ultima - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

ultima - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de Inspectoratul

General

al Poliåiei de Frontierã

• NR. 11-12/2008 • 68 PAGINI

Satu Mare - ultima brazdã de

pãmânt românesc

pãmânt românesc Pag. 40


Modificãri organizatorice, pagina 5

Direcåiile PFR - la sfâræit de an,

pagina 8

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 683-684

Trafic cu migranåi............................................... pag. 30

Criminalisticã..................................................... pag. 33

Trafic cu droguri................................................ pag. 38

Terorismul......................................................... pag. 46

Migraåia, în contextul aderãrii la UE ................. pag. 48

Stop pirateriei .................................................... pag. 49

Rolul „Cabinetului” în activitatea PFR............... pag. 51

1 DECEMBRIE - ZIUA NAÅIONALÃ ................. pag. 52

Istorie................................................................. pag. 54

Consiliul naåional SNPPC - Iaæi........................... pag. 56

Pictorul cu epoleåi............................................. pag. 61

Sport......................................................... pag. 62

Tradiåii...................................................... pag. 64

Divertisment............................................. pag. 66

2

Cooperare româno -

italianã,

pagina 24

Contrabandã cu åigãri,

pagina 28

PFR a preluat preæedinåia

BSCF,

pagina 22

„Poarta

” aerianã din

centrul României,

pagina 26

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

inspector Iulian PUICÃ

subinspector Elena URSACHI

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 5,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la revista

“FRONTIERA” vor fi viraåi ca venit la

bugetul de stat pe plan local, în contul

venituri ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie (Legea 500/2002).

Fiecare direcåie, inspectorat judeåean,

æcoalã sau alte structuri PFR au deschis la

trezoreria localã un numãr de cont, care

poate fi consultat personal în momentul în

care banii sunt viraåi la bugetul de stat, în

cazul în care acesta nu este cunoscut.

Responsabil de numãr:

Ætefan ANDREESCU

Layout: Mihai BEJENARU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

5 decembrie 2008

Preå: 6 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 206 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

F R O N T I E R A

S U M A R


Un „memorandist” nou æi vechi la Viena

– Grigore Leæe, cu toaca æi glasul

Se spune cã românul sau strãinul care n-a vãzut

Maramureæul nu este om împlinit. Chiar nu vrem sã supãrãm

pe nimeni, pentru cã noi ætim sã apreciem æi sã iubim tot ce-i

pãmânt æi suflet românesc, de aici, de pretutindeni. Însã, odatã

ce ajungi în Maramureæ, ochii åi se fixeazã pe turlele bisericilor

din lemn, înalte de zeci de metri, care parcã-æi dau mâna cu

norii æi sfideazã începutul universului ori vor sã se închine lui

Dumnezeu, aducându-ne pe noi, enoriaæii, mai aproape de El.

Æi toate-s fãcute acolo de mâna noduroasã, asprã æi brãzdatã

de cutele lemnului æi pietrei åãranului maramureæean. Cu toate

„jugurile de fier æi de lemn” din istoria locului, acolo, bãrbaåii

æi femeile nu æi-au schimbat straiele, joacã de sãrbãtori la fel

ca la început, femeile încã-æi torc fuiorul sau lâna pe aceleaæi

fuse tocite, iar feciorii æi fetele se bucurã în serile lungi de plinul

æezãtorilor cântate pe aceleaæi melodii de demult - vechi de

când lumea...!

Lãpuæul a fost adus la Maramureæ în 1968 cu noua împãråire

teritorial administrativã. El a fost luat din limessul Daciei

Romane æi aæezat la locul lui în Åara dacilor liberi – dacii „mari”

- singura zonã din nord, neocupatã de romani, însã influenåatã

de Roma ca æi culturã – civilizaåie æi dezvoltare, în general.

Din orice parte ai coborî spre Terra Lapus - Åara Lãpuæului

– åi se desfatã înaintea ochilor depresiunea Lãpuæului, strãjuitã

de falnicul Åibleæ, 1847 m æi culmea Brezei, 1000 m. Dealurile,

vãile, viroagele, defileul Lãpuæului – cãpiåele cu fân, neaua

sclipitoare sub razele rãsãritului de soare, cu oameni liniætiåi

dar harnici, dau impresia unui pãmânt binecuvântat de

Dumnezeu.

Între Dej, Gâlgãu, Târgu Lãpuæ æi Târliæua lui Rebreanu, într-o

poianã de poveste, în locul numit „La stejarul lui Pintea”, în anul

1926, pãrintele Nicolae Gherman, venit din åinuturile Buzãului,

ajutat de localnicii din satul Rohia, au ridicat mãnãstirea Sfânta

Ana – loc de pelerinaj spiritual æi dezvoltare culturalã pentru

drumeåii æi credincioæii din toatã lumea. Mãnãstirea s-a dezvoltat

în cursul anilor, ajungând la o obæte de 22 pãrinåi, pãstoriåi de

pãrintele Pantelimon cu binecuvântarea I.P.S. Justinian Chira

Maramureæanul æi a P.S. Justin Hodea Maramureæanul – episcop

vicar. Mãnãstirea Sfânta Ana – Rohia a fost loc de liniætire æi

creaåie literar filosoficã pentru mulåi oameni aleæi ai neamului:

poetul Ioan Alexandru, Nicolae Steinhardt, care a scris, acolo,

„Jurnalul Fericirii” æi alte lucrãri valoroase. Pãrintele Steinhardt

a fiæat æi cele peste 40.000 de volume de carte pe care le deåine

biblioteca mãnãstirii. Acolo, parcã reculegerea celor care au

poposit, pentru o vreme, s-a transformat în forme de învãåãturã

æi înãlåare spiritualã.

În comuna Lãpuæ a mai luat fiinåã o obæte în mãnãstirea

Râoaia, ridicatã de curând, iar în Suciu de Sus - mãnãstirea de

maici Breaza, construitã pe vechiul schit al pãrintelui doctor

Florea Mureæanu, arestat æi întemniåat de comuniæti.

Lãpuæul, cu o conformaåie geograficã prielnicã pentru

apãrare, a fost „scut æi stat

major” al marelui haiduc

Pintea Viteazul, care a plecat

de la curtea vienezã spunând:

„N-am sã stau câine de pazã

la împãrat ci am sã haiducesc

servindu-mi neamul” æi s-a

jertfit, sub zidurile cetãåii

Baia (Baia Mare), într-o luptã

de apãrare.

Faptele sale de mãrinimie

faåã de sãraci æi de vitejie au

fost puse în scenã în filmul

„Pintea”, în 1976, regizor

fiind Mircea Moldovan – iar

rolul legendarului haiduc

a fost interpretat, dumnezeieæte, de Florin Piersic, cel care

a transmis mesajul æi faptele lui Gligore Pintea, nãscut în

Mãgoaja – Dej.

Deæi pare un loc izolat (regiune în formã de potcoavã) care

se duce pânã-n poala munåilor Åibleæ - culmea Brezei, munåii

Gutâi, Åara Chioarului, Tãrliæua lui Rebreanu æi Hordoul lui

Coæbuc – Lãpuæul a fost un pãmânt rodnic, æi pentru bucate æi

pentru oamenii ce l-au perpetuat în miile de ani.

În Lãpuæ au fost descoperite morminte de mii de ani vechime,

urme ale Culturilor Coåofeni æi Suciu de Sus, subculturã înruditã

cu Gava, Otomani cu ceramicã æi metale topite în atelierele

din aceea zonã. Cultura Suciu de Sus se întindea în tot Lãpuæul,

pânã în Biharia, Tisa æi Solnoc Dãbâca.

Mulåi au fost cei care au luptat pentru drepturile românilor

din Transilvania: Avram Iancu, Andrei Æaguna, Samuil Micu,

Petru Maior, Gheorghe Pop de Bãseæti, Ætefan Ciceo Pop, Vasile

Goldiæ, Pintea Viteazul etc. – însã unul dintre cei mai mari

memorandiæti a fost pãrintele dr. Vasile Lucaciu, supranumit

„Leul de la Æiæeæti” – Maramureæ. Pãrintele Lucaciu a plecat la

Viena, în 28 mai 1892, cu un memorandum semnat de 300 de

români, la împãratul Francisc I. Lupta, dar mai ales insistenåele

lui, au dus la arestarea æi întemniåarea sa la Sãtmar – Satu Mare

fiind, apoi, condamnat la un an æi jumãtate închisoare, în mai

1894, Szeged – Ungaria.

Doina lui Lucaciu, scrisã de Iulia Olaru, este cântatã æi astãzi

de cei care s-au nãscut – gândesc æi trãiesc româneæte în ÅARA

DE ACASÃ...!

„Seghedine, Seghedine,

Dumnezeu cum te mai åine?

Mureæ, Tisa pânã când

Te mai rabdã pe pãmânt?”

Mulåi se-ntreabã de ce aceste meleaguri sunt ultimele fâæii

de pãmânt românesc pe care tradiåia a rãmas necosmetizatã, în

Crucea de pe Vârful Åibleæ

F R O N T I E R A

E d i t o r i a l

3


care bucuria de a fi român presupune nu un salt în istorie, ci

o ancorare în prezentul nealterat al regiunii. Eu cred cã istoria

trebuie respectatã, iar noi trebuie sã transmitem, cu decenåã, cu

demnitate, celor ce vin peste vreme, ce s-a întâmplat, pe acest

tãrâm, cum de-am rãmas la fel æi, mai ales, aici.

De câtã împãcare a omului cu el însuæi, a oamenilor între ei,

de câtã înåelegere æi rãbdare avem nevoie noi oamenii, numai

Dumnezeu ætie! Aæ vrea sã pot spune „e bine cã o avem”, nu

doar „e bine sã o avem”. Åara Lãpuæului, zonã exploratã încã

puåin arheologic, a avut aceeaæi soartã æi în etnografie æi folclor.

Consideratã de interferenåã cu Bistriåa æi Nãsãudul, pãrea mulåi

ani una fãrã identitate.

În zorii zilei de 20, când æi pietrele scrâæneau sub gerul

„fãurar”-ului din 1954, în Stoicenii Lãpuæului, în familia lui

Ioan æi Nastasia Leæe vede lumina zilei un fecior. Ursitoarele se

înghesuiau la geamul lui de-abia luminat de lampã æuæotind: „A

venit pe lume Grigore – sã-i dãm sã bea apã dintr-un clopoåel

de argint sã aibã glasul precum acesta”. De mic,

feciorul lui Ioan Leæe era nedezlipit de bunicul

æi de tatãl sãu, pe câmp, în pãdure, pe toate

obcinele Stoicenilor. Îi plãceau horele pe care

le cântau bãrbaåii æi femeile la muncile sub care

asudau pentru agoniseala zilei de mâine, dar æi

la horele (doinele), nunåile æi botezurile sãvâræite

de preotul sau vlãdica protopopiatului.

Imita uæor vocile care-i plãceau, învãåa

cântecele vechi, dar îi plãceau æi instrumentele

muzicale. Dintre ele, cel mai mult iubea

fluierul.

În acea vreme greu îæi dãdea åãranul odorul

la æcoalã, deæi îl dorea învãåat, dar nu avea cu

cine lucra pãmântul æi vroia sã coseascã cu el

în brazdã sau sã åinã de coarnele plugului tras

de boii plãvani. Însã, Ioan Leæe, dupã ce cântãri

mult se hotãrî: „-Îl dau pe Grigore la æcoalã!”.

Tânãrul zburda de bucurie æi-æi spunea în gând

„-O sã învãå sã cânt pe note muzicale...!”

A urmat apoi cursurile liceului de muzicã

din Baia-Mare, fiind învãåãtor în åinutul Lãpuæan,

unde a format coruri, a legat colective æi formaåii muzicale,

toate în sprijinul oamenilor æi pe lângã Casa de Culturã

Târgul Lãpuæ.

Vocea, timbrul, tematica, mesajul lui Leæe erau tot

mai evidente în lumea maramureæeanã, dar æi naåionalã.

Urechea æi sufletul ascultãtorului doreau ceva aparte,

ceva care sã-i glãsuiascã æi sã fie æi vechi æi nou - aæa era

Grigore Leæe.

Au fost, însã, la început semeni care nu l-au înåeles

pe Grigore, însã au fost æi mulåi care au vãzut în el un

rafinament ancestral în domeniu. Nu au greæit.

Lãpuænenilor parcã întotdeauna le-a fost mai la

îndemânã sã meargã la æcoalã la Cluj æi chiar sã încerce

sã lucreze acolo. Astfel, drumul lui Grigore era clar æi scris

– Centrul de Creaåie popularã Cluj-Napoca, absolvirea

Academiei de Muzicã Gheorghe Dima Cluj-Napoca. A absolvito

cu brio, iar apoi doctoratul în domeniu. Au urmat turnee în

åarã æi în toatã lumea, din Tibet în Irlanda æi Grecia, peste

Atlantic æi Pacific. Cu toaca æi fluierele în traistã, cu glasul lui, a

uimit lumea æi a ridicat în picioare sãli întregi de suflete care au

înåeles mesajul, deæi nu cânta în limba lor. Æi cât este de greu sã

cânåi singur, fãrã orchestrã – sã baåi în lemn (toacã) cu alt lemn

(ciocanul din lemn) æi sã auzi doar sunetele zburãtãcite în liniætea

sãlii, împietrirea admirativã a celor mulåi, care-l ascultau.

Drumul spre Bucureæti nu a fost uæor. Pentru emisiunea „La

poråile ceriului”, de pe TV Cultural - Televiziunea Românã, a fost

distins cu premiul AFPTR în 2007.

1 decembrie 2008, de Ziua Naåionalã a României, Grigore

Leæe a concertat la Viena în catedrala minoritãåilor æi tot cu toaca

æi fluierele în concertul muzical intitulat „Obâræii”.

Cei care i-au ascultat sonoritãåile de excepåie au fost apucaåi

parcã de un dor de ducã, rar avut. Au rãsunat colinde æi hori:

„Nu-i luminã nicãri” – cântat cu sala toatã odatã.

Câtã durere æi bucurie transmite Grigore prin

ceea ce face „Sãracu omul cu jele, Cum plânge

seara la stele, Ochii i se fac mãrgele - Sãracu

omul cu dor, Cum plânge seara la nor, Ochii i

se fac ponor”.

Æi, dacã pãrintele Vasile Lucaciu nu a reuæit

sã impresioneze Viena la 1892, a impresionat-o

Grigore Leæe în 2008 æi ... „niciodatã nu e prea

tãrziu”. Felicitãri MAESTRE !

Îi mulåumesc lui Grigore cã a acceptat sã bea

apã din clopoåelul de argint, în 1954, ca sã ne

poatã da nouã, în loc de apã, sunete rupte din

spaåiul divin.

Iac-aæa, Lãpuæul æi-a regãsit o identitate æi îl

rog sã accepte sã-l trec în Cartea de Onoare a

Poliåiei de Frontierã Române, cu pana artistului,

æi sã nu uite cã, în cartea sufletului meu, numele

lui e scris cu slove de aur.

4

E binecunoscut faptul cã mulåi dintre cei din jur au

considerat, de-a lungul timpului, cã un poliåist nu are

cum sã simtã, sã vorbeascã, sã transmitã poetic, anumite

mesaje. Dupã aceætia, poliåistul ar trebui sã fie rigid în

exprimare æi ancorat în duritate. Voi, cei care m-aåi

cunoscut, aåi vãzut æi simåit, în mine, un „om aproape

de om”. Paradoxal, sunt promotorul vechiului æi artizanul

noului. Sunt poliåist, în slujba cetãåeanului. Deci, sunt în

slujba voastrã, a tuturor. Fie cã sunteti „cetãåeni poliåiæti”,

„cetãåeni de frontierã” ori cetãåeni români!

E felul meu de a vã spune „sã auzim de bine, sãrbãtori

fericite æi colindã bunã!”

Cetãåeanul Nelu POP

F R O N T I E R A

E d i t o r i a l


Modificãri organizatorice

În scopul optimizãrii structurii PFR æi obåinerii unor

rezultate pozitive cu ocazia evaluãrii Schengen, ce va fi

efectuatã de cãtre experåii Statelor Membre, în cadrul

PFR, începând cu data de 15 noiembrie a.c., la nivelul PFR

au fost fãcute modificãri organizatorice care se referã la

întãrirea unor domenii de activitate, cum ar fi capacitatea

de coordonare a Inspectoratului General, supravegherea

æi controlul trecerii frontierei în aeroporturile deschise

traficului internaåional, combaterea fraudei documentare,

cooperarea internaåionalã, capacitatea de reacåie în situaåii

deosebite, comunicarea publicã æi, nu în ultimul rând,

resursele umane.

Astfel, noua organigramã a PFR a suportat urmãtoarele

modificãri:

• S-a înfiinåat DPF Sighetu Marmaåiei, cu sediul în

municipiul cu acelaæi nume. Aceasta are în subordine IJPF

Maramureæ æi IJPF Satu Mare, în timp ce la DPF Oradea au

rãmas subordonate IJPF-urile Arad æi Bihor.

De asemenea, prin trecerea IJPF Botoæani din subordinea

DPF Iaæi în subordinea DPF Rãdãuåi, împreunã cu IJPF Suceava

se formeazã noua DPF Rãdãuåi, în timp ce la DPF Iaæi rãmân

în subordine IJPF-urile Iaæi, Vaslui æi Galaåi.

• A fost constituitã Direcåia Management Puncte ale Poliåiei

de Frontierã Aeroportuare, în cadrul IGPF. Astfel, punctele

poliåiei de frontierã aeroportuare din cadrul inspectoratelor

judeåene trec în subordinea nemijlocitã a IGPF. Asigurarea

logisticã a punctelor aeroportuare din judeåele de frontierã

se va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de

frontierã. Direcåia va coordona punctele poliåiei de frontierã

aeroportuare subordonate nemijlocit inspectoratului general

æi va avea în compunere douã servicii æi anume Serviciul

Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi, respectiv Serviciul

Cooperare Operativã æi un compartiment de Secretariat æi

Documente Clasificate.

• În cadrul Inspectoratului General s-a înfiinåat Direcåia

Management Operaåional æi Cabinet, prin:

- trecerea Serviciului Organizare, Planificare Misiuni

æi Resurse în subordinea direcåiei æi schimbarea denumirii

în Serviciul Organizare æi Planificare Resurse; desfiinåarea

compartimentelor Operaåii, Planificare Reacåii pentru Situaåii

de Urgenåã æi Planificare Activitãåi æi Programe; serviciul

va fi reorganizat pe urmãtoarele componente: Biroul

Organizare, Compartimentul Management Stãri Excepåionale

æi Planificarea Înzestrãrii æi Compartimentul Reglementãri æi

Standarde Operaåionale;

- trecerea Serviciului Cabinet æi Relaåii Publice în

subordinea direcåiei nou constituite, schimbarea denumirii

în Serviciul Cabinet æi Relaåii cu Publicul, preluând cu aceastã

ocazie atribuåiile referitoare la întocmirea Registrului Istoric

al inspectoratului general;

- trecerea compartimentului Analizã, Statisticã æi Evaluare

în subordinea acesteia æi transformarea în Serviciul Planificare-

Evaluare, Statisticã æi Diagnozã Organizaåionalã, revenindu-i

în competenåã atribuåiile referitoare la planificarea/programarea

activitãåilor la nivelul Poliåiei de Frontierã Române; serviciul

va fi prevãzut cu trei compartimente: Planificare-Evaluare,

Statisticã, respectiv Diagnozã Organizaåionalã;

- înfiinåarea Centrului operaåional (la nivel serviciu) -

prin preluarea Serviciului Dispecerat æi a unor competenåe

æi funcåii de la actualul Serviciu Organizare, Planificare

Misiuni æi Resurse; va asigura, în principal, coordonarea

æi monitorizarea, la nivel naåional, a misiunilor efectivelor

Poliåiei de Frontierã în situaåii de urgenåã æi alte situaåii

complexe sau cooperarea cu alte instituåii abilitate. Centrul va

avea urmãtoarea structurã: Biroul Planificare æi Monitorizare

Misiuni æi Biroul Dispecerat.

• Trecerea Centrului de Comunicaåii æi Tehnologia

Informaåiei în cadrul Inspectoratului General æi schimbarea

denumirii din Centru în Direcåia de Comunicaåii æi Tehnologia

Informaåiei æi trecerea compartimentului Asigurare Tehnico-

Materialã în subordinea directorului direcåiei, întrucât acest

compartiment asigurã mentenanåa tehnicii de comunicaåii

æi tehnologia informaåiei pentru structurile din cadrul

inspectoratului general, precum æi pentru cele subordonate

nemijlocit acestuia.

• Schimbarea denumirii titulaturii Serviciului Criminalistic,

din Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã, a

Compartimentului Criminalistic, din inspectoratele judeåene

ale Poliåiei de Frontierã precum æi din Centrul de Supraveghere

æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi Bucureæti – Otopeni

în Serviciul / Compartimentul Expertizã a Documentelor de

Cãlãtorie æi Criminalisticã.

• Trecerea centrelor / punctelor / biroului de contact în

subordinea nemijlocitã a inspectoratului general æi prevederea

acestora într-un singur stat de organizare cu denumirea Stat de

organizare al structurilor de contact la frontierã. Asigurarea

logisticã a centrelor / punctelor / biroului de contact se

va efectua de cãtre inspectoratele judeåene ale poliåiei de

frontierã, din judeåele unde acestea funcåioneazã.

• Constituirea Compartimentului Purtãtor de cuvânt,

la inspectoratele judeåene, subordonat nemijlocit æefului

inspectoratului judeåean.

• Asigurarea celei de a doua funcåii de adjunct æef

grup nave la Grupurile de nave, care va avea specialitatea

marinã.

• Schimbarea denumirii din Serviciul Marketing - Achiziåii

æi Planificare Logisticã în Serviciul Planificare Logisticã

æi Marketing - Achiziåii. Serviciul va fi organizat pe trei

compartimente: Programe; Analizã Logisticã; Achiziåii æi relaåii

cu operatorii economici æi instituåiile, evidenåã cumpãrãri

directe.

• Organizarea Biroului Intendenåã pe douã compartimente,

astfel: Compartimentul Echipament æi Compartimentul

Hrãnire.

• Constituirea Direcåiei Afaceri Europene æi Relaåii

Internaåionale:

- Înfiinåarea Serviciului Relaåii Internaåionale, cu

urmãtoarele componente: Colaborare internaåionalã,

Cooperare cu poliåiile strãine æi Asigurare topogeodezicã, în

subordinea direcåiei;

- Înfiinåarea Serviciului Protocol æi Traduceri, prin preluarea

atribuåiilor æi posturilor Biroului Traduceri æi Translaåie æi a

Compartimentului Protocol, în subordinea direcåiei;

- Înfiinåarea Serviciului Afaceri Europene, prin preluarea

atribuåiilor æi posturilor Biroului Afaceri Europene æi a

Punctului Naåional Focal - OSCE, în subordinea direcåiei

- transformarea Punctului Naåional de Contact FRONTEX

în birou, în subordinea direcåiei.

F R O N T I E R A

R e o r g a n i z a r e 5


ORGANIGRAMA

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ROMÂNE

6

F R O N T I E R A

R e o r g a n i z a r e


F R O N T I E R A

R e o r g a n i z a r e 7


Direcåia Poliåiei de Frontierã Giurgiu

În baza prevederilor Ordinului Ministrului de Interne numãrul

I/05131 din 01.06.2001 privind structura organizatoricã a Poliåiei

de Frontierã Române, s-a înfiinåat Direcåia Poliåiei de Frontierã

Giurgiu, a cãrei structurã organizatoricã actualã a fost aprobatã

prin Ordinul Ministrului Administraåiei æi Internelor numãrul

I/0606 din 01.11.2004.

Direcåia gestioneazã problematica frontierei de stat în zona

de competenåã, pe o distanåã de 447,2 km fluviali, prin activitãåi

desfãæurate de cinci inspectorate judeåene ale poliåiei de frontierã

(Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Cãlãraæi), în care sunt incluse 14

sectoare: Calafat, Piscu Vechi, Bistreå, Bechet, Orlea, Corabia,

Turnu Mãgurele, Zimnicea, Vedea, Giurgiu, Gostinu, Chirnogi,

Olteniåa æi Cãlaraæi, 9 puncte de frontierã, inclusiv Zona Liberã

Giurgiu.

Direcåia îæi exercitã atribuåiunile conform legii, iar pentru

îndeplinirea lor coopereazã cu celelalte structuri ale Ministerului

Internelor æi Reformei Administrative æi alte instituåii cu atribuåii

în domeniul ordinii publice æi siguranåei naåionale din zona

de responsabilitate, cu respectarea prevederilor planurilor de

cooperare æi protocoalelor încheiate, precum æi a acordurilor cu

R. Bulgaria, cu privire la frontiera de stat.

În vederea îndeplinirii noilor obiective ce au revenit structurii

odatã cu aderarea la spaåiul comunitar æi armonizãrii legislaåiei

naåionale cu acquis-ul Schengen, activitatea direcåiei a vizat cu

prioritate pregãtirea, documentarea, instruirea æi îndrumarea

personalului, cu privire la regulile impuse de pricipalele

acte normative europene æi anume: - Directiva 2004/38/CE a

Parlamentului European æi a Consiliului din 29 aprilie 2004

privind dreptul la liberã circulaåie æi æedere pe teritoriul statelor

membre pentru cetãåenii Uniunii æi membrii familiilor acestora;

- Manualul Practic pentru poliåiætii de frontierã (Manualul

Schengen); - Regulamentul nr. 562/2006 al Parlamentului

European æi al Consiliului din 15 martie 2006 privind crearea

unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la baza liberei

circulaåii a persoanelor peste frontiere (Codul Frontierelor

Schengen).

De asemenea, la nivelul instituåiei au fost întreprinse

demersuri pentru realizarea obiectivelor rezultate din Strategia

naåionalã de management integrat al frontierei de stat a României

în perioada 2007 - 2010, punctul 3 – Conceptul de management

integrat al frontierei de stat - Filtrul II – Cooperarea internaåionalã

privind frontiera, Filtrul III - Controlul æi supravegherea frontierei

8

Bilanå 01.01-31.10.2008

Având în vedere tendinåele evolutive

ale fenomenului migraåiei ilegale, au fost

luate mãsuri organizatorice æi informativoperative

pentru prevenirea trecerilor

ilegale peste frontierã a persoanelor, atât

prin PTF-uri cât æi la zona verde.

- au fost reåinuåi în tentativã de

trecere frauduloasã a frontierei de stat 53

fãptuitori, reprezentând o creætere de circa

62% faåã de anul trecut, fenomenul fiind

în continuare activ;

- au fost descoperiåi în trecere ilegalã

a frontierei de stat 50 de fãptuitori,

reprezentând o creætere de circa 72%,

comparativ cu 2007.

Ca urmare a activitãåilor informativoperative,

au fost identificate 9 cãlãuze,

faåã de niciuna anul trecut.

La controlul de frontierã au fost

descoperite 61 cazuri pe linia falsurilor în

documentele de cãlãtorie (35 documente

false, 26 fals de identitate) reprezentând

o creætere de circa 1,6%.

Au fost efectuate propuneri de arestare

preventivã într-o cauzã pentru doi autori

ai infracåiunii de trafic de persoane,

iar împreunã cu procurorii din cadrul

birourilor teritoriale ale DIICOT care

supravegheazã æi coordoneazã activitatea

pe aceastã linie, au fost constatate æi

instrumentate 61 lucrãri penale, cu 105

traficanåi æi 176 victime.

Prin mãsurile luate æi activitãåile

desfãæurate, valoarea bunurilor

descoperite æi reåinute în punctele de

frontierã æi pe cãile de comunicaåii a

fost de aproximativ 10.330.000 lei,

din care 5.156.000 lei bunuri DPI

(dreptul proprietãåii imtelectuale). Au

fost constatate 77 infracåiuni de naturã

economico-financiarã, fiind reåinute în

vederea confiscãrii 6,906 kg bijuterii

din aur, 6,880 kg bijuterii din argint,

1.037.900 pachete åigãri diferite mãrci,

5.633 litri bãuturi alcoolice, motorinã

7.490 litri. Au fost executate æapte

acåiuni în cooperare cu Direcåia de

Culturã, Culte æi Patrimoniu, ocazie cu

care au fost descoperite 321 obiecte de

cult (monede vechi, bijuterii, picturi pe

lemn, cãråi vechi æi obiecte de importanåã

tehnicã), precum æi trei tablouri, în valoare

de 30.000 euro.

Au fost descoperite æase autoturisme

ca fiind furate, iar pe linia traficului

de armament - muniåii s-au înregistrat

urmãtoarele rezultate: pistoale cu gaze =

20, puæti = 14 (de vânãtoare = 4; cu aer

comprimat = 10), alte arme = 1, cartuæe

= 494.210 (de vânãtoare = 489.033; cu

gaze = 386; alte cartuæe = 4.791), grenade

= 1.

În scopul prevenirii desfãæurãrii unor

activitãåi infracåionale împotriva României,

nu s-a permis intrarea la 223 cetãåeni

strãini, din care: 19 daåi în consemn sã

nu li se permitã intrarea, 104 cu nereguli

în documentele de cãlãtorie, 28 fãrã

mijloace de întreåinere, 62 infractori, iar

în cazul altor 10, din alte motive.

În cooperare cu inspectorii piscicoli

s-a acåionat pentru combaterea faptelor

ce aduc prejudicii fondului piscicol, în

urma cãrora au fost instrumentate 154

lucrãri penale, cu 208 fãptuitori, au fost

aplicate 1.350 contravenåii, în valoare

de aproximativ 226.200 lei æi reåinute

în vederea confiscãrii 2.600 kg peæte, în

valoare de 5.300 lei, unelte æi ambarcaåii

în valoare de 30.000 lei.

Pe linia prevenirii æi combaterii

faptelor ce aduc prejudicii fondului

cinegetic au fost constatate 4 infracåiuni

la Legea 403/2006 æi au fost confiscate 8

arme æi 71 cartuæe de vânãtoare.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


de stat a României, Filtrul IV – Activitãåi în

interiorul teritoriului naåional, prevãzute

la:

a) punctul (25): intensificarea

cooperãrii bilaterale cu structurile

similare ale statului vecin în domeniul

managementului frontierei comune;

dezvoltarea cooperãrii regionale în

bazinul fluviului Dunãrea; dezvoltarea

parteneriatului cu åãrile de origine æi

tranzit;

b) punctul (30): asigurarea cu

personal suficient, cu un nivel ridicat de

profesionalism, bazat pe pregãtirea de

bazã, competenåe tehnice, lingvistice,

manageriale; dezvoltarea analizei

de risc în vederea sprijinirii eficiente

a luptei împotriva infracåionalitãåii

transfrontaliere, inclusiv a contrabandei;

asigurarea infrastructurii, a sediilor,

separarea fluxurilor de pasageri, facilitãåi

portuare, infrastructurã, comunicaåii;

asigurarea echipamentului adecvat tipului

de frontierã.

c) punctul (34): - realizarea,

modernizarea æi interconectarea

sistemelor de comunicaåii; asigurarea

construcåiei instituåionale a resurselor

umane, din punct de vedere cantitativ

æi calitativ, îmbunãtãåirea schimbului de

date æi informaåii; combaterea corupåiei

în rândul personalului; instituirea unui

control specific la frontierã pentru

cetãåenii strãini din åãri teråe.

La nivelul Biroului C.T.S.I. se

desfãæoarã activitãåi informativ-operative,

în vederea luãrii în lucru calificat,

împreunã cu SIPI Giurgiu æi S.C.C.O.A.

Giurgiu, a unui grup infracåional implicat

în traficul transfrontalier de stupefiante.

Pe parcursul anului 2008, au fost

descoperite: 6,04 kg heroinã, 12,35 gr

opium, 7,43 gr. rezinã de cannabis, 10

comprimate nandrodec.

Cooperarea internã a avut în atenåie

urmãtoarele principii:

- de confidenåialitate æi de

compartimentare a muncii fiecãrei

structuri;

- schimbul de informaåii în mod

operativ;

- valorificarea operaåionalã a datelor

transmise;

- coordonarea activitãåilor în limita

competenåelor stabilite de lege;

- informare continuã æi reciprocã cu

privire la evoluåia situaåiei operative.

Obiectivele direcåiei în 2008,

au constat în: - obåinerea de date æi

informaåii în legãturã cu forme, metode

æi mijloace folosite pentru sãvâræirea

de infracåiuni precum æi identificarea,

anihilarea æi reåinerea celor care au

sãvâræit infracåiuni.

În acest sens, s-au organizat în comun

1.518 acåiuni, cu realizarea a 1.691 de

misiuni, fiind constatate infracåiuni (pentru

care au fost întocmite lucrãri penale) æi

contravenåii.

Activitatea de colaborare cu organele

de frontierã bulgare se caracterizeazã

În pragul sfintelor sãrbãtori ale

Crãciunului, doresc sã mulåumesc

tuturor poliåiætilor de frontierã

pentru profesionalismul dovedit în

desfãæurarea activitãåilor specifice,

pentru felul în care s-au dedicat æi

modul responsabil în care au ætiut sã-æi

îndeplineascã misiunile, convingând

astfel cã sunt cu adevãrat poliåiæti de

frontierã europeni. Eforturile depuse

zi de zi, consecvenåa, perseverenåa,

profesionalismul æi performanåele

obåinute – sunt doar câteva din notele

definitorii ale poliåistului de frontierã

al zilelor noastre. El, poliåistul de

frontierã român, este cel care

reprezintã imaginea României, cel

care, neîntrerupt, este prezent la fruntariile åãrii, ætiind sã se adapteze rapid la

schimbãrile frecvente ale mediului intern æi internaåional.

Doresc sã transmit tuturor poliåiætilor de frontierã æi familiilor acestora urãri de

sãnãtate, viaåã lungã æi prosperitate, putere de muncã, cât mai multe împliniri æi

reuæite. Doresc, de asemenea, ca anul 2009 sã fie unul plin de bucurii æi realizãri,

atât profesionale cât æi personale, sã le aducã în suflete fericire, liniæte, echilibru,

speranåa într-un an mai bun, generozitate æi foråa de a fi mereu învingãtori.

La mulåi ani !!!

ca fiind foarte bunã, fapt demonstrat de

receptivitatea æi operativitatea de care

s-a dat dovadã, în mai multe situaåii,

atât operative cât æi anterior planificate.

Pânã în prezent, continuarea colaborãrii

între cele douã poliåii de frontierã s-a

concretizat prin: crearea Biroului de

Contact Româno – Bulgar de la Giurgiu,

supravegherea frontierei tip „Tablã de

Æah’’, executarea de misiuni în comun

în echipã mixtã, terestre æi pe fluviul

Dunãrea æi lucrul în comun la o singurã

oprire, în cadrul PTF Comun Giurgiu

– Ruse.

La obåinerea rezultatelor prezentate

mai sus æi-a adus contribuåia æi

activitatea din domeniul logistic. Astfel,

s-a coordonat æi organizat activitatea de

primire a 24 mijloace de mobilitate navalã

(3 æalupe fluviale de control portuar

proiect P66 æi 21 de ambarcaåiuni fluviale

de patrulare proiect ARVOR 215, dotate

Mihai Cristinel BRÃTAN, directorul DPF Giurgiu

cu echipamente moderne de observare æi

monitorizare a traficului naval pe fluviul

Dunãrea) æi 19 mijloace de mobilitate

terestrã (autoturism Mercedes Vito

– 10 buc, autoturism Mercedes Sprinter

– 3 buc, autoturism Kia Sorento – 6

buc), nou intrate în dotare prin diferite

programe de achiziåie (Phare, fonduri

guvernamentale).

La nivelul inspectoratelor se aflã în

diferite stadii de lucru (disponibilizare la

nivelul MIRA propuneri de scoatere din

funcåiune) scoaterea din dotarea acestor

structuri a 21 de ambarcaåiuni proiect

Drusilla æi proiect F 50.

De asemenea, pentru creæterea

gradului de intervenåie, atât din punct

de vedere operativ cât æi logistic (pentru

remedierea defecåiunilor), inspectoratele

judeåene au mai fost dotate cu câte un

peridoc æi câte un dispozitiv de ridicare

a ambarcaåiunilor.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i 9


Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara

Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara a fost înfiinåatã în

anul 2001, în baza O.U.G. 104/2001, aprobatã prin Legea

nr. 81/2002 æi este structuratã ca autoritate de coordonare,

îndrumare æi control a inspectoratelor judeåene ale Poliåiei de

Frontierã Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi. În cadrul direcåiei

funcåioneazã 17 sectoare (8 sectoare de tip I æi 9 de tip II), iar

pânã la 15 noiembrie a.c. a funcåionat æi PTF Aeroport Timiæoara,

subordonat direct IJPF Timiæ.

IJPF Mehedinåi are în subordine: SPF Æviniåa; SPF Oræova, cu

PTF Oræova-portuar; SPF Drobeta Turnu Severin, cu PTF Drobeta

Turnu Severin-portuar æi PTF Poråile de Fier I-rutier; SPF Poråile

de Fier II, cu PTF Poråile de Fier II-rutier; SPF Gârla Mare.

IJPF Caraæ-Severin are în subordine: SPF Berzasca; SPF

Moldova Veche, cu PTF Moldova Veche-portuar; SPF Socol;

SPF Naidaæ, cu PTF Naidaæ-rutier; SPF Oraviåa.

IJPF Timiæ are în subordine: SPF Moraviåa, cu PTF Stamora-

Moraviåa-rutier æi feroviar; SPF Deta; SPF Cruceni; SPF Jimbolia,

cu PTF Jimbolia-rutier æi feroviar; SPF Lunga; SPF Beba Veche;

SPF Sânnicolau Mare cu PTF Cenad-rutier.

DPF Timiæoara gestioneazã 20% din frontiera de stat a

României, din care, ca frontierã externã a Uniunii Europene, cu

Republica Serbia 546,4 km, iar ca frontierã internã a U.E. are

în responsabilitate 49,3 km la frontiera cu Republica Ungaria æi

28,8 km cu Republica Bulgaria.

Principalele obiective ale activitãåii DPF Timiæoara, de la

momentul integrãrii României în Uniunea Europeanã, au fost:

adaptarea managementului frontierei de stat la standardele

U.E., armonizarea proceduralã a activitãåilor în concordanåã cu

acquis-ul Schengen, combaterea criminalitãåii transfrontaliere

în toate formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea

cooperãrii æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale,

adaptarea procedurilor de control al traficului de frontierã la

normele europene, asigurarea infrastructurii æi echipamentului

necesar în vederea asigurãrii fluiditãåii traficului prin punctele

de frontierã.

Astfel, de la 1 ianuarie 2008

æi pânã în prezent, au tranzitat

PTF-urile din zona de competenåã

a DPF Timiæoara 8.003.673

persoane, cu 3.178.306 mijloace

de transport. Dintre acestea,

3.460.048 persoane, cu 1.686.015

mijloace de transport au tranzitat

prin PTF Cenad, care constituie

principala poartã de legãturã

a judeåului Timiæ æi a zonei de

Sud – Vest a åãrii cu Uniunea

Europeanã. Poliåiætii de frontierã

au acåionat permanent pentru

combaterea infracåionalitãåii în

zona de competenåã. În acest

sens, au fost constatate 2.596 de

10

infracåiuni, în care au fost cercetate 1.653 de persoane, dintre

care 1.393 cetãåeni români æi 260 cetãåeni strãini. Au fost

cercetate în stare de arest 24 de persoane, 12 au fost reåinute

æi ulterior puse în libertate æi 1.619 au fost cercetate în stare de

libertate. Pentru sãvâræirea infracåiunii de constituire æi aderare

la un grup infracåional organizat (conform Legii 39/2003 æi art.

323 Cp) au fost cercetate 175 persoane.

Pe timpul misiunilor de supraveghere æi controlul trecerii

frontierei poliåiætii de frontierã au constatat 7.960 contravenåii,

din care 1.735 la Legea 243/2002, 304 la Legea 248/2005 æi

2.101 la Legea 192/2001.

Având în vedere prevederile Strategiei de Securizare a

Frontierei, în perioada 2007-2010 æi prevederile Codului

Frontierelor Schengen, la nivelul Direcåiei se deruleazã activitãåi

concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu ocazia misiunilor

de auto-evaluare Schengen, pentru realizarea condiåiilor practice

referitoare la supravegherea æi controlul trecerii frontierelor, în

vederea aderãrii României la spaåiul Schengen.

În acest context, s-au luat mãsuri de prioritizare a pregãtirii

pe domenii Schengen, cu respectarea cerinåelor Planului

de Acåiune Schengen æi a prevederilor Strategiei de Aderare

la spaåiul Schengen. Sunt în curs de derulare æi activitãåi de

urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea

cu echipamente specifice.

Conducerea DPF Timiæoara s-a preocupat în permanenåã

de dezvoltarea rãspunderii personalului încadrat în funcåii de

conducere, în vederea îndeplinirii la un nivel calitativ superior

a atribuåiilor de serviciu, a realizãrii obiectivelor prioritare care

stau în faåa instituåiei æi realizarea unui climat optim de muncã

în rândul colectivelor subordonate.

Bilanå 01.01-31.10.2008

În anul 2008, personalul DPF Timiæoara a pus un accent

deosebit pe implementarea sistemului integrat pentru securizarea

frontierei æi pe aprofundarea cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor

de control la trecerea frontierelor, în conformitate cu prevederile

Regulamentului 562 al Comunitãåii Europene, urmãrind sã

asigure un nivel ridicat al controlului æi supravegherii la

frontiere, combaterea infracåionalitãåii transfrontaliere în toate

formele æi metodele ei de manifestare, perfecåionarea cooperãrii

æi colaborãrii interinstituåionale æi internaåionale în domeniul

managementului integrat al frontierei, în zona de competenåã.

Managementul la nivelul DPF Timiæoara a urmãrit permanent

realizarea conceptelor, metodelor æi mijloacelor de soluåionare

a problemelor privind conducerea în domeniul activitãåilor la

frontierã, cu accent deosebit pe activitãåile operative, unde s-a

menåinut un echilibru permanent în ceea ce priveæte asigurarea

cu personal specializat.

Personalul Poliåiei de Frontierã din cadrul DPF Timiæoara a

acåionat cu consecvenåã pentru respectarea regimului juridic al

frontierei de stat, descoperirea æi sancåionarea tuturor faptelor

ilegale în zona de competenåã. Astfel, în primele 10 luni ale

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


Felicitãri pentru ceea ce a fost, succes

pentru ceea ce va veni!

