Nr. 9/2009 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 9/2009 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de Inspectoratul

General

al Poliåiei de Frontierã

• NR. 9/2009 • 36 PAGINI

„FRONTIERELE MARITIME” -

evaluate SCHENGEN - pag. 3


În data de 5 octombrie 2009, în structura de conducere a IGPF s-

au produs modificãri organizatorice. Astfel, prin ordine ale ministrului

Administraåiei æi Internelor:

- Chestorul principal de poliåie dr. NELU POP a fost numit în funcåia

de director general al Oficiului Român pentru Imigrãri.

- Chestorul de poliåie IOAN BUDA a fost împuternicit sã îndeplineascã

atribuåiile funcåiei de inspector general al PFR.

Cu data de 8 octombrie a.c., comisarul-æef de poliåie MIHAI-CRISTINEL

BRÃTAN, directorul DCMIIT, a fost împuternicit sã îndeplineascã atribuåiile

funcåiei de adjunct al inspectorului general al PFR.

Cu data de 1 octombrie a.c., comisarul-æef POP ION a fost numit

director al Direcåiei Management Operaåional din IGPF.

Cu data de 22 octombrie a.c., comisarul-æef STRUGARU OCTAVIAN

a fost numit director al Direcåiei Resurse Umane din IGPF.

Depunerea Jurãmântului militar la Academia

de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”

Vineri, 25 septembrie a.c., ora

09.00, la sediul Academiei de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza”, s-a desfãæurat

Festivitatea depunerii Jurãmântului

militar, de cãtre studenåii anului I.

În prezenåa preæedintelui României,

Traian Bãsescu, a conducerii MAI

æi structurilor subordonate, a altor

instituåii publice, 650 de studenåi, din

care 50 la specializarea „Drept”, 360

la specializarea „Ordine æi siguranåã

publicã”, 80 la specializarea „Jandarmi”,

60 la specializarea „Poliåie de frontierã”,

50 la specializarea „Penitenciare” æi 50

Din sumar

de studenåi de la Facultatea de Pompieri,

au depus Jurãmântul militar faåã de

Patrie.

Festivitatea a fost deschisã de

rectorul Academiei de Poliåie, chestorul

de poliåie prof. univ. dr. Luca Iamandi.

Au urmat mesaje de încredere transmise

de oficialitãåi, rostirea Jurãmântului æi o

binecuvântare cu harul Dumnezeiesc,

de cãtre preoåi din cadrul Serviciului

Asistenåã Religioasã al MAI.

Ceremonialul s-a încheiat cu

defilarea studenåilor, în acordurile

Muzicii Militare a Jandarmeriei Române

æi sub privirile emoåionante ale întregii

asistenåe, în special ale pãrinåilor tinerilor

„boboci”.

Reamintim cã, pentru anul universitar

2009-2010, Academia de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza” a scos la concurs

600 de locuri (învãåãmânt de zi) æi 49 de

locuri (învãåãmânt cu frecvenåã redusã)

la Facultatea de Poliåie, 50 de locuri la

Facultatea de Pompieri æi 20 de locuri la

Facultatea de Arhivisticã.

Frontex prezent æi perspectivã

- pag. 7

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 693

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Iulian PUICÃ

Layout: Mihai BEJENARU

Tipar

S.C. FÃGÃRAÆ PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 3160987

2

Seminar în domeniul azilului

- pag. 8

Operaåiunea Poseidonpag.

9

Falsificatori de carduri bancare

- pag. 15

Ediåia s-a încheiat la 22 octombrie 2009

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei (Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit

Codului penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

F R O N T I E R A

P e s c u r t


Concluzii preliminare ale

vizitei de evaluare SCHENGEN

„FRONTIERE MARITIME”

vizita de evaluare Schengen a României în

domeniul frontierelor maritime. Aceasta a fost

cea de - a patra vizitã de evaluare care a avut loc

în åara noastrã, dupã cele în domeniul cooperãrii

poliåieneæti, protecåiei datelor cu caracter

personal æi vizelor, ce s-au desfãæurat în lunile

martie, aprilie æi iunie 2009. Rapoartele acestora

sunt pozitive, remarcându-se gradul ridicat de

pregãtire a României pentru aderarea la spaåiul

Schengen.

Ministerul Administraåiei æi Internelor, prin

Departamentul Schengen, a coordonat organizarea

acestei vizite. Pe parcursul vizitei, instituåiile

evaluate au fost: Ministerul Administraåiei æi

Internelor (Poliåia de Frontierã æi Oficiul Român

pentru Imigrãri), Autoritatea Naåionalã a Vãmilor

æi Ministerul Transporturilor.

Pe parcursul misiunii, au avut loc vizite

la: SCOMAR, Punctul de Trecere a Frontierei

Constanåa, Terminalul de pasageri Constanåa,

Marina Constanåa, Grupul de Nave Constanåa,

Portul Cargo Constanåa Sud Agigea, Autoritatea

(continuare în pag. 4)

desfãæuratã în perioada 3 - 7 septembrie 2009


F R O N T I E R A

E v a l u a r e 3


(urmare din pag. 3)

Navalã Românã, patrulele terestre æi mobile ale Poliåiei de

Frontierã, Punctul de Trecere a Frontierei Tulcea, Unitatea Specialã

de Aviaåie.

Din echipa de evaluare au fãcut parte 10 experåi din statele

membre Schengen (Suedia, Austria, Cipru, Germania, Estonia,

Finlanda, Olanda, Norvegia, Portugalia, Spania) æi un reprezentant

al Secretariatului General al Consiliului U.E. Echipa a fost condusã

de reprezentantul Suediei, åarã care deåine preæedinåia UE în

semestrul II 2009.

În urma acestei vizite, experåii vor redacta un raport care va

cuprinde concluziile æi recomandãrile echipei de evaluare. Acesta

va fi ulterior aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare Schengen,

la Bruxelles, cel mai probabil în luna noiembrie 2009.

Urmãtoarele vizite de evaluare Schengen sunt programate dupã

cum urmeazã: frontiere aeriene (noiembrie 2009), frontiere terestre

(martie 2010), SIS/SIRENE (octombrie 2010).

În prima zi a fost organizatã o întâlnire de bun venit, cu experåii

români, în care au fost purtate discuåii cu privire la vederea de

ansamblu asupra activitãåii ce urma sã se desfãæoare, locaåiile ce

urmau a fi vizitate, a fost trecutã în revistã documentaåia æi s-a

discutat pe marginea programului stabilit.

Cu aceastã ocazie s-au susåinut prezentãri ale autoritãåilor de

aplicare a legii din România implicate în controlul æi supravegherea

frontierei maritime (MAI- PFR æi ORI; Ministerul Finanåelor Publice

- ANV; Ministerul Transporturilor æi Infrastructurii - ANR, structurile

teritoriale ale Poliåiei de Frontierã), iar, pe marginea acestora,

experåii evaluatori au adresat o serie de întrebãri reprezentanåilor

României, la care au fost oferite rãspunsuri prompte.

În cea de-a doua zi a misiunii de evaluare, experåii au fost

conduæi la sediul IJPF Constanåa, unde le-a fost prezentat Biroul de

Supraveghere Navalã æi Control (SCOMAR). Echipa de evaluare a

fost impresionatã de performanåele æi capacitatea acestui sistem.

În continuare, conform programului, echipa s-a împãråit

în douã subgrupuri æi anume echipa de control æi echipa de

supraveghere.

Cea de control s-a deplasat la Terminalul de Pasageri din portul

Constanåa, unde a asistat la susåinerea prezentãrii PTF Constanåa.

Pe marginea acestei prezentãri au adresat o serie de întrebãri

suplimentare, iar rãspunsurile la acestea au fost prompte æi la obiect.

În continuare, au vizitat Terminalul de Pasageri, unde le-au fost

prezentate echipamentele, procedurile de lucru æi infrastructura de

care beneficiazã PFR în desfãæurarea activitãåii.

Membrii echipei de control au purtat discuåii cu lucrãtorii

PTF Constanåa, cãrora le-au adresat multiple întrebãri cu privire

la modul în care îæi desfãæoarã activitatea, cunoætinåe privind

legislaåia comunitarã precum æi limbi strãine cunoscute. Lucrãtorii

chestionaåi s-au dovedit apåi în a formula rãspunsuri corecte æi

rapide la întrebãrile adresate.

De asemenea, lucrãtorii au fost verificaåi cu privire la modul

practic în care lucreazã cu bazele de date la care au acces æi li s-a

solicitat sã facã diverse interogãri în acestea. Din nou lucrãtorii

verificaåi au dat dovatã de faptul cã sunt în mãsurã sã efectueze

orice operaåiune care le-a fost solicitatã, folosind echipamentele

din dotare.

În continuare, echipa de control a vizitat æi Marina Constanåa. În

aceastã locaåie, experåilor evaluatori le-a fost prezentat containerul

Poliåiei de Frontierã racordat la utilitãåi, dotat cu toate echipamentele

necesare în vederea desfãæurãrii în bune condiåii a activitãåii.

În paralel cu echipa de control, echipa de supraveghere s-a

deplasat la sediul Grupului de Nave Constanåa, unde au asistat la

prezentarea acestei structuri æi au vizitat locaåia în care aceasta îæi

desfãæoarã activitatea.

De asemenea, în cadrul discuåiilor purtate, au adresat numeroase

întrebãri cu privire la activitatea desfãæuratã, coordonarea

structurilor subordonate, pregãtirea personalului æi efectuarea

analizei de risc.

Specialiætii din cadrul GN Constanåa au oferit rãspunsuri clare

æi precise tuturor întrebãrilor care le-au fost adresate.

4

F R O N T I E R A

E v a l u a r e


Spre sfâræitul zilei,

cele douã echipe

s-au reunit la hotel,

unde au continuat cu

elaborarea raportului

æi au participat la cina

oficialã gãzduitã de

MAI.

În cea de-a treia

zi a misiunii, echipa

de control a vizitat

Portul Constanåa Sud

Agigea Cargo, unde

a purtat discuåii cu

reprezentanåii PFR,

ANV æi ANR. A fost

efectuatã o vizitã

la elementele de

patrulare, experåilor

fiindu-le prezentatã

dotarea acestor

patrule (echipamente

pentru cercetarea

documentelor,

formulare etc.)

În paralel, echipa de supraveghere a vizitat æi a purtat discuåii

cu lucrãtorii ANR de la Centrul de Management al Traficului Naval

în Portul Constanåa (VTMIS).

Apoi, evaluatorii s-au deplasat în teren, unde au purtat discuåii

cu poliåiætii de frontierã din patrulele terestre,

cãrora le-au adresat întrebãri cu privire la

procedurile de lucru folosite æi activitatea

desfãæuratã. Rãspunsurile oferite de lucrãtori

au fost concise, neexistând comentarii din

partea evaluatorilor.

În jurul orelor 14.00, cele douã echipe

s-au reunit la hotel. Aici au purtat discuåii cu

membrii echipei de coordonare, adresândule

acestora numeroase întrebãri. Discuåiile

s-au prelungit æi seara, în timpul cinei æi

dupã aceasta. Experåii din cadrul echipei

de coordonare au oferit rãspunsuri la toate

întrebãrile adresate de evaluatori æi au

eliminat orice neclaritãåi pe care aceætia le

aveau.

În cea de-a patra zi, echipa de evaluare nu

a urmat programul stabilit, în sensul cã experåii

s-au împãråit în mai multe subgrupuri. Astfel,

o parte a participat la exerciåiul planificat a

fi desfãæurat cu nava PFR, o parte a rãmas la

hotel pentru elaborarea raportului din ziua

precedentã, iar un alt subgrup a efectuat

o vizitã surprizã la Terminalul de Pasageri

din Portul Constanåa, asistând la efectuarea

controlului asupra unei nave de pasageri.

Nu au existat constatãri negative referitoare

la activitatea desfãæuratã de poliåiætii de

frontierã aflaåi în serviciu.

În continuare, echipa de evaluare s-a

reunit æi, conform programului, s-a deplasat

spre Tulcea, unde s-a divizat, iniåial, în douã

subgrupuri. Primul subgrup s-a deplasat

la Unitatea Specialã de Aviaåie Tulcea,

unde a purtat discuåii cu lucrãtorii acesteia

æi a vizitat locaåia, iar celãlalt subgrup a

asistat la susåinerea prezentãrii PTF Tulcea.

Pe marginea acestei prezentãri, experåii

evaluatori au adresat o serie de întrebãri

suplimentare reprezentanåilor României.

În continuare, doi dintre experåi au desfãæurat o vizitã

inopinatã la Centrul Local de Coordonare Tulcea, unde au

purtat discuåii cu lucrãtorii referitoare la procedurile de lucru

aplicate, activitatea desfãæuratã, modul în care se efectueazã

analiza de risc precum æi cu privire la acåiuni desfãæurate în

comun cu partea ucraineanã.

Discuåiile au fost purtate în limba englezã, iar lucrãtorii

PFR din aceastã locaåie au fost în mãsurã sã ofere rãspunsuri

clare æi concise, de naturã sã elimine orice neclaritate pe care

evaluatorii ar fi putut sã o aibã. Cei doi experåi s-au arãtat

mulåumiåi de cele prezentate.

Spre sfâræitul zilei, echipa de evaluare s-a reunit din nou la

hotel, unde a procedat la elaborarea raportului.

În cea de-a cincea zi, programul nu a fost respectat

întocmai întrucât, datoritã condiåiilor meteo nefavorabile,

echipa de experåi evaluatori nu a putut zbura spre Bucureæti

cu elicopterul, fiind nevoitã sã se deplaseze cu autocarul.

Astfel, pentru a nu întârzia æi pierde zborurile cãtre statele lor,

experåii au plecat mai devreme din Tulcea spre PTF Aeroport

„Henri Coandã”, motiv pentru care a fost anulatã întâlnirea de

prezentare a concluziilor finale.

Deæi întâlnirea pentru prezentarea concluziilor finale a fost

anulatã, din discuåiile purtate pe marginea activitãåii desfãæurate,

cu o searã în urmã, la cinã, a reieæit cã experåii au considerat

cã vizita a fost un real succes (însã aceste concluzii sunt încã

neoficiale pânã la momentul transmiterii raportului final).

Viorel PURICE

F R O N T I E R A

E v a l u a r e 5


Generalul (r.) SCUTELNICU,

apreciat æi dupã pensionare

În ziua de 14 octombrie a.c., la Palatul Cotroceni, a avut

loc Adunarea Generalã a Ordinului „Bãrbãåie æi Credinåã”, în

vederea alegerii Consiliului de onoare.

Acesta, conform art. 53 din Legea 29/2000 „judecã faptele

dezonorante care aduc prejudicii morale membrilor Ordinului,

altele decât faptele penale sancåionate cu o pedeapsã privativã

de libertate, prin hotãrâre judecãtoreasca rãmasã definitivã”.

Consiliul de onoare este format din cinci membri, dupã cum

urmeazã: un membru cu gradul de Cavaler, unul cu grad de

Ofiåer, altul de Comandor æi doi membri cu gradul de Ofiåer.

Dintre membrii aleæi, pentru urmãtorii

cinci ani, face parte æi fostul director al

Direcåiei P.F. Iaæi, generalul de brigadã (r)

Scutelnicu Dumitru, care ocupã funcåia

de membru cu grad de comandor.

Dupã cum ne-a transmis purtãtorul de

cuvânt al IJPF Iaæi, Denis Mihaela Lazãr,

„a fost o onoare pentru noi, poliåiætii

de frontierã din cadrul inspectoratelor

judeåene Iaæi, Botoæani, Vaslui æi Galaåi

sã fim conduæi æi reprezentanåi de

cãtre generalul de brigadã (r) Dumitru

Scutelnicu, acesta fiind un exemplu

demn de urmat pentru fiecare poliåist de

frontierã”.

O persoanã carismaticã, care degajã

putere æi, totodatã, inspirã încredere,

deschis la comunicare, reuæind astfel sã

creeze un mediu de lucru de încredere,

un perfecåionist în tot ceea ce a fãcut

æi, nu în ultimul rând, un foarte bun

Bloc de locuinåe pentru

Pentru rezolvarea problemelor locative ale angajaåilor

MAI, atât din Bucureæti cât æi din åarã, personal mutat în

interesul serviciului, conducerea ministerului a propus, iar

Guvernul României a aprobat, Ordonanåa de Urgenåã de

abilitare a structurilor MAI de a închiria locuinåe pentru

angajaåii care locuiesc cu chirie.

Conform acestui act normativ, instituåiile din subordinea

MAI vor închiria locuinåe pentru angajaåii care beneficiau de

compensaåii pentru chirie.

În Bucureæti, MAI a recepåionat un bloc de locuinåe în vederea

repartizãrii cãtre proprii angajaåi. Blocul, situat în strada Mircea

Vodã nr. 39, sector 3, are 116 apartamente. Construcåia acestui

imobil a început în anul 2006, iar recepåia, la terminarea

lucrãrilor, s-a efectuat în anul 2009, costurile de investiåie

aferente fiind suportate din creditele bugetare pentru anii 2006

- primul trimestru al anului 2009.

În vederea repartizãrii acestor locuinåe a fost iniåiat un ordin al

ministrului administraåiei æi internelor pentru aprobarea normelor

metodologice privind utilizarea unor spaåii aflate în administrarea

MAI, ordin care a stabilit modalitãåile æi criteriile de repartizare

a locuinåelor.

Pentru o bunã transparenåã æi pentru eliminarea oricãror

suspiciuni asupra unor posibile speculaåii imobiliare, ulterioare

dobândirii locuinåelor, ordinul ministrului a fost completat de o

6

profesionist. Nu cred cã greæesc dacã afirm ca generalul de

brigadã (r) Dumitru Scutelnicu a fost pentru poliåiætii de frontierã

un lider, nu doar un æef.

Felicitãri domnului general de brigadã (r) Scutelnicu Dumitru

æi succes în activitate!

Reamintim cã generalul (r.) Dumitru Scutelnicu a fost

directorul Direcåiei Poliåiei de frontierã Iaæi, funcåie, pe care

a ocupat-o de la 1 decembrie 2005 æi pânã la desfiinåarea

acestei structuri. A absolvit Liceul Militar, în anul 1970 æi a fost

continuatã la Æcoala Militarã de Ofiåeri

„Nicolae Bãlcescu” Sibiu, Academia

de Înalte Studii Militare æi Academia

de Poliåie - Facultatea de Drept. În anul

1977, tânãrul ofiåer de grãniceri era

comandantul unui pichet din cadrul

Batalionului de Grãniceri Constanåa, doi

ani mai târziu - comandantul Companiei

Grãniceri Chilia, dupã æase ani - æef de

stat major la Batalionul 192 Grãniceri

din Brigada 4 Grãniceri Constanåa, iar

dupã cinci ani (1989) – comandantul

Batalionului 161 Grãniceri din Brigada

4 grãniceri Constanåa. Anul 1991

îl aduce pe plaiurile moldave, mai

aproape de locul de baætinã (Vorona din

judeåul Botoæani) æi anume la Brigada 3

Grãniceri „Moldova” Iaæi. Aici a parcurs

toate treptele ierarhice, pânã la cea mai

mare funcåie.

Gabriel CRÃCIUN

dispoziåie prin care toate aceste locuinåe au dobândit statutul de

locuinåe de intervenåie, conform Legii 114/1996, cu modificãrile

æi completãrile ulterioare.

Menåionãm cã locuinåele, care au caracter de locuinåe de

intervenåie, nu pot fi puse în vânzare, rãmânând în proprietatea

privatã a statului æi în administrarea MAI. Beneficiarii acestor

locuinåe sunt poliåiæti, jandarmi, pompieri æi poliåiæti de

frontierã.

În aceste condiåii, criteriile care au stat la baza repartizãrii

acestor locuinåe de intervenåie au fost nevoile unitãåilor

respective æi situaåia locativã a angajaåilor. S-au efectuat, astfel,

angajaåii MAI, în Bucureæti

anchete sociale privind situaåia locativã concretã a personalului

nominalizat æi a fost luatã în calcul importanåa socialã a muncii,

conform fiæelor de post, responsabilitatea pentru propunerile

individuale revenind fiecãrei unitãåi în parte.

Repartizarea acestor locuinåe s-a efectuat procentual, în

funcåie de numãrul de angajaåi pe fiecare structurã a MAI, în

conformitate cu Ordinul ministrului administraåiei æi internelor

nr. 538/2008, cu modificãrile æi completãrile ulterioare. În acest

sens, cãtre IGPR au fost alocate 35 apartamente, IGPF a primit

3 apartamente, IGSU 13 apartamente, IGJR 20 apartamente, iar

restul au fost repartizate cãtre celelalte structuri ale ministerului,

dar nu mai mult de 2 locuinåe pentru fiecare structurã.

F R O N T I E R A

Serviciul Comunicare din cadrul MAI

O b s e r v a t o r


FRONTEX – prezent æi perspective

Agenåia Frontex a apãrut din necesitatea de a pune în practicã,

cu celeritate, Deciziile Comisiei Europene æi de a coordona

cooperarea operativã între statele membre, în general, æi între

statele membre care gestioneazã frontiera externã a Uniunii

Europene, în special.

Astfel, Agenåia pentru Cooperare Operativã la Frontierele

Externe ale Uniunii Europene (Frontex) funcåioneazã ca un braå

executiv al Comisiei Europene în ceea ce priveæte problematica

frontierelor externe.

