Nr. 1/2008 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 1/2008 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 1/2008 • 36 PAGINI

SPF Chilia - locul unde

lumina este aprinsã

întotdeauna - pag. 10


• P e s c u r t • P e s c u r t • P e s c u r t •

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 673

Fãrã vize în Ucraina

În data de 28 decembrie 2007, Ambasada Ucrainei la Bucureæti a comunicat

Ministerului Afacerilor Externe al României decizia Guvernului ucrainean de a

elimina regimul vizelor, începând cu 1 ianuarie 2008, pentru cetãåenii români

care cãlãtoresc în Ucraina.

Astfel, cetãåenii români au nevoie doar de un paæaport valabil pentru a intra

pe teritoriul statului vecin. Pentru cetãåenii ucraineni, se aplicã în continuare

obligativitatea prezentãrii vizei în punctul de frontierã, la intrarea pe teritoriul

României.

2

Mai aproape de cetãåeni

Poliåiætii de frontierã au împãråit timiæorenilor, în ziua de 26 decembrie

2007, câteva mii de pliante cu sfaturi utile privind condiåiile de cãlãtorie în

strãinãtate. Pe lângã pliante, timiæorenii au mai primit æi calendare.

Acåiunea organizatã de cãtre Direcåia Poliåiei de Frontierã Timiæoara a

continuat æi în urmãtoarele zile, pe

raza de competenåã a structurilor

subordonate, în judeåele Timiæ,

Caraæ-Severin æi Mehedinåi, atât în

incinta supermarket-urilor cât æi în

Punctele de Trecere a Frontierei.

Aceastã acåiune a avut un dublu

scop: o mai mare apropiere a

instituåiei Poliåiei de Frontierã

faåã de cetãåean æi mediatizarea

într-un mod inedit a legislaåiei

care reglementeazã condiåiile de

cãlãtorie a cetãåenilor români în

strãinãtate. (Ciprian GAIC)

Peste 380.000 de vehicule noi înmatriculate în 2007

La sfâræitul anului 2007, totalul maæinilor înmatriculate în România a atins cifra

de 4.501.266 vehicule, înregistrând o

creætere de 396.431 unitãåi (din care

383.422 unitãåi noi) faåã de anul 2006,

când existau în evidenåele Direcåiei

Regim Permise de Conducere æi

Înmatriculare a Vehiculelor 4.104.835

vehicule înmatriculate.

Din cele 383.422 vehicule

noi, numai în Bucureæti au fost

înmatriculate 198.696. Mai multe

informaåii se pot obåine de la adresa:

http://www.drpciv.mira.gov.ro

v Æedinåa de evaluare a PFR pe anul 2007 ................................. pag. 4

v Activitatea PFR, analizatã în Æedinåa Consiliului Consultativ.. pag. 6

v Capturã importantã de heroinã la frontiera cu Ucraina ....... pag. 17

v Criminalisticã - carte de identitate Turcia ............................. pag. 18

v Omul de lângã noi - Pictorul de la Sulina ................................. pag. 23

v 24 Ianuarie - formarea României Mari .................................. pag. 24

v Ce înseamnã evaluarea Schengen .......................................... pag. 25

v Acåiunea în contrafacere de marcã ....................................... pag. 26

www.politiadefrontiera.ro

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Foto coperta I - Iulian Puicã

Foto coperta IV - Crãciun Gabriel

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Banii pentru abonamentele la

revistã vor fi virate ca venit la

bugetul de stat local în contul

venituri de la bugetele locale

ale fiecãrei instituåii în parte,

deschis la trezorerie

Responsabil de numãr:

Ætefan ANDREESCU

Layout: Marius IONESCU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

31 ianuarie 2008

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare

nu se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


E D I T O R I A L

PFR 2007 - Anul acåiunilor

în foråã

Bilanåul Poliåiei de Frontierã Române, pe 2007, abia încheiat, în faåa celor care

s-au strãduit, au trudit, precum æi alãturi de cei care i-au îndrumat, în tot acest timp,

îmi oferã prilejul sã vã mulåumesc pentru modul profesionist în care v-aåi desfãæurat

activitatea anul trecut.

Dupã un îndelung æi dificil proces de ajustare

la aquis-ul european, România a atins obiectivul

integrãrii europene, demonstrând o arhitecturã

instituåionalã adaptatã la cerinåele æi aæteptãrile

spaåiului european de libertate, securitate æi justiåie.

În procesul aderãrii, Poliåia de Frontierã a reprezentat

un adevãrat vector în contextul acåiunilor desfãæurate

de Ministerul Internelor æi Reformei Administrative.

Performanåele înregistrate în perioada de preaderare

sunt continuate æi în prezent, iar rezultatele obåinute

æi prestaåia externã, materializatã în respectul æi

aprecierea structurilor similare din statele europene,

determinã sã vã mulåumesc, încã o datã, pentru

responsabilitatea demonstratã în munca depusã.

Aæa cum bine ætiåi, primul an al României în

noul context european a reprezentat, din punct

de vedere al acåiunilor Poliåiei de Frontierã, o

dr. Nelu Pop,

inspector general

provocare în plus la care am rãspuns pozitiv æi ca urmare a bunei pregãtiri, a

cooperãrii excepåionale cu instituåiile partenere europene, iar aceste pârghii de

relaåionare au fost materializate, de dvs, în rezultatele concrete ale activitãåii.

Cu mândrie spun cã aprecierea acestor rezultate vine din toate colåurile

lumii, pentru cã 2007 a fost anul în care poliåiætii de frontierã români

au strâns la aceeaæi masã de lucru ofiåeri din Statele Unite ale Americii,

Marea Britanie, Olanda, Turcia, Belgia etc. æi rezultatele au fost pe

mãsurã. Rezultate care ne onoreazã pe toåi æi ne motiveazã pentru viitor.

Obiectivul Ministerului Internelor æi Reformei Administrative – Schengen

2011 - presupune angajament æi responsabilitate din partea instituåiilor statului

român æi cu atât mai mult pentru Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã.

Astfel cã, prin acåiunile dumneavoastrã, trebuie sã acordaåi

prioritate acestui obiectiv æi sã participaåi activ la realizarea sa.

Anul 2008 va reprezenta anul primelor pre-evaluãri, iar rezultatul acestora este

vital în derularea fãrã întârziere a calendarului de aderare la Spaåiul Schengen.

Mulåumesc, dragi colegi, pentru rezultatele obåinute, mulåumesc

partenerilor noætri pentru colaborarea eficientã din anul 2007 æi vã

doresc, din suflet, succes deplin în misiunile dumneavoastrã din acest an.

û

3


Æedinåa de evaluare a PFR pe anul 2007

Pânã în 2011 Poliåia de Frontierã va fuziona

cu Poliåia Naåionalã

Vineri 18 ianuarie a.c, în

prezenåa ministrului internelor æi

reformei administrative Cristian

David, a preæedintelui Comisiei

de Apãrare, Ordine Publicã æi

Siguranåã Naåionalã din Camera

Deputaåilor, Costicã Canacheu,

chestorului general dr. Anghel

Andreescu, secretar de stat, æef

al Departamentului Ordine æi

Siguranåã Publicã din MIRA,

a secretarului de stat, æef al

Departamentului Schengen din

cadrul MIRA, chestor principal dr.

Vasile Gabriel Niåã æi a procurorului

Marius Iacob, æeful Secåiei Urmãrire

Penalã din cadrul Parchetului de

pe lângã Înalta Curte de Casaåie

æi Justiåie, a avut loc Evaluarea

Activitãåii Poliåiei de Frontierã

Române pentru anul 2007. Au mai

fost prezenåi, cu aceastã ocazie,

unii æefi sau adjuncåi de structuri

centrale din MIRA, Poliåie æi alte

instituåii cu care Poliåia de Frontierã

colaboreazã.

În cadrul evaluãrii, inspectorul

general al PFR, chestorul principal

de poliåie dr. Nelu Pop, a prezentat

activitatea desfãæuratã de cãtre PFR

în anul 2007, comparând rezultatele

obåinute cu cele din anul anterior.

Cu aceastã ocazie, ministrul

internelor æi reformei administrative,

Cristian David, a apreciat modul în care

PFR æi-a îndeplinit misiunea, subliniind

continuitatea acåiunilor cu înalt grad de

performanåã din momentul preaderãrii

României la Uniunea Europeanã æi pânã

în prezent: dreptul la libera circulaåie

a persoanelor, unele probleme de

naturã operativã, responsabilitãåile

suplimentare ce decurg din aderarea

României la Uniunea Europeanã cât æi

la Spaåiul Schengen la 1 martie 2011. A

fost amintit æi faptul cã în prezent existã

posibilitatea relativ uæoarã de falsificare

a documentelor de cãlãtorie româneæti,

ceea ce impune, în viitor, ca acestea sã

fie înlocuite cu altele, moderne, care

sã aibã elemente de siguranåã greu de

falsificat, întrucât în viitor, din ce în ce

mai mult va creæte numãrul persoanelor

care doresc sã treacã ilegal frontiera:

„Practic, vãzând cifrele de la care s-a

plecat, primul an al prezenåei României

în Uniunea Europeanã a fost marcat în

primul rând de exercitarea dreptului la

libera circulaåie a persoanelor...Iatã,

deci, cã aceastã proiecåie de creætere,

practic, se va resimåi de la un an la altul

tot mai mult æi cred cã va spori gradul de

dificultate æi numãrul riscurilor care se

vor manifesta cu privire la securizarea

frontierei României, din aceastã

perspectivã a statutului de stat membru

al Uniunii Europene.“

În continuare, ministrul internelor

æi reformei administratice a dorit sã

aminteascã faptul cã, pânã în 2011,

Poliåia de Frontierã va fuziona cu

Poliåia Naåionalã, dând asigurãri cã în

privinåa componentei operative aceasta

va rãmâne neschimbatã.

În ce priveæte aderarea la spaåiul

Schengen, ministrul Cristian David

a declarat: „...sãptãmâna viitoare,

împreunã cu Bulgaria, vom semna

Declaraåia Comunã privind aderarea

României æi Bulgariei la Spaåiul

Schengen, începând cu data de 1 aprilie

2011,...moment din care noi nu vom

mai putea accepta nici o întârziere.

Data devine un obiectiv imperativ.

Practic, de aici æi aceastã viziune de

reorganizare, restructurare a Poliåiei de

Frontierã, pentru cã trebuie sã alegem

cel mai operativ æi eficient mod de a

asigura complementaritatea celor douã

structuri, Poliåia Naåionalã æi Poliåia de

Frontierã, nu pentru momentul actual,

ci pentru momentul aderãrii efective.

Din acest punct de vedere aæ vrea

sã fie foarte clar înåeleasã intenåia

noastrã de a asigura acest proiect de

fuziune, tocmai pentru a nu crea nici

un fel de turbulenåã în nici unul dintre

cele douã sisteme, al Poliåiei æi

al Poliåiei de Frontierã. Am lãsat

acest orizont de timp mai relaxat

pentru a permite o planificare

multianualã.

Vorbim de 2008, 2009 æi 2010,

trei ani de zile în care aceastã

fuziune trebuie realizatã. Ce

înseamnã acest lucru? Însemnã cã

nu va fi pusã sub semnul discuåiei

sau a îndoielii chestiunea de naturã

operativã; toatã componenta

operativã actualã din cadrul PFR

va rãmâne aæa cum funcåioneazã

în prezent. Dacã vor fi fãcute

anumite ajustãri, proiecåiile åin de

partea de management logistic, de

partea administrativã, de resurse

umane æi tot ceea ce vine sã

susåinã activitatea operativã.

4

û


În ceea ce priveæte aceastã activitate

operativã, ea trebuie sã îæi pãstreze

exact aceleaæi atribuåii, pentru cã, pânã

la urmã, din aceastã fuziune nu facem

decât sã sporim æi sã creætem capacitatea

celor douã structuri de a lucra într-o

formulã integratã la momentul respectiv,

în vederea realizãrii obiectivului

pe care l-am propus, de creætere a

nivelului de siguranåã pentru cetãåeni,

dar, în acelaæi timp, sã-l

putem respecta într-o

formulã coordonatã æi

integratã.....

De aceea, vreau

sã risipesc eventuale

temeri sau îndoieli cu

privire la viitorul Poliåiei

de Frontierã. Modificãri

de fond, substanåiale,

cu privire la planurile

de pregãtire, dotare æi

funcåionare nu se vor

face, deoarece trebuie

sã asigure acelaæi nivel

de creætere a capacitãåii

de reacåie æi operare a

Poliåiei de Frontierã.

Singura chestiune

û

pe care trebuie sã o luãm în vedere

cu privire la aceste suprapuneri åine

mai mult de aspectele de naturã

administrativã æi logisticã.“

În încheiere, ministrul internelor æi

reformei administrative Cristian David

l-a felicitat pe inspectorul general,

asigurându-l cã este alãturi de colegii

poliåiæti de frontierã, pe care îi felicitã

în egalã mãsurã æi le doreæte sã aibã

PRIORITÃÅILE DEPARTAMENTULUI

ORDINE ÆI SIGURANÅÃ PUBLICÃ

PENTRU ANUL 2008

- Planificarea, organizarea æi coordonarea acåiunilor structurilor de ordine æi

siguranåã publicã pe timpul desfãæurãrii Summit-ului NATO, alegerilor locale æi

parlamentare;

- Înfiinåarea æi operaåionalizarea Centrului Naåional de Conducere a Acåiunilor

de Ordine Publicã;

- Continuarea activitãåilor privind fuziunea Poliåiei Române cu Poliåia de

Frontierã Românã, determinatã de perspectiva accederii României în Spaåiul

Schengen;

- Continuarea procesului de modernizare structuralã a componentelor

DOSP;

- Unificarea structurilor de intervenåie în vederea constituirii unui sistem unitar

æi consolidat de gestionare a crizelor în domeniul ordinii æi siguranåei publice;

- Înfiinåarea æi operaåionalizarea Inspectoratului de Aviaåie din M.I.R.A.;

- Configurarea unui sistem integrat de servicii publice, care sã asigure

reducerea incidenåei æi prevalenåei consumului de droguri, asistenåã medicalã,

psihologicã æi socialã a consumatorilor de droguri æi eficientizarea activitãåilor de

prevenire æi combatere a producåiei æi traficului ilicit de droguri æi precursori;

- Asigurarea pregãtirii economiei naåionale æi a teritoriului pentru apãrare,

îndeplinirea obligaåiilor României privind implementarea prevederilor actelor

internaåionale pe linia controlului armamentelor, creæterea încrederii æi

securitãåii;

- Reducerea stãrii infracåionale prin eficientizarea activitãåilor instituåiilor de

aplicare a legii (specializarea personalului, optimizarea cooperãrii, consolidare

legislativã æi instituåionalã);

-Implementarea obiectivelor Strategiei naåionale privind imigraåia;

- Dezvoltarea cooperãrii poliåieneæti internaåionale;

- Participarea la urmãtoarele exerciåii internaåionale: HELSINKI 2008, SEESIM

- 08, CMX - 08, CME - 08, AXIOPOLIS - 2008.

un an la fel de eficient, la fel de

performant, menåionând æi principalele

obiective ale anului în curs: „Controlul

frontierei rãmâne principalul obiectiv

æi, din acest punct de vedere, o atenåie

deosebitã trebuie datã frontierei de nord

æi nord-est.

Aæa cum de altfel am mai amintit,

un segment prioritar al acestui obiectiv

pentru anul 2008 îl constituie atenåia

sporitã ce trebuie

acordatã verificãrilor

documentelor de

cãlãtorie. Aceastã

activitate, prin natura

umanã, câteodatã poate

sã aibã æi o anumitã

lejeritate, dat fiind

fluxul prea mare sau

datoritã unei eventuale

situaåii speciale.

Nu o pun pe seama

unei intenåii, dar vreau

sã vã asiguraåi cã

aceastã componentã,

de verificare a

documentelor, dat

fiind riscul crescut

de falsificare a

documentelor actuale

de identitate æi

cãlãtorie, este realizat

corespunzãtor la nivelul Poliåiei de

Frontierã.

Al doilea obiectiv åine de

monitorizarea implementãrii securizãrii

frontierei, cele douã proiecte EADS

æi SCOMAR trebuie sã reprezinte

o prioritate, alãturi de ceea ce am

prezentat în faåa vicepreæedintelui

Comisiei Europene, Franco Frattini æi

mai apoi la nivelul Agenåiei FRONTEX:

realizarea unei misiuni de patrulare

comune cu Poliåia de Frontierã din

Bulgaria pe zona Mãrii Negre ce

ne revine în responsabilitate pentru

securizare. Acest proiect a fost propus

anul trecut, el se va materializa anul

acesta undeva la sfâræitul primãverii sau

în varã. O sã vedem momentul optim,

dar acest aspect va reprezenta practic

punerea la încercare a modalitãåii de

colaborare, de conlucrare operativã

pe asigurarea zonei de securizare a

frontierei la Marea Neagrã, ceea ce

presupune o pregãtire prealabilã, în

detaliu æi foarte responsabilã a acestui

exerciåiu, pentru cã, în funcåie de

rezultatele obåinute, oficialii Comisiei

Europene vor putea sã aprecieze æi sã

vadã modul în care România æi Bulgaria

pot lucra împreunã. Va fi, însã, æi un

test pentru capacitatea României de a

rãspunde responsabilitãåii care îi revine,

de asigurare a securizãrii frontierei la

Marea Neagrã...“

Gabriel CRÃCIUN

5


Activitatea PFR, analizatã în Æedinåa Consiliului

Consultativ Superior pe trim.III/2007

În perioada 16-17 decembrie 2007,

la Cluj-Napoca s-au desfãæurat lucrãrile

Consiliului Consultativ Superior al PFR.

La lucrãri au participat inspectorul

general al PFR, chestorul principal dr.

Nelu Pop, adjuncåii inspectorului general,

æefii de direcåii centrale æi teritoriale, æefi

de inspectorate, directorii æcolilor PFR

æi æefi de servicii din IGPF, delegaåi din

partea Corpului Naåional al Poliåiætilor

- BExC, Consiliul Departamental CNP al

PFR, sindicatului SNPPC - Biroul Teritorial

IGPF. De asemenea, au mai participat

æeful IPJ Cluj, comisarul-æef Ion Pãcurar,

reprezentanåi ai DGA - comisarul-æef Ionel

Georgescu, director general adjunct æi

comisarul-æef Florea Pârvu, æef serviciu în

cadrul acestei instituåii, directorul general

al Aeroportului Internaåional Cluj-Napoca

- David Ciceo precum æi æeful PPF Aeroport

Internaåional Cluj-Napoca, comisarul-æef

Vasile Rus.

Pe ordinea de zi au figurat: n modul

de îndeplinire a atribuåiilor privind

supravegherea frontierei de stat æi controlul

de frontierã în trimestrul III al anului 2007 æi

cooperarea cu celelalte structuri cu atribuåii

în domeniul controlului la frontierã; n locul

æi rolul dispeceratelor în activitatea PFR,

coordonarea æi conducerea operativã

a supravegherii æi controlului frontierei

de stat, în condiåiile echipamentelor de

securizare a frontierei; n analiza modului

de asigurare a dotãrii logistice æi materiale

a structurilor PFR, modul de asigurare a

resurselor financiare; n analiza modului

de asigurare a mentenanåei post-garanåie

pentru echipamentele mobile æi portabile

de supraveghere a frontierei, pe principiul

termoviziunii; n stadiul profesionalizãrii

personalului provenit din sursã externã

în anul 2006; n modul de desfãæurare a

examenului de absolvire a promoåiilor

de elevi, martie æi iunie 2007; n evoluåia

analizei de risc, ca instrument esenåial al

PFR; n specificul internaåional al Dunãrii,

aspecte ale criminalitãåii transfrontaliere

în perioada post-aderare la UE; n stadiul

realizãrii æi implementãrii SISF; n Rolul CNP

æi al sindicatelor în asigurarea respectãrii

drepturilor æi a demnitãåii poliåistului de

frontierã, euroconformizarea celor douã

structuri, necesitate sau simple suporturi

teoretice; n combaterea corupåiei; n

cooperarea PFR cu FRONTEX; n situaåia

accidentelor de circulaåie comise de poliåiætii

de frontierã.

În cadrul discuåiilor au reieæit mai multe

concluzii, între care: n în perioada 2010-

2011 se va unifica Poliåia Naåionalã cu

Poliåia de Frontierã. Unificarea se va face

treptat æi etapizat, conform unui calendar

care va fi stabilit de o comisie mixtã, formatã

din specialiæti ai ambelor instituåii. Cifrele de

la care se porneæte sunt în sensul rãmânerii

unui procent de 40-50% din poliåiæti de

frontierã la sectoare, pe frontiera internã,

care, împreunã cu cei din poliåie, sã aibã

competenåã generalã pe probleme de poliåie,

dar sã asigure æi patrule la frontierã în interior.

