vol 73 n° 1 2011 - Office International de l'Eau

CUPRINS
CONTENTS
ROMAQUA
I.S.S.N. 1453 - 6986
ANUL XVII, nr. 1 / 2011, vol. 73
EDITOR:
ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A APEI
Splaiul Independenţei nr. 202 A,
etaj 9, sector 6, Bucureşti,
Cod 06002,
Tel./Fax: (021) 316.27.88
Tel./Fax: (021) 316.27.87
E-mail: romaqua@ara.ro
Website: www.ara.ro
ROMAQUA:
Este o publicaţie tehnico-ştiinţifică
de informare periodică, menită
să ofere informaţii tehnice semnificative,
idei şi opinii ale specialiştilor.
COLEGIUL DE REDACŢIE:
Redactor şef:
Vladimir Rojanschi
Redactor şef-Adjunct:
Vasile Ciomoş
Secretariat de redacţie:
Gheorghe Anghel
Livia Ciaky
COLEGIUL ŞTIINŢIFIC:
Aureliu Emil Săndulescu
Nicolae Panin
Sergiu Calos
Teniu Peitchev
Anton Anton
Ioan Bică
Alexandru Mănescu
Ion Mirel
Sandu Marin
Margareta Nicolau
Traducere în limba engleză:
Daniela Munteanu
Responsabilitatea editării revistei
ROMAQUA revine Asociaţiei Române a Apei.
Reproducerea integrală sau parţială
este permisă cu condiţia citării sursei.
ARA implicata în politica europeana a apei
ARA involved in the European water policy
MIHAELA VASILESCU
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare
a retelei de distributie
The spatial network, a mean to make and/or to
rehabilitate the distribution network
ALEXANDRU MANESCU, SORIN PERJU
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansata a
apelor uzate menajere provenite de pe vatra centrelor
populate
Bioenergy technologies for advanced domestic
wastewater treatment resulted from the site of
population centers
ING. MIREL I., BIOLOG BOBOESCU I. Z., DAMIAN C., BONE S. T.
Monitorizarea procesului tehnologic de tratare a apei
prin metoda flotatie pe perioada
noiembrie 2009 - noiembrie 2010
Monitoring of the technological process of water
treatment through the flotation method during
November 2009 – November 2010
PISOI ILIE
Interviu Silviu Stoica
Interview Silviu Stoica
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
Coagulation of the mineral suspensions in electric field
A. CORUI, I. VLAICU, A. PACALA, R. SÂRBU
Studiu asupra surselor proprii de apa
- fântâni si izvoare - din judetul Cluj
Study on fountains and springs
as water sources – Cluj county
CORINA MUREŞAN, ANCA FARKAS,
DANIELA VELE, CRISTINA CHAKIROU
Masinarii hidraulice de acum câteva veacuri
Hydraulic machines from a few centuries ago
VASILE CĂLIN
Congresul Mondial al Apei Montreal - Canada
World Water Congress Montreal - Canada
VLADIMIR ROJANSCHI, FLORIN ILIESCU
Index tematic
Thematic index
3
6
14
20
26
32
38
43
44
46

EDITORIAL
ARA implicată în politica
europeană a apei
CONF. UNIV. DR. MIHAELA VASILESCU
UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ BUCUREŞTI
În perioada 23-25
noiembrie 2010, la
invitaţia Guvernului
României, Palatul
Parlamentului din
Bucureşti a găzduit cea
de a 2-a întâlnire a
Părţilor semnatare a
Protocolului Apa şi
Sănătatea.
La întrunire au participat
reprezentanţii a 33 de
ţări, agenţii interguvernamentale
ONU şi
ONG-uri. Şedinţa a avut
ca scop evaluarea
rezultatelor obţinute
până în prezent şi
stabilirea acţiunilor
viitoare pentru
ameliorarea problemelor
existente în domeniul
managementului apei şi
sănătăţii.
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
1
Ce Ce este este Protocolul Apa şi Sănătatea?
Apa şi Sănătatea?
Deşi cei mai mulţi cetăţeni europeni
consideră că apa potabilă curată este
ceva de la
sine înţeles,
s-a estimat
că în această
regiune o
persoană din şapte nu are acces la
apă sigură şi salubritate adecvată (120
milioane). Acest lucru vulnerabilizează
populaţia la apariţia bolilor posibil
asociate apei cum sunt holera, dizenteria,
diareea, hepatita A şi febra tifoidă.
Asigurarea accesului la serviciile
menţionate, ar putea preveni producerea
a peste 30 milioane cazuri de
îmbolnăviri anual, în Europa. În acest
context, în anul 1999, la Londra, în
cadrul celei de a 3-a Conferinţe Ministeriale
asupra Mediului şi Sănătăţii,
s-a adoptat Protocolul Apa şi Sănătatea,
asociat Convenţiei de protecţie şi utilizare
a cursurilor de apă transfrontieră
şi a lacurilor internaţionale (Helsinki,
1992), ca primul instrument legal major
de prevenire, control şi reducere
a bolilor posibil asociate apei, în Europa.
Protocolul a intrat în vigoare în
anul 2005, având consecinţe juridice
pentru ţările care l-au ratificat; până
în prezent, Protocolul a fost semnat
de către 36 de ţări şi a fost ratificat de
24 de ţări. România a ratificat protocolul
prin Ordinul 492/2000 pentru
promulgarea legii privind aprobarea
OG 95/2000.
Obiectivul protocolului este acela de
a promova la nivel naţional, internaţional
şi transfrontieră, protejarea
stării de sănătate şi calităţii vieţii, atât
pentru indivizi, cât şi pentru colectivităţi,
în contextul general al dezvoltării
durabile, prin îmbunătăţirea
managementului apei, inclusiv protecţia
ecosistemelor acvatice şi prin
prevenirea controlarea şi reducerea
bolilor posibil asociate apei.
Cum Cum s-a implicat s-a implicat
2
Asociaţia Română
a Apei Asociaţia (ARA)? Română a Apei?
În cadrul evenimentului organizat la
Palatul Parlamentului, au avut loc
cinci dezbateri care au abordat tematici
legate de domeniul apei şi sănătăţii.
Seria lor a fost deschisă de ARA care
a organizat în cooperare cu Asociaţia
Internaţională a Apei – IWA, Biroul
Regional Dunărea – Marea Neagră şi
Ministerul Mediului şi Pădurilor din
România, dezbaterea cu tema Promovarea
celor mai bune practici de management
eficient a calităţii apei potabile.
Dezbaterea şi-a propus să promoveze
dialogul instituţiilor responsabile şi
a părţilor interesate, despre bunele
practici în domeniul managementului
apei şi protecţiei sănătăţii publice, la
nivel naţional şi internaţional. Implementarea
ţintelor referitoare la sănătate
prin promovarea Planurilor de
Siguranţă ale Apei (PSA) reprezintă
în prezent un instrument eficient de
aprovizionarea a consumatorilor cu
o apă de băut sigură, ceea ce este o
prioritate pentru toţi operatorii de
apă. Sectorul aprovizionării cu apă
potabilă din România se confruntă
cu numerose probleme atât în mediul
urban, dar mai ales în cel rural, iar
PSA-ul poate fi un instrument de
3

EDITORIAL
ARA implicată în politica europeană a apei
management pentru îmbunătăţirea situaţiei
prezente. Paul Reiter, directorul
executiv al IWA a prezentat: O trecere
în revistă a rolului IWA în promovarea
celor mai bune practici de management a
calităţii apei potabile, pentru protejarea sănătăţii
publice. Au mai fost incluse alte
două prezentări intitulate Apa şi sănătatea
în zonele rurale din România şi un studiu
de caz din municipiul Ploieşti, privind
Progresul înregistrat în elaborarea PSA
pentru un sistem public mare de aprovizionare
cu apă. Evenimentul a fost prezidat
de dl. Vasile Ciomoş, preşedintele
ARA, iar discuţiile au fost moderate
de dl. prof. Vladimir Rojanschi, vicepreşedinte
ARA. În concluzie, dezbaterea
a adus în atenţia publicului experienţa
naţională de susţinere a ţintelor
de ţară stabilite în cadrul Protocolului,
prin cele mai bune practici de management
a calităţii apei potabile.
Care au fost rezultatele întrunirii?
3 Care au fost rezultatele întrunirii?
4
Părţile au agreat stabilirea unui parteneriat
între Protocol şi Convenţia Aarhus
privind accesul la informaţii, participarea
publicului în procesul de luare
al deciziilor şi accesul la justiţie în problemele
de mediu. S-a discutat accesul
echitabil la apă sigură şi salubritate
adecvată, cu accent pe sistemele mici
şi foarte mici din mediul rural. S-au
adoptat planul de lucru pentru perioada
2011-2013 şi următoarele ghiduri:
- Ghidul pentru stabilirea ţintelor de ţară,
evaluare a progresului înregistrat şi raportare.
- Ghidul tehnic pentru supravegherea bolilor
posibil asociate apei.
- Ghidul privind aprovizionarea cu apă şi
salubritatea în cazul unor evenimente
extreme.
Care poate fi rolul ARA,
raportat la agenda de lucru
pentru perioada 2011-2013?
Au fost desemnate nouă domenii esenţiale
pentru asigurarea implementării
Protocolului:
1. Stabilirea ţintelor şi raportarea;
2. Sisteme de supraveghere şi alertă precoce,
planuri pentru situaţii de urgenţă;
3. Cooperarea inter-sectorială;
4. Mecanismul de facilitare a finanţării
proiectelor;
5. Proceduri de conformare;
6. Promovarea Protocolului;
7. Accesul la informaţii şi participarea publicului;
8. Accesul echitabil la apă şi salubritate;
9. Întărirea capacităţii instituţiilor şi schibul
de experienţă.
Preocupările ARA privind elaborarea
Planurilor de Siguranţă ale Apei, programelor
de investiţii în infrastructură,
informarea şi educarea operatorilor şi
cooperarea
internaţională,
se regăsesc
în direcţiile
prioritare de
lucru pentru
implementarea
Protocolului
şi sunt
concordante
cu cele ale
ministerelor
responsabile.
Guvernul României
şi-a
exprimat angajamentul
de a continua
investiţiile în
domeniul infrastructurii
de apă potabilă în mediul rural, care
să facă posibilă conformarea la Directiva
98/83/EC până în anul 2015 şi de a
continua programele de colectarea şi
epurare a apelor uzate orăşeneşti pentru
aglomerările cu mai mult de 2.000 e.p.
România va acorda o atenţie specială
sistemului public de educaţie şi consultărilor
publice pe subiectele relevante
din domeniul apei şi sănătăţii, îmbunătăţind
comunicarea inter-ministerială,
cu autorităţile locale, ONG-urile, sectorul
privat, consumatorii şi partenerii
din ţările vecine.
4 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

MANAGEMENTUL
PRESIUNII VARIABILE ÎN FUNCŢIE
DE DEBIT GENEREAZĂ ECONOMII
Programul Demand Driven Distribution dezvoltat de
Grundfos oferă soluţii de distribuţie a apei în funcţie
de cerere şi reducere costurile din sistem printr-un
control eficient al presiunii.
REDUCEŢI COSTURILE
Grundfos a creat sisteme de suport al
managementului presiunii integrate în
soluţiile de pompare pentru a reducere
a costurilor clienţilor săi. Strategia principală
este minimizarea pierderilor existente
în reţea şi diminuarea riscului
apariţiei de noi pierderi.
Prin controlul precis se asigură o presiune
constantă a apei şi se realizează
economii substanţiale. Sistemul Control
MPC aduce împreună pompele
Grundfos multietajate (cu
aspiraţie axială, refulare radială
şi dublu-flux) şi abilitatea
de a controla mai multe pompe
funcţionând în paralel cu o
mare acurateţe.
Această soluţie reduce costurile
de energie cu 25%, elimină
pierderile din
reţeaua de conducte
cu 15% şi limitează
efectele şocului hidraulic.
GRUNDFOS CONTROL
MPC PENTRU COM-
PENSAREA PIERDERI-
LOR DE SARCINA
Grundfos Control MPC asigură controlul
presiunii proporţionale, porniri şi
opriri graduale, funcţionare în cascadă
până la şase pompe şi monitorizare şi
control cu mesaje text clare. Vă
prezentăm soluţiile Grundfos cu software
optimizat pe aplicaţie pentru un
număr de până la şase pompe multietajate,
dublu-flux, cu aspiraţie axială şi
refulare radială:
l Pompe multietajate pentru reţele
mai mici (Sistemul Grundfos Hydro
MPC booster împreună cu pompa CR
– cea mai eficientă pompă centrifugală
multietajată de pe piaţă),
l Pompe cu aspiraţie axială şi refulare
radială pentru reţele de dimensiune
medie (Sistemul Grundfos Hydro
MPC booster împreună cu pompele
NK/NKE),
l Pompe orizontale dublu flux pentru
reţele de dimensiuni mari (Pompele
Grundfos HS/HSE orizontale
mono sau dubu etajate ce îmbină
rezistenţa cu service-ul facil).
O STRATEGIE DE MANAGEMENT AL
PRESIUNII VĂ AJUTĂ SĂ REDUCEŢI
CHELTUIELILE
Prin sistemul Control MPC controlul
presiunii proporţionale compensează
presiunea în exces din sistem prin
adaptarea automată a punctului de
lucu la debitul necesar.
De exemplu, un oraş cu 35.000 de
locuitori poate avea nevoie de 5 milioane
de m 3 de apă pe an. Înseamnă
13.000 m3 pe zi, cu o medie de 540
m 3 pe oră, cu până la 900 m 3 pe oră în
perioadele de vârf. Pentru a menţine o
înălţime de pompare de 40 metri e nevoie
de o presiune de 4 Bar. În acest
exemplu, considerăm pierderi de apă
şi scurgeri în reţeua de conducte de
20%.
O soluţie tradiţională de presiune constantă
ar avea o pompă activă şi una
de rezervă, cu o singură pompă
funcţionând la 100%, controlată de un
drive de frecvenţă variabilă
(VFD) la o presiune constantă
de 40 metri. Această soluţie
consumă 840.000
Kwh pe an.
Un sistem de distribuţie
în funcţie de cerere
implică două
pompe active
mergând la 50%, cu una de rezervă
gata de funcţionare la 50%. Cele
două pompe funcţionează în cascadă,
controlate de Control MPC cu un VFD,
asigurând presiunea specifică necesară
la consumator, în funcţie de debit
şi pierderile din fricţiune compensate
pentru 40 m.
Această soluţie de presiune proporţională
consumă 620.000 Kwh pe an – o
economie de 26% pe an la consumul
de energie. Mai mult, costurile de instalare
vor fi în general mai mici.

