Nr. 9/2008 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 9/2008 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!

Revistã editatã de Inspectoratul

General

al Poliåiei de Frontierã

• NR. 9/2008 • 36 PAGINI

Oradea 2008 -

European Dog Training

i n Workshop o -

Pag. 8

premierã æi succes


Æedinåa Consiliului Consultativ

Superior al IGPF

În municipiul Tulcea, în perioada 11

– 13 septembrie a.c., a avut loc Æedinåa

Consiliului Consultativ Superior al IGPF

pe trimestrul II / 2008, organizat de IJPF

Tulcea. La æedinåã a participat conducerea

IGPF, directorii direcåiilor din IGPF æi

Ziua Pompierilor

Pe locul unde, la 13 septembrie 1848,

în bãtãlia din Dealul Spirii, devenitã simbol

al luptei pentru libertate æi independenåã

naåionalã a poporului român, Compania de

Pompieri a Oraæului Bucureæti, împreunã

cu ostaæi ai Regimentelor 1 æi 2 Infanterie,

a înfruntat o coloanã a armatei otomane,

superioarã numeric, trimisã sã aresteze

Guvernul Provizoriu, instaurat de Revoluåia

de la 1848 din Muntenia, s-a ridicat

Monumentul Eroilor Pompieri. În memoria

celor 50 de eroi pompieri, care nu s-au

mai întors de pe câmpul de bãtãlie, au fost

depuse coroane de flori

din partea Preæedinåiei,

Guvernului, MIRA,

Ministerului Apãrãrii,

Inspectoratului pentru

Situaåii de Urgenåã

æi altor instituåii, cu

ocazia împlinirii a 160

de ani de existenåã a

pompierilor.

La eveniment au

participat ministrul

Internelor æi Reformei Administrative,

Cristian David, ministrul Sãnãtãåii, Eugen

Nicolãescu, secretarii de stat Raed Arafat

æi Victor Paul Dobre precum æi consilierul

de stat, general Ion Opriæor, secretar al

Consiliului Suprem de Apãrare a Åãrii.

În programul evenimentului a fost

inclusã æi o paradã. În jurul Palatului

Parlamentului au defilat zece detaæamente

de pompieri, de la „Detaæamentul

din teritoriu, directorii æcolilor, æefi de

inspectorate æi alåi invitaåi.

Pe parcursul celor trei zile au fost

analizate activitãåile desfãæurate, stadii

ale diferitelor proiecte æi s-au fãcut diferite

propuneri. În suplimentul la prezenta

ediåie vã prezentãm

concluziile acestei

æedinåe, concretizate

în dispoziåia

inspectorului general

al PFR pentru

punerea în aplicare

a recomandãrilor

stabilite în cadrul

æedinåei Consiliului

Consultativ Superior

al IGPF pe trimestrul

II / 2008.

Drapelelor de Luptã” pânã la elevi æi

voluntari. Cu aceastã ocazie au fost

arãtate publicului zece drapele, cel mai

vechi dintre ele fiind al Revoluåiei Române

de la 1848, culorile sale roæu, galben æi

albastru æi inscripåia „Dreptate æi Frãåie”

fiind hotãrâte de „Guvernul revoluåionar

Provizoriu”. Au mai fost prezentate æi

drapelele de luptã ale pompierilor.

În mesajul adresat cu aceastã

ocazie, ministrul Internelor æi Reformei

Administrative a subliniat faptul cã „în

situaåii de urgenåã, cuvântul cheie este

solidaritatea, iar aceasta trebuie sã se

manifeste faåã de cei aflaåi la nevoie” æi

a apreciat profesionalismul æi dãruirea

reprezentanåilor IGSU,

subliniind importanåa

colaborãrii cu SMURD

pentru salvarea de vieåi

omeneæti.

Referindu-se la

activitatea lucrãtorilor

Inspectoratului

General pentru

Situaåii de Urgenåã,

ministrul Cristian

David a precizat: „nu

este nevoie sã ne întoarcem prea mult

în timp pentru a gãsi exemple de curaj

æi devotament ale pompierilor, pentru

cã zilnic îi regãsim înfruntând apele,

luptându-se cu focul æi aræiåa, intervenind

acolo unde este mai greu pentru a salva

vieåi omeneæti.

Iar atunci când fac toate acestea , ei le

numesc– DATORIE.”

Elena URSACHI

Agenåii de poliåie de frontierã din cadrul structurilor teritoriale ale PFR

care doresc sã lucreze în cadrul Serviciului Acåiuni Speciale æi Intervenåie al

Inspectoratului General al Poliåiei de Frontierã pot trimite un CV. pe adresa SASI-

IGPF, fax 021 3161134. Relaåii la: int.19540 sau 19541.

2

ANUNÅ ÎNCADRARE

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 681

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Marius IONESCU

Layout: Mihai BEJENARU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

1 octombrie 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România


F R O N T I E R A


La Æcoala de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului Poliåiei de

Frontierã Iaæi s-a desfãæurat a-VI-a sesiune

a „Academiei de Varã a Poliåiilor de

Frontierã Europene”.

Activitãåile au fost organizate în

perioada 8-12 septembrie a.c. de

cãtre IGPF æi au reunit reprezentaåi ai

Germaniei, Bulgariei, Spaniei, Italiei,

Ungariei æi FRONTEX, iar din România

au participat specialiæti din partea R.A.R.

æi D.R.A.O.V. Iaæi. Poliåia de Frontierã

Românã a fost reprezentatã de cãtre DCIT

- IGPF, cele æase DPF-uri, cinci æcoli æi

opt IJPF-uri.

Sesiunea a-VI-a a avut ca temã

„Combaterea traficului internaåional

de auto furate”. S-au parcurs mai

multe comunicãri, al cãror conåinut

a vizat cu prioritate: • indiciile care

conduc la suspiciuni în cursul verificãrii

autovehiculului • codul V.I.N.,

element hotãrâtor în descoperirea

autovehiculelor furate • certificarea

autenticitãåii vehiculelor rutiere •

combaterea infracåionalitãåii legate de

În vizitã la SPF

Rãducãneni


F R O N T I E R A

I n s t r u i r e

Academicienii de la Iaæi

mijloacele de transport ce trec frontiera

de stat • metodele de combatere a

posesiei ilegale de autovehicule furate

• rolul cooperãrii în eficientizarea

acåiunilor de descoperire a maæinilor

furate • situaåia infracåionalitãåii

cu autovehicule furate în Ungaria,

Spania, Italia, Germania, Bulgaria æi

România.

Expunerile æi dezbaterile realizate

au reprezentat un real interes

profesional æi au fost susåinute

de un bogat material didactic æi

de cazuisticã, evidenåiindu-se

intervenåiile reprezentanåilor IGPF,

Italiei, Germaniei æi RAR. Acestea

au fost susåinute de prezentarea unor

activitãåi practice la SPF Rãducãneni æi

PTF Sculeni.

Participanåii au apreciat ca deosebit de

utile æi productive cursurile desfãæurate,

atât în plan profesional, cât æi al

relaåionãrii interinstituåionale æi umane,

reliefând necesitatea continuãrii acestor

activitãåi.

Reprezentanåii Frontex au

evidenåiat participarea PFR la

activitãåile FRONTEX în domeniul

pregãtirii, combaterii migraåiei

ilegale æi a infracåionalitãåii

transfrontaliere.

De menåionat cã, în

deschiderea lucrãrilor sesiunii,

s-a dezvelit placa cu inscripåia

„FRONTEX PERTENERSHIP

ACADEMY” (Academie

partenerã Frontex). La festivitate

au participat, alãturi de cursanåi

æi personal didactic din ÆFICP PF

Iaæi, subprefectul judeåului Iaæi,

Vasile Eåcu, adjunctul inspectorului

general al PFR, chestorul de poliåie

Vasile Moåoc æi cadre de conducere

de la structurile cu care æcoala

ieæeanã coopereazã.

Gazdele evenimentului au

organizat vizitarea municipiului

laæi æi a împrejurimilor acestuia,

precum æi un exerciåiu demonstrativ,

în poligonul Æorogari, la care a

participat Serviciul de Acåiuni

Speciale æi Intervenåie.

Expunerile æi documentãrile

participanåilor au fost imprimate pe suport

magnetic æi vor fi folosite ca material

didactic în activitãåile de formare æi

perfecåionare a personalului PFR. Iatã,

în continuare, câteva dintre mesajele

cursanåilor:

„Dragi colegi, doresc

sã vã mulåumesc æi sã vã urez tot

binele, mult succes în activitãåile

dumneavoastrã viitoare, atât în plan

profesional, cât æi în plan personal.

Cu urãrile mele de bine.” - Barbara

Urbanovic - reprezentanta Agenåiei

FRONTEX.

„Dragi colegi, a fost

o deosebitã plãcere pentru mine sã

particip la acest seminar. Nu am întâlnit

aici doar colegi, ci vechi æi noi prieteni, a

fost ca o reuniune de familie. Tot binele

pentru toåi vechii æi noii prieteni.” - Uwe

Gebauer - reprezentantul Germaniei.

„Dragii mei colegi, perioada

de pregãtire petrecutã împreunã cu

dumneavoastrã a fost productivã. Dar

mai presus de toate, atenåia acordatã

æi ospitalitatea dumneavoastrã au fost

peste aæteptãri. Prima mea vizitã în åara

dumneavoastrã minunatã va rãmâne, de

aceea, memorabilã.

Sper sã pot cãlca din nou cât mai

curând acest pãmânt. Cu salutãri din

inimã.” - Lt col. Antonio Montanarro

– reprezentantul Italiei.

„Dragi prieteni, a fost o plãcere

pentru mine sã fiu aici pe perioada

celor cinci zile. Cu siguranåã nu voi uita

niciodatã oamenii pe care, i-am cunoscut

aici æi timpul petrecut împreunã cu voi. Vã

mulåumesc foarte mult.” - Miguel Angel

- reprezentant Spania.

„Dragi colegi, a fost o

deosebitã onoare sã fiu prezent la acest

seminar. Nivelul ridicat de pregãtire al

participanåilor m-a fãcut sã mã simt mai

degrabã ca un învãåãcel decât ca un

expert. A fost o experienåã minunatã æi m-

am simåit ca acasã. Sper sã vã revãd pe toåi

cât mai curând! Vã îmbrãåiæez !” - Insp.

Rafael Ramirez Garcia - reprezentant

Spania.

„Astãzi, când suntem parte a

UE, æi mã refer la România æi Bulgaria,

întâlnirile de acest gen sunt foarte utile

pentru åãrile care iau parte la lupta

Barbara Urbanovic - reprezentanta Agenåiei

FRONTEX, asistatã de un luptãtor SASI

împotriva traficului de maæini furate.” -

Insp. LIubomir Kazandjiev - reprezentant

Bulgaria.

„Vã mulåumim pentru invitaåie.

Ne bucurãm foarte mult cã am avut

posibilitatea de a lua parte la aceastã

întâlnire æi experienåa acumulatã aici

o vom schimba cu colegii noætri de la

poliåia maghiarã. Sperãm cã æi noi am

putut adãuga ceva. Plecãm cu speranåa

de a ne reîntâlni în urmãtorii ani æi

cu speranåa de a avea posibilitatea, în

viitor, sã participãm la cursurile acestei

academii.” - Lt.col. Liczkai Gabor æi lt.

Ferenc Bagi - reprezentant Ungaria.

Iulian PUICÃ

3


„Datã fiind evoluåia

actualã a criminalitãåii

æi a globalizãrii,

cooperarea æi

colaborarea sunt

esenåiale”

Interviu cu ambasadorul

SUA în România,

E. S. Nicholas F. Taubman

- Excelenåã, pe parcursul celor aproximativ 3 ani de zile,

de când sunteåi Ambasador al Statelor Unite ale Americii în

România, aåi avut posibilitatea sã cunoaæteåi åara noastrã æi

instituåiile statului. Care a fost impresia dumneavoastrã la

început? Dar cea actualã?

- Întâi de toate aæ vrea sã vã mulåumesc pentru cã mi-aåi

oferit ocazia de a rãspunde acestor întrebãri pentru revista

Frontiera. Aceastã åarã frumoasã æi oamenii sãi mi-au fãcut

o impresie extraordinarã. România este o democraåie în

stadiu incipient æi a evoluat mult de la cãderea regimului

Ceauæescu. Daåi-mi voie sã fac o scurtã recapitulare: în ultimii

trei ani, România, mai exact oraæul Sibiu, a avut onoarea de

a fi Capitala Culturalã a Europei. Dupã ce am vizitat Sibiul

împreunã cu familia mea, pot spune cã meritã acest titlu. În

2007, când România a devenit membru al Uniunii Europene,

am vãzut - la fel ca mulåi alåii - unitatea poporului român.

Nu voi uita niciodatã acest lucru. Iar în primãvara acestui

an, România a gãzduit unul dintre cele mai ample summituri

NATO organizate vreodatã æi, cu siguranåã, cel mai complex

eveniment gãzduit vreodatã la Bucureæti. Toatã lumea,

începând cu Preæedintele SUA, continuând cu secretarul de

stat al SUA æi terminând cu secretarul apãrãrii, a fost de pãrere

cã summitul a fost un succes. Din nou, a fost o demonstraåie

a potenåialului României pe care o cunoaætem.

- Referindu-ne la instituåia noastrã: Practic, poliåiætii de

frontierã au fost primii reprezentanåi ai statului cu care aåi

intrat în contact la venirea în România. Ce pãrere v-au creat

la acel moment?

- Am un profund respect pentru bãrbaåii æi femeile din

Poliåia de Frontiera æi înåeleg cã ei sunt cei care ne protejeazã

graniåele. Aceæti profesioniæti au o misiune dificilã æi sunt,

de obicei, primii cetãåeni români pe care îi întâlnesc strãinii

4

care vin în România. Am vãzut abnegaåia æi profesionalismul

poliåiætilor de frontierã æi apreciez lucrul acesta, la fel ca æi

angajaåii æi colegii mei de la ambasadã.

- Dupã cum cunoaæteåi, au existat numeroase cazuri

complexe de criminalitate organizatã transnaåionalã, în

care autoritãåile americane au colaborat direct cu Poliåia de

Frontierã Românã. Care este opinia dumneavoastrã despre

aceastã colaborare?

- Datã fiind evoluåia actualã a criminalitãåii æi a globalizãrii,

cooperarea æi colaborarea sunt esenåiale. Sunt sigur cã

aceastã colaborare va continua, prin intermediul ambasadei

æi al programelor pe care le derulãm împreunã cu poliåia

æi autoritãåile judiciare române. De pildã, patru angajaåi ai

Poliåiei de Frontierã au fost trimiæi în luna iunie la un curs

de pregãtire pentru Comandanåii Brigãzilor Antidrog, la care

au mai participat poliåiæti din æase åãri vecine. De asemenea,

în luna martie, Poliåia de Frontierã, în colaborare cu Drug

Enforcement Administration (DEA) æi alte agenåii, au arestat

un traficant de arme acuzat de conspiraåie pentru vinderea de

arme în valoare de milioane de dolari unei organizaåii teroriste

strãine: Foråele Armate Revoluåionare Columbiene (FARC).

- Cum consideraåi susåinerea de cãtre åãrile din regiune,

în special cele vecine României, a instituåiilor care au

ca obiective lupta împotriva criminalitãåii? Care sunt, în

opinia dumneavoastrã pârghiile æi domeniile de colaborare

interagenåii care trebuie sã se dezvolte?

- O întrebare excelentã. Continuãm sã colaborãm cu

România æi åãrile vecine pentru organizarea de conferinåe

æi programe regionale de pregãtire profesionalã. De pildã, a

cincea ediåie a Conferinåei Internaåionale a Æefilor Structurilor

F R O N T I E R A

I n t e r v i u


de Combatere a Crimei Organizate din Sud-Estul Europei a

avut loc la Tulcea, în perioada 1-4 septembrie. La conferinåã

au participat peste 10 åãri æi s-au pus bazele unor iniåiative

de colaborare. A fost un eveniment încununat de succes æi

asemenea programe æi conferinåe importante vor fi organizate

în continuare.

- Recent, a fost semnat un Acord între Ministerul Internelor

si Reformei Administrative æi Departamentul Energiei din SUA,

cu privire la cooperarea în domeniul prevenirii traficului ilicit

cu substanåe nucleare æi alte materiale radioactive. Ce se are

în vedere prin acest document bilateral?

- Acest Acord încheiat între Administraåia Naåionalã

pentru Securitate Nuclearã (NNSA) æi Poliåia Românã de

Frontierã oferã cadrul legislativ necesar colaborãrii în vederea

identificãrii transporturilor ilicite de substanåe nucleare æi

alte materiale radioactive, prin coordonarea eforturilor de

prevenire a traficului cu asemenea materiale. Acest acord

creazã pentru NNSA mediul necesar colaborãrii cu Poliåia

de Frontierã, în vederea instalãrii unor sisteme moderne

de detectare a radiaåiilor în mai multe puncte de trecere a

frontierei, aeroporturi æi porturi din România æi asigurãrii

pregãtirii necesare pentru folosirea acestor echipamente.

De asemenea, acest parteneriat cu România este un pas

important în eforturile NNSA de a colabora cu instituåii din

întreaga lume pentru identificarea, stoparea æi distrugerea

substanåelor nucleare. România este, alãturi de alte peste 70

de åãri, stat partener în Iniåiativa Globalã de Combatere a

Terorismului Nuclear, iniåiativã ce are drept scop extinderea æi

intensificarea parteneriatelor pentru combaterea terorismului

nuclear la nivel global.

- Domnule Ambasador, poliåiætii români, inclusiv poliåiætii

de frontierã, apreciazã foarte mult modul în care acåioneazã

foråele de ordine americane pentru prevenirea æi combaterea

- Cred cã acest lucru diferã de la o åarã la alta æi poate fi

influenåat de mulåi factori, precum guvernul, factorii socioeconomici

sau cultura unei åãri. Din ce am vãzut în România,

pot spune ca aveåi un serviciu de poliåie ce se va transforma

într-o comunitate extrem de eficientã. Sunteåi norocoæi cã

numãrul crimelor violente nu este la fel de mare precum în

Statele Unite. Nici numãrul de ofiåeri agresaåi sau uciæi de

criminali nu se poate compara. Aæadar, cred cã, din anumite

puncte de vedere, România se poate considera norocoasã.

- La începutul mandatului, unul dintre obiectivele

dumneavoastrã declarate a fost cel al luptei anticorupåie.

Cum apreciaåi prestaåia autoritãåilor române în limitarea

fenomenului corupåiei la frontierã æi ce s-ar impune, în

opinia dumneavoastrã, sã se întreprindã, în continuare, în

acest demers?

- Aveåi dreptate când spuneåi cã lupta împotriva corupåiei

æi întãrirea statului de drept s-au aflat printre obiectivele mele

declarate la începutul mandatului. Rãmân în continuare

obiective prioritare, nu doar ale mele, ci æi ale Preæedintelui

Statelor Unite æi ale Guvernului American. Sunt, în acelaæi

timp, obiective ale Uniunii Europene æi ale Convenåiei

Organizaåiei Naåiunilor Unite împotriva corupåiei, dar æi

ale altor convenåii încheiate de guvernele noastre. Aæadar,

sunt într-o companie aleasã atunci când critic corupåia æi

subliniez importanåa întãririi statului de drept. Sunt suficient

de realist încât sã ætiu cã aceastã problemã nu va fi rezolvatã

în timpul mandatului meu de ambasador, însã cred, totodatã,

cã guvernul Statelor Unite va continua sã critice corupåia æi sã

acåioneze mult timp dupã ce voi pleca din România.

