ultima - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Ultima brazdã de pãmânt românesc Aæezat într-un spaåiu al interferenåelor culturale æi lingvistice europene, judeåul Satu Mare poartã o pecete distinctã: vatrã a dacilor liberi, cetate de hotar voievodalã, zonã etnograficã multietnicã, leagãn al unor personalitãåi culturale æi loc înåesat de cimitire ale unor bãtãlii pentru apãrarea „ultimei brazde” de pãmânt românesc. Judeåul Satu Mare, situat în nord-vestul åãrii æi în centrul Europei, are o suprafaåã de 4.418 km 2 (1,4 % din teritoriul naåional); 72% îl reprezintã terenurile agricole, 18% sunt pãduri, 3% râuri æi 7% alte suprafeåe. Se învecineazã cu judeåele Bihor (în sud), Sãlaj (la est) æi Maramureæ (la nord, nord-est). Practic, 63% din suprafaåã este câmpie, 20% dealuri æi 17 % munåi. Judeåul este strãbãtut de râurile Someæ, Crasna æi Tur. Conform datelor oferite de Consiliul judeåean, populaåia totalã a judeåului numãrã 369.096 locuitori, din care 44% trãieæte în mediul urban æi 56% în cel rural. Judeåul ocupã locul 29, din cele 41 de judeåe ale României æi are o densitate de 83,5 locuitori pe km 2 . Ca æi structurã administrativã, existã douã municipii: Satu Mare, cu 115.630 locuitori æi Carei, cu 23.268 locuitori, douã oraæe - Negreæti Oaæ (13.956 locuitori) æi Tãænad (9.649 locuitori), precum æi 57 de comune (având 226 sate, cu 206.593 locuitori). Învãåãmântul superior este reprezentat prin trei universitãåi particulare, situate în Satu Mare: - Colegiul de administraåie publicã (în colaborare cu Universitatea Babeæ-Bolyai din Cluj Napoca). - Universitatea Vasile Goldiæ - Arad - filiala Satu Mare - Academia Comercialã Satu Mare Învãåãmântul se desfãæoarã în trei limbi: românã, maghiarã æi germanã. Judeåul Satu Mare posedã un potenåial turistic bogat æi variat, cu posibilitãåi de dezvoltare în ceea ce priveæte turismul montan (zonele Oaæ, Codru), turismul de agrement (Valea Mãriei, lacul de la Cãlineæti Oaæ, lacul de la Oteloaia, pãdurile Noroieni, Homoroade, Cruciæor etc.) æi de sejur balnear (la Tãænad, Beltiug, Acis, Apa, Bãile Puturoasa). Judeåul are, de asemenea, zone cu o valoare etnofolcloricã favorabilã pentru dezvoltarea turismului rural. Totuæi, activitatea turisticã este, încã, prea puåin dezvoltatã, datoritã lipsei infrastructurii æi insuficienåei investiåiilor în acest sector. Am constatat æi noi, pe drumurile din Åara Oaæului, care aratã jalnic, cã nici mãcar GPS-ul nu recunoaæte æoselele din aceastã minunatã zonã. Pãcat, repetãm încã o datã, de potenåialul turistic pe care îl are nordul åãrii, æi care nu este exploatat cum trebuie. Municipiul reæedinåã de judeå, Satu Mare, este situat la 630 km de Bucureæti, dacã mergi pe Valea Oltului, 600 km de Viena, 590 km de Bratislava, 350 km de Budapesta æi aproximativ 2.000 km de Bruxelles. Municipiul a luat naætere în urmã cu mai mult de un mileniu în jurul uneia dintre cetãåile de apãrare ale voievodului Menumorut (Castrum Zotmar). În secolul al XVIII-lea, dupã repetate distrugeri æi refaceri, cetatea Sãtmarului dispare, dar, din acest secol, începe urbanizarea tot mai accentuatã a oraæului. Un nou început la... sfâræit de an Începând cu 1 ianuarie 2007, frontiera de nord a României a devenit frontierã externã a Uniunii Europene, la acea datã funcåionând la graniåa nordicã cu Ucraina, care se întinde pe aproximativ 439 km, trei direcåii: DPF Oradea, prin IJPF Satu Mare, DPF Rãdãuåi, prin IJPF-urile Maramureæ æi Suceava æi DPF Iaæi, prin IJPF Botoæani. Pentru asigurarea stãrii de normalitate æi combaterea eficientã a fenomenului infracåional transfrontalier s-a înfiinåat, începând cu 15 noiembrie a.c., DPF Sighetul Marmaåiei, prin preluarea de la DPF Oradea a IJPF-ului Satu Mare æi de la DPF Rãdãuåi a IJPF Maramureæ. La rândul ei, DPF Rãdãuåi a preluat, de la DPF Iaæi, IJPF-ul Botoæani. IJPF Satu-Mare executã supravegherea æi controlul trecerii frontierei de stat la frontiera externã a României, prin patru sectoare ale Poliåiei de Frontierã: Petea (care are întinderea zonei de responsabilitate atât la graniåa cu Ungaria, cât æi cu Ucraina), Halmeu, Tarna Mare æi Negreæti Oaæ. De asemenea, are trei sectoare dispuse la frontiera internã cu Ungaria - Petea, Carei æi Berveni. 40 F R O N T I E R A R e p o r t a j
