vol 76 n° 4 2011 - Office International de l'Eau

oieau.org

vol 76 n° 4 2011 - Office International de l'Eau

Cuprins

Contents

foto coperta: statia epurare

a municipiului Craiova

EDITORIAL

V. CIOMOŞ

Despre necesitatea verificarii prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

The need to checkthe requirments on calculation the

compensattion volume of the rezervoire

Al. MANESCU, S. PERJU

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din

Romania

Analyses the sludge quality from the wastewater treatment plants

G. RACOVITEANU, E. VULPASU

3

6

12

ROMAQUA

I.S.S.N. 1453 - 6986

ANUL XVII, nr. 4 / 2011, vol. 76

EDITOR:

ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A APEI

Splaiul Independenţei nr. 202 A,

etaj 9, sector 6, Bucureşti,

Cod 06002,

Tel./Fax: (021) 316.27.88

Tel./Fax: (021) 316.27.87

E-mail: romaqua@ara.ro

Website: www.ara.ro

ROMAQUA:

Este o publicaţie tehnico-ştiinţifică

de informare periodică, menită

să ofere informaţii tehnice semnificative,

idei şi opinii ale specialiştilor.

COLEGIUL DE REDACŢIE:

Redactor şef:

Vladimir Rojanschi

Redactor şef-Adjunct:

Vasile Ciomoş

Secretariat de redacţie:

Gheorghe Anghel

Livia Ciaky

COLEGIUL ŞTIINŢIFIC:

Aureliu Emil Săndulescu

Nicolae Panin

Sergiu Calos

Teniu Peitchev

Anton Anton

Ioan Bică

Alexandru Mănescu

Ion Mirel

Sandu Marin

Margareta Nicolau

Traducere în limba engleză:

Daniela Munteanu

Responsabilitatea editării revistei

ROMAQUA revine Asociaţiei Române a Apei.

Reproducerea integrală sau parţială

este permisă cu condiţia citării sursei.

Deshidratarea avansata a namolurilor din statiile de epurare prin

CINETIK Linear Electro-Dewatering

Wastewater Treatment Plant Advanced Sludge Dewatering by

CINETIK Linear Electro-Dewatering

S. IANULI

Asigurarea calitatii sursa de date pentru estimarea

incertitudinii

Quality assurance as source of data for measurement

uncertainty assessment

DIANA MARIANA DEM

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă.

Provocări şi perspective

SOP Environment financing in the water sector.

Challenges and perspectives

F. BURNAR

Transferul Modelului de Competente WACOM

Water Competences Model Transfer

M. STOICA, M. CHEVERESAN

"Water Research to Market"

SILVIU LĂCĂTUŞU, NICOLETA ILIE

Congresul Mondial IWA, 16 – 21 Septembrie 2012, Busan, Corea

IWA WORLD WATER CONGRESS ,2012 Busan , Korea

100 de ani de apa limpede, buna si rece - Aductiunea Timisesti

100 years of clear, good and cold water - Timisesti mainpipe

I. TOMA

Inovaţii în domeniul apei, canalizării şi managementul calităţii

Inovations in the Field of Water Supply, Sanitation and Quality

Management

EUGENIA DEMETRESCU

Finalizarea Contractului “Reabilitarea şi modernizarea staţiei

de epurare a municipiului Craiova”

Finalising the contract: “Reabilitarea şi modernizarea staţiei

de epurare a municipiului Craiova”

Finalizarea Contractului “Statie de epurare

a apei uzate de nivel european”

Finalising the contract: “Statie de epurare

a apei uzate de nivel european”

C. MACAVEI

22

36

44

49

56

59

60

62

63

64


EDITORIAL

Forumul internaţional al apei:

un deceniu de provocări

Dr.ec. Vasile ciOMOŞ

PreŞeDiNte asOciaŢia rOMÂNe a aPei

MeMbru iN bOarD-ul iWa

Arc peste timp şi

moment de reflecţie

când ne punem,

inevitabil,

întrebarea: ce

evoluţii

semnificative au

fost înregistrate în

ultimul deceniu,

care sunt

caracteristicile

perioadei pe care o

parcurgem şi ce

perspective se

întrevad pentru

deceniul următor?

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

Dacă ar fi să atribuim o caracteristică

definitorie evoluţiilor din ultimul deceniu,

aceasta ar fi, cu siguranţă, schimbarea.

Astfel, în sectorul apei din România,

s-au produs schimbări majore

atât de natură tehnică, cât şi de natură

operaţională, instituţională şi profesională,

schimbări impuse de nevoia de a

răspunde cerinţelor şi angajamentelor

asumate. Autorităţile locale,

operatorii, dar şi

structurile lor asociative,

au parcurs etape noi în

procesul dificil, dar absolut

necesar al reorganizării,

pentru asigurarea

premiselor de desfăşurare

în sectorul serviciilor de apă a unei

activităţi de calitate corespunzătoare

statutului României de membru al Uniunii

Europene.

Toate aceste evoluţii şi procese, pline

de provocări şi de capcane, au angrenat

specialiştii asociaţiei noastre, fie ei directori

generali, ingineri, economişti,

jurişti sau din alte categorii socio-profesionale,

într-un proces dificil de analiză

a situaţiei existente, de elaborare a

unor noi modele, reguli şi proceduri

menite să adapteze organizaţiile lor la

actualele cerinţe şi să asigure pe mai

departe progresul acestui sector important

pentru sănătatea populaţiei şi

nivelul de viaţă şi de civilizaţie al acesteia.

Să continuăm cu inventarierea caracteristicilor

actuale ale sectorului de

apă:

S majoritatea proiectelor de modernizare

a infrastructurii de mediu finanţate

din fondurile de pre-aderare

ISPA se finalizează în acest an, din

păcate, cele mai multe cu întârzieri

semnificative;

S prima etapă de regionalizare a serviciilor

de apă s-a încheiat, intrându-se

astfel într-o perioadă de consolidare

instituţională, tehnică şi financiară

a noilor operatori;

S se proiectează şi se introduc în lucru

noi sisteme de comunicare, monitorizare

şi raportare privind realizarea

angajamentelor convenite cu UE;

S se elaborează noi strategii pe termen

mediu şi lung privind managementul

nămolului, se revizuiesc normativele

de proiectare şi execuţie a sistemelor

de alimentare cu apă şi de canalizare-epurare,

metodologii de măsurare

a percep ţiei consumatorilor cu privire

la calitatea serviciilor realizate de

operatori;

S se implementează sisteme de benc -

h marking a performanţelor şi se diseminează

lecţiile învăţate în procesul

de modernizare a infrastructurii;

S se realizează cursuri de pregătire a

personalului, concursuri profesionale

şi şcoli de vară, pentru a face faţă

noilor provocări ale sectorului de

apă.

3


EDITORIAL

EDITORIAL

Forumul internaţional al apei: un deceniu de provocări

La aceste caracteristici specifice sectorului nostru de

activitate, se adaugă unele mai generale, dar cu impact

substanţial asupra serviciilor de apă:

S continuă manifestarea profundei crize economice şi financiare,

cu toate consecinţele ei nefaste;

S se resimt tot mai evident efectele schimbărilor climatice

şi ale încălzirii globale;

S se relansează cercetarea la nivel european prin intermediul

platformelor tehnologice şi a programelor –

cadru specializate.

In sfârşit, provocările şi perspectivele viitorului deceniu

ne îndreptăţesc să credem că Asociaţia Română a Apei

va rămâne mediul propice de continuare a eforturilor

privind:

i) Apărarea intereselor legitime ale operatorilor de apă,

în primul rând prin acţiunile hotărâte şi eficiente ale

Patronatului naţional al apei;

ii) Monitorizarea atentă a evoluţiei cadrului

legislativ care reglementează

sectorul serviciilor de apă şi implicarea

comisiilor de specialitate în

procesul de îmbunătăţire a acestuia, în

baza protocolului de colaborare cu Autoritatea

Naţională de Reglementare a Serviciilor de Interes Comunitar

(ANRSC);

iii) Elaborarea unor studii şi cercetări pe teme de interes

major pentru sectorul serviciilor de apă, conform programelor

elaborate de Consiliul Tehnico-Ştiinţific;

iv) Creerea bazelor de date specializate şi îmbunătăţirea

accesului la acestea a tuturor grupurilor profesionale

ale ARA;

v) Adaptarea vehicolelor informaţiei la cerinţele noului

mileniu pentru a permite:

S realizarea unor studii de documentare de mare anvergură,

S formularea de către reprezentanţii ARA a unor păreri

bine fundamentate şi în deplină cunoştinţă de cauză;

S constituirea în cadrul ARA a unui forum de autoritate

profesională recunoscută care să dea girul moral iniţiativelor

majore din domeniul alimentării cu apă;

vi) îmbunătăţirea şi diversificarea formelor de pregătire

profesională şi managerială a lucrătorilor din domeniul

apei;

vii) Colaborare externă şi reprezentarea internaţională,

participarea la evenimentele regionale din sfera serviciilor

de alimentare cu apă, organizarea unor manifestări

tehnico-ştiinţifice sub egida organizaţiilor internaţionale

de profil (IWA, IAWD).

Numai realizând toate aceste obiective, la sfârşitul următorului

deceniu de existenţă, comunitatea profesională

şi patronală din serviciile publice de alimentare cu apă şi

canalizare va fi mai numeroasă şi mai puternică.

Forumul Apei, desfăşurat în mod tradiţional în luna

iunie la Palatul Parlamentului, cu sprijinul autorităţilor

publice centrale, în special ANRSC, Ministerul Adminis -

traţiei şi Internelor şi Ministerul Mediului şi Pădurilor a

fost o reuşită din multe puncte de vedere. Condiţiile organizatorice

deosebite, numărul participanţilor, nivelul de

reprezentare al organizaţiilor internaţionale de profil, valoarea

materialelor prezentate şi a intervenţiilor

avute, anvergura manifestării sunt tot atâtea

argumente tangibile care susţin această

apreciere. Mesajele adresate participanţilor

la deschiderea lucrărilor, de către cei mai autorizaţi

reprezentanţi ai autorităţilor române

şi ai asociaţiilor internaţionale de profil, confirmă

importanţa evenimentului şi actualitatea temelor

puse în dezbatere.

Am avut parte de trei zile pline, una mai încărcată

decât cealaltă. Expuneri argumentate şi convingătoare,

analize critice şi dezbateri consistente, comunicări ştiin ţi -

fice şi reuniuni tematice au umplut agenda manifes tărilor.

Rezoluţiile adoptate în cadrul Forumului Apei de către

participanţi aduc în faţa conducerii ARA o serie de sarcini

noi care vor trebui tratate de către departamentele de

specialitate cu toată responsabilitatea:

S Prelucrarea observaţiilor şi a propunerilor făcute de

operatorii de servicii, de constructori şi furnizori de

echipamente, de reprezentanţii organizaţiilor guvernamentale

şi neguvernamentale referitoare la ritmul

şi modalităţile de realizare a obiectivelor şi angajamentelor

cuprinse în Planul Operaţional Sectorial de

Mediu;

S Implicarea responsabilă în procesul de elaborare şi definitivare

a Strategiei de management a nămolurilor

din staţiile de epurare;

S Implementarea unui nou sistem de benchmarking modern,

eficient şi transparent, pe baza experienţei dobândite

în ţările vest-europene (EBC);

4 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


EDITORIAL

EDITORIAL

Forumul internaţional al apei : un deceniu de provocări

S Revizuirea Strategiei de dezvoltare durabilă a infrastructurii

serviciilor de apă şi a Planurilor multi-anuale

de modernizare şi extindere a acesteia;

S Pregătirea unor proiecte de investiţii fezabile care să

ţină cont de necesitatea creşterii eficienţei economice

a serviciilor de apă, precum şi de nivelul de suportabilitate

al populaţiei;

S Elaborarea unei monografii a serviciilor de apă pentru

a creşte prestigiul şi recunoaşterea acestui important

sector de activitate.

In vederea realizării acestor obiective, agenda peri -

oadei imediat următoare este plină cu acţiuni şi evenimente,

precum:

S definitivarea şi semnarea Protocolului de colaborare

în domeniul reglementării serviciilor de apă cu ANRSC;

S organizarea în parteneriat cu MMP şi cu sprijinul

Comisiei Europene a seminarului “Implementarea directivelor

privind apa potabilă şi epurarea apelor uzate

în România”;

S participarea delegaţiei ARA la Adunarea Generală a

IWA şi la evenimentele tehnico-ştiinţifice pe care aceasta

le organizează în bazinul Dunării în această toamnă la

Budapesta (epurarea apelor uzate) şi respectiv, Belgrad

(managementul apelor subterane);

S resuscitarea Reţelei asociaţiilor naţionale din bazinul

inferior al Dunării şi încheierea unor acte adiţionale bişi

multi- laterale în acest sens;

S definitivarea Raportului naţional privind modernizarea

serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare în

deceniul 2001– 2010;

S evaluarea rezultatelor procesului de implementare a

noilor reglementări secundare şi terţiare din domeniul

serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare;

S promovarea parteneriatelor cu operatorii de apă din

ţările vecine (WOP’s), în diferite forme şi modalităţi

adaptate specificului regional.

In concluzie, Forumul a confirmat odată în plus, că Asociaţia

Română a Apei - prin structurile sale institu ţio nalizate şi

Aparatul Executiv, a depus eforturi susţinute

pentru a promova interesele membrilor săi, a

participat în mod substanţial la procesul de

reglementare a sectorului, a desfăşurat activităţi

de cercetare, informare, documentare şi pregătire,

a fost un partener activ în dialogul tripartit, contribuind

astfel la realizarea scopului şi obiectivelor sale statutare.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

5


STUDII SI CERCETARI

PrOf. uNiV. Dr. iNg. al. MăNescu

s.l. Dr. iNg. sOriN Perju

ABSTRACT

Despre necesitatea

verificării prevederilor

privind calculul

volumului de compensare

din rezervoare

The reservoir is one of the most important component of the water supply system. The equalise a variable

demand at constant rate of reservoir supply need a storage volume named compensation volume. If this volume

is enough than consumes can use water in theirs own rate between minimum hourly and maximum hourly

consumption. We asked to friend undertakers to supply us some registrated value. Analysing the values we

noticed that this calculation is possible; the results obtained was 8,5% - 21,3% from daily consumption. It is

necesary to continue this activity to obtain maximum value (% of daily maxim consumption) and finaly to

adopt a value, by CTS/ARA; ower 2000 localities needs a new projects (specially in smal area).

1. INTRODUCERE

Keywords:

rezervor

volum de compensare

sigurata sistemului

pompare discontinua

Rezervorul este unul dintre

obiectele importante şi obligatorii în

sistemul de alimentare cu apă. Rolul

său, dat de cota de amplasare şi volumul

bazinului, este de:

- a asigura o dimensionare mai

raţională a sistemului de alimentare cu

apă deoarece debitele de dimensionare

sunt Q zi max pentru captare, aducţiune,

staţie de tratare şi Q or max pentru reţeaua

de distribuţie (debit mai mare cu

20-50% faţă de maximul zilnic);

- a permite o funcţionare mai

bună a sistemului prin faptul că fiind

poziţionat lângă localitate dă o siguranţă

mai mare; volumul de incendiu şi rezerva

de avarie sunt asigurate; dacă rezervorul

este amplasat pe cota suficientă

asigură şi presiunea în reţea deci alimentarea

gravitaţională cu apă a consumatorilor;

- a permite controlul calităţii

apei înainte de introducerea în reţea si

eventual corectarea dozei de clor pentru

dezinfectare;

- a da o independenţă de funcţionare;

conform Legi 98/94 (republicată)

volumul rezervorului trebuie să asigure

funcţionarea localităţii pentru minimum

12 ore (deci rezervorul înmagazineaza

minimum 50% din consumul zilnic).

Pentru realizarea atribuţiilor sale

rezervorul are nevoie de două “coordonate”:

(1) cota, care se alege funcţie de

situaţia locală si (2) volumul rezervorului.

Mărimea efectivă a volumului

depinde de reglementări, experienţa

tehnică a proiectantului, exigenţa beneficiarului.

Mărimea volumului rezervorului

este dată de mărimea celor trei volume

componente: (1) volumul rezervei

intangibile, Vi (calculabil acum după

prevederile SR 1343-1/2006, asigură

apa pentru cel puţin 3 ore de funcţionare

a reţelei sau 12,5% din consumul zilnic);

(2) volumul de avarie şi (3) volumul

de compensare (determinate după

prevederile STAS 4165-88); din 1988 s-

au produs însă multe schimbări în

funcţionarea sistemelor de alimentare

cu apă.

Volumul de compensare, pentru determinarea

căruia preocupările sunt

relativ vechi [2, 3] este important

pentru continuitatea alimentării cu

apă a reţelei dar şi pentru funcţionarea

economicoasă a sistemului. Volumul

se poate calcula rapid din valorile

prezentate în tabelul 2, sau un

calcul mai complicat care urmăreşte

diferentele maxime dintre volumele

de apă consumate orar şi volumele

de apă alimentate în acelaşi timp

6 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Despre necesitatea verificării prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

(fig. 1). Pentru cazul folosirii rezervorului

pentru pomparea apei, în

vederea optimizării costurilor de

operare, calculele sunt similare.

În ce priveşte prevederile normative

sunt de făcut câteva observaţii:

S Primul normativ după care s-a

calculat volumul de compensare este

STAS 4165 din 1967 /1/; valorile conţinute

în standard nu aveau la bază măsurători

deoarece se puteau face cu greu

in acea perioadă; ele au fost preluate

adecvat după prevederile normelor sovietice;

în tabelul 1 sunt date, valorile

SNIP, folosite in anii ’50 [2]; pentru

curbele de consum date prin valorile din

tab.1 volumele de compensare sunt

a=20,2 %, 7% respectiv 6,4%.

S Deoarece pentru calculul

volumului de compensare sunt folosite

două curbe, curba de alimentare – specifică

modului concret în care funcţionează

sistemul de alimentare cu apă, şi curba

de consum – specifică modului în

care “lucrează localitatea” ( de regulă

necunoscută); se presupune că respectă

regulile localităţilor care au deja asigurată

apa; mai târziu în standardul 4165

au fost făcute simplificări; au fost date

limite procentuale pentru volumul de

compensare a consumului; nu rezultă că

au fost făcute măsurători suplimentare

Tabel 1. Variaţia consumului orar de apă în localităţi

Tabel 2. Volumul rezervei de compensare exprimat ca procente din consumul zilnic maxim

şi calcule statistice de unde să fi rezultat

aceste valori [3]. Valorile actuale conţinute

de standard (care nu este obligatoriu)

sunt date în tabelul 2.

S Dacă până acum nu se puteau face

măsurători cu uşurinţă, dotarea era slabă,

acum, mai ales după reabilitarea

multor sisteme (unde contorizarea a fost

pusă pe un plan prioritar) şi realizarea

altora noi, se fac asemenea măsurători,

din motive indirecte subiectului tratat;

trebuie elaborat un bilanţ al apei pentru

determinarea pierderilor de apă sau şi

mai simplu trebuie determinată cantitatea

de apă furnizată în vederea stabilirii

notelor de plată pentru consumatori.

S Este cazul să fie valorificate aceste

măsurători în vederea exploatării concluziilor

pentru proiectarea lucrărilor

noi şi reabilitarea celor existente (unele

dintre ele au mari rezerve deoarece s-a

redus mult consumul specific iar partea

destinată industriei s-a redus sau a dispărut

total).

S Mărimea volumului este influenţată

de mărimea pierderii de apă.

Implicaţia este mai mare decât

pare la prima vedere, deoarece suntem

în faza în care mai trebuie să fie

realizate inca cel puţin 2000 sisteme

de alimentare cu apă pentru a rezolva

sarcina asumată în faţa Comisiei

Europene la momentul aderării (asigurarea

apei din reţea pentru toată

populaţia).

Prevederea unei rezerve de compensare

mai mici este neplăcută deoarece

diferenţa se preia din rezerva

de avarie (rezerva neprotejată);

aceasta duce la subevaluarea gradului

de siguranţă în funcţionare a sistemului.

Supraevaluarea duce la investiţii

nejustificate.

Determinarea volumului de compensare

se face după o regulă simplă:

urmărirea valorilor orare de alimentare

şi consum pe durata zilei cu

consum maxim. Diferenţa între valorile

cumulate orar arată necesarul de

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

7


STUDII SI CERCETARI

Despre necesitatea verificării prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

Fig. 1. Curba tip de determinare a volumului de compensare

volum în rezervor pentru compensarea

zilnică ( fig. 1).

Elementul cheie este curba de

consum (C). Aprecierea acestei curbe

se poate face în două moduri: (1)

după prevederile normative (v.tabel 1 şi

tabel 2) şi (2) după realizările vecinilor

din zonă (chiar si numai din acest motiv

ar trebui să fie făcute calculele de rigoare).

Ori niciuna dintre cele două pot

să nu ofere date bune deoarece fiind

vorba de un sistem nou de alimentare

cu apă se poate întampla că:

· Folosirea apei în noua comunitate

să fie mai bine (sau mai rău) făcută

decât în localitatea de referinţă;

· Referinţa se face la un număr

mic de cazuri şi deci erorile pot fi mari;

· Ritmul de branşare a locuitorilor

la reţea poate fi total diferit şi ca atare

informaţiile pot fi eronate;

· Pierderea de apă din sistem

poate fi mai mare decât estimarea făcută

şi volumul de compensare poate fi insuficient

de fapt ;

· Folosirea apei depinde de gradul

de dotare cu utilităţi a localităţii respective;

consumul poate fi numai pentru

locuinţe sau poate fi făcut şi pentru

multe unităţi economice unde folosirea

apei poate fi total diferită de cea a populatiei.

Tabel 3. Elemente de calcul pentru cazul Focşani

Sunt motivele pentru care încercăm

să facem o verificare a valorilor

conţinute în actualul standard. Pentru

aceasta ne-am adresat colaboratorilor

mai vechi şi binevoitori şi carora

le multumim, despre care ştiam

că au dotări cu care pot face uşor

asemenea măsurători, Companiile

de apă din Bucureşti, Cluj-Napoca,

Focşani, Iaşi, Constanţa. Urmare a

efortului făcut de aceştia am obţinut

date pe care le-am exploatat în sensul

cerintelor din figura 1.

Trebuie spus de la început că situatiile

sunt diferite; in cazul Focşani

apa este luata din rezervor si pompata

in retea pe cand în toate celelalte

cazuri valorile obţinute sunt similare

cazului reţelelor amenajate sub

formă de reţele cu Contoare de District

(DMA după termenul folosit de

IWA), apa este repompată din reţeaua

de bază în reţele locale limitate;

aceasta nu schimbă deloc caracteristicile

valorilor obţinute deoarece

este importantă curba de consum

care este practic independentă de

modul de alimentare al locuitorilor.

Desigur că valoarea pierderilor de

apă este importantă la fel ca si dotarea

hidroedilitara aferenta.

Fig. 2 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la Focşani.

8 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Despre necesitatea verificării prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

REzULTATE OBTINUTE DIN

Tabel 5. Elemente rezultate din calcul pentru staţia de repompare Teiul Doamnei Bucureşti

2. PRELUCRAREA DATELOR

Au fost analizate datele puse la

dispoziţie şi cele care se înscriu în tipologie

de determinare conform figura

1 sunt date în tabelele şi figurile

următoare. Au fost calculate volumele

pentru fiecare zi precum şi valorile

coeficienţilor de variatie orară.

Aceste valori pot servi ca valori de

orientare, deoarece nu suntem siguri

că zilele analizate corespund zilelor

cu consum maxim; valorile pot servi

ca elemente de comparaţie în calculele

care sperăm că vor fi continuate.

În tabele sunt date valorile volumelor

de compensare (fizic şi procentual)

pentru toate zilele analizate

precum şi valorile coeficienţilor de

variaţie orară. Au fost reprezentate

grafic numai curbele de variaţie a

consumului zilnic în zilele cu cel mai

mare şi cel mai mic volum de compensare

pentru a avea posibilitatea

de comparaţie.

MODIFICAREA VOLUMULUI

3. REzERVORULUI LA SCHIMBAREA

RITMULUI DE POMPARE

Sunt cazuri când la staţiile de

pompare de exemplu rezervorul are

un volum constant (volum pentru

spalare filtre, volum pentru clorarea

apei, volum tampon pentru automatizarea

pompelor) deoarece s-a plecat

de la ideea că staţia de pompare

funcţionează continuu şi rezervorul

oraşului va asigura compensarea. În

Tabel 4. Elemente rezultate din calcul pentru staţiile de repompare Sălaj şi Titan C5 din Bucureşti

timp se constată că energia este

scumpă, că în perioada de vârf de

sarcină energia este de cca. 3 ori mai

scumpă şi se decide că ar fi bine să

nu se pompeze constant ci numai în

afara orelor de vârf de sarcină. În figura

6 este dat un exemplu complicat

de pompare a apei în reţeaua

oraşului Iaşi [7]; similar funcţionează

si multe alte sisteme precum cele

de la Cluj, Braşov, Bacău, etc.

Un calcul estimativ pentru pomparea

între orele de vârf de sarcină,

arată că ar fi necesar un volum de

compensare în rezervorul de la captare/tratare

de 20,9%. Totodată ar

trebui verificat consumul suplimentar

de energie pe aducţiunea care va

transporta un debit cu 2,1 % mai

mare pe durata pompării. Prin comparaţie

se poate deduce soluţia raţională.

Fig.3 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SRp Salaj si SRP Titan C5.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

9


STUDII SI CERCETARI

Despre necesitatea verificării prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

Fig. 4 .Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SRp Teiul DoamneiBucureşti.

Tabel 6 .Elemente rezultate din calcul pentru staţia de pompare Colentina Deoarece Bucureşti sunt [4]

necesare încă cca.

2000 noi sisteme de

alimentare cu apă,

care vor avea cel

puţin un rezervor,

iar la sistemele

existente se poate

schimba regimul

de funcţionare, ar fi

bine dacă am cunoaşte

ce se întâmplă

cu apa din re-

5. CONCLUzII

zervor. Volumul minim al rezervorului

este dat de Legea 98-94, iar volumul

maxim de prevederile SR

Deşi rezervorul este unul dintre 1343-1-2005 şi 4165-88 (care nu sunt

obiectele tehnologice de bază ale sistemului

de alimentare cu apă, des-

Dacă rezerva de incendiu este

obligatorii).

pre ce se întâmplă cu funcţionarea protejată celelalte două volume

lui au fost diseminate foarte puţine (compensare şi avarie) nu sunt protejate;

rezerva de avarie ar trebui

lucruri. Dacă poziţia rezervorului

(deci cota) este fixă, volumul lui poate

fi foarte „mobil” în timpul func-

Astăzi când o mulţime de branşa-

protejată.

ţionării.

mente ale sistemelor de alimentare

Fig. 5 . Variaţia consumului orar în zilele care cer cel mai mare şi cel mai mic volum de compensare la SP

Colentina Bucureşti [4].

cu apă au fost contorizate ca şi plecările

din rezervoare, s-ar putea face o

analiză mai bună a situaţiei. Companiile

care se ocupă cu furnizarea

consumului de apă ar putea face asemenea

analize pentru ca în final sub

coordonarea CTS/ARA să se poată

trage concluzii care eventual să fie şi

normate pentru ajutorul celor implicaţi.

Este important acest demers

pentru localităţile mici unde vor trebui

dezvoltate noile sisteme de alimentare

cu apa.

Din analiza datelor avute la dispoziţie

rezultă că volumele de compensare

pot ajunge la 20% din consumul

zilnic. Dacă se ţine seama că

în rezerva intangibilă are încă cca.