Treptat, funcåiile ce se elibereazã, conform

necesarului, vor fi distribuite pe frontiera

externã sau la Poliåia Naåionalã. În 2007,

14% din funcåiile de la frontiera internã au

fost mutate la cea externã; n intensificarea

pregãtirii fiecãrui poliåist de frontierã, având

în vedere cã 2008 este anul evaluãrilor

Schengen; n organizarea unor cursuri de

pregãtire cu tematicã Schengen, cu durata

de 2-3 sãptãmâni, la care sã participe

fiecare poliåist de frontierã; n se mai are în

vedere organizarea unor cursuri de pregãtire

comunã cu personalul Poliåiei Române;

n se va verifica dotarea cu echipament

a personalului tuturor structurilor PFR æi

remedierea lipsurilor; n se va intensifica

pregãtirea pe componenta de analizã de risc;

n pentru folosirea eficientã a mijloacelor de

mobilitate terestrã se vor reevalua tabelele

de înzestrare, iar fiecare sector PF va fi

dotat cu aparat etilotest; n se vor efectua

controale pentru prevenirea consumului de

bãuturi alcoolice la intrarea în serviciu sau

în timpul acestuia; n activitãåile de control

inopinat anticorupåie se vor desfãæura

fãrã executarea controlului buzunarelor

lucrãtorilor; n activitãåile de control trebuie

sã punã accentul pe îndrumare æi sprijin;

n în relaåia cu CNP æi sindicatele, managerii

structurilor PFR vor manifesta disponibilitate,

condescendenåã, diplomaåie, deontologie,

solicitudine æi cooperare pentru identificarea

æi rezolvarea problematicii comune;

n se are în vedere înfiinåarea unui serviciu

pentru crearea unor strategii, standarde æi

competenåe profesionale; n se va analiza

propunerea de înfiinåare la fiecare IJPF a

unui compartiment „Achiziåii”.

În ce priveæte îmbunãtãåirea dotãrii,

Programul PHARE 2004 prevede cã 5

æalupe fluviale de patrulare æi intervenåie

Proiect P 66 (capacitate de transport 11

persoane) vor fi livrate în februarie 2008,

astfel: I.J.P.F. Giurgiu – S.P.F. Giurgiu (1

complet); I.J.P.F. Cãlãraæi – S.P.F. Olteniåa

(1 complet); I.J.P.F. Dolj – S.P.F. Calafat (1

complet); I.J.P.F. Mehedinåi – S.P.F. Dr. Tr.

Severin (1 complet); I.J.P.F. Caraæ Severin

– S.P.F. Moldova Veche (1 complet).

Programul PHARE 2005 prevede cã 50

ambarcaåiuni fluviale de patrulare proiect

ARVOR 215 (capacitate de transport 6

persoane) vor fi livrate, începând cu luna

mai 2008, astfel: IJPF Caraæ Severin - 5

complete; IJPF Mehedinåi - 7 complete; IJPF

Dolj - 6 complete; IJPF Olt - 3 complete;

IJPF Teleorman - 5 complete; IJPF Giurgiu

- 4 complete; IJPF Cãlãraæi - 3 complete;

IJPF Ialomiåa - 4 complete; IJPF Brãila - 3

complete; IJPF Galaåi - 1 complet; IJPF

Tulcea - 8 complete; Æcoala de Formare

æi Perfecåionare a Personalului de Marinã

Giurgiu - 1 complet.

Ca æi probleme întâmpinate, pe linie

de logisticã, s-a fãcut referire, între

altele, la neasigurarea fondurilor necesare

mentenanåei sistemului de comunicaåii

voce-date din judeåele Iaæi, Vaslui æi Galaåi;

asigurarea insuficientã a fondurilor bugetare

necesare reparaåiilor, achiziåiei de materiale

consumabile, piese de schimb æi obiecte de

inventar; lipsa documentelor de proprietate

pentru terenurile stabilite prin caietul

de sarcini din programul PHARE 2004

(comunicaåii fie MM-SM, TM, CS, MH a

fi achiziåionate); refuzul proprietarilor de a

vinde terenurile; lipsa unor rãspunsuri clare

privind finalizarea perioadei de garanåie

pentru echipamentele achiziåionate din

fonduri PHARE la care s-au înregistrat

defecåiuni majore în perioada de garanåie.

Marius IONESCU

6

û


Mãsura profesionalismului politiætilor de frontierã este

datã æi de aprecierea procurorilor D.I.I.C.O.T.

În data de 11 ianuarie a.c, la sediul

Direcåiei Poliåiei de Frontierã Iaæi a avut

loc, în prezenåa adjunctului inspectorului

general al Poliåiei de Frontierã Române,

chestor de poliåie Vasile Moåoc, evaluarea

activitãåii desfãæurate de D.P.F. Iaæi în anul

2007.

La aceastã activitate, au onorat cu

prezenåa, în calitate de invitaåi, prefectul

judeåului Iaæi – Nicuæor Pãduraru,

procurorul æef Iulia Diaconu – æef Serviciu

Teritorial Iaæi al D.I.I.C.O.T., comisarul

æef Gheorghe Zbarnea – æeful Brigãzii de

Combatere a Crimei Organizate Iaæi, cât

æi reprezentanåi ai Secåiei Judeåene S.R.I.

Iaæi, Serviciului Teritorial Anticorupåie Iaæi

æi Serviciului de Informaåii æi Protecåie

Internã Iaæi.

În cadrul prezentãrii bilanåului

activitãåii, directorul D.P.F. Iaæi – comisarul

æef Dumitru Scutelnicu a subliniat, în mod

deosebit: „Pentru combaterea migraåiei æi

a criminalitãåii transfrontaliere pe domenii

de manifestare specifice frontierei de Est

am acåionat pentru aplicarea în totalitate

a reglementãrilor U.E. cu incidenåã la

frontierã, pentru dezvoltarea cooperãrii

atât în plan intern, cu D.P.F. Oradea

æi Timiæoara, cu structurile teritoriale

ale Direcåiei Generale de Combatere a

Crimei Organizate, Direcåiei Generale

de Informaåii æi Protecåie Internã,

Poliåie æi S.R.I., dar æi în plan extern, cu

Autoritãåile de Frontierã ale Republicii

Moldova æi Ucrainei, precum æi centrele

de contact”.

La nivelul D.P.F. Iaæi, în 2007 au fost

reåinute în dispozitivele de supraveghere

æi control 363 persoane, iar în cooperare

cu structurile menåionate mai sus æi

sub coordonarea D.I.I.C.O.T. au fost

û

desfãæurate activitãåi informativ - operative

ce s-au extins pe direcåia de migraåie Est-

Vest pe teritoriile a peste 13 judeåe, în

urma cãrora au fost destructurate 11

reåele de trafic cu migranåi æi alte 11 de

trafic cu persoane, au fost descoperite

54 autovehicule furate dintr-o gamã

diversã, de la autoturisme de lux la tiruri,

motociclete æi chiar utilaje de construcåie.

Independent æi în cooperare cu Direcåiile

Regionale de Operaåiuni Vamale æi Accize

Iaæi æi Galaåi, au fost descoperite mãrfuri

în valoare de aproximativ 6

milioane euro, din care peste 4

milioane pachete de åigãri.

Adjunctul inspectorului

general al Poliåiei de Frontierã

Române, chestorul de poliåie

Vasile Moåoc a apreciat pozitiv

activitatea D.P.F. Iaæi din

anul 2007 æi a adus în atenåia

participanåilor obiectivul

major pentru anul 2008:

„Realizarea unui înalt control

la frontierã”.

În cuvântul distinæilor

invitaåi au fost cu

preponderenåã aprecieri asupra

profesionalismului în creætere a

poliåiætilor de frontierã æi bunei

cooperãrii, care a determinat eficientizarea

activitãåilor de combatere a criminalitãåii

organizate æi în mod deosebit a celei

transfrontaliere.

Procuror æef Iulia Diaconu (foto) a

precizat: „Lucrând cu ofiåerii din aceastã

instituåie, în calitate de procuror, începând

cu anul 1999, pot afirma cu tãrie cã Poliåia

de Frontierã a avut cea mai spectaculoasã

evoluåie. Aduc mulåumiri Inspectoratului

General al Poliåiei de Frontierã, care

a furnizat informaåii într-un mod

profesional æi a rãsplãtit lucrãtorii care

s-au remarcat”.

Referitor la activitatea din anul

2007, doamna procuror æef a åinut sã

menåioneze:

„În cursul anului precedent, ofiåerii

de poliåie din D.P.F. Iaæi æi I.J.P.F. Iaæi au

desfãæurat cu un profesionalism desãvâræit

activitãåile delegate de cãtre procurorii

D.I.I.C.O.T., în mai multe cauze penale

deosebit de complexe. De remarcat sunt

activitãåile care au condus în mod direct æi

nemijlocit la descoperirea unora din cele

mai puternice grupãri organizate din nordestul

României, grupãri care se ocupau de

traficul de migranåi pe relaåia Republica

Moldova-România-Austria-Italia”.

Comisarul-æef Gheorghe Zbarnea a

apreciat: „La Poliåia de Frontierã sunt

lucrãtori excepåionali, cu rezultate foarte

bune. Sunt convins cã vor avea aceeaæi

disponibilitate pentru lucru eficient æi îi

asigur de toatã disponibilitatea lucrãtorilor

de la Brigada de Combatere a Crimei

Organizate Iaæi”.

În mesajul sãu, Prefectul Judeåului

Iaæi, Nicuæor Pãduraru a afirmat: „Faptul

cã suntem la graniåa Uniunii Europene

ne creeazã responsabilitãåi specifice.

În perioada urmãtoare toate instituåiile

vor avea o problemã din absorbåia

elementelor Schengen”.

Ca structurã cu responsabilitãåi

importante pe frontiera românã externã

a Uniunii Europene, Direcåia Poliåiei de

Frontierã Iaæi va constitui în continuare

un pilon etalon în evaluãrile ce se vor

desfãæura pentru atingerea standardelor

Schengen, dar æi în controlul frontierei

externe a organismului comunitar

european.

Vasilica TÃTARU

7


Deschiderea unor puncte de trecere a frontierei în judeåul Maramureæ -

Prioritate pentru autoritãåi

În perioada 14-15.12.2007, o delegaåie din cadrul Poliåiei

de Frontierã Române, condusã de inspectorul general, chestorul

principal dr. Nelu Pop, împreunã cu experåi din cadrul MAE,

reprezentanåi ai autoritãåilor locale æi judeåene din Maramureæ æi

preæedintele Uniunii Ucrainenilor din România, deputatul Ætefan

Buciuta, au efectuat o vizitã de lucru pe graniåa româno – ucraineanã,

pentru a rãspunde solicitãrilor populaåiei române æi ucrainene de la

frontiera comunã de a se tranzita mai uæor graniåa dintre Maramureæ

æi Transcarpatia.

În cadrul acestei întâlniri, au fost evaluate, din punct de vedere

al infrastructurii æi al traficului, punctele de trecere a frontierei

româno-ucrainene, în vederea identificãrii unor soluåii viabile pentru

facilitarea trecerii frontierei a cetãåenilor ambelor state.

De asemenea, au fost identificate æi analizate eventuale locaåii

8

pentru înfiinåarea de noi puncte de trecere a frontierei, urmând a fi

realizat un studiu care sã cuprindã propuneri concrete în ceea ce

priveæte amplasarea lor, precum æi argumentele care stau la baza

înfiinåãrii acestora.

Membrii comisiei au identificat o serie de soluåii pe termen scurt,

mediu æi lung, în scopul fluidizãrii traficului æi creãrii posibilitãåii

ca cetãåenii români æi ucraineni sã-æi viziteze mai uæor familiile æi

rudele aflate în statul vecin. Între acestea se înscriu redeschiderea

punctului de trecere a frontierei Câmpulung la Tisa-Teresva, prin

asigurarea circulaåiei trenului; redeschiderea temporarã a punctului

de trecere a frontierei Sighet - Solotvino, însã numai pentru pietoni,

în intervalul orar 08.00-18.00 æi numai dacã experåii în domeniu

vor acorda aviz favorabil pentru a preveni producerea de accidente

(între timp experåii nu au dat aviz favorabil cu privire la acest lucru,

deoarece nimeni nu æi-a asumat rãspunderea pentru cazurile în care

s-ar produce accidente); pe termen mediu, reabilitarea podului de la

Sighet, deschiderea punctului de trecere a frontierei Valea Viæeului-

Dilove în regim pietonal; pe termen lung, deschiderea punctelor de

trecere a frontierei Poienile de sub Munte-Sybene æi Sighet (în zona

Tepliåa) având ca æi corespondent Solotvino, aflat în fazã de proiect,

cu circulaåie pe 4 benzi.

De asemenea, partea românã a propus autoritãåilor ucrainene,

în data de 16 decembrie, deschiderea ocazionalã, pe perioada

sãrbãtorilor de iarnã, a unor puncte de trecere pietonale, în intervale

orare prestabilite, însã autoritãåile ucrainene, care s-au arãtat dispuse

sã colaboreze la acest proiect, au dat rãspunsul pe 28 decembrie,

modalitãåile de trecere a frontierei pentru cetãåenii din zonã în

punctele de trecere Câmpulung la Tisa-Teresva, Sighet-Solotvino

æi Valea Viæeului-Dilove, pe perioada sãrbãtorilor de iarnã, fiind

trasate în sarcina Împuterniciåilor de frontierã

din sectoarele respective.

Marius IONESCU

Misiuni comune

Începând cu data de 6 noiembrie

2007 æi pânã în data de 12 decembrie

2007, zece poliåiæti de frontierã români au

executat misiuni operative de cooperare

cu autoritãåile italiene pentru combaterea

infracåiunilor comise de cetãåeni români

pe teritoriul Italiei. Chiar de la începutul

misiunii, în urma discuåiilor cu factorii

de conducere ai structurilor de Poliåie din

Italia, pe Aeroportul „Fiumicino” din Roma

au fost repartizaåi inspectorul principal

Valentin Jianu æi inspectorul Ionuå Onåeluæ,

la Milano, pe Aeroportul „Malpensa”,

comisarul - æef Emil Ardeleanu, comisarii

Ionuå Smarandache æi Eugen Cozma, pe

Aeroportul „Sandro Pertini” Caselle din

Torino æi-au desfãæurat activitatea inspectorul

principal Alexandru Botez æi inspectorul

principal Viorel Neculau, iar în cadrul

Poliåiei de Frontierã din Oraæul Tarvisio

comisarul Mugurel Mocanu æi inspectorul

principal Victor Spilcea. La Serviciul

Operativ Central din cadrul Poliåiei de Stat

Italiene æi în cadrul Poliåiei Municipale

û


Ministrul de interne al Republicii Austria - la IGPF

În perioada 28-29 ianuarie 2008, a avut

loc vizita oficialã a ministrului federal de

interne al Republicii Austria la Bucureæti,

Günther Platter, la invitaåia omologului sãu

român, Cristian David, ministrul internelor

æi reformei administrative în vederea

realizãrii unei radiografii a relaåiilor

bilaterale româno - austriece în domeniul

internelor, care au fost marcate în ultimii

ani de o amplã deschidere politicã pentru

susåinerea aderãrii României la Uniunea

Europeanã.

Vizita ministrului federal de interne se

circumscrie æi planului de mãsuri pe care

åãrile organizatoare ale Campionatului

European de Fotbal EURO 2008, Austria æi

Elveåia, îl pun în aplicare, pentru asigurarea

unui climat de ordine æi securitate pe toatã

desfãæurarea importantului eveniment

sportiv al acestui an.

În acest sens, cei doi demnitari au

semnat, la 28 ianuarie 2008, „Declaraåia

comunã privind cooperarea pe probleme

legate de securitate pe timpul desfãæurãrii

Campionatului European de Fotbal EURO

2008”.

Cooperarea poliåieneascã pe timpul

desfãæurãrii campionatului va viza asistenåa

cu resurse umane, schimbul de informaåii,

însoåirea æi monitorizarea suporterilor,

mãsuri de control al tranzitului æi mãsuri

de prevenire a deplasãrii suporterilor cu

potenåial violent.

Pe agenda vizitei au fost incluse discuåii

legate de o serie de mãsuri de cooperare

operativã între structurile de specialitate ale

celor douã ministere, pentru combaterea

criminalitãåii transfrontaliere organizate

æi a migraåiei ilegale, precum æi a

infracåionalitãåii în general.

Cu aceastã ocazie, delegaåia

austriacã a fost primitã æi la sediul IGPF

de cãtre ministrul internelor æi reformei

administrative Cristian David æi adjunctul

inspectorului general al PFR, comisaræef

de poliåie Ioan Buda, care a fãcut o

prezentare a Poliåiei de Frontierã Române,

cuprinzând structura organizatoricã,

modul de organizare a supravegherii æi

controlului frontierei de stat, aspecte vizate

în domeniul securizãrii frontierelor, precum

æi cooperarea în cadrul punctelor comune

de contact. Au fost menåionate Strategia

Naåionalã de Management Integrat al

Frontierei de Stat a României, precum

æi principalele atribuåii ale Poliåiei de

Frontierã Române, fiind prezentat stadiul

implementãrii Sistemului Integrat de

Securitate a Frontierei, precum æi etapele

parcurse pânã în prezent.

Ministrul federal de interne al Austriei,

Gunther Platter, a adresat o serie de

întrebãri referitoare la ajutorul financiar

primit din partea UE, sursa fondurilor

necesare funcåionãrii Poliåiei de Frontierã,

precum æi aspecte legate de combaterea

fenomenului migraåiei ilegale.

Ministrul român Cristian David a

rãspuns întrebãrilor adresate de oficialul

austriac æi a menåionat faptul cã migraåia

ilegalã rãmâne o problemã distinctã,

care trebuie atent dezbãtutã æi la nivelul

conducerii UE, menåionând rolul important

al Agenåiei Frontex, care va sprijini în

viitor autoritãåile competente în vederea

combaterii fenomenului migraåiei ilegale.

cu poliåiætii italieni

din Roma a fost numit inspectorul Ovidiu

Simion, care a åinut permanent legãtura cu

Grupul VIII din cadrul Poliåiei Municipale,

precum æi cu Birourile Ataæaåilor de Interne

ai MIRA aflaåi la post la Roma æi Milano. La

terminarea misiunii, comandantul Grupului

VII, Antonio Di Magio, a trimis o scrisoare

de mulåumire pentru inspectorul Ovidiu

Simion. Drept coordonator al poliåiætilor

de frontierã români a fost numit comisarul

æef Gheorghe Tiron, directorul Direcåiei de

Combatere a Migraåiei Ilegale din IGPF.

În misiunile operative desfãæurate

de poliåiætii de frontierã români au fost

stabilite o serie de obiective printre care:

primirea documentelor de expulzare în

cadrul Biroului de Poliåie din aeroporturi;

identificarea æi verificarea datelor de

identitate din documente, din punct de

vedere al autenticitãåii, al concordanåei

între titular æi persoana expulzatã etc.

(verificãri efectuate prin CCPI); menåinerea

unei legãturi permanente cu autoritãåile

poliåiei de frontierã italiene din aeroporturi

û

æi alte puncte importante de trecerea

frontierei, în vederea asigurãrii unui circuit

rapid al documentelor în diverse situaåii,

inclusiv în cazurile de expulzare a unor

cetãåeni români, transmiterea datelor cãtre

ataæaåii de interne români din Roma æi

Milano; executarea de acåiuni împreunã cu

organele Poliåiei de Frontierã din aeroporturi

æi Sectorul Tarvisio, la cursele din/spre

România precum æi la cursele cu risc ridicat

(în tranzit), la care se pot prezenta cetãåeni

cu documente de identitate româneæti;

asigurarea documentaåiei referitoare la

elementele de siguranåã ale documentelor

de identitate româneæti æi prezentarea unor

modalitãåi de falsificare descoperite de

poliåiætii români în anul 2007.

În cadrul misiunilor au fost efectuate

verificãri æi acåiuni privind persoanele

expulzate prin aeroporturi la 114 cetãåeni

români æi au fost reåinuåi în vederea arestãrii

trei cetãåeni, dintre care doi români æi un

albanez. De asemenea, au fost controlate

în trafic 638 persoane din care 250 cetãåeni

români æi 275 autovehicule; au avut loc

426 verificãri (persoane, documente æi

autoturisme); au fost interogaåi 30 cetãåeni

români, moldoveni æi ucraineni; 35 persoane

Florin NICU

au solicitat æi li s-a acordat translaåie; au avut

loc 384 acåiuni operative la cursele în/din

România æi 57 de acåiuni în cooperare cu

Poliåia Municipalã din Roma æi cu SCO; a

fost descoperit un cetãåean român minor dat

dispãrut æi predat familiei, iar 17 persoane

strãine au fost descoperite cu documente

româneæti false.

Dat fiind succesul misiunilor executate

de cãtre poliåiætii de frontierã români în

cursul anului trecut, s-a hotãrât ca, începând

cu 15 ianuarie a.c., opt poliåiæti sã execute

misiuni task-force, pe aeroporturile din:

Roma, Milano, Torino, Verona, Bergamo.

Începând cu aceeaæi datã, în urma

„Protocolului de cooperare între Ministerul

Afacerilor Interne din România æi Ministerul

de Interne din Republica Italianã”, semnat

la Bucureæti la 19 decembrie 2006, s-a creat

un serviciu comun de patrule mixte, formate

din poliåiæti români æi italieni, pentru a

supraveghea pe teritoriul român la frontiera

terestrã externã UE (în cadrul Poliåiilor de

Frontierã Iaæi æi Rãdãuåi), precum æi pe

teritoriul italian, frontiera internã italoaustriacã.

Ovidiu SIMION

9


SPF CHILIA - Locul unde lumina

este aprinsã întotdeauna

10

û


Bate-un vânt rece din baltã, la Chilia-n port...

Comuna pierdutã în istorie

Comuna Chilia Veche este cea mai

mare din Delta Dunãrii, cuprinzând

aproape jumãtate din suprafaåa terestrã

aflatã între Braåul Sulina æi Braåul Chilia.

Este situatã în partea de nord a

judeåului Tulcea, pe grindul Chilia, o

limbã de pãmânt în sudul

platformei continentale a

Bugeacului, æi pe malul

drept al braåului Chilia

Veche.

