STUDII SI CERCETARI Evalu

STUDII SI CERCETARI Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania Sighi şoara-Mureş) au depăşit valoarea limită admisă la concentraţia de cadmiu; aceasta se poate explica prin factorii (geologici, apa subterană) dar mai fezabil este utilizarea cadmiului în procesul de producţie al diferitelor industrii (electronică) care descarcă în reţeaua publică de ca na - li zare. Se poate observa că numai 4% tri buţia concentraţiilor de cadmiu în nămolul de epurare din România. Figura 6 prezintă variaţia concentraţiilor de zinc în probele de nămol analizate, cele mai multe din SEAU nu depăşesc valoarea limită (2000 mg/kg S.U.) dar aceasta este depăşită pentru SEAU Bistriţa (6400 mg/kg S.U.), Sighetu-Marmaţiei (6300 mg/kg S.U.), Turnu-Măgurele (3620 mg/kg S.U.); o explicaţie ar putea consta în acoperişurile de tablă zincată ale caselor şi halelor industriale şi descărcărilor de apă uzată industrială. Numai 10% din probele de nămol depăşesc concentraţia limită impusă de Ord. 344/2004 (2000 mg/kg S.U.); 60% din probele analizate au avut concentraţii de zinc sub 1000 mg/kg S.U. Harta (fig.7) arată distribuţia concentraţiei de zinc în nămolul de epurare din România. In ceea ce priveşte concentraţia de crom în probele de nămol, aceasta Fig. 2. Variatia concentratiei de plumb in probele de namol (% din probele analizate). Figura 3 prezinta harta Romaniei si distributia concentratiilor de plumb in namol. din probele analizate au prezentat concentraţii de cadmiu mai mari decât valoarea admisă conform Ordinului 344/2004 (10 mg/kg S.U.) şi 30% din probele de nămol au avut o concentraţie de cadmiu mai mică de 1 mg/kg S.U. Figura 5 prezintă dis - a fost depăşită faţă de limita admisă conform Ordinului 344/2004 (500 mg/kg S.U.) în 2 cazuri: SEAU Piatra-Neamţ (540 mg/ kg S.U.) şi SEAU Satu-Mare (616-1409 mg/kg S.U.); pentru SEAU Satu-Mare, pro - ba bil datorită activităţilor industri- Fig. 4. Variatia concentratiei de cadmiu in probele de namol (% din probele analizate). Fig. 5. Variatia concentratiilor de cadmiu in namolul de epurare din Romania. 14 nr.4 / 2011 www.romaqua.ro

STUDII SI CERCETARI Evaluarea calitatii namolului provenit din statiile de epurare din Romania ale. 75% din probele analizate au fost sub 100 mg/kg S.U. Concentraţia de cupru a fost mai mare decât limita admisă conform Ord. 344/2004 (500 mg/kg S.U.) pentru următoarele staţii de epurare: Filiaşi-Dolj (549 mg/kg S.U.), Re - ghin-Mureş (716 mg/kg S.U.) şi Câmpina-Prahova (641 mg/kg S.U); Oradea, Bistriţa, Botoşani, Reşiţa, Iaşi, Baia-Mare, Tg.Mureş, Satu- Mare, Vaslui, Rm. Vâlcea, Focşani. Se menţionează faptul că arsenul nu este normat în Uniunea Europeană, România având o limită relativ stringentă impusă la nivel local. Din punct de vederea al contaminării cu substanţe de natură organică concentraţiile mari pot fi datorate şiroirii apelor meteorice pe suprafaţa te re nu rilor, spălătoriilor de maşini sau rafinăriilor. Ca şi în cazul arsenului, România a adoptat limite stringente pentru acest parametru, care de altfel nu este normat în Uniunea Europeană. In figura 10 este prezentată concentraţia de PAH în probele de nămol analizate. Fig. 6. Variatia concentratiei de zinc in probele de namol (% din probele analizate). Fig. 7. Variatia concentratiilor de zinc in namolul de epurare din Romania. valorile mari pot fi explicate prin descărcările de apă uzată industrială de la industriile locale şi posibil da - to rită instalaţiilor interioare (depinzând de chimismul apei potabile). Concentraţia de mercur (5 mg/kg S.U.) a fost depăşită în două SEAU: Roman-Neamţ (6.08 mg/kg S.U.) şi Rădăuţi-Suceava (5.4 mg/kg S.U.); acestea pot fi explicate numai prin contribuţia industriei care utilizează mercur; 85% din probe au avut o con centraţie de mercur mai mică de 1.5 mg/kg S.U.). Din cele prezentate se observă că din punct de vedere al concentraţiei de metale grele nămolurile provenite din staţiile de epurare din România nu pun probleme deosebite. Depăşirile sunt uşor peste limita admisă în cazuri izolate. Figurile 8 şi 9 prezintă concentra - ţiile de arsen în probele de nămol ana lizate; pentru 50% of din probe (24 valori), concentraţia maxim admisă (10 mg/ kg S.U. conform Ord. 344/2004) a fost depăşită: Alba-Iulia, s-a constatat că acestea sunt prezente în majoritatea staţiilor de epurare din România, în concentraţii de până la 7 ori mai mari decât limita admisă. Astfel, concentraţia de hidrocarburi aromatice policiclice (PAH) re - pre zen tând suma compuşilor: anhtracene, fenanten, naftalină, fluoranten, pyren, Benz(a)antracen, chrisen, Benz(b)fluoranten, Benz(a)pyren, Benz(ghi)perylen, indeno(1,2,3-cd)pyren a fost depăşită în 80% din probele analizate. Compuşii din grupa PAH sunt susceptibili de a genera cancer dacă sunt ingeraţi în alimente sau apă; Variaţia concentraţiei de bifenili policloruraţi (PCB: suma congenerilor: 28; 52; 101; 118; 138; 153; 180) este prezentată în figura următoare. Concentraţia maxim admisibilă este 0.8 mg/kg S.U. conform Ord. 344/2004 şi Ordinului Ministrului Fig.8. Variatia concentratiilor de arsen in namolul de epurare din Romania. nr.4 / 2011 www.romaqua.ro 15