Ne pregãtim sã încheiem un nou an – cel

de-al doilea ca frontierã externã a Uniunii

Europene - sã tragem linie dupã ceea ce a

fost, dupã ceea ce am fost, sã inventariem

ceea ce ne-am propus sã facem dar æi sã

privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile,

planurile, prioritãåile la un nou start. Este un

moment propice sã vedem ce am fãcut æi ce

am fi putut face æi mai bine æi, înarmându-ne

cu un spirit autocritic, sã ne identificãm æi sã

ne analizãm minusurile.

Perioada de post-aderare – în care

Poliåia de Frontierã a supravegheat atât

frontierele României cât æi ale Europei Unite

- a fost bifatã ca „trecutã cu brio”, echipa

de experåi europeni apreciind evoluåia

instituåiei æi, în egalã mãsurã, modernizarea

ei, aparatura de supraveghere ori tehnica de

calcul æi comunicaåii din dotare. Este un rezultat la care æi-au

adus aportul æi poliåiætii Direcåiei Timiæoara, care, în primul an

al integrãrii comunitare, au beneficiat de evaluãri foarte bune,

motivante de la evaluatorii strãini. Pe parcursul celui de-al doilea

an al integrãrii, aprecierile au fost, de asemenea, motivante.

Îmi amintesc, de exemplu, cã într-un interviu acordat revistei

editate de Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara – Frontiera de

Vest – ofiåerul de legãturã al Poliåiei Federale de la Ambasada

Republicii Federale Germania la Bucureæti, domnul Michael

Lange, îæi exprima aprecierea la adresa activitãåii poliåiætilor din

vestul åãrii æi sud-vestul României, care au în pazã 20% din

frontiera de stat a României. Domnul Lange a recunoscut rolul

pe care l-au jucat poliåiætii de frontierã din aceastã parte a åãrii

în procesul de metamorfozare a Poliåiei de Frontierã Române

dintr-o structurã militarã într-una poliåieneascã, apreciatã în toatã

Europa, remarcând pe de o parte modul profesionist în care a fost

anului 2008 au fost descoperite 106 persoane care au trecut

ilegal frontiera de stat a României (din care 17 au trecut ilegal

în România), 67 persoane au fost reåinute în tentativã de trecere

ilegalã a frontierei æi 198 persoane au încercat sã treacã ilegal

frontiera cu documente false sau falsificate. Au fost reåinute

æi cercetate 160 de persoane pentru sãvâræirea infracåiunii de

aderare la un grup infracåional organizat æi 28 persoane pentru

sãvâræirea de infracåiuni specifice traficului ilegal cu substanåe

interzise. Au fost identificate æi reåinute 24 grupuri de migranåi,

cu 8 traficanåi (2 români æi 6 strãini) æi 77 migranåi. Au fost

înregistrate 17 cauze penale pe linia traficului de persoane, fiind

identificaåi pânã în prezent 40 traficanåi æi 68 victime. Au fost

confiscate 483.629 pachete åigãri, în valoare de 1.934.516 lei æi

alte bunuri (cafea, alcool , articole îmbrãcãminte) în valoare de

583.681 lei, precum æi zece autoturisme de lux furate, în valoare

totalã de 310.000 euro.

În toate cauzele instrumentate, DPF Timiæoara a solicitat æi

beneficiat de sprijinul IGPF – Direcåia de Combatere a Migraåiei

Ilegale, Serviciul de Acåiuni Speciale æi Intervenåii, SRI – Secåiile

Timiæ, Caraæ-Severin æi Mehedinåi, SIIPI – Secåiile Timiæ æi

Mehedinåi, iar în cazurile în care s-a impus a cooperat cu Brigada

de Combatere a Criminalitãåii Organizate Timiæoara, Serviciul de

Combatere a Criminalitãåii Organizate Caraæ-Severin, Asociaåia

«Generaåia Tânãrã» din Timiæoara, specializatã în protecåia æi

consilierea victimelor traficului de persoane, Agenåia Naåionalã

Împotriva Traficului de Persoane-Centrul Regional Timiæoara æi

Direcåia Generalã Anticorupåie–Serviciul Teritorial Timiæoara.

Având în vedere caracterul transnaåional al cauzelor

instrumentate, în toatã aceastã perioadã s-a pus un accent

deosebit pe schimbul de date æi informaåii de interes operativ cu

ofiåerii de legãturã strãini care îæi desfãæoarã activitatea la Centrul

Regional S.E.C.I., ataæatul de interne al României la Dublin, cu

ofiåerii operativi din cadrul B.K.A. Viena, agenåi F.B.I. din cadrul

I.C.E. Viena, agenåi F.B.I. din New York, Atlanta æi Washington,

precum æi lucrãtori ai I.N.M. Mexic


F R O N T I E R A

realizatã paza frontalierã la graniåa românosârbã

æi la cea româno-maghiarã, iar pe de

alta, felul în care s-a reuæit aici consolidarea æi

dezvoltarea competenåei lingvistice a multora

dintre poliåiætii de frontierã, ceea ce a avut un

impact pozitiv æi asupra competenåei sociale

reflectate în activitatea din punctele de trecere

a frontierei.

Sunt aprecieri cu atât mai mult resimåite ca

binevenite cu cât, de la 1 ianuarie 2007, prin

punctele de trecere a frontierei din zona de

competenåã a Direcåiei PF Timiæoara, traficul

a fost foarte intens.

Trãgând linie dupã ceea ce a fost în

primele luni ale acestui an, pot afirma cã

pe lista de prioritãåi ale DPF Timiæoara s-

au aflat implementarea sistemului integrat

pentru securizarea frontierei, aprofundarea

cunoaæterii æi aplicãrii procedurilor de control

la trecerea frontierelor, asigurarea unui nivel

ridicat al controlului æi supravegherii frontierelor, combaterea

infracåionalitãåii transfrontaliere, perfecåionarea cooperãrii

instituåionale æi internaåionale în domeniul managementului

integrat al frontierei în zona de competenåã. Un accent deosebit a

fost pus pe activitãåile operative – unde a fost menåinut un echilibru

în ceea ce priveæte asigurarea cu personal specializat – dar, în egalã

mãsurã, pe respectarea regimului juridic al frontierei de stat, pe

descoperirea æi sancåionarea faptelor ilegale.

Amintim, însã, cã finalul de an este æi un moment prielnic sã

privim spre viitor, aliniindu-ne gândurile, planurile, prioritãåile la

un nou start... Acestui proces de profesionalizare æi maturizare

a instituåiei – dovedit æi recunoscut datoritã modului în care æia

îndeplinit misiunile æi angajamentele asumate în faåa Uniunii

Europene, æi în perioada de pre-aderare, æi în cea care a succedat

datei de 1 ianuarie 2007 - îi va da o nouã probã de foc, la fel

de dificilã ca æi securizarea frontierelor, unul dintre multele

criterii pe care România a fost obligatã sã le bifeze pentru a

adera la UE, este vorba despre intrarea, oficialã, începând cu 1

ianuarie 2009, într-un proces de evaluare externã, o consecinåã

a procesului de evaluare Schengen, ca preambul la aderarea,

în 2011, la Spaåiul Schengen – moment care va fi sinonim

cu închiderea etapei controalelor la frontierele interne æi cu

crearea unei singure frontiere externe. Începând cu 1 ianuarie

2009, România va fi pregãtitã sã primeascã misiuni de evaluare

Schengen pe cooperare poliåieneascã, vize æi protecåia datelor.

Optimizarea instituåionalã va reprezenta un element cheie în acest

proces, alãturi de capacitatea Poliåiei de Frontierã Române de a

descentraliza anumite atribuåii æi responsabilitãåi, de modul în care

ne vom eficientiza munca dupã aceastã etapã, care sã ducã la o

structurã suplã æi fiabilã. Åinând cont de prevederile Strategiei de

Securizare a Frontierei în perioada 2007-2010 æi de prevederile

Codului Frontierelor Schengen, la nivelul DPF Timiæoara sunt în

derulare activitãåi concrete de remediere a mãsurilor stabilite cu

ocazia misiunilor de auto-evaluare Schengen pentru realizarea

condiåiilor practice referitoare la supravegherea æi controlul trecerii

frontierelor în vederea aderãrii României la spaåiul Schengen. În

acest context, DPF Timiæoara a luat deja mãsuri de prioritizare a

pregãtirii pe domeniul Schengen, în acord cu cerinåele Planului

de Acåiune Schengen æi cu prevederile Strategiei de aderare

la spaåiul Schengen, având în curs de derulare æi activitãåi de

urgentare a executãrii sarcinilor privind infrastructura æi dotarea

cu echipamente specifice.

Profit de finalul de an sã felicit poliåiætii Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Timiæoara pentru modul în care s-au implicat în realizarea

atribuåiilor de serviciu, pentru aportul pe care æi l-au adus la sporirea

siguranåei frontierei de vest æi sud- vest a åãrii, pentru timpul pe

care nu l-au acordat celor dragi ci l-au pus în slujba instituåiei pe

care o reprezintã. Lor, dar æi familiilor acestora le doresc un an

nou mai bun, un an nou cu împliniri personale nenumãrate, cu

reuæite profesionale, cu sãnãtate æi liniæte sufleteascã.

La mulåi ani!

Dan Silviu BARDAÆ, directorul DPF Timiæoara

D i r e c å i i 11


Direcåia Poliåiei de Frontierã Oradea

A fost înfiinåatã la 01.06.2001 æi are în componenåã douã

inspectorate, organizate pe nouã sectoare æi 12 PTF-uri, astfel:

la IJPF Arad - SPF Nãdlac, cu PPF Nãdlac; SPF Turnu, cu PPF

Turnu; SPF Curtici, cu PPF Curtici (rutier æi feroviar), PPF Zona

Liberã (zonã liberã) æi PTF Tudor Vladimirescu (feroviar); SPF

Vâræand, cu PPF Vâræand.

La IJPF Bihor - SPF Salonta, cu PPF Salonta; SPF Giriæul de

Sus; SPF Boræ, cu PPF Boræ æi PPF Episcopia Bihor (feroviar); SPF

Diosig, cu PPF Sãcuieni; SPF Valea lui Mihai, cu PPF Valea lui

Mihai rutier æi feroviar.

DPF Oradea supravegheazã o frontierã de 301,9 km cu R.

Ungarã, din care 97,2% din lungimea ei este terestrã. La data

de 15 noiembrie a.c., gradul de încadrare cu personal era de

96,68%.

Ca principale obiective amintim implementarea progresivã

a procedurilor specifice privind protecåia frontierelor, migraåia

æi azilul, adecvat procesului de armonizare a actelor normative

interne cu acquis-ul comunitar; realizarea æi utilizarea

efectivã a unui mecanism eficient de monitorizare æi evaluare

a managementului integrat al frontierei la toate structurile

subordonate; pregãtirea structurilor în vederea evaluãrilor

Bilanå 01.01-31.10.2008

În ce priveæte migraåia ilegalã, tentativele de trecere ilegalã

au crescut cu 26% (de la 740 la 934) æi 30,6% la treceri (de

la 214 la 312), iar numãrul complicilor la tentativã æi trecere

a crescut cu 18%.

Cantitatea de åigãri traficatã ilegal æi reåinutã ca urmare

a acåiunilor organizate de poliåiætii de frontierã în cooperare

cu organul vamal a fost de

aproximativ 4.266.400

pachete, înregistrându-se

o creætere cu 68% faåã

de perioada similarã a

anului 2007. În traficul

ilicit au fost implicate

circa 5.063 persoane, din

care 67% sunt români, iar

restul ucraineni æi unguri.

Au fost sancåionate

contravenåional 720

persoane, cu sancåiuni

în valoare de peste 2

milioane lei (preponderent

sunt sancåiuni aplicate

de organele fiscale, la

sesizarea organelor PF).

12

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


Schengen æi amplificarea cooperãrii internaåionale în domeniul

managementului frontierei cu R Ungarã, precum æi cu alte åãri

UE.

Principalele domenii de criminalitate transfrontalierã avute

în atenåie: migraåia ilegalã, traficul ilicit cu åigãri, traficul cu

droguri traficul cu mãrfuri contrafãcute æi apãrarea dreptului de

proprietate intelectualã.

Pe linia pregãtirii Schengen: fiecare structurã organizeazã

lunar pregãtire în domeniul Schengen cu toate categoriile de

cadre, s-au inclus teme specifice de pregãtire din domeniu, s-

au nominalizat la fiecare structurã cadre care au ca atribuåiuni

numai activitãåile ce åin de problematica Schengen, 13 cadre au

participat æi o parte mai participã încã, la misiuni în strãinãtate

prin Agenåia FRONTEX æi sub egida UE (programul U.E.M.M.),

în cadrul pregãtirii specifice locului de muncã s-a pus accent

pe utilizarea procedurilor privind diminuarea controlului la

frontierele interne æi aplicarea regulilor specifice la frontierele

externe; participarea a 346 cadre (162 ofiåeri æi 184 agenåi) la 7

cursuri de pregãtire care vizeazã domeniul Schengen în centre

de pregãtire specializate din åarã æi strãinãtate; la 33 de cursuri

(altele decât problematica Schengen) - 219 cadre (34 ofiåeri æi

185 agenåi) au participat la diverse forme de pregãtire în afara

structurilor proprii; fiecare structurã teritorialã are constituit un

grup de lucru pe problematica Schengen.

Instituåiile æi structurile de cooperare sunt cele ale MIRA

(IPJ, BCCO, SZIPI, ORI), SRI, precum æi cele specializate cum

sunt: Garda Financiarã, Serviciul de Investigare Fiscalã, ARR.

La nivelul DPF Oradea existã 40 de protocoale æi planuri de

cooperare cu instituåiile menåionate anterior. Acåiunile în

cooperare reprezintã 41,8% din volumul acåiunilor operative, iar

din acestea 75% îl ocupã cooperarea cu structurile de poliåie.

Dupã integrarea României în UE, DPF Oradea a înregistrat

evoluåii însemnate în combaterea traficului cu droguri, åigãri,

auto furate, mãrfuri piratate æi în mod special în domeniul

migraåiei ilegale. La acest ultim aspect trebuie menåionat faptul

cã presiunea migraåionalã la frontiera cu R.Ungarã este cea mai

ridicatã æi în continuã creætere din partea cetãåenilor din teråe

state, DPF Oradea confruntându-se cu aprox. 72% din numãrul

infractorilor la regimul frontierei æi are cel mai ridicat grad de

securizare a frontierei.

Sfintele Sãrbãtori ale naæterii Mântuitorului æi Anului Nou

îmi oferã plãcutul prilej de a adresa un cãlduros salut, însoåit de

aprecierile mele pozitive pentru rezultatele deosebite obåinute

în îndeplinirea misiunilor în acest an tuturor poliåiætilor de

frontierã.

Moment de liniæte sufleteascã æi de mare sãrbãtoare,

clipele Sãrbãtorilor de Iarnã îmi conferã oportunitatea de a

vã mulåumi pentru efortul depus pentru ca, la finele lui 2008,

DIRECÅIA POLIÅIEI DE FRONTIERÃ ORADEA sã se prezinte

ca o autoritate deosebit de importantã, de sorginte æi vocaåie

europeanã, capabilã sã facã faåã cu succes noilor misiuni

impuse de aderarea României la Spaåiul Schengen.

Doresc fiecãrui poliåist de frontierã, indiferent de locul

unde-æi desfãæoarã activitatea, viaåã lungã, sãnãtate, putere de

muncã æi aprecieri pe mãsura efortului depus.

Sãrbãtori Fericite æi La Mulåi Ani!

Gheorghe Viorel NEMEÆ, directorul DPF Oradea

Traficul cu droguri: s-au reåinut, în 16 cazuri, 394 kg substanåe

psihotrope (383,29 kg heroinã, 123 g cannabis, 70 g cocainã, 6,48

kg haæiæ, 10.082 buc. ecstazy,

10.216 pastile anabolizante),

ceea ce reprezintã o creætere

de 4,5 ori mai mare faåã de

2007.

Traficul cu produse

contrafãcute: valoarea

produselor confiscate ca

urmare a lipsei documentelor

comerciale legale: 829.200

lei (produse agroalimentare,

cafea, electrocasnice);

valoarea produselor piratate

confiscate: 4.091.235

lei (cosmetice æi textile)

provenite din Turcia, având

ca destinaåie åãrile din vestul

Europei.


F R O N T I E R A

D i r e c å i i

13


Direcåia Poliåiei de Frontierã

Sighetu Marmaåiei

În data de 13 noiembrie a.c., la Casa de Culturã a MIRA

din Sighetu Marmaåiei a avut loc o întâlnire de lucru, prezidatã

de cãtre inspectorul general al PFR, chestorul principal de

poliåie dr. Nelu Pop, la care au participat factori de conducere

ai IJPF Maramureæ, IJPF Satu Mare æi ai

altor structuri MIRA, precum æi oficialitãåi

judeåene æi locale.

În cadrul acestei întâlniri a fost

anunåatã, începând cu data oficialã de

15 noiembrie 2008, înfiinåarea Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Sighetu Marmaåiei, prin

Ordinul ministrului internelor æi reformei

administrative, Cristian David. „Mãsura

a fost luatã în contextul în care analizele

de risc æi studiile privind infracåionalitatea,

realizate atât la nivelul IGPF cât æi DPF

Rãdãuåi, au relevat o creætere a faptelor

infracåionale transfrontaliere la graniåa

româno-ucraineanã, dupã aderarea åãrii

noastre la Uniunea Europeanã, respectiv

transformarea acesteia în frontiera externã

UE. Astfel, s-a stabilit cã, ulterior datei de

01.01.2007, la frontiera dintre România æi

Ucraina, s-au înregistrat intensificãri ale

fenomenelor ilegale, în special cele privind

migraåia de persoane æi traficul cu åigãri

de contrabandã, precum æi o reorientare a

direcåiilor de acåiune ale celor douã fenomene, una peste râul

Tisa æi cealaltã peste poråiunea comunã cu Ucraina a râului

Prut” – a afirmat chestorul principal de poliåie dr. Nelu Pop.

Drept urmare, pentru asigurarea în bune condiåii a securizãrii

frontierei externe a Uniunii Europene æi

coordonarea mult mai eficientã a activitãåilor

din punct de vedere operativ, s-a apreciat ca

fiind necesarã înfiinåarea unei noi direcåii a

Poliåiei de Frontierã Române - DPF Sighetu

Marmaåiei – (255,89 km cu Ucraina æi

99,01 cu Ungaria) care are în componenåã

IJPF Maramureæ æi IJPF Satu Mare. Aceastã

structurã va avea în responsabilitate 255,89

km din frontiera româno-ucraineanã, iar cei

183,398 km urmând sã fie gestionaåi de DPF

Rãdãuåi (ce va avea în componenåã IJPF

Suceava æi IJPF Botoæani).

IJPF Maramureæ cuprinde: SPF Sarasãu,

cu PPF Câmpulung la Tisa (feroviar), SPF

Sighet, cu PPF Sighetu Marmaåiei (rutier),

SPF Valea Viæeului, cu PPF Valea Viæeului

(feroviar), SPF Poienile de sub Munte æi SPF

Viæeul de Sus.

IJPF Satu Mare are în subordine: SPF

Carei, cu PPF Carei (feroviar) æi PPF Urziceni

(rutier), SPF Berveni, SPF Petea, cu PPF Petea

(rutier), SPF Halmeu, cu PPF Halmeu (rutier

14

Bilanå 01.01-31.10.2008

Activitatea IJPF Maramureæ, în primele

10 luni ale anului 2008, s-a remarcat prin

rezultate de excepåie, numãrul cazurilor

cu reåinuåi pentru contrabandã, migraåie

ilegalã, trafic de persoane, droguri æi

autoturisme furate a crescut semnificativ,

în comparaåie cu perioada similarã a

anului trecut.

În aceastã perioadã, poliåiætii de

frontierã maramureæeni au desfãæurat

430 de acåiuni proprii, au constatat 616

de fapte penale æi au înregistrat 407

dosare penale. O creætere semnificativã a

infracåiunilor la frontierã s-a înregistrat pe

linia migraåiei ilegale æi a contrabandei cu

åigãri, precum æi a traficului de persoane,

trafic internaåional de autoturisme furate,

dar æi trafic de droguri.

Perioada analizatã s-a caracterizat prin

intensificarea fenomenului migraåiei ilegale

la frontiera româno-ucraineanã, numãrul

de treceri ilegale a frontierei crescând cu

61,5%, faåã de perioada similarã a anului

trecut. În zona de competenåã a IJPF

Maramureæ, la frontiera de stat românoucraineanã

s-au înregistrat 23 evenimente

de trecere ilegalã a frontierei, la care au

participat 200 de persoane, dupã cum

urmeazã: 105 cetãåeni indieni, 80 cetãåeni

pakistanezi, 10 cetãåeni ucraineni, 4

cetãåeni moldoveni, un cetãåean român

æi unul ceh.

În perioada supusã analizei, la nivelul

IJPF Maramureæ au fost înregistrate 16

dosare penale, în care au fost cercetate

47 de persoane pentru sãvâræirea a 47 de

infracåiuni de contrabandã, finalizate cu

RDC (referat de declinare a competenåei)

cãtre DIICOT - Biroul Teritorial

Maramureæ. În cadrul infracåiunilor de

contrabandã au fost ridicate în vederea

confiscãrii 240.570 pachete de åigãri, în

valoare de peste 320.000 euro.

Activitatea de Cooperare internaåionalã

la nivelul inspectoratului, în primele zece

luni ale anului, s-a axat pe cooperarea

cu organele similare de frontierã ale

Ucrainei. Activitatea s-a desfãæurat în

condiåii foarte bune, având ca obiectiv

realizarea mãsurilor stabilite la întâlnirile

de lucru între împuternicitul de frontierã

principal al României æi cel al Ucrainei

æi respectarea prevederilor, ce revin IJPF

Maramureæ, din documentele bilaterale

încheiate de România æi Ucraina în

domeniul frontierei de stat comune. În

acest sens, s-au desfãæurat 14 întâlniri de

lucru æi au avut loc 33 de întrevederi la

frontierã. Pe plan intern, IJPF Maramureæ

are o cooperare de excepåie cu celelalte

structuri MIRA, SRI æi SCCO Maramureæ,

dar, în special, cu DIICOT – Biroul

Teritorial Maramureæ.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


æi feroviar), SPF Tarna Mare æi SPF Negreæti Oaæ.

Pe lângã gestionarea eficientã a problematicii operative,

aceastã mãsurã a avut în vedere æi reducerea cheltuielilor

bugetare (în special, la capitolul carburanåi utilizaåi pentru

deplasãrile în zonele muntoase, la limita dintre judeåele

Maramureæ æi Suceava), precum æi eficientizarea relaåiilor de

colaborare cu autoritãåile de frontierã ucrainene. De asemenea,

înfiinåarea DPF Sighetu Marmaåiei se include în mãsurile pe

care MIRA, respectiv PFR, le întreprinde pentru îndeplinirea

cerinåelor asumate de România pentru aderarea la spaåiul

Schengen (frontiera de Nord a României urmând a fi viitoare

frontierã externã Schengen).

Tot în cadrul acestei întâlniri, a fost numit pe funcåia de

director al DPF Sighetu Marmaåiei comisarul-æef de poliåie Pop

Ion Rapidu (fost director la DPF Rãdãuåi). Director adjunct al

DPF Sighetu Marmaåiei a fost numit comisarul de poliåie Ioan

Cozma (fost director adjunct la DPF Oradea). „Mã onoreazã

aceastã funcåie æi totodatã sunt obligat, dar æi convins, cã

voi reprezenta cu cinste aceastã direcåie nou înfiinåatã”

- a concluzionat comisarul-æef Pop Ion Rapidu. Cuvinte de

apreciere asupra înfiinåãrii acestei structuri teritoriale au venit æi

din partea prefectului judeåului Maramureæ, doamna Gyöngyike

Böndi: „Îi felicit pe toåi cei care au crezut æi au contribuit la

înfiinåarea acestei direcåii æi vã urez mult succes în misiunile

încredinåate. Vã asigur de respectul pe care îl port iniåiativelor

dumneavoastrã æi fiåi convinæi cã, în calitate de reprezentant

al Guvernului în teritoriu, vã sunt alãturi æi cã aveåi sprijinul æi

colaborarea instituåiei Prefectului Judeåului Maramureæ”. S-au

mai declarat mulåumiåi de aceastã realizare æi o considerã un

pas esenåial pentru îndeplinirea cerinåelor asumate de cãtre

România în vederea aderãrii la spaåiul Schengen æi comisarulæef

de poliåie Ioan Isac, æeful Inspectoratului Judeåean de

Poliåie Maramureæ, precum æi reprezentanåii primãriei Sighetu

Marmaåiei, doamna primar, prof. Eugenia Godja æi viceprimarul,

Ovidiu Nemeæ.

Sfintele Sãrbãtori ale Crãciunului æi Anului Nou îmi oferã

plãcutul prilej de a vã adresa urãri de sãnãtate, fericire æi

viaåã îndelungatã. Încheiem un an plin de realizãri æi

trãim cu speranåa cã evenimentele petrecute ne vor oferi

baza realizãrii æi în

anul viitor a unor

proiecte la fel

de ample æi

încununate de

succes.

Apreciind, încã

o datã, eforturile

depuse, paæii fãcuåi

spre performanåã,

transmit un sincer

æi cãlduros „La

Mulåi Ani” tuturor

poliåiætilor de

frontierã din cadrul

Direcåiilor Poliåiei

de Frontierã

Rãdãuåi æi Sighetu

Marmaåiei æi urez,

lor æi familiilor lor,

sãnãtate æi multe

împliniri.

Vã doresc zile

frumoase æi senine, satisfacåii æi succese depline în activitatea

de înaltã rãspundere pe care o desfãæuraåi.

„La Mulåi Ani”

Pop Ion, directorul DPF Sighetu Marmaåiei

Activitatea IJPF Satu Mare,

desfãæuratã în cursul acestui an, s-a

concentrat pe combaterea fenomenului

infracåional transfrontalier, cu toate

aspectele ce åin de acest domeniu, în

mod deosebit cu referire la reducerea

semnificativã a migraåiei ilegale æi a

traficului cu åigãri aduse ilegal din

Ucraina sau descoperirea æi sancåionarea

infracåiunilor sãvâræite în zona de

competenåã a IJPF Satu Mare.

Migraåie ilegalã, cetãåeni afroasiatici,

moldoveni, contrabandã,

åigãri, ucraineni, substanåe interzise

etc. – acestea sunt cele mai uzitate

cuvinte în rândul poliåiætilor de frontierã

sãtmãreni. Pentru cã în activitatea pe

care o desfãæoarã, pe lângã controlul

documentelor æi fluidizarea traficului

în punctele de trecere a frontierei,

supravegherea frontierei de stat, cu

toate aspectele care rezidã din aceasta,

problemele acute cu care s-au confruntat,

încã de la începutul acestui an, au fost

cele ce privesc combaterea migraåiei

ilegale, a contrabandei, traficului ilegal

cu åigãri æi a traficului cu substanåe

interzise.

Combaterea migraåiei ilegale

reprezintã unul dintre principalele

obiective ale activitãåilor æi acåiunilor

poliåiætilor de frontierã sãtmãreni. De

la începutul acestui an, din cauzele

instrumentate de aceætia, a rezultat

faptul cã presiunea migraåionistã a venit

preponderent din partea cetãåenilor R.

Moldova, pe locul secund situânduse

cetãåenii indo-pakistanezi. Cele 26

de grupuri de migranåi descoperite în

cursul anului 2008 au fost formate din

136 de persoane: 50 R. Moldova, 33

Pakistan, 26 India, 14 Georgia, 7 Turcia,

2 Ucraina, 2 Serbia, 2 Somalia.

Traficul ilegal cu åigãri de provenienåã

ucraineanã în zona de competenåã a IJPF

Satu Mare se menåine la cote ridicate,

fapt ce se datoreazã, în special, preåului

mic al åigaretelor din Ucraina. Åigãrile

sunt introduse în România atât prin

PTF Halmeu, de cãtre cetãåeni români

sau ucraineni organizaåi în filiere ale

traficului cu åigãri, cât æi peste frontiera

verde, iar, ulterior, sunt valorificate pe

piaåa neagrã din åarã sau au ca destinaåie

state ale U.E. Totodatã, s-a constatat o

creætere a implicãrii cetãåenilor, din

localitãåile situate în imediata apropiere

a frontierei cu Ucraina, în traficul cu

åigãri peste frontiera verde, deoarece

aceasta reprezintã o sursã de venit

importantã. În traficul cu åigãri peste

frontiera verde sunt implicaåi æi cetãåeni

ucraineni, constituindu-se în adevãrate

reåele ale traficului cu åigãri cu timbru

ucrainean.

De la începutul anului 2008, poliåiætii

de frontierã sãtmãreni au reåinut în

vederea confiscãrii 817.936 pachete

de åigãri, în valoare de 3.026.363 lei.

Zona cu cea mai intensã activitate, din

acest punct de vedere, o reprezintã cea

a sectoarelor PF Halmeu, Tarna Mare

æi Negreæti Oaæ. În cele 35 cazuri de

contrabandã constatate au fost implicaåi

atât cetãåeni români, cât æi cetãåeni

ucraineni.

În urma acåiunilor organizate pe

linia combaterii traficului cu substanåe

interzise, a fost descoperitã cantitatea

de 240,49 kilograme heroinã, dintre

care aproximativ 132 kg într-un tir

condus de un cetãåean turc care a intrat

în România prin PTF Halmeu, alte 108

kilograme într-un camion încãrcat cu

mobilã æi condus de un cetãåean român,

care s-a prezentat pe sensul de ieæire din

åarã la PTF Petea, iar pe lângã acestea æi

58,7 grame canabis.

Dinamica situaåiei operative,

evenimentele de la frontiera de stat

comunã au generat o îmbunãtãåire

a cooperãrii internaåionale, atât cu

autoritãåile de frontierã maghiare, cât æi

cu cele ucrainene.

Mãsurile întreprinse de IJPF Satu

Mare au fost adaptate la noile cerinåe de

contracarare a fenomenului infracåional

transfrontalier æi vor continua cu aceeaæi

fermitate în toate zonele de competenåã,

în colaborare cu celelalte structuri cu

atribuåii în domeniu, atât din åarã, cât

æi din spaåiul Schengen, pentru ca toate

persoanele care tranziteazã frontiera sã

respecte prevederile legale interne æi

internaåionale în vigoare.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i

15


Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi

DPF Rãdãuåi este structura IGPF, cu competenåã în zona de

30 kilometri de la frontiera de stat a României spre interior, pe

raza judeåelor Suceava æi Botoæani, având, totodatã, importanta

misiune de a asigura supravegherea frontierei externe a Uniunii

Europene - securizarea frontierei æi profesionalizarea tuturor

structurilor reprezentând prioritãåi naåionale.

Direcåia gestioneazã 183,358 km de frontierã cu Ucraina æi

171,043 km cu R Moldova, astfel:

• IJPF Suceava acoperã 111,115 km frontierã externã (la

frontiera cu Ucraina), din care 87,168 km frontierã pe uscat

(teren muntos împãdurit) æi 23,947 km frontierã pe apã, având

în subordine 4 sectoare, astfel: SPF Izvoarele Sucevei, cu PMT

Izvoarele Sucevei – Æepot pietonal; SPF Brodina, cu PMT Ulma-

Ruska rutier; SPF Vicov, cu PMT Vicov –Krasnoilsk rutier; SPF

Siret, cu PPF Vicæani – Vadu Siret feroviar, PPF Siret – Porubne

rutier, PMT Climãuåi – Belaia Krâniåa pietonal æi PMT Vãæcãuåi

– Novâi Volcineå, nefuncåional din cauza lipsei infrastructurii.

• IJPF Botoæani acoperã 243,326 km frontierã externã, din

care 72,243 km cu R. Ucraina æi 171,043 km cu R. Moldova,

având în subordine 5 sectoare: SPF Dorohoi, cu PMT Racovãå

– Diacovãå; SPF Darabani; SPF Rãdãuåi Prut; SPF Stânca, cu PPF

Stânca – Costeæti; SPF Româneæti.

Parte componentã a efortului naåional de integrare în structurile

europene æi instrument al aderãrii la spaåiul Schengen, personalul

DPF Rãdãuåi a aplicat în activitatea curentã obiectivele æi sarcinile

ce i-au revenit din Planul de acåiune Schengen, cu accent pe

identificarea æi prioritizarea acåiunilor necesare implementãrii

graduale a acquis-ului Schengen.

Astfel, aplicarea reglementãrilor Uniunii Europene cu

incidenåã la frontierã, valorificarea oportunitãåilor oferite de

cele patru filtre ale sistemului integrat de securizare, cu accent

pe dezvoltarea cooperãrii în plan intern æi extern æi, nu în ultimul

rând, pregãtirea personalului, au constituit obiective de referinåã

în aceastã perioadã.

Continuarea implementãrii noii concepåii de supraveghere

æi control al trecerii frontierei a asigurat cadrul general necesar

abordãrii unitare æi coerente a conceptelor de securizare æi

asigurare a unui înalt nivel de control la frontierã.

În contextul etapei actuale de aderare a României la spaåiul

Schengen, activitatea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi s-a

desfãæurat în interesul persoanei, al comunitãåii æi în sprijinul

instituåiilor statului, exclusiv pe baza æi în executarea legii, având

ca bazã legalã prevederile în vigoare emise de cãtre eæaloanele

superioare.

Bilanå 01.01-15.11.2008

16

Direcåia Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi

asigurã supravegherea æi controlul

trecerii frontierei de stat a României

la frontiera de N-E a åãrii. Obiectivele

prioritare ale activitãåii lucrãtorilor

direcåiei æi structurilor teritoriale în anul

2008 au fost: securizarea frontierei

externe a U. E. în partea de Est a

acesteia combaterea fenomenului

infracåional transfrontalier creæterea

eficienåei activitãåilor de constatare

æi cercetare a infracåiunilor de cãtre

structurile operative amplificarea

cooperãrii cu celelalte structuri ale

M.I.R.A. amplificarea cooperãrii

cu autoritãåile de frontierã vecine, în

vederea contracarãrii fenomenului

infracåional transfrontalier.

Astfel, în domeniul operativ, au

fost întreprinse mãsuri ferme pentru

realizarea obiectivelor propuse,

efectuându-se acåiuni æi controale

organizate, de regulã pe bazã de date æi

informaåii, fapt ce a dus la eficientizarea

muncii operative, indicatorii obåinuåi

în ceea ce priveæte constatarea faptelor

penale, a infracåiunilor constatate æi

soluåionate fiind superiori faåã de

perioada similarã a anului 2007.

În perioada analizatã, lucrãtorii DPF

Rãdãuåi æi ai structurilor subordonate

au executat 1.357 activitãåi preventive,

în urma cãrora s-au constatat 1119

fapte penale, fiind confiscate bunuri

în valoare de 2.038.747 lei, din care

578.956 pachete de åigãri, în valoare

de 1.970.742 lei. De asemenea, au fost

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


efectuate 1.645 de controale, în vederea

eficientizãrii activitãåilor æi înlãturãrii

neajunsurilor.

În zona de competenåã a Direcåiei

Poliåiei de Frontierã s-au înregistrat 31

cazuri de trecere ilegalã a frontierei de

stat a României, în care au fost implicate

53 de persoane.

Cazuri semnificative:

• În data de 28.03.2008, orele

07.15, în zona de responsabilitate

a SPF Vicov – IJPF Suceava au fost

reåinuåi patru cetãåeni georgieni, fãrã

documente de identitate, care au

declarat cã au trecut ilegal frontiera în

noaptea de 27/28.03.2008, din Ucraina

în România. Dupã reåinerea grupului,

toåi membrii acestuia au solicitat

acordarea statutului de refugiat, fiind

predaåi în cursul aceleiaæi zi la Centrul

Regional de Cazare æi Proceduri pentru

solicitanåii de azil Rãdãuåi.

• În perioada decembrie 2007

– februarie 2008, la IJPF Botoæani s-a

petrecut un caz care a stârnit interes

mass-mediei, fiind depistatã æi probatã

activitatea infracåionalã a unui grup

infracåional organizat, constituit din

cetãåeni români, care au transportat

cetãåeni din Republica Moldova în åãri

ale Uniunii Europene, folosind cãråi de

identitate sau paæapoarte româneæti

false sau aparåinând unor persoane cu

fizionomie asemãnãtoare.

Cetãåenilor, mai sus menåionaåi,

li s-au întocmit dosare penale pentru

sãvâræirea infracåiunilor de trafic de

migranåi æi constituirea unui grup

organizat.

Prin punctele de trecere a frontierei

din cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã

Rãdãuåi au trecut 2.491.621 de

persoane, faåã de 1.654.433 persoane

în perioada similarã a anului 2007. În

acelaæi timp, prin punctele de trecere a

frontierei au trecut 717.739 mijloace de

transport, faåã de 578.129 mijloace de

transport în aceeaæi perioadã a anului

2007.

În cursul perioadei analizate, la

nivelul direcåiei au fost înregistrate 203

lucrãri penale, sub aspectul comiterii

unui numãr de 457 fapte penale.

De asemenea, au fost înregistrate 14

cazuri de contrabandã, în care au fost

implicate 75 persoane.

Ca æi caz semnificativ, îl menåionãm

pe cel din ziua de 12.04.2008, când

lucrãtorii Grupei Operative Brodina

au reåinut, în flagrant, la aproximativ

1 km de linia de frontierã, în zona

„Poiana Cerbului”, doi cetãåeni din

localitatea Falcãu, comuna Brodina,

în timp ce introduceau ilegal în åarã,

prin contrabandã, cantitatea de 24.990

pachete de åigãri de provenienåã

ucraineanã, împreunã cu alte 8

persoane. Ulterior, în urma cercetãrilor

efectuate de echipa operativã, s-a reuæit

identificarea æi reåinerea pentru cercetãri

a altor douã persoane, care au fãcut

parte din grupul de persoane implicate

în evenimentul de contrabandã.

Cooperarea internã a avut drept

scop primordial conjugarea eforturilor

comune în vederea asigurãrii respectãrii

legalitãåii în zona de responsabilitate,

fiind amplificate acåiunile de cooperare

cu instituåiile deconcentrate ale statului

din zona de competenåã. În acest

sens, prin diversificarea colaborãrii

cu procurorii din cadrul unitãåilor de

parchet din zona de responsabilitate

æi cei ai D.I.I.C.O.T., a fost asiguratã

atât pregãtirea specificã a personalului

care lucreazã în structurile operative,

cât æi desfãæurarea de acåiuni comune

pe linia combaterii infracåionalitãåii

transfrontaliere.

Pe linia relaåiilor internaåionale,

reprezentarea s-a fãcut la nivelul

Locåiitorilor Împuterniciåilor de frontierã

principali ai României æi Ucrainei,

luându-se în considerare întreaga

frontierã de nord cu Republica Ucraina,

care are o lungime de 439,4 km æi

include patru inspectorate judeåene ale

poliåiei de frontierã (Botoæani, Suceava,

Maramureæ æi Satu Mare).

Pe linia cooperãrii internaåionale, a

existat o bunã conlucrare cu organele

de graniåã ale statelor vecine, aceasta

realizându-se prin intensificarea

dialogului, atât la nivelul Direcåiei,

cât æi al ofiåerilor specialiæti din

cadrul inspectoratelor subordonate,

cu pondere pe schimbul de date æi

informaåii, în baza documentelor de

cooperare încheiate la nivel teritorial.

În perioada analizatã, efortul

concentrat al componentei logistice a

vizat asigurarea elementelor de suport

al acåiunilor æi misiunilor, în special la

nivelul structurilor operative, precum æi

monitorizarea permanentã a modului în

care este utilizatã æi întreåinutã tehnica

din dotare.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i

17


Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi

Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi

este structura regionalã, subordonatã

Inspectoratului General al Poliåiei de

Frontierã, cu sediul în municipiul

Iaæi æi zona de competenåã pe raza

Bilanå 01.01-31.10.2008

Anul 2008 a reprezentat pentru DPF

Iaæi o perioadã în care s-au depus eforturi

deosebite pentru îndeplinirea atribuåiilor la

toate nivelurile æi realizarea standardelor

de calitate în domeniile ce revin poliåiei

de frontierã, controlul frontierelor æi

cooperarea poliåieneascã, în vederea

realizãrii obiectivului strategic naåional

administrativã a judeåelor Iaæi, Vaslui

æi Galaåi, ce are misiunea de a asigura

supravegherea æi controlul trecerii

frontierei de stat cu R. Moldova. DPF

Iaæi supraveghezã frontiera externã a

României pe o lungime de 511,8

km, iar cele trei inspectorate

sunt structurate dupã cum

urmeazã:

IJPF Iaæi cuprinde: SPF

Bivolari; SPF Iaæi, cu PPF Sculeni

-rutier æi PPF Niculina-feroviar;

SPF Åuåora æi SPF Rãducãneni.

IJPF Vaslui cuprinde: SPF

Huæi, cu PPF Albiåa-rutier; SPF

Berezeni æi SPF Fãlciu, cu PPF

Fãlciu-feroviar.

IJPF Galaåi cuprinde: SPF

Galaåi, cu PPF Galaåi-rutier,

feroviar æi port, precum æi PPF

Zona Liberã; SPF Folteæi æi SPF

Oancea, cu PPF Oancea-rutier.

În perioada de pânã la

aderarea României la Uniunea

Europeanã, DPF Iaæi a parcurs

mai multe etape succesive

de reorganizãri æi dotãri,

de aderare la spaåiul Schengen.

Poliåiætii de la frontiera de est au

acordat o atenåie deosebitã combaterii

migraåiei ilegale, în acest an fiind reåinute

la frontiera verde 66 persoane pentru

intrare ilegalã în åarã, din care 47 cetãåeni

din R. Moldova, 13 din Georgia, doi din

Federaåia Rusã, unul din Belarus, doi din

Afghanistan æi unul din Irak.

Migraåia prin punctele de trecere a

frontierei a fost caracterizatã în principal

de folosirea de documente false sau

falsificate, fiind descoperite 17 persoane

care au acåionat în acest mod.

Au fost destructurate 14 reåele de trafic

de migranåi, în care au fost implicaåi 57

traficanåi, care au încercat scoaterea

ilegalã din România spre åãri din spaåiul

Schengen a 122 migranåi.

concomitent cu încadrarea de

personal.