Cele mai apropiate

localitãåi sunt: la sud

comuna Criæan æi

comuna Maliuc, la sudvest

comuna Pardina,

la est comuna C.A.

Rosetti. În nord este

braåul Chilia (Dunãrea).

În componenåa sa intrã

æi satele Tatanir æi Câæla

(de fapt, ambele fiind o

grupare de câteva case).

Localitatea Chilia

Veche îæi pierde

începuturile în istorie, deoarece nu

existã documente care sã ateste data

naæterii sale. Æi totuæi istoria ei este bogatã.

Vechea cetate de margine de åarã - Chiliaa

avut cu ani în urmã o viaåã înfloritoare.

Romanii au botezat-o Achilea, semn cã

era o aæezare destul de mare, iar în arealul

localitãåii, pe grindul Chilia, se presupune

cã ar fi existat insula æi cetatea lui Achile,

Achileea, amintitã în scrierile antice æi de

la care se pare cã derivã numele actual.

Pe vremea ocupaåiei turceæti, localitatea

purta denumirea de Eskil–Kale.

Urmele arheologice vorbesc de

existenåa pe aceste locuri a unei cetãåi

genoveze. Se observã doar æanåurile

de apãrare ale cetãåii æi intrarea de la

bifurcaåia canalului Chilia – Batag æi

Tãtaru.

û

Puterea comercialã deosebitã de care

dispunea aæezarea în sec. al XIII-lea æi

al XIV-lea îi permitea sã emitã monedã

proprie, cunoscutã sub numele de “asperi

de argint de Chilia”. Pânã în 1465 Chilia

Veche intrã în componenåa statului feudal

Åara Româneascã, când, datoritã aæezãrii

sale strategice æi importanåei comerciale,

este cuceritã de

Domnul Moldovei,

Ætefan cel Mare.

Prin tratatul

de la Adrianopol,

din 1823, ruæii

îæi întind hotarele

Monumentul revenirii

Dobrogei la Patria Mamã

(14 noiembrie 1878),

de pe Colnicul Hora

peste Deltã, pânã la

Tulcea. Stãpânirea

ruseascã asupra

Chiliei Vechi

dureazã pânã la

Tratatul de la Paris,

din 1856. De atunci,

sudul Basarabiei æi

Chilia Nouã trec la

Moldova, iar Chilia

Veche cade în

stãpânirea turcilor. În

urma rãzboiului din 1877-1878, când

România îæi cucereæte independenåa de

stat, se restabileæte autoritatea statului

român asupra Dobrogei æi asupra Deltei

Dunãrii. Astãzi, localitatea Chilia Veche

este o aæezare ruralã situatã la 80 km

de oraæul Tulcea, locuitorii ei având ca

Sloiuri pe Braåul Chilia

Biserica din Chilia

ocupaåie principalã agricultura. Etnicii

care convieåuiesc la Chilia Veche sunt:

români, lipoveni, ucraineni, rromi, turci,

maghiari, germani, tãtari, evrei, ruæi.

Biserica de astãzi, cu arhitecturã

asemãnãtoare cu biserica de la izvoarele

Dunãrii, are temelie solidã din piatrã,

pereåii din cãrãmidã arsã, acoperiæ din

tablã înaltã de 52 metri, un adevãrat

gigant faåã de zonele joase din jur. Pe

locul ei s-a aflat iniåial o bisericuåã din

lemn, iar lãcaæul nou a început sã fie

ridicat la anul 1897 æi terminat abia dupã

35 de ani. Construcåia îmbinã trei stiluri

arhitecturale: gotic, slav æi românesc. În

timpul celui de-Al Doilea

Rãzboi Mondial, turlele din

faåã au fost folosite pe post

de turnuri de control, fiind

bombardate. Interiorul nu a

fost niciodatã pictat pânã

acum 20 de ani, când un

medic din Sulina a realizat

douã scene religioase

pe absidele bisericii. În

primii ani de construcåie

s-au înãlåat douã turnuri în

faåã, înalte de 45 m. Este

un punct de reper pentru

cei aflaåi în Deltã. Existã

proiecte æi se aæteaptã

fonduri pentru lucrãri de

reabilitare a bisericii.

De ce Chilia?

De ce scriem despre

Chilia, de ce acum, iarna?

vã puteåi întreba.

Sunt locuri pe care mulåi dintre noi

credem cã le ætim, însã nu ne dãm seama

cã, funcåie de anumite anotimpuri (varamarea,

Delta, iarna-muntele) ne spunem

æi ne imaginãm adeseori: „În Deltã....e

superb, un peisaj mirific pãsãri, nuferi,

liniæte... sau, munte - zãpadã, plimbãri

pe munåii acoperiåi cu zãpadã ce oferã

priveliæti magnifice.”

Însã rareori ne punem întrebarea: Dar

iarna, iarna cum este, spre exemplu, în

Deltã?

Este liniæte... multã liniæte, pentru cã nu

mai sunt nici turiæti, nici pãsãri guralive æi

viu colorate, doar cele care nu pleacã spre

sud, mai animã din când în când peisajul,

iar vântul aprig fluierã pe pustiu...

Bate-un vânt rece din baltã la Chilia-n

port......spune un cântec vechi æi am reuæit

sã mã conving de acest lucru.

Punctul de plecare spre Delta

Dunãrii, deci æi spre Chilia, este Tulcea,

poarta de intrare în Deltã. Eram pregãtit

pentru o cãlãtorie de circa patru ore cu

„Pasagerul”, nava care menåine legãtura

satelor din Deltã cu „malul”, însã am avut

oportunitatea sau æansa de a merge pe roåi

pânã acolo.

Æeful SPF Chilia, comisarul Ætefan

11


Nechifor, se afla la Tulcea, unde

participase la anumite activitãåi la IJPF

Tulcea æi urma sã se întoarcã a doua zi

la sector.

M-a invitat sã-l însoåesc pânã la

subunitate cu Nissanul din dotare, în acest

fel putând sã vãd mai bine realitatea din

teren.

Zis æi fãcut. Am plecat spre Chilia a

doua zi, însã în echipã mãritã, cu noi

venind un al treilea pasager- domniæoara

subinspector Lesia Semeniuc, ofiåer

din Compartimentul Juridic æi Relaåii

Internaåionale din cadrul IJPF Tulcea, care

mergea în inima Deltei sã mediatizeze

legislaåia Schengen la subunitãåile

Poliåiei de Frontierã din subordinea

inspectoratului.

Am traversat Dunãrea cu bacul, la

Tulcea, æi, odatã trecuåi, am continuat

Canalele Deltei

faptul cã poliåiætii de frontierã prezenåi

aici trebuie sã previnã æi sã împiedice

ca anumite lucruri sã se producã, ca de

exemplu braconajul piscicol æi cinegetic.

Colega de pe scaunul din dreapta medita

æi strângea cu putere mapa burduæitã de

hârtii cu procedurile Schengen.

Soarele se pregãtea sã disparã

dincolo de zenit, iar

eu asistam stupefiat

la spectacolul Deltei.

Fazanii se pregãteau

de somn. Ieæeau din

iarba uscatã a stepei æi

zburau cãtre ramurile

înalte æi desfrunzite

ale copacilor de pe

malul canalului.

Æi-mi imaginam cât

este de uæor pentru

un monstru cu chip

de om sã ucidã cu

sânge rece aceste

fiinåe în timp ce ele

dorm.

Douã autoturisme

de teren, oprite

undeva la jumãtate de kilometru în faåã,

au trezit suspiciunea æefului de sector. S-

au îndepãrtat la vederea noastrã, pornind

în direcåii opuse. În seara urmãtoare a fost

organizatã o misiune în zonã, însã bãieåii

rãi nu au îndrãznit sã vinã...

Scuturaåi bine de drum am ajuns pe

întuneric în Chilia Veche æi am oprit la

sediul sectorului. Aici ne-a întâmpinat

control al Poliåiei de Frontierã. Astfel

i-am întâlnit pe agenåii Mihai Æoavã æi

Gabriel Avramescu, ambii absolvenåi ai

æcolii de agenåi de la Oradea, la un post

control permanent situat chiar la intrarea

în localitate, pe comunicaåia care leagã

Chilia de Tulcea. Din acest punct se

supravegheazã mijloacele de transport dar

Pontonul Navrom-poarta de intrare

în Chilia Veche

æi ambarcaåiunile care circulã pe Canalele

Pardina æi Tãtaru.

Sunt oprite de obicei ambarcaåiunile

necunoscute, pentru control dar æi cu

scopul de a face cunoscut acelora care

ajung aici pentru prima oarã faptul

cã este zonã de frontierã. Turiætii sunt

informaåi cu privire la regimul juridic

al frontierei æi referitor la traseul de

Subinspectorul

Lesia Semeniuc

dezbate legislaåia

Schengen

cãlãtoria pe roåi. Drumul ce începe de

la Tulcea æi are ca punct final Chilia

æerpuieæte paralel cu braåul fluviului æi

strãbate o zonã atipicã pentru Deltã. E

o zonã de stepã, cu teren agricol æi cu

pâlcuri de pãdure. Din nefericire, aæa cum

era de aæteptat, drumul este în cea mai

mare parte nemodernizat. Æi au fost puse

la încercare priceperea celui aflat la volan,

salariatul civil Dan Costea, amortizoarele

Nissanului æi, nu în ultimul rând, organele

noastre interne.

Am trecut pe lângã zona de

responsabilitate a SPF Pardina, iar la

intrarea în localitatea Patlãgeanca am

fost întâmpinaåi de doi poliåiæti de frontierã

care executau un post control. Apoi am

zãrit gara fluvialã din Ismail, de pe

malul ucrainean, construcåie care sparge

monotonia locului. În rest, stâne de oi,

cai sãlbatici, case sãrãcãcioase, instalaåii

ruginite, ruine înspãimântãtoare-foste

CAP-uri, aparåinând unei alte epoci.

Din fericire, natura se strãduieæte sã

ascundã greæelile fãcute de om æi uneori

reuæeæte.

Discutam despre condiåiile de viaåã ale

oamenilor care trãiesc în aceste locuri, de

felul în care-æi câætigã pâinea, dar æi despre

12

æeful de turã, subinspector Rodica

Crãcanã, care a adus la cunoætinåa

æefului de sector ultimele date operative,

dupã care a plecat la pregãtirea turei. Am

participat æi eu câteva minute la aceastã

æedinåã de organizare unde, ascultând-o

pe æefa de turã vorbind în faåa poliåiætilor

de frontierã aflaåi în acea salã, am putut

sã remarc complexitatea misiunilor æi a

elementelor din zona de competenåã a

SPF Chilia.

Sectorul PF Chilia

Când ajungi la Chilia Veche, fie pe

calea apei, fie terestru, primul lucru

de pe care-l întâlneæti este un post

deplasare, pentru cã se poate întâmpla,

datoritã ostroavelor aflate pe Dunãre

în aceastã zonã, sã treacã frontiera æi

sã intre ilegal pe teritoriul Ucrainei. În

acest sens, la nivelul sectorului, s-a luat

iniåiativa de realizare a unor pliante de

informare care sunt distribuite turiætilor æi

care conåin, pe lângã reguli de urmat, æi

numere de telefon de la sector.

În acest punct au fost descoperite, cu

ocazia controalelor efectuate, infracåiuni

legate de braconajul piscicol æi cinegetic,

transport ilegal de peæte æi altele.

Sediul Sectorului Chilia se aflã în aval

de locul de acostare al Pasagerului, în

clãdirea fostei structuri grãnicereæti æi se

û


aflã într-o stare bunã.

Æeful sectorului,

comisarul Ætefan

Nechifor, este om

al Deltei, de loc din

localitatea Nufãrul,

Judeåul Tulcea. În Poliåia

de Frontierã a ocupat

mai multe funcåii, atât

operative cât æi în

compartimentele de

pregãtirea personalului.

Adevãrata provocare

însã a apãrut când,

în octombrie 2004

a fost împuternicit

la conducerea SPF

Chilia cu scopul de a

coordona activitãåile

legate de problema Canalului Bâstroe

æi de dragare a Braåului Chilia, din 15

aprilie 2005 fiind numit în funcåia de æef

de sector aici, la Chilia.

Am intrat la dispeceratul sectorului,

unde l-am întâlnit pe subcomisarul

Emilian Dumitru, æeful turei, aflat în acel

moment în serviciu æi care mi-a fãcut o

scurtã prezentare a ceea ce se întâmpla

în acel moment.

Din dispeceratul sectorului se åine

legãtura cu elementele din dispozitiv

æi, tot prin intermediul tehnicii aflatã în

dotare, se raporteazã cãtre IJPF datele de

interes operativ. La nivelul sectorului se

realizeazã o monitorizare foarte precisã

a traficului naval pe canalul Braåul Chilia

æi de pe canalul Bâstroe. Este foarte

eficientã poæta electronicã, prin care se

primesc æi se transmit situaåii, note æi alte

informaåii într-un timp foarte scurt. Cu

toate acestea se aæteaptã cu nerãbdare

accesul la bazele de date de evidenåa

populaåiei, care va scurta foarte mult

timpul în cazul verificãrii unei persoane.

În prezent, o verificare dureazã cam 10-

15 minute, aæa cã cele douã staåii de lucru

din componenåa SISF aæteaptã sã fie puse

la treabã.

În dispecerat mai existã o centralã

telefonicã, care are legãturi cu IJPF

Tulcea, dar æi cu sectoarele vecine, un

Æeful SPF Chilia æi

ofiåerul de serviciu

Punct de control la intrarea in

Chilia Veche

û

fax conectat la reåeaua

naåionalã de telefonie,

o staåie de lucru pentru

poæta electronicã, o

staåie radio æi douã

terminale Matra.

Ofiåerul de serviciu,

agentul Ionela Ignat

ne-a arãtat tehnica

æi armamentul din

dotarea sectorului

æi a explicat faptul

deæi existã una

performantã pentru

vedere pe timp de

noapte, ea este în mare

parte inutilizabilã din

cauza acumulatorilor.

Practica a demonstrat

cã aceætia, în cazul în care aparatura

este folositã zilnic, au o perioadã de

viaåã de maxim 14-15 luni. Norma

lor de exploatare este pe hârtie de 2

ani, ceea ce duce la apariåia acestei

disfuncåionalitãåi. La fel se întâmplã æi cu

acumulatorii staåiilor radio mobile. Noroc

cu telefoanele mobile...

La acest sector îæi desfãæoarã în

prezent activitatea 7 ofiåeri, 135 agenåi,

æi 8 salariaåi civili, încadrarea fiind în

medie de aproximativ 90 %.

Conform tratatelor semnate între

România æi Ucraina s-a hotãrât, de comun

acord, luarea de mãsuri privind realizarea

cooperãrii în supravegherea æi controlul

frontierei de stat în sectorul comun Tulcea

– Izmail. Astfel, au fost executate 24 de

misiuni în cooperare cu organele de

graniåã ucrainene, din care 12 misiuni

comune de patrulare pe braåul Chilia

æi 12 misiuni de patrulare sincronizate.

Misiunile s-au executat pe direcåiile

principale de supraveghere în zonele cu

risc criminogen transfrontalier.

În urma acåiunilor executate cu

organele de frontierã vecine, în primele

11 luni ale anului 2007 au rezultat mai

- Principalele caracteristici ale raionului de competenåã al SPF Chilia:

g Suprafaåa totalã = 820 km 2 , din care:

- 340 km 2 îi constituie uscatul,

- 480 km 2 de lacuri æi canale de adâncime medie;

g Frontiera este constituitã numai pe Dunãre æi are o lungime de 57 km ;

g Accesul este dificil, deoarece raionul este fragmentat de canale peste care nu

sunt construite poduri.

Activitãåi ce se desfãæoarã pe apã în zona de competenåã:

g Pescuit industrial, sportiv æi familial în majoritatea bazinelor piscicole;

g Prezenåa cetãåenilor strãini æi români la diferite activitãåi de agrement pe Dunãre

æi în Deltã;

g Activitãåi lucrative desfãæurate de locuitorii localitãåilor din raion;

g Întreåinerea æenalului navigabil al Braåului Chilia (Canalului Bâstroe) de cãtre

Partea Ucraineanã;

g Navigaåie pe Dunãre, atât cu nave comerciale, cât æi cu nave pentru transport

pasageri.

-Sectorul dispune de urmãtoarele mijloace de transport

- pe apã: n o navã BM 152 proiect 106 n 2 ambarcaåii cu motor ataæabil de tip

RR 4.2 n 3 ambarcaåii rapide de intervenåie Proiect Harpoon 550 Open n o ambarcaåie

pe pernã de aer Tip HTI 625 n un ponton dormitor cu 40 locuri n un ponton acostare

cu douã cabine

- pe uscat: n 5 autospeciale Nissan Terrano II n 3 ATV tip ARCTIC CAT n un

autoturism Aro n o autoutilitarã TVD

multe aspecte pozitive:

• s-a efectuat un schimb permanent

de date æi informaåii de interes operativ

cu privire la prevenirea æi combaterea

migraåiei ilegale æi a încãlcãrilor la

regimul juridic al frontierei de stat;

• s-a comunicat, din partea ambelor

pãråi, despre existenåa unor indicii cã

s-ar pregãti sãvâræirea de infracåiuni

la frontierã, fapt ce a dus la adaptarea

dispozitivului æi reanalizarea concepåiei

de supraveghere a frontierei de stat la

nivelul SPF Chilia;

• a fost supravegheat, verificat æi

monitorizat regimului frontierei de stat

æi al navigaåiei în tot sectorul comun de

frontierã pe braåul Chilia;

• s-au desfãæurat activitãåi de

prevenire, combatere æi descurajare a

actelor æi faptelor ilicite;

• s-au efectuat cercetãri în comun în

cazul depistãrii trecerilor ilegale æi au fost

13


predate persoanele care au sãvâræit astfel

de fapte;

• a fost popularizatã legislaåia de

frontierã tuturor persoanelor ce desfãæoarã

diferite activitãåi în zona de frontierã;

• au fost purtate discuåii cu persoanele

ce desfãæoarã activitãåi în zonele izolate,

pentru atragerea acestora în scopul

semnalãrii eventualelor evenimente

care aduc atingere regimului juridic

al frontierei de stat.

În primele 11 luni ale anului

2007, lucrãtorii SPF Chilia au

descoperit æi soluåionat 64 de

evenimente în care au fost implicate

83 persoane, astfel:

• 28 infracåiuni, cu 47

persoane

• 36 fapte contravenåionale, al

cãror cuantum de sancåionare a fost

în valoare de 8797 lei.

14

Subzona Periprava

Periprava este urmãtoarea staåie a

navelor de pasageri.

În aceastã localitate existã o subzonã

a sectorului Chilia, unde m-am deplasat

împreunã cu æeful de sector.

Este o experienåã într-adevãr deosebitã

sã mergi într-o ambarcaåiune rapidã

de intervenåie de tip Harpoon, în luna

decembrie, pe o Dunãre zbârlitã, cu

valuri. Agentul æef adjunct Nicolae Sandu,

aflat la comanda ambarcaåiunii, a evitat pe

cât posibil „gropile din asfalt” æi ne-a dus

fãrã nici un incident la pontonul Navrom,

aflat pe malul braåului Chilia, în dreptul

localitãåii Periprava.

Am coborât pe mal unde am fost

întâmpinaåi de colegii de la postul de

observare permanent situat la câåiva

metri de ponton. Agenåii Gabriela Creåu

æi Adrian Roman monitorizau din acest

punct traficul naval de pe braå æi din

Post de observare la Periprava

zona portului ucrainean Vîlcovo. Tot de

aici se monitorizeazã accesul persoanelor

care vin æi ies din Periprava, precum æi

activitãåile turistice æi de agrement din

zonã, mai ales în timpul sezonului

estival.

La Subzona Periprava nu existã o

Æefii de turã, subinspector Rodica

Crãcanã æi subcomisar Emilian Dumitru

funcåie de ofiåer, coordonarea activitãåilor

de aici fãcându-se de æeful de turã de la

sediul sectorului æi, când este posibil,

prin rotaåie, æefii de turã se deplaseazã

pânã aici. Ca o mãsurã de îmbunãtãåire

a activitãåii a fost numit un coordonator

local, un agent cu experienåã, agentul

principal Cornel Vasiliu.

În Periprava existã un Punct de treceri

simplificate, prin care trec, o datã pe lunã,

23 de persoane, cetãåeni români care-æi

au domiciliul în zonele limitrofe æi pot sta

câte 5 zile în Ucraina. Trecerea se face

pe baza paæaportului æi, de la 1 ianuarie

2008, fãrã vizã, deplasarea cãlãtorilor

efectuându-se cu mijloace de navigaåie

proprii, însã însoåiåi de cãtre poliåiætii de

frontierã pânã în portul Vîlcovo, unde are

loc controlul de frontierã la ucraineni,

acolo stabilindu-se æi modalitatea de

întoarcere în åarã.

În tura de serviciu i-am gãsit întoræi

din misiune pe agenåii Cristian Filip,

Alexandru Miron, Andrei Luåaæ, care

studiau legislaåia specificã în sala de

æedinåe, în timp ce-æi uscau bocancii

uzi lângã sobã. La dispecerat, lângã

staåia radio, era agentul Leonid

Mocanu, care prelua o

informaåie referitoare la o

navã sub pavilion ucrainean

care pãrãsise portul de pe

malul vecin.

Am discutat cu agentul

principal Cornel Vasiliu, care

are o poveste tristã de spus.