Înfiinåatã prin Regulamentul Consiliului UE 2007/2004,

Frontex îæi are sediul în Varæovia, dar acåiunile sale o fac prezentã

în toate statele membre æi, prin acordurile de lucru încheiate cu

unele state nemembre ale Uniunii Europene, chiar æi dincolo de

frontierele UE.

Comisia Europeanã stipuleazã cea mai bunã alternativã pentru

viitor ca fiind cooperarea într-o manierã constructivã în vederea

dezvoltãrii unei politici integrale a Uniunii Europene în domeniul

gestionãrii frontierelor; acest fapt presupune punerea în aplicare

a recomandãrilor pe termen scurt æi mediu æi lansarea unui

dialog cu instituåiile UE, Agenåia (Frontex) æi partenerii europeni

æi internaåionali relevanåi în vederea exploatãrii modalitãåilor de

atingere a obiectivelor strategice pe termen lung, pe baza unei

dezvoltãri graduale æi åinând cont de resursele disponibile æi

capacitatea administrativã a Agenåiei.

În ceea ce priveæte mandatul Frontex în cooperarea cu åãrile

teråe trebuie menåionat cã Agenåia este prezentã æi la nivelul

acestor state prin acordurile de lucru care au fost încheiate în

sensul stabilirii unei cooperãri strânse æi din partea autoritãåilor

de aplicare a legii care îæi desfãæoarã activitatea de cealaltã parte

a frontierelor externe ale UE. Pe termen scurt æi mediu, o atenåie

deosebitã a fost acordatã cu prioritate cooperãrii consolidate între

Frontex æi åãrile teråe care au fost identificate ca zone cu risc

crescut prin intermediul operaåiunilor comune æi al evaluãrilor

de risc realizate la nivelul Agenåiei.

Personalul Agenåiei însumeazã un total de 220 de persoane,

dintre care 69 sunt experåi secondaåi de statele membre ale UE. În

acest mod, suportul statelor membre pentru activitatea agenåiei nu

se materializeazã numai prin participarea în cadrul operaåiunilor

æi proiectelor comune, dar æi la nivel conceptual, prin experienåa

personalului secondat aici.

Activitatea Agenåiei este organizatã æi implementatã în

cadrul a 3 divizii: Divizia de Operaåiuni, Divizia de Dezvoltare

Organizaåionalã æi Divizia Administrativã. Centrul activitãåilor

este reprezentat de primele douã divizii, care îæi organizeazã

activitatea sub formã de proiecte æi programe.

Perspectiva Frontex ca æi Agenåie a Comisiei Europene

urmãreæte creæterea standardelor de securitate a frontierelor

externe ale UE æi implicit creæterea mãsurilor împotriva migraåiei

ilegale, prin coordonarea eforturilor statelor membre în acest

sens. Pentru atingerea acestui deziderat, activitatea Agenåiei

nu vizeazã numai aspectul operaåional în sine, ci æi crearea

premiselor necesare sub forma pregãtirii unitãåilor relevante din

statele membre.

În genere, activitatea Frontex presupune crearea cadrului

interinstituåional æi internaåional necesar pentru un control de

frontierã eficient æi o cooperare operativã între statele membre

æi cu partenerii externi, care sã conducã la descreæterea

ameninåãrilor de orice formã la frontierele externe ale UE sau

ca urmare a traversãrii frauduloase a acestor frontiere.

Adrian LÃZÃROAIA,

Agenåia FRONTEX

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

7


Seminar în domeniul azilului

l u i

În perioada 23-25 septembrie a.c., la Sibiu a fost organizat,

de cãtre UNHCR – Reprezentanåa România, un seminar cu

tema „Combaterea migraåiei ilegale æi respectarea dreptului

de azil în procedura de supraveghere æi controlul trecerii

frontierei de stat”.

Conform expertului olandez Van Krieken, în Olanda existã o

procedurã specialã, existând în aeroporturi o „instanåã oficialã”

în zona de tranzit, în ideea de a se procesa cererea de azil la

frontierã, de cãtre poliåiæti de frontierã calificaåi, în prezenåa unor

avocaåi pentru asigurarea asistenåei, interpreåi etc.

La activitate au participat inspectorii æefi sau adjuncåi ai

acestora, directorul DCMIIT – IGPF, comisarul-æef Mihai Brãtan,

æeful Serviciului Migraåie Ilegalã din cadrul DCMIIT, comisarul-æef

Bogdan Budeanu, directorul CSCTFABO, comisarul-æef Cristian

Ene, ofiåeri specialiæti. De asemenea, din partea ORI au participat

comisar-æef Mirela Piroi, æef Serviciu Înregistrare Solicitãri de Azil,

Verificãri æi Documente - DAI æi comisar Mariana Dumitrache,

ofiåer specialist în cadrul Direcåiei Migraåie. Din partea UNHCR,

reprezentanåa România, au participat E.S. ambasadorul Machiel

Salomons æi Cristina Bunea, iar din partea CNRR, preæedintele

Niculae Cârcu. De asemenea, a participat expertul olandez prof.

Peter Van Krieken.

Discuåiile au vizat în principal respectarea dreptului de azil

æi cooperarea IGPF-ORI-UNHCR-CNRR.

Reprezentanåii UNHCR au declarat cã poliåistul de frontierã

este primul care, teoretic, se întâlneæte cu strãinul, iar procedura

azilului începe æi se terminã la frontierã. Ei s-au arãtat mulåumiåi

de evoluåia instituåiei PFR, dotare æi instruire, dar nemulåumiåi

de faptul cã, la finalul anului 2008, s-au întâlnit, la Iaæi, cu ofiåeri

din PFR care au fost instruiåi special în domeniul azilului, iar în

prezent doar doi mai lucreazã în instituåie. Ei au solicitat ca la

nivelul fiecãrui IJPF sã existe cel puåin un poliåist de frontierã

instruit în acest domeniu, care sã fie consultat la fiecare caz în

parte.

Ca æi cifre relevante, sã menåionãm cã în 2001 au fost cele mai

multe cereri de azil înregistrate în România (85 în total, din care

81 pe aeroportul Otopeni æi doar 2 solicitanåi au primit azil), în

2002 - 13 cereri, în 2008 – 10, iar în 2009 numai 3; în România

existã 2.000 de spaåii asigurate pentru cazare în centrele ORI; în

2008, 15 % dintre solicitanåii de azil au primit din partea statului

român aceastã formã de protecåie internaåionalã; tot în 2008,

5273 persoane au fost îndepãrtate de pe teritoriul åãrii noastre;

SUA apreciazã, într-un raport, cã pe teritoriul sãu ar exista

aproximativ 12 milioane persoane cu æedere ilegalã; Comisia

European aprecia, în iunie 2009, cã în statele membre UE ar

exista aproximativ 8 milioane de persoane cu æedere ilegalã,

dar alte voci apreciazã cã cifra ar putea ajunge, în realitate, la

12 milioane.

8

În cadrul discuåiilor purtate poliåiætii de frontierã au reclamat

insuficienåa fondurilor pentru asigurarea transportului æi hranei,

precum æi faptul cã regimul pentru solicitanåi, în centrele ORI,

este unul liber, iar în foarte multe cazuri solicitanåii s-au organizat

æi au pãrãsit centrele, fiind depistaåi, chiar de mai multe ori,

încercând sã iasã în mod fraudulos din åarã; reprezentanåii ORI

au declarat cã ultima directivã UE în materie prevede ca cei care

nu au o identitate stabilitã sã fie cazaåi în centre închise.

F R O N T I E R A

Marius IONESCU

D e z b a t e r e


OPERAÅIUNEA

Poliåia de Frontierã Românã

a participat la Operaåiunea

Comunã „Poseidon” 2009

- organizatã de Agenåia

Europeanã FRONTEX - cu o

navã maritimã de patrulare - tip P157/CPV- æi echipajul aflat

la bord.

Operaåiunea, derulatã în mai multe faze, planificatã a se

desfãæura în perioada martie - decembrie 2009, are ca scop

combaterea migraåiei ilegale la frontierele sud-estice ale

Uniunii Europene.

În perioada 29.07 - 03.09.2009, la frontiera maritimã dintre

Grecia æi Turcia, s-a desfãæurat o etapã a Operaåiunii Comune

„POSEIDON 2009”, organizatã la frontierele maritime externe

ale U.E sub egida FRONTEX , în cadrul proiectului Reåeaua

Europeanã de Patrulare (EPN), acåiune la care a participat,

conform angajamentelor asumate ca stat membru, æi Poliåia de

Poseidon

Frontierã Românã.

Astfel, în cadrul acestei

operaåiuni, Poliåia de Frontierã

Românã a participat cu o navã

maritimã de patrulare tip P157/

CPV æi echipajul aflat la bord

(24 de poliåiæti de frontierã), executând misiuni individuale de

patrulare, cercetare, de cãutare æi salvare, alãturi de celelalte

state membre UE participante la misiune, la frontierele maritime

dintre Grecia æi Turcia.

Pe timpul desfãæurãrii misiunii, echipajul navei maritime

româneæti a executat paza, supravegherea æi securizarea

frontierei maritime din zona operaåiunii POSEIDON, depistând

mai multe cazuri de migraåie ilegalã în care au fost implicate

peste 150 persoane de diferite naåionalitãåi æi a recuperat mai

multe ambarcaåiuni rapide, tip RIB.

Totodatã, s-a urmãrit formarea æi perfecåionarea deprinderilor

practice ale comandantului æi ale echipajului navei privind

modul de acåiune pentru descoperirea, reåinerea, ambarcarea,

supravegherea pe timpul transportului æi predarea autoritãåilor

locale a imigranåilor reåinuåi în vederea cercetãrii.

Obiectivul principal al Operaåiunii Comune „POSEIDON

2009” a fost acela de a contracara fenomenul de migraåie ilegalã

la frontiera maritimã externã a Uniunii Europene.

Astfel, s-a avut în vedere întreprinderea de mãsuri comune pe

linia contracarãrii fenomenului migraåionist la frontierele maritime

ale spaåiului comunitar, creæterea operativitãåii schimbului de

date æi informaåii între autoritãåile de aplicare a legii din aceste

åãri, precum æi un schimb eficient de experienåã între poliåiætii

de frontierã europeni.

Poliåia de Frontiera Românã a fost apreciatã de specialiætii

FRONTEX pentru modul în care a acåionat în cadrul Operaåiunii

POSEIDON, fiind invitatã sã participe æi în viitor la acåiunile

organizate de forul European.

Biroul de presã al IGPF

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e 9


Utilaje furate, reåinute de poliåiætii de

frontierã maramureæeni

în decurs de câteva zile, utilaje de mare tonaj, în valoare de

aproximativ 520.000 euro.

Douã dintre autovehiculele reåinute sunt furate din Italia

având seriile de æasiu modificate.

• Primul caz a avut loc maråi, 8 septembrie a.c., când poliåiætii

de frontierã maramureæeni au depistat, în incinta unei societãåi

comerciale de pe raza localitãåii Baia Mare, un utilaj având ca

an de fabricatie 2008, în valoare de 120.000 euro. Acesta era

declarat ca fiind furat din Italia, încã din luna noiembrie a anului

trecut. Din verificãrile efectuate s-a stabilit cã administratorul

firmei, V.A., de 35 ani, din judeåul Bacãu, a vândut utilajul printro

societate de leasing unei societãåi comerciale din Baia Mare.

În cauzã, s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de complicitate la furt, fals material în înscrisuri

oficiale æi înæelãciune, fapte prevãzute æi pedepsite de Codul

Penal.

• Al doilea utilaj a fost depistat de cãtre poliåiætii de frontierã

maramureæeni în data de 9 septembrie a.c., tot în incinta unei

societãåi comerciale de pe raza localitãåii Nistru. Administratorul

firmei, cetãåean român, a prezentat documentele de provenienåã

ale autovehiculului, însã seriile de æasiu din acte nu corespundeau

cu cele poansonate pe utilaj, fapt pentru care a fost ridicat în

vederea continuãrii cercetãrilor æi stabilirii provenienåei utilajului.

Valoarea autovehiculului, marca Hyundai, se ridicã la 140.000

de euro. În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de tãinuire la furt, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.

221 din Codul Penal.

Ambele utilaje, în valoare de 260.000 de euro, au fost

indisponibilizate în vederea continuãrii cercetãrilor æi clarificãrii

situaåiei acestora, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce

se impun.

• La nici o sãptãmânã de la primele cazuri, pe 14 septembrie

a.c., poliåiætii de frontierã maramureæeni, împreunã cu lucrãtori

ai Gãrzii Financiare Maramureæ, au depistat, în incinta unei

societãåi comerciale de pe raza localitãåii Baia Mare, încã un

utilaj de mare tonaj, marca Hyundai, în valoare de 140.000 euro,

care figura ca fiind furat tot din Italia. Din verificãrile efectuate

s-a stabilit cã seria de æasiu a autovehiculului este falsificatã, iar

administratorul firmei, cetãåeanul român V.A., de 35 ani, din

judeåul Bacãu, a vândut utilajul printr-o societate de leasing unei

alte societãåi comerciale.

Conform legii, în cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul

sãvâræirii infracåiunilor de complicitate la furt, fals material în

înscrisuri oficiale æi înæelãciune, fapte prevãzute æi pedepsite de

Codul Penal.

Autovehiculul, în valoare de 140.000 euro, a fost

indisponibilizat în vederea continuãrii cercetãrilor æi clarificãrii

situaåiei acestora, la final urmând a fi luate mãsurile legale ce

se impun.

Iulia UTAN

Autoturism de lux, furat din

Germania, descoperit la PTF Galaåi

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni au descoperit maråi, 1

septembrie a.c., în PTF Galaåi-Rutier, un autoturism de lux

marca „BMW X5”, care figura ca fiind furat din Germania încã

din 2004. Autoturismul, în valoare de peste 50 000 euro , se

aflã indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru continuarea

cercetãrilor.

În ziua de 1 septembrie a.c., în jurul orei 3 dupã-amiaza, în

PTF Galaåi-Rutier s-a prezentat pentru a intra în åarã cetãåeanul

ucrainean Borys V., în vârstã de 49 de ani, care conducea un

autoturism marca „BMW X5”, an de fabricaåie 2004, cu numãr

de înmatriculare ucrainean.

La control, poliåiætii de frontierã au constatat mai multe

neconcordanåe între documentele prezentate æi realitatea de

fapt, lucru care i-a determinat sã aprofundeze cercetãrile.

În urma verificãrilor efectuate prin Biroul Naåional INTERPOL,

autoritãåile din Germania au comunicat cã autovehiculul în cauzã

figureazã ca fiind reclamat furat din anul 2004.

10

Persoanei în cauzã i s-a întocmit lucrare penalã sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de furt, urmând ca dosarul cauzei sã fie

înaintat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Galaåi.

Cazul este cercetat de cãtre o echipã operativã formatã din

ofiåeri din cadrul IJPF Galaåi, iar autoturismul, în valoare de peste

50 000 euro, a fost indisponibilizat la sediul IJPF Galaåi pentru

continuarea cercetãrilor.

Marcel ANTOHE

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Trafic cu maæini furate, la Vaslui

În data de 5 octombrie a.c., la PTF Albiåa, s-a prezentat pentrua

intra în åarã cetãåeanul român Tatiana C., în vârstã de 25 ani, care

conducea un autoturism Ford Focus, fabricat în anul 2002.

Pe timpul controlului specific, având suspiciuni cu privire

la provenienåa autoturismului, poliåiætii de frontierã au efectuat

verificãri în baza de date a Interpol, constatând cã maæina este

furatã din Franåa din data de 14 februarie 2006. Întrebatã despre

cele constatate, cetãåeana a declarat cã a cumpãrat autoturismul

din Germania, de la un cetãåean român, contra sumei de 6000

euro, neætiind cã maæina este furatã.

Autoturismul, în valoare de aproximativ 32.000 lei, a fost

indisponibilizat la sediul IJPF Vaslui pânã la finalizarea cercetãrilor,

iar bãrbatul este cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de furt æi

complicitate la furt. Poliåiætii de frontierã vasluieni continuã

cercetãrile pentru stabilirea tuturor împrejurãrilor care au condus

la comiterea faptei æi identificarea tuturor persoanelor implicate.

Valentin BADIU

Tir cu uree, tras pe dreapta în

Portul Constanåa

Poliåiætii de frontierã din cadrul Direcåiei Operative Porturi

Maritime au întocmit lucrare penalã pentru furt calificat æi

evaziune fiscalã pe numele a æase persoane care transportau,

fãrã documente justificative, 12 tone de uree æi fertilizatori

(substanåe folosite ca îngrãæãmânt agricol).

În data de 30 septembrie a.c., pe raza Portului Constanåa,

în apropierea poråii de acces numãrul 6, lucrãtori operativi

calitatea acesteia, precum æi documentele

de transport aferente æi modul de întocmire

a acestora. Æoferul autotrenului a prezentat

un aviz de însoåire a mãrfii fals, prin care

a încercat sã justifice transportul a 12.000

kilograme de uree æi fertilizatori (CAN),

la expertizare. Întreaga cantitate de uree æi fertilizatori a fost

indisponibilizatã, urmând a fi lãsatã în custodie unei societãåi

autorizate în acest sens.

Dupã efectuarea cercetãrilor specifice, pe numele mai multor

persoane implicate în acest caz a fost întocmitã lucrare penalã

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor de furt calificat æi evaziune

fiscalã, fapte prevãzute æi pedepsite de art. 208 æi art. 209, alin.

1, lit. a Cod Penal æi art. 9, alin. 1, lit. b din Legea 241/2005.

Marius NICULESCU


F R O N T I E R A

F R O N T I E R A Æ t i r i 11


Oprite din drumul

ilegal spre spaåiul

Schengen

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au depistat, ascunse într-un

camion condus de un cetãåean român, trei persoane de sex

feminin din R. Moldova care încercau sã iasã ilegal din România,

pentru a ajunge în Italia.

În ziua de 28 septembrie a.c., în jurul orei 4.00, la PTF Petea,

judeåul Satu Mare, s-a prezentat la ieæirea din România cetãåeanul

român T. Ovidiu, în vârstã de 29 ani, conducãtor auto al unui

camion cu remorcã, înmatriculat în Suceava, care transporta,

conform documentelor de însoåire a mãrfii, produse din pal, de

la o societate din România pentru o firmã din Polonia.

Acåionând în baza unei analize de risc, poliåiætii de frontierã

sãtmãreni au procedat la efectuarea unui control amãnunåit

al mijlocului de transport, în urma cãruia au fost descoperite,

ascunse printre marfa transportatã, trei femei.

Din primele verificãri, a rezultat cã femeile sunt din R.

Moldova, au vârste cuprinse între 20 æi 32 ani æi intenåionau

sã iasã ilegal din România, deoarece nu posedau vize pentru

spaåiul Schengen. Totodatã, conducãtorul auto a declarat cã nu

ætia despre prezenåa acestora în remorcã.

În urma cercetãrilor æi din declaraåii, s-a constatat cã cele

trei tinere intenåionau sã ajungã în Italia æi, pentru cã nu puteau

cãlãtori legal, au apelat la sprijinul unui bãrbat necunoscut, care

le-a promis cã, în schimbul sumei de 2.000 de euro/persoanã, le

va ajuta sã ajungã la destinaåia doritã. Acesta le-a preluat pe cele

trei femei, care au intrat legal în România, din municipiul Iaæi, iar

dupã o cãlãtorie de câteva ore a oprit într-o staåie de carburanåi,

unde staåiona un autocamion. Tinerele au fost urcate în remorca

tirului, ascunzându-se printre materialul lemnos aflat în remorcã.

Cãlãtoria lor a fost întreruptã la PTF Petea, unde poliåiætii de

frontierã le-au descoperit în momentul în care autocamionul a

ajuns la controlul pentru ieæirea din åarã.

Celor trei persoane din R. Moldova le-au fost întocmite

acte premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de tentativã la ieæirea din åarã prin trecere ilegalã a

frontierei de stat. Cercetãrile în acest caz continuã, urmând ca

la finalizarea acestora sã fie luate mãsurile legale.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Cãlãtorii spre UE, întrerupte de poliåiætii de frontierã ieæeni

din poliåiæti de frontierã din cadrul SPF Rãducãneni a reåinut doi

cetãåeni din R.Moldova care au trecut ilegal frontiera de stat prin

traversarea, înot, a râului Prut.

Astfel, în timp ce executau o

misiune de cercetare auto pe DN

28, pe raza localitãåii Zbieroaia,

poliåiætii de frontierã au observat

douã persoane care aæteptau în

staåia de autobuz. Având unele

suspiciuni, aceætia au procedat

la legitimarea celor doi bãrbaåi,

constatând cã nu aveau asupra lor

documente de identitate.

Din primele verificãri a

rezultat cã cei doi sunt cetãåeni

ai R. Moldova æi se numesc Stanislau N., în vârstã de 23 ani æi

Andrei C., cu vârsta de 18 ani. Echipa operativã din cadrul IJPF

Iaæi, care s-a deplasat la faåa locului pentru cercetãri, a constatat

cã cei doi tineri au trecut ilegal frontiera de stat din R.Moldova

în România, în aceeaæi zi, la miezul nopåii, pe direcåia localitãåii

Zbieroaia, iar conform declaraåiilor acestora intenåionau sã

ajungã în Ungaria.

• În data de 16 septembrie a.c., o altã patrulã, de data aceasta

de la SPF Iaæi, a reåinut un cetãåean din R.Moldova care era la

a doua încercare de a intra în România prin trecere ilegalã a

frontierei de stat.