STUDII ŞI CERCETĂRI
ABSTRACT
Present time is defined by the exiuting water suplly rehabilitation as well as by need to build new one to serve
the small rural localities. A rehabilitation on the distribution network, the most expencive part o warter suplly
system is included. A short analyse based on computer model of a virtual network show that is possible to
develop a favorable spatial network. Using a small investment is posible to obtain a better utilisation of
existing network, a presure reduction and an extension of delivered flow rate.
PROF. DR. ING ALEXANDRU MĂNESCU
Profesor consultant UTCB, manescu88@gmail.co
DR. ING. SORIN PERJU
Şef .lucr. UTCB, sorin.perju@utcb.ro
Reţeaua spaţială
un mijloc de alcătuire şi/sau
reabilitare a reţelei de distribuţie
1
1. Introducere
Introducere
Keywords:
apa potabila
retea de distributie
retea plana
retea spatiala
optimizare
Reţeaua de distribuţie este
obiec tul (sistemului de alimentare
cu apă) cu cea mai mare solicitare:
lucrează la o variaţie permanentă a
parametrilor de exploatare (debit
şi presiune continuu variabile), are
cea mai mare dinamică în dezvoltare
(creşte continuu odată cu dezvoltarea
localităţii), este cel mai solicitat
din punct de vedere mecanic
(conductele se află pozate sub trama
stradală, sub trafic), este obiectul
aflat la limita dintre furnizorul
de apă şi beneficiarii acestei ape şi
de multe ori deficienţele sistemului
se răsfrâng negativ la adresa re -
ţelei mai ales, îmbătrânirea reţelei
poate fi cauza deteriorării calităţii
apei furnizate (apa introdusă în
reţea nu mai poate fi retratată) etc.
Din aceaste cauze reţeaua ca
obiect al sistemului de alimentare
cu apă a făcut obiectul celor mai
multe studii şi analize sub multiple
aspecte.
In ceea ce priveşte situaţia din
România se poate spune că în multe
localităţi reţeaua a fost dezvoltată
într-un sistem de tip flux-reflux:
S odată cu industrializarea rapidă
după anii ’60 s-a dezvoltat
rapid şi reţeaua (şi nu în cele
mai bune condiţii din cauza calităţii
materialelor şi vitezei de
execuţie); debitele de dimensionare
au fost mari din lipsă
de contorizare, din cauza concepţiei
greşite că avem apă
pentru orice solicitare, din
cauza pierderilor mari etc; sis -
tematizarea localităţilor a fost
făcută tot rapid şi odată cu
dez voltarea infrastructurii; s-a
dez voltat o reţea care furniza
apă pentru populaţie dar şi
pentru industrie;
S trecerea la economia de piaţă,
după anul 1990, a ajuns şi la
sis temul de alimentare cu apă;
prin contorizare, prin reducerea
posibilităţilor de plată ale
populaţiei, prin creşterea exigenţei
asupra calităţii apei şi
reducerea drastică a cerinţelor
de apă pentru industrie, prin
creşterea costului energiei şi a
ta rifului apei reţeaua de distribuţie
s-a trezit că este supradimensionată
şi insuficient dezvoltată
(practic în puţine locali -
tăţi toată populaţia este ali -
men tată cu apă din reţea) şi cu
pier deri mari de apă (în unele
cazuri pierderea de apă depă -
şeş te 60%); o reducere a diametrelor
conductelor este necesară
în multe cazuri;
S extinderea localităţilor cu cartiere
adiacente, realizate cu
densitate de populaţie mai
mică a condus şi la extinderea
reţelei existente şi de multe ori
la necesitatea reabilitării reţelei
existente (este de fapt o reteh -
no logizare a reţelei existente).
Această operaţiune de refacere
continuă nu este nouă ci este specifică
reţelei de distribuţie. In unele
cazuri a căpătat însă un aspect
foar te pregnant. Un caz este oraşul
Alexandria. Retehnologizarea a
fost începută în anii ’80 [1]; oraşul
vechi a căpătat o dezvoltare rapidă
a locuinţelor pe acelaşi amplasament,
deci pe aceeaşi structură de
reţea, trebuia transportat un debit
dublu ca valoare. Necesarul de apă
crescând reţeaua existentă nu mai
6 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
era suficientă dar nici realizarea
unei reţele noi nu era posibilă (re -
ţea ua stradală din oraş are una
dintre cele mai curate forme) din
cauza complicaţiilor constructive
şi a costurilor; soluţia a fost rea li -
za rea unei reţele spaţiale - o reţea
nouă - simplificată, de diametre
mari, aşezată ”peste” reţeaua veche
şi legată la aceasta în noduri convenabile
(fig. 1). In felul acesta s-a
exploatat la maximum reţeaua
exis tentă dar a şi crescut mult capacitatea
de alimentare prin creşterea
capacităţii de transport. Tot o -
dată s-a redus şi presiunea în reţea
deoarece conductele de diametru
mare au pierdere de sarcină mai
mică. Acesta mai permite încă un
lucru esenţial în cazul reabilitării -
amplasarea conductelor mari pe
străzi laterale, cu mai puţine complicaţii,
nu pe strada principală
Fig. 1. Schema cu dezvoltarea retelei de distributie a
orasului Alexandria :
Dezoltarea unei asemenea solutii avea avantajul unei solutii
mai rationale cu folosirea tronsoanelor existente aflate in buna
stare, cresterea sigurantei in functiune si dezvoltarea
progresiva si etapizata a retelei.
cum se obişnuia în mod normal.
2
Reţeaua clasică de distribuţie
Reţeaua de distribuţie dezvoltată
în mod normal este o reţea plană;
rezervorul este legat la reţea
într-un nod bun, de regulă cel mai
apropiat şi apoi barele reţelei sunt
legate succesiv unele de altele; re -
zultă un fel de plasă (bună - deci
re ţea inelară, ruptă pe la margini -
deci reţea mixtă, sau deşirată - deci
reţea ramificată) aşezată pe un te -
ren care are forma spaţială (o suprafaţă
cu denivelări mai mari sau
mai mici).
Necazurile acestei reţele sunt
legate de:
S în nodurile iniţiale presiunea
este mare şi scade pe măsură
ce nodurile sunt amplasate la
‘coada’ reţelei; apa curge ca în
nervurile unei frunze; de aici
rezultă şi dimensiuni reduse
pentru barele amplasate în
partea opusă nodului de ali-
mentare.
S Presiunea mai mare conduce la
pierderi mai mari de apă, mai
ales odată cu îmbătrânirea re -
ţe lei (cele mai mari pierderi de
apă se realizează în conductele
de serviciu - după datele
IWA),
S Reţeaua poate să nu aibă o
func ţionare de reţea inelară,
desi aparent este formată
dintr-o succesiune de bare formând
contururi închise,
S Siguranţa reţelei este redusă
deoarece orice avarie în prima
parte (zona de alimentare) conduce
la afectarea unui număr
mare de consumnatori,
S Timpul de ajungere al apei la
consumatori poate fi mare şi
pot să apară dificultăţi în asigurarea
dozei de clor rezidual
(min. 0,25 mg/l),
S Deoarece reţeaua s-a dezvoltat
odată cu localitatea, conductele
mari sunt pe străzile principale,
unele devenite tronsoane
ale drumurilor naţionale; intervenţia
la o asemenea bară
pune mari probleme (astăzi
unele soluţionabile mai uşor
prin tehnica de intervenţie fără
tranşee deschisă - relining).
Unele soluţii au fost date şi în
trecut: vor fi menţionate trei cazuri
oarecum diferite din cauza condi ţi -
i lor locale specifice: cazul m. Bucureşti,
cazul m. Cluj-Napoca şi
cazul oraşului Londra. Toate solu -
ţi ile au plecat de la îmbunătăţirea
unei situaţii locale şi nu de la o
con cepţie adecvată deoarece, fără
restricţii speciale, în mod normal
soluţia economică pentru investiţie
este forma de reţea ramificată.
2.1. Reţeaua din Bucureşti
S-a conturat la sfârşitul anului
1890; era o reţea mixtă alimentată
gravitaţional din rezervoarele Cotroceni
(apa de suprafaţă) dar o re -
ţea plană; cum oraşul a crescut, a
tre buit dezvoltată şi reţeaua, dar
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
7

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
le au reţea de distribuţie.
2.2. Reţeaua din Cluj- Napoca
presiunea nu mai ajungea şi atunci
s-a pompat apa în reţea prin staţia
de pompare Grozăveşti; când ora -
şul a crescut nu s-a mai putut creşte
presiunea în reţea şi atunci s-a
re alizat un nou complex de ali -
men tare - rezervoarele şi staţia de
pompare SUD; au apărut două
mo duri de alimentare a reţelei;
ora şul a continuat să crească şi
atunci s-a realizat complexul Nord
- rezervoare şi staţie de pompare;
după aceea au fost realizate staţile
de pompare Griviţa, Drumul Taberii,
etc. Oraşul fiind foarte larg
(“dia metrul” poate avea 20-30km)
s-a constatat că nu se poate pompa
apă pentru acoperirea presiunii
necesare la branşament de peste
45m şi atunci s-a ajuns de fapt la o
reţea spaţială mai complicată (fig.
2): staţiile de pompare “orăşe neşti”,
amplasate lângă marile rezervoare,
la marginea oraşsului (pe acea vreme),
asigurau o presiune joasă în
reţeaua de artere (diametre 800 -
1000mm) iar din artere apa este repompată
într-o reţea de cvartal la
pre siunea necesară (în unele cazuri
apa este repompată şi în cadrul
cvar talului). S-a ajuns astfel la o re -
ţea foarte complicată care astăzi se
Fig. 2. Schema de distribuire a apei
în municipiul Bucureşti.
află şi în situaţia că este parţial supradimensionată,
transportă cca
800 000 mc/zi faţă de cca 1,5 mili -
oa ne mc/zi cât a transportat înainte
de 1990; reţeaua are nevoie şi de
extindere deoarece nu toate străzi-
Fig. 3 . Schema retelei de distributie a apei in
municipiul Cluj-Napoca.
Oraşul aşezat pe Valea Someşului
a crescut din vale spre dealurile
vecine; dacă la început reţeaua pri -
mea apa din sursa Floreşti (pompare
şi reţea tip “frunză”) cu timpul
lucrurile s-au complicat din
cauză că nu era apă suficientă (s-a
trecut la sursa de suprafaţă R. Someş
- staţia de tratare Gilău), iar
oraşul a început să se ridice pe versanţi;
drept urmare pe vale au fost
realizate conducte mari din care au
fost legate staţii de pompare pentru
pomparea şi repomparea apei
(fig 3); reţeaua are 7 zone de presiune.
Nu este o reţea spaţială curată
dar ideea este “pe acolo”; debi -
tul asigurat cca.300000 mc/zi.
2.3. Distribuţia apei
în oraşul Londra
Londra este un oraş foarte larg
dezvoltat; asigurarera apei din sursa
de suprafaţă (captare amonte
din Tamisa şi tratare) s-a făcut în
8 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
London water ring main
argilos - bun); durata de viaţă estimată
- 150 ani!!; debit zilnic cca. 1,3
milioane mc. In exterior apa este
pompată local printr-o reţea de
16000 km, reţea din care 1200km
sunt artere; reţeaua a fost analizată
pe computer alegând o soluţie dintre
cele 60 de modele studiate.
3
Reţea de distribuţie spaţială
Fig 4. Galeria rezervor - aducţiune din Londra.
stil clasic (reţea plană alimentată
prin pompare) s-a făcut cu mari dificultăţi.
La un moment dat s-a pus
problema rezolvării radicale a distribuţiei
apei şi s-a ajuns la o solu -
ţie cu totul specială (fig. 4), o cons -
trucţie comună rezervor - aducţiune
amplasată sub oraş (ca un fel de
metrou pentru transportul apei),
din care apa este pompată la suprafaţă,
în reţele distincte, prin sta -
ţii de pompare adecvate; se poate
extinde în orice moment; galeria
de 2,5m diametru are cca 80 km
lungime şi asigură un volum de
cca 300 000 mc de apă; galeria se
află la cca 40 m în subteran (sol
Fig 5. Forma si datele de baza ale retelei analizate.
Pentru reliefarea avantajelor
unei amenajări spaţiale a reţelei
(reţea cu noduri by-pasate) se face o
discuţie pe baza analizei comportării
aceeleiaşi forme de reţea (fig.
5). Calculul este făcut: pentru reţea
plană - clasică, funcţionând cu
toate barele sau cu o bară avariată,
pentru forma clasică îmbunătăţită
(alimentare mai raţională într-un
nod favorabil), pentru o reţea amenajată
ca reţea spaţială în diferite
soluţii (cu funcţionare normală sau
în caz de avarie). Nu toate variantele
posibile au fost analizate.
3.1. Condiţii de lucru ale reţelei
şi variantele analizate
Exemplul de calcul este teoretic.
Dimensiunile reţelei din figura
6 sunt date în tabelul 1.
Lungimea totala a retelei este
de 6600m.
Reţeaua este alimentată prin
pompare. Legarea pompei la reţea
se face într-un nod sau în mai multe
noduri alese convenabil. Au fost
analizate de fapt două reţele pe
aceeaşi formă: o reţea de bază pentru
un debit distribuit de 200 l/s şi
aceeaşi reţea îmbunătăţită pentru
debitul de 300 l/s. Unele variante
au fost analizate şi pentru caz de
avarie pe unele bare. Compararea
variantelor de reţea a fost făcută
din condiţia de asigurare a presi -
unii la branşament în nodul cel
mai solicitat, nodul 3.
O primă formă a barelor reţelei
a rezultat din condiţia simplă de
asigurare a presiunii în nodul 3. Se
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
9

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
constată că distribuţia pe bare nu
este raţională; unele bare au viteze
prea mici; s-a procedat la corectarea
succesivă a diametrelor până la o
formă raţională.
Aceeaşi formă de reţea a fost tes -
tată şi pentru un debit cu 50% mai
mare; deoarece presiunile au scăzut
mult, s-a trecut la reamplasarea nodului
de alimentare şi modificarea
diametrelor unor bare.
In total au fost analizate 18 variante.
Unele valori rezultate sunt
date în tabelul 2.
Fig.6.Diametrele barelor in varianta D1.
Fig.7.Curgerea apei in retea in variantele A3 si F
(exemplificare)
3.2. Analiza rezultatelor obţinute
Pentru compararea variantelor
au fost calculate costurile raportate
la apa livrată (un fel de tarif datorat
lucrărilor luate în calcul) pe baza
cos tului de investiţie şi a costului
cu energia de pompare. Costurile
de investiţie au fost estimate pe ba -
za unor indici de cost care conţin
numai lucrările pentru conducte nu
şi pentru lucrările auxiliare (vane,
cămine, hidranţi, branşamente, etc).
Durata de refacere a investiţiei a
fost considerată 50 ani. Evaluarea
ener giei a fost făcută pentru o pompare
continuă la debitul alimentat si
nu pentru o variaţie orară a acestuia
(normală într-o reţea obişnuită);
variaţia debitului nu este de regulă
cunoscută şi este şi diferită în fie ca -
re zi, astfel încât calcule exacte sunt
greu de făcut. Tariful energiei a fost
considerat constant pe durata zilei
(lucru care nu este adevarat într-un
calcul de reţea reală) 0,40 lei/kWh.
Pentru uniformizarea comparaţiei
energia a fost calculată astfel încât
să se asigure în nodul de control
pre siunea de 28m; ca atare a fost co -
rec tată înălţimea de pompare.
Rezultatul sintetic al estimărilor
făcute sunt date în tabelul 3.
Ce se poate constata:
S dimensionarea directă cu un
nod de alimentare ales la intrarea
în reţea nu este suficientă; o
avarie pe una din barele de în -
ce put conduce la presiuni foarte
scăzute în reţea; estimarea nu-
10 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
Tabel 1. Cote in noduri, presiuni la bransament si
distributie debitelor in retea
mărului de locuitori afectaţi
este foarte complicată din cauza
lipsei valorilor de bază,
S dimensionarea numai cu parametrii
de bază (debit şi presiune
în noduri) nu conduce la cea
mai buna formă de reţea; o corectare
a diametrelor pentru a
asigura o viteză bună a apei
este necesară (nu trebuie uitat
că de regulă dimensionarea se
face la debitul maxim orar; în
varianta A1, de exemplu, sunt
cca 60% din bare pe care viteza
este sub 0,4 m/s; chiar şi în caz
de avarie viteza rămâne deficitară),
S la o dimensionare cu diametre
continuu corectate, se poate
ajunge ca, pe puţine bare să
rămână viteze mici (acest lucru
trebuie corectat şi cu analiza a
ceea ce se întâmplă în caz de
avarie),
S la creşterea debitului în reţea se
poate găsi o soluţie de alimentare
în interiorul reţelei (un nod
sau mai multe după configuraţia
reală) prin care să se poată
folosi reţeaua existentă în bune
condiţii; efortul poate fi minim,
vezi variantele E3 şi F sau E1 şi
E2; costurile nu cresc foarte
mult; în variantele E3 şi F se
poate vedea că la o creştere a
debitului cu 50% costurile cresc
nesemnificativ,
S dublarea conductelor pe trasee
mai convenabile are şi avantajul
că scoaterea din funcţiune se
face numai pe perioda de legare
efectivă a conductelor noi cu
cele vechi.
S trebuie ţinut seama că energia
este scumpă şi va fi şi mai
scumpă.
4
Unele concluzii
Tabel 2 .Valorile parametrilor de calcul
S Reţeaua de distribuţie se poate
amenaja ca reţea plană sau reţea
spaţială (cu by- passuri peste
noduri convenabil alese).
S In cazul reţelelor de distribuţie
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
11