- Având în vedere cã România întreprinde demersurile

necesare pentru aderarea la Spatiul Schengen, iar Poliåia de

Frontierã va fi evaluatã, în viitorul apropiat, cu privire la

îndeplinirea angajamentelor asumate, ce recomandãri aveåi

pentru colegii noætri?

- De fiecare datã când veåi

implementa o schimbare radicalã

de politicã sau procedurã, va urma

o perioadã dificilã. Acest lucru este

normal, dar, æi mai important, fiåi

pregãtiåi pentru aceastã perioadã.

Adresaåi-vã toate întrebãrile necesare

înainte de punerea în aplicare a

modificãrilor. Aflaåi ce a funcåionat

æi ce nu a funcåionat în cazul

celorlalte åãri Schengen æi învãåaåi

din experienåa lor.

- În final, vã rugãm sã transmiteåi

un mesaj cãtre toåi poliåiætii români

de frontierã.

actelor ilegale, autoritatea impusã în cadrul intervenåiilor,

prestanåa, respectul pe care contribuabilii îl au faåã de

poliåiætii americani, protecåia pe care statul o acordã acestora

etc. Ce credeåi cã ar trebui fãcut pentru ca æi în România sã

ajungem la acest nivel?

- Apreciez munca susåinutã æi

eforturile pe care le depuneåi. Vã

urez succes în continuare în toate

proiectele pe care le veåi desfãæura,

în întâlnirile bilaterale cu echipa

mea, la conferinåele regionale în

vederea colaborãrii æi în rezolvarea

cazurilor cu care vã confruntaåi. Vã mulåumesc încã o datã

pentru aceastã minunatã ocazie de a mã adresa dumneavoastrã

æi colegilor dumneavoastrã.

A consemnat

Marius IONESCU

F R O N T I E R A

I n t e r v i u 5


Ministrul internelor æi reformei administrative, Cristian David,

æi ambasadorul SUA în România, Nicholas Taubman, au semnat

la sediul MIRA, în data de 15 septembrie a.c., Acordul între

Ministerul Internelor æi Reformei Administrative din România æi

Departamentul Energiei din SUA, cu privire la cooperarea în

domeniul prevenirii traficului ilicit cu substanåe nucleare æi alte

materiale radioactive.

Prin implementarea acestui Acord, Departamentul Energiei al

SUA, prin Administraåia Naåionalã pentru Securitate Nuclearã,

va acorda sprijin României în prevenirea proliferãrii armelor æi

materialelor nucleare, în sensul exercitãrii unui control eficient în

ceea ce priveæte traficul ilicit cu materiale nucleare æi radioactive

æi utilizãrii unor sisteme de identificare complexe în cadrul

punctelor de trecere a frontierei, ale României, pe fluxurile de

intrare/ieæire.

IGPF va fi principalul beneficiar al acestui sprijin, care va

consta în furnizarea de cãtre Departamentul Energiei al SUA

a echipamentelor tehnice necesare, materialelor, pregãtirii æi

serviciilor de specialitate.

Pentru ca punerea în practicã a acestui acord sã se bucure

de un cât mai mare succes, în perioada premergãtoare

semnãrii acordului, 30 poliåiæti de frontierã au participat la

un curs de pregãtire în SUA, la Centrul de

Antrenament Hammer, Richland, cu sprijinul

Departamentului Energiei din SUA, în domeniul

armelor de distrugere în masã.

Cu ocazia semnãrii acordului, ministrul

Cristian David æi Excelenåa Sa Nicholas Taubman

au apreciat cã noul document juridic de

cooperare consolideazã conlucrarea bilateralã

româno-americanã în acest domeniu deosebit

de actual æi sensibil în plan internaåional.

Pentru åara noastrã, implementarea

programului ,,SECOND LINE OF DEFENCE”,

în valoare de aproximativ 100.000.000

USD, constã în furnizarea de cãtre SUA æi

dotarea IGPF cu aparatura necesarã detectãrii

materialelor nucleare æi radiologice, realizarea

unor studii de implementare a programului în

punctele de frontierã româneæti æi pregãtirea

personalului, care implicã formarea æi

pregãtirea unui grup de ofiåeri la nivel central,

specializaåi în coordonarea, controlul, precum

6

Acord de cooperare

încheiat cu

Departamentul Energiei

din SUA

æi în gestionarea, decelarea æi diseminarea informaåiilor obåinute

ca urmare a utilizãrii sistemului integrat.

Acest program prevede, în principal, instalarea unor portalmonitoare

ce detecteazã radiaåii gamma æi neutroni în punctele

de frontierã rutiere, navale æi aeriene situate pe viitoarea frontierã

externã a UE, la graniåa cu Ucraina, Serbia, R. Moldova æi Marea

Neagrã, cât æi în cadrul Aeroportului Internaåional “Henri

Coandã”. Totodatã, programul presupune realizarea unui

sistem on-line de avertizare, ce cuprinde o bazã de monitorizare

centralã æi zece baze locale.

Iniåial, au fost propuse, pentru dotarea cu portalmonitoare

de cãtre IGPF, zece puncte de frontierã :

PTF Siret - IJPF Suceava, PTF Stânca Costeæti - rutier -

IJPF Botoæani, PTF Sculeni - rutier - IJPF Iaæi, PTF Albiåa

- rutier - IJPF Vaslui, PTF Oancea - rutier - IJPF Galaåi,

PTF Galaåi - rutier - IJPF Galaåi, PTF Constanåa - IJPF

Constanåa, PTF Poråile de Fier Rutier - IJPF Mehedinåi,

PTF Stamora Moraviåa - rutier - IJPF Timiæ æi PTF Aeroport

Henri Coandã Bucureæti. În viitor, numãrul punctelor care

vor fi dotate va fi mai mare.

Pentru stabilirea exactã a amplasãrii tehnicii în teren,

în cursul trimestrului al IV-lea din 2007, în åara noastrã s-a

prezentat o comisie de specialiæti æi experåi ai Guvernului

SUA, care au realizat o evaluare a patru locaåii (puncte

de frontierã la graniåa cu R. Moldova) unde urmeazã a fi

amplasate portal- monitoare, aceastã activitate urmând a

fi continuatã odatã cu semnarea Acordului de Cooperare

dintre Guvernul României æi Guvernul S.U.A.

Obiectivul principal al acordului este conjugarea

efortului comun, astfel încât sã fie diminuat riscul

traficului ilegal prin cãutarea, detecåia æi identificarea unor

materiale nucleare sau radioactive, dezvoltarea de proceduri æi

capacitãåi de rãspuns æi, nu în ultimul rând, stoparea traficului

cu materiale nucleare ce au în compunere surse nucleare.

Caracteristicile echipamentului SLD fix:

Fiecare monitor detecteazã raze gama æi neutroni;

Sunt utilizate monitoare de vehicule, persoane æi

trenuri;

Monitoarele sunt proiectate sã detecteze materiale

nucleare æi radioactive ascunse æi ecranate;

Monitoarele sunt pasive, nepericuloase æi rezistente;

Toate monitoarele sunt rezistente la temperaturi între

– 40 æi + 55 grade C, iar bateriile au o duratã de 12 ore;

Monitoarele SLD au o scarã micã de falsã alarmare;

Durata de funcåionare a monitoarelor este de 20-25 ani

(reparaåii din 8 în 8 ani);

Implementarea acestui program în România, precum æi

gestionarea acestor echipamente de cãtre Poliåia de Frontierã

Românã, ar putea contribui la amplificarea cooperãrii cu

partenerii externi în domeniul securizãrii frontierelor æi al

neproliferãrii armelor de distrugere în masã, dar æi în dezvoltarea

BORDER DEFENCE INITIATIVE în regiunea Mãrii Negre.

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e


Alegeri ale CNP la Cãlimãneæti

La Cãlimãneæti, judeåul Vâlcea, au avut loc, în perioada

19-20 septembrie a.c., lucrãrile Congresului Naåional al

Corpului Naåional al Poliåiætilor.

Din partea Preæedinåiei a participat chestorul general Ion

Criæan, iar din partea conducerii MIRA chestorul general Virgil

Ardelean-care a transmis mesajul secretarului de stat, æeful

Departamentului Ordine æi Siguraåã Publicã, chestor general

dr. Anghel Andreescu. Au mai participat subsecretarul de stat,

general (r) Damian Miclea, chestorul general Pavel Abraham

– preæedintele de onoare al CNP, comisarul-æef Daniel Barbu,

adjunct al æefului DMRU din cadrul MIRA, comisarul-æef

Picturi returnate

În data de 7 martie a.c., o

echipã a Poliåiei de Frontierã

din cadrul IJPF Olt, în urma

unei acåiuni, au descoperit în

portbagajul unui autoturism

condus de cetãåeanul român

Claudiu M., din judeåul Timiæ,

trei tablouri. Fãcându-se

verificãrile de rigoare, s-a

descoperit cã acestea erau

furate din Austria, de la un

colecåionar particular.

Ca urmare a celor constatate,

tablourile au fost reåinute în

Romicã Moise, æeful Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice,

care a transmis mesajul inspectorului general al PFR, precum

æi chestorul Jenicã Arion - din partea conducerii IGPR.

Dupã mesajele invitaåilor au avut

loc alegerile Biroului Executiv Central.

Au fost prezenåi reprezentanåii a 99

organizaåii teritoriale æi a cinci consilii

departamentale, fiind prezenåi 219

membri delegaåi. În urma voturilor

exprimate, au fost aleæi comisarulæef

Iulian Alexandru Dobrescu -

preæedinte, comisarii-æef Constantin

Asofronie æi Victor Negreanuvicepreæedinåi,

colonelul (r) Ion Dobresecretar

general, comisarul-æef Florea

Baicu-trezorier general, subcomisarul

Marian Cristea æi agentul-æef Sorin Ilie

ocupând funcåia de membri.

vederea confiscãrii, iar Claudiu M. s-a ales cu dosar de urmãrire

penalã pentru sãvâræirea infracåiunii de furt calificat.

Lucrãrile de artã constau în:

-un tablou cu 3 copii, reprezentare bust, picturã în ulei,

dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie;

-o picturã în ulei reprezentând o femeie aristocratã, bust,

dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie;

-un tablou înfãåiæând un bãrbat în åinutã militarã, picturã în

ulei, dimensiuni cca. 85-65 cm., cu ramã aurie.

S-a luat legãtura cu Ambasada Austriei la Bucureæti, pentru ca

picturile sã fie returnate deåinãtorului de drept. Astfel cã, în data

de 15 septembrie a.c., la sediul IGPF, au fost înmânate lucrãrile

de artã ataæatului special al Ministerului Federal de Interne al

Republicii Austria pe lângã Ambasada Austriei la Bucureæti,

Peter Juraceck, ambele pãråi reliefând buna colaborare existentã

între instituåii, precum æi necesitatea continuãrii acesteia în

scopul prevenirii æi combaterii eficiente a infracåionalitãåii

transnaåionale.

Mihai BEJENARU

F R O N T I E R A

Æ t i r i

7


European Dog Training Workshop

În perioada 27 – 31 august a.c., la Oradea, în

premierã în Europa æi sub egida FRONTEX, 54 de

reprezentanåi ai structurilor cu atribuåii la frontierã

æi 30 câini de serviciu, din 17 state europene -

România, Bulgaria, Cehia, Danemarca, Estonia,

Finlanda, Germania, Italia, Lituania, Portugalia,

Polonia, Slovenia, Spania, Slovacia, Elveåia, Letonia

æi Malta - au participat la demonstraåia publicã a

aptitudinilor câinilor de serviciu, folosiåi de cãtre

structuri cu atribuåii la frontierã din statele membre

UE - EUROPEAN DOG TRAINING WORKSHOP.

(demonstraåie europeanã de dresaj canin).

8

F R O N T I E R A

P r e g ã t i r e


Demonstraåia a avut ca principal scop

punerea în practicã a standardelor de

lucru pentru câinii de serviciu folosiåi de

cãtre structurile cu atribuåii la frontierã din

statele membre UE, în vederea realizãrii

interoperabilitãåii în timpul operaåiunilor

comune sau a detaæãrilor RABIT precum

æi acela de a fi prezentat, în proiect,

„Manualul de pregãtire comun pentru

structurile Poliåiei de Frontierã din Uniunea

Europeanã pe linia câinilor de serviciu”.

Agenåia Frontex a acordat o importanåã

deosebitã acestei activitãåi, fapt pentru

care a dorit realizarea unei demonstraåii de

anvergurã.

Din partea agenåiei au participat

urmãtorii experåi: Reinhard M. Lintner,

æeful unitãåii pentru pregãtire, Radu Anton - expert în cadrul unitãåii

pentru pregãtire, Mikhal Parzyszek, æeful unitãåii de relaåii publice

æi doamna Justyna Jurczak – asistent în cadrul unitãåii de relaåii

publice. Aceætia au organizat æi coordonat activitãåile, împreunã

cu un comitet de organizare constituit pentru acest eveniment din

partea Poliåiei de Frontierã Române, format din cadre de conducere

æi specialiæti ai IGPF, DPF Oradea, precum æi din cadrul Æcolii de

Pregãtire a Agenåilor PF „Avram Iancu Oradea”

Poliåia de Frontierã Românã a

fost reprezentatã de agent æef de

poliåie Nica Nicolae, din cadrul

IJPF Constanåa, cu câinele Gebaca,

rasa labrador, specializat antidrog

(detectare substanåe stupefiante)

æi de agent æef adjunct de poliåie

Lucian Daniel Stângã, din cadrul

IJPF Mehedinåi, avându-l alãturi

pe IK- rasa ciobãnesc german,

specializat în detectare substanåe

explozive.

„Sunt încântat cã autoritãåile române

au fost de acord sã gãzduiascã acest

eveniment. Împreunã cu celalalte state

Membre UE, aceastã åarã a participat activ

la numeroase operaåiuni coordonate de

FRONTEX care au avut ca scop întãrirea

frontierelor externe ale UE.”

Ilkka LAITINNEN,

directorul executiv FRONTEX

Exerciåiul public a avut loc pe 30 august, pe terenul din incinta

„Æanåul Cetãåii” din municipiul Oradea, intrarea fiind gratuitã. Au

fost prezenåi peste 500 de spectatori, care au putut sã urmãreascã

demonstraåia æi pe un ecran imens.

Evenimentul a fost bine mediatizat, mai ales în media localã. Cu

aceastã ocazie s-a realizat un videoclip, s-a organizat o conferinåã

de presã, iar organizatorii au participat la emisiuni televizate.

Din pãcate a existat æi un incident trist, un câine aparåinând

Poliåiei de Frontierã Slovace a cãzut de la geamul camerei de hotel

unde era cazat. Animalul nu a supravieåuit cãderii de la etajul 5.

Reinhard Lintner, æeful unitãåii de pregãtire Frontex, a declarat

în cadrul conferinåei de presã cã “animalul era probabil stresat,

obosit æi nu s-a acomodat cu noul mediu, de aceea a sãrit de la

fereastrã.”

Iulian PUICÃ

F R O N T I E R A

P r e g ã t i r e 9


10

F R O N T I E R A

P r e g ã t i r e


F R O N T I E R A

P r e g ã t i r e 11


Convocare pe tema

braconajului în Delta Dunãrii

La Centrul de Pregãtire æi Cazare Sulina (IJPF Tulcea), s-a

desfãæurat convocarea de specialitate cu tema „Combaterea

braconajului piscicol în Delta Dunãrii æi complexul lagunar prin

cooperarea cu celelalte instituåii cu atribuåii pe aceastã linie”.

Activitatea a fost organizatã în perioada 11 -12 septembrie a.c.,

Fotografii din timpul convocãrii

de cãtre IJPF Tulcea, sub coordonarea Serviciului Supraveghere

æi Control Naval din cadrul Direcåiei Management Naval a IGPF,

cu participarea ofiåerilor C.I.T., pe liniile de muncã ,,combaterea

Ex-guvernatorul R.B.D.D., domnul Paul Cononov

braconajului piscicol” la nivelul IJPF-urilor: Caraæ-Severin,

Mehedinåi, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraæi, Ialomiåa,

Brãila, Galaåi, Constanåa æi Tulcea, dar æi de la I.G.P.F.

Convocarea a fost coordonatã de cãtre comisarul-æef de poliåie

Cristian Ionaæcu,

æeful Serviciului

Supraveghere æi

Control Naval.

Plase monofilament ridicate de la

Aceastã

braconieri

activitate s-

a bucurat de

prezenåa mai

multor invitaåi din partea principalelor instituåii implicate în

combaterea braconajului piscicol: preæedintele A.N.P.A.,

Gheorghe Ætefan, Guvernatorul Rezervaåiei Biosferei Delta

Dunãrii (R.B.D.D.) de la acel moment, inginer Paul Cononov,

æeful IPJ Tulcea - comisar-æef de poliåie Paul Machedon, æeful

filialei A.N.P.A. Tulcea, Enache Constantin, precum æi æeful

Serviciului Inspecåie piscicolã din cadrul A.N.P.A. Bucureæti,

Radu Petru.

Întâlnirea de lucru a avut drept scop continuarea eforturilor

îndreptate spre prevenirea æi combaterea cu o mai mare eficienåã

a braconajului piscicol, amplificarea acåiunilor de cooperare

æi, nu în ultimul rând, analizarea legislaåiei în domeniu, cu

propuneri de modificare a O.U.G.23/2008 privind pescuitul æi

acvacultura.

Pe întreaga perioadã a convocãrii, participanåilor le-au fost

prezentate tematici concrete de cãtre invitaåi, cele mai interesante

fiind intervenåiile preæedintelui A.N.P.A., Gheorghe Ætefan, cu

referire la tendinåele actuale din domeniul pisciculturii æi

acvaculturii, precum æi expunerea ex-guvernatorului Rezervaåiei

Biosfera Delta Dunãrii, inginer Paul Cononov, care, dublat de

un material documentar consistent, a prezentat participanåilor

biodiversitatea deltaicã æi factorii de risc ce pot afecta fondul

piscicol natural din Delta Dunãrii.

Convocarea de specialitate a avut æi o serie de activitãåi

practice æi documentare, cele mai semnificative fiind expunerea

unor mari cantitãåi de scule interzise de pescuit æi alte mijloace

ilegale utilizate de cãtre braconieri, bunuri ce se aflã depozitate

la Camera de Corpuri delicte a SPF Sulina, precum æi asistarea

la organizarea, desfãæurarea æi finalizarea unei acåiuni cadru de

cooperare între poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Sulina æi

inspectorii A.N.P.A.

În urma acestei acåiuni, derulatã în zona Sf. Gheorghe, cu

foråe sporite, au fost ridicate în vederea confiscãrii unelte de

pescuit din plasã monofilament, în lungime de 2000 m, precum

æi cantitãåi de peæte provenite din braconaj.

La finalul convocãrii, toåi participanåii æi-au exprimat

încrederea cã printr-o bunã colaborare între instituåii, combaterea

braconajului piscicol poate deveni un obiectiv comun în

eradicarea acestui fenomen, atât la Dunãre cât æi în Deltã.

Doru AXINTE

Natalia AGIGHIOLEANU

12

Preæedintele A.N.P.A., domnul Ætefan Gheorghe

Participanåii la convocare

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e


Procesul de evaluare Schengen;

metode de evaluare tematice æi/sau regionale

Tiberiu TRIFAN , æeful Direcåiei

Generale Schenghen - MIRA

Concluziile adoptate de Consiliul JAI din 5-6

iunie 2008 referitoare la procesul de evaluare

Schengen au aprobat principiul evaluãrilor

tematice/regionale, care au în vedere verificarea

eficienåei mãsurilor adoptate de statele membre

în faåa riscurilor sau ameninåãrilor identificate.