Asigurarea resurselor umane,

pregãtirea acestora dupã standardele

europene, îmbunãtãåirea cooperãrii,

atât în plan intern cât æi extern, logistica

modernã, suportul legislativ adecvat

æi, nu în ultimul rând, schimbãrile

de mentalitate au fãcut ca DPF Iaæi

sã evolueze æi sã-æi îndeplineascã cu

succes sarcinile care i-au revenit în

realizarea obiectivului naåional de

aderare la Uniunea Europeanã.

Echipa managerialã a luat mãsuri

pentru dinamizarea activitãåilor la

structurile subordonate, prin abordarea

modernã a conceptului de lucru în

echipã, competenåã profesionalã æi

eficienåã în acåiuni. Aceastã atitudine

activã a dus la rezultate consistente în

perioada post-aderare.

Dupã 1 ianuarie 2007, poliåiætii

de la frontiera de est au înåeles

cã eforturile trebuie intensificate

æi canalizate pentru pregãtirea æi

adoptarea mãsurilor necesare aderãrii

la spaåiul Schengen.

Prin descentralizarea decizionalã

Poliåiætii de frontierã au acåionat cu

succes æi împotriva traficului de persoane,

fenomen ce se manifestã în continuare

prin exploatarea sexualã cu victime

minore æi exploatarea prin muncã, fiind

descoperite æi destructurate 11 reåele, cu

57 de traficanåi æi 71 de victime.

Pe linia contrabandei æi traficului

cu bunuri continuã sã existe o presiune

crescutã din partea traficanåilor, atât la

18

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


cãtre structurile subordonate, stabilirea

æi delimitarea clarã a competenåelor

æi responsabilitãåilor, managementul

direcåiei a cãutat sã eficientizeze

activitãåile æi sã le apropie de

standardele Schengen. Prin exercitarea

modernã a funcåiei de coordonare æi

control s-a urmãrit atingerea de cãtre

structurile subordonate a standardelor

de performanåã propuse æi luarea

mãsurilor optime pentru remedierea

disfuncåionalitãåilor.

Conducerea DPF Iaæi æi-a

structurat strategia pentru îndeplinirea

obiectivelor având în vedere

adaptarea permanentã a sistemului

de supraveghere æi control a trecerii

frontierei în funcåie de evoluåia

situaåiei operative, pentru a contracara

æi intercepta fenomenele infracåionale

de la frontiera de est a åãrii.

Competenåa

echipelor

manageriale, calitatea resurselor

umane æi permanenta lor pregãtire,

suportul logistic actual æi perspectiva

îmbunãtãåirii acestuia, potenåialul

colaborãrii cu structurile de securitate

naåionalã æi ordine publicã æi, nu în

ultimul rând, cu populaåia din zona

de competenåã ne dau o robustã

convingere æi speranåã cã ne vom

îndeplini sarcinile ce ne revin în

drumul spre aderarea României la

spaåiul Schengen.

Luna decembrie reprezintã o perioadã

specialã pentru fiecare român. Debuteazã

cu Ziua Naåionalã, ziua în care ne aducem

aminte de înaintaæii care au fãcut posibilã

existenåa æi dezvoltarea statului român æi

este urmatã de Sãrbãtorile sfinte legate de

Naæterea Domnului.

Sfâræitul de an fiind æi moment de

bilanå, privim în urmã drumul parcurs

de poliåiætii de frontierã din estul åãrii pe

drumul profesionalizãrii, al modernizãrii

æi evoluåiei continue dupã modelul

european.

Dragi colegi, se împlinesc în curând

doi ani de când åara noastrã a aderat

la Uniunea Europeanã, aderare la care

instituåia noastrã æi-a adus o contribuåie

semnificativã. Etapele parcurse nu au

reprezentat pentru noi un sfâræit de drum,

ci o continuare a eforturilor pe calea

modernizãrii, creæterii eficienåei æi profesionalismului, astfel încât obiectivul strategic

naåional de aderare la spaåiul Schengen sã fie îndeplinit la termenul propus.

Succesele obåinute cât æi aprecierile managerilor æi experåilor români æi strãini nu ar

fi fost posibile fãrã un efort deosebit depus de majoritatea poliåiætilor de frontierã din

DPF Iaæi, pentru care le adresez binemeritate mulåumiri.

Mulåumesc, de asemenea, managerilor de la structurile supraordonate pentru

sprijinul competent æi permanent care ni l-au acordat în aceastã dinamicã perioadã.

Un gând special de mulåumire îl am pentru toåi experåii Uniunii Europene æi din

spaåiul Schengen, care ne-au ajutat în aflarea drumului cãtre performanåa specificã

spaåiului comunitar.

Etapele urmãtoare reprezintã adevãrate provocãri, care pot fi trecute cu succes

doar prin seriozitate, profesionalism æi perseverenåã, asigurând astfel un înalt nivel de

supraveghere æi control al frontierei de est a României.

Îngãduiåi-mi sã vã felicit pentru rezultatele obåinute æi aæ dori sã vã ætiu mereu

sãnãtoæi, alãturi de familiile dumneavoastrã æi plini de foråã æi curaj pentru a trece

învingãtori peste obstacole.

La mulåi ani!

Dumitru SCUTELNICU, directorul DPF Iaæi

frontiera verde, unde s-au descoperit nouã

cazuri de contrabandã, cât æi în punctele

de frontierã, unde au fost înregistrate

descoperiri semnificative. Valoarea totalã

a bunurilor confiscate depãæeæte 28,4

milioane lei (peste 7,7 milioane euro),

din care 3.039.529 pachete åigãri.

În acest an au fost descoperite 36

autovehicule furate din Italia, Germania,

Spania, Franåa, Belgia æi România.

S-a acordat o atenåie deosebitã

combaterii traficului cu armament,

muniåii, valutã falsã æi bunuri de

patrimoniu, în 2008 fiind descoperite

6 arme, 970 cartuæe de vânãtoare, tir æi

gaze. De asemenea, au fost descoperite

15 icoane de patrimoniu, 2 kg argint æi

650 dolari falæi.

Având în vedere cã nu se poate

controla infracåionalitatea din zona de

competenåã decât printr-o cooperare

susåinutã æi consistentã, s-a acordat o

atenåie deosebitã cooperãrii cu partenerii

interni æi externi.

În plan intern, se coopereazã în mod

eficient cu Direcåiile Poliåiei de Frontierã

din vestul åãrii, cu structurile MIRA æi cu

alte structuri care au competenåe pe linia

securitãåii naåionale æi ordinii publice

precum æi cu cele cu atribuåii în procesul

de securizare a frontierei.

Acåiuni cu rezultate deosebite s-au

desfãæurat sub coordonarea procurorilor

DIICOT, care au apreciat profesionalismul

æi determinarea poliåiætilor de frontierã.

Cooperarea internaåionalã a vizat

eficientizarea relaåiilor cu autoritãåile

de graniåã din R. Moldova æi

Ucraina, pentru realizarea

scopului comun de

interceptare a fenomenelor

infracåionale transfrontaliere.

Componenta europeanã

a cooperãrii s-a derulat prin

intermediul punctelor æi

centrelor de contact, dar æi

prin participarea poliåiætilor de

frontierã în acåiuni desfãæurate

sub coordonarea Agenåiei

„FRONTEX” pe teritoriul a 12

state UE, cât æi pe frontiera de

est a României (operaåiunile Gordius æi

Dacia 2008), la care au participat personal

æi tehnicã din 24 de åãri ale UE.

Operaåiunile au evidenåiat

profesionalismul poliåiætilor de frontierã

români æi capacitatea managerilor români

de a le coordona.

Activitãåile de pre-evaluare Schengen

au beneficiat de suportul experåilor din

MIRA æi statele Schengen, evidenåiind

eforturile depuse pentru implementarea

mãsurilor de securizare a frontierei de

stat dupã aderarea la Uniunea Europeanã

cât æi unele vulnerabilitãåi æi direcåii de

acåiune pe care trebuie acåionat.

Asigurarea logisticã a misiunilor

a reprezentat o componenåã cãreia

conducerea direcåiei i-a acordat o

atenåie deosebitã, cãutând sã imprime

managerilor de pe fiecare palier abilitãåile

necesare pentru gestionarea eficientã æi

judicioasã a resurselor la dispoziåie.

Darea în folosinåã a sistemului de

radio-comunicaåii, noile dotãri cu tehnicã

de mobilitate, control æi criminalisticã au

determinat creæterea eficienåei acåiunilor.

Rezultatele deosebite obåinute în

anul 2008 sunt consecinåa aplicãrii unui

management modern, eficient æi pragmatic,

care a pus în valoare punctele tari, a

valorificat oportunitãåile, acåionând în acelaæi

timp pentru minimizarea vulnerabilitãåilor æi

contracararea permanentã a riscurilor.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i

19


Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

Direcåia Poliåiei de Frontierã

Constanåa este structura regionalã,

subordonatã IGPF, cu sediul în

municipiul Constanåa, având ca zonã

de competenåã teritoriul judeåelor

Constanåa, Tulcea, Brãila æi Ialomiåa

– zona Dobrogea, cu principala misiune

de a asigura supravegherea æi controlul

trecerii frontierei de stat la graniåa cu R.

Bulgaria (139,101 km - uscat æi 22,224

km – maritim), cu Ucraina (178,152 km

– fluvial æi 30,250 km – maritim), precum

æi 203,400 km de mare liberã, asigurând

434,026 kilometri din frontiera externã

a Uniunii Europene.

Are în compunere 4 inspectorate,

13 sectoare, 2 grupuri de nave, 18

puncte de trecere a frontierei (2 rutiere,

12 portuare, 1 feroviar, æi 1 rutier æi

feroviar), precum æi 4 zone libere.

Astfel, distribuåia la IJPF Constanåa

este urmãtoarea: SPF Ostrov, cu PPF

Ostrov – rutier, SPF Bãneasa, SPF Negru

Vodã, cu PPF Negru Vodã – rutier æi

feroviar, GN Mangalia, cu PPF Vama

Veche – rutier æi PPF Mangalia -

portuar, GN Constanåa cu PPF Constanåa

– portuar æi zonã liberã, PPF Constanåa

Sud – portuar æi zonã liberã precum æi

PPF Capul Midia – portuar.

La IJPF Tulcea avem SPF Sulina cu

PPF Sulina – portuar æi zonã liberã, SPF

Tulcea cu PPF Tulcea, – portuar, SPF

Isaccea, SPF Pardina, SPF Chilia

La IJPF Brãila: SPF Brãila I cu PPF

Brãila port – portuar, SPF Brãila II, cu

PPF Zonã Libera – zonã liberã.

La IJPF Ialomiåa: SPF Feteæti, SPF

Hâræova, SPF Cernavodã cu PPF

Cernavodã – portuar.

Activitatea DPF Constanåa constituie

serviciu public ce se desfãæoarã în

interesul comunitãåii, al persoanei

æi în sprijinul instituåiilor statului,

exclusiv pe baza æi în executarea

legii. În îndeplinirea atribuåiilor ce

îi revin, DPF Constanåa coopereazã

cu Prefecturile æi Consiliile Locale

Constanåa, Tulcea, Brãila, Ialomiåa, cu

CZCCOA, DRV, unitãåile de jandarmi

teritoriale æi judeåene, structurile

teritoriale ale DGIPI, DGEIP, SRI, ale

Gãrzii Financiare, Ministerul Public,

alte instituåii ale statului care desfãæoarã

activitãåi în zona de frontierã, precum

æi cu cetãåenii din zonele de frontierã.

Totodatã, existã o colaborare bunã cu

organele de frontierã din Bulgaria æi

Ucraina, în baza înåelegerilor la care

România este parte, executându-se în

comun patrulãri pe teritoriul ambelor

state æi pe braåul Chilia.

Crearea unei imagini pozitive a

instituåiei în åarã æi strãinãtate a constituit

o preocupare constantã, activitatea

de relaåii publice æi relaåii cu massmedia

a avut ca obiectiv consolidarea

relaåiilor parteneriale cu alte instituåii,

pentru ca reprezentanåii organizaåilor æi

comunitãåilor locale sã aibã o percepåie

clarã æi realã asupra rolului instituåiei.

20

Bilanå 01.01-31.10.2008

Total infracåiuni - 934 evenimente (923 infracåiuni æi 11

evenimente soluåionate în baza acordului româno-bulgar), în

care au fost implicate 1.345 de persoane.

Total contravenåii - 3.623, cu valoare aplicatã de 1.105.545

lei, din care valoare încasatã de 59.230 lei.

Treceri ilegale - 60 de cazuri, cu 121 autori.

Trafic de persoane - 61 cazuri, cu 144 autori.

Trafic de droguri - 24 cazuri, cu 25 autori, din care 40 grame

canabis, 14,4 grame haæiæ, 3 grame marijuana, 10,39 grame

cocainã, 18 pastile Chlordiazepoxide.

Autoturisme furate - 29 de maæini.

Braconaj piscicol - 438 cazuri, cu 479 autori. Cantitate de

peæte confiscatã:14.026 kilograme. 44 bãrci, 1.186 plase pescuit,

79 kg icre æi 9 motoare.

Bijuterii - 1.260, 715 grame aur, 6.405 grame argint.

Åigãri confiscate - 36.873 de pachete.

Contrafacere - 138 cazuri, cu 147 autori.

Fals æi uz de fals - 19 cazuri, cu 20 autori.

Valoare bunuri confiscate împreunã cu vameæii constãnåeni

– 119.473.533 lei (7.250 perechi de pantofi, 2.520 bucãåi cuåite,

600 bucãåi jucãrii, 7.396 costume sport, 11.970 treninguri æi 760

sticle parfum).

Arme æi muniåii confiscate - 5 arme de vânãtoare, 9 arme cu

aer comprimat, 3 pistoale æi 650 de cartuæe.

F R O N T I E R A

D i r e c å i i


Evenimente importante

• Exerciåiul Rousofex 2008, desfãæurat în perioada 2-12 iunie a.c., în care

ambarcaåiuni al Poliåiei de Frontierã, alãturi de foråe ale SRI æi MAp au intervenit

împotriva unor presupuse atacuri teroriste la platformele de foraj marin din Marea

Neagrã;

• Exerciåiul Arion 2008, desfãæurat la Sulina, desfãæurat în perioada 5-7 iunie, în

care nave ale Poliåiei de Frontierã au intervenit pentru salvarea de vieåi omeneæti æi

pentru limitarea efectelor unei poluãri în zonã,

• Exerciåiul comun Tomis 2008, desfãæurat în perioada 1-4 iulie la Marea Neagrã, în

care nave ale Poliåiei de Frontierã æi ale Gãrzii de Coastã Turce au acåionat împreunã

pentru interceptarea unor nave suspecte,

• Exerciåiul complex în portul Constanåa intitulat Jackal Stone, desfãæurat în perioada

17-18 septembrie, în care efective ale Poliåiei de Frontierã au intervenit alãturi de foråele

speciale SEAL ale armatei americane, SRI, Jandarmeria Românã æi alte structuri pentru

anihilarea unui grup de teroriæti care au capturat o navã,

• Operaåiunea Euxine 2008, sub egida FRONTEX, derulatã la Constanåa æi Tulcea

în intervalul 1-31 octombrie a.c. æi care a fost un succes pentru Poliåia de Frontierã

Românã,

• A noua întâlnire a æefilor Poliåiilor de Frontierã/Gãrzilor de Coastã din statele

riverane Mãrii Negre, în perioada 6-9 noiembrie a.c la Constanåa. România a preluat

de la R. Bulgaria preæedinåia acestui for de cooperare.

Conducerea Poliåiei de Frontierã

Constanåa doreæte colegilor ca Sfintele

Sãrbãtori de iarnã sã fie întâmpinate cu

multã bucurie æi pace sufleteascã alãturi

de cei dragi.

Naæterea Domnului Iisus Christos este

prin excelenåã o sãrbãtoare a bucuriei,

când practic fiecare om redevine copil

æi îæi deschide sufletul cãtre cele sfinte.

Fie ca aceste Sãrbatori minunate pline

de bucurie sã vã gãseascã alãturi de cei

apropiaåi si sã aveåi împliniri pe toate

planurile în noul an ce bate la uæã!

Crãciun Fericit æi Binecuvântat æi

La Mulåi Ani!

Tudorel ENE,

Directorul DPF Constanåa

Ca æi cazuri semnificative, dorim sã menåionãm un prim

caz în care, dupã luni de muncã, pe 4 noiembrie a.c., poliåiætii

de frontierã din cadrul DPF Constanåa æi IGPF, împreunã cu

procurorii DIICOT Constanåa, lucrãtori ai SIIPI Constanåa æi în

colaborare cu servicii specializate din Statele Unite, Olanda

æi Australia au dat o grea loviturã grupãrilor infracåionale,

anihilându-l pe liderul unei organizaåii, care se ocupa cu

traficul de droguri din åãri ale Americii Latine cãtre Australia

æi state vest-europene. Din grup fãceau parte æi cetãåeni strãini

din Olanda, Germania, Australia æi America, activitatea ilegalã

acestora derulându-se timp de 13 ani.

Un al doilea caz semnificativ înregistrat în lupta împotriva

traficului internaåional cu droguri de mare risc a avut loc pe

data de 12 noiembrie a.c., atunci când o reåea internaåionalã

de traficanåi de cocainã, alcãtuitã din patru cetãåeni români,

a fost anihilatã de poliåiætii de frontierã constãnåeni. Românii

transportau drogurile din Republica Dominicanã spre mai multe

åãri din Europa de Vest, folosindu-se de o metodã folositã pânã

acum de traficanåii de culoare din åãrile lumii a treia: dupã ce

împachetau preåiosul praf alb în calupuri învelite în cauciuc de

la mãnuæi chirurgicale, le îngurgitau æi, cu drogurile camuflate

în propriile intestine, reuæeau sã treacã neobservaåi prin filtrele

de pe aeroporturi. Reuæita misiunii de identificare æi desfiinåare a


F R O N T I E R A

D i r e c å i i

reåelei revine ofiåerilor DPF Constanåa, în colaborare cu DCIT din

cadrul IGPF. Acåiunea, care a durat æase luni, a fost coordonatã

de DIICOT Constanåa æi la ea au mai contribuit SRI – Direcåia

Judeåeanã Constanåa, precum æi structuri specializate din åãrile

tranzitate de infractorii amintiåi.

21


Clopoåelul o l l Mãrii i Negre

e

a sunat la Constanåa

n a

frontierã/gardã de coastã a statelor

riverane Mãrii Negre, iar dupã

ceremonia de predare/primire cei doi

oficiali au fãcut scurte declaraåii de

presã.

Delegaåia românã a prezentat

raportul IGPF despre rezultatele obåinute

æi despre deciziile adoptate de Grupul

de lucru pentru schimbul de informaåii

prin intermediul AIES (Sistemul Automat

În perioada 7 - 8 noiembrie

a.c., la Constanåa, a avut loc cea

de-a IX-a întâlnire anualã a æefilor

autoritãåilor de frontierã/gardã de

coastã a statelor riverane Mãrii

Negre (BSCF).

La aceastã activitate au participat

reprezentanåi ai Direcåiei Generale

„Poliåia de Frontierã” din cadrul

Ministerului de Interne al Republicii

Bulgaria, Poliåiei de Frontierã din MIA

Georgia, IGPF din cadrul Ministerului

Internelor æi Reformei Administrative al

României, Serviciului de Frontierã din

cadrul Serviciului Federal de Securitate

al Federaåiei Ruse, Comandamentului

Gãrzii de Coastã din Republica Turcia,

Administraåiei Serviciului Frontierei

de Stat a Ucrainei. Participanåii au

apreciat procesul de întãrire æi extindere

a cooperãrii dintre autoritãåile de

frontierã/gãrzile de coastã ale statelor

riverane Mãrii Negre pentru perioada

octombrie 2007- noiembrie 2008.

Æeful delegaåiei bulgare a predat

æefului delegaåiei române preæedinåia

Reuniunii æefilor autoritãåilor de

Delegaåia bulgarã a prezentat

raportul Centrului de Informare æi

Coordonare de la Burgas, despre

activitatea desfãæuratã în anul 2008,

precum æi rezultatele Grupului de Lucru

pentru cooperare în domeniul activitãåii

de cercetare operativã de combatere a

terorismului æi a traficului ilegal de

migranåi.

al Schimbului de Informaåii) æi despre

dezvoltarea sistemului de informaåii.

Comanda Gãrzii de Coastã din Turcia

a prezentat raportul privitor la rezultatele

obåinute æi la deciziile adoptate de Grupul

de Lucru pentru îmbunãtãåirea criteriilor

folosite pentru depistarea navelor

suspecte æi confirmare a propunerilor

menåionate în Memorandum.

22

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e


Poliåia de Frontierã din Georgia a

prezentat raportul despre identificarea

æi schimbul de informaåii privitoare

la traficul ilegal cu substanåe radioactive.

A urmat raportul Serviciului

Frontierei de Stat din Ucraina.

Participanåii au apreciat pozitiv

activitãåile æi æi-au exprimat mulåumirea

pentru activitãåile desfãæurate de cãtre

partea bulgarã pe timpul preæedinåiei

acesteia, evaluând activitãåile

grupurilor de lucru în anul 2008 æi

convenind sã continue, în 2009,

activitãåile grupurilor de lucru, dupã

cum urmeazã:

a. Grupul de Lucru asupra

cooperãrii în domeniul activitãåii de

investigare operativã pentru a combate

terorismul æi migraåia ilegalã în cadrul

Forumului de Cooperare la Marea

Negrã prin intermediul Autoritãåilor de

Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor

riverane Mãrii Negre /FCMN, sã aibã

loc în Republica Bulgaria, în luna

martie 2009;

b. Grupul de lucru asupra revizuirii

criteriilor navei suspecte în cadrul

Forumului de Cooperare la Marea

Negrã prin intermediul Autoritãåilor de

Frontierã/Gardã de Coastã ale Statelor

riverane Mãrii Negre, sã aibã loc în

Republica Turcia, în luna mai 2009;

c. Grupul de lucru asupra

identificãrii æi schimbului de informaåii

despre traficul ilegal de substanåe

radio-active, sã aibã loc în Georgia, la

sfâræitul lunii iunie 2009;

d. Grupul de lucru asupra

schimbului de informaåii prin AIES

în cadrul Forumului de Cooperare

la Marea Neagrã prin intermediul

Autoritãåilor de Frontierã/Gardã de

Coastã ale statelor riverane Mãrii

Negre, sã aibã loc în Federaåia Rusã,

la sfâræitul lunii iulie 2009.

De asemenea, a fost luatã

hotãrârea ca schimbul de informaåii

dintre Georgia æi celelalte pãråi sã se

realizeze, temporar, prin intermediul

mijloacelor secundare de comunicare

(fax æi internet).

Partea românã a propus sã creeze

un nou grup de lucru cu privire la

„Optimizarea cooperãrii internaåionale

între Autoritãåile de Frontierã/Gardã

de coastã din statele riverane Mãrii

Negre”, iar participanåii au cãzut de

acord sã discute aceastã problematicã

la urmãtoarea întâlnire pregãtitoare a

experåilor pentru pregãtirea celei dea

X-a Întâlniri anuale a æefilor BSCF,

activitate ce va avea loc în România,

deoarece trebuie clarificat scopul æi

obiectivele acestui grup de lucru.

Precizãm faptul cã partea românã

a prezentat rezultatele operaåiunii

EUXINE.

Participanåii la Reuniune au apreciat

ca fiind pozitive rezultatele care au fost

În cadrul acestui eveniment au avut loc convorbiri bilaterale româno-turce,

ocazie cu care au fost analizate rezultatele activitãåilor realizate în comun, în

anul 2008 de structurile cu atribuåii la frontierã a celor douã åãri.

Cu aceastã ocazie, s-au stabilit coordonatele pentru activitatea de cooperare

din anul 2009, Poliåia de Frontierã Românã æi Garda de Coastã Turcã continuând

în acelaæi mod o foarte bunã cooperare la Marea Neagrã.

atinse în timpul desfãæurãrii exerciåiului

„Black Sea Hawk 2008” æi au decis sã

desfãæoare un exerciåiu similar în anul

2009, sub coordonarea României. Cu

privire la acest aspect, s-a convenit

ca exerciåiul „Black Sea Hawk” sã fie

coordonat în fiecare an de cãtre partea

care deåine Preæedinåia.

O altã tematicã dezbãtutã a fost

cea referitoare la termenii æi condiåiile

pentru invitarea æi participarea pãråilor

teråe în calitate de „observator” la

activitãåile FCMN, deoarece partea

rusã nu considerã necesarã invitarea

unui terå în calitate de observator (stat

sau organizaåie) la aceste reuniuni.

La finalul discuåiilor pe aceastã

temã, participanåii au concluzionat

cã o asemenea decizie se va lua în

conformitate cu prevederile Acordului

FCMN (Articolele 2 æi 9).

Æefii delegaåiilor au adoptat

formularul de schimb de informaåii

cu privire la persoanele suspectate

de sãvâræirea de activitãåi ilegale în

bazinul Mãrii Negre, formular la care

s-a lucrat pe timpul grupului de lucru

pentru cooperare în domeniul activitãåii

de cercetare operativã de combatere a

terorismului æi a traficului ilegal de

migranåi, care a avut loc în Bulgaria,

în data de 25 martie 2008. Acest

formular va face obiectul implementãrii

în cadrul AIES, de cãtre partea rusã, ca

administrator al AIES.

Cu privire la acest aspect, precizãm

cã, din discuåiile purtate, a reieæit faptul

cã nu este obligatoriu sã fie completate

toate câmpurile acestui formular, iar

schimbul de informaåii va fi realizat

cu respectarea strictã a legislaåiei

naåionale æi internaåionale la care

România este parte.

A fost stabilit ca cea de-a X-a

întâlnire a æefilor autoritãåilor de

frontierã/gãrzilor de coastã din statele

riverane Mãrii Negre sã aibã loc în

Ucraina, în luna octombrie 2009, iar

întâlnirea pregãtitoare a experåilor va

avea loc în România, în cursul lunii

septembrie 2009.

Partea ucraineanã, ca æi depozitar al

Acordului FCMN, a informat faptul cã

procedurile interne pentru intrarea în

vigoare a Acordului au fost îndeplinite

în Ucraina æi Bulgaria.

La finalul reuniunii, æefii delegaåiilor

participante au semnat Memorandumul

Întâlnirii.

Dan BUZOIANU


F R O N T I E R A

C o o p e r a r e

23


Directorul Central pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã

din Italia, prefectul Rodolfo Ronconi, a vizitat PFR

În zilele de 24 æi 25 noiembrie a.c., o delegaåie a PFR,

condusã de inspectorul general, chestor principal de poliåie dr.

Nelu Pop, s-a întâlnit cu delegaåia Ministerului de Interne din

Italia, condusã de prefectul Rodolfo Ronconi, director central

Zece poliåiæti de frontierã îæi desfãæoarã activitatea în Republica

Italianã, în perioada 13 noiembrie – 12 decembrie 2008, pe

Aeroporturile din Roma, Milano, Torino, Bergamo æi Verona.

Aceætia participã la o misiune operativã de sprijinire a autoritãåilor

italiene, în scopul contracarãrii fenomenului migraåiei ilegale æi a

traficului de fiinåe umane, precum æi la un schimb de experienåã

în ceea ce priveæte gestionarea frontierelor.

De asemenea, obiectivele specifice avute în vedere sunt

urmãtoarele: controlul documentelor de cãlãtorie asigurarea

tuturor informãrilor necesare în cazul îndepãrtãrii de pe

teritoriul naåional italian, cu însoåire la frontierã, a cetãåenilor

români formarea în domeniul problematicilor Schengen

(Manualul Practic Schengen – practici de gestionare a controlului

la frontierã, respingerea la frontierã æi tratarea acesteia la nivelul

frontierei aeriene etc.)

Cei zece sunt: inspector principal Daniel Cãlin, CSCTF

Aeroporturi Bucureæti – Otopeni; inspector principal Alexandru

Botez, DPF Iaæi; inspector principal Ovidiu Imbre, PPF Aeroport

Cluj Napoca; inspector Dorel Beta, DPF Oradea – PPF Valea

lui Mihai; subinspector Liviu Done, PPF Aeroport Cluj Napoca;

- agent æef de poliåie Daniel Nicolae, PTF Poråile de Fier; - agent

principal Daniel Giurgiu, PPF Aeroport Sibiu; agent principal

Mircea Codrian, DPF Oradea; agent de poliåie Marian Silviu

Potoceanu, din cadrul PPF Aeroport Bacãu; agent de poliåie

Cristina Bîrlãdeanu, din cadrul PPF Aeroport Iaæi.

Iulian PUICÃ

pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din cadrul Departamentului

Siguranåei Publice al M.I. italian.

În prima zi, dupã sosirea în România, delegaåia a efectuat

o vizitã la sediul IGPF, unde, pe lângã prezentãrile realizate

de Poliåia de Frontierã Românã în ceea ce priveæte structura

instituåiei, atribuåiile conferite de lege æi rezultatele Operaåiunii

comune EUXINE (desfãæuratã la Marea Neagrã æi în Delta Dunãrii,

sub egida Agenåiei Frontex), cele douã delegaåii au analizat

acåiunile comune româno-italiene, derulate, pânã în prezent,

atât în åara noastrã, cât æi în Italia.

Astfel, s-a concluzionat cã misiunile de patrulare mixte de la

frontiera verde românã æi italianã (desfãæurate în primele douã

luni ale anului 2008), precum æi cele realizate, în prezent, în

porturi æi aeroporturi, pe linia contracarãrii migraåiei ilegale æi

a traficului de fiinåe umane, sunt extrem de benefice ambelor

pãråi, atât în ceea ce priveæte schimbul de experienåã realizat între

participanåi, cât æi pentru contracararea eficientã a fenomenelor

infracåionale transnaåionale.

A doua zi, oficialii italieni s-au deplasat la sediul MIRA,

ocazie cu care au avut o întâlnire cu secretarul de stat, æef al

Departamentului Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general

dr. Anghel Andreescu. Dupã o scurtã vizitã la Ambasada Italiei,

delegaåia s-a deplasat în zona de competenåã a DPF Giurgiu, unde

a fost prezentat PTF Giurgiu-Ruse æi Biroul de contact românobulgar.

A urmat vizita la Muzeul PFR Giurgiu æi întoarcerea în

capitalã. Înainte de a decola spre Italia, delegaåia a vizitat æi PTF

Henri Coandã.

Aceastã acåiune se înscrie în programul derulat de Poliåia de

Frontierã Românã pentru intensificarea relaåiilor de colaborare

inter-instituåionalã în domeniul frontalier, în vederea asigurãrii

securitãåii frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Ætefan ANDREESCU

Poliåiæti de frontierã români lucreazã

în aeroporturile din Italia

24 F R O N T I E R A


C o o p e r a r e


Problemele de azil æi migraåie - la ora bilanåului

Luni 10 noiembrie a.c., la IGPF, a avut loc æedinåa pentru

evaluarea rezultatelor „Programului de Instruire pentru

Poliåia de Frontierã” în domeniul migraåiei æi azilului, finanåat

de cãtre Fondul de Oportunitãåi Globale, prin intermediul

Ambasadei Marii Britanii la Bucureæti.

Au participat la aceastã întâlnire ambasadorul Marii

Britanii la Bucureæti – Robin Barnett, preæedintele Consiliului

Naåional Român pentru Refugiaåi – Niculae Cârcu, directorul

general ORI – chestor de poliåie Vasile Drãgoi, specialiæti din

cadrul ambasadei Marii Britanii, IGPF,ORI, CNRR.

Începând cu luna mai 2007, pe parcursul unei perioade de

un an, s-au desfãæurat evenimente pentru susåinerea activitãåilor

de pregãtire în problematica migraåiei, azilului æi controlului la

frontierã, derulate în parteneriat cu Consiliul Naåional Român

pentru Refugiaåi. Proiectul æi-a propus sã îmbunãtãåeascã

cunoætinåele æi aptitudinile de specialitate pe problematica

migraåiei pentru toåi cei implicaåi în domeniu, prin aplicarea

politicilor eficiente æi a procedurilor de management al frontierei

æi al practicii judiciare în vederea combaterii migraåiei ilegale, cu

respectarea drepturilor strãinilor æi solicitanåilor de azil.

Principalele activitãåi au cuprins organizarea de sesiuni

de instruire pentru personalul Poliåiei de Frontierã, formarea

de formatori din rândul cadrelor didactice din instituåiile

de învãåãmânt subordonate IGPF care sã desfãæoare ulterior

activitãåi de multiplicare, redactarea unui ghid manual æi a unor

pliante pentru persoanele care intenåioneazã sã solicite azil la

frontierã. O altã componentã a proiectului cuprinde diseminarea

jurisprudenåei relevante în materie, prin intermediul compilãrii

æi publicãrii deciziilor pronunåate.

Tematica sesiunilor de instruire a cuprins: migraåia æi drepturile

omului, principii æi garanåii aplicabile, prevederi legale pentru

strãini æi refugiaåi, competenåele Poliåiei de Frontierã în materiile

migraåiei æi azilului, victimele traficului de persoane, procedura

specificã de azil, Strategia Naåionalã privind Migraåia etc.

Colaborarea între cele douã instituåii s-a realizat în baza

protocolului anual reînnoit între IGPF æi CNRR, care face referire

æi la organizarea de mese rotunde æi seminarii pe tema azilului æi

controlului la frontierã. Activitãåile au reprezentat o continuare

a evenimentelor organizate anterior sub egida Consiliului de

Instruire pe domeniul Azilului æi Migraåiei, având un aport

deosebit Oficiul Român pentru Imigrãri, Înaltul Comisariat al

Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi, precum æi alte organizaåii

neguvernamentale implicate în domeniu.

În cadrul acestui Program au fost desfãæurate :

zece vizite de studii în cadrul sectoarelor æi punctelor de

trecere a frontierei, cu sprijinul ofiåerilor din cadrul DCMI æapte

sesiuni de instruire pe diferite teme în cadrul Æcolilor de Formare

Iniåialã æi Continuã din subordinea IGPF, în cadrul cãrora au fost

instruiåi 1.134 de poliåiæti de frontierã elaborarea Metodologiei

de Procesare a cererilor solicitanåilor de azil la frontierã

redactarea unor pliante pentru persoanele care intenåioneazã

sã solicite azil la frontierã semnarea „Memorandumului de

Înåelegere tripartit, între IGPF, UNHCR æi CNRR, cu privire la

modalitãåile de cooperare æi coordonare în vederea sprijinirii

solicitanåilor de azil pe teritoriul României æi la procedurile de

azil în România”.

Cezar ROTARU

Rolul controlului intern în management

În data de 27 noiembrie a.c., a avut loc festivitatea de

închidere a proiectului de asistenåã tehnicã „Dezvoltarea

Funcåiei de Control Intern pentru Poliåia de Frontierã Românã

æi Autoritatea Naåionalã a Vãmilor” dintre Poliåia de Frontierã

Românã (PFR), Autoritatea Naåionalã a Vãmilor æi Compania

SOFRECO (Franåa).

La eveniment au participat reprezentanåi MIRA, factori de

conducere ai PFR æi ANV, managerul de proiect, precum æi

experåii firmei contractoare.

Proiectul Phare „Dezvoltarea Funcåiei de Control Intern

pentru Poliåia de Frontierã Românã æi Autoritatea Naåionalã a

Vãmilor” - a fost finanåat de Uniunea Europeanã cu un buget de

387.880 euro æi s-a desfãæurat pe parcursul a 12 luni.

Obiectivul general al proiectului a fost acordarea de asistenåã

PFR æi ANV, de cãtre contractorul SOFRECO, pentru asigurarea

unui management eficient, prin folosirea funcåiei de control

intern, ca æi instrument independent, conform celor mai bune

practici ale Uniunii Europene.

Principalele obiective æi rezultate obåinute în cadrul

proiectului sunt:

Realizarea unei evaluãri generale detaliate a capacitãåii

manageriale a PFR æi ANV în ceea ce priveæte controlul intern la

nivelul celor douã instituåii.

Derularea unui program / pachet de instruire a personalului

de conducere din PFR æi ANV în domeniul Dezvoltãrii

Manageriale pentru Funcåia de Control Intern.

În acest sens, 60 angajaåi ai Poliåiei de Frontierã Române

æi Autoritãåii Naåionale a Vãmilor au participat la un program

de instruire modular, în domeniul dezvoltãrii competenåelor de

management executiv, program în care au fost abordate toate

aspectele organizaåionale, de management æi de formare în

domeniul controlului intern.

Elaborarea de recomandãri privind Dezvoltarea Funcåiei de

Control Intern la nivelul PFR æi ANV, precum æi a Planurilor de

Acåiune pentru consolidarea acesteia de cãtre managerii ambelor

instituåii.

Prin eforturile personalului implicat æi sprijinul susåinut al

instituåiilor partenere, prezentul proiect a continuat dezvoltarea

rezultatelor bune obåinute de Poliåia de Frontierã Românã æi

Autoritatea Naåionalã a Vãmilor în activitãåile specifice æi a

condus la dezvoltarea competenåelor de management executiv

în domeniul controlului intern, consolidând bunele relaåii de

cooperare dintre cele douã instituåii.

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

C o o p e r a r e

25


„Poarta” aerianã din centrul României

Aeroportul Internaåional Sibiu este situat într-o regiune

muntoasã, la 3 km vest de Sibiu, cu acces direct din DN1-

Sibiu - Sebeæ.

Aeroportul a fost înfiinåat în baza Decretului nr. 1149,

publicat în Monitorul Oficial nr. 110 din 13 mai 1943, fiind

înfiinåat la început din raåiuni strict militare. Începând cu

1992, aeroportul a fost deschis traficului internaåional, având

ca destinaåie Germania.

Acesta dispune de o pistã de decolare/aterizare cu lungimea

de peste 3 km.

Creæterea traficului de pasageri, precum æi previziunile avute

în vedere dupã aderarea României la Uniunea Europeanã au

reprezentat douã dintre elementele care au stat la baza deciziei

construirii unui nou terminal, finalizat la data de 24 octombrie

2007. Aceste aspecte au fãcut ca traficul aerian pe Aeroportul

Internaåional Sibiu sã înregistreze o afluenåã de peste 10.000

cãlãtori pe lunã. Noul terminal este structurat pe douã nivele

æi permite accesul a 300 pasageri/orã, atât pe fluxul de sosire

cât æi de plecare.

În ceea ce priveæte cursele aeriene, pe Aeroportul

Internaåional Sibiu se opereazã curse regulate, dar æi în regim

charter de cãtre companii aeriene cum ar fi: Tarom, Romavia,

Blue Air, Carpatair, Lufthansa æi Austrian Airlines. Majoritatea

curselor sunt intra – comunitare æi numai 5% dintre acestea au

ca destinaåie spaåiul din afara Uniunii Europene.

De la æeful Punctului de Trecere a Frontierei, comisarul-æef

Florin Tãmãæel, am aflat cã în cadrul aeroportului îæi desfãæoarã

activitatea 6 ofiåeri æi 31 de agenåi, iar datoritã faptului cã pe

aeroport cursele sunt ziua, programul de lucru al poliåiætilor este

între orele 5.30- 21.30, beneficiind apoi de timpul de odihnã

legal. Pe timpul nopåii rãmân doar doi agenåi, unul la dispecerat

iar celãlalt asigurând supravegherea zonei de competenåã. Cu

privire la trafic, acesta este de zece curse aeriene pe zi æi peste

10.000 de cãlãtori pe lunã, dintre aceætia doar o treime fiind

cetãåeni români.

Referitor la pregãtirea personalului, comisarul-æef Florin

Tãmãæel împreunã cu æeful de turã, subcomisarul Gheorghe

Neagoe, ne-au menåionat faptul cã majoritatea poliåiætilor de

frontierã sunt în mãsurã sã facã faåã oricãrei probleme operative,

fapt dovedit în urma verificãrilor fãcute de-a lungul timpului.

De asemenea, agentului principal Daniel Giurgiu este detaæat

timp de o lunã pentru a desfãæura misiuni în comun cu poliåiætii

de frontierã de pe Aeroportul Fiumicino, din Roma.

Am mai aflat cã principalele autoritãåi care îæi desfãæoarã

activitatea în aeroport æi colaboreazã cu Poliåia de Frontierã din

cadrul punctului sunt Brigada AT-AD, din cadrul Secåiei Judeåene

a Serviciului Român de Informaåii, Administraåia Aeroportuarã,

Poliåia Transporturi Aeriene, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor,

Compania privatã de securitate – Prima Guard Security.

În urmã cu câåiva ani, dupã cum ne-a spus æeful Securitãåii

26

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


Aeroportuare, Mircea Lunca, când s-a pus problema proiectãrii

aeroportului, Poliåia de Frontierã a atras atenåia proiectantului

despre faptul cã aeroportul trebuie sã respecte normele Schengen.

Acest fapt a fãcut ca, în prezent, Aeroportul Sibiu sã respecte

toate regulile de securitate impuse de normele internaåionale în

domeniu.

În vederea pregãtirii procesului de evaluare Schengen pentru

România æi familiarizãrii structurilor implicate în aceastã activitate,

în perioada 12 – 14 aprilie 2008 a fost desfãæuratã o misiune de

auto-evaluare Schengen în domeniul controlului frontierelor la

Aeroportul Internaåional Sibiu, dupã modelul procesului de evaluare

Schengen desfãæurat în celelalte state membre UE.

La misiune au participat membri Comisiei mixte de evaluare

Schengen pentru porturi æi aeroporturi, din cadrul Ministerului

Internelor æi Reformei Administrative (Departamentul Schengen

æi IGPF), Ministerului Transporturilor (Direcåia Generalã Aviaåie

Civilã), precum æi cei ai Serviciului Român de Informaåii, Autoritãåii

Naåionale a Vãmilor æi ai Serviciului de Telecomunicaåii Speciale. În

urma acestei evaluãri s-a concluzionat cã Aeroportul Internaåional

Sibiu respectã noile cerinåe Schengen. Astfel, pe ambele sensuri

fluxurile sunt separate pentru pasageri conform standardelor

Schengen, respectiv cetãåeni ai UE æi Non-UE.

Gabriel CRÃCIUN

F R O N T I E R A

R e p o r t a j

27


Contrabandã cu o autoutilitarã

neînmatriculatã

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit 27.500

pachete åigãri de provenienåã ucraineanã, într-o

autoutilitarã neînmatriculatã. Marfa æi autovehiculul

au fost reåinute de poliåiætii de frontierã, iar æoferul este

cercetat pentru conducerea unui autovehicul neînmatriculat æi

complicitate la contrabandã.