13% rezultă că din volumul minim al

rezervorului, de 50% din consumul

zilnic, rămâne pentru volumul de

avarie un volum (nu şi ca apă acumulată

rezerva nefiind protejată) de

cca. 17%; este suficient? Cum rezerva

de avarie nu este protejată există

şi riscul ca aceasta să nu fie disponibilă,

mai ales din cauza pierderilor

de apă din reţea.

Problema determinării curbei

consumului de apă este complicată

deoarece este încă greu de măsurat

dar cu mijloacele din dotările de astăzi

(contorizare, debitmetrie) acest

lucru se poate face. Verificările făcute

pe baza unora dintre măsurătorile

puse la dispoziţie de câţiva furnizori,

cărora le mulţumim pentru înţelegere,

permit determinarea acestui

volum. Problema este complicată

deoarece apar doi factori importanţi:

(1) trebuie găsită ziua care solicită cel

10 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Despre necesitatea verificării prevederilor privind calculul

volumului de compensare din rezervoare

Fig.6 .Schema complexă de alimentare cu apă la Iaşi [ 7].

distribuţia apei; editată -

Institutul de Construcţii-

Bucureşti, 1968

2. Abramov NN, Gheniev NN,

Pavlov V; Alimentări cu apă,

traducere din limba rusă, Editura

Tehnică 1953.

3. STAS 4165/88 Rezervoare de

înmagazinare de beton armat.

Prescripţii generale.

4. Dumitrescu L - Contribuţie la

proiectarea economică a reţelelor

de alimentare cu apă şi a

reţelelor de pompare cu

recipienţi pneumatici pentru

ansambluri de clădiri; teză de

doctorat, ICB, 1974

5. Sârbu I, - Optimizarea energetică

a sistemelor de distribuţie a apei;

Ed Academiei Române, 1997

6. Mielcorewicz E, Roman M,

Analysis of water consumption.

Congresul AIDE Kioto 1978;

subiect special nr 1

7. Toma I, - Contribuţii la

optimizarea funcţională şi

energetică a sistemelor de

distribuţie a apei. Teză de

doctorat 2008, Univ. Politehnica

Iaşi

Fig.7. Schema de dimensionare a volumului în urma schimbării

regimului de pompare (la pompare-a, la rezervorul oraşului-b).

mai mare volum de compensare (deci

trebuie urmărită variaţia consumului pe

cel puţin un an) şi (2) pierderile de apă

pot influenţa mult valoarea curbei (ciudat

este că volumul de compensare este

mic la un consum relativ constant (fapt

care arată pierderi mari de apă şi acest

lucru se poate vedea la consumul de

noapte pe unele dintre curbe, fig. 4,5);

aceste pierderi nu sunt cunoscute dar

sunt variabile în timp. Totodată se

poate face şi verificarea valorii coeficienţilor

de variaţie zilnică şi orară.

Schimbarea regimului de pompare

(prin ocolirea orelor de vârf energetic)

duce automat la modificarea

volumului necesar de apă în rezervoare;

trebuie verificat dacă

nu sunt introduse restricţii

de funcţionare.

Vrei să îţi promovezi

activitateaprin

intermediul

BIBLIOGRAFIE

Revistei ROMAQUA?

1. Mănescu

Al. – Ali -

mentări

cu apă;

culegere

de pro -

bleme,

partea III-aîn

ma ga -

zinarea şi

Noi îţi oferim o gamă largă de

instrumente şi metode prin care

poţi să îţi faci cunoscută afacerea.

Acum poţi alege între publicarea

de pagini de reclamă, index de

firme, articole de promovare,

organizare de evenimente.

Alegând să

apari în paginile revistei,

vei fi promovat şi

în mediul online, atât prin

intermediul revistei ce se distribuie

în format electro nic, cât

şi prin site-urile pe care ARA le

deţine în portofoliu.

Pentru detalii nu ezitaţi să ne

contactaţi!

Tel.: 004 021 316 27 87;

004 0747 029 988

FAX: 004 021 316 27 88

E-mail:romaqua@ara.ro

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

11


STUDII SI CERCETARI

gabriel racOViteaNu

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Sef

Catedra de Inginerie sanitara si Protectia Apelor

Email: rgabriel@utcb.ro

eleNa VulPasu

Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Catedra

de Inginerie sanitara si Protectia Apelor

Email: vulpasu@utcb.ro

Evaluarea calităţii nămolului

provenit din staţiile

de epurare din România

ABSTRACT

The paper presents an analyse of the quality of the sludge from the wastewater treatment plants. It has been

sampled sludge from 73 operational wastewater treatment plants, the study being considered relevant at

national scale. The results indicate a normal composition without concerning overpassing of toxic compounds

as heavy metals. Though, the concentrations of some parameters indicates insufficient treatment of the sludge

and important possibilities to improve the actual wastewater treatment schemes.

1. INTRODUCERE

Dezvoltarea infrastructurii în domeniul colectării şi epurării

apelor uzate în România va conduce la producţia unor

cantităţi de nămol de epurare din ce în ce mai ridicate.

Calitatea nămolului din staţiile de epurare depinde de calitatea

apei uzate influenţa în staţie şi procesele de epurare

şi tratare a nămolului. Pentru alegerea rutelor de valorificare

a acestor nămoluri este necesară determinarea calităţii.

La nivel internaţional utilizarea nămolului în agricultura

este considerată a fi cea mai durabilă opţiune dintre

cele disponibile pentru gestionarea nămolului având în vedere

că reciclează nutrienţi valoroşi (nitrogen şi fosfor) şi

substanţe organice în beneficiul solului, cu condiţia înca -

drării în concentraţiile normate a inhibitorilor de tip me ta -

le. In România calitatea nămolului de epurare utilizat în

agricultură este reglementată prin Ordinul 344/2004 pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului

şi în special a solurilor, când se utilizează nămolurile de

epurare în agricultură.

Se menţioneaza faptul că rezultatele prezentate

în articol fac parte din Proiectul „Elaborarea Politicii

Naţionale de Gestionare a Nămolului de Epurare”

finan ţat de Uniunea Europeană prin Autoritatea de

Management POS Mediu, aflat în curs de realizare e

către consorţiul Mott MacDonald, ISPE, UTCB, Biotehnol.

Analizele s-au realizat de către laboratorul

INCD ECOIND.

EVALUAREA CALITĂţII NĂMOLULUI -

2. ABORDARE

In vederea evaluării calităţii

nămo lului produs în staţiile de epurare

din România s-a considerat lista

completă a staţiilor de epurare existente.

O parte dintre acestea sunt staţii

foarte mici, sau staţii de epurare

compacte pentru comunităţi mici cu

producţie nesemnificativă de nămol.

O serie de alte staţii de epurare nu

sunt în funcţiune, apa uzată fiind deversată

direct în emisar, pe de o parte

datorită stării de degradare avansate

în care se află obiectele tehnologice

ale staţiei de epurare pe de altă

parte datorită faptului că acestea se

află în retehnologizare.

Prin excluderea staţiilor nefunc -

ţio nale s-a întocmit o lista de 149

staţii de epurare considerate ca fiind

aflate în operare. Au fost vizate în

special staţiile de epurare din locali -

tăţile cu peste 10.000 locuitori, care

au o producţie semnificativă de nămol.

S-au considerat în special oraşele

mari din fiecare judeţ care au aport

de apă uzată industrială la apa uzată

menajera deoarece concentraţiile de

poluanţi din nămol pot fi datorate

acestora.

12 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

Au fost recoltate probe de nămol

din 73 staţii de epurare, celelalte 7

nefiind în funcţiune sau neavând

producţie de nămol în perioada recoltării

probelor. Se consideră că

acestea sunt reprezentative la nivel

naţional, acoperind mai mult de 50%

din sursele importante de nămol.

Calitatea nămolului a fost determinată

prin analiza următorilor parametri:

S Indicatori generali: pH, substanţa

uscată (umiditate), densitatea

aparentă, densitatea reală, substanţe

organice;

S Nutrienţi: azot total, azot amoniacal,

fosfor, potasiu, calciu, magneziu,

sulf;

S Metale grele:

F prioritar: Zn, Cu, Ni, Cd,

Pb, Cr, Hg;

F secundar: B, Co, Fe, Mn,

Mo, As, Se;

S Contaminanţi organici:

F AOX – compuşi organici

halogenaţi adsorbabili;

F LAS – alchibenzen sulfonat

liniar;

F DEHP – di-2etilhexil ftalat;

F NPE – detergenţi anionici;

F PAH – hidrocarburi aromatice

policiclice;

F PCB – bifeni policlorurati şi

clorobenzeni;

F PCDD – dioxine;

F PCDF – furani.

S Indicatori microbiologici:

F Salmonella;

F Bacterii coliforme fecale.

3. REzULTATE

In figura 1a se prezintă variaţia

conţinutului de substanţa uscată

(S.U.) şi a umidităţii (W) din probele

de nămol. Analiza graficului indică:

·S 55% din probele de nămol analizate

au W>78% (valoarea medie a umidi -

tăţii); aceasta relevă performanţe

scăzute ale tehnologiilor de tratare a

nămolurilor; există rezultate neconcludente

deoarece: nu sunt specificate

exact condiţiile de prelevare, în

special pentru probele recoltate de pe

paturile de uscare; Acestea sunt: probe

din decantorul primar (Oneşti,

Dej, Suceava, Fălticeni), după îngroşare

(Piatra-Neamţ, Bacău, Ianca);

în 32 staţii de epurare nămol procesat

(stabilizat, îgroşat) sau neprocesat

este trimis la paturile de uscare;

alimentarea exactă a paturilor de uscare

sau intervalele dintre alimentări

nu sunt exact cunoscute;

Figura 1b prezintă variaţia concentraţiei

de substanţe organice din

probele de nămol analizate, exprimată

ca procent din substanţa uscată

(% S.U.). Analiza graficului a pus în

evidenţă următoarele:

S 45% din probele analizate indică o

concentraţie un conţinut organic

mai mic decât valoarea medie;

S 55% din probele analizate din punct

de vedere al conţinutului de substanţă

organică din substanţa uscată

au fost peste valoarea medie şi 20%

din valori indică un conţinut organic

>60% din substanţa uscată;

aceasta pune în evidenţă deficienţe

majore în tehnologiile de tratare a

nămolurilor.

Variaţia raportului Substanţa minerală

/ Substanţa organică (vola -

tilă) în probele de nămol analizate

indică un raport subunitar pentru

50% din SEAU; pentru 25 SEAU (o

parte dintre acestea reabilitate în ultima

perioadă) conţinutul de substanţă

organică este peste 25% S.U;

aceasta indică eficienţe reduse pentru

procesul de stabilizare a nămolului.

Figura 2 prezintă concentraţiile

de plumb în nămolurile analizate. Se

poate observa că numai în două cazuri

(SEAU Bistriţa şi SEAU Curtea

de Argeş) concentraţiile de plumb

sunt mai mari decât concentraţia maxim

admisibilă conform Ordinului

344/2004 şi ordinului 49/2004 al Ministrului

Mediului privind protecţia

mediului şi a solului. La SEAU Bistriţa

valoarea este foarte mare

(>300% faţă de valoarea limită) iar

explicaţia posibilă poate fi contribuţia

activităţilor industriale.

Circa 70% din probele analizate

au avut concentraţii de plumb mai

mici de 100 mg/kg S.U. faţă de 300

mg/kg S.U. conform Ordinului

344/2004.

Figura 3 prezintă harta României

şi distribuţia concentraţiilor de

plumb în nămol.

Figura 4 prezintă variaţia concentraţiei

de cadmiu (Cd) în probele de

nămol analizate; trei probe (Moreni-

Dâmboviţa, Orşova-Mehedinţi,

Fig. 1. Variaţia concentraţiei de substanţă uscată, respectiv a umidităţii (a) şi variaţia concentraţiei de materie organică (b)

în probele de nămol recoltate.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

13


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

Sighi şoara-Mureş) au depăşit valoarea

limită admisă la concentraţia de

cadmiu; aceasta se poate explica prin

factorii (geologici, apa subterană)

dar mai fezabil este utilizarea cadmiului

în procesul de producţie al

diferitelor industrii (electronică) care

descarcă în reţeaua publică de ca na -

li zare. Se poate observa că numai 4%

tri buţia concentraţiilor de cadmiu în

nămolul de epurare din România.

Figura 6 prezintă variaţia concentraţiilor

de zinc în probele de nămol

analizate, cele mai multe din SEAU

nu depăşesc valoarea limită (2000

mg/kg S.U.) dar aceasta este depăşită

pentru SEAU Bistriţa (6400

mg/kg S.U.), Sighetu-Marmaţiei

(6300 mg/kg S.U.), Turnu-Măgurele

(3620 mg/kg S.U.); o explicaţie ar

putea consta în acoperişurile de tablă

zincată ale caselor şi halelor industriale

şi descărcărilor de apă uzată

industrială. Numai 10% din probele

de nămol depăşesc concentraţia limită

impusă de Ord. 344/2004 (2000

mg/kg S.U.); 60% din probele analizate

au avut concentraţii de zinc sub

1000 mg/kg S.U.

Harta (fig.7) arată distribuţia concentraţiei

de zinc în nămolul de epurare

din România.

In ceea ce priveşte concentraţia

de crom în probele de nămol, aceasta

Fig. 2. Variatia concentratiei de plumb in probele de namol

(% din probele analizate).

Figura 3 prezinta harta Romaniei si distributia concentratiilor

de plumb in namol.

din probele analizate au prezentat

concentraţii de cadmiu mai mari decât

valoarea admisă conform Ordinului

344/2004 (10 mg/kg S.U.) şi

30% din probele de nămol au avut o

concentraţie de cadmiu mai mică de

1 mg/kg S.U. Figura 5 prezintă dis -

a fost depăşită faţă de limita admisă

conform Ordinului 344/2004 (500

mg/kg S.U.) în 2 cazuri: SEAU Piatra-Neamţ

(540 mg/ kg S.U.) şi

SEAU Satu-Mare (616-1409 mg/kg

S.U.); pentru SEAU Satu-Mare, pro -

ba bil datorită activităţilor industri-

Fig. 4. Variatia concentratiei de cadmiu in probele de namol

(% din probele analizate).

Fig. 5. Variatia concentratiilor de cadmiu in namolul de

epurare din Romania.

14 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

ale. 75% din probele analizate au fost

sub 100 mg/kg S.U.

Concentraţia de cupru a fost mai

mare decât limita admisă conform

Ord. 344/2004 (500 mg/kg S.U.)

pentru următoarele staţii de epurare:

Filiaşi-Dolj (549 mg/kg S.U.), Re -

ghin-Mureş (716 mg/kg S.U.) şi

Câmpina-Prahova (641 mg/kg S.U);

Oradea, Bistriţa, Botoşani, Reşiţa,

Iaşi, Baia-Mare, Tg.Mureş, Satu-

Mare, Vaslui, Rm. Vâlcea, Focşani.

Se menţionează faptul că arsenul nu

este normat în Uniunea Europeană,

România având o limită relativ stringentă

impusă la nivel local.

Din punct de vederea al contaminării

cu substanţe de natură organică

concentraţiile mari

pot fi datorate

şiroirii apelor meteorice

pe suprafaţa te re nu rilor, spălătoriilor

de maşini sau rafinăriilor. Ca

şi în cazul arsenului, România a

adoptat limite stringente pentru

acest parametru, care de altfel nu

este normat în Uniunea Europeană.

In figura 10 este prezentată concentraţia

de PAH în probele de nămol

analizate.

Fig. 6. Variatia concentratiei de zinc in probele de namol (%

din probele analizate).

Fig. 7. Variatia concentratiilor de zinc in namolul de epurare

din Romania.

valorile mari pot fi explicate prin

descărcările de apă uzată industrială

de la industriile locale şi posibil da -

to rită instalaţiilor interioare (depinzând

de chimismul apei potabile).

Concentraţia de mercur (5 mg/kg

S.U.) a fost depăşită în două SEAU:

Roman-Neamţ (6.08 mg/kg S.U.) şi

Rădăuţi-Suceava (5.4 mg/kg S.U.);

acestea pot fi explicate numai prin

contribuţia industriei care utilizează

mercur; 85% din probe au avut o

con centraţie de mercur mai mică de

1.5 mg/kg S.U.).

Din cele prezentate se observă că

din punct de vedere al concentraţiei

de metale grele nămolurile provenite

din staţiile de epurare din România

nu pun probleme deosebite. Depăşirile

sunt uşor peste limita admisă în

cazuri izolate.

Figurile 8 şi 9 prezintă concentra -

ţiile de arsen în probele de nămol

ana lizate; pentru 50% of din probe

(24 valori), concentraţia maxim admisă

(10 mg/ kg S.U. conform Ord.

344/2004) a fost depăşită: Alba-Iulia,

s-a constatat că acestea sunt prezente

în majoritatea staţiilor de epurare

din România, în concentraţii de până

la 7 ori mai mari decât limita admisă.

Astfel, concentraţia de hidrocarburi

aromatice policiclice (PAH) re -

pre zen tând suma compuşilor: anhtracene,

fenanten,

naftalină, fluoranten,

pyren,

Benz(a)antracen,

chrisen,

Benz(b)fluoranten,

Benz(a)pyren,

Benz(ghi)perylen,

indeno(1,2,3-cd)pyren

a fost depăşită

în 80% din probele

analizate. Compuşii

din grupa PAH

sunt susceptibili de

a genera cancer

dacă sunt ingeraţi

în alimente sau apă;

Variaţia concentraţiei de bifenili

policloruraţi (PCB: suma congenerilor:

28; 52; 101; 118; 138; 153; 180)

este prezentată în figura următoare.

Concentraţia maxim admisibilă este

0.8 mg/kg S.U. conform Ord.

344/2004 şi Ordinului Ministrului

Fig.8. Variatia concentratiilor de arsen in namolul de epurare

din Romania.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

15


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

Me diului nr. 756/10997 privind po -

lu area mediului. Următoarele staţii

de epurare au prezentat concentraţii

peste valoarea limită: SEAU Bacău

(1.23 – 1.52 mg/kg D.S.), SEAU

S

de nămol reprezentative au fost

ana lizate şi au fost prezentate re -

zul tatele;

Calitatea nămolului este determinată

de starea staţiilor de epurare

50%), în timp ce în cazul

unui proces slab de tratare

a nămolului acest raport

este sub 1; din totalul de

73 staţii analizate:

Fig. 9. Variatia concentratiei de arsen in probele de namol.

Petro şani (1.39 mg/kg D.S.), SEAU

Suceava (1.54 mg/kg D.S.); aceste

concentraţii pot fi explicate prin acti -

vi tăţile industriale care utilizează

sau produc: materiale plastice, solvenţi,

lubrifianţi, transformatoare

(industria electrică).

din România; deficienţele în schemele

de epurare a apelor uzate

sau în tratarea nămolului sunt

puse în evidenţă de următorii

para metrii:

F Raportul între cantitatea

de substanţă minerală şi

S

F 54% (40 SEAU) tratează

nămolul suficient (SM/SV

> 1.0);

F 46% (33 SEAU) tratează insuficient

nămolul (SM/SV


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

mg/kg S.U.):

s Staţia de epurare Moreni

(11.6 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Sighişoara

(124 mg/kg S.U.);

s

s

Staţia de epurare Odorheiu

Secuiesc (2066

mg/kg S.U.);

Staţia de epurare Sighetu

Marmaţiei (6282

s

s

Staţia de epurare Constanţa

(12.65 mg/kg

S.U.);

Staţia de epurare Iaşi

(15.32 mg/kg S.U.);

Fig. 11. Variatia concentratiei de bifenili policlorurati in probele de namol.

s Staţia de epurare Orşova

(29.9 mg/kg S.U.);

F Plumb (limita – 300

mg/kg S.U.):

s Staţia de epurare Curtea

de Argeş (307

mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Bistriţa

(971 mg/kg S.U.);

F Crom (limita – 500 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Piatra

Neamţ (725.5 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Satu

Mare (1012.5 mg/kg

S.U.);

F Nichel (limita – 100

mg/kg S.U.):

s Staţia de epurare Sebeş

(253 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Sighişoara

(149 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Vas -

lui (113 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Adjud

(654 mg/kg S.U.);

F Zinc (limita – 2000 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Bistriţa

(6399 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Filiaşi

(3603 mg/kg S.U.);

mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Câmpina

(2428 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Turnu

Măgurele (3620

mg/kg S.U.);

F Cupru (limita – 500 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Fliaşi

(549 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Reghin

(716 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Câmpina

(641 mg/kg S.U.);

F Mercur (limita – 5 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Roman

(6.08 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Rădauţi

(5.4 mg/kg S.U.);

F Arsen (limita – 10 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Alba

Iulia (13.76 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Oradea

(15.9 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Bistriţa

(21.75 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Botoşani

(12.6 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Reşiţa

(29.12 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Baia

Mare (56.55 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Tg.

Mureş (15.25 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Satu

Mare (10.58 mg/kg

S.U.);

s Staţia de epurare Vas -

lui (36.77 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Râmnicu

Vâlcea (14.67

mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Focşani

(11.54 mg/kg

S.U.);

F PCB (limita – 0.8 mg/kg

S.U.):

s Staţia de epurare Bacău

(1.23 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Petroşani

(1 mg/kg S.U.);

s Staţia de epurare Bals

(0.98 mg/kg S.U.);

s PAH (limita – 5 mg/kg

S.U.): cele mai multe

staţii de epurare depăşesc

limita (60 staţii

din 73) exceptând ur -

mă toarele staţii de epurare:

Alba Iulia, Sebeş,

Arad, Olteniţa, Dej,

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

17


STUDII SI CERCETARI

Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania

S

S

Constanţa, Târgovişte,

Moreni, Filiaşi, Orşova,

Băicoi, Huşi, Drăgă -

şani; o explicaţie posibilă

pentru depăşirea

acestui parametru este

descărcarea extensivă

şi necontrolată în sistemul

de canalizare a

ape lor uzate de la spă -

lă toriile de maşini;

Potenţialul de utilizare a nămolului

în agricultură arată faptul că

în cele mai multe din cazuri, nămolul

poate fi utilizat în agricultură;

singurele excepţii sunt în si -

tu aţiile în care nămolul nu se în -

ca drează în limitele impuse de

Ordinul 344/16.08.2004 pentru

aprobarea normelor tehnice privind

protecţia mediului şi în particular

a solului când se utilizează

nămoluri de epurare în agricultură;

Referitor la capacitatea existentă

de tratare a nămolurilor se impun

următoarele concluzii:

F Este evident că tratarea nă -

mo lului se va îmbunătăţi

semnificativ în următorii

ani ca urmare a investiţiilor

importante realizate în

sectorul de apă uzată;

F Se presupune, de asemenea

că producţia de nămol

va creşte semnificativ; ac -

tu almente producţia de

nă mol este ignorată în

multe staţii de epurare

care sunt în stare proastă;

investiţiile în staţii de epurare

vor lua în considerare

următoarele aspecte în

ceea ce priveşte tratarea

nămolului:

F Este necesar ca procesele

de tratare a nămolului să

includă stabilizarea (ana-

erobă, aerobă sau chi -

mică);

F Deshidratarea se recomandă:

s Minimum 20% S.U.

pentru utilizarea în

agri cultură dar un conţinut

mai mare de substanţa

uscate este de

dorit în vederea reducerii

costurilor cu

transportul şi împrăş ti -

e rea acestuia;

s Minimum 35% S.U. depunerea

la depozitele

de deşeuri ecologice; se

menţionează totuşi că

stocarea în depozite a

nă molului nu este o so -

luţie care poate fi adoptată

pe termen lung şi

în acest sens se conside

normală limitarea

pe cât posibil a acestei

rute de utilizare a nămolului.

F Calitatea nămolului este

puternic dependentă de

calitatea apei uzate. Aceasta

impune necesitatea monitorizării

descărcărilor industriale

şi implementarea

unui plan de acţiune pentru

identificarea descărcărilor

în cauză. Principiul

“poluatorul plăteşte” trebuie

implementat şi aplicat

de către producătorii de

apă pentru a se asigura că

pre-epurarea se va realiza

de către agenţii industriali

care descarcă ape uzate

care nu se încadrează în li -

mi tele impuse de legislaţia

în vigoare.

MulŢuMiri

Autorii mulţumesc colabora -

torilor pentru contribuţiile importante

la realizarea studiului:

F Mott MacDonald, Domnilor

Toma Stoia, Jeremy

Hall şi Geoff Lawn;

F Institutului Naţional de

Cercetare Dezvoltare

INCD ECOIND, Doamnei

Dr.chim. Margareta Nicolau;

F Ministerul Mediului şi Pădurilor,

Doamnelor Dr.ing.

Ileana Vasilescu, Doamnei

Ing. Marinela Naumescu,

Domnului Ing. Florin Burnar.

BiBliografie

1. New England interstate

water pollution control

commision – The wastewater

treatment plant. Operators

guide to biosolids sampling

plans, 2006;

2. U.S.Environmental Protection

Agency – Process

design manual – land application

of sewage sludge and domestic

septage, 1995;

3. Mott MacDonald, ISPE,

UTCB, Biotehnol - Elaborarea

politicii nationale de gestionare

a namolurilor de epurare.

Raport privind stadiul

actual al producerii si gestionarii

namolurilor, 2011;

4. Guvernul Romaniei - Ordinul

344/16.08.2004 pentru

aprobarea normelor tehnice

privind protectia mediului si

in particular a solului cand se

utilizeaza namoluri de epurare

in agricultura;

5. Consiliul Uniunii Europene

– Carte verde privind

gestionarea deseurilor biologice

in Uniunea Europeana –

Bruxelles, 2008;

6. Harison, E.Z., Krogman,

U. et al., 2007. Guidelines for

application of sewage biosolids

to agricultural lands in the

northeastern U.S. RUTGERS

New Jersey Agricultural

Experiment Station Buletin.

18 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII ŞI CERCETĂRI

Dr. iNg. steliaN iaNuli

inginer de proces ape uzate - asi consult, sua . senior consultant ape uzate -

Parcis bucureşti, românia

ABSTRACT

Wastewater treatment plant sludge management is one the most stringent issues the plant Romanian operators, and

not only them, are usually facing following either the new plants erection or existing plants rehabilitation. In the

more restrictive nowadays environmental regulations context as well as the constantly increasing residual disposal

costs, decreasing the sludge amounts and volumes has become an absolute goal to be implemented.

Deshidratare avansată a

nămolurilor din staţiile de

epurare a apelor uzate prin

CINETIK Linear Electro-

Dewatering

Wastewater Treatment Plant

Advanced Sludge Dewatering

by CINETIK Linear Electro-

Dewatering

Keywords:

wastewater treatment plant;

advanced sludge dewatering;

linear electro-dewatering;

cinetik.

Soluţiile propuse la ora actuală în România estimează, fără a fi

exhaustive, următoarele rute principale de utilizare a nămolurilor

provenite din staţiile de epurare: a. utilizarea nămolurilor în agricultură

în cazul nămolurilor deshidratate convenţional cu un continut de

substanţă uscată de 10-25%; b. deshidratarea avansată a nămolurilor

la un conţinut în substantă uscată de minimum 35% şi utilizarea lor în

agricultură (în cazul când aceasta este fezabilă); c. deshidratarea

avansată a nămolurilor la un conţinut în substantă uscată de minimum

35% şi depozitarea acestora în depozitele de deşeuri menajere

orăşeneşti; d. tratarea termică (incinerarea, co-incinerarea, piroliză sau

gazificare) şi depozitarea sau utilizarea lor în agricultură (în cazul cand

aceasta este fezabilă).