Astfel, la ora 07.10, în timp ce executau o misiune de

supraveghere a frontierei, poliåiætii de frontierã ieæeni au

12

localitãåii Victoria, un tânãr fãrã documente de identitate asupra

sa.

În urma verificãrilor efectuate a rezultat cã

acesta este cetãåean al R. Moldova, se numeæte

Ion Vasili N., are vârsta de 30 ani, iar cercetãrile

efectuate la faåa locului au relevat faptul cã

tânãrul a trecut înot râul Prut, pe timpul nopåii.

Conform celor declarate, cetãåeanul reåinut

intenåiona sã ajungã în Italia.

De asemenea, aprofundând verificãrile,

F R O N T I E R A

Poliåiætii de frontierã au

art. 139, alin (1) si (2) din O.U.G. 194/2002.

Evenimentele de frontierã au fost cercetate de poliåiætii de

frontierã ieæeni în comun cu autoritãåile din R. Moldova æi au

aplicat mãsurile legale.

Lazãr DENIS

Æ t i r i


Înotãtori fãrã frontiere!

Luni, 31 august a.c., în jurul orelor 21.00, un echipaj

din cadrul SPF Folteæti, aflat în misiune de supraveghere cu

autospeciala cu termoviziune, a observat pe direcåia localitãåii

Brãneæti, judeåul Galaåi, douã persoane care se deplasau de la

linia de frontierã spre interiorul åãrii.

În urma unei acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã au reåinut

cele douã persoane, acestea neavând asupra lor documente de

identitate. Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în

cauzã se numesc O. Eduard, în vârstã de 23 ani æi A. Ghenadie,

în vârstã de 26 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal

frontiera de stat din Republica Moldova în România. Poliåiætii de

frontierã au mai stabilit cã cei doi tineri au trecut înot râul Prut

æi aveau intenåia de a ajunge în Italia, pentru a-æi gãsi locuri de

muncã.

• În ziua de 3 septembrie a.c., la SPF Oancea, în jurul orelor

3.00, poliåiætii de frontierã aflaåi în misiune în zona de competenåã

au descoperit æi reåinut, pe direcåia localitãåii Rogojeni, jud.

Galaåi, patru persoane care se deplasau de la linia de frontierã

spre interiorul åãrii æi care nu aveau documente de identitate

asupra lor.

Din cercetãrile efectuate, poliåiætii de frontierã au stabilit cã

persoanele în cauzã se numesc T. Gheorghe, M. Ion, Ion M. æi M.

Sergiu, au vârste cuprinse între 17 æi 22 ani, sunt din Republica

Grup de migranåi æi cãlãuzele

acestora, prinæi în flagrant, pe Dunãre

O reåea de migraåie ilegalã, formatã din cetãåeni bulgari, care

intenåiona sã transporte peste Dunãre un grup de migranåi asiatici

æi sã-i cãlãuzeascã, folosindu-se de acte false bulgãreæti, pânã

în Germania, a fost prinsã în flagrant de poliåiætii de frontierã

teleormãneni.

Astfel, în noaptea de 26/27 septembrie a.c., în jurul orelor

03.00, un echipaj aparåinând SPF Zimnicea, aflat în misiune de

supraveghere pe fluviul Dunãrea cu o ambarcaåiune de patrulare,

a observat, pe direcåia km.fl. 546 (aval de oraæul Zimnicea), douã

bãrci pneumatice în care se aflau cinci persoane, care se îndreptau

cãtre malul românesc al Dunãrii.

Poliåiætii de frontierã au procedat la identificarea persoanelor

aflate în cele douã bãrci, ocazie cu care au constatat cã aceætia nu

vorbeau limba românã. Cei în cauzã au fost conduæi, împreunã cu

ambarcaåiile, în portul Zimnicea æi, ulterior, la sediul sectorului,

pentru cercetãri, stabilirea identitãåii acestora æi motivul trecerii

frontierei de stat a României.

Din primele verificãri, s-a stabilit cã persoanele depistate în

cele douã bãrci au vârste cuprinse între 28 æi 53 ani, doi dintre ei

sunt cetãåeni turci, unul este iranian, iar ceilalåi doi sunt cetãåeni

Moldova æi au trecut ilegal frontiera de

stat în România, înot.

Tinerii au recunoscut cã au trecut

înot râul Prut æi aveau intenåia sã-æi

gãseascã locuri de muncã în România.

Acestora li s-a întocmit dosar penal,

fiind cercetaåi sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de intrare în

åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de stat, dosarul urmând a fi

prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria Târgu-Bujor.

• În ziua de 17 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni

au reåinut douã persoane care nu aveau asupra lor documente de

identitate. Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în

cauzã se numesc L. Alexandru æi G. Alexandru, ambii în vârstã

de 18 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal frontiera

de stat din Republica Moldova în România, înot.

Poliåiætii de frontierã au mai stabilit cã cei doi tineri aveau

intenåia de a-æi gãsi locuri de muncã în România.

• Un alt caz, asemãnãtor, s-a petrecut dupã trei zile, în data

de 20 septembrie, în cadrul SPF Folteæti, când au fost descoperiåi

alåi trei cetãåeni ce nu-æi justificau prezenåa în zonã. În urma unei

acåiuni specifice, poliåiætii de frontierã au reåinut cele trei persoane,

care nu aveau asupra lor documente de identitate.

Din cercetãrile efectuate a rezultat cã persoanele în cauzã se

numesc Vitalii G., Vasile M. æi Sergiu C., au vârste cuprinse între 21

æi 23 ani, sunt din Republica Moldova æi au trecut ilegal frontiera

de stat din Republica Moldova în România, traversând înot râul

Prut. Tinerii au declarat cã intenåionau sã-æi gãseascã locuri de

muncã în România.

• Luni, 28 august a.c., în jurul orelor 12.00, un echipaj din

cadrul SPF Oancea, împreunã cu poliåiæti ai Postului de Poliåie

Bereæti, în cadrul acåiunii „Strada 2009”, a depistat æi reåinut pe

direcåia localitãåii Balabaneæti, judeåul Galaåi, patru bãrbaåi, care

nu aveau asupra lor documente de identitate.

Din declaraåiile persoanelor æi în urma verificãrilor efectuate a

rezultat cã aceætia sunt cetãåeni din Republica Moldova, se numesc

A. Feodor, V. Constantin Ivan, C. Gheorghi, D. Mihail æi au vârste

cuprinse între 16 æi 21 ani.

Poliåiætii de frontierã au mai stabilit cã persoanele au trecut

ilegal frontiera de stat din Republica Moldova în România,

înot peste râul Prut, cu intenåia de a ajunge în Italia pentru a

munci. Persoanele în cauzã sunt cercetate sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de intrare în åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de

stat, la finalizare urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Marcel ANTOHE

bulgari, care s-au dovedit a fi cãlãuzele

grupului de migranåi.

În urma acåiunii declanæate la nivelul

SPF Zimnicea, a mai fost depistat un alt

cetãåean bulgar, aflat într-un autoturism,

care staåiona, la marginea unei pãduri, pe

comunicaåia Zimnicea-Bujoru. Din primele verificãri, s-a stabilit

cã acesta trecuse legal frontiera prin PTF Giurgiu, chiar în cursul

acelei seri, iar pentru faptul cã nu-æi justifica prezenåa în locul

respectiv la acea orã, a fost condus la sediul sectorului Poliåiei de

Frontierã, pentru verificãri.

Din cercetãri s-a stabilit cã cetãåeanul bulgar avea legãturã cu

cele douã calãuze æi cei trei migranåi depistaåi pe Dunãre, întrucât

urma sã-i transporte cãtre Germania æi Olanda.

Asupra celor trei migranåi au fost descoperite cãråi de identitate

bulgãreæti false, cei în cauzã declarând cã actele le-au fost

procurate de cãlãuzele bulgare, contra unor sume cuprinse între

600 – 750 de euro, pentru a fi folosite la ieæirea din România.

În cauzã s-au întocmit æi înaintat Parchetului de pe lângã

judecãtoria Zimnicea actele premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de trecere ilegalã a

frontierei de stat pentru cei trei migranåi, cetãåenii bulgari fiind

cercetaåi æi pentru sãvâræirea infracåiunii de trafic de migranåi.

Mihaiåã SAFTA

F R O N T I E R A

Æ t i r i

13


Materiale de

construcåii

ce...

„construiesc”

Pde 4 septembrie a.c., cercetãrile privind un grup

infracåional ce reuæise, prin înæelãciune, în numai

douã zile, sã creeze prejudicii materiale unor

societãåi comerciale de peste 110.000 lei.

Cei trei asociaåi, C. Marius, de 34 ani, B. Eduard, de 23 ani

æi I. Ilie, de 26 ani, toåi domiciliaåi în Olteniåa, au cumpãrat la

începutul lunii iulie a.c. o firmã „curatã” din punct de vedere

fiscal, ulterior închiriind æi un spaåiu comercial în localitatea

Spanåov, cãruia i-au dat destinaåia de magazin materiale de

construcåie.

Timp de aproape douã luni de zile aceætia au cumpãrat

materiale de construcåie în cantitãåi æi de valori foarte mari,

eliberând file CEC fãrã acoperire în bancã. Din cercetãrile

ulterioare a reieæit cã firma nou cumpãratã avea în cont suma

de … 5 lei.

Marfa achiziåionatã în acest mod era apoi vândutã diferitelor

magazine æi depozite de materiale de construcåii de pe raza

judeåului, la sume destul de ofertante.

Deåinând informaåii conform cãrora tranzacåiile respective

se desfãæurau în mod ilegal, poliåiætii de frontierã din cadrul

SPF Olteniåa au trecut la supravegherea autotrenului cu care se

transporta marfa, iar în data de 31 august a.c., dupã ce fuseserã

descãrcate materiale de construcåie la douã societãåi comerciale

din Olteniåa, aceætia au intervenit pentru reåinerea distribuitorului

æi demararea cercetãrilor.

În zilele ce au urmat, poliåiætii de frontierã au reuæit

recuperarea de materiale de la diferite firme, în valoare de

dosare penale

40.000 lei, prejudiciul total fiind de peste 110.000 lei.

În momentul de faåã cercetãrile sunt continuate în vederea

stabilirii întregii activitãåi infracåionale, recuperãrii prejudiciului

æi descoperirii tuturor celor implicaåi.

Cei trei sunt cercetaåi în stare de libertate sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de înæelãciune, faptã pentru care aceætia

riscã pedeapsa cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

Vasile CHIRU

Bijuterii din aur, descoperite la Giurgiu

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni, împreunã cu lucrãtorii

vamali din cadrul D.J.A.O.V.Giurgiu, au descoperit, ascunse

într-un autocar, 6.330 grame bijuterii æi fragmente topite din

metal galben æi alb, presupus a fi din aur, pe care o româncã

intenåiona sã le transporte ilegal în Turcia.

În data de 3 septembrie a.c., în jurul orelor 17.00, în baza

unei informaåii a IGPF, poliåiætii biroului CMIIT din cadrul IJPF

Giurgiu æi echipã mobilã a DJAOV Giurgiu au organizat æi

desfãæurat o acåiune comunã pe linia prevenirii æi combaterii

traficului cu metale preåioase pe sensul de ieæire din åarã.

Astfel, în urma controlului amãnunåit asupra unui autocar

aparåinând unei firme de transport, sub scaunul lui Gabriela

P., de 30 ani, din Bucureæti, au fost descoperite ascunse æi

14

nedeclarate mai multe pachete din plastic ambalate în bandã

adezivã de culoare maro ce conåineau cantitatea de 6.330 grame

de bijuterii æi fragmente topite din metal galben æi alb uzate,

presupuse a fi din aur.

În cadrul cercetãrilor, persoana în cauzã a declarat cã

bijuteriile îi aparåin æi intenåiona sã le comercializeze în

magazinele din Turcia, pentru a le schimba cu altele noi.

Întrucât persoana în cauzã nu deåinea autorizaåie legalã pentru

a desfãæura operaåiuni cu metale preåioase, întreaga cantitate de

bijuterii descoperitã a fost reåinutã de lucrãtorii vamali în vederea

expertizãrii de cãtre specialiæti din cadrul Trezoreriei Bucureæti,

la finalizarea cercetãrilor urmând a fi întreprinse mãsurile legale

ce se impun.

Petre MATEESCU

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Falsificatori de carduri bancare

În data de 15 septembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul

CIT al SPF Drobeta Turnu Severin æi Biroului Cercetãri Penale

al IJPF Mehedinåi, împreunã cu ofiåeri DGIPI, în cooperare cu

efective de la IPJ Mehedinåi æi IJJ Mehedinåi, sub coordonarea

procurorului DIICOT- Biroul Teritorial Mehedinåi, au organizat

o acåiune pe linia combaterii falsificãrii instrumentelor de

platã electronice æi punerii în circulaåie a acestora, pe raza

municipiului Drobeta Turnu Severin.

Acåiunea a avut ca finalitate destructurarea unei grupãri

infracåionale, indisponibilizarea de mijloace electronice de

clonare a cardurilor æi a unor sume mari de bani, precum

æi prinderea în flagrant, în oraæul Timiæoara, a cinci cetãåeni

severineni în timp ce efectuau operaåiuni ilegale, de ridicare a

unor mari sume de bani, cu ajutorul unor cãråi de credit clonate,

din A.T.M-ul unei societãåi bancare.

Investigaåiile

Activitatea de monitorizare a grupãrii infracåionale a început

în data de 6 ianuarie a.c., când poliåiætii de frontierã mehedinåeni

au obåinut date æi informaåii cu privire la faptul cã G. Jan, în

vârsta de 39 ani, R. Viorel, în vârstã de 23 ani, M. Ionuå, în vârstã

de 24 ani, T. Petre, în vârstã de 28 ani æi F. Eugen, în vârstã de 24

ani, toåi din municipiul Turnu Severin, se ocupã de falsificarea

(clonarea) cãråilor de credit în scopul sustragerii unor sume mari

de bani din bancomatele unor societãåi bancare.

Deæi niciunul dintre membrii grupului nu avea un loc de

muncã, poliåiætii de frontierã au observat cã aceætia dispuneau

permanent de sume mari de bani, peste posibilitãåile lor

financiare.

De asemenea, cei cinci au mai atras în desfãæurarea

activitãåilor lor infracåionale æi alte persoane apropiate, membri

de familie, pe care îi coordonau în sustragerea sumelor de bani

din bancomate.

Modul de operare

Din cercetãrile efectuate de cãtre poliåiætii de frontierã

mehedinåeni a rezultat cã G. Jan este coordonatorul grupului

care avea ca mod de operare furtul de date electronice cu

ajutorul unor dispozitive de copiat datele de pe carduri, copierea

æi transferarea datelor electronice cu ajutorul unor programe de

calculator pe alåi suporåi electronici clonaåi (blankuri) pe teritoriul

Italiei, în regiunea Livorno.

Poliåiætii de frontierã au stabilit cã membrii grupului

infracåional aveau sarcini bine stabilite, pentru ca activitãåile

infracåionale sã se deruleze fãrã sincope.

Astfel, dacã G. Jan era coordonatorul grupului æi se ocupa

de cazarea membrilor grupului în Italia æi gãsirea locurilor

pretabile de instalare a dispozitivelor de citire a cardurilor (sau

microcipurilor), M. Ionuå intra æi rãmânea pe timpul nopåii în

supermarketuri sau benzinãrii æi plasa dispozitivul ( microcipurile)

în interiorul cititorului de carduri, ieæind fãrã a fura nimic æi fãrã

a lãsa nicio urmã.

Când magazinul se deschidea, cei cinci aæteptau într-o

maæinã din parcare, la micã distanåã de locul de unde erau

montate microcipurile. Cu ajutorul unui laptop conectat prin

bluetooth la microcipul implantat, membrii grupului infracåional

primeau toate informaåiile despre cardurile cumpãrãtorilor. Toate

informaåiile erau aduse în România, fiind transferate de R. Viorel

(specialistul IT) æi ceilalåi membri ai grupului infracåional pe

carduri „virgine” cu ajutorul cãrora fãceau extrageri de numerar

la ATM-uri aparåinând unor bãnci comerciale pe raza judeåelor

Mehedinåi æi Timiæ.

Pentru a nu fi reperaåi de oamenii legii, T. Petre - æoferul

grupului infracåional, schimba permanent traseele de deplasare,

verificând în acest fel dacã sunt urmãriåi æi efectua permanent

recunoaæteri în locurile unde se aflau dispuse bancomatele.

Grupul infracåional avea æi un gãzduitor, în municipiul Timiæoara,

în persoana lui F. Eugen, care avea æi sarcina de a stabili locurile

cele mai pretabile de unde se puteau scoate bani în mod ilegal

æi fãrã a fi reperaåi. Totodatã, înainte de a-æi derula activitãåile

infracåionale, pentru a avea mai mult curaj, membrii grupului

consumau canabis.

Bancomatele erau dispuse în locuri cât mai puåin expuse

aglomeraåiei pietonale æi unde nu exista personal pentru paza æi

supravegherea acestora.

Membrii grupului supravegheau, de asemenea, æi perioadele

pe timp când erau alimentate bancomatele cu sume de bani,

pentru a avea certitudinea cã pot extrage cât mai mult numerar.

Dupã ce verificau atent locul, ca sã nu fie observaåi, membrii

grupului începeau acåiunea de devalizare a bancomatelor,

acåiune care dura între 30 æi 40 de minute.

Filajul

La sfâræitul lunii august, poliåiætii de frontierã severineni

æi lucrãtori specializaåi din cadrul BCCO Timiæoara i-au

supravegheat îndeaproape pe C. Jan, R. Viorel, M. Ionuå, T.

Petre æi F. Eugen în timp ce-æi derulau acåiunile infracåionale pe

raza municipiului Timiæoara.

În data de 29 august a.c., aceætia au extras ilegal, cu ajutorul a

50 de carduri clonate, din bancomatele unor societãåi comerciale

bancare suma de 54.800 lei.

Percheziåia

În data de 15 septembrie a.c., în baza unui plan de acåiune

comun, poliåiætii de frontierã mehedinåeni, poliåiætii din cadrul

IJP Mehedinåi æi jandarmii din cadrul IJJ Mehedinåi au efectuat

15 percheziåii la domiciliile aparåinând tuturor membrilor

grupului.

În urma descinderilor, s-au ridicat suporåi de stocare a

datelor, aparaturã informaticã, documente false, înscrisuri, acte

de proprietate asupra unor bunuri imobile æi autoturisme de lux,

care au legãturã cu activitatea infracåionalã a membrilor grupului,

toate acestea urmând a fi expertizate.

Pedeapsa

Faåã de G. Jan, T. Petre æi F. Eugen, procurorul din cadrul

DIICOT - Biroul Teritorial Mehedinåi a dispus, în ziua de 15

septembrie a.c., mãsura reåinerii pe o perioadã de 24 ore

pentru constituirea unui grup infracåional organizat, sãvâræirea

infracåiunilor de deåinere de instrumente de platã electronice

falsificate æi punerea în circulaåie a acestora, efectuarea de

operaåiuni financiare în mod fraudulos fãrã consimåãmântul

titularului æi accesul fãrã drept la un sistem informatic prin

încãlcarea mãsurilor de securitate, urmând a fi prezentaåi instanåei

competente aparåinând Tribunalului Mehedinåi, cu propunere de

arestare preventivã.

Faåã de coordonatorii æi toåi membrii grupului infracåional

continuã cercetãrile pentru documentarea æi probarea întregii

activitãåi infracåionale, în vederea tragerii la rãspundere

penalã. Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, aceætia riscã o pedeapsã cu

închisoarea, cuprinsã între 3 æi 12 ani.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i

15


Rãdãuåi – Prut: punct æi de la capãt!

Pânã în iulie 2008, numele comunei Rãdãuåi-Prut nu avea

nicio rezonanåã pentru oamenii obiænuiåi, alåii decât cei din judeåul

Botoæani. Chiar æi pentru botoæãneni, denumirea de Rãdãuåi-Prut

era asociatã cu o locaåie foarte îndepãrtatã, amplasatã undeva la

capãtul de sus al hãråii. Sau, cum spun unii mai hâtri, „Rãdãuåi

Prut este acolo unde se pune harta în cui”.

Zilele rãdãuåenilor au trecut, cu bune æi cu rele æi au fost

mulåumiåi sã trãiascã aæa, fãrã sã fie mari vedete. A venit, însã,

æi acea zi de 26 iulie 2008, zi care va rãmâne adânc tipãritã în

istoria comunei, dar æi în sufletele oamenilor.

A fost nevoie ca apele Prutului, aflat la vreo doi kilometri de

localitate sã producã un adevãrat dezastru æi numele localitãåii

botoæãnene a umplut ecranele televizoarelor æi paginile ziarelor.

Ba mai mult, localitatea botoæãneanã, uitatã de lume atâåia ani,

a atras atenåia autoritãåilor, în zonã venind atât miniætri cât æi

preæedintele åãrii. A fost nevoie ca Prutul sã-æi arate, pentru a câta

oarã oare, adevãrata faåã, pentru ca în satul de la graniåa åãrii sã

serveascã masa, cot la cot, premierul æi åãranul de rând.

La un an de la dezastru, preæedintele åãrii a apãrut din nou

æi pe neaæteptate în comuna uitatã iarãæi de lume. Revenirea în

zonã a preæedintelui i-a fãcut pe mulåi sã-æi aminteascã proporåiile

uriaæe ale dezastrului. Printre cei care au pierdut toatã agoniseala

de o viaåã s-au aflat æi colegi de-ai noætri, poliåiæti de frontierã.