STUDII SI CERCETARI
Reteaua spatiala un mijloc de alcatuire si/sau reabilitare a retelei de distributie
principale de circulaţie, economie
de investiţie, dezvoltare
mult mai rapidă, folosirea re -
sur selor existente în reţea, reducerea
presiunii şi în acest fel
a solicitărilor din conducte şi
deci, şi a pierderilor de apă.
S Se poate constata că se reduce
presiunea în reţea şi creşte siguranţa
în funcţionare.
5
Bibliografie
Tabel 3 .Valori pentru o comparatie economica
pe durata dezvoltării localităţii
sau în cazul retehnologizării se
poate apela la amenajarea sub
forma de reţea spaţială.
S Avantajele oferite de reţeaua
spaţială sunt: o bună folosire a
con ductelor existente, o mai
bună adaptare la cerinţele locale
de apă, creşterea siguranţei
în funcţiune, reducerea timpului
de curgere în reţea prin scurtarea
traseelor, asigurarea apei
în zona de consum prin conducte
mari amplasate nu pe arterele
1. XXX Studiu de optimizare a
funcţionării reţelei de distribuţie
din m. Alexandria;
UTCB, catedra HISPM, 1990; responasbil
lucrare: prof dr ing
Al Mănescu
2. L Truţă, Apa Clujului; ed. Studio,
Cluj-Napoca, 2000
3. xxx London Water Ring Main;
Thames Water Engineering-
Berkshire-England, 1993
TALON ABONAMENT ROMAQUA 2011
PRET ABONAMENT: 400 RON + TVA
Numar de abonamente comandate: .......................................................................................................
Companie: ..................................................................................................................................................
Persoane de contat: ...................................................................................................................................
Telefon: ..................................... Fax: ...................................
Coordonate Comapnie: .............................................................................................................................
Adresa..........................................................................................................................................................
Telefon: ............................. Fax: ............................... E-mail: .......................... WEB SITE: ....................
NOTA: Talonul completat se va trimite pe adresa Asociatiei Romane a Apei: Splaiul Independentei nr. 202 A, et. 9, camera 36, tel/fax
0213162788 sau e-mail: romaqua@ara.ro; info@ara.ro
Cod Fiscal: RO 7613843, Cont: RO22BTRL 0410 1205 7913 69XX, Banca Transilvania Bucuresti - Sucursala Lipscani
12 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII ŞI CERCETĂRI
ABSTRACT
Within the paper there are emphasized
the specific bioenergy
technologies for advanced treatment
of the wastewater from the
site of population centers. The
proposed technology is developing
the mechanical stage, necessary
for the separation of coarse
substances, sand and grease and
replaces the primary clarification
beds with digesters / anaerobic
fermentation basins in order to
catch the biogas from the organic
masses of wastewater. And then,
through the aeration basins, biofilters,
slow filters and secondary
clarification beds, to be retained,
by simultaneous action of the
processes of denitrification – nitrification,
the nitrogen and phosphorus-based
compounds from
wastewater. These microbiological
processes are possible due to organic
loading and temperature of
wastewater (20-25ºC) entered in
the WWTP objects. The biogas
produced in the anaerobic di -
gesters is used for heating the
biomass from inside and the heating
of the labs and spaces within
WWTP; the exceeded biogas it is
transformed in electricity. The
mesophilic anaerobic digestion
sludge is recommended as or -
ganic fertilizer to promote organic
crops.
The proposed technology was verified
in a laboratory facility and
on a series of installations in the
food industry. It recommends the
implementation of these technologies
also for the advanced treatment
of wastewater collected on
the site of population centers.
The paper is in line with current
trends of alternative energy re -
covery, by producing and using
biogas from the domestic wastewater
in parallel with the separation
of nitrogen compounds,
thereby respecting the require -
ments for environment protec -
tion.
1
PROF. DR. ING. MIREL I.
DRD. BIOLOG BOBOESCU I. Z.
Universitatea “Politehnica” din Timişoara
ING. DAMIAN C.
S.C. Kematronic România SRL, Baia Mare
DRD. EC. BONE S. T.
S.C. Tisoti SRL, Oradea
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea
avansată a apelor uzate menajere provenite
de pe vatra centrelor populate
Keywords:
domestic wastewater, digester
biogas, aeration basin, biofilter
secondary clarification bed
1.Consideraţii de ordin general
Consideraţii de ordin general
Tehnologiile utilizate pentru
epurarea apelor uzate menajere
provenite de pe vatra centrelor
populate, au cunoscut, în ultimii
20-25 de ani, evoluţii considerabile,
determinate fiind de cerinţele
impuse de legislaţia pentru
protecţia mediului înconjurător,
dar şi de Directiva Parlamentului
European privind promovarea utilizării
energiei din surse regenerabile
[22], [23], [24].
În contextul acestor cerinţe, articolul
de faţă, evidenţiază tehnologiile
bioenergetice specifice, pentru
epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra
centrelor populate, în paralel
cu producerea de biogaz prin fermentare
anaerobă a maselor organice
din conţinutul acestor ape.
Tehnologiile propuse, dezvoltă
treapta de epurare mecanică, pentru
reţinerea suspensiilor grosiere,
a nisipurilor şi a grăsimilor, înlocuiesc
decantoarele primare, cu bazine
de fermentare anaerobă/digestoare
pentru producerea şi captarea
biogazului, urmând ca pe filiera
apei, să se asigure eliminarea
compuşilor de azot şi de fosfor,
printr-o succesiune de obiecte şi
procese tehnologice [1], [3], [4], [5].
Epurarea avansată a apelor de
scurgere, se poate asigura prin:
bazine de activare; bazine de aerare;
decantoare secundare; biofiltre;
membrane filtrante; filtre rapide
ascendente sau descendente,
echipate cu diferite tipuri de mase
granulare; sisteme pentru dezinfecţia
apelor epurate [11], [12],
[13], [14], [19].
Producţia de biogaz şi eficienţa
epurării, evidenţiată prin mărimea
concentraţiilor de azot şi de fosfor
în efluentul epurat, este determinată
de caracteristicile apelor de
scurgere (fizice, chimice şi biologice),
de succesiunea proceselor şi a
obiectelor componente, dar şi de
modul în care sunt exploatate şi întreţinute
obiectele procesului tehnologic.
Procesele microbiologice necesare
pentru producerea de biogaz,
14 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra centrelor populate
Tabel 1
Tabel 2
Tabel 3
2
cât şi pentru eliminarea nutri en ţi -
lor pe bază de azot şi fosfor, sunt
posibile datorită încărcării organice
şi a temperaturii apelor uzate de
scurgere (20-25ºC) [7], [8], [9], [10].
Biogazul produs în digestoarele
anaerobe, este utilizat pentru în căl -
zi tul biomasei din reactoare (30-
37ºC), a spaţiilor tehnologice, dar
şi pentru producerea de energie
electrică, prin cogenerare [14], [15].
Nămolul rezultat din fermen ta -
rea anaerobă mezofilă, se poate
utiliza ca îngrăşământ pentru cu
culturi le agricole ecologice.
Caracteristicile apelor uzate
menajere
Caracteristicile fizice, chimice şi
biologice ale apelor uzate menajere
din centrele populate, cât şi limitele
de calitate admise prin normele
româneşti la deversarea în emisarii
naturali, sunt redate în tabelul 1
[18], [19], [20], [21].
Caracteristicile apelor uzate din
centrele populate, în funcţie de
mă rimea debitelor de scurgere,
sunt redate în tabelul 2 [19], [21].
Concentraţia indicatorilor de
calitate, este determinată de provenienţa
apelor reziduale, dar şi de
mărimea debitelor de scurgere.
Procesele biochimice de fermentare
anaerobă necesare, pentru producerea
biogazului şi pentru eliminarea
nutrienţilor din apele de
scurgere, sunt determinate, în
principal, de masa organică din
apele de scurgere, exprimată prin
conţinutul de CBO5, de substanţele
volatile, cât şi de temperatura
la care au loc procesele
biochimice aerobe şi anaerobe.
Conţinutul chimic al nămo lu ri -
lor din apele uzate menajere, este
redat procentual din totalul masei
solide în stare uscată, în tabelul 3.
Caracteristicile apelor uzate determină
tehnologia bioenergetică
ce se poate utiliza pentru asigurarea
unor producţii de biogaz cât
mai mari şi o eficienţă de operare
cât mai ridicată, la toţi indicatorii
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
15

STUDII SI CERCETARI
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra centrelor populate
de calitate ceruţi prin NTPA
001/2005 [13], [14], [23].
3 3. Considerente Considerente teoretice teoretice
3.1. Procesele biochimice de
fermentare anaerobă
Producerea microorganismelor
producătoare de biogaz din apele
uzate menajere, este rezultatul metabiozei
dintre trei comunităţi de
microorganisme: nemetanogene,
dar lichefiante şi acidogene;
nemetanogene, dar acetogene şi a
celor metanogene.
Procesele fermentării anaerobe
cuprind trei etape: lichefierea acidogenă;
acetogeneza cu formarea
acizilor; metanogeneza cu formarea
metanului. Reacţiile biochimice ce
au loc pentru producerea de biogaz,
sunt descrise în cele ce urmează.
În partea a doua a primei etape,
microorganismele transformă compuşii
organici micromoleculari, rezultaţi
în urma procesului de lichefiere,
în acizi organici. Acest stadiu
de acidogeneză, este numit stadiul
conţinutului biochimic de oxigen,
constant, care se continuă cu o descompunere
realizată de către bacteriile
metanogene, formându-se acizi
organici reduşi (acidul formic şi acidul
acetic), dioxid de carbon, hidrogen
şi apă. Bacteriile metanogene
pot reduce dioxidul de carbon şi
oxida hidrogenul molecular, producând
metan şi apă. În acest caz, dioxidul
de carbon serveşte drept acceptor
de electroni, iar hidrogenul
molecular drept donator de electroni
conform reacţiei:
CO 2 + 4H 2 => CH 4 + 2H 2 O + energie
(1)
Energia rezultată este utilizată
pentru asimilarea carbonului din
CO 2 , contribuind astfel la formarea
substanţelor celulare [6], [15], [19].
CO 2 → substanţe celulare (2)
Unele tulpini de bacterii me ta -
no gene pot produce metan şi din
CO şi H 2 , însă viteza lor de dezvoltare
este mult mai lentă.
Sub acţiunea bacteriilor metanogene,
acidul acetic se poate descompune
direct în metan şi dioxid de
carbon conform relaţiei:
H 3 C-COOH→ CH 4 + CO 2 (3)
Într-un sistem, în care anumite
comunităţi de bacterii s-au adaptat
la condiţiile de mediu, celuloza este
descompusă direct în metan şi în
dioxid de carbon conform relaţiei:
(C 6 H 10 O 5 )n→3 n CH 4 + 3 n CO 2 (4)
Dacă substanţele organice folosite
se notează prin H2A, atunci reacţia
de formare a metanului poate fi
redată sumar sub forma:
CO 2 + 4H 2 A CH 4 + 2H 2 O + 4A + ener -
gie (5)
Energia rezultată se foloseşte
pentru asimilarea carbonului din
dioxid de carbon sau acetat. Bacteriile
metanogene pot asimila din
acetat, până la 60% din carbonul total
al substanţelor celulare, iar restul
de 40% provenind din dioxidul
de carbon. Procesele nutritive şi
cele biologice au loc sub acţiunea
bacteriilor metanogene dar numai
în absenţa oxigenului.
Pentru conversia biogazului obţinut
prin prelucrarea apelor uzate,
este nevoie de un sistem format din
două părţi, A şi B. Partea A reprezintă
procesul de livrare a metanului
şi dioxidului de carbon, fiind
procesul în care biogazul este generat
prin digestie anaerobă, iar partea
B este procesul catalitic, care
permite conversia biogazului în carbon
solid şi apă sau permite valorificarea
lui în pile de combustie.
Conversia metanului şi a dioxi -
dului de carbon în carbon şi apă se
realizează conform următoarelor
reacţii [19]:
CH 4 → C + 2 H 2 + 76,5 kJ/mol (6)
CO 2 + 2 H 2 →C + 2 H 2 O – 90,1 kJ/mol
(7)
Reacţia globală:
CO 2 + CH 4 →2 C + 2 H 2 O – 15,5kJ/mol
(8)
În aceste reacţii hidrogenul funcţionează
ca donor, hidrogenul produs
reduce dioxidul de carbon şi
mo leculele de metan sunt convertite
în carbon.
Estimând, aceste reacţii produc
aproximativ 4 tone carbon solid şi 6
tone apă pentru 10 tone de amestec
gaz metan şi dioxid de carbon.
Producţia de biogaz este în
strânsă legătură cu compoziţia nămolului
proaspăt din apele uzate şi
cu durata de fermentare (vârsta nămolului),
aceasta fiind estimată cu
ajutorul relaţiei [17], [18]:
G max =138√Ө · G o (9)
Ө f = 175 · 10 -0,03T (10)
În care: G este cantitatea de biogaz,
în Nm³/zi; Ө reprezintă temperatura
de fermentare, în ºC; G o -
cantitatea de materii organice solide
din nămolul proaspăt, în t/zi.
Puterea calorică a biogazului
pro dus, este 5500-5900 Kcal/Nm³ şi
cea utilizabilã la arzătoare este de
4750 Kcal/Nm³. În compoziţia biogazului
predomină metanul (70%)
şi dioxidul de carbon (30%). 1m³ de
biogaz este echivalent cu: 1 kg cocs;
1,27 Nm³ gaz de iluminat, 5,1Kwh;
0,56 kg motorină şi 0,47 Nm³ gaze
naturale [17],[19].
3.2. Procesele biochimice ale
nitrificării şi denitrificării
epurării biologice avansate
Nitrificarea este procesul de oxidare
a ionului de amoniu în nitrit şi
apoi în nitrat, cu ajutorul bacteriilor
autotrofe şi heterotrofe, proces ce se
desfăşoară în două faze, conform
reacţiilor [2], [3], [4], [6], [7], [8],
[19]:
16 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra centrelor populate
2NH 4 + 3O 2 →2NO 2 + 2H 2 O + 4H (11)
NO 2 + O 2 →2NO 3 (12)
NH 4 + 2O 2 →NO 3 + H 2 O + 2H (13)
În procesul de denitrificare, nitratul
existent în apă este descompus
pe cale biologică, în azot liber,
dioxid de carbon şi apă, concomitent
cu un consum de carbon.
Reacţiile chimice ale denitrificării
se bazează pe faptul că în locul
asimilării de oxigen:
Fig.1. Schemă de epurare bioenergetică cu digestoare în serie, cu nitrificare în bazine
de nămol activat şi denitrificare.
5 C organic + 5O 2 →5CO 2 (14)
Se produce consum de nitrat:
Fig. 2. Schemă de epurare bioenergetică cu bazine de nămol activat, cu nitrificare.
5 C organic +4H+4NO 3 →5CO 2 +2N 2 + 2H 2 O (15)
Sursele de carbon sunt constituite
din metanol (CH 3 OH), glucoză
(C 6 H 12 O 6 ), etanol etc., substanţe
or ganice uşor asimilabile de către
bacteriile denitrificatoare.
Reacţiile de denitrificare pentru
metanol şi glucoză, ca sursă de
car bon sunt următoarele:
6NO 3 + 5CH 3 OH→5CO 2 + 7H 2 O + 6OH + 3N 2
(16)
Fig. 3. Schemă de epurare bioenergetică cu digestoare în paralel, cu nitrificare în
bazine de nămol activat şi denitrificare.
24NO 3 +5C 6 H 12 O 6 →30CO 2 +18H 2 O+24OH+
12N 2 (17)
Aceste procese se dezvoltă în
funcţie de tehnologia bioenergetică
de epurare avansată propusă.
4
Scheme bioenergetice pentru
epurarea avansată a apelor
uzate din centrele
populate
Tehnologiile bioenergetice pentru
epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra
centrelor populate, se stabilesc
în raport cu mărimea debitelor şi
de caracteristicile apelor.
Tehnologiile redate în figurile
1-5, dezvoltă treapta de epurare
mecanică pentru reţinerea corpurilor
grosiere şi a nisipurilor, după
care sunt pompate în digestoarele
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
Fig. 4. Schema biotehnologică de epurare cu nămol activat şi filtrare pe mase
granulare.
Fig. 5. Schema biotehnologică de epurare cu nămol activat şi biofiltre cu cărbune activ.
anaerobe, producătoare de biogaz,
urmând ca prin filiera de epurare a
efluentului, să se asigure , prin diferite
tipuri de construcţii şi instalaţii,
eliminarea compuşilor de
azot şi de fosfor [13], [16].
17