Deshidratarea avansată a nămolurilor prin CINETIK linear electro-dewatering

(EDW) este un procedeu si o etapă de tratare a

nămolurilor în care nămolul deshidratat convenţional, cu un conţinut de

substantă uscată cuprins între 10-25%, este mai departe deshidratat

până la un conţinut de substantă uscată de 35-50%. Procedeul constă

în trecerea nămolului deshidratat convenţional printr-un câmp electric

de curent continuu concomitent cu aplicarea unei presiuni mecanice

controlate. Rezultatele sunt semnificative: conţinut de solide totale de

The proposed solutions for wastewater treatment plants sludge

management in Romania non-exhaustively estimate the following main

routes: a. Sludge recycle in agriculture for conventional dewatered

sludge with a Total Solids varying between 10-25%; b. Sludge

advanced dewatering to a minimum Total Solids content of 35% and its

recycling in the agriculture (when this is feasible); c. Sludge advanced

dewatering to a minimum Total Solids content of 35% and its disposal

to the municipal solid wastes landfills; d. Sludge thermal treatment

(drying, incineration, co-incineration, pyrolysis or gasification) followed

by its landfilling or recycling to the agriculture (when this is feasible).

The sludge advanced dewatering by CINETIK Linear Electro-

Dewatering (EDW) is a proceeding and a step in sludge treatment

where the conventional dewatered sludge, with total solids content

varying between 10-25%, is further dewatered up to Total Solids

content of 35-50%. The procedure consists of passing the conventional

dewatered sludge through a DC electrical field simultaneously with

controlled mechanical pressure. The results are impressive: Total

Solids content of 35-50% (humidity of 50-65%) accompanied by sludge

22 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

35-50% (umiditate de 50%-65%) însoţit de o reducere a volumului cu

până la 50-70%; eliminarea patogenilor, viruşilor şi paraziţilor cu avantaje

evidente în utilizarea nămolurilor în agricultură; reducerea costurilor de

operare, de evacuare în cazul depozitării la depozitele de deşeuri;

reducerea costurilor de investiţie pentru orice procedeu de tratare

termică care s-ar preconiza în viitor; furnizarea operatorului a unei

opţiuni în luarea deciziilor pentru tratarea şi utilizarea ulterioară a

nămolurilor (foarte important !).

1

CADRU LEGISLATIV

Scopul acestei prezentări nu este de a enumera în totalitate

legislaţia europeană şi românească din domeniul gestionării deşeurilor,

ci de a puncta dintre acestea directivele şi legile ce reglementează şi

influenţează tratarea şi rutele de utilizare a nămolurilor provenite de la

staţiile de epurare a apelor uzate orăşeneşti (numite în continuare “nămoluri”).

Cadrul legislativ, în care nămolurile sunt încadrate ca tip de reziduu,

procedurile de management precum şi condiţii pe care acestea trebuie

să le îndeplinească la reciclarea în mediul înconjurător, se bazează pe

următoarele Directive Europene (cu corespondenţă în legislativul românesc):

S Directiva 91/271/EEC din 21 mai 1991, reglementează condiţiile

cadru minime pentru epurarea apelor uzate orăşeneşti.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de Normativul

NTPA-011 din 28 februarie 2002 privind colectarea şi epurarea apelor

uzate orăşeneşti.

S Directiva 2006/12/EEC din 5 aprilie 2006 (denumită şi

Directiva Cadru pentru Deşeuri), reglementează principiile generale de

gestionare (management) al deşeurilor.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de Legea

nr. 426 din 18 iulie 2001 privind regimul deşeurilor.

S Directiva 1999/31/EEC din 26 aprilie 1999, (denumită şi Directiva

Depozitelor de Deşeuri), reglementează gestionarea deşeurilor

prin implementarea unor cerinţe tehnice şi de exploatare privind deşeurile

şi depozitele de deşeuri în vederea reducerii impactului (efectelor

negative) pe care acestea îl produc prin poluarea apelor de suprafaţă,

a apelor subterane, a solului, a aerului, inclusiv asupra sănătăţii

oamenilor şi a efectului de seră pe care îl pot genera.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de HG nr.

349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor.

S Directiva 86/278/EEC din 12 iunie 1986, reglementează

condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru protecţia mediului în general şi a

solului în particular la utilizarea nămolurilor în agricultură.

F Echivalentul legislativ românesc este reprezentat de Ordinul

nr. 344 din 16 august 2004 (emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi

Apelor şi Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale) pentru

aprobarea Normelor tehnice privind protecţia mediului şi în special a

solurilor, când utilizarea nămolurilor de epurare se face în agricultură.

S Directiva 2000/76/EC din 4 decembrie 2000, reglementează

condiţiile ce trebuie îndeplinite la proiectarea şi operarea staţiilor de incinerare

sau co-incinerare a nămolurilor pentru prevenirea şi limitarea

efectelor negative cauzate de emisiile de aer şi apă contaminate asupra

mediului înconjurător (aer, apele de suprafaţă, apele subterane) şi

sănătăţii oamenilor.

În plus de directivele europene şi legile corespunzătoare româneşti

menţionate mai sus, Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor îşi aduce

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

1

mass and volume reduction by 50-70%; pathogens, viruses and

parasites removal with obvious advantages for sludge agricultural

recycling; operating and removal costs decrease in the sludge

landfilling situation; capital costs shrinkage for any sludge thermal

treatment that will be envisioned in the future; providing plant operator

with options in decision making for subsequent sludge treatment or

recycling (very important !).

LEGISLATIVE FRAMEWORK

The purpose of this section is not to list the entire wastes

management European and Romanian legislation, but rather to point

out those directives and regulations which regulate and affect the

treatment and recycling routes for wastewater treatment sludge

(referred to as “sludge”).

The legislative framework, where the sludge is categorized as

waste, the sludge management proceedings as well as the conditions

this has to comply with for recycling back to the environment, is based

on the following European Directives (with their Romanian equivalent

laws):

S Directive 91/271/EEC of May 21, 1991, regulates the

minimum framework for municipal wastewater treatment.

F The Romanian equivalent regulation is NTPA-011 norm

dated February 28, 2002 with regard to the municipal wastewater

collection and treatment.

S Directive 2006/12/EEC of April 5, 2006 (also called the

Waste Framework Directive), regulates the general principles for

wastes management.

F The Romanian equivalent regulation is Law no. 426 dated

July 18, 2001 with regard to the wastes regime.

S Directive 1999/31/EEC of April 26, 1999, (also called the

Waste Directive), regulates the wastes management and municipal

waste landfills by implementing technical and operational requirements

in order to mitigate the impact (negative effects) produced on surface

waters, underground water, soil and air pollution, as well as on the

human health and greenhouse gases generation.

F The Romanian equivalent regulation is Government

Decision no. 349 of April 21, 2005 with regard to landfill disposal.

S Directive 86/278/EEC of June 12, 1986, regulates the

criteria required to be met for environment protection in general and for

soil protection in particular when sludge recycling is routed to the

agricultural sector.

F The Romanian equivalent regulation is Order no. 344 of

August 16, 2004 (issued by the Ministries of Environment and Water

Management and Agriculture, Forestry and Rural Development) for the

approval of the environment and soil protection technical norms, when

wastewater treatment sludge is utilized in agricultural sector.

S Directive 2000/76/EC of December 4, 2000, regulates the

criteria for sludge incineration and co-incineration plants design and

operation for negative effects preventing and limiting caused by the

polluted air emissions and water on the environment (air, surface

waters, underground water) and human health.

Additionally to the above mentioned European directives and their

Romanian correspondents, the Ministry of Environment and Water

Management brings up its contribution by issuing the following wastes

norm:

S Order no. 757 of November 26, 2004 with regard to the

approval of “Technical norm for wastes disposal in wastes

23


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

contribuţia prin emiterea următorului Normativ privind depozitarea

deşeurilor:

S Ordinul nr. 757 din 26 noiembrie 2004 privind aprobarea

“Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor” cu data intrării

în vigoare 26 ianuarie 2005, reglementează, similar cu Directiva

1999/31/EEC, condiţiile tehnice şi de operare ce trebuie îndeplinite la

depozitarea deşeurilor pentru a evita poluarea apelor de suprafaţă, a

apelor subterane, a solului, a aerului, inclusiv reducerea efectelor

negative asupra sănătăţii oamenilor.

Din Directivele si reglementările menţionate se pot desprinde următoarele

concluzii privind tratarea si rutele de gestionare şi utilizare a

nămolurilor provenite din staţiile de epurare a apelor uzate:

Ø Nămolurile provenite din staţiile de epurare au fost identificate

ca reziduu (deşeu) fie în stare tratată sau netratată (Directiva 91/271/EEC).

Ø Obligativitatea tratării nămolurilor înainte de depozitarea în

depozitele de deşeuri orăşeneşti (Directiva 1999/31/EEC).

Ø Limitarea utilizării nămolurilor în agricultură funcţie de conţinutul

în metale grele precum şi a gradului de acceptanţă a solului pe care urmează

a se utiliza nămolurile provenite de la staţiile de epurare

(Directiva 86/278/EEC).

Ø Acceptarea nămolurilor spre depozitare în cadrul depozitelor

de deşeuri poate avea loc numai dacă acestea vor avea o umiditate de

65%, respectiv un conţinut de substanţă uscată (solide totale) de 35%.

(Ordinul 757/2005).

Ø Acceptarea nămolurilor spre depozitare în cadrul depozitelor

de deşeuri se poate face numai în amestec cu deşeuri menajere în

proporţie de 1:10 (Ordinul 757/2005). Cu toate acestea, normativul nu

stipulează dacă acest raport ce trebuie respectat se va face după

volum, greutatea umedă a nămolului sau substanţa uscată.

2

Probleme actuale ale staţiilor de epurare

privind nămolurile deshidratate convenţional

În România, începând cu anul 1991 de implementare a Directivei

91/271/EEC privind epurarea apelor uzate orăşeneşti, un număr

semnificativ de staţii de epurare noi au fost construite sau/şi reabilitate.

Tehnologiile utilizate pentru epurarea apelor uzate şi pentru tratarea

nămolurilor, în majoritatea cazurilor, asigură un nivel ridicat de operare

şi de conformitate cu cerinţele actuale, probate în staţii de epurare

similare din Europa sau America.

În marea majoritate a cazurilor, nămolurile produse în staţiile de

epurare provin din două surse: epurarea (decantarea) primară (în cazul

staţiilor de epurare cu capacitate medie şi mică, aceasta poate lipsi)

sub formă de nămol primar şi epurarea biologică (de la decantoarele

secundare sau similar) sub formă de nămol activat în exces. În

conformitate cu cerinţele reglementărilor menţionate, nămolurile sunt

(trebuie) stabilizate, de regulă fie prin fermentare anaerobă mezofilă

pentru staţiile de epurare de capacitate mare şi medie (cu o prealabilă

îngroşare a acestuia), fie stabilizate aerob pentru staţiile de epurare de

capacitate mică şi foarte mică, în vederea reducerii volumelor de nămol

prin stabilizarea substanţei organice.

Nămolul stabilizat, în mod normal, cu un conţinut în substanţă

uscată de 3-6%, se găseşte în stare lichidă, fiind încă într-o stare neacceptabilă

pentru nici una din rutele cunoscute de utilizare a nămolurilor.

Din acest motiv nămolurile stabilizate sunt supuse procesului de

deshidratare convenţională în care conţinutul de substanţă uscată este

adus în domeniul 18-25% (pentru amestecul stabilizat de nămol primar

cu cel activat în exces) cu reducere semnificativă a volumelor de nămol

landfills”, with effective date of January 26, 2005, regulates,

similarly as Directive 1999/31/EEC, the technical and operation criteria

that have to be complied with for wastes landfilling in order to avoid the

pollution of surface waters, underground water, soil and air, including

the negative effects on human health.

From the above Directives and regulations, the following ideas can

be drawn with regard to wastewater treatment sludge treatment and

management and recycle routes:

Considering the above listed directives and regulations, the

following conclusions, regarding the wastewater treatment plants

sludge treatment and routing, can be drawn:

Ø The wastewater treatment plants sludge has been identified

as residual outcome (wastes) either in treated or untreated state

(Directive 91/271/EEC).

Ø The sludge can be disposed to municipal solid waste landfills

only if it is treated (Directive 1999/31/EEC).

Ø The sludge recycling to the agricultural sector is limited by

the sludge heavy metals content and on the soil acceptance (Directive

86/278/EEC).

Ø The sludge can be disposed to municipal solid waste landfill

only if its humidity is less than 65%, total solids content is higher than

35% respectively (Order no. 757/2005).

Ø The sludge acceptance to the municipal solid waste landfill

can be done only if the sludge in mixed with municipal wastes to a

ration of 1:10 (Order no, 757/2005). Nevertheless, the norm does not

specify if this requested ratio is by volume, wet weight or dry weight.

2

Actual wastewater treatment plants issues

regarding conventional dewatered sludge

Starting with 1991, the year of Directive 91/271/EEC’s

implementation regarding the municipal wastewater treatment plant, a

significant number of wastewater treatment plants have been

erected/rehabilitated. The used technologies for wastewater and

sludge treatment, for most of the cases, provide high levels of operation

and conformance with the present requirements, confirmed to various

similar wastewater treatment plants in Europe and America.

Generally, the sludge produced in wastewater treatment plants has

two sources: the primary sedimentation (for small to medium plants this

may not be provided) in the form of primary sludge and the biological

treatment (from secondary clarifiers or similar) in the form of excess

activated sludge. In accordance with the sludge treatment regulations’

requirements, in order to reduce the sludge volumes by organic matter

stabilization, the sludge is (has to be) stabilized, usually either by

mesophilic anaerobic digestion, for high and medium capacity plants

(preceded by thickening process), or by aerobic digestion for plant of

small and very small capacity.

The stabilized sludge, normally with a total solids content of 3-6%,

is in liquid form, which is unacceptable for any of the known utilization

sludge routes. Consequently, the stabilized sludge undergoes

conventional dewatering where the sludge total solids is brought up to

18-25% (for digested mixed primary and excess sludge) accompanied

by a significant volume reduction but with no effect on pathogens,

viruses an parasites. Currently, for conventional dewatering of a

stabilized sludge of mixed primary and excess sludge has been used:

§ Belt Filter Presses, with a reachable total solids content of

20-25% for anaerobically digested sludge [1] and 12-25% for

24 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

însă fără a avea un efect asupra reducerii patogenilor, viruşilor şi a

paraziţilor.

Pentru deshidratarea convenţională a nămolurilor, de exemplu

pentru un nămol stabilizat (amestec de nămol primar cu cel activat în

exces), de regulă s-au folosit:

§ Filtre bandă, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscată

de 20-25% în cazul nămolurilor stabilizate anaerob [1], sau 12-25% în

cazul nămolurilor stabilizate aerob [1];

§ Filtre şurub, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscată

de 18-25% ;

§ Centrifuge, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscată

de 15-20% [1] ;

§ Filtre presă, ce pot obţine un conţinut de substanţă uscată

uzual de aproximativ 30% [1] (aproape deloc aplicat în România

datorită complexităţii sale în operare şi a costurilor ridicate de investitie

si operare) .

În prezent, la staţiile de epurare deja aflate în operare, stadiul

actual al tratării nămolurilor este deshidratarea conventională, respectiv

nămoluri cu un conţinut în substanţă uscată de maxim 18-25%. În

aceste condiţii, operatorii staţiilor de epurare din ţară care deja produc

nămol deshidratat convenţional şi care în mod normal îl evacuau către

depozitele de deşeuri disponibile, nu mai pot urma această rută

deoarece a devenit neconformă cu prevederile Ordinului 757/2005.

Conform acestui Ordin, nămolurile cu un conţinut de substanţă uscată

mai mic de 35% (respectiv cu o umiditate mai mare de 65%) sau la

care raportul amestecului de nămol deshidratat convenţional cu deşeurile

depăşeşte 1:10, nu mai sunt acceptate spre depozitare în cadrul

depozitelor de deşeuri.

Cu această perspectivă, operatorii staţiilor de epurare care nu au

variane alternative de evacuare a nămolului, altele decât depozitarea la

depozitele de deşeuri, trebuie să găsească rapid o soluţie tehnologică

de deshidratare avansată, care să asigure următoarele deziderate,

indiferent de ruta aleasă ulterior pentru utilizarea nămolurilor:

Ø Creşterea conţinutului de substanţă uscată la minimum 35%;

Ø Reducerea volumelor si a cantitătilor de nămol (în vederea

reducerii taxelor de transport şi de depozitare a nămolurilor la depozitele

de deşeuri sau pentru alte utilităti);

Ø Reducerea patogenilor, viruşilor şi a paraziţilor, în special în

situaţiile în care se urmăreşte folosirea nămolurilor deshidratate în

agricultură ;

Ø Operare automată, fără intervenţii semnificative din partea

operatorului;

Ø Utilizarea facilităţilor de deshidratare convenţionale existente

şi nu ocolirea acestora (la staţiile de epurare existente) ;

Ø Posibilitatea de integrare a soluţiei de deshidratare avansată

în schema (ruta) finală aleasă pentru nămolurile produse în staţia de

epurare.

Acesta este punctul în care tehnologia inovatoare CINETIK de

“linear electro-dewatering” (EDW – deshidratarea electrică) oferă o alternativă

viabilă, tehnico-economică pentru rezolvarea în întregime a

cerinţelor enumerate mai inainte.

Linear Electro-Dewatering (EDW) – o alternativă

3 eficientă de deshidratare avansată

a nămolurilor deshidratate convenţional

Procedeul de deshidratare avansată a nămolurilor CINETIK prin

electro-dewatering (metoda de tratare prin aplicarea în nămol a unui

câmp electric de curent continuu in acelasi timp cu aplicarea unei

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

aerobically digested sludge [1].

§ Screw Filters, with a reachable total solids content of 18-

25%.

§ Centrifuges, with a reachable total solids content of 15-20%

[1].

§ Filter Presses, with an usual reachable total solids content of

30% [1] (not applied for sewage sludge in Romania because of its

operation complexity and high capital and operation costs).

Presently, for the running wastewater treatment plants, the actual

status of the sludge treatment is conventional dewatering, respectively

dewatered sludge with total solids content of maximum 18-25%. Under

these circumstances, the operators of the plants, which already

produce conventional dewatered sludge normally routed to the

available solid waste landfills, are no longer able to dispose the sludge

on this route without breaking the provisions of Order no. 757/2007.

According to this Order, the sludge with a total solids content less than

35% (higher than 65% humidity), or at which the ratio between the

conventional dewatered sludge to municipal wastes exceeds 1:10, is

no longer accepted for disposal at the wastes landfills.

With this perspective, the wastewater treatment plants’ operators,

who do not have any alternative for sludge routing other than landfilling,

have to find a quick technological solution for advanced dewatering in

order to reach the following goals, whichever the subsequent sludge

route will be chosen for sludge recycling:

Ø Total solids content increase to minimum 35%

Ø Sludge amounts and volume decrease in order to avoid the

transport and landfilling fees or for any other use

Ø Reduction of pathogens, viruses and parasites, particularly

when the target goal is the recycle of the dewatered sludge in the

agricultural sector

Ø Automatic operation without significant operator’s

intervention

Ø Use the existing conventional dewatering facilities without

bypassing them (at the existing wastewater treatment plants)

Ø Provide fully integration of the advanced sludge dewatering

in the final route for wastewater treatment sludge.

This is the point where the CINETIK innovative technology by

“linear electro-dewatering” (EDW – electrical dewatering) provides a

feasible technical-economical alternative for solving all the above

requirements.

Linear Electro-Dewatering (EDW) – an effective

alternative for advanced dewatering of

3

conventional dewatered sludge

The CINETIK advanced sludge dewatering procedure through

electro-dewatering (treatment method by passing the sludge through a

DC electrical field while controlled mechanical pressure is applied) is

developed by the Canadian company GL&V Canada Inc., an OVIVO

Water division from USA. This technology has been thought to cover an

intermediate segment in the sludge treatment process sequence,

located between conventional sludge dewatering thermal sludge

treatment and final sludge routing.

3.1.EDW Theory [3]

The theory of electro-osmosis states that the rate of flow through

soil is proportional to the voltage gradient and the cross-sectional area.

The constant of proportionality is not dependent upon soil porosity, but

does vary with interstitial water salinity. The relationship is similar to

25


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

presiuni mecanice controlate) a fost dezvoltată de firma canadiană

GL&V Canada Inc, o divizie a firmei OVIVO Water din Statele Unite ale

Americii. Această tehnologie a fost gândită pentru a acoperi un segment

intermediar în succesiunea proceselor de tratare a nămolurilor, segment

situat între deshidratarea convenţională şi procedeele termice de tratare

sau a rutelor finale de utilizare a nămolurilor.

3.1.Teoria EDW [3]

Teoria electro-osmozei stipulează că debitul de apă într-un sol este

proporţional cu gradientul de tensiune şi cu aria secţiunii transversale.

Constanta de proporţionalitate nu este dependentă de porozitatea

solului dar variază cu salinitatea apei interstiţială. În cadrul legii lui

Darcy, relaţia este similară pentru debitul ce tranzitează un mediu

poros sub acţiunea unui gradient hidraulic.

Q h = k h x i h x A x t (1)

unde: Q h = debitul hidraulic

k h = permeabilitatea hidraulică

i h = gradientul de presiune (sarcina hidraulică)

A = aria secţiunii transversale a debitului de apă

t = timpul

Din relaţia de mai sus se poate observa că permeabilitatea hidraulică

este funcţie de dimensiunea porilor mediului. Acestea sunt la rândul lor

dependente de dimensiunea particulelor ce formează mediul poros. În

cazul nămolurilor provenite de la staţiile de epurare, mediul este format

din particule coloidale foarte fine. În comparaţie cu nisipul sau pietrişul,

permeabilitatea hidraulică a nămolurilor este scăzută.

În cazul electro-osmozei, relaţia fizică aplicabilă este:

Q e = k e x i e x A x t (2)

unde: Q e = debitul electro-osmotic

k e = permeabilitatea electro-osmotică

i e = gradientul de tensiune

A = aria secţiunii transversale a debitului de apă

t = timpul

Permeabilitatea electro-osmotică nu este dependentă de dimensiunea

particulei şi rămâne constantă pentru diferite materiale favorabile electro-osmozei.

Valoarea sa este comparabilă cu permeabilitatea hidraulică

echivalentă celei pentru nisip fin sau aluviuni.

Corespunzător, volumul de apă extras din nămol prin electroosmoză

va fi mai mare decât volumul de apă extrasă numai prin

procedee mecanice, atâta timp cât dimensiunea biosolidelor de tip

particule este mai mică decât materialul tip aluviuni. Cum aceasta se

întâmplă întotdeauna în cazul nămolurilor provenite de la staţiile de

epurare, performanţa EDW este în totalitate independentă de dimensiunea

particulelor şi nu este restricţionată de factori fizici care limitează în

mod normal deshidratarea mecanică.

Nămolul condiţionat chimic (floculat) din figura 1 include două tipuri

de apă: apa “liberă”, care poate fi eliminată prin deshidratarea mecanică

convenţională, şi apa “legată” care este adsorbită pe suprafaţa particulelor

şi nu poate fi eliminată prin deshidratarea mecanică convenţională.

Corespunzător, deshidratarea nămolurilor se efectuează în două

faze:

S Faza 1 (convenţională) de filtrare în care apa “liberă” ce înconjoară

flocoanele de nămol este eliminată prin procese fizice de

presare, filtrare sau centrifugare, după o prealabilăcondiţionare chimică

a nămolului. Această fază este realizată în mod curent cu filtre bandă,

centrifuge, filtre şurub, etc. În urma Fazei 1 (deshidratare mecanică

convenţională), apa adsorbită rămâne încă prezentă în turta de nămol

(fig. 2).

Darcy’s law for flow through a porous medium under the influence of a

hydraulic gradient.

Q h = k h x i h x A x t (1)

where: Q h = Hydraulic flow

k h = Hydraulic permeability

i h = Pressure gradient (head)

A = Cross-sectional area of the flow

t = Time

From equation (1) it can be observed that hydraulic permeability is

function of the size of the pores in the material. These are dependent

on the size of the particulates forming the porous material. In the case

of wastewater sludge, the material is formed of very fine, colloidal,

particulates. Compared to sand or gravel, hydraulic permeability of

wastewater sludge is low.

In electro-osmosis, the physical relation follows:

Q e = k e x i e x A x t (2)

where: Q e = Electro-osmotic flow

k e = Electro-osmotic permeability

i e = Voltage gradient

A = Cross-sectional area of the flow

t = Time

Electro-osmotic permeability is not dependent on particulate size

and remains constant for different materials supporting electroosmosis.

Its value is comparable to Hydraulic Permeability equivalent

to fine sand or silt. Consequently, water extracted from a sludge by

electro-osmosis will be greater in volume then water volume extracted

by mechanical means only, as long as the biosolids particulate size are

smaller than silt materials. Because this is always the case on

municipal wastewater sludge, electro-dewatering performances are

totally independent of particulate size and are not restricted by the

physical factors that limit mechanical dewatering.

Chemically conditioned (flocculated) sludge in Figure 1 includes

two type of water: “free” water that can be removed by conventional

mechanical dewatering, and “entrapped” water that is adsorbed on the

particle surface and can’t be removed by conventional mechanical

dewatering.

Accordingly, the sludge dewatering takes place in two phases:

S Phase 1 (conventional) of filtration where “free” water

surrounding sludge flocs is removed by physical pressing processes,

filtration or centrifugation, preceded by sludge chemical conditioning.

This phase is usually accomplished by conventional equipment as belt

filter presses, centrifuges, screw filters, etc. Following phase 1

(conventional sludge dewatering), the adsorbed water still remains

entrapped into the sludge cake (Fig. 2).

S Phase 2 (advanced) where the “entrapped” water (the

interstitial water fraction) contained in the sludge flocs, still not removed

in phase 1 due conventional dewatering equipment limitation, is

removed by EDW, after which, just sludge thermal drying (high

electricity consumer) may remove the physically and chemically

bounded water [2].

3.2.EDW operational method

The conventionally dewatered sludge (with a total solids content of

10-25%) is fed into a distributor (Fig. 3, A) which evenly spreads the

sludge cake across the entire belt’s unit width in a thin layer of

approximate 15 mm thickness. The sludge is passed/undergone to a

26 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

Fig.1 .Nămol floculat

Flocculated sludge .

S Faza 2 (avansată) în care apa “legată” (fracţiunea de apă

interstiţială) conţinută în flocoanele de nămol, neeliminată în Faza 1

datorită limitărilor echipamentelor de deshidratare convenţională, este

eliminată prin EDW, după care, doar uscarea nămolului (mare consumatoare

de energie) poate să mai elimine fracţiunea rămasă de apă

legată fizic şi chimic [2].

3.2.Mod de operare EDW

Nămolurile convenţional deshidratate (cu un conţinut de substanţă

uscată de 10-25%) sunt alimentate într-un distribuitor (fig. 3, A) ce

distribuie nămolul în stare de turtă sub forma unui strat de nămol

uniform pe întreaga lăţime a benzii transportoare (fig. 3) cu o grosime

de aproximativ 15 mm. Nămolul astfel distribuit este trecut/supus acţiunii

unui câmp electric de curent continuu (între electrodul pozitiv-anod şi

un electrod negativ-catod), în acelaşi timp cu aplicarea unei presiuni

Fig.2 . Nămol deshidratat mecanic conventional

Conventional mechanical dewatered sludge .

DC electrical field (between the anode-positive electrode and the

cathode negative electrode), simultaneously with the application of

controlled pressure.

In this way, two processes get favorable condition to take place,

processes that practically govern the EDW procedure and which

contribute to a significant volume removal of interstitial water. These

two processes are: electrophoresis and electro-osmosis:

.

Electrophoresis (Fig. 4) is the process where the sludge

particles, normally negatively charged, migrate toward anode (positive

electrode), while the cations, positively charged migrates toward

cathode (negative electrode).

Electro-osmosis is the process where the interstitial water is

dragged along by viscous forces of the cations during their migration

Fig. 3 .Principiul de funcţionare al procedeului de deshidratare avansată prin linear electro-dewatering

Operation principle of the advanced sludge linear electro-dewatering..

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

27


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

controlate.