A intrat în Poliåia de Frontierã

în anul 2000, ca poliåist de

frontierã cu contract, iar în

2003 a devenit agent. S-a

distins prin calitatea muncii

sale æi prin seriozitate. A reuæit

de atunci ca, prin acåiunile

sale, soldate de multe ori cu

dosare penale, sã deranjeze

anumite „personalitãåi”

locale certate cu legea.

Aceætia au fãcut o Scrisoare

cãtre Serviciul de control al

IGPF prin care îl acuzau pe poliåist de

nenumãrate fapte care mai de care mai

aberante. De exemplu, era acuzat de

faptul cã, trecând prin faåa bisericii din

localitate, a cerut preotului sã nu mai

tragã clopotele pentru cã-l deranjeazã. În

total, în scrisoarea cu pricina erau nu mai

puåin de 12 capete de acuzare.

Cei care au venit atunci sã

controleze au dat credibilitate

„bãieåilor veseli” æi nu lucrãtorului

nostru, neputându-se dovedi însã

nici una din acuzaåii. Ca o soluåie

de compromis, s-a luat mãsura

mutãrii agentului Vasiliu la Chilia,

spre bucuria braconierilor æi a

infractorilor din Periprava .

Poate cã nu e mare lucru... un

agent mutat câåiva kilometri mai spre

Tulcea...

Cineva, totuæi, care ar trebui

felicitat pentru curaj, æi-a asumat

rãspunderea æi l-a detaæat înapoi la

Periprava, menåinându-i statutul de

coordonator.

Echipa de la Periprava este formatã

din 7 oameni, plus alåi 4 care-æi desfãæoarã

activitatea la un punct de observare

permanent la intrarea în canalul Bâstroe.

Aceætia au în dotare BM-ul. Se executã

misiuni pânã la limita cu sectorul Sulina

SF-1433-1434 pe canalul Musura æi

se supravegheazã æi activitãåile din

adâncime.

Am pãrãsit nisipurile Peripravei æi

ne-am întors la Chilia, nu fãrã sã oprim

la un alt punct de supraveghere, situat

la intrarea pe canalul Cernovca, pe un

ponton dormitor „PD 6”.

Aici i-am gãsit pe agentul-æef adjunct

Teodor Furtunov, agentul Marian Bãbalãi

dar æi pe salariatul civil Sava Epifan,

pontonierul de serviciu care era preocupat

de punerea în funcåiune a noului sistem de

alimentare cu apã al pontonului proaspãt

montat. Cei de aici asigurã supravegherea

frontierei pe Braåul Chilia æi Canalul

Cernovca.

Punctul de lucru Mila 23

Sã ajungem la Mila 23 a fost o micã

aventurã. În Harpoon-æeful de sector,

Un rãgaz între douã misiuni la Subzon

û


ofiåerul cu legislaåia Schengen æi cu

subsemnatul. La timonã, acelaæi Nicolae

Sandu.

V r e m e a -

m i n u n a t ã

soarele se

reflecta în

luciul apei, iar

frigul se insinua

permanent...

Am parcurs

a p r o a p e

jumãtate din

drum, iar

pe canalul

Periprava se

puteau vedea

raåe sãlbatice,

cormorani, cai

sãlbatici æi, la

un moment dat,

un motor care

nu a mai vrut

sã meargã.

D u p ã

ce toate

p r o c e d u r i l e

posibile au fost

epuizate fãrã ca

motorul sã doreascã sã revinã la viaåã au

fost anunåaåi colegii de la Milã sã vinã sã

ne preia.

Timpul pe care l-am petrecut pânã

la sosirea navei salvatoare, purtaåi de

curentul canalului, mi-a oferit posibilitatea

sã înåeleg cã aici timpul curge altfel æi cã

iarna în Deltã este frumoasã atâta timp

Pontonul PD3 la MIla 23

un drum de 30 de minute, am ajuns la

punctul de lucru de pe pontonul PD3.

În afarã de agentul Gabriel Ciuæcariu,

care a venit cu nava

sã ne preia i-am mai

întâlnit aici pe agenåii

Marian Rãdãu æi

Iordan Dobre, precum

La intrarea pe canalul

Cernovca-punct de

supraveghere PD6

æi pe salariatul civil Titi Comiæan.

Acest punct de lucru este operaåional

în special în timpul sezonului

estival, când aceastã zonã este

foarte cãutatã de turiæti.

„Colega de la Schengen”

a purtat o discuåie liberã cu

poliåiætii de aici despre lucrurile

pe care trebuie sã le stãpâneascã

referitoare la legislaåie æi le-a

fãcut mai multe recomandãri. Se

putea vedea cu uæurinåã cã toatã

lumea avea lecåiile fãcute.

Colegii de la „Milã” au

apreciat faptul cã, înainte de verificarea pe

care trebuiau sã o susåinã peste câteva zile,

cineva de la inspectoratul judeåean a venit

sã le prezinte încã o datã problematica

legatã de legislaåia Schengen.

Drumul de întoarcere nu a fost

nicidecum plictisitor: se lãsase întunericul,

iar ceaåa se ridica în rotocoale din apa

canalului. Vizibilitatea era în jur de

20 de metri.

A fost un efort colectiv, dar în

final am ajuns cu bine la Chilia,

dupã ce am trecut prin aventura

unei cãlãtorii prin Deltã, iarna.

Locul unde lumina-i

aprinsã întotdeauna

În acest colå plin de trecut æi

sãrac în prezent, dar care sperã

la un viitor, Poliåia de Frontierã

este un element rupt din context,

însã prezent æi implicat în viaåa

oamenilor de aici.

Este rupt din context pentru cã

prezenåa Poliåiei de Frontierã în

zonã este la nivelul unei structuri

europene moderne, atât din punctul

de vedere al dotãrii æi al echipãrii

dar æi al pregãtirii poliåiætilor de

frontierã.

Primarul Chiliei Vechi , doamna

Georgeta Ciupitu, a dorit sã spunã

câteva cuvinte despre colaborarea

cu Poliåia de Frontierã: „ În baza

Planului de cooperare încheiat

între cele douã instituåii , s-au organizat

si executat acåiuni specifice, atât în ceea

ce priveæte atribuåiile fiecãrei instituåii

în parte cât æi în sprijinul cetãåeanului,

personalul sectorului poliåiei de frontierã

intervenind în nenumãrate rânduri

la rezolvarea problemelor de ordin

medical, cazuri în care s-au salvat vieåi

omeneæti, la stingerea de incendii sau la

oricare solicitare din partea primãriei sau

a cetãåenilor, constituind un real sprijin

pentru comunitate”

De aceea, populaåia din zonã apeleazã

a Periprava

cât stai în casã, la gura

sobei. Spe deosebire

de mine, care meditam,

Lesia Semeniuc, ofiåerul

de relaåii internaåionale,

luase pagaia æi încerca sã

menåinã nava pe traiectorie

în timp ce æeful de sector,

împreunã cu comandantul

de ambarcaåie, încercau sã

porneascã motorul.

Mã gândeam sã le spun

cã mã revanæez când or

sã vinã în Bucureæti, cã

am sã înfrunt eu la volan

greutãåile traficului din

capitalã pentru ei.

Dar n-am apucat

pentru ca nava rapidã de

la Mila 23 a venit æi, dupã

û

Acåiune la Mila 23

15


atunci când se ivesc probleme la sprijinul

lucrãtorilor noætri. „La Poliåia de Frontierã

oricând lumina este aprinsã”, îmi spunea

domnul Cristian Gorgovschi, viceprimarul

Chiliei.

Am mers împreunã cu Ætefan Nichifor

la noul dispensar din Chilia, realizat de

Fundaåia Principesa Margareta. Aceasta

este poate cea mai importantã realizare a

localitãåii din ultimii ani, pentru cã pânã

acum nu exista un centru medical adecvat,

iar urgenåele medicale erau aproape

imposibil de realizat. De aceea, nu o datã,

poliåiætii de frontierã au luat iniåiativa de a

traversa braåul Dunãrii în Ucraina pentru

salvarea unor vieåi æi pentru naæterea

unor copii. Doctorul Emil Nenciu ne-a

întâmpinat în pragul dispensarului, aflat

în douã apartamente puse la dispoziåie de

primãrie æi ne-a condus prin cabinete. Cu

mândrie ne-a prezentat ecograful, sala de

naæteri, aparatura æi instrumentarul, toate

noi æi moderne. Ne-a povestit dificultãåile

prin care a trecut pentru a asigura

minimul de asistenåã medicalã pânã la

realizarea acestui nou centru medical æi

Viceprimarul Chiliei Vechi,

alãturi de colegii de la

frontierã

secåie a Penitenciarului Tulcea. Înainte

de 1990 nici un “hoå” nu voia sã ajungã

la Chilia æi Tãtaru pentru cã munceau

pe îngheå la tãiat stuf æi condiåiile erau

Doctorul Emil Nenciu

acum sunt deåinuåi care vor sã munceascã

æi sunt trimiæi din celelalte închisori ale

României. Tãierea stufului este încheiatã

de prin 1988, munca prestatã fiind acum

agricultura æi creæterea animalelor.

În drumul nostru am oprit pentru

câteva clipe æi la mânãstirea Sfântul

Atanasie, o mânãstire ortodoxã de rit

vechi, de cãlugãri, situatã pe canalul

Pardina, unde sfinåii pãrinåi ne-au primit

cu o deosebitã ospitalitate. Dupã ce am

intrat în biserica mânãstirii sã ne închinãm

æi sã aprindem lumânãri am discutat cu

stareåul, ieromonahul Onofrie, care ne-a

povestit despre mânãstire æi despre cei

13 vieåuitori de aici. Un fapt inedit este

cã unul din cãlugãri a fost grãnicer la

Somova, iar la Cernovca au un pustnic

pr. Dometian care sta singur pe ostrov

într-o chilie sãpatã în pãmânt.

Construcåia mânãstirii a început în

anul 1997 iar lemnul din care a fost

construitã a fost adus tocmai de la

Suceava æi Neamå.

În vara lui 2006, doi cãlugãri aflaåi

într-o barcã au greæit traseul æi ...au fost

salvaåi de cãtre poliåiætii de frontierã,

înainte sã comitã pãcatul trecerii ilegale

a frontierei de stat. De atunci sunt foarte

buni prieteni, pentru cã oricând æi oriunde

la Poliåia de Frontierã lumina este aprinsã,

pentru oricine.

O sãptãmânã a trecut...se schimbã

turele la Chilia la sector. A venit pasagerul

æi a adus turele pentru schimb. Aæa am

avut ocazia sã-l întâlnesc æi pe adjunctul

æefului de sector, comisarul Dorinel

Dãboveanu, numit în aceastã funcåie din

aprilie 2005. A vorbit cu mult entuziasm

La Penitenciarul din Chilia

ne-a povestit despre sprijinul pe care l-a

primit de la poliåiætii de frontierã în acea

perioadã.

Celebra închisoare de la Chilia,

renumitã pentru duritatea ei, a ajuns

16

Primarul Chiliei Vechi, doamna

Georgeta Ciupitu

într-adevãr crunte. Puæcãria

“adãposteæte” astãzi

aproximativ 50 de deåinuåi,

faåã de cei aproximativ o

mie câåi erau înainte de

Revoluåie aici.

Comandantul Secåiei de

Deåinere Exterioarã Chilia-

Veche, inspectorul principal

Iulian Axentiev, este fost

ofiåer de poliåie

de frontierã,

absolvent al

Academiei de

Poliåie „A.I.

Cuza” - promoåia

2001. Întrucât acesta era în

concediu l-am întâlnit acolo

pe inspectorul principal Marius

Fucigiu, comandant de Secåie

Interioarã la Penitenciarul din

Tulcea, care era temporar la

comandã æi care ne-a prezentat

penitenciarul explicându-ne

despre regimul de detenåie

semideschis care funcåioneazã

în acest moment .

Cei care ajung la Chilia

Mânãstirea Sfântul Atanasie

despre activitatea de la nivelul sectorului,

despre pregãtirea poliåiætilor de frontierã æi

despre viaåa în Deltã.

M-am despãråit de Chilia Veche

având în oase frigul Deltei æi, în timp ce

catamaranul se îndepãrta încet de mal,

am înåeles cã iarna aici este greu, iar

cei care lucreazã aici, departe în lumea

apelor, sunt niæte oameni deosebiåi.

Iulian PUICÃ

û


Primul dosar penal din anul 2008

Capturã importantã de heroinã,

la frontiera cu Ucraina

În urma investigaåiilor, în

cooperare cu autoritãåile germane,

ofiåerii antidrog din cadrul IGPF, cu

sprijinul lucrãtorilor vamali æi sub

coordonarea procurorilor DIICOT, au

fãcut una dintre cele mai importante

capturi de droguri, destinate pieåei de

desfacere din Europa de Vest.

În urma operaåiunilor desfãæurate,

au fost capturate, în apropierea

frontierei cu Ucraina, aproximativ

132 kg de heroinã, ascunse în æasiul

unui automarfar condus de un

cetãåean turc.

Investigaåiile

Poliåiætii de frontierã din cadrul

Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere – Serviciul de Combatere

a Traficului cu Substanåe Interzise din

IGPF, în colaborare cu autoritãåile

germane, au intrat în posesia unor

informaåii conform cãrora România urma

sã fie tranzitatã de un transport important

de heroinã, destinat pieåei de desfacere

din vestul Europei.

Din investigaåiile efectuate, ofiåerii

antidrog au stabilit cã drogurile urmau sã

intre în România în perioada sãrbãtorilor

de iarnã, traficanåii mizând pe o eventualã

relaxare a controlului.

Autoritãåile au intensificat însã

acåiunile specifice în punctele de

frontierã, fapt ce a condus la identificarea,

û

în data de 1 ianuarie a.c., în

apropierea Punctului de Trecere

a Frontierei Halmeu, judeåul

Satu Mare, a automarfarului cu

privire la care existau suspiciuni

cã ar fi special amenajat pentru

transportul de droguri.

Captura

Astfel, imediat dupã

identificarea maæinii, ofiåerii

antidrog ai IGPFR au demarat

acåiunea de supraveghere

operativã, timp de 24 de ore.

În urma monitorizãrii TIR-ului,

condus de cetãåeanul turc

Mehmet Ozaktas, în vârstã de 47 ani,

suspiciunile autoritãåilor au fost confirmate

paråial, atât de traseul parcurs de æofer æi

anume Ucraina-România, precum æi ca

urmare a faptului cã acesta a declarat,

ulterior, cã nu cunoaæte destinaåia exactã

a cãlãtoriei.

Poliåiætii de frontierã din cadrul

Direcåiei de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere æi Serviciului de Acåiuni

Speciale æi Intervenåie s-au deplasat

de urgenåã în Halmeu æi, împreunã cu

lucrãtorii vamali, au controlat amãnunåit

automarfarul.

Dupã aproximativ 20 de ore de

verificãri, în urma cãrora autotrenul

a fost dezmembrat în totalitate,

poliåiætii de frontierã au descoperit, în

ascunzãtori confecåionate direct în æasiul

automarfarului, 254 pachete ce conåineau

o substanåã de culoare cafenie.

În urma testelor preliminare, substanåa,

în greutate totalã de aproximativ 131,4 kg,

a reacåionat pozitiv ca fiind heroinã.

Valoarea drogurilor, pe piaåa de

consum, este estimatã la peste 10

milioane de euro.

Totodatã, în urma percheziåiei

efectuate, asupra æoferului turc, precum

æi în autocamionul folosit pentru

transportarea drogurilor de mare risc a fost

depistatã suma de bani primitã de acesta

în schimbul serviciilor prestate, respectiv

circa 3.800 de euro. De asemenea,

au mai fost descoperite trei telefoane

mobile æi unele înscrisuri, din materialul

probator rezultând cã æi acestea au fost

folosite în scopul realizãrii transportului

de heroinã.

Finalul

Procurorii Direcåiei de Investigare a

Infracåiunilor de Criminalitate Organizatã

æi Terorism au solicitat instanåei de

judecatã arestarea preventivã pentru o

perioadã de 29 de zile a cetãåeanului turc

Ozaktas Mehmet, sub aspectul sãvâræirii

infracåiunilor de trafic ilicit de droguri

de mare risc æi trafic ilicit internaåional

de droguri de mare risc, fapte aflate în

concurs real.

Dacã va fi gãsit vinovat, cel în

cauzã riscã pedeapsa cu închisoarea

cuprinsã între 15 æi 25 ani. Cercetãrile

sunt continuate de poliåiætii de frontierã,

sub coordonarea procurorilor DIICOT

æi împreunã cu ofiåerii antidrog din

Germania.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

17


D o c u m e n t a r

CARTE DE IDENTITATE TURCIA

În Republica Turcia cãråile de identitate sunt diferite pentru bãrbaåi æi

pentru femei. În acest numãr publicãm cartea de identitate pentru bãrbaåi.

Zonã în care se observã

neconcordanåe în cazul

contrafacerilor

Vizualizare în luminã albã a

înscrisului în limba turcã din

partea superioarã a documentului

Vizualizare în luminã albã a aversului

Vizualizare în luminã albã a

unei zone mãrite de pe avers

care evidenåiazã desenul de

fond

Vizualizare în luminã albã a

unei zone mãrite de pe avers

care evidenåiazã desenul de

fond

18

Vizualizare în luminã albã

a unei zone mãrite de pe avers

care evidenåiazã desenul

de fond

Vizare în lumina albã a unei

zone mãrite de pe avers care

evidenåiazã desenul de fond æI

emblema statului

Vizare în lumina albã din lateral a

numãrului documentuluitipar

înalt

û


Vizualizare în luminã cu

raze ultraviolete

Vizualizare în luminã albã a

reversului documentului

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond æi

rubricile pentru completarea

datelor

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în luminã albã a unei

zone mãrite de pe revers care

evidenåiazã desenul de fond

Vizualizare în

luminã cu raze

ultraviolete

Pagini realizate cu

sprijinul Serviciului

Criminalistic al IGPF

û

19


BMW X5 recuperat la Huæi

Poliåiætii de frontierã de la SPF Huæi

au descoperit un autoturism BMW X5

furat din Constanåa, ce urma a fi scos

ilegal din România prin Punctul de

Trecere a Frontierei Albiåa.

Vineri, 18 ianuarie a.c., poliåiætii

de frontierã de la Sectorul Poliåiei de

Frontierã Huæi au observat un autoturism

BMW X5, cu numere de înmatriculare

din Republica Moldova, care a staåionat

mai multe ore în parcarea unei staåii de

alimentare cu carburant din apropierea

Punctului de Trecere a Frontierei Albiåa.

Întrucât proprietarul nu pãrea sã fie

prin apropiere, poliåiætii de frontierã au

fãcut o verificare sumarã a autoturismului,

observând cã seria care trebuia sã fie

vizibilã în partea stânga-jos a parbrizului

era ætearsã, iar hayon-ul era descuiat

deæi portierele erau încuiate. Din acest

motiv s-a luat mãsura supravegherii

autoturismului, supraveghere care s-a

finalizat la ora 21.00, când un bãrbat,

care a coborât dintr-un taxi ce venea

din R. Moldova, a încercat sã descuie

autoturismul cu cheia pe care o avea

asupra sa. Cum închiderea centralizatã a

autoturismului nu a funcåionat, bãrbatul

a intrat în autoturism prin hayon.

Poliåiætii de frontierã care supravegheau

autoturismul au intervenit în acest

moment, l-au chestionat pe bãrbat cu

privire la împrejurarea în care se afla æi

cum acesta nu a oferit rãspunsuri credibile

l-au condus la sediul sectorului, cu tot cu

autoturism, pentru clarificarea situaåiei.

La sediul sectorului, poliåiætii

de frontierã au verificat identitatea

bãrbatului, constatând cã datele declarate

sunt reale, acesta numindu-se R. Vladimir,

cetãåean moldovean, în vârstã de 45 de

ani. La verificarea autoturismului însã,

poliåiætii de frontierã au constatat cã

seria de pe caroserie corespunde cu cea

din certificatul de înmatriculare, dar a

fost modificatã. Verificând æi celelalte

locuri în care este inscripåionatã seria

pe autoturism æi computerul de bord,

poliåiætii de frontierã au identificat seria

realã a autoturismului, cu ajutorul acesteia

reuæind sã afle cã autoturismul este de fapt

furat din municipiul

Constanåa în

luna septembrie

a anului trecut.

Certificatul de

înmatriculare nu

era falsificat, fiind

de la un autoturism

identic înmatriculat

în Republica

Moldova.

Despre cele

constatate Vladimir

a declarat cã nu cunoaæte nimic, afirmând

cã un conaåional i-a promis 120 de euro

pentru a se deplasa din R. Moldova pânã

în respectiva parcare pentru a lua maæina,

dându-i certificatul de înmatriculare æi o

cheie.

Poliåiætii de frontierã au predat

autoturismul æi pe R. Vladimir unui

echipaj de la IPJ Constanåa, care aveau

deja întocmit un dosar penal în caz

æi care s-au deplasat în cursul nopåii

împreunã cu proprietarul autoturismului,

la sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã

Huæi. Proprietarul, un om de afaceri

constãnåean, a afirmat cã era aproape

convins cã nu va mai gãsi autoturismul

æi a mulåumit poliåiætilor de frontierã

pentru seriozitatea cu care îæi îndeplinesc

serviciul.

Mihai AMURÃRIÅEI

Chrysler furat din Italia, descoperit în Negreæti Oaæ

În data de 14 decembrie 2007, poliåiætii

de frontierã au întocmit lucrare penalã

unui cetãåean român pentru tãinuire

la furtul unui autoturism în valoare de

30.000 de euro, declarat furat în Italia,

æi pentru conducerea pe drumurile

publice a unui autovehicul fãrã permis

de conducere.