Practic, IJPF Satu Mare are în responsabilitate 190,091 km de frontierã, dintre care cu Ucraina 92, 261 km (87,061 km de uscat æi 5,2 km pe apã) æi cu Ungaria 97,83 km (din care 96,27 de uscat æi 1,56 pe apã). În chiar debutul documentãrii noastre, în data de 19 noiembrie, la sediul inspectoratului a avut loc o primã æedinåã de lucru a directorului DPF Sighetul Marmaåiei, comisarul-æef Ion Pop, cu comanda inspectoratului æi ofiåerii care au funcåie de conducere din cadrul IJPF Satu Mare, în care le-au fost prezentate prioritãåile sale æi strategia pe care a adoptat-o. Între acestea, æeful direcåiei a menåionat cunoaæterea personalului, managementul eficient al resurselor umane, toleranåa zero la abaterile disciplinare, pregãtirea Schengen æi buna relaåionare a poliåistului de frontierã cu cetãåeanul. Comisarul-æef Pop a criticat încadrãrile pentru funcåii de ofiåeri din sursã externã la „ture de serviciu”, în condiåiile în care existã în structurile PFR specialiæti, cu studii superioare, în rândul agenåilor poliåiæti de frontierã. Directorul urma sã se mai întâlneascã, în acea zi, cu prefectul æi æefii celorlalte structuri din cadrul MIRA ale judeåului. Petea – sectorul de la douã frontiere La finalul æedinåei, ce a durat douã ore, dupã ce ne-am consultat cu æeful inspectoratului, comisarul-æef Vasile Maxim, am decis ca, în prima zi, sã ne deplasãm la Petea æi Halmeu. Sediul Sectorului PF Petea este în PTF Petea, unde este æi punctul de trecere a frontierei cu acelaæi nume, deschis traficului internaåional de persoane din 01.06.1980, iar din 06.08.2003 este deschis æi pentru trafic de marfã, specificul punctului fiind rutier. Punctul de frontierã, care este în administrarea Poliåiei de Frontierã, este situat la frontiera româno - ungarã, la ieæirea spre nord - vest a localitãåii Petea, comuna Dorolå. Corespondent pe teritoriul ungar este Punctul Csengersima, unde se desfãæoarã æi controlul comun de frontierã. Sectorul Poliåiei de Frontierã Petea are o dezvoltare de front de 34,324 km, din care 29,834 la frontiera cu R. Ungarã, iar 4,490 la frontiera cu R. Ucraina. Aceasta din urmã este pe apã, de la Triplex Confinium TUR pânã la semnul de frontierã S.F. 9, pe râul Tur, care îæi îndreaptã cursul de la acest semn pe teritoriul românesc, formând linia de despãråire dintre SPF Petea æi SPF Halmeu. Limita stângã a sectorului este la borna L. 91/1, pe malul râului Someæ, întinzându-se în adâncime, 30 km, de-a lungul albiei râului pânã în dreptul localitãåii Berindan, comuna Odoreu. Limita dreaptã a sectorului este la semnul de frontierã S.F.9, pe râul Tur, 30 km în adâncime, pânã în localitatea Dumbrava, comuna Livada. Încadrarea cu ofiåeri æi personal civil la sector este de 100%, iar cea de agenåi de 90%. În total, în cadrul sectorului îæi desfãæoarã activitatea 160 de lucrãtori din 177. Din discuåia cu æeful sectorului, comisarul-æef Vasile Chiæluca, cel care la precedentul reportaj al revistei era tot æef de sector, dar Agenåii Marius Ovidiu Roman æi Gabriel Burdea, executând misiune de post-control pe comunicaåia Nisipeni-Bercu la Carei, a rezultat cã principalele riscuri identificate în zona de responsabilitate a SPF Petea sunt traficul cu substanåe interzise, terorismul, contrabanda cu bunuri din PCN (patrimoniul cultural naåional), contrafacerea, traficul de persoane, migraåia ilegalã etc. Se colaboreazã bine cu Reprezentanåa Csenger - Ungaria, prin faptul cã, la intrarea în serviciu, æefii de turã ai celor douã structuri schimbã date æi informaåii de interes operativ æi planificã în serviciu poliåiætii pe baza analizei de risc. Activitatea se desfãæoarã în patru ture, în medie câte 33 de oameni, asigurându-se 5-8 patrule. Împreunã cu æeful sectorului, am realizat instantanee ale muncii în punct, dupã care ne-am deplasat la frontiera verde. Conform colegilor pe care i-am întâlnit, nu numai la Petea ci æi la celelalte sectoare din cadrul IJPF-ului, åinuta