Necesitatea revizuirii mecanismului de evaluare Schengen

nu este o idee nouã.

Începând cu anul 2000, ideea realizãrii evaluãrilor statelor

membre, în sensul includerii unor subiecte specifice æi simultan,

a unor evaluãri regionale, a fost discutatã în cadrul Grupului de

lucru Evaluare Schengen, în repetate rânduri.

Necesitatea adoptãrii unei abordãri integrate a evaluãrilor

Schengen a apãrut ca rezultat a mai multor factori:

- extinderea spaåiului Schengen la 24 de state membre,

- noi provocãri în domeniul securitãåii spaåiului european,

legate de creæterea presiunii imigraåiei ilegale æi crimei

organizate,

- un cadru instituåional evolutiv, care, în conformitate

cu Programul Haga, oferã posibilitatea implicãrii Comisiei,

FRONTEX sau EUROPOL, în vederea îmbunãtãåirii resurselor æi

expertizei.

În acelaæi timp, decizia de a lansa o evaluare tematicã/

regionalã ar trebui sã aibã la bazã o evaluare a riscului, iar

scopul ar trebui sã fie identificarea celor mai bune practici în

materie.

Metoda agreatã pentru viitorul

evaluãrilor Schengen, în privinåa statelor

deja membre Schengen, implicã douã

aspecte:

- continuarea evaluãrilor

„clasice”, începând cu statele care nu au

fost evaluate de un numãr suficient de

ani;

- organizarea unor evaluãri

suplimentare tematice/regionale, care

sã implice mai multe state membre, pe

baza unor analize de risc. Identificarea

temelor, statelor æi regiunilor care vor fi

evaluate se va realiza în cadrul grupului

de lucru Scheval, pe baza unor analize

din partea statelor membre, Comisiei

Europene, FRONTEX , EUROPOL etc.

Conform ultimelor discuåii care au avut

loc în cadrul Grupului de lucru Evaluare

Schengen, preæedinåia Consiliului UE este

în favoarea organizãrii unei evaluãri în

a doua jumãtate a anului 2008. În acest

scop, preæedinåia a propus identificarea

unei teme, dupã consultarea statelor

membre, care ar putea constitui o bazã

experimentalã de încercare.

La ultima reuniune Scheval, au fost prezentate douã posibile

teme, o decizie în acest subiect urmând sã se adopte în cadrul

urmãtoarelor grupuri de lucru Scheval:

- combaterea traficului cu fiinåe umane æi a reåelelor

sale;

- acorduri bilaterale sau multilaterale de cooperare

poliåieneascã.

În ceea ce priveæte aderarea României la spaåiul Schengen,

termenul asumat de autoritãåile române pentru îndeplinirea

acestui deziderat este martie 2011.

În cazul României, procesul de evaluare Schengen se va

desfãæura dupã metoda „clasicã”, care constã în verificarea

îndeplinirii tuturor condiåiilor necesare implementãrii depline

a acquis-ului Schengen. Acest lucru presupune ca România

sã-æi demonstreze capacitatea de a îndeplini cerinåele acquisului

Schengen într-o manierã uniformã, corectã, consistentã æi

eficientã.

Domeniile evaluate în cadrul procesului de evaluare

Schengen vor fi:

- Frontiere maritime, aeriene æi terestre

- Cooperare poliåieneascã

- Vize

- Protecåia datelor personale

- SIS.

Calendarul misiunilor de evaluare Schengen are urmãtoarele

coordonate:

-transmiterea oficialã a chestionarului Schengen- septembrie

2008, pe parcursul preæedinåiei franceze. România are la

dispoziåie 2 luni pentru a rãspunde.

-analizarea rãspunsurilor furnizate de România la

chestionarul Schengen- activitatea va demara în decembrie

2008, în preæedinåia francezã æi va continua în ianuarie 2009,

în preæedinåia cehã.

-adoptarea programului detaliat al vizitelor de evaluare

Schengen- ianuarie-februarie 2009, pe parcursul preæedinåiei

cehe.

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniile cooperare

poliåieneascã, protecåia datelor personale æi vize- pe parcursul

preæedinåiei cehe.

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniile frontiere

maritime, aeriene æi terestre- pe parcursul preæedinåiei suedeze

-organizarea vizitelor de evaluare în domeniul SIS - pe

parcursul preæedinåiei belgiene.

Decizia de eliminare a controalelor la frontierele interne va fi

adoptatã, cel mai probabil, în decembrie 2010, pentru a permite

aderarea la spaåiul Schengen în martie 2011.

F R O N T I E R A

S c h e n g e n 13


Nouãsprezece cetãåeni sârbi

ascunæi într-un autocamion

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, ascunæi într-un

autocamion încãrcat cu mobilã, 11 persoane, cetãåeni turci

æi irakieni, 8 dintre ei fiind la a doua tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat în aceeaæi sãptãmânã.

Astfel, în data de 7 septembrie a.c., un grup format din 11 transfugi, 9

turci æi 2 irakieni, a fost prins de cãtre poliåiætii de frontierã la graniåa cu

Ungaria. Toåi sunt bãrbaåi cu vârste cuprinse între 17 æi 35 de ani æi sunt

cercetaåi pentru tentativã de trecere ilegalã a frontierei. Transfugii încercau

sã iasã din åarã ascunæi într-un tir. Cei mai

mulåi dintre membrii grupului fuseserã prinæi

cu doar câteva zile în urmã, când puseserã

în practicã exact aceeaæi metodã.

Migranåii au încercat sã iasã din åarã

prin PTF Vãræand, ascunæi într-un tir turcesc,

care transporta de aceastã datã mobilã din Turcia pentru Olanda.

Prima datã fuseserã surprinæi într-un tir care transporta textile pentru

o firmã din Belgia, prin PTF Nãdlac. Æi în acest caz æoferul, un tânãr

de naåionalitate turcã, nu a recunoscut cã ar avea cunoætinåã de

modul cum au ajuns migranåii în mijlocul de transport.

Întrucât în mai toate cazurile transfugii sunt cercetaåi în stare

de libertate, ei încearcã sã treacã din nou frontiera, aæa cum s-a

întâmplat æi de aceastã datã.

Mihaela LEÆ

14

Bucureæteanul din TIR

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni au descoperit,

ascuns în remorca unui TIR, un cetãåean român

care intenåiona sã ajungã în Bulgaria. Bãrbatul a

declarat cã a procedat astfel deoarece æi-a uitat documentele

de identitate acasã.

La PTF Giurgiu Rutier, s-a prezentat pentru a ieæi din åarã, la

volanul unui autocamion, cetãåeanul român T. Florea, în vârstã

de 40 ani, din Giurgiu.

Cu ocazia controlului de frontierã, poliåiætii de frontierã

români æi bulgari au descoperit luni 8 septembrie a.c, în jurul

orei 9.00, ascuns în remorcã, un bãrbat care a încercat sã

evite efectuarea formalitãåilor. Din verificãri s-a stabilit cã cel

Poliåiætii de frontierã arãdeni au depistat, ascunæi într-un

autocamion inscripåionat KFOR, 19 cetãåeni sârbi care

au încercat sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge

în Germania.

În dimineaåa zilei de 11 septembrie a.c., în jurul orei 4.00, la PTF

Nadlac, judeåul Arad, s-a prezentat la ieæirea din România, cetãåeanul

croat Sinisa M., în vârstã de 37 ani, æofer al unui autocamion ce

transporta, conform documentelor de însoåire, un autoturism de teren

din Kosovo în Germania.

În timp ce verificau vehiculul, poliåiætii de frontierã au observat cã

remorca avea cablul de susåinere a prelatei rupt æi înnodat în partea

din spate a cabinei, aspect ce a trezit suspiciuni cu privire la conåinutul

încãrcãturii.

Drept urmare, s-a procedat la efectuarea unui control amãnunåit al

mijlocului de transport, în urma cãruia au fost descoperite, ascunse în

remorcã, nouãsprezece persoane.

Din verificãri, a rezultat cã grupul era format din cetãåeni sârbi,

11 bãrbaåi, 5 femei æi 3 copii, cu vârste cuprinse între 2 æi 34 ani,

care încercau sã iasã ilegal din România.

În prezent, cetãåenii sârbi sunt cercetaåi de poliåiætii de frontierã

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã

a frontierei, iar æoferul croat pentru complicitate la tentativã de

trecere ilegalã a frontierei de stat.

Membrii echipei de control - agentul principal Alin Tocaciu æi agenåii

Marian Ienosdan æi Carol Cois - au fost propuæi pentru avansare la gradul

profesional urmãtor înainte de termen datoritã descoperirii fãcute.

Mihaela LEÆ

Istoria se repetã la

frontiera arãdeanã

în cauzã este cetãåean român æi se numeæte B. Marinicã, are

40 ani, æi este din Bucureæti. Bãrbatul a declarat cã a procedat

în acest mod deoarece æi-a uitat

documentele de identitate la

domiciliu æi trebuia sã ajungã

urgent în Bulgaria, iar æoferul

autocamionului a acceptat sã-l

ascundã în remorca mijlocului

de transport.

Persoanelor în cauzã li s-au

întocmit lucrãri penale pentru

sãvâræirea infracåiunilor de

tentativã de ieæire din åarã prin

trecerea ilegalã a frontierei de

stat” æi „complicitate la tentativã

de ieæire din åarã prin trecerea

ilegalã a frontierei de stat”.

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Poliåiætii de frontierã giurgiuveni, împreunã cu

colegii bulgari, au depistat æase cetãåeni irakieni

care intenåionau sã intre ilegal în România, ascunæi

în lãzile paturilor dintr-o rulotã.

Astfel, în seara zilei de 7 septembrie a.c., în jurul orelor 20.45,

la PTF Giurgiu, s-au prezentat pentru a intra în åarã, cãlãtorind

într-un autoturism ce tracta o rulotã, cetãåenii suedezi David G.

æi Firel G., în vârstã de 55, respectiv 42 ani.

Cu ocazia formalitãåilor de intrare, în urma unei analize de

risc, poliåiætii de frontierã români, împreunã cu cei bulgari, au

efectuat un control amãnunåit al mijlocului de transport.

În lãzile celor douã paturi din rulotã, au fost gãsite ascunse

Irakieni ascunæi sub

paturile dintr-o rulotã

æase persoane, toåi bãrbaåi. Din verificãri, a rezultat cã cei în

cauzã sunt cetãåeni irakieni, cu vârste cuprinse între 20 æi 23

ani.

La cercetãri, cei în cauzã au declarat cã s-au cunoscut întrun

parc din Atena, iar cetãåenii suedezi s-au oferit sã-i ajute

pe cei æase irakieni sã ajungã ilegal în Germania, deoarece nu

posedau documente care sã le permitã sã cãlãtoreascã în condiåii

legale.

În baza protocolului încheiat de autoritãåile bulgare, cei în

cauzã au fost preluaåi de autoritãåile din åara vecinã, în vederea

continuãrii cercetãrilor æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat, ascunæi

într-un locaæ special amenajat din cabina unei

autoutilitare, trei cetãåeni indieni æi un pakistanez

care încercau sã evite controlul de frontierã, pentru a ajunge

ilegal în Italia.

În ziua de 10 septembrie a.c., în

jurul orelor 14.30, poliåiætii de frontierã

din cadrul SPF Carei au oprit pentru

control, la intrare în localitatea Carei,

o autoutilitarã înmatriculatã în Slovacia,

condusã de cetãåeanul slovac R. Oto, de

29 ani.

La controlul autovehiculului, poliåiætii de frontierã au

descoperit, în cabina æoferului, un perete fals din placaj acoperit

cu o mochetã, în spatele cãruia erau ascunse patru persoane.

Autovehiculul a fost condus la sediul Sectorului PF Carei, pentru

identificarea persoanelor æi continuarea cercetãrilor.

Din verificãri æi declaraåii a rezultat cã cei în cauzã, trei

cetãåeni indieni æi un pakistanez, cu vârste cuprinse între 28

æi 41 ani, sunt solicitanåi ai statutului de refugiat în România

æi intenåionau sã iasã ilegal din åarã, ascunæi în mijlocul de

transport.

La cercetãri, æoferul maæinii a declarat cã o persoanã, a cãrei

identitate nu o cunoaæte, i-a propus ca, în schimbul sumei de

2.000 euro, sã-i transporte pe cei patru din România în Italia,

iar el, având nevoie de bani, s-a învoit sã facã acest transport.

Bãrbatul i-a preluat pe cei în cauzã de la ieæirea din municipiul

Baia Mare æi intenåiona sã iasã din åarã prin PTF Valea lui Mihai,

judeåul Bihor, însã a fost oprit de

Asiatici descoperiåi

într-o autoutilitarã

poliåiætii de frontierã sãtmãreni.

Cetãåenii asiatici au declarat cã

au plecat din åãrile de origine cu

mai mult timp în urmã, iar pentru a

ajunge în Italia familiile lor au plãtit

sume cuprinse între 11.000 æi 15.000 euro, pentru fiecare.

Poliåiætii de frontierã le-au întocmit migranåilor acte

premergãtoare începerii urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de tentativã de trecere ilegalã a frontierei, iar

æoferul autoutilitarei, cetãåeanul slovac Oto R., a fost prezentat

Parchetului de pe lângã Judecãtoria Carei, cu propunere de

arestare preventivã pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de

migranåi.

Totodatã, cercetãrile sunt continuate în vederea depistãrii

tuturor persoanelor implicate.

Paginã realizatã de Serviciul Presã

æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i 15


În urma unor activitãåi

informativ-operative,

poliåiætii de frontierã

mehedinåeni, în cooperare cu

poliåiæti din cadrul Serviciului de Investigare a Fraudelor din

cadrul IPJ Mehedinåi, au organizat, în ziua de 30 august a.c., o

acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii infracåiunilor

la regimul drepturilor de proprietate intelectualã, oprindu-l în

trafic pe conducãtorul unui autoturism Opel despre care aveau

date certe cã transportã produse contrafãcute.

La controlul autoturismului aparåinând lui C. Cosmin, în

vârstã de 26 de ani, din municipiul Tîrgu Jiu, poliåiætii de frontierã

au descoperit, în portbagajul acestuia, 98 flacoane cu parfum,

pentru care gorjeanul nu avea documente de provenienåã. În

autoturism se mai aflau æi G. Janoæ, æi G. Ætefan, parteneri ai

conducãtorului autoturismului la transportul æi comercializarea

produselor traficate.

Din primele verificãri, flacoanele cu parfum sunt susceptibile

de a fi contrafãcute.

Tinerii au declarat poliåiætilor de frontierã cã au cumpãrat

produsele dintr-un complex comercial din Bucureæti, în vederea

comercializãrii în municipiul Drobeta Turnu - Severin.

Produsele, în valoare de 20.300 lei, au fost indisponibilizate

de poliåiætii de frontierã severineni, acestea urmând sã fie supuse

expertizãrii de cãtre lucrãtori din Asociaåia Internaåionalã Anti

-Contrafacere REACT.

Poliåiætii de frontierã severineni au organizat æi în ziua

de 11septembrie a.c. o acåiune specificã pe linia prevenirii

æi combaterii pirateriei æi contrafacerilor, oprindu-i în trafic

pe conducãtorii a douã autoturisme, despre care aveau date

certe cã transportã produse contrafãcute æi fãrã documente de

Cosmetice CONTRAFÃCUTE la Severin

provenienåã.

La controlul

autoturismelor

aparåinând lui

C. Ramona,

în vârstã de

26 de ani, din

municipiul

Galaåi æi D.

Vasile, în

vârstã de 32

de ani, din

Turnu Severin, poliåiætii de frontierã au descoperit în portbagajul

acestora 596 repere de produse cosmetice (parfumuri, creme,

rujuri) æi ceasuri pentru care cei doi nu aveau documente de

provenienåã.

Tinerii au declarat poliåiætilor de frontierã cã au cumpãrat

mãrfurile din Bucureæti æi de pe piaåa „ilegalã” cu scopul

comercializãrii.

Din primele verificãri, mãrfurile inscripåionate cu numele unor

firme cunoscute, precum CHANEL, DAVIDOFF, LANCOME,

GUCCI, KENZO, ARMANI, sunt susceptibile de a fi contrafãcute.

Produsele, în valoare de 5000 de euro, au fost indisponibilizate

de poliåiætii de frontierã severineni, acestea urmând sã fie supuse

expertizãrii de cãtre lucrãtori din Asociaåia Internaåionalã Anti

-Contrafacere REACT.

În doar 24 de ore, poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF

Constanåa au depistat douã autoturisme care figurau

semnalate ca fiind furate din Spania æi Franåa, precum

æi alte trei autoturisme care circulau cu numere false sau erau

radiate din circulaåie.

În data de 17 septembrie a.c., în jurul orei 10.00,

acåionând în baza unor informaåii, poliåiætii de frontierã din

cadrul Grupului Naval Mangalia au oprit pentru control, pe

raza municipiului Mangalia, pe cetãåeana P. Mihaela, în vârstã

de 30 ani, conducãtoarea autoturismului marca BMW X3,

înmatriculat în Bulgaria. Persoana în cauzã a prezentat la control

mai multe documente, din care a reieæit faptul cã proprietara

maæinii, Y.Kremena, cetãåean bulgar,

i-a încredinåat autoturismul soåului

acesteia, P.Ioan, de 29 ani domiciliat

în loc. Costineæti, judeåul Constanåa.

În urma controlului efectuat asupra autoturismului, s-a

constatat cã seria motorului este modificatã, fapt ce a trezit

suspiciuni lucrãtorilor noætri. Cu ocazia verificãrilor efectuate

prin intermediul Punctului de Contact Oradea, poliåiætii de

frontierã au stabilit cã autovehiculul este semnalat ca fiind furat

din Spania, din anul 2006.

16

Autovehicule

la Constanåa

S-a luat mãsura indisponibilizãrii autovehiculului, în valoare

de aproximativ 40.000 euro, pe numele celor doi soåi fiind

întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt calificat

din avutul privat. La finalizarea cercetãrilor, cei în cauzã vor

fi prezentaåi Parchetului de pe lângã Judecãtoria Mangalia, în

vederea dispunerii mãsurilor legale ce se impun.

Cel de-al doilea autoturism furat – înmatriculat în Franåa

– a fost depistat de poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Constanåa

în aceeaæi zi de 17 septembrie a.c.

Acåionând în baza unor informaåii, lucrãtorii noætri au oprit

pentru control, pe comunicaåia Bãnesa-Ostrov, pe cetãåeanul

român B. Cãtãlin Costel, în vârstã de 41 ani, conducãtor al unui

INDISPONIBILIZATE

autoturism marca

Ford, înmatriculat

în Franåa. În

urma verificãrilor

efectuate prin

intermediul

Punctului de

Contact Oradea,

poliåiætii de frontierã au stabilit cã autovehiculul este semnalat

ca fiind furat din Franåa din anul 2007.

Bãrbatul a declarat cã nu avea cunoætinåã despre acest fapt,

el împrumutând autovehiculul de la un prieten, domiciliat pe

raza judeåului Constanåa. Autoturismul, în valoare de aproximativ

25.000 euro, a fost indisponibilizat la IJPF Constanåa, B. Cãtãlin

Costel fiind cercetat sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de

complicitate la furt, la finalizarea cazului urmând a fi prezentat

Parchetului de pe lângã Curtea de Apel Constanåa.