Astfel, în jurul orei 09.00, o

echipã formatã dintr-un poliåist

de frontierã din cadrul Sectorului

PF Negreæti Oaæ æi un lucrãtor

al Poliåiei Rutiere, acåionând în

baza unei informaåii, a oprit, în

trafic, la intrarea în municipiul

Negreæti Oaæ, un autoturism

marca “Chrysler Crossfire”.

Având anumite informaåii,

poliåiætii de frontierã au fãcut

o verificare amãnunåitã a

documentelor, prin Punctul de

Contact Oradea æi a reieæit faptul

cã maæina figureazã ca fiind

20

furatã din Italia, din luna octombrie a

acestui an.

În urma extinderii cercetãrilor, s-a

stabilit cã bãrbatul aflat la volanul maæinii,

Iacob G., în vârstã de 36 de ani, domiciliat

pe raza judeåului Satu Mare, nu poseda

permis de conducere.

Sãtmãreanul a declarat cã a cumpãrat

autoturismul, în luna septembrie, de la

un conaåional stabilit în Italia, cãruia i-a

plãtit suma de 14.800 de euro, fãrã sã facã

vreun contract de vânzare-cumpãrare.

Autoturismul de lux furat din Italia este

fabricat în anul 2005 æi are o valoare de

catalog de 30.000 de euro.

A fost întocmitã pe numele

lui Iacob G. lucrare penalã, sub

aspectul sãvâræirii infracåiunii

de tãinuire la furt æi punerea

în circulaåie æi conducerea

pe drumurile publice a unui

autovehicul fãrã a poseda permis

de conducere.

Autovehiculul a fost

indisponibilizat, urmând ca la

definitivarea cercetãrilor sã fie

înapoiat proprietarului de drept.

Oana TOTOREAN

û


84 kg de heroinã æi reåea de traficanåi de

Dupã câteva luni de investigaåii, ofiåerii

antidrog din cadrul IGPF, împreunã cu

lucrãtori din cadrul Serviciului Român

de Informaåii æi Autoritãåii Naåionale a

Vãmilor, sub coordonarea procurorilor

Direcåiei de Investigare a Infracåiunilor de

Criminalitate Organizatã æi Terorism, au

anihilat o importantã reåea internaåionalã

de trafic de droguri, care acåiona pe

relaåia Turcia-România-vestul Europei.

În urma operaåiunilor desfãæurate, au

fost descoperite, în Punctul de Trecere a

Frontierei Nãdlac, aproximativ 84 kg de

heroinã, ascunse în pereåii remorcii unui

automarfar.

Din monitorizarea transportului pe

teritoriul României æi în urma cercetãrilor

efectuate, poliåiætii de frontierã au

identificat trei cetãåeni turci æi trei români

implicaåi în activitatea infracåionalã

Investigaåiile

În luna noiembrie 2007, poliåiætii de

frontierã din cadrul Directiei de Combatere

a Infractionalitatii Transfrontaliere – Seviciul

de Combatere a Traficului cu Substanåe

Interzise din IGPF, cu sprijinul SRI, au

intrat în posesia unor informaåii conform

cãrora România urma sã fie tranzitatã de

un transport important de heroinã, destinat

pieåei de desfacere din vestul Europei.

Din investigaåiile efectuate, sub

coordonarea procurorilor DIICOT, ofiåerii

antidrog au stabilit cã drogurile vor fi

trimise din Turcia, prin intermediul unei

firme de transport marfã, vor fi disimulate

în caroseria unui mijloc de transport æi vor

avea ca destinaåie vestul Europei.

Totodatã, s-a stabilit cã reåeaua este

coordonatã din Turcia, transportul fiind

organizat de æeful filierei, un cetãåean

turc în vârstã de 38 ani, sprijinit de alåi

conaåionali.

û

droguri anihilatã

Captura

În urma activitãåilor informativoperative,

poliåiætii de frontierã au

identificat, la data de 12/13ianuarie a.c.,

pe sensul de intrare în åarã, la PTF Giurgiu,

automarfarul folosit de traficanåi pentru

transportul drogurilor.

Æoferul autocamionului, cetãåeanul

român Costel C., în vârstã de 36 ani,

transporta, conform documentelor, 21 tone

de portocale, cu destinaåia România.

Pentru a identifica membrii reåelei aflaåi

pe teritoriul României, poliåiætii de frontierã

au permis intrarea în åarã a TIR-ului æi

au început monitorizarea transportului.

Astfel, s-a stabilit ca, dupã descãrcarea

portocalelor, în Bucureæti, autotrenul a

staåionat într-o locaåie din apropierea

Capitalei, mai multe zile, dupã care, pe

data de 21 ianuarie a.c., a plecat gol spre

Arad.

La data de 22 ianuarie a.c., dupã ce

a fost supravegheat cu sprijinul ofiåerilor

din cadrul Serviciului de Acåiuni Speciale

æi Intervenåie al IGPF, pe tot traseul parcurs

pe teritoriul României, automarfarul a fost

oprit la ieæirea din åarã,

la PTF Nãdlac, judeåul

Arad.

La controlul de

frontierã, æoferul a

declarat cã intenåiona

sã ajungã în Germania,

pentru a încãrca

automarfarul cu

mobilier pentru o firma

din România.

Împreunã cu

lucrãtorii vamali,

poliåiætii de frontierã

au controlat amãnunåit

mijlocul de transport æi

au descoperit, ascunse

într-un perete al

remorcii, sub dispozitivul de refrigerare,

160 pachete ce conåineau aproximativ

84 kg de substanåã albã care, în urma

testelor de specialitate, s-a constatat cã

este heroinã. Drogurile erau foarte bine

disimulate într-un compartiment special

confecåionat æi erau protejate cu folie

din plumb, pentru a nu fi depistate la o

eventualã scanare cu aparatura specificã.

Valoarea drogurilor pe piaåa de

consum este estimatã la peste 4 milioane

de euro.

Membrii reåelei

În urma investigaåiilor efectuate pe

parcursul documentãrii cauzei, poliåiætii

de frontierã au stabilit cã transportul

fusese organizat în Turcia, de cetãåeanul

turc K.M., care avea æi rolul de lider al

filierei de traficanåi de droguri. Acesta a

fost sprijinit de conaåionalii sãi, S.O., în

vârstã de 25 ani, æi Y.M., în vârstã de 46

ani, care au fost trimiæi în România pentru

a supraveghea æi proteja transportul.

Cei doi cetãåeni turci aflaåi pe teritoriul

României au fost depistaåi de poliåiætii de

frontierã, urmând a fi prezentaåi instanåei,

în vederea dispunerii mãsurilor legale.

În timpul cercetãrilor preliminare,

æoferul autocamionului a declarat cã a

preluat autocamionul deja încãrcat din

Turcia æi urma sã-l conducã pânã în

Germania, fãrã a æti ca în automarfar se

aflã droguri.

Totodatã, din monitorizarea efectuatã

pe teritoriul României, poliåiætii de frontierã

au constatat cã transportul fusese însoåit

pânã în apropierea punctului de trecere a

frontierei Nãdlac, de un autoturism, în care

se aflau douã persoane.

Concomitent cu efectuarea controlului

amãnunåit asupra automarfarului, poliåiætii

de frontierã au reåinut æi cele douã

persoane, cetãåenii români Ionel T., în

vârstã de 43 ani, proprietar al TIR-ului æi

concubina acestuia, Mihaela I., în vârstã

de 37 ani, care aveau rolul de a însoåi

æi supraveghea transportul pe timpul

tranzitãrii teritoriului României.

Pedeapsa

Cei trei cetãåeni români, æoferul

autocamionului æi cei doi însoåitori,

împreunã cu cei doi turci sunt cercetaåi

pentru trafic de droguri de mare risc æi

introducere în åarã de droguri de risc,

respectiv complicitate la sãvâræirea acestor

infracåiuni, iar dacã vor fi gãsiåi vinovaåi,

cei în cauzã riscã pedeapsa cu închisoarea

cuprinsã între 10 æi 20 ani.

Cercetãrile sunt continuate de

poliåiætii de frontierã, sub coordonarea

procurorilor DIICOT. Totodatã, au fost

informate autoritãåile din Turcia cu privire

la activitatea reåelei, în vederea luãrii

mãsurilor specifice æi a reåinerii liderului

reåelei, K.M., aflat pe teritoriul acestei

åãri.

Biroul de presã din cadrul IGPF

21


Comisarul-æef Nemeæ Gheorghe Viorel,

directorul Direcåiei Poliåiei de Frontierã Oradea

Direcåia Poliåiei de Frontierã Oradea are un nou director, funcåia fiind

ocupatã, prin examen, de cãtre comisarul-æef Nemeæ Gheorghe Viorel.

Ofiåerul a fost numit în funcåie prin Ordin al Ministrului Internelor æi

Reformei Administrative.

Comisarul-æef Nemeæ Viorel are o bogatã experienåã în activitatea

de supraveghere æi control a frontierei de stat æi a ocupat, de-a lungul

timpului, diferite funcåii de conducere în Poliåia de Frontierã (æef al P.T.F.

Salonta, director adjunct al D.P.F. Oradea, inspector æef al I.J.P.F. Arad),

iar din 2004 æi pânã în prezent, acesta a coordonat activitatea Biroului de

Combatere a Infracåionalitãåii Transfrontaliere la D.P.F. Oradea.

Noul director este absolvent al Æcolii de Ofiåeri, Arma Paæapoarte

- Poliåie de Frontierã (1985) æi al Facultãåii de Ætiinåe Juridice din cadrul

Universitãåii „Lucian Blaga” din Sibiu – cu diplomã de licenåã (1995),

precum æi al cursurilor post-universitare de drept civil (2000) æi de

management (1997, 2002, 2003).

BIROUL NAÅIONAL INTERPOL

a împlinit 35 de ani

„Activitatea de cooperare poliåieneascã

internaåionalã a Biroului Naåional Interpol

Bucureæti este una dintre cele mai bune

din Europa”, a afirmat Ronald K. Noble

- Secretar General al O.I.P.C. Interpol, cu

prilejul Conferinåei Regionale Europene

a Interpol, eveniment desfãæurat între 30

mai æi 1 iunie 2007, la Varna, Bulgaria.

Cu prilejul aniversãrii a 35 ani de

la înfiinåarea Biroului Naåional Interpol

(B.N.I.) în România, afirmaåia Secretarului

General al Interpol evidenåiazã activitatea

B.N.I. æi traseul ascendent remarcat

în special pe parcursul anului 2007,

consacrat printr-un schimb eficient de

informaåii æi mesaje operative.

B.N.I. a sãrbãtorit, joi, 10 ianuarie

a.c., la sediul Centrului de Cooperare

Poliåieneascã Internaåionalã (C.C.P.I.),

contribuåia adusã de poliåiætii români la

consolidarea cooperãrii internaåionale

æi a promovãrii standardelor Interpol

în relaåia cu celelalte state membre,

ca urmare a readerãrii României, la

cea de-a 42-a Sesiune a Adunãrii

Generale Interpol Viena - 1973, la

Organizaåia Internaåionalã de Poliåie

Criminalã – Interpol, când B.N.I. a

devenit prima structurã specializatã

în prevenirea æi combaterea

infracåiunilor specifice criminalitãåii

organizate transfrontaliere.

La ceas aniversar, directorul

general al C.C.P.I., chestorul de poliåie

Mihai Stoica, a apreciat cã progresele

înregistrate de B.N.I., structurã în

cadrul Centrului de Cooperare

Poliåieneascã Internaåionalã (C.C.P.I.),

22

nu ar fi fost posibile fãrã adoptarea unor

mãsuri de perfecåionare a activitãåii

în domeniul schimbului de informaåii

operative æi de asigurare a unui timp

de reacåie cât mai scurt în rezolvarea

solicitãrilor primite sau fãrã aplicarea unor

mãsuri suplimentare pentru cunoaæterea

cât mai exactã a situaåiei infracåionalitãåii

transfrontaliere în care au fost implicaåi

cetãåeni români æi strãini.

„Totalul mesajelor operative

înregistrate în baza de date a B.N.I.,

în cursul anului 2007, a atins un nivel

fãrã precedent”, a precizat æeful B.N.I.,

comisar-æef Cãtãlin Ionescu, cu ocazia

bilanåului anual al C.C.P.I. În acest sens,

Chestorul Mihai Stoica, director general al CCPI,

alãturi de Ronald K. Noble - Secretar General al

O.I.P.C. Interpol la “A 76-a sesiune a Adunãrii

Generale a OIPC Interpol”, eveniment care

a avut loc la MARRAKECH, MAROC.

în anul 2007, au fost procesate 75.037

informaåii primite de la autoritãåile strãine

de aplicare a legii, faåã de 47.365 în anul

2006 (+58%); în aceeaæi perioadã au

fost primite 13.756 cereri de asistenåã

(+25%), mesajele operative expediate de

cadrele biroului înregistrând o creætere

de 45%, atingând un total de 55.316

mesaje transmise corespondenåilor interni

æi externi.

Ofiåerii B.N.I. au extrãdat, în anul 2007,

881 de persoane, înregistrându-se astfel

o creætere de 96% faåã de anul anterior,

activitate în care au fost angrenate 75 de

cadre ale Centrului. Activitatea pe acest

segment s-a concretizat æi în soluåionarea

unor cazuri deosebite, prin arestarea în

România æi predarea autoritãåilor strãine

a unor membri marcanåi ai mafiei italiene

æi a unor persoane urmãrite pe plan

internaåional pentru activitãåi teroriste.

Biroul Naåional Interpol æi-a

adaptat activitatea la noul statut al

României de stat membru al Uniunii

Europene prin contribuåia avutã la

aplicarea mandatului european de

arestare æi prin punerea la dispoziåia

autoritãåilor române a instrumentelor

Interpol agreate de Uniune, cum

ar fi baza de date cuprinzând

documentele de cãlãtorie furate la

nivel mondial, care dispune de peste

13 milioane de înregistrãri.

Rezultatele înregistrate de Biroul

Naåional Interpol pe parcursul

anului 2007 confirmã, încã o datã,

eficienåa lucrãtorilor din cadrul

acestei structuri, contribuind astfel

la consolidarea parteneriatului

poliåienesc cu organismele

internaåionale de cooperare.

Geanina ÆERBAN

û


Pictorul de la Sulina

Cine calcã pragul Centrului de Pregãtire

æi Cazare Sulina va remarca imediat

picturile ce înnobileazã interioarele acestui

nou edificiu al Poliåiei de Frontierã.

Pe autorul acestor deosebite creaåii

artistice îl puteåi gãsi în serviciu de

supraveghere a frontierei în zona oraæului

Sulina, pentru cã este unul dintre colegii

noætri din cadrul Sectorului Poliåiei de

Frontierã din localitate.

Emil Lucian Fronescu este agent la

Sectorul Poliåiei de Frontierã Sulina din

cadrul IJPF Tulcea. Are 46 de ani, este

cãsãtorit æi are o fetiåã de 2 ani, Teodora.

Deæi s-a nãscut la munte, la Fãgãraæ,

lângã Braæov, a copilãrit la Maliuc, în inima

Deltei, de unde are cele mai frumoase

amintiri æi, unde, “a fost inoculat cu Delta

æi cu marea” .

Absolvent al Liceului de Artã „Nicolae

Tonitza” din Bucureæti æi-a desfãæurat

activitatea profesionalã în domenii legate

de desen æi picturã.

Pânã la intrarea sa în Poliåia de Frontierã

a lucrat 13 ani în învãåãmânt, ca suplinitor

într-un liceu din oraæul Tulcea, unde a

predat artele plastice.

În PFR s-a angajat în decembrie 2005

æi de atunci lucreazã la sectorul Sulina,

unde, dupã cum declarã, a avut norocul

sã gãseascã funcåie. Îi place sã lucreze

aici pentru cã este un loc ca acela în care

a copilãrit, îi place sã meargã prin naturã,

prin locuri frumoase. Este foarte mulåumit

de programul de lucru æi, chiar dacã este

plecat câte o sãptãmânã de acasã,

în sãptãmâna liberã îæi poate

concentra toatã atenåia asupra

familiei æi, mai ales, îi poate

acorda fetiåei tot timpul sãu.

Emil Lucian Fronescu este un pictor

realist æi figurativ, însã picturile lui

realizate în ulei pe pânzã sunt presãrate

æi cu alegorii, elemente aparåinând

suprarealismului. Culorile luminoase,

galbenul pal, griurile colorate, prezente în

picturile sale vin sã completeze compoziåia

transmiåând privitorului o senzaåie pozitivã,

caldã æi optimistã dar, mai ales, deosebit

de umanã.

Stilul elaborat, folosirea pensulelor

mici, accentul pus pe detaliu sunt elemente

care reliefeazã pasiunea autorului pentru

arta plasticã de calitate. Nu-i înåelege pe

artiætii care împroaæcã cu vopsele pe pânzã

æi care, ulterior, îæi vând cu 5000 de euro

„capodopera”.

Uleiul pe sticlã este o altã tehnicã în

care colegul nostru exceleazã æi sperãm ca

în scurt timp sã fie gata o serie de picturi

de acest gen. Pânã atunci îi urãm succes

Pictorului de la Sulina în demersul sãu

artistic æi-l aæteptãm cu noi creaåii deosebite

pentru a le publica æi în revista noastrã.

Iulian PUICÃ

û

23


Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Secolul al XIX-lea, mai mult ca

secolul unei personalitãåi - al lui

Napoleon I sau al lui Bismarck - poate fi

numit pentru Europa, æi nu numai, veacul

formãrii statelor etnice. Într-adevãr, în

întreaga lume a fost o amplã miæcare de

ieæire de sub dominaåia marilor imperii

multinaåionale, autocratice, dictatoriale

æi constitutive a unor åãri ale unui singur

popor. Era firesc. Astfel se putea construi

cadrul necesar pentru dezvoltarea unei

civilizaåii unitare, originale.

A fost æi cazul românilor. În acel

veac al XIX-lea, a cunoscut un proces

de progres însemnat - rãspândirea

ætiinåei de carte. Ca urmare, ziarele

au putut circula mai intens, mai rapid,

iar cuvântul scris s-a putut rãspândi în

mase. Însemnat este cã între ziariætii de

renume din prima parte a secolului au

strãlucit oameni cu nume ilustre, cum

au fost N. Bãlcescu, A. T. Laurian, Tr.

Orãæanu, C. A. Rosetti, M. Kogãlniceanu,

V. Alecsandri, S. Bãrnuåiu, Gh. Bariå etc.

Toåi au ætiut sã facã sã înfloreascã în

inima românilor sentimentul transformat

în conætiinåã cã sunt de acelaæi neam.

În timpul evenimentelor din anii

1848-1849, când a fost o ridicare

· 1 ianuarie 1999 - moneda

EURO a devenit oficialã, în format

electronic pentru Uniunea Europeanã;

la 1 ianuarie 2002 a fost acceptatã

æi introdusã în 12 state membre ale

Uniunii Europene (Austria, Belgia,

Finlanda, Franåa, Germania, Grecia,

Irlanda, Italia, Luxemburg, Olanda,

Portugalia, Spania).

· 1 ianuarie 2007 - România æi

Bulgaria au devenit state membre ale

Uniunii Europene.

· 2 ianuarie 1992 - au fost deschise,

pentru public, arhivele STASI, poliåia

secretã a fostei RDG.

· 3 ianuarie 1990 - printr-un decretlege

al FSN s-a permis reînfiinåarea

partidelor politice în România; s-a

revenit astfel la normalul pluralism

politic.

· 4 ianuarie 1926 - Bucureæti,

sub influenåa lui Ionel I. C. Brãtianu,

24

FORMAREA ROMÂNIEI

MARI

împotriva opresiunii åariste æi

habsburgice, s-a accentuat credinåa

tuturor românilor cã sunt de acelaæi

neam. O credeau toåi cei din spaåiul

mioritic. Dovada în acest sens o

constituie cântecele æi poemele barzilor

populari anonimi. De la ei va porni, în

mai 1848, la Blaj, strigãtul “Vrem sã ne

unim cu Åara!”.

A fost o cerere a transilvãnenilor

pentru a trece la unirea cu Valahia æi

cu Moldova, numite în actele epocii

Principatele Dunãrene. Pentru a se

ajunge la un rezultat pozitiv în zona

geograficã locuitã de români, trebuia sã

se petreacã un fapt extraordinar, sã se

ajungã la înfrângerea uneia dintre marile

puteri conservatoare. Aceasta a apãrut

în momentul declanæãrii æi desfãæurãrii

“Rãzboiului Crimeei” (1853-1856).

PILULE ISTORICE - IANUARIE

Parlamentul României a votat

îndepãrtarea principelui Carol, viitorul

rege Carol II æi înlocuirea sa cu minorul

Mihai, viitorul rege Mihai I.

· 5 ianuarie 1859 - Iaæi, divanul

electiv l-a ales ca domn al Moldovei pe

Alexandru Ioan Cuza.

· 6 ianuarie 1950 - Bucureæti, prin

decret guvernamental au fost înfiinåate

lagãrele de muncã din România. Actul

a fost pus în practicã de la 14 ianuarie

Consecinåa lui a

constat în biciuirea

jandarmului

Europei, Imperiul

Åarist.

În cadrul

Conferinåei de pace,

ale cãrei lucrãri

s-au desfãæurat

la Paris (1856),

românii au reuæit cu

multã inteligenåã,

prin fraåii Brãtianu

Ion æi Dimitrie,

fraåii æi verii

Golescu, prin C.

