinţelor/abilităţilor obşinute de cadrele didactice
participante la programele de formare în activitatea didactică cutentă, implicit a competenţelor TIC,
curriculumului integrat, a abordărilor transcurriculare (comunicare du cel puţin 300 de cadre
didactice consiliate).
6. Monitorizarea integrării în curriculum a activităţilor desfăşurate în cadrul unor proiecte
derulate prin parteneriatele şcolare (Comenius, Leonardo da Vinci) pentru dezvoltarea de
15

competenţe cheie, prin abordarea creativă a curriculumului naţional în context interdisciplinar
(Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Grup Şcolar de Protecţia Mediului Cluj-Napoca, Colegiul Tehhnic de
Transporturi ,,Transilvania,, din Cluj-Napoca, Grup Şcolar ,,Constantin Brâncuşi,, Dej):
I.1.4.2. Valorile indicatorilor atinşi pe fiecare componentă în parte:
1. Domeniul INFORMARE
OG1. Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul
educaţiei şi formării din perioada 2007-2013
Indicatori
Sem. I,
2011-2012
Nr. proiecte depuse:
- 35 parteneriate şcolare multilaterale Comenius
- 6 parteneriate şcolare bilaterale Comenius
- 2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT
- 7 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci
- 6 vizite pregătitoare
- 56 de cereri de finanţare pentru burse Comenius
Nr. proiectelor finanţate:
- 14 parteneriate şcolare multilaterale Comenius (6 proiecte – 2010-
2012, 8 proiecte – 2011-2013) ,
- 1 parteneriat şcolar bilateral Comenius (2011-2013)
- 5 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci
- 1 proiect Transfer of Inovation Leonardo da Vinci
- 4 vizite pregătitoare
- 1 vizită de studiu
- 22 de proiecte prin FSE
Volumul finanţărilor: 216.000 euro prin Programul Sectorial Comenius,
370.000 prin Programul Sectorial Leonardo da Vinci, 5.036.000 lei prin FSE
Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă
Nr. produselor educaţionale: cel puţin 9 produse educaţionale în pregătire
2. Domeniul COORDONARE
OG2. Asigurarea criteriilor privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o eficientă
coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează în cadrul
programului LLP, FSE, eTwinning, precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor rezultate
Indicatori
Sem. I,
2011-2012
Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 22 mobilităţi
Nr. total de mobilităţi: 39 de mobilităţi la care au participat: 63 de cadre
didactice, 26 de directori, 38 de elevi,
Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc
în tot atâtea unităţi de învăţământ
Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 3 (Grup Şcolar ,,Aurel
Vlaicu,, Cluj-Napoca, Şcoala Viişoara, Şcoala ,,Andrei Şaguna,, Turda)
Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100%
Nr. produselor educaţionale: cel puţin 9 produse educaţionale în pregătire
Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor
acţiunilor derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 6 website-uri noi
3. Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE
OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în
domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013
Indicatori Nr. profesorilor beneficiari: 69 de cadre didactice
16

Sem. I,
Nr. ore de consultanţă: 69 de cadre didactice
2011-2012 Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 232 de şcoli
4. Domeniul FORMARE
OG4. Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect
Indicatori Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice
Sem. I,
Nr. cursurilor de formare: 1
2011-2012 Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut
loc în tot atâtea unităţi de învăţământ
5. Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE
OG5. Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri
Indicatori
Sem. I,
2011-2012
Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice
Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activităţi de diseminare care au avut
loc în tot atâtea unităţi de învăţământ
Nr. activităţilor de informare: 143
Nr. de profesori promotor: 251
6. Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES
OG6. Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în
domeniul educaţiei şi formării
Indicatori
Sem. I,
2011-2012
Studiu anual de impact inclus în raportul anual: - evaluarea indicatorului
în sem al II-lea
Nr. de şcoli care participă la studiul anual de impact: 4
Nr. de mobilităţi valorificate educaţional: 29
Nr. de produse valorificabile educaţional: - evaluarea indicatorului în sem
al II-lea
Nr. de produse premiate: - evaluarea indicatorului în sem al II-lea
Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE
OG.7. Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării,
valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul
educaţiei şi formării
Indicatori Nr. activităţilor: 25 de activităţi de diseminare care au avut loc în tot atâtea
Sem. I, unităţi de învăţământ
2011-2012 Nr. de profesori beneficiari: f.n./ 54 de cadre didactice participante
Nr. de elevi beneficiari: - 38 de elevi au beneficiat de mobilităţi
Nr. produselor transferabile: - evaluare indicatorului în sem. al II-lea
Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER
OG8. Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs
Indicatori
Sem. I,
2011-2012
Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: - evaluarea
indicatorului în sem. al II-lea
Nr. de utilizatori: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea
Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: - evaluarea indicatorului în sem.
al II-lea
Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE
ŞCOALĂ EUROPEANĂ: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea
Nr. de produse premiate: - evaluarea indicatorului în sem. al II-lea
17

I.1.5. Managementul activităţilor educative
I.1.4.1. Activitatea de monitorizare a proiectelor şi programelor educative ale şcolilor ce a
relevat următoarele:
Ø a devenit o preocupare şi o constantă iniţierea şi desfăşurarea de proiecte si programe
educative;
Ø proiectele educative dezvoltate pe nevoile educaţionale ale şcolilor / elevilor au impact în
viaţa şcolii şi a comunităţii;
Ø subproiectele sunt concepute în funcţie de interesele şi aptitudinile elevilor, pe niveluri de
învăţământ, astfel încât o bună parte din comunitatea şcolară este cuprinsă în diferite
activităţi ale unui proiect;
Ø au fost propuse de către unităţile de învăţământ 26 de proiecte judeţene, 42 de proiecte
interjudeţene / regionale propuse de unităţi de învăţământ pentru Calendarul activităţilor
educaţionale(CAE) al MECTS, 10 de proiecte naţionale / internaţionale propuse de unităţi
de învăţământ pentru a fi incluse în CAE al MECTS, 2 proiecte naţionale / internaţionale
propuse de ISJ Cluj pentru CAE al MECTS: Festivalul Internaţional de Teatru în limba
Engleză şi Concursul Naţional Media Kinder;
Ø Sprijinirea iniţiativelor unor şcoli în mediatizarea activităţilor din cadrul proiectelor prin:
postarea pe site-ul ISJ a activităţilor educative de impact la nivel judeţean, naţional,
regional; stimularea profesorilor de a face cunoscute activităţile educative din şcoli prin
departamentul de imagine al ISJ; apariţia în presa scrisă şi cea vorbită a acelor aspecte
care să contribuie la valorizarea activităţilor educative din şcoli- Festivalul Naţional al
Şanselor Tale, săptămâna educaţiei permanente;
Ø Sprijinirea activităţilor nonformale, de educaţie complementară, educaţie globală, educaţie
pentru dezvoltare, educaţie pentru sănătate, educaţie interculturală, antreprenorială, civică,
prin încheierea de parteneriate la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi
monitorizarea impactului educativ al programelor extraşcolare propuse de colaboratori/
parteneri în unităţile de învăţământ, prin evaluarea rapoartelor de activitate - ONG-uri:
World Vision România, Napoca Rally Academy, Art Act, Noi Orizonturi, AIESEC, Fundaţia
Comunitară Cluj, FRCCF, Asociaţia Preventis, Media Kinder, Expo Transilvania şi
colaborarea cu comunitatea locală: ISU, IPJ, Primăria municipiului Cluj- Napoca.
Proiecte / programe / campanii naţionale coordonate de MECTS / MECTS şi partenerii săi,
implementate la nivel judeţean de ISJ Cluj:
Ø Educaţia pentru sănătate în şcoala românească
Ø Şcoli pentru un viitor verde – 83 de şcoli din judeţul Cluj
Ø Televiziune elevilor
Ø Metro Kid, investeşte în educaţie
Ø gROw, AIESEC
Ø Tetra Pack
Proiecte şi programe judeţene desfăşurate în parteneriat cu instituţii şi organizaţii
guvernamentale sau nonguvernamentale cu impact judeţean, regional, naţional
• Campania de responsabilizare socială Napoca Rally Academy
• Cluburile IMPACT – partener Fundaţia “Noi Orizonturi”
• Micii Iconari – partener Asociaţia Modus Vivendi
• Our Children – our Futur - partener Centrul de voluntariat Cluj
• Youth Bank - anul VI – partener Fundaţia Comunitară Cluj
program administrat de tineri liceeni care urmăreşte constituirea, promovarea şi
administrarea unui fond special destinat proiectelor liceenilor şi implementate de
aceştia în folosul comunităţi
- lansat în liceele / colegiile din Cluj - Napoca
18

• Săptămâna prevenirii criminalităţii – partener IPJ Cluj, activităţi desfăşurate la
Liceul Teoretic „A. Iancu”, Colegiul Naţional „E. Racoviţă” şi Colegiul Naţional „G.
Coşbuc”
• Ziua Mondială a Educaţiei
• Ziua Europeană a Luptei împotriva Traficului de Persoane - parteneri Centrul
Regional de Prevenire a Traficului de Persoane, Centrul Raţiu pentru Democraţie,
Soroptimist Internaţional Cluj, IPJ Cluj, World Vision, Biroul Zonal Cluj, Centrul de
Dezvoltare al Carierei Cluj, Consiliul local Cluj Napoca, Direcţia de Asistenţă Socială
şi Medicală, Serviciul Protecţia Copilului, Familiei şi Dezvoltare Comunitară, Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj
• Campania antiviolenţă – Concursul Stop violenţei asupra femeilor! – parteneri:
PATRIR, Soroptimist Internaţional Cluj, IPJ, Cluj
• Fii bun şi de Crăciun – partener Expo Transilvania
• Pomul de Crăciun al companiilor clujene – organizator Primăria Cluj - Napoca
• Crăciunul Copiilor - partener FRCCF şi Hipermarketul CORA
I.1.5.2 Monitorizarea practicării unui management al activităților educative implicat la
toate nivelurile
• Activitatea de consiliere şi formare
A fost coordonată şi monitorizată în cadrul activităţilor metodice organizate pe zone /
cercuri, atât în mediul urban, cât şi în mediul rural, în următoarele unităţi de învăţământ:
Liceul Teoretic,, Liviu Rebreanu’’ Turda, Şcoala cu clasele I-VIII “C. Brâncuşi” Cluj – Napoca,
Colegiul Tehnic “Energetic”Cluj – Napoca, Liceul Teoretic,, Petru Maior’’Gherla, Şcoala cu
clasele I-VIII “Iuliu Haţieganu” Cluj – Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII, Ceanu Mare, Liceul
Teoretic ,,Lucian Blaga“Cluj – Napoca, Liceul Teoretic ,,Al. Papiu Ilarian’’ Dej.
Au participat peste 300 de cadre didactice, coordonatori de proiecte şi programe
educative, directori adjuncţi, profesori diriginţi.
Participarea la stagii de formare pe componenta educaţie permanentă / a diferitelor
componente ale educaţiei complementare s-a concretizat în participarea la
Ø traininguri MECTS- EDSANO, Program naţional de educaţie pentru sănătate în
şcoala românească;
Ø Seminarul naţional Viaţa mea: un “joc” serios; Seminarul naţional Şcoala altfel, în
spiritul cercetăşiei; Programul educativ Şcoli pentru un viitor verde;
Ø Schimburi de experienţă, simpozioane, seminarii, conferinţe, dezbateri pe teme de
educaţie nonformală, în parteneriat cu Asociaţia Noi Orizonturi, Fundaţia Română
pentru Copii, Comunitate şi Familie, Centrul Raţiu pentru Democraţie, AIESEC
România, Organizaţia Naţională Cercetaşii României.
Ø derularea parteneriatului cu Asociaţia Learn and Vision, în vederea implementării
cu succes a săptămânii Şcoala altfel;
Ø activităţi de formare pentru profesorii diriginţi, în cadrul Cluburilor Impact.
• Concursuri şi festivaluri
S-a încurajat, stimulat şi asigurat participarea elevilor din şcolile clujene la concursuri si
festivaluri judeţene / interjudeţene / naţionale:
• Concursul Naţional Toleranţă şi Convieţuire în Spaţiu Public – organizator principal
Centrul Raţiu pentru Democraţie, Colegiul “ Emil Negruţiu” Turda
• Invitaţie La Castel - festival judeţean de muzică folck – parteneri Asociaţiile Modus
Vivendi şi Concilium, Universitatea “Babeş Bolyai”
19

• Datini şi Obiceiuri din străbuni – festival – concurs judeţean - organizator principal
Liceul Teoretic“Eugen Pora” Cluj – Napoca
• Raza Soarelui – festival interjudeţean de colinde – organizator principal Şcoala cu
clasele I –VIII Ceanu – Mare
165 de elevi din 10 unităţi de învăţământ
• Proiectele Consiliului Judeţean al Elevilor
S-a asigurat consilierea şi susţinerea iniţiativelor şi proiectelor Consiliului Judeţean al
Elevilor:
- Alegerile la nivel judeţean
- Participarea la Conferinţe Naţionale / Interregionale / Regionale
• Activităţile Palatului şi Cluburilor Copiilor din judeţ
o Structura organizatorică – elevi înscrişi
- Palatul Copiilor Cluj - 5115 elevi
- sediul central
- filiala Mărăşti
- filiala Caps
- filiala Băişoara
- Clubul Copiilor Turda - 1135 elevi
- Clubul Copiilor Dej - 1071 elevi
- Clubul Copiilor Câmpia Turzii - 516 elevi
- Clubul Copiilor Gherla - 478 elevi
- Clubul Copiilor Huedin - 469 elevi
o Numărul elevilor înscrişi la cercuri:
o Activităţi organizate
- Ziua porţilor deschise - Sediul central - octombrie 2011
- Festivalul Zmeelor, ediţia a XII-a - Băişoara, octombrie 2011 - 8 judeţe participante, 65
copii
- Carnaval de Halloween – Palatul Copiilor – noiembrie 2011 - 350 participanţi
- „Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă – Iulius Mall, decembrie 2011- 800
participanţi
20

- Festivalul Naţional „Serbările zăpezii”, ediţia a XI-a - Băişoara, februarie 2012 - 12
judeţe participante, 1750 de participanţi
- tabere de învăţare a schiului: 6 serii, Băişoara, decembrie 2011 - februarie 2012 - 290
copii
- excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps – 230 copii
- cursuri pentru învăţarea înotului – 542 copii
- minispectacole şi expoziţii cercuri - peste 750 copii
o Rezultate obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale
Competiţii internaţionale:
Ø Premii I (Serbia, Cehia, Italia, Germania, S.U.A.): 5
Ø Premii II (Serbia, Italia, Germania): 4
Ø Premii III (Serbia, Germania, Japonia, Macedonia): 7
Competiţii naţionale:
Ø Premii I: 19
Ø Premii II: 21
Ø Premii III: 23
I.2. Implementarea planurilor operaţionale
de prevenire a violenţei și creșterea siguranţei elevilor
- Strategia județeană de prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar al judeţului Cluj
Complexitatea şi diversitatea fenomenului violenţei este un fapt recunoscut pe plan
internaţional. Statisticile raportate în mass-media măsoară variate tipuri de violenţă observate în
şcolile româneşti, de la cele mai subtile până la cele care intră sub incidenţa codului penal.
Şcoala este locul unde se promovează modele, valori, se creează contextul necesar pentru
dezvoltarea cognitivă, afectivă, morală a copilului. De aceea, una din cele mai importante condiţii
pentru eficienţa procesului educaţional este asigurarea unui mediu sigur pentru elevi şi cadrele
didactice, atât din punct de vedere fizic (siguranţa fizică), cât şi subiectiv (sentimentul de
siguranţă).
Pentru a preveni şi combate violenţa, este nevoie să formăm elevilor, cadrelor didactice,
părinţilor competenţele necesare pentru a comunica eficient, a rezolva probleme, a se adapta la
cerinţele şcolii astfel ca, printr-o colaborare autentică între factorii implicaţi, şcoala să faciliteze
valorificarea optimă a potenţialului elevilor şi asistarea lor în construirea propriului drum în viaţă.
Toate acestea nu sunt posibile fără a conlucra într-un parteneriat activ atât cu factorii direct
implicaţi în procesul educaţional, cât şi cu alte instituţii şi organizaţii care au ca obiect al activităţii
promovarea toleranţei, incluziunii şi securităţii la nivel social. În acest sens, comisia judeţeană de
prevenire şi combatere a violenţei în mediul şcolar şi-a propus pentru anul şcolar 2011-2012
următoarele obiective:
1. Crearea unui climat securizant în unităţile de învăţământ şi în proximitatea acestora;
2. Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor, privind
gestionarea situaţiilor de violenţă;
3. Oferirea de alternative educaţionale pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la
activităţi extracurriculare, nonformale;
4. Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între unităţile de învăţământ şi
comunităţile locale, privind prevenirea şi reducerea violenţei;
Activităţi desfăşurate:
- încheierea de protocoale de colaborarea cu Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj -
Compartimentele de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, Serviciul de Investigaţii
21

Criminale, Serviciul de Ordine Publică şi Serviciul Poliţiei Rutiere – Inspectoratul de
Jandarmi Judeţean „Al. Vaida – Voevod” Cluj, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă
- concursul naţional de eseuri “Toleranţă şi convieţuire în spaţiul public” – coordonat
de Colegiul “Emil Negruţiu” Turda;
- „Săptămâna prevenirii criminalităţii” – activităţi de tip debate Prevenirea implicării
tinerilor în fapte antisociale, atât în calitate de autori, cât şi ca victime ale unor infracţiuni
- monitorizarea modului de aplicare a prevederilor legislative, privind siguranţa în unităţile
de învăţământ.
22

II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil,
eficient şi relevant
Indicatori de performanță relevanți:
II.I1.Cuprinderea tuturor copiilor de vârstă şcolară într-o formă de învăţământ
II.I2. Reducerea cu 5% a ratei absenteismului şcolar
II.I3. Creşterea cu 5 % a competenţelor de înţelegere a oricărui text dat
II.1 : Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate
II.1.1. Priorităţile manageriale ale semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au vizat :
- restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare
la nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev;
- reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim
admis de lege;
- sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea
prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale;
- facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip Şansa
a doua;
- diversificarea ofertei de servicii educaţionale prin asigurarea şanselor egale la educaţie
pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.
II.1.2. Evoluţia structurii reţelei şcolare
Unităţi de învăţământ 2010 - 2011 Unităţi de învăţământ 2011 - 2012
Cu personalitate
Cu personalitate
Total
Structuri Total
Structuri
juridică
juridică
448 218 230 438 217 221
Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone
Grădiniţe Şcoli I-IV Şcoli I-VIII Licee
Învăţământ special
Grupuri
PJ Structuri PJ Structuri PJ Structuri
şcolare, SAM
Colegii
Şcoli Grădiniţe
Tehnice
Cluj 25 32 0 1 15 0 40 0 7 1
Turda 5 10 0 0 5 1 6 1 0 0
Câmpia
Turzii 4 5 0 0 2 0 2 0 0 0
Dej 5 6 0 1 3 0 4 0 1 0
Gherla 3 4 0 0 1 1 3 1 0 0
Huedin 1 3 0 2 0 0 2 0 1 0
Rural 0 45 4 91 72 19 3 0 0 0
TOTAL 43 105 4 95 98 21 60 2 9 1
23

Licee
teoretice
Licee vocaţionale/alternative
educaţionale
Colegii
naţionale
Grupuri
şcolare
Colegii
tehnice
Arte Teologice Sportiv Waldorf
Cluj 12 3 6 1 1 4 4 9
Turda 2 0 0 0 0 1 0 3
Câmpia-
Turzii 1 0 0 0 0 0 0 1
Dej 1 0 0 0 0 1 2 0
Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0
Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0
Rural 1 0 0 0 0 0 2 0
TOTAL 20 3 6 1 1 6 10 13
II.1.3. Efective de elevi
Nr. elevi înv.
special
Nr. elevi „A
doua şansă”
– secundar
inferior
Nr. elevi „A
doua şansă”
- primar
Nr. elevi
înv.
postliceal şi
şcoală de
maiştri
Nr. elevi
an de
completare
Nr. elevi înv.
liceal
Nr. elevi înv.
gimnazial
Nr. elevi înv.
primar
Nr.
preşcolari
Nr. total
elevi
91725 21745 21682 21186 25657 181 381 90 152 1783
II.1.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei
Nr.
crt.
Nr.
crt.
S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, prin:
a) Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi
cu personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate
juridică (structuri):
Unitatea de învăţământ cu
personalitate juridică
an şcolar 2010-2011
1. Grupul Şcolar Material Rulant
“Unirea” Cluj-Napoca
Modificări an şcolar 2011-2012
Desfiinţare şi comasare prin absorbţie cu Grup Şcolar
"Alexandru Borza"
2. Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Gherla Se desfiinţează PJ-ul şi devine structură la Şcoala nr.1
Gherla
b) Desfiinţarea unor unităţi arondate(structuri):
1. Şcoala cu clasele I-IV Hăşdate
2. Şcoala cu clasele I-IV Silivaş
3. Şcoala cu clasele I-IV Babdiu, comuna Bobâlna
Denumirea unităţii de învăţământ
4. Şcoala cu clasele I-IV Călăţele Pădure, comuna Călăţele
5. Şcoala cu clasele I-IV Corneşti, comuna Gârbău
6. Şcoala cu clasele I-IV Cacova Ierii, comuna Iara
24

7. Şcoala cu clasele I-IV Vidreni I, comuna Măguri-Răcătău
8. Şcoala cu clasele I-IV Rogojel Cămin, comuna Săcuieu
9. Şcoala cu clasele I-IV Ceaba, comuna Sânmartin
10. Şcoala cu clasele I-IV Curtuiuşul Dejului, comuna Vad
c) Înfiinţare de unităţi cu Personalitate Juridică
Nr.
Denumirea unităţii de învăţământ
crt.
1. Şcoala cu clasele I-VIII Mera, comuna Baciu
d) Şcoli cu clasele I – VIII transformate în Şcoli cu clasele I-IV
Nr.
crt.
1. Şcoala cu clasele I-VIII Mica
2. Şcoala cu clasele I-VIII Bucea, comuna Negreni
3. Şcoala cu clasele I-VIII Deușu, comuna Chinteni
4. Şcoala cu clasele I-VIII Fizeșu Gherlii
Denumirea unităţii de învăţământ
II.1.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013
La sfârşitul semestrului I a fost întocmit proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar
2012-2013, care a fost înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, conform calendarului.
Comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar
2012/2013 şi-a desfăşurat activitatea în baza Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de
şcolarizare şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul
şcolar 2012 – 20123, aprobată prin OMECTS nr.6694 din 20.12.2011. Comisia a centralizat
propunerile unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţ, le-a analizat, corelându-le cu
propunerile de restructurare a reţelei unităţilor de învăţământ discutate în cadrul consultărilor cu
primarii şi directorii unităţilor de învăţământ şi cu rezultatele studiului de specialitate realizat din
perspectiva argumentelor psihologice,sociologice şi economice,în care au fost implicaţi profesorii
consilieri din centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică, autorităţile locale şi Comitetul
Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social pentru Formarea Profesională. Corelarea acestor date
a condus la următoarele propuneri:
A. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, propunerile sunt de funcţionare a
unui număr de 223 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ( la care se adaugă cele 7
cluburi ), prin:
- Desfiinţarea următoarelor unităţi (3) cu personalitate juridică:
o GRADINITA "ARMONIA" CAMPIA TURZII - devine structură la GRADINITA "LUMEA
PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII
o GRADINITA "POIANA FERMECATA" CAMPIA TURZII - devine structură la
GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII
- Înfiinţarea unei unităţi cu personalitate juridică:
o SCOALA CU CLASELE I-VIII VAIDA CAMARAS COM. CAIANU
- Desfiinţarea unor structuri (14):
25

o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL FAURENI COM. VULTURENI
o SCOALA CU CLASELE I-IV BERINDU COM. SANPAUL
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL LUJERDIU COM. CORNESTI
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CALARASI GARA
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL LITA COM. SAVADISLA
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SURDUC COM. IARA
o SCOALA CU CLASELE I-IV RASCA COM. MAGURI RACATAU
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NIMA CATUN COM. MINTIU GHERLII
o SCOALA CU CLASELE I-IV GHIRISU-ROMAN COM. MOCIU
o SCOALA CU CLASELE I-IV BOGOMIR COM. NEGRENI
o SCOALA CU CLASELE I-IV MODONESTI COM. SACUIEU
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CAPS COM. VALEA IERII
o GRADINITA "POIANA CU CASTANI" - STRUCTURA 3 TURDA
o GRADINITA "RAZA DE SOARE" - STRUCTURA 1 CLUJ-NAPOCA
- Înfiinţarea unor structuri (2):
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL VANATORI COM. CIUCEA
o GRADINITA "DUMBRAVIOARA" - STRUCTURA 1 CLUJ-NAPOCA
- Transformarea unor structuri din scoli cu clasele I-IV în grădiniţe prin desfiinţarea
ciclului primar (4):
o SCOALA CU CLASELE I-IV DANGAU MARE COM. CAPUSU MARE
o SCOALA CU CLASELE I-IV SALICEA COM. CIURILA
o SCOALA CU CLASELE I-IV FUNDATURA COM. ICLOD
o SCOALA CU CLASELE I-IV MICA
- Transformarea unor structuri din grădiniţe în scoli cu clasele I-IV prin înfiinţarea
ciclului primar (2):
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL AGARBICIU COM. CAPUSU MARE
o GRADINITA CU PROGRAM NORMAL SCRIND FRASINET COM. MARGAU
- Rearondarea unor structuri în cadrul grădiniţelor:
o GRADINITA "ARMONIA" - STRUCTURA 1 CAMPIA TURZII devine structura la
GRADINITA "PINOCCHIO" CAMPIA TURZII
o GRADINITA "POIANA CU CASTANI" - STRUCTURA 2 TURDA devine structura la
LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA
o GRADINITA "POIANA FERMECATA" - STRUCTURA 1 CAMPIA TURZII devine
structura la GRADINITA "LUMEA PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII
o GRADINITA "POIANA FERMECATA" - STRUCTURA 2 CAMPIA TURZII devine
structura la GRADINITA "LUMEA PRICHINDEILOR" CAMPIA TURZII
- Schimbare de denumiri:
o SCOALA CU CLASELE I-VIII BELIS se va numi Scoala gimnazială "AVRAM IANCU"
BELIȘ
o Grup Școlar Huedin se va numi Liceul Tehnologic “Vlădeasa”Huedin
- Schimbarea denumirilor tuturor unităţilor de învăţământ conform OMECTS
6564/13 decembrie 2011(vezi anexa 1).
B. Cifrele de şcolarizare propuse:
- pentru nivelul preprimar: 861 de grupe;
- la ciclul primar: 1236 clase dintre care 225,8 clase pregătitoare, 244,66 clase I;
- la ciclul gimnazial: 945,92 clase;
- învăţământ liceal zi: s-a propus pentru cei 5264 de absolvenţi ai claselor a VIII-a,
alocarea unui număr de 188 clase repartizate astfel:
- filieră teoretică- 81 de clase;
26

- filieră tehnologică- 85 de clase;
- filieră vocaţională- 22 de clase;
Clasele de la filiera tehnologică au fost repartizate în conformitate cu procentele stabilite în
documentele de proiectare strategică a nevoilor pieţei muncii la nivel regional(PRAI) şi local(PLAI).
La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 8 clase.
La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a ( 2 la filiera teoretică ş i9 la filiera tehnologică),
13 clase a XII-a pe ruta progresivă seral, pentru a da astfel posibilitatea de a-şi continua
studiilor şi absolvenţilor şcolilor profesionale din seriile anterioare.
La şcoala postliceală şi de maiştri finanţate de la bugetul de stat s-au propus: 8 clase
la şcoala postliceală ( 7 la zi şi 1 la seral) si 2 clase de mastri( 1 la zi şi 1 la seral).
II.1.6. Facilitarea accesului la rute flexibile şi personalizate de învăţare şi formare
profesională prin dezvoltarea învăţământului particular şi a alternativelor educaţionale
(Montessori, Step by step, Waldorf.)
Date statistice referitoare la unităţi, efective, resurse umane, dinamica înfiinţării/desfiinţării:
Nr.
crt.
Forma de
învăţământ
Unităţi de
învăţământ
1. Preprimar 27
(12 acreditate)
2 Primar 5
(2 acreditate)
3 Gimnazial 3
(2 acreditate)
4 Liceal 5
(3 acreditata)
5 Postliceal 9
(7 acreditate)
TOTAL 49
(25
acreditate)
Cadre
didactice
implicate
Elevi/copii
implicaţi
Desfiinţate
225 1616 - Gradinița Daniela
Nou
înfiinţate
28 189 - Liceul Creştin Pro
Deus, Cluj-Napoca
34 144 - Liceul Creştin Pro
Deus, Cluj-Napoca
97 1368 - Liceul Virgil
Madgearu şi Liceul
Creştin Pro Deus,
Cluj-Napoca
106 2633 - -
500 6051 - 2
II.1.7. Analiza situatiei învătământului particular clujean
Politica educaţională a anului şcolar 2011/2012 care a guvernat activitatea unităţilor de
învăţământ particulare a fost cea a calităţii în educaţie. Din tabel se poate desprinde că a
crescut numărul grădiniţelor şi efectivele lor de copii, respectiv s-a înfiinţat încă o grădiniţă şi nivel
primar, gimnazial şi liceal (în Floreşti, şi Cluj-Napoca, Liceul Virgil Madgearu şi Liceul Pro Deus).
Toate grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare, cu cadre didactice calificate. De
asemenea, a fost autorizată Grădiniţa Daniela din Floreşti şi acreditată Grădiniţă Millenium din
Cluj-Napoca, a fost acreditat Liceul Virgil Madgearu şi două şcoli postliceale sanitare ( Ocrotirea şi
Sf. Bartolomeu din Cluj-Napoca). De asemenea, au crescut efectivele de elevi la licee (frecvenţă
redusă), dar a scăzut la gimnaziu. In acest an şcolar s-a menţinut cererea foarte mare pentru
şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii.
27