În acest mod se creează condiţii favorabile desfăşurării a două fenomene,

ce practic guvernează procedeul de EDW şi care contribuie la

eliminarea unei importante cantităţi de apă interstiţială. Aceste două fenomene

sunt: electroforeza şi electo-osmoza.

Electroforeza (fig. 4) este fenomenul în care particulele de nămol,

încărcate în mod normal cu sarcină electrică negativă, migrează către

anod (electrodul pozitiv), în timp ce cationii, încărcaţi cu sarcină electrică

pozitivă, migreazăcătre catod (electrodul negativ).

Electro-osmoza este fenomenul prin care apa interstiţială este antrenată

prin forţele de vâscozitate de către cationi în migraţia lor către

catod. În acest mod, mişcarea apei “legate” (de sus în jos) are loc în

sens invers direcţiei de deplasare (de jos în sus) a particulelor de

nămol încărcate cu sarcină electrică negativă, favorizând separarea

acestor două faze solid/lichid (fig. 5).

toward anode. In this way, the “entrapped” water movement (from top

downward) takes place in the opposite direction (from bottom upward)

of the sludge particles negatively charged, generating the solid/liquid

phase (Fig. 5).

Under the circumstances where the anode is positioned to the top

of the electrical field, the sludge particles will be concentrated toward

this electrode, allowing the water to be freely flow toward the cathode

(porous membrane), located at the bottom of the electrical field.

Both processes contribute to the increase of the sludge dewatering

capacity and extent.

3.3.Pathogens, viruses and parasites removal

By the application of the electrical field, the EDW process is

accompanied by a temperature increase of the sludge layer, through

which the electricity is passing, normally exceeding temperatures

featuring sludge pasteurization processes of 70 o C [4]. In one particular

Fig.4 .Efectul de Electroforeză .

Electrophoresis effect.

În condiţiile în care anodul este poziţionat la partea superioară a

câmpului electric, particulele de nămol sunt aglomerate către acesta,

permiţând apei să fie evacuată mult mai uşor în jos către catod

(membrana poroasă), poziţionat la partea inferioară a câmpului electric.

Ambele fenomene determină o creştere a capacităţii şi gradului de

deshidratare a nămolurilor.

3.3.Eliminarea patogenilor, viruşilor şi paraziţilor

Procesul de EDW, prin aplicarea câmpului electric de curent

continuu, este însoţit de o creştere a temperaturii stratului de nămol

prin care curentul electric trece, uzual obţinându-se temperaturi de

peste 70 o C, caracteristic pasteurizării nămolurilor [4]. Corespunzător,

concentraţiile măsurate de organismele patogene, populaţiile de viruşi

enterici au rezultat la valori nedetectabile conform datelor testelor

efectuate pe nămolul deshidratat avansat cu EDW de la staţia de

epurare a oraşului Victoriaville, Canada [3]. În acest mod, nămolurile

deshidratate avansat prin EDW se pot încadra în nămoluri de Clasa A

(clasificare utilizată în Statele Unite ale Americii pentru nămolurile la

care nivelul patogenilor au valori sub cele detectabile şi care sunt

premise a fi utilizate în agricultură).

Fig. 5 .Efectul de Electro-osmoză.

Electro-osmosis effect.

application at Victoriaville city wastewater treatment plant, Quebec, the

measured concentrations of pathogen organisms, enteric viruses

populations on the advanced dewatered by EDW sludge have resulted

to undetectable values. Consequently, the advanced dewatered sludge

by EDW can be included in Class A category (classification used in

USA for those sludges where the pathogen levels are to undetectable

levels and which are allowed to be used in the agricultural sector).

3.4.Sludge water

Similarly as in the most effective conventional dewatering

proceedings, during the sludge advanced dewatering, the solids

capture rate in the dewatered sludge is in excess of 95% [4], which

determines that the sludge water combined with process wash water

(either treated wastewater or tap water) to considered “cleaned”, with

very low pollutants concentration respectively. The effect of this very

low loaded sludge water is beneficially by not disturbing the wastewater

treatment process, as usually it is directed to the head of the plant in

order to be processed with the influent wastewater.

3.5.Polymer consumption decrease at the conventional

sludge dewatering

Each conventionally dewatered sludge features a unique

28 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

3.4.Apa de nămol

Similar ca în cazurile celor mai eficiente procedee de deshidratare

convenţionlă, în cadrul procesului de EDW, eficienţa reţinerii substanţei

uscate în turta de nămol efluentă este mai mare de 95% [4], ceea ce

determină ca apa de nămol rezultată, în combinaţie cu apa de spălare

(apă din reţeaua de distributie sau apă uzată epurată), să fie considerată

“curată”, respectiv cu concentraţii foarte scăzute în poluanţi. Efectul

acestei ape de nămol cu încărcări în poluanţi foarte scăzute este

benefic procesului de epurare, considerând faptul că aceasta în mod

obisnuit este trimisă în amontele staţiilor de epurare spre a fi epurată

împreună cu apele uzate influente în staţie.

3.5.Reducerea consumului de polimeri la deshidratarea

convenţională a nămolurilor

Fiecare tip de nămol deshidratat convenţional este caracterizat de

o “amprentă” unică cu privire la cantitatea de substanţă uscată conţinută

(inertă si volatilă), la cantităţile de metale grele precum şi la conţinutul

în patogeni, viruşi şi paraziţi. Nici un nămol nu se aseamănă cu altul.

Cu toate acestea, pe baza experienţei acumulate s-a constatat că,

pentru majoritatea nămolurilor, cu cât cantitatea de substanţă uscată a

nămolului deshidratat convenţional este mai scăzută, cu atât cantitatea

de substanţă uscată a nămolului deshidratat avansat prin EDW este

mai ridicată. Această concluzie, rezultată din experienţa operaţională a

procesului de deshidratare prin EDW, va permite operatorului staţiei de

epurare să obtină economii substanţiale de polimeri în cadrul deshidratării

convenţionale, prin reducerea continutului de substanţă uscată a

nămolului influent la deshidratarea avansată. Explicarea acestui fenomen

de invers proporţionalitate provine din faptul că nămolul deshidratat

convenţional, cu un conţinut de substanţă uscată mai scăzut, foloseste

o cantitate mai redusă de polimer, în timp ce utilizarea unei doze de

polimer mai ridicate (în mod normal utilzată pentru obţinerea unui

conţinut de substantă uscată mai ridicat), poate interfera cu adsorbţia

apei “legate” prin creşterea vâscozităţii sale [3].

3.6.Consumabile

În cazurile în care nămolul alimentat este convenţional deshidratat,

procesul de deshidratare avansată prin EDW nu necesită condiţionare

chimică cu polimer.

Singurul consumabil al procesului de deshidratare avansată este

electricitatea. Comparativ cu procedeele termice de tratare a nămolurilor,

consumul de electricitate al procesului de deshidratare prin EDW este

cu de 3-5 ori mai eficientă decât uscarea acestora.

Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor

44. Rutele în care de EDW tratare/utilizare poate aduce a beneficii nămolurilor majore în care EDW

poate aduce procesului beneficii majore de gestionare procesului de gestionare

Procesul de deshidratare avansată prin EDW se aplică numai după

procesul de deshidratare convenţională a nămolurilor (cu filtre bandă,

filtre cu şurub, centrifuge, etc), respectiv nămolurile cu un conţinut de

substanţă uscată cuprins între 10-25%.

Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDW aduce o

contributie esentială sunt sintetizate în figura 6.

Corespunzător schemei de mai sus, deshidratarea avansată prin

EDW poate fi combinată cu majoritatea metodelor de deshidratare conventională

uzual implementate în România şi poate preceda oricare din

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

“fingerprint” with regard to the content of total solids (inert and volatile),

heavy metals and pathogens, viruses and parasites. There are no two

similar sludges. Yet, based on the accumulated experience it could be

found that, for the majority of the sludges, the lower the sludge amount

of total solids the higher total solids in the advanced dewatered sludge

by EDW is. This conclusion, resulted from the operational experience

of the EDW process, will allow the plant operator to achieve higher

polymer savings at the conventional dewatering by sludge total solids

content reduction influent to the advanced dewatering. The explanation

of this reversed proportionality resides from the fact that the

conventionally dewatered sludge, with lower solids content requires a

reduced amount of polymer, while the utilization of a higher polymer

dose (normally used for achieving higher solids content) may interfere

with the adsorption of the “entrapped” water by increasing its viscosity

[3].

3.6.Consumables

When the sludge fed to the EDW is conventionally dewatered, the

advanced sludge dewatering by EDW does not require chemical

conditioning.

The only consumable of the advanced sludge dewatering is

electricity. In comparison with sludge treatment by thermal procedures,

the CINETIK technology is 3-5 time more energy efficient than sludge

drying.

Sludge treatment/utilization routes where

4 EDW can bring major benefits to the sludge

management process

The advanced sludge dewatering by EDW is applicable only after

conventional sludge dewatering (by belt filter presses, screw filters,

centrifuges, etc), respectively to sludges with solids content ranging

between 10-25%.

The sludge treatment/utilization routes where EDW brings

important contributions are summarized in Figure 6.

According to the above routing scheme, the advanced dewatering

by EDW may be combined with the majority conventional dewatering

methods usually implemented in Romania and may precede any of the

advanced sludge treatment by thermal procedures. Also, due to the fact

that the solids content of the EDW effluent sludge is > 35% and the

level of pathogens, viruses and parasites is to undetectable values,

EDW gives the opportunity to route the advanced dewatered sludge to

the agricultural sector (if its composition is in compliance with Directive

86/278/EEC concomitantly with soil acceptable conditions) or simply to

the solid waste landfills (considering the sludge compliance with Order

no. 757/2005).

5. Case Case Study Study – RAEBL – RAEBL wastewater wastewater treatment treatment plant, plant,

5

Montreal, Montreal, Canada Canada [5] [5]

The wastewater treatment plant for RAEBL, Montreal, Canada

treats an average flow rate of 64.352 m 3 /day and produces an amount

of approximate 100 t/day of wet sludge. The conventional dewatering

process is accomplished by 3 belt filter presses which dewaters the

excess activated sludge to a total solids content of 41,5%. The sludge

high content in pathogens, has caused the impossibility to use the

29


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

Fig. 6 .Rutele de tratare/utilizare a nămolurilor în care EDW aduce beneficii majore procesului de gestioare a nămolurilor

Sludge treatment/utilization routes where EDW brings major benefits to the sludge management process .

procedeele termice de tratare avansată a nămolurilor. De asemenea,

datorită faptului că substanta uscată a nămolului efluent din procesul

de EDW este >35%, iar nivelul patogenilor, virusilor si a parazitilor sunt

la valori nedetectabile, EDW oferă posibilitatea de a ruta nămolurile fie

către agricultură (dacă compoziţia nămolului respectă Directiva 86/278/EEC

concomitent cu condiţiile de acceptare ale solului) sau pur si simplu

către depozitele de deseuri (considerând conformitatea nămolului cu

cerintele Ordinului nr. 757/2005).

5

Studiu de caz – Staţia de epurare RAEBL,

Montreal, Canada [5]

Staţia de epurare a oraşului RAEBL, Montreal, Canada epurează

un debit zilnic mediu de ape uzate orăşeneşti şi industriale de 64.352,0

m 3 /zi şi produce o cantitate de nămol umed de aproximativ 100 t/zi.

Procesul de deshidratare convenţională este realizat cu ajutorul a 3

filtre bandă care deshidratează nămolul activat în exces la un conţinut

de substanţă uscată de 14,50%.

Conţinutul ridicat de patogeni al nămolului a cauzat imposibilitatea

utilizării acestuia în agricultură sau pentru remediere de soluri, iar

datorită conţinutului ridicat de apă l-a descalificat ca sursă de energie.

În consecinţă, nămolul este depozitat la depozitul de deşeuri orăşenesti

şi nu poate avea nici o reutilizare benefică.

În urma aplicării procesului de deshidratare avansată prin EDW, s-

a prevăzut un echipament cu o capacitate de 1,2 t/h de nămol umed

care deshidratează aproximativ 1/3 din producţia totală de nămol a

staţiei. Nămolul deshidratat a rezultat cu un conţinut de substanţă

uscată de 35%, iar prin aplicarea combinată de electricitate, căldură şi

presiune mecanică s-a realizat o dezinfecţie aproape completă a

nămolului prin eliminarea patogenilor, viruşilor enterici şi a paraziţilor

până la nivelul Clasei A (conform clasificării din SUA). Eficienţa reţinerii

materiei uscate în turta de nămol deshidratată avansat este mai mare

6

sludge in the agricultural sector or for soil remediation, and because of

its high water content disqualified it as a source of energy.

Consequently, the sludge is disposed to the municipal solid waste

landfill and it does not have any beneficial reutilization.

Following the application of the advanced dewatering by EDW, one

equipment has been provided with a rated capacity of 1,3 t/h wet

sludge which processes 1/3 of the daily sludge production. The

advanced dewatered sludge has reached 35% total solids and the

combined application of electricity, heat and mechanical pressure

made the sludge to achieve an almost complete disinfection by removal

of the pathogens, enteric viruses and parasites meeting the Class A

classification (according to US classification). The solids capture

efficiency in the advanced dewatered sludge cake was exceeding 95%.

The sludge and mass volume reduction were in the range of 60%

which generated a straight saving on the plant’s operation budget of

40% (reduced volume to be handled, transported as well as tipping

fees for the sludge receiving to the solid wastes landfill) while the

energy consumption has stabilized to a level of 160 kWh/t of wet

sludge. The payback of the capital costs for EDW implementation has

been achieved in 4 years.

In conclusion, for the particular case of RAEBL wastewater

treatment plant, the implementation of the EDW process was beneficial

not only for sludge amounts and volumes reduction purposes, but also

for generation of a high quality (disinfected) sludge by pathogens,

viruses and parasites removal, facts which confer the operators to

option to use the sludge in the agricultural sector, option which initially

hasn’t been allowed.

CINETIK advanced dewatering technology advantages

by EDW in comparison to other solutions

The CINETIK advanced sludge dewatering process by EDW, as

described above, brings up a series of advantages to the conceptual

30 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

de 95%.

Reducerile de volum şi greutate rezultate sunt de aproximativ 60%,

ceea ce a generat operatorului o economie de 40% (volum mai redus

de manipulat, transportat, respectiv costuri de acceptare la depozitul

de deşeuri mai mici) iar consumul de energie s-a situat la un nivel de

160 kWh/t de nămol umed. Amortizarea investiţiei prin implementarea

procesului de EDW s-a realizat în mai puţin de 4 ani.

În concluzie, în cazul staţiei de epurare RAEBL, implementarea

procesului de EDW a fost benefică, nu numai prin reducerea volumelor

si a cantitătilor de nămol, dar si prin generarea unui nămol cu calităti

superioare (dezinfectat) prin reducerea patogenilor, viruşilor şi paraziţilor,

care oferă operatorului optiunea de a-l utiliza în agricultură, optiune ce

initial nu ia fost permisă.

6

Avanatajele tehnologiei CINETIK de deshidratare

avansată prin EDW comparativ cu alte solutii

Procesul de deshidratare avansată CINETIK prin EDW, în modul în

care este detaliat mai inainte, aduce o serie de avantaje schemelor de

tratare/rutare a nămolurilor produse în statiile de epurare prin simplu

fapt că oferă operatorului optiuni multiple în gestionarea cantitătilor de

nămol proprii, dar si avantaje nete operationale.

În continuare se prezintă lista completă a avantajelor pe care

procesul de deshidratare prin EDW le aduce proceselor de tratare a nămolurilor

si influentele/efectele benefice asupra acestora.

6.1.Avantaje tehnologice

a. Procesul de deshidratare avansată prin EDW se amplasează

după facilitătile de deshidratare conventionale si poate trata nămoluri

cu un continut în substanţă uscată cuprins între 10-25%.

b. În cazul facilităţilor de deshidratare conventională existente,

tehnologia de EDW oferă avantajul utilizării acestor echipamante

existente, fără a fi necesară ocolirea acestora.

c. Prin domeniul larg al continutului de substantă uscată din

nămolul influent în procesul EDW de 10-25%, se generează economii

substanţiale de polimeri în etapa premergătoare a deshidratării conventionale.

d. Continutul de substantă uscată din nămolul deshidratat prin

tehnologia de EDW este cuprins între 35-50%.

e. Reducerea cantităţilor si volumelor de nămol deshidratate

avansat se poate face cu până la 50-75% (raportat la nămolul umed).

f. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol generează

reduceri substantiale în necesarul de capacitate pentru orice alt proces

de deshidratare sau utilizare a nămolurilor ce poate urma procesului de

EDW.

g. Procedeul de EWD realizează dezinfectia nămolului prin reducerea

la nivele nedetectabile a patogenilor, virusilor si parazitilor.

Nămolul astfel dezinfectat poate fi utilizat cu succes în agricultură ca

fertilizator, fără producerea de mirosuri sau fără a pune în pericol

sănătatea oamenilor.

h. Necesită o suprafată (“amprentă”) redusă de instalare, comparativ

cu spatiile necesare deshidratării conventionale (de exemplu,

pentru statia de epurare Glina a orasului Bucuresti, hala de tratare

avansată a nămolurilor ra rezulta de 27,0 x 23,0 x 6,50 m pentru 8

unităti de deshidratare avansată CINETIK CKB-2000-1 dispuse etajat

[8]).

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

sludge treatment/routing schemes simply by the fact that it offers to the

operator multiple options in its own sludge amounts management an

net operation advantages.

Further, it is summarized a complete list of the advantages on

which EDW process brings to the sludge treatment processes and its

beneficial influences/effects.

6.1.Process advantages

a. Advanced dewatering process by EDW is positioned after

the conventional dewatering facilities and can dewater sludges with

solids content ranging between 10-25%.

b. For the existing conventional dewatering facilities, the EDW

process gives the advantage of using the existing equipment, without

being necessary to bypass it.

c. By its broad range (10-25%) of solids content EDW process

can cover, major saving are generated by using reduced amounts of

polymer for sludge conditioning in the treatment step of preceding the

conventional dewatering.

d. The total solids content in the advanced dewatered sludge

by EDW reaches 35-50%.

e. The mass and volume reduction of the advanced dewatered

wet sludge can be done by up to 50-70%.

f. The mass and volume reduction of the advanced dewatered

wet sludge generates significant reductions in the required capacity for

any other sludge dewatering and utilization process which may follow

EDW.

g. EDW process achieves sludge disinfection by pathogens,

viruses and parasites removal. The disinfected sludge can be

successfully utilized in the agricultural sector as fertilizer with no risk of

odors or human health threat.

h. Requires reduced area (footprint) for installation similarly

with the required area for conventional dewatering (for instance, for

Glina, Bucharest wastewater treatment plant, the advanced sludge

treatment building would come to 27,0 x 23,0 x 6,50 m for 8 units of

advanced dewatering CINETIK CKB-2000-1 in stacked installation

setup [8]).

i. The capital costs for EDW is much lower than sludge

incineration or drying (for instance, for Glina, Bucharest, the advanced

dewatering by EDW has been estimated to be approximately 10 times

cheaper the final sludge treatment step by incineration [8]).

j. The advanced dewatering by EDW is applicable for any

wastewater treatment plant where the sludge treatment by thermal

procedures is not technically and financially feasible or generates

unacceptable environment problems in the nearby residential areas.

6.2.Operational advantages

a. In case the sludge is routed to the solid waste landfill, the

mass and volume reduction of the advanced dewatered wet sludge will

generate savings more than 50% in the disposal costs (transport and

tipping fees and taxes, etc).

b. The mass and volume reduction of the advanced dewatered

wet sludge will generate savings for any other advanced sludge

dewatering process as incineration, co-incineration, pyrolysis [7],

gasification, etc, if these are not located in the vicinity of the wastewater

treatment plant (for instance to other bigger wastewater treatment

plants).

c. EDW does not require any sludge chemical conditioning,

thus there is not requirements for chemicals constant supply and

31


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

i. Valoarea investitională mult mai mică decât în cazul incinerării

sau a uscării nămolurilor (de exemplu, pentru statia de epurare Glina a

orasului Bucuresti, solutia de deshidratare avansată prin EDW s-a

estimat a fi de aproximativ 10 ori mai ieftină decât solutia de incinerare

pentru etapa finală [8]).

j. Deshidratarea avansată a nămolurilor prin EDW este aplicabilă

la orice statie de epurare unde procedeele de tratare termică nu sunt

fezabile tehnic si economic sau creează probleme de mediu neacceptabile

zonelor rezidentiale învecinate acestora.

6.2.Avantaje în operare

a. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol generează, în

cazul depozitării acestora, economii de peste 50% în costurile de

depozitare (transport, taxa de acceptare la depozitul de deşeuri, etc).

b. Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol generează

reduceri importante ale costurilor de transport la oricare din procesele

de tratare avansată a nămolurilor (incinerare, co-incinerare, piroliză [7],

gazificare, etc), dacă acestea nu se găsesc amplasate în imediata vecinătate

a staţiei de epurare (de exemplu, la alte staţii de epurare mai

mari).

c. Procesul nu necesită o condiţionare chimică a nămolului,

deci nici nu apare necesitatea unei aprovizionări si stocări sistematice

cu chimicale cum ar fi polimeri sau var nestins.

d. Singurul consumabil al procesului CINETIK de deshidratare

prin EDW este electricitatea. Aceasta este de 3-5 ori mai scăzută decât

în cazul uscării nămolului (exprimat ca kWh/t de nămol umed).

Dependenţa de electricitate se regăseste pe acelasi nivel de risc ca si

alimentarea cu energie (functionarea) a statiei de epurare.

e. Electricitatea fiind singurul consumabil, operarea deshidratării

avansate nu este dependentă de unul sau mai multi furnizori de produse

consumabile (de exempl varul). Atât timp cât statia este alimentată cu

energie electrică, deci apa uzată este epurată si există generare de nămoluri,

corespunzător este si functionarea deshidratării avansate a nămolurilor.

f. Funcţionare flexibilă: oferă posibilitatea ajustării functionării

echipamentelor de deshidratare functie de caracteristicile nămolului

influent si de rezultatele dorite, prin ajustarea vitezei de deshidratare, a

presiunii si tensiunii electrice.

g. Durata de deshidratare (de retentie a turtei de nămol) este

de aproximativ 8-12 minute pentru atingerea continutului de substanţă

uscată de minim 35%.

h. Funcţionarea este complet automatizată, mare parte din operarea

sistemului realizându-se online.

i. Oferă operatorului un element foarte important: OPTIUNI în

gestionarea viitoare a nămolurilor, fără a periclita rutele de evacuare

sau utilizare ale nămolului, functionarea statiei cu respectarea normelor

de mediu si nu în ultimă instantă fără încălcarea reglementărilor

europene si locale.

Comparativ cu EDW, celelalte procedee de tratare avansată a nămolurilor,

chiar dacă ating scopul propus, prezintă o serie de elemente

ce trebuie întelese la alegerea rutelor de evacuare/utilizare a nămolurilor:

6.2.1.Tratarea cu var nestins (CaO) presupune cunoasterea următoarelor

aspecte:

a. Cantitatea de substantă uscată a nămolui creste cu peste

15-40% din cantitatea influentă, ceea ce va determina creşterea

costurilor de manipulare si transport precum si a taxelor de acceptare a

storage as polymers or quick lime.

d. The only consumable of the CINETIK advanced dewatering

process is electricity. This is at least 3-5 times more energy efficient

than sludge drying (expressed as kWh/t of wet sludge). The electricity

dependency is on the same risk threshold as the energy supply

(operation) for the wastewater treatment plant.

e. As the electricity is the only consumable, the advanced

dewatering process is not dependent by one or more providers (as

quick lime). As long as the plant is supplied with electrical energy, so

the wastewater is treated and sludges are generated, the advanced

dewatering by EDW is operable.

f. Flexible operation: EDW provides adjustment possibilities of

the dewatering equipment based on influent sludge characteristics and

the expected results, by adjusting the dewatering speed, pressure and

electrical voltage.

g. Dewatering (retention) time of the sludge cake is

approximately 8-12 minutes for minimum expected total solids content

of 35%.

h. The operation is completely automated, most of the system

operation being done online.

i. Confer to the plant operator a very important element:

OPTIONS in future sludge management, without threating the sludge

disposal and routing, the plant operation in compliance with the

environment norms and not ultimately without breaking the European

and local regulations.

In comparison with EDW, even if other procedures for advanced

sludge dewatering reach the proposed goal, they have several

elements that have to be understood at the sludge disposal/utilization

routes.

6.2.1.Quick lime treatment (CaO) assumes understanding the

following aspects:

a. The amount of total solids of the dewatered sludge will be

increased by 15-40% of the influent amount, which will determine an

increase of the sludge handling and transport costs as well as of the

tipping fees for sludge disposal compared to the no chemicals

methods;

b. For pathogen removal, a retention time of 2,0 h has to be

provided maintaining the sludge pH above 12, followed by another 22,0

h retention time keeping the sludge pH at 11,5 [5];

c. Due to the large retention time of approximate 24 h, it is

required to provide a minimum infrastructure level as follows [6]:

- quick lime storage on the site ;

- mixing of quick lime with conventionally dewatered wet

sludge ;

- mixed sludge storage into an enclosed shed ;

- air treatment equipment for (ammonium) odor removal, as

they are generated from chemical exothermic reactions ;

d. The quick lime price of 100-200 euro/t may drop the quick

lime treatment from the beginning [6], as the estimated quick lime dose

varies between 15-40% of the influent total solids ;

e. Requires extensive areas for the above mentioned

infrastructure;

f. Requires permanent personnel on the wastewater treatment

plant for sludge handling ;

g. The land application of the quick limed sludges is not

recommendable on alkaline soils.

32 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

nămolului fată de metodele fără aport de chimicale.

b. Pentru eliminarea patogenilor, timpul de retentie al nămolului

trebuie să fie de 2,0 h cu mentinerea pH-ului peste 12 si încă 22,0 h cu

mentinerea pH-ului peste 11,5 [5].

c. Datorită timpului de retentie mare de 24 h este necesară prevederea

unui nivel minim de infrastructură [6] astfel:

- stocarea varului nestins pe amplasament ;

- amestecarea varului nestins cu nămolul umed deshidratat

conventional

- stocarea produsului amestecat într-un sopron acoperit;

- echipamente de tratare a aerului pentru eliminarea mirosurilor

(de amoniac) rezultate în urma reactiilor chimice, înainte de a fi evacuate

în atmosferă .

d. Pretul varului nestins de aproximativ 100-200 euro/tonă poate

determina eliminarea din start a solutiei de tratare cu var [6], cum se

estimează doza de var nestins la circa 30-40% din cantitatea de

substantă uscată a nămolului influent.

e. Necesită suprafete importante pentru amenajarea infrastructurii

mentionate mai sus.

f. Necesita personal permanent pe amplasament pentru manipularea

nămolurilor .

g. Aplicarea nămolului pe soluri ca fertilizator nu este recomandabilă

pe terenurile de natură alcalină.

6.2.2.Incinerarea, co-incinerarea presupune cunoasterea

următoarelor aspecte:

a. Cenusa rezultată trebuie depozitată în depozite de deseuri

periculoase;

b. Generează cantităti/emisii mari de gaz (aproximativ 3.950-

4.800 Nm 3 gaz de ardere/t de deseu [7]), dioxid de carbon, dioxine

(datorită arderii nămolului în prezenta oxigenului) si praf ;

c. Este o optiune viabilă doar pentru statiile mari de epurare ;

d. Necesită suprafete mari pentru realizarea infrastructurii ;

e. Implică costuri mari de investitie si de operare;

f. Costuri ridicate pentru tratarea emisiilor eliberate în atmosferă;

g. Costuri ridicate de epurare a apelor uzate (slurry) rezultate

din tratarea emisiilor de gaze;

h. Necesită personal extrem de calificat.