Nu mai puåin de 12 poliåiæti de frontierã au pierdut într-o noapte

aproape tot. Au mulåumit însã lui Dumnezeu cã nu le-au fost luate

fiinåele dragi de apele dezlãnåuite, aæa cum s-a întâmplat în alte

pãråi. Deæi deznãdejdea i-a cuprins atunci æi pe ei, obiænuiåi cu

viaåa grea în stil cazon, au gãsit puterea sã spere din nou æi sã fie

recunoscãtori cã au scãpat doar cu pagube materiale. La cum s-a

dezlãnåuit atunci natura, finalul inundaåiilor putea fi tragic.

Au beneficiat atunci æi de sprijinul colegilor, care au dat

o mânã de ajutor. Nu numai lor, ci întregii colectivitãåi. Atât

cu contribuåii materiale, dar mai ales cu foråa braåelor, ajutând

la îndepãrtarea efectelor urgiei naturii. Casele în pericol de

prãbuæire, din care mai rãmãseserã doar câte un stâlp æi o bucatã

de perete, au fost demolate de localnici cu ajutorul poliåiætilor de

frontierã æi a jandarmilor.

Æi colegii noætri æi-au adus aminte de coæmarul prin care au

trecut în urmã cu un an. Ca într-un film de groazã, le trec prin faåa

ochilor diverse imagini din timpul inundaåiilor. Ape neîmblânzite

cãzând cu nemiluita din cer, rupând zãgazurile, nãvãlind peste

câmpurile oamenilor, intrând val vârtej în casele lor, distrugândule

gospodãriile agonisite de o viaåã. Case trainice, nou construite

sau case din chirpici, locuinåe opulente sau sãrãcãcioase nu au

avut nicio æansã în faåa Prutului dezlãnåuit. Sectorul Poliåiei de

Frontierã Rãdãuåi Prut a fost izolat atunci de ape. S-au folosit

bãrci pentru a se putea deplasa de la clãdire la cele câteva locuri

16

rãmase neinundate. S-au evacuat atunci, la urgenåã, documente,

tehnicã æi armament. Presiunea a fost enormã, pentru cã în clãdire

erau dotãri tehnice de sute de mii de euro. Dar poliåiætii au fãcut

faåã cu brio. Au muncit cot la cot angajaåii civili, agenåii sau

ofiåerii. Nu s-a mai åinut cont atunci de grade sau de funcåii,

toatã lumea a pus umãrul pentru a micæora efectele dezastrului

natural.

Privind acum la apele care curg leneæe æi curate în matca aflatã

la vreo doi kilometri de localitate nu poåi crede cã acum un an

tot acelaæi Prut s-a umflat pânã la coroanele pomilor, unde a lãsat

amprente ce numai ploile viitoare le-au mai putut æterge.

Pentru cã amprentele ce-au rãmas în memoria localnicilor

nu vor fi æterse niciodatã. Cum poåi sã uiåi, când munca

de-o viaåã åi-a fost luatã de puhoaiele împotriva cãrora n-ai

avut cum sã te aperi?! De la foc mai smulgi câte ceva, din

calea apelor nu. Zecile de mormane de moloz, amestecate

cu bârne æi pietre, indicau atunci, doar prin situarea stradalã

æi prin împrejmuire, faptul cã pânã nu demult adãposteau

în locaåiile respective gospodãrii. Dezastrul a fost total, ca

dupã un cutremur de 7 grade sau o explozie nuclearã. Case,

anexe, grãdini, fântâni, au dispãrut într-o noapte, nimic nu

mai era cum a fost. În vâltoarea sa nebunã, apa a inundat

dormitoarele, a sfãrâmat pereåii, a demolat acareturile, a

luat æi a dus spre nicãieri bunurile oamenilor care nu au

putut fi salvate.

Într-o curte se putea vedea un dulap sau, mã rog, ce a

mai rãmas din el. Din nãmol ieæeau la suprafaåã însemnele

Poliåiei de Frontierã. Dulapul a ajuns în curte, fiind adus

de viiturã din casa unui poliåist de frontierã. Zeci de colegi

au plecat atunci în misiune la Rãdãuåi Prut. Cei mai mulåi

au ajutat la curãåarea zonei, la dãrâmarea caselor ce se aflau

în pericol de prãbuæire. La un an de la potop, cei 12 poliåiæti

afectaåi æi-au luat viaåa de la capãt. Spre cinstea lor, împreunã cu

colegii noætri æi oamenii locului æi-au învins repede disperarea æi,

ajutaåi de rude æi autoritãåi, îmbãrbãtaåi de perspectiva ajutoarelor

promise au construit noi locuinåe, au pus punct æi au luat totul

de la capãt.

Alte case se ridicã acum mândre în locul celor distruse de

puhoi. Viaåa a reintrat în normal. Zilnic, malul Prutului este

cercetat de poliåiætii de frontierã de la Sectorul Rãdãuåi-Prut. Æi,

parcã Prutul nu i-ar fi fãcut destul sã sufere, nu le-ar fi luat totul

doar într-o noapte, ei continuã sã-l priveascã zi de zi ca pe un

aliat în lupta cu infractorii transfrontalieri. Æi, deæi atunci, în iulie

2008, a fãcut ravagii în casele oamenilor, nu de puåine ori æi-a

arãtat eficienåa ca barierã naturalã împotriva infracåionalitãåii

transfrontaliere.

F R O N T I E R A

Minodora RÃCNEA

R e m e m b e r


Permis de conducere fantezist, depistat la Negru-Vodã

În data de 24 septembrie a.c., în jurul orei

10.30, s-a prezentat în P.T.F. Negru – Vodã,

pentru a ieæi din åarã, la volanul unui autoturism,

cetãåeanul român Chiriac L. Dupã ce s-a procedat

la stabilirea identitãåii, acestuia i s-a solicitat sã

prezinte la control æi permisul de conducere.

Persoana în cauzã a prezentat un permis de

conducere tip card, precum æi un carnet cu opt

file, ambele purtând însemnele autoritãåilor din

Marea Britanie. Întrucât existau suspiciuni de

falsificare, acestea au fost trimise spre examinare

specialiætilor criminaliæti din cadrul I.J.P.F.

Constanåa, care ne-au comunicat cã nu existã

un document model de comparat sau specimen

care ar putea fi utilizat pentru comparaåie, actele

în cauzã fiind „documente fanteziste”, întrucât nu

au fost eliberate de autoritãåile guvernamentale ale

vreunui stat.

În cauzã s-au întocmit actele premergãtoare

începerii urmãririi penale împotriva cetãåeanului

român C.L., pentru sãvâræirea infracåiunii de uz

de fals, faptã prevãzutã æi pedepsitã de art.291

din Codul Penal æi a infracåiunii de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul fãrã a poseda

permis de conducere, faptã prevãzutã æi pedepsitã

de art. 86, alin.1 din O.U.G. 195/2002.

Alexandru NICOLIN


F R O N T I E R A Æ t i r i 17


NOTÃ DE CONSTATARE

Paæaportul simplu românesc, remis de Consulatul General al României la Cernãuåi - falsificare

A. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ:

1. Fila informatizatã

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Cercetãri Penale,

Expertiza Documentelor de Cãlãtorie

æi Criminalisticã din IGPF

ORIGINAL

CONTRAFACERE

2. Zonã mãritã de pe fotografia integratã a titularului.

ORIGINAL:

ZONÃ CARE EVIDENÅIAZÃ

O IMPRIMARE INKJET

CONTRAFACERE:

ZONÃ CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER DIGITALÃ

3. Zonã mãritã de pe fila informatizatã care evidenåiazã o poråiune din rubrica “TIPUL PAÆAPORTULUI”.

ORIGINAL:

DESENUL DE FOND

ESTE IMPRIMAT

OFFSET

LITERA „P” ESTE

TIPÃRITÃ INKJET

CONTRAFACERE:

DESENUL DE FOND ÆI

LITERA „P” SUNT

IMPRIMATE LASER

DIGITAL

18

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã


p

p

ORIGINAL:

DESENUL DE FOND

IMPRIMAT INKJET

CONTRAFACERE:

DESENUL DE FOND

ÆI

GRUPUL DE LITERE

„PO” DIN NUMELE

TITULARULUI

„POPESCU” SUNT

IMPRIMATE LASER

DIGITAL

U

5. Zonã mãritã de pe fila

informatizatã care evidenåiazã o

poråiune din linia cu microtext de la

baza fotografiei titularului.

ORIGINAL:

DESENUL DE FOND ESTE

IMPRIMAT OFFSET;

MICROTEXTUL FORMAT

DIN DENUMIREA STATULUI

„ROMANIA” ESTE IMPRIMAT

OFFSET, ESTE CLAR ÆI BINE DEFINIT

CONTRAFACERE:

DESENUL DE

FOND ESTE

IMPRIMAT

LASER DIGITAL;

MICROTEXTUL

ESTE VIZIBIL

6. Fila informatizatã (evidenåierea filigranului).

ORIGINAL:

FILIGRANUL

REPREZENTAT

DE STEMA

STATULUI ESTE

CLAR ÆI BINE

DEFINIT

CONTRAFACERE:

FILIGRAN

ESTOMPAT

C. VIZUALIZARE ÎN SPECTRU INFRAROÆU DE LUMINÃ:

7. Fila informatizatã.

ORIGINAL:

NU SE

EVIDENÅIAZÃ

FOTOGRAFIA

ÎN UMBRÃ A

TITULARULUI

CONTRAFACERE:

SE EVIDENÅIAZÃ FOTOGRAFIA ÎN

UMBRÃ A TITULARULUI


F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

19


Cãruåã cu fân, unelte agricole æi doi saci cu åigãri

În seara zilei de 9 septembrie a.c.,

în jurul orei 20.00, cu ocazia misiunilor

de supraveghere æi control a zonei de

competenåã, lucrãtorii SPF Sarasãu

au observat, cu ajutorul aparaturii

de supraveghere, douã persoane în

timp ce desfãæurau munci agricole

în apropierea râului Tisa, pe direcåia

localitãåii Piatra.

Localnicii au încãrcat iarba æi uneltele agricole, dar æi

doi saci voluminoæi din folie de culoare neagrã, dupã care

au vrut sã plece spre casã.

În momentul în care au vãzut poliåiætii de frontierã

îndreptându-se spre ei, localnicii au aruncat sacii din

cãruåã, în speranåa cã nu vor fi observaåi æi cã nu vor fi

traæi la rãspundere.

Pe timpul cercetãrilor s-a constatat cã persoanele în

cauzã sunt B. Ioan, de 52 de ani æi B. Cotita, de 54 de

ani, ambii din comuna Remeåi.

Neætiind cã au fost monitorizaåi de cãtre lucrãtorii

SPF Sarasãu, cei doi le-au declarat poliåiætilor de frontierã

maramureæeni cã, de fapt, se aflau în zonã, la muncile câmpului,

dovadã fiind iarba din cãruåã, calul æi uneltele agricole.

În urma inventarierii celor doi saci, s-a constatat cã este vorba

de 500 pachete åigãri de provenienåã ucraineanã, marca More,

în valoare de 2.124 lei.

În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de complicitate la contrabandã, faptã prevãzutã

• Joi, 17 septembrie a.c., poliåiætii de

frontierã æi lucrãtorii vamali din cadrul

PTF Oancea au descoperit, ascunse, 25.000 pachete de åigãri,

în valoare de peste 53.200 lei, într-un autocar condus de un

cetãåean român.

Astfel, pe 17 septembrie a.c., în jurul orelor 23.00, în PTF

Oancea s-a prezentat pe sensul de intrare în åarã cetãåeanul

român Sergiu G., în vârstã de 30 ani, care conducea un autocar

înmatriculat în Republica Moldova. Acesta efectua o cursã

ocazionalã pe relaåia Republica Moldova- Italia.

În timpul controlului de frontierã, poliåiætii de frontierã

æi lucrãtorii vamali au descoperit ascunse æi nedeclarate, în

remorca autocarului, 25 000 pachete åigãri, marca „Plugarul”,

cu timbru R.Moldova. Cu aceastã ocazie s-a stabilit cã åigãrile

aparåineau æoferului æi altor doi cetãåeni români, S. Igor æi G.

Ilie, ambii în vârstã de 27 ani æi erau destinate comercializãrii în

Italia. Autoritatea vamalã a dispus ridicarea în vederea confiscãrii

a întregii cantitãåi de åigãri, în valoare de peste 53.200 lei, iar

persoanele în cauzã au fost sancåionate contravenåional cu

amendã în valoare de 5.000 lei fiecare.

• A doua zi, în jurul orelor 12.00, la PTF Galaåi-Rutier s-a

prezentat pe sensul de intrare în åarã cetãåeanul din Republica

Moldova C. Gheorghe, de 42 ani, ce conducea un tir înmatriculat

în Republica Moldova, având ca încãrcãturã declaratã 18 tone

de detergent lichid.

Cu ocazia controlului de frontierã, echipa mixtã formatã din

poliåiæti de frontierã æi lucrãtori vamali a descoperit, nedeclaratã,

cantitatea totalã de 528.000 pachete åigãri, de diferite mãrci.

20

Åigãri de peste

un milion euro,

confiscate la

Galaåi

æi pedepsitã de art. 26 din Codul Penal, raportat la art. 270,

coroborat cu art. 274 din Legea 86/2006, privind Codul Vamal

al României.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT -

Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de frontierã maramureæeni

delegaåi de cãtre acesta, în vederea identificãrii tuturor persoanelor

implicate æi luarea mãsurilor legale ce se impun.

Iulia UTAN

metoda „capac”, din cei 32 de paleåi care ar fi trebuit sã fie

încãrcaåi cu detergent lichid doar doi conåineau aceastã marfã,

restul fiind încãrcaåi cu 334.400 pachete åigãri marca „Regal”,

88.000 pachete åigãri marca „Super Kings” æi 105.600 pachete

åigãri marca „LM”. Conform documentelor de însoåire a mãrfii,

transportul a fost încãrcat în Ucraina æi avea ca destinaåie finalã

Bulgaria.

În conformitate cu prevederile legale în vigoare, autoritatea

vamalã a ridicat în vederea confiscãrii întreaga cantitate de

åigãri, în valoare totalã de peste un milion de euro, în cauzã

fiind continuate cercetãrile pentru stabilirea întregii activitãåi

infracåionale, sub coordonarea procurorului D.I.I.C.O.T Galaåi,

aceasta fiind cea mai mare capturã de åigãri din ultimii ani de

pe frontiera de est.

Marcel ANTOHE

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Contrabandiæti reåinuåi

la Suceava cu

focuri de armã

Poliåiætii de frontierã suceveni au depistat æi reåinut la

frontierã doi cetãåeni români care transportau åigãri de

contrabandã din Ucraina în România.

Deoarece aceætia nu s-au supus somaåiilor verbale ale

poliåiætilor de frontierã, au fost executate, cu respectarea

prevederilor legale, cinci focuri de avertisment în plan

vertical.

Åigãrile (6.000 de pachete),

în valoare de 24.000 lei – a cãror

destinaåie era „piaåa neagrã” de

desfacere din judeåul Suceava – au

fost reåinute în vederea confiscãrii,

iar persoanele implicate sunt

cercetate penal pentru trecere ilegalã

a frontierei de stat, complicitate la

contrabandã æi contrabandã.

În seara zilei de 25 septembrie

a.c., în urma executãrii unei acåiuni

pe linia combaterii contrabandei

cu åigãri, poliåiætii de frontierã din

Åigãri ascunse prin autoturism

În ziua de 29 septembrie, la PTF Siret s-a prezentat pentru a intra în åarã,

cãlãtorind cu un autoturism, cetãåeanul român O. Simion, în vârstã de 35 ani,

domiciliat în municipiul Rãdãuåi.

Dupã controlul documentelor de cãlãtorie, s-a trecut la verificarea autoturismului,

ocazie cu care au fost descoperite, ascunse æi nedeclarate în vederea sustragerii de la

controlul vamal, în grilajul parbrizului, în spãtarele scaunelor din faåã æi în roata de

rezervã, 410 pachete de åigãri marca „ Viceroy”, de provenienåã ucraineanã.

Åigãrile, în valoare de 1722 lei, au fost reåinute în vederea confiscãrii de cãtre

organele vamale, iar persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu amendã

în valoare de 5.000 lei.

Totodatã, autoturismul cu care cãlãtorea, marca „Mercedes”, a fost indisponibilizat

de cãtre organele vamale pânã la achitarea amenzii contravenåionale.

Focuri de armã pentru reåinerea

unui grup de contrabandiæti

În seara zilei de 6 octombrie a.c., pe timpul desfãæurãrii

unei acåiuni specifice, un echipaj al poliåiei de frontierã de la

SPF Brodina, IJPF Suceava a observat, la

aproximativ 1.000 metri de frontierã,

un grup format din trei persoane

care transporta mai multe colete

voluminoase.

Grupul a fost somat verbal, însã cei

în cauzã, folosindu-se de acoperirile din

teren æi de întuneric, au încercat sã fugã.

Lucrãtorii noætri au fost nevoiåi sã tragã

cinci focuri de armã în plan vertical, cu

respectarea procedurilor legale, reuæinduse

astfel reåinerea cetãåeanului român B.

Cristinel, în vârstã de 26 ani, domiciliat

cadrul SPF Brodina au observat, în apropierea

frontierei de stat, trei persoane care se deplasau

dinspre Ucraina spre România având asupra lor

bagaje voluminoase. Persoanele au fost somate

verbal de poliåiætii de frontierã, însã aceætia

au ignorat somaåiile æi au încercat sã fugã,

profitând de lãsarea întunericului æi vegetaåia

abundentã. Poliåiætii de frontierã au fost nevoiåi

sã foloseascã armamentul din dotare, fiind

trase cinci focuri de armã în plan vertical, cu

respectarea procedurilor legale, astfel încât sã

nu existe rãniåi æi sã nu fie încãlcat teritoriul statului vecin.

Douã persoane au fost reåinute, asupra lor fiind gãsite 3

colete ce conåineau 6.000 pachete de åigãri, în valoare totalã de

24.000 lei, care au fost ridicate în vederea confiscãrii.

Persoanelor în cauzã li s-au întocmit acte premergãtoare

sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor

de: contrabandã, complicitate la

contrabandã æi de trecere ilegalã a

frontierei de stat.

Cercetãrile sunt continuate, sub

supravegherea procurorului din

cadrul DIICOT Suceava, în vederea

depistãrii tuturor persoanelor

implicate, la finalizare urmând

a fi luate mãsurile legale ce se

impun. Totodatã, au fost informate æi

autoritãåile de frontierã din Ucraina,

în vederea cercercetãrii în comun a

evenimentului.

pe raza judeåului Suceava.

În zonã au fost gãsite, abandonate, 6.000

pachete de åigãri, mãrcile „Ronson” æi „Three

Kings”, de provenienåã ucraineanã, în valoare

de aproximativ 24.000 lei, care au fost ridicate

în vederea confiscãrii.

În urma cercetãrilor æi din declaraåiile

celui în cauzã s-a stabilit cã cele 3 persoane aveau rolul de a

transporta åigãrile de la linia de frontierã pânã într-o localitate

din apropiere, urmând sã primeascã 150

lei pentru fiecare bax.

Au fost întocmite acte premergãtoare

sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de

complicitate la contrabandã, cercetãrile

fiind continuate, sub supravegherea

procurorului din cadrul DIICOT Suceava

æi au fost informate autoritãåile de

frontierã din Ucraina în vederea cercetãrii

evenimentului în comun.

Paginã realizatã de

Ilie POROCH-SERIÅAN


F R O N T I E R A

Æ t i r i

21


1800 metri la armã de altitudine

Focuri

Astfel, sâmbãtã 29 august a.c., în jurul orei 00.15,

pe Vârful „Farcãu” din Munåii Maramureæului, la

peste 1800 metri altitudine, un grup de persoane

care transporta mai multe colete voluminoase de

la linia de frontierã spre interiorul åãrii.

S-a procedat la somarea prin voce a celor

pentru reåinerea unei

foloseascã armamentul din dotare, în Munåii Maramureæului,

la peste 1800 metri altitudine, în cadrul unei acåiuni de prindere

în flagrant a unei grupãri infracåionale ce desfãæura activitãåi de

contrabandã cu åigãri de provenienåã ucraineanã.

Au fost trase cinci focuri de armã, în plan vertical, cu

respectarea prevederilor legale, fiind reåinutã o persoanã din

localitatea Poienile de sub Munte.

Din cauza întunericului, a zonei împãdurite æi a terenului

accidentat, ceilalåi membri ai grupãrii au reuæit sã fugã, ulterior

fiind identificaåi ca fiind toåi din Poienile de sub Munte.

grupãri infracåionale

de contrabandã cu åigãri

cinci focuri de armã în plan vertical, cu respectarea

prevederilor legale în vigoare.

A fost reåinutã o persoanã de sex masculin, K.

Ætefan (organizatorul grupului), în vârstã de 33 ani,

domiciliat în localitatea Poienile de sub Munte. Din

cauza întunericului, a zonei împãdurite æi a terenului

accidentat, ceilalåi membri ai grupãrii infracåionale au

reuæit sã fugã, ulterior fiind identificaåi ca fiind æapte

bãrbaåi din Poienile de sub Munte, cu vârste cuprinse

între 15 æi 33 ani.