STUDII SI CERCETARI
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra centrelor populate
În cadrul schemelor propuse,
decantoarele primare au fost eliminate,
rolul lor fiind ocupat de digestoarele
anaerobe.
Digestoarele anaerobe utilizate
pentru producerea de biogaz, dispuse
în serie sau în paralel, pot fi
prevăzute cu material de suport.
Materialul de suport al reactoarelor
tului că apa circulă în contracurent
[16].
Digestoarele anaerobe, fără material
de suport, sunt echipate cu
dispozitive de amestec continuu, cu
scopul de a se menţine dezvoltarea
microorganismelor metanogene
producătoare de biogaz [14], [16],
[19].
pentru eliminarea compuşilor pe
bază de azot şi de fosfor.
Treapta biologică pentru eliminarea
compuşilor de azot şi fosfor,
se poate constituii din: bazine cu
nămol activat (BNA) pentru nitrificare;
reactoare aerobe cu nămol activat,
aer-lift; bazine pentru denitrificare
(BDN) şi decantoare secundare
(DS); bazine de activare (BA)
în care se pot dezvolta simultan sau
separat procesele de nitrificare-denitrificare;
biofiltre (BF); filtre rapide
(FR) echipate cu nisip, cărbune
activ sau alte tipuri de materiale cu
proprietăţi absorbante; aparate şi
dispozitive pentru dezinfecţia efluentului
epurat [19].
Schemele propuse au fost inspirate
din tehnologiile practicate la
epurarea apelor uzate din industria
alimentară (fig. 6 şi fig. 7) [19].
Pentru alegerea tehnologiei bio -
ener getice pentru epurarea avansată
a apelor uzate provenite de pe
vatra centrelor populate, sunt necesare
studii şi cercetări pe instalaţii
de laborator sau staţii pilot.
5
5. Concluzii
Concluzii
Fig. 6. Schema de epurare a apelor uzate din industria alimentară.
anaerobe este constituit din nisip,
bile de sticlă sau PVC, pentru fixarea
microorganismelor şi menţinerea
lor în stare activă, datorită fap-
Fig. 7. Schema de epurare cu nitrificare şi adaos de reactivi chimici în BNA pentru
precipitarea fosforului şi denitrificare, folosind metanol.
Efluentul rezultat în urma fermentaţiei
anaerobe din digestoare,
este trecut prin diferite tipuri de
construcţii şi instalaţii, necesare
În cadrul lucrării, sunt evidenţiate
schemele bioenergetice posibile
a se aplica în tehnologiile de epurare
avansată, pentru producerea şi
captarea de biogaz, în paralel cu reţinerea
şi eliminarea compuşilor pe
bază de azot şi fosfor din apele uzate
menajere colectate de pe vatra
centrelor populate.
Tehnologiile propuse, au fost
verificate pe staţii pilot şi pe instalaţiile
de epurare din industria alimentară.
Lucrarea se înscrie pe linia
tendinţelor actuale cu privire la valorificarea
energetică a resurselor
neconvenţionale, prin producerea
de biogaz din rezidurile organice
din apele uzate menajere în paralel
cu separarea compuşilor pe bază de
azot şi fosfor, sub limitele admise
de legislaţia pentru protecţia mediului
înconjurător.
18 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Tehnologii bioenergetice pentru epurarea avansată a apelor
uzate menajere provenite de pe vatra centrelor populate
6
Bibliografie
1. Atudorei, A., 1990 – Procese
de reducere a poluanţilor organici
din apele uzate prin anaerobie,
Teza de doctorat, Bucureşti Barana
Ana Cláudia, Marney Pascoli Cereda,
2000 - Cassava Wastewater
(manipueira) treatment using a twophase
anaerobic biodigestor, Ciênc.
Tecnol. Aliment. vol.20, no.2,
Campinas
2. Buswell, A.M., 1957 - Fundamentals
of anaerobic treatment of organic
wastes, -Sevage ind. Wastes,
29
3. Chiriac V., Ghederim V., Ionescu-Siseşti
V.L., Negulescu
C.A.L., 1977 - Epurarea apelor uzate
şi valorificarea rezidurilor din industria
alimentară şi zootehnice, E. T.,
Bucureşti
4. Dima M., Meglei V., Dima B.,
Badea C., 2002 - Bazele epurării biologice
ale apelor uzate, ETP Tehnopress,
Iaşi
5. Dima M., 1998 - Epurarea apelor
uzate urbane, Editura Junimea,
Iaşi
6. Driessen, W., Habets, L. Verejiken,
T., 1997 - Novel anaerobic –
aerobic process to meet strict effluent
plant design requirements, Ferment.
Vol.10. No.4, August 1997, U.K.
7. Eckenfelder, W. W., Cecil, L.
K., 1972 - Aplication of new concepte
of physical – chemical wastewater
treatment, Editura Pergamon Press,
Vanderbilt University, Nashville,
Tennessee
8. Evans, G., 2001 - Anaerobic
Digestion (AD), in Biowaste and Bio-
logical Waste Treatment, Evans G,
Editor, James & James Science Publishers
Ltd: London, UK.
9. Eyben, D., Gerards, R.,
Vriens, L., 1995 - Biological nitrogen
and phosphorus removal from brewery
wastewater, Tech. Q. Master Brew.
Assoc. Am., 32
10. Fatma Yasemin Cakir, 2001 -
Anaerobic Treatment of Low Strength
Wastewater, Civil & environmental
Engineering, UCLA
11. Gallert C., Winter J., 2005 -
Bacterial Metabolism in Wastewater
Treatment Systems, Environmental
biotechnology. Concepts and applications,
Weinheim
12. Ghederim Veturia, Gueron,
I., 1979 - Realizări şi perspective în
domeniul prelucrării nămolurilor prin
fermentare anaerobă, Simpozionul
„Bazele biologice ale proceselor de
epurare şi protecţie a mediului”,
Oradea
13. Mirel I., Ionescu Gh., Nacu
A., Mitraşcă M., 1999- Consideration
regarding the wastewater biological
treatment, Conferinţa Internaţională,
Debrecen
14. Mirel I., Ghergheleş,V., Popescu
Daniela, Pantea Emilia
Valentina, 2004 – Installation to produce
and utilize biogas in countryside
– microCAD International Scientific
Conference, University of
Miskolc, Hungary
15. Mirel I., Pantea Emilia Valentina,
Romocea Tamara, Mitraşca
Mihaela, 2007 - Wastewater treatment
tehnologies of beer industry of
Romania, Joint International Conference
on Long-term Experiments,
Agricultural Research and
Natural Resources, HU-ISBN: 978-
963-473-054-5, Debrecen-Nyirlugos
16. Mirel I., Pantea Emilia Valentina,
Pop Ana, Gherman Daniel,
2007- Consideraţii privind obtinerea
biohidrogenului din apele uzate cu încărcări
organice mari, AGIIR,
3/2007, pag.25-30, ISSN 12247928
17. Negulescu M. şi colab., 1978
- Epurarea apelor uzate orăşeneşti,
Editura Tehnică, Bucureşti
18. Ognean, T., Vaicum, L.M.,
1987 - Modelarea proceselor de epurare
biologică, Editura Academiei,
R.S.R., Bucureşti
19. Pantea E., 2010- Studiul proceselor
de epurare a apelor reziduale
provenite de la unităţile alimentare.
Teză de doctorat. Universitatea
„Politehnica” din Timişoara
20. Paşca D., Drăgan – Bularda
M., 2002 - Bazele microbiologice de
producere a biogazului, Ştiinţa Modernă
şi Energie, Ediţia XXI, Cluj-
Napoca
21. Popescu Daniela Cornelia,
2006 – Contribuţii la studiul proceselor
de fermentare anaerobă în vederea
obţinerii de biogaz – teza de doctorat.
Universitatea „Politehnica” din
Timisoara.
22. ***** Legea apelor nr.107/
1996 completată şi modificată cu
Legea nr. 310 / 2004.
23. ***** Normativul NTPA
001/2005 – Normativ privind stabilirea
limitelor de încărcare cu poluanţi a
apelor uzate evacuate în resursele de
apă, Monitorul Oficial al României,
nr. 187/20.03.2002
24. ***** Legea 265/2006 privind
protecţia mediului înconjurător
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
19

STUDII ŞI CERCETĂRI
ABSTRACT
Abstract. The article shows the problems that were faced in the operation of the water treatment plant in condition of
increased turbidity and low temperatures. At high levels of turbidity can not be provided the necessary flow of 50,000
m3/day. Problems arise when the turbidity is over 40 NTU degrees, because large quantities of mud which block the
transfer to filters reducing the volumes of treated water. In these conditions it should be used permanent the aeration
system, which leads to premature destruction of flocculent and clogging filters.
Predecantation of raw water and use of chemical flocculation-flotation process-flow filtration would provide 50,000
m3/day, without any problems during times of greater than 50 degrees turbidity NTU.
Using the water treatment process with coagulation agent Sachroklar product (Sk), when he reached the optimum
dosage for treatment of chemical reagents, obtains values of residual aluminum in drinking water very low

STUDII SI CERCETARI
Monitorizarea procesului tehnologic de tratare a apei prin metoda flotatie
pe perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010
pentru curaţarea stratului filtrant.
Aceste neajunsuri au dus la utili za -
rea unor doze mari de coagulant şi
înlocuirea automată a spă larii cu
spălare manuală.
Până în data de 10.01.2010 nu
s-a cunoscut fenomenul de de pu -
ne re al nămolului în floculatoare,
fapt care a fost depistat doar cu
ocazia verificării duzelor de apă
saturată de la modulul nr. 8, când
s-a constatat că înălţimea stratului
de nămol este de aproximativ 100-
120 cm. Duzele de apă saturată
erau înfundate iar deschiderile
care fac legatura între camerele de
floculare şi bazinul de flotaţie erau
obturate, rezultând un debit redus
de apă de la floculator spre filtru.
Incepând cu data de 11.01.2010
s-a luat măsura curăţării nămolului
din floculatoare prin barbotare
cu apă şi evacuarea cu pompe submersibile.
Durata de curăţare a
unui floculator a fost de circa 4-5
ore. Atunci când curăţarea floculatoarelor
s-a suprapus cu spălarea
filtrelor, au fost scoase din funcţiune
două module, fapt ce a dus la
un debit redus de apă tratată concomitent
cu un consum tehnologic
mărit din cauza spălării mai dese a
filtrelor şi al numărului mare de
deversări, precum şi un debit
mărit raportat pe fiecare filtru.
O parte din stratul de nămol de-
pus în floculator era antrenat spre
camerele de saturaţie, procesul de
flotaţie nu reuşea ridicarea tuturor
suspensiilor şi a floconilor formaţi
la suprafaţa apei, o parte depunându-se
pe stratul filtrant ceea ce
ducea la o colmatare rapidă a filtrului
(fig. 1 a,b,c,d).
Măsura luată de proiectant şi
constructor a fost de montare a
unei instalaţii de barbotare a nă -
mo lului din floculator, la turbidi -
tăţi mai mari de 50 grade NTU,
însă s-a dovedit ineficientă, du -
când la înrăutăţirea procesului teh -
no logic prin creşterea turbidităţii
apei decantate până la 50-60 grade
NTU şi implicit la colmatarea
Fig. 1. Colmatarea filtrelor
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
21

STUDII SI CERCETARI
Monitorizarea procesului tehnologic de tratare a apei prin metoda flotatie
pe perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010
rapidă a filtrului. Acest fapt ne-a
determinat ca la turbidităţi ale apei
brute mai mari de 50 grade NTU să
scoatem din funcţiune această instalaţie
de barbotare, iar la turbidi -
tăţi cuprinse între 5 si 50 grade
NTU să fie folosită doar o dată la 12
ore, timp de 10 minute.
Toate aceste probleme prezentate
au apărut în desfăşurarea procesului
tehnologic în condiţii de
turbidităţi mai mari de 50 grade
NTU şi au condus în final la un
consum tehnologic mare de apă, la
consumuri energetice mari, la consumuri
cu forţa de muncă, şi la
creşterea consumului de reactivi
chimici, la afectarea calităţii apei
potabile şi nu în ultimul rând la
diminuarea cantităţii de apă potabilă
destinată consumatorilor,
ajungându-se la situaţia de a consuma
apa din rezervoarele de acumulare
până la limita critică de
avarie (ex. perioada 31.12.2009 -
01.01.2010), sau de a reduce în
mai multe rânduri presiunea apei
în reţeaua oraşului pentru a putea
asigura continuitatea alimentării
cu apă. (ex. perioada 02.03.2010 -
05.03.2010).
Aşa cum s-a arătat înainte, s-a
constatat că au fost situaţii când
nu s-a putut asigura debitul de
50.000 m 3 /zi asumat prin contract
şi respectiv 1 grad NTU la ieşirea
apei din rezervoarele de stocare apă
potabilă.
Metode propuse de eliminare
3
a neajunsurilor
Pentru eliminarea neajunsurilor
menţionate mai sus am propus constructorului
şi proiectantului să se
reabiliteze un decantor din cele
scoase din funcţiune care să asigure
o predecantare a apei în perioadele
cu turbidităţi mai mari de 50 grade
NTU. In condiţiile reabilitării decantorului
s-ar respecta condiţiile în
care apa decantată ar avea turbidităţi
între 5 şi 10 grade NTU şi a
apei filtrate sub 2 grade NTU,
ducând la o calitate a apei potabile
conformă cu criteriile Legii Potabili -
t ăţii Apei nr.458/2002.
Realizarea predecantării se poate
face, prin reabilitarea unui decantor
suspensional, care la turbidităţi
mari are eficienţa foarte bună iar injecţia
reactivilor se poate face fără
pro bleme în căminul de injecţie de
pe conducta de aducţiune apă brută
DN 1000 mm.
Fig. 2. Eficienţe comparative de reducere a turbidităţii
pentru cele două procedee de potabilizare (NTU/ora).
Creşterea consumului de energie
cu funcţionarea decantorului şi a
tuturor instalaţiilor pentru evacu a -
rea nămolului ar fi mică şi nu ar implica
cheltuieli suplimentare care să
ducă la creşterea preţului de cost.
Predecantarea apei brute şi utiliza -
rea procesului de floculare-flotaţiefiltrare
ar duce la asigurarea debitului
de 50.000 m 3 /zi, fără niciun fel
de probleme în perioadele în care
tudbiditate depăşeste 50 grade
NTU.
4
5
Dozele de reactivi chimici folosiţi
în tratarea apei
In luna octombrie 2009 s-a pus în
funcţiune staţia nouă de tratre a
apei (modulele 4-8 ). S-a urmărit
comparativ calitatea apei filtrate de
pe linia veche de tratare Fv (coagulant
Sulfat de Aluminiu) şi de pe
linia nouă de tratare Fn (coagulant
Policlorura de Aluminiu).
S-a pornit staţia nouă de potabilizare
a apei in urmatoarele
condiţii:
Doză SK – 20mg/l
SK- agentul de coagulare produsul
Sachroklar
Doză Sy 8012 15 mg/l
Sy – polimerul slab anionic Synthofloc
8012 TW
SA – sulfat de aluminiu
Staţia veche de potabilizare
folosea o doză de SA de 5 mg/l
sulfat de aluminiu hidratat.
5.Concluzii
Randament procedeu
vechi
Randament proces nou
In urma monitorizării în aceste
condiţii rezultă următoarele:
1. Se obervă că PH –ul nu prezintă
modificări importante, agentul
de coagulare SK nu modifică
22 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Monitorizarea procesului tehnologic de tratare a apei prin metoda flotatie
pe perioada noiembrie 2009 - noiembrie 2010
Fig. 2. Eficienţe comparative de reducere a turbidităţii
pentru cele două procedee de potabilizare (NTU/ora).
Fig. 2. Eficienţe comparative de reducere a turbidităţii
pentru cele două procedee de potabilizare (NTU/ora).
PH-ul apei filtrate.
2. Din punct de vedere al turbidi -
tăţii se observă o creştere a eficienţei
de la 40-60% pe staţia
veche la 70-85% pe staţia nouă.
3. In ceea ce priveşte aluminiul
rezidual se observă o scădere a
valorii aluminiului rezidual în
apa filtrată pe staţia nouă dar
totuşi valoarea acestuia este
mare şi nu se poate asigura în
apa potabilă o valoare a alumi -
niului rezidual < 0.2 mg/l, aşa
cum cere legislaţia în vigoare.
4. Se observă o creştere a eficie n -
ţei încărcăturii organice de la
10-25% pe staţia veche la 15-45
% pe staţia nouă.
6
5. In ceea ce priveşte carbonul organic
total şi azotul total se observă
o mică creştere a efici en -
ţei pe staţia nouă.
6. Dacă prin procedeul vechi de
tra tare al apei se depăşea frec -
vent limita maxim admisă de
0.2 mg/l Al. Aluminiu rezidu -
al în apa potabilă (mai ales la
temperaturi ale apei brute

INTERVIU
silviu
stoica
l este în prezent director al departamentului de consultanţă în infrastructura
de mediu din cadrul BLOM România.
l deţine o vastă experienţă în coordonarea activităţilor de planificare
şi implementare a proiectelor de mediu cu finanţare de la Uniunea Europeană
sau cu finanţare internaţională (Banca Mondială, GEF, UNEP,
UNDP, BERD, BEI, etc.), acumulată de-a lungul celor 10 ani de activitate
derulată în cadrul Ministerului Mediului.
l in perioada 2004-2007 a ocupat funcţia de Director General în cadrul
Direcţiei Generale pentru Managementul Instrumentelor Structurale.
l in luna mai 2007 a fost numit Secretar de Stat în cadrul Ministerului
Mediului şi Dezvoltării Durabile, coordonator al activităţilor de mediu şi
al departamentului de afaceri europene, funcţie pe care a deţinut-o până
în luna ianuarie 2009.
BLOM România – un partener de nădejde în pregătirea
şi managementul proiectelor de mediu
Domnule Silviu Stoica, sunteţi de curând director al
departamentului de proiectare şi consultanţă în infrastructura
de mediu, creat în cadrul companiei S.C.
BLOM România. Care sunt considerentele care au
stat la baza creării acestui Departament în cadrul
BLOM România?
Situaţia economică actuală, face ca toate companiile
existente pe piaţă să-şi regândească domeniile în care
activează.
Decizia de înfiinţare în cadrul Companiei a Departamentului
de proiectare şi consultanţă în infrastructura de
mediu, a fost luată după o analiză de piaţă serioasă, ca
urmare a nevoii Companiei de extindere în alt domeniu.
În domeniul consultanţei în apă şi deşeuri există
o piaţă solidă bazată pe oportunităţile deschise de
obligaţia României de a se alinia la standardele Uniunii
Europene. Astfel, s-a decis dezvoltarea unui nou
departament care să se poziţioneze clar şi distinct pe
piaţa românească şi în ţările învecinate.
Dorim să ne implicăm foarte activ în implementarea
proiectelor în domeniu şi colateral în ceea ce înseamnă
absorbţia fondurilor UE, întrucât experţii noştri deţin
peste 10 ani experienţă în pregătirea şi implementarea
proiectelor de mediu finanţate din POS Mediu, ISPA,
PHARE, Banca Mondială.
Prin solida expertiză a Departamentului de proiectare
şi consultanţă în infrastructura de mediu, pe care personal
îl conduc, suntem pregătiţi să oferim servicii de
consultanţă şi asistenţă tehnică, de înalt profesionalism,
în pregătirea şi managementul proiectelor de
mediu, proiectare şi consultanţă în infrastructură, finanţate
din fonduri europene şi naţionale.
Vorbiţi-ne puţin despre ce înseamnă Compania
BLOM în România şi în lume?
BLOM România este o companie a Grupului BLOM,
înfiinţat în Norvegia în anul 1954, fiind la ora actuală
unul dintre cei mai mari furnizori de servicii şi produse
în domeniile consultanţei, cartografiei, proiectării,
urbanism, cadastru, etc.
Grupul are birouri deschise în 16 ţări din lumea întreagă
şi peste 1150 de angajaţi, fiind listat la bursa
din Oslo.
BLOM România beneficiază de susţinerea Grupului în
26 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