6.2.3.Uscarea presupune cunoasterea următoarelor aspecte:

a. Este o optiune viabilă doar pentru statiile mari de epurare ;

b. Necesită suprafete mari pentru realizarea infrastructurii ;

c. Implică costuri mari de investitie si de operare ;

d. Costuri ridicate pentru tratarea emisiilor eliberate în atmosferă;

e. Costuri ridicate de epurare a apelor uzate (slurry) rezultate

din tratarea emisiilor de gaze ;

f. Necesită personal extrem de calificat.

6.2.4.Depozitarea la depozitele de deseuri presupune cunoaşterea

următoarelor aspecte:

a. Concentraţia minimă în substantă uscată a nămolului depozitat

trebuie să fie de 35% ;

b. Nămolul depozitat trebuie amestecat în proporţie de 1:10 cu

deseurile din depozit ;

c. Continutul de substantă organică din nămolul depozitat, îm-

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

6.2.2.Incineration, Co-incineration assumes understanding the

following aspects:

a. The resulted ashes have to be disposed in hazardous waste

landfills

b. Generates extremely high amounts/emissions of gas

(approximate 3.950-4.800 Nm 3 gas/t of waste [7]), carbon dioxide,

dioxins (as the sludge is incinerated in the presence of oxygen) and

dust

c. It is a viable option for big wastewater treatment plants

d. Requires large areas for infrastructure implementation

e. Requires high capital and operation costs

f. Extremely high costs for atmosphere released emissions

treatment

g. Extremely high costs for generated wastewater (slurry) from

gas emissions treatment

h. Requires extremely qualified personnel

6.2.3.Drying assumes understanding the following aspects:

a. It is a viable option for big wastewater treatment plants

b. Requires large areas for infrastructure implementation

c. Requires high capital and operation costs

d. Extremely high costs for atmosphere released emissions

treatment

e. Extremely high costs for generated wastewater (slurry) from

gas emissions treatment

f. Requires extremely qualified personnel

6.2.4.Disposal to solid waste landfill assumes understanding

the following aspects:

a. The minimum total solids content to be disposed has to be

35%

b. The disposed sludge has to be mixed with solids wastes to

a ration of 1:10

c. The solids content in the disposed sludge, simultaneously

with the domestic wastes will generate, after a certain period of time

from the landfill closure, landfill gas resulted from the anaerobic

decomposition of the organic wastes. If the landfill gas, usually with a

CH 4 content of 40-65%, is not captured and capitalized, it will

contribute to the global warming potential as it is well known that

methane effect as greenhouse gas is 21 times more significant than the

carbon dioxide (CO 2 ).

6.2.5.Sludge utilization in the agricultural sector as fertilizer

assumes understanding the following aspects:

a. Sludge use as fertilizer assumes constant analysis of its

components but also of the soil where it is going to be recycled

b. The sludge utilization is conditioned by the soil acceptance

with regard to sludge components (organic matter, heavy metals, pH,

etc)

c. Limited experience in sludge utilization as fertilizer will

requires a promotional campaign for the local farmers

d. Consumer negative perception on the sludge originating

from wastewater treatment plants

e. Alternative route to be provided in the event that the soils

using the sludge as fertilizer will reach the maximum limit of acceptance

with regards to one or more sludge components.

33


STUDII ŞI CERCETĂRI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

preună cu deseurile menajere depozitate vor genera, după o anumită

perioadă de timp de la închiderea depozitului, biogaz rezultat din descompunerea

anaerobă a substantelor organice. Biogazul rezultat, cu

un continut de metan (CH 4 ) ce variază între 40-65%, în cazul în care nu

va fi captat si valorificat, va contribui la efectul de seră, cunoscându-se

faptul că efectul de seră al metanului este de 21 de ori mai mare decât

al dioxidului de carbon (CO 2 ).

6.2.5.Utilizarea nămolurilor ca fertilizator în agricultură

presupune cunoasterea următoarelor aspecte:

a. Utilizarea nămolului ca fertilizator presupune atat analizarea

constantă a nămolului utilizat cât si a solului pe care acesta este

împrăstiat ;

b. Utilizarea nămolurilor este conditionată de gradul de acceptantă

a solului privind componentele nămolului (substantă organică, metale

grele, pH, etc) ;

c. Experienta limitată în utilizarea nămolului ca fertilizator va

necesita o promovare către fermierii locali ;

d. Perceptia negativă a consumatorului asupra originii nămolului

provenit din statiile de epurare ;

e. Prevederea unei solutii alternative în cazul în care solurile,

ce utilizează nămoluri din statia de epurare, vor atinge limita maximă

de acceptantă din punct de vedere a unuia sau mai multor componenti

ai nămolului.

7 Concluzii

7. Concluzii

Prezentul articol se doreste a prezenta o alternativă de deshidratare

avansată a nămolurilor care să ofere operatorilor statilor de epurare,

consultantilor si inginerilor de proces o solutie concretă, imediat

aplicabilă, în gestionarea nămolurilor produse în statiile de epurare a

apelor uzate. În plus, solutia de deshidratare avansată a nămolurilor

prin CINETIK Linear Electro-Dewatering oferă operatorului statiei o

serie de avantaje operationale si optiuni multiple prinvind gestionarea

prezentă si viitoare a nămolurilor, dintre care cele mai importante sunt

recapitulate în continuare:

S Cresterea continutului de substantă uscată la 35-50% ;

S Deshidratează avansată a nămolurile deshidratate conventional

în stare de turtă (10-25% SU) prin preluarea nămolului după filtre

bandă, centrifuge, filtre surub, etc, fără ocolirea acestora ;

S Reducerea cantitătilor si volumelor de nămol cu până la 50-

70% ;

S Reducerea costurilor de transport, oricare ar fi ruta nămolurilor

aleasă de operator;

S Reducerea taxelor de depozitare a nămolurilor deshidratate

avansat la depozitele de deseuri;

S Reducerea costurilor de investitie si operare pentru orice

facilitate de tratare termică ulterioară sau rută de utilizare a nămolului

prin reciclarea cantitătilor de nămol ;

S Operare fără utilizare de chemicale sau polimeri

S Reducerea patogenilor, virusilor si parazitilor până la valori

nedetectabile;

S Operare complet automatizată, ajustabilă functie de caracteristicile

si scopul propus al deshidratării avansate a nămolului. Necesită

personal de exploatare doar pentru operatiunile de mentenantă si

reparatii ;

7

Conclusions

7. Conclusions

This article is meant to present an alternative to the advanced

sludge dewatering in order to confer wastewater treatment plants

operators, consultants and process engineers a concrete solution,

immediately applicable, for wastewater treatment plant sludge

management. Additionally, the advanced sludge dewatering by

CINETIK Linear Electro-Dewatering provides the plant operator with

a series of operational advantages and multiple options regarding the

present and future sludge management, out of which the most

important are reiterated below:

S Increase of total solids to 35-50%

S Advanced sludge dewatering of the conventionally

dewatered sludge in a state of cake (10-25% total solids) by accepting

the effluent sludge from belt filter presses, screw filters, centrifuges,

etc, without bypassing them

S Sludge mass and volume reduction by up to 50-70%

S Transport costs decrease, whichever the sludge route will be

chosen by the operator

S Tipping fees and tax reductions as lower amounts of sludge

will be disposed to the solid waste landfills

S Capital and operation costs reduction for any subsequent

facility of sludge thermal treatment or any route of utilization by sludge

recycling

S Operation without any chemicals or polymers

S Pathogens, viruses and parasites removal to undetectable

values

S Completely automated operation, adjustable per sludge

characteristics and advanced dewatering expected goal. It requires

personnel just for regular maintenance and repair works

S Energy consumption substantially reduced compared to any

sludge thermal treatment

S Requires small footprints

S Solution applicable wherever the sludge treatment thermal

procedures are not feasible technically and financially

In case any wastewater treatment plant operator, consultant or

process engineer is interested in detailing the feasibility and

opportunity of the advanced sludge dewatering by CINETIK Electro-

Dewatering I can be contacted at or or you can contact the process

engineering department of PARCIS Bucharest ().

References

References

[1] - Wastewater Engineering. Treatment and Reuse.

Metcalf and Eddy. Fourth Edition

[2] - Enhancement of Pressure Filtration Dewatering Using

Electrical Fields and Acoustic Waves

Dr. Muhammad Abu-Orf (Veolia Water North America)

Seth Hepner (US Filter)

[3] - Reducing disposal costs through Advanced Electro-

34 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Deshidratare avansată a nămolurilor din staţiile de epurare a apelor uzate prin CINETIK Linear Electro-Dewatering

S Consum energetic substantial mai redus decât orice procedeu

de tratare termică a nămolurilor

S Necesită suprafete extrem de reduse ;

S Solutie aplicabilă oriunde procedeele termice de tratare a

nămolului nu sunt fezabile tehnic si economic.

În situatia în care orice operator al unei statii de epurare, consultant

sau inginer de proces este interesat în detalierea fezabilităţii si oportunitătii

aplicării acestei tehnologii de deshidratare avansată a nămolurilor prin

CINETIK Electro-Dewatering mă puteti contacta la sau sau puteti

contacta colectivul de inginerie de proces al firmei PARCIS Bucureşti ().

Bibliografie

[1] - Wastewater Engineering. Treatment and Reuse,

Metcalf and Eddy. Fourth Edition.

[2] - Enhancement of Pressure Filtration Dewatering Using

Electrical Fileds and Acoustic Waves.

Dr. Muhammad Abu-Orf (Veolia Water North America)

Seth Hepner (US Filter)

[3] - Reducing disposal costs through Advanced

Electro-Dewatering

Scott F. McKay, M Sc., Technology Group Leader, Mabarex Water,

Wastewater & Sludge

Treatment

Roger Paradis, Eng., CEO Elcotech Technologies Inc.

Martin Blanchette, WWTP Superintendent, City of Victoriaville

(Canada)

[4] - Integrating Electro-Dewatering into Advanced Biosolids

Processing

Ralph Eschborn, P.E., .

Dr. Mohammad Abu-Orf (AECOM)

Dany Sarrazin-Sullivan (OVIVO)

[5] - Elaborarea politicii naţionale de gestionare a nămolurilor

de epurare

Mott MacDonald, ISPE, UTCB & BIO-

TEHNOL, aprile 2011.

[6] - Strategia de management al nămolului în judeţul Bihor

Pell Frischmann Consultants şi ROMAIR

Consulting

[7] - Managementul avansat al nămolurilor la staţia de

epurare Glina, Bucureşti-România. Staţie de

piroliză (ofertă tehnico-economică)

Visser & Smit Hanab GmbH, Germania;

Splainex Ecosystems Ltd, Olanda; PARCIS-SRL, România;

Septembrie 2010

[8] - Staţia de epurare Glina, Bucureşti, România. Deshidratarea

avansată a nămolurilor prin CINETIK

Linear Electro-Dewatering (ofertă tehnico-financiară)

ASI Consult LLC, SUA; OVIVO Water

(SUA); PARCIS-SRL, România; Iunie 2011

Dewatering

Scott F. McKay, M Sc., Technology Group Leader, Mabarex

Water, Wastewater & Sludge

Treatment

Roger Paradis, Eng., CEO Elcotech Technologies Inc.

Martin Blanchette, WWTP Superintendent, City of Victoriaville

(Canada)

[4] - Integrating Electro-Dewatering into Advanced Biosolids

Processing

Ralph Eschborn, P.E.,

Dr. Mohammad Abu-Orf (AECOM)

Dany Sarrazin-Sullivan (OVIVO)

[5] - Elaborarea politicii naționale de gestionare a

nămolurilor de epurare

Mott MacDonald, ISPE, UTCB & BIOTEHNOL, aprile 2011.

[6] - Strategia de management al nămolului în județul Bihor

Pell Frischmann Consultants și ROMAIR Consulting

[7] - Managementul avansat al nămolurilor la stația de

epurare Glina, Bucurețti-România. Stație de piroliză (ofertă tehnicoeconomică)

Visser & Smit Hanab GmbH, Germania; Splainex Ecosystems Ltd,

Olanda; PARCIS-SRL, România;Septembrie 2010

[8] - Stația de epurare Glina, Bucurețti, România.

Deshidratarea avansată a nămolurilor prin CINETIK

Linear Electro-Dewatering (ofertă tehnico-financiară)

ASI Consult LLC, SUA; OVIVO Water (SUA); PARCIS-SRL,

România; Iunie 2011

PREzENTARE ARTICOLE ÎN ROMAQUA

TEXTUL TREBUIE SÃ CONţINĂ:

- TITLU (cât mai succcint

exprimat);

- AUTORII (cu date de

identificare);

- REZUMAT (în limba

englezã);

- KEYWORDS (cuvinte

cheie între 4-7 cuvinte);

- TEXT ORGANIZAT (în

capitole, subcapitole etc.)

in limba romana si engleza;

- CAPITOL “CON-

CLUZII”;

- BIBLIOGRAFIE

- Redactare in WORD

(OFFICE) cu font Times

New Roman corp 12.

MOD DE RECENZARE:

- ARTICOLUL PRO-

PUS VA FI RECENZAT DE 1-

2 MEMBRII AI COLEGIULUI

ŞTIINŢIFIC;

- DURATA (douã sãptãmâni);

- REZOLUŢIE:

l respins;

l acceptat cu modificãri

sau completãri;

l acceptat sub forma propusã.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

35


STUDII SI CERCETARI

DiaNa MariaNa DeM

Laborator Calitatea Apelor, Administraţia Naţională

“Apele Române “

Administraţia Bazinală de Apă Crisuri Oradea

demdiana@yahoo.com, diana.dem@dac.rowater.ro

ABSTRACT

Asigurarea calităţii

sursă de date pentru

evaluarea incertitudinii

asociată rezultatului

The article presents measurement uncertainty assessment based on internal and external quality control data. The

way of measurement uncertainty calculations follows the NORDTEST approach implemented to our laboratory data.

Some heavy metals measurements uncertainty calculations are given as examples for expanded uncertainty

estimation and comparison is made between the same values estimated under mathematical analytical approach. The

results obtained this way allow using the new approach in order to validate the estimations get by analytical method.

Keywords:

reproducibility within laboratory

method and laboratory bias

CRM

Inter-laboratory comparison advanced sludge dewatering

linear electro-dewatering

cinetik

1. INTRODUCERE

În practică există mai multe abordări pentru estimarea incertitudinii rezultatelor

măsurărilor.

Metoda analitică (matematică), cunoscută şi ca „step by step”, are la bază ecuaţia/

modelul matematic de calcul al rezultatului. Diagrama cauză – efect (os de peşte)

pentru bugetul de incertitudini are ca ramuri principale, mărimile ce intră în ecuaţia

matematică şi, ca ramuri secundare, factorii de influenţă a mărimilor de intrare.

În această metodă strict matematică, toate componentele sunt estimate separat iar

incertitudinile individuale sunt compuse utilizând legea propagării incertitudinilor. Metoda

este descrisă exhaustiv în GUM.

În afară de abordarea analitică (matematică), există alte abordări, şi ele în conformitate

cu GUM, respectiv SR ISO EN /CEI 17025:2005, care utilizează date ce grupează

mai multe componente individuale ale „incertitudinii globale”. Aceste date sunt

disponibile în laborator din datele de control al calităţii la nivel intra-laborator şi inter-laboratoare

şi din validarea metodei.

36 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului

În general, în practică, cea mai bună abordare se dovedeşte

a fi una combinată, în care anumite componente

sau paşi sunt grupaţi. Abordarea combinată este preferată

deoarece, de cele mai multe ori, cuantificarea individuală

a tuturor componentelor incertitudinii este imposibilă. [1]

Este important de accentuat că, utilizarea datelor obţinute

practic din diagramele de control, comparări inter-laboratoare

sau de la validarea metodei, deşi este o cale

mai uşoară de estimare a „incertitudinii globale” nu este

mai puţin corectă. Experienţa arată că valoarea incertitudinii

obţinute utilizând exclusiv metoda analitică (matematică)

este deseori prea mică. Aceasta se datorează faptului

că este dificil să se stabilească o ecuaţie matematică exhaustivă

care să cuprindă şi să cuantifice toţi factorii de

influenţă. Astfel, se pot omite unele componente semnificative.

Din această cauză orice incertitudine calculată prin

metoda analitică trebuie comparată cu datele practice.

Desigur că, în mod ideal, indiferent de metoda utilizată,

valoarea estimată pentru incertitudine ar trebui să fie

aceeaşi.

Organizaţia NORDTEST, în anul 2004, propune laboratoarelor

de mediu din ţările nordice un manual ce cuprinde

modalităţi de calcul a incertitudinii, practic şi detaliat cu

exemple. Modul de abordare pentru calculul incertitudinii

asociate rezultatului este cel care utilizează datele din

controlul calităţii la nivel intern şi extern: diagrame de

control, validarea metodei şi, respectiv, scheme de intercomparare

laboratoare.

Această modalitate s-a aplicat în laboratorul propriu

utilizând datele de controlul calităţii pe anul 2009 şi rezultatele

obţinute de laborator la schemele de inter-comparare

laboratoare la care a participat începând cu anul

2007. Rezultatele obţinute s-au comparat cu cele obţinute

prin metoda analitică stabilindu-se corelaţiile dintre ele.

REPRODUCTIBILITATEA INTRA-

3. LABORATOR (U(R W )

Incertitudinea asociată reproductibilităţii intralaborator

R w , se poate obţine pe mai multe

căi, în funcţie de specificul analizei, a probelor

analizate şi a mijloacelor de control intern al

calităţii utilizate din laborator.

Modelul NORDTEST stabileşte trei modali -

tăţi:

S probe de control stabile care acoperă

toate etapele procesului analitic.

În mod normal una din probe va

avea un nivel scăzut de concentraţie

iar a doua probă va avea conţinut

de analit situat pe domeniul de concentraţii

mari

S probe de control care nu acoperă

toate etapele procesului analitic. Incertitudinea

va fi estimată din proba

de control şi din analize repetate

pe probe naturale cu nivele de concentraţie

diferită

S probe de control instabile

Este subliniat ca fiind de maximă importanţă

necesitatea ca estimarea incertitudinii să acopere

toate etapele procesului analitic şi toate

tipurile de matrice.

În acelaşi timp este important ca estimarea să

ia în calcul variaţia pe termen lung a componentelor

incertitudinilor sistematice din cadrul

laboratorului, ex: soluţii stoc diferite, lot nou

de reactivi critici, recalibrarea echipamentului,

etc. În acest scop, pentru a avea o bază reprezentativă

pentru calculul incertitudinii care

să reflecte astfel de variaţii, numărul ideal de

rezultate trebuie să fie mai mare de 50 şi să

acopere o perioadă de timp de aproximativ un

an, dar, desigur că acest necesităţi diferă de

la o metodă la alta.

EVALUAREA INCERTITUDINII

2. DE MĂSURARE

Asemănător abordării analitice, diagrama

cauză-efect (os de peşte) pentru această modalitate,

pe care o denumim în continuate

metoda NORDTEST, propune fie combinarea

incertitudinii din estimatele componentelor date

de reproductibilitatea intra-laborator (R w ) şi

biasul laboratorului şi al metodei, fie utilizarea,

mai mult sau mai puţin direct, a reproductibilităţii

s R .

Fig. 1. Modelul de calcul al incertitudinii după metoda NORTEST.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

37


STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului

Aceste indicaţii aplicate în Laboratorul de Calitatea

Apelor Oradea, pot fi grupate astfel:

S etaloane de control la nivelul de

concentraţie egal cu Limita de cuantificare

LOQ

S determinări paralele pe probe de

apă naturală necunoscute

Datele sunt luate din Diagrama cu ţintă fixă şi

respectiv, din Diagrama de fidelitate a datelor

de controlul calităţii pe anul 2009.

3.1. Etaloane de control ca probe de

control pentru performanţa

procesului

Pentru a monitoriza menţinerea performanţelor

procesului, laboratorul utilizează etaloane de

control, preparate din altă sursă decât etaloanele

de calibrare. Deoarece comportarea procesului

pentru a lua în calcul influenţa tipului de

matrice şi a nivelelor diferite de concentraţie

asupra incertitudinii, se utilizează datele din

Diagrama de fidelitate. În acest mod s-a obţinut

estimarea componentei incertitudinii de repetabilitate

s r , care în cazul probelor duble (paralele)

se obţine din formula: s r = amplitudinea

medie/1,128.

Nu s-au luat în calcul perechile de date situate

sub limita de cuantificare LOQ. Aceasta a dus

la seturi de date mai mici pentru indicatorii cu

concentraţii mici în probele de apă analizate.

3.3. Reproductibilitatea

intra-laborator R w

Incertitudinea asociată reproductibilităţii intralaborator

R w se obţine compunând cele doua

componente. Deşi componenta de repetabilitate

Tabelul 1. Abaterea standard de repetabilitate pe termen lung

4.

EROAREA DE JUSTEţE (BIAS)

A METODEI ŞI A LABORATORULUI

ŞI INCERTITUDINEA ASOCIATĂ

U(BIAS)

Eroarea de justeţe, exprimată prin biasul sau

deplasarea, cum se mai regăseşte în literatura

de specialitate, este dată de erorile sistematice.

Sursele de bias (erorile sistematice) trebuie

eliminate pe cât este posibil, iar rezultatul,

conform GUM, trebuie corectat dacă biasul

este semnificativ.

Biasul se poate aprecia din utilizarea de MRC

(Materiale de referinţă certificate), din participările

la Schemele de comparări inter-laboratoare şi

din testele de recuperare.

Atât pentru estimarea biasului metodei cât şi

pentru biasul laboratorului trebuie luate în considerare

două componente:

a) Incertitudinea proprie valorii nominale sau

certificate a MRC

b) Biasul, ca procent al abaterii de la valoarea

nominală sau certificată a MRC

4.1. Materiale de referinţă certificate

este critică la nivele mici ale concentraţiei de

analit, etaloanele de control au valori situate

la nivelul limitei de cuantificare, LOQ, a metodei.

Tabelul 1 prezintă centralizat datele din Diagrama

cu ţintă fixă pentru câteva metale, determinate

prin metoda spectrometriei de absorbţie

atomică cu cuptor de grafit şi cu flacără.

Valorile obţinute in diagramele ţintă pentru

anul 2009 au fost prelucrate statistic cu Testul

Nalimov. Valorile rezultate ca fiind aberante

au fost eliminate. Trebuie subliniat că limita

de cuantificare pentru Cr este de 0.6 µg/l, dar

datorită diluţiilor succesive este mai uşor de

obţinut concentraţia de 0.4 0.6 µg/l. Acest

lucru duce la o abatere standard de repetabilitate

mai mare decât la toate celelalte elemente.

3.2. Probe de control pentru matrici şi

nivele de concentraţie diferite,

abaterea standard de repetabilitate

s r

este inclusă de două ori, estimata reproductibilităţii

intra-laborator obţinută astfel este mai

bună. Abaterea standard de repetabilitate (ab

std rel%) pe termen lung a probelor de control,

oferă informaţii despre comportamentul pe

termen lung şi la nivel mic a concentraţiei de

analit, în timp ce abaterea standard de repetabilitate

a probelor duble s r , dă informaţii despre

comportarea procesului la nivele de concentraţii

şi matrici diferite. După cum se observă prima

este mai mare decât cea de-a doua.Formula

utilizată este dată de Legea combinării incertitudinilor:

Tabelul 2. Abaterea standard de repetabilitate

Pe parcursul anului 2010, laboratorul a reuşit

să facă experimente ale erorii de justeţe cu

câteva MRC de matrici diferite. Acestea au

fost: CRM BCR 609 Groundwater, SPS-

SW1Batch 114 Reference Material for Measurement

of Element in Surface Water, CRM

BCR - 713 Effluent wastewater. În tabelele

urmatoare sunt date valorile concentraţiilor

pentru metalele analizate.

Se observă că MRC de ape subterane are

concentraţia cea mai mică şi nu a putut fi utilizată

decât pentru două elemente, iar materialul

de referinţă din apă uzată (efluent) concentraţia

cea mai mare. O altă limitare impusă în

Tabelul 3. Incertitudinea asociată Reproductibilităţii intra-laborator

Deoarece probele de control utilizate în laborator

sunt probe sintetice (etaloane) iar tipul de

matrice este diferit de cel al probelor naturale,

38 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului

utilizare a fost cantitatea avută la dispoziţie

şi stabilitatea soluţiei după ce flaconul a fost

desigilat.

Prin urmare, la estimarea incertitudinii biasului

u(bias) componentele sunt date de:

valoarea biasului, incertitudinea cu care a

S bias = 2,3%

u(C ref ) = 2,6%

Tabelul 4. Caracteristicile MRC utilizate în laborator

u(bias) = ((-1,9) 2 + (2,3/6 1/2 ) 2 + (2,6) 2 ) 1/2 =

3,3%

Pentru cazul în care se utilizează mai multe

MRC-uri, bias şi S bias se înlocuiesc cu rădăcina

pătrată a mediei pătratelor acestora (Root

Mean Square RMS), iar pentru u(C ref ) se ia

media incertitudinilor valorii certificate a MRCurilor

utilizate. Pe baza acestor două mărimi

u(bias) poate fi estimată după formula:

a) Incertitudinea proprie valorii certificate a

MRC

Se calculează incertitudinea standard a valorii

certificate ţinând cont de informaţiile din

certificatul de calitate despre incertitudine.

Acestea se transformă apoi în incertitudini

standandard relative obţinându-se valorile

din tabelul 5.

fost calculat biasul şi incertitudinea valorii

certificate a MRC faţă de care s-a calculat

biasul.

În cazul nostru am aplicat această formulă

pentru Zinc, unde condiţiile au făcut să putem

Tabelul 5 .Incertitudinea standard relativă a valorii certificate a MRC

Cu excepţia Zincului, pentru toate celelalte

elemente s-au utilizat 2 sau 3 MRC. Se dă

mai jos rezultatele obţinute pentru Plumb.

Facând calculele ca mai sus şi cu valorile

din tabelul 5 se obţine :

Bias MRC 1 = -1 %, u(Cref) = 1,3%

Bias MRC 2 = 5,5 %, u(Cref) = 1,0%

b) Calcularea biasului (deplasării) şi a incertitudinii

aferente acestuia

In urma experimentelor efectuate în laborator

în anul 2010, s-au obţinut o serie de valori

pentru aceste MRC. Laboratorul a efectuat

experimentele pe parcursul lunii ianuarie şi

februarie, iar mărimea seriilor a variat în

funcţie de cantitatea de soluţie MRC avută la

dispoziţie şi de stabilitatea acesteia. La seriile

de valori obţinute se calculează media,

abaterea standard şi abaterea standard relativă.

Se calculează valoarea biasului (a deplasării)

ca procent al abaterii mediei valorilor obţinute

de laborator din valoarea certificată a MRC.

bias=(Val med a lab-Cref)/Cref*100

La rândul lui, calcul biasului este însoţit de o

componentă de incertitudine care este dată

de mărimea seriei de valori din care a fost

calculată Val med a lab.

utiliza un singur MRC (analiza se efectuează

prin AAS în flacără cu un debit mare de absorbţie

a soluţiei). În tabelul 6 este dată seria

de valori şi repartizarea lor în timp.

bias = (Val med a lab-Cref)/Cref*100 = (19,62-

20)/20*100= -1,9%

Bias MRC 3 = 11 %, u(Cref) = 4,3%

Bias MRC 3 = 6,7% pentru diluţia manuală

RMS bias = 7,1% iar u(Cref) = 2,2%, de unde

u(bias) = 7,5% pentru diluţia automată făcută

de aparat, şi RMS bias = 5,0% respectiv

u(bias) = 5,5% la diluţii manuale la valori

peste 30 mg/l.

Pentru elementele exemplificate, tabelul 8

conţine sintetizate valorile obţinute în urma

acestor calcule.