Principiul calităţii în educaţie se poate realiza doar acceptând că în centrul educaţiei se află
elevul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin
măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere.
Activităţi metodice pe sem I s-au desfăşurat la Grădiniţa Reformată Csemete, Grădiniţa
Panda, Şcoala Internaţională Spectrum şi la Grădiniţa Little Giants din Cluj-Napoca. Grădiniţa
Bobocel a realizat activităţi cu copiii bolnavi de autism. De asemenea, toate grădiniţele au linkuri,
pagini web pentru promovarea imaginii.
Unele unităţi de învăţământ au parteneriate naţionale şi internaţionale: Şcolile Postliceale
Henri Coandă din Cluj-Napoca şi Turda, Şcoala Internaţională, Şcoala Elf, Grădiniţele Millenium,
Gina, Helen, Patricia etc.
Directorii unităţilor de învăţământ au participat la şedinţele cu directorii, au predat planurile
manageriale, proiectele de încadrare cu personal didactic şi au completat fişele de autoevaluare,
în vederea obţinerii calificativelor anuale pentru activitatea managerială desfăşurată în anul şcolar
2010-2011. Unele unităţi au organizat concursuri pentru posturi didactice vacante: Grădiniţa Ary,
Panda, Liceul Virgil Madgearu etc.
Probleme sunt cu unele grădiniţe la care directorii care nu au gradul didactic II şi în aceste
situaţii sunt obligate să angajeze pensionari, în regim de plata cu ora. De asemenea, nu toate
planurile manageriale sunt bine întocmite, impunându-se necesitatea consilierii şi monitorizării
acestor unităţi.
Colaborarea între Fundaţiile, Asociaţiile unităţilor de învăţământ particulare cu I.Ş.J. Cluj
este foarte bună. Există metodişti, mentori pentru învăţământul particular, iar Comisia Consultativă
a învăţământului particular are o activitate apreciată.
Unităţile de învăţământ particular sunt cuprinse de ISJ în inspecţiile de specialitate, în
inspecţiile tematice şi în inspecţiile generale. Unităţi care au avut inspecţii tematice sau generale
au fost Şcoala Elf, Grădiniţa Ţăndărică, Scoala Internaţională, Liceul UCECOM Spiru Haret, Liceul
Horea Cloşca şi Crişan, Şcolile postliceale Ocrotirea, Cluj-Napoca, Henri Coandă, Turda,
Acoperământul Maicii Domnului Turda, Grădiniţele Sfântul Stelian, Sfânta Ana, Millenium, Patricia,
Ary, Bethania, Cluj-Napoca etc.
II.1.8. Alternativele educaţionale
Reţeaua unităţilor de învăţământ din cadrul alternativelor educaţionale
Alternativa educaţională reprezintă forma de organizare şcolară care propune forme şi metode de
organizare şi funcţionare a activităţii instructiv-educative, altele decât formele specifice unei epoci,
sau care apar într-un anumit context social.
O alternativă educaţională:
- corectează unele imperfecţiuni ale sistemului oficial;
- substituie unele forme de educaţie prin metodologii didactice diferite sau
complementare;
- restructurează cadrul de organizare şi funcţionare al instituţiei şcolare.
Pluralismul educativ este promovat prin existenţa a cinci alternative în cadrul sistemului
naţional de învăţământ:
1. Waldorf
a) Pedagogia Waldorf
b) Pedagogia curativă Waldorf
2. Step by Step
3. Montesori
4. Freinet
5. Planul Jena
Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale
28

• Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” Cluj-Napoca– Step by step
• Liceul Teoretic .,,Bathory Istvan” Cluj-Napoca – Step by step
• Şcoala nr. 1 Gherla- Step by step
• Şcoala nr. 1 Dej - Step by step
• Grădiniţa şi Liceul Waldorf – Cluj-Napoca
• Grădiniţa şi Şcoala Waldorf ,,Michael” – Turda
• Centrul şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca– Pedagogie curativă
• Grădiniţa şi Şcoala Reformată cu pedagogie Montessori – Cluj-Napoca
Unitătile de învătământ din judetul Cluj care organizează alternative educaţionale
1. Alternativa educaţională STEP BY STEP
Nr.
crt
.
Denumirea unitatii de
invatamant
1 Liceul Teoretic "Eugen
Pora", Cluj-Napoca
2. Şcoala cu clasele I-VIII
Nr. 1, Gherla
3. Şcoala cu clasele I-VIII
Nr. 1 Dej
4. Liceul Teoretic
„Báthory István”, Cluj-
Napoca
Număr de clase pe ani de studii şi număr de
elevi
Clasa I Clasa a IIa
Clasa a Clasa a IV-a
III-a
Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr. Nr.
cls elev cls elev cls elev cls elev
i
i
i
i
Limba de
predare
1 19 1 19 1 18 1 26 Română
1 20 2 32 1 16 1 20 Română
1 20 1 21 1 15 1 15 Maghiară
- - 1 21 2 40 Română
- - 1 12 Maghiară
1 25 1 24 1 19 1 22 Maghiară
Cluj – Napoca
nr.
crt
.
Denumirea
unitatii de
invatamant
1. Liceul Waldorf,
Cluj-Napoca
Grădiniţa
Waldorf
Alternativa educaţională Waldorf
Număr de clase pe ani de studii şi număr de elevi
Limb
Clasa a
Clasa a de
Clasa I Clasa a II-a III-a Clasa a V-a
a IX-a pred
Nr. Nr. Nr.cl Nr. Nr.cl Nr. Nr. Nr.
are
cls elevi s elevi s elevi cls elevi
1 7 1 7 1 10 1 10 1/18 rom.
1 8 1 8 - - - - - mag
h.
2 grupe combinate
Limba română - 29 copii
Limba maghiară – 30 copii
Turda
29

Nr
Crtt
Denumirea
unitatii de
invatamant
1. Şcoala
„Andrei
Şaguna”
Turda
Grădiniţa
Waldorf
O grupă
combinată cu 15
copii
Număr de clase pe ani de studii şi
număr de elevi
Clasele II- Clasa Clasa Clasa
III-IV a V-a a VI-a a VIII-a
Simultan
1 10 10 11 1
elevi
Limba de
predare
Română
Şcoala Reformată cu Pedagogie Montessori, Cluj-Napoca
Numele
unităţii de
învăţământ
Grădiniţa
Reformată
Nr. 3 Bobiţă
cu Pedagogie
Montessori
Cluj- Napoca
Şcoala
Elementară
Reformată cu
Pedagogie
Montessori
Cluj Napoca
Gimnaziu
Reformat cu
Pedagogie
Montessori
Cluj- Napoca
Grupa
mică
Grupa
mijlocie
Grupa mare/
pregatitoare
Număr de clase pe ani de studii şi
număr de elevi
Clasa
I
Clasa a
II-a
Clasa a
III-a
Clasa a IVa
1/15 1/15 1/13 - - - -
- - - 1/9 1/10 1/5
- - - Clasa
a V-a
Clasa a
VI-a
Clasa a
VII-a
Clasa a
VIII-a
1/13 1/5 1/5 -
Pedagogie curativă Cluj-Napoca - Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă
Activităti desfăşurate
• Participarea reprezentanţilor învăţământului particular şi a alternativelor educaţionale la
Consfătuirea Naţională a Învăţământului Particular şi a Alternativelor Educaţionale de la
Ploieşti
• Consfătuirea pe Alternativele educaţionale din judeţul Cluj unde s-au prezentat modificările
şi cerinţele care au apărut cu aplicare LEN nr.1din 2011
• Întocmirea Planurilor manageriale, Rapoartelor de activitate de fiecare unitate de
învăţământ
• Alegerea Comisiei Consultative a Învăţământului Alternativ şi desemnarea metodiştilor care
să ajute la realizarea inspecţiei şcolare
• Îmbunătăţirea site-lui pentru învăţământul alternativ
• Realizarea statelor de funcţii din învăţământul alternativ pentru cadrele didactice, cu ajutorul
compartimentului managementul resurselor umane
30

• Graficul inspecţiilor a cuprins activităţi la Liceul Waldorf, Cluj-Napoca şi Liceul Teoretic
,,Bathory Istvan” cu alternativa Sdtep by Step
• Activităţi de formare – Step by step şi Waldorf
• Întocmirea Rapoartelor de evaluare internă de toate unităţile de învăţământ.
II.1.7. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate de către elevi români sau străini
Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011/2012, 56 de elevi-cetăţeni români au
solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ
preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor: 23 au fost cuprinşi în învăţământul
primar, 16 au fost cuprinşi în învăţământul gimnazial şi 17 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.
Echivalarea s tudiilor efectuate în s trăinătate
25
Numărul elevilor,
cetăţeni români, care au
solicitat echivalarea
studiilor efectuate în
străinătate şi înscrierea
într-o unitate de
învăţământ
preuniversitar de pe
raza judeţului Cluj,
pentru continuarea
studiilor
20
15
10
5
0
învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal
Nivelul de învăţăm ânt
Anul şcolar 2011/2012_ semestrul I
Pe parcursul semestrului I al anului şcolar 2011/2012, 5 de elevi-cetăţeni străini au solicitat
echivalarea studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ
preuniversitar din judeţul Cluj, pentru continuarea studiilor: 2 au fost cuprinşi în învăţământul
primar, 1 a fost cuprins în învăţământul gimnazial şi 2 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.
Echivalarea s tudiilor efectuate în s trăinătate
Numărul elevilor,
cetăţeni străini, care au
solicitat echivalarea
studiilor efectuate în
străinătate şi înscrierea
într-o unitate de
învăţământ
preuniversitar de pe
raza judeţului Cluj,
pentru continuarea
studiilor
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal
Nivelul de învăţăm ânt
Anul şcolar 2011/2012_ semestrul I
31

II 2: Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar - prioritate din Foaia
de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012 – Analiza absenteismului elevilor din şcolile din
judeţul Cluj 2
II.2.1. Centralizator absenteism - şcoli judeţul Cluj (urban şi rural)
Luna
Număr
total de
absenţe
Rata
absenteism
Număr
absenţe
motivate
Procentaj
absenţe
motivate
Număr
absenţe
nemotivate
Procentaj
absenţe
nemotivate
Cauza cea mai
frecventă
Septembrie 118549 1,73% 62410 52,64 56000 47,36 % Cauze
medicale
Octombrie 364787 5,60% 221547 60,73 146021 39,36% Cauze
medicale
Noiembrie 323881 5,16% 187549 57,90 137256 42,10% Cauze
medicale
Decembrie 172025 3,21% 105803 61,5 66101 38,5% Cauze
medicale
Număr total de absenţe în semestrul I – 979 242
Număr total de absenţe nemotivate în semestrul I – 405 378
Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 573 864
Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (5,60)
Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate: septembrie 47,36%
Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate: decembrie 61,5%
Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi
2 Studiu realizat în colaborare cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională
32

Număr total de absențe - școli județul Cluj
Rata absenteismului - semestrul I
400000
350000
300000
250000
200000
150000
100000
50000
0
118548
364787
323881
172025
septembrie octombrie noiembrie decembrie
Număr total de absen e
5,16
3,21
1,73
5,6
septembrie octombrie noiembrie decembrie
Comparație absențe nemotivate-motivate
Comparație număr absențe nemotivate-motivate
70
60
50
40
30
20
10
0
60,73
61,5
57,9
52,64
47,36
39,36
42,1
38,5
septembrie octombrie noiembrie decembrie
250000
200000
150000
100000
50000
0
221547
187549
146021
137256
105803
56000 62410 66101
septembrie octombrie noiembrie decembrie
Procentaj absen e nemotivate
Procentaj absen e motivate
Număr de absen e nemotivate
Număr de absen e motivate
II.2.2. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL URBAN
Luna
Număr
total de
absenţe
Rata
absenteism
Număr
absenţe
motivate
Procentaj
absenţe
motivate
Număr
absenţe
nemotivate
Procentaj
absenţe
nemotivate
Cauza cea mai
frecventă
Septembrie 101427 1,88 55471 54,69 45983 45,31 Cauze
medicale
Octombrie 321665 6,18 199771 62,07 122030 37,93 Cauze
medicale
Noiembrie 273677 5,87 160876 58,78 112796 41,22 Cauze
medicale
Decembrie 148527 3,72 92875 62,53 55522 37,47 Cauze
medicale
Număr total de absenţe în şcolille din mediul urban în semestrul I – 845 296
Număr total de absenţe nemotivate în şcolille din mediul urban în semestrul I – 336 331
Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 508 965
Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (6,18)
Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate în şcolille din mediul urban: septembrie
45,31%
Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate în şcolille din mediul urban: decembrie 62,53%
Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi
33

II.2.3. Centralizator absenteism - şcoli din MEDIUL RURAL
Luna
Număr
total de
absenţe
Rata
absenteism
Număr
absenţe
motivate
Procentaj
absenţe
motivate
Număr
absenţe
nemotivate
Procentaj
absenţe
nemotivate
Cauza cea mai
frecventă
Septembrie 17122 1,17 6939 41,5 10017 58,5 Cauze
medicale
Octombrie 43122 3,29 21776 50,49 21346 49,51 Cauze
medicale
Noiembrie 48141 3,12 25614 52,12 23369 47,88 Cauze
medicale
Decembrie 23498 1,73 12928 55 10579 45 Cauze
medicale
Număr total de absenţe în şcolille din mediul rural în semestrul I – 131 883
Număr total de absenţe nemotivate în şcolille din mediul rural în semestrul I – 65 311
Număr total de absenţe motivate în semestrul I – 66 572
Luna cu cea mai mare rată a absenteismului: octombrie (3,29)
Luna cu cel mai mare număr de absenţe nemotivate în şcolille din mediul rural: septembrie 58,5%
Luna cu cel mai mare număr de absenţe motivate în şcolille din mediul rural: decembrie 55%
Rata absenteismului = numărul total de absenţe ÷ numărul total de elevi
II.2.4. Cauzele absenteismului
În prelucrarea datelor s-a luat în considerare cauza care a determinat numărul cel mai mare
de absenţe din fiecare şcoală. După cum se poate observa în tabele de mai sus, cel mai mare
număr al absenţelor se datorează problemelor medicale, îmbolnăvirilor sezoniere, fiind amintite
numeroase viroze şi cazuri de rubeolă. O analiză mai detaliată a ponderii cauzelor absenteismului
se poate observa în tabelele de mai jos:
Cauzele absenteismului - şcoli din judeţul Cluj (URBAN + RURAL)
Cauza cea mai frecventă
Număr de şcoli
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Nu e cazul 10 6 5 10
Cauze medicale 56 49 66 32
Reţinut pentru munci agricole 12 7 7 3
Elevii provin din familii rrome care manifestă
14 8 11 10
dezinteres faţă de şcoală
Program şcolar suprasolicitant 1 3 1 1
Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, 3 5 4 5
elevii nefiind supravegheaţi
Neaducerea la timp a motivărilor 2 2 0 2
Dezinteresul elevilor 11 13 7 9
Întârzieri 6 10 10 9
Elevii provin din familii cu statut socio-economic 4 6 11 13
scăzut
Dezinteresul familiei faţă de şcoală 14 16 12 15
34

Regulament şcolar permisiv 0 0 1 0
Teama de sancţiune 1 2 1 1
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare,
0 0 1 2
cluburi sportive
Abandon şcolar 2 1 0 2
Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în
0 0 0 0
catalog
Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 1 0 0 0
Învoiri părinţi 2 5 0 3
Elevi care lucrează 3 3 1 2
Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 2 0 1
Elevi navetişti 6 1 4 8
Influenţa negative a grupului 0 0 3 2
Relaţie şcoală-familie deficitară 1 9 1 0
Fobie socială/şcolară 0 1 2 0
Fără răspuns 15 1 5 1
Cauza cea mai frecventă
Cauzele absenteism - şcoli din mediul urban
Număr de şcoli
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Nu e cazul 5 0 0 3
Cauze medicale 35 28 35 17
Reţinut pentru munci agricole 1 1 1 0
Elevii provin din familii rrome care manifestă
1 1 0 1
dezinteres faţă de şcoală
Program şcolar suprasolicitant 1 3 1 1
Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, 2 0 2 4
elevii nefiind supravegheaţi
Neaducerea la timp a motivărilor 2 2 0 1
Dezinteresul elevilor 8 7 6 6
Întârzieri 6 9 9 7
Elevii provin din familii cu statut socio-economic 1 4 5 7
scăzut
Dezinteresul familiei faţă de şcoală 8 9 3 6
Regulament şcolar permisiv 0 0 0 0
Teama de sancţiune 1 2 0 1
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare,
0 0 1 2
cluburi sportive
Abandon şcolar 2 1 0 1
Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în
0 0 0 0
catalog
Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 1 0 0 0
Învoiri părinţi 0 3 0 0
Elevi care lucrează 0 2 1 0
Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 2 0 1
Elevi navetişti 4 1 4 4
Influenţa negative a grupului 0 0 3 1
Relaţie şcoală-familie deficitară 1 8 0 0
Fobie socială/şcolară 0 1 2 0
Fără răspuns 11 0 2 0
35

Cauza cea mai frecventă
Cauzele absenteism - şcoli din mediul rural
Număr de şcoli
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
Nu e cazul 5 5 5 7
Cauze medicale 21 21 32 15
Reţinut pentru munci agricole 11 6 6 3
Elevii provin din familii rrome care manifestă
13 7 11 9
dezinteres faţă de şcoală
Program şcolar suprasolicitant 0 0 0 0
Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, 1 5 2 1
elevii nefiind supravegheaţi
Neaducerea la timp a motivărilor 0 0 0 1
Dezinteresul elevilor 3 6 1 3
Întârzieri 0 1 1 2
Elevii provin din familii cu statut socio-economic 3 2 5 6
scăzut
Dezinteresul familiei faţă de şcoală 6 7 9 9
Regulament şcolar permisiv 0 0 1 0
Teama de sancţiune 0 0 1 0
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare,
0 0 0 0
cluburi sportive
Abandon şcolar 0 0 0 1
Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în
0 0 0 0
catalog
Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 0 0 0 0
Învoiri părinţi 2 2 0 3
Elevi care lucrează 3 1 0 2
Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 0 0 0 0
Elevi navetişti 2 0 0 4
Influenţa negativă a grupului 0 0 0 1
Relaţie şcoală-familie deficitară 0 1 1 0
Fobie socială/şcolară 0 0 0 0
Fără răspuns 4 1 3 1
Pentru reprezentarea grafică comparativă a cauzelor absenteismului am dat următoarele coduri:
Cauza cea mai frecventă
Nu e cazul 0
Cauze medicale 1
Reţinut pentru munci agricole 2
Elevii provin din familii rrome care manifestă dezinteres faţă de şcoală 3
Program şcolar suprasolicitant 4
Elevi ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate, elevii nefiind supravegheaţi 5
Neaducerea la timp a motivărilor 6
Dezinteresul elevilor 7
Întârzieri 8
Elevii provin din familii cu statut socio-economic scăzut 9
Dezinteresul familiei faţă de şcoală 10
Regulament şcolar permisiv 11
Cod
36

Teama de sancţiune 12
Implicarea elevilor în activităţi extraşcolare, cluburi sportive 13
Abandon şcolar 14
Înregistrarea cu întârziere a absenţelor în catalog 15
Distribuirea orelor (dimineaţa/după-masa) 16
Învoiri părinţi 17
Elevi care lucrează 18
Obţinerea cu uşurinţă a motivărilor 19
Elevi navetişti 20
Influenţa negative a grupului 21
Relaţie şcoală-familie deficitară 22
Fobie socială/şcolară 23
Fără răspuns 24
Frecvenţă cauze absenteism – semestrul i
(şcoli din mediul urban şi rural)
70
65
60
55
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie
În graficul de mai sus se poate observa frecvenţa cauzelor absenteismului pe fiecare lună a
semestrului I. Pe abcisă sunt distribuite cauzele reprezentate prin coduri. Pe ordonată este
reprezentată frecvenţa (numărul de şcoli care au precizat acea cauză ca fiind cea mai frecventă).
Lunile cuprinse în semestrul I sunt reprezentate prin culori conform legendei. Analizând graficul de
mai sus se poate observa că cele mai frecvente cauze ale absenţelor atât în luna septembrie cât şi
în octombrie, noiembrie şi decembrie sunt cele de ordin medical (cod 1). A doua cauză
semnalizată de şcoli (cu aceeaşi poziţie în fiecare lună) este cea reprezentată de dezinteresul
familiei faţă de şcoală (cod 10). Dezinteresul faţă de şcoală a elevilor (cod 3) care provin din familii
de etnie rromă este a treia cauză a absenteismului pentru luna septembrie, a patra, ca frecvenţă,
pentru luna noiembrie şi pe locul cinci pentru luna decembrie. Consultând graficul şi tabelul cu
codurile acordate fiecărei cauze, se poate analiza frecvenţa acestora în fiecare lună.
37

SEPTEMBRIE
40
35
30
25
20
15
10
5
0
35
21
11 13 11
8 8
5
6 6
1 1 1 2 2 1
1 2 4
0 1 0 3 0 3 0 0 0 0 0 1 0 0 2 0 3 0 2 4
0 1 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
URBAN
RURAL
OCTOMBRIE
30
25
20
28
21
15
10
5
0
7 9 9
8
5
6 7
0
1 1 3 5
6 7
0 2 4
2 1 3 2 2
0 0
1 2 0 0 0 0 0 0 2 1 0 1 0 0
1 1 0 0
1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
URBAN
RURAL
NOIEMBRIE
40
35
30
25
20
15
10
5
0
35
32
11
9 9
5 6
6
5
0 1 0 1 3 4 3 0 0 1 1 2 2
0 2 0 1 1 3
1 1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
URBAN
RURAL
38

DECEMBRIE
18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
17
15
9
9
7
6 7 7 6 6
4
4
3 3
3
0 1 1 1 2 3 2 2 1
0 1 1 0 0 0 1 1 1
0 0 0 0 0
0 0 0
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24
URBAN
RURAL
II.2.5. Analiza pe cicluri de învățământ
Ciclul preșcolar
La nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preşcolar şi al fiecărui cadru didactic, stimularea şi
monitorizarea participării şcolare a copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani la programul oferit de grădiniţă
constituie o preocupare permanentă.
Rezultatele obţinute în urma cercetărilor subliniază rolul central al abilităţilor sociale şi
emoţionale ale copiilor în obţinerea succesului şcolar şi a unei stări de bine, precum şi faptul că
dizabilităţile sociale şi emoţionale se asociază cu rezultate negative în plan şcolar şi social.
Deoarece studiile de specialitate arată că dezvoltarea competenţelor socio-emoţională duc la
scăderea abandonului şcolar, la nivelul judeţului Cluj avem două proiecte în acest sens.
1. Proiectul educaţional judeţean „Da, poţi!”, proiect în care sunt înscrise 16 grădiniţe,
134 educatoare şi 1975 copii
2. Proiectul prin Fondul Social European DEZVOLTAREA EMOŢIONALĂ ŞI SOCIALĂ
A COPIILOR PREŞCOLARI CARE PROVIN DIN MEDII DEZAVANTAJATE ÎN
SCOPUL PREVENIRII FENOMENULUI DE PĂRĂSIRE TIMPURIE A ŞCOLII în
parteneriat cu Universitatea Babeş-Bolyai şi ISJ Alba. Din judeţul Cluj sunt înscrise
32 de grădiniţe, 229 educatoare şi 2820 de copii.
Direct legate de reducerea absenteismului şi de încurajarea participării şcolare sunt şi
aspectele care privesc calitatea mediului educaţional şi calitatea procesului de predare-învăţareevaluare.
Mediul educaţional stimuleză copilul, îl ajută să se orienteze, să-l invite la acţiune, dar îi şi
oferă un model de ordine şi disciplină, un model de armonie în ceea ce priveşte culorile, formele,
texturile etc. Centrele de activitate, Orarul ilustrat, Regulile clasei/grupei, Calendarul naturii şi
Jurnalul grupei nu lipsesc din mediul educaţional al clasei în nicio unitate. Se regăsesc, însă, la
unele grupe foarte multe materiale atârnate pe pereţi. Aglomerarea sălii de gupă poate duce la
disconfort şi la o stare de agitaţie generală.
Celelalte cicluri
Toate școlile au comisii de monitorizare a absenteismului, care devin din ce în ce mai
eficiente în a colecta și transmite corect datele din rețea.
Întocmirea unei machete cu elevii care au peste 30 absențe nemotivate / luna noiembrie,
care a fost adusă in atenția Consiliului Local, împreună cu solicitarea de a interveni, cu mijloacele
pe care acesta le are la dispozitie, alături de școală, în vederea combaterii absenteismului elevilor.
39

Vizite ale învățătorilor/diriginților/mediatorului școlar la domiciliile elevilor cu absențe, o dată
pe lună, existând în portofoliile acestora dovezi ale dialogului cu familiile, înștiințări asupra situației
scolare a elevilor, asupra consecințelor acumulării unui număr de absențe nemotivate.
Întâlniri cu psihologul şcolii, atât elevii care sunt în evidenţă cu multe absenţe, cât şi părinţii
acestora
Parteneriat cu poliţia şi cu Departamentul de Asistenţă socială din Primărie
Aplicare de chestionare elevilor cu absenţe şi părinţilor (Liceul Teoretic “Gelu Voevod”
Gilău).
Protocoale de colaborare cu Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj,
Compartimentul de Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, Fundaţia Umanitară Rescue Cluj, Fundaţia
Creştină Diakonia.
Aplicarea de sancțiuni elevilor care au multe absențe nemotivate, în conformitate cu
regulamentul școlar în vigoare.
Prelucrarea şi înştiinţarea în scris a părinţilor şi elevilor în ce priveşte drepturile şi
îndatoririle tuturor părţilor implicate în procesul instructiv-educativ, şcoala, elevi, părinţi, comunitate
locală cu menţionarea expresă a modalităţilor de anunţare şi motivare a absenţelor.
Întâlnire cu cadrele medicale în scopul prevenirii şi diminuării transmiterii virozelor-activitate
în cadrul parteneriatului cu dispensarul „Sănătatea la raport
Informarea părinţilor în legătură cu numărul absenţelor cauzate de reţinerea elevilor acasă
pt. diferite munci în gospodărie.
Implicarea Poliţiei in situații deosebite.
Completarea de către fiecare diriginte în parte, a fişelor psihopedagogice şi a unui raport
privind situaţia elevilor cu un nr.mare de absenţe.
Colaborarea permanentă cu Serviciul de Asistenţă Socială şi Poliţia de Proximitate.
Monitorizare strictă a elevilor care nu vin la prima oră sau pleacă de la ultimele ore
Monitorizarea elevilor ce înregistrează absenţe şi a cazurilor de abandon scolar.
Aplicarea de chestionare în vederea stabilirii cauzelor absenteismului şi abandonului şcolar.
Adecvarea tematicii orelor de dirigenţie în vederea unei optime integrări şcolare şi sociale.
Conceperea unui plan de intervenţie pentru rezolvarea situaţiei prin identificarea de către
diriginte a unor măsuri amelioratorii.
Discutarea, în particular, a incidentului / situaţiei cu elevul şi căutarea împreună a unor
soluţii pentru evitarea repetării incidentului
Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi educative extracurriculare, concursuri sportive,
excursii şi drumeţii, serbări, în care au fost antrenaţi elevii aflaţi în situaţii de risc.
Susţinerea de lectorate şi şedinţe cu părinţii pe teme ce abordează comportamentul de risc.
Informarea elevilor privind pericolul social al vagabondajului, implicării în grupuri
infracţionale.
Exemplificări pozitive şi negative în cadrul careului cu elevii.
Parteneriat multiregional pentru prevenirea părăsirii timpurii a şcolii.
Desfăşurarea, în cadrul orelor de dirigenţie, de activităţi menite să prevină şi să reducă
fenomenul de absenteism, şi să-i motiveze pe elevi pentru studiu, de exemplu: „Cauzele şi
efectele absenteismului”, „Ce este important pentru mine?”, „Strada şi capcanele ei . Ce fac dacă
sunt singur acasă
Desfăşurarea de proiecte / activităţi educative menite să prevină şi să reducă fenomenul
absenteism, şi să-i motiveze pe elevi pentru studiu, de exemplu: POS DRU „Împreună vom reuşi”,
„Traficul de persoane”
Antrenarea elevilor cu probleme de absenteism în activităţile extracurriculare şi
extraşcolare cât şi în proiectele educative derulate în şcoală:
• Halloween (confecţionare şi prezentare de bostănei)
40

• Participarea elevilor la concursul de colinde Raza Soarelui
• Atelier de lucru pentru confecţionarea ornamentelor de Crăciun
• Implicarea în Serbarea Crăciunului
Dezvoltarea de teme care vizează reducerea absenteismului în cadrul orelor de dirigenţie.
(Dezbatere – Regulament de ordine interioară)
Desfăşurarea unei întâlniri de lucru a membrilor Consiliului elevilor şi discutarea
problemelor de absenteism cât şi propunerea de activităţi în sprijinul reducerii acestuia;
Implicarea Consiliului elevilor in monitorizarea absentelor
Întocmirea, de către diriginţi, începând cu luna noiembrie, a câte unui raport detaliat al
numărului de absente nu doar pe clasă şi disciplină, cât şi nominal, pentru fiecare elev.
Prezentarea elevilor cu peste 20 de absenţe nemotivate în faţa comisiei de disciplină.
Dialog permanent cu elevii, cu scopul responsabilizării acestora şi încurajarea participării lor la
activităţile şcolare.
Recompensarea elevilor care şi-au schimbat comportamentul şi au reuşit să aibă convingeri
raţionale.
Ieşirea din unitatea de învăţământ pe parcursul orelor doar cu bilete de învoire semnate de
diriginte sau de profesorul de la clasă, înştiinţarea părinţilor cu privire la consecinţele
absenteismului şi a măsurilor luate de către unitatea de învăţământ.
Sunt evidenţiaţi diriginţii claselor cu cele mai puţine absenţe
În fiecare lună are loc o întâlnire cu Comitetul Şcolar al Părinţilor, sunt anunţaţi şi aceştia
de situaţia absenteismului , li se solicită să propună şi ei măsuri pentru a scădea absenteismul
Desfăşurarea activităţilor MODEL din Managementul prezenţei elevilor la şcoală
Parteneriat cu fundaţia creştină Diakonia - burse sociale.
Dezvoltarea capacităţilor de relaţionare, comunicare;
Stimularea interesului şi motivarea elevilor de a se implica activ în activităţi de voluntariat
Parteneriat cu departamentul de asistenta socială din Primărie.
Implementarea proiectului –Prezenţa ta contează.
Activităţi comune de consiliere organizate cu Serviciul Public Local de Asistenţă Socială;
Programul de remediere desfăşurat în cadrul Proiectelor “Closer to school”, “Împreună vom
reuşi”
Realizarea planurilor de intervenţie personalizate;
Intervenţia mediatorului şcolar în familiile elevilor cu risc de absenteism;
Elevii aflaţi în situaţii de risc au fost cuprinşi în programe de consiliere, implicaţi în activităţi
extraşcolare atractive: întâlniri cu psihologii FDP şi voluntarii Centrului Antidrog şi de la Clubul
Impact pentru consiliere, participarea la excursii, concursuri şcolare, „Special Olympics”
Recompensarea, în cadrul careurilor, a elevilor merituoşi, responsabili, disciplinaţi, precum
şi a claselor cu cel mai mic număr de absenţe.
Realizarea unui panou al elevilor cu cea mai bună frecvenţă la şcoală
Crearea unui forum al părinţilor pe site-ul şcolii, publicarea, pe site-ul şcolii, a listei elevilor
cu cele mai puţine absenţe.
Programe de consiliere a părinţilor (de tip ,,şcoala părinţilor’’).
Lectoratele cu părinţii în care acestora le-au fost prezentate beneficiile participării la cursuri
şi a continuării studiilor
II.2.6. Exemple din problematica prevenirii şi combaterii absenteismului, care se află în
agenda permanentă a directorului
Monitorizarea absenţelor la nivel de şcoală cât şi de fiecare diriginte în parte
Prelucrarea tuturor situaţiilor legate de acest aspect în cadrul Comisiei Diriginţilor
41