A. Rosetti æi soåia sa, englezoaica Mary

Grant, prin fraåii Alecsandri, Vasile

æi Iancu etc., sã sensibilizeze opinia

publicã din Europa occidentalã æi sã

obåinã sprijinul împãratului Napoleon

al III-lea, al ministrului de externe al

Franåei, Al. Walewski, al premierului

Marii Britanii, lordul Palmerston. În

actele conferinåei s-a înscris acceptarea

unei uniuni formale între Principatele

Dunãrene. Diplomaåii æi conducãtorii

românilor æi-au dat seama cã trebuie

depãæeascã acest stadiu. Din nou au

procedat cu tact æi inteligenåã. Au trecut

la o unire personalã, prin dubla alegere

a lui Al. I. Cuza la Iaæi (5 ianuarie 1859)

æi la Bucureæti (24 ianuarie 1859).

Rezolvarea situaåiei a fost mai dificilã

în Bucureæti. În capitala Valahiei partida

anti-unionistã era mai puternicã. Atunci

s-a fãcut apel la oamenii de rând. Ei au

fost reuniåi în organizaåia “Cãuzaæilor”,

a celor care luptã pentru cauza unirii.

Oratori talentaåi, ca ziaristul Tr.

1950; pânã în 1954 au

fost internate în lagãre

22.077 persoane.

· 7 ianuarie 1917

- Iaæi, s-a format

Comitetul Naåional al

Românilor Emigranåi

din Austro-Ungaria; în

fruntea lui au fost V.

Lucaciu æi O. Goga; în

total avea 12 membri;

au semnat Declaraåia

de rãzboi cu Austro-

Ungaria;

· 10 ianuarie

1475 - la Podul

Înalt, lângã Vaslui, domnul Moldovei,

Ætefan cel Mare (1457-1504) a biruit o

armatã de 100000 oameni, comandatã

de beilerbey-ul Rumeliei, Soliman

Hadâmbul.

· 10 ianuarie 1863 - Londra, s-a

deschis prima linie de metrou din lume.

· 12 ianuarie 1840 - Bucureæti,

Eforia Æcoalelor a emis actul prin care se

declara cã åiganii au dreptul de a învãåa

alãturi de toåi ceilalåi cetãåeni.

· 13 ianuarie 1923 - Roma, dupã

û


Orãæanu, rosteau zilnic discursuri,

întreåinând starea de spirit prounionistã.

În noaptea din 23 cãtre 24 ianuarie

1859, în Bucureæti, pe uliåa germanã,

actualmente Str. Smârdan, în Hotelul

Concordia s-au întâlnit fruntaæii

antiunioniætilor æi ai unioniætilor valahi.

Atunci s-a încheiat un acord în vederea

alegerii lui Al. I. Cuza ca domn æi la

Bucureæti.

Pe Dealul Mitropoliei, unde se

desfãæurau lucrãrile “divanului electiv”,

au fost adunaåi cãuzaæii. Ei fuseserã

instruiåi æi organizaåi de I. C. Brãtianu,

de formaåie ofiåer de artilerie. Sub

presiunea maselor, care aæteptau sã

intervinã la ordin, a fost ales Al. I. Cuza

domn æi la Bucureæti.

Se realizase prima etapã a unirii prin

persoana Domnului.

A urmat o luptã grea a diplomaåilor

români pentru ca cele æapte mari puteri

europene sã treacã la acceptarea unirii

efective. Dupã eforturi continue, uriaæe,

s-a putut trece la o unire efectivã între

Principatele Dunãrene. Ele aveau o

singurã capitalã, un singur guvern, o

singurã adunare legislativã, un singur

domn.

Din anul 1860, în actele oficiale,

noul stat s-a numit România.

A fost încheiat astfel un proces

pozitiv de formare a României, prima

etapã cãtre constituirea României Mari,

din anul 1918. Nu trebuie sã se uite

nici un moment cã reuæita românilor a

deschis drumul pentru unificare Italiei

æi Germaniei, ceea ce i-a accentuat

caracterul pozitiv înscris ca atare pe

plan european æi universal.

lovitura de stat fascistã (29 ianuarie

1922), regele Victor Emanuel al III-lea l-

a instalat pe Benito Mussolini în fruntea

guvernului Italiei.

· 14 ianuarie 1547 - Ivan al IV-lea

cel Groaznic æi-a luat titlul de åar; de

atunci s-a schimbat titlul din “mare

cneaz al Moscovei” în “åar al Rusiei”.

· 15 ianuarie 1850 - Ipoteæti, s-

a nãscut marele poet român Mihai

Eminescu.

· 17 ianuarie 1821 - a fost redactat

actul “Cererile norodului românesc”

prin care Tudor Vladimirescu definea

åelurile revoluåiei conduse de el.

· 21 ianuarie 1924 - Moscova, a

murit V. I. Lenin.

· 24 ianuarie 1859 - Bucureæti, a

fost ales domn al Valahiei Alexandru

Ioan Cuza; astfel, se înfãptuia unirea

personalã între Moldova æi Valahia,

primul pas cãtre formarea României

Mari (1 decembrie 1918).

· 30 ianuarie 1933 - Berlin, Adolf

Hitler a fost numit cancelar al Republicii

Germane de cãtre preæedintele statului,

mareæalul Paul von Hindenburg.

û

Ce înseamnã evaluarea Schengen

Odatã cu dobândirea calitãåii de membrã

cu drepturi depline a Uniunii Europene, la

1 ianuarie 2007, România a intrat într-o

nouã etapã, care presupune pregãtirea æi

adoptarea mãsurilor necesare eliminãrii

controalelor la frontierele interne în vederea

aderãrii ulterioare la spaåiul Schengen.

Aderarea la spaåiul Schengen reprezintã

unul din principalele obiective ale României

dupã 1 ianuarie 2007. Termenul asumat de

autoritãåile române pentru îndeplinirea

acestui deziderat este martie 2011.

Domeniile evaluate în cadrul procesului de

evaluare Schengen vor fi: frontiere maritime,

aeriene, terestre, cooperare poliåieneascã,

vize, protecåia datelor personale æi Sistemul

de informaåii Schengen.

Procesul de evaluare Schengen se

deruleazã în mai multe etape, dupã cum

urmeazã:

1. Declaraåia de pregãtire care se

transmite de cãtre statul în curs de aderare,

prin intermediul cãreia se transmite data

la care pregãtirile pentru evaluare sunt

finalizate æi dupã care pot fi programate

vizite de evaluare. În data de 20.06.2007,

România a transmis declaraåia de pregãtire

pentru domeniile cooperare poliåieneascã,

vize æi protecåia datelor, începând cu a

doua jumãtate a anului 2008. O declaraåie

ulterioarã va fi transmisã de cãtre România æi

pentru celelalte domenii. În ceea ce priveæte

domeniile frontiere terestre, maritime æi

aeriene, Poliåia de Frontierã æi-a declarat

încrederea cã în luna decembrie 2009 va

fi pregãtitã pentru începerea vizitelor de

evaluare.

2. Tansmiterea chestionarului de

evaluare. Grupul de evaluare Schengen

transmite statului care urmeazã sã

fie evaluat un chestionar extins, care

conåine întrebãri detaliate despre toate

aspectele relevante pentru implementarea

æi aplicarea prevederilor Schengen.

Rãspunsurile înaintate de cãtre România

la acest chestionar vor fi evaluate în cadrul

Grupului de evaluare Schengen din cadrul

Consiliului UE, iar în situaåia în care sunt

necesare detalii asupra anumitor subiecte,

vor fi solicitate noi informaåii relevante. În

momentul în care se va considera cã din

rãspunsurile înaintate experåii æi-au format o

imagine completã asupra stadiului pregãtirii

României pentru aderarea la Schengen, se

va lua decizia începerii vizitelor de evaluare

pentru verificarea, în teren, a pregãtirilor.

3.Vizitele de evaluare

A. Echipa de evaluare este condusã de

un leading expert, desemnat de cãtre statul

membru ce deåine Preæedinåia semestrialã

a Consiliului, din rândul experåilor cu

experienåã în astfel de misiuni. În general,

acesta are rolul de a coordona echipa

de experåi, atât din punct de vedere

operaåional (împãråire pe domenii, trasare

de sarcini specifice în anumite locaåii), cât

æi de a prezenta raportul final al misiunii de

evaluare în cadrul Grupului de evaluare

Schengen. Echipa de evaluare este compusã

din experåi, reprezentanåi ai statelor membre,

un expert din partea Comisiei Europene æi

un expert din partea Secretariatului General

al Consiliului. Fiecare Stat membru are

posibilitatea de a desemna unu-doi experåi

naåionali. Existã însã numeroase cazuri în

care anumite state membre nu desemneazã

reprezentanåi în cadrul misiunii de evaluare.

Expertul din cadrul Secretariatului General al

Consiliului are, de obicei, în responsabilitate

aspectele tehnice ale redactãrii rapoartelor,

iar expertul din partea Comisiei Europene,

este, de regulã, desemnat din Direcåia

Generalã de Justiåie, Libertate æi Securitate

din cadrul Comisiei Europene.

B. Obiectivele vizitelor de evaluare

Fiecare structurã va fi evaluatã cu modul

de implementare a acquis-ului Schengen, în

urmãtoarele domenii:

• Informaåii generale, analizã risc,

statistici æi strategii. Vor fi evaluate detalii

legate de: - structura PTF-ului vizitat,

organizare, trafic, ameninåãri, statistici

operative, elemente strategice naåionale

æi transpunerea acestora la nivel regional,

cooperarea inter-agenåii, cooperarea

internaåionalã; - analiza de risc æi informaåii;

alte statistici;

• Infrastructurã æi echipament. Vor fi

evaluate: semnalizarea fluxurilor de cãlãtori,

conform anexei III a Codului Frontierelor

Schengen, alocarea liniilor de control,

facilitãåi pentru efectuarea controlului (numãr

cabine, dotarea acestora), echipament

prima linie, conform Catalogului Schengen,

echipament a doua linie conform Catalogului

Schengen, transport æi mobilitate, control

acces, supravegherea suprafeåei PTF;

• Control æi proceduri. Sunt evaluate detalii

legate de: date statistice privind fluxurile de

cãlãtori, procedura de verificare a cãlãtorilor

(profilling, verificarea condiåiilor de intrare/

ieæire, verificare documente, ætampilare),

baze de date disponibile, utilizarea Manualului

practic pentru poliåiætii de frontierã, procedura

de nepermitere a intrãrii;

• Supravegherea frontierei. Vor fi

evaluate detalii legate de: tactici aplicate,

îndeplinirea funcåiilor de comandã æi

control, cunoaæterea situaåiei de cãtre

personalul din PTF, capacitatea de reacåie,

alocarea æi permanenåa resurselor umane æi

tehnice, comunicare æi criptare.

• Personal æi pregãtire. Vor fi evaluate

detalii legate de: resurse umane disponibile

æi pregãtire, criterii de selecåie, pregãtire

iniåialã, pregãtire continuã, pregãtire

lingvisticã, pregãtire specializatã în

domeniul verificãrii documentelor;

• Readmisie, expulzarea æi rãspunderea

transportatorilor. Vor fi evaluate detalii legate

de: structuri administrative æi coordonare,

îndepãrtarea æi extrãdarea persoanelor

cãrora li s-a refuzat intrarea sau au fost

gãsite cu æedere ilegalã, cazuri deosebite

înregistrate la nivelul PTF, mijloace puse la

dispoziåie pentru lupta împotriva migraåiei

ilegale, sancåiuni impuse transportatorilor.

4. Dupã finalizarea fiecãrei misiuni

de evaluare, se va redacta un raport, care

conåine concluziile æi recomandãrile echipei

de evaluare. Raportul va fi analizat æi apoi

aprobat în cadrul Grupului de lucru Evaluare

Schengen. Raportul final al Grupului de

Evaluare Schengen va fi prezentat Consiliului

UE, care va adopta decizia de aderare a

României la spaåiul Schengen.

Marius VIZITIU

25


Potrivit dicåionarului explicativ al

limbii române, „a contraface” înseamnã

a reproduce un document, un obiect, un

preparat original în scop fraudulos, dându-l

drept autentic, iar dicåionarul „Webster’s”

defineæte contrafacerea ca fiind o infracåiune

ce reprezintã un act de violare a unei legi

sau a unor drepturi. Considerãm necesar a

unifica definiåiile expuse în doctrinã æi a da

o definiåie proprie prin care contrafacerea

mãrcii reprezintã o reproducere materialã

integralã, premeditat frauduloasã, a mãrcii,

precum æi reproducerea trãsãturilor esenåiale

ale unei mãrci ce aparåine, cu drept legal,

unei alte persoane, æi care creeazã impresia

mãrcii originale, în scopul de a înæela astfel

publicul asupra originalitãåii produselor æi

serviciilor.

Legislaåia naåionalã în materie de

asigurare a respectãrii drepturilor de

proprietate intelectualã are la bazã

Regulamentul (C.E.) nr. 1383/2003 care

priveæte intervenåia autoritãåilor vamale

împotriva mãrfurilor suspectate de a aduce

atingere anumitor drepturi de proprietate

intelectualã, precum æi mãsurile care

trebuie aplicate mãrfurilor care aduc

atingere anumitor drepturi de proprietate

intelectualã (cu amendamentele ulterioare),

Regulamentul (C.E.) nr. 1891/2004,

modificat prin Regulamentul (C.E.) nr. 1172/

2007, de aplicare a Regulamentul (C.E.) nr.

1383/2003 æi Acordul TRIPS.

Sub aspect strict terminologic, prin

„acåiuni în contrafacere de marcã” trebuie

înåelese atât acåiunile civile formulate în

temeiul art. 35 din Legea nr. 84/1998

privind mãrcile æi indicaåiile geografice cât æi

cauzele penale iniåiate de plângerea penalã

introdusã de persoanele interesate sau prin

celelalte moduri de sesizare prevãzute

în Codul de procedurã penalã român.

Actul normativ în cauzã a fost modificat

în anul 2006, prin abrogarea necesitãåii

introducerii unei plângeri prealabile a

26

Aspecte juridice de drept procedural privind

acåiunea în contrafacere de marcã

persoanelor interesate, organele în drept

putându-se sesiza æi din oficiu în legãturã

cu încãlcarea unor drepturi în materie de

mãrci æi indicaåii geografice, fapt explicabil

prin amploarea pe care a luat-o în ultimul

timp acest fenomen.

Atât în acåiunile civile, cât æi în acåiunile

penale, existã anumite condiåii comune

care trebuie îndeplinite pentru a se stabili

cu certitudine dacã ne aflãm sau nu în

prezenåa unui act de contrafacere de marcã.

Acestea sunt:

- reclamantul/partea vãtãmatã sã fie

titularul unui drept de proprietate asupra

mãrcii sau a unui alt drept, în condiåiile

legii;

- proba existenåei faptelor de folosire

a mãrcii înregistrate, în mod identic sau

similar;

- dovada faptului cã folosirea mãrcii

înregistrate, în mod identic sau similar,

reprezintã o încãlcare a dreptului asupra

mãrcii înregistrate, în sensul Legii nr. 84/

1998;

- lipsa unei justificãri legitime pentru

folosirea mãrcii, din partea pârâtului.

Dovada dreptului

Acåiunile în contrafaceri de marcã sunt

acåiunile intentate de titularii dreptului

asupra mãrcii împotriva teråilor care, în

activitatea lor comercialã, folosesc, potrivit

art. 35 alin. 2 din Legea nr. 84/1998 privind

mãrcile æi indicaåiile geografice:

- un semn identic cu marca pentru

produse sau servicii identice cu acela pentru

care marca a fost înregistratã;

- un semn care, datã fiind identitatea

sau asemãnarea cu marca ori datã fiind

identitatea sau asemãnarea produselor sau

serviciilor cãrora li se aplicã semnul cu

produsele sau serviciile pentru care marca

a fost înregistratã, produce în percepåia

publicului un risc de confuzie, incluzând æi

riscul de asociere a mãrcii cu semnul;

- un semn identic sau asemãnãtor cu

marca pentru produse sau pentru servicii

diferite de cele pentru care marca este

înregistratã, când aceasta din urmã a

dobândit un renume în România æi dacã, din

folosirea semnului, fãrã motive întemeiate,

s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori

de renumele mãrcii sau folosirea semnului ar

cauza titularului mãrcii un prejudiciu.

În special, se poate solicita instanåelor

interzicerea efectuãrii de cãtre teråi a

urmãtoarelor acte:

a) aplicarea semnului pe produse sau

pe ambalaje;

b) oferirea produselor sau

comercializarea ori deåinerea lor în acest

scop sau, dupã caz, oferirea sau prestarea

serviciilor, sub acest semn;

c) importul sau exportul produselor sub

acest semn;

d) utilizarea semnului pe documente sau

pentru publicitate.

Acåiunea în contrafacere poate fi

introdusã æi de licenåiat, cu consimåãmântul

titularului mãrcii. În cazul unei licenåe

exclusive, licenåiatul poate introduce o

acåiune în contrafacere, dacã, dupã ce

a notificat titularului mãrcii actele de

contrafacere de care a luat cunoætinåã,

acesta nu a acåionat în termenul solicitat de

licenåiat. Când o acåiune în contrafacere a

fost pornitã de cãtre titular, oricare dintre

licenåiaåi poate sã intervinã în proces,

solicitând daune interese æi daune morale

pentru prejudiciul cauzat prin contrafacerea

mãrcii respective.

De multe ori, se considerã cã titularul

drepturilor asupra unei mãrci notorii

neînregistrate nu poate avea acces la

protecåia oferitã de acåiunea în contrafacere

de marcã, rãmânându-i deschisã exclusiv

calea acåiunii în concurenåã neloialã. Nu

ne putem însuæi acest punct de vedere în

raport cu dispoziåiile Legii nr. 84/1998,

care asimileazã marca notorie unei mãrci

înregistrate, sub aspectul drepturilor

conferite titularului.

O acåiune civilã în contrafacere poate fi

formulatã de la data publicãrii mãrcii, adicã

de la data la care se considerã cã dreptul

a devenit opozabil teråilor. Din punct de

vedere penal însã, potrivit dispoziåiilor art.

83 alin. 4 din Legea nr. 84/1998, pentru

faptele prevãzute de art. 35 alin. 2 din

aceeaæi lege, acåiunea penalã în contrafacere

de marcã poate fi pornitã numai dupã data

înregistrãrii mãrcii. Modalitatea de a dovedi

opozabilitatea prin publicarea mãrcii în

Buletinul Oficial de Proprietate Intelectualã

editat de Oficiul de Stat pentru Invenåii æi

Mãrci (O.S.I.M.), conform art. 22 din Legea

nr. 84/1998, este imperativã æi obligatorie în

lipsa unei prevederi legale derogatorii.

În cazul mãrcilor înregistrate, proba

dreptului la marcã se face prin certificatul

de marcã emis de O.S.I.M. sau certificatul

de înregistrare internaåionalã a mãrcii emis

û


de O.M.P.I. În cazul mãrcilor notorii,

reclamantul/partea vãtãmatã trebuie sã

dovedeascã cã la data sãvâræirii faptelor

marca îndeplinea condiåia notorietãåii,

conform prevederilor art. 3, lit. c) din lege.

Proba existenåei faptelor de

folosire a mãrcii înregistrate, în

mod identic sau similar

Se vor admite în dovedirea actelor de

folosire nelegalã a mãrcii orice mijloace de

probã legale, inclusiv proba testimonialã.

În acest sens, potrivit art. 96 din C.

proc. pen. „organul de urmãrire penalã

sau instanåa de judecatã are obligaåia sã

ridice orice obiecte care pot constitui

mijloace de probã”. În cazurile referitoare

la contrafaceri de marcã, obiectele ce

trebuie ridicate æi indisponibilizate sunt

chiar produsele contrafãcute, deoarece

acestea constituie principalele mijloace

de probã. Autoritatea vamalã competentã

este obligatã sã preleveze eæantioane din

mãrfurile contrafãcute care urmeazã a fi

distruse (conform art. 10 alin. 3 din lege),

scopul fiind acela ca respectivele eæantioane

sã poatã fi folosite ca probe în instanåã, dacã

este cazul.

În cadrul unei acåiuni penale, proba

situaåiei de fapt constatate se face prin

mijloace specifice procesului penal: procese

verbale de constatare, dovezi de ridicare

de obiecte æi înscrisuri, planæe cu fotografii

judiciare, declaraåii fãptuitori/învinuiåi/

martori/pãråi vãtãmate, adrese de verificare,

rapoarte de expertizã etc.

Dovada faptului cã folosirea

incriminatã reprezintã o

încãlcare a drepturilor asupra

mãrcii înregistrate, în sensul

LEGII NR. 84/1998

Dacã probarea existenåei faptelor ce

pot constitui acte de contrafacere necesitã

exclusiv o operaåiune strict materialã în

urma cãreia se va contura situaåia de fapt, în

schimb, stabilirea existenåei sau inexistenåei

încãlcãrii drepturilor de proprietate

intelectualã asupra mãrcii necesitã o

operaåiune juridicã de încadrare a faptelor

în ipotezele prevãzute în art. 83, 35 æi 6

din Legea nr. 84/1998. Pentru operaåiunile

de vãmuire vor fi incidente æi dispoziåiile

speciale din Legea nr. 344/2005.

Infracåiunea de contrafacere în materie

de mãrci este prevãzutã în art. 83 din

Legea nr. 84/1998 care, în cadrul alin.

2 prevede faptul cã „sãvâræirea de cãtre

un terå a oricãrui act prevãzut la art. 35,

alin. 2, fãrã consimåãmântul titularului

mãrcii înregistrate, constituie infracåiune de

contrafacere”.