4.2. Comparări inter-laboratoare

Aşa cum s-a amintit mai inainte, componenta

de incertitudine dată de bias poate fi estimată

şi din rezultatele schemelor de comparare

Tabelul 6 .Valorile obtinute in laborator pentru MRC pentru zinc

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

39


STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului

inter-laboratoare. În acest caz se estimează

atât varianţa biasului laboratorului cât şi varianţa

biasului metodei, deoarece în general,

laboratoarele participante utilizează metode

diferite. Şi în acest caz biasul poate fi negativ

sau pozitiv.

Tabelul 8 .Incertitudinea asociată Biasului laboratorului

Modul de calcul al u(bias) este similar cu cel

care utilizează MRC. Trebuie subliniat că în

general, estimarea biasului din scheme de

comparare inter-laboratoare are asociată o

incertitudine mai mare decât biasul estimat

cu ajutorul MRC, în parte datorită faptului că

valoarea certificată a unui MRC este mai

bine definită decât valoarea nominală sau

atribuită dintr-un exerciţiu de comparare inter-laboratoare.

Uneori incertitudinea calculată

u(Cref) dintr-un astfel de exerciţiu este atât

de mare încât nu este valabil pentru calculul

biasului.

CALCULUL INCERTITUDINII STANDARD

5. COMPUSE ŞI EXTINSE

Calculul incertitudinii standard compuse se

efectuează prin compunerea componentelor

incertitudinii: reproductibilitate intra-laborator

şi biasul laboratorului / Biasul laboratorului şi

al metodei. Tabelul 10 centralizează rezultatele

obţinute.

S-a considerat necesară inserarea în tabel a

Tabelul 7 .Valorile obtinute in laborator pentru MRC pentru Plumb

Cupru de la capitolul anterior se menţine.

După cum se poate vedea în tabel aportul

mare al incertitudinii date de biasul în laborator,

indică necesitatea repetării experimentului cu

MRC adecvate domeniului studiat.

COMPARAREA CU METODA ANALITICĂ

6.

Utilizând metoda analitică (descrisă în articolele

anterioare), în laborator s-a stabilit incertitudinea

asociată rezultatelor pe intervale. Incertitudinile

extinse astfel obţinute sunt centralizate în

tabelul 11 si comparate cu valoarea cea mai

defavorabilă a incertitudinii extinse calculate

din datele de asigurare a calităţii U extinsa IC

sau U extinsa lab .

Laboratorul a participat în anii 2007, 2008,

2009 şi 2010 la scheme de comparare interlaboratoare

iar rezultatele obţinute au fost

centralizate şi prelucrate pentru obţinerea biasului

metodei şi al laboratorului. Rezultatele

acceptate cu avertizare nu au fost luate în

calcul. Astfel se explică de ce există un număr

variabil de rezultate la elementele discutate.

Rezultatele sunt prezentate în tabelul 9.

Comparând cele două valori obţinute pentru

biasuri se remarcă, cu doua excepţii, (Ni şi

Cu), valorile mai mici ale biasului calculat utilizând

MRC. Excepţiile sunt explicate de utilizarea

de MRC neadecvate domeniului de

concentraţie pe care este construită curba de

etalonare, ceea ce duce la diluţii multiple. În

toate cazurile diferenţele nu sunt semnificative.

unor informaţii cu privire la domeniul de concentraţie

pe care este efectuată etalonarea şi

domeniul de concentraţie pe care au existat

probe duplicate, numărul de probe duplicate,

concentraţiile MRC-urilor şi mărimea seriei de

experimente, precum şi numărul de rezultate

pentru repetabilitatea pe termen lung. Aceste

date sunt importante în interpretarea datelor

pentru a aprecia semnificaţia rezultatelor

obţinute şi / sau a stabili continuarea unor experimente.

Aşa cum s-a subliniat la obţinerea biasului pe

cele două căi, se remarcă o bună concordanţă

între incertitudinea estimată cu ajutorul datelor

de asigurarea calităţii la nivel intern şi cea estimată

ţinând cont de rezultatele schemelor

de comparare inter-laboratoare. Excepţia pentru

Comparând valorile rezultate prin cele două

metode se observă, aşa cum precizează şi literatura,

că incertitudinile, fără să fie aceleaşi,

sunt apropiate cu două excepţii. Dacă se

consideră incertitudinea extinsă estimată prin

metoda analitică, pe primul interval de concentraţie,

se observă că este aproape identică

cu Uext IC / lab, pentru celelalte intervale fiind

mai mici. Excepţiile reprezintă elementele la

care datele nu sunt suficiente (semnificaţie

scăzută) cum este zincul. Rezultatele sunt

afectate de slaba semnificaţie dată de utilizarea

pe întreg domeniu de concentraţie a unui

singur MRC. Discuţia pentru crom se reduce

la observaţia de la 4.1.

7. CONCLUzII

Aplicând în laborator abordarea prezentată

în Manualul NORDTEST am reuşit validarea

rezultatelor obţinute prin metoda analitică.

Tabelul 9.Incertitudinea asociată Biasului obţinută din schemele de comparare inter-laboratoare

40 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


STUDII SI CERCETARI

Asigurarea calităţii sursă de date pentru evaluarea incertitudinii asociată rezultatului

Tabelul 10 .Incertitudinea standard compusă şi extinsă şi gradul de semnificaţie

Tabelul 11. Incertitudinea extinsă calculată după metoda analitică k=2

Utilizând datele din procesul de asigurare a

calităţii estimările astfel obţinute au la bază

informaţii practice, care cuprind toate sursele

de incertitudine în laborator. Aceasta este şi

explicaţia pentru care incertitudinea estimată

prin această metodă este mai cuprinzătoare

decât cea estimată prin metoda analitică.

După cum subliniază ghidul NORDTEST, este

deosebit de important validarea adică stabilirea

semnificaţiei datelor la demararea procedurii

de calcul. Analiza critică a datelor din diagramele

de control pentru stabilitatea procesului

analitic, din diagramele de fidelitate, a rezultatelor

obţinute la schemele de comparare

inter-laboratoare şi a intervalului de timp pe

care le cuprind toate acestea sunt esenţiale

pentru obţinerea unor estimări cât mai aproape

de realitate. În acest mod am ajuns la concluzii

care impun măsuri practice de organizare în

laborator pentru creşterea performanţelor laboratorului,

exprimată prin micşorarea incertitudinii

asociate rezultatului. Găsirea unor

Materiale de referinţă certificate care să

acopere mai bine domeniul de lucru, mărirea

frecvenţei analizei de probe paralele (duplicate),

repetabilitatea pe termen lung estimată din

etaloane de concentraţie adecvată şi participarea

la cât mai multe schemele de comparare

inter-laboratoare sunt concluziile ce le putem

trage din această validare.

Considerăm că acest mod de abordare pentru

estimarea incertitudinii asociate rezultatului

este mult mai bine susţinută de rezultate

practice obţinute în laborator îmbinând mai

multe caracteristici de performanţă ale laboratorului:

repetabilitatea, reproductibilitatea

intra-laborator şi inter-laboratoare, biasul metodei

şi al laboratorului.

BIBLIOGRAFIE

1. NORDTEST Report 537 / 2004-02

Hand book For Calculation Of Measurement

Uncertainty In Environmental Laboratories

Edition 2

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

41


PUNCTE DE VEDERE

flOriaN burNar

Director aM POs MeDiu

ABSTRACT

Most of the funds necessary for compliance in the water sector in the programming period 2007-2013 are

ensured through the Sectoral Operational Programme Environment (SOP Environment), a strategic programming

document which benefits of a total allocation of some 5,6 billion Euro – out of which 3,26 billion Euro have been

allocated specifically to the water sector, through the Priority Axis 1 – Extension and modernization of the water

and wastewater systems. In order to be able to finance all the projects in the pipeline, an additional 1 billion

Euro will need to be provided by the state budget.

At the level of the MoEF the activity to prepare the project portfolio for the programming period 2014-2020 was

already initiated.

Finanţarea POS Mediu

pentru sectorul de apă.

Provocări şi perspective

SOP Environment financing

in the water sector.

Challenges and perspectives

Keywords:

investment

major projects

Sectoral Operational Program Environment

Master Plan

STRATEGIA DE FINANţARE -PREzENT ŞI VIITOR

1.

Finanţarea sectorului de mediu este în prezent realizată

conform unui document de planificare pe termen lung

a investiţiilor, la nivel regional/judeţean – cunoscut mai

ales sub denumirea de Master Plan.

FINANCING STRATEGy -PRESENT AND FUTURE

1.

The financing of the environment sector is currently

ensured based on a long term investment planning

document, at regional/county level – better known as

Master Plan.

This was one of the basic tools made available to the

water companies and to the local authorities in the

regionalization process – together with the FOPIP

assistance and the funds provided for the preparation of

the financing applications for the Cohesion Fund, during

the 2007-2013 programming period through SOP

Environment – and it was designed to be a change of

44 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PUNCTE DE VEDERE

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective

Acesta a fost unul din instrumentele de bază puse la

dispoziţia operatorilor de apă/apă uzată şi a autorităţilor

locale în procesul de regionalizare - alături de asistenţa

FOPIP şi de asigurarea finanţării pregătirii aplicaţiilor de

finanţare pentru accesarea Fondului de Coeziune în perioada

2007-2013 prin intermediul POS Mediu - şi s-a dorit

a fi o schimbare de paradigmă la nivel politic şi tehnic/operaţional,

în modul de selectare şi finanţare a investiţiilor

în sectorul de apă/apă uzată.

În fapt, strategia a fost determinată de o necesitate reală

şi obiectivă, aceea de a veni cu un răspuns la provocările

şi obligaţiile de conformare imense asumate prin Tratatul

de Aderare, şi în general prin calitatea României de Stat

Membru al Uniunii Europene.

În acest mod s-a ajuns la implementarea strategiei de

regionalizare, sprijinită prin finanţarea unor proiecte regionale,

ambele având la bază o serie de principii de

bază: solidaritate, suportabilitate, poluatorul plăteşte,

sustenabilitate. Spre deosebire de finanţările acordate

prin programele de pre-aderare, s-a optat pentru un management

descentralizat încă din momentul acordării finanţării,

beneficiarii (operatorii regionali) fiind pionii

cheie în implementarea proiectelor.

Majoritatea fondurilor necesare pentru conformare în

sectorul de apă/apă uzată în perioada 2007-2013 sunt asigurate

prin Programul Operaţional Sectorial Mediu (POS

Mediu), documentul strategic de programare care dispune

de o alocare totala de 5,6 miliarde Euro - din care 3,26

miliarde Euro sunt alocate în mod specific sectorului de

apă/apă uzată prin Axa Prioritară 1 - Extinderea şi modernizarea

sistemelor de apă şi apă uzată. Pentru a permite finanţarea

tuturor proiectelor aflate în portofoliu, la această

sumă, bugetul de stat va asigura o contribuţie suplimentară

de aproximativ 1 miliard Euro.

2.

PORTOFOLIUL DE PROIECTE PENTRU PERIOADA

DE PROGRAMARE CURENTĂ

Portofoliul de proiecte pentru perioada de programare

2007-2013 cuprinde 44 de proiecte de infrastructură.

Dintre acestea, 32 de proiecte au fost aprobate, valoarea

totală a acestora fiind de 3.513.517.910 Euro (fără TVA),

din care contribuţie UE 2.712.522.667 Euro.

Situaţia celorlalte proiecte aflate în portofoliu este următoarea:

S 4 proiecte transmise la Comisia Europeana: Bacău (118

M Euro), Galaţi (130 M Euro), Botoşani (102 M Euro),

Vâlcea (100 M Euro);

S 8 proiecte în curs de finalizare: Argeş (102 M Euro),

Maramureş (120 M Euro), Mehedinţi (73 M Euro),

Harghita (72 M Euro), Deva-Hunedoara (107 M Euro),

paradigm at political and technical/operational level, in

the selection and financing of the investments in the

water/wastewater sector.

Actually, the strategy was determined by a real and

objective need to provide a feedback to the huge

challenges and obligations assumed through the

Accession Treaty, and in general through the Romania`s

capacity of Member State of the European Union.

In this way, a regionalization strategy was

implemented, supported by the financing of regional

projects, both having as basis a set of principles:

solidarity, affordability, polluter pays and sustainability.

Unlike the financing granted through the pre-accession

programs, in the case of the SOP Environment it was

decided to go for a decentralized management from the

moment the financing was approved, the water

companies being the main actors in the project

implementation.

Most of the funds necessary for compliance in the

water sector in the programming period 2007-2013 are

ensured through the Sectoral Operational Programme

Environment (SOP Environment), a strategic programming

document which benefits of a total allocation of some 5,6

billion Euro – out of which 3,26 billion Euro have been

allocated specifically to the water sector, through the

Priority Axis 1 – Extension and modernization of the water

and wastewater systems. However, in order to be able to

finance all the projects in the pipeline, an additional 1

billion Euro will need to be provided by the state budget.

2.

THE PROJECT PORTFOLIO FOR THE CURRENT

PROGRAMMING PERIOD

The project portfolio for the programming period

2007-2013 includes a total of 44 infrastructure projects.

Out of these, 32 projects have been approved, their total

value being of 3.513.517.910 Euro (without VAT), out of

which the EU contribution 2.712.522.667 Euro.

The status of the other projects from the portfolio is:

S 4 projects submitted to the European Commission:

Bacău (118 M Euro), Galaţi (130 M Euro), Botoşani

(102 M Euro), Vâlcea (100 M Euro);

S 8 projects under finalization: Argeş (102 M Euro),

Maramureş (120 M Euro), Mehedinţi (73 M Euro),

Harghita (72 M Euro), Deva-Hunedoara (107 M Euro),

Caraş Severin (107 M Euro), Vaslui (100 M Euro), Bucureşti

(353 M Euro).

At the level of the SOP Environment, Priority Axis 1,

the funds commitment is the following (fig.1.)

It can be easily seen that the water/wastewater sector

exceeded by far the allocations for the period 2007-2011

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

45


PUNCTE DE VEDERE

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective

Caraş Severin (107 M Euro), Vaslui (100 M Euro), Bucureşti

(353 M Euro).

La nivelul POS Mediu,

Axa Prioritară 1, situaţia angajării

fondurilor alocate

este prezentata in figura 1.

Se poate lesne observa

că sectorul de apă/apă uzată

a reuşit să depăşească cu

mult alocările pentru perioada

2007-2011 şi practic

în câteva săptamâni, după

aprobarea celor 4 proiecte

aflate la Bruxelles în evaluare,

va depăşi alocarea pentru

întreaga perioadă de

programare 2007-2013.

Sectorul de apă/apă

uzată este în acest moment

cel mai performant din intregul POS Mediu, din punct de

vedere al fondurilor angajate în raport cu cele alocate,

dupa cum este de altfel evidentiat şi în figura 2.

Situaţia este similară atunci când ne raportăm la fondurile

plătite efectiv beneficiarilor (prefinanţare şi rambursări),

sectorul de apă/apă uzată având cea mai ridicată

rată a absorbţiei, 12,1 % (aproximativ 389 milioane

Euro sume plătite efectiv la nivelul Axei 1). Aceste rezultate,

reprezintă 60% din totalul fondurilor platite până în

prezent la nivelul întregului program operaţional.

ASPECTE CHEIE

3.

S

S

S

problema sensibilă a deficitului de finanţare înregistrat în

cadrul Axei Prioritare 1 a fost soluţionată prin includerea

în bugetul de stat a sumei de 1 mld. Euro la nivel de credite

de angajament, coroborat cu modificarea OUG 64/2009 cu

privire la posibilitatea utilizării supracontractării;

decizia de preluare în cadrul POS Mediu a unor investiţii

finanţate iniţial din alte surse (ISPA, programe multianuale

de mediu) - proiectele vizate fiind: Constanţa Eforie-

Sud, Vaslui, Deva-Hunedoara - a avut un impact financiar

de aprox. 100 mil. Euro;

la nivelul MMP a fost demarată activitatea de pregătire a

portofoliului de proiecte pentru perioada de programare

2014-2020 în sectorul de apă/apă uzată.

Fig. 1

Pentru perioada următoare, în paralel cu implementarea

proiectelor finanţate din Fondul de Coeziune, se poate

anticipa o extindere importantă a ariei de operare a Operatoriand

in a few weeks, after the approval of the 4 projects

submitted to Brussels for evaluation, will pass over the

allocation for the entire programming period 2007-2013.

The water/wastewater

sector is at this moment

the most performing one

in the entire SOP

Environment from the

point of view of the funds

committed versus funds

allocated, as can be seen in

the figure 2.

The situation is similar

when we are referring to

the funds actually paid to

the beneficiaries (prefinancing

and

reimbursements), the

water/wastewater sector having the highest rate of

absorption, 12,1 % (approximately 389 million Euro

already paid at the level of Priority Axis 1). These results

represent 60% of all funds paid up to date at the level of

the whole operational programme.

KEy ASPECTS

3.

The sensitive issue of the financing gap witnessed at the

level of the Priority Axis 1 has been sorted out by the provision

in the state budget of the amount of 1 billion Euro, as

commitment appropriations, in corroboration with the recent

changes in the GEO 64/2009 related to the possibility of overcontracting;

The decision to take over inside the SOP Environment

some investments, initially financed from other sources (ISPA,

multi-annual environment programmes) - the projects

concerned being Constanta – Eforie Sud, Vaslui, Deva-

Hundeoara – had a financial impact of approximately 100

Million Euro;

At the level of the MoEF the activity to prepare the project

portfolio for the programming period 2014-2020 was already

initiated;

PERSPECTIVES AND CHALLENGES FOR 2014-2020

4.

PERSPECTIVE ŞI PROVOCĂRI 2011-2014

4.

For the forthcoming period, in parallel with the

implementation of the projects financed through the

Cohesion Fund, an important extension of the service area of

the regional operators can be anticipated. This comes

naturally following an increase in the credibility and

consolidation of the institutional capacity of the regional

operators. The taking over of new administrative units

46 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PUNCTE DE VEDERE

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective

lor Regionali. Aceasta vine ca urmare a creşterii credibilităţii

şi a consolidării capacităţii instituţionale a operatorilor

de apă/apă uzată. Preluarea de noi UAT-uri din judeţul

în care acţionează operatorul regional sau chiar din

judeţele limitrofe, trebuie realizată însă în condiţii de eficienţă

a costurilor dar şi având la bază considerente de

ordin teritorial, pentru a nu pune în pericol beneficiile obţinute

până în prezent ca urmare a regionalizării

(economii la scară). Extinderea ariei de operare trebuie

realizată gradual iar noii membri trebuie să îşi asume

printre altele politica tarifară a asociaţiei de dezvoltare intercomunitară.

Extinderea ariei de operare

a operatorilor regionali

atrage după sine necesitatea

de noi investiţii, dar şi

aceasta aduce cu sine şi noi

provocări. Astfel, pe măsură

ce termenele de conformare

cu Directivele europene relevante

se apropie, sporeşte

interesul autorităţilor locale

de atragere de fonduri pentru

realizarea investiţiilor

necesare. Prin aceasta, creşte

automat şi riscul de suprapunere

şi chiar de dublă

finanţare. În aceste condiţii,

pentru a evita pe viitor unele

din experienţele neplăcute

înregistrate în perioada

de programare curentă, este

necesar ca rolul Master Planurilor

şi al operatorilor regionali să fie consolidat.

În acelaşi timp, anul 2011 şi în cel mai rău caz, prima

parte a anului 2012 (2-3 proiecte printre care şi proiectul

de la Bucureşti), trebuie să reprezinte finalul procesului

de pregătire a aplicaţiilor de finanţare, aferente sectorului

de apă/apă uzată, pentru POS Mediu. În paralel, întrucât

experienţa a dovedit că pregătirea unor proiecte majore

de calitate necesită un timp îndelungat (2-3 ani în unele

cazuri), trebuie demarată acţiunea de definire a portofoliului de

proiecte pentru perioada de programare 2014-2020, finanţarea

UE fiind din nou un stimulent puternic pentru continuarea

procesului de regionalizare.

Fig. 2

Aceasta va avea la bază o serie de principii minimale:

S rolul operatorilor regionali în procesul de identificare a

priorităţilor de investiţii şi în pregătirea aplicaţiilor de finanţare

va creşte considerabil; astfel, în timp ce Ministerul

Mediului şi Pădurilor va continua să asigure finanţarea necesară

şi rolul său de coordonare la nivelul întregii ţări,

operatorii regionali (care vor continua să fie beneficiari ai

asistenţei UE şi în viitoarea perioadă de programare) vor fi

responsabili pentru selectarea consultanţilor (conform legifrom

the counties where the regional operators run their

activities or even from other counties, has to be carried

out under cost efficiency conditions and based on

territorial considerations, in order not to put at stake all

the benefits gained to date as a result of the

regionalization process (economies of scale). The

extension of the service area has to be carried gradually

and the new members need to agree with the tariff policy

of the inter-community development association (IDA).

Moreover, the extension in the service area will

determine for the Regional Operators the need to

develop new investments, and hence new challenges.

Thus, as the compliance

deadlines with the relevant

European directives are

coming closer, the interest

of the concerned local

authorities to attract funds

for the necessary

investments is increasing.

This entails however an

increase of the risk of

overlapping and even

double financing. In such

conditions, in order to

avoid in the future some of

the bad experiences

witnessed in the current

programming period, it is

necessary the role of the

Master Plans and of the

regional operators to be

consolidated.

At the same time, 2011 and at the latest the first half

of 2012 (2-3 projects out of which the Bucharest water

project) must be the end of the process of the preparation

of the financing applications in the water/wastewater

sector for the SOP Environment. In parallel, as the

experience has shown that good quality projects require

a long period of time (2-3 years in some cases), the

definition of the project portfolio for the programming period

2014-2020 must be initiated, the EU financing being again

a strong incentive for the continuation of the

regionalization process.

This activity will be based on a set of minimum

principles, as follows:

S the role of the regional operators in the identification of the

priority investments and the preparation of the financing

applications will increase considerably; thus, while the

Ministry of Environment and Forests will continue to provide

the financing and its coordination role at the country

level, the regional operators (which will be maintained as

beneficiaries of the EU assistance in the next programming

period) will be responsible for selection of the consultants

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

47


PUNCTE DE VEDERE

Finanţarea POS Mediu pentru sectorul de apă. Provocări şi perspective

S

S

slaţiei privind achiziţiile publice) în vederea pregătirii

proiectelor.

vor fi vizate cu prioritate investiţiile necesare pentru conformarea

cu directivele UE relevante, aşa cum vor rezulta

acestea din Master Planurile revizuite;

proiectele vor cuprinde în mod echilibrat, atât investiţii necesare

pentru extinderea/reabilitarea/modernizarea sistemelor

de apă/apă uzată din aglomerările aflate în aria de operare

curentă a operatorului regional, cât şi alte investiţii necesare

pentru extinderea ariei de operare a acestuia (în

aglomerări noi).

S

S

for projects preparation (according to the public procurement

legislation);

priority will be given to the investments necessary for compliance

with the relevant EU Directives, as resulted from

the revised Master Plans;

the projects will include in a balanced way, investments for

extension/rehabilitation/modernization of the water/wastewater

systems in the agglomerations from the current service

area of the regional operators, as well as investments

necessary for extension of the operation area (in new agglomerations);

5. CONCLUzII

Perioada 2010-2011 a reprezentat un salt fără precedent

din punct de vedere al aprobării de proiecte majore

şi implicit al angajării de fonduri în sectorul de apă/apă

uzată. Este însă evident că acum, la jumătatea perioadei

de programare 2007-2013, procesul trebuie accelerat; ca

atare, principalul obiectiv pentru perioada următoare este

cel de a finaliza pregătirea şi aprobarea tuturor proiectelor

rămase în portofoliu (12 proiecte).

În acest moment, valoarea totală a proiectelor de investiţii

aprobate în sectorul de apă/apă uzată depăşeşte

3,5 miliarde Euro, majoritatea operatorilor regionali fiind

în plin proces de contractare a componentelor de servicii

şi lucrări. Se mizează pe un răspuns corespunzător al pieţei

în procesul de atribuire a contractelor. Din perspectiva

MMP, perioada 2011-2013 este decisivă pentru contractarea

componentelor incluse in proiectele finanţate

prin POS Mediu!

În paralel cu activităţile legate de pregătirea şi implementarea

proiectelor, trebuie continuate eforturile pentru

profesionalizarea sectorului si pentru depărtarea acestuia

de nivelul politic. Acest lucru nu poate fi realizat fără un

proces continuu de consolidare instituţională a asociaţiilor

de dezvoltare intercomunitară (ADI) dar şi a Operatorilor

Regionali. Situaţia cea mai delicată în acest moment

este la nivelul ADI, pentru acestea fiind nevoie de un

efort sporit pentru a deveni pe termen mediu un interlocutor

şi un vector veritabil în ceea ce priveşte problematica

gestionării serviciilor.

POS Mediu este un program operaţional cu beneficiari

experimentaţi - operatorii regionali - care au implementat

proiecte similare în trecut: MUDP, SAMTID, ISPA, PHA-

RE iar sectorul de apă/apă uzată demonstrează un

potenţial deosebit din punct de vedere al utilizării fondurilor

alocate. Trebuie specificat însă fără echivoc faptul că

în acest moment utilizarea fondurilor nu se află la un nivel

optim şi că ritmul de cheltuire a acestora trebuie accelerat

pentru a evita dezangajarea fondurilor începând cu

anul 2012.

5. CONCLUSIONS

The period 2010-2011 has been a peak from the point

of view of approval of major projects and funds

commitment in the water sector. It is obvious that now,

in the middle of the programming period 2007-2013, the

process needs to be accelerated; therefore, the main

objective for the near future is to finalize the approval of

all the projects in the portfolio (12 projects).

Currently, the total value of the projects approved in

the water sector exceeds 3,5 billion euro and most of the

regional operators are in full process of contracting of the

various services and works components. It is expected an

adequate response of the market in the contracts award

process. From the MoEF`s perspective, the period 2011-

2013 is decisive for contracting all components included

in the SOP financed projects!

In parallel with the activities related to the

preparation and implementation of the projects, efforts

must be continued for the professionalization of the

sector and its further separation from the political level.

This objective cannot be achieved without a continuous

process of consolidation of the IDAs and of the regional

operators. The most sensitive situation is witnessed at

the level of the IDAs, in this case being necessary an

increased effort to transform them on a medium term in

valid interlocutors and in key drivers of the service

management.

To conclude, the SOP Environment is an operation

programme with experienced beneficiaries – the regional

operators – which implemented similar projects in the

past: MUDP, SAMTID, ISPA, PHARE, and the water

sector demonstrates an important potential for spending

of the funds allocated. It must be mentioned without

hesitation that at this moment, the funds use is not at an

optimal level and that the pace has to be accelerated in

order to avoid funds de-commitment starting with 2012.

48 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PROIECTE

ABSTRACT

Maria cheVeresaN

Maria stOica

alexaNDra Mihai

universitatea tehnică de construcţii bucureşti, facultatea de hidrotehnică

WACOM competence model is the first competence model for the water management to be applied and validated

for the management of waste water treatment plants and subsequently be transferred to other fields of the water

sector as well as to other branches. It was realized in the frame of Leonardo da Vinci project, WACOM which

started in 2009 and ends in 2011. WACOM competence model aims to improve competences of the WWTPs

personnel, to describe job profiles, hiring criteria and VET training.

Transferul Modelului

de Competente WACOM

Water Competences

Model Transfer

Keywords:

competence model

VET training

job profile

waste water treatment plant

CONTEXTUL IN ROMANIA SI EUROPA

1.

În prezent modelele de competenţe pot oferi o amplă

diversitate în multe finalităţi. Ele sunt dezvoltate pentru a

lămuri şi accelera procesele. Dezvoltarea modelelor de

competenţe se află încă în stadii de debut, dar urmează o

cale ascendentă. Este insa important de menţionat că există

o largă cerere din partea economiei care consideră domeniul

adaptării competenţelor ca una dintre cele mai importante

provocări în viitor pentru dezvoltarea resurselor umane.