Continuarea derulării activităţilor de prevenire a absenteismului în cadrul orelor de
dirigenţie/ cultură civică
Atragerea părinţilor spre şcoală, informarea/ formarea acestora, deoarece familia poate fi
un factor de risc pentru absenteismul şcolar (medii defavorizate, familii monoparentale, şomeri
Implicarea cadrelor didactice în activităţi de perfecţionare formale sau non-formale care să
le asigure un oarecare dinamism în prestaţia la catedră, dinamism menit să atragă elevul spre
şcoală, să-l co-intereseze.
Aplicarea Regulamentului de Ordine Interioară
Monitorizarea absenţelor pe discipline, conform unei fişe model.
Menţinerea unei permanente colaborări cu familia şi cu mediatorul şcolar
Condiţionarea eliberării adeverinţelor pentru elevi de participarea la cursuri;
Inspecţii curente în special pentru cadrele didactice debutante şi nou venite în şcoală;
Prezentarea în cadrul şedinţelor cu părinţii pe clase şi pe şcoală şi discutarea problemelor
care ţin de absenteism.
Prezentarea situaţiei în Consiliile de Administraţie şi luarea măsurilor ce se impun.
Identificarea elevilor aflaţi în situaţii de risc privind absenteismul şi abandonul şcolar.
Continuarea/implementarea unor proiecte/programe educative de prevenire a
absenteismului şi a abandonului şcolar.
Identificarea unor programe educative extraşcolare atractive pentru elevi.
Desfăşurarea de activităţi bine organizate şi proiectate care stimulează interesele,
aptitudinile şi disponibilităţile individuale ale elevilor
Creşterea numărului de vizite ale mediatorului şcolar la domiciliul elevilor care absentează
mult şi prezentarea în scris conducerii şcolii a constatărilor, observaţiilor respectiv ale soluţiilor.
Introducerea de măsuri suplimentare în regulamentul intern privind sancțiunile elevilor pentru
absențe;
analiza în Consiliul clasei si Comisia de disciplină a elevilor cu probleme de absenteism
Monitorizarea măsurilor luate de către cadrele didactice pentru reducerea/ prevenirea
absenteismului.
42

II.3. Asigurarea unei evaluări standardizate pentru toţi elevii din învăţământul
preuniversitar în conformitate cu reglementările în vigoare - prioritate din Foaia de parcurs
pentru anul şcolar 2011-2012
Învăţământ primar
Insp.Todea Anicuţa
a. administrarea testelor iniţiale
Toţi învăţătorii din judeţ au aplicat la clasele pe care le conduc testele iniţiale. Majoritatea
dintre aceste teste au fost elaborate în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor din fiecare
şcoală. Unii învăţători au agreat testele prezentate pe site-ul MECTS şi le-au aplicat la clasă.
b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică
- identificarea problemelor specifice
- propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
Conform proceselor-verbale încheiate în cadrul comisiei metodice, rezultatele testelor iniţiale
au fost prelucrate şi analizate. Au fost identificate problemele tipice la nivel de clasă şi s-au
propus măsuri de ameliorare.
c. Măsurile de ameliorare au fost cuprinse în documentele de proiectare, sub forma unor
activităţi de învăţare diferenţiate, chiar individualizate.( Şcoala cu clasele I-VIII Ion Agârbiceanu
Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca,
Şcoala cu clasele I-VIII Avram Iancu Turda, Şcoala cu clasele I-VIII Teodor Murăşanu Turda)
Învăţământ primar(limba maghiară)
Insp.Szabo Gabor
a. administrarea testelor iniţiale
Probele de evaluare iniţială şi baremele de corectare au fost concepute la disciplinele stabilite
de MECTS de către cadrele didactice încadrate la clasele I-IV cu predare în limba germană şi
maghiară în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor. Ele au fost administrate în perioada
stabilită. Transmiterea lor spre Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj pentru a fi constituite culegeri de
teste s-a realizat în termenii stabiliţi, respectaţi de majoritatea învăţătorilor. Excepţiile au constat
în câteva cazuri izolate prin nerespectarea termenilor de transmitere a probelor de evaluare de
câteva cadre didactice ( Şcoala cu clasele I-VIII ”Kós Károly” Izvoru-Crişului, Şcoala cu clasele I-
VIII Tureni, Liceul Teoretic „Onisifor Ghibu” Cluj-Napoca, Liceul Teoretic „Báthory István” Cluj-
Napoca).
b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică
- identificarea problemelor specifice
- propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
Rezultatele obţinute de elevi în urma evaluărilor au fost analizate individual, respectiv global,
la nivelul clasei / claselor de acelaşi nivel, în cadrul comisiilor metodice ale învăţătorilor. În urma
inspecţiilor tematice în specialitate şi a inspecţiilor curente efectuate pe parcursul semestrului au
constatat următoarele:
- analiza rezultatelor a fost pertinentă şi obiectivă ( Liceul Teologic Unitarian „János
Zsigmond”, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul Teologic Reformat, Liceul
43

Teoretic „Brassai Sámuel” şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-
Napoca);
- interpretarea rezultatelor şi concluziile trase a reprezentat diagnosticarea
cunoştinţelor constante, de lungă durată a elevilor (Liceul Teologic Unitarian „János
Zsigmond”, Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul Teoretic „Brassai Samuel”
şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca);
- au fost identificate domenii posibile de dezvoltare şi cele care necesită activităţi de
reglare şi remediere;
- planurile individualizate de învăţare au fost concepute în conformitate cu modelele
oferite de MECTS, unele pe aceeaşi structură, iar altele personalizate.
c. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării
acestora de către cadrele didactice
Planurile individualizate de învăţare au derivat din rezultatele obţinute de elevi,
respectându-se principiile metodicii evaluării în ceea ce priveşte propunerea activităţilor
ameliorative, de reglare, remediere şi recuperare a conţinuturilor şi de formare / consolidare a
deprinderilor şi capacităţilor care constituie punţi către competenţele de bază. O parte din
planificările acţiunilor individualizate au fost realizate pe modele date (Liceul de Muzică
„Sigismund Toduţă”, Liceul Teoretic „Brassai Samuel” şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János”
din Cluj-Napoca). S-au conceput şi planuri individualizate simple, funcţionale, ale căror
întocmiri nu necesită un volum mare de timp (Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” Cluj-
Napoca).
d. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi rezultatele
aşteptate
Rapoartele comisiilor metodice ale învăţătorilor privind evaluările iniţiale au fost realizate şi
transmise Consiliilor profesorale, respectiv conducerilor de şcoli, în conformitate cu indicaţiile
MECTS. Au fost stabilite volumele de cunoştinţe pe termen lung, reprezentând valori aduse, şi
au fost identificate deprinderile şi capacităţile elevilor evaluaţi. Aceşti indicatori vor sta la baza
identificării stadiului de dezvoltare / progres şcolar în urma evaluărilor sumative care vor fi
administrate pe parcurs.
Limba și literatura română
Insp.Corcheş Horia
Gimnaziu
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE PROPUNERI DE
REMEDIERE
Organizare:
• din perspectiva
pregătirii elevilor
pentru evaluările
externe, oferirea unor
modele de teste
iniţiale este un punct
bun;
Organizare:
• în condiţiile în care aceste
teste nu se trec în catalog
şi într-un semestru atât de
scurt, a fost prea generos
termenul pentru
recapitulare;
Organizare:
• pe viitor, testele
iniţiale să se dea în
prima săptămână
de şcoală, pentru
ca, ulterior,
profesorul să
dispună de mai mult
44

timp pentru
predare, exersare şi
evaluareş
Conţinutul testelor:
• testul a avut un nivel
mediu de dificultate.
• subiectele au fost
structurate în aşa fel,
încât să permită
sesizarea deprinderilor
de producere a unui
text simplu, dar şi
nivelul de însuşire a
noţiunilor de teorie
literară , punctuaţie,
vocabular, înţelegere
şi analiză a textului.
• Elevii stăpânesc, în
general, noţiunile
predate în anul
anterior şi au tratat cu
seriozitate testarea
iniţială;
Conţinutul testelor:
• testul este conceput după
acelaşi tipar la toate
clasele;
• punctaj prea mare pentru o
singurǎ cerinţǎ- în condiţiile
în care suntem constrânşi
sǎ respectǎm modelul –
fiind vorba despre o
evaluare standardizatǎ.
• cele mai mari probleme lea
ridicat compunerea de la
partea a II-a, deoarece
cerinţa este foarte
generală: nu se precizează
tipul de text; între cele treicinci
cuvinte au fost
selectate şi conjuncţii sau
prepoziţii, iar profesorul nu
i-a putut depuncta pe elevi;
• numărul de rânduri indicat
este insuficient; în 5-7 sau
8 -10 rânduri, este dificil de
evaluat un conţinut original
şi mai ales capacităţile de
redactare ale elvilor:
exprimare, unitatea
compoziţiei etc.
• ÎNCORSETAREA ÎNTR-UN
NUMĂR ATÂT DE MIC DE
RÂNDURI NI SE PARE
EXTREM DE
PĂGUBOASĂ PENTRU
LIMBA ŞI LITERATURA
ROMÂNĂ, în condiţiile în
care urmărim dezvoltarea
vocabularului, a unei
exprimări nuanţate, a
creativităţii etc.
Baremul
Conţinutul testelor:
• structura testelor să
difere de la o clasă la
alta, în special
compunerile;
• Creşterea numǎrului de
cerinţe, astfel încât
pentru o cerinţǎ sǎ fie
un punctaj mai mic;
rezultatul ar reflecta
mai fidel cunoştinţele şi
deprinderile elevilor.
• să se precizeze tipul de
text: naraţiune,
descriere, exprimare
de opinie etc.
• să fie indicate anumite
părţi de vorbire pe care
să le introducă în text
sau domeniul tematic
• în privinţa spaţiului
pentru compuneri,
dacă nu se poate
preciza doar limita
minimă, iar elevii să-şi
organizeze singuri
textul în funcţie de
timpul de lucru,
propunem ca numărul
de rânduri să fie mai
generos;
Baremul
45

• a prezentat multe
neajunsuri:
-­‐ punctaje prea mari
pentru o singură
cerinţă;
-­‐ la compunere,
pentru titlu sunt
precizate 5p., însă
ar fi necesară o
detaliere pentru titlu
mai puţin sugestiv;
-­‐ la conţinutul
compunerii, se
“coboară” de la
15p. la 5 p.;
profesorii consideră
că este necesară
încă o “treaptă”
pentru un conţinut
mediu;
• în condiţiile în care se cer
atât de puţine rânduri,
prevederile din barem
privind unitatea
compoziţiei, de exemplu,
sunt aproape inutile
• ar fi în avantajul
elevilor dacă pentru 6
p. s-ar cere două- trei
elemente într-un
exerciţiu (de exemplu,
trei cuvinte derivate)
• pentru titlu, să fie date
5 p.- titlu sugestiv; 2 p.-
titlu mai puţin sugestiv;
• la conţinut, sa fie
inttroduse trepte
intermediare: 15 p./
10p./ 5 p.
• pentru a putea evalua
cu adevărat
capacitătile de
redactare ale elevilor
trebuie ca numǎrul de
rânduri sǎ fie în
concordanţǎ cu cerinţa.
Liceu
Aspecte pozitive Aspecte negative Forme de remediere
- identificarea adecvată a
sinonimelor;
-identificarea sensului
denotativ şi conotativ al
cuvintelor;
-recunoaşterea temelor
literare;
-indicarea corectă a figurilor
de stil, însă fără aptitudini de
analiză
-identificarea unor secvenţe
- manifestă
nesiguranţă în
selectarea dintr -un
vocabular de referinţă,
a unor termeni
adecvaţi tipului de
comunicare impus;
- nu identifică
semnificaţiile textului
suport
- interpretează
Exerciţiul intensiv cu dicţionarul
Aplicaţii pe texte la prima vedere
Exerciţii de identificare a imaginilor
artistice; de identificare și explicare a
rolului figurilor de stil;
Exerciţii de motivare a opiniei, pornind
de la diferite texte literare sau nonliterare
Se impun exerciţii de dictare, de
corectare a punctuaţiei etc.
Stimularea lecturii prin prezentare de
carte şi concursuri de lectură
de text precizate în cerinţă schematic figurile de Dezvoltarea prin exerciţii a
- întelegerea textului literar şi
nonliterar
-recunoaşterea valorii
expresive a categoriilor
morfo-sintactice
-identificarea elementelor de
stil
- nu dovedesc
creativitate şi
originalitate şi
manifestă reţinere
atunci când trebuie să
competenţelor de argumentare
46

compozitie/versificaţie în
textul liric
-cunoaşterea unor concepte
operationale (gen literar,
tema, motiv, perspectiva
narativă etc)
exprime un punct de
vedere personal, sau
abordează
necorespunzător tema
eseului;
- nu respectă, din
necunoaştere,
neatenţie sau din
neglijenţă regulile
ortografice ale limbii
române (scriu fără
cratimă, fără semne
diacritice) şi regulile de
punctuaţie
- susţinerea
superficială a unui
punct de vedere
Grupuri şcolare şi colegii tehnice
PUNCTE TARI (aproximativ 40%)
ü cunoaşterea aprofundată a
elementelor de fonetică,
vocabular şi semantică;
ü identificarea relativ corectă a
temelor şi/sau motivelor literare;
ü în exerciţiile de vocabular, se
stăpânesc relaţiile dintre cuvinte
(sinonimie,
antonimie,
paronimie, polisemie etc.);
ü formularea corectă a ideilor
principale dintr-un text sau de
redactare a unui rezumat al
fragmentului / textului dat / citat;
ü redactarea argumentată a unei
opinii privind textul sau citatul
suport;
ü identificarea trăsăturilor fizice şi
morale ale personajelor prezente
în diverse fragmente de texte
literare;
ü identificarea corectă a
procedeelor de expresivitate
artistică;
ü reflectarea liberă în cadrul
redactării eseului este un
exerciţiu apreciat de mulţi elevi.
PUNCTE
SLABE(aproximativ 60%)
ü probleme de ortografie
şi punctuaţie;
§ însuşirea precară a
elementelor de fonetică
şi vocabular;
§ dificultăţi de exprimare
corectă, coerentă,
expresivă şi adecvată
diferitelor tipuri de texte
pe care trebuie să le
redacteze;
§ dificultăţi de identificare
a valorii expresive şi a
semnificaţiei unor figuri
de stil din textele
literare;
§ probleme de
comentare /
interpretare a unor
secvenţe textuale;
§ însuşirea mai puţin
temeinică a structurii şi
a tehnicii de redactare
§
a
eseurilor
nestructurate;
dificultăţi de exprimare
a unui punct de vedere
Clasele IX-X
Dictare;
Exerciţii de despărţire a
cuvintelor în silabe;
Exerciţii de utilizare corectă a
semnelor de ortografie şi
punctuaţie;
Exerciţii de construcţie a unor
enunţuri în care să utilizeze
ortograme;
a propoziţiilor simple şi
dezvoltate;
Exerciţii de formulare a ideilor
principale şi a celor secundare
dintr-un text citit / ascultat;
Exerciţii de expunere orală –
individual sau în grup – a unui
plan simplu şi/sau a unui plan
dezvoltat de idei, pornind de la
o temă dată;
Exerciţii de stabilire a ideilor în
jurul cărora se organizează o
temă dată (idee principală,
idee secundară);
Exerciţii de utilizare corectă, în
textul oral, a limbii literare;
Exerciţii de redactare a unui
47

§
§
argumentat sau a
propriei opinii în raport
cu o temă dată;
dificultăţi de integrare
adecvată a unor
argumente în
exprimarea unui punct
de vedere;
nu deţin capacitatea de
a corela teme sau idei
aparţinând unităţilor de
învăţare;
§ sărăcia limbajului şi
neglijenţa în exprimare
denotă lipsa de
seriozitate
în
abordarea subiectelor,
dar şi nivelul redus de
lecturi.
text după un plan simplu
construit de elevi sau dat de
profesor (compunerea
imaginativă – povestirea;
relatarea unor fapte,
experienţe personale,
întâmplări);
Exerciţii de redactare a unui
text, pornind de la cuvinte
date; alcătuirea de compuneri
după un suport vizual;
Exerciţii de redactare de texte
în contexte şi în scopuri
variate;
Activităţi de scriere imaginativă
care să valorifice creativitatea
elevilor; activităţi de scriere
reflexivă (jurnal,
relatarea unor evenimente) în
care să-şi expună
opiniile/sentimentele;
Clasele XI-XII
Exerciţii de lectură şi de
receptare a diferitelor mesaje
(literare, nonliterare);
Exerciţii de utilizare a
vocabularului în contexte
variate;
Exerciţii de determinare a
sensurilor unor cuvinte şi de
explicare a semnificaţiei
acestora în contexte diferite;
Exerciţii de determinare a
sensurilor unor cuvinte şi de
explicare a semnificaţiei
acestora în contexte diferite;
Exerciţii de identificare a
caracteristicilor operelor epice:
naraţiunea la persoana a III-a
şi lapersoana I, subiectul
operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în
naraţiune, autor, narator,
personaj;
Exerciţii de sesizare a rolului
dialogului şi al descrierii într-o
naraţiune; sesizarea rolului
descrierii în realizarea
portretului şi a tabloului;
48

observarea rolului dialogului în
caracterizarea personaj;
Identificarea şi comentarea
rolului figurilor de stil învăţate
în diferite texte; identificarea
tipurilor de rimă în catren şi a
măsurii în textele în versuri;
Exerciţii de formulare a ideilor
principale, de structurare a
detaliilor în jurul ideii
principale; exerciţii de
redactare a unor scrisori şi a
unor anunţuri;
Exerciţii de identificare şi
ordonare a secvenţelor
narative dintr-un text dat, în
vederea rezumării acestuia;
Exerciţii de transformare a
textului dialogat în text narativ;
Exerciţii de rezumare, în scris,
a textelor citite;
Exerciţii de povestire a unor
texte narative văzute etc.;
exerciţii de redactare a unor
descrieri de tip tablou şi de tip
portret; sau dialogate; exerciţii
de scriere imaginativă,
compuneri libere;
Exerciţii de scriere a eseurilor
structurate şi libere sau
argumentative;
Exerciţii de recunoaştere a
părţilor de vorbire si de
propoziţie; exerciţii de analiză
morfo-sintactică şi sintacticomorfologică;
Exerciţii de construire a unui
monolog sau a unui dialog;
exerciţii de descriere a unor
obiecte, a unor tablouri din
natură, a unor fenomene;
exerciţii de construire a unor
naraţiuni simple; exerciţii de
utilizare expresivă a limbii
Lectura unor texte diverse, cu
scopul de a înţelege
semnificaţiile acestora şi de a
putea comenta sensul lor
global; Exerciţii de identificare
49

OPORTUNITĂŢI (40%) AMENINŢĂRI (60%)
ü promovarea cu succes a § corigenţa şi / sau
evaluărilor interne şi externe de repetenţia;
pe parcursul actualului an şcolar;
ü finalizarea cu succes a anului
§ dezinteresul şi / sau
abandonul şcolar;
şcolar şi a ciclului liceal; § dezinteresul pentru
ü existenţa unor materiale mijloacele clasice de
didactice atractive şi moderne; documentare (lectura
ü posibilitatea de a continua cărţilor, fişe de lectură,
studiile în universităţi sau şcoli bibliografii
a structurii textelor epice şi
lirice; exerciţii de identificare a
trăsăturilor specifice celor
două genuri în textele literare
studiate;
Exerciţii de identificare şi de
interpretare a unor procedee
de expresivitate artistică;
Exerciţii de redactare nuanţată
în raport cu structura şi
motivaţiile personale: exerciţii
de descriere a unor personaje
sau persoane considerate
drept modele şi de motivare a
opţiunilor; exerciţii de
comentare a unor secvenţe;
Comentarea unor secvenţe din
textele studiate sau a titlului;
Exerciţii de exprimare a
propriei opinii şi de motivare a
acesteia în raport cu o situaţie
reală sau cu o secvenţă
textuală dată / text studiat şi de
integrare corectă a
argumentelor şi a conectorilor
adecvaţi la nivelul propoziţiei şi
al frazei; exprimarea gusturilor,
expunerea unor opinii despre
ceva sau cineva, stabilirea
unei analogii, a unei
comparaţii, exprimarea unei
impresii personale; exerciţii de
folosire a unor grupuri verbale
şi nominale pentru a spori
expresivitatea comunicării;
Exerciţii de redactare a unor
texte narative, descriptive şi
dialogate, exerciţii de scriere
imaginativă;
§
50

postliceale;
ü posibilitatea integrării active,
responsabile şi competente în
societate şi pe piaţa muncii, şi
chiar realizarea unei cariere de
succes;
suplimentare);
§ reducerea şi / sau
absenţa perspectivelor
educaţionale ulterioare
şi abandonul şcolar;
§ imposibilitatea de a
obţine rezultate bune la
examenul
de
bacalaureat;
§ timpul scurt alocat
programelor prea
încărcate, indiferenţa
specialiştilor faţă de
problema elaborării
unui bacalaureat
diferenţiat;
§ lipsa unor opţionale
care ar avantaja elevii
prin teme de interes şi
exerciţii aprofundate la
clasă, şi nu acasă;
§ imposibilitatea integrării
active, responsabile şi
competente în
societate şi pe piaţa
muncii
şi
marginalizarea socială
şi profesională;
Observaţii generale :
Evaluarea iniţială s-a axat pe demersuri anticipative, fiind punctul de plecare spre dimensiunea
de performanţă, vizând achiziţia de competente specifice disciplinei.
La disciplina Limba şi literatura română, testul a urmărit corelarea componenţelor cu
conţinuturile, urmărite gradual, în funcţie de nivelul de studiu.
Având drept exemplu modelele MECTS, profesorii au formulat teste proprii în urma consultării
care a avut loc în şedinţe pe catedre.
Nemulţumirea cadrelor legată de aceste teste merge până la a afirma că nu au fost relevante
pentru elevi, mai ales că notele obţinute nu s-au trecut în catalog. Aceste teste ar fi utile dacă s-ar
susţine doar la începutul claselor a VIII-a şi a XII-a, dar în alte condiţii.
De asemenea, perioada de recapitulare a fost prea lungă şi se recomandă accentuarea lecturii
în vederea dezvoltării vocabularului.
Analiza rezultatelor obţinute demonstrează că mulţi elevi au carenţe la nivelul memoriei de
medie şi lungă durată, a însuşirii deprinderilor şi competenţelor minime cerute de programe.
Majoritatea rezultatelor slabe se datorează lipsei lecturii ca practică permanentă şi dirijată,
reflectată în sărăcia vocabularului şi frecvenţa greşelilor de exprimare şi de ortografie. De
asemenea, desfiinţarea şcolii profesionale a produs o avalanşă de efecte nedorite, prin integrarea
tuturor elevilor în clasele liceale, deşi foarte mulţi nu sunt echipaţi intelectual pentru cerinţele
unitare ale acestui nivel. De asemenea, nu ne-am dori ca această evaluare iniţială să cadă în
51

pericolul formalismului şi al supraîncărcării, al birocraţiei care oricum depăşeşte aşteptările tuturor
factorilor implicaţi în sistem.
Limba și literatura maghiară
Insp.Ömböli Irma
Gestionarea activităţilor de evaluare iniţială în cadrul disciplinei de limba şi literatura maghiară s-a
efectuat conform obiectivelor stabilite şi termenii propuşi în Planul operaţional.
La limba şi literatura maghiară testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite
de MECTS şi în urma dezbaterilor de la Consfătuirile judeţene cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe
zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi, cu timpul
de lucru de 45 minute.
La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor care predau la nivel liceal s-a
hotărât utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei
categorii pentru clasele din filiera tehnologică.
La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi
profesorii catedrei, şi înainte de data de 15 octombrie fiecare profesor a trimis prin e-mail
instrumentele utilizate în acest scop la responsabilul de cerc şi acesta la inspectorul de specialitate
Ömböli Irma.
Administrarea şi corectarea fişelor de evaluare a fost făcută de către fiecare profesor la
termenul stabilit. Inspectorul de specialitate a monitorizat această etapă prin inspecţii tematice în
specialitate.
In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă,
stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere. În cadrul comisiilor metodice a
avut loc analiza rezultatelor şi a problemelor specifice şi s-a discutat modalităţile de realizare a
planurilor de învăţare individualizate în vederea particularizării acestora.
Fiecare profesor de limba şi literatura maghiară a întocmit un plan operaţional în urma
problemelor identificate, care are ca obiective remedierea neajunsurilor şi care include planurrile
de învăţare individualizate. Această etapă a activităţii de evaluare iniţială a fost monitorizată de
către inspectorul de specialitate prin efectuarea unor inspecţii la comisiile metodice şi la clasă.
Limba Engleză, Limba Franceză, Limba Germană
Insp.Filip Luisa
LIMBA ENGLEZA
Tipuri itemi
Gimnaziu
obiectivi:
-­‐ de tip pereche;
-­‐ cu alegere multipla;
semiobiectivi:
-­‐ cu raspuns scurt;
-­‐ de completare;
-­‐ intrebari structurate;
subiectiv:
-­‐ de tip eseu –
structurat
Liceu
obiectivi:
-­‐ de tip pereche;
-­‐ cu alegere multipla;
-­‐ de asociere;
-­‐ de alegere duala - adevarat-fals;
-­‐ de formare a cuvintelor – derivare;
timpurile verbale
-­‐ de recunoastere a greselilor
semiobiectivi:
-­‐ cu raspuns scurt;
-­‐ de completare;
-­‐ intrebari structurate;
52

Nivel itemi
cf. Cadrului
European
Comun
Competent
e vizate
Arii
lingvistice
vizate
subiectiv:
-­‐ identificarea ideilor principale
-­‐ de tip eseu – semistructurat / structurat
(o scrisoare, descriere, recenzia unui film, text
argumentativ, text narativ)
Clasa a 7-a Clasa a 8-a Clasa a 9-a Clasa a Clasa a Clasa a
10-a 11-a 12-a
A1 A1/ A2 A2/ B1 B1/ B1 B2/ C1 B2/ C2
-Sa desprinda informatii
dintr-un text citit
- Sa identifice elemente din
universul familiar
- Sa deduca sensul
cuvintelor necunoscute din
context
- Sa transfere informatiile
dintr-un text citit inserindu-le
intr-un tabel/diagrama
- Reformularea unor enunturi
conform unor structuri
studiate
- Sa relateze evenimente la
timpul prezent/trecut
- Sa completeze mesaje
lacunare
- Sa redacteze texte/eseuri
ghidate
-Verbul – timpuri verbale,
trecutul verbelor neregulate
- Structuri interogative
- Adjectivul - sinonime in
context
- Copilul si lumea
inconjuratoare,
corespondenta, activitati
pentru timpul liber
- Redactarea unor texte
functionale (mesaje, scrisori
personale, scurte
- Identificarea sensului global al unui mesaj
- Identificarea de detalii din mesaje scrise
- Descrierea în scris a unor activităţi cotidiene,
obiceiuri
- Identificarea de informaţii cheie din texte
autentice
- Identificarea sensului elementelor de vocabular
nefamiliare cu ajutorul contextului sau prin
asocieri / conexiuni
- Capacitatea de a forma cuvinte noi prin derivare
cu sufixe şi prefixe
- Selectarea de informaţii din mai multe texte în
scopul îndeplinirii unei sarcini structurate de lucru
- Identificarea de informaţii şi opinii relevante
pentru sarcina de lucru în texte de informare
generală/ referitoare la domeniul ocupaţional
- Scanarea unui text mai lung pentru identificarea
rapidă de informaţii/detalii specifice pentru
rezolvarea unei sarcini
- Corelarea in mod coerent a mai multor informaţii
din diverse părţi ale unui text/din texte diferite
- Realizarea de acţiuni adecvate pe baza
informaţiilor identificate in texte cu conţinut
operaţional complex
- Adecvarea formatului şi limbajului la context şi la
tipul de text
- Redactarea unor texte funcţionale variate mai
complexe, structurate şi cu folosirea de conectori
Vocabular, colocaţii, expresii idiomatice
Substantivul: substantive cu plural neregulat,
substantive defective de numar, substantive
colective
Articolul
Pronumele şi adjectivele relative
Verbul: timpuri verbale, diateza pasiva; verbe
modale; constructii cu infinitivul si cu participiul,
functii sintactice ale participiului trecut
Adjectivul: ordinea adjectivelor, gradele de
comparaţie
Adverbul
53