este asiguratã, existã unele restanåe la plata contravalorii echipamentului (unii agenåi susåineau cã au încasat toåi banii, alåii cã mai aveau de recuperat jumãtate), însã, în ce priveæte dotarea, se impune achiziåionarea mai multor mijloace de supraveghere pe timp de noapte pe principiul termoviziunii. În acest an, pânã la data documentãrii, tranzitaserã punctul 1.381.434 persoane æi 594.461 mijloace de transport, faåã de 1.425.691 persoane æi 611.838 mijloace de transport în 2007. Practic, în ultimii patru ani, traficul s-a menåinut aproximativ în aceleaæi valori. În PTF îæi desfãæoarã activitatea, în medie, 12 poliåiæti de frontierã æi, într-o tonetã, un lucrãtor vamal æi un inspector al Gãrzii Financiare. Asta, întrucât prin punct sunt tranzitate mãrfuri cãtre firme din România æi care nu întotdeauna se regãseau în evidenåele fiscale. Acum, aceætia consemneazã æi raporteazã pe cale ierarhicã, tot ce se introduce în åarã dinspre restul Europei (spre exemplu, din Ungaria; åarã care subvenåioneazã agricultura): mere, struguri, varzã etc. În ce priveæte zona æi infrastructura, am observat, în drumul nostru spre Triplex Confinium TUR, cã s-au asfaltat numeroase drumuri în frontierã, în zona de responsabilitate a sectorului, iar casele ridicate æi îngrijite aratã faptul cã proprietarii sunt oameni gospodari. Dacã în Satu Mare cumperi o casã cu 2-300.000 euro, în Ungaria o cumperi cu 100.000. În mediul rural, o casã în România ajunsese sã se vândã, înainte de actualul blocaj imobiliar, cu 60-100.000 euro, în timp ce în åara vecinã, spre exemplu în Csenger, o cumperi cu 20-30.000 euro æi are apã, canal æi gaze. Tot în Ungaria, unde locuiesc mulåi români, o atracåie o reprezintã ætrandurile, majoritatea acoperite æi foarte bine întreåinute. Dupã Revoluåie, mulåi tineri, æi nu numai, au plecat spre vestul Europei, iar cei care au rãmas se ocupã, majoritatea, cu agricultura. Pentru poliåiætii de frontierã este dificil sã efectueze misiunile de supraveghere la frontierã întrucât aceste drumuri asfaltate se opresc la un moment dat æi sunt nevoiåi sã înainteze pe jos, iar dacã plouã, pãmântul devine alunecos, fiind lutos. De altfel, zona este inundabilã, iar vegetaåia sãlbaticã se dezvoltã rapid. Autoritãåile locale nu æi-au mai îndeplinit obligaåia de întreåinere a culoarului de frontierã de ani de zile, motivând cã nu au bani F R O N T I E R A R e p o r t a j 41
Page 1 and 2: www.politiadefrontiera.ro Revistã
Page 3 and 4: Un „memorandist” nou æi vechi
Page 5 and 6: Modificãri organizatorice În scop
Page 7 and 8: F R O N T I E R A R e o r g a n i
Page 9 and 10: de stat a României, Filtrul IV - A
Page 11 and 12: Felicitãri pentru ceea ce a fost,
Page 13 and 14: Schengen æi amplificarea cooperãr
Page 15 and 16: æi feroviar), SPF Tarna Mare æi S
Page 17 and 18: efectuate 1.645 de controale, în v
Page 19 and 20: cãtre structurile subordonate, sta
Page 21 and 22: Evenimente importante • Exerciåi
Page 23 and 24: Poliåia de Frontierã din Georgia
Page 25 and 26: Problemele de azil æi migraåie -
Page 27 and 28: Aeroportuare, Mircea Lunca, când s
Page 29 and 30: Autoturisme de lux furate, depistat
Page 31 and 32: În data de 8 noiembrie a.c., în j
Page 33 and 34: PAÆAPORT ROMÂNESC, MODEL 2001, CU
Page 35 and 36: Vizualizare asupra unei zone mãrit
Page 37 and 38: Poliåiætii de frontierã din cadr
Page 39: Traficant internaåional de droguri
Page 43 and 44: Agenåii Florin Cânåa æi Lajos P
Page 45 and 46: Agentul principal Alin Bãrãian æ
Page 47 and 48: - LEA FÃRÃ CÂTEVA MINUTE! (IX) s
Page 49 and 50: ST P pirateriei www.stoppirateria.r
Page 51 and 52: Rolul „CABINETULUI” în activit
Page 53 and 54: Andrei Æaguna - Mitropolitul româ
Page 55 and 56: PILULE ISTORICE: NOIEMBRIE - DECEMB
Page 57 and 58: vor deveni, astfel, utili lor sau m
Page 59 and 60: LIMBA ENGLEZÃ - o prioritate Promo
Page 61 and 62: Pictorul cu epoleåi Arta este, în
Page 63 and 64: „Æahul a fost o ambiåie, iar ac
Page 65 and 66: DATÃ, VECHI CRÃCIUN Crãciun s-a
Page 67 and 68: :-) Galeria a cu zâmbete! e ! :-)

ultima - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?