Tot pe raza judeåului Constanåa, în data de 18 septembrie

a.c au mai fost depistate în trafic alte douã autoturisme care

care circulau pe drumurile publice cu numere de înmatriculare

atribuite altor mijloace de transport æi un autoturism care, în

urma verificãrilor specifice, figura ca fiind radiat din circulaåie

în Germania din iunie 2007.

Conducãtorilor auto le-au fost întocmite lucrãri penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de punere în circulaåie a unui

autoturism neînmatriculat, radiat din circulaåie sau cu numãr

fals.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Autovehicule INDISPONIBILIZATE

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Minor obligat sã fure din magazinele de lux austriece

Poliåiætii de frontierã mehedinåeni au identificat æi reåinut

membrii unui grup infracåional organizat, specializat în traficul

de migranåi (inclusiv, minori), ce opera pe relaåia România

– Austria în scopul sustragerii de bunuri din magazinele de lux

æi aducerii acestora în åarã în vederea comercializãrii.

La documentarea activitãåii infracåionale æi reåinerea celor

în cauzã, sub coordonarea unui procuror din cadrul DIICOT –

Biroul Teritorial Mehedinåi, poliåiætii de frontierã mehedinåeni au

colaborat cu colegii lor din cadrul DPF Timiæoara, reprezentanåi

ai SIIPI Mehedinåi æi IPJ Mehedinåi, precum æi cu autoritãåile

din Austria.

Membrii reåelei – trei cetãåeni români, cunoscuåi în zonã

cu preocupãri în sfera criminalitãåii organizate transfrontaliere

- sunt, în prezent, cercetaåi pentru sãvâræirea infracåiunilor de

constituire de grup infracåional organizat, trafic de persoane æi

trafic de minori.

Pentru faptele comise, aceætia riscã pedeapsa cu închisoarea

de pânã la 15 ani.

CERCETÃRILE

Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF Mehedinåi, împreunã cu

lucrãtori ai DPF Timiæoara æi sub coordonarea unui procuror din

cadrul DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinåi, au obåinut date æi

informaåii privind existenåa, în zona de competenåã, a unui grup

infracåional organizat, specializat în traficul de minori pe relaåia

România – Austria.

Pe parcursul a douã luni de zile (iulie æi august 2008), poliåiætii

de frontierã au documentat activitatea infracåionalã a membrilor

grupului, stabilind

cã aceætia se ocupã

cu recrutarea

de minori æi

„folosirea” lor în

scopul sãvâræirii

de furturi din

magazinele de

lux de pe teritoriul

Austriei.

Marfa furatã

– constând în

îmbrãcãminte de firmã

æi articole sportive

– era transportatã în

åarã æi comercializatã

pe raza municipiului

Turnu Severin æi

Craiova, obåinându-se

astfel importante sume de bani în valutã. Racolarea minorilor se

fãcea sub pretextul obåinerii unor locuri de muncã bine plãtite în

strãinatate, iar scoaterea lor din åarã era realizatã în mod legal, în

baza declaraåiilor notariale obåinute de la pãrinåii acestora.

În urma investigaåiilor efectuate, poliåiætii de frontierã au

stabilit cã membrii grupului sunt : B. Gheorghe, de 27 de ani,

din municipiul Turnu Severin, C. Gheorghe, de 34 de ani æi

G. Marian, de 27 de ani, ambii din Brezniåa de Ocol – jud.

Mehedinåi. Cei trei au iniåiat æi organizat grupul, începând cu luna

iunie 2008, scopul lor fiind obåinerea de profituri ilicite.

În luna august a.c., B. Gheorghe - profitând de naivitatea

pãrinåilor minorului T.Viorel, în vârstã de 17 ani din municipiul

Turnu Severin - a obåinut de la aceætia o declaraåie notarialã

din care rezulta consimåãmântul pentru deplasarea fiului lor în

Austria în scop turistic (de a-æi cumpãra haine „de firmã”).

Pe teritoriul Austriei, minorul a fost însã „folosit” în sustragerea

de îmbrãcãminte „de firmã” æi articole sportive, în valoare totalã

de 100.000 euro din mai multe magazine de lux.

MODUL DE OPERARE

Din cercetãrile efectuate de poliåiætii de frontierã a rezultat cã,

grupul infracåional era extrem de bine organizat, fiecare membru

având sarcini bine stabilite astfel încât sã fie eliminate orice fel

de riscuri, care ar putea afecta „bunul mers al afacerii”.

Liderul grupului era B. Gheorghe, de 27 de ani, acesta stabilind

atât locaåiile unde sã se acåioneze, cât æi modul de operare al

minorului, respectiv ora la care acesta sã „dea lovitura”. Atât

liderul cât æi „subordonaåii” sãi, se deplasau în diverse localitãåi

turistice austriece, intrau în magazinele cu îmbrãcãminte de

lux, studiau modul de asigurare a securitãåii acestora æi ulterior,

organizau furtul, de principiu, pe timpul nopåii.

C. Gheorghe avea rolul de a aætepta - cu motorul autofurgonetei

pornit - scoaterea bunurilor din interiorul magazinelor æi de a le

transporta în diverse locaåii stabilite de conducãtorul grupului.

G. Marian asigura intrarea, prin efracåie, a minorului în

magazin æi participa împreunã cu acesta la furtul efectiv al

bunurilor. Minorul primea un procent de aproximativ 10% din

valoarea mãrfii furate.

În baza informaåiilor obåinute de poliåiætii de frontierã

mehedinåeni æi în cooperare cu ofiåerul de legãturã român din

Austria, în data de 23 septembrie a.c., liderul reåelei – Gheorghe

B. – a fost prins în flagrant de cãtre poliåiætii austrieci, în timp ce

transporta bunuri provenite din furturi, în valoare de 100.000

euro. Astfel, s-a stabilit cã, în noaptea de 22/23 septembrie a.c.,

acesta împreunã cu doi complici (printre care æi minorul T. Viorel)

au pãtruns, prin efracåie (spargerea ferestrelor), în magazinul de

modã Shooters din localitatea Tirol, de unde au furat obiecte de

îmbrãcãminte mãrcile Hilfiger, Diesel, TakeTwo, Replay æi North

Face în valoare de 100.000 euro.

Gheorghe B. a fost arestat de autoritãåile austriece, moment în

care C. Gheorghe æi G. Marian împreunã cu minorul T. Viorel au

revenit rapid în România, pentru a nu fi identificaåi æi prinæi.

REÅINEREA

În data de 28 septembrie, la PTF Cenad – jud. Timiæ, au fost

identificaåi æi reåinuåi numiåii G. Marian, C. Gheorghe æi minorul

T.Viorel, care încercau sã se sustragã cercetãrilor.

În ziua de 29 septembrie a.c., Tribunalul Mehedinåi a emis 18

autorizaåii de percheziåie domiciliarã, pentru membrii grupului

æi alte persoane care au legãturi infracåionale cu aceætia, de pe

raza municipiului Turnu Severin æi comuna Brezniåa de Ocol.

La percheziåiile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã,

împreunã cu lucrãtori din cadrul IPJ Mehedinåi, SCCO Mehedinåi

æi IJJ Mehedinåi, sub directa coordonare a procurorului D.I.C.O.T.

Mehedinåi au fost depistate bunuri provenite din furturi din

strãinãtate, în valoare de 10.000 lei, precum si un pistol,

dispozitive cu electroæoc æi arme albe.

PEDEAPSA

Faåã de B.Gheorghe, C. Gheorghe æi G. Mihai s-a început

urmãrirea penalã pentru sãvâræirea infracåiunilor de constituire

de grup infracåional organizat, trafic de persoane æi trafic de

minori, dispunându-se reåinerea acestora pentru 24 de ore de

cãtre procurorul D.I.C.O.T. Instanåa de judecatã de pe lângã

Tribunalul Mehedinåi a dispus cercetarea acestora în stare de

libertate.

Din datele deåinute de cãtre poliåiætii de frontierã, rezultã cã

membrii grupului sunt implicaåi æi în comiterea altor fapte ilicite

(fiind cunoscute cu preocupãri în sfera criminalitãåii organizate

transfrontaliere), cercetãrile fiind continuate pentru documentarea

întregii activitãåi infracåionale a acestora.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã o pedeapsã cu

închisoare cuprinsã între 7 æi 15 ani.

Teodora CÃLUÆERIU

F R O N T I E R A

Æ t i r i

17


Descoperirea cãråilor de identitate false ori falsificate, o

provocare pentru poliåiætii de frontierã români

Posibilitatea conferitã cetãåenilor Statelor Membre UE de

a trece frontierele interne æi cu cãråile proprii de identitate nu

a trecut neobservatã de cãtre membrii reåelelor infracåionale

internaåionale, care au dezvoltat aproape o industrie a falsificãrilor

æi contrafacerilor.

În acest context, prevederile „Convenåiei de aplicare a

Acordului Schengen” au devenit parte integrantã æi document

de lucru, iar problematica liberei circulaåii a cãpãtat o conotaåie

de securitate comunã.

Strategia de securizare a frontierei de stat a României,

document aprobat de Guvernul României, cuprinde ansamblul

principiilor æi direcåiilor de acåiune pentru adaptarea legislaåiei,

pregãtirea, organizarea, colaborarea internã/externã æi dotarea

Poliåiei de Frontierã, în vederea îndeplinirii cu eficienåã a

misiunilor specifice potrivit legii æi combaterea fenomenului

infracåional transfrontalier.

Unul dintre principalele obiective care vizeazã activitatea

Poliåiei de Frontierã Române constã în aplicarea procedurilor

în zona de competenåã, conform recomandãrilor din „Catalogul

Schengen” æi procedurilor statuate de „Regulamentul (EC) nr. 562/

2006 al Parlamentului European æi al Consiliului din 15.03.2006,

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau

la baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul

Frontierelor Schengen)”, pentru descoperirea documentelor æi

vizelor false ori falsificate, ca parte componentã a securizãrii

frontierei externe a Uniunii Europene.

Din analiza modului în care s-a desfãæurat activitatea de

trafic internaåional æi îndeosebi a folosirii cãråilor de identitate

pentru trecerea frontierelor interne ale Uniunii Europene de cãtre

cetãåenii Statelor Membre s-a evidenåiat o mare varietate de

falsuri, la a cãror comitere falsificatorii au utilizat o diversitate

de metodede la cele mai simple, la cele mai perfecåionate,

împletind acåiunile ilicite mecanice æi chimice cu utilizarea

tehnicii de ultimã generaåie.

Extinderea tentaculelor de caracatiåã a formelor de manifestare

a infracåionalitãåii transfrontaliere, cu trimitere directã la acåiunile

ilicite de falsificare a documentelor, nu presupune numai

punerea în circulaåie a unor paæapoarte sau cãråi de identitate

false ori falsificate, care sunt greu de descoperit la controlul de

frontierã.

Circulaåia banilor murdari în interiorul lumii interlope

determinã o activitate susåinutã de racolare a unor cetãåeni

din Statele Teråe, care din dorinåa de a ajunge cu orice preå

în statele Uniunii Europene, procurã pe cãi ilegale diferite

documente (paæapoarte, cãråi de identitate, permise de muncã,

de rezidenåã, de conducere etc), falsificate ori contrafãcute chiar

grosolan, sau pur æi simplu fanteziste, cu forme æi conåinut total

diferite în comparaåie cu cele originale, care sunt confecåionate

æi distribuite de organizaåii fantomã, inexistente.

Intrarea în posesia unor persoane a unor astfel de documente

este determinatã æi de naivitatea solicitanåilor, care ocolesc

autoritãåile competente de stat, abilitate conform legii sã le

elibereze.

Carte de identitate cipriotã, falsificatã prin ætergerea fotografiei iniåiale æi integrarea

imaginii unei persoane, care a prezentat documentul la controlul de frontierã

CARTE DE IDENTITATE VALABILÃ

CARTE DE IDENTITATE FALSIFICATÃ

18

Intervenåia primarã ilicitã a falsificatorului a constat în desprinderea laminatului protector în zona marcatã de sãgeatã

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã


Urmãrile acåiunii ilicite a falsificatorului

Alte urmãri ale

acåiunii ilicite

CARTE DE IDENTITATE

VALABILÃ

CARTE DE IDENTITATE

CARTE DE IDENTITATE

VALABILÃ

FALSIFICATÃ

Dupã detaæarea foliei protectoare, falsificatorul a procedat la ætergerea

fotografiei iniåiale æi integrarea imaginii persoanei care urma sã intre în posesia

documentului. Noua fotografie a fost imprimatã cu o tehnicã asemãnãtoare

originalului. Dupã imprimarea noii fotografii, folia protectoare a fost relipitã,

ceea ce a dus la apariåia unor încreåituri ale plasticului æi a unor bule de aer

sub aceasta

CARTE DE IDENTITATE

FALSIFICATÃ

Detaæarea foliei protectoare a

dus, de asemenea, la distrugerea

desenului de fond æi a înscrisurilor

originale

Permis de conducere fantezist, tip card

AVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN

LUMINÃ ALBÃ

AVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN

LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE

REVERSUL

DOCUMENTULUI,

VIZUALIZAT ÎN

LUMINÃ CU RAZE

ULTRAVIOLETE

REVERSUL DOCUMENTULUI, VIZUALIZAT ÎN

LUMINÃ ALBÃ


F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Criminalistic al IGPF

19


Peste 25.000 pachete de åigãri,

ascunse într-o autoutilitarã

cu numere false

În data de 13 septembrie a.c, o acåiune organizatã

de poliåiætii de frontierã sãtmãreni, în cooperare

cu inspectorii vamali din cadrul Direcåiei Judeåene

pentru Accize æi Operaåiuni Vamale, a dus la confiscarea unei

importante cantitãåi de åigãri ce era ascunsã în peretele dublu

al unei autoutilitare pe care erau aplicate în fals numere de

înmatriculare.

Sâmbãtã, 13 septembrie a.c., în jurul orei 14.30, poliåiætii de

frontierã din cadrul Detaæamentului de Intervenåie al IJPF Satu Mare

au oprit pentru control, pe strada Lucian Blaga, din municipiul

Satu Mare, o autoutilitarã, pe care erau

aplicate plãcuåe de înmatriculare de

Satu Mare. Conducãtorului auto i-au

fost solicitate la control documentele

personale æi actele maæinii, moment

în care a declarat cã nu poate

prezenta certificatul de înmatriculare

al autovehiculului, întrucât nu-l are

asupra sa. Având suspiciuni cu privire

la încãrcãtura din compartimentul de

marfã, poliåiætii de frontierã l-au condus

pe cetãåeanul maghiar la sediul IJPF Satu

Mare, pentru control æi verificãri.

În urma verificãrilor efectuate, s-a confirmat cã

plãcuåele de înmatriculare de Satu Mare aplicate

pe autoutilitarã sunt atribuite unui autoturism

marca Dacia, iar în cabina autovehiculului au fost

gãsite, ascunse în spatele scaunului æoferului, douã

plãcuåe cu numere de înmatriculare de Ungaria,

eliberate de autoritãåile maghiare æi care aparåineau

autoutilitarei în cauzã. De asemenea, în compartimentul de marfã

al maæinii a fost descoperit un locaæ special amenajat, între niæte

pereåi dubli, în care erau ascunse 25.657 pachete de åigãri de

diferite mãrci, care aveau timbru fiscal ucrainean, în valoare de

aproximativ 90.000 lei. Conducãtorul auto a declarat cã a vrut sã

transporte åigãrile în Ungaria, unde urmau sã fie comercializate,

iar pentru efectuarea acestui transport æoferul trebuia sã primeascã

suma de 150.000 forinåi.

Întreaga cantitate de åigãri a fost ridicatã de cãtre inspectorii

vamali în vederea confiscãrii, la fel æi mijlocul de transport, iar

æoferul a fost sancåionat contravenåional

cu suma de 10.000 lei.

Totodatã, poliåiætii de frontierã

i-au întocmit cetãåeanului maghiar

acte premergãtoare începerii urmãririi

penale pentru sãvâræirea infracåiunii

de conducere pe drumurile publice

a unui autovehicul cu numãr fals de

înmatriculare.

Oana TOTOREAN

Poliåiætii de frontierã arãdeni

au descoperit, într-un tir

ce transporta struguri din

Grecia pentru o firmã din Germania,

peste 350.000 pachete de åigãri de

contrabandã, în valoare totalã de

aproximativ 500.000 euro.

Astfel, în ziua de 4 septembrie a.c., în

jurul orei 12.00, la Punctul de Trecere a

Frontierei Nãdlac, judeåul Arad, s-a

prezentat, pe sensul de ieæire din åarã,

cetãåeanul bulgar Litov B., în vârstã de 32

ani, conducând un automarfar. Conform

documentelor de însoåire a mãrfii,

autovehiculul era încãrcat cu 17 tone (33 paleåi) de struguri din

Grecia pentru o societate comercialã din Germania.

În urma unei analize de risc, poliåiætii de frontierã au avut

suspiciuni cu privire la încãrcãtura mijlocului de transport, motiv

pentru care au procedat la efectuarea unui control amãnunåit.

Ca urmare a acestui fapt, în compartimentul de marfã, au

fost descoperiåi doar cinci paleåi încãrcaåi cu struguri, în spatele

acestora, ascunse prin metoda ,,capac’’, fiind gãsite aproximativ

Åigãri

din struguri

710 baxuri de åigãri – peste 350.000

pachete åigãri - marca Raquel, Palace

æi C.T. Gold Classic, pentru care æoferul

nu poseda documente justificative de

provenienåã æi transport.

În cadrul cercetãrilor preliminare,

æoferul a declarat cã nu avea cunoætinåã

de existenåa åigãrilor - a cãror valoare

pe piaåã se ridicã la suma de peste

1.750.000 lei (aproximativ 500.000

euro).

Întreaga cantitate de åigãri va fi

predatã inspectorilor vamali din cadrul

Direcåiei Judeåene pentru Accize æi

Operaåiuni Vamale Timiæoara, care vor ridica åigãrile în vederea

confiscãrii æi vor stabili, totodatã, sancåiunea contravenåionalã,

conform normelor legale în vigoare.

Totodatã, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea

depistãrii persoanelor implicate, la finalizarea cazului urmând a

fi luate mãsurile legale ce se impun.

Mihaela LEÆ

Tutun la Brãila

În data de 29 august a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul

IJPF Brãila au depistat un cãlãrãæean în vârstã de 33 de ani

care avea asupra sa 4380 pachete de åigãri - LM, MORE,

WINSTON, MT, Viceroy, având aplicate timbru din Republica

Moldova, pentru care nu poseda documente justificative.

20

Cel în cauzã a declarat cã a achiziåionat åigãrile de la diferite

persoane, din piaåa Micro 19 Galaåi, cu scopul de a le comercializa

în localitatea Cãlãraæi.

Åigãrile au fost confiscate æi introduse în Camera de corpuri

delicte a IJPF Brãila, iar persoanei în cauzã i s-a aplicat sancåiune

contravenåionalã în valoare de 1.000 lei, conform art. 1 lit. e din

Legea 12/1990, modificatã de Legea 210/2007.

Antonicã ENACHE

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Reåea de contrabandiæti de åigãri, anihilatã la Suceava

În cadrul unei ample acåiuni desfãæurate,

la nivelul judeåului Suceava, sub coordonarea

procurorului din cadrul DIICOT - Serviciul

Teritorial Suceava, reprezentanåi ai DPF Rãdãuåi,

IJPF Suceava, IPJ Suceava, BCCO Suceava,

DGA – Serviciul Teritorial Suceava, DGIPI æi

SRI au reuæit anihilarea unei vaste reåele de

contrabandiæti, ce se ocupa cu introducerea în

åarã, peste frontiera verde, a unor însemnate

cantitãåi de åigãri de provenienåã ucraineanã.