În data de 4 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, poliåiætii de

frontierã din cadrul SPF Tarna Mare - jud. Satu Mare, aflaåi în

misiune de supraveghere, au observat, pe „frontiera verde”, urme

de trecere a frontierei dinspre Ucraina spre România.

Imediat, la nivelul sectorului, a fost declanæatã o acåiune pe

linia combaterii contrabandei, ocazie cu care, în curtea unui

imobil din localitatea Comlãuæa, a fost depistatã o autoutilitarã pe

care erau aplicate plãcuåe de înmatriculare strãine, iar în maæinã

se afla æi æoferul acesteia.

Din verificãrile efectuate, conducãtorul auto a fost identificat

în persoana lui Zoltan B.,de 34 ani, din Halmeu, iar în interiorul

autovehiculului au fost gãsite mai multe colete ambalate în saci

din material plastic de culoare neagrã æi albã.

S-a procedat la conducerea persoanei (împreunã cu maæina)

la sediul Sectorului PF Tarna Mare, pentru cercetãri, stabilinduse,

astfel, cã pachetele conåin åigãri marca „Chesterfield” de

provenienåã ucraineanã. Ulterior inventarierii, a rezultat un numãr

de 27.500 pachete åigãri, a cãror valoare estimativã se ridicã la

peste 101.000 lei. De asemenea, s-a stabilit cã autoutilitara nu

figureazã ca fiind înmatriculatã în åarã sau strãinãtate, fiind pusã

în circulaåie cu numere false.

Primele cercetãri efectuate de poliåiætii de frontierã au reliefat

faptul cã åigãrile de provenienåã ucraineanã au fost introduse

ilegal în România din Ucraina, pe la „frontiera verde”, în noaptea

de 3 spre 4 noiembrie a.c., de cãtre persoane necunoscute.

Ulterior, marfa a fost încãrcatã în autoutilitarã æi transportatã

spre localitatea Comlãuæa, pânã în momentul în care æoferul a

fost depistat de poliåiætii de frontierã sãtmãreni.

În cauzã, au fost întocmite acte premergãtoare începerii

urmãririi penale pentru sãvâræirea infracåiunilor de punere în

circulaåie æi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul

neînmatriculat æi complicitate la contrabandã.

Întreaga cantitate de åigãri descoperitã æi autoutilitara au fost

reåinute de cãtre Poliåia de Frontierã, cercetãrile fiind continuate

sub directa îndrumare a procurorilor DIICOT – Biroul Teritorial

Satu Mare, pentru identificarea tuturor persoanelor implicate æi

aplicarea mãsurilor legale ce se impun.

Åigãri la marginea drumului

Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, într-un

autovehicul, condus de un arãdean, 12.500 pachete

de åigãri de provenienåã ucraineanã, fãrã documente

justificative de provenienåã.

În data de 12 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã din cadrul

Biroului de Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere al IJPF

Satu Mare au desfãæurat o acåiune pe linia prevenirii æi combaterii

contrabandei, a comeråului ilicit æi a traficului de åigãri. În jurul

orei 22.30, poliåiætii de frontierã au oprit pentru control, în

municipiul Satu Mare, un autovehicul marca Renault Kangoo,

înmatriculat în Bihor, condus de Romeo N., în vârstã de 29 de

ani, din judeåul Arad.

Existând suspiciuni cu privire la faptul cã æoferul transporta

28

åigãri, maæina a fost condusã la sediul IJPF Satu Mare, pentru

efectuarea unui control amãnunåit. Cu aceastã ocazie, în

portbagaj au fost descoperite 25 de baxuri cu åigãri - 12.500

pachete - marca „Chesterfield”, cu timbru fiscal ucrainean.

Conducãtorul auto a declarat cã „a gãsit åigãrile pe marginea

drumului” æi cã intenåiona sã le comercializeze în localitatea

de domiciliu.

Întreaga cantitate de åigãri, în valoare de 46.250 lei, a fost

reåinutã de cãtre inspectorii vamali din cadrul DJAOV Satu Mare.

Totodatã, æoferul a fost sancåionat contravenåional cu amendã

în valoare de 10.000 lei, iar autoturismul a fost reåinut pânã la

plata amenzii.

Paginã realizatã de Oana TOTOREAN

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Autoturisme de lux furate, depistate la Constanåa

Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat, în urma

unor acåiuni specifice, doi cetãåeni români care

conduceau douã autoturisme furate, din Spania,

respectiv Italia.

Astfel, în data de 5 noiembrie a.c., poliåiætii de

frontierã din cadrul IJPF Constanåa au desfãæurat o

acåiune pe linia prevenirii æi combaterii traficului

cu maæini furate în municipiul Constanåa. Ei au oprit

în trafic un autoturism marca „Volkswagen Passat”,

cu numere de înmatriculare spaniole, condus de

cetãåeanul român G. Aurel, de 42 ani.

La control, conducãtorul auto nu a putut prezenta

niciun act care sã ateste proprietarul maæinii, respectiv

provenienåa acesteia, motiv pentru care a fost condus

la sediul IJPF Constanåa, pentru verificãri. Aici, la scurt

timp, s-a prezentat un cetãåean spaniol - S.C. de 28

ani - care a pretins a fi proprietarul maæinii, fãrã însã

a putea dovedi acest fapt cu documente.

În urma verificãrilor efectuate în baza de date a

Interpol, poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã

ca fiind furat din Spania, din luna octombrie 2008, sens în care

au procedat la întocmirea, pe numele celor în cauzã, a lucrãrii

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la

furt.

De asemenea, autoturismul - evaluat la aproximativ 25.000

euro - a fost indisponibilizat la sediul IJPF Constanåa, cercetãrile

fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale

æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

În urma unei alte acåiuni, desfãæurate tot în municipiul Constanåa,

a fost oprit în trafic un autoturism marca „Mercedes E 270”, cu

numere de

înmatriculare

italiene, condus

de cetãåeanul

român R. Belgin,

în vârstã de 35

ani, domiciliat

în judeåul

Constanåa.

La control,

conducãtorul

auto nu a putut

prezenta niciun

act care sã ateste

proprietarul maæinii, respectiv provenienåa acesteia, motiv pentru

care a fost condus la sediul DPF Constanåa pentru verificãri.

În urma verificãrilor fãcute, prin Punctul de Contact Oradea,

poliåiætii de frontierã au stabilit cã autoturismul figureazã ca fiind

furat din Italia, din luna iunie 2008, fapt pentru care au procedat

la întocmirea, pe numele lui R. Belgin, a lucrãrii penale sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de complicitate la furt.

De asemenea, autoturismul, evaluat la aproximativ 14.000

euro, a fost indisponibilizat la sediul DPF Constanåa, cercetãrile

fiind continuate în vederea stabilirii întregii activitãåi infracåionale

æi luãrii mãsurilor legale ce se impun.

Poliåist de frontierã atacat cu securea

Un poliåist de frontierã din cadrul SPF Folteæti – jud Galaåi

a fost atacat cu o secure de un bãrbat care sustrãsese lemne

din fâæia de protecåie a frontierei æi încerca sã fugã de la locul

faptei;

Pentru reåinerea acestuia, a fost necesarã folosirea

armamentului din dotare, atacatorul fiind rãnit uæor æi

transportat de urgenåã la spitalul din oraæul Galaåi.

În data de 15 noiembrie a.c., în jurul orei 17.00, un echipaj

format din doi lucrãtori ai poliåiei de frontierã din cadrul SPF

Folteæti a oprit pentru control, în apropierea localitãåii Brãneæti,

douã atelaje încãrcate cu material lemnos, în care se aflau patru

bãrbaåi.

Au fost identificaåi cei în cauzã, stabilindu-se cã aceætia sunt

Tudorel J., de 26 ani, Neculai J., de 28 ani, Dumitru I. æi Stefan

S., în vârstã de 46 ani, toåi domiciliaåi pe raza jud. Galaåi. Din

primele verificãri, a reieæit faptul cã materialul lemnos fusese

sustras din fâæia de protecåie a frontierei de stat. Poliåiætii de

frontierã au condus persoanele în cauzã, împreunã cu cele

douã atelaje, la un canton din apropiere, care oferea condiåiile

necesare pentru lãsarea materialului lemnos în custodie æi

întocmirea actului de constatare.

D u p ã

descãrcarea

acestuia, în

timp ce se

efectuau actele

procedurale,

douã dintre

persoanele

implicate,

– Neculai J. æi

Dumitru I. - au

încercat sã fugã, urcându-se în atelaj æi deplasându-se în vitezã

cãtre râul Prut. A fost anunåat imediat un alt echipaj al poliåiei de

frontierã, care a trecut la urmãrirea acestora æi închiderea direcåiei

de deplasare, cu ajutorul unui autoturism de serviciu.

Astfel, maæina a fost postatã pe drumul de deplasare al

atelajului, iar poliåiætii de frontierã au coborât din mijlocul de

transport æi, postându-se înaintea atelajului, i-au somat pe cei

doi sã se opreascã.

Aceætia au ignorat somaåiile legale, continuându-æi deplasarea

æi, în plus, cel care conducea atelajul – Neculai J. - a devenit

violent, adresând ameninåãri æi injurii poliåiætilor de frontierã, iar

în momentul în care a ajuns în dreptul echipajului, a încercat sã-l

loveascã în zona capului cu o secure pe unul dintre lucrãtorii

noætri.

Dupã executarea somaåiilor legale, poliåistul de frontierã

atacat a fãcut uz de armamentul din dotare, trãgând un foc

de avertisment în plan vertical. Întrucât persoana a continuat

ostilitãåile æi a ignorat semnalele de oprire, lucrãtorul nostru a

executat, în condiåiile legii, alte douã focuri spre atelaj, atacatorul

fiind rãnit uæor. Cei în cauzã au fost reåinuåi, poliåiætii de frontierã

acordând primul ajutor persoanei rãnite æi solicitând venirea unei

ambulanåe la faåa locului.

La scurt timp, ambulanåa l-a preluat pe bãrbat, acesta fiind

transportat la Spitalul de urgenåã „Sfântul Apostol Andrei” din

Galaåi, unde medicii au stabilit cã se afla în afara oricãrui pericol,

nefiind necesarã internarea.

A fost informat despre eveniment prim-procurorul de pe lângã

Judecãtoria Tg. Bujor – jud. Galaåi, în prezent, efectuându-se

cercetãri sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de „ultraj”.

Paginã realizatã de Serviciul de Presã

æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i 29


Reåea de trafic de migranåi, destructuratã

de poliåiætii de frontierã maramureæeni

Poliåiætii de frontierã maramureæeni, sub coordonarea

DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul lucrãtorilor

Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF æi SRI

Maramureæ, au identificat o reåea de trafic de migranåi, ce

acåiona pe teritoriul României de mai multe luni de zile;

Gruparea era bine organizatã, fiind formatã din æapte

cetãåeni români, ce colaborau cu cetãåeni ucraineni (implicaåi

în sãvâræirea aceloraæi fapte) æi care se ocupau cu racolarea,

transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã;

Pentru „serviciile” oferite, traficanåii români

primeau sume cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD de

la fiecare migrant;

Patru dintre traficanåi au primit mandate de

arestare preventivã pentru 29 de zile, alåi trei cetãåeni

români - membri ai grupãrii - fiind identificaåi de

poliåiætii de frontierã æi prezentaåi procurorului.

INVESTIGAÅIA

La începutul lunii august 2008, la nivelul IJPF

Maramureæ, au fost obåinute date æi informaåii cu

privire la constituirea unui grup infracåional organizat,

axat pe trafic cu migranåi, grup din care fãceau parte

atât cetãåeni români cât æi ucraineni.

Drept urmare, sub coordonarea DIICOT – Biroul

Teritorial Maramureæ æi cu sprijinul SRI Maramureæ,

au fost demarate acåiunile specifice pentru probarea

întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere

a membrilor reåelei.

Astfel, poliåiætii de frontierã au stabilit cã liderul

grupãrii este cetãåeanul român I. Vasile, de 32 de ani,

din Valea Viæeului – jud. Maramureæ, în reåea fiind

implicaåi æi alåi æase bãrbaåi – cetãåeni români.

din Valea Viæeului - au fost prezentaåi Tribunalului Maramureæ,

care a emis pe numele lor mandate de arestare preventivã pe o

perioadã de 29 de zile.

Faåã de ceilalåi trei – I. Vasile-Aurelian, de 33 ani, din Tisa,

C. Volodea, de 40 de ani, din Rona de Sus æi G. Ioan, de 33

de ani, din Onceæti – DIICOT – Biroul Teritorial Maramureæ a

dispus emiterea ordonanåei de reåinere pentru 24 ore (pentru I.

Vasile-Aurelian), respectiv interdicåia de pãrãsire a åãrii (pentru

celelalte douã persoane).

REÅEAUA

Pe parcursul investigaåiilor, s-a stabilit cã gruparea era extrem

de bine organizatã, fiind formatã din cetãåeni români, care se

ocupau cu racolarea, trecerea ilegalã peste frontierã (din Ucraina

în România), transportul æi cazarea migranåilor în åara noastrã.

Aceætia se aflau în strânsã legãturã cu cetãåeni ucraineni, ce

sãvâræeau aceleaæi fapte pe teritoriul åãrii lor.

Ulterior aducerii în România, traficanåii români

încercau sã scoatã ilegal migranåii din åara noastrã

(pe la frontiera cu Ungaria) sau îi abandonau în zona

Centrului de Azil din Æomcuta Mare.

S-a stabilit cã, în perioada iulie-noiembrie a.c.,

reåeaua a traficat zeci de migranåi, sumele de bani

primite de la fiecare persoanã, în schimbul „serviciilor”

oferite, fiind cuprinse între 5.000 æi 7.000 USD.

Cei æase pakistanezi, cu vârste cuprinse între 19 æi 32

ani, au solicitat obåinerea statutului de refugiat în România,

fiind predaåi reprezentanåilor Centrului de Proceduri pentru

Solicitanåi Maramureæ în vederea întreprinderii mãsurilor legale

ce se impun.

Cercetãrile sunt continuate de cãtre procurorul DIICOT –

Biroul Teritorial Maramureæ æi poliåiætii de frontierã maramureæeni

ARESTÃRILE

În data de 12 noiembrie a.c, poliåiætii de frontierã

maramureæeni, sub coordonarea DIICOT – Biroul

Teritorial Maramureæ, împreunã cu lucrãtori ai

Serviciului de Acåiuni Speciale æi Intervenåie din IGPF

æi SRI Maramureæ, au prins în flagrant patru membri ai

reåelei – printre care æi liderul acesteia – precum æi æase

cetãåeni pakistanezi, traficaåi de grupare.

Douã zile mai târziu, au fost identificaåi æi reåinuåi

alåi trei membri ai reåelei, cetãåeni români domiciliaåi

în diverse localitãåi din jud. Maramureæ. În aceeaæi zi,

patru dintre traficanåi - I. Vasile (liderul grupãrii), de

32 ani, din Valea Viæeului, I. Gheorghe, de 31 ani, din Bistra,

P. Gheorghe, de 40 ani, din Petrova æi D. Nicolae, de 26 ani,

30

delegaåi de cãtre acesta în vederea identificãrii tuturor membrilor

grupãrii æi a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Iulia UTAN

F R O N T I E R A

Æ t i r i


În data de 8 noiembrie a.c., în jurul orei 06.30, la PTF Boræ

- jud. Bihor, a fost verificat pe sensul de ieæire din åarã,

un automarfar înmatriculat în România, care transporta

un container gol de la o firmã din Cluj Napoca pentru o firmã

din Italia.

Analizându-se documentele de însoåire a mãrfii æi

realizând o analizã de risc, poliåiætii de frontierã au avut

suspiciuni cu privire la scopul real al deplasãrii.

Drept urmare, poliåiætii de frontierã români, împreunã cu

reprezentanåii instituåiei similare din åara vecinã, au procedat

la efectuarea unui control amãnunåit, ocazie cu care au gãsit

- ascunse în container - æapte persoane (cinci femei æi doi

bãrbaåi), care încercau sã treacã ilegal frontiera.

Din cercetãrile efectuate, s-a stabilit cã persoanele sunt

cetãåeni din R.Moldova, cu vârste cuprinse între 18 æi 45 ani

æi au intrat legal în România, la începutul acestei luni, prin

diferite puncte de trecerea frontierei din estul åãrii.

Aceætia au declarat cã doreau sã ajungã în Italia pentru

a-æi gãsi un loc de muncã æi, deoarece nu îndeplineau

condiåiile legale de intrare în spaåiul Schengen, au apelat

la un conaåional (a cãrui identitate nu o cunosc), cãruia

urmau sã-i plãteascã, la destinaåie, câte 3.500 - 4.000 euro

de persoanã. Acesta i-a ajutat sã se îmbarce în container, pe

timpul nopåii, pe un câmp, æoferul automarfarului nefiind

prezent.

Au fost întocmite actele premergãtoare începerii urmãririi

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de tentativã de trecere

ilegalã a frontierei de stat, cercetãrile fiind continuate de poliåiætii

Migranåi i în container

n de frontierã în vederea depistãrii tuturor persoanelor implicate în

cãlãuzirea grupului, precum æi stabilirii activitãåii infracåionale.

Mircea CHIOREAN

Patru bulgari, cu interdicåie de a-æi pãrãsi åara

de origine, depistaåi la Constanåa

Poliåiætii de frontierã constãnåeni au depistat patru

cetãåeni bulgari care, sprijiniåi de doi conaåionali,

încercau sã intre ilegal în România prin trecere

ilegalã a frontierei, întucât aveau interdicåie de a ieæi din

Bulgaria.

În noaptea de 4/5 noiembrie a.c, acåionând în baza unor

informaåii, poliåiætii de frontierã din cadrul SPF Negru Vodã au

oprit pentru control, în apropierea PTF Negru Vodã, pe drumul

ce face legãtura între punctul de trecere æi localitatea Negru

Vodã, un autoturism înmatriculat în Bulgaria, în care se aflau

æase cetãåeni bulgari.

Din primele verificãri, s-a stabilit cã æoferul, Nikolaev K.,

æi unul dintre însoåitori, Antonya I., au intrat legal în România,

prin PTF Negru Vodã, în cursul nopåii, în baza documentelor

personale. S-a stabilit, însã, cã ceilalåi patru însoåitori, cetãåeni

bulgari, cu vârste cuprinse între 19 æi 32 ani, nu au efectuat

formalitãåile specifice de intrare în åarã.

În urma cercetãrilor efectuate, s-a constatat cã cei patru

bulgari aveau interdicåie de a pãrãsi åara vecinã, fapt pentru

care au încercat sã intre ilegal în România, ocolind PTF Negru

Vodã, de unde au fost preluaåi de cãtre cei doi conaåionali.

Conform propriilor declaraåii, cetãåenii bulgari intenåionau sã

ajungã într-o åarã din vestul Europei, pentru a-æi cãuta locuri

de muncã.

Ca urmare a celor constatate, au fost întocmite actele

premergãtoare de cercetare penalã pentru sãvârsirea infracåiunii

de trecere ilegalã a frontierei pentru cei patru cetãåeni bulgari,

respectiv complicitate la trecere ilegalã a frontierei pentru cei

doi conaåionali ai lor.

Alexandru NICOLIN

F R O N T I E R A

Æ t i r i 31


Reåea de piraterie, demontatã

de poliåiætii de frontierã gãlãåeni

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea

procurorului din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul

Galaåi æi cu sprijinul SIIPI Brãila æi Galaåi, au identificat o reåea

de producere de fonograme æi videograme contrafãcute, ce

acåiona la nivelul celor douã judeåe æi care distribuia, în diferite

centre comerciale, CD-uri æi casete audio piratate;

Timp de 10 luni de zile, oamenii legii au derulat o amplã

operaåiune pentru documentarea activitãåii infracåionale a reåelei

æi strângerea de probe – intitulatã Operaåiunea „DISCUL”;

În data de 20 noiembrie a.c., poliåiætii de frontierã au

efectuat cinci percheziåii domiciliare, ocazie cu care au fost

depistate æi reåinute peste 10.000 CD-uri æi casete audio

contrafãcute, 248 coperåi CD, precum æi echipamente folosite

la falsificarea produselor (calculatoare, unitãåi de inscripåionare,

laptop etc.);

A fost întocmit dosar penal pe numele administratorului

societãåii pentru sãvâræirea infracåiunii de „oferire, distribuire,

deåinere ori depozitare sau transportul în scopul distribuirii de

mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile fiind extinse æi

asupra altor cetãåeni români.

INVESTIGAÅIA

La începutul lunii februarie 2008, poliåiætii de frontierã din

cadrul IJPF Galaåi au intrat în posesia unor informaåii cu privire

la existenåa unei reåele de producere æi distribuåie de fonograme

æi videograme piratate æi contrafãcute, care acåiona pe raza

judeåelor Galaåi æi Brãila.

Datele obåinute relevau faptul cã, prin intermediul unei

societãåi comerciale din Brãila, erau distribuite în mai multe

centre comerciale din municipiile Galaåi æi Brãila, CD-uri æi

casete audio cu muzicã româneascã æi strãinã contrafãcute,

departamentului specializat al UPFR (Uniunea Producãtorilor

de Fonograme din România) care au efectuat æase cumpãrãri

legendate. Astfel, s-a stabilit cã, pentru obåinerea de profituri

ilicite într-un interval scurt de timp, membrii reåelei realizau

ilegal copii dupã CD-urile æi casetele audio originale (cu

muzicã româneascã sau interpretatã de soliæti din R. Moldova æi

Ucraina), le ambalau în carcase asemãnãtoare celor originale, iar

pe acestea aplicau fonograme æi timbre false, pentru a „simula”

cã produsele sunt originale.

Ulterior, prin intermediul societãåii comerciale din Brãila,

condusã de Marian S., în vârstã de 38 ani care s-a dovedit a

fi liderul grupului, produsele contrafãcute erau distribuite în

vederea comercializãrii pe raza mai multor localitãåi.

Fiind o activitate ilegalã relativ simplã, dar foarte „productivã”,

în reåea erau implicate mai multe persoane, ce aveau roluri bine

stabilite (specialiæti IT, transportatori, distribuitori etc.), precum æi

mijloace/echipamente sofisticate necesare realizãrii, la o calitate

superioarã, a mãrfurilor piratate.

PERCHEZIÅIILE

În data de 20 noiembrie a.c., în baza mandatelor emise

de procuror, poliåiætii de frontierã au efectuat simultan cinci

percheziåii domiciliare în diverse locaåii din municipiul Brãila,

ocazie cu care au fost gãsite æi reåinute în vederea confiscãrii

urmãtoarele bunuri (inclusiv echipamentele folosite la piratarea

acestora): 10.131 discuri optice æi casete audio, 6 unitãåi de

inscripåionare discuri optice, 2 calculatoare, 3 hard disk-uri,

un laptop, 248 coperåi pentru discuri optice æi doi suporåi de

memorie externã.

Suma aproximativã estimatã, în cazul în care CD-urile gãsite

ar fi fost valorificate pe piaåa neagrã la un preå minim de 5,63

euro/buc., se ridicã la peste 57.000 euro (aprox. 220.000 lei).

DOSARELE PENALE

pe care erau aplicate timbre false, pentru a induce în eroare

cumpãrãtorii, ca æi cum ar fi produse originale.

Drept urmare, sub coordonarea procurorului din cadrul

Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi æi cu sprijinul SIIPI

Brãila æi Galaåi, au fost demarate acåiunile specifice pentru

probarea întregii activitãåi infracåionale æi tragerea la rãspundere

a membrilor reåelei.

Fiind necesare investigaåii aprofundate pe raza a douã judeåe

- ce includeau stabilirea modului de acåiune a reåelei, persoanele

implicate, periodicitatea aprovizionãrii centrelor comerciale

cu produsele contrafãcute etc. - a fost declanæatã o amplã

operaåiune, codificatã „DISCUL”, în care au fost implicaåi peste

20 de poliåiæti de frontierã din cadrul IJPF Galaåi.

Poliåiætii de frontierã au fost ajutaåi æi de lucrãtori din cadrul

32

S-a întocmit lucrare penalã pe numele lui Marian S., de 38

ani, administratorul firmei, sub aspectul sãvâræirii infracåiunii de

„oferire, distribuire, deåinere ori depozitare sau transportul în

scopul distribuirii de mãrfuri pirat, în scop comercial”, cercetãrile

fiind extinse æi asupra altor patru cetãåeni români, cu vârste

cuprinse între 27 æi 38 de ani.

Poliåiætii de frontierã gãlãåeni, sub coordonarea procurorului

din cadrul Parchetului de pe lângã Tribunalul Galaåi, continuã

cercetãrile în vederea identificãrii tuturor membrilor grupãrii æi

a documentãrii întregii activitãåi infracåionale.

Serviciul Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i


PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL

2001, CU FILA INFORMATIZATÃ

CONTRAFÃCUTÃ (FALS TOTAL)

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ.

Filã informatizatã.

ORIGINAL - INKJET

ORIGINAL

Fotografia æi o zonã mãritã de pe aceasta.

Fotografia în umbrã æi o zonã mãritã de pe aceasta.

ORIGINAL - INKJET

Pagini realizate cu sprijinul

Serviciului Expertizã a

Documentelor de Cãlãtorie æi

Criminalisticã al IGPF

CONTRAFACERE

FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL

FALSIFICAT - OFFSET DIGITAL

CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

33


CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ

34

Zone mãrite de pe aversul filei informatizate.

a. Înscrisuri care simbolizeazã denumirea documentului în trei limbi (românã, englezã æi francezã) -

PAÆAPORT /PASSPORT/PASSEPORT.

ORIGINAL - text clar reprezentat de

înscrisurile „PAÆAPORT /PASSPORT/

PASSEPORT”, desen de fond realizat

cu tipar offset.

b. Zonã mãritã din rubrica cu numele titularului.

ORIGINAL - numele titularului este

tipãrit cu o imprimantã inkjet.

CONTRAFACERE - text reprezentat de

înscrisurile „PASAPORT /PASSPORT/

PASSEPORT”, desen de fond realizat cu

imprimantã laser.

CONTRAFACERE - numele titularului

este tipãrit cu o imprimantã laser.

Vizualizare asupra reversului filei informatizatã æi a unei zone mãrite de pe aceasta.

La documentul falsificat, desenul de fond, înscrisurile

æi microtextul de pe reversul filei informatizate sunt

identice cu cele de la documentul original. În consecinåã,

suportul de hârtie de pe reversul filei informatizate a

paæaportului falsificat aparåine unui document original.

ORIGINAL

Document în litigiu - reversul filei

informatizate este original.

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã


Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului, care corespunde filei

informatizate (aversul acesteia).

La paæaportul original, desenul de

fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,

corespunzãtoare aversului filei

informatizate, este realizat offset,

fiind identic cu cel de pe aversul filei

informatizate

ORIGINAL - OFFSET

La paæaportul fasificat, desenul de

fond de pe suprafaåa benzii de hârtie,

corespunzãtoare aversului filei

informatizate, este copiat, utilizându-se o

imprimantã laser. Tot laser este æi cel de

pe aversul filei informatizate.

CONTRAFACERE - LASER

Vizualizare asupra unei zone mãrite a firului de aåã utiliza la coaserea documentului.

ORIGINAL

I. Vizualizare în luminã cu raze ultraviolete.

1. Aversul filei informatizate

ORIGINAL

CONTRAFACERE

CONTRAFACERE

fluorescenåã diferitã (atât a suportului de

hârtie al filei informatizate, cât æi a desenului

tip guilloche æi înscrisului „ROMANIA” din

interiorul acestuia)

CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã

35


CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ CRIMINALISTICÃ

Vizualizare asupra unei zone mãrite a benzii de hârtie de la sfâræitul paæaportului care corespunde filei

informatizate (aversul acesteia).

ORIGINAL

I. Vizualizare în luminã albã prin transparenåã

1. Aversul filei informatizate - evidenåierea filigranului în luminã albã

CONCLUZIE:

ORIGINAL

Fila informatizatã a paæaportului supus cercetãrii este

contrafãcutã (FALS TOTAL) .

Mod de realizare:

- filele paæaportului au fost descusute, iar fila informatizatã

a fost desprinsã;

- fotografia æi înscrisurile (rubricile pentru personalizarea

paæaportului, datele de identitate, seria paæaportului,

valabilitatea acestuia) implementate iniåial pe suportul de

hârtie original de pe aversul filei informatizate au fost æterse;

- dupã ætergerea datelor iniåiale, numai peste suportul de

hârtie original de pe aversul filei informatizate, a fost lipit un

nou suport de hârtie (hârtie fãrã valoare-normalã). Astfel se

explicã de ce, pe aversul filei informatizate æi pe suprafaåa

benzii de hârtie corespunzãtoare aversului filei informatizate,

ce se gãseæte la sfâræitul paæaportului falsificat, desenul de fond

este diferit de cel de pe aversul unui paæaport original, respectiv

este realizat cu o imprimantã laser, în loc sã fie offset;

- în luminã albã transmisã, transparenåa filei informatizate

devine slabã (trece puåinã luminã), deoarece peste suportul de

36

FILIGRAN

CONTRAFACERE

fluorescenåã diferitã (atât a suportului

de hârtie al filei informatizate, cât æi a

desenului tip guilloche)

CONTRAFACERE - filigranul estompat

hârtie original s-a aplicat un nou suport de hârtie (hârtie fãrã

valoare-normalã);

- deoarece s-a aplicat un suport nou doar pe avers, pe

reversul filei informatizate din paæaportul falsificat suportul

de hârtie este cel original;

- noul suport de hârtie ce a fost aplicat pe aversul filei

informatizate evidenåiazã:

tipãrirea noului desen de fond cu ajutorul unei

imprimante laser (prin copierea unui desen de fond original

ce este realizat offset);

tipãrirea de noi rubrici pentru personalizare æi noi

înscrisuri cu date de identitate, numãrul paæaportului,

valabilitatea acestuia, cu ajutorul unei imprimante laser,

diferitã de tehnica inkjet utilizatã în cazul paæaportului

original;

integrarea unei noi fotografii cu ajutorul unei tehnici

offset digital, care este diferitã de tehnica inkjet utilizatã la

paæaportul original;

- peste noul suport de hârtie a fost relipitã folia protectoare

originalã;

- a fost recusut paæaportul.

F R O N T I E R A

C r i m i n a l i s t i c ã


Poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Timiæoara

au depistat, la intrarea în åarã, un cetãåean

danez care avea asupra sa douã arme de

vânãtoare, pentru care nu poseda documente legale.

În data de 10 noimebrie a.c., în jurul orei 16.00, în

PTF Moldova Veche, din cadrul IJPF Caraæ - Severin,

s-a prezentat la intrarea în åarã, cãlãtorind cu un iaht,

un cetãåean danez, în vârstã de 56 de ani.

La controlul de frontierã efectuat, cetãåeanul danez

a declarat poliåiætilor de frontierã cã deåine douã arme

de vânãtoare, una cu alice æi una cu glonå precum æi

un numãr de 200 de cartuæe.

La solicitarea documentelor de identitate, ale ambarcaåiunii

æi a documentelor care sã ateste deåinerea legalã a armelor æi

muniåiei aferente, cetãåeanul danez a menåionat faptul cã pentru

arme æi muniåie nu deåine nici un fel de documente, deoarece nu

a declarat în åara de origine deåinerea acestora.

Poliåiætii de frontierã i-au întocmit cetãåeanului danez actele

Pistoale ascunse în portbagaj

Poliåiætii de frontierã constãnåeni

au descoperit, asupra unui

tulcean în vârstã de 32 de ani,

douã pistoale – mãrcile „Ekol Viper” æi

„Auto MD85 K-Italy” - æi 40 de cartuæe

cu gaz lacrimogen æi ilariant, pentru care

bãrbatul nu deåinea autorizaåiile legale

necesare.

În data de 11 noiembrie a.c., în

jurul orei 13.30, la PTF Ostrov – jud.

Constanåa, s-a prezentat pentru a intra

în åarã, la volanul unui autoturism marca

„Volswagen”, cetãåeanul român Aurel I.,

de 32 ani, din Tulcea.

Cu ocazia controlului specific, poliåiætii de frontierã au

descoperit în mijlocul de transport, ascunse în locaæul roåii de

rezervã, un pistol marca „Ekol Viper 2,5”, calibru 9 mm, 20

cartuæe cu gaz lacrimogen, 20 cartuæe cu gaz ilariant, precum æi

Arme de vânãtoare, fãrã

documente, pe iaht

premergãtoare începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea

infracåiunii de deåinere de arme æi muniåii fãrã drept, acesta

urmând a fi prezentat Parchetului de pe lângã Judecãtoria

Moldova Nouã, în vederea luãrii mãsurilor legale care se

impun.

Teodora CÃLUÆERIU

o armã cu åeavã perforatã æi obturatã, pe care era inscripåionat

„Auto MD85 K-Italy”.

Întrebat despre provenienåa

armamentului, tulceanul a declarat cã

pistolul cu gaze æi muniåia aferentã le-a

cumpãrat dintr-un magazin din Bulgaria

pentru uzul personal, iar cealaltã armã

„este de panoplie æi aparåine unui

prieten, care a uitat-o în maæina sa

æi nici nu i-a lãsat documentele de

provenienåã”.

Deoarece bãrbatul nu poseda

autorizaåiile legale necesare pentru

procurarea de arme neletale, conform

legii, a fost întocmit dosar penal sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii de

nerespectare a regimului armelor æi

muniåiilor, la finalizarea cercetãrilor,

urmând a fi întreprinse mãsurile ce se impun.

Serviciul de Presã æi Comunicare din cadrul IGPF

Capturã de parfumuri, în PTF-urile arãdene

Poliåiætii de frontierã arãdeni au descoperit, în cursul

lunii octombrie æi noiembrie, peste 15 tone de

parfumuri, susceptibile a fi contrafãcute. Ele urmau

sã fie vândute ilegal în Uniunea Europeanã. Scoaterea bunurilor

de contrabandã din åarã se încearcã prin diferite metode, iar aici

cei certaåi cu legea nu au dat dovadã de lipsã de inspiraåie.

Ultima capturã a fost descoperitã în 30 noiembrie a.c., în jurul

orei 04.00, la PTF Turnu – jud. Arad, când s-a prezentat pentru

a ieæi din åarã, conducând un autocamion, cetãåeanul bulgar

Boyanov O., în vârstã de 35 ani. Bãrbatul transporta, conform

documentelor de însoåire a mãrfii, 239 colete cu genåi æi cutii

de carton (goale) din Piteæti, pentru o societate comercialã din

Olanda, cantitatea totalã a încãrcãturii fiind de 4,2 tone.

Poliåiætii de frontierã au efectuat un control amãnunåit în

compartimentul de marfã al mijlocului de transport, în urma

cãruia au descoperit cã genåile æi cutiile de carton erau, de

fapt, încãrcate cu flacoane cu apã de parfum, de diverse tipuri.

Acestea purtau însemnele distinctive ale unor mãrci cunoscute,

fiind susceptibile a aduce atingere asupra dreptului de proprietate

intelectualã.

Dupã verificarea încãrcãturii, din primele estimãri, a rezultat

cã mai mult de trei sferturi din cantitatea de marfã transportatã –

peste 4,2 tone – reprezintã bunurile susceptibile a fi contrafãcute.

În cadrul cercetãrilor preliminare, æoferul a declarat cã nu avea

cunoætinåã despre modul în care bunurile au ajuns în interiorul

automãrfarului.

Politiætii de frontierã continuã cercetãrile în vederea depistãrii

persoanelor implicate, la finalizarea cazului urmând a fi luate

mãsurile legale ce se impun. Totodatã, bunurile vor fi reåinute

în vederea confiscãrii, iar cetãåeanul bulgar va fi sancåionat

contravenåional.

Mihaela LEÆ

F R O N T I E R A

Æ t i r i

37


Cocainã ascunsã în stomac, pentru a

trece de filtrele din aeroporturi

Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi

DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial

Constanåa æi cu sprijinul SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa,

au identificat o reåea de traficanåi de droguri, ce se ocupa cu

transportul de cocainã dinspre Republica Dominicanã cãtre

Europa de Vest;

Metoda uzitatã de cãrãuæi (majoritatea cetãåeni români)

era înghiåirea de pelete cu cocainã æi transportarea acesteia la

destinaåie; pentru fiecare peletã (aproximativ 10 grame drog)

cãrãuæul primea 50 euro.

- nemestecate, ce aveau forma æi dimensiunea unei pelete de

cocainã (o capsulã, ce conåine aproximativ 10 grame drog).

În situaåia în care cãrãuæii treceau testul, intrau în reåea æi

erau trimiæi cãtre Amsterdam, cu diferite cantitãåi de cocainã,

INVESTIGAÅIILE

În urma acåiunilor informativ - operative, desfãæurate de

cãtre poliåiæti de frontierã antidrog din cadrul DCIT-IGPF æi DPF

Constanåa, a fost identificatã o reåea de trafic de droguri, în care

erau implicaåi cetãåeni români, care se ocupa cu transportul de

cocainã pe ruta Republica Dominicanã – Europa de Vest. Sub

coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa æi cu sprijinul

SRI – Direcåia Judeåeanã Constanåa, au fost demarate acåiunile

specifice pentru probarea întregii activitãåi infracåionale.

Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile,

rezultând faptul cã reåeaua este formatã din cetãåeni români

(majoritatea cãrãuæi), coordonatorul acesteia fiind cetãåeanul

român Cristian C, în vârstã de 22 ani, domiciliat în judeåul

Tulcea.

REÅEAUA

Capul reåelei avea ca principal rol racolarea unor cãrãuæi,

cetãåeni români, în vederea transportãrii unor cantitãåi de cocainã

din Republica Dominicanã cãtre Europa de Vest. Acesta promitea

câætiguri semnificative de bani, în special tinerilor, în schimbul

transportãrii unor cantitãåi de droguri, prin metoda îngurgitãrii.

Cei care acceptau erau duæi în Republica Dominicanã, unde,

pentru o anumitã perioadã de timp, erau antrenaåi sã înghitã

diferite alimente - cârnãciori de bere sau boabe de struguri

înghiåite în propriile corpuri (teritoriul României era evitat). Pentru

fiecare capsulã cãrãuæul primea câte 50 euro (în general, pentru

transportarea unui kg de cocainã, primea 5.000 euro). Cei care

nu rezistau unui astfel de antrenament erau înapoiaåi în åarã.

În aceastã situaåie a fost æi o tânãrã de 22 de ani, care a fost

depistatã de poliåiætii de frontierã în timp ce încerca sã vândã

cocainã. În urma cercetãrilor, s-a stabilit cã tânãra fusese racolatã

de Cristian C., dar pentru cã nu a reuæit sã înghitã peletele de

cocainã a fost trimisã înapoi, în România. La plecarea din

Republica Dominicanã, Cristian C. i-a oferit o cantitate de

cocainã, pe care aceasta a încercat sã o comercializeze.

În cadrul investigaåiilor derulate, au mai fost identificaåi trei

cetãåeni români - Florin S., de 21 ani, Paul I., de 21 ani æi Emilian

M., de 22 ani, toåi din jud. Tulcea - care urmau sã transporte în

Olanda, tranzitând teritoriul Franåei, o cantitate semnificativã de

cocainã, disimulatã în propriul corp.

ARESTÃRILE

În data de 8 noiembrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de

poliåiætii de frontierã români, autoritãåile franceze i-au reåinut,

pe Aeroportul „Orly” din Paris, pe cei trei cãrãuæi, fiecare având

îngurgitat circa 1 kg de cocainã.

Din cercetãrile efectuate, pânã în prezent, a rezultat faptul

cã aceætia au efectuat, anul acesta, circa 3-4 transporturi de

cocainã. În åãrile vest-europene, 1 kg de cocainã se vinde cu

sume cuprinse între 30.000 æi 40.000 euro.

În data de 12 noiembrie a.c., la PTF Aeroport „Aurel Vlaicu”,

poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul IGPF – DCIT l-au

reåinut æi pe Cristian C., liderul reåelei, în timp ce se întorcea din

Belgia, fiind prezentat în faåa instanåei cu propunere de arestare

preventivã pentru 29 de zile.

Sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial Constanåa,

poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru identificarea æi

reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii infracåionale.

38

F R O N T I E R A

Æ t i r i


Traficant internaåional de droguri, capturat dupã 13 ani

Un cetãåean român, cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile

australiene, liderul unei importante organizaåii de criminalitate

transfrontalierã care se ocupa cu traficul de droguri din åãri ale

Americii Latine cãtre Australia æi state vest-europene, printre

care æi Olanda, a fost reåinut de poliåiætii de frontierã români;

Începând din anul 1995, gruparea infracåionalã coordonatã

de român a organizat cel puåin 18 transporturi de cocainã din

America Latinã cãtre Australia, sumele de bani vehiculate pentru

facilitarea transporturilor depãæind un milion de dolari;

Poliåiætii de frontierã antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi

DPF Constanåa, sub coordonarea DIICOT – Serviciul Teritorial

Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa, au conlucrat direct

cu DEA – SUA æi autoritãåile din Olanda æi Australia pentru

finalizarea acestui caz.

INVESTIGAÅIILE

În urma schimbului de informaåii dintre poliåiætii de frontierã

antidrog din cadrul DCIT - IGPF æi autoritãåile australiene æi

olandeze, cu privire la existenåa unei organizaåii ce se ocupa

cu traficul internaåional de droguri pe ruta America de Sud-

Europa, au fost demarate acåiunile pentru probarea activitãåii

acesteia, împreunã cu lucrãtori din cadrul DPF Constanåa,

sub coordonarea unui procuror DIICOT – Serviciul Teritorial

Constanåa æi cu sprijinul SIIPI Constanåa.

Acestea s-au derulat pe parcursul mai multor luni de zile,

rezultând faptul cã reåeaua este formatã atât din cetãåeni români

(majoritatea cãrãuæi) cât æi strãini proveniåi din Olanda, Germania,

Italia, Australia æi America Latinã.