Medii pe
clase
*Pt. filiera
tehnologica
, cele mai
mici medii
Tehnofrig,
cele mai
mari
Economic
instrucţiuni)
5.96(Voc)
2.75-4.83
(Tehn)
Turda/Camp
ia:
2.33 - 6.54
Gherla: 5.27
Dej: 5-8
Cluj: 3.78 –
8.05
6.60(Voc)
4.70-5.88
(Tehn)
Turda/Camp
ia:
2.94 -7.35
Gherla:4.43
Dej: 5-7
Cluj: 4.18 –
8.23
Numeralul
Cuvinte de legatura
Sintaxa: ordinea cuvintelor; fraza conditionala;
corespondenta timpurilor; vorbirea directa /
indirecta; propoziţia temporală
funcţii communicative specific unui email sau unei
scrisori/ eseu etc
6.44 (Voc)
2.00-
6.85(Tehn)
Turda/Campi
a:
Liceu (nu s-a
trmis detaliat
pe clase):
2.30 -8.40
Majoritatea
nu au depasit
media 6
6.17(Voc)
1.22-7.04
(Tehn)
Gherla:5.
74
Dej: 5-8
6.24 (Voc)
1.85-7.45
(Tehn)
Gherla:5.
10
Dej: 6-8
6.19
(Voc)
2.28-
8.02
(Tehn)
Gherla:
5.28
Dej: 6-8
Gherla: 4.80
Dej: 5-7
Lipsuri
constatate
-ordinea cuvintelor în
propozitie (topica frazei)
-folosirea incorectă a
prezentului simplu, a
prezentului progresiv şi a
trecutului simplu (verbe
neregulate)
- greseli la formele
interogative
- confuzii intre timpuri
-lipsa verbelor auxiliare
-alegerea si folosirea
incorectă a cuvintelor
-există elevi care nu cunosc
elementele de construcţie a
comunicării şi nici
mecanismul de funcţionare a
limbii
-Elevii nu si-au insusit in
totalitate notiunile de
gramatica ( probleme la
fraza conditionala, diateza
pasiva)
-Unii elevi intampina
-elevii nu sunt destul de atenti la cerintele textului
citit si in cazul redactarii unui text
-nu raspund in propozitii complete la intrebarile
formulate
- vocabular limitat, repetitiv,
-notiuni gramaticale foarte slabe
-ordinea cuvintelor în compunere
-confundarea timpurilor verbale
- dificultati in a redacta un text de lungime medie
sau in a formula idei personale / argumente cu
oferirea de exemple
- dificultăţi de organizare coerentă, logică şi
expresivă a ideilor în scris
- există elevi care nu cunosc elementele de
construcţie a comunicării şi nici mecanismul de
funcţionare a limbii
-nu toţi elevii se încadrează în limita de timp
impus
-folosirea limbajului colocvial
-la unele licee, majoritatea elevilor din cl. a IX-a
provin din mediul rural si am constatat ca ei au
un vocabular foarte slab, nu cunosc notiunile
gramaticale, si din aceasta cauza trebuie sa luam
totul de la inceput din punct de vedere lexical si
54

probleme in ceea ce priveste
redactarea unui text
- greseli de ortografie
gramatical
- Confuzii intre timpurile verbale si intre
conditionale
- Au fost cazuri in care elevii au refuzat sa
rezolve, in cea mai mare parte, subiectul de
producere a unui mesaj scris
Măsuri de
remediere
avute în
vedere
-Lectură; fişe de lucru;
proiecte
-exerciţii de gramatică: fill in
the gaps with the right form
of the verb, modal verbs,
plural of nouns; exerciţii de
alcătuire de enunţuri:
-activităţi pe microgrupuri în
cadrul cărora elevii să
colaboreze pentru realizarea
sarcinilor.
-insistarea pe teme de
redactare şi exprimare liberă.
-îndrumarea şi controlul
atent şi permanent al temelor
elevilor;
-comunicare interactivă,
dialoguri situaţionale: at the
restaurant, at school,
meeting people, asking for
directions
-dictare: short paragraphs
-Identificarea nevoilor
individuale si ierarhizarea
sarcinilor de lucru
-Munca suplimentara pentru
elevii cu rezultate slabe,
administrarea de fise de
recuperare
-recapitularea unor noţiuni
esenţiale din anii scolari
anteriori.
-Planuri individualizate
-Se va trece in revista nivelul
fiecarui elev in parte
formandu-se grupuri de elevi
capabili sa se ajute reciproc
si sa-i ajute si pe cei al caror
nivel este mai scazut;
- lectură suplimentară; fişe de lucru
- elevii vor lucra in portofoliul elevilor in care se
vor gasi fise de lectura suplimentare
- exercitii prin care se evidentiaza capacitatea
elevilor de a intelege un text dar si de a produce
singuri un text; exercitii de vocabular, ortografie,
gramatica
- in functie de orarul elevilor s-a stabilit o ora pe
saptamana cand vor face exercitii suplimentare;
Stabilirea unui program de consultatii cu clasele
terminale in vederea sustinerii probei de
competenta lingvistica
- Insistare pe teme de redactare si exprimare
scrisa, accentual punandu-se pe creativite
- Munca suplimentara pentru elevii incepatori,
administrarea unor fise de recuperare
- suplimentarea manualului folosit la clasă cu
materiale din diverse surse astfel încât să se
acopere cerinţele programei, respectiv să se facă
posibilă munca pe grupe de nivele diferite
Concluzii Aspecte pozitive Aspecte negative
55

legate de
eficiența si
administrar
ea testelor
- elevii vor fi orientaţi spre
alegerea strategiilor menite
să asigure progresul şcolar
- prezentarea si discutarea
lucrărilor cu părinţii
- Formarea unei imagini de
ansamblu in ceea ce
priveste nivelul real al
clasei
- testul a fost realizat după
modelul C.N.E.E deci a
existat un grad de
obiectivitate mult mai ridicat
ca in anii precedenti
- evaluarea este centrată
pe verificarea
competenţelor, pe aplicarea
şi pe transferul
cunoştinţelor în receptarea
şi în producerea mesajelor
- itemii sunt formulaţi clar,
precis, respectând
programa şcolară / nivel de
clasă
- aplicarea testului
favorizează evaluarea unor
comportamente asociate
unor nivele taxonomice
diferite (cunoaştere,
înţelegere, aplicare şi
sinteză)
- testul oferă fiecărui elev o
imagine asupra nivelului
individual de competenţe -
identificarea punctelor tari
si a celor slabe
- aplicarea testului ajută
elevul să se obişnuiască cu
evaluarea standardizată
- analiza generala pe clase si
adaptarea planificarilor la
situatia reala
- colaborarea eficientă în
cadrul catedrelor,
promovarea muncii în echipă
- recapitularea noţiunilor
înainte de testele iniţiale au
sporit încrederea elevilor în
abordarea subiectelor
- Raportarea excesiva care duce la supraincarcarea
profesorilor si care nu este necesara,
avand in vedere faptul ca aceste evaluari s-au
realizat si pana acum si sunt deja un instrument
utilizat de toate cadrele didactice.
- elevii au abordat cu superficialitate aceasta
evaluare datorită lipsei de motivaţie extrinsecă
(notele obţinute nu au fost trecute în catalog) timp
insuficient alocat organizarii si prelucrarii
rezultatelor
- nu s-a putut realiza o imagine de ansamblu a
capacităţilor de comunicare pentru toate cele
5 competenţe de format pe parcursul studiului
unei limbi moderne
- S-a pierdut mult timp cu pregatirea, aplicarea si
discutarea testelors-a diminuat mult timpul alocat
parcurgerii materiei.
- Au fost prea multe teste in aceeasi saptamana,
elevii au fost suprasolicitati, iar parintii au
reactionat negativ
- testul poate avea caracter inhibitoriu pentru
subiecţii introvertiţi (poate genera stres)
- nu asigură evaluarea întregii materii predate
elevilor rezultatele obţinute de elevi reflectă parţial
nevoile şi competenţele lor lingvistice (sunt
parţial valide)rezultatele sunt slabe; nu
evidentiaza nivelul real al claselor, numarul mare
de evaluari initiale sustinute pe zi/saptamana,
simplul rol predictiv al evaluarii, secretizarea
punctajelor, precum si neconsemnarea
rezultatelor in cataloage determina subiectii sa
trateze cu oarecare superficialitate testarea
initiala
- utilizarea frecventă a testării standardizate poate
favoriza apariţia răspunsului-şablon
- Sa se faca trecerea la portofoliul electronic al
profesorului si al catedrei, pentru a nu mai risipi
hartie, (suntem scoli verzi!)
- elevii sunt suprasolicitati intr-o perioada destul
de scurta de timp la toate disciplinele
- Volum foarte mare de munca pentru profesor,
incepand de la planificarea recapitularilor,
concerepea testelor, corectarea, analiza si
interpetarea acestora (sute de teste pe profesor),
precum si intocmirea masurilor remediale este
mult prea mare intr-un timp foarte scurt raportat la
eficienta reala a acestei activitati
- Scolile si profesorii individual au facut un efort
mare de asigurare a materialelor necesare
56

- Pentru unii elevi, testele
au constituit un semnal de
alarma si si-au propus o
abordare mai serioasa
(hartie, toner) pentru care nu existau fonduri
alocate.
LIMBA FRANCEZA, Licee teoretice
Liceu
Tipuri itemi
itemi obiectivi, itemi semiobiectivi, itemi subiectivi
Nivel itemi cf. Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
Cadrului European
Comun de Referinta
A1/A2
A2/B1 bilingv
A1/A2/B1
A2/B1+
A2/B1/B2
B1/B2
B1/B2
B1/B2+
Competente vizate - identificarea sensului global al unui mesaj
- identificarea de detalii din mesaje scrise
- deducerea sensului unui cuvânt din context;
- competente lexicale si gramaticale
- producerea unui text scris: exprimarea opiniei personale(IX-X), text
argumentativ (XI-XII)
Medii pe clase 2.70-9.20 1.80-9.50 1.70-9.60 3.50-9.40
Aspecte pozitive S-a constatat că majoritatea elevilor sunt capabili să:
• Extragă ideile esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de
sprijin;
• Deducă din context înţelesul unor elemente necunoscute dintr-un
text citit;
• Redacteze mesaje/scrisori personale simple.
• Majoritatea elevilor sunt capabili să înţeleagă sensul global al unui
text citit. Sunt capabili să identifice anumite detalii care le permit
rezolvarea unor itemi.
Aspecte negative - La cerinţele care vizează cunoştinţe gramaticale, elevii s-au descurcat
mai slab. O parte dintre aceştia nu cunosc conjugarea verbelor la
indicativ şi nu recunosc indicatorii temporali care impun folosirea
anumitor timpuri verbale.
- Unii elevi au neglijat sau au tratat insuficient itemii subiectivi ai testului
deoarece dispun de lexic insuficient dezvoltat pentru a se exprima cu
propriile cuvinte.
- Unii elevi au demonstrat dificultăţi de redactare/ de comentare /
interpretare sumară a unor secvenţe textuale precum si de integrare
adecvată a unor argumente în exprimarea unui punct de vedere;
- Nu pot să-si exprime ideile/sentimentele. Lipsa argumentării.
majoritatea elevilor posedă doar un vocabular sărac, comit frecvent
greşeli de ortografie şi gramaticale ;
Există numeroase greşeli privind folosirea timpurilor verbale (perfect
compus ⁄ imperfect).
- evaluarea iniţială vizează doar receptarea mesajelor transmise in scris
57

Masuri de remediere -­‐
avute in vedere
-­‐
-­‐
-­‐
Concluzii
si producerea mesajelor scrise, aspect defavorizant pentru unii elevi
- recapitularea noţiunilor, urmată de administrarea testelor şi
comunicarea feedbackului la clasă a luat mult timp raportat la durata
primului semestru, ceea ce a diminuat din timpul destinat parcurgerii
materiei
Pentru aplicarea regulilor gramaticale şi mai ales a structurilor specifice
limbii, elevii vor lucra regulat cu fişe de exerciţii recapitulative.
Stabilirea unui program de recuperare pentru elevii care au obţinut
rezultate slabe la testele iniţiale.
Diversificarea metodelor de predare – învăţare - evaluare, cu accent pe
învăţarea centrată pe elev.
Exerciţii de sinonimie, antonimie, familii de cuvinte, polisemie.
Remedierea ortografiei prin dictare
- perioada recomandata de minister pentru recapitulări (2 săptămâni)
este prea lunga, ţinând cont ca întreg semestrul I are 15 săptămâni;
- notele ar trebui trecute in catalog pentru ca, in caz contrar, mulţi elevi
nu iau in serios primele 2 săptămâni de şcoală
- corectarea acestor teste, redactate după modelul dat de CNEE, ii ia
profesorului un timp îndelungat (un profesor de limbi străine preda la 9
clase a cate 30 de elevi), prezentarea rezultatelor (mai ales in forma
recomandata de minister si care, oricum, nu se poate respecta)
îndepărtează si mai mult momentul in care elevul ia la cunoştinţă nivelul
de la care porneşte, astfel încât efectul pe care testele iniţiale ar trebui
sa le aibă in procesul de învăţare se diluează foarte mult
Aceste teste au fost oricum date în fiecare an de către fiecare profesor
şi această testare « centralizată » nu face decât să creeze o presiune şi
mai mare asupra cadrelor didactice, prin numărul mare de raportări şi
evidenţe ce au trebuit făcute. In acelaşi timp, susţinerea obligatorie a
testelor după trei săptămâni de şcoală a creat o mare presiune asupra
aparaturii din dotarea şcolii şi mari probleme organizatorice. De
asemenea, trei săptămâni de recapitulare înaintea testelor au dus la
îngreunarea parcurgerii programei şcolare în săptămânile ulterioare.
LIMBA FRANCEZA, Grupuri şcolare şi colegii tehnice
Tipuri itemi
Nivel itemi cf.
Cadrului European
Comun de Referinţă
Competențe vizate
Liceu
Itemi obiectivi, semiobiectivi şi subiectivi
Clasa a IX-a Clasa a X-a Clasa a XI-a Clasa a XII-a
A1(producere) A1+ (producere) A2+ (producere) B1 (producere)
A1(înţelegere) A2 (înţelegere) B1 (înţelegere) B2 (înţelegere)
Extragerea ideilor esenţiale dintr-un text, pe baza unor întrebări de
sprijin
Deducerea din context a înţelesului unor elemente necunoscute dintr-un
text citit
Elaborarea in scris a unor descrieri simple cu referire la evenimente sau
experiente personale pe baza de support vizual
Redactarea unor mesaje/ scrisori personale simple
Medii pe clase Clasele a IX-a :medii intre 1 – 5.09
58

Clasele a X-a: medii intre 1 – 5.46
Clasele a XI-a: medii intre 1 – 7,80
Clasele a XII-a: medii intre 1.80 – 8,70
Clasele a XIII-a : medii intre 2,28 – 3,71
Aspecte pozitive - întelegerea cerintelor formulate
- selectarea unor informatii dintr-un text dat
- capacitatea de a alege cuvântul corect din mai multe variante
- desprinderea sensului global si a ideilor esenţiale, pe baza
intrebărilor de sprijin (bifarea răspunsurilor corecte)
- selectarea unor informaţii relevante pentru a indeplini o sarcină de
lucru (justificarea răspunsurilor prin rescrierea unor enunţuri)- doar la
unii elevi
- integrarea structurilor lexicale adecvate in formularea frazelor si in
redactarea textelor scrise (scrisoarea amicală)- în foarte putine cazuri
Aspecte negative - gradul de seriozitate în abordarea testului
- desprinderea sensului global al unui text
- vocabular precar
- selectarea informatiilor relevante din fragmentele de texte date
- integrarea structurilor lexicale adecvate in formularea frazelor pe un
anumit subiect si in redactarea textelor scrise
- incapacitatea de a repera în text informaţiile necesare pentru
rezolvarea exerciţiilor de lexic sau de gramatică
- nivelul de cunoştinţe lexicale este nesatisfăcător, greşelile fiind, în
general, comune majorităţii elevilor.
- elevii nu stapânesc elementele de construcţie a comunicării şi nu pot
să le utilizeze corect, acesta fiind motivul pentru care unii dintre ei
nu au fost capabili să redacteze nici măcar idei simple pe temele
familiare care le-au fost propuse.
Măsuri de
remediere avute în
vedere
- momente de vocabular
- momente de ortografie
- înţelegerea unor texte simple, redactate într-un limbaj uzual, pe teme
de interes personal.
- recunoaşterea şi utilizarea structurilor gramaticale
- recapitularea si fixarea acelor elemente de construcţie a comunicării
pe care elevii au dovedit că nu le stapânesc
- exerciţii de redactare a unor texte simple şi coerente, pe teme
familiare sau de interes personal.
Concluzii - Testele iniţiale au reflectat nivelul real de cunoştinţe al elevilor.
- S-a constatat, la majoritatea liceelor, o abordare superficială şi lipsită
de seriozitate - din partea elevilor - a subiectelor testelor iniţiale.
Acest lucru s-a datorat faptului că elevii ştiau că notele obţinute nu
vor fi trecute în catalog.
Limba germană – gimnaziu
1. Tipuri de itemi la clasele 7-8 si 9-12
In majoritatea cazurilor testele de evaluare iniţială au fost alcătuite pe baza modelelor oferite de
minister din două părţi.
59

Partea a I-a cuprinde itemi obiectivi pentru care au fost alocate 60 de puncte.
Partea a II-a cuprinde un item semiobiectiv pentru care s-a acordat 30 de puncte. Testele de
evaluare au cuprins în măsură egală cunoştinţele de vocabular şi de gramatică. Au fost
aplicate de asemenea itemi tip pereche, itemi tip lacunar, rezolvare de probleme, eseu liber. De
asemena s-a testat şi deprinderea de întelegere a unui text citit.
2. Nivelul lor pe Cadrul European Comun al Limbilor
In elaborarea testelor iniţiale majoritatea profesorilor s-au orientat după Cadrul Comun
European al Limbilor tinând cont de descriptorii pentru nivelurile A1, A2 şi B1.
3. Competentele/Ariile limgvistice vizate
Testele initiale au urmărit in general următoarele competenţe specifice:
1.1 să identifice sensul global al unui text
1.3 să desprindă informaţii particulare dintr-un text citit în gând
1.6 să recunoască organizarea logică a unui text
2.3 să producă în scris scurte mesaje
3.1 să identifice semnificaţia unor cuvinte sau propoziţii
4.1 să reproducă în scris cuvinte, enunţuri, sintagme
4.3 să producă în scris mesaje pe baza unui suport vizual
4. Lipsuri constatate
In unele şcoli un s-a inteles exact ca se elaboreaza cate un test la un nivel de studiu si acesta
se aplica la toate clasele paralele de acelasi nivel. Astfel fiecare profesor si-a elaborat propriu
lui test facandu-se practic de doua ori acelasi lucru. Adica in loc sa fie mai putin de lucru, de
fapt s-a lucrat mai mult. Astfel nici nu s-au putut compara obiectiv rezultatele testului.
Unii profesori nu cunosc destul de bine programa scolara si un stiu cum sa elaboreze teste
care sa urmareasca anumite competente din programă, respectiv din Cadrul de Referinta
European. In unele cazuri un se cunosc descriptorii Cadrului European al Limbilor si se
apreciaza cu greu carui nivel ii corespunde un anumit tip de item .
5. Mediile pe clase sunt niste marimi relative deoarece mai ales la liceu clasele sunt foarte
eterogene si de multe ori invata in aceeasi clasa elevi de nivel A2, B1 si chiar si B2 deoarece
dupa “Testele Nationale” din clasa a 9-a elevi proveniti de la gemana intensiv, bilingv şi chiar şi
materna ajung la licee unde limba germana se studiaza la un nivel inferior.
Majoritatea profesorilor este de parere ca mediile de la liceu nu reflecta nivelul real de
cunostinta al elevilor, deoarece notele un s-au trecut in catalog.
6. Comparații între filiera teoretică și tehnologică/vocațională
O comparație între filiera teoretică și vocațională este practic imposibilă la limba germană
deoarece doar la un singur Colegiu Tehnic se preda limba germana. Aici elevii din ambele
clase se afla in proportie de aproximativ 50% la nivelul A1 iar restul de 50% sunt incepatori
absoluti. In cazul scolilor din filiera teoretica se regasesc nivelurile A1, A2 si B1 chiar daca
limba germană este a doua limba straină.
7. Masurile de remediere ar fi:
- O conlucrare mai buna intre profesorii de la aceeasi scoala în elaborarea testelor
- Studierea programei scolare si a descriptorilor Cadrului Comun European al Limbilor
- Organizarea de perfectionari, wokshopuri pentru intocmirea de itemi, exercitii si sarcini de
lucru axate pe dezvoltarea de competente si pe aplicarea documentelor specifice in acest
sens (Programa Scolara si Cadrul de Referinta European)
- Aplicarea testelor pe baza numarului de ore de limba germana studiata anterior de fincare
elev si un pe clasa. Eventual aplicarea unor teste care acopera mai multe nivele (test de
plasament) A1-B1.
8. Concluzii:
Testele initiale sub aceasta forma au oferit avantaje dar si dezavantaje.
60

Un dezavantaj ar fi , ca fara o nota, deci un rezultat, care conteaza, unii elevi un sunt dispusi sa
depuna efort.
Dar tocmai faptul ca nu se trec notele in catalog este si un avanataj. Elevul are astfel
posibilitatea sa-si cunoasca nivelul de cunostinte, fara ca acest lucru sa-i afecteze media si
poate sa ia masuri din timp. Testul initial aplicat dupa o perioada mai lunga de vacanta nu
aduce cu sine stresul notei.
Majoritatea profesorilor sunt însă de părere că aceste teste au avut marele dezavantaj, ca au
constituit multa munca in plus, datorita documentelor insotitoare de analiza si comparatie
solicitate.
Avantajul in aceasta privinta ar fi ca s-a incercat o testare unitara (pe baza unor modele) care
si-a propus obtinerea unor rezultate comparabile, ceea ce in cazul unor discipline umaniste
este un lucru difícil. Prin analizarea si compararea rezultatelor profesorii au fost nevoiti să ia
legătura unii cu alţii şi să colaboreze.
Matematică
Insp.Pop Cristian
• La matematică testele iniţiale au fost concepute după modelele MECTS şi în urma
indicaţiilor primate de inspectorul general de matematică în cadrul Consfătuirilor naţionale
de matematică. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele
două părţi, cu timpul de lucru de 45 minute.
• La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi
profesorii catedrei, testele s-au conceput pe nivel de clase, fiecare şef de catedră trimiţând
prin email la responsabilul de cerc si acesta la ISJ Cluj - inspectorului de specialitate
.Testele s-au aplicat în perioada prevăzută în Foaia de parcurs fiind precedate de două
săptămâni de recapitulare.
• În urma evaluării lucrărilor, fiecare profesor a interpretat rezultatele, a întocmit o analiză
SWOT şi s-a propus în cadrul catedrelor un plan de remediere.
Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale
după aplicarea
testelor iniţiale
Clasa 5
-majoritatea elevilor
sunt capabili să
opereze cu numere
naturale, să aplice
corect ordinea
efectuării operatiilor
si folosirea
parantezelor
-Cunoaşterea celor
patru operaţii şi a
unor tehnici de
rezolvare a
problemelor de
aritmetică de către
aproape toţi elevii
- majoritatea elevilor
efectuează corect
-nu toţi elevii sunt
capabili să finalizeze
corect problemele
-Majoritatea elevilor
citesc greşit datele
dintr-un desen.(ex:
nu ştiu a câta parte
înseamnă partea
haşurată din desen).
-Majoritatea elevilor
au probleme atât cu
înţelegerea
problemelor
aritmetice, cât şi cu
rezolvarea acestora.
-Rezolvarea cu
greutate a
-se vor utiliza fişe de
recuperare şi fişe de
dezvoltare.
-Exerciţiul repetitiv atât
la tablă cât şi ca
muncă independentă
diferenţiată pe grupe.
-recapitularea prin
exerciţii suplimentare,
muncă independentă,
muncă diferenţiată, fişe
de lucru
-Monitorizarea
modului de realizare
zilnică a temelor
-se vor recapitula si
completa cunostintele
Concluzii privind
progresul/regresul
după teza pe sem I
-S-a realizat un
progres după teza
pe semestrul I
pentru că materia
propusă pentru
evaluare în cadrul
tezei a vizat numai
o parte a materiei
anuale, iar testul
iniţial s-a dat din
materia anuală
după o perioadă de
vacanţă de 3 luni.
-Elevii au fost
interesaţi de notele
obţinute la teză
pentru că aceste
61

Clasa 6
cele 4 operaţii
principale
- majoritatea elevilor
identifică figura
cerută
- compară corect
numerele naturale
- cunosc figurile
geometrice şi le
recunosc într-un
desen ;
- ştiu să efectueze
corect adunări şi
scăderi de numere
naturale
- elevii ştiu ce
operaţii trebuie să
efectueze atunci
când întâlnesc în
textul problemei
expresii de forma :
« cu atât mai mult »,
« cu atât mai puţin »,
« de atâtea ori mai
mult », de atâtea ori
mai puţin » ;
- cunosc ordinea
operaţiilor
- Dorinţa de a
asimila lucruri noi
-Majoritatea elevilor
utilizează corect
operaţiile aritmetice,
proprietăţile
acestora în calcule
cu numere naturale,
identifică criteriile de
divizibilitate studiate
în acest an şcolar.
Aplica regulile de
calcul cu puteri
correct in exerciţiile
în care acestea
intervin.
-Insuşirea şi
aplicarea unor
noţiuni învăţate în
clasa a V-a
-Majoritatea dintre
problemelor de logică
-există elevi care
întâmpină dificultăţi la
înţelegerea corectă a
limbajului matematic
- greşeli de calcul
-nu cunosc metode şi
paşi de parcurs în
rezolvarea unei
probleme
- dificultăţi în
aplicarea metodelor
de rezolvare a
problemelor specifice
claselor I – IV (ex.
metoda figurative);
- unii elevi nu sunt
atenti la enuntul unor
probleme şi chiar
dacă rezolvă corect
aleg răspuns greşit
- sunt elevi care nu s-
au încadrat în timpul
alocat rezolvării
testului.
- elevii nu citesc cu
atenţie enunţul
problemelor şi prin
urmare nu reuşesc să
stabilească corect
datele şi operaţiile
prin care se rezolvă
-Părinţii nu se implică
sufucient în educaţia
copiilor lor
-Greşeli la calcule
simple
-Sunt şi elevi care nu
utilizează corect
noţiunile studiate
privind cele 4 operatii
cu numere naturale
- se va pune accent pe
folosirea limbajului
matematic corect
- diversificarea
metodelor de
rezolvare a
problemelor cu
algoritmi
specifici claselor
gimnaziale;
- verificarea şi
corectarea
ritmică a temei
pentru acasă.
- pentru formarea
deprinderilor de calcul:
- exerciţii - de
adunare, scădere,
înmulţire si împărţire,
de recunoaştere a
numerelor pare ţi
impare, de identificare,
în contexte variate, a
unor corespondenţe
după reguli date, de
utilizarea numerelor
fracţionare pentru a
exprima subdiviziuni
ale întregului
- rezolvarea unor
probleme prin metode
aritmetice, în vederea
dezvoltării gândirii
concrete şi abstracte.
-Folosirea muncii
diferenţiate
-Organizarea de
consultaţii
-Elevii vor primi
note s-au trecut în
catalog (notele de la
testele iniţiale nu s-
au trecut în catalog).
-Media de le teze
este apropiată de
media de la testele
iniţiale pe fondul
unui nivel de
dificultate mai ridicat
la teze.
-S-a observat un
mic progres faţă de
rezultatele obţinute
la testele iniţiale.Se
propun şi pentru
viitor respectarea
măsurilor remediale
propuse la începutul
acestui an.
-Eficienţa
consultaţiilor şi a
muncii diferenţiate
- S-a observat un
mic progres faţă de
62

elevi aplică corect în
exerciţii cunoştiinţele
legate de
divizibilitatea
numerelor naturale,
operează cu
uşurinţă în mulţimea
numerelor raţionale
pozitive.
- elevii sunt
familiarizaţi cu
noţiunile
pregătitoare ale
geometriei,
utilizează cu
uşurinţă
instrumentele
geometrice.
- Majoritatea elevilor
stăpânesc regulile
de calcul în N,
aflarea unui procent
dintr-un număr,
rezolvarea ecuaţiilor
Unii elevi greşesc
frecvent la calcule
sau calculeaza greu
cu fracţiile.,nu cunosc
şi deci nu sunt
capabili să aplice
formula mediei
aritmetice ponderate
în probleme
simple.Unii stăpînesc
insuficient noţiunile
introductive în
geometrie au
probleme cu
reprezentarea prin
desen.
-Nu toţi elevii cunosc
criteriile de
divizibilitate , divizor
multiplu
-Nu toţi elevii cunosc
formulele
perimetrelor
-Nu toţi elevii știu
transformarea
unităţilor de măsură
-O parte dintre elevi
nu stăpânesc
calculele cu puteri şi
fracţii zecimale
-Pondere mică a
elevilor performanţi.
- lipsa timpului
necesar pregătirii
suplimentare a
elevilor în mare parte
datorită navetei
acestora.
regulat muncă
independentă, care se
verifică la anumite
intervale de timp
stabilite.
creşterea motivaţiei
elevilor pentru
matematică prin
aplicarea unor metode
moderne de predareînvăţare-evaluare
-Verificarea ritmică
prin lucrări scrise
-Fixarea orelor de
pregătire suplimentară
-Colaborarea cu
părinţii şi dirigintele
clasei, analiza
periodică a nivelului
de pregătire al elevilor
în şedinţele cu părinţii
-Ajutorarea elevilor
care întâmpină
dificultăţi prin activităţi
cu caracter diferenţiat
-Stimularea activităţii
de performanţă
rezultatele obţinute
la testele iniţiale.Se
propun şi pentru
viitor respectarea
măsurilor remediale
propuse la
începutul acestui
an
- Se observă o
dificultate în
acumularea
noţiunilor de
geometrie, iar la
algebră elevii se
descurcă în general
bine.
63

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale
după aplicarea
testelor iniţiale
clasa 7
-Se aplică corect
operaţiile învăţate
-Se cunoaşte modul
de abordare a
exerciţiilor şi
problemelor
- elevii stăpânesc
bine calculele în
mulţimea numerelor
raţionale şi apoi în
mulţimea numerelor
reale, sunt în stare
să rezolve ecuaţii în
aceste mulţimi de
numere. Se observă
o preocupare în
pregătirea orelor de
geometrie , în
pregătirea temelor de
casă.
- majoritatea elevilor
rezolvă corect
probleme în care
intervin rapoarte,
proporţii, mărimi
direct şi invers
proporţionale
-Unii fac confuzii între
diverse noţiuni
-Nu se cunoaşte
ordinea efectuării
operaţiilor
-Unii greşesc
frecvent la calcule
algebrice
-Nu aplică corect
formulele de calcul
ale ariilor unor figuri
geometrice studiate
-Nu sunt în stare să
aplice corect teorema
lui Thales în probleme
simple.
-subiect cu exercitii cu
grad mediu / ridicat
de dificultate (după
modelul propus de
CNEE), comparativ
cu subiectele de
matematică propuse
pentru celelalte clase
de gimnaziu .
- elevii nu au acordat
o atenţie deosebită
-Se vor face fişe cu
exerciţii
-Se va evidenţia prin
exerciţii modul de
aplicare a noţiunilor
studiate
-Mai multe aplicaţii şi
exerciţii rezolvate în
clasă
-Temele de casă
verificate şi discutate
în fiecare oră
-Program de meditaţii
săptămânal
având în vedere
distribuţia notelor
obţinute de elevi la
testul de evaluare
iniţială, se impune
împărţirea clasei pe
două grupe de elevi,
în funcţie de nota
obţinută şi se va lucra
diferenţiat, pe grupe
omogene de elevi sau
individual
- se vor recapitula de
Concluzii privind
progresul/regresul
după teza pe sem I
-Progresul s-a
realizat şi prin
implicarea părinţilor
în viaţa şcolii
-Progresul se vede
şi prin mai multă
seriozitate
- s-a observat un mic
progres faţă de
rezultatele obţinute
la testele iniţiale .Se
propun şi pentru
viitor respectarea
măsurilor remediale
propuse la începutul
acestui an.
Dorinţa de
competiţie a elevilor
peste media clasei;
Diferenţa mare intre
elevii buni si cei
slabi.
64

- cunosc proprietăţile
figurilor geometrice
învăţate şi le aplică în
rezolvarea
problemelor
- cunosc criteriile de
divizibilitate
- subiectele testelor
au vizat cunoştinţe de
nivel mediu
- aproape toţi elevii
aplică cu uşurinţă
aria şi perimetrul
triunghiului
acestui test ştiind că
notele nu se vor trece
în catalog ;
- întâmpină dificultăţi
în alegerea metodei
adecvate de rezolvare
a problemelor în care
intervin rapoarte,
proporţii şi mărimi
direct proporţionale şi
invers proporţionale
- nu aplică corect
proprietăţile
triunghiului isoscel şi
suma măsurilor
unghiurilor unui
triunghi.
câte ori este nevoie
definiţiile şi
proprietăţile figurilor
geometrice
- alcătuirea de fişe
individuale de lucru,
care să contină
probleme simple din
conţinuturile la care
însuşirea este
defectuoasă
- rezolvarea unui
volum mai mare de
probleme cu conţinut
practic aplicarea unor
metode de
« stimulare » a
elevilor care rezolvă
facultative probleme
la matematică
65

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale
după aplicarea
testelor iniţiale
Clasa 8
-Se aplică corect
formule de calcul
prescurtat, teoreme
studiate în clasa a
VII-a
-Marea majoritate a
elevilor ai acestei
clase şi-au însuşit
noţiunile predate în
acest an şcolar. Mai
mult prin pregătirea
examenul de
Evaluare Naţională
se recapitulează
materia anilor de
gimnaziu.
-elevii claselor a VIIIa
abordează
exercitiile de la
Partea I, majoritatea
dintre ei fiind capabili
să aplice formula de
calcul prescurtat,
formulele pentru aria
si perimetrul
dreptunghiului,
sinusul unui unghi
ascuţit al unui tr.
-Sunt şi elevi care nu
aplică corect în
rezolvări formulele
studiate
-Apar unele dificultăţi
de calculul algebric,
unii nu reuşesc să
descompună în
factori, construiesc cu
dificultate un corp
geometric studiat.
-Dificultăţi au avut unii
elevi la rezolvarea
ecuaţiilor, la
recunoașterea nr.
raţionale, operaţii cu
radicali, nu au scos
de sub radical în
modul , ci au ridicat la
patrat
nu stiu toţi elevii să
construiască figurile
geometrice învăţate
-Nu ştiu sa
interpreteze datele
problemei conform
algoritmilor matematici
prezentati la orele de
-Consultaţii
-Sistematizarea
materiei
-Fişe de lucru în
vederea pregătirii
pentru Evaluarea
Naţională
-Mai multe aplicaţii şi
exerciţii rezolvate în
clasă
-Temele de casă
verificate şi discutate
în fiecare oră
-Exerciţii simple,fişe
de lucru suplimentare
pentru unii elevi
-Program de meditaţii
săptămânal
desfăsurarea unor
consultaţii -pregătiri
suplimentare- cu
elevii claselor a VIII-a
, în vederea sprijinirii
lor pentru susţinerea
examenului de
evaluare naţională la
matematică.
Concluzii privind
progresul/regresul
după teza pe sem
I
-Implicarea familiei
-Apropierea
Evaluării Naţionale
şi valoarea mediei
pentru admitere
- S-a observat un
progres faţă de
rezultatele obţinute
la testele
iniţiale,însă pentru
o reuşită sigură la
liceul optat de
fiecare elev din
acest an de studiu,
se va insista în
continuare pe
pregătirea
examenului
naţional.
-La teze,
majoritatea elevilor
a trecut peste
pragul notei 5,
progresul nefiind
unul spectaculos,
cu diferenţe mari
faţă de testele
iniţiale, dar cu paşi
66