Au fost efectuate 14 percheziåii domiciliare

æi au fost puse în executare 16 mandate

de aducere, în cauzã fiind cercetate 27 de

persoane;

Opt persoane – cetãåeni români - au

fost arestate preventiv pentru 29 de zile,

fiind învinuite de sãvâræirea infracåiunilor de

constituire, sprijinire, aderare a unui grup infracåional organizat,

contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat.

Informaåia

Poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Rãdãuåi æi IJPF Suceava

au intrat, în luna aprilie 2008, în posesia unor informaåii potrivit

cãrora un grup infracåional organizat se ocupa cu introducerea

în åarã, peste „frontiera verde”, a unor cantitãåi impresionante

de åigãri de contrabandã de provenienåã ucraineanã, destinate

comercializãrii „la negru”.

Drept urmare, sub supravegherea procurorului DIICOT

- Serviciul Teritorial Suceava, s-a constituit un colectiv de

lucru, format din reprezentanåi ai IGPF-DCIT, DPF Rãdãuåi, IJPF

Suceava, IPJ Suceava, BCCO Suceava, DGA - Serviciul Teritorial

Suceava, DGIPI æi SRI, care au desfãæurat, timp de 5 luni de zile,

acåiuni specifice necesare probãrii faptelor infracåionale comise

de contrabandiæti.

Mod de operare

În urma acåiunilor complexe derulate de foråele implicate,

s-a reuæit documentarea modului de desfãæurare a traficului

internaåional de åigãri de provenienåã ucraineanã, stabilindu-se

cã acestea erau introduse prin trecerea peste „frontiera verde” din

judeåul Suceava, de pe raza localitãåilor Brodina æi Straja.

Grupul infracåional, care se ocupa cu acest trafic, era

structurat astfel :

- capii reåelei - cetãåenii români Petru G., de 47 ani æi

Gherasim C., de 43 ani - se ocupau de organizarea æi controlul

activitãåilor infracåionale desfãæurate în zonã. Ei åineau legãtura

cu furnizorii de åigarete - membrii ucraineni ai reåelei, organizau

preluarea åigaretelor de cãtre „cãrãuæi” din locaåiile stabilite de

cetãåenii ucraineni, asigurau spaåiile de depozitare intermediare

în vederea valorificãrii ulterioare a åigaretelor, achitau sumele

în valutã furnizorilor de åigarete ucraineni, valorificau åigaretele

- atât persoanelor care preluau bunurile din localitaåile de

frontierã, precum æi persoanelor care recepåionau åigaretele în

locaåii mai îndepãrtate, pe raza judeåului Suceava æi a altor

judeåe din åarã;

-intermediarii - membri ai reåelei, care preluau åigaretele de la

cei care organizau trecerea acestora peste frontiera verde;

-comercianåii en-gross/en-detail - cei care preluau åigaretele

de la intermediari, în vederea valorificãrii ulterioare a acestora.

Grupul infracåional era extrem de bine sudat, factorul

principal constituindu-l veniturile importante realizate din

aceastã activitate ilicitã (ex.: un cãrãuæ încasa, pentru fiecare

bax cu åigãri transportat, suma de 100 lei, iar capii reåelei încasau

100 euro pentru fiecare bax comercializat în åarã).

Pentru a nu fi depistaåi de autoritãåi, contrabandiætii schimbau

permanent traseele de deplasare spre frontierã, precum æi cele de

transport a åigãrilor cãtre depozitele intermediare.


F R O N T I E R A

Æ t i r i

Percheziåia

În data de 5 septembrie a.c., în baza mandatelor emise

de procurorul DIICOT – Biroul Teritorial Suceava, au fost

realizate 14 percheziåii domiciliare æi 16 mandate de aducere,

fiind indisponibilizate mai multe bunuri, cum ar fi :15.060

pachete åigãri diferite mãrci; 7.640 euro æi 4.000 USD; 2 arme

de vânãtoare; un pistol asomator marca Rohn; un pistol cu aer

comprimat æi 100 alice; 143 cartuæe de diferite calibre pentru

arme de vânãtoare; douã pistoale cu gaze; 6 cuåite de vânãtoare;

o sabie; 3 binocluri; un spray paralizant; 5 steluåe metalice antipneu;

o geacã de camuflaj æi un aparat de ascultare æi observare

la distanåã; 2 staåii emisie- recepåie; alte documente æi înscrisuri

cu valoare probatorie.

Pedeapsa

În cauzã, s-a dispus începerea urmãririi penale faåã de 27

persoane, acestea fiind învinuite de sãvâræirea infracåiunilor de

constituire, sprijinire, aderare a unui grup infracåional organizat,

contrabandã æi trecere ilegalã a frontierei de stat a României.

În urma probelor administrate, opt persoane au primit

mandate de arestare preventivã pentru o perioadã de 29 de zile.

Este vorba de: Daniel B., de 20 ani, Gherasim C., de 43 ani,

Dorel D., de 19 ani, George P. de 24 ani, Petru G., de 47 ani,

Nicolae C. de 31 ani, Mihai P., de 28 ani si Dorin P., de 28 ani,

toåi domiciliaåi pe raza judeåului Suceava.

Cercetãrile sunt continuate în vederea stabilirii întregii

activitãåi infracåionale æi depistãrii tuturor persoanelor implicate

în reåeaua de contrabandiæti.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

21


TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12 -

În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa, a

fost marcatã de schimbãri politice

fundamentale. Aceste mutaåii, dar,

mai ales, actele teroriste din 11

septembrie 2001, s-au resimåit,

în mod special, în ceea ce priveæte

politica de securitate, determinând

problemele majore ale securitãåii

interne pentru statele europene, æi

nu numai, sã se structureze în jurul

evoluåiilor alarmante ale crimei

organizate, extremismului politic

æi terorismului, cu tot cortegiul de

ameninåãri æi implicaåii negative care

derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept

boala secolului XXI, un pol al noii

ordini mon diale, mega te ro rism

sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton drept

„par tea întunecatã a globalizãrii

care divide lumea în bogaåi æi

sã raci, promoveazã competiåia,

dar æi conflictele, alimenteazã

sen ti men tele de urã, alienare,

durere, concomitent cu crearea

de noi re laåii æi interacåiuni, de

noi conglomerate sociale, politice

æi economice”. Analiza evoluåiei

fenomenului extremist-terorist pe

plan internaåional relevã, din ce în ce

mai mult, o tendinåã de intensificare

a acestuia, inclusiv în folosirea

violenåei ca mijloc de promovare æi

impunere a unor scopuri æi interese

politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu

un inamic aflat printre noi, implicã

cos turi æi urmãri greu de anticipat.

Toate acestea au transformat

terorismul într-o armã strategicã,

lumea nefiind pregãtitã pentru

a-i face faåã. Terorismul actual

reprezintã provocarea mi leniului

trei, re u æind, prin acåiunile

organizate, chiar sã spulbere, în

parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.

Parafrazând un reputat reprezentant

al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,

în lupta împotriva terorii, „ suntem în

ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,

comisar-æef dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

Rãspândirea fundamentalismului islamic (2)

Cea mai veche organizaåie

fundamentalistã egipteanã o reprezintã

Fraåii Musulmani, fondatã în 1929, æi care

se aflã la originea a numeroase grupãri

radicale sau moderate care s-au desprins

din aceasta pe motive ideologice, politice

sau organizatorice.

Din rândurile Fraåilor

Musulmani au ieæit

organizaåii teroriste

precum Hamas æi Jihadul

Islamic. Unul dintre liderii

notorii ai organizaåiei a

fost actualul numãr doi

din Al Qaeda, Ayman al

Zawahiri.

Organizaåia Fraåii

Musulmani a renunåat

la violenåã æi æi-a propus

schimbarea Egiptului

prin mijloace paænice,

dezvoltând un sistem de

asistenåã socialã care s-a

dovedit mai eficient æi mai

ieftin decât cel practicat

de stat.

Gruparea Tinerii lui Mahomed

are în schimb un caracter militar æi

promoveazã Rãzboiul Sfânt pentru

înlãturarea actualului regim. A debutat

în 1974, printr-un atac

terorist asupra Academiei

Militare. Se ghideazã dupã

patru principii de bazã:

respingerea civilizaåiei

occidentale, renegarea

sistemului de dezvoltare,

atât capitalistã, cât æi

socialistã æi instituirea

islamului ca unicã

alternativã; statuarea

conflictului israelianoarab

ca un rãzboi între

musulmani æi evrei.

Organizaåia

Societatea Musulmanilor,

fondatã în 1975,

condamnã nu numai

regimul, ci întreaga

societate egipteanã æi militeazã pentru

edificarea unui sistem islamic fãrã centre

urbane.

Al Jihad a fost întemeiatã în 1977 æi

reprezintã principala grupare integristã

înarmatã din Egipt. Æi-a câætigat

notorietatea prin asasinarea, în 1981, a

preæedintelui Sadat æi, ulterior, a altor

personalitãåi politice æi militare (în 1981,

preæedintele Egiptului, Anwar Sadat,

trecea în revistã trupele, înconjurat de

ambasadori æi alåi demnitari internaåionali.

Deodatã, câåiva soldaåi au sãrit din

vehiculul blindat în care defilau æi s-

22 F R O N T I E R A

au îndreptat în fugã spre preæedinte,

deschizând foc de arme automate.

Deæi preæedintele era înconjurat,

literalmente, de mii de soldaåi, asasinii au

continuat sã tragã timp de peste un minut.

Dupã care au intrat în acåiune serviciile de

securitate. În timp ce spectatorii încercau

sã iasã în fugã din raza armelor, garda

prezidenåialã i-a ucis pe doi dintre asasini

æi i-a imobilizat pe ceilalåi. Televiziunea

egipteanã æi-a oprit imediat transmisiunea

în direct de la paradã. Dar camerele de

luat vederi continuau sã filmeze. Æi scenele

dramatice ale asasinãrii lui Sadat au fost

urmãrite în aceeaæi searã în întreaga lume

– n.r.). Din 1992, duce un adevãrat rãzboi

împotriva foråelor de ordine. Ideologia sa

se reduce la obligaåia fiecãrui musulman

de a participa la Rãzboiul Sfânt pentru:

rãsturnarea oricãrui regim „necredincios”;

combaterea oricãrei religii care se opune

aplicãrii Legii islamice; înscãunarea unui

calif; apãrarea oricãrei åãri musulmane.

Numeroæi membri ai Al Jihad-ului au

luptat în Afganistan în perioada rezistenåei

anticomuniste, de când dateazã æi relaåiile

sale cu fundamentaliætii iranieni. În baza

acestor relaåii, Al Jihad a constituit, în


D o c u m e n t a r


LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (VII)

urmã cu ceva vreme, cu sprijin iranian, o nouã grupare militarã

integristã, denumitã Rãzboiul Egiptean. Iniåial au fost instruiåi 400

de militanåi ai acesteia în Liban.

Gruparea Avangarda Victoriei s-a format în 1973 din ofiåeri ai

armatei, decepåionaåi de orientarea prooccidentalã a regimului

preæedintelui Sadat, iar în 1975 s-a alãturat miæcãrii integriste.

Membrii grupãrii au luptat în Afganistan æi sunt supranumiåi

„Afganii”. În prezent este coordonatã de Al Jihad.

Al Jama’a al-hlamiyya (Grupul islamic) a fost creat în 1982,

dispune de o bazã largã în universitãåi æi este bine implementatã

în administraåie, îndeosebi în domeniul educaåiei, întreåine strânse

legãturi cu fundamentaliætii din Sudan. Principalul lider spiritual

al Grupului este Omar Abdel Rahman, aflat în detenåie în S.U.A.

Este responsabilã pentru numeroase acåiuni teroriste.

Alte câteva zeci de grupuri integriste sunt mai puåin cunoscute

æi se presupune cã desfãæoarã acåiuni teroriste sub coordonarea

organizaåiilor Al Jihad æi Al Jama a al Islamiyya.

Ca urmare a atitudinii ferme a autoritãåilor egiptene,

de contracarare a fundamentalismului islamic, se apreciazã cã

stabilitatea Egiptului nu este în pericol, dar cã integrismul va

marca societatea egipteanã atât timp cât nu se va gãsi un rãspuns

adecvat la problemele economice æi sociale care l-au generat.

În Yemen, miæcarea fundamentalistã dateazã de la sfâræitul

deceniului 7 al secolului nostru, când a luat naætere organizaåia

Fraåii Musulmani, dupã modelul æi cu sprijinul celei egiptene

cu acelaæi nume.

În 1987 aceasta s-a reorganizat, cãpãtând un caracter militar,

în vederea participãrii la rãzboiul civil din Afganistan. În aceasta

perioadã, Yemenul de Nord a devenit punct de trecere pentru

numeroæi militanåi islamiæti (algerieni, egipteni, libieni, sudanezi

etc.) dornici sã se alãture rezistenåei afgane, cãrora conducãtorii


F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

islamiætii yemeniåi le asigurau paæapoarte æi bani.

Luptãtorii yemeniåi întoræi din Afganistan s-au constituit în mai

multe grupãri, implicându-se în disputele tribale æi regionale

(între safliåi æi zaidiåi), fiind folosiåi pentru acåiuni teroriste de

cãtre liderii locali.

Dupã unificarea din 1990, dezvoltarea terorismului a

fost facilitatã de capacitatea redusã de control a organelor

centrale. Mai mult, autoritãåile din Nord au practicat pe scarã

largã asasinatul politic pentru eliminarea fizicã a conducãtorilor

din Sud, prin intermediul grupurilor fundamentaliste aflate sub

influenåa Partidului Islamic, al cãrui lider este preæedintele

Parlamentului. Treptat, integriætii au devenit cea mai puternicã

organizaåie din åarã. Cu ocazia Congresului de la începutul anului

1994, aceætia au cerut suspendarea Constituåiei æi aplicarea Legii

islamice.

Ca æi alte state arabe sau în general islamice care au

participat cu voluntari la sprijinirea rezistenåei anticomuniste

din Afganistan, Iordania se confruntã cu grupãrile integriste,

formate din aceætia, dupã revenirea în åarã æi cu acåiunile lor

destabilizatoare. Autoritãåile iordaniene nu exclud ipoteza

unei operaåii destabilizatoare de anvergurã, cu sprijinul unei

teråe åãri, vizând presiuni asupra Iordaniei, pentru a împiedica

încheierea tratatului de pace cu Israelul, similare celor ale

organizaåiei palestiniene Hamas.

Deæi în ultima perioadã fenomenul fundamentalist a luat

o amploare îngrijorãtoare, fiind considerat unul dintre cele

mai mari pericole la adresa pãcii, ca æi în cazul altor miæcãri

extremiste, dupã o anumitã perioadã de ascensiune, acesta se va

atenua pânã la eliminarea totalã, întrucât modelul de societate

propus de ideologii integriæti este anacronic æi nu oferã soluåii

viabile.

Pe plan economic, fundamentalismul islamic nu dispune de

o concepåie clarã, care sã corespundã cerinåelor dezvoltãrii unei

economii moderne, deoarece principiile promovate în acest

domeniu sunt de tip feudal æi inoperante.

La nivel social, conceptul califatului pe care se bazeazã

integrismul islamic presupune o structurare strictã æi rigidã a

societãåii, care contravine tendinåelor fireæti de democratizare a

vieåii politice.

Considerându-se îndreptãåite sã foloseascã orice mijloace

pentru atingerea scopului propus, grupãrile fundamentaliste

favorizeazã extremistul æi terorismul, ceea ce creeazã rezerve

æi chiar respingerea de cãtre populaåie æi opinia publicã

internaåionalã æi determinã autoritãåile sã întreprindã mãsuri

represive.

Atitudinea retrogradã a fundamentaliætilor în unele probleme

de importanåã internaåionalã, ca procesul de pace în Orientul

Apropiat, determinã luãri de poziåie æi mãsuri de contracarare

din partea statelor interesate, inclusiv a celor occidentale æi a

organizaåiilor internaåionale, precum æi intensificarea colaborãrii

în acest scop.

Pe de altã parte, în mãsura în care autoritãåile din statele

confruntate cu fundamentalismul islamic vor dovedi o mai

mare deschidere cãtre democratizare, se va crea posibilitatea

partidelor de opoziåie sã se afirme în viaåa politicã, limitânduse

în acest mod aria de acåiune a organizaåiilor de inspiraåie

integristã, conducând, totodatã, la departajarea dintre acestea.

Tendinåa unor lideri fundamentaliæti de polarizare zonalã

sau chiar la scarã mai largã a miæcãrilor integriste, precum

æi rivalitãåile interne vor duce, de asemenea, în perspectivã,

la slãbirea capacitãåii de acåiune a acestora æi a fenomenului

fundamentalist în ansamblu.

Ultimele atentate teroriste au anihilat toate bazele politice

ale unei strategii arabe, iar în Occident au amuåit toate vocile

care susåineau toleranåa, sosind vremea reflecåiilor pentru

arabi, „scopul scuzã mijloacele”, nefiind valabil.

23


Tabãrã pentru corespondenåii

de afaceri interne

«Timp de douã sãptãmâni, Direcåia Comunicare æi Relaåii Publice

din cadrul MIRA a organizat, în douã module - primul la Câmpina

æi la Boldeæti, vizând activitatea poliåiætilor æi pompierilor, iar cel

de-al doilea la Târgoviæte æi Turnu Severin, pentru munca specificã

jandarmilor æi poliåiætilor de frontierã-, o tabãrã de instruire pentru

corespondenåii de afaceri interne.

Pe parcursul acestor zile jurnaliætii au putut observa æi partea

nevãzutã a activitãåii lucrãtorilor MIRA, a cãror muncã este, de cele

mai multe ori, anevoioasã, deæi nu este perceputã astfel.

În tabãra de instruire, ziariætii au fost echipaåi în uniformele tuturor

armelor, au fost implicaåi în munca operativã, fiind în postura de a

lua decizii ca æi „colegii” lor – poliåiætii, pompierii, jandarmii sau

poliåiætii de frontierã. Astfel, fãrã voie, ziariætii æi-au pus întrebãri de

genul: „Sã intervin acum?” „Mai aæteptãm 5 minute?” „Suntem prea

aproape de demonstranåi?” „De unde provine urma de încãlåãminte

de lângã cadavru?” „Oare este crimã cu premeditare?” „Ce materiale

ard? Sã folosesc spumogen sau apã?” „Sã verific autoturismul? Æoferul

pare suspect”.

Echipa care a conceput aceastã activitate sperã ca „instruirea” sã

foloseascã ziariætilor.» - a declarat Luiza Coman, directorul Direcåiei

Comunicare æi Relaåii Publice a MIRA.

În perioada 19-21 septembrie a.c., 14 jurnaliæti de la publicaåii æi

televiziuni centrale au avut ocazia sã se familiarizeze cu activitãåile

colegilor noætri mehedinåeni, cu specificul controlului la frontiera

externã dar æi cu supravegherea frontierei de apã æi intervenåiile la

uscat. Pentru acest modul a fost ales IJPF Me hedinåi, întrucât aici existã

atât punct de frontierã rutier, cât æi naval. Un alt motiv a fost æi acela

cã poliåiætii de frontierã mehe dinåeni supravegheazã fron tiera externã

a Uniunii Euro pene, iar controlul documen telor æi al mãrfurilor în

Punctul de Trecere a Frontierei Poråile de Fier I este mult mai drastic.