În momentul actual există o necesitate urgentă de a standardiza

modelarea competenţelor, atât timp cât nu au fost

întreprinse activităţi pentru realizarea unui model de competenţe

generic iar specificaţiile şi principiile existente care

decurg din acestea au fost abordate până acum numai

într-o manieră tehnică. Obiectivele principale ale modelelor

de competenţe sunt definirea, armonizarea şi întrebuinţarea

competenţelor, precum şi a elementelor şi categoriilelor

acestora [1].

THE CONTEXT IN ROMANIA AND IN EUROPE

1.

Nowadays Competence Models can offer a wide

versatility in many purposes. They are developed to

lighten and accelerate processes. The development of

competence models is still in the fledgling stages, but on a

rising path. It is important to mention that a large demand

exists on the part of the economy that considers the field

of competence modelling as one of the most important

challenges in the future of human resource development.

At the moment exists an urgent need to standardise

competence modelling since no activities have been

undertaken for a generic competence model and the

existing specifications and outlines thereof have only been

approached in a technical manner. The main objectives of

competence models are the definition, harmonisation and

usage of competences and their elements and categories.

A Competence Model describes the competences

required to successfully perform in a particular job and

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

49


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

Un model de competenţe descrie calitatiile solicitate

pentru a activa cu succes într-un anume post de operare

dintr-o anume firmă. Acest set de competenţe este apoi

utilizat ca fundament şi standard pentru descrierea posturilor

de operare specifice, pentru selecţia noului personal, pentru

evaluarea performanţelor în curs de desfăşurare a întregului

personal, pentru analiza necesarului de formare şi pentru

clasificarea şi asigurarea educaţiei şi pregătirii vocaţionale

la cerere, în vederea dezvoltării competenţelor [1].

Proiectul WACOM îsi propune crearea unui Model de

competente pentru domeniul apei ce va putea fi mai apoi

transferat în alte sectoare atât în tările partcipante la proiect

cât si în toată Europa

În România conceptul modelării competentelor este

unul nou iar la nivel national nu există nimic standardizat.

Sistemele nationale de educare si formare profesională dar

si descrierile posturile de operare nu se bazează pe modelele

de competente si de aceea s-a simtit că există necesitatea

creării unui astfel de model mai ales acolo unde are loc o

dezvoltare a proceselor tehnologice – ca de exemplu în

cazul activitătilor întreprinse în cadrul statiilor de epurare

a apelor uzate, unde exista o necesitate continuă de instruire

a personalului nou.

2.

PROIECTUL WACOM – SCOPURI SI OBIECTIVE

Proiectul WACOM (Transferul modelului de competente

în sectorul apei) transferă Cadrul European de calificare

(EQF) si Modelul German de Referintă pentru Modelul de

Competente PAS 1093 în Educarea si Formarea Vocationala

(VET) din Germania si din întreaga Europă, în domeniul

apei. Prin transferul modelelor EQF si PAS 1093, va fi introdus

pentru prima data în domeniul apei un Model de

Referintă pentru Modelarea Competentelor. Acest lucru

permite identificarea nevoilor de educare si formare profesională

(VET) de către angajati si cursanti, ale competentelor

si calificărilor necesare unui anumit loc de muncă cât si

îmbunătătirea transparentei si comparabilitătii oportunitătilor

si produselor oferite de centrele de educare si formare

profesională. Instrumentul WACOM va defini competentele

si calificările necesare diferitelor sarcini, locuri de muncă

si (grupuri de) angajati din domeniul apei. În plus proiectul

si-a propus realizarea transferului Modelului de competente

si în alte domenii în toate tările din Uniunea Europeana,

acest lucru fiind garantat de interesul ridicat acordat testelor

pilot, optimizării, diseminării, exploatării si strategiilor sustenabile

[1].

În general Proiectul WACOM îsi propune:

S să sprijine participantii în insusirea si folosirea cunostintelor,

a aptitudinilor si calificărilor dobândite atât în cadrul pregătirilor

cât si în cadrul diverselor activităti de formare pentru

a înlesni dezvoltarea personală;

organisation. This set of competences is then used as basis

and standard for the description of the specific jobs, the

selection of new staff, the evaluation of the on-going

performance of the whole staff, the analysis of training

needs, and the classification and provision of tailor-made

vocational education and training for competence

development.

The WACOM Project aims to create a Competence

Model for the water sector that can than be transferred to

other sectors in the participating countries at the project

and throughout Europe.

In Romania the competence modeling is a new concept

and at national level there is nothing standardized. Our

vocational education, training systems and job profiles do

not rely on competence models and thus it was felt that

there is a great need especially where technological

development takes place – like the activities undertaken in

WWTPs where there is a continuous need of new

personnel to be trained.

WACOM PROJECT – AIMS AND OBJECTIVES

2.

The WACOM Project (WAter COmpetences Model

Transfer) transfers the European Qualification Framework

(EQF) and the German Reference Model for the

Competence Modeling PAS 1093 into the German and

European Vocational Education and Training (VET) in the

water sector. Through the transfer of EQF and PAS 1093, a

Reference Model for the Competence Modeling will be

introduced in the water sector for the first time. This will

enable the identification of the VET needs of required

competences and qualifications at specific working places

as well as of the improvement of transparency and

comparability of VET opportunities and products by both

employees and learners. The WACOM instrument will

define, within the water sector, the needed competences

and qualifications for the different tasks, working places

and (groups of) employees.

Furthermore the transfer into other sectors as well as

into all European countries is planned and guaranteed by

the strong focus on pilot testing, optimization,

dissemination, exploitation and sustainable strategies.

In general the WACOM Project aims:

S to support participants in training and further training activities

in the acquisition and the use of knowledge, skills

and qualifications to facilitate personal development

S to support improvements in quality and innovation in vocational

education and training systems, institutions and practices

S to enhance the attractiveness of vocational education and

training and mobility for employers and individuals and to

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

50


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

S să sprijine îmbunătătirea calitătii si inovatiei atât în sistemele

de pregătire si educare vocatională cât si în institutii ;

S să sporească atractivitatea către educarea si formarea profesională,

mobilitatea angajatorilor si a persoanelor fizice si să

faciliteze mobilitatea stagiarilor ;

S să ofere o bază a curriculei cursurilor si planificarea instruirii

viitoare;

S să ofere o bază în directia instruirii în activitatile dorite

pentru dezvoltarea competentelor necesare .

Modelul de competenţe WACOM este rezultatul principal

al Proiectului Water Competences Model Transfer (WA-

COM) asigurând un model de competenţe standardizat şi

armonizat pentru sectorul apei.

Modelul de competenţe WACOM descrie competenţele

nucleu pentru angajaţii din sectorul apei, putănd fi aplicat

staţiilor de epurare a apelor uzate (WWTP) dar şi transferat

în alte sectoare. În acest mod WACOM conduce la o

creştere a mobilităţii în întreaga Europă, precum şi la o

mai mare transparenţă şi recunoaştere a calificărilor şi

competenţelor. Competenţele in domeniul apei reprezintă

lista completă a competenţelor esenţiale pentru sectorul

apei cu legătură directă la nevoile şi cerinţele din sectorul

apei, posturile de operare şi profilurile posturilor de operare

[1]. Aceste competenţe in domeniul apei sunt împărtite în

două categorii:

S Competenţe cheie (pentru sectorul apei): pentru obiectivele

şi scopurile specifice ale WACOM şi Modelului de competenţe

in domeniul apei WACOM s-au adaptat competenţele cheie,

din politicile europene, necesităţilor şi cerinţelor sectorului

apei.

S Competenţe din sectorul apei: competenţele individuale şi

competenţele specifice domeniului apei.

Modelul de competenţe WACOM va fi validat prin

Testare-Pilot în mai multe Staţii de Epurare a apei uzate şi

va fi recunoscut ca un instrument util si de încredere în întregul

sectoru al apei. Testarea pilot a instrumentului WA-

COM si evaluarea si optimizarea sa, va oferi o dezvoltare

continuă bazată pe recomandările pentru viitoare îmbunătătiri

adaptări si transferuri în alte domenii, decât cel al

apei.

MODELUL COMPETENTELOR PENTRU DOMENIUL APEI

3.

Modelul de competente WACOM descrie competentele

principale pentru angajatii care lucreaza in sectorul apei si

care pot fi aplicate in cadrul statiilor de epurare si transferate

in alte sectoare.

Modelul de competente este format din competente

pentru domeniul apei in general, ce au rezultat in urma

unor interviuri cu experti in domeniul apei si din procesul

facilitate the mobility of working trainees

S to provide a basis for training curricula and the planning of

further education

S to provide basis for educational direction of activities aimed

at increasing competence.

The direct result of the WACOM Project is the Water

Competence Model (WCM) that will provide the basis

framework of training and development within the water

sector.

The WCM describes the core competences for the

employees working in the water sector and can be applied

to the Waste Water Treatment Plants (WWTP) but it can

also be transferred to other branches. In this way

WACOM leads to an increase of the mobility throughout

Europe as well as to a higher transparency and

recognition of qualifications and competences. The Water

Competences represent the complete list of core

competences for the water sector directly related to the

needs from the water sector, the working places and job

profiles. They are structured in two main categories:

S Key competences (for the water sector): Adaptation of the

key competences from the European policy to the needs and

requirements of the water sector.

S Competences from the water sector: Individual competences

and water-specific competences.

The WCM will be validated through a Pilot Testing in

several Wastewater Treatment Plants and it will be

recognized as a reliable and useful tool for the whole

Water Sector. The pilot testing of the WACOM instrument

and its continuous evaluation and optimization will

provide an ongoing development based on

recommendations for further improvements, adaptations,

and transfers in other topics inside and outside of the

water sector.

THE COMPETENCE MODEL FOR WATER DOMAIN

3.

The WACOM Competence Model describes the core

competences for the employees working in the water

sector and can be applied to the Waste Water Treatment

Plants (WWTP) and transferred to other branches.

The competence model is composed of water

competences which were developed out of personal

interviews with water experts and from an analysing

process of the water sector reviewed and refined by the

outcome of the WACOM national workshops and the

WACOM Online Survey

The Water Competences are the complete list of core

51 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

de analiza al unor chestionare online si al unui workshop

national.

Competentele pentru domeniul apei reprezinta lista

completa a competentelor ce tin cont de cerintele si nevoile

din sectorul apei si descrierea posturilror de lucru.

Competentele din domeniul apei sunt formate din:

1. Competente principale (pentru domeniul apei):

pentru obiectivele modelului de competente acestea au fost

adaptate pe baza cerintelor si nevoilor politicilor europene.

2. Competente pentru domeniul apei: pentru o mai

buna utilizare si trecere in revista competentele au fost impartite

in doua categorii: competente individuale si specifice domeniului

apei.

Tabelul 1 prezinta toate competentele din domeniul

apei din cadrul modelului de competente WACOM.

Aceste competente pot fi utilizate la construirea si adaptarea

propiului model de competente.

Tabel 1.Competentele din domeniul apei

WCM Water Competences

competences for the water sector directly related to the

requirements and needs from the water sector, the

working places and job profiles.

These Water Competences are consisting of:

1. Key competences (for the water sector): For the

specific objectives WACOM Water Competence Model the key

competences from the European policy were adapted to the needs

and requirements of the water sector.

2. Competences from the water sector: The competences

were categorised for a better usability and overview in two

categories: Individual competences and water-specific

competences.

The following table 1 shows all the water competences

of the WACOM Water Competence Model (WCM):

These water competence can be used to build and

adapt an own competence model.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

52


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

MODELUL DE COMPETENTE PENTRU STATIILE DE EPURARE

4.

Acest capitol ofera o lista completa de competente

pentru statiile de epurare, care sunt in proces de validare

si optimizare in cadrul testarii pilot si a etapei de consultare

(tabelul 2).

In Romania, exista un proces in derulare de modernizare

si constructie a statiilor de epurare. Statiile de epurare pot

fi de trei tipuri, functie de tipul de epurare al apei: mecanice,

biologice si epurare avansata.

THE COMPETENCE MODEL FOR WASTE WATER TREATMENT

4. PLANTS

This chapter provides a first list of competences for

Waste Water Treatment Plants (WWTP) that will be

validated and optimized during the consultation phase

and the pilot testing (table 2 ).

In Romania, there is an ongoing process of

modernization of WWTPs and construction of new ones.

WWTPs may have 3 kinds of treatment: mechanical,

biological and advanced treatment.

Tabelul 2.Competentele pentru statiile de epurare

The Water Competences for WWTPs

53 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

Modernizarea necesita un proces mult mai complex de

instruire a personalului, de analiza a competentelor necesare

penru fiecare angajat din cadrul fiecarei divizii (operare,

intretinere, adminsitrare si comunicare).

The modernization requires a more complex training

of the staff, analyzing the competences needed for each

employee from every division (operations, maintenance,

administration and communications).

UTILIzAREA MODELULUI DE COMPETENTE WACOM

5. SI BENEFICIILE LUI

Pana in anul 2015 toate statiile de epurare cu mai mult

de 10.000 locuitori echivalenti trebuie sa aiba treapta de

epurare avansata (procese chimice pentru eliminarea azotului,

a fosforului si dezinfectie finala). Acest obiectiv contribuie

la atingerea scopului general al Directivei Cadru

Apa, si anume o stare buna a apelor din punct de vedere al

calitatii. Intreg procesul de investitii si imbunatatire a

domeniul statiilor de epurare conduce la necesitate unui

personal competent care sa poate sa faca fata noilor dezvoltari.Imbunatatirea

competentelor personalului poate fi

facuta prin angajarea unor persoane noi care sa fie instruite

sau care au fost deja instruite pentru un anumit post

pentru care aplica sau prin angajatii care se adapteaza

noilor cerinte. In ambele cazuri instruirea se refera la

instruiri in scoli de profil sau in institutii care asigura

formare profesionala.

Modelul de competente WACOM poate contribui la

ambele tipuri de instruire prin actualizarea curriculei

scolare in institutiile care creaza noii ingineri sau tehnicieni

sau la continutul cursurilor de formare profesionala, companii,

operatori de apa are doresc sa imbunatateasca competentele

propriului personal.

Modelul de competente poate schimba sau crea noi

criterii de angajare a noului personal cum este cazul operatorilor

de apa din Germania. Asociatia Romana a Apei este

institutia principala care poate crea manualul de management al

personalului , suport standardizat al Fiselor de post.

Modelul de competente WACOM reprezinta un model

de competente international, flexibil pentru statiile de epurare.

Aceasta inseamna ca orice tara europeana poate

adapta aplicarea modelului de competente propriilor

nevoi si niveluri de dezvoltare.

In cele din urma Modelul de competente WACOM

poate fi un criteriu obiectiv de avansare a personalului de

la o pozitie la alta, marind in acelasi timp motivatia personalului

sa fie eficient, sa asimileze rapid informatii noi si

responsabil pentru propriile sarcini de lucru.

Evaluarea personalului prin Modelul de competente

WACOM se face utilizand niveluri pentru fiecare competenta

generala sau specifica. Aceste niveluri variaza de la un

nivel de baza (cel ma scazut nivel : absolvirea scolii obligatorii)

la un nivel avansat (de exemplu: doctorat). Descrierea

celor cinci niveluri de competente arata modul in care

acestea pot fi aplicate:

Nivelul 1: Competenţele la nivelul 1 recunosc cunoştinţele

generale de bază şi abilităţi precum şi capacitatea de a

întreprinde atribuţii simple şi generale sub supervizare într-un

mediu structurat. Angajaţii adesea nu au calificare şi necesită

THE USE OF WACOM COMPETENCE MODEL AND ITS BENEFITS

5.

Until the end of 2015 for all WWTPs with more than

10.000 equivalent populations this advanced treatment

(chemical processes for the nitrogen removal (nitrification

and dinitrification), the phosphorus removal and a final

disinfection) must be achieved. This aim is contributing to

the reach of the general objective of the Water Framework

Directive, a good status for the water quality class. The

whole process of investment and upgrade into the

WWTPs field leads to the need of more competent

personnel who can face the new developments. The

increase of the personnel competence can be done either

by hiring new employees who can be trained or are

already trained for a certain job they apply for or by actual

employees who have to adapt to the new requirements. In

both case training refers to training in schools or

vocational education in VET institutions.

WACOM competence model can support both types of

training by updating the education curricula in the

institutions that form future engineers or technicians or by

supporting training content for institutions that deal with

vocational education or institutions, enterprises, water

operators that want to improve their personnel

competences.

The competence model can also change or create new

criteria for hiring new personnel as it is German water

operators’ case. The Romanian Water Association is the

principal targeted institution that can create manuals for

personnel management within WWTPs, supporting the

standardization of job profiles.

WACOM competence model is a flexible international

competence model in the WWTPs field. This means that

any European country can adapt the application of the

competence model to its own needs and levels of

development.

Last but not least WACOM competence model can be

an objective criteria of advancing personnel from one

position to another, increasing at the same time the

motivation of the personnel to be efficient, fast learning

and responsible for its specific tasks.

The evaluation of personnel using WACOM

competence model is done using competence levels for

each general or specific competence. These levels span

from basic (lowest level: for example school leaving

certificates) to advanced (highest level: for example

Doctorates) levels. The description of the five competence

levels show also the way how they can be applied:

Level 1: Competences at level 1 recognise basic general

knowledge and skills as well as the capacity to undertake simple

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

54


PROIECTE

Transferul Modelului de Competente WACOM

sprijin structurat pentru propria învăţare.

Nivelul 2: Competenţele la nivelul 2 recunosc cunoştinţele

şi abilităţile practice şi teoretice specifice domeniului precum şi

capacitatea de a îndeplini atribuţii sub îndrumare. Angajaţii dovedesc

auto-direcţionare în procesul de învăţare şi au experienţa

practicii în activitate sau studiu, atât în situaţii comune, cât şi

în situaţii de excepţie.

Nivelul 3: Competenţele la nivelul 3 recunosc cunoştinţele

teoretice şi practice şi abilităţile mai ample, precum şi capacitatea

de a aplica cunoştinţele şi abilităţile în dezvoltarea soluţiilor

strategice pentru analize bine definite şi probleme concrete. Angajaţii

au dobândit experienţa interacţiunii operationale în

muncă sau studiu, inclusiv managementul persoanelor şi

proiectelor şi a abilităţilor de învăţare pentru studiul autonom.

Nivelul 4: Competenţele la nivelul 4 recunosc cunoştinţele

detaliate teoretice şi practice, abilităţi şi competenţe, unele dintre

acestea fiind într-o postură avansată în cadrul domeniului

respectiv precum şi capacitatea de a aplica cunoştinţele în

conceperea şi susţinerea argumentelor şi în soluţionarea problemelor.

Angajaţii pot face judecăţi şi să ia în socoteală probleme

sociale şi etice.

Nivelul 5: Competenţele la nivelul 5 recunosc cunoştinţele

teoretice şi practice strict specializate şi abilităţile precum şi capacitatea

pentru analiză critică, evaluare şi sinteză a ideilor noi

şi complexe incluzând şi procese de cercetare substanţiale.

Angajaţii reflectă experienţă în a controla şi stăpâni schimbările

şi a dovedi abilităţi de leadership în dezvoltarea unei abordări

noi şi creative.

and general tasks under supervision in a structured

environment. Employees have often got no qualification and

require structured support for their own learning.

Level 2: Competences at level 2 recognise field-specific

practical and theoretical knowledge and skills as well as the

capacity to carry out tasks under direction. Employees show

self-direction in learning and have experience of practice in work

or study in both common and exceptional situations.

Level 3: Competences at level 3 recognise broader theoretical

and practical knowledge and skills as well as the capacity to

apply knowledge and skills in developing strategic solutions to

well-defined abstract and concrete problems. Employees have

got experience of operational interaction in work or study

including management of people and projects and learning skills

for autonomous learning.

Level 4: Competences at level 4 recognise detailed

theoretical and practical knowledge, skills and competences,

some of which is at the forefront of the field as well as the

capacity to apply knowledge in devising and sustaining

arguments and in solving problems. Employees can make

judgements take into account social or ethical issues.

Level 5: Competences at level 5 recognise highly specialised

self-directed, theoretical and practical knowledge and skills as

well as the capacity for critical analysis, evaluation and

synthesis of new and complex ideas including substantial

research processes. Employees reflect experience of managing

change and show leadership experience in the development of

new and creative approaches.

6. CONCLUzII

Modelul de competente WACOM sustine imbunatatirea

proceselor de operare in cadrul statiilor de epurare

prin cresterea competentelor personalului. Acest model

reprezinta prima initiativa de acest gen din Romania, desi

alte tari europene au deja modele de competenta standardizate

in domeniul statiilor de epurare si alte ramuri

de activitate.

BIBLIOGRAFIE

1. WACOM competence model .

2. European Qualification Framework.

3. German qualification Standard PASS 1093.

4. Hidraulica, Cioc Dumitru, editura Didactica si Pedagogica,

1975, Bucuresti..

5. Water Framework Directive 2000/60/EU

6. CONCLUSIONS

WACOM competence model supports the

improvement of the operation within WWTPs by

incresing the personel competencies. This model is the

first initaive of its kind in Romania although other

European countries have standardized competence

models for WWTPs and other domains.

Taking into account the provisions of the Water

Framework Directive new personnel needs to be trained.

REFERENCES

1. WACOM competence model http://www.wacom-project.eu/

2. European Qualification Framework

http://ec.europa.eu/education/lifelong-learningpolicy/doc44_en.htm

3. German qualification Standard PASS 1093

4. Hidraulica, Cioc Dumitru, editura Didactica si Pedagogica,

1975, Bucuresti

5. Water Framework Directive 2000/60/EU

55 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PROIECTE

iNg. silViu lăcătuŞu

Director executiv c.f.P.P.D.a.

iNg. NicOleta ilie

Manager de Proiect c.f.P.P.D.a

ABSTRACT

According to the final report of FP-FUNDETEC project in December 2007, in undertaking implementation of the

specific European directives, the water research market is facing a delay up to 10 years in transferring the results

to practicians.

This time lag might be reduced to 3-5 years by adding an intermediate step in transferring technology between

Research-Innovation and SMEs , through exploration, assessment and pro-active promotion of research results.

The “Water Research to Market” project aims to develop a methodology that will facilitate this transfer of

knowledge, relying on case studies of the research projects which can improve the European market of water

sector.

As a partner in this project, the Romanian Water Association- through the Water Training Center (C.F.P.P.D.A.) is

involve in activities which bring together researchers and practicians from the European sector of water in order

to achieve a better implementation of the specific European directives.

"Water Research to Market"

Keywords:

research transfer

brokerage

European project

ReMAS

“Water Research to Market - to speed up the transfer of

water related research outputs“ este un proiect european ce

îşi propune să contribuie la accelerarea trasferului rezultatelor

cercetării în sectorul apei către utilizatorii finali, autorităţile

de bazin şi sub-bazin, autorităţile locale, utilizatorii de apă

(agricultură, industrie), furnizorii de tehnologii, consultanţii,

operatorii publici sau privaţi, pentru o mai bună implementare

a directivelor europene privind apa.

Proiectul “Water Research to Market“ are o durată de

trei ani şi este co-finanţat de Comisia Europeană prin Programul

LIFE+ -Environment & Eco-Innovation ce reuneşte

patru parteneri europeni: International Office for water

(OIEau), coordonator - FR, Amphos 21 - ES, GdanskWater

Foundation - POL şi Asociaţiei Române a Apei – RO prin

C.F.P.P.D.A..

Pe o piaţă europeană a apei, în care de multe ori utilităţile/specialiştii

sunt axaţi pe obiectivele şi sănătatea lor

financiară, având legături slabe cu cercetarea, şi unde

foarte des rezultatele cercetăriilor nu sunt gata de implementare

(problema brevetului de invenţie, drepturi de

proprietate intelectuală, etc.) adăugarea unui pas intermediar

“Water Research to Market- to speed up the transfer of water

related research outputs” is an European project which aims

to make a contribution to forwarding the transfer of water

related research results towards end-users – river basin

authorities, local authorities, water users (agriculture,

industry), technology providers, consultants, public or

private operators – for a better implementation of the

European directives regarding water.

“Water Research to Market” Project lasts for three years and

is co-funded by the European Commission through Life+-

Environment & Eco- Innovation Program and gather four

European partners: International Office for Water (OIEau),

coord.-FR, Amphos 21- ES, Gdansk Water Foundation – POL,

and Romanian Water Association – RO, through C.F.P.P.D.A.

On a European water market in which utilities/specialists

concentrate on their objectives and financial welfare,

having weak connections with research, and where, very

often, research results are not ready to be implemented

(the patent issue, intellectual property rights), the addition

of an intermediate step in technology transfer between

SMEs and Research through exploration, assessment and

pro-active promotion of research results can contribute to

a better implementation of European directives.

Initiated at the end of 2010, ”Water Research to Market”

started by identifying research projects in the water field,

both at European and national levels (those funded

56 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


PROIECTE

Water Research to Market

în transferul de tehnologie între IMM-uri şi Cercetare prin

explorarea, evaluarea şi promovarea pro-activă a rezultatelor

cercetării poate contribui la o mai bună implementare a

directivelor europene.

Lansat la sfârşitul anului 2010, “Water Research to Market“

a debutat prin identificarea proiectelor de cercetare în

sectorul apei, atât la nivel european, cât şi naţional (cele finanţate

prin programele de cercetare FP cât şi la nivelul

statelor membre ale UE), ce s-au desfăşurat în ultimii cinci

ani. Analiza şi completarea ulterioară a informaţiilor, prin

discuţii cu cei implicaţi, referitoare la rezultatele şi utilizatorii

acestora, va da posibilitatea clasificării produselor proiectelor

de cercetare în conformitate cu proximitatea lor faţă de

piaţă (întocmirea unui prototip sau brevetarea produsului,

etc.).

Un prim pas în acest demers a fost făcut prin organizarea

în cadrul manifestărilor EXPOAPA 2011 a întâlnirii grupului

de experţi străini, membrii ai Comitetului de Avizare al

Proiectului (Tomasz Walczykiewicz - Institute of Meteorology

and Water Management, Céline Hervé-Bazin - Water Supply

and Sanitation Technology Platform, Ana Picón- Spanish Water

Technology Platform, Vasile Ciomoş - Romanian Water Association,

Yunona Videnina - Association VERSeau Développement,

Martin Forst - CRCI Limousin, Martin Bittens - UFZ). Cu

această ocazie, s-au discutat criterii de evaluare şi selecţie

a proiectelor de cercetare şi mai ales ale rezultatelor acestora.

Mai mult, cu această ocazie, a avut loc şi o masă rotundă

unde au fost invitaţi să participe reprezentanţi ai universităţilor,

operatorilor şi IMM-urilor. In cadrul discuţiilor

purtate cu participanţii s-au prezentat şi dezbătut punctele

de vedere cu privire la nevoile şi modalităţile prin care rezultatele

cercetărilor din domeniu pot fi transferate şi

aplicate. Lipsa participării din partea IMM-urilor (furnizori,

echipamente şi tehnologii) confirmă decalajul mare dintre

cercetare şi practică.

Pentru a facilita transferul rezultatelor cercetării, în

cadrul Proiectului se va dezvolta o strategie bazată pe o

metodă de evaluare a produselor cercetării raportate la

timpul necesar acestora până la implementare: “ReMAS”

(Research to Market Assesment Strategy).

through FP research programs, but also at the level of UE

member states), which took place in the last five years.

Analysis and further addition of information, through

debates on results and their users with those concerned,

will offer the possibility to classify the products of

research projects according to their proximity to the

market (manufacturing a prototype or patenting a

product, etc. ).