REÅEAUA

Activitatea infracåionalã a grupãrii se întindea pe mai

multe continente (teritoriul României era evitat), iar principalul

organizator era T. Vasile, de 45 ani din Bucureæti. Acesta era

cãutat de 13 ani de cãtre autoritãåile australiene, deoarece se

sustrãgea de la executarea unei pedepse privative de libertate

pentru fapte privind importul æi posesia de cocainã (autoritãåile

din Australia æi trei state ale Americii Latine îl învinuiau de

implicarea în numeroase operaåiuni legate de traficul de narcotice

pe ruta dintre cele douã state). În anul 1995, el a reuæit sã fugã

din Australia, folosind un paæaport fals, dar æi-a continuat

„afacerile”.

Datele deåinute de anchetatori au scos la ivealã faptul cã

gruparea coordonatã de el a organizat - începând din anul 1995

- cel puåin 18 transporturi de cocainã din America Latinã cãtre

Australia. Bucureæteanul intermedia vânzarea – cumpãrarea

drogurilor, având legãturi directe atât cu furnizorii din America

de Sud cât æi cu „beneficiarii” din Australia, Olanda, Germania,

Italia etc.

Acesta nu se implica în transportul „mãrfii” în åãrile de

destinaåie, sarcina revenindu-le „cãrãuæilor” din subordinea sa,

în majoritate cetãåeni români. Aceætia erau racolaåi æi „prelucraåi”

(erau trimiæi sã preia droguri din America de Sud æi învãåaåi cum æi

unde sã le transporte în statele de destinaåie), de doi „locotenenåi”

– cetãåenii români Alexandru Z., de 25 ani æi Laura K., de 31 ani

- cu care acesta din urmã menåinea o legãturã permanentã.

În perioada 1995 – 2005, gruparea a „manevrat” sume ce

depãæesc, în total, un milion de dolari, banii fiind folosiåi pentru

a realiza importurile de cocainã, dar æi pentru plata/profitul

întregii reåele.

ARESTÃRILE

În luna octombrie a.c, în baza informaåiilor furnizate de

poliåiætii de frontierã români, autoritãåile olandeze au reåinut doi

dintre cãrãuæi chiar în timp ce efectuau un transport din Brazilia

cãtre Olanda (pe aeroportul din Amsterdam a fost descoperitã,

ascunsã în douã geamantane, cantitatea de 10 kg de cocainã).

Ulterior, s-a constatat cã reåeaua are o mare „capacitate de

revigorare”, fiind în mãsurã sã înlocuiascã rapid, fãrã dificultate,

cãrãuæii care au fost prinæi.

În data de 30 octombrie a.c., poliåiætii de frontierã antidrog din

cadrul DCIT - IGPF, sub coordonarea procurorului, au efectuat

mai multe percheziåii domiciliare æi l-au reåinut pe liderul reåelei

de trafic internaåional de droguri, în momentul în care acesta

intenåiona sã pãrãseascã Bucureætiul.

De asemenea, au fost identificaåi æi cei doi „locotenenåi” ai

liderului, toåi trei fiind prezentaåi în faåa instanåei, care a dispus

arestarea preventivã pentru 29 de zile, iar dacã vor fi gãsiåi

vinovaåi, riscã pedeapsa cu închisoarea de pânã la 25 ani.

Sub coordonarea procurorului DIICOT – Serviciul Teritorial

Constanåa, poliåiætii de frontierã continuã cercetãrile pentru

identificarea æi reåinerea altor eventuali membri ai grupãrii

infracåionale.

Pagini realizate de Serviciul de Presã

æi Comunicare din cadrul IGPF

F R O N T I E R A

Æ t i r i

39


Ultima brazdã de pãmânt românesc

Aæezat într-un spaåiu al interferenåelor culturale æi lingvistice

europene, judeåul Satu Mare poartã o pecete distinctã: vatrã

a dacilor liberi, cetate de hotar voievodalã, zonã etnograficã

multietnicã, leagãn al unor personalitãåi culturale æi loc înåesat

de cimitire ale unor bãtãlii pentru apãrarea „ultimei brazdede

pãmânt românesc.

Judeåul Satu Mare, situat în nord-vestul åãrii æi în centrul

Europei, are o suprafaåã de 4.418 km 2 (1,4 % din teritoriul

naåional); 72% îl reprezintã terenurile agricole, 18% sunt pãduri,

3% râuri æi 7% alte suprafeåe.

Se învecineazã cu judeåele Bihor (în sud), Sãlaj (la est) æi

Maramureæ (la nord, nord-est). Practic, 63% din suprafaåã este

câmpie, 20% dealuri æi 17 % munåi. Judeåul este strãbãtut de

râurile Someæ, Crasna æi Tur.

Conform datelor oferite de Consiliul judeåean, populaåia totalã

a judeåului numãrã 369.096 locuitori, din care 44% trãieæte în

mediul urban æi 56% în cel rural.

Judeåul ocupã locul 29, din cele 41 de judeåe ale României

æi are o densitate de 83,5 locuitori pe km 2 .

Ca æi structurã administrativã, existã douã municipii: Satu

Mare, cu 115.630 locuitori æi Carei, cu 23.268 locuitori,

douã oraæe - Negreæti Oaæ (13.956 locuitori) æi Tãænad (9.649

locuitori), precum æi 57 de comune (având 226 sate, cu 206.593

locuitori).

Învãåãmântul superior este reprezentat prin trei universitãåi

particulare, situate în Satu Mare:

- Colegiul de administraåie publicã (în colaborare cu

Universitatea Babeæ-Bolyai din Cluj Napoca).

- Universitatea Vasile Goldiæ - Arad - filiala Satu Mare

- Academia Comercialã Satu Mare

Învãåãmântul se desfãæoarã în trei limbi: românã, maghiarã

æi germanã.

Judeåul Satu Mare posedã un potenåial turistic bogat æi variat,

cu posibilitãåi de dezvoltare în ceea ce priveæte turismul montan

(zonele Oaæ, Codru), turismul de agrement (Valea Mãriei, lacul de la

Cãlineæti Oaæ, lacul de la Oteloaia, pãdurile Noroieni, Homoroade,

Cruciæor etc.) æi de sejur balnear (la Tãænad, Beltiug, Acis, Apa,

Bãile Puturoasa). Judeåul are, de asemenea, zone cu o valoare etnofolcloricã

favorabilã pentru dezvoltarea turismului rural. Totuæi,

activitatea turisticã este, încã, prea puåin dezvoltatã, datoritã lipsei

infrastructurii æi insuficienåei investiåiilor în acest sector. Am constatat

æi noi, pe drumurile din Åara Oaæului, care aratã jalnic, cã nici mãcar

GPS-ul nu recunoaæte æoselele din aceastã minunatã zonã. Pãcat,

repetãm încã o datã, de potenåialul turistic pe care îl are nordul åãrii,

æi care nu este exploatat cum trebuie.

Municipiul reæedinåã de judeå, Satu Mare, este situat la 630

km de Bucureæti, dacã mergi pe Valea Oltului, 600 km de Viena,

590 km de Bratislava, 350 km de Budapesta æi aproximativ 2.000

km de Bruxelles.

Municipiul a luat naætere în urmã cu mai mult de un mileniu în

jurul uneia dintre cetãåile de apãrare ale voievodului Menumorut

(Castrum Zotmar). În secolul al XVIII-lea, dupã repetate distrugeri

æi refaceri, cetatea Sãtmarului dispare, dar, din acest secol, începe

urbanizarea tot mai accentuatã a oraæului.

Un nou început la... sfâræit de an

Începând cu 1 ianuarie 2007, frontiera de nord a României

a devenit frontierã externã a Uniunii Europene, la acea datã

funcåionând la graniåa nordicã cu Ucraina, care se întinde pe

aproximativ 439 km, trei direcåii: DPF Oradea, prin IJPF Satu

Mare, DPF Rãdãuåi, prin IJPF-urile Maramureæ æi Suceava æi DPF

Iaæi, prin IJPF Botoæani.

Pentru asigurarea stãrii de normalitate æi combaterea eficientã

a fenomenului infracåional transfrontalier s-a înfiinåat, începând

cu 15 noiembrie a.c., DPF Sighetul Marmaåiei, prin preluarea

de la DPF Oradea a IJPF-ului Satu Mare æi de la DPF Rãdãuåi a

IJPF Maramureæ. La rândul ei, DPF Rãdãuåi a preluat, de la DPF

Iaæi, IJPF-ul Botoæani.

IJPF Satu-Mare executã supravegherea æi controlul trecerii

frontierei de stat la frontiera externã a României, prin patru

sectoare ale Poliåiei de Frontierã: Petea (care are întinderea

zonei de responsabilitate atât la graniåa cu Ungaria, cât æi cu

Ucraina), Halmeu, Tarna Mare æi Negreæti Oaæ. De asemenea,

are trei sectoare dispuse la frontiera internã cu Ungaria - Petea,

Carei æi Berveni.

40

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


Practic, IJPF Satu Mare are în responsabilitate 190,091 km

de frontierã, dintre care cu Ucraina 92, 261 km (87,061 km de

uscat æi 5,2 km pe apã) æi cu Ungaria 97,83 km (din care 96,27

de uscat æi 1,56 pe apã).

În chiar debutul documentãrii noastre, în data de 19

noiembrie, la sediul inspectoratului a avut loc o primã æedinåã

de lucru a directorului DPF Sighetul Marmaåiei, comisarul-æef

Ion Pop, cu comanda inspectoratului æi ofiåerii care au funcåie

de conducere din cadrul IJPF Satu Mare, în care le-au fost

prezentate prioritãåile sale æi strategia pe care a adoptat-o. Între

acestea, æeful direcåiei a menåionat cunoaæterea personalului,

managementul eficient al resurselor umane, toleranåa zero la

abaterile disciplinare, pregãtirea Schengen æi buna relaåionare a

poliåistului de frontierã cu cetãåeanul. Comisarul-æef Pop a criticat

încadrãrile pentru funcåii de ofiåeri din sursã externã la „ture de

serviciu”, în condiåiile în care existã în structurile PFR specialiæti,

cu studii superioare, în rândul agenåilor poliåiæti de frontierã.

Directorul urma sã se mai întâlneascã, în acea zi, cu prefectul

æi æefii celorlalte structuri din cadrul MIRA ale judeåului.

Petea – sectorul de la douã frontiere

La finalul æedinåei, ce a durat douã ore, dupã ce ne-am

consultat cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Vasile Maxim,

am decis ca, în prima zi, sã ne deplasãm la Petea æi Halmeu.

Sediul Sectorului PF Petea este în PTF Petea, unde este æi

punctul de trecere a frontierei cu acelaæi nume, deschis traficului

internaåional de persoane din 01.06.1980, iar din 06.08.2003

este deschis æi pentru trafic de marfã, specificul punctului fiind

rutier. Punctul de frontierã, care este în administrarea Poliåiei de

Frontierã, este situat la frontiera româno - ungarã, la ieæirea spre

nord - vest a localitãåii Petea, comuna Dorolå. Corespondent pe

teritoriul ungar este Punctul Csengersima, unde se desfãæoarã æi

controlul comun de frontierã.

Sectorul Poliåiei de Frontierã Petea are o dezvoltare de front

de 34,324 km, din care 29,834 la frontiera cu R. Ungarã, iar

4,490 la frontiera cu R. Ucraina. Aceasta din urmã este pe apã,

de la Triplex Confinium TUR pânã la semnul de frontierã S.F.

9, pe râul Tur, care îæi îndreaptã cursul de la acest semn pe

teritoriul românesc, formând linia de despãråire dintre SPF Petea

æi SPF Halmeu.

Limita stângã a sectorului este la borna L. 91/1, pe malul

râului Someæ, întinzându-se în adâncime, 30 km, de-a lungul

albiei râului pânã în dreptul localitãåii Berindan, comuna

Odoreu.

Limita dreaptã a sectorului este la semnul de frontierã S.F.9,

pe râul Tur, 30 km în adâncime, pânã în localitatea Dumbrava,

comuna Livada.

Încadrarea cu ofiåeri æi personal civil la sector este de 100%,

iar cea de agenåi de 90%. În total, în cadrul sectorului îæi

desfãæoarã activitatea 160 de lucrãtori din 177.

Din discuåia cu æeful sectorului, comisarul-æef Vasile Chiæluca,

cel care la precedentul reportaj al revistei era tot æef de sector, dar

Agenåii Marius Ovidiu Roman æi Gabriel Burdea,

executând misiune de post-control pe comunicaåia

Nisipeni-Bercu

la Carei, a rezultat cã principalele riscuri identificate în zona de

responsabilitate a SPF Petea sunt traficul cu substanåe interzise,

terorismul, contrabanda cu bunuri din PCN (patrimoniul cultural

naåional), contrafacerea, traficul de persoane, migraåia ilegalã

etc.

Se colaboreazã bine cu Reprezentanåa Csenger - Ungaria,

prin faptul cã, la intrarea în serviciu, æefii de turã ai celor douã

structuri schimbã date æi informaåii de interes operativ æi planificã

în serviciu poliåiætii pe baza analizei de risc.

Activitatea se desfãæoarã în patru ture, în medie câte 33 de

oameni, asigurându-se 5-8 patrule. Împreunã cu æeful sectorului,

am realizat instantanee ale muncii în punct, dupã care ne-am

deplasat la frontiera verde. Conform colegilor pe care i-am întâlnit,

nu numai la Petea ci æi la celelalte sectoare din cadrul IJPF-ului,

åinuta este asiguratã, existã unele restanåe la plata contravalorii

echipamentului (unii agenåi susåineau cã au încasat toåi banii, alåii

cã mai aveau de recuperat jumãtate), însã, în ce priveæte dotarea,

se impune achiziåionarea mai multor mijloace de supraveghere

pe timp de noapte pe principiul termoviziunii.

În acest an, pânã la data documentãrii, tranzitaserã punctul

1.381.434 persoane æi 594.461 mijloace de transport, faåã de

1.425.691 persoane æi 611.838 mijloace de transport în 2007.

Practic, în ultimii patru ani, traficul s-a menåinut aproximativ în

aceleaæi valori.

În PTF îæi desfãæoarã activitatea, în medie, 12 poliåiæti de

frontierã æi, într-o tonetã, un lucrãtor vamal æi un inspector al

Gãrzii Financiare. Asta, întrucât prin punct sunt tranzitate mãrfuri

cãtre firme din România æi care nu întotdeauna se regãseau în

evidenåele fiscale. Acum, aceætia consemneazã æi raporteazã

pe cale ierarhicã, tot ce se introduce în åarã dinspre restul

Europei (spre exemplu, din Ungaria; åarã care subvenåioneazã

agricultura): mere, struguri, varzã etc.

În ce priveæte zona æi infrastructura, am observat, în drumul

nostru spre Triplex Confinium TUR, cã s-au asfaltat numeroase

drumuri în frontierã, în zona de responsabilitate a sectorului, iar

casele ridicate æi îngrijite aratã faptul cã proprietarii sunt oameni

gospodari. Dacã în Satu Mare cumperi o casã cu 2-300.000

euro, în Ungaria o cumperi cu 100.000. În mediul rural, o casã

în România ajunsese sã se vândã, înainte de actualul blocaj

imobiliar, cu 60-100.000 euro, în timp ce în åara vecinã, spre

exemplu în Csenger, o cumperi cu 20-30.000 euro æi are apã,

canal æi gaze. Tot în Ungaria, unde locuiesc mulåi români, o

atracåie o reprezintã ætrandurile, majoritatea acoperite æi foarte

bine întreåinute. Dupã Revoluåie, mulåi tineri, æi nu numai, au

plecat spre vestul Europei, iar cei care au rãmas se ocupã,

majoritatea, cu agricultura.

Pentru poliåiætii de frontierã este dificil sã efectueze misiunile

de supraveghere la frontierã întrucât aceste drumuri asfaltate se

opresc la un moment dat æi sunt nevoiåi sã înainteze pe jos, iar

dacã plouã, pãmântul devine alunecos, fiind lutos. De altfel,

zona este inundabilã, iar vegetaåia sãlbaticã se dezvoltã rapid.

Autoritãåile locale nu æi-au mai îndeplinit obligaåia de întreåinere

a culoarului de frontierã de ani de zile, motivând cã nu au bani

F R O N T I E R A

R e p o r t a j

41


alocaåi pentru acest lucru. Nici nu reprezintã o prioritate, am

spune noi, pentru acestea.

Situaåia operativã aratã cã anul acesta au fost constatate 209

infracåiuni, cu 155 persoane implicate, 41 tentative de trecere

ilegalã a frontierei de stat, æase cazuri de trafic cu migranåi, una

de trafic cu persoane, una de trecere ilegalã a frontierei unui stat

strãin, 63 de fals, 88 la Legea circulaåiei, una la regimul armelor

æi muniåiilor æi 8 alte infracåiuni. Au fost constatate, de asemenea,

563 de contravenåii.

Nu s-a permis ieæirea din åarã la 1.737 cetãåeni români æi la 42

cetãåeni strãini. Au fost depistaåi 17 urmãriåi general. Între cetãåenii

strãini depistaåi la frontiera verde se numãrã patru cetãåeni sârbi,

patru din R. Moldova, doi somalezi æi un georgian.

La nivelul sectorului, în PPF Petea s-a descoperit cantitatea

de 111,35 kg heroinã ascunsã într-un autocamion, prin utilizarea

metodei capac, æi 102.378 pachete cu åigãri.

42

SPF Halmeu

Al doilea sector la care ne-am deplasat, având în vedere

timpul la dispoziåie pânã la lãsarea întunericului, a fost SPF

Halmeu. Sediul este dispus în clãdirea PTF-ului. Aici, am discutat

cu subinspectorul Ionuå George Creåu, ofiåer specialist în cadrul

Compartimentului CIT, absolvent al Academiei de Poliåie „Al. I.

Cuza”, promoåie 2005 æi cu inspectorul principal Cristian Åicle,

æeful punctului. De la cei doi ofiåeri am aflat cã acestã clãdire este

în administrarea Poliåiei de Frontierã æi în ea îæi mai desfãæoarã

activitatea lucrãtorii vamali æi cei care asigurã controlul fitosanitar.

Punctul este prevãzut sã intre în proces de modernizare,

fiind dispus la frontiera externã a UE. Corespondent pe teritoriul

ucrainean este Punctul Diakovo.

La sector æefii de turã sunt agenåi, întrucât un ofiåer s-a mutat

la DPF Sighet, unul desfãæoarã misiuni internaåionale în Ucraina æi

Agentul Sorin Struå, verificând un autoturism

în timpul executãrii unei misiuni de post-control

pe comunicaåia Halmeu-Satu Mare

unul la Trident. Inspectorul principal Åicle era numit la comanda

punctului de o sãptãmânã, iar înainte lucrase în cadrul sectorului

la Compartimentul ture serviciu.

Ca æi dotare, existã trei Nissan-uri, trei ATV-uri, douã

microbuze, o Dacie Logan æi o ambarcaåie pentru râul Tur. Mai

existã o autospecialã cu termoviziune, care este în procedurã

pentru a fi reparatã.

Poliåiætii de frontierã din cadrul sectorului au descoperit un

caz de trecere ilegalã a frontierei, 237 baxuri cu åigãri în luna

octombrie æi 60 baxuri reåinute în urma unei percheziåii. Au

mai fost descoperite 14 cãråi verzi falsificate, persoane care

conduceau fãrã permis pe drumurile publice æi autoturisme cu

numere false.

SPF Berveni

Ziua urmãtoare ne-am propus sã mergem, dis-de-dimineaåã,

spre limita cu IJPF Bihor, la sectoarele Berveni æi Carei. Ploaia, ce

ne-a sâcâit cu o zi înainte, a fost înlocuitã de un vânt puternic,

care, din când în când, fãcea vizibil soarele prin norii groæi. În

drumul de la Satu Mare spre Berveni, care trece prin Carei, i-am

întâlnit pe agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan Lupæa. Aceætia

efectuau misiune de post-control pe comunicaåia DN 19 Carei-

Satu Mare. Ne-am continuat traseul, prin Carei æi, la podul de

la intrarea în Berveni, aflat în lucru, am întâlnit o nouã patrulã

a Poliåiei de Frontierã, formatã din agenåii Lajos Panics æi Florin

Cânåa, care executau misiune de post-control pe comunicaåia

Berveni-Carei æi se pregãteau de pornirea spre frontierã, ca patrulã

de cercetare æi supraveghere. Aici, vântul bãtea parcã æi mai

puternic, îngheåându-åi degetele æi urechile. La sediul sectorului,

ultima clãdire a comunei, vântul pãrea sã scoatã din balamale

toate geamurile æi uæile clãdirii, construitã în 1992.

Comisarul Gheorghe Boæca, æeful sectorului, din 1 octombrie

2005, ne-a povestit cã aæa este mai mereu, în aceastã perioadã,

la sector, poate æi datoritã faptului cã se aflã în Câmpia Panonicã.

Tot specific zonei este terenul accidentat, cu foarte multe canale,

cu livezi de pomi fructiferi æi viåã de vie.

Majoritatea poliåiætilor de frontierã locuiesc în Carei (la 10

km) æi Satu Mare (aproximativ 45 km), fãcând naveta. În cadrul

sectorului existã Punctul de lucru Boghiæ, între Carei æi Satu

Mare, de la care se face acces mai uæor în frontierã æi se poate

asigura mai eficient supravegherea frontierei. Aici îæi desfãæoarã

activitatea jumãtate din efective, în special colegii care locuiesc

în municipiul reæedinåã de judeå.

Sectorul, care funcåioneazã din 1 februarie 2007 pe vechea

structurã a SPF Boghiæ

æi SPF Berveni, are o

dezvoltare de front de

30,6 km, 106 funcåii

încadrate din 113,

un deficit mai mare

înregistrându-se la

ofiåeri. Sunt încadrate

æi trei femei, ca

agent de poliåie de

frontierã.

SPF Berveni este

dispus în localitatea

cu acelaæi nume,

cu o populaåie de

aproximativ 4.200

locuitori, din care

33 % români æi 67%

maghiari. Aceasta are

în componenåã satele

Berveni æi Lucãceni,

lângã râul Crasna,

æi se învecineazã, la

Agenåii Gabriel Papp æi Edward

stânga localitãåii æi a

Erdey, executând misiune de

râului, cu SPF Carei.

supraveghere la „Vãrzãrie”

În dreapta, dincolo

F R O N T I E R A

R e p o r t a j


Agenåii Florin Cânåa æi Lajos Panics, executând misiune

de post-control pe comunicaåia Berveni-Carei

de Someæ, se învecineazã cu SPF Petea. Ca æi zone de risc se

remarcã localitãåile situate aproape de frontierã, în special satul

Oar, apoi Dacia, Domãneæti, Boghiæ, Berveni. Alte comune

importante sunt Doba æi Vetiæ.

Anul acesta nu s-au înregistrat cazuri de contrabandã.

Au fost însã descoperite peste 77.000 pachete cu åigãri, pe

comunicaåie.

Populaåia, în majoritate, este de etnie maghiarã æi colaboreazã

bine cu poliåiætii de frontierã. Pe vremuri, acest sector era

considerat disciplinar. Întrebat despre oamenii pe care îi

considerã cei mai buni, æeful sectorului îi aminteæte pe agenåii

Adrian Heråeg æi Remus Bota, Csaba Csele, Sebastian Holl æi Ervin

Hund. Apoi, cu mândrie, ne invitã la parterul clãdirii pentru a ne

prezenta sala de sport amenajatã.

Ca æi dotare, sectorul are un Nissan, un VW Transporter, 2

dacii æi 3 ATV, toate în stare de funcåionare, AONP, Midi Binokitã

æi binocluri. Æi aici se impune, în opinia colegilor noætri,

pentru o securizare eficientã a frontierei, dotarea cu mai multe

aparate de vedere pe timp de noapte.

Zâmbind, comisarul Boæca ne povesteæte cã în urmã cu doi

ani avea un telefon cu manivelã la dispoziåie. Acum, camera

tehnicã este finalizatã, iar dispeceratul aratã foarte bine, cu o

dotare adaptatã perioadei pe care o parcurgem.

În ce priveæte rezultatele operative obåinute anul acesta, au

fost constatate 57 fapte de naturã contravenåionalã, pentru care

s-au aplicat amenzi în valoare de 4.351 lei. Au fost ridicate în

vederea confiscãrii bunuri în valoare de 292.972 lei – 77.724

pachete cu åigãri ucrainene, 250 litri alcool æi patru drujbe. Au

fost întocmite 25 lucrãri penale, din care patru pentru tentativã de

trecere frauduloasã a frontierei de stat, în care au fost implicate

patru persoane, douã pentru trecere frauduloasã a frontierei

de stat, în care au fost implicaåi 4 cetãåeni români æi 9 din R.

Moldova, 8 lucrãri penale pentru punerea în circulaåie a unor

autoturisme neînmatriculate, 4 pentru fals æi complicitate la fals

æi unul pentru braconaj.

Ca æi caz semnificativ, în data de 6 iulie a.c., o patrulã formatã

din doi agenåi a oprit la 300 metri de frontierã, în zona localitãåii

Oar, un autoturism în care erau cinci cetãåeni din R. Moldova,

care nu-æi justificau prezenåa în zonã. În urma cercetãrilor, s-a

constatat faptul cã aceætia încercau sã treacã fraudulos frontiera,

pentru a ajunge în Franåa. Æoferul, domiciliat în Chiæinãu, æi alte

douã persoane, una domiciliatã în Bucureæti æi alta în raionul

Glodeni, erau racolatori æi traficanåi de migranåi cetãåeni din R.

Moldova.

SPF Carei

SPF Carei, ultimul din limita stângã a IJPF Satu Mare,

funcåioneazã din anul 2000, iar în mai 2003 s-a reorganizat

prin unificarea sectoarelor Carei, Sanislãu æi o parte din SPF

Berveni. Are o dezvoltare de frontierã de 38,274 km, iar sediul

este în municipiul Carei, la 9 km faåã de linia de frontierã. În

limita dreaptã este râul Crasna, iar în stânga se învecineazã cu

SPF Valea lui Mihai (IJPF Bihor).

De la æeful sectorului, comisarul-æef Aurel Poliac, am aflat cã

are în structurã douã puncte de trecere a frontierei, Urziceni æi

Carei feroviar, iar încadrarea sectorului este de 167 lucrãtori din

170. Ca æi dotare, existã pentru mobilitate douã Nissan-uri æi douã

microbuze VW, iar pentru supraveghere douã Midi Bino-Kite. În

zona de responsabilitate existã 14 comune æi 34 de sate.

Controlul în PTF Urziceni-Vallaj se face pe teritoriul Republicii

Ungare, echipa de control fiind formatã dintr-un poliåist maghiar æi

un poliåist de frontierã român (grãnicerii maghiari s-au restructurat

æi au trecut în componenåa Poliåiei).

Ca æi trafic, prin PTF Urziceni, pânã la data de 20 noiembrie

a.c., tranzitaserã 349.510 cetãåeni æi 349.510 mijloace de

transport pe sensul de intrare precum æi 364.585 cetãåeni æi

138.828 mijloace de transport, pe cel de intrare.

PTF Carei feroviar s-a deschis în anul 1969 în regim de mic

trafic, din octombrie 2003 au cãlãtorit numai cetãåeni români

æi maghiari, pe bazã de paæaport valabil, fãrã obligativitatea

vizelor; a urmat o nouã modificare a statutului punctului în 29

aprilie 2004 când s-a aprobat deschiderea PTF Feroviar Carei

- Tiborszallas pentru traficul feroviar internaåional de persoane

æi mãrfuri. Din 1.01.2007, odatã cu intrare în UE, controlul s-a

executat zilnic, de cãtre poliåiætii de frontierã români, de la ora

00.00 la ora 24.00, pe timpul staåionãrii trenului în punctul de

trecere a frontierei, pe teritoriul României, în staåia CFR Carei. În

ultima perioadã s-au constatat nereguli la calea feratã, astfel cã

circulaåia este redusã. Practic, în medie existã o singurã pereche

de trenuri, fiecare cu câte un vagon. De la începutul anului pânã

la 20 noiembrie, prin PTF Carei au tranzitat 3.337 persoane, cu

1.274 mijloace de transport. Sã mai precizãm cã în punct îæi

desfãæoarã activitatea, pe turã, 3 poliåiæti de frontierã.

În ce priveæte situaåia operativã, pânã la 19 noiembrie a.c.,

au fost constatate 90

de infracåiuni, fiind

întocmite 44 lucrãri

penale, cu 75 de

persoane cercetate.

Dintre acestea, 6

treceri ilegale ale

frontierei de stat, 32

tentative de trecere

ilegalã a frontierei

de stat, 7 cazuri de

trafic de migranåi (cu

5 cetãåeni slovaci

æi 2 turci), 3 cazuri

de intrare sau ieæire

dintr-un stat strãin

prin trecere ilegalã a

frontierei acestuia, 10

falsuri în documente,

un caz de trafic de

droguri, un caz de

Æeful SPF Carei, comisarul-æef

furt calificat, unul de

Aurel Poliac æi adjunctul pentru

evaziune fiscalã, 23 la

supravegherea æi controlul

regimul circulaåiei pe

drumurile publice, un

frontierei Nyrbator, locotenent-

caz de contrabandã

major Janos Szabo

F R O N T I E R A

R e p o r t a j

43


video-spectrale în PTF-uri.

calificatã æi 3 infracåiuni la dreptul proprietãåii intelectuale. Au

fost constatate 100 de contravenåii, reåinute 61.291 pachete åigãri,

în valoare de 240.193 lei, 0,058 kg cannabis, 3.840 litri alcool

precum æi produse cosmetice.

Ca æi cazuri semnificative, se remarcã cel din 4 mai, când

poliåiætii de frontierã sãtmãreni au descoperit, la Punctul de

Trecere a Frontierei Urziceni, pe sensul de ieæire din România,

în autovehiculul unui cetãåean slovac de origine vietnamezã,

patru indieni, ascunæi în pereåii dubli ai maæinii, pe care æoferul a

încercat sã-i treacã ilegal frontiera. Destinaåia finalã a cetãåenilor

indieni era Franåa æi Italia, cãlãtorie pentru care aceætia au declarat

cã au plãtit între 12.000 æi 16.000 euro. Ei aveau vârste cuprinse

între 19 æi 25 de ani, documente temporare de identitate, fiind

solicitanåi de azil, cazaåi în centrul O.R.I. din Æomcuta Mare,

judeåul Maramureæ.

Alt caz s-a petrecut în 9 octombrie, când, tot la Urziceni,

au fost descoperiåi, ascunæi într-o autoutilitarã, într-un locaæ

special amenajat din cherestea, nouã cetãåeni pakistanezi care

intenåionau sã iasã ilegal din România, pentru a ajunge în Italia.

Æoferul æi însoåitorul erau cetãåeni slovaci. La controlul de frontierã,

æoferul a declarat cã transportã 2 metri cubi de cherestea, marfã

achiziåionatã din România, cu destinaåia Italia. Având suspiciuni

cu privire la efectuarea acestui transport, poliåiætii de frontierã au

efectuat un control amãnunåit asupra compartimentului de marfã

æi au descoperit un locaæ special amenajat, dupã metoda “capac”,

în care se aflau nouã persoane.

Din verificãrile efectuate s-a constatat cã cei în cauzã sunt

cetãåeni pakistanezi, bãrbaåi, cu vârste cuprinse între 19 æi

37 ani. Migranåii erau solicitanåi ai statului de refugiat în åara

noastrã, cu toåii au intrat ilegal pe teritoriul României, în urmã

cu mai mult timp, æi intenåionau sã ajungã în Italia. Unul dintre

pakistanezi se afla la

a doua tentativã de

trecere ilegalã a

frontierei, prin

aceeaæi metodã,

fiind depistat, cu o

lunã înainte, tot la

PTF Urziceni.

Nu am plecat

din Carei spre

Satu Mare fãrã a

discuta cu colegii

noætri despre ce

æi-ar dori. Dincolo

de mulåumirea cu

privire la dotarea pe

linie de informaticã

æi comunicaåii de la

nivelul sectorului,

Agenåii Ciprian Naghi æi Aurel Ioan colegii de aici îæi

Lupæa, executând misiune de post-

mai doresc mijloace

control pe comunicaåia Nisipeni- de termoviziune

Bercu

mobile æi

comparatoare

44

Control comun în

PTF Urziceni-Vallaj

SPF Negreæti-Oaæ

În ultima zi a documentãrii am avut plãcerea de a fi însoåiåi în

frontierã de comisarul-æef Ioan Sãsãran, æeful Compartimentului

Analizã, Planificare, Resurse æi, totodatã, preæedinte al Biroului

Teritorial al SNPPC din IJPF Satu Mare, organizaåie care are

aproximativ 640 membri.

Sectorul PF Negreæti-Oaæ este condus de comisarul Ioan

Nemeæ, promoåie ’82 la Sibiu, Arma Infanterie, care-æi desfãæoarã

activitatea de 26 de ani la Poliåia de Frontierã din Satu Mare. Este

cel care a avut amabilitatea sã ne relateze despre munca colegilor

din acest sector, în care distanåa pânã la frontierã este mare, iar

drumul extrem de anevoios. Am constatat acest lucru curând,

pentru cã am decis ca unul dintre noi sã consemneze impresiile

colegilor de la sector, iar celãlalt sã mergã în frontierã, pentru

fotografii. Urma sã ne întâlnim, peste câteva ore, în drumul spre

Tarna Mare.

Din punct de vedere geografic, zona de competenåã a

sectorului este strãbãtutã de Munåii Oaæului, Depresiunea

Oaæului, în extremitatea de nord-vest, cu vãi adânci, unele

perpendiculare spre zona de frontierã, favorizând, conform celor

spuse de colegii de aici, accesul spre frontierã. Sunt æi multe

zone în care comunicaåiile, practic, nu existã, nici cu staåiile din

dotare æi nici cu telefoanele mobile. Colegii noætrii cunosc, însã,

locuri unde existã semnal pe telefoanele mobile æi coboarã din

munte în aceste locuri.

Sectorul are o încadrare de 75 de poliåiæti de frontierã din 96

în stat, resimåind o lipsã de peste jumãtate la „capitolul” ofiåeri.

Majoritatea lucrãtorilor

sunt din Satu Mare æi

din Baia Mare æi fac

naveta. Are o dezvoltare

de front de 24,139 km,

iar linia de frontierã

trece, practic, pe creasta

Munåilor Oaæ (600-

850 metri altitudine).

Pe creastã, dacã mergi

la pas, faci æi peste 8

ore pentru a strãbate o

vale. Conform spuselor

comisarului Pavel

Nemeæ, ofiåer în cadrul

Compartimentului CIT

de la sector, pe casã

urci mai uæor decât pe

„Culmea Dracului”.

Din aceastã cauzã,

iarna este imposibil sã

fracåionezi misiunile

de supraveghere la

frontierã. Patrulele se

F R O N T I E R A

Agenåii Cristian

Vîrtan æi Cristian

Fetea, executând

misiune de

supraveghere la

SF 200 - Valea

Corneascã

R e p o r t a j


Agentul principal Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi,

executând post-control pe comunicaåia Boineæti-Bixad

mai pot încãlzi, prin coborârea în zonele în care este posibil

accesul autoturismelor de teren.

Ca æi mijloace de mobilitate, existã în dotare 2 Nissan-uri, un

VW Sincro, un Mercedes Vito, o Dacie æi douã ATV-uri. Pentru

supraveghere existã Midi Bino-Kite æi binocluri.

Cei doi ofiåeri cu numele Nemeæ, între care nu existã

legãturã de rudenie, au relatat cã în ultima vreme reåelele de

contrabandã æi cele de migraåie acåioneazã acolo unde este mai

greu, unde terenul este mai accidentat. Anul acesta au reåinut 37

de persoane, în opt cazuri de migraåie, cel mai mare grup fiind

de zece persoane. De regulã, afroasiaticii acåioneazã în grupuri

mai mari, iar georgienii în grupuri mici. Poliåiætii de frontierã

coopereazã foarte bine cu grãnicerii ucraineni, cu cetãåenii din

zonã, în special cu cei care desfãæoarã activitãåi izolate, cu Poliåia

æi cu SCCOA. Au existat æi trei cazuri de contrabandã cu åigãri,

în care s-au reåinut 77.500 pachete. În total, au fost constatate

54 fapte de naturã penalã, cu 64 de fãptuitori, descoperite cinci

autoturisme furate, permise de conducere false, alte documente

false, cazuri de conducere fãrã permis, sub influenåa bãuturilor

alcoolice, precum æi 78 de contravenåii.

De menåionat cã SPF Negreæti Oaæ a dat, anul acesta, poliåistul

de frontierã al anului, la nivel de inspectorat, prin comisarul

Pavel Nemeæ.

SPF Tarna Mare

În drumul spre acest sector i-am întâlnit pe agentul principal

Alin Bãrãian æi agentul Ervin Dohi, care executau misiune post

control la intersecåia Boineæti-Bixad, dar æi pe agentul principal

Marius Olteanu æi agentul Ioan Sãsãran, post-control pe DJ 109,

în Batarci, comuna Comlãuæa. Dacã îi întrebi pe poliåiætii de

frontierã care este cel mai greu sector din cadrul inspectoratului,

majoritatea îåi vor spune cã Tarna Mare. Æeful sectorului,

inspector principal Ionel Stroi, aprecia cã Negreæti este un oraæ

în plinã dezvoltare, deæi este foarte greu sã lucrezi æi acolo, dar

Tarna este o comunã capãt de åarã. Cam asta este æi impresia

vizitatorului, practic æi drumul se opreæte în aceastã comunã.

Dincolo de sector, la circa 100 de metri, trece linia de frontierã.

Oamenii de aici se ocupã cu agricultura, creæterea animalelor în

Agentul principal Marius Olteanu æi Ioan Sãsãran,

executând misiune de post-control

pe DJ 109 M, Batarci (Comlãuæa)

gospodãria proprie æi exploatarea lemnului. Tinerii sunt plecaåi

la muncã, îndeosebi în Italia æi Portugalia. Existã patru comune

în zona de responsabilitate care au limita comunã cu frontiera

de stat - Gherta Micã, Batarci, Tarna Mare æi Turå.

Totuæi, la acest sector, care are o dezvoltare de front de

35,864 km, îæi desfãæoarã activitatea 87 de lucrãtori din 99,

printre care æi æase femei, patru ca agent de poliåie æi douã

ca personal civil. 25% din lucrãtori sunt din localitate sau din

comunele învecinate. 30% locuiesc cu chirie, iar 45 % fac naveta

din Carei, Tãænad, Satu Mare æi li se deconteazã transportul.

Chiar æi aæa este foarte greu, pentru cã drumurile sunt, în opinia

noastrã, cele mai proaste din judeå. Aæa, cel puåin, ni s-a pãrut

cel de la Negreæti spre Satu Mare.

Clãdirea este prinsã într-un program de reabilitare, ultima

investiåie fãcutã aici fiind acum cinci ani. Æeful sectorului

apreciazã dotarea ca acceptabilã, cu un minus la tehnica de

supraveghere, deæi au, poate, cele mai multe Midi Bino-Kite – 4,

faåã de celelalte sectoare. Ca tehnicã auto, existã 2 Nissan-uri, un

VW Transporter, 2 ATV-uri, un Aro æi o Dacia 1310. Cu un oftat,

ne povesteæte cã a lucrat ani mulåi aici, din 1989. A fost agent

pânã în 2003, apoi ofiåer, a plecat æef Detaæament Intervenåie la

inspectorat în Satu Mare, luându-æi cu el soåia, care a trebuit sã

renunåe la locul de muncã, æi copilul. Dupã æase luni s-a întors æef

de sector. Familia a rãmas în Satu Mare pentru cã, între timp, soåia

æi-a gãsit un serviciu.

„Nu poate lucra la

acest sector cine nu

este cãlit” – continuã

acesta. Satisfacåia

lui o constituie

rezultatele obåinute.

Spre exemplu, anul

acesta, la nivelul

sectorului, au fost

constatate 11 cazuri

de trecere ilegalã, cu

19 persoane reåinute

(5 ucraineni, 4

din R. Moldova, 3

indieni, 6 georgieni

æi un rus) precum æi

9 de contrabandã

cu åigãri, cu 19

persoane implicate

reåinute æi 259.688

pachete capturate.

Agentul Raul Gules, la

sediul SPF Tarna Mare

Agenåii Marcel Malanca æi Liviu

Radu, executând misiune de

supraveghere

Au fost constatate, de asemenea, æi 17 contravenåii.

Nu încheiem acest reportaj despre IJPF Satu Mare fãrã sã

menåionãm cã municipiul are, la 14 km, un aeroport internaåional.

Transportul interior are ca unicã destinaåie capitala. Nu existã,

deocamdatã, curse externe, dar autoritãåile locale spun cã sunt

în curs proiecte de modernizare.

Marius IONESCU

Gabriel CRÃCIUN

F R O N T I E R A

R e p o r t a j

45


TERORISMUL, ÎN CEASUL AL 12

46

În ultimii ani, întreaga lume,

dar în mod deosebit Europa, a

fost marcatã de schimbãri politice

fundamentale. Aceste mutaåii, dar,

mai ales, actele teroriste din 11

septembrie 2001, s-au resimåit,

în mod special, în ceea ce priveæte

politica de securitate, determinând

problemele majore ale securitãåii

interne pentru statele europene, æi

nu numai, sã se structureze în jurul

evoluåiilor alarmante ale crimei

organizate, extremismului politic

æi terorismului, cu tot cortegiul de

ameninåãri æi implicaåii negative care

derivã din acestea.

Definit de Vladimir Putin drept

boala secolului XXI, un pol al noii

ordini mon diale, mega te ro rism

sau hiperterorism, terorismul este

apreciat de Bill Clinton drept

„par tea întunecatã a globalizãrii

care divide lumea în bogaåi æi

sã raci, promoveazã competiåia,

dar æi conflictele, alimenteazã

sen ti men tele de urã, alienare,

durere, concomitent cu crearea

de noi re laåii æi interacåiuni, de

noi conglomerate sociale, politice

æi economice”. Analiza evoluåiei

fenomenului extremist-terorist pe

plan internaåional relevã, din ce în ce

mai mult, o tendinåã de intensificare

a acestuia, inclusiv în folosirea

violenåei ca mijloc de promovare æi

impunere a unor scopuri æi interese

politice.

Acest nou tip de rãz boi, purtat cu

un inamic aflat printre noi, implicã

cos turi æi urmãri greu de anticipat.

Toate acestea au transformat

terorismul într-o armã strategicã,

lumea nefiind pregãtitã pentru

a-i face faåã. Terorismul actual

reprezintã provocarea mi leniului

trei, re u æind, prin acåiunile

organizate, chiar sã spulbere, în

parte, „mi tul in vincibilitãåii” SUA.