Corespondenåilor MIRA le-au fost prezentate de cãtre inspectorulæef

al IJPF Mehedinåi, comisarul-æef Ion Mirescu, organizarea æi situaåia

operativã la nivelul inspectoratului, apoi æeful punctului, comisarulæef

Florea Meche, a fãcut o scurtã descriere a PTF-ului, a modului

de lucru æi a dotãrilor existente. Jurnaliætii au asistat apoi la modul

în care se efectueazã controlul de frontierã, dupã care s-au îndreptat

spre Oræova.

La intrarea în municipiu, pe partea stângã cum soseæti dinspre

Drobeta Turnu Severin, înainte de garã, se aflã o clãdire nouã, alb -

albastrã. Este viitorul sediu al PTF Oræova naval, viitoarea Garã Fluvialã,

care este în curs de recepåie finalã, urmând amenajãrile cu mobilier.

Poliåiætii de frontierã au aici prevãzute birouri noi æi toate celelalte

condiåii de muncã.

A urmat o deplasare pe Dunãre, prilej pentru a observa greutãåile

(frigul, umezeala) misiunilor de supraveghere a frontierei de apã,

24

F R O N T I E R A

T r a n s p a r e n å ã


dar æi de a admira monumentele naturale æi istorice din regiunea

transfrontalierã: mânãstirea Mraconia, chipul lui Decebal cioplit în

stâncã, Tabula Traiana, Cazanele Mari æi Cazanele Mici.

Adrenalinã la malul Dunãrii

Spre searã, a urmat o prezentare a unui exerciåiu tactic-operativ

specific detaæamentului de intervenåie, „ambuscada de frontierã”,

care a constat în identificarea æi neutralizarea unui grup infracåional

care intenåiona sã introducã în åarã mãrfuri de contrabandã. Acesta s-

a desfãæurat pe plaja neamenajatã de la ieæirea din Schela Cladovei,

aflatã la marginea municipiului Drobeta-Turnu-Severin.

Ziariætii au fost îmbrãcaåi în åinutã de poliåiæti de frontierã, iar

o parte din ei au avut la dispoziåie æi echipamente din dotarea

lucrãtorilor noætri. Experienåa minimã în astfel de misiuni nu i-a

împiedicat sã participe direct, alãturi de colegii po liåiæti de frontierã,

la anihilarea unui grup periculos format din æase contrabandiæti de

åigãri netimbrate.

Potrivit scenariului, un agent al Poliåiei de Frontierã Mehedinåi,

aflat, în afara orelor de program, în localitatea sârbeascã Kladovo,

în timp ce servea masa la restaurantul Tekija, a observat la masa

vecinã trei cetãåeni români, pe care îi cunoætea ca având preocupãri

privind vânzarea åigãrilor ne tim brate pe raza municipiului Drobeta-

Turnu-Severin, care stãteau de vorbã cu doi ce tãåeni ce discutau în

limba sârbã. Din discuåiile purtate de aceætia, agentul a înåeles cã, în

noaptea de 20 spre 21 sep tembrie a.c., urma sã fie adusã, cu barca, la

malul românesc al Dunãrii, în zona viaductului din localitatea Schela

Clado vei, o cantitate mare de åigãri, având ca provenienåã Repu blica

Muntenegru. Agentul l-a informat pe æeful de sector, iar acesta din

urmã pe æeful inspectoratului. Dupã pri mirea informaåiei, æeful IJPF

Mehedinåi a convocat o æe dinåã operativã, la care au participat:

æeful Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Trans frontaliere,

æeful Compartimentului Analizã de Risc æi æeful Detaæamentului de

Intervenåie, subordonat inspectoratului. Æeful Poliåiei de Frontierã

Me hedinåi a dispus identifi carea æi supravegherea operativã a

per soanelor suspecte, precum æi organizarea unei ac åiuni tactice de

tipul „ambus ca dã de frontierã”, în zona viaduc tului Schela Cladovei.

Pentru reåinerea contrabandiæ tilor, oamenii legii au inter venit æi cu

un câine de intervenåie, o auto spe cialã, un autoturism din dotare

æi o ambarcaåiune. Planul de acåiune a constat în crearea a cinci

echipe de intervenåie æi stabilirea modului de acåiune al fiecãreia

dintre acestea. Patru erau formate din luptãtori ai Detaæamentului

de intervenåie æi una de la sector, care acåiona pe apã. Jurnaliætii

au tras la soråi æi s-au împãråit în echipe, fiind instruiåi, pe scurt, cu

privire la modul de acåiune.

Contraban diætii au fost prinæi în flagrant exact în momentul în

care încercau sã încarce baxurile cu åigãri într-un autoturism.

În urma focurilor de armã trase în aer, zeci de scheleni s-au

adunat în preajmã æi priveau curioæi spre plajã. Ei n-au pã rãsit

viaductul pânã când nu s-au lãmurit cã este vorba de un exerciåiu de

simulare. Cum zona este tranzitatã de traficanåii de åigãri netimbrate,

nu ar fi fost de mirare ca totul sã se fi petrecut în mod real.

Marius IONESCU

F R O N T I E R A

T r a n s p a r e n å ã

25


PILULE ISTORICE - SEPTEMBRIE 2008

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

1 septembrie 1939 - s-a declanæat

al doilea rãzboi mondial în Europa, prin

principele Mihai.

12 septembrie 1940 - România a

încheiat armistiåiul cu Naåiunile Unite,

reprezentate de URSS.

13 septembrie 1848 - pe Dealul

Spirii, din marginea Bucureætiului, s-a

purtat o luptã între pompierii români æi

Cãlinescu, s-au deschis graniåele polonoromâne,

s-a permis atunci ca în România

sã se refugieze o bunã parte a populaåiei

Poloniei, civili æi militari, între care æi

preotul Carol Wojtyla, viitorul papã Ioan

Paul al II-lea; tot atunci, s-a transportat

pânã în portul Constanåa tezaurul

Poloniei, pus la adãpost în Anglia.

20 septembrie 1459 - printr-un

hrisov emis æi semnat de Vlad Åepeæ a

fost atestatã existenåa oraæului Bucureæti;

atacarea Poloniei de cãtre Germania.

3 septembrie 1939 - Anglia æi

Franåa au declarat rãzboi Germaniei,

afirmând cã sunt solidare cu Polonia.

6 septembrie 1940 - regele Carol

al II-lea a pãrãsit

România,

delegândul

pentru

conducerea

statului pe

generalul Ion

Antonescu,

iar pentru

conducerea

afacerilor Casei

Regale pe

trupele Sublimei Poråi, care intenåionau

sã intre în oraæ; eroismul pompierilor a

fãcut ca, de atunci, la aceastã datã, sã se

sãrbãtoreascã Ziua Pompierilor.

14 septembrie 1940 - ca urmare

a evenimentelor tragice din vara anului

1940, soldate cu mari pierderi teritoriale,

România s-a declarat stat naåional

legionar, unul dintre membrii guvernului

fiind Horia Sima.

15 septembrie 1939 - din ordinul

prim-ministrului României, Armand

aceastã zi este consideratã “data de

naætere” a oraæului.

21 septembrie 1939 - a fost asasinat

primul-ministru al României, Armand

Cãlinescu, de cãtre un grup de legionari

conduæi de Nicky Dumitrescu.

1 Septembrie 1939 - Declanæarea celui de-al

Doilea Rãzboi Mondial în Europa

Un cititor obiænuit se poate întreba de ce am precizat în titlu

cã la 1 septembrie 1939 a început marea conflagraåie a secolului

al XX-lea în Europa. Rãspunsul este simplu. Rãzboiul, practic,

începuse în anul 1931, prin atacarea Republicii China de cãtre

Imperiul Nipon.

În Europa, evenimentele s-au precipitat dupã încetarea crizei

mondiale, dintre anii 1929-1933. Imediat dupã recesiune, foråele

dictatoriale

din Europa

au luat avânt.

Stalinismul s-a

întãrit, fascismul

italian a preluat

puterea, Adolf

Hitler æi naziætii

s-au instalat

la cârma

Germaniei.

A început o

politicã de

investiåii în

industria de

armament.

Rezultatul putea

fi unul singur:

rãzboiul, cãci

armele trebuiau

folosite. În

v e d e r e a

26

probãrii puterii statelor europene, Germania a trecut la

cotropiri teritoriale care încãlcau tratatele de pace din sistemul

Versailles- Washington. Astfel, în anul 1938 s-a înfãptuit

Anschluss-ul (11-12 martie), a fost anexatã regiunea sudetã la

Germania (28-29 septembrie, München). În anul urmãtor a fost

cotropitã æi dezmembratã Cehoslovacia, în Republica Boemia

æi Republica Moravia (17 martie 1939). În ziua de 23 august

1939, la Moscova, s-a semnat pactul

Ribbentrop-Molotov. Prin acest act, prin

anexele lui, s-au deschis poråile celui deal

Doilea Rãzboi Mondial în Europa, cãci

atunci URSS æi Germania æi-au „împãråit”

continentul.

Lui Adolf Hitler i s-au dezlegat

mâinile. Cel de-al treilea Reich a trimis un

ultimatum Seim-ului Poloniei, într-o formã

ultimativã, ca în trei ore sã se rezolve

problema culoarului Danzig, care separa

Germania de Prusia Orientalã. Seim-ul nu

a acceptat ultimatumul.

La 1 septembrie 1939 armata germanã,

net superioarã, a atacat Polonia. La 3

septembrie 1939, Londra æi Parisul s-au

declarat solidare cu Varæovia. A fost un

ajutor teoretic. Militar, nu au ajutat cu

nimic Polonia.

Singura åarã care a ajutat atunci

Polonia a fost România. Din ordinul

primului-ministru, Armand Cãlinescu,

F R O N T I E R A

I s t o r i e


25 septembrie 1396 - s-a dat

bãtãlia de la Nicopole, unde armatele

sultanului Bayazid I Ildîrîm i-au biruit pe

cruciaåi; domnul Åãrii Româneæti, Mircea

cel Bãtrân, a reuæit sã se retragã la timp,

salvându-æi, astfel, oætirea.

26 septembrie 1815 - la Paris

s-a semnat actul de constituire al

Sfintei Alianåe, din care fãceau parte

Imperiul Åarist, Imperiul Habsburgic,

Regatul Prusiei; în acest demers, boierul

român Alexandru Sturdza a jucat un

rol important; Sfânta Alianåã a fost

precursoarea Uniunii Europene.

29 septembrie 1938 - la

München s-a semnat acordul prin care

Cehoslovacia a fost dezmembratã,

regiunea Sudetã fiind alipitã Germaniei;

„acordul”, practic, un dictat, s -a fãcut cu

aprobarea expresã a Franåei æi Angliei,

netezind calea declanæãrii celui de-al

doilea rãzboi mondial.

Salvare din ostrovul

Calnovãå

Poliåiætii de frontierã

teleormãneni au intervenit

pentru salvarea unui grup de

persoane surprinse de o furtunã

într-o insulã pustie de pe fluviul

Dunãrea.

În ziua de 14 septembrie a.c., în

jurul orei 13.00, agentul de serviciu din

dispeceratul IJPF Teleorman a fost informat

de cãtre operatorul Serviciului de Urgenåã

„112” despre un grup de opt persoane,

speriat de moarte pe cei opt. Corturile nu

au rezistat rafalelor de vânt, iar umezeala

era prezentã peste tot.

Dimineaåa nu a adus nici o ameliorare

a vremii, astfel încât grupul a tot aæteptat

sã treacã vreo ambarcaåiune prin zonã,

care sã-i ducã la mal, unde-i aæteptau

autoturismele. Însã acest lucru nu s-a

întâmplat, mai mult decât atât, pentru

o barcã obiænuitã cu sau fãrã motor ar fi

fost imposibil sã pluteascã în asemenea

condiåii.

Într-un târziu s-au hotãrât sã sune de

la 15 septembrie 1939 a fost deschisã

graniåa româno -polonezã pentru

refugiaåii polonezi, civili æi militari. Mai

mult, atunci s-a permis æi s-a asigurat

trecerea peste teritoriul României a

„trenului de aur”, care transporta tezaurul

Poloniei cãtre portul Constanåa. De acolo

a fost dus în Anglia. Dupã rãzboi, întreg

tezaurul a fost restituit statului polonez.

Cãtre 15 septembrie, rezistenåa

armatei poloneze fusese înfrântã. Cu toate

acestea, ritmul de înaintare al germanilor

a încetinit. Îi aæteptau pe sovietici. La 17

septembrie 1939 Armata

Roæie a intrat în Polonia.

Trei zile mai târziu, în

data de 20 septembrie

1939, cele douã armate

s-au întâlnit pe Niprul

Superior. A început

împãråirea Poloniei,

conform pactului

Ribbentrop-Molotov.

Pentru toåi oamenii

politici æi nu numai, a

fost evidentã începerea

celui de-al Doilea Rãzboi

Mondial în Europa.

Continuarea lui a dus

la conflict între primele

puteri protagoniste, la ani

lungi de suferinåã pentru

populaåia obiænuitã, la

profituri uriaæe pentru cei

aflaåi la masa bogaåilor.

printre care æi o femeie însãrcinatã, care se

aflau izolaåi în Ostrovul Calnovãå, situat în

dreptul localitãåii Islaz, judeåul Teleorman.

Aceætia fuseserã surprinæi de o furtunã æi

nu puteau pãrãsi insula, neavând la

îndemânã nici un mijloc plutitor.

Cei opt bucureæteni sosiserã în zonã

cu o zi înainte, pregãtiåi pentru o partidã

de pescuit care urma sã dureze mai multe

zile. Încãrcaåi cu mâncare, bãuturã,

grãtare æi douã corturi, aceætia l-au rugat

pe un cetãåean din localitatea Islaz sã-i

treacã cu barca în ostrovul Calnovãå, iar

acesta urma sã vinã peste câteva zile sã-i

scoatã din insulã. Zona æi vremea erau

splendide pentru pescuit æi, dupã ce au

instalat corturile, pescarii s-au felicitat

pentru alegerea fãcutã, aceea de a pescui

în aceasta insulã.

Ghinionul i-a urmãrit însã, iar în

noaptea de 13/14 septembrie a.c.

vremea s-a înrãutãåit brusc, temperatura

a scãzut mult sub limitele normale pentru

aceastã perioadã, iar ceea ce trebuia sã

fie o mini vacanåã reuæitã, s-a transformat

într-un calvar. Ploaia æi vântul puternic,

crengile æi copacii care cãdeau peste

tot, valurile uriaæe æi bezna de afarã i-au

pe un telefon mobil la „112”. În cel mai

scurt timp de la primirea solicitãrii, la IJPF

Teleorman s-a constituit o grupã operativã,

care a pus în aplicare Planul de cooperare

cu I.S.U. Teleorman æi a stabilit sã trimitã

în aceastã misiune de salvare echipajul

unei æalupe de intervenåie aparåinând

SPF Turnu Mãgurele. Echipajul, format

din agentul æef principal Nicu Bourosu

æi agentul Valentin Rus, prin manevre

profesioniste a reuæit sã parcurgã cei

aproximativ 10 km. fl. în câteva minute.

În jurul orelor 14.15 grupul se afla în

siguranåã la bordul ambarcaåiunii Poliåiei

de Frontierã, iar câteva minute mai

târziu, din Portul Turnu Magurele femeia

însãrcinatã a fost preluatã de cãtre o

autospecialã a Serviciului de ambulanåã

Teleorman æi transportatã la Spitalul

Municipal din Turnu Mãgurele.

Conætientizând la ce pericol s-au

expus, cei opt bucureæteni au mulåumit

salvatorilor æi au afirmat cã, prin ce-au

trecut, o sã le fie învãåãturã de minte

pentru multã vreme.

Mihãiåã SAFTA

F R O N T I E R A

I s t o r i e

27


Unificarea Poliåiei de Frontierã cu Poliåia Naåionalã nu

va afecta poliåiætii de frontierã din operativ

Biroul Executiv Central al SNPPC æi

preæedinåii Birourilor Teritoriale s-au întâlnit, la

Centrul Cultural a MIRA, în cadrul Consiliului

Naåional al SNPPC, joi, 25 septembrie a.c.

Au participat ministrul internelor æi

reformei administrative, Cristian David,

inspectorul general al Poliåiei, chestor dr.

Gheorghe Popa dar æi colegi poliåiæti din

Olanda, între care Preæedintele Sindicatului

Poliåiætilor Olandezi, Gerrit van der Kamp.

A fost subliniat dialogul dintre SNPPC æi

conducerea MIRA, concretizat în rezultatele

obåinute în ultima perioadã de timp, printre care modificarea

coeficienåilor de ierarhizare a agenåilor de poliåie de la 2.40 la

2.90, începând cu data de 1 ianuarie 2009, acordarea drepturilor

bãneæti pentru echipare æi aprobarea HG privind asigurarea

despãgubirilor de viaåã, sãnãtate æi bunuri ale poliåiætilor, urmând

ca æi acest act normativ sã producã efecte juridice începând cu

data de 1 ianuarie 2009. Nu în ultimul rând, a fost menåionatã

semnarea acordului colectiv de muncã încheiat între SNPPC

æi MIRA æi au fost fãcute demersuri necesare pentru acordarea

sporului de fidelitate æi a primei de concediu pentru personalul

contractual æi pentru modificarea æi completarea Statutului

Despãgubiri de viaåã, sãnãtate

æi bunuri pentru poliåiæti

La propunerea MIRA, urmare a mai multor æedinåe de lucru

æi negocieri cu sindicatul SNPPC, Guvernul României a aprobat,

în æedinåa de miercuri, 9 septembrie a.c., Hotãrârea de Guvern

privind asigurarea unor despãgubiri de viaåã, sãnãtate æi bunuri

ale poliåiætilor

Aprobarea acestei Hotãrâri de Guvern are ca obiectiv

îmbunãtãåirea condiåiilor de muncã æi creæterea nivelului

de protecåie æi siguranåã pentru poliåistul aflat în exercitarea

atribuåiunilor de serviciu. Pentru poliåiætii rãniåi în timpul sau

în legãturã cu exercitarea atribuåiilor legale, despãgubirile vor

acoperi cheltuielile legate de tratamentul de recuperare.

În ceea ce priveæte despãgubirile acordate pentru cazuri de

invaliditate, ca urmare a exercitãrii atribuåiunilor de serviciu,

acestea vor fi plãtite din bugetul MIRA, astfel: 6.000 de euro

pentru invaliditate de gradul III; 8.000 de euro pentru invaliditate

de gradul II; 10.000 de euro pentru invaliditate de gradul I.

În caz de deces al poliåistului, ca urmare a exercitãrii

atribuåiunilor de serviciu, familiei i se acordã un sprijin special

în valoare de 20.000 de euro. Sprijinul familiei în caz de deces

nu exclude celelalte drepturi stabilite prin lege.

De asemenea, pentru bunurile personale distruse ca urmare

a acåiunilor îndreptate împotriva poliåiætilor aflaåi în exercitarea

28 F R O N T I E R A

Poliåiætilor. În prezent, sunt trimise propunerile SNPPC

æi MIRA cãtre Ministerul Justiåiei în vederea modificãrii

legislaåiei privind sancåionarea faptelor de ultraj.