INTERVIU
ceea ce priveşte dezvoltarea de activităţi cu valoare
adăugată, precum cele de proiectare şi consultanţă în
infrastructura de mediu.
BLOM este furnizorul numărul 1 în Europa în domeniul
achiziţiei şi procesării de informaţie geospaţială.
BLOM a creat şi întreţine o bază de date unică în Europa,
conţinând imagini, hărţi şi modele tridimensionale.
Cu o atenţie specială acordată serviciilor online,
BLOM furnizează date şi soluţii agenţiilor guvernamentale,
clienţilor privaţi şi celor din administraţia
publică şi permite partenerilor să creeze diverse aplicaţii
prin accesul la baza de date pe care o deţine.
BLOM deţine în jur de 30 avioane şi elicoptere disponibile
pentru colectarea datelor, dotate cu camere digitale
şi scanere de ultimă generaţie: laser-scanere
pentru avioane şi elicoptere, scanere batimetrice şi
multispectrale.
BLOM România, parte a Grupului BLOM, s-a afirmat
în ultimii ani ca o companie de top în domeniul serviciilor
profesionale de măsurători terestre, inginerie,
cadastru, sisteme geoinformatice, cartografie digitală,
fotogrametrie, urbanism.
Care este obiectivul companiei BLOM România şi cui
se adresează serviciile pe care le oferă?
BLOM România a creat un centru de producţie de
date cartografice digitale, cu sediul central în Târgovişte,
ulterior deschizând birouri în Constanţa, Bucureşti,
Braşov, Galaţi şi Cluj Napoca şi are în prezent
420 de angajaţi.
Compania are un standard ridicat de performanţă şi
disponibilitate totală în a oferi clienţilor servicii de
foarte bună calitate. Obiectivul companiei este să furnizeze
soluţii şi servicii competente în toate domeniile
sale de activitate.
Doresc să ne asigurăm clienţii că dispunem de capacitatea
şi de competenţele necesare realizării tuturor
proiectelor, indiferent de mărimea şi complexitatea
lor, iar pentru aceasta folosim tehnologii de ultimă generaţie.
Serviciile şi produsele companiei sunt adresate pe piaţa
locală în special administraţiilor publice, agenţiilor
guvernamentale şi operatorilor economici.
Suntem în măsură să oferim Operatorilor de Apă servicii
de foarte bună calitate şi instrumente care să-i
ajute în operarea sistemelor de apă şi apă uzată (ridicări
topo, GIS, modelare hidraulică).
Care sunt serviciile pe care le oferiţi în cadrul acestui
Departament?
Serviciile oferite de noi acoperă următoarele domenii:
S asistenţă tehnică în cadrul proiectelor privind extinderea
şi reabilitatea sistemelor de apă/apă uzată;
S asistenţã tehnicã pentru proiecte de management
integrat al deşeurilor;
S elaborarea cererilor de finanţare pentru proiecte finanţate
din instrumente structurale.
Unul din punctele tari ale Departamentului pe care îl
conduc îl reprezintă experienţa deosebită în pregătirea
şi implementarea proiectelor finanţate din POS
Mediu, putând oferi un excelent suport beneficiarilor
(Companii Regionale de Apă, Consilii Judeţene) în
managementul contractului semnat cu Autoritatea de
Management.
În acest context, ne exprimăm întreaga disponibilitate
de a colabora cu toţi partenerii de pe piaţă care au dovedit
profesionalism şi au demonstrat că pot implementa
în bune condiţii proiectele aferente acestui domeniu.
Consideraţi utile Proiectele de Asistenţă Tehnică în
procesul de implementare a Proiectelor finanţate din
POS Mediu?
Desigur, sunt deosebit de importante, Asistenţa Tehnică
trebuie tratată din următoarele perspective şi
anume:
S sprijin pentru UIP în implementarea Proiectului,
care este crucial şi de aceea trebuie acordat de personal
specializat, care stăpâneşte procedurile;
S modul în care se finalizeazã activitãþile specializate
(GIS, SCADA, modelarea hidraulicã), care trebuie
sã se finalizeze cu rezultate cât mai bune,
pentru cã ele vor reprezenta instrumente care vor
fi necesare în identificarea Proiectelor viitoare ce
vor fi finanþate posibil în urmãtoarea perioadã de
programare;
S finalizarea în cât mai scurt timp a proiectării, astfel
încât să fie lansate în timp util licitaţiile pentru
contractarea execuţiei lucrărilor, element foarte
important, de care depinde în mare măsură încadrarea
în perioada de implementare alocată.
S realizarea la un standard ridicat a studiilor şi strategiilor
necesare Operatorilor Regionali: strategia
privind managementul apelor industriale, strategia
privind managementul nămolurilor şi reziduurilor,
strategia privind managementul pierderilor
în reţele, planul de acţiune privind protecţia
surselor de apă, etc. Dacă strategiile şi planurile
de acţiune nu sunt bine realizate de consultant,
acestea nu pot fi utilizate şi nu aduc aduc plus valoare
Operatorilor Regionali.
S rolul campaniei de publicitate este foarte important
în crearea imaginii Operatorului Regional,
care trebuie consolidată pentru a atrage atenţia
populaţiei asupra avantajelor care le aduce infrastructura
care urmează a se crea. Populaţia trebuie
să fie conştientă de faptul că prin crearea infras-
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 27

INTERVIU
tructurii standardele serviciilor vor creşte. Trebuie
evidenţiat sprijinul acordat de Uniunea Europeană
şi beneficiile pe care le aduce implementarea
acestor proiecte, astfel încât populaţia să accepte
ideea că tarifele trebuie crescute, pentru ca Operatorul
Regional să poată opera şi întreţine în bune
condiţii noua infrastrucură. Din aceste considerente,
campania de publicitate trebuie să beneficieze
de bugete corespunzătoare, lucru care se scapă
din vedere la întocmirea ofertelor.
Tot acest complex de activităţi implementate cu profesionalism
şi în urma cărora vor rezulta documente sau
instrumente care să rămână utile Operatorilor Regionali,
vor da confortul că aceşti Operatori îşi vor întări
capacităţile tehnice şi operaţionale şi îşi vor îndeplini
rolul important care le-a fost atribuit la momentul întocmirii
Strategiei de Regionalizare. Fără aceste instrumente,
sunt convins că nu se va putea argumenta
serios finanţarea unor investiţii viitoare.
Exigenţele în ceea ce priveşte implementarea proiectelor
finanţate de Uniunea Europeană sunt foarte mari.
Toate aceste proiecte vor fi supuse numeroaselor misiuni
de control şi audit, de aceea Unitatea de Implementare
a Proiectului este pilonul principal pentru
succesul proiectului. Este necesar ca UIP să fie secondată
de echipe de consultanţi profesionişti care să contribuie
în mod semnificativ la implementarea în bune
condiţii a proiectului, astfel încât să creeze premisele
unui succes la final, cunoscut fiind faptul că fiecare
beneficiar este evaluat după rezultatele din implementare.
Care sunt din punctul dumneavoastră de vedere aspectele
sensibile care se pot manifesta în procesul de
implementare al proiectelor finanţate din fonduri externe?
Principalul pericol care planează asupra activităţilor
aferente implementarii unui proiect constă în apariţia
de nereguli care pot conduce la nerambursarea unor
cheltuieli ce fac obiectul proiectelor finanţate din fonduri
ale Uniunii Europene.
Cauza nerambursării acestor cheltuieli este determinată
de aplicarea deficitară a procedurilor specifice accesării
acestor fonduri, iar în acest sens, BLOM România
deţine expertiza necesară tocmai pentru a preveni
neregulile care conduc la declararea cheltuielilor ca
neeligibile. Apariţia acestor cheltuieli neeeligibile
crează o serie întreagă de inconveniente atât pentru
beneficiar, consultant cât şi pentru Autoritatea de Management.
Un alt domeniu sensibil este legat de procedurile de
achiziţie publică. S-a constatat că în principal se prezintă
oferte la un procent începând de la 40% din valoarea
estimată a contractului. Personal consider că
trebuie evitată acordarea contractelor de Asistenţă
Tehnică şi a Contractelor de Lucrări acelor ofertanţi
care prezintă preţul cel mai scăzut. Acest lucru prezină
riscuri mari pentru beneficiari şi anume servicii şi
lucrări de calitate îndoielnică.
Trebuie acordată mai multă atenţie procesului de evaluare
din partea beneficiarului, care să permită o analiză
completă, menită să evidenţieze care este optimul
între calitate şi preţ pentru a-şi atinge obiectivele şi a
nu îşi asuma anumite riscuri pentru mai târziu.
O altă „plagă” a acestui proces o reprezintă contestaţiile
prezente în multe evaluări. Personal consider că
foarte puţine contestaţii sunt pe deplin întemeiate, şi
în opinia mea mulţi competitori nu ştiu să piardă şi
nu pot accepta că la acel moment a existat un competitor
mai bine pregătit. Ca să vă dau un exemplu, din
cele 110 contracte semnate pe Axa prioritară 1, 44 contracte
au avut contestaţii la CNSC, iar 12 dintre acestea
au ajuns pe rolul Curţii de Apel. Contestaţiile au
dus la întârzieri în atribuirea contractelor în medie cu
6 - 8 luni.
S-a constatat că reluarea procedurii şi reevaluarea au
dus în proporţie covârşitoare la aceleaşi rezultate. Din
păcate, contestatarii pun la îndoială profesionalismul
membrilor comisiilor de evaluare constituite la nivelul
beneficiarilor şi întârzie foarte mult procesul de implementare
a proiectului.
Gradul de absorbţie este un aspect esenţial, pentru că
România va fi judecată pe baza performanţelor din actuala
perioadă de programare, lucru care ne va afecta
alocarea financiară pentru următoarea perioadă de
programare pe termen mediu. România nu este în
postura în care să-şi permită să nu utilizeze resursele
puse la dispoziţie prin instrumentele structurale, dată
fiind nevoia de investiţii care contribuie la îndepinirea
angajamentelor asumate.
Din această perspectivă, fiecare beneficiar şi fiecare
factor de decizie care interferează în acest proces al
proiectelor finanţate din fonduri ale Uniunii Europene
devine şi va fi responsabil în final cu privire la gradul
de absorbţie pe care România îl va atinge. Practic, nu
este doar responsabilitatea Autorităţii de Management
şi a Organismelor Intermediare ci şi a celorlalti
factori implicaţi în procesul de implementare.
Cum vedeţi contribuţia Companiei BLOM România
în noul domeniu pe care l-aţi abordat?
Luând în considerare numărul mare de contracte care
trebuie licitate şi bazându-ne pe experienţa din cadrul
departamentului de proiectare şi consultanţă în infrastructura
de mediu, avem convingerea că putem aduce
o contribuţie importantă la implementarea proiectelor
finanţate din Programul Operaţional Sectorial
Mediu şi nu numai.
28 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII ŞI CERCETĂRI
ABSTRACT
The water resulted from mining industry and coal processing is characterized by a high concentration in argillaceous
colloidal suspensions, which do not precipitate free not even in weeks.
Because the dispersion grade is high, these particles have a big specific surface, this explaining the high value of
surface energy and their high capacity for absorption ions from water.
The most efficient process is electrical discharge of the particles.
Some research show that between electrodes happen similar phenomena to those from water electrolyze, liberating H+
ions, which are absorbed at the hydrated part of the micelle, changing its sign, or liberating Al3+ ions from
consumables electrodes, who in their way to cathode meeting some minerals particles negative charged, they partially
neutralize this particles and produced their coagulation by decreasing the electro- kinetic potential Zeta.
In this context, this paper aims to present aspects of replacement coagulation with chemical reagents, in the water
rinsing process, through coagulation in electric field.
A. CORUI, I. VLAICU, A. PĂCALĂ
AQUATIM S.A.
R. SÂRBU
Universitatea din Petroşani
Coagularea suspensiilor minerale
în câmp electric
1
Introducere
Keywords:
coagulation
electric field
electrolysis
coal processing
Cercetările întreprinse pe plan
mondial în direcţia găsirii unor
metode eficace de limpezire a apelor
reziduale, au dus la realizarea
unor instalaţii bazate pe diferite
principii de funcţionare. Astfel,
printre cele mai noi metode de
limpezire sunt şi metodele bazate
pe limpezirea apelor reziduale încărcate
cu suspensii minerale în
decantoare cu pat fluidizat,
folosirea vibraţiilor în procesul de
sedimentare, epurarea galvanochimică.
În cele ce urmează vom face o
descriere succintă a câtorva metode
moderne de limpezire a apelor
încărcate cu suspensii minerale.
1.1. Limpezirea apelor reziduale
încărcate cu suspensii minerale în
decantorul vertical cu pat
fluidizat
Principiul limpezirii în pat fluidizat
se bazează pe cele două faze
ale coagulării: pericinetică şi ortocinetică.
Prin dozarea în tulbureală
a unei cantităţi determinate de
reactiv floculant se iniţiază
fenomenul de floculare, formânduse
din particule primare, prin
unirea lor, agregate. Prin realizarea
unui curent ascendent de
fluid, flocoanele formate vor fi antrenate
pe direcţia verticală împreună
cu mediul [4].
În timpul acestei mişcări începe
faza ortocinetică, datorită ciocnirilor
care vor avea loc ca urmare a
diferenţelor de viteză între particule.
În urma acestui proces se vor
forma flocoane grele, ajungînd ca
viteza limită de cădere a acestora
să egaleze viteza mediului. Aceste
flocoane se vor menţine în echilibru
formând un pat fluidizat.
Toate celelalte flocoane cu viteză
limită de cădere mai mică vor fi
antrenate de mediul lichid. În mişcarea
lor ascendentă se vor ciocni
cu acest ecran de flocoane, formând
cu ele aglomerate din ce în
ce mai mari, contribuind la mărirea
grosimii patului fluidizat. În
această situaţie concentrarea particulelor
va fi o variabilă funcţie de
înălţimea patului fluidizat. Echilibrul
final, de fapt, este instaurat în
momentul când în oricare secţiune
din coloana sistemului dispers, viteza
de difuziune a mediului este
egală cu viteza de sedimentare.
Pe măsura creşterii patului în
grosime şi densitate este necesară
extragerea unei părţi din material
sub formă de nămol îngroşat, pentru
menţinerea echilibrului sistemului
format.
Aparatele realizate până în prezent
pe principiul amintit confirmă
aşteptările specialiştilor cu privire
la avantajele multiple ale acestui
sistem:
S reducerea considerabilă a gabaritului
construcţiilor;
S creşterea eficienţei decantãrii
faţã de sistemele clasice;
S reducerea consumului de reactivi;
S posibilităţi de automatizare.
Funcţionarea instalaţiei se bazează
pe acţiunea reactivilor de
floculare, cu scopul reducererii
turbidităţii prin omogenizare şi vibrare
în tuburi de aluminiu cu realizarea
zonei de compresiune a sedimentului
[4].
1.2. Efectele vibrării în procesul
de limpezire a apelor încărcate cu
suspensii minerale
Studiile întreprinse în acest domeniu
au scos la iveală efectele pozitive
ale vibrării asupra procesu-
32 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
lui de floculare a particulelor disperse
în prezenţa reactivilor floculanţi.
Astfel că s-au efectuat studii de
limpezire a apelor reziduale prin
vibrare în tuburi de sticlă umplute
cu şlamuri sterile tratate cu reactivi,
viteza de limpezire crescând
cu aproximativ 25 – 35%.
S-au efectuat încercări de laborator
cu vibrarea tulburelii după
tratarea cu reactivi în tuburi confecţionate
din sticlă, oţel şi aluminiu,
la o frecvenţă de 10 Hz şi o
amplitudine a vibraţiilor de 0,2
mm.
Cercetările legate de influenţa
parametrilor de vibrare evidenţiază
acţiunea unui câmp de forţe
care ia naştere în interiorul cilindrilor
vibraţi cu efecte favorabile
asupra procesului de floculare a
particulelor minerale [4].
Toate demersurile făcute în
vederea studierii fenomenului de
coagulare au avut la bază ipoteza
dualităţii fenomenului de coagulare,
acesta constând dintr-un proces
chimic de destabilizare a sistemului
polidispers şi un proces fizic de
transport al particulelor destabilizate.
1.3. Epurarea galvanochimică
Epurarea galvanochimică, numită
şi epurare prin coagulare galvanică
sau epurare în câmpul unor
elemente galvanice, este o metodă
de o eficienţă remarcabilă, motiv
pentru care a fost înscrisă în Registrul
UNESCO, fiind recomandată
aplicarea ei. Principalele avantaje
ale acestui procedeu de epurare a
apelor uzate sunt:
S asigură îndepărtarea majorităţii
componenţilor toxici, incluzând
ioni de metale neferoase, impurificatori
organici din industria cărnii,
a laptelui, a vopselelor, reactivi
de flotaţie etc.;
S permite o epurare cvasitotală a
componenţilor nocivi, asigurând
posibilitatea recirculării cvasiinte-
gative. În urma ciocnirii, aceşti ioni
sunt reţinuţi la suprafaţa particulelor
coloidale, neutralizându-le
sarcina electrică şi deci coagulându-le.
Acţiunea coagulantă a acestor
ioni este foarte puternică, mai
ales datorită razei ionice mici pe
care o posedă şi deci a posibilităţii
de a fi adsorbiţi în stratul Helmholtz
interior.
O altă ipoteză dezvoltată de
Rojanski [4] privind coagularea în
câmp electric se bazează pe elibergrale
a apelor reziduale;
S permite reducerea conţinutului
general de săruri (o desalinizare a
apelor);
S permite recuperarea unor elemente
utile, din precipitatele rezultate.
Procedeul epurării galvanochimice
se bazează pe utilizarea efectului
perechilor galvanice formate
prin amestecul unor granule provenite
din două sau mai multe materiale
bune conducătoare, cu valori
diferite ale potenţialelor electrochimice.
Acest amestec este introdus în
soluţia ce trebuie epurată, formând
o multitudine de perechi galvanice,
fără aplicarea unui curent de la
o sursă exterioară. Procesul de
epurare decurge în prezenţa oxigenului,
fără adaos de reactivi şi deci
fără o creştere suplimentară a conţinutului
de săruri; dimpotrivă,
odată cu epurarea, are loc şi o demineralizare
a apei.
Fig. 1. Electrolizorul de laborator.
Perechile galvanice pot fi formate
din cocs, grafit, cupru, cărbune
activ, fier, aluminiu. Cel mai
adesea se utilizează perechea C–
Fe [2].
1.4. Coagularea în câmp electric
Electrocoagularea constă în introducerea
în apă a ionilor metalici
necesari coagulării, prin procesul
de electroliză. Se folosesc celulele
de electroliză cu anozi metalici, de
aluminiu, fier, cupru. Prin procesul
de dizolvare anodică elementul
metalic este trecut în stare ionică
[5].
Încercări privind elucidarea fenomenelor
petrecute în timpul trecerii
tulburelii brute printr-un
câmp electric au scos în evidenţă
faptul că între armăturile electrozilor
se petrec fenomene similare cu
electroliza apei, cu eliberarea ionilor
de H + conform relaţiei:
2H 2 O + O 2 + 4e - ↔ 4 OH -
Acest fapt dovedeşte că responsabil
de coagularea suspensiilor
coloidale este ionul de hidroniu,
existent parţial în apă, dar şi format
în urma electrolizei. Ionul de
hidroniu, datorită câmpului electric
existent, se deplasează de la
anod spre catod şi în drumul său
se ciocneşte cu particulele coloidale
încărcate cu sarcini electrice ne-
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
33