Parafrazând un reputat reprezentant

al Germaniei, nu trebuie sã uitãm cã,

în lupta împotriva terorii, „ suntem în

ceasul al 12-lea fãrã câteva minute!”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative,

comisar-æef dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

Infracåiuni contra persoanelor care

se bucurã de protecåie internaåionalã,

inclusiv agenåi diplomatici.

În categoria unor asemenea infracåiuni

intrã fapta intenåionatã:

a) de a comite un omor, o rãpire sau

orice alt act împotriva integritãåii corporale

sau libertãåii unei persoane care se bucurã

de protecåie internaåionalã;

b) de a comite, folosind violenåa,

un atac împotriva localurilor oficiale,

reæedinåei personale sau mijloacelor de

transport aparåinând unei persoane care

se aflã sub protecåia internaåionalã æi

care este de naturã sã-i punã în pericol

persoana æi libertatea;

c) de a ameninåa cu comiterea unui

astfel de atac;

d) de a încerca sãvâræirea unui

asemenea atac;

e) de a participa în calitate de complice

la un asemenea atac.

Subiectul pasiv al unei asemenea

infracåiuni îl reprezintã persoana care se

bucurã de protecåie internaåionalã, prin

care se înåelege:

a) orice æef de stat, inclusiv orice

membru al unui organ colegial, care,

în virtutea constituåiei statului respectiv

îndeplineæte funcåiile æefului de stat, orice

æef de guvern sau ministru al afacerilor

externe, atunci când o astfel de persoanã

se gãseæte într-un stat strãin, precum æi

membrii de familie care îl însoåesc;

b) orice reprezentant, funcåionar

sau personalitate oficialã a unui stat

æi orice funcåionar, personalitate sau

alt reprezentant al unei organizaåii

interguvernamentale care la data când æi

în locul în care o infracåiune s-a comis

împotriva sa, a reæedinåei oficiale, a

locuinåei personale sau mijloacelor sale

de transport, este îndreptãåit, conform

dreptului internaåional, la o protecåie

specialã împotriva oricãrei atingeri a

persoanei æi membrilor familiei care fac

parte din gospodãria sa.

Capturarea ilicitã de aeronave

æi actele ilicite împotriva

securitãåii aviaåiei civile

Capturarea ilicitã de aeronave este

o infracåiune penalã sãvâræitã de oricare

persoanã care, la bordul unei aeronave

în zbor:

a) în mod ilicit æi prin violenåã sau

ameninåare cu violenåa pune stãpânire

pe aceastã aeronavã, exercitã controlul

asupra ei sau încearcã sã comitã unul

F R O N T I E R A

din aceste acte ori,

b) este complicele unei persoane sau

încearcã sã comitã unul din aceste acte.

Infracåiuni îndreptate contra

securitãåii aviaåiei civile

Infracåiunile îndreptate contra

securitãåii aviaåiei civile se referã la

urmãtoarele fapte ale oricãrei persoane

care, în mod ilicit, cu intenåie:

a) sãvâræeæte un act de violenåã

împotriva unei persoane aflatã la bordul

unei aeronave în zbor, dacã acest act este

de naturã sã punã în pericol securitatea

aeronavei;

b) distruge o aeronavã în serviciu, îi

cauzeazã deteriorãri care o fac inaptã de

zbor ori sunt de naturã sã punã în pericol

securitatea aeronavei;

c) plaseazã sau face sã se plaseze pe o

aeronavã în serviciu, prin orice mijloc, un

dispozitiv sau substanåã apte sã distrugã

acea aeronavã sau sã-i producã deteriorãri

care o fac inaptã de zbor ori sunt în

mãsurã sã-i punã în pericol securitatea

în zbor;

d) distruge sau deterioreazã instalaåii

sau servicii de navigaåie aerianã sau

tulburã funcåionarea acestora dacã

vreunul dintre aceste acte este de naturã

D o c u m e n t a r


- LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IX)

sã punã în pericol securitatea aeronavelor în zbor;

e) comunicã o informaåie ætiind cã aceasta este falsã æi, prin

acest fapt, pune în pericol securitatea unei aeronave în zbor.

În aceeaæi clasificare se încadreazã æi faptele celui care:

a) încearcã sã comitã una dintre infracåiunile prevãzute

anterior,

b) este complice al unei persoane care comite sau încearcã

sã comitã vreuna dintre aceste infracåiuni.

În termenii convenåiilor relative la capturarea ilicitã de

aeronave æi la actele ilicite îndreptate contra securitãåii aviaåiei

civile se considerã cã o aeronavã este în zbor în momentul în

care, îmbarcarea fiind terminatã, toate uæile exterioare au fost

închise, în vederea decolãrii. Totodatã, se reåine cã, în caz de

aterizare foråatã, se considerã cã zborul se continuã pânã când

autoritatea competentã preia în sarcinã aeronava, persoanele æi

bunurile de la bord.

Referitor la expresia aeronavã de serviciu, cea de-a doua

convenåie amintitã precizeazã cã se considerã astfel o aeronavã

din momentul în care personalul de la sol sau echipajul începe

sã o pregãteascã în vederea unui anumit zbor pânã la expirarea

unui termen de 24 de ore dupã orice aterizare, precum æi faptul cã

perioada de serviciu

cuprinde în orice caz

întregul timp în care

aeronava se aflã în

zbor, aæa cum a fost

ea definitã anterior.

Prevederile celor

douã convenåii nu se

aplicã aeronavelor

folosite pentru acåiuni

militare, de marinã

sau poliåie.

Numeroase åãri

sunt atrase spre

folosirea legii cu

privire la terorism,

reprimarea violenåei

æi sunt angajate în

folosirea legii interne

æi internaåionale

pentru controlul

conduitei criminale

æi soluåionarea

disputelor. Legea are

rezultate modeste în

privinåa terorismului

internaåional. Unii teroriæti au fost uciæi sau capturaåi în timpul

sãvâræirii actelor lor criminale, dar puåini dintre cei ce scapã din

aceste împrejurãri sunt ulterior prinæi æi arestaåi.

Teroristul care este urmãrit în justiåie este foarte probabil a fi

eliberat cu mult mai devreme ca sentinåa sã se pronunåe, eliberare

care, adesea, se face în schimbul ostaticilor luaåi într-un episod

terorist ulterior.

Unul dintre motivele ineficacitãåii legii constã în faptul cã

terorismul, în esenåa lui, este o activitate criminalã. În aplicarea

legii pe plan intern, guvernele încearcã sã pedepseascã æi sã

împiedice sãvâræirea de crime în modul cel mai eficace cu

putinåã. Dar, este recunoscut cã legea nu poate înlãtura crima.

Guvernele pot aætepta chiar mai puåin de la lege în privinåa

terorismului internaåional. Legea nu a izbutit sã-i pedepseascã æi

sã-i împiedice pe cei ce folosesc terorismul în scopul promovãrii

intereselor lor politice. Partea cea mai deficitarã a legii constã în

faptul cã ea a servit legitimizãrii terorii internaåionale æi protejãrii

teroriætilor faåã de pedepsele aplicate criminalilor.

Legitimitatea violenåei politice este o noåiune care s-a

afirmat în promulgarea legii internaåionale. Deæi, majoritatea

åãrilor au obligaåia extrãdãrii, totuæi, cererile de extrãdare sunt

adesea refuzate pe baza unor raåiuni politice. În prezent, multe

åãri încearcã sã limiteze excepåia delictului politic, fãcândo

inaplicabilã în cazul delictelor cu violenåã æi încãlcãrilor

prevederilor acordurilor antiteroriste.

Lupta antiteroristã a continuat de-a lungul anilor. Astfel, în

1996, în Egipt a avut loc “Reuniunea internaåionalã la nivel

înalt a luptei antiteroriste”, prezidatã de preæedintele SUA, Bill

Clinton æi de Hosni Mubarak æi la care au participat 13 æefi de

stat, obiectivul reuniunii find izolarea Iranului fundamentalist,

alãturi de Siria æi Liban. Adunarea Generalã a Naåiunilor Unite a

adoptat Convenåia internaåionalã pentru reprimarea terorismului

cu bombe, la 15 decembrie 1997, æi Convenåia internaåionalã

pentru reprimarea finanåãrii terorismului, la 9 decembrie 1999,

ambele semnate de România.

Ultima convenåie a avut la bazã un proiect elaborat de Franåa

æi a acoperit o importantã lacunã a cadrului juridic internaåional,

concentrându-se asupra fazei pregãtirii æi nu asupra actului terorist

în sine. Caracterul de noutate al acestui instrument juridic constã

în faptul cã se recunoaæte importanåa fundamentalã a combaterii

finanåãrii terorismului, iar pentru infracåiunile reglementate în

acest cadru, nu mai poate fi refuzatã extrãdarea, invocându-se

probleme politice sau fiscale.

Naåiunile Unite au adoptat, la 01.10.2001, o rezoluåie

istoricã prin care se încearcã blocarea oricãrui sprijin reåelelor

teroriste din punct de vedere financiar æi logistic. Prin aceasta

se impun sancåiuni împotriva åãrilor care refuzã sã coopereze

în lupta antiteroristã declanæatã de SUA, dupã atentatele din

11 septembrie 2001. Rezoluåia mai cere statelor membre sã

împiedice ridicarea de fonduri pentru teroriæti æi îngheåarea fãrã

amânare a fondurilor æi bunurilor persoanelor care au comis sau

încercat sã comitã acte teroriste sau a celor care au încercat sãi

ajute pe autorii unor acte teroriste. Prin aceasta se constrâng

toate statele sã înceteze la orice formã de ajutor activ sau pasiv,

în special prin stoparea oricãror livrãri de armament.

Costurile economice ale terorismului sunt foarte ridicate.

Astfel, SUA cheltuie 5 miliarde dolari pe an, pentru a lupta

contra terorismului din interiorul statului, cât æi în alte regiuni

ale lumii.

Ultimele

acte teroriste

au lovit serios

în bazele

economice

ale unor

state, cu

repercusiuni

în economia

mondialã,

au tulburat

serios jocul

tradiåional

al politicii.

De aici

necesitatea

pentru orice

regim democratic de a replica, în regim de urgenåã, oricãror

tentative de terorism. Cruciada antiteroristã coincide nefericit cu

prima aniversare a intrãrii în vigoare a cãråii drepturilor omului.

Ceea ce s-a întâmplat nu înseamnã o ciocnire a civilizaåiilor

Occidentului æi Islamului, iar Samuel Huntington aprecia întrun

interviu cã „atacurile nu sunt o expresie a Islamului, sunt

o pervertire îngrozitoare a Islamului” æi asta dupã ce, într-o

controversatã lucrare, acesta menåiona cã „urmãtorul rãzboi,

dacã va exista, va fi un rãzboi între civilizaåii”.

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

47


Migraåia, în contextul aderãrii la UE

Aderarea României, la 01.01.2007, la Uniunea Europeanã, a

condus în mod automat la o creætere a fluxului de migranåi æi, pentru

o parte dintre aceætia, România a devenit åarã åintã, æi nu doar åarã

de tranzit.

Traficul de persoane din România cãtre state membre U.E. a

înregistrat o creætere, datoritã faptului cã trecerea frontierelor acestor

state se poate face acum într-un mod mai facil pentru cetãåenii

români.

Faptul cã în prezent cartea de identitate constituie un document

de cãlãtorie în baza cãruia cetãåenii români pot cãlãtori în statele

membre ale Uniunii Europene æi având în vedere cã un numãr mare

de cetãåeni români încã au restricåionat dreptul la libera circulaåie în

strãinãtate, creeazã o conjuncturã favorabilã intensificãrii activitãåilor

de ieæire ilegalã din åarã, prin utilizarea de cãråi de identitate false

sau falsificate, precum æi prin substituire de persoanã.

Neimplementarea în baza de date a cãlãtorilor care tranziteazã

prin punctele de control a îngreunat documentarea activitãåii

infracåionale a persoanelor care desfãæoarã fapte ilegale de trafic de

persoane æi migraåie ilegalã.

Åãrile de destinaåie sunt, cu predilecåie, Italia, Franåa, Spania,

Grecia æi Anglia, care dispun de o economie foarte bine dezvoltatã,

un nivel ridicat de trai æi de regimuri juridice ale strãinilor mai

permisive, în ceea ce priveæte încadrarea în muncã æi îndeplinirea

formalitãåilor de æedere.

Fluxurile de migraåie genereazã traiectorii neuniforme de

dezvoltare regionalã în åãrile de origine. De fapt, fluctuaåiile de

capital mediate de migranåi sunt foarte selective æi susåin cu precãdere

reåelele sociale ale acestora. Decalajele social-economice pot

creæte ori de câte ori grupuri de migranåi se concentreazã în cadrul

comunitãåilor de unde au plecat. Totodatã, caracterul selectiv al

reåelelor sociale de migranåi nu favorizeazã activitãåi colaborative

care ar transcede aceste reåele, iar din aceste motive fenomenul

migraåiei ilegale este în continuã evoluåie.

În aceste condiåii, managementul de implementare a strategiei

postaderare va avea în vedere principalele metode de tranzitare

ilegalã a frontierei în perioada urmãtoare æi anume:

-substituirea de persoane, pe baza semnalmentelor anatomice

asemãnãtoare, în cazul cetãåenilor români returnaåi în baza

acordurilor de readmisie;

-racolarea unor tinere din R. Moldova æi scoaterea acestora din

România cu cãråi de identitate româneæti falsificate, cu scopul de a

fi exploatate în diverse åãri din UE sau spaåiul Schengen;

-substituirea de persoane, în cazul minorilor ale cãror fotografii

nu figureazã în evidenåele serviciilor publice comunitare de evidenåã

informatizatã a persoanelor, determinate de încercãrile unor cetãåeni

români care nu æi-au oficializat æederea pe teritoriul statelor strãine,

de a-æi reîntregi familiile;

-falsificarea vizelor de intrare sau de tranzitare a teritoriului ori a

ætampilelor de trafic de cãtre cetãåeni români æi moldoveni;

-falsificarea documentelor de identitate de cãtre cetãåeni români

æi moldoveni, în special a cãråilor de identitate.

-ascunderea persoanelor în mijloacele de transport, în special

cele destinate transportului de mãrfuri, dar æi cele destinate

transportului în comun, în vederea ieæirii din åarã prin trecerea

ilegalã a frontierei de stat.

Printre factorii care au influenåat æi infuenåeazã dinamica

48

migraåiei ilegale se pot enumera:

-instituirea unui control de frontierã simplificat la P.T.F. interioare,

caracterizat prin dispariåia controlului vamal; neimplementarea în

baza de date a cãlãtorilor; verificarea prin sondaj a cãlãtorilor în baza

de date a persoanelor aflate în consemn la frontierã; existenåa unei

presiuni sporite exercitate de societatea civilã în vederea eliminãrii

timpilor de staåionare în P.T.F. pentru cetãåenii români, etc.

-politica elasticã în domeniul acordãrii vizelor de intrare în

România, fiind acordate cu uæurinåã vize româneæti în scop de

afaceri pentru cetãåenii strãini cu potenåial migrator (Somalia, Nigeria

Bangladesh, Egipt etc.), fãrã a se verifica ulterior dupã intrarea în

åarã a acestora, de cãtre autoritatea pentru strãini, dacã s-a respectat

scopul declarat.

-nevoia crescutã de foråã de muncã în diferite sectoare ale

economiei precum: agricultura, construcåiile, industria (în special

industria uæoarã), face ca ,,importul’’ foråei de muncã la negru sã

devinã ispititor pentru angajatori, aceætia vor fi tentaåi sã foloseascã

,,la negru’’ foråa de muncã strãinã, în condiåiile în care acest lucru

le-ar oferi o reducere substanåialã a costurilor de producåie (impozite,

taxe, asigurãri etc.).

În acest sens, considerãm cã existã condiåii favorizante pentru

dezvoltarea æi perfecåionarea grupãrilor infracåionale cu caracter

transfrontalier, apte sã asigure acum ,,servicii complete” pe linia

migraåiei ilegale, începând de la recrutarea migranåilor în åara

de origine sau de plecare, organizarea transportului, cazarea pe

teritoriul statelor de tranzit, punerea la dispoziåie a documentelor

de identitate/cãlãtorie false sau falsificate pentru crearea unui regim

juridic favorabil circulaåiei fãrã restricåii în spaåiul U.E., pânã la

procurarea documentelor de rezidenåã pe teritoriul statului åintã.

De asemenea, aceste grupãri vor câætiga un monopol pe piaåa

neagrã a documentelor falsificate datoritã calitãåii serviciilor oferite

de-a lungul timpului, experienåei acumulate, asigurãrii logistice

ridicate æi diversitãåii serviciilor oferite (documente privind identitatea,

cãråi verzi, asigurãri de sãnãtate, procuri, certificate de înmatriculare,

permise auto, dovezi accidente uæoare sau furturi etc).

Oscilaåiile tarifului perceput de reåelele infracåionale pentru

oferirea serviciilor de migraåie ilegalã va fi mãsura eficienåei

activitãåilor întreprinse de poliåiæti.

Pentru contracararea migraåiei ilegale, se impune adoptarea

unor mãsuri potrivit particularitãåilor locale ale fiecãrei zone de

responsabilitate, dupã cum urmeazã:

-stabilirea mai multor scenarii posibile vizând activitatea

infracåionalã la frontierã.

-iniåierea de cursuri modulare de scurtã duratã axate pe însuæirea

de cãtre poliåiætii de frontierã a legislaåiei comunitare cu privire la

controlul de frontierã;

-conectarea SPF - urilor la Reåeaua Metropolitanã, pentru

efectuarea în timp scurt a verificãrilor poliåieneæti elementare;

-monitorizarea atentã a tuturor anunåurilor de micã publicitate

apãrute în ziarele locale pentru depistarea serviciilor oferite de

grupãrile infracåionale;

-obåinerea æi punerea la dispoziåia lucrãtorilor din P.P.F., în

format electronic a tuturor cãråilor de identitate emise de statele

U.E. (specimene æi elemente de siguranåã);

-achiziåionarea pentru fiecare structurã a poliåiei de frontierã

de radio telefoane portabile, aparate UV – portabile, dispozitive

electronice de semnalizare æi avertizare cu infraroæu, aparate foto

digitale, mijloace de deplasare rapidã pe teren accidentat (ATV), staåii

portavoce, lanterne metalice profesionale, pagere de radiaåii etc.;

-supravegherea permanentã a principalelor direcåii pretabile

trecerii ilegale a frontierei de stat, conturate la nivelul fiecãrui sector

al poliåiei de frontierã în urma analizelor tactice æi operaåionale;

-schimbul operativ de date æi informaåii cu celelalte structuri ale

poliåiei æi poliåiei de frontierã;

-adaptarea permanentã a dispozitivelor de supraveghere a

frontierei de stat, în funcåie de evoluåia situaåiei operative.

-atragerea populaåiei din zonã pentru sprijinirea activitãåilor

specifice Poliåiei de Frontierã; desfãæurarea de acåiuni punctuale

care au la bazã analize de risc;

-schimbarea urgentã, în mãsura posibilitãåilor, a cãråilor de

identitate cu unele cu mai multe elemente de siguranåã.

F R O N T I E R A

Alexandru Cãtãlin VÃLEANU

D o c u m e n t a r


ST P

pirateriei

www.stoppirateria.ro

Pirateria este un fenomen din ce în ce mai prezent. El vizeazã,

într-un fel sau altul, fiecare cetãåean, æi este prezent în toate

ramurile æi activitãåile economice æi, cu siguranåã, ne priveæte pe

toåi. Pirateria æi contrafacerea sunt acåiuni ilegale de reproducere

neautorizatã a rezultatelor, materiale sau imateriale, ale activitãåilor

proprietarilor de drept.

Ministerul Public - Parchetul de pe lângã Înalta Curte de

Casaåie æi Justiåie, împreunã cu Oficiul Danez pentru Patente æi

Mãrci din Danemarca, au derulat proiectul „Întãrirea capacitãåii

instituåionale de protejare a drepturilor de proprietate intelectualã

æi industrialã”, finanåat de Uniunea Europeanã, cu un buget de 1,9

milioane euro. Parteneri în implementarea acestui proiect comun

sunt: IGP, IGPF, Autoritatea Naåionalã a Vãmilor, Oficiul Român

pentru Drepturile de Autor æi Oficiul de Stat pentru Invenåii æi

Mãrci.

De la produse farmaceutice pânã la piese auto, de la articole

vestimentare pânã la CD-uri cu muzicã sau programe de calculator,

toate pot fi supuse riscului piratãrii æi contrafacerii. Deæi termenul

de pirat este folosit metaforic în zilele noastre, ceva rãmâne

neschimbat din vremurile în care cuvântul era folosit la propriu:

pirateria este extrem de profitabilã. De aceea, nu este de mirare

faptul cã un numãr din ce în ce mai mare de persoane o practicã,

cu atât mai mult cu cât acestea sunt în special tineri. Profitul este

ademenitor. Ca în orice fenomen, în piraterie æi contrafacere existã

o relaåie de cauzã-efect, iar enunåul ei este foarte simplu: „Pirateria

va exista atât timp cât existã oameni dispuæi sã cumpere produse

piratate”.

Produse ce pot fi piratate sau contrafãcute sunt împãråite în

douã categorii:

Cu privire la drepturile de autor æi cele conexe, s-a constatat

cã fenomenul pirateriei æi contrafacerii în diferite medii a cunoscut

urmãtoarele tendinåe: • Muzica, filmul æi jocurile de calculator se

inscripåioneazã pe CD-uri æi DVD-uri piratate prin inscripåionare

laser, catalogul este publicat pe Internet, iar distribuåia se face

prin servicii poætale la comandã individualã sau distribuite

fizic printr-o reåea de adolescenåi în pieåe æi zone comerciale •

Importul de fonograme æi videograme originale este efectuat fãrã

acordul titularilor de drepturi • Videograme, fonograme æi jocuri

de calculator contrafãcute sunt introduse ilegal în România din

Ucraina æi Moldova æi valorificate în oraæele mari • Instalarea pe

sisteme de calcul de programe de operare fãrã licenåe, folosind

o copie pirat a programelor æi valorificarea acestora • Internet

Café-urile continuã sã permitã clienåilor utilizarea de jocuri de

calculator fãrã licenåã • Utilizarea de cãtre unii agenåi economici

de sisteme de operare fãrã licenåã • Stocarea pe hard-diskuri æi

medii optice (CD, DVD) de cãråi æi cursuri universitare care, la

solicitarea clienåilor sunt listate æi comercializate • Downloading

în reåele de cartier (punerea la dispoziåia celorlaltor utilizatori ai

reåelei de opere, programe, jocuri, fãrã consimåãmântul titularilor

de drept).

Cu privire la drepturile de proprietate industrialã au rezultat

urmãtoarele moduri de reproducere ilegalã a acestora:- Elemente

de disimulare a mãrcii protejate aplicate peste însemnele mãrcilor

protejate • Producåia æi valorificarea de åigãri contrafãcute •

Folosirea de documente falsificate de import • Metoda capac •

Diferenåe cantitative æi calitative • Firme fantomã • Ascunderea

de produse contrafãcute în mijloacele de transport, printre bunuri

importate legal • Import de produse contrafãcute fãrã marcã,

cãrora li se aplicã etichete æi autocolante cu mãrcile consacrate

dupã importul în România.

CATEGORII DE PRODUSE CONTRAFÃCUTE

În baza datelor existente la nivelul IGPR æi a celor primite de

la IGPF æi ANV, Unitatea Centralã de Analizã a Informaåiilor din

IGP, a realizat o serie de analize de risc în domeniul drepturilor

de proprietate intelectualã, rezultând urmãtoarele:

Din totalul mãrfurilor contrafãcute identificate, 61% provin

din China, 25% din Turcia, 4% din Bulgaria æi 3% din Emiratele

Arabe Unite.

Mãrfurile care sunt cu precãdere contrafãcute sunt produse

textile importate din China, Turcia æi Bulgaria, produse de

marochinãrie æi încãlåãminte care provin din China æi Turcia,

cosmetice æi produse de igienã care provin din Turcia, Emiratele

Arabe Unite, China æi SUA, accesorii de telefoane ce provin din

China, Turcia æi Emiratele Arabe Unite.

În cele douã åãri (China æi Turcia) existã o adevãratã industrie

a mãrfurilor contrafãcute, care poartã etichetele unor firme

consacrate. Cele mai multe mãrfuri contrafãcute pãtrund prin

portul Constanåa (lider absolut cu peste 50% din „piaåã“) æi prin

vãmile din Bucureæti.

În România, rata pirateriei a scãzut cu 1% în 2007, continuând

tendinåa din ultimii 5 ani. Aceasta a ajuns la 68%, de la 73% în

2003. Valoarea pierderilor cauzate de pirateria software a crescut

însã, ajungând la 151 milioane euro, faåã de 114 milioane euro

în 2006 æi 49 milioane euro în 2003. În 2007 au fost efectuate

în România 650 raiduri împotriva pirateriei æi au fost înregistrate

primele douã cazuri de condamnare la pedepse de peste 5 ani

închisoare pentru piraterie. Unul dintre factorii care a contribuit

la scãderea ratei pirateriei este creæterea numãrului de campanii

de conætientizare derulate în întreaga åarã, cu scopul de a creæte

nivelul de cunoaætere æi respectul faåã de valoarea proprietãåii

intelectuale.

Cu 68%, România æi Bulgaria au ratele de piraterie cele mai

mari din Uniunea Europeanã, în care media se situeazã la 35%.

România stã însã mai bine decât multe din åãrile Europei Centrale

æi de Est, în care media este de exact 68%.

Campania a demarat în luna noiembrie a acestui an, sub

sloganul „CU PIRATERIA TE ARANJEZI PE VIAÅÔ. Scopul

campaniei este creæterea gradului de conætientizare a publicului

cu privire la riscurile pe care le presupune fenomenul pirateriei æi

contrafacerii, cât æi a pericolelor reprezentate de produsele astfel

rezultate.

La conferinåa din data de 26 noiembrie a.c., organizatã cu

prilejul lansãrii campaniei au participat: Gabriela Scutea-adjunct

al procurorului general al Parchetului de pe lângã Înalta Curte de

Casaåie æi Justiåie, chestorul Vasile Moåoc – adjunct al inspectorului

general al poliåiei de frontierã, comisar-æef Gheorghe Dragomiroiu

– adjunct al inspectorului general al Poliåiei Române, Bogdan

Boreschievici – directorul departamentului Colecåia Naåionalã,

Informaticã, Serviciu din cadrul OSIM, precum æi oficiali

reprezentând instituåiile partenere, membrii ai grupului de lucru,

cât æi reprezentanåi ai companiilor active pe piaåã.

Informaåiile din cadrul campaniei sunt comunicate cãtre public

prin intermediul spotului publicitar TV, prin „direct mail” æi prin

intermediul paginii web.

Ætefan ANDREESCU

F R O N T I E R A

S e m i n a r

49


Cuvinte de suflet, pentru toåi cursanåii Æcolii PF Constanåa

Ceva s-a schimbat!

Trebuie sã spun un cuvânt

: ULTIMUL!...pentru toåi

absolvenåii cursului de iniåiere

în carierã, din cadrul Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a

Personalului Poliåiei de Frontierã

Constanåa…

Fie ca viitorul sã vã rezerve

o carierã profesionalã apreciatã,

sã vã daåi silinåa sã deveniåi

profesioniæti, cinstiåi, în primul

rând cu dumneavoastrã înæivã,

æi sã aveåi parte de acel

sâmbure de noroc care uneori

modeleazã destine…Ar mai fi

ceva important : SÃNÃTATE!!!

dea Dumnezeu sã aveåi parte de ea!

Sunteåi tineri, æi, sigur, æansa acestei societãåi æi instituåii. Fiåi

oneæti, chibzuiåi æi aplicaåi doar legea!!! Cãlcaåi peste poluarea

moralã æi aåintiåi-vã privirea spre planul vostru de viitor æi nu

cãutaåi sã imitaåi ceea ce este rãu. E ca æi când aåi clãdi un

oraæ : nu uitaåi grãdinile, oamenii, siguranåa æi echilibrul dintre

structuri.

FIÅI VOI ÎNÆIVÃ! NU FACEÅI COMPROMISURI! ÎNVÃÅAÅI

SÃ MUNCIÅI ÎN ECHIPÃ! ÎNTOTDEAUNA SÃ ÎNCEPEÅI PRIN A

În perioada 20-24

octombrie a.c., sub

auspiciile Programului

Internaåional de

Contraproliferare al

Departamentului Apãrãrii,

Guvernul SUA a organizat,

la Constanåa, cursul

„Combaterea proliferãrii

armelor de distrugere în

porturile maritime”.

Din partea Guvernului

SUA au participat: maior Dennis Emmert – Agenåia pentru

Reducerea Ameninåãrii Armate, Rod Staudinger – din partea

Computer Science Corp, James Donahue – Vama SUA, John

Holmes – director adjunct al portului Los Angeles, agent special

David Nehls – din partea Departamentului Vamã æi Imigrãri (ICE)

Los Angeles.

Din partea românã au participat reprezentanåi ai IGPF, DPF

Constanåa, IJPF-urilor Tulcea, Iaæi, Galaåi, Brãila, ai Æcolilor PF

Constanåa, Giurgiu, IGPR, DGCCO, Biroului de Combatere

a Crimei Organizate Constanåa, Direcåia Regionalã Vamalã

Constanåa, Direcåiei Generale de

Informaåii æi Protecåie Internã, ai

Cãpitãniei Zonale Constanåa, IGSU

Dobrogea æi Direcåiei de Investigare

a Infracåiunilor de Crimã Organizatã æi

Terorism – Constanåa. De asemenea,

tot din partea românã, a participat,

în calitate de co-organizator, Oana

Cristescu, Director regional al

Technology Management Company.

În cadrul cursului au fost abordate

50

Combaterea proliferãrii armelor

de distrugere în masã în porturile

maritime

VÃ RESPECTA PE VOI ÎNÆIVÃ, PENTRU CA, MAI APOI, SÃ VÃ

RESPECTAÅI APROAPELE, ÎNCERCAÅI SÃ VÃ ACCEPTAÅI AÆA

CUM SUNTEÅI! DACÃ NU ÆTIÅI SÃ VÃ RESPECTAÅI PE VOI,

RESPECTUL ACORDAT CELUILALT NU ARE VALOARE!

În æcoalã v-aåi lãsat o parte din voi, ca un aer subtil strecurat

prin fereastra sufletului. V-aåi demonstrat vouã cã puteåi mai mult

decât speraåi æi cã aveåi puterea sã porniåi la drum în noua sau

vechea carierã, depinde de situaåie, cu tot ce aveåi mai bun.

Nimic nu va fi la fel începând de mâine...Va fi mai bine? Va

fi mai rãu? Va fi mai mult entuziasm? Asta nu pot æti; depinde de

voi æi de ceea ce vã doriåi de la viaåã! Dar pot sã vã dezvãlui un

secret: reveniåi din când în când la amintiri, la profesorii care au

constituit un tipar demn pentru voi æi nu îi dezamãgiåi! Amintiåi-vã

de colegii cu care aåi împãråit modulul de formare iniåialã sau de

perfecåionare în carierã. Încercaåi sã înåelegeåi sensul cuvintelor:

EFECT DE BREASLÃ.

Gãsiåi puåin timp æi pentru cea care acum vã îmbraåiæeazã cu

cele mai bune sentimente, iscãlind pentru „mereu”, împreunã cu

ceilalåi profesori care v-au fost alãturi!

„Mereu” alãturi de cei care vin pe bãncile æcolii pentru a se

forma ca poliåiæti demni, cu caracter impecabil æi cu dorinåã de

a se autodepãæi !

Sãrbãtori fericite, gânduri bune æi înåelepciune!

Gabriela RADU

æi s-au discutat mai multe teme cu subiecte de maxim

interes, din care amintim: „Armele de distrugere în masã

æi dubla utilizare”, „Armele de distrugere în masã æi

terorismul în domeniul maritim”, „Aspecte ale proliferãrii

armelor de distrugere în masã”, „Inspectarea navelor

sub pavilion strãin”, „Conspiraåii interne”, „Utilizarea

ilegalã a containerelor”, „Contrabanda la bordul unei

nave” æi „Percheziåionarea unei nave în cãutare de

arme de distrugere în masã”, urmatã de un studiu

de caz.

Au fost arãtate organizaåiile internaåionale

angajate în securitatea maritimã æi în contracararea

armelor de distrugere în masã æi terorismului

æi au fost examinate eforturile internaåionale în

abordarea securitãåii maritime, inclusiv iniåiativele de

securitate în domeniul containerelor æi în domeniul

proliferãrii.

În a doua zi a cursului a fost vizitat Portul

Constanåa, ocazie cu care oaspeåii americani au

rãmas impresionaåi de mãrimea bazinului portuar æi

au împãrtãæit din experienåa lor în ceea ce priveæte vulnerabilitãåile

unui astfel de port.

Pe 24 octombrie 2008 delegaåia americanã a avut

amabilitatea sã rãspundã afirmativ invitaåiei delegatului Æcolii

de Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã

– Constanåa æi a fãcut o vizitã în aceastã instituåie, ocazie cu

care au discutat cu conducerea æcolii despre modul în care

se desfãæoarã programul de instruire a poliåiætilor de frontierã

români æi modul în care sunt antrenaåi lucrãtorii Vãmii æi Poliåiei

de Frontierã a Statelor Unite ale Americii. Cursul s-a încheiat cu

înmânarea certificatelor de participare

fiecãrui cursant în parte

Totodatã, oaspeåii de peste

ocean au înmânat conducerii Æcolii

o serie de materiale referitoare la

Combaterea proliferãrii armelor de

distrugere în masã în porturile maritime,

materiale care vor fi folosite în procesul

de învãåãmânt.

Valentin-Ion IONIÅÃ

F R O N T I E R A


Rolul „CABINETULUI” în activitatea

Poliåiei de Frontierã Române

În perioada 10 - 11 noiembrie a.c.,

la sediul IGPFR, sub coordonarea

conducerii PFR, æi în prezenåa

reprezentanåilor Secretariatului

General Direcåiei Generale de

Informaåii æi Protecåie Internã æi

Centrului Cultural din cadrul MIRA,

s-a desfãæurat convocarea pe linie de

Cabinet.

Activitatea s-a înscris în seria

întâlnirilor periodice de pregãtire

æi perfecåionare æi a avut ca temã:

„Rolul Cabinetului în activitatea

Poliåiei de Frontierã Române”.

Tematica convocãrii a vizat

managementul activitãåilor specifice

Cabinetului æi a resurselor umane

din acest domeniu, aplicarea unitarã

a procedurilor legale în vigoare æi a

aspectelor tehnice pe linii de muncã.

Prezenåa la activitate a funcåionarilor

de securitate, a æefilor birourilor Cabinet

æi a ofiåerilor specialiæti pe linie de

secretariat din cadrul direcåiilor

teritoriale, a ofiåerilor responsabili

cu informaåiile clasificate din cadrul

inspectoratelor judeåene, cât æi din

cadrul instituåiilor de învãåãmânt æi

aeroporturilor direct subordonate

IGPFR, va asigura funcåionarea cu un

plus de eficienåã a compartimentelor.

Programul convocãrii a fost unul

dens, determinat de nevoia realã de

edificare a unor aspecte pe care practica

profesionalã le-a identificat pe linia

protecåiei informaåiilor naåionale, UE/

NATO clasificate, secretariat æi arhivã,

relaåii cu publicul, tradiåii æi culturã.

Problematica

protecåiei

informaåiilor clasificate a fost abordatã

din perspectiva realitãåii operative

a instituåiei, a schimbãrilor politice

majore, la nivel global æi regional,

cu influenåe semnificative asupra

sistemelor de securitate euro atlantice,

accentuându-se analiza direcåiilor de

acåiune pentru prevenirea, identificarea

æi contracararea vulnerabilitãåilor,

ameninåãrilor æi riscurilor în sistemul

de securitate.

Abordarea problematicii anterior

menåionate a vizat atât specificul

informaåiilor naåionale, cât æi NATO/

UE clasificate, participanåii fiind

informaåi asupra acreditãrii recente a

Componentei Sistemului Naåional de

Registre din IGPFR.

Având în vedere necesitatea

promovãrii æi apãrãrii valorilor

instituåiei, atât în åarã cât æi în afara

acesteia, æi respectarea dreptului

constituåional de informare publicã

oportunã, corectã æi completã,

deopotrivã, a cetãåenilor æi lucrãtorilor

instituåiei, în cadrul convocãrii s-au

dezbãtut liberul acces la informaåii,

limitele æi restricåiile legale în

vigoare.

Dezbaterile axate pe activitatea de

secretariat æi arhivã au evidenåiat, încã

o datã, faptul cã utilizarea eficace a

acestor domenii de activitate constituie

o modalitate esenåialã de amplificare

a eficienåei actului managerial, fiind

subliniatã necesitatea organizãrii æi

încadrãrii acestei structuri cu personal

bine pregãtit.

Prezentarea activitãåii de tradiåii

æi culturã, onoratã de aprecierile

reprezentanåilor MIRA, a evidenåiat

ceea ce, cu înåelepciune, sublinia

Nicolae Iorga: „Numai întoarcerea

noastrã cãtre trecut, ne dã foråa faptelor

de azi”, generând idei æi propuneri

pentru accentuarea rolului acestei

linii de muncã.

Caracterul interactiv al convocãrii a

facilitat realizarea scopului propus.

Concluziile convocãrii vor

fi operaåionalizate în perioada

urmãtoare.

Corina GRECU

F R O N T I E R A

C o n v o c a r e

51


1 DECEMBRIE

Ziua de 1 decembrie 1918 a marcat încheierea procesului

de formare a statului naåional unitar ROMÂNIA, rãmânând, de

atunci, Ziua Naåionalã. În Bucureæti, în afara ceremonialului

de depunere a unor coroane de flori la Monumentul Eroului

Necunoscut din Parcul Carol, s-a desfãæurat æi o paradã militarã

în zona Arcului de Triumf. La defilare a participat æi MIRA, cu

aproximativ 250 lucrãtori æi 38 de mijloace tehnice.

Astfel, prin faåa celor prezenåi la acest eveniment, au defilat

douã detaæamente de jandarmi æi pompieri, un detaæament de

motocicliæti aparåinând Poliåiei, Jandarmeriei æi I.G.S.U., precum

æi un detaæament de cavalerie al Jandarmeriei. De asemenea, a

fost organizatã æi o expoziåie cu tehnica din dotare, la intrarea în

Parcul Herãstrãu din Piaåa Charles De Gaulle, la care a participat

æi Poliåia de Frontierã cu o logisticã impresionantã.

În acest moment, în baza solicitãrii Diviziei de Poliåie Civilã

a Departamentului O.N.U. (DPKO), în cadrul misiunilor ONU æi

UE din Kosovo îæi desfãæoarã activitatea opt poliåiæti de frontierã

români. Aceætia monitorizeazã activitatea autoritãåilor poliåieneæti

din Kosovo în diferite domenii: control în punctele de frontierã,

trafic rutier, investigaåii interne etc.

Poliåiætii de frontierã români aflaåi în misiune în Kosovo sunt:

scms. Cristinel Ioan Meca, la Mitrovica - Gate 31 (monitor în

PTF), sms. Zinaida Feodot, la Pristina - æef Owersight Unit (æef

unitate investigaåii interne), ipp. Adrian Dobre, la Pristina - æef

Security Monitor Unit (æeful unitãåii de monitorizare a securitãåii),

cms. æef Iulian Floruå, la Prizzen - æef Traffic Unit (monitorizare

poliåie rutierã), ipp. Marian Panainte, la Mitrovica - Gate 31

52

Ziua Naåionalã, sãrbãtoritã æi în KOSOVO

(monitor în PTF, sinsp. Mihai-Iulian Chetran, la Peja/Pec- æef

Border Patrol Unit (æef unitate patrulare la frontierã), insp.

Ætefan Alexandru Garbi, la Ferizaj - Enhancement Unit/Patrol

Officer (unitate intensificare patrulãri) æi sinsp. de poliåie Marian

Nicolau – ofiåer în cadrul proiectului „Acåiunea Comunã 2008

PESC (Politica Externã æi de Securitate Comunã) a Consiliului UE

privind misiunea UE în Kosovo”.

Cu ocazia zilei de 1 decembrie, Ziua Naåionalã a României,

la împlinirea a 90 de ani de la înfãptuirea Marii Uniri, IGPF,

prin adjunctul inspectorului general, chestorul de poliåie Vasile

Moåoc, a acordat plachete personalizate cu însemnele Poliåiei de

Frontierã Române æefului contingentului român, comisarul - æef

de poliåie Anghel Valericã æi participanåilor PFR, pentru deosebita

activitate desfãæuratã æi pentru bunele rezultate obåinute în cadrul

Misiunii ONU în KOSOVO – UNMIK( United Nation Mission in

Kosovo) precum æi pentru eforturile depuse în cadrul noii Misiuni

a UE în KOSOVO – EULEX(Misiunea judiciarã æi de poliåie a UE),

misiune care se aflã în proces de transfer de autoritate preluând

astfel prerogativele funcåionale ale UNMIK:

Reprezentantul IGPF, chestor de poliåie Vasile Moåoc, s-a

întâlnit cu æefii celor douã misiuni de menåinere a pãcii din

Kosovo, Lamberto Zannier - UNMIK æi, respectiv Rainer Kuehn,

EULEX.

Iulian PUICÃ

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t


Andrei Æaguna - Mitropolitul românilor

„Pe românii transilvãneni, din adâncul lor somn sã-i trezesc

æi cu voia cãtre tot ce e adevãrat, plãcut æi drept sã-i îndrumez”

– Andrei Æaguna

Fãrã Æaguna am fi mai sãraci! El, Marele Pãstor, a reprezentat

piatra de temelie pentru întreaga spiritualitate româneascã,

pentru rotundul æi nemurirea credinåei strãmoæeæti. Ziditor de

Bisericã æi Æcoalã, a descãtuæat cultura naåionalã, a înnobilat

sufletul neamului Românesc, învrednicindu-l cu harul cu care

l-a învrednicit Dumnezeu.