Cu aceastã ocazie, au fost amintite ministrului

internelor æi reformei administrative, Cristian David

æi o serie de probleme cu care poliåiætii se confruntã

în prezent, printre care neplata orelor suplimentare,

lipsa de personal la unele posturi de poliåie, lipsa de

personal medical æi de dotãri a unor cabinete medicale,

inexistenåa unei strategii

de resurse umane pentru

urmãtorii ani, åinând

seama de faptul cã

frontiera de vest æi cea

de sud vor deveni, nu

peste mult timp, frontiere

interne, iar personalul

Poliåiei de Frontierã va

trebui redus. Ministrul

Cristian David a afirmat,

legat de unificare, cã „nu

vor fi afectaåi poliåiætii de

frontierã din operativ,

ci doar cei din cadrul

structurilor administrative. Poliåia de Frontierã va exista ca o

structurã separatã, cum este cazul Crimei Organizate, în cadrul

Poliåiei Naåionale. Unificarea survine ca o necesitate a ridicãrii

celor douã graniåe æi, totodatã, a necesitãåii echilibrãrii balanåei

ordinei publice, astfel încât sã existe cât mai mulåi poliåiæti în

operativ…” De asemenea, legat de plata orelor suplimentare,

în încheiere, ministrul Cristian David a mai precizat „atunci

când nu se poate acorda timpul liber necesar, managerii trebuie

sã solicite suplinirea fondurilor necesare pentru plata orelor

suplimentare…”

Gabriel CRÃCIUN

atribuåiunilor de serviciu se prevãd

despãgubiri doar în situaåiile în care

bunul respectiv nu a fost despãgubit

paråial sau în totalitate, ca urmare a

unei asigurãri.

Modalitãåile concrete de acordare a

despãgubirilor se stabilesc prin normele de aplicare aprobate prin

ordin al ministrului internelor æi reformei administrative.

Despãgubirile se vor acorda de la 1 ianuarie 2009 æi se vor

regulariza trimestrial din fondul pe care MIRA îl are la dispoziåie

pentru cheltuielile de personal.

Reamintim cã, în 2007, au fost înregistrate æase cazuri de

deces în timpul æi din cauza îndeplinirii serviciului în poliåie æi

douã cazuri de invaliditate de gradul II.

În 2006, au fost înregistrate 14 cazuri de deces, un caz de

invaliditate de gradul III, æase de invaliditate de gradul II æi un

caz de invaliditate de gradul I. (Marius IONESCU)


S o c i o - p r o f e s i o n a l


Sejur în Deltã cu SNPPC æi IPA

În perioada 12-15 septembrie, membrii Sindicatului Naåional al

Poliåiætilor æi Personalului Contractual æi Asociaåiei Internaåionale a

Poliåiætilor (IPA), s-au putut bucura de un sejur în Delta Dunãrii.

Chiar dacã, la plecare, doi colegi, care intenåionau sã-æi

sãrbãtoreascã aniversarea a 10 ani de cãsãtorie pe valurile Dunãrii,

au fost chemaåi la serviciu pentru rezolvarea unor probleme

operative, iar acest fapt pãrea sã afecteze buna dispoziåie a celor

56 persoane prezente, excursia avea sã fie marcatã numai de

momente frumoase.

Odatã ajuns, grupul s-a îmbarcat pe cele trei pontoane

plutitoare, cu un confort de patru stele, ce oferã condiåii de cazare

excelente: fiecare camerã avea propria sa baie, iar fiecare ponton

era dotat cu living propriu æi terasã. De asemenea, bucãtãria

tradiåionalã cu specific pescãresc, æi nu numai, a completat

serviciile ireproæabile.

În prima zi, dupã aproximativ cinci ore de croazierã în care

s-a coborât pe Braåul Sulina s-a intrat pe Dunãrea Veche æi s-a

acostat în apropierea Milei 23; pontoanele au fost ancorate unul

lângã celãlalt iar distracåia a continuat cu discoteca ce a åinut pânã

spre orele dimineåii.

A doua zi, dupã servirea micului dejun, a început deplasarea

pânã în zona Lacurilor Fortuna æi Bãclãneæti. Aici s-a ancorat, iar

fiecare s-a putut plimba pe canale æi lac, timp de aproape o orã,

cu bãrcile cu motor tip „laguna”. Pescarii, chiar dacã nu au avut

capturi record, s-au putut bucura de plãcerea de a pescui direct

de pe pontoane sau din barcã.

Lãsarea serii a oferit iarãæi momente distractive, fie la discoteca

de pe pontoane, fie la cele douã microfoane, unde s-a cântat

live.

Întoarcerea spre Tulcea s-a fãcut duminicã, pe canalul Æontea,

trecându-se pe lângã Parcul Natural „Nebunu'”, de unde puteai

admira paradisul Deltei. La distanåã de câteva sute de metri, salba

de lacuri din preajma canalului Æontea îåi oferea un peisaj cu

lebede, raåe, gâæte, pelicani, pescãruæi, egrete æi alte pãsãri strãine

necunoscãtorilor.

În jurul orei 17, cu dorinåa de a reveni cât mai curând în Deltã,

æi cu o oarecare tristeåe cã timpul petrecut aici a fost prea scurt,

ne-am îmbarcat în autocar spre Bucureæti, unde am ajuns în jurul

orelor 21.00.

Astfel de momente sunt menite sã apropie mai mult lucrãtorii

din cadrul unei organizaåii æi sã-i determine sã ia parte, în echipã,

la orice eveniment. Fiecare dintre noi trebuie sã aibã în suflet

acel spirit de breaslã care sã ne uneascã în jurul unor astfel de

momente frumoase æi sã ne determine sã fim, la nevoie, unul

lângã celãlalt.

Gabriel CRÃCIUN


F R O N T I E R A

S o c i a l i z a r e

29


Victime

T

rãind într-o lume plinã de

violenåã, droguri æi oameni

ahtiaåi de profit prin orice

mijloace, materialul ce urmeazã trateazã

realitatea durã prin “ochii” unei victime.

Traficul de carne vie e la fel de bãnos

precum traficul de arme sau de obiecte

de altã naturã. Persoanele angrenate

într-o astfel de “regizare” îæi gãsesc greu

sau niciodatã drumul înapoi spre familii.

Important este sã ætim sã spunem NU

traficului de carne vie æi sã preåuim ceea

ce avem mai scump în viaåã.

Suntem cu toåii niæte victime. Dar ale cui

victime suntem, de fapt? Probabil victimele

dorinåei de mai bine, victimele inconætienåei

sau, poate, ale naivitãåii conætiente. Victimele

propriei gândiri, ce-i drept rudimentare æi, nu

în ultimul rând, victimele propriului nostru

corp.

Dar ce am putea face pentru a schimba

acest statut, mai ales în situaåia în care cei

mai mulåi dintre noi devin astfel de victime?

Ce am putea face pentru victimele traficului

de carne vie? Ce e de fãcut pentru o

fiinåã care a fost tratatã ca o bucatã

de carne, o marfã, plasatã de la un

„peæte” la altul, împrumutatã sau

chiar lãsatã ca garanåie?

Cum am putea defini aceastã

situaåie? Ca un atentat la demnitatea

cuiva, la intimitatea sa? Ca o negare

a dreptului sãu la viaåã, la libertate,

la fericire? Sau, poate, ca lipsã de

respect faåã de valoarea umanã a

oricãruia dintre noi, ca o acuzaåie

la adresa tuturor celor care asistãm la

manifestarea unui astfel de spectacol

fãrã a face nimic împotrivã.

În orice caz, ce se întâmplã

e mai mult decât deplorabil. Nu

ætiu dacã existã ceva mai umilitor

decât sã fii maltratatã, bãtutã cu

bestialitate pentru simplul fapt cã nu-i

permiåi unei scursuri umane sã-åi atingã

corpul sau pentru cã nu îl laæi sã-æi satisfacã

toate fanteziile egoiste, josnice sau, mai rãu,

masochiste. Cu ce poate fi învinuitã o femeie,

30

uneori chiar un copil, pentru faptul cã,

pe bunã dreptate, susåine cã trupul îi

aparåine ei æi doar ei æi cã numai ea

poate dispune de el dupã bunul sãu

plac, fãrã a fi constrânsã de cineva?

Mai ales în situaåia în care corpul îi

este poate cel mai de preå lucru.

Racolatori, „peæti” existã peste

tot. În bodegile de la colå de stradã,

în cele mai trendy (la modã) cluburi,

frecventate exclusiv de oameni „de

firmã”. Poate sãptãmâna asta sau chiar

azi ai stat de vorbã cu el, tipul care a

intrat în vorbã cu tine la supermarket.

Drãguå, amabil, aparent inofensiv. Dar

oare ce se ascunde în spatele mãætii

„bãiatului simpatic din vecini”? Figura

lui îåi poate pãrea familiarã, manierele

lui alese, limbajul deosebit de îngrijit,

elevat chiar. Sau poate pur æi simplu

te simåi atrasã, hipnotizatã, aæ putea

spune, de fizicul lui de o frumuseåe

brutalã, de primitivitatea aparentã

æi înæelãtoare a tipului ce s-a arãtat

atât de prietenos fãrã niciun motiv. Îi cazi

în plasã. Îi devii prietenã, apoi iubitã.

Totul este ca un scenariu bine pus la punct,

scenariul unui film care mi se deruleazã cu

repeziciune în faåa ochilor, totul devenind

atât de real, de prezent, încât parcã pot sã

simt cum teama mi se cuibãreæte în suflet,

atât de rece æi de dureroasã.

Peste câteva luni mã trezesc prizonierã.

Unde? Nu ætiu unde sunt. Habar nu am cum

de am ajuns aici. Ce mi s-a întâmplat? Ce

caut în locul ãsta ? Parcã aæ fi într-o peæterã

puåin modernizatã. Mã uit în jur. Gri æi pustiu,

e atât de sinistru. Sunt uimitã, dezgustatã,

oripilatã. Cum de am ajuns aici? În mâinile

cui am ajuns? Unde îmi e iubitul, cavalerul

care mã apãra de toate? Încep sã cred cã e

doar un coæmar. Trebuie sã fie! Nu poate fi

adevãrat! Trebuie sã mã trezesc !

Dintr-o datã aud paæi îndreptânduse

spre uæã. Aud o cheie învârtindu-se în

broascã æi vãd cum e apãsatã clanåa. Cu

inima trepidându-mi æoptesc: „Doamne, e

incredibil! Iubitul meu! E el! A venit sã mã

scoatã din locul ãsta infect.” Mai am puåin

æi îi sar în braåe de fericire. Cavalerul meu,

eroul meu a venit sã mã salveze !

Simt cum mi se taie respiraåia atunci când

realizez cât de naivã am fost... ce copilã

naivã æi inconætientã!... Da, e el, a venit cu

încã trei tipi ciudaåi, douã gorile pline de aur

æi un pricãjit îmbrãcat cu o hainã de piele.

Parcã nu-mi vine sã cred. Înmãrmuritã ascult

ce vorbesc... Stabilesc preåul. Negociazã. M-

au transformat, fãrã voia mea, în marfa lor.

Sunt marfa lor! Mã simt ca un animal la

târgul din fiecare vineri, numai cã... nu sunt

o pasãre æi nici un animal, sunt EU, acolo,

atunci, pe cale de a fi vândutã.

Sunt nevoitã sã mã dezbrac în faåa lor.

Mã analizeazã. Le convin ... sunt „bunã”.

Valorez ceva bãnuåi... destui chiar, din câte

zic ei. O sã mã åinã „ocupatã” æi am sã le

aduc bani frumoæi. Mã îmbrac imediat ce am

ocazia sau, mai bine zis, când mi se permite

sã fac asta.

Sunt obligatã sã plec cu pârlitul acela

cu faåa demonicã, care, se pare, a plãtit cel

mai mult „mãlai” . Mã ia mai mult cu foråa.

Dar eu nu, nu vreau... nu vreau! Mã uit în

urma mea, la „iubitul” meu care îmi aruncã

o privire de gheaåã. Câtã indiferenåã, câtã

cruzime! M-a vândut! Pur æi simplu m-a

vândut!

Bestia aia micã cu care trebuie sã

plec, dupã câåiva paæi æi un zâmbet

plin de înåeles, îmi explicã care e

treaba: „ -Mda... ætii ?... arãåi bine,

o sã fii foarte solicitatã. Se vede

chiar cã ai ceva în cap, nu numai o

pereche de ochi frumoæi. Dacã vrei

sã-åi fie bine, colaboreazã. Dacã nu...

oricum vei colabora.”

Sunt îngrozitã. Ce-am fãcut sã

merit asta? Blestematã încredere

! La naiba cu ea de naivitate

prosteascã! La ce îmi mai servesc

acum diplomele de pe pereåi? La

ce mã mai ajutã acum farmecul

æi charisma? La nimic! De fapt, mai

mult îmi prejudiciazã. Nu mã ajutã

cu nimic faptul cã sunt eu, cea care

a fãcut tot posibilul sã fie diferitã, mai bunã.

Am ajuns acum o marfã. Sunt singurã. Eu

cu mine... æi cu cei care au sã mã distrugã

pentru ceea ce sunt.

Cristina CIODARU

F R O N T I E R A

P r o f i l e


IJPF Maramureæ, gazda unui competiåii

sportive tradiåionale - „Oina”

Sportul naåional, OINA, este un sport tot mai îndrãgit æi

practicat de cãtre poliåiætii de frontierã.

Anul acesta, în perioada 16-19 septembrie, gazda celei de a IIa

ediåii a Campionatului de Oinã al PFR a fost IJPF Maramureæ. La

aceastã competiåie s-au înscris cinci echipe, de la IJPF Constanåa,

Tulcea, Brãila, Suceava æi Maramureæ.

Iniåierea campionatului de oinã nu este întâmplãtoare, având

în vedere cã preæedintele Federaåiei Române de Oinã, Nicolae

Dobre, este comisar de poliåie în cadrul DPF Constanåa, iar

vicepreæedintele este antrenor la echipa „Dinamic” Coruia,

profesorul Cãlin Moje.

La solicitarea organizatorilor, în cea de a doua zi

competiåionalã, a avut loc æi un meci demonstrativ între

Frontiera Tomis” Constanåa (campioana naåionalã en-titre) æi

„Dinamic” Coruia din Maramureæ (câætigãtoarea ultimelor cinci

ediåii ale Campionatului Naåional de Oinã la Juniori). La finalul

meciului, au ieæit câætigãtori oaspeåii de pe litoral cu un scor

categoric.

„Maramureæul este o pepinierã de jucãtori la acest sport. Lipsa

fondurilor este una dintre problemele oinei din acest judeå, dar æi

din România. Dacã s-ar investi în oinã, eu spun cã Maramureæul

ar avea cea mai mare perspectivã, dovadã este æi „Dinamic”

Coruia” - a conchis preæedintele Federaåiei Române de Oinã,

Frontiera Tomis

Constanåa a cucerit al

cincilea titlu naåional

la oinã

Dupã ce ani buni echipele din Bucureæti au

deåinut supremaåia în competiåiile de oinã, iatã

cã putem afirma, fãrã teama de a greæi, cã sportul

naåional al românilor de pretutindeni, æi-a mutat

capitala la Constanåa. Meritul este al tuturor celor

care formeazã marea familie a clubului A.C.S.

Frontiera Tomis Constanåa, club care reprezintã cu

cinste Poliåia de Frontierã Românã æi care a reuæit un nou sezon

de excepåie, încununat cu titlul de campioanã naåionalã.

A 57-a ediåie a Campionatului Naåional de oinã pentru seniori

s-a desfãæurat, în perioada 29-31 august a.c., pe moderna bazã

sportivã a Universitãåii Spiru Haret din Bucureæti (fostul stadion

I.M.G.B.), fiind organizatã de Federaåia Românã de Oinã, în

parteneriat cu Agenåia Naåionalã pentru Sport, Consiliul Judeåean

Constanåa, Direcåia de Sport a Municipiului Bucureæti, C.S. Straja

Bucureæti, Universitatea „Spiru

Haret”, Jandarmeria Românã

æi Poliåia de Frontierã Românã.

Startul competiåiei a fost dat

de reprezentantul ambasadei

Germaniei la Bucureæti,

Michael Lange, un mare

admirator al oinei, cel care a

aruncat bastonul cãpitanilor

celor douã formaåii candidate

la titlul naåional, Frontiera

Tomis Constanåa, respectiv

Straja Bucureæti. Duelul

celor douã formaåii se anunåa

decisiv pentru stabilirea

campioanei, constãnåenii

Nicolae Dobre.

Dacã la prima ediåie, de la

Constanåa, s-au impus poliåiætii de

frontierã maramureæeni, anul acesta,

titlul de campioni a fost adjudecat de

cãtre jucãtorii de la IJPF Constanåa.

Locul doi a revenit oiniætilor din cadrul IJPF Maramureæ, iar pe

ultimul loc de pe podium s-au clasat poliåiætii de frontierã de la

IJPF Suceava. „Indiferent de rezultat, conteazã cã ne-am

prezentat”, a fost sloganul jucãtorilor din Tulcea, care au ieæit pe

locul V, iar locul IV a fost ocupat de IJPF Brãila.

Întrecerea sportivã dintre oiniætii poliåiæti de frontierã a

beneficiat de sprijinul comisarului de poliåie Radu Catãlin, din

cadrul IGPF, subcomisarului Liviu Bute, adjunctul IJPF Maramureæ,

comisarului-æef Dumitru Homiuc, de la IJPF Maramureæ, cãrora

li se datoreazã, în mare parte, buna desfãæurare a competiåiei

æi care, în prezenåa directorului adjunct de la DPF Rãdãuåi,

comisarul-æef Marcel Simion, au înmânat cupe æi diplome. Au

fost desemnaåi „Cel mai bun jucãtor” - ag. Æofineå Alin, de la IJPF

Maramureæ, „Cel mai bun trãgãtor” - ag. pr. Munteanu Stãnel, de

la IJPF Brãila, „Cel mai bun coordonator” – ag. Davidean Doru,

de la Suceava æi „Cel mai bun baston” - ag. Æemæedin Sever, de

la Constanåa.

Poliåiætii de frontierã au asistat, la festivitatea de premiere,

æi la un moment artistic susåinut de cãtre „Grupul Marmaåia” al

Casei de Culturã a MIRA din Sighetu Marmaåiei.

Iulia UTAN

pornind cu avantajul moral al victoriei din tur, scor 14-13. Meciul

a fost extrem de disputat, Straja conducând la pauzã cu 11-10.

Mobilizaåi la cabine de cãpitanul Mihai Georgescu, jucãtorii de

pe litoral au fãcut o reprizã secundã foarte bunã, impunându-se la

final cu 21-17. Dupã aceastã victorie, pentru Frontiera Tomis au

urmat succese concludente, 23-3 cu Victoria Surdila Greci, 25-6

cu Vorona Mare Botoæani, 18-4 cu Luceafãrul Rîmnicelu æi 9-0

cu Dinamic Coruia Maramureæ, Spicul Horia æi Juventus Olteni.

Aæadar, Frontiera Tomis a terminat competiåia cu punctaj maxim,

realizând al treilea event consecutiv din istorie æi, totodatã, titlul

naåional cu numãrul cinci.

Clasament final: 1. Frontiera Tomis 51 puncte, 2. Straja

Bucureæti 47 p, 3. Luceafãrul Râmnicelu 43 p, 4. Avântul

Vorona Mare 33 p, 5. Victoria Surdila Greci 33 p, 6. Juventus

Olteni 27 p, 7. Turnu Roæu Sibiu 24 p, 8. Spicul Horia 18 p, 9.

Energia Râmnicelu 14 p, 10. Dinamic Coruia Maramureæ 13 p.