Clasa 9
clasa 10
dreptunghic, media
geometrică a două
numere reale
pozitive
-Cunosc mulţimile,
operaţii cu numere şi
rezolvarea ecuaţiei
de gradul I
-Pe perioada sem I
s-a putut observa o
îmbunătăţire a
activităţii şcolare,
interes crescut
pentru rigurozitatea
temelor.
utilizarea corectă a
formulelor de calcul
prescurtat
- cunoaşterea
temeinică a noţiunilor
de geometrie
studiate
-reprezentarea în
reperul cartezian.
-Cunosc definiţiile
plus proprietătile
funcţiei de gradul II
-Aplică corect
noţiunile studiate la
vectori
-Rezolvă triunghiul
cu ajutorul
trigonometriei
-Stăpânesc
proprietăţile
operaţiilor cu puteri şi
a celor cu radicali
curs
-elevii nu cunosc
teoria, nu ştiu ce au
de făcut
-elevii rezolvă
exerciţiile după şablon
- Lipsa deprinderilor
de calcul,a
deprinderilor de
lucru,nu stăpânesc
formule de calcul
prescurtat ,lipsa
capacităţii de a
decodifica figurile în
spaţiu greutate în
aplicarea teoremelor
de geometrie în
corpuri,nu stăpânesc
formulele de arie şi
volum,nu ştiu să
extragă o
proporţionalitate dintro
figură geometrică.
-În absenţa notării în
catalog interesul
pentru test a scazut
simţitor, iar nota nu e
relevantă.
-Nu reuşesc să
utilizeze correct
proprietăţile funcţiei
de gradul II
-Aplicarea teoremelor
şi a relaţiilor dintre
vectori
-Lipsa deprinderilor de
calcul,lipsa
exerciţiului.
-Dificultăţi în
rezolvarea
problemelor de
geometrie vectorială
-Carenţe în studiul
graficului şi a
proprietăţilor funcţiei
-Implicarea părinţilor
-Fişe de progress
-Fişe cu teoria
-Se impune ca
înaintea fiecărei ore
de curs,pe masură ce
se predă programa
specifică clasei,să se
facă o scurtă
recapitulare a
conceptelor
acumulate în
gimnaziu,care sunt
strict necesare
parcurgerii materiei.
-Se organizează
echipe de
întrajutorare.
-Se cere o muncă
mai intensş cu cartea
şi culegerea.
-Se solicită o mai
bună supraveghere
din partea familiei
-Plan lunar de
recuperare a materiei
-Consultaţii
-Verificarea noţiunilor
înţelese din text
(moment de lectură)
-Recapitularea pe
parcurs în funcţie de
necesitate a
carenţelor avute
-O mai asiduă muncă
suplimentară.
-Strânsă legatură cu
familia
-Colaborarea
dascălilor ce predau
la aceeaşi clasă
mici şi cu interes
susţinut vor
realiza, sperăm,
un progres mai
mare
-Progres
-Implicarea
profesorilor
-Valoarea mediei,
a notei
-După un timp
scurt de
acomodare se
observă o creştere
simţitoare a puterii
de adaptabilitate la
cerinţele noului
colectiv de elevi şi
de profesori.
-Se constată un
progres pentru unii
şi un regres pentru
alţii.
- A crescut
interesul elevilor
fată de
matematică
-Lipsa de interes a
multora pentru
carte în general şi
pentru matematica
în particular
-Reticenţa la tot ce
înseamnă muncă
acasă(temă sau
suplimentară)
67

de gr.I şi de gr. II
-Nu stăpânesc
problemele de
trigonometrie, fie ele
legate de identităţi
trigonometrice,fie de
reducere la primul
cadran,fie de
periodicitate
Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale
după aplicarea
testelor iniţiale
clasa 11
-Cunosc tipurile de
funcţii
-Rezolvă ecuaţii pe
baza proprietăţilor
funcţiilor şi aplică
noţiuni de
combinatorică
-Aplică noţiunile la
dreaptă
- O îmbunătăţire a
calităţii muncii
prestate.
-Atenţie sporită din
partea elevilor, având
în vedere că
subiectele de
-Noţiunile de
combinatorică sunt
greu întelese şi
aplicate în probleme
de numărare
-Lipsa deprinderilor de
calcul,lipsa
exerciţiului.
-Dificultăţi în aplicarea
cunoştinţelor din
capitolul numere
complexe,şi a
elementelor de
combinatorică.
Dificultăţi în
rezolvarea ecuaţiilor
-Plan individual de
lucru
-Monitorizarea
progresului
-Teme
suplimentare,notarea
teme-lor,extemporale
săptămânale din
recapitulare
Concluzii privind
progresul/regresul
după teza pe sem
I
-Valoarea notei
-Implicarea familiei
-Eficienţa
consultaţiilor şi a
muncii diferenţiate
Progres constatat
la nivelul muncii
independente date
la clasă.
Perseverenţa în
parcurgerea
constantă a
materiei
68

clasa 12
Bacalaureat conţin
subiecte din toate
clasele de liceu
-Uşurinţă în
parcurgerea algebrei.
-Mai bună mobilizare
în rezolvarea temelor
-Cunosc noţiunea de
derivată
-Cunoştiinţele de
algebră sunt bune
-O bună mobilizare a
elevilor pentru testul
iniţial, având în vedere
sesiunea de
bacalaureat ce îi
asteapta
(iraţionale, logaritmice
şi trigonometrice)
datorate în mare parte
nestăpânirii condiţiilor,
proprietăţilor şi
algoritmilor de
rezolvare
-Dificultăţi în
parcurgerea
capitolului “Şiruri”
-Nu stăpânesc
noţiunea de
continuitate, exerciţiile
cu grad superior de
dificultate nu se
doresc a fi rezolvate
-Carenţe în
reactualizarea
cunoştinţelor legate
de materia clasei a IXa
în general.
-Capacitate mai
scazută de lucru de la
o zi la alta,având în
vedere faptul că se
pregătesc intensiv la
mai multe discipline
-Oboseala resimţită în
ritmul mai scazut de la
clasă
-Consultaţii
-Rezolvarea de
exerciţii pentru
bacalaureat
-Sistematizarea
materiei
-Un program
constant ,săptămânal
de recapitulare
intensivă a materiei
de liceu
-Prestarea unei
munci organizate şi
coordonate a
activităţii lor în ce
priveşte variantele de
bacalaureat
- O mai bună
implicare a familiei
-Apropierea
examenului de
bacalaureat şi a
admiterii la
facultăţi
-S-a simţit o
uşoară cădere pe
perioada sem I din
considerente lesne
de înţeles şi care
ne aşteptăm să se
păstreze la unii şi
chiar să se
agraveze la alţii.
69

Clasa Puncte tari Puncte slabe Măsuri remediale
după aplicarea
testelor iniţiale
9-12 Tehnic
Se constată ceva
mai multă atenţie la
exerciţiile de calcul şi
la aplicarea unor
formule
Evaluarea
permanentă a
modului de gândire în
abordarea unei
probleme
Anumite noţiuni de
matematică aplicativă
(procente, elemente
de geometrie plană),
sunt folosite cu
succes in cadrul
proiectelor şcolare
locale, naţionale şi
transnaţionale -
Comenius .
Colaborarea cu alte
discipline prin
predarea matematicii
interdisciplinar şi
transdisciplinar.
Integrarea
Elevii au cunoştinţe
superficiale privind
mulţimile de
numere(N,Z,Q,R) sau
regulile de calcul
Se comit greşeli
specific: confuzii între
adunarea şi înmulţirea
fracţiilor, simplificarea
în sumă
-Puţini elevi finalizează
un exerciţiu de calcul
numeric
-Elevii nu cunosc
ordinea operatiilor.
Elevii greşesc la
operaţii algebrice
elementare(desfacerea
parantezelor,aducerea
la acelaşi numitor,
separarea termenilor).
Nu cunosc noţiuni
referitoare la funcţia de
gradul I (reprezentare
grafică, deter-minarea
funcţiei în condiţii
-Cunoaşterea fiecărui
elev şi depistarea
tuturor lacunelor de
cunoştinţe
-Verificarea riguroasă
a însuşirii noţiunilor
predate
-Aplicarea metodelor
interactive
-Recapitularea
notiunilor de bază
dobândite în gimnaziu
-munca suplimentară
Repetarea şi fixarea
noţiunilor care ridică
probleme .
Diversificarea tipurilor
de exerciţii pentru a
eficientiza rezolvarea
problemelor.
Introducerea unor
exerciţii şi probleme
cu un nivel superior
de dificultate pentru
însuşirea noţiunilor
din curricula şcolară.
Concluzii privind
progresul/regresul
după teza pe sem I
Se observa un
progres la teză faţă
de testele iniţiale
Elevii încep să se
adapteze cerinţelor
Prin efectuarea în
mod constant a
unor exerciţii
adecvate cu nivelul
elevilor şi cu
obiectivele curriculei
, s- a observat un
progres care s-a
materializat prin
creşterea notelor la
teză comparativ cu
notele de la testul
iniţial.
În momentul în care
se constată un
regres , se trece
imediat la
efectuarea
problemelor care să
corecteze şi să
eficientizeze
70

matematicii în
sistemul de
învăţămînt european
prin traducerea ,
uneori , în franceză şi
engleză, a anumitor
probleme
matematice, dezvoltînd
astfel,
capacitatea elevilor
de a gîndi matematic
şi într -o limbă
străină.
-elevii au participat la
testul iniţial
-există un limbaj de
comunicare adecvat
Notele de la teze au
fost trecute în catalog
spre deosebire de
cele de la testele
iniţiale, iar elevii au
fost motivaţi să înveţe
Un nr. mare de elevi
s-au obișnuit cu
trecerea de la
gimnaziu la liceu
- elevii au cunoştinţe
despre existenţa
categoriilor variate de
itemi;
date).
Nu cunosc noţiuni de
corpuri rotunde şi
formulele
corespunzătoare.
-dezinteres faţă de
testul iniţial
-nu doresc să
recupereze materia
sperând că vor găsi
alte soluţii de
promovare
- Aducerea unei
expresii la forma cea
mai simplă
- formule de calcul
prescurtat
- valoarea unei
expresii
-intersecţiile graficului
cu axele de
coordonate
- calculul tangentei
unghiului format de
graficul funcţiei cu axa
ordonatelor
Multe lacune
acumulate în gimnaziu
– majoritatea elevilor
au grave lacune în ce
priveşte utilizarea unor
formule
– cea mai mare parte a
elevilor nu deţin
cunoştinţele generale
despre numerele reale
-organizarea de ore
de consultaţii la care
însă elevii nu au
participat
-exerciţii pe fişe de
lucru diferenţiate
-verificarea constantă
a temelor de casă
Legãturã strânsã cu
dirigintele și pãrinţii
Fișe de recuperare a
cunoștinţelor lacunare
Aplicarea în timpul
activitãţilor a
metodelor cu caracter
formativ
Metode alternative de
evaluare
- reluarea unor noţiuni
de bază şi
aprofundarea celor ce
constituie baza de
pornire pentru
însuşirea de noi
cunoştinţe;
- elaborarea unor fişe
de lucru, care
urmăresc rezolvarea
unor sarcini de la
general la particular şi
de la noţiuni mai
simple, la cele mai
complexe;
această situaţie,
pentru a nu produce
lacune în
cunoştinţele
elevilor.
Acest lucru are în
vedere pregătirea
elevilor pentru
lucrările
semestriale, testele
progresive şi finale,
precum şi pentru
examenele
naţionale.
-se observă un
progres la unii elevi,
în timp ce alţii au
rămas la acelaşi
nivel având
probleme şi de altă
natură (ex.
absenteimul) şi fac
faţă foarte greu
-numărul mic de ore
din programa
şcolară nu oferă
posibilitatea de
recuperare a tuturo
lacunelor chiar şi
dacă elevii ar
depune efort
-este o problemă cu
parcurgerea
materiei conform
programei pentru că
au nevoie de mai
mult timp pentru a
asimila noţiunile, la
unii baza din
gimnaziu e ca şi
inexistentă
71

Informatică
Insp.Pintea Adrian
a. administrarea testelor iniţiale
Au fost respectate etapele stabilite conform foii de parcurs specifice disciplinei Informatica/TIC. La
disciplinele informatice au fost aplicate teste iniţiale la toate clasele atât la licee teoretice cât şi la
grupuri şcolare. Structura testelor iniţiale a respectat recomandările CNEE. A fost constituită o
bază de date cu testele iniţiale aplicate la clasă, conform formatului recomandat.
b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică, identificarea problemelor
specifice
Aspecte negative:
• Elevii întâmpină dificultăţi în înţelegerea si/sau interpretarea corectă şi atentă a cerinţelor
• Nesiguranţa unor elevi în:
o utilizarea subprogramelor predefinite (in special cele specifice tipului string)
o conceperea unor subprograme recursive
o elaborarea independentă a algoritmilor de rezolvare a unor probleme mai complexe
o evaluarea corectă a unor expresii logice complexe
o utilizarea aparatului matematic specific tablourilor bidimensionale
o Necunoaşterea unor termeni tehnici şi noţiuni teoretice specifice disciplinelor TIC
sau Informatică
o Nu identifica conceptele specifice aplicaţiilor studiate;
o Fac confuzie între componentele calculatorului;
o Nu pot explica ceea ce executa practic;
o Cunoştinţe reduse în lucrul pe calculator
o cunostiinte slabe in ceea ce priveste scriereea algoritmilor
o deficienta accentuata cu privire la cunoasterea algoritmilor elementari dar si a
modului de implementare a lor in algoritmi pentru rezolvarea unor probleme
o elevii nu au reusit sa faca corect analiza problemelor, sa identifice datele de intrare
si iesire, sa dea exemple, nu cunosc algoritmii de baza (det. cifrelor, inversarea
variabilelor, numere prime)
Aspecte pozitive
72

o Majoritatea claselor au înregistrat medii pe clase bune, care pun în evidenţă interesul
elevilor pentru studiul disciplinelor Informatică, TIC sau CDŞ - Să învăţăm cu calculatorul.
o Abilităţile practice de muncă cu calculatorul sau utilizarea unor programe sunt în general
bune.
o La Informatică majoritatea elevilor au dovedit că:
§ Au o gândire logică şi algoritmică bună.
§ Cunosc structura unui program şi/sau subprogram
§ Definesc şi utilizează corect tipurile de variabile simple şi structurate
§ Utilizează corect instrucţiunile Pascal
§ Deţin abilităţi de lucru cu fişierele
§ Fac corect urmărirea autoapelurilor şi revenirilor la subprograme recursive
Propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
o Demers didactic centrat pe elev
o Dezvoltarea la elevi a limbajului specific disciplinelor Informatică şi TIC prin:
o sarcini de elaborare a unor eseuri, proiecte, referate originale cu conţinut ştiinţific şi
tehnic
o conceperea de către elevi a unor probleme, sarcini, cerinţe şi rezolvarea acestora
o solicitarea venită din parte profesorilor ca elevii să formuleze răspunsuri în scris sau
orale cu folosirea corectă a termenilor tehnici.
o evitarea testelor care conţin numai itemi cu alegere simplă şi multiplă.
o Munca diferenţiată la clasă în funcţie de nivelul şi stilurile diferite de învăţare ale elevilor.
o Rezolvarea de exerciţii şi probleme care necesită:
§ elaborare şi evaluare de expresii aritmetice, logice şi relaţionale
§ utilizare de subprograme predefinite
§
§
conceperea unor subprograme recursive
transferabilitatea cunoştinţelor (prin utilizarea la Informatică şi TIC a
cunoştinţelor şi competenţelor dobândite la alte discipline : matematică, fizică,
etc.)
o Antrenarea elevilor în rezolvarea de probleme cu grad mediu şi ridicat de dificultate şi
recompensarea eforturilor făcute de elevi în acest sens;
o Dezvoltarea autonomiei intelectuale şi creativităţii elevilor prin sarcini de muncă
independentă şi de grup în clasă şi acasă
o Elevii recunosc noţiuni care sunt obiect de studiu al disciplinei Informatică şi le diferenţiază
faţă de TIC. Ei sunt capabili să realizeze legătura între datele de intrare şi datele de ieşire
ale unei probleme.
Fizică
Insp.Chicinaş Luminiţa
• Evaluarea iniţială a fost pregătită și s-a desfășurat conform etapelor enumerate în
foaia de parcurs.
• Deoarece, datorită scăderii populaţiei școlare și a reducerii numărului de ore la fizică,
mulţi profesori sunt în situaţia de a funcţiona în două sau mai multe școli, evaluarea
iniţială a fost organizată pe grupuri de unităţi de învăţământ, pe cartiere (în cazul
urban) sau pe zone geografice învecinate astfel încât nu a existat o mare diversitate
a subiectelor și s-au putut face comparaţii între performanţele elevilor.
• Structura subiectelor a respectat modelul furnizat de CNEE. De asemenea, itemii
propuși au respectat tipologia și ponderea specifică astfel încât să măsoare cât mai
obiectiv abilităţile cognitive, practice și atitudinale ale elevilor. În majoritatea cazurilor
73

testele de evaluare au avut un grad de dificultate mediu și au conţinut cel puţin un
item deschis sau un item tip întrebare structurată contextual, preluând modelul
itemilor din evaluările TIMSS / PISA.
• Testele de evaluare au vizat competenţele specifice de bază ale elevilor fiind
centrate pe verificarea gradului de înţelegere și operare cu noţiunile, conceptele,
legile și principiile fizicii.
• Notele obţinute la evaluarea iniţială nu sunt relevante deoarece elevii au știut că
acestea nu se trec în catalog și au tratat superficial această activitate. Comparativ cu
evaluarea iniţială, evaluările realizate pe parcursul semestrului (inclusiv teza în cazul
claselor de liceu), păstrând structura subiectului, au avut rezultate mult mai bune,
elevii fiind interesaţi să obţină performanţe cât mai înalte notele trecându-se în
catalog. Trecerea notelor în catalog este motivantă pentru elevi sau cel puţin
construirea unei note care să cuprindă și rezultatul evaluării iniţiale.
• Perioada de pregătire a evaluării iniţiale (oricum această evaluare este uzuală la
început de an școlar) a ocupat un număr mare de ore la începutul semestrului ceea
ce a determinat o presiune suplimentară pentru parcurgerea conţinuturilor noţionale
conform programei școlare fiind resimţită atât de elevi cât și de profesori.
• În urma aplicării testului de evaluare iniţială rezultatele obţinute au fost analizate și
interpretate de fiecare profesor, atât individual cât și în grup. Pe lângă mediile pe
clase și pe nivel de studiu, compararea acestora cu mediile unor clase similare și
realizarea de histograme cu disctribuţia cantitativă a notelor, profesorii de fizică au
realizat și analiza calitativă a rezultatelor, respectiv, la solicitarea mea, au identificat:
itemii de succes/itemii de eșec la fiecare clasă; greșelile specifice cele mai frecvente;
tipul de dificultate / neînţelegere cel mai frecvent. Pentru acestea, în evaluările
curente de pe parcursul semestrului I au păstrat și revenit cu cerinţe similare pentru
a verifica progresul în înţelegerea conceptului respectiv. De asemenea, în perioada
următoare evaluării iniţiale elevilor aflaţi în dificultate li s-au propus exerciţii și sarcini
de învăţare care vizau elementele de dificultate.
• Modul de valorificare a rezultatelor evaluării iniţiale pentru ameliorarea calităţii
demersului didactic a fost monitorizat atât prin inspecţia curentă de specialitate cât și
prin aplicarea unui chestionar cadrelor didactice care predau disciplina fizică
(indiferent de formarea lor iniţială). Rezultatele acestui chestionar vor fi analizate și
discutate în activităţile metodice din semestrul II al acestui an școlar.
• Există diferenţe mari și foarte mari între notele obţinute de elevi la evaluarea iniţială
și notele obţinute de aceeași elevi la evaluările sumative ulterioare lucrări de control /
extemporale (gimnaziu) sau teze (liceu).
Chimie
Insp.Dragoş Mircea
a) Adminstrarea testelor :
Puncte tari Puncte slabe Propuneri
-a existat in majoritatea şcolilor
un plan de recapitulare
-a fost respectată structura
testelor propusă de MECTS
-la clasele cu 1ora/săptămână
au fost doar 2 ore de
recapitulare
-au existat cazuri când elevii au
avut 3-4 teste/zi
-elevii ştiind că nu sunt notaţi
au tratat cu superficialitate
-nr.de ore de recapitulare in
funcţie de nr.ore/săptămână
- la nivel de unitate şcolară să
existe o planificare a testării
-testarea să fie unica/tip de
unit.şc/in acelaşi timp
74

testarea
b) Analiza rezultatelor la nivel de catedra /comisie metodică
-s –a realizat la nivel de catedre /comisii metodice analiza rezultatelor
Clasa a VII
Clasa a VIII
Clasa a IX a
Clasa a X a
Clasa a X I a
Clasa a X II a
Puncte slabe
-nu recunosc măsurile fizice
-confuzii intre unităţile de măură
-greşeli de calcul
-dificultăţi in recunoasterea fenomenelor chimice
-greşele in completarea ecuaţiilor chimice
-dificultăti in clasificarea substanţelor
-calculul stoechiometric puţin stăpânit
-nu ştiu să coreleze noţiunile de structură cu clasa de substanţe
- dificultăţi in efectuarea calculului stoechiometric
-- dificultăţi in recunoasterea clasei de substante,nomenclaturii
-greşeli in scrierea schemelor de reacţii
-dificultăti in recunoasterea claselor de substanţe,modelarea reacţiilor chimice, in
interpretarea fenomenelor studiate
c) Modalităţi de realizare a planurilor de invăţare
-documentele de proiectare astfel concepute incât să cuprindă noţiunile la care elevii au
intâmpinat difcultăţi
-in toate unit.şcolare s-au propus activităţi diferenţiate pe grupe de elevi.Nu s-au propus act.
individualizate
-elevii cu rezultate foarte bune au fost inscrişi pentru selecţia la grupele de excelenţă
Biologie
Insp.Kerekes Adelhaida
La biologie testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite de MECTS şi în
urma dezbaterilor de la Consfătuirile de biologie cu metodiştii şi ulterior cu colegii pe zonă. Testele
au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi, cu timpul de lucru de
45 minute.
La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor din catedra de biologie s-a hotărât
utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii
(adaptate programei), pentru clasele de sport din filiera vocaţională.
La întocmirea testelor, matricelor de specificaţii şi a baremului de corectare au contribuit toţi
profesorii catedrei, înainte de data de 13 octombrie, fiecare profesor trimiţând prin email la
responsabilul de cerc si acesta la ISJ Cluj-inspector de specialitate Kerekes Adelhaida,
instrumentele utilizate în acest scop.
In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă,
stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere.
CLUJ-NAPOCA
Analiza răspunsurilor elevilor claselor a IX-a arată că sunt puţini elevi care nu cunosc
noţiunile elementare despre natură. Dar sunt elevi din clasa a IX-a care nu au folosit microscopul
la ore de biologie, în gimnaziu, nu au folosit atlase sau materiale didactice specifice biologiei.
75

La celelalte clase, deşi s-a făcut recapitularea noţiunilor mai importante din clasa anterioară
celei actuale, notele nu au fost mari, media claselor fiind in jur de 5. Aceste lucru se explică prin:
volumul mare de cunoştinţe ce trebuiau repetate la toate materiile, nu numai la biologie, lipsa
motivaţiei – nu se trec notele in catalog – neseriozităţii elevilor şi, nu în ultimul rând nu am reuşit,
noi profesorii de biologie, să trezim mai mult interesul elevilor pentru învăţare. Gravă ni se pare
situaţia elevilor din clasele a XII-a, care sunt în pragul bacalaureatului, dar nu au conştientizat
importanţa recapitulării deşi majoritatea şi-au exprimat dorinţa să susţină bacalaureatul din
biologie
Pentru ridicarea nivelului cunoştinţelor profesorii de biologie îşi propun:
§ să reia noţiunile elementare de biologie, la ore, chiar dacă tema este alta
§
§
§
§
§
să analizeze greşelile în clasă şi să le corecteze
să realizeze cât mai multe lucrări practice de microscopie şi experimente de laborator
în orele de Tehnici de laborator care să trezească mai mult interesul elevilor pentru
biologie
să indice elevilor folosirea dicţionarelor de biologie pentru clarificarea noţiunilor
să utilizeze metode variate, moderne de evaluare pentru ca elevii să-şi cunoască
nivelul şi să se poată autoevalua
să stimuleze interesul pentru ştiinţă prin notarea referatelor din domeniul ştiinţific şi a
portofoliilor
Pentru elevii claselor terminale care doresc să susţină bacalaureatul din biologie vom lua
următoarele măsuri:
§ până în 7 octombrie elevii vor fi solicitaţi să-şi exprime opţiunile pentru bacalaureat –
proba scrisă la alegere – care, chiar dacă nu sunt definitive, ne vor ajuta în planificare
pregătirilor
§
§
§
§
§
§
programa de bacalaureat va fi dezbătută cu elevii
pentru că majoritatea elevilor optează pentru materia claselor a XI-a – a XII-a, se va
recapitula toată materia clasei a XI-a, şi în măsura posibilităţilor şi cele ale claselor a
IX-a şi a X-a
se vor rezolva multe probleme
profesorul de biologie care predă la clasele a XII-a va realiza modele de subiecte
pentru toate capitolele din programa de bacalaureat pe care le va rezolva cu elevii
tezele, pentru elevii care susţin bacalaureatul din biologie, se vor realiza după modelul
subiectelor de bacalaureat, atât în semestrul I cât şi în al doilea
în semestrul al II-lea în luna aprilie, apoi în mai, când se estimează că se vor termina
recapitulările din anii anteriori, se vor organiza pretestări ale cunoştinţelor la biologie,
în vederea evaluării nivelului la data respectivă
Note
80
70
60
50
40
30
20
10
0
1-1.99 2-2.99 3-3.99 4-4.99 5-5.99 6-6.99 7-7.99 8-8.99 9--10
Nr. note 1 11 37 55 70 33 16 6 1
76

Dej, Zona Dej
GRUPE DE ELEVI:
GRUPA A – CU NOTE ÎNTRE 7,99-10 /FOARTE BUNI
GRUPA B – CU NOTE ÎNTRE 5,99-7,99/ BUNI
GRUPA C - CU NOTE ÎNTRE 3,99-5,99/SLABI
GRUPA D – CU NOTE ÎNTRE 1,00-3,99/FOARTE SLABI
NOTE
OBŢINUT
E/NR
ELEVI
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
GIMNAZIU URBAN
4- 5- 6-
4,99 5,99 6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
Clasa V 1 14 42` 71 53 45 99 81 14
Clasa VI 32 49 101 40 72 57 63 6
Clasa VII 21 38 99 65 37 53 72 5
Clasa
VIII
19 59 89 60 54 78 29 12
10
120
100
80
60
40
NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI
Clasa a V-a
Clasa a V-a
I
Clasa a VII
Clasa a VIII
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
NOTE
OBŢINUT
E/NR
ELEVI
Clasa a
V-a
Clasa a
VI
Clasa a
VII
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
GIMNAZIU RURAL
4- 5- 6-
4,99 5,99 6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
14 9 34 14 27 9 8 4
21 19 27 29 21 15 5 2
1 11 21 14 18 27 29 14 4
10
77

Clasa
VIII
11 18 31 16 27 11 15 8
Teste initiale gimnaziu rural 2011-2012
numar elevi
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note
NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI
Clasa a V-a
Clasa a V-a
Clasa a VII
Clasa a VIII
LICEU
NOTE
OBŢINUT
E/NR
ELEVI
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
Clasa IX 2 4 18 56 86 58 58 8 8 4
Clasa X 4 12 32 54 68 52 34 42 4 1
Clasa XI 4 10 36 32 50 48 16 12 8 4
Clasa XII - 12 46 58 48 29 15 8 2 2
10
Teste initiale liceu 2011-2012
numar elevi
100
80
60
40
20
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
note
NOTE OBŢINUTE/NR ELEVI
1-1,99
Clasa IX 2
Clasa X 4
Clasa XI 4
Clasa XII -
78

NOTE
OBŢINUT
E/NR
ELEVI
1-
1,99
2-
2,99
3-
3,99
GRUPURI SCOLARE
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
Clasa IX 2 14 28 26 66 38 58 2 1 -
Clasa X 4 22 24 24 68 28 34 1 1 -
10
Concluzie
Cu toate că instrumentul de evaluare a fost de nivel mediu, rezultatul NESATISFĂCĂTOR
(note intre 2 si 5) si SATISFACATOR (note intre 5 si 7 a dovedit existenţa unei ponderi scăzute a
răspunsurilor corecte în special cele ce vizau competenţele specifice ce au făcut obiectul
competenţelor evaluate. Aspectele negative evidenţiate în urma aplicării testării iniţiale au ca
justificare dezinteresul manifestat de elevi vis-à-vis de acest gen de evaluare ce nu presupune
notarea în catalog a rezultatelor obţinute. De remarcat ca la gimnaziu atât in mediul urban cat si
rural au predominat notele intre 7-10 ceea ce impune calificative de Bine sau Foarte bine. Foarte
mulţi elevi nu au răspuns corect la itemii legaţi de activităţile practice sau cele cu aplicabilitate
practica.
Măsuri de ameliorare a situaţiei învăţării, particularizate după caz, prin:
- alocarea unor resurse de timp la fiecare oră pentru aprofundarea unor noţiuni, concepte,
formularea de puncte de vedere proprii, argumentate etc.
- creşterea ponderii activităţilor practice si a celor cu aplicabilitate practica in viata cotidiana;
- utilizarea autoevaluării, interevaluării a portofoliului sau a proiectului ca alternative de evaluare
care vor conştientiza mai mult elevul asupra a ceea ce are de făcut;
- testarea orală/scrisă a nivelului competenţelor la final de semestru/an (fără notare în catalog)
- lectură
- fişe de lucru diferenţiate.
79

CLASA : a V-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
Zona Huedin
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
2 5 6 19 32 35 50 34 28 19
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 230 ÎN PROCENTE: 95,43%
MEDIA GENERALĂ
6,69
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
Analize teste cls.V
10
nr.elev
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
note
Serie1
CLASA : a VI-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
3 12 22 25 34 37 35 28 17 11
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 224 ÎN PROCENTE: 95,72%
MEDIA GENERALĂ
5,87
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
10
80

Analiza testelor cls.VI
nr.elevi
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
note
CLASA : a VII-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
2 8 12 22 35 29 38 37 21 19
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 223 ÎN PROCENTE: 85,76%
MEDIA GENERALĂ
6,42
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
Analiza teste cls.VII
10
nr.elev
40
35
30
25
20
15
10
5
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
note
Serie1
Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012 Zona Huedin
CLASA : a VIII-a
81

DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
3 17 26 37 35 42 26 22 8 -
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 217 ÎN PROCENTE: 96,44%:
MEDIA GENERALĂ
5,16
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
Analiza teste cls.VIII
10
50
40
nr.elev
30
20
10
Serie1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
note
CLASA : a IX-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
2 5 29 36 47 51 41 22 17 6
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 256 ÎN PROCENTE: 91,42%
MEDIA GENERALĂ
5,64
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
10
82