STUDII SI CERCETARI
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
Δ m =
sau
[g]
Tabelul 1.Bilanţ de masă (I = 0.4 A, U = 24 V)
area ionilor trivalenţi de Al 3+ sau
Fe 3+ din electrozii consumabili
corespunzători, care, în drumul lor
spre catod, întâlnind particulele
minerale încărcate negativ, le neutralizează
parţial şi prin scăderea
potenţialului electrocinetic Zeta
provoacă coagularea lor.
Cercetările experimentale au vizat
efectul benefic al tratării tulburelilor
în câmp electric în experimente
statice şi influenţa parametrilor
electrici asupra vitezei
de limpezire, rezultând concluzii
importante şi anume:
S viteza de limpezire depinde
doar de cantitatea de curent
electric ce trece prin suspensie
şi nu depinde de tensiunea
sau de intensitatea curentului
folosit, decât în măsura
în care aceste mărimi
intră în calculul cantităţii de
curent;
S există o cantitate optimă de
curent, la trecerea căreia prin
suspensie se obţine o viteză
de sedimentare maximă.
Pentru înţelegerea fenomenului
este necesară descrierea modalităţii
în care se produce solubilizarea
metalului (aluminiu).
Reacţia generală a dizolvării
anodice a aluminiului, cu formarea
ionilor hidrataţi, poate fi exprimată
în următoarea formă:
[Me] + H 2 O = Me aq
z+
+ ze -
Viteza unui astfel de proces de
electrod (v m ) poate fi determinată
ca fiind cantitatea de substanţă
(Δ m ) care trece în soluţie în timp
(dt):
v m =
Corespunzător primei legi a lui
Faraday cantitatea de substanţă
(Δ m ) este:
Δ m = k e Q
unde : Q - cantitatea de electricitate,
egală cu produsul dintre intensitatea
curentului I şi timpul t ;
k e - coeficient de proporţionalitate,
denumit echivalent
electrochimic.
Fig.2. Corelaţie între cantitatea de Al dizolvat de la anod,
determinată cu legea lui Faraday şi cantitatea de Al
regăsită în apă, în funcţie de timpul de electroliză.
Dacă expresia primei legi a lui
Faraday se raportează la un echivalent-gram
E, atunci cantitatea de
curent este
Q = I t = 1F şi rezultă:
E = k e F
respectiv,
K e =
Un echivalent gram de Al este
E = 26.9815/3 = 8.993.
Astfel,
m = k I t [g]
unde : k = echivalentul electrochimic
, pentru Al 3+ fiind
k = 0.09316.
Viteza depinde de mărimea suprafeţei
de separare dintre fazele
electrod – electrolit şi de aceea ea
trebuie raportată la această
suprafaţă, determinând astfel o
densitate a curentului:
I s = exprimată în A/m 2 .
Cantitatea de electricitate necesară
pentru obţinerea unui echivalent–gram
dintr-o substanţă se determină
din valoarea lui F, iar consumul
de energie electrică din produsul
F . E [5].
2
Studiu experimental privind coagularea
în câmp electric
2.1. Materiale
În vederea studierii acestui
fenomen am efectuat un set de experimente
cu ajutorul unui electrolizor
de laborator prevăzut cu
două plăci de aluminiu, de puritate
99,9 % şi distanţa între plăci de 4
mm. Cele două plăci sunt legate la
o sursă de curent continuu, pereţii
exteriori ai celulei de electroliză
sunt construiţi din plexiglas, iar
volumul util este de 40 ml, suprafaţa
plăcilor fiind de 0.0042 m 2 (fig
.1).
2.2. Rezultate
2.2.1. Studiul dizolvării anodice
Obiectivul studiului este verificarea
dizolvării anodice şi a cantităţilor
de Al care trec în soluţie şi
se depun la catod. Studiile s-au
efectuat pe o apă cu caracteristici
ce corespund condiţiilor de calitate
pentru apa potabilă.
Prin construcţie şi montaj, electrolizorul
de laborator permite mo-
34 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
Tabel 2. Bilanţ de masă în urma electrocoagulării
(I = 0.4 A, U = 24 V)
dificarea controlată a parametrilor
de proces şi controlul masic al
electrozilor.
Cantitatea de Al dizolvat şi remanent
în soluţie s-a determinat
prin adsorbţie atomică.
Astfel s-a realizat un bilanţ de
masă pentru anod şi catod (tabelul
1).
Trebuie menţionat faptul că
pentru toate probele analizate pHul
a fost între 8- 8.2, iar intensitatea
şi tensiunea s-au menţinut constante,
I = 0.4 A şi U = 24 V.
După cum se poate observa din
figura 2 cantităţile de Al determinate
gravimetric şi prin calcul sunt
aproximativ egale şi cresc în
funcţie de timpul de staţionare în
electrolizor. De menţionat este faptul
că Al găsit în apă se supune
aceleaşi legităţi.
Fig.4. Variaţia potenţialului zeta în funcţie
de timpul de electroliză.
monstrăm în continuare efectul coagulant
al acestora.
2.2.2. Studiul posibilităţilor de
electrocoagulare a suspensiilor
minerale
Studiile experimentale s-au
efectuat pe o apă preparată artificial
cu o suspensie în concentraţie
de 25 g/dm 3 .
Scopul acestor experimente a
fost stabilirea efectului coagulant
al ionilor de aluminiu regăsiţi
în soluţie ca efect al dizolvării
anodice.
Pentru primul set de încercări
am menţinut aceiaşi intensitate
I = 0.4 A şi tensiune U = 24 V,
s-a modificat parametrul timp,
iar ca funcţie de răspuns s-a ales
potenţialul electrocinetic zeta.
Se observă că şi în condiţiile
prezenţei fazei solide legitatea dizolvării
anodice se respectă, masa
de aluminiu dizolvat determinată
gravimetric şi prin calcul, conform
legi lui Faraday, în mare parte este
aceeaşi, iar din cantitatea de aluminiu
remanentă în soluţie (Δ m1 -
Δ m2 ) o mare parte se adsoarbe la
suprafaţa particulelor favorizând
coagularea, efect pus în evidenţă
prin valoarea potenţialului zeta.
De asemenea se remarcă faptul
că ionul de aluminiu la această
concentraţie de fază solidă este în
exces, rămânând o cantitate neconsumată,
pusă în evidenţă în figura
3 şi numeric în tabelul 2.
Din dependenţa timp de electroliză-potenţial
zeta (fig. 4) se observă
că în primele secunde se pro-
În experimentele efectuate s-a
evidenţiat faptul că o mare cantitate
de ioni de aluminiu dizolvaţi
rămân în soluţie, urmând să deduce
o acomodare a soluţiei, Al remanent
fiind de 0.032 mg şi potentialul
zeta -4.85 mV, după care începe
coagularea propriu-zisă prin
adsorbţia ionilor de Al la învelişul
electric al particulelor, cu scăderea
propriu-zisă a potenţialului zeta.
Astfel, în aceste condiţii la timpul
t = 30 s se obţine cea mai mică
valoare a potenţialului zeta de -
0.81 mV, căreia îi corespunde un
domeniu puternic de aglomerare.
Orice creştere a timpului peste
valoarea de 30 – 35 s duce la restabilizarea
sistemului, trecându-se în
domeniul valorilor pozitive ale
potenţialului zeta.
Fig. 3. Corelaţie între cantitatea de Al dizolvat de la anod,
detreminat cu legea lui Faraday şi remanent în apă în
funcţie de timpul de tratare.
Aceste rezultate le confirmă şi
următorul set de experimente,
unde pentru timpi de staţionare în
electrolizor de 30 s, respectiv 60 s,
la aceeaşi valoare de 24 V pentru
tensiune şi concentraţie în fază solidă
25 g/dm 3 , intensitatea curentului
s-a variat între 0.1 şi 0.4 A.
Valorile prezentate în rândul 4
al tabelului 3 arată că cele mai
bune rezultate (-0.81 mV) se obţin
în condiţiile unei intensităţi de curent
I = 0.4 A, pentru un timp de
electroliză de 30 s.
În cele ce urmează s-a făcut o
comparaţie între coagularea cu
Al 2 (SO 4 ) 3 şi electrocoagularea în
electrolizorul de laborator, alegându-se
ca funcţie de răspuns
potenţialul zeta (tabelul 4).
În urma reprezentării grafice
din figura 5 se poate concluziona
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 35

STUDII SI CERCETARI
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
Tabelul 3. Bilanţ de masă în urma electrocoagulării la
diferite intensităţi de curent
Tabelul 4.Comparaţie între coagularea cu Al2(SO4)3 şi
electrocoagularea
că pentru obţinerea aceleiaşi valori
pentru potenţialul zeta de -0.81
mV, cantităţile de Al diferă, la electrocoagulare
cantitatea rezultată fiind
de aproximativ 3 ori mai mare.
Acest lucru ne arată că ionul rezultat
prin dizolvare anodică este în
exces (fig.5), fapt confirmat şi de
vizualizarea prin microscopie electronică
în transmisiune (fig.6).
Conform tabelului 5 se poate
afirma, urmând proporţiile atomice,
că se formează AlOOH sau
Al 2 O 3 , deoarece avem 0.1 atomi de
Si şi la formarea kaolinitului trebuie
atribuiţi 0.1 atomi de Al şi 4.5
atomi de O. Rămân în continuare
15.5 atomi de O şi 0.8 atomi de Al,
deci proporţia este de 2:1.[3]
În ceea ce priveşte morfologia
imaginii din figura 6 putem afirma
că avem particule de aluminiu care
sunt legate cu kaolinitul, dar
putem spune de asemenea că doar
3
o parte din aluminiul produs este
utilizat în procesul de coagulare,
restul precipitând sub formă de
fulgi de Al 2 O 3 .
În urma analizelor făcute şi
conform diagramei formării
specilor de aluminiu în
funcţie de pH [6]
putem afirma că adevărata
specie responsabilă
de coagulare nu
este Al 3+ ci Al(OH) 3 ,
care prin uscare dă
(Al 2 O 3 + AlOOH). Trebuie
menţionat faptul
că probele au fost uscate
înainte de a fi supuse
analizei de microscopie
electronică în
transmisiune.
3.Concluzii
Obiectivul studiului
este verificarea dizolvării
anodice şi a cantităţilor
de Al care trec în
soluţie şi se depun pe
catod.
Astfel s-a realizat un bilanţ de
masă pentru anod şi catod la un
pH cuprins între 8-8.2, cu intensităţi
de curent şi tensiuni de lucru
de I = 0.4 A şi U = 24 V, studiile experimentale
fiind efectuate pe o
apă cu caracteristici ce corespund
condiţiilor de calitate pentru apa
potabilă.
Cantităţile de Al determinate
gravimetric şi prin calcul sunt
aproximativ egale, crescând odată
cu timpul de staţionare în electrolizor.
De menţionat este faptul că Al
dizolvat găsit în apă şi determinat
prin absorbţie atomică se supune
aceleaşi legităţi.
În cazul electrocoagulării suspensiilor
minerale observăm că legitatea
dizolvării anodice se respectă,
masa de aluminiu dizolvat
determinată gravimetric şi prin
calcul, conform legii lui Faraday,
în mare parte este aceeaşi, iar din
cantitatea de aluminiu remanentă
în soluţie (Δ m1 - Δ m2 ) o mare
parte se adsoarbe la suprafaţa particulelor
favorizând coagularea,
efect pus în evidenţă prin valoarea
potenţialului zeta.
Se observă de asemenea că
Fig. 5. Potenţialul zeta în funcţie de cantitatea de Al
dozată din Al2(SO4)3 şi cea produsă prin electroliză.
36 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Coagularea suspensiilor minerale în câmp electric
Fig.6. Electrocoagulare I = 0.4 A şi timp = 30 s.
ionul de aluminiu la concentraţia
de fază solidă folosită (25 g/dm 3 )
este în exces, rămânând o cantitate
neconsumată.
Astfel putem spune că la timpul
t = 30 s se obţine cea mai mică
valoare a potenţialului zeta (-0.81
mV), căreia îi corespunde un
domeniu puternic de aglomerare.
Orice creştere a timpului de
electroliză peste valori de 30 – 35 s
duce la restabilizarea sistemului,
trecându-se în domeniul de valori
pozitive pentru potenţialul zeta.
La compararea coagulării cu
sulfatul de aluminiu versus cea în
câmp electric se poate concluziona
că pentru obţinerea aceluiaşi potenţial
zeta de -0.81 mV cantităţile
de Al diferă, în sensul că la electrocoagulare
cantitatea rezultată este
de aproximativ 3 ori mai mare.
Acest lucru ne arată că ionul
Al 3+ rezultat prin dizolvare anodică
este în exces, lucru pus în evidenţă
şi prin imaginile obţinute
prin analiza microscopică electronică
în transmisiune.
4
Bibliografie
1. Beral, E., Zapan, M. (1968) Chimie
anorganică, Ed. Tehnică Bucureşti;
2. Berne, F., (1972) Traitement des
eaux residuailes polluees par des
hydrocarbures in les traitement de
eaux dans l’industrie petrolieres,
Edittions Techniq, Paris;
3. Corui, A., (2008) Mecanismes physico-chimiques
de l’electrocoagulation
des eaux de mines de charbon,
Raport de stagiu, Nancy
France;
4. Sârbu, R., (2008) Procedee si echipamente
de epurare a apelor reziduale,
Editura Focus, Petrosani;
5. Sears, F. W., Zemansky, M.W,
Young, H.D., (1983) Fizică, Ed.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti;
6. Sigg, L., Stumm, W., Behra, P.
(1992) Chimie des milieux aquatiques,
Editeur Masson, Paris.
Tabelul 5. Proporţiile atomice
Bibliografie
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 37