A first step has been made by organizing the foreign

experts’ meeting, members of the Advisory Committee

(Tomasz Walczykiewicz - Institute of Meteorology and

Water Management, Céline Hervé-Bazin - Water Supply and

Sanitation Technology Platform, Ana Picón- Spanish Water

Technology Platform, Vasile Ciomos - Romanian Water

Association, Yunona Videnina - Association VERSeau

Développement, Martin Forst - CRCI Limousin, Martin

Bittens - UFZ) during EXPOAPA 2011 forum. On this

occasion, there were debates on assessment and selection

criteria for research projects, and especially on their

results.

Moreover, on this occasion, a public debate also took

place, at which representatives of universities, operators

and SMEs were invited to participate. During the

discussions with participants, there were presented and

debated points of view regarding requirements and

patterns through which research results can be transferred

and applied. SMEs representatives’ absence (suppliers,

equipments and technologies) confirms the big gap

between research and practice.

Within this Project, to facilitate the transfer of research

results, there will be developed a strategy based on a

method to assess research products related to time needed

until implementation: “ReMAS” (Research to Market

Assessment Strategy).

Within this Project, another important constituent is

represented by promoting the innovation precursors; this

component consists of organizing brokerage sessions

simultaneous with other important events, in order to

identify both locations for implementation and SMEs/

companies which are ready to take over the innovation

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

57


PROIECTE

Water Research to Market

In cadrul Proiectului o altă componentă importantă

este reprezentată de promovarea precursorilor de inovare;

această componentă constă în organizarea, în paralel cu

evenimente de mare anvergură, a sesiunilor de brokeraj,

pentru a identifica atât locuri pentru punerea în aplicare,

cât şi IMM-uri/Companii gata să preia inovarea (de

exemplu Pollutec în Franţa, IFAT în Germania, WODKAN

în Polonia, Săptămâna Mondială a Apei în Suedia, EXPOAPA

în România, Euro-INBO in Portugalia). Această componentă

va dezvolta, de asemenea, o reţea activă de practicieni

prin implicarea părţilor interesate.

Pentru câteva rezultate de cercetare clasate “aproape -

de-punerea în aplicare“ se va dezvolta o strategie individualizată

pentru implementarea lor (studii de caz), în colaborare

cu echipele de cercetare selectate. Acest lucru trebuie să fie

văzut ca un proces/o foaie de parcurs, care descrie paşii ce

urmează să fie efectuaţi pentru implementarea cu succes a

rezultatelor proiectelor de cercetare.

Informaţii despre Proiect, activităţi, rezultate intermediare,

mod de colaborare cu cei interesaţi, pot fi găsite pe

site-ul www.waterrtom.eu sau contactand partenerii din

acest Proiect. Organizaţiile din România interesate să se

implice prin participarea la evenimente de brokeraj fie din

perspectiva “furnizorilor de inovare”

fie din poziţia celor care sunt dispuşi să implementeze

rezultatele cercetării sunt rugate să ia legatura cu C.F.P.P.D.A.

la telefon/fax:: 0040.21.316.28.29 si e-mail: cfppda@ara.ro

sau wide@ara.ro.

(for example, Pollutec in France, IFAT in Germany,

WODKAN in Polland, World’s Water Week in Sweden,

EXPOAPA in Romania, Euro-INBO in Portugal). This

component will also develop an active community of

practicians through involvement of interested

stakeholders (neworking).

For several research results classified as “immediate- close

to implementation”, a customized strategy will be

developed by collaborating with the selected research

teams, in order to implement them (case studies). This

must be regarded as a process/ work progress slip, which

describes the steps to be made in order to implement

research projects results successfully.

Information about this Project, activities, intermediate

results, manner of collaboration with those interested can

be found at www.waterrtom.eu or by contacting project

partners. Romanian organizations interested in getting

involved by attending brokerage events, either as

“innovation suppliers” or to implement research results,

are asked to contact C.F.P.P.D.A. by phone/fax: 0040 21

316 28 29 and by e-mail at cfppda@ara.ro or wide@ara.ro.

58 nr.4 / 2011

www.romaqua.ro


EVENIMENTE CARE VOR FI

Congresul Mondial & Expoziţia

IWA este un eveniment de vârf ce

se desfasoara odata la doi ani, care

atrage peste 5.000 de profesionişti,

companii şi instituţii din sectorul

apei, de pe întregul glob.

Congresul Mondial IWA

16 – 21 Septembrie

2012, Busan, Corea

Congresul Mondial IWA de

anul viitor va avea loc la

Busan, Corea, în perioada

16 – 21 septembrie.

Evenimentul este o

oportunitate unică pentru

comunitatea mondială a

specialiştilor din domeniul

apei de a se întâlni, de a

schimba idei, de a explora

stadiul actual de

dezvoltare şi de a dezbate

subiectele cheie din

domeniul ştiinţei şi al

practicii din sectorul apei.

Este, de asemenea, locul

în care se agregă

comunitatea profesională

din sectorul apei o dată la

doi ani şi în care Grupurile

de specialişti ai IWA îşi

prezintă munca şi planurile

pentru activităţile viitoare.

Pe lângă congres,

evenimentul va mai

cuprinde o expoziţie cu

peste 200 de paviloane ale

furnizorilor de

echipamente şi un program

de socializare de business.

Temele şi subiectele care vor fi

abordate la Congresul Mondial

IWA 2012 sunt următoarele:

S Ştiinţa, tratarea şi managementul

apei: noile descoperiri din domeniul

ştiinţific, al cercetării şi al tehnologiei

în managementul şi tratarea apei, a

apei uzate şi a apei meteorice .

S Apa, climat, hrană şi energie: ultimele

cercetări şi practici pe toate aspectele

ştiinţei apei, ale tehnologiei, ale managementului

şi inovaţiile legate de

schimbarea climatului şi de interrelaţionarea

dintre apă, climat, hrană

şi energie.

S Oraşele viitorului: crearea capacităţii

de a răspunde nevoii de apă în

creştere a oraşelor în contextul unor

resurse fixe sau diminuate şi competiţia

între hrană, energie şi industrie,

pentru apă.

S Managementul utilităţilor şi a activelor

lor: ultimele tehnici, tehnologii şi

abordări de management care să

ajute utilităţile de apă şi de canal

din ţările dezvoltate să-şi îmbunătăţească

administrarea infrastructurii,

să-şi îmbunătăţească performanţa

şi să răspundă unor provocări prezente

sau viitoare.

S Securizarea resurselor de apă, noi

şi tradiţionale, pentru viitor: înţelegerea

tehnologiilor şi a practicilor

care stau la baza achiziţiei şi dezvoltării

diverselor resurse de apă –

de exemplu, apă de suprafaţă, apă

subterană, desalinare, reutilizarea

apei şi consumul de apă – şi strategii

pentru diminuarea riscurilor asociate

cu o singură resursă de apă disponibilă.

S Apa, ecosistemele şi punctele de

captare: managementul şi utilizarea

apelor de suprafaţă şi a celor subterane

pentru a creşte sănătatea

ecosistemului, monitorizarea şi răspunsul

la micropoluanţi în mediul

acvatic .

S Apa şi sănătatea – microbiologie şi

chimie: implicaţii asupra sănătăţii şi

controlul microorganismelor acvatice

şi a substanţelor chimice în ţările

dezvoltate şi în curs de dezvoltare

de pe întreg globul, inclusiv toxinele

microbiene, calitatea chimică, calitatea

estetică a apei şi natura apei

“sigure”.

Pe lângă aceste subiecte, va fi pus

un accent special pe alimentarea cu

apă în ţările în curs de dezvoltare şi va

fi realizat un program special pentru

tinerii profesionşti din sectorul apei

(YWPs).

Deadline-urile

pentru participarea

cu prezentări la Conferinţă sunt:

S 15 august 2011 – propuneri pentru

platformă şi prezentări, seminarii şi

discuţii.

S 31 Mai 2012 - submiterea lucrării

complete.

S 30 Iunie 2012 – înregistrarea participanţilor.

Pentru mai multe detalii,

accesaţi pagina de internet:

http://www.iwa2012busan.org/

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

59


FILE DE ISTORIE

Dr. iNg. iON tOMa

DirectOr geNeral s.c. aPa Vital s.a. iaŞi

100 de ani

de apă limpede, bună şi rece

Aducţiunea Timişeşti

De fiecare dată când aud de o realizare

uimitoare, inginerul din mine se bucură

şi tresaltă la gândul că încă o viziune curajoase

a izbândit, încă un plan bine ticluit

a reuşit să învingă neîncrederea şi piedicile

de tot felul. Acelaşi sentiment este încercat,

fără doar şi poate, de orice inginer

care a visat vreodată să schimbe lumea.

Un asemenea vizionar a fost W.H. Lindley,

un englez care a schimbat Iaşul,

adică lumea în care trăiesc eu şi alţi

400.000 de oameni, în prezent. Lindley a

propus, acum mai bine de 100 de ani, ca

Iaşul şi localităţile învecinate să fie alimentate

cu apa din drenurile de la Timişeşti

aflate la 103 kilometri distanţă. Pătura de

prundiş din această zonă formează „un filtru,

un rezervoriu vast subteran şi în acelaşi

timp o conductă naturală pentru apa

limpede din munţi” 1 N. Peiu, D. Simionescu

– Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag.

158

S „Apa este limpede, bună şi rece” 2 Ibidem,

fiind comparabilă cu „aceea a

diferitelor alimentări a căror izvoare

sunt renumite pentru puritatea lor

(Viena, Frankfurt pe Main, Munchen) 3

Ibidem

S Categoric a fost o idee genială având

alături şi o soluţie inginerească inovatoare.

La vremea aceea încă nu se

mai pomenise aşa ceva. Apa Vienei

era adusă de la o distanţă de 70 de

km de la Semering, din Alpi, pe 2 fire

de aducţiune. Categoric 103 km reprezenta

un record, dar şi un efort investiţional

uriaş. Dar a meritat. Si atunci,

ca şi acum, Iaşul are una din cele mai

bune ape potabile din ţară. Lindley a

ştiut asta acum mai bine de 100 de

ani. Astăzi, încă îi dăm dreptate şi îi

apreciem viziunea, la fel cum apreciem

curajul comunităţii ieşene de

atunci în asumarea unui proiect de o

asemenea complexitate. Si nu sunt

vorbe în vânt. Inginerul englez îşi argumenta

soluţia simplu: „Calitatea superioară

a apei de izvor, simplicitatea

şi siguranţa aducţiunii în pantă naturală,

posibilitatea de a alimenta oraşele

care se găsesc în apropierea conductei”

4 Idem, pag. 159 sunt suficiente

pentru a face din acest proiect o

soluţie optimă pentru alimentarea cu

apă a Iaşului. Studiile

topometrice au

arătat că nivelul

acestei pânze de

apă se află cu

„100 metri mai sus

de Copou”, un

punct de referinţă

al oraşului. În

aceste condiţii:

„Aducţiunea în

pantă naturală şi

fără acţiunea

maşinilor elevatorii

[...] este asigurată”.

Referitor la

debitul acestei importante

surse de

apă potabilă, Lindley

arăta că

„poate desigur să

fie evaluat la mai

multe zeci de mii

de metri cubi pe

24 de ore” 5 Ibidem

S

Deci „15.000 mc imediat şi 30.000 mc

pe viitor este desigur disponibil în straturile

subterane”, este concluzia finală

asupra debitului.

Vă închipuiţi, presupun, ce costuri au

fost făcute pentru o asemenea măreaţă

realizare. Întâiul împrumut de 13,5 milioane

lei fiind terminat înainte de finalizarea

lucrărilor, Comuna Iaşi a fost nevoită să

contracteze un al doilea împrumut de

1.783.000 lei şi apoi un al treilea de

800.000 lei, ultimul special pentru canalizare

6 N. Bogdan, Istoria oraşului Iaşi, Ediţia

1912-1913, p. 391

S La acea vreme leul era o moneda

Act comemorativ al începerii execuţiei lucrărilor de la Timişeşti

5

1

N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag. 158

Ibidem

Ibidem

Idem, pag. 159

Ibidem

2

3

4

6

N. Bogdan, Istoria oraşului Iaşi, Ediţia 1912-1913, p. 391

60 www.romaqua.ro nr.4 / 2011


FILE DE ISTORIE

S

S

foarte stabila în Europa, se tranzacţiona

liber pe piaţa valutară şi era la paritate

cu francul francez. Costul proiectului,

actualizat în moneda de astăzi,

este aproximativ de 400.000.000 lei,

adică 100 milioane EUR. Peste 3000

de muncitori - majoritatea localnici, dar

Turbina Pelton (microhidrocentrala de pe dealul Copoului care asigura

energia electrică necesară pentru acţionarea pompelor care alimentau

cu apă zona superioară a oraşului. Astăzi la laboratorul de hidraulică

a "Institutului Politehnic Iaşi")

şi italieni şi bulgari - au participat la

execuţia proiectului, pe parcursul a

patru ani. Preţul fontei a crescut pe

piaţa mondială, ca rezultat al consumului

uriaş (peste 3000 de vagoane) 7

N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drum

al apei pentru Iaşi, pag. 206

Lucrările, realizate de societatea austriacă

Union Baugesellschaft (U.B.G.)

nu au putut fi finalizate la termenul

prevăzut de contract. La 22 martie

1909, Consiliul Comunal Iaşi a aprobat

convenţia prin care se angaja să

cedeze oraşului Roman 4.000 mc.

apă/zi din conducta Timişeşti 8 Monitorul

Comunei Iaşi, nr. 5, mai 1908

La 5 mai şi 23 decembrie 1909 au fost

încheiate convenţii similare prin care

se aprobă comunelor Podu Iloaiei şi

Târgu Frumos să ia din aducţiu nea

Timişeşti 150 şi respectiv 250 mc

apă/zi. După mai multe amânări, pe 6

ianuarie 1911 apa de la Timişeşti ajunge

în rezervorul inferior al oraşului, iar

la data de 5 aprilie începe distribuţia

către populaţie. Alimentarea oraşului

cu apă din izvoarele de la Timişeşti,

judeţul Neamţ prin marea conductă de

aducţiune „Regele Carol I” era, fără

îndoială, o realizare inginerească fără

egal în lume la acea vreme, făcută

după un proiect genial de ingineri vizionari

şi de decidenţi curajoşi care au

crezut în viabilitatea şi

în forţa proiectului.

Alături de colegii

mei, de azi şi de ieri,

am refăcut traseul

aducţiunii la 100 de

ani de la inaugurare.

Ca de fiecare dată mă

minunez de soluţiile

găsite la cele 2 traversări

de râuri. La

tehnologiile de acum

100 de ani, categoric,

soluţiile găsite sunt

de-a dreptul impresionante.

Este interesant

de văzut cum a fost

rezolvată problema

alimentării cu apă a

părţii de sus a oraşului.

În anteproiectul Lindley se preconiza

numai folosirea căderii apei de la rezervorul

mijlociu la cel inferior, pentru antrenarea

unei turbine („roata Pelton”) fără a intra

în detalii. Soluţia tehnică a fost definitivată

de Direcţia serviciului apelor care, la

3 octombrie 1908, înainta Primăriei Proiectul

pentru alimentarea zonei

superioare. S-a prevă zut

montarea, la intrarea în rezervorul

inferior (str. Văscăuţeanu)

a unei turbine hidraulice, care

acţiona un dinam de 17 kW curent

continuu 110 V. Energia

electrică obţinută era trimisă la

rezervorul mijlociu, unde acţionau

pompele electrice, care urcau

apa în rezervorul superior.

Lucrările de alimentare cu apă a

zonei superioare au fost executate

tot de societatea U.B.G. Din

procesul verbal al recepţiei

provizorii se cunoaşte şi data

exactă a intrării în funcţiune a

acestei veritabile „hidrocentrale”

– 8 aprilie 1911 9 Dosar

320/1908, part. I-a, p. 216, Arhiva

Primăriei de la Arhivele Statului, Iaşi

S În prezent hidroagregatul ei este montat

în laboratorul de hidraulică a Institutului

Politehnic Iaşi 10 C. Ostap, N.

Peiu „Hidrocentrala de la Copou”, în

Flacăra Iaşului din 16 aprilie 1986.

Ceea ce e cu adevărat important şi

atunci, ca şi acum este modul în care se

rezolvau avariile. Vă închipuiţi că

tehnologiile de atunci nu permiteau o identificare

precisă a avariei şi nici momentul

în care aceasta a apărut. Specialiştii deatunci

erau echipaţi cu gheare pentru urcat

pe stâlpi şi cărau rucsaci plini cu echipament,

la fel ca transmisioniştii din armată.

Atunci când identificau o avarie se cocoţau

pe stâlp şi înţepau cablurile de

telegraf pentru a o anunţa. Dacă ne

gândim şi la timpul necesar pentru operaţiunea

de depistare cumulat cu cel necesar

intervenţiei ne putem imagina că specialiştii

de-atunci nu prea stăteau pe-acasă.

Astăzi, Iaşul este alimentat din doua

surse, atât din Timişeşti, cât şi din Prut.

Astăzi sunt patru fire pe aducţiunea Timişeşti

până la tunelul Strunga şi doua fire

de la Strunga la Iaşi. Astăzi folosim alte

tehnologii inovatoare şi testăm alte idei de

implementare. Mă gândesc la cum va arăta

sistemul de alimentare cu apă al Iaşilor

peste 100 ani şi, ca orice inginer, visez la

soluţii cutezătoare şi neîncercate de nimeni.

Nu ştiu ce idei creative vor fi puse în

practică. Dar un lucru ştiu cu siguranţă. La

Iaşi, apa de Timişeşti va rămâne la fel de

limpede, de bună şi de curată şi peste 100

de ani, pentru că ştiu că „timpul se măsoară

în litri pe secundă”.

Ceremonia de inaugurare a lucrărilor de alimentare cu apă a oraşului

Iaşi, zvorăneşti, comuna Timişeşti, 6 aprilie 1907

7

N. Peiu, D. Simionescu – Lungul drum al apei pentru Iaşi, pag. 206

8

Monitorul Comunei Iaşi, nr. 5, mai 1908

9

Dosar 320/1908, part. I-a, p. 216, Arhiva Primăriei de la Arhivele Statului, Iaşi

10

C. Ostap, N. Peiu „Hidrocentrala de la Copou”, în Flacăra Iaşului din 16 aprilie 1986

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

61


EVENIMENTE CARE AU FOST

Putem spune fără urmă de exagerare

că prima ediţie a Conferinţei Tinerilor

Profesionişti din Bazinul Dunăre -

Marea Neagră a fost un succes din

multe puncte de vedere.

Evenimentul a fost organizat în perioada

14-15 iunie 2011 la Palatul Parlamentului

din Bucureşti, de către

Grupul Tinerilor Profesionişti din

domeniul apei din cadrul CTS -ARA,

sub egida Asociaţiei Internaţionale a

Apei.

EUGENIA DEMETRESCU

Secretar CTS- ARA

„Inovaţii în domeniul apei,

canalizării şi managementul

calităţii“

Să spunem că tematica „Inovaţii în

domeniul apei, canalizării şi managementul

calităţii“ s-a dovedit o

umbrela ştiinţifică încăpătoare pentru

tinerii specialişti care lucrează

în universităţi de cercetare şi operatori

de servicii de alimentare cu apă

şi canalizare.

Obiectivele Conferinţei au fost:

S Asigurarea cadrului ştiinţific în

care să se prezinte rezultatul

cercetărilor cu privire la abordarea

performantă a dezvoltării

sistemelor de alimentare cu apă

şi canalizare;

S Cunoaşterea etapelor de dezvoltare

tehnologică în sectorul apelor

că baza pentru modernizarea

durabilă, de eliminare a riscurilor

şi de protecţie a mediului.

Temele principale ale Conferinţei

au fost grupate astfel:

S Eliminarea riscului la apă destinată

consumului uman;

S Modernizarea proceselor de tratare

a apei;

S Modernizarea proceselor de

epurare a apelor uzate;

S Managementul sistemelor de

alimentare cu apă şi canalizare.

In deschiderea Conferinţei ne-au

onorat cu prezenţa personalităţi de

marcă din sectorul nostru, cum ar

fi: Sandu Marin, Anton Anton, Ioan

Mirel, Dan Robescu, Vladimir

Rojanschi, Helmut Kroiss, Winfried

Schmidt, Walter klin, Vladimir

Tausanovic.

In cadrul Conferinţei am avut peste

100 de autori care au prezentat 44

lucrări (33 orale şi 11 postere) din 7

ţări (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Germania,

Olanda, Austria, România).

In vederea diseminării acestei Conferinţe

a fost editat un Newsletter,

lucrările au fost tipărite într-un volum

în limba engleză şi a fost creat

un site special

www.ywp2011.ara.ro

Din analiza a 44 de lucrări a rezultat

capacitatea tinerei generaii

de a aborda şi rezolva problemele

dificile tehnice şi tehnologice,

astfel ca în viitorul

apropiat să permită dezvoltarea

de competenţe pentru a asigura

continuitatea şi fiabilitatea serviciilor

de apă şi canalizare.

62 www.romaqua.ro nr.4 / 2011


EVENIMENTE CARE AU FOST

2. “Reabilitarea reţelei de distribuţie

a apei potabile din municipiul

Craiova” şi

Contractul acestei lucrări constituie

cea mai importantă componentă din

cele trei care au fost finanţate prin

Măsura Ex-ISPA Craiova nr.

2000/RO/16/P/PE/002: “Reabilitarea

reţelelor de apă şi canalizare şi a

staţiei pentru epurarea apelor uzate

în municipiul Craiova pentru fluviul

Dunărea”.

3. “Reabilitarea şi modernizarea

staţiei de epurare în municipiul

Craiova”) s-au derulat în municipiul

Craiova, iar bugetul acestora

a fost de 70.378.000 Euro.

Epurarea apelor uzate se va face cu

respectarea normelor naţionale şi

europene privind calitatea apei deversate

în emisar.

Finalizarea

Contractului

“Reabilitarea şi

modernizarea

staţiei

de epurare

a municipiului

Craiova”

Contractele de lucrări prevăzute în

acest Proiect au fost finanţate prin

programul ISPA (Instrument

Structural pentru Politici de pre-

Aderare) cu 75% - contribuţie UE,

diferenţa de 25% fiind constituită

de co-finanţarea Consiliului Local

Craiova prin împrumut de la BEI

(Banca Europeană de Investiţii).

Toate cele trei contracte de lucrări,

1. Reabilitarea şi extinderea reţelei

de canalizare din municipiul

Craiova”,

finalizarea Contractului de lucrări “reabilitarea

şi modernizarea staţiei de epurare în municipiul

Craiova” reprezintă finalizarea seriei de

contracte menţionate. atingerea

obiectivelor contractelor de lucrări

conducând la atingerea obiectivului

general al întregii măsuri, res -

pective rducerea poluării râului Jiu,

prin evitarea descărcărilor de apă uzată neepurată

şi implicit reducerea poluării fluviului Dunărea.

Staţia de Epurare din Craiova va

avea o capacitate de deservire pentru

385.000 locuitori echivalenţi,

fiind astfel dimensionată să preia

în viitor şi eventuale extinderi ale

oraşului Craiova şi ale zonelor învecinate.

Fiind prevăzută cu treapta

terţiară (pentru îndepărtarea

încă de la început, Staţia de Epurare

a oraşului Craiova se încadrează

în prevederile pe care ni le-am asumat

prin Tratatul de Aderare la

Uniunea Europeană.

N.R. În revista ROMAQUA nr5/2011

va apărea un articol detaliat.

nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

63


EVENIMENTE CARE AU FOST

Municipiul

Drobeta-Turnu-Severin

are, începând din

această săptămână, o

Staţie de epurare a

apei uzate de nivel

European

*

Ieri a avut loc recepţia

finală a staţiei de epurare,

după ce în data de 23

iulie a.c. a fost finalizat contractul de

lucrări, finanţat cu sprijinul Uniunii

Europene, „Construcţie Staţie Epurare

Ape Uzate din municipiul Drobeta-Turnu-Severin”

din cadrul Măsurii

ISPA/ 2004/ RO/ 16/ P/ PE/

008 „Reabilitare şi extindere sisteme

de alimentare cu apă şi canalizare în

Drobeta- Turnu-Severin. Principalul

beneficiar este SC SECOM SA, compania

care furnizează servicii de alimentare

cu apă şi canalizare în municipiul

Drobeta-Turnu-Severin.

„Astăzi (n.r. 1 august) recepţionăm

ultima componentă a proiectului

ISPA în valoare de 41.600.000 de

euro şi ne pregătim pentru etapa de

finanţare cu fonduri postmediu, pentru

ca anul viitor să demarăm lucrările

pentru etapa a doua şi a treia pe

raza municipiului. După finalizarea

celor două etape vorbim de epurare

perfectă a apelor reziduale. Oricum

Dunărea nu va mai primi apă poluată

începând de astăzi”, ne-a declarat

directorul SC Secom SA, Ilie Pisoi.

Staţia de epurare a fost construită

pentru a minimaliza impactul deversărilor

de ape uzate orăşeneşti în fluviul

Dunărea. Conformarea totală a

procesului de tratare cu legislaţia de

mediu se va realiza în trei etape. O

primă etapă prevede introducerea

unei linii compuse numai din tratare

primară (această etapă a fost acoperită

de această măsură ISPA). În ur-

mătoarea etapă se va face trecerea la

tratare secundară şi terţiară, pentru a

se conforma în totalitate cu cerinţele

de mediu, iar în etapa a treia se va

optimiza linia de tratare (de exemplu

tratarea biologică a grăsimilor).

„Intrăm şi noi în rândul

oraşelor civilizate”

Realizarea staţiei de epurare, a căror

lucrări se ridică la valoarea de 4,5

milioane de euro, face parte dintr-un

amplu proiect cu fonduri europene

(41.600.000 de euro), care a cuprins

reabilitarea staţiei de tratare a apei,

reabilitarea rezervoarelor de stocare

apă tratată, reabilitarea, extinderea şi

modernizarea reţelelor de alimentare

cu apă şi canalizare, precum şi dotarea

cu echipamente pentru apă şi canalizare.

Veştile bune nu se opresc

aici pentru că SECOM a depus un alt

proiect cu fonduri europene pentru

„Cred că, în acest moment, conceptul de dezvoltare durabilă

are un conţinut plin. Într-adevăr, începând de astăzi (n.r. 1

august) comunitatea din Drobeta poate să spună că protejează

sănătatea oamenilor, protejează mediul şi protejează

resursele. Un alt aspect la fel de important

ca această investiţie este realizarea

masterplanului şi a studiului de fezabilitate

pentru dezvoltarea serviciilor publice de alimentare-canalizare

pentru întreg judeţul Mehedinţi. Consider că

epurarea reprezintă civilizaţie, progres şi dezvoltare”, a spus

Constantin Predoi, directorul executiv al Patronatului Apei.

continuarea lucrărilor la staţia de

epurare, dar şi pentru extinderea reţelei

de apă-canalizare în judeţul Mehedinţi.

“Mult mai important decât

tăiatul de panglici este faptul că municipiul

Drobeta- Turnu-Severin nu

mai deversează ape în Dunăre nefiltrate,

neepurate. Deci intrăm şi noi

în rândul oraşelor civilizate, staţia de

captare este în condiţii impecabile,

reţeaua este în proporţie de 40 la

sută schimbată, staţia de epurare

este gata. Urmează încă un proiect

ISPA de circa 70 de milioane de

euro, care include completarea extinderii

de reţele în municipiu şi în judeţul

Mehedinţi. Bani europeni se

aduc, important este să-i cheltuim cu

chibzuinţă şi cu maximă legalitate”,

a spus primarul Severinului, Constantin

Gherghe, prezent ieri la inaugurare.

Corina MACAVEI

* Articol apărut în ziarul “INFORMAŢIA de Severin”

în data de 02 August 2011

64 www.romaqua.ro nr.4 / 2011

More magazines by this user
Similar magazines