În urma inventarierii coletelor, s-a constatat

cã acestea conåineau 8.537 pachete åigãri de

provenienåã ucraineanã, marca Viceroy, în valoare

de aproximativ 36.000 lei.

În cauzã s-a întocmit dosar penal sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de complicitate la contrabandã,

faptã prevãzutã æi pedepsitã de art. 270 æi art. 274

din Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României,

raportat la art. 26 æi art. 323 din Codul Penal.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul

DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiæti de

frontierã maramureæeni delegaåi de cãtre acesta, în

vederea identificãrii tuturor persoanelor implicate æi

documentãrii întregii activitãåi infracåionale, la final

urmând a fi luate mãsurile legale ce se impun.

Iulia UTAN

22 F R O N T I E R A

Æ t i r i


Åigãri R. Moldova pentru „piaåa neagrã”

din România æi Cehia

În data de 3 septembrie a.c., la PTF Stînca, la controlul pe

sensul de intrare în România al unui autocar înmatriculat în

Republica Moldova, care efectua cursa regulatã Chiæinãu – Praga

(Republica Cehia), poliåiætii de frontierã au constatat cã æoferul

autocarului se comporta ciudat æi dãdea semne de nervozitate.

Bãnuind cã æoferul are motive întemeiate sã se comporte ciudat,

poliåiætii de frontierã au solicitat organelor vamale sã treacã la

efectuarea unui control amãnunåit al autocarului.

La controlul efectuat de cãtre echipa mixtã, condusã

de subcomisarul Daniel Corban, æeful PTF Stînca, au fost

descoperite 4000 pachete de åigãri cu timbru R. Moldova,

marca Winston æi M.T. Åigãrile, în valoare de 17.000 lei, erau

ascunse în compartimentul pentru bagaje, în scopul sustragerii

de la controlul vamal. Æoferul autocarului, cetãåeanul moldovean

Andrian B., a declarat cã åigãrile urmau sã ajungã în Cehia, pentru

comercializare pe piaåa neagrã.

Întreaga cantitate de åigãri a fost confiscatã de lucrãtorii

vamali, iar cetãåeanul a fost amendat cu 6000 lei, amendã ce a

fost achitatã pe loc.

Åigãrile descoperite în autocarul de la Stînca reprezintã un

record pentru acest an în ceea ce priveæte cantitatea de åigãri

descoperitã într-un singur autoturism, iar dacã pânã acum

cetãåenii români sau strãini alegeau sã ascundã åigãrile în diferite

componente ale autovehiculelor, pe corp sau în bagaje, de

aceastã datã åigãrile erau aæezate în spatele bagajelor, ambalate

în cutii.

• Câteva zile mai târziu, pe data de 9 septembrie a.c., în

jurul orelor 19.30, s-a prezentat la acelaæi punct de trecere a

frontierei, pentru a intra în România, cetãåeanul moldovean

Ivan D., conducând un autoturism înmatriculat în Republica

Moldova.

Poliåiætii de frontierã aveau informaåii cã æoferul autoturismului

încearcã introducerea în åarã a unei cantitãåi mari de åigãri. Faptul

cã æoferul dãdea semne de nervozitate în momentul controlului,

Contrabandã cu vaporul

În ziua de 16 septembrie a.c., în baza unor informaåii

deåinute de poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Olt s-a organizat

o acåiune specificã pe linia prevenirii æi combaterii contrabandei

cu åigãri.

Astfel, în jurul orelor 15.00, a fost

oprit pentru control, pe direcåia km flv.

629, pe drumul de acces cãtre Portul

Corabia, un autoturism despre care se

deåineau informaåii cã este folosit la

transportul åigãrilor de contrabandã.

Au fost depistaåi numiåii Petru

S., în vârstã de 48 ani, domiciliat în

municipiul Galaåi, respectiv Florin

G., în vârstã de 39 ani, domiciliat în

satul Viziru, judeåul Brãila, în timp ce

transportau cu autoturismul în cauzã

cantitatea de 4.490 pachete de åigãri

netimbrate marca „Fast“, fãrã a avea

documente de provenienåã.

Fiind întrebaåi asupra provenienåei åigãrilor, cei doi bãrbaåi

au declarat faptul cã au cumpãrat åigãrile din Serbia, pentru a le

comercializa în Romania.

precum æi informaåiile deåinute, i-au determinat pe poliåiætii de

frontierã sã solicite organelor vamale sã treacã la efectuarea unui

control amãnunåit al autovehiculului. Astfel, au fost ridicate douã

roåi ale autovehiculului, care au fost verificate la rapiscan (aparat

cu raze X), constatându-se cã în interiorul anvelopei sunt pachete

cu åigãri.

În urma controlului efectuat, au fost descoperite 865 pachete

de åigãri cu timbru R. Moldova, marca Plugaru æi Monte Carlo,

ascunse în pneurile maæinii. Ivan D. a declarat cã åigãrile urmau

sã ajungã în pieåele din judeå, pentru comercializare.

Întreaga cantitate de åigãri a fost confiscatã de lucrãtorii

vamali, iar cetãåeanul a fost amendat cu 5000 lei. Autoturismul

a fost reåinut de organele vamale pânã la achitarea amenzii.

Poliåiætii de frontierã au propus Ministerului de Externe – Direcåia

Afaceri Consulare anularea vizei deåinute de cãtre cetãåeanul

moldovean, motivat de faptul cã acesta a încercat sã introducã

în åarã, prin sustragere de la controlul vamal, bunuri ce sunt

supuse accizãrii.

• Pe lângã descoperirea de la Stânca, poliåiætii de frontierã

de la Sectorul PF Dorohoi au confiscat 200 pachete de åigãri de

provenienåã ucraineanã, ascunse în bagajele a doi cetãåeni care

se deplasau dinspre Siret spre Dorohoi. Cele 200 pachete de

åigãri au o valoare de aproximativ 900 lei æi au fost descoperite

în bagajele a doi cetãåeni români, care au declarat cã le-au

achiziåionat din localitatea Siret în scopul comercializãrii pe

piaåa din Dorohoi.

Minodora RÃCNEA

Existând suspiciuni cã pe navã ar mai

putea fi gãsite åigãri, s-a constituit o echipã

de control, împreunã cu lucrãtori din cadrul

Cãpitãniei Portului Corabia æi Postului de Poliåie

TN/TF Corabia. În urma acestuia au mai fost

descoperite 2.430 pachete åigãri marca „Fast“ æi 120 brichete

inscripåionate cu aceeaæi marcã, gãsite asupra numiåilor Marian

M., în vârstã de 48 ani æi Marinel B., în vârstã de 33 ani, ambii

cu domiciliul în municipiul Galaåi,

jud. Galaåi. Aceætia au declarat cã au

cumpãrat åigãrile din Serbia, pentru uz

personal.

Pentru faptele sãvâræite, celor

patru persoane li s-a întocmit lucrare

penalã pentru sãvâræirea infracåiunii

de contrabandã, faptã prevãzutã æi

pedepsitã de art. 270 alin.1 æi 2 din

Legea 86/2006, actualizatã.

În urma sãvâræirii infracåiunii

de contrabandã s-a luat mãsura

asiguratorie conform art.118 CP, prin

indisponibilizarea autoturismului folosit

la transportul åigãrilor. Cantitatea de

6.920 pachete åigãri marca „Fast“, în valoare de 29.064 lei æi

120 brichete inscripåionate cu aceeaæi marcã, în valoare de 120

lei, au fost ridicate în vederea continuãrii cercetãrilor.

Bogdan SCAFEÆ

F R O N T I E R A

Æ t i r i

23


„OMUL CU DOUÃ FEÅE”

CAMPANIE DE PREVENIRE A

Inspectoratul General al Poliåiei Române, prin Agenåia

Naåionalã împotriva Traficului de Persoane, lanseazã Campania

naåionalã de prevenire a exploatãrii sexuale a femeilor „Omul

cu douã feåe”.

Sub sloganul TU CONTEZI, campania se desfãæoarã în cadrul

proiectului de twinning PHARE RO 06 IB JH 08 Consolidarea

capacitãåii instituåionale pentru prevenirea traficului de persoane

în România.

Proiectul este implementat de cãtre Agenåia Naåionalã

împotriva Traficului de Persoane, împreunã cu Institutul Ludwig

Boltzmann al Drepturilor Omului din Austria, Fundaåia Germanã

pentru Cooperare Juridicã Internaåionalã æi Centrul European

pentru Drept Public din Grecia.

Campania urmãreæte creæterea conætientizãrii la nivel naåional

cu privire la riscurile traficului de persoane în scopul exploatãrii

sexuale æi se desfãæoarã pe o perioadã de 3 luni, începând cu

data de 7 iulie.

Mesajul campaniei este: Traficul de persoane se poate

ascunde în spatele unei feåe prietenoase.

Traficul de fiinåe umane constituie o gravã infracåiune æi o

încãlcare a drepturilor omului, cu impact semnificativ asupra

societãåilor europene æi are drept rezultat creæterea marginalizãrii

sociale a persoanelor afectate.

Din analiza statisticilor realizate de Agenåia Naåionalã

împotriva Traficului de Persoane, a reieæit faptul cã ponderea

victimelor este deåinutã de femei tinere æi minore cu vârste

cuprinse între 16 æi 25 de ani, din mediul rural, în special din

judeåele Bacãu, Dolj, Olt, Iaæi, Vaslui, Teleorman, Giurgiu,

Cãlãraæi æi Botoæani, reprezentând aproape jumãtate din totalul

victimelor identificate.

Pentru desfãæurarea activitãåilor prevãzute în cadrul

campaniei au fost produse un spot TV, un spot radio, fluturaæi,

afiæe æi alte tipuri de materiale de sensibilizare æi informare a

grupului åintã.

Campania se va desfãæura pe douã direcåii:

1. tabere æcolare (pe durata vacanåei æcolare);

2. instituåii de învãåãmânt (dupã începerea activitãåilor

æcolare).

Profilul recrutorului/ traficantului

Media de vârstã se situeazã în intervalul

20-45 de ani.

Experienåele de viaåã, valorile socioculturale

accesibile, socializarea în interiorul

unor modele alternative æi lipsa suportului

afectiv necesar unei dezvoltãri pro-sociale a

identitãåii personale au determinat orientarea

celor implicaåi în acåiuni de recrutare a

victimelor cãtre activitãåi cu caracter ilicit.

Aspect fizic îngrijit

Statisticile aratã cã traficul de persoane

reprezintã una din cele mai „profitabile”

infracåiuni, dupã traficul de arme æi cel

cu droguri. Pe de altã parte, poveætile de

succes presupun reflectarea „realizãrilor”

prin vestimentaåie æi accesorii nu neapãrat

conservatoare, ci mai degrabã conforme

cu valorile socio-culturale ce promoveazã

gusturi pentru produsele „de marcã”. Toate

acestea devin vizibile sub forma unui aspect

fizic îngrijit ce promoveazã, alãturi de ceilalåi

factori, imaginea succesului promis.

Educaåie de nivel mediu

Recrutarea æi traficarea persoanelor

solicitã abilitãåi elaborate de comunicare

æi persuasiune. Majoritatea recrutorilor/

traficanåilor sunt absolvenåi de licee sau æcoli

profesionale, deæi acest criteriu nu este unul

general valabil. În multe cazuri experienåa de

viaåã æi, implicit, experienåa în cadrul reåelelor

de crimã organizatã au contribuit substanåial

la „educarea” acestor abilitãåi.

Istoric de abuz în familie

Cercetãrile psihologice confirmã teoria

conform cãreia recrutorul/ traficantul a fost,

la rândul sãu, victimã a unor abuzuri sãvâræite

în familie, devenind astfel, la rândul sãu,

abuzator. Dintre caracteristicile abuzatorului

se pot enumera: martor la manifestãrile violente

dintre pãrinåi, victimã a abuzurilor fizice æi/sau

emoåionale în familie, în perioada copilãriei,

stimã de sine scãzutã, minimalizarea propriilor

responsabilitãåi, nevoia de a se impune æi de

a controla.

24

F R O N T I E R A

P r o i e c t


EXPLOATÃRII SEXUALE A FEMEILOR

Inteligenåã emoåionalã

În contextul fenomenului traficului de persoane, inteligenåa

emoåionalã reprezintã o caracteristicã întâlnitã, în special, în

cazul recrutorilor care folosesc tehnici de manipulare subtile,

sugerând abilitatea unei persoane de a empatiza cu ceilalåi pentru

a veni în întâmpinarea nevoilor celor din urmã, prin aceasta

asigurându-æi atingerea scopului final æi anume recrutarea.

Face parte dintr-o reåea de traficanåi

Definiåia traficului de persoane, conform Protocolului de la

Palermo (2000), face referiri la un proces complex, care necesitã

construirea unor relaåii în mãsurã sã faciliteze parcurgerea tuturor

etapelor: de la recrutare, transportare, vânzare, adãpostire, pânã

la exploatarea propriu-zisã. Cu toate acestea, în special în åara de

destinaåie, recrutorul poate acåiona de unul singur, folosindu-se

de relaåii ce nu åin neapãrat de o structurã organizatã.

Manifestã comportament violent

Acest tip de comportament este întâlnit, în special, în cazul

traficanåilor care se folosesc de agresiunile verbale æi fizice

ca metodã de control, dar æi ca metodã coercitivã (realã sau

„anticipatã”) în scopul obåinerii obedienåei privind interdicåiile

impuse æi comportamentele aæteptate (de exemplu interdicåia

de a vorbi despre anumite subiecte cu clienåii sau acceptarea

tuturor clienåilor).

Este foarte bine organizat

Deæi în faza de recrutare poate da impresia cã acceptã dreptul

victimei de a se rãzgândi, adaptându-se la situaåie, în realitate

traficantul urmeazã un plan prestabilit, cu date æi rute exacte,

evenimentele neprevãzute fiind de cele mai multe ori anticipate

sau combãtute prin folosirea unor tehnici de manipulare (de

exemplu, dacã persoana doreæte sã amâne data plecãrii i se

spune „acum ori niciodatã” sau i se solicitã plata unor penalitãåi

imaginare).

Etapele traficului de persoane

Recrutarea este momentul în care un „binevoitor”, prima

verigã a traficului, intrã în contact cu viitoarea victimã, fãcându-i

promisiuni mincinoase de angajare în strãinãtate. Înæelatã, victima

îæi dã acordul sã urmeze planul recrutorului de a pãrãsi åara.

Transportul este organizat de recrutor sau de complici ai

acestuia æi se face pe trasee stabilite anterior. Are loc la scurt timp

dupã recrutare, astfel încât victima sã nu beneficieze de timpul

necesar pentru a se rãzgândi.

Trecerea frontierei se face, adesea, în mod fraudulos, dar

æi de multe ori în mod legal, victima trecând graniåa însoåitã

de recrutor æi/sau de o „cãlãuzã” fiind apoi preluatã de primul

cumpãrãtor, care, drept garanåie, îi opreæte paæaportul.

Vânzarea este esenåa traficului de fiinåe umane, victimele fiind

transformate în marfã æi sortate ca atare de traficanåii-cumpãrãtori.

Este perioada când victima conætientizeazã pericolul, dar seria

vânzãrilor continuã.

Exploatarea este totalã, victimele fiind ameninåate, abuzate,

supuse unor tratamente inumane æi exploatate sexual în regim

de sclavie. De remarcat este æi faptul cã, în numeroase cazuri,

victima este constrânsã prin æantaj, fiind ameninåatã cu represalii

asupra rudelor, rãmase în localitãåile de domiciliu sau din alte

localitãåi.

Recomandãri

Verificã dacã firma intermediarã a foråei de muncã activeazã

legal. Pentru aceasta solicitã de la reprezentantul firmei

urmãtoarele documente:

- originalul certificatului de înregistrare, eliberat de Registrul

Comeråului;

- originalul statutului firmei, unde la secåiunea destinatã

domeniilor de activitate sã fie specificat: servicii de angajare a

cetãåenilor români în strãinãtate, æi nu numai informare privind

angajarea;

- originalul contractului dintre firma intermediarã din

România æi angajatorul din åara de destinaåie. La contract

trebuie anexatã autorizaåia oficialã eliberatã de autoritatea de

stat pentru protecåia muncii. În contractul cu angajatorul strãin

æi în autorizaåie trebuie indicatã profesia, funcåia pentru care este

angajat cetãåeanul român.

Pentru a lucra în strãinãtate ai nevoie de un contract de

muncã sau de o invitaåie oficialã de la un angajator din afara

României. Începând cu 2009, cetãåenii români pot munci pe

teritoriul U.E. fãrã invitaåie din partea unui angajator.

Contractul de muncã trebuie întocmit în cel puåin 2 exemplare

æi scris într-o limbã pe care o cunoæti foarte bine (românã). Înainte

de a semna contractul de muncã, pentru siguranåã, consultã-te

cu un jurist. Nu semna niciodatã un document fãrã a-i cunoaæte

conåinutul. Verificã dacã contractul tãu de muncã este înregistrat

la Agenåia Naåionalã pentru Ocuparea Foråei de Muncã.

Verificã dacã paæaportul tãu (cartea de identitate) este valabil/

valabilã pe toatã perioada contractului de muncã. Poåi lucra legal

în strãinãtate numai dacã ai o vizã de lucru, pe care o poåi obåine

doar de la direcåia consularã a ambasadei åãrii de destinaåie,

numai dupã un interviu cu reprezentantul acestei direcåii. Viza

de lucru se deschide în baza unui contract de muncã sau a unei

invitaåii oficiale din partea angajatorului. Durata perfectãrii este

de cel puåin câteva zile æi poate ajunge la câteva sãptãmâni.

Angajatorul din afara României sau firma intermediarã, de

obicei, nu acoperã cheltuielile pentru obåinerea paæaportului,

vizei sau cheltuielile de transport, deci nu acceptã aranjamente

în contul firmei de intermediere.

Viza turisticã, de studii sau alt tip de vizã nu îåi dã dreptul

sã munceæti legal. Angajarea la muncã cu o astfel de vizã este

ilegalã æi poåi fi amendat/ã, arestat/ã, sau deportat/ã. În acest caz

angajatorul te poate manipula, impunându-åi sã faci tot ceea ce

doreæte.

Intereseazã-te care este salariul mediu în åara în care åi se

propune sã lucrezi. Verificã dacã salariul care åi se propune îåi

va permite sã acoperi cheltuielile pe care le vei avea în åara

respectivã (cazare, mâncare, haine).

Învaåã limba åãrii sau câteva cuvinte uzuale în limba åãrii de

destinaåie, pentru a cere ajutor dacã vei avea nevoie.

Dacã te-ai hotãrât, totuæi, sã pleci, lasã

persoanelor de încredere urmãtoarele informaåii:

Anunåã cu cine, unde æi cum pleci din åarã.

Fã xerocopii dupã paæaport (carte de identitate), contractul

de muncã.

Lasã o fotografie recentã.

Stabileæte o parolã, pe care o vei folosi în convorbirile cu

familia, dacã ai probleme.

Aflã numãrul de telefon al Ambasadei României din åara

respectivã.

Nu da nimãnui actele tale de identitate (cu excepåia

poliåiætilor / jandarmilor).

Fã mai multe copii ale tuturor actelor necesare cãlãtoriei æi

pãstreazã-le în diferite locuri.

Informaåii suplimentare se pot obåine la 0800800678 – TEL

VERDE (numãr gratuit ) al Agenåiei Naåionale împotriva Traficului

de Persoane.

Coordonator Centrul Regional Împotriva

Traficului de Persoane – Bucureæti

Comisar-æef de poliåie Petre BRÃGARU

F R O N T I E R A

P r o i e c t

25


26

Pe muchie de cuåit

LUNGUL DRUM AL ÎNTOARCERII

LA BUCUREÆTI

Dupã ultima verificare a unor ordine primite de la C.T.Gr.

æi pregãtirea pentru drum, ne-am deplasat la garã, cu o maæinã

militarã, circulaåia în Iaæi desfãæurându-se normal. Am pãrãsit

oraæul în data de 23 decembrie 1989, ora 22.00. În vagonul de

dormit, unde aveam locurile, eram singurii cãlãtori æi, dupã cum

ne-a spus conductorul, în tot trenul nu erau mai mult de 10-15

persoane. Imediat dupã plecare, conductorul a blocat æi chiar a

legat majoritatea uæilor, astfel încât nu se putea urca în vagon.

Ne-am instalat într-o cuæetã sãrãcãcioasã, dar suficient de

caldã, încercând sã prindem la un radio cu tranzistori ætirile de

la Bucureæti. Am reuæit, cu greutate æi întreruperi foarte mari. În

schimb, se puteau auzi alte posturi puternice din URSS, Bulgaria æi

chiar Iugoslavia. Am ascutat æi colinde, cu lacrimi în ochi. Nu le mai

auzisem de foarte multã vreme la radio, iar în data de 24 decembrie,

ajunul Crãciunului, în care intram peste puåin timp, era ziua mea de

naætere. Primele douã ore ale cãlãtoriei s-au derulat fãrã probleme

deosebite. Se rãcise puåin, întrucât în cuæetã era curent de la geam,

motiv pentru care l-am acoperit cu pãturi. Discutam cu Emil Talpã

tot ce se întâmplase æi auzisem pânã atunci.