STUDII ŞI CERCETĂRI
ABSTRACT
România is facing troubles re -
garding public access to a reliable
water source, term defining quality
controlled drinking water. A
share of 43% of population has
no access to safe drinking water.
Water scarcity is not due to limited
resources but to their pollution,
mainly due to anthropogenic
defilement. In the study "Romania
towards a sustainable society"
coordinated by the Environment
and Sustainable Development
Ministry in 2008, our country has
achieved the lowest score of 37
European countries in the cate -
gories "sufficient to drink" and
"surface water quality”.
This paper is processing the re -
sults of physical, chemical and
microbiological parameters for
110 wells and springs in Cluj
county, conducted in the Water
Analysis Laboratory, at Water
Treatment Plant belonging to
Some. Water Company Cluj, from
September 2008 to September
2010, seeking the compliance
with drinking water quality directives.
Tracked parameters are: pH, turbidity,
permanganate index, ammonia,
nitrites, nitrates, chlo -
rides, total hardness, conductivity,
total dissolved substances,
salinity, total aerobic plate count
at 37.C, total coliforms, E. coli,
intestinal enterococci.
All data were statistically
processed using descriptive
analysis, including minimum,
maximum and average values,
graphics were performed.
Following the analysis of com -
pliance to legislation results that
only 10% of all samples fall within
the ranges permitted, so that
drinking water can be declared.
The main problem is the bacterial
load, confirming the faeces
sewage pollution while lack of
maintenance and disinfection of
wells.
1
BIOL. CORINA MUREŞAN; BIOL.DRD. ANCA FARKAS;
CHIM. DANIELA VELE
Compania de Apă Someş SA CLUJ-NAPOCA
DR. CRISTINA CHAKIROU
Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Cluj
Studiu asupra surselor proprii
de apă - fântâni şi izvoare -
din judeţul Cluj
„Mai multe persoane mor din cauza apei nesigure
decât din cauza tuturor formelor de violenţă, inclusiv
războiul. Aceste decese sunt un afront la adresa
umanităţii noastre şi subminează eforturile multor
ţări de a-şi atinge potenţialul de dezvoltare” este
mesajul Secretarului general ONU cu ocazia Zilei
Mondiale a Apei din acest an, având ca temă: „Apă
curată pentru o lume sănătoasă” [28].
Introducere
Keywords:
drinking water
fountains
springs
contamination
România se confruntă cu probleme
privind accesul populaţiei la
o sursă sigură de apă, acest termen
definind apa potabilă controlată
calitativ. O pondere de 43% din
populaţie nu are acces la surse sigure
de apă potabilă. Insuficienţa
apei nu se datorează resurselor limitate
ci poluării acestora, în principal
datorită poluării antropice. În
cadrul studiului “România către o
societate durabilă” coordonat de
Ministerul Mediului şi Societăţii
Durabile în anul 2008, ţara noastră
a obţinut cel mai mic punctaj dintre
37 de ţări europene la categoriile
“apă potabilă suficientă” şi “ca-
litatea apelor de suprafaţă” [5, 7].
Calitatea apei din surse proprii
poate fi influenţată de mai mulţi
factori: parametrii acviferului,
adâncimea de la care provine apa,
apropierea de surse de poluare,
existenţa unui bazin de captare,
gradul de întreţinere.
Multe familii din mediul rural
folosesc ca sursă de apă proaspătă
fântâni private sau izvoare captate,
fântânile reprezentând modul tradiţional
de alimentare cu apă de
sute de ani. De asemenea sunt
multe case noi care se bazează pe
puţuri forate sau fântâni pentru
nevoia de apă potabilă. Raportat la
numărul acestora, foarte puţini
sunt cei care au curiozitatea să afle
care sunt caracteristicile sursei
proprii de apă. Şi mai puţini sunt
cei care ştiu cui se pot adresa pentru
o analiză de apă.
În Romania peste 7 milioane de
oameni au apa de băut din fântâni,
38 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Studiu asupra surselor proprii de apă - fântâni şi izvoare - din judeţul Cluj
cele mai multe fiind private. Aceste
surse de apă sunt frecvent poluate
cu nitraţi, bacterii şi pesticide.
Fântânile sunt susceptibile contaminării
cauzate de infiltraţii de
apă de la suprafaţă (ape de şiroire),
materii fecale şi obiecte căzute
în apă, constituind un risc major la
adresa sănătăţii consumatorilor,
prin răspândirea unor boli hidrice
precum boala diareică acută, dizenteria,
febra tifoidă, hepatita A
şi mult mai rar holera, giardiaza,
criptosporidioza, botulismul, campilobacterioza,
ascaridioza, teniaza,
dranunculiaza [6, 27, 30].
Un număr semnificativ de probleme
foarte grave pot să apară şi
ca urmare a contaminării chimice a
resurselor de apă. Nitraţii sunt
prezenţi în mod natural în unele
ape subterane, dar nivelurile ridicate
din aceste ape sunt considerate,
în majoritatea cazurilor, a fi
rezultatul activităţilor umane, precum
folosirea excesivă a îngrăşămintelor
chimice şi eliminarea inadecvată
a deşeurilor umane şi
animale.
2
tru folosinţe tehnice şi medicale
specifice, cum sunt încălzirea centrală,
dializa renală.
Scopul acestei lucrări este de a
interpreta o serie de date obţinute
în Laboratorul Analize Ape Staţia de
Tratare cu privire la calitatea apei
din sursele proprii de apă de genul
fântânilor sau izvoarelor captate în
judeţul Cluj şi de a sublinia faptul
alarmant că majoritatea probelor
prelevate nu corespund normelor
de potabilitate; apa nu ar trebui
consumată fără a fi supusă igienizării
şi dezinfectării.
Materiale şi metode
S-au prelucrat datele pentru
110 probe prelevate în perioada
septembrie 2008- septembrie 2010.
O parte din eşantioane au fost
prelevate de către personalul laboratorului,
marea majoritate însă au
fost recoltate de către beneficiari
în flacoanele laboratorului şi după
ce au fost informaţi privind modul
de prelevare [13, 14].
Pentru majoritatea probelor au
fost determinaţi următorii parametri:
pH, turbiditate, indice de permanganat,
amoniu, nitraţi, nitriţi,
cloruri, duritate totală, conductivitate,
total substanţe dizolvate (TDS), salinitate,
microorganisme heterotrofe
mezofile, coliformi totali, E. coli, enterococi
intestinali.
Fiecare parametru s-a determinat
conform standardelor de metodă
în vigoare.
Măsurarea valorilor de pH,
conductivitate, TDS şi salinitate s-a
făcut utilizând multiparametrul de
laborator WTW inoLab 740 [18,
19].
Măsurarea turbidităţii s-a făcut
în laborator prin tehnica nefelometrică
utilizând turbidimetrul
HACH 2000 portabil [17].
Valorile indicelui de KMnO 4 s-
au obţinut prin metoda titrimetrică
de determinarea a oxidabilităţii
[20].
Clorurile s-au determinat prin
metoda titrimetrică cu azotat de
argint utilizând cromatul ca indicator
(metoda Mohr) [21].
Amoniul, nitriţii şi nitraţii s-au
determinat prin metoda spectrometrică
specifică fiecărui parametru
cu spectrofotometrul UV/VIS
Perkin Elmer [23, 24, 25].
Duritatea totală apei s-a măsurat
prin metoda titrimetrică cu
EDTA [22].
Fig. 1. Conformarea la cerinţele legale.
Apa dură e favorabilă sănătăţii
prin conţinutul în calciu şi magneziu,
dar dăunătoare multor folosinţe
practice. Pentru potabilizare
apa nu se dedurizează, decât pen-
Fig. 2. Ponderea parametrilor neconformi la
numărul total de neconformităţi
Unităţile formatoare de colonii
(UFC) reprezentând microorganismele
heterotrofe mezofile s-au numărat
după inoculare în mediu de
cultură şi incubare la 37 0 C timp de
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
39

STUDII SI CERCETARI
Studiu asupra surselor proprii de apă - fântâni şi izvoare - din judeţul Cluj
48 de ore [15].
Numărul de coliformi totali şi
numărul de E. coli s-au determinat
prin metoda tuburilor multiple [8].
Enterococii intestinali s-au determinat
prin metoda filtrării pe
membrană [16].
În marea majoritate a cazurilor
nu au existat informaţii cu privire la
amplasarea şi starea igienico-sanitară
a sursei de apă pentru care s-a
solicitat analiza de potabilitate.
Datele au fost prelucrate statistic
utilizându-se metode de analiză
descriptivă, inclusiv valori minime,
maxime şi reprezentări grafice.
3
Rezultate
În urma analizei conformării la
legislaţia în vigoare rezultă că doar
un procent de 10% din probe se încadrează
în totalitate în intervalele
valorilor minim şi maxim admise,
astfel că apa poate fi declarată potabilă
conform Legii Calităţii Apei
(fig.1) [9,10], a legislaţiei europene
[1, 2] şi a recomandărilor Organizaţiei
Mondiale a Sănătăţii [29].
sănătăţii consumatorilor, în special
a copiilor, persoanelor vârstnice şi
imunodeficiente [3, 27].
Din probele analizate un număr
de 63 au avut mai mult de 100 de
unităţi formatoare de colonii per
mililitru apă la 37 0 C, iar la parametrul
indicator bacterii coliforme 93
de probe au înregistrat diferite valori.
Problema majoră o prezintă
parametrii microbiologici de contaminare
fecală: 90 de probe au fost
pozitive la Escherichia coli şi 75 de
probe au înregistrat enterococi intestinali.
De asemenea o problemă majoră
sunt nitraţii, concentraţia lor în probele
analizate fiind frecvent peste limitele
admise. Din totalul de 110
probe analizate, 21 au avut concentraţia
în nitraţi mai mare de
50mg/l, 16 probe au avut concentraţia
cuprinsă între 20-50mg/l şi 14
probe au avut concentraţia între 10-
20mg/l. În concluzie 46,4% din totalul
probelor analizate au avut
concentraţia în nitraţi mai mare de
10 mg/l (fig. 3).
metrul nitriţi.
Principala preocupare din punct
de vedere al sănătăţii oamenilor
privind ingerarea de nitraţi este
methemoglobinemia juvenilă acută
(boala albastră a sugarului). Adulţii
sănătoşi nu dezvoltă methemoglobinemie
la concentraţii ale nitraţilor
în apa potabilă care plasează sugarii
la nivel de risc. Femeile însărcinate
sunt mai susceptibile la efectele
nitraţilor datorită creşterii în mod
natural a nivelului de methemoglobină
pe parcusul ultimelor săptămâni
de sarcină, începând cu săptămâna
30. Singurul efect non-cancerigen
pe termen lung cunoscut ca
fiind determinat de nitraţi este
methemoglobinemia. Nici un alt
efect non-cancerigen ca urmare a
expunerii cronice nu a fost demonstrat.
Nu există dovezi valide că nitraţii
şi nitriţii pot cauza cancer în
absenţa substanţelor care conţin
amine, substanţe necesare pentru
formarea nitrozaminelor în organism
[12].
Studiile efectuate în România
Fig. 3. Concentraţia azotaţilor raportată la limita
maxim admisă .
În ceea ce priveşte probele neconforme,
problema principală o
constituie încărcătura bacteriană a
apei, confirmându-se poluarea fecaloid-menajeră
a surselor de apă
(fig.2). Prezenţa indicatorilor de
contaminare fecală cum sunt E. coli
şi enterococii intestinali sugerează
posibila prezenţă a unor agenţi
patogeni sau oportunist patogeni ce
constituie o ameninţare la adresa
Din totalul de 110 probe analizate,
22 au avut duritatea totală peste
30 grade germane, din care două
au înregistrat o duritate de peste
100 grade germane, caracterizând o
apă foarte dură (fig. 4) [4, 26].
Cu procente mai mici de 5% din
totalul de neconformităţi au fost parametrii
pH, turbiditate, indice de
permanganat, amoniu, cloruri şi
conductivitate.
Nici o probă nu a avut depăşită
valoarea maximă admisă la para-
Fig. 4. Duritatea totală raportată
la o limită de 30 0 G
scot în evidenţă aria largă de cuprindere
a acestui tip de poluare la
nivelul ţării şi impactul asupra sănătăţii
populaţiei [11]. Este vorba
de cea mai mare parte a judeţelor
ţării, dintre care se remarcă cele din
Moldova, din sudul şi din centrul
ţării, unde, din cauza concentraţiilor
mari de nitraţi, se înregistrează
şi cele mai frecvente cazuri de methemoglobinemie
la sugari.
40 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI
Studiu asupra surselor proprii de apă - fântâni şi izvoare - din judeţul Cluj
Institutul de Sănătate Publică
Bucureşti a realizat în anul 1988 un
studiu naţional privind nivelul nitraţilor
din apa de fântână, evidenţiindu-se
zonele de risc pentru nitraţii
din apa de fântână ca fiind în
partea de sud şi nord-est a ţării.
Tabel 1. Corelaţii semnificative între parametrii
determinaţi
S Din anul 1984 a început raportarea
cazurilor de methemoglobinemie
acută infantilă.
S În anul
2003 s-au
înregistrat
293
de cazuri,
din 30 de
judeţe. A
fost semnalat
un
singur deces.
S În anul 2004 s-au înregistrat
259 cazuri, din 26 de judeţe. S-
au semnalat 3 decese (judeţele
Dolj, Iaşi şi Olt).
S În anul 2005 s-au înregistrat
241 cazuri. S-au semnalat 3 decese
în judeţele Arad, Botoşani,
Vrancea.
S În anul 2006 s-au înregistrat
243 cazuri, din 28 de judeţe. S-
au semnalat 4 decese în judeţele:
Bacău, Bihor, Ialomiţa, Sibiu.
În anul 2007 la nivelul întregii
ţări s-au înregistrat 128 de cazuri
de methemoglobinemie acută in-
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro
Fig. 5. Corelaţia dintre concentraţia de nitraţi şi
calitatea bacteriologică a probelor de apă.
fantilă. Aceste cazuri au fost depistate
în 20 de judeţe. Din cele 128 de
cazuri, 3 cazuri s-au soldat cu decese
(judeţele Botoşani, Călăraşi şi
Olt).
Majoritatea cazurilor raportate
au fost asociate cu utilizarea apei
cu un conţinut
mai mare
de 10 mg azotaţi/l.
Cu
toate că standardele
şi reglementările
pentru apă
potabilă indică
o concentraţie
de azotaţi
în apa potabilă
de 40-
50 mg/l, se recomandă obţinerea
unei ape potabile cu o concentraţie
de azotaţi sub 10 mg/l şi de azotiţi
sub 0,5 mg/l [4, 29].
Între parametrii
analizaţi s-au
înregistrat corelaţii semnificative
de diferite nivele, întotdeauna în
acelaşi sens (tabel 1).
Corelaţia dintre concentraţia de
nitraţi şi calitatea bacteriologică a
probelor de apă relevă faptul că
toate probele în care concentraţia
nitraţilor a depăşit valoarea de 50
mg/l au fost integral necorespunzătoare
bacteriologic pentru toţi
parametrii urmăriţi. Mai mult decât
atât, gradul de contaminare fecală
exprimat ca număr de
colonii/100ml apă (E. coli, enterococi
intestinali) a fost net mai mare
4
faţă de celelalte probe de apă.
Scăderea concentraţiei de nitraţi
este corelată cu scăderea gradului
de contaminare fecală, ceea ce ne
permite să afirmăm că principala
cauză a contaminării cu nitraţi a
apelor este contaminarea cu dejecte
umane şi animale, ca urmare a
poziţionării improprii a fântânilor
în gospodării. Ca urmare, 50% din
probele de apă analizate care au
avut concentraţia nitraţilor peste
10 mg/l au fost şi necorespunzatoare
bacteriologic, prezentând o
impurificare fecală de grade diferite
(fig. 5).
Concluzii
Parametrii cu depăşiri ale valorilor
maxim admise în fântânile judeţului
Cluj sunt: coliformi totali,
E.coli, enterococi intestinali, UFC la
37 0 C, nitraţi, duritate totală, turbiditate,
pH, indicele de permanganat,
cloruri, amoniu, conductivitate.
Riscul pentru sănătate este cu
atât mai mare cu cât în cazul fântânilor
analizate concentraţiile crescute
de nitraţi au fost corelate cu
impurificarea bacteriologică fecală,
riscul în acest caz fiind dublu, toxicologic
şi infecţios. În cadrul riscului
infecţios nu trebuie minimalizat
riscul de de transmitere hidrică a
unor boli de natură virală (hepatita
acută virală tip E şi A).
Doar 10% dintr-un număr de
110 fântâni din judeţul Cluj, analizate
pe o perioadă de doi ani s-au
dovedit a fi potabile. Acest procent
alarmant sugerează nevoia imperioasă
a informării şi educării populaţiei
în privinţa modului de
construire şi exploatare a fântânilor,
monitorizării calităţii apei din
surse proprii şi implementarea
măsurilor recomandate de Organizaţia
Mondială a Sănătăţii. La construirea
unei fântâni şi ulterior, în
scopul protejării calităţii apei se recomandă
următoarele măsuri:
S fântâna se amplasează la cel
41

STUDII SI CERCETARI
Studiu asupra surselor proprii de apă - fântâni şi izvoare - din judeţul Cluj
puţin 30m şi în amonte de latrine
şi de alte surse de poluare;
S drenarea în aval de fântână a
dejecţiilor animale, a apei menajere
şi a apei stagnante;
S sigilarea pereţilor fântânii, de
obicei cu tuburi din ciment şi cimentarea
unei zone de cel puţin
doi metri în jur, precum şi împrejmuirea
cu un gard;
S întreţinerea corectă a pompelor,
unde există;
S păstrarea găleţilor în condiţii de
igienă şi evitarea contaminării
lor;
S amplasarea de filtre şi dedurizatoare
numai pe baza unui
proiect, în urma efectuării analizelor
calităţii apei, precum şi
menţinerea acestora în stare corectă
de funcţionare şi monitorizarea
eficienţei lor;
S efectuarea inspecţiilor sanitare a
calităţii apei de şase ori pe an şi
a analizelor calităţii apei de
două ori pe an, o dată în sezonul
ploios şi o dată în sezonul
secetos [30].
5
Bibliografie
1. 75/440/EEC Council Directive
of 16 June 1975 concerning the
quality required of surface water
intended for the abstraction of
drinking water in the Member
States
2. 2000/60/EC European Parliament
and Council Directive of
23 October 2000 establishing a
framework for Community action
in the field of water policy
3. Bitton, G., Microbial Indicators
of faecal contamination, USA,
2005
4. Directiva nitraţilor 91/676/CEE
privind protecţia apelor împotriva
poluării cu nitraţi proveniţi
din surse agricole
5. Farkas, A., Chira, R., Bocoş,
B., Ţigan, S. (2009) Dezvoltarea
durabilă şi apa supusă potabilizării
- Studiu de caz: monitorizarea
în anul 2008 a unei ape de
suprafaţă utilizată pentru potabilizare
în judeţul Cluj. Romaqua,
Bucureşti, 2009
6. Ford, T. E., Colwell, R., A Global
Decline in Microbiological Safety
of Water: A Call for Action,
1995
7. Guvernul României, Ministerul
Mediului şi Dezvoltării Durabile,
Programul Naţiunilor Unite
pentru Dezvoltare, Centrul Naţional
pentru Dezvoltare Durabilă,
Strategia Naţională pentru
Dezvoltare Durabilă a României,
Bucureşti, 2008
8. ISO 9308-2:1990 - Detectarea şi
numărarea organismelor coliforme,
a organismelor coliforme
termorezistente şi a bacteriilor
prezumtive Escherichia coli -
Partea 2– Metoda tuburilor multiple
(numărul cel mai probabil)
9. Legea nr.458/2002 privind calitatea
apei potabile (*actualizată*)
10. Legea nr. 311/2004 pentru modificarea
şi completarea Legii
nr.458/2002 privind calitatea
apei potabile
11. Lupulescu, D., Tudor, A., Iancu,
M., Starea de sănătate a copiilor
în relaţie cu calitatea apei potabile,
Revista de Igienă şi Sănătate
Publică, Bucureşti, 2008
12. Mănescu, S., Tratat de igienă,
Editura Medicală, Bucureşti,
1985
13. SR EN ISO 19458:2007 – Calitatea
apei – Prelevare pentru
analiza microbiologică
14. SR ISO 5667/11:2002 - Calitatea
apei – Prelevare - Partea 11 -
Ghid general pentru prelevarea
apelor subterane
15. SR EN ISO 6222:2004 - Numărarea
microorganismelor de cultură,
numărarea coloniilor prin însămânţare
în mediu de cultură
agar
16. SR EN ISO 7899-2:2002 - Identificarea
şi numărarea enterococilor
intestinali partea 2 - Metoda
prin filtrare pe membrană
17. SR EN ISO 7027:2001 – Calitatea
apei – Determinarea turbidităţii
18. SR ISO 10523:1997 – Calitatea
apei – Determinarea pH-ului
19. SR EN 27888:1997 - Calitatea
apei - Determinarea conductivităţii
electrice
20. SR EN ISO 8467:2001 – Calitatea
apei – Determinarea indicelui de
permanganat
21. SR ISO 9297:2001 - Calitatea apei
- Determinarea conţinutului de
cloruri - Titrare cu azotat de argint
utilizând cromatul ca indicator
(metoda Mohr)
22. ISO 6059:2008 - Calitatea apei -
Determinarea sumei de calciu şi
magneziu - Metoda titrimetrică
cu EDTA
23. SR EN ISO 7150-1:2001 – Calitatea
apei – Determinarea
conţinutului de amoniu - Partea
1 - Metoda spectrometrică manuală
24. SR EN ISO 26777:2002 – Calitatea
apei – Determinarea
conţinutului de nitriţi - Metoda
prin spectrometrie de absorbţie
moleculară
25. SR ISO 7890-1:1998 - Calitatea
apei - Determinarea conţinutului
de azotaţi – Partea 1 - Metoda
spectrometrică cu 2,6 dimetilfenol
26. STAS 1342-91 - Apă potabilă
27. Tallon, P., Magajna, B., Lofranco,
C., Leung, K.T., Microbial Indicators
of faecal contamination:
A current perspective, Springer
Netherlands, 2005
28. United Nations Secretary General
- Message on World Water
Day, 22 March 2010
29. World Health Organization,
Guidelines for Drinking-water
Quality, Vol. 1: Recommendations,
3 rd ed., Geneva, 2004
30. World Health Organization, Robens
Institute: Dug Wells, Fact
Sheets on Environmental Sanitation,
UK, 1996.
42 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