Analiza teste cls.IX
nr.elev
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
note
Serie1
CLASA : a X-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
17 49 40 28 22 33 17 10 3
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 210 ÎN PROCENTE: 90,12%
MEDIA GENERALĂ
4,85
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
10
analiza teste cls.X
nr. elev
60
50
40
30
20
10
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note
Serie1
Fig. ANALIZA REZULTATELOR EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012 Zona Huedin
83

CLASA : XI A
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
1 5 9 10 4 10 9 14 8
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 70 ÎN PROCENTE: 92,1%
MEDIA GENERALĂ
6,78
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
Analiza teste cls.XI
10
nr.elevi
16
14
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note
Serie1
CLASA : a XII-a
DISCIPLINA: Biologie
NOTE 1-
OBŢINUT 1,99
E
NR.
ELEVI
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
2-
2,99
3-
3,99
4-
4,99
5-
5,99
NR. ELEVI PARTICIPANŢI: 60 ÎN PROCENTE: 92,30%
SITUAŢIA PE GRUPE DE NIVEL LA CLASĂ:
6-
6,99
7-
7,99
8-
8,99
9-
9,99
6 12 13 13 8 7 - 1
MEDIA GENERALĂ
5,51
REPREZENTAREA GRAFICĂ A REZULTATELOR OBŢINUTE:
10
84

analiza teste cls.XII
nr. elevi
14
12
10
8
6
4
2
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
note
Serie1
Fig. ANALIZA REZULTATELOR
EVALUĂRII PRIN PROBE SCRISE (TEST INIŢIAL)- 2011/2012
Zona Huedin
Concluzii zona Huedin
Nr
crt
Clasa Aspecte pozitive Aspecte negative Acţiuni viitoare
1 a V-a Elevii prezinta cunostinte
privind structura generala a
plantelor si animalelor ,
interactiunile dintre acestea
precum si interactiunea
organismelor cu mediul
inconjurator
Cunostintele privind masurile
de protejare a mediului
inconjurator sunt limitate.
Nu lectureaza cu atentie
cerinta,
Vocabular de specialitate
deficitar
Aplicarea metodelor
interactive centrate pe elevi
Realizarea de activitati
practice si proiecte.
2 a VI-a Itemii prevazuti pentru
competentele C1, C2 au fost
rezolvate de catre majoritatea
elevilor,
3 a VII- a Aplica cunsotintele in
contexte noi
Au cunostinte bogate de
protectia animalelor
4 a VIII-a Rezolvă corect itemii care
vizeaza cunoasterea
terminologiei
Pentru C3 si C5 rezolvarea
itemilor s-a realizat in
proportie de 30%.
Dificultati in exprimarea in
scris,dificultati in aplicarea in
practica a notiunilor teoretice
insusite
Intampina dificultati in
rezolvarea itemilor subiectivi
si semiobiectivi
Fac confuzii in utilizarea si
aplicare unor termeni
Desfasurarea unor activităti
diferentiate in cadrul orelor
Reluari ale unor teme
Pregatiri suplimentare cu
elevii rămasi in urma, dar si
cu cei capabili de
performanta
Realizarea de activitati
practice
Elaborarea unor fise de
lucru ,care urmaresc
rezolvarea unor sarcini de la
general la particular
Munca diferentiata cu elevii.
Realizarea de activitati
practice
Elaborarea unor fise de
lucru ,care urmaresc
rezolvarea unor sarcini de la
85

5 IX Rezolvă corect itemii care
vizeaza intelegerea
terminologiei
Aplica corect cunostinţe
dobandite anterior in contexte
noi
6 X Inteleg si utilizeaza corect
terminlogia specifica
Aplică cunostintele in
contexte noi
7 XI Intelegerea si utilizarea
terminologiei stiintifice
Aplica corect cunostinţe
dobandite anterior in contexte
noi
8 XII. La C1 si C2 rezolvarea
itemilor s-a realizat de catre
majoritatea elevilor
specifici biologiei
Intampina dificultati in
rezolvarea itemilor de tip
problema care se bazeaza
pe calcul matematic
Fac dovada unor lacune în
cunostinte
Fac confuzii in utilizarea
unor termeni specifici
biologiei
Nu dispun de capacitatea de
esentializare si nu sunt
capabili sa extraga concluzii
prin analogie
Intimpina dificultati la
rezolvarea problemelor de
genetica
Superficialitate in rezolvarea
itemilor care vizează
capacitatea de sinteza
Capacitatea de sinteza a
elevilor este
redusa,dificultutati in
corelarea notiunilor teoretice
cu aplicarea lor in practica
general la particular
Munca diferentiata cu elevii.
Desfasurarea unor activităti
diferentiate in cadrul orelor
Reluari ale unor teme
Pregatiri suplimentare cu
elevii rămasi in urma, dar si
cu cei capabili de
performanta
Desfasurarea unor activităti
diferentiate in cadrul orelor
Reluari ale unor teme
Pregatiri suplimentare cu
elevii rămasi in urma, dar si
cu cei capabili de
performanta
Desfasurarea unor activităti
diferentiate in cadrul orelor
Reluari ale unor teme
Pregatiri suplimentare cu
elevii rămasi in urma, dar si
cu cei capabili de
performanta
Desfasurarea unor activităti
diferentiate in cadrul orelor
Reluari ale unor teme
Pregatiri suplimentare cu
elevii rămasi in urma, dar si
cu cei capabili de
performanta
GRAFICUL REZULTATELOR PE CLASE
Analiza mediilor pe clase in zona Huedin
medii
8
7
6
5
4
3
2
1
0
1 2 3 4 5 6 7 8 9
clasele( V,VI,VII,VIII,IX,X,XI,XII)
Serie1
86

Nr
crt
Analiza testelor iniţiale Gherla şi zona
Clasa Aspecte pozitive Aspecte negative Actiuni viitoare
1 a V-a Elevii prezintă cunoştinţe
privind structura generala
a plantelor şi animalelor ,
interactiunile dintre
acestea precum şi
interactiunea
organismelor cu mediul
inconjurator
2 a VI-a Rezolva corect itemi care
vizează achiziţia de
cunoştinţe şi înţelegerea
terminologiei
3 a VII- a Aplică cunoştinţele in
contexte noi
4 a VIII-a Rezolvă corect itemii care
vizează înţelegerea
terminologiei
5 IX A Rezolvă corect itemii care
vizează înţelegerea
terminologiei
Aplica corect cunoştinţe
dobândite anterior in
contexte noi
Cunoştinţele privind
măsurile de protejare a
mediului înconjurător sunt
limitate.
Frecvente greşeli
ortografice si gramaticale.
Intâmpină dificultăţi în
rezolvarea itemilor
subiectivi
Frecvente greşeli
ortografice si gramaticale.
Erori de interpretare a
cerinţelor unor itemi
Frecvente greşeli
ortografice si gramaticale.
Intâmpină dificultăţi in
rezolvarea itemilor
subiectivi si semiobiectivi
Fac dovada unor lacune în
cunoştinţe
Fac confuzii in utilizarea
unor termeni specifici
biologiei
Intâmpină dificultăţi in
rezolvarea itemilor de tip
problema care se bazează
pe calcul matematic
Fac dovada unor lacune în
cunoştinţe
Fac confuzii in utilizarea
unor termeni specifici
biologiei
Desfăşurarea unor
activităţi diferenţiate în
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Desfăşurarea unor
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
Desfaşurarea unor
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
Desfăşurarea unor
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
Desfăşurarea unor
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
6 X A Inţeleg si utilizează corect Intâmpină dificultăţi in Desfăşurarea unor
87

terminlogia specifică
Aplică cunoştinţele in
contexte noi
7 XII A Inţelegerea si utilizarea
terminologiei ştiinţifice
Aplica corect cunoştinţe
dobândite anterior in
contexte noi
rezolvarea itemilor de tip
problemă
Superficialitate in
rezolvarea itemilor care
vizează capacitatea de
sinteza
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
Desfăşurarea unor
activităţi diferenţiate in
cadrul orelor
Reluări ale unor teme
Pregătiri suplimentare cu
elevii rămaşi in urma, dar
si cu cei capabili de
performanta
GRAFICUL REZULTATELOR PE CLASE
9
8
7
6
5
4
3
2
1
0
V VI VII VIII IX A X A XII A
Turda şi zona Turda
In şcolile din zona Turda si Turda sau aplicat testele iniţiale la 3043 elevi din care 1337 de
elevi aparţin claselor gimnaziale si 1706 de elevi colegiilor si liceelor. Distribuţia notelor a respectat
curba lui Gauss fapt ce demonstrează ca profesorii au elaborat teste de nivel mediu la care elevii
au demonstrat achiziţii solide si conforme programelor şcolare.
Media generala la gimnaziu= 6.80
Elevi participanţi = 1337
Media generala la licee si colegii=6.54
Elevi participanţi=1706
Situaţia pe şcoli este:
Unitatea de învăţământ Media Nr. elevi participanţi
88

Sc . Teodor Muresanu 7.37 217
Sc . Avram Iancu 6.49 210
Sc . Andrei Saguna 6.01 86
Sc . Horea Closca si Crisan 6.72 199
Sc . Ioan Opris 7.68 208
Sc . Mihai Voda 6.73 144
Sc . Simion Balint 6.55 51
Sc . Tureni 6.08 67
Sc . Petresti 6.82 51
Sc . Moldovenesti 7.01 47
Sc . Calarasi 6.34 54
Colegiul National Mihai Viteazul 8.75 571
Liceul Liviu Rebreanu 8.1 257
Colegiul Tehnic 5.05 425
Colegiul Emil Negrutiu 4.81 187
Colegiul Dr.Ioan Ratiu 5.23 215
Distribuţia notelor la gimnaziu
V 17 13 58 56 49 46 50 29 29
VI 2 17 23 19 27 23 47 44 25
VII 1 26 15 38 54 51 52 65 40
VIII 25 42 34 35 34 46 31 32 14
Total 45 98 130 148 164 184 180 170 108
Distribuţia notelor la liceu şi colegii
Nota/Clasa 2 3 4 5 6 7 8 9 10
IX 7 10 60 59 43 50 63 30 19
X - 37 56 48 64 56 97 54 25
XI - 43 55 40 54 58 62 65 40
XII 13 30 42 57 77 85 64 30 13
XIII 14 22 19 15 19 11 - - -
Total 34 142 232 219 257 260 286 179 97
În urma analizei rezultatelor de la testele iniţiale din cadrul cercului metodic de biologie
din zona Turda sau desprins următoarele concluzii:
- rezultatele de la biologie relevă un nivel mediu de competenţe corespunzătoare nivelurilor
taxonomice; se remarcă elevi cu un nivel înalt de pregătire si performanţe foarte bune;
- elevii nu au tratat cu seriozitate aceste teste, pentru că nu s-au trecut în catalog;
- notele mici de la teste sunt şi rezultatul numărului foarte mic de ore la biologie.
Recomandări:
- pentru recuperarea cunoştinţelor se alocă puţin din timpul fiecărei ore;
- dezvoltarea competenţelor se realizează şi pe parcursul anului prin exerciţii, teme, referate,
portofolii tematice;
- antrenarea în activităţi extracurriculare;
- pentru elevii claselor a XII-a prin participarea lor la orele de pregătire pentru examenul de
bacalaureat, conform programului stabilit.
89

Istorie, socio-umane
Insp.Arion Hadrian
PUNCTE TARI:
- În toate şcolile durata testului a fost de 45 minute
- testele au fost cu subiect unic pe şcoală şi nivel
- testele au fost anunţate şi nu au fost trecute în catalog;
- s-a avut în vedere criteriile unice de evaluare;
- conţinutul testelor a fost accesibil elevilor, cu un grad de dificultate mediu şi au conţinut
itemi de diferite tipuri;
- s-au întocmit bareme la care s-a acordat 1 punct din oficiu, iar pentru nota 5 au fost itemi
obiectivi sau semiobiectivi;
- s-a constatat prodominarea notelor între 6-8,99;
- s-au avut în vedere competenţele dobândite în anul anterior de studiu
- testele au fost întocmite după modelul oferit de minister, cu cele două părţi, partea I cu itemi
obiectivi iar partea a II a cu itemi semiobiectivi şi/sau obiectivi
- s –au întocmit matrice si bareme
- În toate cazurile, conducerile şcolilor s-au preocupat în mod deosebit pentru organizarea
acestei activităţi;
- În marea majoritare testarea se bazează pe competentele prevăzute de programele şcolare
şi este utila în special pentru clasele de profil uman care sustin proba de istorie obligatorie
la examenul de bacalaureat;
- În toate situaţiile, testele aplicate respectă modelele propuse şi au un nivel mediu de
dificultate, compatibil cu evaluarile nationale
- s-au respectat ultimele recomandari referitoare la dezvoltarea competentelor de întelegere
a textului istoric si stimularea lecturii,
- majoritatea elevilor au dovedit o pregatire corespunzatoare, în concordanţă cu notarea la
clasa, care a constituit un stimulent pentru obtinerea rezultatelor foarte bune la examenele
nationale şi olimpiadele scolare
- elevii claselor a XII-a de la toate liceele teoretice din judeţ au obtinut note bune,
comparabile cu notele de la bacalaureat.
PUNCTE SLABE
- pentru o testare eficientă, nu în toate şcolile s-a ţinut cont de profil, atunci când s-au elaborat
testele iniţiale, astfel incat sa se poata asigura conditii asemanatoare celor de examen,
- rezultatele testarii nu au o relevanţă certă din cauze multiple: numarul mare de elevi dintr-o sala
de clasa în timpul testarii, numarul mare de teste susţinute de elevi intr-un interval de timp scurt,
supraaglomerarea activitatii profesorilor, etc.
- s-a constatat ca cele mai mari dificultati ale elevilor s-au referit la utilizarea limbajului istoric, la
întelegerea textului , la capacitatea scazută de argumentare şi formulare a opiniilor proprii.
dificultăţi în datarea şi ordonarea evenimentelor istorice
- dificultăţi în interpretarea textului istoric
- formulează cu greutate semnificaţa istorică a unor evenimente; elevii nu sunt obişnuiţi cu munca
independentă;
- este mare numărul elevilor care au dificultăţi în utilizarea limbajului istoric şi a folosirii corecte a
termenilor istorici; greutăţi în elaborarea eseului structurat.
-în clasele a IX-a şi a X -a, întâmpină greutăţi în încadrarea în timp şi spaţiu a evenimentelor
istorice, înţeleg cu greutate mesajul documentelor şi cerinţele formulate
90

- elevii întâmpină unele dificultăţi la folosirea unor termeni istorici, la prezentarea temelor istorice
pe baza relaţiilor cauză–efect, la exerciţii de interpretare şi analiză a unor texte istorice;
- elevii întâmpină dificultăţi în argumentarea unor opinii, în sesizarea mesajului documentului
istoric, în utilizarea limbajului istoric într-un context dat;
- netrecerea notelor în catalog a determinat o oarecare relaxare
PROPUNERI DE REMEDIERE:
- exerciţii cu termeni istorici, de analiză a izvoarelor istorice precum şi de realizare a unor
sinteze pe baza relaţiilor cauză –efect;
- folosirea unor metode activ-participative în procesul de predare-învăţare; centrarea
activităţii pe elev;
- folosirea şi a altor modalităţi de evaluare: jocul de rol, portofoliul, jocul didactic, etc.
- predarea diferenţiată şi organizarea de pregătiri suplimentare, în special pentru elevii clasei
a XII-a a care vor susţine din istorie examenul de bacalaureat;
- pregătirea suplimentară să se facă după modele de bacalaureat
- modele de teste şi lucrările semestriale să fie structurate după modele de teste inţiale şi
modele de bacalaureat
- formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a rezolva sarcini care cuprind itemi subiectivi de tip
eseu structurat sau eseu liber;
- formarea deprinderii de a argumenta în scris afirmaţiile făcute la adresa unui fapt,
eveniment sau proces istoric;
- aplicarea în continuare de teste care să urmărească progresul elevilor.
- fişă de muncă în independentă şi în echipă
- organizarea unor momente de lectură prin care să se verifice înţelegerea textului, a
noţunilor istorice, a enunţurilor cheie şi formularea unor idei pe baza celor citite
Etape:
a. administrarea testelor iniţiale
b. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică
1. identificarea problemelor specifice
2. propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
c. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării
acestora de către cadrele didactice
d. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi
rezultatele aşteptate
e. analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele
naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen.
ANALIZA REZULTATELOR TESTELOR INITIALE LA DISCIPLINELE SOCIO-UMANE:
Prin intermediul testului initial aplicat elevilor din clasele IX-XII ale liceelor din judeţ, au fost avute
in vedere urmatoarele competente specifice:
-de identificare a termenilor, fenomenelor, proceselor, proprietatilor;
-de utilizare şi aplicare a cunostintelor detinute;
-de întelegere şi utilizare de cunoştinte, tehnici de argumentare;
-de analiza cantitativă şi calitativa;
-de a comenta şi interpreta un text;
-de a redacta un eseu argumentativ;
-de analiza, evaluare, exemplificare;
91

-de comparare a unor atitudini, convingeri, conceptii, teorii
Ca urmare, s-au obtinut urmatoarele rezultate:
Disciplina de învăţământ
şi clasa Note sub 5 Note intre 5 si 7 Note peste 7
Logica si argumentare, 26% 54% 20%
clasa a IX-a
Educatie antreprenoriala, 26% 60% 14%
clasa a X-a
Psihologie, clasa a X-a - 6% 94%
Economie, clasa a XI-a 31% 55% 14%
Sociologie, clasa a XI-a - 5% 95%
Filosofie, clasa a XII-a 8% 32% 60%
Studii sociale,clasa a XII-a - 1% 99%
La nivelul profesorilor de ştiinţe socio-umane s-a constatat că elaborarea şi utilizarea
testelor initiale se confruntă cu următoarea problemă: corpul stiintelor socio-umane, studiate în
ciclul gimnazial şi liceal este alcatuit din mai multe discipline de învatamant relativ autonome unele
fata de altele,adica este format din Cultura civica, Logica, argumentare si comunicare, Educatie
antreprenoriala, Psihologie, Economie, Sociologie, Filosofie, care sunt ,de fapt, tot atatea ştiinte
independente unele faţă de altele.
Ca urmare, studiul celor 8 discipline didactice amintite inseamna, de fiecare data, un
inceput, o initiere în stiintele respective. Dar pentru cî stiintele invocate sunt reciproc
independente, aceasta particularitate este preluata şi de disciplinele didactice corespunzatoare lor.
În consecinţă, testele initiale nu ar trebui sa se raporteze la competente specifice sau continuturi
informationale formate într-o perioada precedenta sau la o disciplina socio-umanista studiatî în
anul/anii anteriori.
Luând în cosiderare toate aceste aspecte, testele initiale pot fi:
1.teste de cultura generală
2.teste de familiarizare şi de atitudine fata de stiintele socio-umaniste
3.teste specifice care sa masoare competente, abilitati, cunostinte etc.
Prin urmare, s-a constatat:
1.daca testul a vizat cultura generală şi familiarizarea cu problematica
ştiintelor socio-umaniste ,media obtinuta este
mare(Psihologie,Sociologie,Studii sociale);
2.daca evaluarea s-a raportat la
competente(identificare, comparare, analiza, interpretare etc.), media
obtinuta este mica(Logica si argumentare, Educatie
antreprenoriala, Economie, Filosofie)
De aceea, consideram ca nu trebuie sa fie semne de îngrijorare, ci trebuie ca în cursul
anului scolar, oră de oră:
1. să se aloce din bugetul de timp al orei pentru intelegerea si aprofundarea cunostintelor
si categoriilor cu care opereaza stiintele socio-umaniste;
2. să se acorde o atentie speciala formarii unei metodologii simple si eficiente de
identificare, comparare, analiza, interpretare, comentare de texte, elaborare de
92

eseuri, definirii conceptelor, pe care s-o transmitem elevilor pentru a o asimila;
3. testarile curente trebuie sa ruleze itemi care sa vizeze aceste competente;
4. folosirea unor metode alternative de evaluare:proiectul, eseul, comentariul de
text, portofoliul
5. diferentierea pe nivele de dificultate a sarcinilor de lucru, folosindu-se fise de lucru
diferentiate
Geografie
insp.Török Ferencz
Evaluarea constituie un proces fundamental prin care se realizează orientarea şi optimizarea
învăţării, inclusiv la disciplina geografie. Precizia şi eficienţa evaluării sunt strâns legate de
formularea competenţelor şi de desfăşurarea demersurilor de instruire. În aceste condiţii,
probele de evaluare au fost selectate şi elaborate în majoritatea şcolilor în strânsă legătură cu
acestea şi în funcţie de gradul de complexitate al competenţei, precum şi în funcţie de
rezultatele aşteptate ale instruirii (cunoştinţe, deprinderi sau capacităţi intelectuale, priceperi şi
deprinderi practice, comportament ).
Ca urmare, la disciplina geografie, trebuie avute în vedere următoarele obiective specifice:
1. Depășirea evaluării de tip tradiţional;
2. Elaborarea itemilor și a probelor de evaluare, prin respectarea exactităţii şi validităţii, acestea
oferind diagnoză, prognoză, feedback, motivând, inspirând, asigurând evoluţia educabililor.
3. Adaptarea evaluării la specificul clasei - nivel de cunoaștere, particularităţi psiho-pedagogice ale
elevilor;
4. Centrarea evaluării pe competenţele generale ale fiecărui nivel de învăţământ și respectiv,
competenţele specifice fiecărei clase;
5. Discutarea cu elevii a structurii probelor de evaluare scrisă, a referatelor, a portofoliilor, etc.
precum și a conţinutului acestora în momentul susţinerii;
6. Obligativitatea susţinerii evaluării predictive la toate clasele la care se predă disciplina geografie
și transformarea acestui test iniţial într-un instrument privind eficientizarea strategiilor didactice,
pentru a remedia deficienţele, a asigura progresul școlar și a stimula performanţa în rândul
elevilor;
7. Analiza rezultatelor testelor predictive la disciplina geografie și o analiză comparativă între
rezultatele la aceste teste la clasele de același nivel;
8. Nivelul pregătirii elevilor să se realizeze pe baza observaţiei directe, a probelor de control
aplicate şi a evaluării de tip longitudinal (pentru urmărirea progresului individual al elevilor);
9. Obligativitatea autoevaluării cadrului didactic (capacitatea de a raporta propriul comportament
didactic la exigenţele unui stil didactic elevat, adaptat specificului clasei de elevi).
10. Eficientizarea procesului de evaluare prin creșterea gradului de obiectivitate în apreciere,
pentru evitarea supranotării.
În aceste condiţii respectând obiectivele înşirate mai sus, discutate cu ocazia consfătuirilor
profesorilor de geografie, testele au fost realizate în marea lor majoritate la nivelul comisiilor
metodice a profesorilor de geografie din diferitele zone geografice ale judeţul Cluj. Aplicarea
acestor teste s – a realizat dealungul unei perioade de o săptămână, convenită cu ocazia
consfătuirilor. Desigur aplicarea testelor a fost precedată de o săptămână – două de recapitulare.
Analizarea rezultatelor testelor aplicate s – a realizat în două etape distincte. În prima etapă
s – a realizat o analiză sumară la nivel de unitate şcolară, unde raportarea s – a făcut la
obiectivele specifice pentru fiecare unitate în parte, luând în consideraţie desigur şi nivelul deja
cunoscut al fiecărui colectiv de elevi. S – a alocat atenţie sporită la testarea elevilor din clasele
93

începătoare (clasa a V – a şi a IX – a), unde realizarea testelor a avut la bază competenţe şi
conţinuturi aduse din diferite medii şcolare.
În cea de a doua etapă s – a realizat coroborarea analizelor din şcolile unde lucrează
membrii comisiilor metodice, realizând astfel o analiză complexă a situaţiei reale a învăţământului
geografic într – o regiune mai vastă. S – au identificat o serie de probleme comune la toate şcolile
zonei, în schimb s – au remarcat şi câteva probleme specifice unei şcoli sau altei, probleme care
au în general caracter subiectiv, provenind din stilul de lucru şi pregătirea iniţială şi continuă a
cadrului didactic.
În acest sens s – au realizat la nivel de comisie metodică şi la nivel de unitate şcolară
planuri individualizate de învăţare. Datorită faptului că există similitudini vom încerca să realizăm
o analiză sumară a rezultatelor pe judeţ şi nu pe principalele zone geografice ale judeţului, zone
care stau şi la baza organizării formării continue la geografie prin comisii metodice (zona Huedin,
zona Cluj Napoca, zona Turda, zona Câmpia Turzii, zona Dej şi zona Gherla). Concluziile se vor
cumula pentru fiecare nivel în parte.
a. Clasa a V – a
Constatări:
-­‐ la clasa a V – a nivelul de pregătire a elevilor depinde în primul rând de pregătirea
şi ambiţia învăţătoarei sau al învăţătorului drept pentru care nu există desigur o
situaţie comună la şcolile din zonă (există din păcate şi situaţii în care ora de
geografie la clasa a a III- a şi a IV – a s – a transformat adesea în oră de
matematică sau română, realizând astfel o ierarhizare nejustă a disciplinelor)
-­‐ o bună parte a elevilor au cunoştinţe relativ solide la geografia patriei, în schimb nu
au formate noţiunile de bază privind geografia generală, nu au formate deprinderi şi
priceperi specifice disciplinei (utilizarea hărţii, valorificarea lecturii geografice în
înţelegerea fenomenului geografic, etc.)
Recomandări:
-­‐ realizarea unei relaţii de colaborare între profesorii de geografie şi învăţătorii din
ciclul primar în vederea evitării marginalizării disciplinei, relaţie bazată în primul
rând pe comunicare, pe cunoaşterea obiectivelor comune ale ciclului primar şi
gimnazial
-­‐ mai multe activităţi comune învăţător – profesor de geografie, punerea la dispoziţia
învăţământului primar a resurselor educaţionale specifice geografiei (hărţi, cărţi cu
lecturi geografice, etc.)
b. Clasa a VI – a
Concluzii:
-­‐ cantitatea enormă de informaţii, noţiuni, deprinderi şi priceperi, ce ar trebui
acumulate de către elevi în clasa a V – a , face ca rezultatele testului iniţial la clasa
a VI – a să fie ceva mai slabe
-­‐ sunt probleme cu înţelegerea interacţiunilor factorilor mediului înconjurător, cu
relaţia climă, vegetaţie, faună, soluri, influenţa factorilor exogeni în formarea
reliefului, etc.
-­‐
Recomandări:
alocarea unor resurse de timp mai mari pentru recuperarea lipsurilor, ce se
datorează în primul rând alocării de către conducerea unor şcoli la clasa a V – a a
doar o oră pe săptămână (se poate realiza relativ uşor, datorită faptului, că în clasa
a VI – a se studiază doar Europa)
c. Clasa a VII – a
Concluzii:
94

-­‐ în general testele aplicate pentru clasele a VII – a sunt mai reuşite, elevii având
cunoştinţe mai profunde despre geografia Europei, studiată în clasa a VI - a
-­‐ se remarcă o ameliorare evidenţă a problemelor privind cunoaşterea şi utilizarea
diferitelor tipuri de hărţi, formarea deprinderilor şi priceperilor caracteristice studiului
geografiei
-­‐ probleme relativ mari apar cu interpretarea textelor geografice, cu exprimarea
coerentă (dispare propoziţia, chiar cea simplă, în prezentarea aspectelor
geografice, etc.)
Recomandări:
-­‐ colaborare mai eficientă cu profesorii de limba română (limba maghiară, dacă este
cazul), revenirea la evaluarea verbală, diversificarea metodelor utilizate în predarea
şi evaluarea geografiei, mai multe activităţi inter şi transdisciplinare, exigenţă
sporită a profesorilor de geografie pentru exprimarea corectă şi pretenţioasă, etc.
d. Clasa a VIII – a
Concluzii:
-­‐ în urma analizelor efectuate pe fiecare tip de item în parte, se remarcă o evidentă
creştere în ceea ce priveşte formarea unor deprinderi şi priceperi specifice
geografiei, în înţelegerea fenomenelor geografice, etc.
-­‐ din păcate se remarcă aceeaşi problemă privind greutăţile de exprimare,
simplificarea totală a exprimării, situaţie ce se datorează şi evitării utilizării
manualelor şcolare (învăţare pe baza schiţelor din caiet)
-­‐ datorită ordinii de studiere a continentelor exeuropene, elevii au acumulat ceva mai
puţine cunoştinţe despre cele două Americi şi Australia, şi ceva mai multe despre
Asia şi Africa
Recomandări:
-­‐ realizarea unor activităţi cu caracter practic, bazate pe observaţii individuale, pe
măsurători, pe studiu individual, pe realizarea de proiecte educaţionale, care vin în
sprijinul realizării obiectivului privind utilizarea cunoştinţelor acumulate în viaţa de
toate zilele
e. Clasa a IX – a
Constatări
-­‐ o bună parte din constatările generale sunt identice cu cele din clasa a V – a, mai
ales la şcolile unde nu există continuitate (grupuri şcolare, licee teoretice cu clasele
IX – XII), cauza fiind desigur diversitatea mediului din care elevii provin
-­‐ rezultatele testelor sunt însă mult mai bune decât la clasa a V – a, datorită în primul
rând curriculei de clasa a VIII – a (geografia României), studiată obligatoriu în 2 ore
pe săptămână
-­‐ se observă o familiarizare a elevilor cu modalitatea de evaluare a cunoştinţelor prin
teste, indiferent de ce fel sunt aceste teste, în schimb se remarcă şi aici greutăţi
privind exprimarea
Recomandări:
-­‐ diversificarea metodelor de evaluare, introducerea unor metode moderne de
evaluare (proiecte, studii geografice, etc.) în combinaţie cu metodele clasice
precum evaluarea orală frontală sau individuală
-­‐ punerea unui accent mai mare în predare pe metodele activ – participative, pe
activităţi de tip interactiv, individual pe pe grupuri mici, ce dezvoltă pe lângă spiritul
de echipă şi corectarea greşelilor de exprimare
f. Clasa a X – a
Constatări:
95

