Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 1, martie 2013

enașterii omului prin cuvânt, pentru încă o
„amprentă-timp” prin Univers.
Evenimentele literare ale lunii Martie
sunt mult mai multe decît am enumerat mai
sus și am reușit să cuprindem în acest
număr de debut, neuitând însă,
promovarea „scrierilor” din site-ul
Cronopedia, inițiat și administrat de poeta
Lenuș Lungu, împreună cu domnul Ioan
Muntean. Dar Revista Literară CHRONOS
– Peniţa de Aur își dorește a fi un glas al
cuvântului nu doar constănțean, ci al
cuvântului românesc, în filele ei fiind nume
deja cunoscute ale literaturii
contemporane. CHRONOS – Peniţa de Aur
încercă să fie flacăra talentelor, focul iubirii
pentru creație, pentru artă în general, o altă
ancoră a cuvântului în lumea literelor.
Cum orice început este mai anevoios,
acest proiect are nevoie de mult suflet, de
multă dăruire, dragoste necondiționată,
pentru a-și înfiripa amprenta în nisipul
timpului. Din acest motiv echipa de
radacție nu este stufoasă, din acest motiv
nu veți găsi nume prea celebre în această
echipă, dar cu siguranță răsfoirea revistei,
vă va face să vibrați, vă va încălzi sufletul,
vă va mângâia mintea copleșită de
cotidian, emoționându-vă prin sinceritatea
scrierilor din paginile sale.
Dacă ne uităm în mitologie, Chronos
este un „titan”, este fiul lui Uranus și al
Gaiei, este tatăl lui Zeus care a devenit
stăpânul Universului. Poate că Revista
Literară Chronos – Peniţa de Aur nu va fi
niciodată „stăpâna universului cuvintelor”,
dar poate va fi un inițiator, un deschizător
de drumuri, pentru oamenii de talent,
pentru scrierea de calitate.
Timpul este de fapt „maestrul de
ceremonii” și Chronos, venit din TIMP își
va demonstra tot în Timp calitățile și
virtuțile.
Timpul fără
dimensiune sau
filozofii din
buzunarul sufletului
Mihaela Meravei
Ar părea imposibil ca timpul să nu mai
aibe cele trei, patru... sau câte dimensiuni
ar mai fi. Totuşi există un timp fără
dimensiuni. Trecem prin viaţă având
conştiinţa învăţăturilor dobândite, trecem
prin timp măsurându-i durata, privinu-i
plecarea, aşteptându-i revenirea. Sperând
un alt timp în aceeaşi stare tridimensională
a vieţii, uităm ades de celălalt timp sau
poate, nu ajungem să-l cunoştem destul.
Departe de existenţa noastră fizică există
un timp neîngrădit de dimensiuni. Îl simţim,
îl palpăm, uneori ne ascundem de el,
alteori ni-l dorim.
Acest timp îl cunoaştem dinaintea
naşterii. Este timpul nostru energetic,
timpul luminii, timpul purităţii, timpul
conştientului inconştient. Pare un paradox
însă n-ar fi. În trecerea noastră prin viaţă
uităm să luăm în calcul darul primit în clipa
creaţiei. Noi nu ne alegem timpul venirii pe
lume, nu ne alegem părinţii, unelte timp în
creaţia noastră, nu ne alegem la rândul
nostru copiii, toate independent de noi ne
sunt hărăzite. În acel moment zero timpul
nu are dimensiuni. Începem viaţa în trei
dimensiuni. Existăm cu trecut, prezent şi
viitor.
Trăim într-un vârtej în care, rareori avem
timp să mai privim în noi, să vorbim cu noi
despre nevoile noastre şi doar cerinţele
celor din jur ne sunt targeturi, după care
devin obligaţii, ca mai apoi să se
transforme în constrângeri.
Uităm de dimensiunile trecut şi viitor
concentrăndu-ne doar pe prezent, acesta
devenind alterego vieţii. Totuşi, din acest
5
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 1, martie 2013