Biografia unui sfânt

Andrei Æaguna se naæte în ianuarie 1808, la Miækolå în nordul

Ungariei, din pãrinåi aromâni, Naum æi Anastasia, originari din

Grabova. În 1814, tatãl lui Andrei Æaguna trece la catolicism,

religie în care îæi boteazã copiii. În 1816, Anastasie (numele de

botez a lui Andrei) începe æcoala la Miækolå, iar 10 ani mai târziu,

terminã gimnaziul catolic, la cãlugãrii piariæti din Pesta.

La sfâræitul anului 1826, Æaguna trece la ortodoxie æi, timp de

trei ani, studiazã filozofia æi teologia.

La 1 noiembrie 1833, se

cãlugãreæte æi ia numele de Andrei.

La 15/27 iunie 1846, Andrei

Æaguna este numit vicar general la

Sibiu. La 18/30 aprilie 1848 a fost

hirotonit, la Carloviå, ca episcop. La 3/

15 mai 1848 prezideazã, împreunã cu

episcopul greco-catolic Ioan Lemeni,

Adunarea de la Blaj. În fruntea unei

delegaåii, duce petiåia de la Blaj la

Viena, împãratului Franz Joseph. În

16/28 decembrie 1848 organizeazã

o noua adunare la Sibiu, de unde

trimite o nouã petiåie împãratului.

Ideea unitãåii românilor este

conåinutã în „Memoriul” naåiunii

române din Marele Principat al

Ardealului, din Banat, din pãråile

vecine ale Ungariei æi din Bucovina,

prezentat tot împãratului. La 12

martie 1850, convoacã la Sibiu

Congresul bisericesc, la care participã

æi Avram Iancu.

În anul 1864, Æaguna devine

arhiepiscop æi mitropolit al Bisericii

Ortodoxe Române a Transilvaniei.

„Trãiåi în pace, nu vã învrãjbiåi”

Andrei Æaguna a izbutit sã restaureze vechea Mitropolie a

Transilvaniei æi sã iasã de sub jurisdicåia Bisericii Sârbeæti de

la Carloviå, iar dupã câåiva ani a dat Mitropoliei pastorate o

organizare canonicã corespunzãtoare prin aæa numitul Statut

Organic al Bisericii Ortodoxe Române din Transilvania, care

se întemeia pe douã principii fundamentale - autonomia faåã

de organele de stat æi sinodalitatea, adicã participarea laicilor

(în proporåie de 2/3) alãturi de clerici (1/3) la conducerea vieåii

bisericeæti, încât Biserica sã fie ocrotitã de orice încercare de

absolutism ierarhic. Aceasta Lege a stat la baza Statutului de

organizare a Bisericii din România întregitã (1925), precum æi a

celui din 1948, revizuit dupã 1989.

A rezidit, din temelie, tipografia diecezanã, a reorganizat

Institutul teologic - pedagogic din Sibiu, ca æcoalã superioarã, a

adus la matca trãirii æi simåirii româneæti mii de preoåi æi învãåãtori

sãteæti pentru cele circa 800 de æcoli poporale câte existau în

Arhiepiscopia Sibiului æi alte câteva sute în Episcopiile Aradului

æi Caransebeæului, toate îndrumate de Bisericã.

Alãturi de Simion Bãrnuåiu - ideologul Revoluåiei de la 1848

æi Avram Iancu - comandantul de oæti, Andrei Æaguna a fost

considerat diplomatul ei în calitate de copreæedinte al Marii

Adunãri Naåionale de la Blaj, iar mai apoi, în douã rânduri,

a susåinut revendicãrile ei în faåa autoritãåilor habsburgice de

la Viena. Ca membru al Dietei Transilvaniei æi al Senatulului

imperial din Viena, a militat remarcabil pentru drepturile æi

libertãåile din Ardeal. A fost primul preæedinte - fondator al

Asociaåiei transilvane pentru literaturã æi cultura poporului

român din Transilvania (ASTRA). Alãturi de prietenul sãu, Emanuil

Gojdu, a contribuit nemijlocit - prin bursele de studii acordate

- la formarea unei elite intelectuale româneæti, cea care avea sã

fie pregãtitoarea Marii Noastre Uniri de la 1918.

În 1870, Andrei Æaguna a fost ales membru de onoare al

Academiei Române - în semn de recunoaætere a marilor sale

merite culturale, bisericeæti æi naåionale, deopotrivã.

La 25 iunie 1873, bolnav æi întristat de neputinåa românilor de

a fi într-o simåire, o voinåã æi un gând, a trecut la cele veænice æi a

fost înmormântat în cimitirul bisericii

din Rãæinari, Sibiu. Ultimul sãu cuvânt

testamentar, a fost „Trãiåi în pace, nu

vã învrãjbiåi”.

Personalitate covâræitoare a

vremurilor sale, Andrei Æaguna a

ætiut sã citeascã în semnele timpului,

sã le punã în mersul evenimentelor

æi al împrejurãrilor potrivnice ori

folositoare neamului sãu æi sã îndrepte

poporul pe drumul izbânzilor æi al

Unirii.

Slavici despre Æaguna:

„este Mesia ardelenilor”

Nemurirea valorii sale poate fi

gãsitã în aprecierile contemporanilor

- prieteni ori vrãjmaæi - æi, deopotrivã,

a celor care i-au urmat, ori i-au fost

discipoli:

Episcopul sas G. D. Teutsch:

„Æaguna a fost conducãtorul

intelectual, singurul cunoscut al

poporului sãu æi a putut sã obåinã

în aceastã calitate astfel de rezultate

politice, cum rar se întâmplã vreunui

muritor a se învrednici de ele”.

Revoluåionarul maghiar Koosuth,

în octombrie 1848, promitea cã dacã va învinge el, va amnistia

pe toatã lumea „cu excepåia lui Æaguna…”.

Iorga îl numea „bãtrân majestuos, care de pe scaunul sãu

de arhiereu conducea ca de pe un scaun de rege…un cârmuitor

de oameni æi un îndreptãtor de vremuri”.

Ioan Slavici l-a numit, pe drept cuvânt, „Mesia

ardelenilor!”

Cel mai bine l-a definit Ion Soiu: „Dar, aæa cum nu poåi

preåui un pom numai dupã lemnul sãu æi este necesar sã-i

socoteæti æi roadele, aæa æi valoarea lui Æaguna trebuie întregitã

prin însumarea valorii discipolilor sãi. Ei au fost mulåi æi vrednici,

iar creætineasca lor ostenealã a lãsat urme ce se mai vãd æi

astãzi”.

De aceea, de la Æaguna încoace, urarea de vârf care li se face

Mitropoliåilor Transilvaniei este „Sã fii ca Æaguna!”.

Chestor principal dr. Nelu POP

F R O N T I E R A

D o c u m e n t a r

53


54

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Titlul scurtului articol de faåã este

evocator pentru orice om de culturã medie

æi, în mod cert, pentru specialiæti. Prin titlu

se aminteæte ziua de 7 decembrie 1941,

când trupele Imperiului Nipon au atacat,

cu foråele navale æi aeriene, baza navalã a

SUA din Oceanul Pacific, Pearl Harbour.

Consecinåele au fost cumplite, în special

pentru japonezi. SUA au reacåionat, au

pãrãsit starea de expectativã din Extremul

Orient æi au intrat în luptã cu întreaga foråã

militarã, economicã æi umanã pe care o

aveau la dispoziåie.

Evident, atacul nu a fost o surprizã

pentru Casa Albã. Este bine ætiut astãzi

cã, în perioada anterioarã declanæãrii

celui de-al doilea rãzboi mondial, în SUA

era un puternic curent favorabil lui Adolf

Hitler. Poate cã a fost o situaåie normalã.

Statisticile demografice aratã cã 48% din

populaåia de rasã albã din SUA era æi este

de origine germanã. În acele condiåii,

având în vedere æi noile alegeri pentru

preæedinåia Statelor Unite (noiembrie

1940), era necesar sã se acåioneze întrun

anumit mod pentru a determina opinia

publicã sã accepte începutul luptei contra

nazismului. Preæedintele F. D. Roosevelt æi

consilierul sãu J. Hopkins au fost informaåi

PEARL HARBOUR

asupra discuåiilor duse între 27

martie - 4 aprilie 1941 la Berlin

între ministrul de externe al celui

de-al treilea Reich, Joachim von

Ribbentrop æi omologul sãu

nipon Matsuoko. Între cele douã

åãri s-a încheiat o înåelegere

prin care Japonia urma sã atace

SUA în Extremul Orient.

În vederea declanæãrii

în liniæte a planului

ofensiv, la revenirea

spre Tokio, ministrul de

externe al Japoniei, la 13

aprilie 1941, s-a oprit la

Moscova. Acolo, împreunã

cu Comisarul Poporului pentru

Afaceri Externe ale URSS, V. M.

Molotov, a semnat un pact de

neagresiune între cele douã puteri

din Oceanul Pacific.

Ætiind cã æi-a asigurat liniætea

din partea URSS, care, de altfel,

oprise douã ofensive nipone, în

1938 æi în 1939, la graniåa cu

Manciuria æi, apoi, la cea cu Mongolia,

Consiliul Imperial al Mikado-ului

Hirohito a decis elaborarea planului de

atac al SUA. I s-a încredinåat comanda

grupului de alcãtuire a planului amiralului

Isoroku Yamamoto. Acesta

absolvise cursurile celebrei

universitãåi Harvard æi

fusese ataæat militar nipon la

Washington. Cunoætea bine

foråa acestei åãri. Din primul

moment s-a opus declanæãrii

rãzboiului împotriva marelui

stat nord-american. Nu a fost

ascultat. Ca militar, a trebuit

sã execute ordinul.

Serviciile de spionaj

american æi britanic, care

descifraserã codurile militare

nipone, au aflat care sunt

pregãtirile Imperiului Soarelui

Rãsare. Ele au fost ajutate æi

de observaåiile celebrului

spion sovietic Richard Sorge.

Acesta a comunicat modul în care

erau echipate trupele japoneze: aveau

uniforme de varã, tipice pentru lupta în

zonele sudice, nu în Siberia.

Mai mult, la 6 decembrie 1941, în

ambasada Japoniei din Washington au

fost arse toate documentele importante.

Deasupra clãdirii s-a ridicat un fum

gros. Autoritãåile SUA l-au observat. Au

ætiut cã se pregãteæte atacul. Imediat au

trimis o depeæã generalului-locotenent

Walter Short æi amiralului Husband

E. Kimmel, comandanåii Bazei de la

Pearl Harbour. Aceætia nu au deschis-o

imediat, deoarece plicul nu avea pe el

trei ætampile cu menåiunea “secret”. În

al doilea rând, au socotit cã mai putea

aætepta corespondenåa, deoarece ea sosise

în timpul prânzului.

Rezultatul a fost cutremurãtor.

Vasele ancorate la Dromon, avioanele

aflate la sol au putut fi bombardate în

plin. Norocul marinei SUA a constat în

plecarea în larg, pentru un exerciåiu de

instrucåie, a marilor portavioane. Marinarii

de pe ele erau într-o perioadã de relaxare.

Astfel, ele nu au fost lovite. Au putut intra

în luptã când s-a dat alarma, adicã dupã

terminarea atacului japonez asupra Bazei

de la Pearl Harbour. Cu toate acestea,

pagubele provocate de japonezi au fost

imense: au pierit peste 3.300 militari

americani, au fost distruse 4 mari nave

de luptã æi multe altele avariate, precum

æi 150 avioane aflate la sol. Comandanåii

bazei militare de la Pearl Harbour au fost

demiæi. Generalul Douglas Mc Arthur,

comandantul foråelor SUA din Pacificul

de Sud, a reacåionat imediat. A pregãtit

contraofensiva. Previziunile sumbre ale

lui Yamamoto s-au adeverit. Dupã un

succes fulgerãtor, dar aparent æi relativ,

un scurt foc de paie al japonezilor,

au început sã se manifeste în serie

victoriile SUA încã din anul 1942. Au

fost semnificative luptele de la Midway,

din Marea Coralilor, din Insulele Guam

æi, apoi, cucerirea treptatã, succesivã, a

insulelor arhipelagului nipon.

Aæadar, se poate afirma, farã a greæi,

cã Pearl Harbour a fost o loviturã datã

superbiei japoneze æi a marcat începutul

sfâræitului militarismului imperial din acel

stat.

F R O N T I E R A

I s t o r i e


PILULE ISTORICE: NOIEMBRIE - DECEMBRIE

1 noiembrie 1599 - Mihai Viteazul

a intrat în Alba-Iulia,

declarând cã, urmare

a acestei acåiuni, a

unit Åara Româneascã

cu Transilvania.

3 noiembrie 1918

- Împãratul Carol

al Austro-Ungariei

a capitulat; astfel,

s-a încheiat primul

rãzboi mondial pentru

Austria.

5 noiembrie 1918 - Kiel, Germania,

s-a declanæat rãscoala marinarilor militari

germani; cauza a constat în refuzul lor de

a ieæi în larg pentru a lupta împotriva flotei

Antantei pânã la obåinerea victoriei sau la

pieirea lor.

7 noiembrie 1917 - Petrograd,

bolæevicii, conduæi de V. I. Ulianov Lenin,

au dat lovitura de stat prin care au cucerit

puterea în Rusia.

9 noiembrie 1918 - Berlin, kaiser-ul

Wilhelm al II-lea a abdicat, refugiindu-se

în Olanda; în fruntea åãrii a fost instaurat

un guvern condus de prinåul Max von

Baden.

10 noiembrie 1508 - Târgoviæte, a

apãrut Liturghierul lui Macarie, prima carte

tipãritã pe pãmântul

românesc, care a

marcat introducerea

tiparului la români.

11 noiembrie

1918 - Compiègne-

Sala Rotondã din

gara oraæului:

Germania a

capitulat în faåa

foråelor Antantei;

cu aceasta s-a

terminat primul

rãzboi mondial.

12 noiembrie 1933 - în Germania au

avut loc alegeri generale; au fost câætigate

de N.S.D.A.P., care astfel a deschis drumul

instalãrii lui Adolf Hitler la putere.

14 noiembrie 1878 - Brãila, Principele

Carol I, promulgã decretul prin care

declarã cã este unitã Dobrogea cu

România.

16 noiembrie 1916 - se dã bãtãlia

pentru Bucureæti, cea mai mare luptã

din anul 1916 din România; comanda

trupelor române a deåinut-o generalul

Constantin Prezan, care l-a avut lângã el

pe locotenent-colonelul Ion Antonescu,

viitorul mareæal.

19 noiembrie 1946 - în România au

avut loc primele alegeri parlamentare

postbelice; ele au fost falsificate de

Guvernul dr. Petru Groza; astfel, a

putut fi anunåatã câætigarea lor de cãtre

B.P.D., care i-a impus în fruntea åãrii pe

comuniæti.

20 noiembrie 1916 - administraåia æi

armata românã se retrag în Moldova æi

mutã, temporar, capitala åãrii la Iaæi.

20 noiembrie 1917 - Ucraina se

autodeclarã republicã independentã;

la data de 31 decembrie 1917, Rusia

nu recunoaæte acest stat, declarând cã

Ucraina rãmâne, mai departe, parte

integrantã a ei.

21 noiembrie 1881 - printr-un act

semnat la Sigmaringen, prinåul Ferdinand

a fost declarat moætenitorul coroanei

regale a României.

21 noiembrie 1995 - Dayton - se

stabileæte printr-un acord mutual

impunerea pãcii în Bosnia.

22 noiembrie 1963 - Dallas, Texas,

SUA, a fost asasinat preæedintele J. F.

Kennedy.

25 noiembrie 1932 - s-a încheiat

pactul de neagresiune electoralã între

P.N.Å æi Garda de Fier; ulterior, au

aderat la el P.N.L. George Brãtianu

(“Georgiætii”), Uniunea Agrarã a lui

Constantin Argetoianu æi Partidul Evreiesc

din România.

26 noiembrie 1917 - încep discuåiile

pentru încheierea armistiåiului românogerman

de la Focæani; el a fost impus

ca urmare a noilor condiåii de pe frontul

de est, unde Rusia începuse tratative cu

Germania pentru semnarea armistiåiului

de la Brest-Litovsk.

27 noiembrie 1095 - Clermont, Papa

Urban al II-Iea, în cadrul unui consiliu,

declarã începutã prima cruciadã.

28 noiembrie 1918 - Cernãuåi, la

lucrãrile Congresului General al Românilor

se declarã unirea necondiåionatã a

Bucovinei cu România.

1 decembrie 1918 - Alba Iulia, marea

adunare popularã la care participã

100.000 oameni; cei 1.228 deputaåi

din Sala “Cazinei” ofiåerilor au votat

în unanimitate unirea Transilvaniei,

Banatului æi “Pãråilor Ungurene” cu

România.

5 decembrie 1918 - autoritãåile

române au revenit în Bucureæti.

7 decembrie 1941 - Pearl Harbour,

aviaåia æi marina japonezã au atacat baza

militarã americanã; consecinåa a constat

în intrarea SUA în cel de-al doilea rãzboi

mondial.

9 decembrie 1991 - se adoptã Acordul

de la Maastricht de cãtre conducãtorii de

state æi guverne ai CEE; acordul va intra

în vigoare în 1993, reprezentând baza

juridicã a Uniunii Europene.

9 decembrie 1917 - se formeazã

Armata Roæie; principalul ei fondator a

fost Leiba Davidovici Bronstein Troåki.

10 decembrie 1933 - guvernul PNL,

condus de I. G. Duca, a scos în afara legii

Garda de Fier.

12 decembrie 1941 - România a

declarat rãzboi SUA.

14 decembrie 1913 - Insula Creta a

fost reunitã cu Regatul Greciei.

14 decembrie 1927 - Canton

(Guanzhou), 50.000 soldaåi din Kwo mintan

(Guomindang) au zdrobit miæcarea

comunistã din oraæ, implicit din sudul

Chinei.

14 decembrie 1939 - Liga Naåiunilor

a exclus URSS din rândurile ei, ca urmare

a agresiunii acesteia împotriva Finlandei.

16 decembrie 1989 - Timiæoara - a

început Revoluåia Românã, care a dus

la înlãturarea lui Nicolae Ceauæescu æi a

regimului comunist.

19 decembrie 1961 - India a ocupat

coloniile portugheze Goa, Daman æi

Diu.

20 decembrie 1917 - în Rusia, Ohrana

a fost transformatã în CEKA, strãmoæul

KGB; în fruntea ei a fost numit, de V.

I. Ulianov Lenin, Felix Edmundovici

Dzerdjinski.

20 decembrie 1999 - Regiunea

Administrativã Specialã Macao,

retrocedatã de Portugalia Chinei, a fost

integratã cu un statut special în Republica

Chinezã.

21 decembrie 1991 - unsprezece foste

republici sovietice, reunite la Alma Ata, au

declarat desfiinåatã æi inexistentã URSS æi

s-au reunit în CSI.

25 decembrie

1989 - ca

urmare a unui

proces în care

au fost judecaåi

æi condamnaåi,

Elena æi Nicolae

Ceauæescu au

fost executaåi

prin împuæcare în

oraæul Târgoviæte.

25 decembrie

1991 - Moscova

- Mihail Sergheevici Gorbaciov a

demisionat din funcåia de preæedinte al

URSS; steagul roæu a fost coborât de pe

Kremlin.

28 decembrie 1933 - Sinaia - pe

peronul gãrii a fost asasinat premierul

României I.G. Duca. Crima a fost comisã

de un grup de trei tineri studenåi legionari,

numiåi codificat Nicadori.

30 decembrie 1947 - Bucureæti,

reprezentanåii PCR, Gheorghe Gheorghiu-

Dej æi dr. Petru Groza, susåinuåi de foråele

sovietice, l-au silit pe Regele Mihai I

sã abdice; imediat, a fost proclamatã

Republica Popularã Românã.

F R O N T I E R A

I s t o r i e

55


În perioada 13-16 noiembrie a.c., la

Iaæi, s-au desfãæurat lucrãrile Consiliului

Naåional al SNPPC pe trimestrul IV/2008,

precum æi seminarul de pregãtire sindicalã

cu tema ,,Recrutarea æi pãstrarea

membrilor de sindicat. Sindicalismul

- tendinåe mondiale. Modul de lucru

în cadrul sindicatului, relaåionarea pe

orizontalã æi verticalã”.

Seminarul a fost ultimul dintr-o serie

de æapte asemenea activitãåi, derulate pe o

perioadã de doi ani æi jumãtate, sprijinite

financiar æi conduse de colegii noætri din

ACP Olanda.

Consiliul a dezbãtut probleme de

actualitate pentru desfãæurarea activitãåilor

sindicale curente, a luat o serie de

decizii æi a adoptat hotãrâri pentru buna

desfãæurare a activitãåii sindicatului æi a

Fundaåiei ,,Sfântul Nicolae ocrotitorul

56

Consiliul i l Naåional

a S.N.P.P.C.: Iaæi 13 – 16 noiembrie 2008

poliåiætilor”.

Având în vedere apariåia în structurile

MIRA a unor zvonuri legate de

crearea unei uniuni sindicale în cadrul

ministerului, cu participarea SNPPC,

Biroul Executiv Central a dezminåit

aceste zvonuri, informând Consiliul

cã SNPPC nu are nici o legãturã cu

crearea unei uniuni sindicale æi, mai

ales, nu considerã oportunã crearea unei

asemenea structuri sindicale împreunã cu

sindicate nereprezentative æi organizaåii

profesionale.

Consiliul Naåional a fost informat cã

s-au fãcut demersuri pe lângã conducerea

MIRA pentru asigurarea fondurilor

necesare plãåii orelor suplimentare

poliåiætilor care asigurã buna desfãæurare a

alegerilor parlamentare, precum æi pentru

asigurarea condiåiilor decente de lucru

Aspecte de interes -

din cadrul dezbaterilor în cadrul Consiliului Naåional SNPPC, care vizeazã

domeniul resurselor umane, financiar-contabilitate, management operaåional æi

logistic æi care se adreseazã direct inspectoratelor generale.

Resurse Umane

- modificarea fiæelor posturilor, astfel

încât atribuåiile de serviciu sã fie clare æi

fãrã echivoc; prevederea drepturilor de

despãgubire æi asistenåã juridicã gratuitã;

- promovarea în regim de urgenåã a

Ghidului Carierei, care sã cuprindã etape

clare de promovare în carierã; eliminarea

principiului derogãrii;

- înfiinåarea cursurilor de învãåãmânt

modulare;

- eliminarea planului de muncã zilnic

æi lunar din agenda de lucru; eliminarea

din obiectivele de control a acestui

punct;

- consilierea poliåiætilor de cãtre

psihologi cel puåin odatã la æase luni;

- recunoaæterea brevetelor de marinar

din viaåa civilã în activitatea structurilor

MIRA;

- program transparent de perfecåionare

a personalului æi cursuri åinute de persoane

cu experienåã;

Financiar – Contabilitate

- efectuarea deschiderilor bugetare în

timp util;

- consultarea obligatorie a SNPPC la

repartizarea numãrului de salarii de merit

æi a celor de excelenåã;

- modificarea reglementãrilor specifice

pentru acordarea sporurilor pe timpul

cursurilor;

Management operaåional

- regândirea statelor de organizare æi

asigurarea transparenåei la efectuarea de

modificãri organizatorice;

- înfiinåarea de funcåii pentru interesul

instituåiei æi nu al persoanei;

Management logistic

- introducerea cardurilor pentru plinuri

pe timpul acestora, rãmânând ca liderii

de sindicat sã urmãreascã respectarea

acestora.

Au fost dezbãtute æi aprobate Normele

metodologice privind asigurarea asistenåei

juridice, acordarea de premii æi cadouri din

fondurile SNPPC, conform prevederilor

art. 25 alin. (1) din Legea nr. 54/2003 æi

ale statutului SNPPC, norme publicate pe

site-ul Sindicatului precum æi pe reåelele

intranet ale IGP æi IGPF.

Având în vedere afluxul foarte mare

de solicitãri de ajutoare prin Fundaåia

,,Sfântul Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”

æi trimiterea de dosare incomplete pentru

acestea, s-au dezbãtut æi aprobat noile

norme de acordare a ajutoarelor, prin

care se limiteazã la maxim 3.000 de ron

cele pentru vãtãmare corporalã gravã æi

îmbolnãviri grave.

În acelaæi timp, s-au elaborat formulare

tipizate pentru solicitãri de ajutoare, au

fost specificate clar documentele necesare

pentru fiecare tip de ajutor æi s-au stabilit

responsabilitãåi pentru birourile teritoriale

ale SNPPC în aceastã direcåie.

De asemenea, s-a fãcut un apel cãtre

preæedinåii birourilor teritoriale pentru

informarea æi motivarea membrilor de

sindicat în vederea direcåionãrii cotei de

2% din impozitul anual, din veniturile

aferente salariilor, cãtre Fundaåia „Sfântul

Nicolae ocrotitorul poliåiætilor”.

Sindicaliætii trebuie sã înåeleagã cã

banii rezultaåi din aceastã direcåionare

de tip „FILL AND GO”;

- modificarea ordinelor privind

hrãnirea pentru eliminarea interpretãrilor,

precum æi a celui privind echiparea;

- transferul cãtre sindicatele

reprezentative în MIRA a bazelor de

agrement destinate refacerii capacitãåii

de muncã;

- situaåia bazelor sportive (Dinamo) æi

legalitatea folosirii acestora de cãtre alte

societãåi, dar de personalul propriu nu;

situaåia realã a cheltuielilor æi veniturilor;

- asigurarea echipamentelor de

protecåie ale poliåiætilor æi asigurarea

protecåiei poliåiætilor care merg în aceeaæi

maæinã cu infractorii;

Juridic

- anularea OMAI nr. 533;

- modificarea HG nr. 1305/2002

cu privire la CNP, în sensul eliminãrii

activitãåilor sociale, culturale etc;

Inspectorate generale

- standardizarea activitãåilor æi

promovarea procedurilor (termene

clare);

F R O N T I E R A

S e m i n a r


vor deveni, astfel, utili lor sau membrilor

de familie aflaåi în nevoie.

Având în vedere formula incompletã

în care lucreazã Consiliul Director al

fundaåiei, s-a procedat la completarea

acestuia cu domnii Ionescu Alexandru,

preæedintele B.T. al SNPPC din BCATM

æi Rîciu Valentin, preæedintele B.T. al

SNPPC din B.P.R. Bucureæti.

Discuåii furtunoase au avut loc la

punctul de pe ordinea de zi cu privire

la afilieri/dezafilieri internaåionale,

având în vedere insuficienta informare a

participanåilor la dezbateri în legãturã cu

acest subiect.

În final, s-a aprobat cu majoritate de

voturi (2 voturi împotrivã æi o abåinere),

afilierea la noua federaåie europeanã a

sindicatelor din poliåie EPU æi retragerea

din EUROCOP, luându-se în calcul

cotizaåia anualã mai micã, posibilitatea

unei mai bune participãri la luarea

deciziilor, prin asigurarea unei funcåii de

vicepreæedinte EPU pentru SNPPC æi, nu

în ultimul rând, faptul cã, cei care timp de

2 ani au investit în creæterea Sindicatului

nostru, colegii din ACP Olanda, sunt

membri fondatori ai noii federaåii.

În acest context, la propunerea

Biroului Executiv Central, s-a aprobat

nominalizarea trezorierului general al

SNPPC, Claudiu-Florin Staicu, pentru

ocuparea unei funcåii de vicepreæedinte

în EPU.

Participanåii la lucrãrile Consiliului

precum æi oaspeåii noætri din Olanda

s-au delectat, în puåinul timp liber avut

la dispoziåie, cu o parte din minunãåiile

culturale æi istorice ale oraæului celor

æapte coline.

Alegeri la „Cartel ALFA”

În perioada 27 – 29 noiembrie, la

Bucureæti au avut loc lucrãrile celui de-al

VII-lea Congres al CNS „Cartel ALFA” .

Cu aceastã ocazie, în prezenåa celor 800

de delegaåi, invitaåi atât din åarã cât æi

din strãinãtate, au avut loc alegeri pentru

Biroul Executiv al „Cartel ALFA” æi a fost

adoptatã strategia umãtorilor patru ani.

Au participat æi 40 poliåiæti membrii ai

SNPPC din MIRA, afiliat pe plan naåional

la „Cartel Alfa”.

Dacã pânã acum, Biroul Executiv al

CNS „Cartel ALFA” cuprindea 5 membri,

noua problematicã datã æi de criza

economicã a determinat ca noul Birou

Executiv sã aibã în plus doi membri.

În urma alegerilor, în componenåa

Biroului Executiv al CNS „Cartel ALFA”,

pe lângã preæedintele Bogdan Iuliu Hossu,

intrã 5 preæedinåi, Romulus Preda Niåã,

Petru Sorin Dandea, Adrian Cojocaru,

Liviu Apostoiu, Octavian Luca, împreunã

cu secretarul general Ion Homoæ.

În cadrul Congresului CNS „Cartel

ALFA” au fost adoptate rezoluåiile în

care se va înscrie activitatea sindicalã a

urmãtorilor ani, fiind stabilite 9 mari teme

de interes: Munca decentã în România,

Formarea profesionalã continuã æi

ocuparea foråei de muncã, Reforma

legislativã, Reforma economicã æi socialã,

Dezvoltarea parteneriatului æi a dialogului

social, Solidaritatea æi unitatea sindicalã la

nivel naåional æi internaåional, Egalitatea

tuturor cetãåenilor în faåa legii, Egalitatea

de æanse æi Promovarea tinerilor.

Se va avea în atenåie majorarea

salariului minim pe economie, pânã

la o valoare care sã se asigure un

raport de 0,5 între salariul minim æi

cel mediu. De asemenea, se va realiza

o campanie publicã, astfel încât

Guvernul æi Parlamentul sã ia o serie de

mãsuri pentru ratificarea Convenåiilor

Organizaåiei Internaåionale a Muncii

legate de concedierile colective, protecåia

salariaåilor concediaåi, accidentele de

muncã æi maladiile profesionale, serviciile

medicale æi indemnizaåiile de boalã etc.

În privinåa reformei legislative, CNS

„Cartel ALFA” va acåiona, cu prioritate,

pentru modificarea Legii pensiilor în

sensul unificãrii tuturor sistemelor de

pensii, astfel încât calculul pensiilor sã

se facã dupã acelaæi mecanism pentru toåi

contribuabilii æi, de asemenea, în sensul

reglementãrii condiåiilor de reducere a

vârstei standard de pensionare.

Se va milita împotriva corupåiei

generalizate iar în ceea ce priveæte

tineretul, se doreæte ca aceætia sã fie

promovaåi æi sã beneficieze de facilitãåi

financiare pentru achiziåionarea de

locuinåe, mai ales în cazul tinerelor

familii.

Gabriel CRÃCIUN

Dãnuå DOBREANU,

vicepreæedinte SNPPC

- tragerile æi pregãtirea profesionalã

sã se facã numai în timpul programului

de lucru;

- raportarea tuturor ultrajelor æi a

stadiului dosarelor;

- analiza activitãåii sã nu se mai

facã în funcåie de „beåe”, ci în funcåie

de problematica æi starea infracåionalã,

luându-se în calcul æi latura de

prevenåie;

- eliminarea birocraåiei æi a raportãrilor

care îngreuneazã activitatea; se fac hârtii

la hârtii;

- mãsuri urgente pentru întãrirea

autoritãåii poliåiætilor (media æi

legislative);

- autovehicule care circulã fãrã ITP;

- majorarea cotelor de carburanåi, în

special la frontierã;

- la concursuri, pentru a înlãtura

eventualele fraude, subiectele sã fie

transmise dimineaåa de la inspectoratele

generale;

- asigurarea personalului necesar

pentru curãåenie.

Petre MITU,

vicepreæedinte B.T. - IGPF al SNPPC

Se mãresc salariile agenåilor

Conform Ordonanåei de urgenåã nr.107 din 18 septembrie 2008 pentru modificarea

anexei nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte drepturi

ale poliåiætilor:

Art. I Anexa nr.1 la Ordonanåa Guvernului nr. 38/2003 privind salarizarea æi alte

drepturi ale poliåiætilor, publicatã în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 65 din

2 februarie 2003, aprobatã cu modificãri prin Legea nr. 353/2003, cu modificãrile æi

completãrile ulterioare, se modificã dupã cum urmeazã:

1. La litera A punctul 3, numerele curente 2 æi 3 vor avea urmãtorul cuprins

„2. Director general adjunct A 5,60 7,40

3. Director A 4,70 6,40”

2. La litera B, punctul 2 va avea urmãtorul cuprins:

„2. Funcåii de execuåie

Nr. Denumirea funcåiei Categoria Coeficientul de ierarhizare

crt. minim maxim

1. Agent B 2,10 2.90

2. Agent debutant B 1,90 „

Art.II Prezenta ordonanåã de urgenåã intrã în vigoare la data de 1 ianuarie 2009.

F R O N T I E R A

E v e n i m e n t

57


Solidaritate

În urma acåiunilor de colectare de bani, din donaåii personale

ale angajaåilor, organizate de MIRA æi Secretariatul General al

Guvernului, existã disponibilã suma de 10,518 milioane lei

(rezultatã din contribuåia S.G.G. – 8,652 lei, depuæi în contul

deschis S.G.G. la sucursala Bãncii Comerciale Române din

sectorul 1 æi MIRA – 1,866 milioane lei, depuæi într-un cont

deschis de Centrul Cultural al MIRA). Aceastã sumã va fi folositã

pentru acordarea de ajutoare umanitare populaåiei afectate de

calamitãåile naturale, în baza Memorandum – ului aprobat

de Guvernul României, prin Prim - ministrul României, Cãlin

Popescu Tãriceanu, la propunerea MIRA, dupã cum urmeazã:

- În judeåele Bacãu, Botoæani, Iaæi, Maramureæ, Neamå

æi Suceava, familiilor ale cãror locuinåe au fost afectate grav

de inundaåiile produse la sfâræitul lunii iulie 2008 – în total

2.062 case – li se vor pune la dispoziåie produse în vederea

reconstrucåiei æi reabilitãrii caselor în valoare de 2.907.420

lei;

- În municipiul Tecuci, din judeåul Galaåi, familiilor ale cãror

locuinåe au fost afectate de inundaåiile produse la începutul lunii

septembrie 2007 li se vor pune la dispoziåie ajutoare în bani

– 487.500 lei – pentru plata manoperei æi a unor materiale de

construcåii, astfel:

- 3.000 lei pentru 138 de familii ale cãror case au fost

distruse, care au venituri între 0-100 lei / membru de familie;

- 1.000 lei pentru 35 de familii ale cãror case au fost mediu

avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie;

- 500 lei pentru 77 de familii ale cãror case au fost uæor

avariate, care au venituri între 0-100 lei/ membru de familie.

Din sumele rãmase se vor suporta organizarea (depozitarea,

manipularea, transportul, paza, diferenåele de preå estimat æ.a.)

æi alte activitãåi similare. Totodatã, existã preocuparea ca, din

diferenåa disponibilã, sã se asigure un sprijin financiar consistent,

cu care sinistraåii sã-æi execute lucrãrile urgente de finisare a

interioarelor construcåiei, pentru a putea locui. În momentul

concretizãrii acestei propuneri într-un nou memorandum, vom

aduce la cunoætinåã acest lucru, tuturor structurilor.

Vã transmitem întreaga recunoætinåã a tuturor familiilor

pentru care contribuåia dumneavoastrã a însemnat dovezi de

generozitate, ca un rãspuns la campania de ajutorare a populaåiei

sinistrate æi vã mulåumim din toatã inima pentru solidaritatea æi

generozitatea de care aåi dat dovadã în ajutorarea familiilor

afectate de inundaåii, donaåiile dumneavoastrã alinând suferinåa

a mii de oameni, rãmaæi fãrã agoniseala de o viaåã.

Colonel (r) Chiru Ilie

Consilier al ministrului,

Ionel CHIRIÅÃ

Cu regret, anunåãm trecerea în nefiinåã a

colegului nostru, colonel (r) Ilie Chiru. Acesta

a decedat în ziua de 17 noiembrie a.c. S-

a remarcat drept un ofiåer respectat pentru

profesionalismul æi deosebita probitate de

care a dat dovadã în activitate la frontierele

åãrii, pe care æi-a desfãæurat-o în calitate de

æef de serviciu operativ în Comandamentul

Trupelor de Grãniceri.

Conducerea IGPF æi întreg personalul

transmit sincere condoleanåe întregii familii.

Dumnezeu sã-l odihneascã!

„Marea plantare”

Sâmbãtã, 1 noiembrie a.c., elevii Æcolii de Pregãtire a

Poliåiætilor de Frontierã „Avram Iancu” Oradea au sãdit copaci,

iar alãturi de ei, au pus umãrul la îmbogãåirea zestrei de arbori a

oraæului reprezentanåi de frunte ai administraåiei locale orãdene,

primarul Ilie Bolojan æi viceprimarul Gheorghe Carp.

Acåiunea a fost planificatã de mai multe zile, dupã cum ne

informa încã din data de 31 octombrie consilierul Orlando Balaæ.

Principalii „grãdinari” au fost, de data asta, viitorii frontieriæti,

care, dupã cum v-am informat deja, vor participa în fiecare

weekend la asemenea acåiuni, pânã când vremea o va permite.

Alte personalitãåi care au dat o mânã de ajutor la sãpatul

gropilor de cãtre elevii frontieriæti au fost directorul de la

Drumuri Bihor, Dorel Crãciun æi administratorul Azilului de

Noapte, Ætefan Ferencz. Reamintim cã Municipalitatea doreæte

sã continue „Marea Plantare” æi aæteaptã în continuare voluntari

pentru aceastã activitate.

Marius Cora

Scrisoare din Italia

Dragi colegi, sunt Domenico Badini, poliåist italian

care lucreazã pentru Frontex. Am fost detaæat în Constanåa

pentru Operaåiunea Euxine 2008 æi vã scriu doar ca sã spun

MULÅUMESC Poliåiei de Frontierã Române æi, în particular,

Turei a III-a a Poliåiei de Frontierã din Portul Constanåa.

Am petrecut o lunã minunatã în Constanåa, toåi colegii

au fost foarte amabili æi prietenoæi, vorbeau engleza foarte

bine (chiar mai bine decât mine...) æi toåi erau foarte bine

pregãtiåi æi profesioniæti. În România nu am gãsit colegi, am

gãsit prieteni, iar când eæti

singur æi departe de casã,

asta este foarte important;

pentru o lunã Romeo,

Sorin, Laurenåiu æi ceilalåi,

tura mea, în general, mi-au

fost ca o familie, de aceea

am fost foarte norocos.

Din acest motiv trebuie

sã spun MULÅUMESC

POLIÅIEI DE FRONTIERÃ

ROMÂNE. Sper sã aveåi

amabilitatea de a publica

e-mailul.

Cele mai bune

salutãri!

Caporal-æef

Domenico BADINI

58

F R O N T I E R A


LIMBA ENGLEZÃ - o prioritate

Promoåia 1 septembrie –21 noiembrie 2008; zece tineri sunt

încazarmaåi la SPCPF Oræova pentru a fi æcolarizaåi; zece suflete,

zece caractere, asemãnãtori doar prin uniformele ce îi îmbracã;

oameni de gândiri, concepåii æi credinåe diferite, poate radical

opuse; fiecare dintre ei - o entitate irepetabilã.

Toåi sunt însã animaåi de acelaæi åel, pe toåi îi uneæte acelaæi

scop comun, aceeaæi voinåã de a îndeplini ceea ce åara aæteaptã

de la ei æi ceea ce æcoala are ca obiectiv: sã devinã poliåiæti de

frontierã competenåi, cunoscãtori ai limbii engleze, demni de

instituåia pe care au ales sã o reprezinte.

Pentru ei, timp de trei luni de zile, æcoala este a doua casã.

Aici învaåã abecedarul limbii engleze necesar desfãsurãrii în bune

condiåiuni a profesiei de poliåist de frontierã æi primesc a doua

educaåie, nu mai puåin importantã decât cea primitã în familie

– educaåia profesionalã.

La început au fost prinæi în febra orelor, roiau ca albinele

de la un pavilion la altul, åinuta, ore, pauze de somn æi apoi

studiu intensiv pânã a doua zi, când intrau iarãæi în febra zilei

urmãtoare. Dar cum totul are un început æi un sfâræit, iatã cã a

sosit sorocul examinãrilor æi al verificãrii finale.

Holurile se sufocau de atâta agitaåie æi fiecare se grãbea sã

mai obåinã timp, poate de învãåat, poate de respirat, poate

de liniæte. Au trecut æi astea, atmosfera se relaxase, fiecare

cãuta un moment de respiro æi acum atenåia æi speranåa se

îndreaptã cãtre casã.

Acum, la final, cei zece cursanåi ai Æcolii de Perfectionare

a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova æi-au exprimat

mulåumirile, pentru modul cum a fost desfãæurat cursul,

dirigintelui cu care au conlucrat pe parcursul celor trei luni

precum æi conducerii instituåiei, cei care, le-au imprimat

o traiectorie verticalã în iniåierea învãåãrii limbilor strãine,

arãtându-le æi drumul de urmat pentru a menåine acest trend.

Cu aceastã ocazie æi-au dat seama ce înseamnã sã cunoæti o

limbã strãinã æi ce oportunitãåi îåi oferã acestã cunoaætere.

Ei sunt dovada vie a faptului cã finalitatea actului

educaåional a fost atinsã, precum æi a faptului cã SPCPF

Oræova pregãteæte adevãraåi specialiæti, cunoscãtori ai

limbii engleze, apåi sã se confrunte cu probleme din cele

mai diverse æi mai dificile în perspectiva aderãrii la spaåiul

Schengen.

Marius CIOCOI

Grigore PÃCALÃ

Instruire comunã, la IJPF Caraæ-Severin

În data de 5 noiembrie a.c., la sediul

IJPF Caraæ-Severin, din localitatea Oraviåa,

a avut loc o sesiune de instruire comunã

la care au participat poliåiæti aparåinând IJP

æi IJPF Caraæ-Severin, pe tema protecåiei

datelor cu caracter personal.

Din partea IJPF Caraæ-Severin au

participat peste 70 de poliåiæti, din

rândul celor desemnaåi sã acceseze

bazele de date; IPJ Caraæ-Severin a fost

reprezentat de comisarul Dinu Nicorici,

responsabilul Schengen la nivelul unitãåii

æi subinspector Tania Åene, formator în

domeniul datelor cu caracter personal în

contextul Acordului Schengen.

În prima parte a întâlnirii a fost

abordatã dimensiunea teoreticã a

prelucrãrii datelor cu caracter personal,

ulterior fiind prezentatã problematica

Sistemului Informatic Schengen, corelativ

cu aspectele referitoare la transferul datelor

cu caracter personal în strãinãtate.