Printre spectatorii prezenåi la stadion, s-au numãrat Sergiu

Nechita (consilier Agenåia Naåionalã pentru Sport), Nicoleta

Cioran (consilier al Direcåiei pentru Sport a municipiului

Bucureæti), chestorul Vasile Moåoc (adjunct al inspectorului

general al Poliåiei de Frontierã Române), comisarul æef Tudorel

Ene (director Direcåia P.F. Constanåa), Nicolae Dobre (preæedinte

al F.R.O.) æi Eveline Lisenco (secretar general al F.R.O.).

Marius NICULESCU

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r 31


În memoria ofiåerului psiholog

Monica Smarandache

Campionatul de KARATE DO al PFR

Monica Smarandache ( 01.08.1966

- 06.09.2008) a optat pentru meseria

de psiholog nu doar pentru a face o

carierã, se poate spune cã i-a fost

dat sã aibã aceastã profesie. A fost

o norocoasã, dar nu numai pentru

aceasta, ci æi pentru cã dumnezeu i-a

dãruit o fatã minunatã care i-a luminat

anii petrecuåi împreunã, pentru cã a

fost binecuvântatã cu prieteni æi

colegi care au iubit-o, au åinut la ea,

i-au preåuit æi apreciat dãruirea ei, atât

în activitatea profesionalã, cât æi în

relaåionarea cu cei din jur.

Deæi Monica a plecat pentru

totdeauna de lângã cei dragi: familie,

prieteni, esenåa imaginii fiinåei

deosebite, pe care am cunoscut-o cu

toåii, rãmâne vie în sufletele celor care

plâng stingerea prea devreme a flãcãrii

ce ardea cu atâta vitalitate!

Recunoætinåa, celor care au

învãåat tainele meseriei de psiholog

æi din experienåa împãrtãæitã cu atâta

mãrinimie de cea care æi-a meritat

pe deplin statutul de ofiåer psiholog,

este exprimatã în cuvinte încãrcate de

emoåionalitate.

Anemona Pereæ æi Violeta Bulgariu

nu o vor uita niciodatã pe colega æi

mentora lor.... O flacãrã care a ars

prea repede

Aæa ne-o vom aminti pe Monica cei

care am cunoscut-o, am iubit-o æi am

preåuit-o. A fost un om frumos, un spirit

viu, puternic, creator, nãscut pentru a

deschide drumuri, pentru a construi æi

pentru a aduce puåin mai multã luminã

æi cãldurã în viaåa celor care au avut

æansa de a o cunoaæte. Noi o sã-i

preåuim amintirea, pentru totdeauna...

Dumnezeu s-o odihneascã.

Roæu Adina æi mulåi alåi colegi de

breaslã au fãcut din lacrimi cuvinte,

din cuvinte, iubire æi recunoætinåã, din

ele o pioasã amintire.

Cu toåii ne înclinãm în faåa ei æi îi

dedicãm urmãtoarele rânduri:

“Din sãmânåã m-am nãscut, ca o

floare am crescut, dupã soare m-am tot

dus dar m-am dus prea mult în sus...

æi-ale vieåii-ntregi petale, adunate

într-o floare, æi-au dorit, iarãæi, în jos

sã se lase-ncet, încet sã coboare-aæa

discret…

Pãstrând tradiåia anilor precedenåi,

reprezentanåii IJPF Arad, au organizat, în

perioada 9-12 septembrie

a.c., ediåia cu numãrul

5 pe plan naåional al

Campionatului de Karate

Do al IGPF, cu sprijinul

Direcåiei Judeåene de Sport

Arad.

La startul concursului

de Karate s-au aflat

poliåiæti de frontierã din

toatã åara, aceastã fazã

fiind preambulul pentru

competiåia care va fi

organizatã la nivelul

MIRA, în perioada 14 - 18

octombrie 2008.

Competiåia s-a

desfãæurat pe parcursul a

douã zile, în cadrul cãrora

s-au obåinut rezultatele:

Kata: locul I - Ag.

Ætefan Adrian – IJPF Arad;

locul II Ag. Târnoveanu

Marius – PPF Bãneasa;

locul III - Ag. Nagy Lazlo

– IJPF Timiæ; Ag. Ienei Liviu

– SFICPPF Timiæ.

Kumite: la categoria

65 kg Ag. Vasile Mihãiåã

– IJPF Galaåi locul I;

categoria 70 kg Ag.

Târnoveanu Marius – PPF

Bãneasa locul I;

categoria 75 kg Ag.

Ursãdan Cosmin – IJPF

Timiæ locul I;

categoria – 80 kg Ag.

Dumitraæ Iulian – IJPF Iaæi;

categoria + 80 kg

Ag. Tãtar Marius – IJPF

Aradlocul I.

Open: locul I - Ag. Tãtar Marius

– IJPF Arad locul II - Ag. Ursãdan

Cosmin – IJPF Timiæ locul III - Agenåii

Chilba Radu – IJPF Timiæ æi Anghel Iulian

IJPF Caraæ.

În cele douã zile de luptã propriu-zisã,

adrenalina a fost maximã.

De menåionat buna organizare a

acestui campionat, iar cei care meritã

mulåumiri sunt: din partea IGPF, cms.

Radu Cãtãlin, din partea IJPF Arad,

scms. Simion Victor, precum æi întreaga

conducere a IJPF Arad.

Mihaela LEÆ

32

F R O N T I E R A


Poliåiætii de frontierã, cei mai buni la

Campionatul MIRA la unifight

IGPF a ocupat locul I în clasamentul pe echipe la

Campionatul MIRA la unifight, competiåie organizatã în perioada

24-26 septembrie a.c. de Centrul Cultural – Serviciul Sport din

cadrul MIRA, în parteneriat cu Direcåia pentru Sport a Judeåului

Constanåa æi structurile ministerului din teritoriu. Turneul s-a

bucurat de participarea a 37 de luptãtori din cadrul structurilor

operative ale ministerului, 22 de poliåiæti reprezentând IGP, 11

din IGPF æi 4 cadre Inspectoratul General pentru Situaåii de

Urgenåã.

Poliåia de Frontierã a fost reprezentatã în concurs de æapte

poliåiæti din cadrul DPF Timiæoara, trei de la DPF Constanåa æi

unul din structura centralã a IGPF. Poliåiætii de frontierã Eduard

Rotaru (categoria

73 kg), de la IJPF

Ialomiåa æi Iulian

Ætefan Gheba

(100 kg), de la

IJPF Tulcea, au

reuæit sã obåinã

medaliile de

aur, rezultatele

lor cântãrind

Iulian Gheba - un campion consacrat

Radu Cãtãlin - reprezentant

IGPF, încadrat de medaliaåii

cu aur, Eduard Rotaru æi

Iulian Gheba

IJPF Arad, prin luptãtorii sãi,

contribuie la triumful lotului PFR în toate

competiåiile.

Agent principal de poliåie Adrian

Ætefan (foto stânga), din cadrul Biroului

Combaterii Traficului de Persoane al

IJPF Arad, lucreazã în cadrul Poliåiei de

Frontierã din anul 2001.

În vârstã de 32 de ani, æi-a început

activitatea sportivã în anul 1991 la

Clubul “Heian“ Brad, la secåia Karate Do

tradiåional.

În anul 1996 a fost campion naåional

de juniori, în 2000, în cadrul Ministerului

Apãrãrii, a ocupat locul II la Kata, în

2003 a luat locul I la Kata æi la Kumite

pe IGPF.

A fost campion MIRA cu lotul IGPF

în 2007, anul 2008 i-a adus locul II la

Cupa Internaåionalã “Dragonul” la Kata æi,

totodatã, este ocupantul celei mai înalte

trepte a podiumului la Campionatul de

Karate Do al IGPF anul acesta la Kata,

precum æi al locului III la categoria + 80

foarte mult

în întocmirea

clasamentului

pe echipe, acolo

unde IGPF a

terminat pe

prima poziåie.

Întrecerea a

fost deosebit de

spectaculoasã,

concurenåilor

fiindu-le pregãtit

un traseu

aplicativ cu

obstacole,

pentru ca apoi

kg la Kumite.

Agentul de poliåie Marius Tãtar

(foto dreapta), din cadrul Detaæamentului

de Intervenåie al IJPF Arad, lucreazã în

cadrul Poliåiei de Frontierã din aprilie

2006, fiind încadrat din sursã externã.

În vârstã de 30 de ani, æi-a început

activitatea sportivã în anul 1991, la un

club sportiv din Arad , la secåia Karate

Do tradiåional.

Pânã în prezent, a fost

campion naåional de 9 ori, de

2 ori campion european æi, doi

ani consecutivi, 2001-2002,

campion mondial la karate.

În cursul anului 2006 a fost

campion european la Kempo, iar

în anul 2007 a devenit campion

mondial la categorie grea.

În cadrul MIRA, a urcat pe

prima treaptã a podiumului în

anul 2007 la Kumite + 80 kg,

dupã care a luat locul III în

cadrul Balcaniadei. Anul 2007

sã lupte în meciuri de douã reprize, a câte douã minute fiecare.

La categoria +100 kilograme s-a luptat în sistem „fiecare cu

fiecare” datoritã numãrului mic de concurenåi, în timp ce la

celelalte categorii de greutate regula impusã de organizatori a

fost eliminarea directã.

Festivitatea de premiere a avut loc în ziua de 26 septembrie

a.c., cu începere de la ora 10.00, la baza sportivã „IDU” din

staåiunea Mamaia. Premiile au fost oferite de comisar-æef Marius

Cãta-Chiåiga, reprezentant al MIRA, comisarii Cãtãlin Radu æi

Nicolae Dobre (reprezentanåi ai Poliåiei de Frontierã), Mihai

Orzan æi Emil Ionescu (ambii consilieri DSJ Constanåa) æi, nu în

ultimul rând, de Marian Sandu, reprezentant al bazei sportive

IDU, gazda primitoare a turneului.

Rezultate finale: categoria 73 kilograme: finala 1-2:

Eduard Rotaru (IGPF) îl bate la puncte pe Alin Mitran (IPJ Giurgiu)

finala 3-4: Dragoæ Cîrjan (IPJ Prahova) b.p. Cosmin Ursãdan

(IGPF) categoria 81 kilograme: finala 1-2: Silviu Geandã

(IPJ Bacãu) b.p. Ion Daniel Neacæu (ISU Argeæ) finala 3-4: Pal

Imre (IPJ Alba) b.p. Nicolae Bondea (IPJ Arad) categoria 90

kilograme: finala 1-2: Constantin Grãdinariu (IPJ Prahova) p.p.

Costel Ungureanu (IPJ Iaæi) finala 3-4: Oliviu Raåiu (IPJ Alba)

b.p. Lucian Lucuåã (IPJ Arad) categoria 100 kilograme:

Leonida Åicãu (IPJ Sibiu) p.p. Iulian Ætefan Gheba (IGPF) Andrei

Crivinã (IPJ Iaæi) b.p. Justin Grigore (IPJ Prahova) categoria

+100 kilograme: locul I – Remus Radu (IPJ Braæov), locul al IIlea

– Marius Iordache (IPJ Prahova), locul al III-lea - Mihai Gosav

(IPJ Bacãu) æi locul al IV-lea – Robert Dorzi (IPJ Covasna).

Clasament echipe: 1. IGPF 15 puncte, 2. IPJ Prahova 14 p,

3. IPJ Bacãu æi IPJ Iaæi (ambele cu 10 p).

Marius NICULESCU

Victoria e întipãritã pe chipul lor

i-a mai adus o altã victorie, în cadrul

Concursului de Unifight, la care a obåinut

locul I. Ultima victorie dateazã din 2008,

în cadrul concursului de Karate Do pe

IGPF, care i-a oferit, din nou, posibilitatea

de a lua locul I la Open cât æi la Kumite

+80 kg.

Succes în continuare æi medalii cât

mai multe!

F R O N T I E R A

S p o r t

33


:-)

Zilele l e Bucureætiului

u u u i

Noaptea câinelui comunitar

Activitãåi:

- atletism - 500 m garduri, borduri, maæini,

copaci: concurs de vitezã cu o haitã de câini

comunitari în spate, pentru performanåe mai

bune;

- concurs - cea mai frumoasã muæcãturã de

câine;

- concurs de interpretare „iubiåi æi câinii

vagabonzi”.

Dimineaåa picamer-ului

Activitãåi:

- proba de rezistenåã: cine doarme mai mult cu

un picamer sub fereastrã;

- parada muncitorilor care mãnâncã parizer

pe picamer;

- demonstraåie practicã de cum se poate sparge

o åeavã cu picamer-ul æi cum se poate inunda o

stradã.

Zilele poluãrii

Activitãåi:

- prelegeri ale medicilor despre efectele

benefice ale poluãrii - trãieæti mai puåin, dar mai

intens;

- împãråirea de mãæti populaåiei;

- premii pentru marii poluatori.

Ziua blocajului în trafic

Activitãåi:

- medalia oraæului pentru posesorul celor mai

multe maæini;

- spectacole pentru cei care stau blocaåi în

trafic (eventual æi un concurs de înjurãturi sau de

claxoane);

- anihilarea bicicliætilor æi motoriætilor pentru

cã fac notã discordantã;

- închiderea experimentalã a unor strãzi æi

concurs de îndemânare pentru æoferi;

- concurs de vitezã pe linia de tramvai;

- concurs cine blocheazã mai multe maæini în

intersecåie.

Sãrbãtoarea dezrobirii de spaåii verzi

Activitãåi:

- concert cu intrare liberã care sã promoveze

înlocuirea spaåiilor verzi cu betoane;

- turnarea demonstrativã a unui strat de beton

pe spaåiile verzi rãmase;


- expoziåie de fotografie „AÆA NU” cu parcurile

imense din alte capitale europene.

Aniversarea a X zile/luni/ani de când nu

s-a ridicat gunoiul de aici

Activitãåi:

- gãsirea locului din Bucureæti unde s-a strâns

cea mai mare grãmadã de gunoi æi punerea unui

steag în vârf;

- activitate pentru cei mici: gunoiul la

microscop, o biodiversitate fascinantã;

- premierea primarilor pentru insistenåa de a

lãsa gunoiul acolo unde îi este locul: peste tot.

Zilele reparaåiilor infinite æi a termenelor

de execuåie depãæite

Activitãåi:

- verificarea tuturor termenelor de execuåie

a lucrãrilor, sancåionarea constructorilor care

terminã la timp æi premierea celor care întârzie;

- premierea constructorilor care au depãæit cel

mai mult termenul de execuåie æi au cerut cei mai

mulåi bani în plus de la bugetul local;

- din nou, parada muncitorilor care mãnâncã

parizer pe picamer æi îæi ocupã timpul cu fluierarea

domniæoarelor ce trec pe acolo.

Sãrbãtoarea fenomenelor meteorologice

care iau autoritãåile prin surprindere

Activitãåi:

- curs de iniåiere pentru edili în succesiunea

anotimpurilor, pentru cã „iarna nu-i ca vara”;

- concurs de fotografie: cea mai expresivã

faåã de edil când a auzit cã ninge, dar pe insula

tropicalã unde e el în vacanåã e soare;

- amendarea norilor pentru cã nu trimit notã

la primãrie cã o sã plouã æi o sã fie iar blocaj în

trafic.

Sãrbãtoarea parcãrilor

Activitãåi:

- cel mai inedit loc de parcare: între æine,

în staåia de autobuz, pe trotuar sau pe spaåiul

verde;

- concurs: cine gãseæte cel mai repede un loc

de parcare în centru;

- alt concurs: câte maæini pot bloca parcând

maæina într-un asemenea loc;

- premierea firmelor de parcãri pentru servicii

extraordinare aduse comunitãåii.

:-)

:-)

34

F R O N T I E R A

Regula cifrei unice:

presupune

completarea

careului de 81

cãsuåe dupã

O SINGURÃ

REGULÃ: orice

rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi

oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã o singurã

datã fiecare cifrã

cuprinsã între 1

æi 9.

D i v e r t i s m e n t


Galeria a cu zâmbete!

e CAP DE

LOSTRIÅÃ!

OPACI

PEÆTE

„RADAR“ LA

UNDIÅÃ

AER POETIC

VECHIUL

HOTAR

PEÆTE

FOSTÃ

URSS

1260

ÆI 1291

GRAME

VERBUL

LENEI

:-)

B

U

A C R

N

:-)

I

Vine un student în cãminul de fete.

Paznicul întreabã:

- La cine mergeåi?

-Nu ætiu exact. La cine mã sfãtuiåi?

O femeie se plânge unui poliåist:

- Domnule poliåist, tipul acela mã

urmãreæte. Cred cã e beat!

Poliåistul o mãsoarã de sus pânã jos cu

privirea æi spune:

- Aveåi dreptate. Cu siguranåã este

beat!

La piaåã, Ion vinde un cocoæ. Se

apropie un cumpãrãtor:

- Cât ceri pe el ?

- Trei sute de mii.

- Da’ gãinile le calcã?

- Calcã gãini, raåe, gâæte, curci. Æi

câinele æi porcul!

- Pãi, de ce-l vinzi ?

- De la o vreme a început sã se uitã

lung æi la mine......

JILAV

PEÆTE

MARGARINÃ

NIMB

PEÆTE ÎN

...PIFTIE

FIER ÎNNOBILAT

LA PESCUIT

GUTA

PUÆTILOR

„CROIESC“

PEÆTI

PEÆTE

ASIA!

PRIMUL

MARINAR

BAIA LUI

ALI

PEÆTE

PEÆTE

ETERNUL

ISPÃÆITOR

ARMA

RÃPITORULUI

FRUCTUL

BRADULUI

LA SCOR!

PASÃRE DE

COLIVIE

DÃRI!

MEDIU

PISCICOL

COLEA

de Dumitru MOCANU

CASETE!

APÃ DE

FRONTIERÃ

ÎN SV

PEÆTE

MIEZ DE

CARNE

DEOSEBIT DE

SCUNZI

La medic o femeie se plânge

acestuia:

- Dom’ doctor, sã ætiåi cã bãrbatul meu

mã înæealã!

- De unde ætiåi?

- Am patru copii æi nici unul nu

seamãnã cu mine...

Discuåie între doi prieteni:

- Am auzit cã te-a pãrãsit logodnica,

cã o duceaåi cam rãu cu banii. Dar, i-ai

povestit despre unchiul tãu cel bogat?

- Pãi, tocmai! Acum îmi e mãtuæã...

La mare, soåia îi spune soåului:

- Ai vãzut tipul care m-a salvat când

eu mã înecam?

- Da, a venit la mine, apoi æi æi-a cerut

scuze.

Un acuzat cam îngrijorat îi promite

avocatului sãu 1.000 de euro în plus, dacã

va scãpa cu doar un an de detenåie. Dupã

ce obåine pedeapsa solicitatã de acuzat,

avocatul îi spune:

-Sã ætiåi cã am avut nevoie de multã

putere de convingere pentru a-i determina

sã vã dea un an... Idioåii ãætia chiar au vrut

sã vã lase liber!

IZVOARE DE

FRUMUSEÅE

PEÆTE

PEÆTE

RECE!

12

NODURI!

PEÆTE

ERE!

SCULÃ DE

PESCUIT

LA REVEDERE!

Merge Bulã în pãdure dupã lemne

æi îl vede pãdurarul:

-Ce faci, mãi, cu lemnele alea?

-Le dau la vacã sã le mãnânce.

-Dar, de când mãnâncã vaca lemne?

-Dacã le mãnâncã bine, dacã nu, le

pun pe foc...

F R O N T I E R A

D i v e r t i s m e n t

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

35


Academie FRONTEX la Iaæi

More magazines by this user
Similar magazines