Exista o întrebare ce revenea obsesiv în discuåiile noastre æi pe

care am întors-o pe toate feåele. Ni se spusese cã în Bucureæti se

trage, inclusiv în zona comandamentului, la radio æi televiziune

se anunåau acåiuni ale teroriætilor æi securiætilor, soldate cu moråi æi

rãniåi din partea populaåiei æi a militarilor. Aurelia, soåia, îmi spunea,

de la Bucureæti, cã pe bulevardul unde locuiam, Compozitorilor,

treceau maæini Dacia, prin geamurile lor deschise trângându-se

focuri automate în direcåia blocurilor. În aceastã situaåie, dormea cu

fetiåa, Daniela, pe hol; Cãlin, bãiatul meu îmi spunea la telefon cã

în zona din spatele Ministerului Apãrãrii, spre Cimitirul Ghencea, se

trãgea de parcã erau focuri de artificii. Æi totuæi, unde erau teroriætii

prinæi sau împuæcaåi?

La un moment dat, conductorul de tren a bãtut la uæa cuæetei

æi ne-a rugat sã verificãm un individ urcat în vagon la ultima

staåie. Brusc, ne-am trezit cu atribuåii ce nu le puteam refuza. Era

un pensionar militar, revoltat cã l-am verificat, deæi i-am explicat

situaåia æi m-am vãzut potopit cu tot felul de acuzaåii, cã suntem

teroriæti comuniæti, cã noi continuãm sã facem abuzuri încãlcând

drepturile omului etc.

Cu acest prilej, ceferistul ne-a informat cã ceilalåi cãlãtori din

tren, auzind cã sunt doi ofiåeri într-un vagon, s-au mutat cu toåii

alãturi de noi.

Pe la douã noaptea, trenul s-a oprit într-o staåie. Ajunsesem la

Adjud. Aici rãbdarea ne-a fost pusã la grea încercare, întrucât nu

ne-am mai clintit din loc. Orele petrecute acolo ni s-au pãrut o

veænicie.

Dimineaåa, conductorul ne-a adus veæti cât se poate de proaste.

Linia spre Bucureæti era blocatã æi circulaåia întreruptã. Între timp,

în staåie au mai sosit æi alte câteva trenuri de marfã, dar æi unul de

cãlãtori, toate rãmase pe loc. N-am îndrãznit sã coborâm pentru a ne

duce în staåie deoarece era destul de departe æi îi stabilisem aceastã

misiune ceferistului. Aæteptarea a continuat pânã cãtre ora 14.00,

deci 24 de ore staåionare, când conductorul, revenit din staåie, ne-a

adus vestea surprizã cã trenul se întoarce la Iaæi, deoarece în gara

Buzãu „teroriætii” au distrus instalaåiile de conducere æi siguranåa

circulaåiei æi au omorât tot personalul de serviciu. Informaåia era

incredibilã, iar întoarcerea nu era o soluåie pentru noi.

- Ce zici, Emil, i-am spus colegului, ne înapoiem la Iaæi æi gãsim

o altã variantã de plecare sau poate se reia circulaåia pe calea

feratã?

- Cred cã nu mai are rost sã ne întoarcem. Trebuie sã mergem

mai departe. Coborâm, ieæim la æosea æi gãsim o ocazie. Cine ætie

dacã trenul ãsta ajunge æi înapoi, la Iaæi.

Între timp, la radio, se anunåau fel de fel de acåiuni teroriste,

un crainic explicând cã autorii sunt uneori îmbrãcaåi în costume

militare, cã au pe ei

mai multe uniforme

ale armatei æi posedã

legitimaåii false, cã

au la ei steaguri sau

banderole tricolore.

- Ai auzit? îi spun

colegului, vrei sã

plecãm pe jos sã ne ia

unii drept teroriæti æi sã

dãm peste cine ætie ce

„dandana”, cã tot nu

prinde nimeni securiætii.

Emile, mai bine ne

întoarcem la Iaæi æi

plecãm la Bucureæti cu

o maæinã, prin zona

de frontierã, în lungul

Prutului, pânã la Galaåi,

æi de acolo este mai

simplu de ajuns.

de Ioan BÃLÃEI

- Trebuie sã gãsim o

soluåie. Nu are rost sã ne întoarcem la Iaæi. Mergem æi vorbim cu

æeful staåiei.

În timp ce discutam, ne-am auzit strigaåi. Am ieæit la uæa

vagonului, unde conductorul, puåin agitat, ne-a spus cã în garã

a venit o garniturã cu muncitori români întoræi din URSS, de la

Krivoirog. Aceætia voiau sã ajungã cu orice preå acasã, la familii, æi

au ameninåat cã dacã nu li se dã drumul la Bucureæti, pe altã rutã,

vor incendia trenul æi gara. Ne-a sfãtuit sã încercãm plecarea mai

departe cu aceastã garniturã, aflatã ceva mai în urmã, pe o linie

alãturatã.

N-am stat pe gânduri, am adunat bagajele æi în mare grabã

am coborât din tren pe partea opusã staåiei. Garnitura se afla cu

locomotiva aproximativ la 100 de metri de noi, distanåã pe care

am parcurs-o în fugã. Ajunæi în dreptul mecanicului, l-am rugat sã

ne ia în cabinã, întrucât trebuie sã ajungem neapãrat la Bucureæti.

Menåionez din nou cã eram îmbrãcaåi ofiåeri æi aveam banderole

tricolore pe mânã. Mecanicul ne-a spus sã încercãm la primul

vagon æi, dacã nu vom fi primiåi, ne va lua în locomotivã, deæi nu

are voie.

Am urcat pe scãrile vagonului, dar în uæã erau mai mulåi

muncitori care ne-au oprit.

- Mãi, ãætia pot fi teroriæti!, spuse unul.

- Nu suntem teroriæti, rãspund eu, suntem ofiåeri ai Armatei æi

trebuie sã ajungem la Bucureæti, iar trenul nostru nu merge mai

departe. Vã rugãm sã ne luaåi cu voi.

- Vrem sã vedem legitimaåiile voastre!

- N-ai auzit la radio, zise altul, cã securiætii au legitimaåii false æi

tot felul de uniforme!

Le arãt cu privirea mâinile ocupate æi încerc sã mai fac un pas.

- Cu bagajele în mâini nu pot scoate legitimaåia. Lãsaåi-ne sã

urcãm mãcar pe hol, aici, în capãtul vagonului æi vã arãt legitimaåia.

Ce dracu, sunteåi aæa de mulåi æi ne åineåi pe scarã de parcã v-am

putea face ceva! Îl împing pe cel din faåa mea æi reuæesc sã pun

piciorul sus. Talpã mã preseazã æi mai înaintãm câåiva paæi. Las

geamantanul jos æi caut legitimaåia militarã în buzunarul interior al

vestonului. Ca un fãcut, nu gãseam legitimaåia.

- Aveåi armament?, întreabã cineva.

- Nu avem armament, rãspunde Emil, în timp ce eu caut febril

legitimaåia, pe care pânã la urmã o gãsesc într-un buzunar al

pantalonului.

Între timp, Emil a ajuns æi el lângã mine æi îæi aratã æi el legitimaåia

M.Ap.N.

- Mda, mai vedem noi, mormãie în barbã un tip înalt æi vânjos.

În spatele meu aud pe cineva spunând:

- Dacã nu gãseaåi legitimaåia, aici vã fãceam, uite cu cuåitul ãsta!

Individul ridicã o mânã æi-mi bãgã sub nas un cuåit de vânãtoare

asemãnãtor cu o baionetã.

- Sã vedem ce aveåi în bagaje! se auzi o altã voce.

M-am aplecat spre bagaj.

- Lasã-l aici, pe culoar, cã nu-l ia nimeni. Veniåi încoace, în

cuæetã! ordonã tipul înalt.

Am intrat æi ne-am aæezat în prima cuæetã. Exista spaåiu suficient,

cu câte douã paturi suprapuse pe fiecare parte. Pe o mãsuåã, la geam,

F R O N T I E R A

L e c t u r ã


se gãsea o veiozã cu abajur, care dãdea un aer intim încãperii. Era

cald æi un miros de fum de åigarã.

Cuæeta se umpluse de curioæi, la fel æi coridorul, oamenii vrând

sã ne vadã æi sã ne audã. În uæa cuæetei reuæise sã se strecoare æi

însoåitoarea de vagon, o rusoaicã zdravãnã æi îmbujoratã.

- Olga, adu-ne, te rog, câte o canã de ceai, spuse cineva.

Femeia s-a uitat la noi cu indiferenåã, dupã care a plecat

bombãnind.

- Hai, s-auzim povestea voastrã, spuse tipul care pãrea a fi un fel

de æef între muncitori. Ne intereseazã ce ætiåi despre revoluåia de la

Bucureæti æi de pe unde veniåi.

La un moment dat, de pe hol s-a auzit: „Plecãm, ne dau drumul

prin Brãila æi Fãurei. I-am ameninåat cã le dãm foc”. S-au bucurat æi

au început sã cânte, pe grupuri. Pentru câteva minute se pãrea cã

lumea ne-a uitat. Trenul s-a pus în miæcare. S-au auzit urale.

- Hai, spuneåi cum a fost revoluåia în Bucureæti? ne-a luat în

primire „æeful”, al cãrui nume era Pavel.

Am început sã povestim, pe rând, când eu, când colonelul

Talpã, ce-am vãzut la televizor æi alte întâmplãri din Iaæi, subliniind

cã unitãåile de grãniceri au fost pe frontierã æi cã în Iaæi nu s-a tras

nici un foc de armã, mulåimea manifestând fãrã sã fie împiedicatã

cu ceva sau de cineva, armata asigurând paza obiectivelor æi

activitãåile în serviciile necesare vieåii oamenilor, toatã lumea

scandând „Armata e cu noi!”, expresie devenitã formulã de salut æi

recunoaætere.

-Gata!, interveni la un moment dat liderul vagonului. Aåi trecut

æi proba asta, cred cã nu sunteåi teroriæti, fiindcã, dacã eraåi, nu

stãteaåi sã vã uitaåi la televizor!

Însoåitoarea ne-a adus cãnile de ceai, acestea fiind adevãrate

opere de artã. Paharele din sticlã groasã erau aæezate în suporåi de

metal galben patinat, având motive florale cu mânere arcuite æi

rãsucite, dându-le o formã de pocale medievale.

În timp ce sorbeam cu plãcere ceaiul tare rusesc, ne-a fost adusã

mâncare, constând în mezeluri, brânzã sãratã, conserve de carne æi

o pâine albã pãtratã, toate foarte bune, poate æi datoritã faptului cã,

dupã atâtea emoåii, ne luase foamea.

În tren erau aproape 800 de oameni, înghesuiåi în cuæete câte

doi într-un pat. Povestind vrute æi nevrute, timpul trecea mai uæor.

Din când în când, însoåitoarea rusoaicã lua paharele æi le

umplea din nou cu ceai fierbinte. Am încercat de câteva ori sã ne

uitãm pe geam pentru a recunoaæte unde ne gãseam, dar câmpul alb

de zãpadã æi faptul cã în unele staåii trenul era garat pe ultimele linii,

între alte garnituri de marfã, ne îngreunau mult orientarea. Totuæi,

am recunoscut la un moment dat traseul la trecerea peste Siret de la

Bãrboæi – Galaåi.

Începusem sã ne obiænuim cu atmosfera, dar continuam sã

stãm liniætiåi în cuæeta de la capãtul vagonului în care intrasem la

început. Undeva, pe parcurs, la o oprire într-o staåie, m-am trezit

cu conductorul român de tren care însoåea garnitura de la intrarea

în åarã la Ungheni æi care mi s-a adresat spunând cã este jos, la

scara vagonului, un individ care se roagã sã fie luat la Bucureæti,

fiindcã are acolo mama împuæcatã æi trebuie sã o caute la morgã

æi s-o aducã acasã. Ceferistul era însoåit de liderul vagonului, care

ne-a cerut sã-l verificãm pe individ æi sã hotãrâm noi, ofiåerii, dacã

îl primim în tren sau nu.

M-am dus la capãtul vagonului, unde aætepta un tip înalt, cu

o geacã sport æi capul descoperit. Ajutat de doi muncitori, l-am

percheziåionat æi i-am cerut sã scoatã toate lucrurile din sacoæa åinutã

pe umãr. Apoi am verificat buletinul æi celelalte documente. Avea

o legitimaåie de întreprindere pe care scria funcåia de jurisconsult æi

o sumã de bani nu prea mare. În timp ce rãsfoiam alte hârtii aflate

asupra lui, mã gândeam æi eu cã era posibil ca specialitatea lui de

jurist sã ascundã, de fapt, un securist. Omul ne-a spus o poveste

dramaticã, adesea având ochii în lacrimi. Astfel, mama lui a fost

internatã într-un spital bucureætean, de ea ocupându-se fratele, care

locuia în Bucureæti. Întrucât în zona spitalului se trãgea æi ea trebuia

operatã, s-a hotãrât mutarea la un alt spital. Pe drum, s-a tras asupra

autosanitarei æi femeia a fost împuæcatã mortal. Fratele l-a chemat

ca sã-æi caute mama la morga spitalelor pentru a o duce acasã, în

Moldova. Pãrea sã spunã adevãrul. Am decis sã fie primit în vagon,

ceea ce s-a æi întâmplat. Cetãåeanul, al cãrui nume, din pãcate, nu

l-am reåinut, a vrut sã ne sãrute mâna, mulåumindu-ne cu ochii în

lacrimi. Omul a fost æi el introdus într-o cuæetã, unde l-au luat în

primire muncitorii. De atunci nu l-am mai vãzut pe acest om æi nici

nu l-aæ recunoaæte.

În ciuda avertismentului de a nu ajunge în Bucureæti noaptea,

întâmplãrile pe care vi le-am povestit au fãcut sã coborâm din

tren în Gara de Nord, în jurul orei 23.00, pe un frig pãtrunzãtor.

Atmosfera gãsitã acolo era aidoma unor secvenåe din filme de

rãzboi. Peroanele æi platoul central erau aproape pustii, intrãrile

fiind baricadate cu saci de nisip, pânã la jumãtate. Se auzeau din

când în când, de peste tot, rafale de armã automatã, iar pe acoperiæ

se alerga dintr-o parte în alta. Când am ajuns în dreptul ieæirii spre

bulevardul Dinicu Golescu, am auzit zgomotul puternic de motor

æi apoi am vãzut pe deasupra sacilor de nisip un transportor blindat

cu farurile aprinse trecând spre gara Basarab. În acelaæi timp, focul

automat s-a înteåit.

Am hotãrât amândoi sã mergem la postul de miliåie T.F. æi sã

dãm un telefon la Comandament, în speranåa cã ne vor trimite o

maæinã. În sala de la miliåie erau doi sau trei subofiåeri æi vreo patru

sau cinci civili. Un subofiåer de miliåie ne-a spus cã pânã la ziuã nu

se poate ieæi din garã întrucât se trage asupra tuturor intrãrilor, iar în

garã nu se gãseæte decât personalul de serviciu. I-am întrebat dacã

au descoperit cine trage æi de ce. Nu ætiau, însã ne-au arãtat niæte

gloanåe gãsite în zona uæilor sau scoase din tocurile geamurilor.

Le-am studiat cu Emil æi am constatat cã erau calibre diferite,

de la pistol la mitralierã, inclusiv unele asemãnãtoare gloanåelor

pentru arme cu aer comprimat, precum æi câteva gloanåe ce pãreau

artizanale. Unele de acelaæi fel le-am gãsit ulterior æi în zona uæilor

de la Comandament.

Dupã încercãri repetate, am reuæit sã vorbim la serviciu, de

unde ofiåerul de serviciu ne-a spus cã vor raporta sosirea noastrã

æi vom primi rãspuns. Am rãmas în garã pânã în jurul orei 02.00,

când colonelul Geantã ne-a transmis la postul de miliåie cã ne vor

trimite un autoturism de teren æi cã trebuie sã avem grijã la trecerea

prin barajele civililor înarmaåi. Am primit vestea cu bucurie æi, în

timp ce ne pregãteam sã mergem la ieæirea spre bulevardul Dinicu

Golescu, unde urma sã vinã maæina, câåiva ofiåeri ai Ministerului de

Interne, îmbrãcaåi în civil, ne-au rugat sã-i luãm cu noi pentru a fi în

siguranåã. Ne-au spus cã s-au înapoiat din teritoriu æi la serviciu nu

le rãspunde nimeni.

Am fost nevoiåi sã le explicãm pericolul la care se expun

noaptea trecând prin baraje, unde noi, cu maæinã de armatã æi

legitimaåii M.Ap.N., vom reuæi sã trecem, iar ei, cu legitimaåii M.I.

sau fãrã, s-ar putea sã fie reåinuåi, cu toatã intervenåia noastrã. I-am

lãsat sã se decidã æi pânã la urmã au rãmas în garã, la postul de

miliåie. Autoturismul nostru a tras în dreptul ieæirii, având farurile æi

proiectoarele aprinse precum æi un mare drapel tricolor fixat lângã

uæa din dreapta. Din maæinã a coborât colegul nostru, locotenent

colonel Vasile Pricop, un ofiåer deosebit æi curajos, echipat de

rãzboi, cu cascã æi pistol mitralierã, care ne-a ajutat sã urcãm

repede, dupã care autoturismul a demarat în vitezã.

Pricop era ieæit cu pieptul pe geamul maæinii æi la primul baraj

de la str. Berzei a strigat de mai multe ori, în timp ce încetinisem:

„Suntem armata, nu trageåi! Victorie!” Ni s-a rãspuns: „Armata e

cu noi!” æi am fost lãsaåi sã trecem. În spate, aæezaåi pe banchetele

laterale, stãteam aplecaåi, gata sã ne culcãm pe burtã dacã

deschideau focul. Odatã ajunæi în intersecåia Rãzoare, în capãtul

aleii ce ducea la clãdirea comandamentului, potrivit celor stabilite,

æoferul a oprit æi a semnalizat cu proiectoarele. Din Punctul de

Control a ieæit un subofiåer care ne-a deschis poarta æi am intrat în

curtea cazãrmii.

Am rãsuflat uæuraåi, dupã emoåiile trãite tot drumul, întrucât

exista pericolul sã se tragã în noi, iar primul expus era colegul

Pricop, care s-a dovedit un om de acåiune, calm æi hotãrât. La

intrarea în clãdire am rãmas impresionat vãzând în holul din

dreapta un mic punct medical, cu o masã de tratament æi transport,

dispozitiv pentru perfuzie æi alte echipamente pentru intervenåie.

Urcând la etaj, am vãzut dispozitivul de apãrare, cu ofiåeri æi

subofiåeri înarmaåi pe perimetrul cazãrmii æi la unele geamuri de

la ultimul etaj. În stânga intrãrii principale în unitate, orientat spre

stradã, se gãsea un transportor amfibiu blindat, cu echipaj pregãtit

permanent æi muniåie la bord.

Toatã aceastã atmosferã, cu imagini aidoma celor din filmele

de rãzboi sau din aplicaåii, mi-au rãmas întipãrite în memorie, iar

relatãrile colegilor care mi-au povestit de adevãrata canonadã a

focului armamentului folosit în zonã noaptea precedentã au dat

naætere unor întrebãri rãmase atunci fãrã rãspuns.

Aæa s-a încheiat un episod al aventurii noastre de douã zile æi

începea un altul, plin de neprevãzut!

F R O N T I E R A

L e c t u r ã

27


„Iubirea nu e doar un zâmbet, nu e doar

o floare, iubirea e un suflet rãnit æi apoi

vindecat de altul...” (Octavian Paller)

Noi, oamenii care avem un scop bine stabilit în viaåã,

IUBIM! Æi nu oricum… iubim tot ceea ce înseamnã

plãcut æi atrãgãtor pentru fiinåa noastrã, cu credinåã

æi devotament! Dar iubim ceea ce credem noi cã e

frumos æi nu ceea ce e frumos, de cele mai multe ori!

Rãutatea æi alte aspecte negative, ale celor care nu

au învãåat sã iubeascã, le simåi din privirile care, la

un moment dat, te strãpung. Nimic nu e întâmplãtor

în viaåa aceasta, iar fiecare zi parcursã, cu bune

sau rele, sunt lecåii de viaåã pe care nu le

înveåi decât dacã le parcurgi. Iubirea nu este

neapãrat existenåa între doi oameni, care au

valori comune, credite ori aptitudini. Iubirea chiar este un

sentiment inedit, pe care unii nu l-au simåit vreodatã æi poate

vor pãrãsi aceastã lume fãrã ca sã fi gustat vreodatã din acest

sentiment special æi unic.

De apreciat sunt doar acei oameni care nu îæi pierd iubirea

la prima poticnire, la prima provocare a vieåii. Pãcat cã cei care

încearcã sã imite - fãrã succes pe aceæti oameni - învaåã sã

iubeascã mult prea târziu æi nu pot simåi gustul real, pierzânduse

în amãnunte fãrã sens. Trebuie sã ætim cã problemele în viaåã

sunt fãcute pentru a le rezolva æi a trece zâmbind satisfãcut

peste ele, sã fii în permanenåã pregãtit sã le înfrunåi cu curaj.

Cu cât te vei lasã dominat de ele, cu atât viaåa îåi va pãrea mai

sumbrã. Trebuie doar sã lupåi pentru a-åi ridica moralul æi sã nu

te plângi de problemele existenåiale, sã fii gata în permanenåã

sã le înfrunåi cu curaj. Niciodatã sã nu reacåionezi aæa cum se

aæteaptã duæmanul! Fãcând asta, eæti net superior æi demn de tot

respectul.