PAGINI DE ISTORIE
Maşinării hidraulice
de acum câteva
veacuri
material preluat din buletinul informativ “AQUA ŞTIRI”
VASILE CĂLIN
Compartiment Consilieri
AQUATIM TIMIŞOARA
Aquatim
înseamnă, în
prezent, servicii
de apă şi
canalizare în
judeţul Timiş. Dar orice prezent este susţinut de un trecut,
la care se raportează din când în când. Timişoara are
o istorie interesantă din punct de vedere al apei, iar societatea
Aquatim îşi face din dezvăluirea şi preţuirea trecutului
un punct de onoare. În continuare, prezentăm aspecte
ale istoriei apei, privite din perspectiva
mai inedită a asigurării sănătăţii,
culese din lucrarea “Din istoricul stării
de sănătate a Timişorii între secolele
al XVIII-lea şi al XX-lea. Din istoricul
primului spital civil din Timişoara”,
semnată de prof. Thomas Breier, din
Bad Worishofen.
Gestionarea apei a ridicat dificultăţi la
început, din cauza condiţiilor locale. Primul
plan de desecare a mlaştinilor şi regularizare
a Begheiului pe raza oraşului
Timişoara a fost elaborat de contele
Claudius Florimund Mercy, guvernator
al Banatului în anul 1715. Acest plan,
care urma să rezolve situaţia sanitară a
oraşului, în general, a fost pus în aplicare
în anul 1728. Lucrarea, de o complexitate
deosebită, a durat până în anul 1765.
Epidemia de febră tifoidă din anul 1732 l-a determinat pe
contele Mercy să construiască o „uzină de apă”, pentru
îmbunătăţirea aprovizionării cetăţii şi oraşului cu apă potabilă
igienică, ferită de contaminări epidemice. Această
uzină de apă, construită în cartierul Fabric, avea o staţie
de pompare, un turn de apă şi o reţea de ţevi subterane.
Cu ajutorul unei maşinării dotate cu o roată mecanică, se
ridicau apele Begheiului, care se purificau, şi, prin canalele
subterane, erau trimise în oraş. Prin intermediul ţevilor
metalice duble, apa ajungea la cele şase fântani publice
din Cetate.
În anul 1774, sub conducerea inginerului Carl Alexander
Steinlein se realizează construcţia turnului de apă din Fabric,
care, cu ajutorul unei maşini hidraulice, pompa apă
potabilă dintr-o fântână
de adâncime. Tot atunci
se aduc îmbunătăţiri reţelei
de distribuţie de pe
vremea lui Mercy. Prin
acest nou sistem s-a asigurat
un grad sporit de
utilizare igienico-sanitară
a apei potabile, reducându-se
focarele de transmitere
ale bolilor epidemice
care au măcinat populaţia
oraşului. Preţuirea
care s-a acordat turnului
de apă şi-a găsit reflectarea
în anul 1781,
prin prezenţa
sa în prima stemă a oraşului
În anul 1827 a fost săpat un canal sanitar deschis, pe o
lungime de 4 km, din Cetate către Iosefin, paralel cu
canalul Bega, care depăşea actuala zonă a Gării de Nord
şi comunica într-un braţ mort al canalului Bega, spre
Săcălaz.
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 43

M O N T R E A L
Asociaţia Internaţională a
Apei IWA, la fiecare 2 ani,
organizează un congres al
acestei asociaţii profesio -
nale, care reuneşte specia -
lişti din domeniul
cer cetării ştiinţifice, a practicii
operaţionale, a consultanţilor
şi pro iec tanţilor,
furnizorilor de echipamente
şi materiale specifice
infrastucturii de apă şi
reprezentanţi ai diferitelor
instituţii din toate ţările
lumii, care au ca preocupare
aspectele pe care ciclul
apei îl parcurge în
na tură şi în diferite infrastructuri
de utilizare.
In anul 2010 i-a revenit
Canadei, respectiv oraşului
Montreal să ofere comunităţii
specialiştilor din
domeniul apei oportunitatea
împărtăşirii experienţei
celor mai bune
re a lizări despre ştiinţa şi
tehnica apei, ca şi practici
manageriale din toate păr -
Congresul Mondial
al Apei
19-24 SEPTEMBRIE 2010
CONGRESUL MONDIAL AL APEI
Montreal - Canada
Prof. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI
Dr. ing. Florin ILIESCU
ţile globului. In anul 2006
Congresul s-a desfăşurat
La Beijing ( China ). In
anul 2008 a fost rândul
Viennei (Austria) să fie
gazda Congresului. S-a
stabilit ca în anul 2012
Congresul să se deruleze
în Boosan (Korea de Sud)
iar în 2014 în Portugalia.
De remarcat continuitatea
acestor întâlniri şi dorinţa
de a acopei toate zonele
planetei.
Programul expunerilor,
sub formă de prezentări şi
postere, se referă la cele
mai dificile probleme ale
momentului actual:
- dezvoltarea urbanistică
actuală şi de viitor a
oraşelor în raport cu infrastructura
apei;
- schimbările climatice şi
efectele asupra resurselor
de apă;
- criza mondială în sistemele
sanitare şi de urbanism
etc.
Program dedicat tinerilor profesionisti
Toate aceste subiecte au
fost structurate in cadrul
sesiunilor si workshopurilor
pe tematici si au
cuprins :
- 99 de sesiuni cu 396 de
prezentari,
- 42 de workshopuri cu
248 de prezentari,
- 527 de postere si
- 5 forumuri regionale cu
120 prezentari.
Sectiuni speciale au fost
Peste 4000 particpanti din 40 de tari
destinate tinerilor sepcialisti
, ca au intrunit zeci de
participanti ,in special studenti
, masteranzi si specialisti
in formare . Una
din hotararile luate de
tineri a fost aceea privind
organizarea la Bucuresti in
iunie 2011 , cu ocazia EX-
POAPA 20011 , a unei
Conferinte Interantionale a
tinerilor specialisti din
domeniul apei
La un inalt nivel stiintific ,
care au adunat un auditoriu
impresionant , au fost
cele 10 Conferinte speciale ,
ce deschideau si inchideau
cele 5 zile ale Congresului
.Conferintele au fost
sustinute de personalitati
din domeniul apei ,cu alura
internationala , recunscute
de lumea academica si politica
.
Trebuie mentionate si cele
37 de intalniri ale
grupurilor de specialisti, pe
tot atatea tematici , ale Asociatiei
Interntaionale a
Apei.
Lucrarile congresului au
fost focalizate pe programe
in care sa fie implicati specialisti
cu experienta , dar si
tot mai mult tinerii prosfesionisti
din sectorul de
apa,ca si femeile profesioniste
din acest domeniu,care
prin dezbaterea de idei sa
transmita cele mai bune
practici, cu pasiune si entuziasm,
in cadrul unei organizatii
locale . IWA
incearca astfel sa ofere solutii
la problemele existente
in sectorul apei peste tot in
lume.
Astfel s-au reunit peste
2000 de delegati din 92 de
tari,la care s-au adaugat 205
expozanti din 40 de tari. In
ansamblu evenimentul a
adus impreuna mai mult de
4000 participanti si persoane
insotitoare.In una din
zile s-a organizat ziua portilor
deschise , cu intrare
libera la expozitie si postere
. S-a cunatificat un numar
impresionanat de vizitatori.
Expozitia a reunit in special
Pavilioane Nationale (
Korea de sud ,Portugalia,
Japonia , Canada etc ) , Organisme
internationale (
WHO , UN Habitat, IUCN,
IAWD, IWA, Asian Water,
African Water Service etc )
Companii cu mare deschidere
internationala (
Veolia , Suez , ITT , SNC
Lavalin, Arcadis, IBM,
Hallcrow etc ) si mai putin
producatori de utilaje si
echipamente sau operatori
de apa .
44 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

Reprezentarea ARA
In cadrul general prezentat,
se poate spune că
dele gaţia Asociaţei
Române a Apei ARA, a
fost bine reprezentată de
cele 30 de persoane care
au participat la acest congres
şi care au avut 2
prezentări în sesiuni şi un
poster. O primă pre zen ta -
re a fost cea a Domnului
Theodor Popa - Director
Economic Compania de
Apă Braşov – intitulată“
Impactul crizei finan ciare
Reprezentarea ARA
Participarea la sesiunile
plenare, ca şi pe secţiuni
au oferit posibiltatea unui
dialog cu unii din cei mai
reputaţi specialişti din
domeniul cercetării, dar şi
al operării sistemelor de
apă - canalizare şi au do -
ve dit solidaritatea dintre
membrii IWA din ţările în
curs de dezvoltare şi ţările
dezvoltate. După Congres
s-au făcut vizite tehnice la
staţiile de tratare a apei şi
epurare a apei din Montreal,
Boisbriand, Sainte-
Rose ,oferind astfel
po si bilitatea de a vedea la
faţa locului modul de rezolvare
al problemelor
tehnice în această ţarăa,
respectiv Canada.
La toate aceste oferte de
natură tehnică se adaugă
şi participarea la unele
evenimente sociale deo se -
bite şi vizite turistice, în
care specialiştii din acest
domeniu socializează, îşi
formează prietenii, dar au
şi oportunitatea unor
afaceri în viitor.
Trebuie subliniat în acelaşi
timp, că în cadrul
asupra serviciului de apă
din Braşov“.A doua comunicare
s-a intitulat
“Apa şi sănătatea în me -
diul rural din România“
având ca autori: Prof. V.
Rojanschi (UEB ) , Conf.
Mihaela Vasilescu (UEB)
şi ing. S. Lăcătuşu (ARA).
Posterul a avut ca autor
pe Dl. F. Iliescu – Prim Vicepreşedinte
ARA – şi a
avut titlul “Dezvoltarea
servicului de apă şi cana -
li zare în zona Transilvaniei
“ . In afara
pre zentărilor propriu-zise
delegaţii români au participat
activ la secţiunile
tematice, care prezentau
interes, punând bazele
unor viitoare colaborări
internaţionale.
Adunării Generale IWA şi
a şedintelor tuturor structurilor
de conducere, s-au
făcut alegeri pentru următorul
mandat de 2 ani,
conform statutului Aso -
ciaţiei. Preşedintele IWA
pentru următorii 2 ani
este Glen Diegger (USA).
Preşedintele ARA, Dr. ec.
Vasile Ciomoş a fost
numit în Comitetul Director
al IWA , iar noii Vice -
pre şedinţi IWA sunt
Helena Allegre din Portugalia
şi Walter Kling
din Austria, ceea ce conferă
Biroului Regional
IWA de la Bucureşti un
sprijin şi mai puternic în
viitor, dar ne şi obligă în
acelaşi timp la acţiuni de
nivelul celor la care am
partcipat sub egida IWA.
M O N T R E A L
Tematica
Tendinţele şi tehnologiile
noi apar mereu, ca un răs -
puns la cerinţele noi şi trebuie,
de fapt, să răspundă
acestora în viitorul apropiat,
mai rapid decât viziunile de
acum 20-25 de ani, care
acum sunt uneori depăşite
de realitate.
Dintre temele puse în discu -
ţie pot remarca
- apa, clima şi energia;
- apa, ecosistem;
- ştiinţa şi practica tratării
apei;
- apa şi sănătatea;
- ştiinţa şi practica managementului
apei, incluzând aspecte
economico-financiare
în condiţii de criză economică.
In prezentările şi dezbaterile
pe secţiuni s-au mai abordat
subiecte, ce indică mersul
înainte al sectorului apei.
Concluzii
Acest ultim Congres IWA a
făcut o radiografie de moment
şi o viziune de evolu -
ţie imediată a sectorului
apei şi, aşa cum a spus unul
dintre key speakerii la congres,
“devenind bogaţi am
rămas săraci cu apă”, nu ne
Congresul Mondial
al Apei
19-24 SEPTEMBRIE 2010
Astfel se pot cita:
- noi metode de analiză pentru
micro- şi nano- poluanţi;
- evoluţia standarde;lor
privind diferiţi indicatori de
calitate ai apei;
- managementul apelor de
ploaie de mare intensitate ;
- tehnologiile de monitori -
zare, prin apelarea de
tehnici şi tehnologii moder -
ne ;
- funcţionarea eficientă în
circuit a staţiilor de epurare,
care devin staţii de producţie:
apa menajeră (apa
uzată epurată eficient şi
folo sită la unele nevoi gos -
po dăreşti), energie (biogaz)
şi compost (nămol procesat)
- filtra plantate;
- rolul Parteneriatului Public
Privat în dezvoltarea sectorului
apei.
rămâne decât să adunăm
rândurile şi să găsim solu -
ţii, să protejăm apa şi me -
diul în care trăim, ca să
putem continua să trăim
decent, noi şi generaţiile
care ne vor urma.
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 45

INDEX TEMATIC 2010
TEMA PAGINA REVISTA
EDITORIALE
46 nr.1 / 2011
www.romaqua.ro

INDEX TEMATIC 2010
TEMA PAGINA REVISTA
EDITORIALE
nr.1 / 2011 www.romaqua.ro 47

Index de firme
ATLAS COPCO ROMÂNIA SRL
Soluţii complete de aer comprimat.
Suflante de aer pentru aplicaţii în domeniul epurării
şi tratării apelor reziduale.
Vânzări echipamente, închirieri, service.
Şos. Bucureşti-Ploieşti nr.135, Corp 2, Parter, Sector 1, Bucureşti
013686
tel: 021 352 36 23, fax: 021 351 37 64
office.ro@atlascopco.com,
www.atlascopco.com
Vrei să îţi
promovezi activitateaprin
intermediul
Revistei ROMAQUA?
Noi îţi oferim o gamă largă
de instrumente şi metode prin
care poţi să îţi faci cunoscută
afacerea.
Acum poţi alege între publicarea
de pagini dereclamă, index
de firme, articole de promovare,
organizare de
evenimente.
Alegând
să apari în
paginile revistei, vei
fi promovat şi în mediul
online, atât prin intermediul
revistei ce se distribuie
în format electro nic,
cât şi prin site-urile pe care
ARA le deţine în portofoliu.
Pentru detalii nu ezitaţi să ne
contactaţi!
Tel.: 004 021 316 27 87;
004 0747 029 988
FAX: 004 021 316 27 88
E-mail:romaqua@ara.ro
PREZENTARE ARTICOLE ÎN ROMAQUA
TEXTUL TREBUIE SÃ CONŢINÃ:
- TITLU (cât mai
succcint exprimat);
- AUTORII (cu date
de identificare);
- REZUMAT (în
limba englezã);
- KEYWORDS
(cuvinte cheie
între 4-7 cuvinte);
- TEXT OR-
GANIZAT (în
capitole, subcapitole
etc.);
- CAPITOL “CON-
CLUZII”;
- BIBLIOGRAFIE
- Redactare in
WORD (OFFICE) cu
font Times New Roman
corp 12.
MOD DE RECEN-
ZARE:
- ARTICOLUL
PROPUS VA FI RE-
CENZAT DE 1-2 MEM-
BRII AI COLEGIULUI
ŞTIINŢIFIC;
- DURATA (douã
sãptãmâni);
- REZOLUŢIE:
l respins;
l acceptat cu modificãri
sau completãri;
l acceptat sub forma
propusã.