La rândul sãu, art. 35 din Legea nr. 84/

1998 prevede trei ipoteze distincte în care

se considerã cã drepturile asupra unei mãrci

înregistrate au fost încãlcate. În stabilirea

celor trei ipoteze legale de existenåã a

încãlcãrii drepturilor au fost avute în vedere

criteriile obiective de determinare pe baza

situaåiei de fapt æi, în ultimele douã ipoteze,

elementul subiectiv al modului de receptare

a faptelor sãvâræite de cãtre consumator.

a) Prima ipotezã prevãzutã de art. 35

alin. 2 lit. a) este aplicabilã situaåiei când

avem un semn identic cu marca pentru

produse sau servicii identice cu acelea

pentru care marca a fost înregistratã.

În acest caz, pentru demonstrarea

existenåei încãlcãrii drepturilor nu este

necesarã nici unui element subiectiv al

riscului de confuzie sau de asociere de

marcã. Astfel, dovada materialã a folosirii

unui semn identic cu marca pentru produse

sau servicii identice cu cele pentru care

marca a fost înregistratã este singura probã

necesarã æi suficientã pentru a demonstra

existenåa încãlcãrii dreptului. Legiuitorul a

instituit în acest caz o prezumåie absolutã

de existenåã a riscului de confuzie.

Aceeaæi soluåie rezultã æi din conåinutul

art. 6 din Legea nr. 84/1998 unde, printre

motivele de refuz la înregistrarea unei mãrci

pentru existenåa unor drepturi dobândite

anterior, se prevede expres situaåia dublei

identitãåi între marca înregistratã æi semnul

nou, proba riscului de confuzie sau asociere

cu marca nemaifiind cerutã, aceasta

fiind prezumatã.

b) A doua ipotezã de încãlcare

este prevãzutã de art. 35 alin. 2 lit.

b) æi se referã la un semn care, datã

fiind identitatea sau asemãnarea cu

marca, ori datã fiind identitatea sau

asemãnarea produselor sau serviciilor

cãrora li se aplicã semnul, produsele

sau serviciile pentru care marca a fost

înregistratã, ar produce în percepåia

publicului un risc de confuzie, incluzând æi

riscul de asociere a mãrcii cu semnul.

Din studiul textului de lege rezultã

cã atunci când „similaritatea” înlocuieæte

„identitatea”, situaåia de fapt probatã nu

mai este suficientã pentru a conduce ea

singurã la existenåa sau inexistenåa încãlcãrii

unui drept asupra mãrcii, fiind obligatorie

æi proba existenåei riscului de confuzie sau

de asociere cu marca. Aceleaæi condiåii sunt

confirmate æi de dispoziåiile art. 6 alin. 1 lit.

b) din lege.

Când riscul de asociere sau confuzie

cu marca nu este evident, ori atunci când

existã necesitatea efectuãrii unor demersuri

cu caracter tehnic, se poate apela la

cunoætinåele unui expert în materie. În

materie de contrafacere de marcã trebuie

dovedit riscul de confuzie între cele douã

mãrci æi nu dacã, de exemplu, produsele

au fost fabricate din acelaæi material sau s-a

folosit un procedeu tehnologic similar.

c) A treia ipotezã în acest caz se referã la

folosirea unui sistem identic sau asemãnãtor

cu marca pentru produse sau servicii diferite

de cele pentru care marca a fost înregistratã,

când aceasta din urmã a dobândit un renume

în ROMÂNIA æi dacã, din folosirea semnului

fãrã motive întemeiate, s-ar putea profita de

caracterul distinctiv ori de renumele mãrcii

sau folosirea semnului ar cauza titularului

un prejudiciu.

Ipoteza mai sus-menåionatã are în vedere

încãlcarea drepturilor asupra mãrcilor de

renume. Acestea nu sunt definite de actul

normativ, însã, din studiul art. 6 alin. 1 lit.

e) din lege rezultã cã sunt o categorie a

mãrcilor notorii care, datoritã gradului larg

de cunoaætere de cãtre public, depãæesc

limitele specialitãåii protecåiei acordate

mãrcilor. Acest lucru se poate datora tocmai

faptului cã notorietatea acesteia depãæeæte

sfera publicului vizat.

În acest caz, pentru probarea încãlcãrii

dreptului de marcã este necesar sã se

demonstreze æi urmãtoarele condiåii:

- faptul cã marca este de renume;

- faptul cã prin folosirea semnului s-

ar putea profita de caracterul distinctiv

ori de renumele semnului sau cã prin

folosirea acestuia s-ar cauza titularului un

prejudiciu.

Lipsa unei justificãri legitime

pentru folosirea mãrcii din

partea pârâtului

Actele exercitate asupra mãrcii

înregistrate trebuie sã se realizeze fãrã

consimåãmântul titularului æi fãrã o

justificare legitimã.

Folosinåa exercitatã de cãtre teråi, per a

contrario cu prevederile art. 35 alin. 2 din

lege, cu consimåãmântul titularului dreptului,

nu reprezintã un act de contrafacere.

Pe lângã existenåa consimåãmântului,

legiuitorul a mai prevãzut æi alte ipoteze de

înlãturare a caracterului de contrafacere a

folosinåei exercitate de cãtre un terå, cum ar

fi epuizarea termenului.

û

Gabriel URSACHE,

æef Birou Cercetãri Penale din IJPF

Constanåa

27


Fã din viaåa ta o

misiune extraordinarã!

E obligaåia fiecãrei persoane

sã punã înapoi în lume cel puåin

echivalentul a ceea ce ia. Nimeni nu

a sãrãcit dãruind.

Gândeæte-te la a dãrui un sprijin

omului de lângã tine atunci când are

nevoie, nu ca la o obligaåie, ci ca la un

privilegiu. Ne trãim existenåa din ceea ce

primim, dar ne facem viaåa prin ceea ce

dãruim. E foarte adevãrat, am avut ocazia

sã vãd cum unei persoane i s-a întins o

mânã atunci când îi “ardea buza”, iar

aceasta, ca rãsplatã, a muæcat din ea…

æi mai mult decât atât, nu a recunoscut

ajutorul, a continuat sã-æi creeze o lume

a ei, învãåând pas cu pas comportamentul

simulat æi cu un narcisism desãvâræit sã

se creadã cea mai importantã æi frumoasã

persoanã… æi toate astea, dupã ajutorul

primit!

Cu toate acestea e frumos æi înãlåãtor

sã-åi ajuåi aproapele… æi mai mult

decât atât sunt convinsã de faptul cã

rãsplata faptelor bune, ori rele, o primim

întotdeauna atunci când nici nu ne

aæteptãm.

Existã o lege minunatã, miticã a

naturii: cele 3 lucruri dupã care tânjim

cel mai mult în viaåã: fericirea, libertatea

æi liniætea sufleteascã - sunt obåinute

întotdeauna dãruindu-le altora. Speranåa

nu este convingerea cã lucrurile vor lua o

întorsãturã bunã, ci convingerea cã ceea

ce faci are sens, indiferent ce întorsãturã

iau lucrurile.

Bineînåeles cã îåi trebuie curaj sã ai

speranåã! Zborul natural al minåii umane

nu este de la plãcere la plãcere, ci de la

speranåã la speranåã.

Tot ceea ce este fãcut în aceastã lume

este fãcut prin speranåã. Speranåa este un

risc ce trebuie asumat, este ultimul lucru

pe care ar trebui sã-l pierdem, ca æi

conætiinåa, de altfel.

Speranåa este sã pui credinåa æi

conætiinåa la lucru atunci când ar fi mai

simplu sã te îndoieæti sau sã leneveæti!

Acela care nu sperã sã câætige, deja a

pierdut.

Atunci când eæti inspirat de niæte

scopuri mãreåe, de niæte proiecte

extraordinare, toate gândurile tale sparg

frontierele: mintea ta transcende limitele,

conætiinåa ta se dilatã în toate direcåiile æi te

regãseæti într-o nouã, mãreaåã æi minunatã

lume. Foråele latente, aptitudinile æi

talentele capãtã viaåã æi descoperi în tine o

persoanã cu mult mai extraordinarã decât

ai îndrãznit sã visezi vreodatã.

Cu cât înveåi mai mult ce poåi sã faci

cu propria persoanã æi cu cât vei face mai

multe pentru ceilalåi, cu atât mai mult te

vei bucura de o viaåã abundentã.

Oricine ai fi, orice ai face, atunci

când vrei cu adevãrat ceva, sã ætii cã acea

dorinåã provine din sufletul universului. E

misiunea ta pe pãmânt. Æi atunci când tu

îåi doreæti ceva, întreg universul conspirã

pentru a te ajuta sã reuæeæti.

Dacã vrei sã îåi duci misiunea ta în

viaåã la nivelul urmãtor, dacã eæti înåepenit

æi nu ætii cum sã te ridici, nu privi în afara

ta. Uitã-te înãuntru. Nu lãsa temerile sã

te åinã împotmolit în mulåime. Înlãturã-åile

æi ridicã nivelul angajamentului tãu la

punctul unde nu mai e loc de întoarcere æi

îåi garantez cã vei vedea cum campionul

din tine te va propulsa cãtre victorie.

Ce ziceåi, oare viaåa noastrã nu meritã

sã fie una din cele mai extraordinare

misiuni?

Gesturi umanitare ale poliåiætilor de frontierã

Gabriela RADU

Cu prilejul Sfintelor Sãrbãtori de iarnã, poliåiætii

de frontierã doljeni au fost æi mai aproape de semenii

noætri, în special de persoanele defavorizate din zona de

responsabilitate .

Astfel, în 20 decembrie 2007, poliåiætii de frontierã

din cadrul IJPF Dolj s-au deplasat în localitãåile din zona

de competenåã, oferind pachete conåinând bunuri de

strictã necesitate, mai ales alimente æi dulciuri de care au

avut atâta nevoie în perioada sarbãtorilor 40 de familii

nevoiaæe.

Cadourile au fost oferite familiilor cu mulåi copii,

bãtrânilor precum æi celor cu venituri mici, pentru ca æi

aceætia sã simtã bucuria sãrbãtorilor creætine.

Prin aceastã acåiune umanitarã, poliåiætii de frontierã

doresc sã fie alãturi æi sã aducã o razã de bucurie în

sufletele æi casele oamenilor pentru care soarta nu a fost

prea darnicã, încât cea mai mare sãrbãtoare creætineascã sã

fi fost întâmpinatã æi de cãtre aceætia aæa cum se cuvine.

Dãnuå RUDÃREANU

28

û


,,Ar fi pãcat ca sportul naåional

al românilor sã se piardã!,,

Trecând pragul biroului în care îæi

desfãæoarã activitatea comisarul de

poliåie Nicolae Dobre nu poåi sã nu

admiri colecåia impresionantã de trofee

câætigate de echipa de oinã a Poliåiei

de Frontierã Constanåa. Cupe, medalii,

fanioane, toate pãstreazã o fãrâmã din

sudoarea celor care au pus umãrul la

obåinerea unor rezultate foarte bune în

istoria de peste 30 de ani a clubului.

Dialogul despre oinã se încheagã repede,

comisarul Dobre fiind o adevãratã

enciclopedie în acest sens. Am profitat

de alegerea domniei sale în funcåia de

preæedinte al Federaåiei Române de Oinã

æi i-am solicitat urmãtorul interviu.

- Aveåi în spate o serie de proiecte

menite sã revigoreze sportul naåional

al românilor. Care au fost principalele

activitãåi desfãæurate de dumneavoastrã?

- De la bun început mi-am propus sã

promovez prin toate mijloacele sportul

nostru naåional. La nivelul judeåului

Constanåa am stabilit o serie de iniåiative

cãtre Direcåia pentru Sport a Judeåului pentru

a dezvolta oina. Am înaintat Federaåiei

Române de Oinã propunerea de înfiinåare

a unor competiåii, precum Supercupa

României. Am reuæit introducerea oinei

printre competiåiile sportive organizate

în æcolile din judeåul Constanåa, exemple

fiind Cupa Academicus æi Cupa Consiliului

Judeåean. De asemenea, am organizat, tot

la Constanåa, o competiåie de oinã pe plajã

– Cupa Cleopatra – la sfâræitul sezonului

estival 2007, ceea ce a fost o excelentã

propagandã, la fel ca æi demonstraåia de

oinã pentru personalul militar american

de la baza Mihail Kogãlniceanu. Am

promovat oina æi în afara graniåelor åãrii.

Meciuri de oinã au fost prezentate unor

delegaåii strãine care au participat la

diferite activitãåi organizate de Poliåia de

Frontierã æi amintesc de reprezentanåi ai

Franåei, Germaniei, Spaniei æi Bulgariei.

Dupã consultãri cu directorul executiv al

D.S.J. Constanåa, Elena Frîncu, am înfiinåat

û

Asociaåia Judeåeanã de Oinã, prima de acest

fel în åarã. Menirea acestui organism este

popularizarea oinei în tot judeåul, astfel

încât tot mai mulåi tineri sã practice acest

sport, cu finalitate în asigurarea schimbului

de mâine la echipa Frontiera Tomis, care

în momentul de faåã are o serie de jucãtori

trecuåi de vârsta de 35 ani.

- Poliåia de Frontierã Românã este una

din instituåiile care sprijinã oina...

- Este un lucru arhicunoscut în lumea

oinei româneæti aportul pe care Inspectoratul

General al Poliåiei de Frontierã Române,

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

æi Inspectoratul Judeåean al Poliåiei de

Frontierã Constanåa îl oferã an de an

echipei Frontiera Tomis Constanåa. Fãrã

sprijinul material æi logistic al acestor

instituåii nu s-ar fi putut obåine performanåe.

Eu doresc sã le mulåumesc tututor æi pe

aceastã cale. Promovarea oinei la nivelul

Poliåiei de Frontierã s-a materializat æi prin

organizarea, în premierã, la Constanåa, vara

trecutã, a Cupei Poliåiei de Frontierã la oinã.

Deja aceastã competiåie a fost inclusã în

calendarul sportiv al Ministerului Internelor

æi Reformei Administrative.

- Cum v-aåi hotãrât sã candidaåi la

preæedinåia Federaåiei Române de Oinã?

- De la bun început vreau sã precizez

cã îmi place acest sport æi doresc ca el sã

nu disparã. Este prima motivaåie pe care

am avut-o în momentul în care am decis

sã candidez. Apoi m-am bazat pe faptul

cã am început de jos, conducând secåia de

oinã a clubului Frontiera Tomis Constanåa,

cu rezultate destul de bune. Mi-am propus

sã aliniez oina lângã celelalte sporturi din

åarã æi de aceea am dorit sã mã implic la

cel mai înalt nivel. Observând cum decurg

treburile la nivelul federaåiei, nu prea bine în

ultima vreme, am decis sã candidez pentru

funcåia de preæedinte. M-am bucurat sã vãd

cã oamenii mã susåin, rezultatul votului de

la alegeri fiind grãitor în acest sens. Sunt

conætient cã am calitãåile necesare pentru a

conduce o astfel de federaåie æi deja lucrurile

încep sã se îndrepte.

- Aveåi colaboratori care vã

susåin?

- Munca în echipã este

foarte importantã în viaåa mea.

Rezultatul acestei munci în

echipã se va vedea æi la nivelul

federaåiei pentru cã am alãturi

un Birou Federal, constituit în

urma alegerilor din decembrie,

în care sunt oameni total devotaåi

oinei. Împreunã vom face totul ca

tradiåia meciurilor de oinã sã se

pãstreze. Pentru cã este pãcat ca

acest sport sã se piardã.

- Proiecte de viitor?

- Vreau sã identificãm cât mai repede

zonele din åarã unde se doreæte practicarea

oinei. Voi face propuneri atractive tuturor

echipelor din åarã pentru a reveni în

competiåiile importante. Bani în sport sunt,

dar ei trebuie obåinuåi prin derularea unor

proiecte. Este un aspect care trebuie înåeles

æi de oamenii din oinã. Sediul federaåiei va

fi mutat la Constanåa, urmând a primi o

locaåie din partea Consiliului Judeåean. Nu

în ultimul rând, anunå faptul cã Frontiera

Tomis va prelua din acest an o echipã de

copii din judeåul Constanåa, astfel încât sã

acoperim toate segmentele de vârstã.

- Vã mulåumesc æi vã doresc succes în

activitate!

A consemnat Marius NICULESCU

Comisar de poliåie Nicolae Dobre

Data æi locul naæterii: 26 decembrie 1972, loc.

Dudeæti (jud. Brãila).

Educaåie æi formare:

- 2002 - curs postuniversitar de management la

C.S.P. Bucureæti;

- 1992-1996 - Academia de Poliåie “Al. I. Cuza”

Bucureæti - Facultatea de Drept;

-1987-1991-Liceul teoretic “Nicolae Iorga” Brãila;

- Æcoala generalã nr. 1, loc. Tãtaru (jud. Brãila).

Experienåã:

Pe linie profesionalã:

- 2000-2007 - ofiåer în cadrul Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Constanåa, în domeniul managementului

resurselor umane;

- 1996-2000 - ofiåer în cadrul Brigãzii 4 Grãniceri

Constanåa, respectiv Direcåiei 4 Poliåie de Frontierã

Constanåa, în domeniul operativ;

Pe linie sportivã:

- 2007-preæedintele Asociaåiei de Oinã Constanåa;

- 2004-2007 - æef secåie oinã în cadrul Clubului

Sportiv Frontiera Tomis Constanåa.

Performanåe obåinute:

- campion naåional cu C.S. Frontiera Tomis

Constanåa în anii 2004, 2006 æi 2007;

- câætigãtor al Cupei României cu C.S. Frontiera

Tomis în anii 2006 æi 2007;

- câætigãtor al Supercupei României cu C.S.

Frontiera Tomis în 2005,

- câætigãtor al turneului internaåional de la Chiæinãu

în anii 2004 æi 2006,

- câætigãtor al Cupei Federaåiei cu C.S. Frontiera

Tomis în 2006,

- câætigãtor al Cupei Satelor cu C.S. Frontiera Tomis

în anii 2006 æi 2007.

29


Comisarul-æef Nicolae Ochianã, premiat

la Gala gesturilor care conteazã

,,Te-ai gândit vreodatã cã gesturile pe care le faci pot afecta într-un fel persoanele

de lângã tine? Ai curaj, implicã-te, fii sensibil, fii generos, promoveazã iniåiativa æi

profesionalismul!”

Sub aceastã devizã, promovatã încã de acum patru ani de Fundaåia Estuar din Bucureæti,

în semn de recunoaætere a gesturilor umanitare adresate persoanelor cu deficienåe, Direcåia

Generalã de Asistenåã Socialã æi Protecåia Copilului Constanåa a dorit sã marcheze 10 ani de

existenåã. În premierã pentru strãvechiul Tomis, în seara zilei de 6 decembrie 2007, începând

cu ora 19.00, la clubul Melody din staåiunea Mamaia, constãnåenii care s-au remarcat

prin gesturi umanitare au fost premiaåi în cadrul “Galei gesturilor care conteazã”. Printre

personalitãåile participante la manifestare s-au numãrat primarul municipiului Constanåa,

Radu Mazãre, fostul mare fotbalist Gheorghe Hagi, directorul Direcåiei Judeåene pentru Sport,

Elena Frîncu, secretarul general al Consiliului Judeåean Constanåa, Mariana Belu, precum æi

directorii instituåiilor descentralizate ale judeåului.

Printre câætigãtorii distincåiilor acordate s-a numãrat æi comisarul-æef Nicolae Ochianã,

adjunctul comandantului Grupului de Nave Constanåa (I.J.P.F. Constanåa), care a fost

nominalizat la categoriile curaj æi sensibilitate. Ofiåerul Poliåiei de Frontierã Române s-a

implicat în salvarea pe mare a doi cetãåeni germani, Waldemar æi Marco Becker, tatã æi fiu,

pe data de 1 februarie 2007. Cei doi germani au transmis un mesaj SOS de pe iahtul de lux

„La Luna”, sub pavilion Germania, în momentul în care ambarcaåiunea a eæuat pe un banc

de nisip în zona Gura Portiåei - Jurilovca. Operaåiunea de salvare, deosebit de anevoioasã,

s-a încheiat cu succes dupã mai multe ore în care echipajul navei Poliåiei de Frontierã a

dovedit curaj æi profesionalism.

CAMPIONATUL DE FOTBAL ÎN SALÃ

AL POLIÅIEI DE FRONTIERÃ

În perioada 13 -16 decembrie 2007, în pitoreasca localitate

Techirghiol, judeåul Constanåa, s-a desfãæurat Campionatul de Fotbal

în salã al Poliåiei de Frontierã, ediåia 2007.

La startul competiåiei s-au aliniat 15 echipe, dupã cum urmeazã:

IJPF Olt, IJPF Dolj, IJPF Ialomiåa, IJPF Brãila, IJPF Botoæani, IJPF

Satu Mare, IJPF Suceava, IJPF Mehedinåi, IJPF Tulcea, IJPF Galaåi,

30

Centrul Maritim de Coordonare

din Constanåa, în numele Autoritãåii

Navale Române, a înaintat, în

data de 5 februarie 2007, o

adresã Poliåiei de Frontierã din

Constanåa prin care mulåumeæte

pentru colaborarea æi implicarea

æalupelor Rodman 3004 æi Rib

4026 în salvarea celor doi cetãåeni

germani. De asemenea, în adresã

se aduc mulåumiri comisarului-æef

Nicolae Ochianã æi colegilor sãi

pentru curajul æi profesionalismul

de care au dat dovadã în acåiunea

de salvare.