Viaåa noastrã ar trebui sã fie trãitã normal, fãrã tensiuni, rãutãåi

ori patimã. Gândurile pozitive, traiul normal, relaxat, îmbinat cu

tot ceea ce ne face plãcere, împreunã cu un echilibru stabil, nu

fac decât sã hrãneascã viitorul cu recunoætinåã æi respect… restul e

doar fum! Sunt multe persoane incapabile sã trãiascã singure, de

aceea e nevoie de echipã æi, mai ales, un spirit de echipã din care

sã nascã

pasiune æi dorinåa

de mai bine!

Nici tu, nici

el, nici ea…nici

eu, nu ætim cum

trebuie sã fie

iubirea! Ætim doar

cã acest sentiment

nu include nimic

de Gabriela RADU

rãu. Ideal este

momentul în care

gãseæti æi vezi oamenii care au un åel nobil, comun cu al tãu,

nelãsându-te manipulat de alåii pentru a te întoarce din drum!

Întotdeauna VIAÅA naæte IUBIRE æi IUBIREA naæte VIAÅÃ!

Fiecare dintre noi e deosebit în felul lui! Fiecare doreæte sã

iubeascã æi sã fie iubit, însã în felul lui! Pãcat cã intensitatea e

alta de la o persoanã la alta! Dar iubirea mai poate fi æi ascunsã,

unii se fac cã iubesc pentru a obåine ceva! Comportamentul

simulat e foarte greu de descifrat atunci când ai de-a face cu

profesioniæti! Iubirea înseamnã sacrificiul total pentru ceva ori

cineva nobil fãrã a-i face rãu… Sunt conætientã æi cred cã fiecare

îæi creeazã singur æansele de reuæitã sau de nereuæitã. În zilele

noastre cred cã aproape nimeni nu mai e interesat de iubirea

adevãratã æi sincerã, dezinteresatã, ci doar de iubiri multiple, de

orgolii, de fantezii, de vulgaritate, ori sexualitatea cea mai joasã.

A iubi înseamnã a trãi viaåa celuilalt uitând de tine, fãrã a aætepta

vreodatã ceva în schimb.

Mi se plâng mulåi cã nu sunt iubiåi, ori afirmã: „L-am iubit (am

iubit-o) din tot sufletul, iar el (ea) nu a rãspuns niciodatã iubirii

mele aæa cum m-aæ fi aæteptat”. Oare dacã cu adevãrat l-ai iubit

(ai iubit-o), de ce suferi cã el (ea) nu te-a iubit? Nu ætiåi, oare, cã

iubirea adevãratã nu aæteaptã niciodatã, dar absolut niciodatã,

ceva în schimb? Ea este fericitã cã se poate manifesta, cã se poate

dãrui æi atât. Atât timp cât suferiåi din cauza iubirii, înseamnã cã

încã nu aåi cunoscut iubirea adevãratã.

Fericirea nu înseamnã sã ai ceea ce îåi doreæti, ci sã doreæti

æi sã apreciezi ceea ce ai (câtã vreme mai ai) æi câtã vreme va

exista un echilibru în acest sistem de valori, va exista æi armonie.

Datoria noastrã este sã åinem fruntea sus æi sã mergem înainte,

cãtre un åel nobil æi demn de respect! Cu siguranåã cã atunci

când ai scopuri æi åeluri nobile, divinitatea este arma ta secretã!

Restul…mai vedem!

28 F R O N T I E R A


L e c t u r ã


1 octombrie 331 î Hr. - Alexandru Macedon l-a învins pe Darius

al III-lea în lupta de la Gaugamela.

1 octombrie 1898 - åarul Nicolae al II-lea a poruncit sã fie

expulzaåi evreii din oraæele importante din Rusia.

1 octombrie 1936 - generalul Francisco Franco a fost numit în

fruntea guvernului spaniol

1 octombrie 1938 - Germania a anexat Regiunea Sudetã din

Cehoslovacia.

2 octombrie 1936 - a

început rãzboiul Italiei împotriva

Abisiniei.

2 octombrie 1941 - a început

ofensiva armatei germane

împotriva Moscovei.

3 octombrie 1929 - Regatul

Sârbilor, Croaåilor æi Slovenilor

capãtã denumirea de Regatul

Iugoslaviei.

3 octombrie 1932 - Irakul se

declarã independent faåã de Marea

Britanie.

6 octombrie 1981 -

preæedintele Egiptului, Anwar al-

Sadat, a fost asasinat.

7 octombrie 1870 - ziaristul

Leon Gambetta fuge din Paris cu

un balon; dorea sã aducã ajutoare în oraæul asediat de germani.

7 octombrie 1698 - la Alba Iulia sinodul unei pãråi a preoåilor

din Transilvania a decis unirea cu Biserica Catolicã; astfel s-a nãscut

Biserica Greco-Catolicã.

7 octombrie 1949 - zona de ocupaåie sovieticã din Germania a

devenit Republica Democratã Germanã.

9 octombrie 1967 - a fost executat Che Guevara.

9 octombrie 1934 - a fost asasinat regele Alexandru I al

Iugoslaviei, însurat cu principesa românã Mignon (regina Maria a

Iugoslaviei), sora regelui Carol al II-lea; împreunã cu el a fost ucis æi


PILULE L ISTORICE I - OCTOMBRIE 2009

1 noiembrie 1599 - Mihai Viteazul a

intrat în Alba-Iulia, declarând cã, urmare

a acestei acåiuni, a unit Åara Româneascã

cu Transilvania.

3 noiembrie 1918 - Împãratul Carol

al Austro-Ungariei a capitulat; astfel, s-a

încheiat primul rãzboi mondial pentru

Austria.

7 noiembrie 1917 - Petrograd,

bolæevicii, conduæi de V. I. Ulianov

Lenin, au dat lovitura de stat prin care

au cucerit puterea în Rusia.

9 noiembrie 1918 - Berlin, kaiser-ul

Wilhelm al II-lea a abdicat, refugiindu-se în Olanda; în fruntea åãrii a

fost instaurat un guvern condus de prinåul Max von Baden.

10 noiembrie 1508 - Târgoviæte, a

apãrut Liturghierul lui Macarie, prima

carte tipãritã pe pãmântul românesc, care a

marcat introducerea tiparului la români.

11 noiembrie 1918 - Compiègne-Sala

Rotondã din gara oraæului: Germania

a capitulat în faåa foråelor Antantei;

cu aceasta s-a terminat primul rãzboi

mondial.

12 noiembrie 1933 - în Germania au

avut loc alegeri generale; au fost câætigate

de N.S.D.A.P., care astfel a deschis drumul

instalãrii lui Adolf Hitler la putere.

14 noiembrie 1878 - Brãila, Principele

Carol I, promulgã decretul prin care

F R O N T I E R A

NOIEMBRIE 2009

I s t o r i e

Louis Barthou, ministrul de Externe al Franåei.

14 octombrie 1939 - submarinul german U47, comandat de

cãpitanul Gunther Prien în baza militarã britanicã Scappa Flow, a

scufundat nava englezã de linie Royal Oak.

14 octombrie 1962 - a început criza rachetelor din Cuba.

15 octombrie 1815 - Napoleon I a fost deportat pe Insula Sfânta

Elena.

16 octombrie 1934 - În China a început „maræul cel lung”

al armatelor comuniste comandate de Mao Tze-Dun; succesul

acestuia i-a permis sã redevinã conducãtor al Partidului Comunist

Chinez.

18 octombrie 1599 - Mihai Viteazul obåine victoria în lupta

de la Æelimbãr; în consecinåã,

preia controlul asupra întregii

Transilvanii.

19 octombrie 1962 - SUA

declarã embargou comercial

asupra Cubei.

24 octombrie 1945 - a fost

fondatã Organizaåia Naåiunilor

Unite.

25 octombrie 1921 - s-a

nãscut Mihai I, ultimul rege al

României.

25 octombrie 1944 -

eliberarea totalã a teritoriului

României de sub ocupaåia

armatei germano- maghiare.

25 octombrie - este

declaratã ZIUA ARMATEI

ROMÂNE.

26 octombrie 1905 -

Norvegia s-a separat de Suedia; astfel a apãrut regatul independent

al Norvegiei.

27 octombrie 1947 - a început procesul politic al lui Iuliu

Maniu; sentinåa va fi pronunåatã în noiembrie 1947.

declarã cã este unitã Dobrogea cu România.

16 noiembrie 1916 - se dã bãtãlia pentru Bucureæti, cea mai

mare luptã din anul 1916 din România; comanda trupelor române

a deåinut-o generalul Constantin Prezan, care l-a avut lângã el pe

locotenent-colonelul Ion Antonescu, viitorul mareæal.

19 noiembrie 1946 - în România au avut loc primele alegeri

parlamentare postbelice; ele au fost falsificate de Guvernul dr. Petru

Groza; astfel, a putut fi anunåatã câætigarea lor de cãtre B.P.D., care

i-a impus în fruntea åãrii pe comuniæti.

20 noiembrie 1916 - administraåia æi armata românã se retrag în

Moldova æi mutã, temporar, capitala åãrii la Iaæi.

20 noiembrie 1917 - Ucraina se autodeclarã republicã

independentã; la data de 31 decembrie 1917, Rusia nu recunoaæte

acest stat, declarând cã Ucraina rãmâne, mai departe, parte

integrantã a ei.

21 noiembrie 1881 - printr-un act semnat la Sigmaringen, prinåul

Ferdinand a fost declarat moætenitorul coroanei regale a României.

21 noiembrie 1995 - Dayton - se stabileæte printr-un acord mutual

impunerea pãcii în Bosnia.

22 noiembrie 1963 - Dallas, Texas, SUA, a fost asasinat

preæedintele J. F. Kennedy.

25 noiembrie 1932 - s-a încheiat pactul de neagresiune electoralã

între P.N.Å æi Garda de Fier; ulterior, au aderat la el P.N.L. George

Brãtianu (“Georgiætii”), Uniunea Agrarã a lui Constantin Argetoianu

æi Partidul Evreiesc din România.

27 noiembrie 1095 - Clermont, Papa Urban al II-Iea, în cadrul

unui consiliu, declarã începutã prima cruciadã.

28 noiembrie 1918 - Cernãuåi, la lucrãrile Congresului General

al Românilor se declarã unirea necondiåionatã a Bucovinei cu

România.

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan VERGATTI

29


SNPPC + IPA = excursie reuæitã

organizatã în perioada 18-20 septembrie a.c.

Deæi, iniåial, am plecat de la ideea organizãrii unei

excursii în Delta Dunãrii, ca anul trecut, datoritã

costurilor foarte mari am preferat o excursie la

munte.

Douã pãråi din cheltuieli au fost suportate de

cãtre Biroul Teritorial al SNPPC æi IPA, din cadrul

IGPF æi Aeroport Henri Coandã, iar o parte de

cãtre membrii acestor organizaåii, care au dorit

sã meargã în excursie. Chiar dacã aceastã sumã

din urmã nu a fost mare, cele 46 de locuri au fost

ocupate doar cu câteva ore înainte de a ne urca

în autocar.

Pe traseu, privirea ne-a fost atrasã, mai întâi, de

traficul nebunesc din Bucureæti æi de pe A1, apoi

de munåii æi vãile oferite de peisajul dintre Piteæti æi

Bran. Am ajuns la destinaåie spre orele serii, când

ne-am cazat la Minihotelul Cheile Grãdiætei, din

complexul Hotelier aflat între Moeciu de Sus æi

Moeciu de Jos, la 10 km de Bran. Am servit cina,

unde pe fundalul unei muzici tradiåionale s-a putut socializa, iar

apoi, cei care au dorit, au putut sã se bucure de biliardul æi de

masa de ping- pong din incinta hotelului.

În ziua urmãtoare, chiar dacã vremea avea sã ne ofere câåiva

stropi de ploaie, cei care au dorit, s-au îmbarcat în autocar æi au

vizitat Castelul Bran.

La întoarcere, dupã servirea prânzului, piscina, sauna æi

jacuzzi-ul din cadrul complexului au reuæit, din plin, sã ofere

adevãrate momente de relaxare. Apoi, spre searã, focul de tabãrã,

masa festivã, urmatã de dansul cu ritmuri minunate oferite de un

DJ în formã, s-au întins pânã spre orele dimineåii, când, istoviåi,

am mers sã ne odihnim câteva ore.

Duminicã, spre amiazã, ne-am îndreptat spre Bucureæti,

oprindu-ne mai întâi pentru o vizitã la Castelul Râænov, unde

am fãcut fotografii æi am admirat arhitectura medievalã. Abia

spre orele serii am ajuns în Bucureæti.

A luat sfâræit, astfel, un weekend frumos, petrecut între prieteni

æi colegi, în urma lui rãmânând dorinåa de a mai organiza astfel

de evenimente în care sã ne apropiem mai mult de colegii pe

care îi cunoætem mai puåin, sau deloc, æi pe lângã care treceam

în vitezã, fiind preocupaåi, în permanenåã, doar de problemele

de serviciu.

Gabriel CRÃCIUN

IPA Constanåa

- alãturi de micii dansatori

În ziua de 29 august a.c., reprezentanåi ai Asociaåiei

Internaåionale a Poliåiætilor – Regiunea 2 Constanåa au fãcut o

vizitã la sediul clubului de dans sportiv „Forever Dance”, din

Constanåa, unde au împãråit

pungi cu echipament sportiv.

Reprezentantul IPA – Regiunea

2 Constanåa, Rãzvan Gîlmeanu,

a declarat cã sponsorizarea

efectuatã a avut la bazã faptul cã

doi dintre copiii de la clubul de

dans, Bianca Fleæeriu æi Daiana

Irimia, au pãrinåi care sunt

membri ai IPA. „Colegii noætri

ne-au povestit de performanåele

copiilor de la clubul Forever

Dance æi atunci am decis sã ne

alãturãm în sprijinirea activitãåii

acestora. Gestul nostru nu va

fi unul singular, urmând sã

continuãm colaborarea cu

aceastã structurã sportivã”, a

declarat Rãzvan Gîlmeanu.

C.S. de Dans Sportiv „Forever Dance” Constanåa a

fost înfiinåat în vara anului 2002 de antrenorul Iulian

Ghencea, cel care conduce æi în prezent activitatea

la club. „Am pornit la drum cu un grup de 10 copii,

cu vârste între 5 æi 18 ani. Acum ne putem mândri cu

faptul cã am ajuns la aproximativ 150 de membri, copii

æi adulåi, care îæi desfãæoarã activitatea la trei categorii

– începãtori, avansaåi æi grupa de performanåã. În vitrina

clubului avem peste 20 de medalii æi cupe obåinute la

diferite concursuri naåionale, pe diferite clase de vârste, de la 6-9

ani pânã la 19-35 ani. Cu pãrere de rãu trebuie sã recunosc cã

sponsorii nu se prea înghesuie sã

ne sprijine æi de aceea apreciez

foarte mult iniåiativa poliåiætilor

de frontierã constãnåeni din

cadrul IPA de a face un cadou

de suflet acestor copii minunaåi.

Sper ca æi pe viitor sã continuãm

colaborarea”, a declarat

antrenorul Iulian Ghencea.

În încheierea manifestãrii,

copiii au prezentat publicului

strâns ad-hoc în cocheta salã

a Teatrului de Balet „Oleg

Danovski”, din Constanåa, o

probã a virtuozitãåiilor.

Marius NICULESCU

30

F R O N T I E R A

S o c i a l i z a r e


Festivalul Internaåional al Sporturilor

Tradiåionale înrudite cu Oina

Debut promiåãtor

Organizat la iniåiativa preæedintelui Federaåiei Române de

Oinã, Nicolae Dobre, æi a preæedintelui Consiliului Judeåean

Constanåa, Nicuæor Daniel Constantinescu, Festivalul Internaåional

al Sporturilor Tradiåionale Înrudite cu Oina æi-a derulat prima

ediåie la Techirghiol (jud. Constanåa), în perioada 3-6 septembrie.

Competiåia, organizatã de Federaåia Românã de Oinã, în colaborare

cu Consiliul Judeåean Constanåa æi Direcåia pentru Sport a Judeåului

Constanåa, a atras la start reprezentantele Germaniei, Statelor

Unite ale Americii, Republicii Moldova æi României, fiecare åarã

prezentându-æi sportul tradiåional. Ultimele datalii ale turneului

au fost stabilite în cadrul æedinåei tehnice desfãæuratã la hotelul

„Sport” din Constanåa, acolo unde a fost adoptat æi programul

demonstraåiilor de schlagball, baseball æi oinã.

În ziua de 4 septembrie a avut loc demonstraåia de oinã

oferitã de cele mai bune echipe din åarã, A.C.S. „Frontiera

Tomis Constanåa” (reprezentanta Poliåiei de Frontierã Române)

æi „Straja” Bucureæti (reprezentanta Jandarmeriei Române). A

urmat acomodarea reprezentantelor celor trei åãri invitate, care

au deprins rapid regulile de oinã, iar pânã la un joc de zile mari

între americani, germani æi moldoveni nu a fost decât un pas. În

a doua zi de turneu a fost rândul soldaåilor americani cantonaåi

la baza din Mihail Kogãlniceanu (jud. Constanåa) sã demonstreze

de ce baseball-ul are o aæa mare popularitate peste ocean. Dupã

show-ul tipic american a venit rândul germanilor sã-æi prezinte

disciplina sportivã – schlagball. Ziua s-a încheiat cu un tur al

litoralului românesc, cu autobuzele supraetajate, dar æi o vizitã la

parcul de distracåii „Aqua Magic” din staåiunea Mamaia. În ultima

zi, jucãtorii Frontierei Tomis le-au oferit oaspeåilor o demonstraåie

de oinã în salã, iar, în finalul festivalului, germanii au arãtat încã

o datã cum se joacã schlagball. Echipele participante au primit

diplome, cupe æi tricouri din partea Federaåiei Române de Oinã

æi Consiliului Judeåean Constanåa.

Festivalul s-a încheiat cu organizarea unei seri festive la hotelul

„Flora”, din staåiunea Mamaia, invitaåilor fiindu-le prezentat un

program artistic, din care nu au lipsit obiceiurile æi tradiåiile

existente la români. Invitaåii nu au stat prea mult pasivi la ritmurile

muzicii populare, încingând o horã multinaåionalã pe ringul de

dans.

Impresii dupã organizarea festivalului

„Acest festival a însemnat foarte mult pentru oinã, pentru cã

este o portiåã de a duce tradiåiile româneæti peste hotare æi pentru

cã poate reprezenta æi un stimul printre iubitorii de oinã. Sportul

nostru naåional are un potenåial deosebit, aspect remarcat æi de

invitaåii noætri. Pot asemãna oina cu un filon de aur, care a stat

ascuns o vreme îndelungatã æi a fost descoperit pentru a-æi arãta

adevãrata strãlucire. Am avut deja æi primele discuåii pentru

înfiinåarea Federaåiei Internaåionale a sporturilor tradiåionale cu

CAMPIONATUL

BALCANIC DE JUDO AL

POLIÅIÆTILOR

în perioada 10 - 13 septembrie a. c., cea de-a IX-a ediåie a

Campionatului Balcanic de Judo al Poliåiætilor. Festivitatea

de deschidere a avut loc loc în ziua de 11 septembrie 2009,

ora 10.00, la Complexul Sportiv Olimpic situat în localitatea

Izvorani, în prezenåa prim-vicepreæedintelui Uniunii Sportive a

mingea micã. Altfel, în vara anului 2010,

am fost invitaåi sã participãm în Germania

la o altã competiåie de acest gen”, a

declarat Nicolae Dobre, preæedintele

Federaåiei Române de Oinã.

„Mi s-a pãrut o idee fantasticã sã

participãm la un astfel de festival. Oina

era o necunoscutã pentru noi, dar

demonstraåia românilor ne-a familiarizat imediat cu acest sport.

Când vom reveni acasã vom încerca sã jucãm æi noi oinã, un sport

pe care îl consider complex. Mi-au plãcut mult aruncãrile folosite

în oinã, bazate pe vitezã æi atenåie. Este foarte bine cã oina poate fi

practicatã æi la vârste înaintate. Organizarea a fost foarte bunã æi tot

meritul îi revine domnului Dobre. Am fost impresionaåi de cãldura

sufleteascã pe care ne-au arãtat-o românii pe tot parcursul æederii

noastre. În proiectul meu de viitor voi cãuta sã obåin o finanåare din

partea Uniunii Europene, pentru a putea invita delegaåia României

anul viitor în Germania”, a declarat prof. Manfred Schimmler,

conducãtorul delegaåiei germane.

„De la început voi spune cã este o idee foarte bunã organizarea

unui astfel de festival, mai ales cã se pune accent pe faptul de

a organiza o competiåie internaåionalã. Astfel, se sparg anumite

bariere, soldaåii americani fiind obiænuiåi sã relaåioneze cu

comunitãåile locale. Când am fost invitaåi sã asistãm la finala

Cupei României la oinã am primit æi provocarea de a juca oinã

în cadru organizat. Ne-am speriat puåin când am vãzut jocul

românilor, bazat pe multã foråã în aruncãri æi vitezã. Am apreciat

imediat pasele jucãtorilor, schimbul de mingi fiind extrem de rapid.

Consider cã am reprezentat cum se cuvine baseball-ul. Despre

organizare pot vorbi doar la superlativ. Felicitãri organizatorilor”,

a fost mesajul colonelului ing. Gary R. Russ, reprezentatul Statelor

Unite. Întrebat dacã susåine reeditarea festivalului în 2010, militarul

american a raspuns... tot cu o întrebare: „Când aåi stabilit data?”