-­‐ se remarcă adâncirea prăpastiei între elevii buni şi mai puţin buni, atât în interiorul
claselor, cât şi mai ales între diferitele tipuri de unităţi de învăţământ ( grupuri
şcolare versus licee teoretice)
-­‐ se observă o gândire mai pragmatică a elevilor testaţi, reducerea la minimum a
efortului depus în vederea înţelegerii fenomenelor geografice, a utilizării lor în viaţa
de toate zilele
-­‐ dezinteres faţă de disciplina geografie, remarcat mai ales la clasele mai slabe din
grupurile şcolare
Recomandări:
-­‐ diversificarea metodelor de predare, mai ales la grupuri şcolare, punerea unui
accent mai evident pe lectura geografică, pe activitatea diferenţiată, pe recuperare,
etc-
-­‐ implicarea elevilor în activităţi extracurriculare, cu caracter geografic (excursii de
studiu, drumeţii, concursuri de geografie, etc.), pentru trezirea interesului pentru
studiul disciplinei
g. Clasa a XI – a
Constatări :
-­‐
-­‐
-­‐
-­‐
-­‐
rezultatele testelor sunt asemănătoare cu cele din clasa a X – a
se observă adesea o superficialitate în rezolvarea itemilor, care vizează
capacitatea de sinteză, unii dintre elevi pierzîndu – se în amănunte mai puţin
esenţiale
o bună parte din elevii testaşi întâmpină dificultăţi în rezolvarea itemilor de tip
problemă, care se bazează pe calcul matematic (indici privind sporul natural sau
migratoriu, densitate generală şi subzistenţială, etc.)
Recomandări:
mai multe activităţi diferenţiate, bazate pe dezvoltarea capacităţii de analiză şi
sinteză, pe utilizarea cunoştinţelor provenite de la studiul altor discipline,l etc.
pregătiri speciale cu elevii rămaşi în urmă, dar şi cu cei capabili de performanţă, în
vederea obţinerii de rezultate la concursuri de geografie, participare la simpozioane
şi comunicări ştiinţifice, etc.
h. Clasa a XII – a
Constatări:
-­‐ rezultatele testelor iniţiale denotă un interes mai scăzut pentru studiul geografiei
mediului înconjurător, geografie ce se studiază în clasa a XI - a
-­‐ se remarcă dificultăţi vădite în corelarea noţiunilor teoretice cu aplicarea lor în
practică, capacitatea de sinteză şi analiză a elevilor rămâne la fel de redusă, etc.
Recomandări:
-­‐
-­‐
Învăţământ special
Insp. Ionescu Crina Laura
schimbarea viziunii elevilor (mai ales a celor din grupuri şcolare) vizavi de
importanţa studierii mediului înconjurător, prin activităţi atractive
pregătiri speciale pentru elevii, care optează pentru geografie (acolo unde este
posibil) la examenul de baclaureat, dar şi pregătirea elevilor capabili de
performanţă
În conformitate cu Foaia de parcurs, cu notele MECTS / ISJ privind priorităţile MECTS
pentru anul şcolar 2011-2012, mai exact, obiectivul care se referă la evaluarea iniţială, astfel încât
sistemul educaţional să devină performant, în şcolile speciale din judeţul Cluj au fost respectate
96

cerinţele stipulate. Evaluarea iniţială s-a realizat cu scopul clar de orientare şi optimizare a
învăţării, într-o formă cât mai standardizată, cu dorinţa de a deveni un reper real şi obiectiv pentru
adaptarea procesului de învăţare la particularităţile copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Au fost elaborate planuri operaţionael pentru desfăşurarea evaluării iniţiale pe discipline la
nivelul comisiilor/catedrelor metodice conform calendarului MECTS cu respectarea structurii şi a
procedurii de elaborare a testelor şi analiză a rezultatelor, la disciplinele nominalizate în Foaia de
parcurs şi existenţa bazei de date care cuprinde: matricea de evaluare, subiectul şi baremul
testelor.
Testarea iniţială a fost precedată de două săptămâni de recapitulare, la nivelul fiecărei
catedre/comisii metodice au fost realizate planurile de recapitulare, stabilite reperele de elaborare
a testelor şi validate, câte un test de evaluare pentru disciplinele prevăzute, conform datelor
propuse de MECTS.
Modelele de teste iniţiale validate la nivelul comisiilor/catedrelor metodice şi aprobate de
conducerea şcolilor au fost transmise către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.
Testelele administrate la nivelul disciplinelor prevăzute în Foaia de parcurs şi în Nota
MECTS privind evaluarea naţională, au fost evaluate şi analizate la nivelul fiecărei comisii, fiind
identificate problemele specifice, aspectele pozitive si negative, urmând apoi stabilirea măsurilor şi
modalităţilor specifice de remediere a deficienţelor pentru asigurarea progresului şcolar şi
stimularea performantei, prin planuri individuale de lucru.
Rezultatele testării iniţiale au fost prelucrate/analizate în comisiile metodice, în Consiliile
Profesorale şi în Consiliile de Administraţie din şcoli şi au fost aduse la cunoştinţa părinţilor şi a
elevilor aşa cum prevede Foaia de parcurs MECTS.
Etape:
f. administrarea testelor iniţiale
- Testele de evaluare iniţială au fost elaborate şi administrate conform cerinţelor prevăzute în
Foaia de parcurs elaborată de Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
modelelor prezentate de acesta, devenind un reper pentru adaptarea procesului de învăţare la
particularităţile beneficiarului direct, elevul
- Itemii au fost structuraţi pe baza cerinţelor din învăţământul de masă şi adaptate noţiunilor
predate în anii precedenţi în şcolile speciale pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale
g. analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică
- La nivelul catedrelor/comisiilor metodice, rezultatele evaluării iniţiale au fost analizate cu
scopul de a remedia deficienţele, de a asigura progresul şcolar şi, nu în ultimul rând, pentru
a stimula performanţa fiecărui elev, în concordanţă cu potenţialul, particularităţile de vârstă,
tipul şi gradul de deficienţă. În funcţie de problemele identificate, au fost propuse activităţi
de reglare/remediere/ dezvoltare
o identificarea problemelor specifice
- Având în vedere specificul şcolilor speciale şi particularităţile de dezvoltare a competenţelor
cognitive şi socio-emoţionale ale elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, a fost dificil să
se întocmească teste standardizate pentru toţi elevii unei clase deoarece diferenţele în
ceea ce priveşte nivelul cunoştinţelor sunt foarte mari între elevii aceleiaşi clase (unii elevi
nu pot să citească fără sprijin, unii nu pot să scrie decât cu ajutor sau cu alternative: tablă
magnetică, tastatură, creion adaptat, unii elevi nu pot să se exprime nici oral, nici scris şi
folosesc alternative de comunicare în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă al fiecăruia)
97

- Majoritatea elevilor au întâmpinat dificultăţi în recunoaşterea şi utilizarea figurilor de stil, în
decodificarea mesajului în funcţie de context, cunoaşterea şi elaborarea unor enunţuri în
funcţie de sensul figurat al cuvintelor, redactarea unor texte şi ortografia cuvintelor
o propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
- Dezvoltarea competenţelor pe care tipul şi gradul de deficienţă le permite mărind astfel
perioada de timp alocată pentru consolidare, fixare şi transfer. Vor fi selectate
texte/conţinuturi care sunt accesibile elevilor cu cerinţe educaţionale speciale, insistând pe
înţelegerea mesajului, exprimarea opiniei
- Activităţi didactice diferenţiate pe grupe de nivel
- O mai bună consolidare a conţinuturilor deficitare prin jocuri, fişe
- Împărţirea sarcinilor de învăţare în paşi mici
- Utilizarea de strategii şi resurse cât mai variate şi atrăgătoare pentru elevi – fişe de lucru,
materiale auxiliare aplicative, audio-video, software, jocuri didactice, lucrări de laborator,
etc.
- Ilustrarea grafică, unde este posibil, a problemelor matematice
- Aplicaţii practice bazate pe scheme grafice
- Suplimentarea materialului intuitiv
- Colaborarea cu Cabinetele de TTL şi Psihodiagnoză pentru corectarea disgrafiilor /
dislexiilor / discalculiilor / alexiilor / agrafiilor / acalculiior şi pentru consilierea psihologică a
elevilor cu tulburări emoţionale şi de comportament ;
- Continuarea muncii individualizate cu elevii care sunt incluşi în programe de recuperare şi
lucrează după Planuri de Intervenţie/Servicii Personalizat (PIP)
h. modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării
acestora de către cadrele didactice
- Realizarea planurilor individualizate, în concordanţă cu problemele specifice identificate, în
scopul remedierii acestora
- Recapitularea noţiunilor studiate anterior, predarea noţiunilor noi, încercarea de a se
apropia nivelul de predare şi de acumulare a cunoştinţelor de programa din şcoala de masă
- Consolidarea noţiunilor prin fişe de lucru particularizate
- Organizarea de meditaţii / consultaţii - majoritatea elevilor au participat la activităţi specifice
organizate după-amiaza pentru remedierea, pe cât posibil, a neajunsurilor constatate în
urma evaluării iniţiale
i. realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi
rezultatele aşteptate
- Cadrele didactice implicate în evaluarea iniţială au realizat rapoarte/analize. Acestea au fost
prezentate în mod sintetic la nivel de catedră / comisie metodică, cu propuneri de
remediere, planuri de acţiune. Rapoartele sintetice se află în portofoliile comisiilor metodice
j. analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele
naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen
- Analizele comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele
naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen reflectă existenţa unor diferenţe
în notare cuprinse în intervalul 1-3 puncte
- Diferenţele constate sunt urmarea particularităţilor în dezvoltarea elevilor cu deficienţe de
auz / vedere şi implicit a decalajelor existente în pregătirea elevilor. De asemenea
evaluarea naţională vizează curriculum naţional, în timp ce pe parcursul anului şcolar se
urmăreşte respectarea cerinţelor educaţionale speciale ale elevilor cu deficienţe de auz /
98

vedere. Aceştia studiază un curriculum adaptat, având ca scop apropierea de curriculumul
şcolii de masă
- Ca urmare a activităţii de analiză a rezultatelor testărilor iniţiale s-au revizuit planificările
individualizate de învăţare şi s-au făcut modificările necesare, conform recomandărilor
comisiei metodice a catedrei respective
Muzică, Arte
Insp.Chira Beniamin
PUNCTE TARI:
- testele au fost cu subiect unic pe şcoală şi nivel ;
- testele au fost anunţate şi nu au fost trecute în catalog;
- s-au avut în vedere criteriile unice de evaluare;
- conţinutul testelor a fost accesibil elevilor, cu un grad de dificultate mediu şi au conţinut
itemi de diferite tipuri;
- s-au întocmit bareme la care s-a acordat 1 punct din oficiu, iar pentru nota 5 au fost itemi
obiectivi sau semiobiectivi;
- s-a constatat prodominarea notelor între 5-9,99;
- s-au avut în vedere competenţele dobândite în anul anterior de studiu;
- testele au fost întocmite după modelul oferit de minister, cu cele două părţi, partea I cu itemi
obiectivi iar partea a II a cu itemi semiobiectivi şi/sau obiectivi ;
- s -au întocmit matrice şi bareme;
- conducerile unităţilor de învăţământ s-au preocupat în mod deosebit pentru organizarea
acestei activităţi;
- în marea majoritate testarea se bazează pe competenţe de specialitate artistică, prevăzute
în programele şcolare în vigoare;
- toate testele aplicate respectă modelele propuse şi au un nivel mediu de dificultate;
- au fost respectate recomandările referitoare la dezvoltarea competenţelor de înţelegere a
textului;
- majoritatea elevilor au dovedit o pregătire corespunzătoare, în concordanţă cu notarea la
clasă;
- pentru o testare eficientă în toate şcolile s-a ţinut cont de specialitate, atunci când s au
elaborat testele iniţiale;
PUNCTE SLABE
- rezultatele testarii nu au o relevanţă certă din cauze multiple: numărul mare de elevi dintro
sală de clasă în timpul testării, numărul mare de teste susţinute de elevi într-un interval de timp
scurt etc;
- s-a constatat ca cele mai mari dificultati ale elevilor s-au referit la utilizarea limbajului de
specialitate;
- lipsa manualelor de specialitate şi chiar a programelor şcolare la unele discipline;
PROPUNERI DE REMEDIERE:
- folosirea unor metode activ-participative în procesul de predare-învăţare;
- elaborarea unor programe şcolare bazate pe dezvoltarea de competenţe şi elaborarea
manualelor de specialitate;
- folosirea şi a altor modalităţi de evaluare: jocul de rol, portofoliul, etc.
- predarea diferenţiată şi organizarea de pregătiri suplimentare;
- modelele de teste şi lucrările semestriale să fie structurate după modele de teste inţiale ;
99

- formarea şi dezvoltarea deprinderilor de a rezolva sarcini care cuprind itemi subiectivi;
- aplicarea în continuare de teste care să urmărească progresul elevilor.
- organizarea unor momente de lectură prin care să se verifice înţelegerea textului de
specialitate;
Educaţie fizică și sport
Insp. Cătinaş Ioan
In cadrul tuturor comisiilor metodice în ce priveşte testele iniţiale s-a respectat structura,
modelul propus de minister, s-au aplicat în intervalul de timp stabilit respectându-se astfel cerinţele
de pe foaia de parcurs.
Testele iniţiale la disciplină sportivă,au fost interpretate individual cu fiecare elev în parte
urmând analiza acestora la nivel de Comisie Metodica.
Aceste teste au fost centralizate de Comisiile Metodice, s-au arhivat în siguranţă pentru a
putea reveni asupra lor dacă este cazul , şi pentru a putea fi comparate cu evaluarea finala ce va
avea loc la sfârşitul anului şcolar
S-au aplicat testele iniţiale la clasele IX-XII respectând modelul elaborat de MECTS
- au fost testaţi elevii claselor a X-a (3), a XI-a (4) şi a XII-a (3)
- au participat toţi elevii din învăţământul sportiv
În urma analizei rezultatelor obţinute la testele iniţiale s-au constatat următoarele deficienţe:
- majoritatea notelor obţinute de elvi sunt între 4-6
- elevii întâmpină greutăţi în ilustrarea, descrierea unor fenomene, fapte, în identificarea
şi recunoaşterea unor date, relaţii specifice disciplinei de studiu
- lipsa de interes faţă de testarea iniţială, pentru faptul că nu se notează în catalog.
Măsuri pentru reglementarea, remedierea deficienţelor constatate:
- se va insista pe însuşirea cunoştinţelor de bază, pe analizarea faptelor, situaţiilor
problemă specifice disciplinei, pe descrierea unor evenimente
- se va insista pe transferul fenomenelor, proceselor specifice disciplinei
S-au realizat raporte ale catedrei privind problemele identificate şi rezultatele obţinute şi s-
au propus măsuri pentru remedierea deficienţelor constatate.
Rapoartele a fost prezentate în şedinţa comisiei metodice, în Consiliul profesoral şi în
Consiliul de administraţie.
Fiecare Comisie Metodică a facut analiza rezultatelor obţinute, constatandu-se un nivel
relativ scăzut al acestora.
Discipline tehnice
Insp.Simuţ Maria și Insp. Giurgiu Carmen
a)administrarea testelor iniţiale
Probele de evaluare iniţială şi baremele de corectare au fost concepute la nivelul fiecarei
unitati de invatamant pe nivel de clase si domenii la clasele a IX-a si a X-a si a XI-a si pe
specializari la clasele a XII-a, in conformitate cu regulile stabilite la intalnirea cu responsabilii de
catedre si metodistii din luna septembrie.
În selecţia temelor/ conţinuturilor cât şi a competenţelor de evaluare s-a ţinut seama de
trăsăturile şi condiţiile specifice ale unei astfel de evaluări iniţiale - testele iniţiale trebuind să fie
elaborate la un nivel mediu de dificultate, care să permită analiza ulterioară a rezultatelor prin
raportare la evaluările finale şi de ieşire dintr-un ciclu de învăţământ .
S-au avut în vedere competenţele specifice din programa aferentă anului anterior de studiu,
corelate cu cele din programa pentru anul de studiu curent şi Standardele de Pregătire
100

Profesională specifice calificărilor, putându-se astfel identifica acele cunoştinte, abilităţi/ deprinderi
care stau la baza anticipării performanţelor elevilor şi care oferă un tablou complet al proiectărilor
ulterioare a activităţii didactice - prin adaptarea acestora la nivelul real de pregătire a elevilor
stabilind trasee particularizate, cu caracter remedial sau stimulativ.
Administrarea testelor s-a facut in perioada stabilita in foia de parcurs, dupa parcurgerea
unei etape recapitulative la clase aflate in derulare.
b) analiza rezultatelor la nivel de catedră/ comisie metodică
- identificarea problemelor specifice
- propunerea activităţilor de reglare/ remediere/ dezvoltare
Rezultatele obţinute de elevi în urma evaluărilor au fost analizate individual si global, la
nivelul clasei / claselor de acelaşi nivel, în cadrul catedrelor. In fiecare portofoliu al catedrei tehnice
se afla rezultatele prelucrarii testelor si planuri de masuri privind ameliorarea rezultatelor. Din
aceste analize reies urmatoarele:
- interes scăzut din partea elevilor la orele de recapitulare, datorită faptului că notele de la
testele iniţiale nu sunt trecute în catalog- la toate unitatile de invatamant
- media pe clase atestelor initiale difera in functie de profil si domeniu.
Astfel elevii de la profilul servicii au obţinut rezultate mai bune ( De ex: media pe clasa 8,16
la Grup Scolar „Constantin Brancusi” Dej) in comparatie cu profilul tehnic sau resurse, unde
mediile pe clasa au fost cu putin peste 5 ( de ex: la Grup Scolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca,
confirmând astfel faptul că, la admiterea în liceu, la aceste clasele din profilul servicii se inscriu
elevi mai bine pregătiţi, cu media de admitere mai mare.
c) modalităţi de realizare a planurilor individualizate de învăţare în vederea particularizării
acestora de către cadrele didactice
Măsurile generale propuse pentru ameliorarea deficienţelor, stabilite in cadrul sedintelor catedrelor
au fost:
- reluarea unor noţiuni de bază şi aprofundarea celor ce constituie baza de pornire pentru
însuşirea de noi cunoştinţe;
- rezolvarea mai multor probleme în timpul orelor şi la tema de casă
- mai multe explicaţii, exemple concrete, exerciţii aplicative, material didactic suplimentar ;
- munca diferenţiată cu elevii, mai multă atenţie celor care prezintă deficienţe.
- consultaţii
- se va stabili stilulul de învăţare predominant al clasei, pentru a putea adapta strategia de
predare-învăţare evaluare;
- se vor utiliza frecvent fişele de lucru cu sarcini diferenţiate adaptate nivelului de înţelegere a
elevului –conform strategiei didactice adoptate;
- se va utiliza materialul didactic din dotare, lecţiile interactive şi metodele active de predareînvăţare
– evaluare, pentru a putea trezi interesul elevilor pentru disciplinele tehnice –
conform strategiei didactice adoptate;
- se va pune accent pe caracterul aplicativ al noţiunilor învăţate;
- se va stimula creşterea nivelului de pregătire al elevilor prin neanunţarea datei exacte a
evaluărilor sumative – conform graficului de aplicare a testelor de evaluare ;
- se va cere elevilor o mai temeinică pregătire individuală acasă - prin teme, exerciţii
suplimentare, evaluări pe bază de miniproiecte, portofoliu etc. ;
- se vor iniţia activităţi de tutoriat – prin care elevii mai slabi vor fi ajutaţi de profesori şi de alţi
colegi de clasă mai bine pregătiţi - conform graficului activităţilor suplimentare de
remediere.
101

d) realizarea raportului catedrei/ comisiei metodice privind problemele identificate şi
rezultatele aşteptate
In fiecare unitate de invatamant in portofoliul catedrei exista analiza rezultatelor testelor initiale, cu
interpretari, cu mediile pe clasa, cu concluziile si planurile de remediere a situatiilor existente.
e) analize comparative între notele obţinute de elevii claselor a VIII-a şi a XII-a la examenele
naţionale şi cele obţinute la clasă la disciplinele de examen.
In cadrul fiecarei catedre au fost analizate rezulattele la bacalaureat si la evaluarea nationala. Din
analizele facute reiese ca rezulaltatele obtinute de elevi la clsa nu difera semnificativ fata de
rezulatele la examenele nationale.
102

II.4. Îmbunătăţirea competenţelor de lectură
Învăţământ preșcolar
În ceea ce priveşte pregătirea copiilor pentru activitatea de citit-scris din şcoală şi
apropierea copiilor de carte, s-a monitorizarea organizarea centrelor de interes (biblioteca, colţul
păpuşii, ştiinţă, etc.) în fiecare grupă din grădiniţă.
Organizarea spaţiului în centre (Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă,
Arte, Nisip şi apă şi altele) se face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de
vârstă al copiilor în toate unităţile. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă
cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele. Materialele care se regăsesc zilnic în
zonele/centrele/colţurile deschise nu sunt aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare.
• Etichetarea mediului, împreună cu copiii, reprezintă un bun prilej de familiarizare a
copilului cu limbajul scris şi de utilizare a acestuia în contexte adecvate vârstei. Au fost
făcute recomandări ca etichetele să fie scrise de către educatoare, în prezenţa copiilor,
la recomandarea lor şi chiar dictate de ei. În plus, etichetarea trebuie să se facă treptat,
pe măsură ce copiii descoperă un nou obiect în clasă sau utilitatea unei zone sau a unui
spaţiu al clasei, în ideea de a nu încărca prea mult clasa cu etichete. Pe măsură ce
unele cuvinte devin cunoscute şi se constată asimilarea formei scrise a acestora,
etichetele pot fi îndepărtate.
• Pe măsură ce apropierea de citit-scris se face simţită, la colţurile amenajate în clasă
(“Colţul păpuşii”, “Jocul de rol”, “Artă”, “Construcţii”, “Ştiinţă” etc.) educatoarea poate
solicita copiilor “să completeze” reţete, liste pentru cumpărături, file de jurnal sau fişe cu
observaţii legate de experimentele efectuate etc.
Înscrierea a 40 de grădiniţe în programul naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să
citim pentru mileniul trei”, dovedeşte preocuparea educatoarelor în a trezi copiilor interesul pentru
citit-scris, să le creeze un mediu interesant şi stimulativ, bogat în experienţe lingvistice.
Învăţământ primar(Limba Română)
Şcolile inspectate: Şcoala cu clasele I-VIII Ion Agârbiceanu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele
I-VIII Iuliu Haţieganu Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII Al. V. Voevod Cluj-Napoca, Şcoala cu
clasele I-VIII Avram Iancu Turda, Şcoala cu clasele I-VIII Teodor Murăşanu Turda
În şcolile inspectate au fost verificate următoarele aspecte:
• alocarea, la clasele I-IV a unei ore de lectură distincte în orarul săptămânal;
• cuprinderea în cadrul documentelor de planificare a conţinuturilor
distincte pentru ora de lectură, atât în planificarea anuală, cât şi în proiectarea unităţii de
învăţare;
• încurajarea citirii, atât a textelor literare, cât şi a textelor nonliterare, în scopul exersării
lecturii atât în mod tradiţional, cât şi ca alfabetizare a înţelegerii textului
• amenajarea, în sălile de clasă, a unui spaţiu funcţional destinat lecturii.
Învăţământ primar(Limba Maghiară)
Inspecţiile tematice în specialitate şi inspecţiile curente au urmărit existenţa activităţilor
distincte de lectură la clasele primare cu predare în limba maghiară şi germană.
S-au constatat următoarele:
- Activităţile distincte de lectură au fost prevăzute, la nivelul componentei conceptuale, în
următoarele documente şcolare: orarele claselor şi planificările calendaristice ( Liceul Teologic
Unitarian „János Zsigmond” şi Liceul Teoretic „Brassai Sámuel” din Cluj-Napoca. Au existat şi
103

cazuri în care în orarele claselor, respectiv în unele planificări nu apăreau orele de lectură distincte
(Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, şi Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” din Cluj-Napoca).
- În cadrul activităţilor realizate s-au accentuat activităţile care formează deprinderile de
vorbire, scriere, ascultare / ascultare activă şi citire. Au fost administrate / rezolvate probleme care
sunt menite să dezvolte capacităţile de comprehensiune în ce priveşte înţelegerea textului. S-au
alocat suporturi bune de conţinuturi şi unităţi de timp corespunzătoare pentru exerciţiile
gramaticale şi cele de vocabular, menite să îmbogăţească bagajul lexical al elevilor.
- La nivelul claselor primare cu predare în limba maghiară există activităţi extraşcolare /
extracurriculare menite să dezvolte capacităţile de vorbire, scriere, ascultare şi citire, componente
ale viitoarelor capacităţi lingvistice ale elevilor. Cele mai importante sunt:
1. Concursul Judeţean de Recitare de Poezii pentru clasele I-IV „Most szólj, rigó”, organizat de
Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca.
2. Concursul Naţional de Interpretare de Basme „Mesék szárnyán”, pentru clasele I-IV, cu
etapa judeţeană la Liceul Teologic Reformat Cluj-Napoca.
3. Concursul Judeţean de Ortografie „Aranka György” pentru clasele a III-a şi a IV-a, organizat
de Liceul Teoretic „Apáczai Csere János” Cluj-Napoca.
4. Concursul Naţional de Povestire de Basme „Az üveghegyen túl”, cu etapa judeţeană la
Liceul Teoretic „Báthory István” Cluj-Napoca.
5. Concursul Naţional de Recitare „Kányádi Sándor”, clasele I-IV, cu etapa judeţeană la
Grupul Şcolar Huedin.
6. Concursul Naţional de Recitare de Poezii „Vidám versek” pentru clasele I-IV, cu etapa
judeţeană la Liceul Teologic Unitarian „János Zsigmond” din Cluj-Napoca.
Disciplina Limba şi Literatura Maghiară
Îmbunătăţirea competenţelor de lectură în general şi a competenţelor de înţelegere, de
interpretare şi alcătuirea textului este o preocupare susţinută a profesorilor de limba şi literatura
maghiară din judeţul Cluj de mai mulţi ani.
Pe baza priorităţilor stabilite în Foaia de parcurs a MECTS, în anul şcolar 2011-2012 pentru
profesorii de specialitatea limba şi literatura maghiară ameliorarea performanţelor elevilor în
domeniul lecturii devine o practică obligatorie. Pentru o intervenţie eficientă în acest domeniu s-au
intreprins următoarele acţiuni:
1. La Consfătuirile judeţene ale disciplinei s-au stabilit modalităţile de realizare unui plan de
acţiuni la nivel de fiecare şcoală şi întâlnirile de lucru inspectorului de specialitate cu responsabilii
cercurilor metodice în vederea facilitării şi monitorizării activităţii. La aceste întâlniri s-au stabilit
acţiunile generale, obligatorii:
- exersarea lecturii la fiecare oră
- introducerea momentului ortografic la fiecare oră
- folosirea metodelor activ-participative şi cooperative de învăţare în prelucrarea textelor
literare şi nonliterare
- introducerea la orele de limba şi literatura maghiară a textelor uzuale şi de straturi de stil
diferite
- asigurarea aplicabilităţii cunoştinţelor predate
- conceperea orelor de gramatică în aşa fel ca să se predea cunoştinţe şi competenţe de
limbă funcţională
104

- activităţile extracurriculare organizate de profesorul de maghiară să vizeze competenţele
de lectură
2. Fiecare profesor a întocmit un plan de măsuri, paralel cu planificarea calendaristică
pentru îmbunătăţirea acestor competenţe după specificul nivelului de pregătire al claselor.
3. Inspectorul de specialitate a realizat inspecţii tematice pentru monitorizarea implementării
acestor planuri de măsuri şi consilierea cadrelor didactice.
4. În colaborare cu CCD Cluj se va derula programul de formare cu titlul: „Dezvoltarea
competenţelor de lectură prin intermediul metodelor activ-participative de învăţare” în două serii la
Cluj şi în zona Dej-Gherla.
Disciplina Limba şi literatura Română
Încă de la şedinţele de consfătuiri, ţinute în cadrul cercurilor metodice ale profesorilor, s-au
stabilit ca acţiuni prioritare în activităţile de predare-învăţare, punerea accentului pe îmbunătăţirea
competenţelor de lectură.
Fiecare cadru didactic şi-a proiectat activităţi care au dezvoltat elevilor aceste competenţe.
Exemple de bune practici
1. Simpozionul naţional organizat prin Asociaţia profesorilor de limba şi literatura
română „Ioana Em. Petrescu” pe tema Literaţia
A cuprins ateliere, dezbateri, plenuri, grupuri de discuţii, care au pus în evidenţă exemple
de bune practici.
2. ,, Lectura Imaginii” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”)
Pasul 1. – propunere de a citi ,, De ce iubim femeile ” de Mircea Cărtărescu;
Pasul 2. – vizionarea unui film (15 minute) care prezintă fotografii feminine – realizat de Crina
Prida şi având ca titlu ,, De ce iubim femeile ”;
Pasul 3. – fiecare elev şi-a ales o fotografie şi citate semnificative/sugestive din volumul pe care l-
au citit în clasă;
Pasul 4. – fiecare elev este rugat să asocieze fotografia aleasă unui personaj din literatura
română sau universală, să-şi motiveze alegerea printr-un eseu şi să citească în clasă fragmente
semnificative;
Pasul 5. – se face o listă cu titluri de cărţi care să fie citite şi discutate în orele de lectură din afara
clasei; ( o oră / săpt.)
3. ,,Traseul didactic” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”)
Elevilor li se propune un astfel de,, traseu ” prin care să se urmărească viaţa şi opera unui
scriitor, cu ajutorul unor activităţi diverse, interdisciplinare, care vizează şi inteligenţele multiple.
Exemplu: ,, Lucian Blaga”
Pasul 1. – elevilor li se prezintă materialul bibliografic şi li se oferă timp să se documenteze;
Pasul 2 - se realizează pliante cu titlul ,,Versuri pentru templul său”, în care elevii selectează
poeziile preferate din opera blagiană pe care le-au citit după ce s-a vizitat casa autorului din Cluj.
De asemenea, din volumul aniversar ,,Lucian Blaga”, se citesc mărturii despre perioada petrecută
de marele om de cultură la Cluj.
- vizită la Teatrul Naţional – lectură fragmente operă dramatică;
- vizită la Lancrăm – cu selecţie de texte despre perioada copilăriei citite de către elevi;
- vizită la B.C.U. - lectura unor articole despre activitatea scriitorului şi opera sa (inclusiv în
limbă străină – franceză, engleză – traducere făcută de către elevi)
4. Octavian Goga (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”)
Traseu: momentul Cluj; Şcoala ,,Octavian Goga”- concurs de recitări; Ciucea – monografia
locului legată de activitatea poetuluişi politicianului; lectura discursurilor (BCU).
105

Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga”: ,,Lectură şi cânt” ( Expoziţie – imagini costume populare
tradiţionale; fotografii ale autorului, titluri( copertă) de carte – cu fond sonor, pe poeziile care au
fost transpuse muzical ( romanţe) şi recitări.
Gimnaziu
5. ,, Ce urmează?” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr” şi în variante
asemănătoare în alte licee, de ex. Colegiul Naţional „George Bariţiu”)
Pasul 1. – achiziţionarea fondului de ,,Carte sonoră”
Pasul 2. – elevii audiază un fragment
Pasul 3. – li se propune, acasă, să recitească fragmentul, ceea ce urmează, dar să-şi imagineze şi
o altă continuare ( 15-20 rânduri) pe care o vor citi în clasă. Se continuă astfel până la epuizarea
textului, adaptat vârstei.
6. ,, Lectura – hobby-ul meu” (Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe Lazăr”)
Pasul 1. – se propune un set de volume cu aceeaşi temă/tematică: de exemplu volumele (13
buc.) din ,,Cartea misterelor” – povestiri fantastice;
Pasul 2. – elevii, în perechi, citesc aceeaşi carte şi aleg fragmente sugestive /atractive care ar
putea dezvolta dorinţa celorlalţi să o citească;
Pasul 3. – se citesc în clasă aceste ,,fragmente” care vor scoate în evidenţă: tema, numele
personajelor, etc….fără a oferi dezvăluirea ,,misterului”;
-elevii îşi aleg, pentru fiecare săptămână, o altă carte pentru a face schimbul între
perechi.
7. În Sala Eminescu, cabinetul de limba şi literatura română, există o bibliotecă unde elevii
au acces liber la raft. Pe lângă manuale, dicţionare, proiecte şi portofolii, minibiblioteca sălii mai
are şi volume de beletristică. În „Colţul de lectură” al sălii, în anul trecut, fiecare elev, în cadrul
orelor de limba română, avea posibilitatea să se retragă pentru lectură (de două ori pe semestru),
cu excepţia orelor cu teste anunţate, ori a lucrărilor semestriale. În timpul acelei ore, elevii care
doreau, puteau să lectureze cărţile proprii sau volume din biblioteca sălii. Ei aveau obligaţia să îşi
recupereze notiţele din ora în care optau pentru lectură. (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)
8. Proiectul „Cartea clasei” a vizat lectura aceleiaşi cărţi de către elevii unei clase, de
comun acord, într-un termen fixat de profesor. Ne-am bucurat când elevii de clasa a VI-a citeau pe
scări în pauze aceeaşi carte (ciclul Jurnalul unui puşti), împărţindu-şi paginile, ori când „furau”
câteva minute de lectură de la alte ore. Cinci-zece minute din orele a două săptămâni profesorul
discuta despre text cu elevii (şi profesorul avea obligaţia, evident, să citească aceeaşi carte).
(Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)
9. Proiectul „Şşşşş, aici şi acum se citeşte!” – activitate de lectură sincron. În parteneriat
cu profesorii de alte discipline, apelând la bunăvoinţa acestora, s-a fixat o oră de lectură, în care
profesorii şi elevii, anunţaţi anterior, au citit din cărţile pe care le-au adus de acasă, ori le-au
împrumutat din Centrul de documentare al şcolii, în sala de clasă, inclusiv profesorul. La sfârşitul
acestei ore, 5-10 minute s-a discutat despre cărţile preferate de profesori (cei care au participat la
proiect) şi elevi. (Liceul Teoretic “Mihai Eminescu”)
10. La clasele XI-XII, s-a alocat o oră de lectură critică, la un interval mai mare de timp; s-a
tras la sorţi un fragment de text din genul subiectelor de evaluare a competenţelor de comunicare
şi s-a lecturat de către un elev, urmând ca ceilalţi, organizaţi în grupe sau individual, să extragă
ideea centrală în urma ascultării lecturii fragmentului şi să o formuleze oral. (Liceul Teoretic “Mihai
Eminescu”)
11. Proiectul Cercurilor de lectură, care se desfăşoară în mai multe unităţi şcolare,
pornind de la un proiect coerent al Asociaţiei profesorilor de limba şi literatura română „Ioana Em.
Petrescu”.
106