Cu participarea directã a comisarului

æef Cristian Uåã, æeful Biroului Cabinet

din cadrul IJPF Caraæ-Severin, æi a

subinspectorului Palici-Pavel Borchescu,

responsabilul cu protecåia datelor cu

caracter personal la nivelul IJPF Caraæ-

Severin, a avut loc o dezbatere cu

privire la modul de aplicare în practica

profesionalã curentã a prevederilor Legii

677/2001 pentru protecåia persoanelor cu

privire la prelucrarea datelor cu caracter

personal æi libera circulaåie a acestor

date æi Ordinului Avocatului Poporului

nr. 52/2002 privind cerinåele minime

de securitate a prelucrãrilor de date

cu caracter personal. În acest context,

participanåii au primit pliante informative

cu privire la problematica datelor cu

caracter personal; de asemenea, a

fost realizat un schimb de materiale

realizate în format electronic, utilizabile

în activitatea de pregãtire a personalului

celor douã instituåii (pliante, exerciåii de

intensificare a retenåiei, teste de verificare

a cunoætinåelor în domeniul Schengen).

Tania ÅENE

F R O N T I E R A

59


Academia de Poliåie, Facultatea

de Poliåie, Catedra Poliåie de Frontierã

æi Pregãtire Schengen a construit un

masterat fundamentat pe o cercetare

ætiinåificã efectuatã de cãtre o parte dintre

membrii catedrei în domeniile: Justiåie

æi Afaceri Interne, spaåiul Schengen,

cooperare poliåieneascã, contracarare

a criminalitãåii transfrontaliere æi a

terorismului imternaåional, dublatã de

o pregãtire selectivã, prin cursuri de

specialitate în åarã æi strãinãtate, a cadrelor

didactice.

Masteratul „Managementul cooperãrii

la frontiera Schengen”, este structurat pe

trei semestre æi are ca obiectiv educaåional

însuæirea, de cãtre cursanåi, unor

informaåii în baza cãrora sã acåioneze

în sensul reconfigurãrii managementului

cooperãrii poliåieneæti în spaåiul Uniunii

Europene, pentru menåinerea ordinii æi

60

„La început a fost iubirea”

Constantin Stroe, cunoscut din paginile

revistei „FRONTIERA” ca un talentat æi

subtil caricaturist, ni se înfãåiæeazã, iatã,

æi ca poet, lansând, joi, 27noiembrie a.c.,

al doilea volum de versuri - „La început

a fost iubirea”- în prezenåa prietenilor æi

invitaåilor, la Cercul Militar Naåional, sala

„Ætefan cel Mare”.

Într-o interpretare în care iubirea, din

versurile recitate, vibreazã, actriåa Doina

Ghiåescu a emoåionat auditoriul.

Este o poezie despre iubire, o poezie

închinatã iubirii? Nu, este o mãrturisire

a iubirii, o iubire fireascã, cuminte,

nesupusã pervertirii de niciun fel, care

rar mai are corespondent în realitate:

Fiecare plecare a ta/ Chiar de o secundã/

Este rupere din carnea mea.../Apoi,/ La

fiecare revenire/ Mã simt din nou întreg/

Æi inima-mi tresaltã/ De bucurie./Atât de

mult te iubesc!

Nu este unul din cliæeele iubirii

neîmpãrtãæite, ci este iubirea – motivaåia

unei existenåe împlinite, necondiåionatã

de nimeni æi de nimic, în iubire nu se dã

æi nu se cere, totul se oferã, el æi ea devin

noi, iar prin cuvintele lui îæi mãrturiseæte

æi ea iubirea : Te-ai mutat/ În inima

mea/ Unde ai gãsit/ Confortul oferit/ De

securitãåii publice la frontierele externe,

dar æi pentru prevenirea æi contracararea

acåiunilor criminalitãåii transfrontaliere æi

a terorismului internaåional.

Temele de studiu propuse, cuprinse

în trei volume, prezintã masteranzilor

concepåiile, procesele, tacticile, strategiile

unei ordini publice în spaåiul european

de „libertate, securitate æi justiåie” în

contextul unei Europe globalizate.

Ele oferã o pregãtire de specialitate pe

linia perfecåionãrii deprinderilor despre

analiza de risc æi ameninåãrile criminalitãåii

transfrontaliere æi terorismului la frontiera

externã, precum æi modele de bune

practici în procedurile controalelor la

frontiera Schengen æi asistenåa tehnicã

æi operativã prin echipele de intervenåie

rapidã, în scopul cunoaæterii geostrategiei

europene æi a managementului cooperãrii

în context Shengen.

Publicaåie lunarã a Ministerului de

Interne francez, „Civique”, conceputã

ca un mijloc de comunicare civicã,

prezintã o varietate largã de informaåii

referitoare la misiunile de poliåie

teritoriale, de administrare æi de securitate

ale departamentelor civile. Revista din

luna noiembrie a.c. cuprinde articole

despre actualitatea internã, europeanã

æi internaåionalã, medii de securitate,

precum æi pagini de istorie, sport, pasiuni

æi portrete ale unor lucrãtori, ultimele file

fiind alocate atât acåiunilor desfãæurate

de poliåie pentru consolidarea coeziunii

poliåie-populaåie în cartierele dificile,

cât æi activitãåii interne de analizare

a aspectelor legate de recrutarea de

personal æi de ipoteza existenåei unei

posibile discriminãri de naturã sexualã

sau de origine, în ce priveæte promovarea

în carierã.

APARIÅII EDITORIALE

nesfâræita mea/ Iubire. Ne simåim bine/

Amândoi,/ Sub acelaæi acoperiæ/ Unde

am sãdit Florile dragostei noastre/ Pentru

veænicie...

Constantin Stroe scrie versuri

nu pentru cã a vrut sã fie poet, ci

perceperea realitãåii în forma iubirii face

ca, din cuvintele aæternute pe hârtie sã

zãmisleascã poezie.

„Guardia Civil” – revista Gãrzii Civile

Spaniole - numãrul din octombrie a.c.,

prezintã, în primele pagini, manifestãrile

dedicate Sãptãmânii Instituåiei Guardia

Civil, sãrbãtoritã, anul acesta, în

Comunitatea Cantabria, o instituåie

modernã, dinamicã æi adaptatã la

cerinåele viitorului. Câteva pagini

sunt rezervate reportajelor realizate în

Provincia Guadalajara, Comandamentul

Guardia Civil având în centrul activitãåii

profesionale asigurarea siguranåei æi

liniætii sociale a locuitorilor æi turiætilor. În

atenåie mai este adus æi un material legat

de tehnica profesionalã, æi anume cea a

stabilirii profilului criminologic în sistem

computerizat. Nu lipsesc nici articolele

despre terorism, droguri, dar æi cele care

prezintã ætiri internaåionale sport, istorie

sau umor.

Paginã realizatã de Elena URSACHI

F R O N T I E R A

S e m n a l


Pictorul cu epoleåi

Arta este, în esenåã, cea mai profundã expresie a creativitãåii umane.

Pictura este materia dominantã utilizatã de cãtre pictori æi care pune

în aplicare diferite materiale.

În momentul în care calci pragul Sectorului Poliåiei de Frontierã

Turnu este imposibil sã nu remarci tablourile care înnobileazã

interioarele, oferind un aer vesel æi optimist clãdirii.

Toåi s-ar întreba cine este autorul acestor frumoase creaåii….nimeni

altul decât un coleg de-al nostru pe care îl poåi întâlni desfãæurându-æi

activitatea la dispeceratul Sectorului Poliåiei de Frontierã.

Agentul æef IonTurmacu, îæi desfãæoarã activitatea la SPF Turnu,

din cadrul IJPF Arad, are 40 de ani, este cãsãtorit æi tatãl unui bãiat,

Sorin, în vârstã de 17 ani.

Este absolvent al Æcolii Populare de Artã din Râmnicu Vâlcea, în

anul 1984, în domeniul picturã.

Lucreazã în Poliåia de Frontierã din anul 1988, în prezent fiind de

strajã la frontiera de vest a åãrii. Vine cu drag la serviciu, loc însufleåit

de picturile sale æi este mulåumit de programul de lucru, având astfel

timpul necesar pentru creaåie, în afara orelor de muncã.

Artistului îi place sã picteze lucrãri realizate în ulei æi acril, în stilul

peisagistic, abstract, portretistic æi iconografic, toate acestea fiind

realizate într-o tehnicã modernã dar uneori æi suprarealistã. Mai are

æi lucrãri de graficã în stil renascentist, dar æi reproduceri dupã opere

celebre.

Înfãåiæeazã realitatea lumii prin culori calde, vii, aprinse prezente

în tablourile sale care sunt precum un liant între pictor æi privitor,

transmiåând o stare pozitivã, optimistã, pozitivã, care te bine

dispune.

Pe 28 noiembrie, colegul nostru a prezentat o expoziåie de picturi

abstracte intitulatã “Vitralii de absin”, la Muzeul “Ætefan Jager”, din

Jimbolia, în cadrul cãreia au fost prezentate 14 lucrãri. Arta abstractã

înregistreazã manifestãri din cele mai diferite, mai ales în domeniul

culorii cât æi a stãrilor transmise.

Îi urãm succes în demersul sãu artistic æi-l aæteptãm cu alte noi

creaåii, pentru a le putea prezenta publicului larg al revistei.

Mihaela LEÆ

F R O N T I E R A

P o r t r e t

61


Rotaru Eduard - poliåist de

frontierã campion

Rotaru Eduard s-a nãscut la 10 iunie1983 în oraæul Tiraspol

din Republica Moldova. În prezent are dublã cetãåenie (românã

æi moldoveanã) având

domiciliul în Bucureæti.

A urmat æcoala generalã

la Chiæinãu, iar din

semestrul doi al clasei

a VII – a æi-a continuat

studiile la Bucureæti. În

prezent este angajat la

IJPF Ialomiåa.

De mic a fost

pasionat de muzicã,

dans æi sport, urmând

cursuri de dans sportiv,

studiind vioara æi

fluierul, la Chiæinãu,

apoi, la Bucureæti, a

început sã practice

boxul. În prezent

practicã judo la Clubul

Sportiv Dinamo.

Palmaresul sãu este

impresionant, din anul 2004 câætigând competiåii sau clasându-se

pe podium, atât în concursurile interne cât æi cele internaåionale

de lupte, dar æi de dans sportiv. Amintim aici câteva din cele

mai importante:

- Campion la diferite categorii – Campionatul Naåional de

kempo, 28.11.2004, Bucureæti; Campionatul Naåional de judo

al MIRA, 11.03.2005, Arad; Campionatul Naåional de ju-jitsu,

20.03.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de

judo 10.04.2005, Bucureæti; Cupa 1 Decembrie la ju-jitsu,

17.12.2005, Bucureæti; Campionatul Naåional de unifight,

11.02.2006, Cãlãraæi; Campionatul Naåional Universitar de judo,

18.02.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar de

judo, 06.05.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional Universitar

de judo, 13.05.2006, Sibiu; Campionatul Naåional de judo al

MIRA, 08-10.11.2006, Timiæoara; Cupa 1 Decembrie la ju

–jitsu, 29.11.2006, Bucureæti; Campionatul Naåional de ju-jitsu,

24.03.2007, Cluj- Napoca; Campionatul Naåional Universitar de

judo -22.04.2007, Bucureæti; Campionatul Mondial de salsa, 05-

07.07.2007, Seefeld - Austria; Campionatul Naåional de Unifight

al MIRA, 24-25.09.2008, Constanåa;

A obåinut Locul II la Campionatul Mondial de salsa, 06-

08.07.2006, Seefeld- Austria; la Campionatul Balcanic de ju-jitsu,

20-21.10.2006, Bucureæti precum æi Locul III – categoria 62 kg-

Campionatul Mondial de Sambo pentru poliåie, 16-19.10.2008,

Minsk, Rep. Belarus.

Campionatul de fotbal

în salã – Sibiu 2008

Conform „Calendarului competiåional sportiv al

PFR pe anul 2008”, în perioada 9 – 14 noimebrie

2008, în municipiul Sibiu s-a desfãæurat finala

campionatului de fotbal în salã al Poliåiei de

Frontierã Române.

La aceastã competiåie au fost înscrise 11 echipe.

Dupã finalizarea concursului, clasamentul a arãtat

în felul urmãtor: locul I - IJPF Satu Mare, locul II

- IJPF Mehedinåi, locul III - IJPF Constanåa.

În cadrul competiåiei, organizatorii æi delegatul

fiecãrei echipe au votat cel mai tehnic jucãtor, cel

mai bun portar æi golgeterul competiåiei, dupã cum

urmeazã: cel mai bun jucãtor – Angelo Marghescu,

IJPF Mehedinåi; cel mai bun portar – Valentin Ioniåã,

IJPF Tulcea, golgeter – Cristian Mucenicã, IJPF Satu

Mare.

Felicitãri pentru organizarea execelnã, PPF

Aeroport Sibiu, în special comisarului æef Florin

Tãmãæel æi agentului Lucian Åiåii.

62

Cãtãlin RADU

F R O N T I E R A

S p o r t


„Æahul a fost o ambiåie, iar acum este o pasiune”

Subinspectorul Cornel Ursan, æef de turã la Sectorul PF Huæi,

din IJPF Vaslui, s-a clasat pe locul ll atât la ultimul Campionat

de æah al IGPF cât æi la cel al MIRA, obåinând, în ambele cazuri,

punctaje egale cu cele ale câætigãtorilor locurilor întâi. Aspirant

la titlul de maestru în æah, poliåistul de frontierã se antreneazã

æapte-opt ore în fiecare zi, fiind un „abonat” al locurilor fruntaæe

ale concursurilor de æah naåionale, æi nu numai.

La ultimele concursuri naåionale de æah, organizate de IGPF

æi MIRA, poliåistul de frontierã vasluian Cornel Ursan a reuæit

performanåa de a se clasa pe locul doi. Totuæi, în ambele cazuri,

numãrul de puncte al jucãtorului vasluian a fost egal cu cel al

câætigãtorilor locurilor întâi. Atât la concursul organizat de IGPF,

din perioada 26-30 octombrie, la Suceviåa, cât æi la concursul

MIRA, din perioada 15-21 noiembrie, desfãæurat la Sovata,

departajarea s-a fãcut, în cazul aceluiaæi numãr de puncte, în

funcåie de victoriile obåinute în meciurile directe.

„Chiar dacã nu am obåinut locul întâi, sunt mândru cã la

Sovata am reuæit sã-l înving pe maestrul Alexandru Foråu, de la

Clubul Dinamo. Cred cã aceste concursuri sunt tot mai puternice

pe an ce trece, mai ales datoritã organizatorilor. Participã maeætri

æi candidaåi de maeætri care se luptã pentru podium”, ne-a

mãrturisit Ursan.

De remarcat este faptul cã, la concursul MIRA, pe lângã

jucãtorul vasluian, toåi cei care au participat din partea Poliåiei

de Frontierã Române s-au clasat în primii zece câætigãtori: Silviu

Lungu - locul V, Traian Odobaæa - locul Vlll, æi Cezar Cãpãåânã

- locul X.

Imediat dupã competiåia organizatã de MIRA, poliåistul de

frontierã vasluian a fost provocat la o altã competiåie, organizatã

la Vaslui, de Federaåia Românã de Æah æi Asociaåia Judeåeanã de

Æah Vaslui.

„Competiåia MIRA s-a încheiat într-o zi de vineri, iar sâmbãtã

æi duminicã am participat la Vaslui, unde am obåinut locul lV.

Am fãcut remizã cu maestrul internaåional Serghei Solcãneanu,

care în final a obåinut locul I, æi am învins un alt maestru,

Gheorghe Munteanu. Cred cã dacã aveam timp sã mã odihnesc

între competiåiile MIRA æi cea „civilã”, sigur reuæeam sã obåin

un loc mai important, II sau III, chiar dacã au participat mulåi

maeætri strãini care îæi câætigã existenåa din æah”, ne-a mai spus

Cornel Ursan.

Poliåistul de frontierã vasluian, care aspirã la titlul de maestru

în æah, ne-a mãrturisit cã în cariera sa a învins patru maeætri, iar,

în prezent, se antreneazã æapte-opt ore pe zi. De asemenea, este

abonat la o revistã prestigioasã de æah din Franåa, pentru a fi la

curent cu noutãåile internaåionale.

Cornel Ursan, nãscut pe 8 februarie 1979 în Rãdãuåi, Suceava,

a descoperit æahul în clasa a III-a, când a reuæit sã se califice la

un concurs judeåean. A urmat o pauzã lungã, pânã în 2001,

când a fost invitat de comisarul-æef Constantin Nichita, de la

IJPF Vaslui sã participe la concursurile din cadrul Poliåiei de

Frontierã Române.

„Am obåinut atunci locul II, pe Direcåia Poliåiei de Frontierã

æi locul V, pe minister. Totuæi, la unele partide cu colegii eram

învins, æi atunci æahul a devenit o ambiåie. Dar, cu timpul, ambiåia

s-a transformat în pasiune, iar din 2001, pânã în prezent, am

participat la aproape 40 de concursuri în cadrul Poliåiei de

Frontierã, æi nu numai”, a spus Ursan.

Chiar dacã s-a calificat întotdeauna la fazele naåionale ale

concursurilor de æah, colegul nostru a fost urmãrit de ghinion:

„Nu am reuæit sã termin multe competiåii pentru cã eram anunåat

sã mã întorc acasã. Totuæi, în timpul concursului din 2003, l-am

învins pe cel care ocupa locul întâi”, a mai declarat Ursan.

Anul urmãtor s-a rãzbunat, reuæind sã obåinã locul întâi la

faza naåionalã a concursului organizat de Poliåia de Frontierã. De

asemenea, timp de trei ani 2004, 2006, 2007, Ursan s-a clasat

pe locul I la campionatul judeåean „civil”. „Nu am mai putut

concura la celelalte faze din cauza serviciului. De altfel, la toate

concursurile la care am participat eram în timpul concediului

meu de odihnã”, a mai spus Ursan.

Poliåistul de frontierã nu s-a oprit la campionatele naåionale. În

2005, a obåinut locul I cu echipa PFR la campionatul organizat de

colegii bulgari, în Vidin, iar anul urmãtor, locul II. „Îmi pare rãu

cã, dupã competiåia din 2005, în Bulgaria urma sã se organizeze

un concurs mondial, unde participau cei mai buni 50 de jucãtori

de æah din lume. Am fost invitat, dar nu am mai avut ocazia sã

particip întrucât au intervenit niæte probleme acasã”.

Colegul nostru a avut ocazia sã-i cunoascã pe mulåi

dintre maeætrii din åarã, chiar æi pe actualul campion naåional

æi european Dan Nisipeanu. „Îmi aduc aminte cã în parcul

Ciæmigiu din capitalã, unde eram la cursuri postuniversitare, am

invitat un bãtrânel sã joace cu mine. Am câætigat douã partide

dar dumnealui s-a enervat æi ne-a bãtut pe toåi care eram acolo,

pe rând, de câteva ori. Abia apoi am aflat cã era maestrul Dan

Bondoc”.

Colegul nostru, în prezent legitimat la Clubul „Alone Tiger”

Vaslui, e decis sã-i înveåe æi pe alåii æah. În perioada 2002-2004

a fãcut un cerc æcolar în comuna Drânceni, iar copiii pe care i-a

antrenat au obåinut rezultate meritorii. De asemenea, în 2005, în

Huæi s-a constituit clubul „Realitatea”, condus de Neculai Baltag,

iar Ursan, în calitate de vicepreæedinte, antreneazã aproape 30

de copii.

Adrian COROGEANU

F R O N T I E R A

S p o r t

63


UN NOU ÆI, TOTO

lui Dumnezeu pentru a mântui omul

de pãcatele lumeæti æi, luminându-i

calea spre iubire, înåelegere æi pace, sã-l

aducã la suprema stare a spiritualitãåii

- comuniunea cu Dumnezeu - rãmânea

în conætiinåa viitorimii creætine ca ziua

de început a creætinãtãåii. Când s-a

nãscut Cristos? Este o întrebare fãrã un

rãspuns cert. Æi, de ce nu, El se naæte,

întru spirit, odatã cu fiecare fiinåã

umanã în care valorile fundamentale

ale binelui sãlãæluiesc æi se dezvoltã

spre înfãptuirea armoniei Raiului ceresc

pe tãrâmul existenåei noastre efemere,

„precum în Cer, aæa æi pe pãmânt”,

la care toåi creætinii aspirãm, dar

puåini suntem învredniciåi a ne asuma

pãcatele, æi, conætientizându-le, sã le

metamorfozãm, aducând binele unde

gândim sã facem rãu, iubind când ura

ne copleæeæte, ajutându-l pe cel ce este

în nevoie, fãcând pace cu noi înæine

æi cu toåi convivii scurtei sau lungii

existenåe pãmântene.

Papa Liberius a decis, în anul 354

e.n., ca Naæterea lui Iisus Cristos sã fie

sãrbãtoritã în ziua de 25 decembrie,

suprapunându-se tradiåiei pãgâne

de celebrare a Soarelui neînvins,

datã ce coincidea cu sãrbãtoarea

zeului Mithra - „Natalis Solis Invicti”

- posibil un zeu solar, cãreia, treptat,

avea sã i se substituie, stabilindu-se

ca fiind, totodatã, æi începutul anului

nou bisericesc. Adoptatã æi de cãtre

Biserica Bizantinã, 32 de ani mai

târziu, introdusã de cãtre Sf. Ioan Gurã

de Aur, sãrbãtoarea Naæterii Domnului

Iisus reprezintã, æi pentru creætinii

de pe meleagurile nostre strãbune, o

sãrbãtoare sfântã, „în noaptea Naæterii

Sale s-au deschis cerurile pentru a

64

coborî Duhul Sfânt deasupra fiului lui

Dumnezeu”.

Despre naæterea Mântuitorului

Iisus Hristos, primele informaåii au

fost furnizate de cãtre evangheliile

lui Matei, Luca æi Ioan, preluate

æi completate de alte evanghelii æi

legende apocrife. Evanghelia lui Matei

se referã la naæterea lui Iisus din Maria

Fecioara, „logoditã cu Iosif…, bãrbat

neprihãnit cãruia, în vis, i s-a arãtat un

înger al lui Dumnezeu care l-a sfãtuit

sã n-o pãrãseascã pe Maria, fiindcã

ceea ce s-a zãmislit în ea este de la

Duhul Sfânt”. Tot în vis i se dezvãluie

æi numele pruncului-Iisus ( Mântuitorul

lumii), dupã cum s-a vestit prin

proorocul care zice: „Iatã, fecioara va

fi însãrcinatã, va naæte fiu æi-i vor pune

numele Emanuel” (ceea ce înseamnã:

Dumnezeu e cu noi). Miracolul Naæterii

s-a produs la Bethleem, în Iudeea, în

timpul domniei lui Irod cel mare, când,

dinspre rãsãrit, au venit la Ierusalim trei

magi, anunåând cã i-au vãzut steaua æi

au purces sã i se închine.

În lume, Ziua Sfântã este cunoscutã

sub diverse denumiri: Noël, Christmas,

Natal, Nadal etc. De ce, la români, se

numeæte Crãciun? Din punct de vedere

etimologic, cuvântul a provocat multe

dispute filologice, accepåiunea cea mai

interesantã æi, poate, cea mai aproape

de adevãr, ar putea fi cea derivatã din

albanezul crencia – o buturugã care se

aprinde în noaptea Sfintei Sãrbãtori,

datinã ce se pãstreazã în multe zone ale

åãrii noastre, alãturi de cea a roatelor

de foc rostogolite din vârful dealului,

în noaptea de Crãciun, sau a focurilor

care se fac în dimineaåa de Crãciun,

obiceiuri întâlnite æi la sârbocroaåi æi

bulgari, dar cunoscute æi la, aproape,

toate popoarele Europei. Aceastã

variantã este plauzibilã, fiind legatã de

cultul solar, Naæterea Mântuitorului a

fost fixatã în preajma echinocåiului de

iarnã, când lumina biruieæte întunericul,

ziua devine mai lungã decât noaptea,

perioadã în care romanii sãrbãtoreau

zeul solar Mithra. Alåii considerã,

însã, cã originea denumirii ar avea

descendenåã traco-dacicã, strãmoæii

noætri celebrând solstiåiul de iarnã, în

centrul ceremonialurilor regãsindu-se

cultul „buturugii sacre”, cãreia i se

dea foc în timpul unui ritual dedicat

cultului Soarelui.

Crãciunul, indiferent de originea

etimologicã a termenului, este o

sãrbãtoare a familiei, a tihnei, înåelegerii

æi iubirii dintre oameni. Este punctul pus

de fiecare la finalul unui an de existenåã

dupã ce face bilanåul bunelor æi relelor

pe care le-a fãptuit æi, mai ales, iartã

greæiåilor sãi, æi, gândindu-se la patimile

lui Iisus, se va strãdui sã fie un mai bun

religios æi echilibru sufletesc.

Bucuria Naæterii Domnului Iisus

Cristos se manifestã prin diferite obiceiuri

æi tradiåii specifice, semnificative fiind

colindele religioase ale cãror texte

reprezintã stratul arhaic al folclorului

românesc, cãrora li se alãturã vechi

colinde laice cum sunt: „Capra”,

„Ursul”, „Cocostârcul”, „Cãiuåii” -

jocuri cu mãæti æi costumaåii speciale,

confecåionate artizanal, prin care se

ironizeazã personajele negative ale

comunitãåii - æi împodobitul bradului.

Bradul, imaginat ca fiind „stâlpul

lumii” (axis mundi), sugerând unitatea

dintre pãmânt æi cer, prin însuæirea

lui de a-æi pãstra „cetina tot verde”,

vieåii æi al credinåei veænice în veghea lui

Dumnezeu asupra robului sãu. Prima

referire la un brad împodobit pentru

Crãciun a fost descoperitã la Riga, în

Letonia, în 1510, iar menåionare scrisã

despre un brad de Crãciun dateazã din

1531, în Germania. Primul brad de

Crãciun, înãlåat într-o piaåã publicã,

a fost în anul 1605, la Strasbourg.

F R O N T I E R A

T r a d i å i i


DATÃ, VECHI CRÃCIUN

Crãciun s-a rãspândit cu repeziciune,

devenind una din cele mai mari plãceri

ale sãrbãtorilor de iarnã.

Despre Bradul împodobit existã

frumoase poveæti æi legende, una

dintre ele o aæternem pe hârtie pentru

dumneavoastrã, cei care citiåi slovele

acestei reviste:

Demult, tare demult, când

picioarele sfinte ale Domnului Iisus

mai pãæeau pe acest pãmânt, s-a iscat

din senin o furtunã, cum nu se mai

pomenise. Grindina era cât oul de

porumbel, vântul smulgea pietrele din

loc, iar cerul se întunecase ca la venirea

nopåii, mãcar cã era miez de zi. Iisus

Hristos æi Sfântul Petre tocmai se aflau

atunci pe drum, la marginea unei pãduri

æi au cerut adãpost copacilor, aceætia,

însã, se ascundeau, care mai de care

mai zgribuliåi æi mai înfricoæaåi. Mândrii

stejari æi fagi nu au vrut sã-i primeascã la

adãpostul lor, pentru cã abia îæi puteau

pãzi frunziæul bogat de urgia cerurilor -

unde sã-i mai adãposteascã æi pe cei doi

cãlãtori? Merii æi perii au spus cã trebuie

sã-æi apere fructele, sãlciile æi plopii s-au

fãcut cã nu-i bagã în seamã, æi au tãcut.

Dintre toåi, doar bradul s-a învoit sã le

ofere adãpost. El a spus: Fructe mândre

pe care sã le apãr nu am, frunziæul meu

e fãcut din ace ascuåite care nu se tem

de grindinã, oamenii mã ocolesc æi mã

socotesc nefolositor, dar dacã vreåi sãmi

cinstiåi acoperãmântul cu prezenåa

voastrã, eu vã voi primi cum voi æti mai

bine æi am sã învelesc trupurile voastre

cu ramurile mele dese. Zis æi fãcut.

Domnul Iisus æi Petre au fost pãziåi

cum nu se poate mai bine de bradul

cel vrednic.

Apoi, furtuna s-a oprit, iar soarele

a rãsãrit din nou, mândru pe cer.

Atunci, ieæind din adãpostul cetinei,

Iisus cuvântã astfel cãtre brad: “Dintre

toåi copacii, tu, bradule, ai fost cel mai

vrednic, iar eu, prin voia Tatãlui Meu, te

voi rãsplãti. Fie ca de azi înainte, iarna,

tu sã nu-åi mai lepezi frunziæul ca ceilalåi

copaci, ci sã-l pãstrezi veænic. Apoi, fie

ca acele tale înåepãtoare sã capete o

mireasmã care sã-i bucure pe oameni,

sã le dea putere æi sã le vindece bolile,

astfel încât ei sã te preåuiascã cum se

cuvine. Cât despre lipsa ta de rod,

fie ca în miez de iarnã, când toate

fructele pãmântului se vor fi terminat,

oamenii sã te împodobeascã æi sã

punã pe ramurile tale toate bunãtãåile,

iar atunci când se vor strânge în jurul

tãu, ei sã se gândeascã la Mine, pentru

cã tu eæti copacul cel mai drag Mie.”

Numai ce zise acestea æi Cel Sfânt

geanã de luminã. A rãmas în pãdure,

însã, bradul cel falnic, cu darurile sale

nemuritoare.

Colindele de Crãciun, texte rituale

cântate, ce impresioneazã prin

încãrcãtura lor emoåionalã, vestesc

Naæterea Mântuitorului. Astfel, evocând

momentul când, la naæterea lui Iisus, s-

a ivit pe cer steaua care i-a cãlãuzit pe

cei trei regi magi la locul naæterii, copiii

- câte trei, ca cei trei magi – merg, din

casã în casã, cântând colindul „Steaua

sus rãsare...”, purtând cu ei o stea, iar

în ajunul Crãciunului se cântã colindul

„Bunã dimineaåa la Moæ Ajun!”.

Æi, dupã ce casa a fost colindatã,

æirurile de covrigi, merele æi perele din

panere æi-au gãsit locul în trãistuåele

colindãtorilor, mai rãmâne ceva de

fãcut: orice gospodinã are grijã ca,

nu cumva, asupra gospodãriei sale

sã se coboare vreun rãu în anul cea

bãtut la uæã, de aceea, într-o ulcicã

pregãteæte o licoare din agheasmã æi

infuzie de mentã, levãnåicã æi muæcatã

æi stropeæte cu ea prin toatã casa, astfel

norocul, sãnãtatea æi bunãstarea nu o

vor ocoli. Aceeaæi semnificaåie o are æi

ritualul aæezãrii pe masã a unei vaze

de lut, lângã o icoanã a Mântuitorului,

în care se aranjeazã un buchet alcãtuit

din spice de grâu, crenguåe de brad æi

mentã, busuioc æi pãtrunjel, legat cu

un fir de lânã roæie, æi se lasã acolo

pânã la Boboteazã, dupã care se ia æi

se pãstreazã deasupra icoanei.

Dorindu-vã un Crãciun fericit æi

viaåã lungã cu înåelepciune æi sãnãtate,

vã colindãm æi noi.

Deschide uæa creætine

Deschide uæa creætine,

Cã venim din nou la tine,

Drumu-i lung æi-am obosit,

De departe am venit.

Æi la Viflaeem am fost

Unde s-a nãscut Hristos,

Æi-am vãzut pe a sa mamã

Pe care Maria-o cheamã.

Cum umbla din casã-n casã,

Ca pe fiul ei sã nascã,

Umbla-n sus æi umbla-n jos,

Ca sã nascã pe Hristos!!

Umbla-n jos æi umbla-n sus,

Ca sã nascã pe Iisus,

Mai târziu ca æi apoi

Un staul frumos de oi.

Æi acolo, pe fân jos,

S-a nãscut Domnul Hristos,

Cete de îngeri coboarã,

Staulul de-l înconjoarã.

Îngerii cu flori în mânã

Împletesc mândrã cununã,

Pe cununã-i scris frumos

Astãzi s-a nãscut Hristos.

Care, cu puterea sa,

Mântui-va el lumea

Æi-de acum pânã-n veci,

Mila Domnului sã fie

Tuturor cu bucurie!!

Elena URSACHI

F R O N T I E R A

T r a d i å i i

65


:-)

B

A

:-)

Într-o dimineaåã, pentru ca sa facã

ceva diferit, soåia ia barca de pescuit a

soåului æi iese pe lac sã citeascã o carte. Pe

când citea ea mai bine apare un paznic:

-Buna ziua doamnã, îmi puteåi spune

ce faceåi aici?

-Bunã, rãspunde ea, citesc o carte.

-Vã aflaåi într-o zonã în care pescuitul

este interzis, o informeazã bãrbatul.

-Bine domnule, dar eu nu pescuiesc,

eu citesc.

-Da, dar aveåi toate sculele necesare æi

puteåi începe oricând. Va trebui sã vã duc

la poliåie.

- Bine, dar sã ætiåi cã vã voi acuza de

viol, spune femeia.

- Dar nici nu m-am atins de

dumneavoastrã, rãspunde mirat paznicul

- Da, dar aveåi toate sculele necesare æi

puteåi începe oricând.

Un bãrbat surprins la amantã de

cãtre soåul acesteia, sare de la etajul XX.

În cãdere se gândeæte: „Nu puteam sã stau

acasã cu nevasta... sã mãnânc un grãtar...

sã beau un æpriå.... æi cine ætie, poate sã

fac æi sex.”

Cade cu noroc pe o cãpiåã de iarbã

proaspãt cositã æi, îmbrãcându-æi izmenele,

cugetã: „Doamne, cum e omul.... numai

douã secunde am fost disperat æi câte

prostii mi-au trecut prin cap...”

66

N

C

Un emo urca

într-un autobuz. Pãrul

sãu era fãcut spice,

colorat verde, roæu,

albastru æi portocaliu.

Hainele îi erau o

amestecãturã de cârpe

æi piele, picioarele îi

erau goale æi corpul

plin de cercei. Se

aæeazã pe singurul

loc liber, exact în faåa

unui bãtrân, care se

tot holba la el.

-Ce te tot holbezi,

moæule? Tu n-ai fãcut

nimic aiurea când erai

tânãr?

-Ba da. Odatã,

când eram în marinã, m-am îmbãtat în

Singapore æi am violat un papagal. Mã

gândeam acum dacã nu cumva eæti fiul

meu...

Maria era fata bãtrânã a satului æi

era foarte mândrã de condiåia ei. Ætiinduse

cu o vârstã înaintatã, se duce la pietrar

æi îi spune:

-Când oi muri, sã-mi faci o cruce

de piatrã pe care sã scrie: „Sub aceastã

pietriæoarã/ Doarme-a noastrã Mãrioarã./

S-a nascut fecioarã,/ A trãit fecioarã/ Æi-a

murit fecioarã.”

La moartea acesteia, pietrarul nu mai

åinea exact minte ce îi spusese femeia sã

scrie dar îæi aducea aminte ideea, aæa cã a

sãpat pe cruce: „E Maria dedesupt. Nu are

sigiliul rupt.”

Un tip îæi sunã disperat medicul de

familie:

-Doctore, vino repede, nevastã-mea are

apendicitã...

-Nu se poate, anul trecut am operat-o

de apendicitã. Ai vãzut tu pe cineva care

sã aibã douã apendice?

-Nu, doctore! Dar tu n-ai mai vãzut pe

cineva sã aibã douã neveste?

Un moæneag de 100 de ani, aproape

U

F R O N T I E R A

R

I

pe moarte, se duce la doctor!

-Dom’ doctor, am venit sã-mi daåi

SIDA!

-Moæule, eæti nebun?

-Nu domule doctor, dar am auzit cã

de SIDA mai trãieæti vreo doi ani æi dupã

aia mori!

Medicul casei este asaltat de rudele

miliardarului:

-E adevãrat, doctore? Chiar nu mai e

nici o nãdejde?

-Absolut nici una! Bolnavul se va

însãnãtoæi.

Gheo æi Maria vin seara de la cosit.

Æi cum mergeau ei pe marginea drumului,

numai ce trece pe lângã ei un motociclist.

Maria priveæte dupã el peste umãr si urlã:

-Tu ai vãzut motociclistul ce-a trecut

pe lângã noi?

-D-apãi, l-am vãzut.

-Mã, Gheo, mã, n-avea cap!

-Tulai, doar n-oi fi nebunã! Cum sã

n-aibã cap?

Mai merg ei ce mai merg æi iar trece pe

lângã ei un motociclist. Maria se-ntoarce

dupa el æi urlã:

-Gheooo! Nici ãsta n-are cap!

-Tulai, fã, n-oi fi nebunã, cum sã n-

aibã cap?

Iar mai merg un pic æi iar trece pe lângã

ei un motociclist. Maria urlã iar:

-Gheo! Mã, mi-e fricã, mã! Nici ãsta

n-are cap!

Gheo stãtu puåin, se gândi ce se gândi

æi zise:

-Fã, Marie, ia mutã tu coasa pe umãrul

celãlalt!

La o staåie de benzinã cu o singurã

pompã, se opreæte un tip cu un Hummer æi

începe sã bage benzinã. Trece o jumãtate

de orã, el bãga benzinã... trece o orã, el

bãga benzinã... Douã ore... În spatele lui

s-a fãcut coadã, toåi înjurã în delir. Unu’

scoate capul pe geam æi îi strigã ãluia cu

Hummerul:

- Ascultã, bã! Mãcar opreæte motorul,

când bagi benzinã...

Regula cifrei unice:

presupune

completarea

careului de 81

cãsuåe dupã

O SINGURÃ

REGULÃ: orice

rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe æi

oricare pãtrat

de 3X3 cãsuåe sã

conåinã o singurã

datã fiecare cifrã

cuprinsã între 1

æi 9.

D i v e r t i s m e n t


:-)

Galeria a cu zâmbete!

e !

:-)

TOP 10

OBSESII ROMÂNEÆTI


1.Obsesia cu „casa pe pãmânt”:

toatã lumea æi-ar da 20 de ani din

viaåã ca sã aibã casã pe pãmânt. Nu

conteazã cã vei sta ORE ÎN ÆIR în

trafic!!!

2. Obsesia haiduceascã:

dupã o sticlã-douã de vin æi

cel mai prãpãdit român devine

haiduc la orice nuntã. Furã

mireasa, cere rãscumpãrãri... Æi

dup-aia, haiducia maximã. „Puæca æi

cureaua latããããã...”. Apoi recunoaæte

cã e impotent: „Ce bãrbat AM FOST

odatããããã...”

3.Obsesia Coelho: dacã n-ai

citit Coelho... n-ai viitor! „Pãi am

citit Dostoievski, Tolstoi, Salinger,

Marin Preda, Nichita Stãnescu...”

„Degeaba: citeæte Coelho!”

4.Obsesia sânilor: aproape toåi

producãtorii TV au urmãtoarea

obsesie: „Sânii aduc rating!”. S-a

dovedit a fi complet fals. Oamenii au

la dispoziåie internetul pentru femei.

Nu mai aæteaptã nimeni emisiunea cu

„Mama Naturã” ca sã-i admire sânii.

UNCHIUL DIN

AMERICA

ANUL NOU

NOTA 6

PETRECEREA

ANULUI

ACAR!

DIMIE

SOARE PE

NIL!

FACE CÂT

TREI

ADIERE

LA TAVÃ!

NAÆTEREA

LUI IISUS

CARDINALUL

DE LA

DREAPTA

A OSPÃTA

DOAMNA

DE LA

GEAM!

NEGAÅIE

ULEI

SFINÅIT

DEOSEBIT

DE PUÅINI

BILEÅEL ÎN

PLÃCINTÃ

F R O N T I E R A

CREÆTINEÆTI

E Æ T I

POMUL DE

CRÃCIUN

CETE!

LILA

ALVEOLÃ

MENIU LA

PARIS

ÎN HAOS!

DEBIL LA

MIJLOC!

...DE

ODOBEÆTI

PREÅ

MÃCEÆ

BRADUL DE

CRÃCIUN

EVLAVIOÆI

CÃNI!

PREZENT LA

APERITIV

PAPA CU

SOS

D i v e r t i s m e n t

MACAZURI

LA MODÃ!

ASALT

MEÆINE!

DELICIU CU

FAIMÃ

IDENTICE

ALBÃ DE

SEZON

SERVEÆTE!

GER!

PRODUSE

DE MENIU

ACELA

MAESTRU

2008 ÆI

2009

PRIMELE

LITERE

de Dumitru MOCANU

PITIC

SCUNDÃ

5.Obsesia messenger: ãsta este,

totuæi, un fenomen global, dacã

pânã æi bunica a ajuns sã dea „buzz”-

uri æi sã reproæeze nepotului cã stã pe

„invisible”...

6.Obsesia televizorului. S-au fãcut

cercetãri æi românii ar fi cam cei mai

avizi din Europa, adicã ne uitãm cel mai

mult la televizor. Æi, avem cele mai multe

televiziuni!!!

7.Obsesia auto: în România existã

cea mai dinamicã piaåã auto. Pe strãzile

noastre existã maæini cum n-au vãzut nici

parizienii, nici londonezii... Punct.

8.Obsesia cãrnii din congelator: au

trecut 20 de ani de când gãseæti sute de

feluri de carne æi la ora 4 dimineaåa, dar

românul încã îæi încarcã pânã la refuz

congelatorul. Sã fie acolo... Cine ætie...

9.Obsesia celularã: telefonul mobil

reprezintã un punct de referinåã. Sunt

vânzãtori în magazin care au telefoane de

3 ori mai scumpe decât salariul lor. Cum

ajunge un om cu salariu de 1.000 lei sã

aibã un telefon mobil de 2.000 sau 3.000

de lei? Æi sã dea „beep” cu el!!!!!!!

10. Obsesia „dacã ãla nu face de ce

sã fac io?”. Asta de obicei este completatã

æi cu o dozã de mândrie: „Ce? Sunt mai

prost?!” - DA!

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Marius IONESCU

67


„Munåilor cu creasta rarã /Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã / Va muri æi åara noastrã...”!

Ansamblul monumental

„ROMÂNIA, TERRA MIRABILIS”,

de la sediul IGPF,

ridicat în cinstea strãjuitorilor

frontierelor României

æi românilor de pretutindeni

More magazines by this user
Similar magazines