„Sunt tare bucuros cã prietenul meu Nicu Dobre a reuæit sã

organizeze un astfel de festival. L-am susåinut din prima clipã

pentru cã noi desfãæurãm de ceva ani un turneu internaåional la

Chiæinãu, acolo unde România a fost mereu prezentã. Condiåiile

de organizare au fost excelente æi consider cã noi, românii, am

demonstrat încã o datã cã suntem extrem de ospitalieri. Sunt

convins cã oina îæi va dobândi un statut aparte printre sporturile

practicate în lume”, a åinut sã concluzioneze secretarul general al

Federaåiei Naåionale de Oinã din R. Moldova, Iurie Bulgãreanu.

Marius NICULESCU

Ministerului Administraåiei æi Internelor din România – chestor

Elisabeta Lipã, precum æi a altor oficiali ai MAI.

La aceastã ediåie au participat aproximativ 50 de concurenåi,

din æase åãri, la diferite categorii de greutate, competiåia

adresându-se atât sportivilor bãrbaåi, cât æi femei. Mulåi dintre

competitorii prezenåi la acest concurs internaåional sunt foæti

sportivi de performanåã, care au ales cariera de poliåist, context

în care organizatorii se aæteaptã la un concurs de înaltã åinutã

sportivã.

Echipa României a fost formatã din patru sportivi care au fost

selecåionaåi la Campionatul Naåional de Judo al M.A.I. situânduse

pe locul I în clasamentul feminin æi masculin, în competiåia

pe echipe, ocupând totodatã æi locul I pe naåiuni.

Serviciul Comunicare din cadrul MAI

F R O N T I E R A

S p o r t

31


al revistei Marina Românã

Numãrul 2 al

Navei Æcoalã Mircea.

În paginile revistei puteåi citi

despre istoricul Navei Æcoalã Mircea,

principalele maræuri efectuate æi

comandanåii pe care i-a avut aceastã

navã în cei 70 de ani de existenåã.

De asemenea, existã o incursiune în

culisele maræului velierului românesc

din 2009, aæa cum a fost trãit el de

de la publicaåia militarã au

surprins viaåa militarilor femei

din teatrele de operaåii în

care Armata României este

implicatã. Printre alte subiecte

incitante pe care le puteåi citi

în revistã este æi reportajul „

Cercetaæii în tabãra de instruire”

la cunoaæterea prezentului Foråelor Navale Române, a specificului

activitãåilor organizate de Ziua Marinei Române, dar æi o pledoarie

pentru o carierã în Foråele Navale Române.

Am primit la redacåie revista Gândul

Anonimului, publicaåie a cenaclului

„Anonimul”, avându-i ca membrii

fondatori pe Ion Mazere æi Teodor Dobre.

În paginile acestei reviste sunt publicate

povestiri scurte, acrostihuri, esee, tema

lucrãrilor fiind una biograficã, istoricã æi

cu un puternic caracter patriotic. Autorii

nu sunt anonimi, ci sunt autori de prozã,

foæti militari de carierã sau care au ca

pasiune comunã scrisul.

Despre colonelul în rezervã Mazere

Ioan am mai vorbit în paginile revistei

noastre - este un grãnicer cu o frumoasã carte de vizitã, ce s-a

remarcat în ultimii ani printr-o bogatã activitate publicisticã .

Pe coperta Revistei Guardia

Civil, cu litere de o æchioapã

de culoare roæie, este scris titlul

„Pregãtire contra delicvenåei

internaåionale”, titlul fiind

prilejuit de un eveniment foarte

important ce a avut loc în

Spania, organizat de Guardia

Academiei Generale Militarã de la Zaragoza, primirea la

sediul general al Guardia civil a directorului general al

Jandarmeriei Naåionale Franceze, precum æi alte materiale

deosebit de interesante.

Revista

Civique

Il Finanziere, revista lunarã a Gãrzii de

Finanåe din Italia poate fi apreciatã ca fiind

o revistã de culturã æi ætiinåã, cu numeroase

articole despre artã, picturã, studii despre

tehnicã dar æi despre destinaåii de cãlãtorie.

Printre acestea aceste articole de interes

general sunt inserate æi materiale care

relateazã evenimente din viaåa instituåiei,

dar æi un supliment ce cuprinde materiale

profesionale pentru lucrãtorii Gãrzii de

Finanåe.

„Noi”, care cuprind articole

despre activitatea poliåiætilor,

jandarmilor æi a celorlalåi

lucrãtori de la internele

franceze. Revista debuteazã

cu acåiunile noului ministru,

Brice Hortefeux, de

Jandarmerie.

Ediåia din septembrie a ziarului SNPPC

debuteazã cu prezentarea întâlnirii

de la Cotroceni dintre Preæedintele

României Traian Bãsescu æi delegaåia

SNPPC, problemele dezbãtute æi

soluåiile identificate pentru remedierea

acestora. SNPPC nu este de acord cu

cele 10 zile libere, neplãtite pentru

poliåiæti, în condiåiile deficitului de

personal æi sutelor de mii de ore

suplimentare lucrate de oamenii legii

fãrã a fi plãtiåi corespunzãtor. În ziar

existã æi un fotoreportaj de la mitingul

din 17-21 august a.c. precum æi oferta

GarantiBank pentru angajaåii MAI.

Æi revista poliåiætilor

constanåeni, POLIÅIA

IMPACT, vorbeæte

despre manifestaåiile de

protest ale poliåiætilor în

legãturã cu subfinanåarea

MAI, acåiunile oamenilor

legii în sezonul estival,

efecte ale acåiunii

„TUNETUL” , povestiri

(aproape) poliåiste æi un

reportaj despre Poliåia

Oraæului Ovidiu.

32

F R O N T I E R A

A p a r i å i i e d i t o r i a l e


Ætiaåi cã...

· La naætere, 80 % din greutatea totalã a unui nou nãscut

reprezintã apã.

· pH-ul apei pure este 7, deci nu este nici acid nici bazã.

· 78 % din suprafaåa planetei este acoperitã cu apã.

· Greutatea pierdutã de un om imediat dupã o activitate fizicã

intensã este echivalentul pierderii de apã æi nu a grãsimilor.

· Apa este mai importantã decât mâncarea. Un om poate

supravieåui fãrã mâncare aproximativ o lunã, însã fãrã apã doar

o sãptãmânã.

· Apa este esenåialã pentru eliminarea reziduurilor æi toxinelor

din organism.

· Femeile care alãpteazã au nevoie crescutã de apã, datoritã

cantitãåii eliminate în procesul de lactaåie.

· Pe parcursul întregii vieåi, cantitatea totalã de apã consumatã

ajunge la 40-50 tone.

· Este important sã bei apã înainte de a simåi cã åi-e sete.

· Tenul tãu va fi proaspãt æi luminos dacã bei suficientã

apã.

· Aproximativ 1,5 litri de apã sunt eliminaåi prin rinichi, 500

ml prin respiraåie, iar restul prin transpiraåie. Când plângem,

„pierdem”, în medie, aproximativ 1 ml de lacrimi.

· Apa este necesarã pentru respiraåie, hidratând oxigenul

înainte de ajungerea acestuia în plãmâni.

· Bãuturile alcoolice æi cele ce conåin cofeinã nu produc

hidratare, ci dimpotrivã. Conåinutul lor în alcool, respectiv

cofeinã, prin proprietãåile diuretice ale acestora, fac ca aceste

bãuturi sã provoace, de fapt, deshidratare.

· Oamenii graæi au mai puåinã apã în organism decât cei slabi

(din punct de vedere procentual).

· Corpul uman conåine 60-70% apã, iar unele din cele

mai bogate în apã organe ale corpului nostru sunt creierul æi

rinichii. Aproximativ 80% din creier este apã, în timp ce la rinichi

procentajul creæte pânã la aproape 85%. Sângele conåine pânã

la 83% apã.

· În medie, un om are nevoie de 2,5 litri apã pe zi? Aceastã

cantitate variazã în funcåie de activitatea fizicã, poziåionarea

geograficã, climã etc. Specialiætii recomandã sã consumãm apa

la o temperaturã medie de 5 grade C.

· Cantitatea de apã recomandatã pentru a fi consumatã de

un om într-o zi este de 50 litri. Aceastã cantitate include atât

consumul propriu-zis cât æi baia, prepararea mâncãrii etc. Însã,

pe glob, existã diferenåe foarte mari ale consumului de apã între

diferite åãri: americanii consumã, de exemplu, de 5 ori mai multã

apã decât europenii (500 litri vs. 100 litri), în timp ce locuitori

din åãri precum Gambia trebuie sã se mulåumeascã doar cu 4,5

litri.

· Apa îmbuteliatã reprezintã una din cele mai mari afaceri

existente în domeniul alimentar. Piaåa apelor îmbuteliate

însumeazã, în prezent, peste 20 miliarde de dolari æi este

împãråitã între câteva mii de societãåi în întreaga lume. Cele mai

mari sunt Perrier (30% din piaåã), deåinut de Nestle æi Danone,

cu 15% din piaåã.

· În mod normal, apa nu are gust, miros sau culoare? Totuæi,

apa pe care o bem noi prezintã aceste însuæiri, datoritã diferiåilor

factori cu care intrã în contact (roci, substanåe de purificare,

poluare etc).

· Clorina este folositã de oameni de peste 100 de ani pentru

purificarea apei? 50 ml de clorinã sunt suficienåi pentru a distruge

bacteriile din 100.000 de litri de apã.

· Peste 30% din resursele mondiale de apã sunt localizate

în Asia? Pe locurile urmãtoare se aflã America de Sud (cu 27%)

æi America de Nord (18%). Cele mai vitregite de lipsa apei sunt

Orientul Mijlociu æi Africa de Nord, care deåin, împreunã, doar

0.32 % din totalul apei de pe glob.

· O cincime din totalul apelor fluviale ale lumii sunt deåinute

de fluviul Amazon?

· Deæi populaåia lumii a crescut (æi creæte în continuare)

exponenåial în ultimele

secole, resursele de apã

au rãmas aceleaæi?

· Apa acoperã

aproximativ 70,8%% din

suprafaåa pãmântului?

Apa dulce reprezintã

2,7% din cantitatea de

apã a globului æi din

aceasta doar 0,46%

poate fi utilizatã direct

de cãtre oameni.

· Ziua Internaåionalã

a Apei se sãrbãtoreæte în

fiecare an pe 22 martie.

· Apa a devenit o

resursã rarã în anumite

zone de pe glob æi

afecteazã în prezent

4 din 10 persoane

din lume. Situaåia se

înrãutãåeæte pe mãsurã ce populaåia æi gradul de urbanizare se

aflã în continuã creætere.

· Aproximativ 24% din capacitãåile de desalinizare existente

pe glob se aflã în Arabia Sauditã? Peste 70% din apa consumatã

aici provine din aceste uzine de desalinizare.

· Din cauza raritãåii apei oamenii se vãd nevoiåi sã bea apã din

surse nesigure, ceea ce conduce la apariåia æi rãspândirea bolilor.

Aproximativ 5 milioane de persoane, majoritatea fiind copii, mor

anual din cauza alimentãrii cu apã nepotabilã.

· Se estimeazã cã pânã în 2025 aproape 2 miliarde de oameni

vor locui în regiuni sau åãri în care se vor înregistra lipsa apei æi

în care resursele de apã pe cap de locuitor se vor afla sub nivelul

recomandat de 500 metri cubi de apã pe an.

· În urmãtorii 20 de ani, cantitatea de apã potabilã disponibilã

va scãdea cu 30%.

· Populaåia cu cea mai mare medie de viaåã se aflã în:

Sudul Tadjikistanului, Nordul Indiei, Nord - Vestul Chinei,

Estul Kazakstanului æi Nordul Pakistanului, demonstrându-se

ætiinåific cã secretul longevitãåii acestor popoare este apa pe

care o consumã.

· Apa joacã un rol important în absorbåia radiaåilor infraroæii

æi este crucialã în cadrul efectului de serã.

· O familie obiænuitã poate economisi pânã la 68.000 de litri

de apã pe an dacã nu ar lãsa apa sã curgã în continuu atunci

când spalã vasele, când foloseæte apa pentru igiena personalã

sau când spalã maæina.

· Dacã o persoanã, într-o sãptãmânã, în loc sã facã baie în

cadã, ar face duæ, ar economisi atâta apã cât sã ajungã pentru

1.000 de ceæti de cafea.

· O cãrãmidã pusã în rezervorul vasului de toaletã reduce

consumul de apã cu 15% - 40%, circa doi litri la o folosire.

· Spãlarea manualã a vaselor necesitã cu 37% mai puåinã apã

decât dacã se face cu maæina de spãlat vase.

· O stropitoare de grãdinã dintr-un sistem de irigare automat

foloseæte de douã ori mai multã apã într-o orã decât o familie de

patru persoane pe zi.

· Un robinet

defect (din care curge

o picãturã de apã pe

secundã) pierde 25

de litri de apã pe zi,

lucru care nu numai

cã risipeæte apa, dar

æi energia folositã

pentru a epura acea

cantitate de apã

potabilã.

· Apa este singura

substanåã din univers

fãrã de care nu ar

exista viaåa.

world wide web

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t 33


:-)


Reminiscenåe comuniste:

:-)

Încerci sã reciclezi ambalajele de la flori, hârtia de la

cadouri, folia de aluminiu, paharele de plastic, farfuriile din

carton æi pungile de la sandwichuri.

Stai lângã cele mai mari douã valize din aeroport.

Ajungi la petreceri cu una - douã ore întârziere æi åi se

pare foarte normal.

Dupã ce mergi la cineva în vizitã, la plecare mai stai o

orã în faåa uæii, la poveæti.

Mama ta îåi spune cã eæti slab, chiar dacã ai 110 kg.

34

:-)

Ai perdele de dantelã.

Ai faåã de masã din macrame æi muæama pe masa din

bucãtãrie.

Ai covoare care acoperã fiecare centimetru din casa ta

sau ai covoare pe pereåi.

Ai draperii mãcar la o uæã din casã.

Foloseæti sacoæele primite la cumpãrãturi pe post de

pungi de gunoi.


:-)

• Douã „bucãåele”

scutã:

- Spune-mi drãguåo...

înseamnã sex?

- Sex este când te

dezi putin, intri la

r, faci ochi dulci

unui tânãr, el te invitã

la câteva pãhãrele, te culci cu el æi el îåi

lasã pe masã ceva bani.....

- Æi ce înseamnã sex bun?

- Sex bun este când te fardezi puåin,

intri la bar, faci ochi dulci unui tânãr, el te

invitã la câteva pãhãrele, te culci cu el æi

el îåi lasã o mulåime de bani pe masã....

- Æi ce înseamnã dragoste?

- Ah, dragostea este o treabã inventatã

de zgârciåi ca sã nu-åi plãteascã!

• Dupã 50 de ani de cãsnicie, el

moare. La scurt timp moare æi ea æi ajunge

în Rai.... unde-l vede pe el.

- Dragule, ce bine-mi pare sã te

regãsesc!

- Dragã, lasã-mã-n pace! Contractul a

fost foarte clar: „Pânã ce moartea ne va

despãråi!

• Discuåie între 2 blonde:

-Ce i-ai cerut anul ãsta lui Moæ

Crãciun

Raftul tãu din bucãtarie este plin de borcane cu gem,

varietãåi de recipiente de plastic æi sticlã.

Nu poåi pleca în cãlãtorii decât dacã te conduc mãcar 5

persoane la autobuz, tren sau aeroport.

Pãrinåii te sunã æi întreabã dacã ai mâncat, chiar dacã e

miezul nopåii.

:-)

Ai cuverturi uzate pe canapea doar ca sã nu se

murdãreascã tapiåeria.

Nu cunoæti nici mãcar jumãtate din invitaåii de la nunta

ta.

Copilul tãu poartã cãciuliåã æi 3 pulovere în septembrie,

deæi sunt 25 de grade afarã.

Când vin strãini la tine în vizitã te distrezi dându-le cea

mai tare åuicã æi când abia reuæesc sã bea un pahar le mai

torni unul.

Când ai musafiri, îi întrebi dacã servesc ceva æi ei spun

cã „nu”, la tine, înseamnã „da”.

-30 $, ca la toata lumea!

• Un cuplu aflat în vacanåã, în

Pakistan, intrã într-un mic magazin de

sandale.

- Strãinilor! Vã rog, intraåi! Poftiåi în

umila mea prãvãlie! Am niæte sandale

speciale de care voi doi sunt sigur cã

aåi fi interesaåi. Cu ele se poate face sex

sãlbatic.

Soåia era fascinatã de relatarea

pakistanezului, dar soåul ei simåea cã nu

are nevoie de ele:

- Cum ar putea niæte sandale sã-mi

mãreascã potenåa?

- De ce nu le încerci æi vezi de unul

singur?

Soåul s-a hotarât în cele din urmã sã le

încerce. Imediat ce æi le-a pus în picioare,

privirea lui a devenit sãlbaticã æi cât ai

clipi din ochi, l-a împins pe pakistanez, l-a

aruncat pe masã æi a început sã tragã cu

nerãbdare de pantalonii tipului, în timp ce

pakistanezul zbiera cât îl åinea gura:

- Le-ai pus inveeeeeeers!!!!

• Tragedie în România: 50.000 de

români moråi. Dupã douã zile apar

ajutoarele.

Americanii trimit 1 milion de dolari,

chinezii trimit 1 tonã de medicamente,

F R O N T I E R A

italienii trimit 50.000 de români.

• Un bãiat se apropie de o colegã de

clasã æi-i spune:

- Poåi sã-mi dai fotografia ta?

- Da` ce, nu poåi dormi fãrã sã te uiåi

la mine? Mã iubeæti aæa de tare?

- A nuuuuuu, colecåionez pokemoni!

• Un angajat intrã în biroul æefului,

smulge cablul telefonic din perete, îi

aruncã hârtiile pe jos, îi toarnã cafeaua pe

cap æi dã sã-l batã. Când vãd asta, colegii

de birou s-au apucat sã strige:

-Bããã, stai mã cã am glumit, nu ai

câætigat la loto…

• La un bal, se duce unu’ la o tipã:

- Pãpuæã, dansezi ?

- Da, sigur.

- Ok, atunci lasã-mã pe mine sã stau

pe scaun!

• Doi soåi au o ceartã urâtã la micul

dejun.

-Æi, dacã vrei sã ætii, nici nu eæti foarte

bun la pat! îi spune ea æi pleacã la lucru

trântind uæa.

Pe la amiazã, începe sã-i parã rãu æi

sunã acasã:

- Ce åi-a trebuit aæa mult sã rãspunzi?

- Eram în pat.

- Æi ce fãceai în pat la ora asta?

- Ceream o a doua opinie.

Regula cifrei unice:

presupune

completarea

careului de 81

cãsuåe dupã

O SINGURÃ

REGULÃ: orice

rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi

oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã, o singurã

datã, fiecare cifrã

cuprinsã între 1

æi 9.

D i v e r t i s m e n t


)

:-)

Galeria a cu zâmbete!

e :-)

CALÃ!

CAP DE CALCAN!

PEÆTI

PRIMELE

LITERE

PEÆTE

NELU

O FATÃ

PEÆTI

100 MP

ÆEF LA

PESCARI

CÂRPE!

OU DE

PEÆTE

CRUSTACEI

SCULÃ DE

PESCUIT

2-3 DIN

CLER!

CÂRLIG

ACAR!

A DESÅELENI

NOROI

PODOABA

SCOICII

F R O N T I E R A

LA PESCUIT de Dumitru MOCANU

SCULÃ DE

PESCUIT

LITORAL

PEÆTE

DEPLASARE

CREANGÃ

DELICIU

PORCESC

ÎÆI CÂNTÃ

NUMELE

DINTRE

CONCEDIAT

VINÃ!

PEÆTI

CARNE!

DOMOL

POEM DE

SLAVÃ

APOS

CALCIU

(SIMB.)

SUPRAFAÅÃ

D i v e r t i s m e n t

APEL

TELEFONIC

SALUT LA

ROMANI

BUNÃ LA

RÃZBOI

DÂRÃ

VECHIUL

DO

PEÆTE

... MUZICAL

LEGAL

PEÆTIÆOR

PEÆTI


• Un arab scuturã un covor de la

etajul 4. Un trecãtor îl întreabã:

-Ce are, nu porneæte ?

• Un tip merge la încorporare în

marinã. În timp ce i se completau actele,

este întrebat:

- Ætiåi sã înotaåi?

- Da’ ce, nu aveåi vapoare?

• Sunã telefonul la un post de

televiziune:

-Alo, vã rog sã terminaåi o datã

cu ætirile difuzate pe banda din josul

ecranului TV ! Soacrã-mea crede cã e

karaoke æi cântã tot buletinul de ætiri !

• Întrebare:

- De ce bãrbaåii aleargã dupã femei cu

care nu au de gând sã se însoare?

- Din acelaæi motiv pentru care câinii

fug dupã maæini pe care nu au de gând

sã le conducã!

• O doamnã intra la farmacie æi îi cere

farmacistului arsenic.

- Doamnã, dar la ce vã trebuie?

- Ca sã-l otrãvesc pe soåul meu !

- Doamnã, nu pot sã vã vând arsenic

pentru acest motiv.

Atunci doamna scotoceæte în poæetã æi

scoate o fotografie cu soåul ei, care fãcea

dragoste cu soåia farmacistului. Acesta se

uitã la fotografie æi spune:

-Ah, scuzaåi-mã, n-am ætiut cã aveåi

reåetã !

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

35

More magazines by this user
Similar magazines