12. Jurnal liber de lectură (Colegiul Naţional „George Bariţiu”)
- elevii primesc o listă cu titluri de cărţi pentru lectura suplimentară; profesorul precizează că
trebuie să parcurgă în fiecare semestru cel puţin 2 dintre ele;
- li se explică elevilor că trebuie să realizeze în fiecare săptămână jurnalul lecturii lor;
- în prima oră a fiecărei săptămâni elevii prezintă jurnalele de lectură şi fac rezumatul
acestora sau fac lectură din acestea în faţa clasei.
13. Diverse practici de stimulare a interesului pentru lectură şi de instigare la lectură (de ex.
profesorul „uită” pe catedră, în pauză, un vraf de cărţi despre care nu a vorbit nimic cu elevii, iar
aceştia, curioşi, le cercetează şi pot deveni interesaţi etc.)
Disciplina Fizică
• Una din constatările alarmante rezultată în urma evaluărilor TIMSS şi PISA a fost faptul că
78% dintre elevii români participanţi la aceste testări nu reuşesc să rezolve itemii cu grad
redus de dificultate deoarece nu înţeleg sensul enunţului, nu asociază conţinutul acestuia cu
tema/subiectul ştiinţific corespunzător.
• Pentru a reduce acest fenomen soluţia adoptată a fost utilizarea listelor de probleme,
organizate în ordinea crescătoare a dificultăţi şi rezolvate individual de către elevi, în
rtim propriu, astfel încât fiecare elev să fie obligat să citească şi să se gândească e
însuşi/ea însăşi la ceea ce citeşte şi să realizeze legătura cu conţinutul ştiinţific
necesar pentru soluţionare.
• Citirea şi înţelegerea textului ştiinţific a fost încurajată şi prin familiarizarea elevilor cu
metodele şi tehnicile de citire activă (de ex. SINELG) precum şi utilizarea de texte
suport din reviste şi publicaţii ştiinţifice de specialitate pentru temele din programa
şcolară la care se pot organiza astfel de activităţi.
Disciplina Chimie
• - lectura- scris-la studierea întrebuințărilor, proprietăţilor fizice
• - scrierea şi prezentare de referate, proiecte
Disciplina Biologie
Inspecţiile la clasă, activităţile cu responsabilii de cers şi cu responsabilii de catedră au scos în
evidenţă următoarele aspecte:
Ø la, orele de biologie se exersează lectura prin citirea sarcinilor de lucru, prin citirea
curiozităţilor şi a problemelor;
Ø activităţile de la clasă vizează prezentări de proiecte, teme în mod liber de către elevi pentru
dezvoltarea capacităţii de exprimare;
Ø extracurricular s-au vizionat filme, s-au prezentat activităţi care dezvoltă competenţa de
lectură a elevilor.
Disciplina Istorie şi Socio-umane
Încă de la şedinţele de consfătuiri, ţinute în cadrul cercurilor metodice ale profesorilor, s-au
stabilit ca acţiuni prioritare în activităţile de predare-învăţare, punerea accentului pe îmbunătăţirea
competenţelor de lectură.
Fiecare cadru didactic şi-a proiectat activităţi care au dezvoltat elevilor aceste competenţe.
În special, acest aspect s-a realizat prin:
o parcurgerea în fiecare oră a surselor istorice sau filosofice din manualele şcolare;
107

o utilizarea în cadrul orelor a fişelor cu texte istorice sau filosofice, necesare atingerii
unor competenţe(inclusiv cele de lectură) şi fixarea conţinuturilor de specialitate;
o competenţele de lectură au fost vizate în strânsă legătură cu înţelegerea corectă a
textelor de specialitate, cu interpretarea lor, cu privirea lor din punctul de vedere al
multiperspectivităţii;
o în majoritatea cazurilor, elevii au primit sarcini de lectură suplimentară, în cadrul
temelor pentru acasa;
Disciplina Geografie
Utilizarea la clasă a lecturii geografice în funcţie de competenţele specifice ale fiecărei
clase, fie pentru autentificarea informaţiilor, fie pentru prezentarea evenimentelor în mod cât mai
atractiv;
Folosirea lecturii geografice pentru înţelegerea termenilor specifici şi a problemelor de
atins;
Utilizarea lecturii geografice pentru diversificarea informaţiilor obţinute din alte surse.
În vederea realizării obiectivelor proiectate, din rapoartele comisiilor metodice reiese, că în
primul semestru s-a pus un accent sporit la introducerea momentelor de lectura în fiecare oră de
curs. Utilizarea lecturii geografice în predarea disciplinei a avut un rol important şi în trecut. Ca atât
mai mult cu cât aceste obiective au şi stat la baza proiectării şi realizării programelor şcolare. Mai
ales la clasa a V – a lectura geografică a reprezentat o modalitate de înţelegere a noţiunilor de
specialitate, foarte multe la număr. S – a utilizat lectura şi la realizarea obiectivului privind
atractivitatea disciplinei Geografia României, clasa a VIII – a, prin lecturi originale româneşti
(România pitorească,etc.) .
Un succes deosebit au avut activităţile extracurriculare, care au avut la bază culegerea de
informaţii din diferite surse , precum descrieri, filme geografice (şi nu numai), Internet, reviste
precum National Geographic, etc.
Disciplina Religie
Lectura este o componentă importantă la disciplina Religie, motiv pentru care profesorii au
agreat acest demers al foii de parcurs, astfel:
- ora de religie, începe prin citirea unei rugăciuni şi a unui text biblic;
- când este predată lecţia elevii citesc lecţia din carte cu voce tare, iar profesoara le
dictează făcându-le o sinteză, astfel fiind bifate cele două componente lectură-scris;
- la Seminarul Teologic Liceal Ortodox Român – şcoală de profil vocaţional, elevii întocmesc
lunar fişe de lectură la cărţi cu profil religios pe care le citesc.
Învăţământ special
Prin prisma inspecţiei şcolare orientate către monitorizarea, dar şi consilierea acţiunii de
implementare: formarea, exersarea, dezvoltarea de scris- citit ale elevilor
Conform Foii de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012, Lectura, înţelegerea şi
interpretarea textului trebuie să devină practici şi preocupări obligatorii ale profesorilor, indiferent
de disciplină. Lectura, momentul ortografic, întrebările specifice, dialogul cu elevii, audierea unor
texte/secvenţe din filme şi explicarea mesajului, etc. toate acestea contribuie substanţial la
dezvoltarea personală a elevilor, încurajează exprimarea opiniei, îmbogăţirea vocabularului,
determină trăiri emoţionale legate de înţelegerea textului, de cunoaştere.
108

- În cadrul ariei curriculare Limbă şi comunicare, s-a alocat o oră distinctă de lectură, la toate
clasele. Pe lângă manuale, s-au mai utilizat şi alte materiale realizate de cadrele didactice
ca suport pentru activităţile de lectură: vocabulare cu imagini, auxiliare, texte tematice
- Momentul ortografic s-a realizat prin următoarele activităţi:
- compunerea de cuvinte cu ajutorul alfabetului decupat şi al alfabetarului
- suprapunerea şi recunoaşterea imaginii literelor şi cuvintelor
- jocuri cu litere tip puzzle
- completarea cuvintelor cu literele lipsă
- ordonarea logică a cuvintelor într-o propoziţie
- completarea propoziţiilor lacunare
- copieri
- transcrieri
- dictări
- alte tipuri de exerciţii
- Lectura s-a realizat în cadrul predării majorităţii disciplinelor prin citirea şi explicarea fiecărei
noţiuni nou introduse
- Textele ample (nuvele, povestiri, etc.) nu pot fi parcurse integral prin lectură dirijată, deseori
recurgându-se la citirea unor fragmente de text, lucru care duce la înţelegerea trunchiată,
parţială, a mesajului.Timpul alocat acestei părţi din lecţie a fost de 5- 15 minute în funcţie de
dificultatea textului şi a noţiunilor întâlnite
- La disciplinele: Matematică, Fizică, Chimie, Logică şi în cadrul disciplinelor tehnice, lectura
s-a realizat prin citirea textelor problemelor şi explicarea noţiunilor noi din formularea datelor
şi a cerinţelor acestora; prin citirea şi interpretarea terminologiei aferente fiecărei noţiuni
cuprinse în definiţii şi teoreme atât din punct de vedere lingvistic cât şi semantic; citirea în
scopul identificarii substratului abstract din fiecare problemă având în vedere dificultăţile
cognitive ale acestor elevi în interpretarea şi utilizarea noţiunilor abstracte; citirea
proprietăţilor unor operaţii în scopul utilizării lor corecte; Lectura în cadrul orelor de limbi
moderne s-a realizat prin scrierea pe tablă a propoziţiilor din lecţie, traducerea şi citirea lor
în grup şi apoi individual. Secvenţe de lectură au existat şi în cadrul orelor de gramatică
atunci când s-a utilizat un text din care s-au extras părţile de vorbire vizate
- Secvenţele de lectură sunt marcate în caietele elevilor
- Momentul ortografic s-a realizat prin dictare; teste în care elevii trebuiau să aleagă varianta
scrisă corect; alcătuirea de propozitii în care s-au folosit ortograme, transcrierea cuvintelor
cheie folosite de autori în textele literare, transcrierea cuvintelor de specialitate însuşite în
cadrul lecţiei
- Suporturile de lectură sunt adaptate particularităţilor şi nivelului de dezvoltare
psihoindividuală a elevilor. De asemenea activităţile de lectură se desfăşoară şi în cadrul
activităţilor de terapii din programul de după şcoală, precum şi în cadrul unor programe
extracurriculare (parteneriate cu biblioteca Octavian Goga, biblioteca SAMUS, „Prietenii
cărţilor”)
- În cadrul activităţilor extracurriculare s-au organizat concursuri de lectură (poezii, ghicitori,
cântece) vizionări de filme, unde elevii citesc textul pe rând
- O altă formă de îmbunătăţire a competenţelor de scris – citit agreată de elevi este scrierea
şi citirea pe calculator. Elevii participă cu plăcere la activităţile organizate în cabinetele de
informatică
- Competenţele de lectură se regăsesc în tematica activităţilor fiecărei comisii metodice
Discipline tehnice
109

Prin prisma inspecţiei şcolare orientate către monitorizarea, dar şi consilierea acţiunii de
implementare: formarea, exersarea, dezvoltarea de scris - citit ale elevilor;
Activităţile distincte de lectură au fost prevăzute, la nivelul componentei conceptuale, în
documentele de proiectare didactica : planificări calendaristice si proiectele unităţilor de învăţare,
dar si in orarul claselor, la unitatile de invatamant care au nivel primar :Colegiul Tehnic “Ana Aslan”
Cluj-Napoca, Grup Scolar Agricol Cuzdrioara si Grup Scolar “Stefan Pascu” Apahida. Pentru
clasele liceale s-a recomandat ca aceasta componenta sa fie mai clar evidentiata, atat la nivel
conceptual, dar mai ales la clasa, prin realizarea de catre conducerea scolii a unor instrumente de
monitorizarea a modului in care sunt formate aceste competente.
110

III: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin
activităţi de formare continuă
Indicatori de performanță relevanți:
III.I1. Creşterea numărului cadrelor didactice participante la cursuri de formare
continuă
III.I2. Asigurarea grupului ţintă propus prin proiecte le strategice ale ISJ
III.I3. Creşterea gradului de atractivitate a lecţiilor ca urmare a parcurgerii
programelor de formare continuă
III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice, în contextul implementării legislaţiei secundare aferente noii Legi a Educaţiei
Naţionale
III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice
Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a
realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice dar
şi de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană.
Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în
realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi
/sau managerială.
Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului,
au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi
eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor
concrete ale cadrelor didactice, identificate în şcoli de către echipele de inspecţie.
În perioada 1-31 octombrie 2011 s-au înregistrat 609 înscrieri la examenele pentru
acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I. De asemenea, pe parcursul
semestrului I al anului şcolar 2011-2012 au fost înregistrate 6 solicitări pentru echivalarea
doctoratului cu gradul didactic I.
Gradul didactic
definitivat
sesiunea 2012
gradul didactic II
sesiunea 2013
Total inscrişi
( =615)
%
(100%)
Funcţia didactică
242 39,35 % 135 - profesori I;
1- profesor II;
20 - învăţători/institutori/
profesori învăţământ primar;
84 - educatoare/ institutori/profesori învăţământ
preşcolar;
2 - maiştri instructori.
174 28,29% 109 - profesori I;
1 - profesor II;
20 - învăţători/institutori/
profesori învăţământ primar;
42 - educatoare/institutori/ profesori învăţământ
preşcolar;
111

gradul didactic I :
seria 2012-2014
Echivalare
doctorat-gradul I
2- maiştri instructori.
193 31,38% 121 - profesori I;
1- profesor II;
31- învăţători/institutori/
profesori învăţământ primar;
39-educatoare/institutori/ profesori învăţământ
preşcolar;
1- maistru instructor.
6 0,98% 6 profesori I
Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele 1-31 octombrie 2010, respectiv 1-31
octombrie 2011:
Anul şcolar
2011/2012
(înscrieri în
perioada
1-31 octombrie
2011)
definitivat –sesiunea
2012
gradul didactic II–
sesiunea 2013
gradul didactic I :
seria 2012-2014
Echivalare doctoratgradul
I/ semestrul I
al anului şcolar
2011/2012
Total înscrişi
( =615)
%
(100%)
Anul şcolar 2010/2011
(înscrieri în perioada
1-31 octombrie 2010)
242 39,35 %
definitivat –sesiunea
2011
174 28,29%
gradul didactic II–
sesiunea 2012
193 31,38%
gradul didactic I :
seria 2011-2013
Echivalare doctoratgradul
6 0,98%
I/ semestrul I al
anului şcolar
2010/2011
Total înscrişi
( =879)
%
(100%)
381 43,34%
250 28,45%
241 27,41%
7 0,80%
Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică -
ultimii doi ani şcolari:
Numărul cadrelor
didactice înscrise
Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice
400
350
300
250
200
150
100
50
0
definitivat
gradul
didactic II
Gradul didactic
gradul echivalare
didactic I doctorat
- gradul I
/semestrul I
Anul şcolar 2010/2011- înscrieri (1-31 octombrie 2010)
Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)
112

Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală:
Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice
Procent din totalul
cadrelor didactice
înscrise [%]
50
40
30
20
10
0
definitivat gradul gradul
didactic II didactic I
Gradul didactic
echivalare
doctoratgradul
I
/semestrul I
Anul şcolar 2010/2011 - înscrieri (1-31 octombrie 2010)
Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)
În calendarul activităţilor de perfecţionare pentru anul şcolar 2011-2012, au fost cuprinse şi
cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2009, respectiv 1-31 octombrie
2010) pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează:
Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi
Gradul didactic II Profesori 151
sesiunea 2012
Învăţători 41
(257-înscrişi)
Educatoare 63
(8 -aprobări speciale) Maistri instructori 2
Gradul didactic I
seria 2010-2012
(258 - înscrisi)
(18-aprobări speciale)
Gradul didactic I
seria 2011-2013
(247- înscrisi)
(6-aprobări speciale)
Profesori 174
Învăţători 53
Educatoare 31
Maistri instructori -
Profesori 157
Învăţători 49
Educatoare 41
Maistri instructori -
Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă:
• Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la definitivat (mai puţine intrări în sistem);
• Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul
didactic I;
• Păstrarea constantă a numărului de echivalări ale doctoratului cu gradul didactic I, în
contextul modificării metodologiei;
• Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.
Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor în semestrul I al anului
şcolar 2011-2012:
Număr cadre didactice care au solicitat
echivalarea doctoratului cu gradul didactic I
Specializarea
Agricultură-Horticultură 1
Chimie 1
Filosofie 1
113

Istorie 1
Limba şi literatura română 1
Matematică 1
Total echivalări: 6
Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor
Numărul gradelor
echivalate
1
0,9
0,8
0,7
0,6
0,5
0,4
0,3
0,2
0,1
0
Anul şcolar 2011/2012
semestrul I
Agricultură-
Horticultură
Chimie Filosofie Istorie Limba şi
literatura
română
Specializarea cadrelor
didactice
Matematică
Analiza SWOT
Puncte tari:
§ parcurgerea ritmică, în termenele minime prevăzute de lege, a perfecţionării prin grade
didactice;
§ număr mare de cadre didactice având gradul didactic I;
§ număr mare de cadre didactice care au finalizat cele 3 module ale programelor acreditate,
obţinând 90 de credite profesionale transferabile;
§ număr mare de directori/ directori adjuncţi/ inspectori şcolari care au finalizat două module ale
programului de management educaţional, obţinând 60 de credite profesionale transferabile;
§ număr corespunzător de profesori metodişti pentru fiecare specialitate „clasică” din sistem
(59 de cadre didactice au urmat cursul de formare „Evaluarea activităţii didactice prin
inspecţie”, din oferta CCD);
§ număr în creştere de profesori mentori de practică pedagogică;
§ număr mare de cadre didactice care au fost formate pentru utilizarea platformei A.e.L.;
§ număr mare de cadre didactice care au urmat cursuri de iniţiere în utilizarea calculatorului
(module C.C.D. şi programe acreditate);
§ număr în creştere de profesori care au solicitat echivalarea doctoratului în domeniul
specialităţii cu gradul didactic I.
Puncte slabe:
§ formare iniţială realizată la un nivel mediu sau scăzut;
§ anumite specializări ( maiştri instructori, ingineri, profesori de muzică şi profesori de desen) nu
au putut parcurge toate modulele programelor de perfecţionare periodică, datorită faptului că
nu au fost acreditate programe de către furnizorii de formare, sau nu au fost acreditate
locaţii pentru serviciile de formare;
§ existenţa în sistem a unor directori nou numiţi în funcţie, care nu au parcurs încă programe de
management educaţional;
§ existenţa într-un număr mic a profesorilor metodişti pentru specializările nou apărute în sistem
(administraţie publică, profesor documentarist etc.) ;
114

§ numărul mic de formatori acreditaţi pentru utilizarea platformei A.E.L.;
§ număr mic de mentori pentru îndrumarea practicii pedagogice a studenţilor;
§ inexistenţa mentorilor pentru stagiatură;
§ intrarea în sistem a unor specialişti care nu au modul psihopedagogic (sau a fost obţinut la un
departament neacreditat);
§ deficienţe în pregătirea psihopedagogică a profesorilor care au solicitat echivalarea doctoratului
cu gradul didactic I;
§ 5% dintre cadrele didactice înscrise la perfecţionare prin grade didactice nu se prezintă la
examene;
Oportunităţi:
§ posibilitatea formării unui număr mare de cadre didactice prin programe de formare continu
acreditate de MECTS;
§ cuprinderea directorilor şi inspectorilor nou numiţi în funcţii de conducere, îndrumare şi control
în programele acreditate de management educaţional, din oferta CCD sau a altor furnizori de
formare;
§ redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică a curriculum-ului de
pregătire a cadrelor didactice în vederea definitivării în învăţământ şi a obţinerii gradului
didactic II;
§ reconsiderarea inspecţiei speciale pentru promovarea gradelor didactice şi valorizarea
acesteia în cadrul examenului;
§ iniţierea/continuarea unor cursuri de formare pentru mentorat de practică pedagogică, de
stagiatură şi de dezvoltare profesională;
§ continuarea cursurilor pentru formarea profesorilor metodişti în noile discipline intrate în sistem,
prin parcurgerea unor module din oferta de programe a C.C.D.(aprobată/ acreditate de
MECTS);
§ obţinerea acreditării SIVECO pentru noi formatori A.E.L.;
§ cuprinderea profesorilor care au obţinut echivalarea doctoratului cu gradul didactic I în module
de didactica specialităţii (prin C.C.D.);
Ameninţări:
§ nivelul scăzut al pregătirii cadrelor didactice, rezultat în urma formării iniţiale;
§ realizarea formării iniţiale în cadrul unor universităţi particulare, care nu au D.P.P.D.-uri
acreditate;
§ implicarea unor profesori fără grade didactice sau cu gradul definitiv în activitatea de
mentorat;
§ management defectuos la nivelul unităţilor de învăţământ, datorită lipsei de experienţă şi de
formare a noilor directori;
§ număr mic de cadre didactice care utilizează platforma A.E.L. (cu excepţia profesorilor de
informatică);
§ costuri financiare mari pentru aducerea din alte judeţe a unor profesori metodişti, în vederea
realizării inspecţiei speciale (în cazul specializărilor singulare sau nou apărute în sistem);
§ supraîncărcarea programului formatorilor şi cursanţilor datorită derulării activităţilor de formare
la sfârşitul săptămânii.
III.1.2. Prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa Corpului Didactic
Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj
Obiectivele generale ale Casei Corpului Didactic Cluj au fost corelate cu obiectivele
strategice ale Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi au vizat calitatea actului educaţional, impactul
formării continue şi susţinerea dezvoltării profesionale prin proiecte şi parteneriate.
115

Obiectivul general al Casei Corpului Didactic Cluj: Asigurarea dezvoltării profesionale a
cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar clujean s-a concretizat în:
1. Valorificarea rezultatelor analizei de nevoi de formare continuă pentru
fundamentarea ofertei de formare 2011-2012
- Raportul de analiză a nevoilor de formare identificate în anul şcolar 2010-2011. S-au
prelucrat 151 de rapoarte ale responsabililor cu formarea continuă şi 24 fişe de nevoi pentru
bibliotecari/responsabili CDI;
- realizarea ofertei de formare continuă, avizată de Inspector şcolar general şi transmisă
MECTS;
2. Informarea personalului din învăţământul preuniversitar clujean referitor la
oportunităţile de formare continuă
- Publicarea ofertei de formare pe site-ul Casei Corpului Didactic Cluj -
http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm - aprobată prin Adresa MECTS
nr. 56296/14.11.2011,
- Publicarea pe website-ul instituţiei a ofertelor de formare continuă primite pe fluxurile de
comunicare instituţională – 2 anunţuri privind oportunităţi de participare la programe/activităţi;
- 8 pliante pe suport de hârtie cu oferta de formare continuă a CCD Cluj transmisă în cele 8
filiale;
- Pliantul cu oferta de formare în format electronic transmis către toţi responsabilii cu
dezvoltarea profesionala continuă din judeţul Cluj;
- Realizarea grupului de discuţii al responsabililor cu dezvoltarea profesională din zona
Cluj- Napoca Vest (Mănăştur, Grigorescu, Zorilor), http://groups.yahoo.com/group/ RDP-Cluj-Vest
;
- Acordarea de consultanţă directă, prin telefon şi email cadrelor didactice referitor la
oportunităţile de formare continuă;
3. Gestionarea înscrierilor la activităţile de formare continuă
- Realizarea ghidului de înscriere şi a fişei de înscriere la programele de formare , publicat
la adresa http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm,
- Colectarea a 578 de înscrieri până în decembrie 2011;
4. Derularea programelor de formare continuă avizate din oferta de formare continuă
2011 – 2012
- derularea a 8 programe de formare cu 88 de grupe, 1499 participanţi
Numarul cursantilor privind mediul
de provenienta
Rural
244
Urban
1255
116

- pregătirea documentaţiei pentru acreditarea a 2 noi programe: Manager pentru şcoala
viitorului şi Învăţarea bazată pe investigaţie;
5. Monitorizarea calităţii programelor de formare continuă derulate:
- Prelucrarea chestionarelor completate de cursanţi la programele de formare continuă;
- Rapoarte de monitorizare privind derularea sesiunilor de formare.
III. 2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin
monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de
învăţământ preuniversitar
Obiectivele generale al Casei Corpului Didactic Cluj relevante pentru acest aspect vizat de
Programul Managerial al Inspectoratului Scolar Judetean Cluj sunt urmatoarele:
- Creşterea calităţii actului educaţional prin diversificarea activităţilor de formare continuă;
- Consolidarea rolului Casei Corpului Didactic Cluj în sistemul de învăţământ preuniversitar
Organizarea de activităţi metodice, ştiinţifice şi culturale adaptate contextului educaţional
Activităţi metodice
- Organizarea activităţii metodice cu responsabilii cu dezvoltarea profesională în 7 filiale
cu 134 de participanţi.
- Derularea activităţilor metodice: Ştiinţe atractive – învăţătorii (limba maghiară),
Activitate metodică cu profesorii de limba şi literatura maghiară;
- Activitate metodică cu pedagogii şcolari Nevoi specifice ale elevilor din internatele
şcolare.
Activităţi ştiinţifice
- Conferinţa Abordări Inovative în predarea ştiinţelor – profesorii de ştiinţe,
- Festivalul Naţional al Şanselor Tale – 4 activităţi coordonate, 3 activităţi propuse şi
realizate:
§ Conferinţa: Educaţia pentru drepturile omului şi egalitatea de şanse în contextul
voluntariatului european (09.12.2011),
§ Lectorat cu părinţii:Dezvoltarea valorilor moral-civice în rândul elevilor prin
§
voluntariat (07.12. 2011),
Voluntarintariatul - modalitate de dezvoltare a competenţelor sociale ale elevilor
(06.12.2011).
Activităţi culturale
- Icoane pe sticlă – artă şi tradiţie – conferinţă şi atelier de lucru,
117

- Tinereţea preţuieşte senectutea – activitate de voluntariat.
Coordonarea activităţilor metodice pentru bibliotecari şcolari/ responsabili CDI şi
profesori documentarişti
- realizare a 2 activităţi metodice cu bibliotecarii şi responsabilii CDI –Promovarea
activităţilor pedagogice şi culturale în bibliotecile şcolare .
Organizarea activităţii culturale „Ziua mondială a bibliotecilor şcolare” – 22
octombrie 2011.
Editarea de publicaţii în domeniul educaţional în cadrul Editurii Casei Corpului
Didactic Cluj-5 publicaţii;
Actualizarea bazelor de date cu resurse educaţionale:
- cu responsabilii cu dezvoltarea profesională din judeţul Cluj;
- cu responsabilii CDI din judeţul Cluj;
- cu şefii de catedră limba şi literatura română din judeţul Cluj;
- cu filiale CCD Cluj;
- cu profesorii metodişti din judeţul Cluj;
- cu membrii consiliului consultativ pe discipline din judeţul Cluj;
Publicarea pe pagina web a CCD Cluj informaţii referitoare la 6 resurse educaţionale
(ghiduri, manuale, portaluri).
Realizarea de publicaţii şi activităţi de diseminare - o expoziţie de carte Autori
clujeni .
Editarea de materiale promoţionale personalizate pentru activităţile derulate de
Casa Corpului Didactic Cluj şi asigurarea vizibilităţii acestora
- un afiş de promovare a activităţii Ziua Mondială a bibliotecilor şcolare
- o carte de vizită a CCD Cluj
- 2 bannere pentru proiecte derulate de CCD Cluj
- 5 seturi de materiale personalizate pentru programele de formare şi activităţile
derulate.
Promovarea activităţii Casei Corpului Didactic Cluj - pregătirea structurii Buletinului
Informativ Nr. 5.
III. 3. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul
implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin
sprijinirea activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale;
Obiectivul general al Casei Corpului Didactic Cluj:
- Dezvoltarea profesională prin proiecte şi parteneriate educaţionale
Coordonarea activităţii în filialele zonale
- 8 acorduri de colaborare încheiate cu 8 unităţi de învăţământ, filiale ale CCD Cluj;
- 8 puncte de informare privind formarea continuă în filialele CCD Cluj (Pliant, Listă
documente legislative, Extras Legea Educaţiei Naţionale, Orar biblioteca CCD Cluj, Carte de vizită
CCD Cluj, materiale promoţionale proiecte CCD Cluj);
- câte o activitate metodică cu RFC/RDP organizată în fiecare filială în perioada 07-13
decembrie 2011;
Coordonarea activităţii în centrele de documentare şi informare
- Actualizarea bazei de date cu CDI şi responsabili CDI din judeţ
118

- Actualizarea a 3 instrumente de lucru pentru bibliotecari şi responsabili CDI
(machetele Proiectul pedagogic, Fişa de activitate şi Raportul de activitate) şi transmitera acestor
documente înspre operaţionalizare, prin email şi pe site- ul CCD Cluj
Iniţierea de noi parteneriate - s-au iniţiat 8 acorduri de parteneriat: cu Ministerul Educaţiei
Cercetării, Tineretului şi Sportului, Biblioteca Judeţeană „O. Goga” Cluj, Şcoala. „Gh. Şincai”
Floreşti, Liceul Teoretic „Avram Iancu” Cluj-Napoca, Liceul Waldorf şi Fundaţia Educaţie pentru
Libertate;
Implementarea activităţilor din cadrul proiectelor în derulare
- s-au finalizat activităţile din cadrul proiectelor „Science Center To Go” (SCeTGo)
505318-LLP-1-FI-KA3-KA3MP, “Kicking Life into Classroom” 505519-LLP-1-2009-1-GR-KA3-
KA3MP;
- s-au derulat activităţile prevăzute în proiectele:
- Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-
Society-2010-1 SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624
- POSDRU/87/1.3/S/55336 Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii
- POSDRU/87/1.3/S/56116 Consiliere şi dezvoltare profesională continuă – sistem
transparent de pregătire pentru reuşita în cariera didactică
- POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria
curriculară Tehnologii
- POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română
în societatea cunoaşterii
- participarea la 3 reuniuni de proiect în Germania şi Grecia
- participarea la 1 conferinţă: Atena
- organizarea unei conferinţe la Cluj-Napoca.
Extinderea şi modernizarea bazei materiale a instituţiei - s-a realizat proiectul tehnic pentru
obiectivul de investiţii Centru de documentare şi formare continuă;
Măsuri pentru ameliorarea activităţii specifice instituţiei :
- Publicarea Buletinului Informativ nr. 5.
- Actualizarea bazei de date cu autori clujeni
- Pagina web actualizată la secţiunea Resurse educaţionale cu prezentarea unor site-uri în
limba română
- Finalizarea documentaţiei pentru acreditarea programelor propuse
- Identificarea de lectori pentru Simpozionul Preuniversitaria Ediţia XXIV.
119