Marius NICULESCU

IJPF Vaslui, Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã laæi, Æcoala de

Perfecåionare a Cadrelor Oræova, P.T.F. „Aurel Vlaicu” Bãneasa æi

IJPF Constanåa.

Meciurile, disputate pe durata a douã reprize de câte 15 minute

fiecare, cu pauzã de 5 minute între reprize, s-au desfaæurat în spiritul

de fair-play prezent în fiecare competitie. S-a putut remarca dãruirea

fiecãrui jucãtor, dorinåa de a fi cel mai bun æi pregãtirea fizicã de

excepåie a majoritãåii acestora. În final, clasamentul s-a prezentat

astfel: locul I - IJPF Satu Mare, locul II - IJPF Mehedinåi, locul III

- IJPF Constanåa.

La finalul competiåiei, fiecare conducãtor de delegaåie a desemnat

cel mai bun jucãtor æi cel mai bun portar dupã cum urmeazã:

- cel mai bun jucãtor: Florin Scrab, din cadrul Æcolii de Formare

Iniåialã æi Continuã laæi;

- cel mai bun portar: Costel Nicolov, din cadrul IJPF Tulcea;

- golgeterul competiåiei: Dani Gabriel, din cadrul IJPF Satu

Mare.

Adresãm æi pe aceastã cale mulåumiri A.J.F. Constanåa,

pentru sprijinul acordat în desfãæurarea acestei competiåii, aceætia

asigurându-ne brigada de arbitri æi observatorul. Nu în cele din

urmã, felicitãri reprezentanåilor DPF Constanåa æi A.C.S. „Frontiera

Tomis” Constanåa pentru profesionalismul de care au dat dovadã

în organizarea æi desfãæurarea competiåiei, lucru devenit obiænuinåã

pentru aceætia.

Felicitãri tuturor participanåilor æi sperãm ca la ediåia din 2008

numãrul echipelor înscrise sã fie mai mare.

Cãtãlin RADU

û


Concert extraordinar de Crãciun

În preajma sãrbãtorilor de iarnã, pe 14

decembrie, atunci când cu toåii suntem

mai sensibili iar sufletul ne este alintat

de colinde, în Sala „Viorel Costin” din

Sighetu Marmaåiei, poliåiætii de frontierã

maramureæeni au organizat un extraordinar

concert de colinde numit „Iatã cã din nou

creætine...”.

În prezenåa preasfinåilor episcopi

ortodocæi, Justinian Chira Maramureæeanul æi

Justin Sigheteanul, a primarului municipiului,

Eugenia Godja, a inspectorului general al

PFR, chestor principal de poliåie dr. Nelu

Pop, a unor æefi de arme æi instituåii locale

æi din judeå, dar æi a peste 500 de spectatori,

concertul a fost deschis de cãtre corul

seminariætilor teologi, dirijaåi de prof. pr.

Petricã Covaciu. Apoi, pe scenã au colindat

coconii din Poienile Izei, coordonaåi de

profesorii Mihai Nan, Florentina æi Petre

Giurgi, Grupul Vihlaimul al Ansamblului

Folcloric Naåional „Transilvania” din Baia

Mare, condus de Iuliana Dãncuæ, Ansamblul

„Dor Românesc” al Consiliului Judeåean

Bistriåa-Nãsãud, grupul de coconi din

Boræa, instruiåi de profesorul Tatiana Timiæ,

cu obiceiuri de An Nou. Au fost la înãlåime

æi colindãtorii-copii ai Ansamblului Florile

Izei al IJPF Maramureæ, coordonaåi de fraåii

Gheorghe æi Ioan Dunca, dar æi Pãtru Bârlea,

Grup Marmaåia, soåii Orza, Voichiåa Nemeæ,

fraåii Leordean, Cornelia Tudorovici etc.

Cu acest prilej, poliåiætii de frontierã

maramureæeni au oferit cadouri tuturor

colindãtorilor, iar în pauza din timpul

concertului spectatorii au depus bani în

urnele special amplasate. Cei 14.300 lei

strânæi au fost donaåi la 137 asistaåi ai

Centrului de Recuperare æi Reabilitare

a Persoanelor cu Handicap din Sighet,

celor 97 de asistaåi ai Centrului de Primire

în Regim de Urgenåã – Centrul maternal

Sighet, 151 elevi ai Æcolii pentru Copii

cu Deficienåe Sighet æi 152 de bãtrâni din

Centrul de Asistenåã Socialã - persoane

vârstnice din localitatea maramureæeanã

Poienile de sub Munte.

La sfâræitul celor patru ore de concert,

spectatorii au fost invitaåi la „Curtea Veche”,

unde aceiaæi generoæi poliåiæti de frontierã

au oferit o cinã cu mâncãruri de post.

Aici, Preasfinåia

Sa Justinian

a mulåumit

poliåiætilor de

frontierã pentru

efortul depus æi

a adresat câteva

gânduri înåelepte,

din care redãm

urmãtoarele: „Îi

felicit pe cei care

au realizat aceastã

frumoasã searã,

adicã pe cei care

poartã uniforma

albastrã. Eu am o

mare slãbiciune

pentru uniforme æi anume pentru uniforma

militarã…Îmbrãcat în uniformã, unui

soldat niciodatã nu-i este fricã. Dupã ce

ai îmbrãcat uniforma eæti alt om, eæti

bãrbat, ai o putere deosebitã… Militarul,

soldatul nu este fricos, nu dã înapoi.

Din acest motiv am un respect pentru

uniforma albastrã… Le mulåumesc celor

care au conceput aceastã searã, care este

un preludiu la marea sãrbãtoare a Naæterii

Domnului…Crãciunul nu este o zi jubiliarã,

ci o zi în care prãznuim un eveniment mai

important decât Creaåia Lumii. Dacã Iisus

nu s-ar fi nãscut, aveam parte doar de Iad,

de Întuneric. Mã bucur cã aceastã idee de

a organiza un concert le-a venit celor care

apãrã åara, liniætea noastrã æi vegheazã la

frontiere. Cu recunoætinåã trebuie sã ne

gândim acum la toatã lumea care ne-am

adunat aici. Mã bucur cã aici nu suntem

numai noi. Societatea nu este formatã numai

din bãrbaåi sau numai din femei. Societatea

este frumoasã atunci când alãturi de soå este

æi soåia, alãturi de frate este sora, alãturi de

colegul de muncã este æi colega… Sã vã dea

Dumnezeu anii pe care-i am eu, 78, adicã

87. Dar ce-s 87 de ani în faåa Eternitãåii! Eu

mã simt tânãr la suflet ca la 20 de ani. Vã

doresc Sãrbãtori Fericite dumneavoastrã æi

familiilor dumneavoastrã… Dupã ce zicem

Rugãciunea, vã propun sã cântãm cea

mai frumoasã colindã româneascã „Trei

pãstori”.

Æi aæa, cântând împreunã una dintre cele

mai frumoase colinde româneæti, s-a încheiat

o searã de neuitat, graåie Poliåiei de Frontierã

Maramureæene conduse de comisarul-æef de

poliåie Laurenåiu Batin, care a avut o astfel

de idee, reuæind sã aducã în acelaæi timp

un zâmbet pe chipul asistaåilor Centrului de

Recuperare æi Reabilitare a Persoanelor cu

Handicap din Sighet, Centrului de Primire

în Regim de Urgenåã din cadrul Centrului

Maternal Sighet, elevilor Æcolii pentru Copii

cu Deficienåe Sighet, bãtrânilor Centrului

de Asistenåã Socialã - persoane vârstnice

din localitatea maramureæeanã Poienile

de sub Munte dar æi profunde emoåii de

bucurie personalitãåilor prezente, artiætilor,

spectatorilor æi, nu în ultimul rând, poliåiætilor

de frontierã æi familiilor acestora.

Iulia UTAN

û

31


Comisar-æef de poliåie GHEORGHE MICLÃUÆ

Luni 12 noiembrie 2007. Personalul

Æcolii de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie

de Frontierã ,,Avram Iancu”- Oradea se

îndreaptã grãbit spre locul de adunare, ca

de obicei la începutul fiecãrei sãptãmâni,

fiecare cu gândul la problemele cotidiene:

cadrele de conducere la primirea

colegilor din celelalte æcoli ale IGPF

care soseau la o convocare pe linie de

învãåãmânt, profesorii æi elevii cu gândul

la lecåiile de început de sãptãmânã.

Vestea cã directorul adjunct pentru

învãåãmânt s-a stins din viaåã în miez de

noapte a cãzut ca un trãsnet.

Cu o sãptãmânã înainte, în prezenåa

întregului personal, îngropase la temelia

noului edificiu al æcolii mesajul de

învãåãturã pentru generaåiile viitoare.

Îæi convocase colegii

din æcolile IGPF pentru

a discuta ultimele

detalii despre noua

curriculã æcolarã

bazatã pe competenåe,

fiind printre fondatorii

evoluåiei învãåãmântului

în MIRA.

Este lesne de înåeles

surprinderea, durerea,

tristeåea æi regretul æefilor,

colegilor, subordonaåilor,

colaboratorilor, al tuturor

celor care l-au cunoscut,

prezenåa în numãr foarte

mare la funeralii fiind un

argument în acest sens.

Pentru aportul

deosebit æi implicarea sa în învãåãmântul

de formare æi perfecåionare a agenåilor

poliåiæti de frontierã din cadrul Poliåiei de

Frontierã Române, prin intermediul revistei

Frontiera îi aducem un ultim omagiu prin

evocarea celor mai importante momente

din activitatea profesionalã a celui care a

fost cms.-æef Gheorghe Miclãuæ.

S-a nãscut la data de 8 august 1960

în municipiul Arad. Studiile primare æi

gimnaziale le-a urmat în comuna Æag, iar

studiile liceale în Arad, la liceul industrial

nr.5, cu profilul prelucrarea lemnului.

La vârsta de 19 ani s-a angajat la

Combinatul de Prelucrarea Lemnului

Arad, pe funcåia de operator la secåia

Arta lemnului. A lucrat aici 5 ani, cu o

întrerupere de 1 an æi patru luni, când

æi-a îndeplinit stagiul militar ca militar

în termen la Arma grãniceri, în cadrul

Brigãzii de Grãniceri Timiæoara, fiind

comandant de grupã cu gradul de sergent

la Batalionul de instrucåie al grãnicerilor

Arad. Dupã 3 ani a susåinut examen de

admitere la Æcoala Militarã de Ofiåeri

activi a Ministerului de Interne, ale cãrei

cursuri le absolvã în anul 1987.

Dupã terminarea æcolii a fost repartizat

ca ofiåer operativ la PTF „Episcopia Bihor”,

unde, dupã 5 ani, a ocupat funcåia de

adjunct al æefului de punct æi apoi, timp

de 4 ani, funcåia de æef al PPF Episcopia

Bihor.

32

În anul 1989 s-a cãsãtorit cu Lucica,

care i-a dãruit 2 copii, în momentul de

faåã elevi, unul în clasa a-X-a æi unul în

clasa a-VIII-a, în Oradea.

A absolvit Facultatea de Drept a

Universitãåii Bucureæti în anul 1992,

Cursul Postuniversitar de drept penal la

Universitatea Oradea în anul 2001, Cursul

de informaåii, culegere æi procesare date

din Spania în 2001, Cursul de drept

european- Strasbourg 2002, Cursul

Postuniversitar de Perfecåionare a

Personalului Didactic a Universitãåii

Oradea în anul 2002.

Din anul 1997 pânã în anul 1999 a

fost încadrat în funcåia de ofiåer specialist

la PTF Boræ, iar din anul 1999 pânã în anul

2000 a lucrat ca ofiåer specialist la IJPF

Bihor - compartimentul

informaåii æi cercetãri

penale.

În anul 2000 s-a

prezentat la concurs

pentru ocuparea

funcåiei de profesor la

catedra de specialitate

a Æcolii de Pregãtire

a Agenåilor Poliåiei de

Frontierã „Avram Iancu”

- Oradea, iar din anul

2001 ocupã funcåia de

director adjunct pentru

învãåãmânt, funcåie

pe care a întrerupt-o

moartea nemiloasã în

ziua de 11 noiembrie

2007.

A avut o contribuåie esenåialã

la restructurarea învãåãmântului

de specialitate din æcolile PFR æi la

fundamentarea noii arii curriculare

de pregãtire din MIRA. A menåinut o

colaborare permanentã cu instituåiile de

învãåãmânt ale ministerului din Oræova,

Iaæi, Giurgiu, Timiæoara, Constanåa,

Cluj- Napoca, Câmpina æi Boldeæti, cu

instituåiile partenere din Germania æi

Ungaria.

Dincolo de rezultatele remarcabile în

plan profesional va rãmâne în amintirea

colegilor ca un adevãrat om, cinstit, corect

în relaåiile cu æefii æi subalternii, cu o

mare disponibilitate de dialog, deschis

spre rezolvarea problemelor cadrelor æi

ale elevilor, mereu cu un ton de blândeåe

æi siguranåã, cu un respect deosebit

pentru personalul æcolii, un participant

activ la evenimentele personale ale celor

din subordine, cu un talent deosebit în

organizarea momentelor festive, spirituale

æi culturale din viaåa æcolii.

Un ultim onor din partea tuturor!

Vasile MORAR

Familia doreæte sã mulåumeascã pe

aceastã cale tuturor poliåiætilor care i-au

fost alãturi sufleteæte æi financiar în aceste

momente deosebit de dureroase pentru

toåi care l-au cunoscut æi l-au iubit.

Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!

Comisar-æef de poliåie

GHEORGHE

CHEPTANARIU

Om de o înaltã åinutã moralã æi

profesionalã, cu un simå al responsabilitãåii

desãvâræit, care a fãcut totul cu pasiune,

atât în viaåa lui personalã dar æi

profesionalã, însã viaåa i-a întors spatele.

A luptat cu apriga boalã, cedând greu

fiecare fãrâmã de timp pe care dorea sã o

dedice în continuare familiei æi profesiei,

pânã în ziua de 28.11.2007.

Îmbrãcat în åinuta profesionalã, pe

care a iubit-o æi cinstit-o cum ætiu sã o

facã numai cei aleæi, s-a întors, aæa cum

i-a fost voinåa - în pãmântul natal – în

comuna Cristineæti, judeåul Botoæani.

Pe drumul carierei de ofiåer a plecat în

urmã cu 33 de ani, urmând mai întâi Liceul

Militar din Câmpulung Modovenesc, apoi

Æcoala Militarã de Ofiåeri Activi „Ioan

Vodã” din Sibiu æi Facultatea de drept

din cadrul Academiei de Poliåie.

De-a lungul carierei profesionale, paæii

l-au purtat pe graniåa åãrii, mai întâi la

Botoæani - pânã în anul 2001, iar ulterior

la Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi, pe

frontiera de est a åãrii, pe care a slujit-o

cu pasiune.

Prin dispariåia sa, comisarul-æef

Gheorghe Cheptanariu a lãsat un gol

în rândurile noastre, un loc dezgolit de

un spirit puternic, de profesionalismul

dobândit în mulåi ani de carierã dar æi de

poeziile lui Eminescu, cântecele populare

æi snoavele spuse atunci când ne bucuram

sau eram în dificultate.

DUMNEZEU SÃ-L ODIHNEASCÃ ÎN

PACE!

û


Apariåie editorialã

Poliåiætii îæi primesc datoria

Apariåia O.U. nr. 146/2007, a

Guvernului României, pentru aprobarea

plãåii primelor de concediu suspendate

în perioada 2001-2006 a suscitat discuåii

pe marginea perioadei de când poliåistul

are acest drept.

Prin adresa nr. 244590, Direcåia Buget-

Contabilitate a IGPF ne-a comunicat

urmãtoarele precizãri:

„- Pentru personalul din cadrul MIRA,

dreptul privind acordarea primei de

concediu este reglementat de art. 37 alin

2 din OG 38/2003 privind salarizarea æi

alte drepturi ale poliåiætilor. La art. 1 din

actul normativ menåionat anterior, intrat în

vigoare la 01.01.2004, se specificã faptul

cã prevederile se aplicã funcåionarilor

publici cu statut special din Ministerul

de Interne, respectiv poliåiætilor aflaåi

sub incidenåa Legii nr. 360/2002 privind

statutul poliåiætilor.

- Ca efect al aplicãrii OUG nr.

146/2007, personalul MIRA urmeazã sã

beneficieze de prima de vacanåã pentru

perioada 2004-2006, dacã anterior intrãrii

în vigoare a acestui act normativ nu s-au

plãtit aceste drepturi pe bazã de hotãrâre

judecãtoreascã;

- În situaåia în care au intervenit

modificãri ale raporturilor de serviciu,

respectiv mutãri, pensionãri, decese,

plata drepturilor se face la cererea

beneficiarilor;

- Primele de vacanåã plãtite în baza

OUG nr. 146/2007 vor fi actualizate cu

indicele de inflaåie corespunzãtor lunii în

care se face plata;

Conform art. 7 din ordonanåã, MIRA

are obligaåia sã asigure, prin norme proprii,

cadrul unitar de aplicare a ordonanåei,

inclusiv finanåarea corespunzãtoare plãåii

primelor de concediu suspendate.”

Chestorul general dr. Anghel Andreescu, împreunã cu

comisarul dr. Nicolae Radu au editat o carte referitoare

la organizaåiile teroriste, intitulatã „Organizaåiile teroriste

– conceptualizarea terorii vs securitatea europeanã” în care se

analizeazã managementul combaterii terorismului æi criminalitãåii

transfrontaliere.

Cartea este structuratã pe 11 capitole dupã cum urmeazã:

Fenomenul terorist contemporan, Epistemologia terorii, De la

„Simåul divinitãåii” la „Rãzboiul sfânt”, Organizaåii teroriste

internaåionale, Marea Enciclopedie a Jihadului æi Testamentul

Hamas, Brandul Al-Qaida æi mass-media, Reåeaua terorii - de la

Septembrie Negru la Al-Qaida Albã, Terorismul european, crima

organizatã æi psihologia kamikaze, Terorismul - rãzboinicii de

niæã æi intimidarea oponenåilor, Securitatea naåionalã æi „Ecuaåia

globalizãrii”, iar ultimul capitol este un interviu acordat de

chestorul general Andreescu - „Abordarea securitãåii doar prin

prisma factorului militar nu mai este suficientã!”

Precizãm pentru cititori faptul cã

ordonanåa prevede acordarea pentru toåi

poliåiætii a primei de vacanåã suspendate

dupã apariåia OG 38/2003, care a intrat

în vigoare la 1 ianuarie 2004, dar nu æi

plata dreptului la spor de fidelitate, pe

care mulåi poliåiæti l-au solicitat æi obåinut

prin hotãrâri judecãtoreæti.

Sã mai spunem cã prin OU 146/2007,

publicat în M Of, P I nr. 877/20.11.2007, acest

drept se va acorda în douã tranæe poliåiætilor

care nu au hotãrâri judecãtoreæti executorii

pronunåate pânã la data intrãrii în vigoare a

acestei ordonanåe, iunie pentru anul 2004 æi

octombrie pentru anii 2005 æi 2006; pentru

poliåiætii cãrora le-au fost stabilite drepturile

pânã la data intrãrii în vigoare a acestei

ordonanåe, dar nu le-au fost încã achitate,

sau li se stabilesc drepturile prin hotãrâri

judecãtoreæti executorii dupã data intrãrii în

vigoare a prezentei ordonanåe de urgenåã,

sumele se plãtesc într-o singurã tranæã.

Marius IONESCU

Recent, în luna ianuarie 2008, la Concursul internaåional

de poeme Haiku din Croaåia au fost premiaåi patru români,

printre care æi colonelul (r) Moldovan Vasile – fost redactor

la Revista Frontiera æi plutonierul-major (r) Constantin Stroe

– colaborator al redacåiei noastre.

Aceætia au obåinut câte o menåiune pentru urmãtoarele

poeme:

Rugã pentru ploaie -

åigãnci dansând desculåe

în praful din drum

VASILE MOLDOVAN

Bãtrânul iarna -

cãsuåa lui poætalã

mereu este goalã

CONSTANTIN STROE

Haiku este un gen de poezie cu formã fixã, tradiåional japonezã,

(limba japonezã fiind o limbã silabicã), alcãtuitã din 17 silabe

repartizate pe 3 versuri. Poemele Haiku trebuie sã conåinã cel puåin

o imagine sau un cuvânt care sã exprime anotimpul (kigo) în care

acesta a fost scris. De obicei subiectele se referã la naturã, plante,

flori, insecte etc.

û

Se poate spune cã poemele haiku exprimã sentimentele

poetice ale scriitorului într-o formã concisã, scurtã, care stimuleazã

imaginaåia cititorului, descriindu-i scene pe care este posibil ca

acesta sã nu le fi vãzut niciodatã.

Poemul haiku se trage din alte forme de poezie japonezã, mai

veche Hokku æi Haikai, de multe ori fãcându-se chiar confuzie

între acestea. Termenul de Haiku a fost recunoscut în anii 1890

prin eforturile lui Masaoka Shiki. Acesta æi-a exprimat concepåia

conform cãreia Haiku-ul este un instantaneu al realitãåii, înrudit cu

fotografia.

Astãzi, poemul haiku este cea mai popularã formã de poezie din

Japonia, dar este foarte cunoscutã æi în afara ei. Mulåi scriitori englezi

sau americani, dar nu numai, æi-au încercat mãiestria în a compune

asemenea versuri. Se apreciazã cã astãzi, numai în Japonia, sunt în

jur de 10 milioane de scriitori de haiku, dar majoritatea sunt la nivel

de amatori æi scriu pentru ei înæiæi. Mulåi s-au întrebat de ce aceastã

formã este atât de popularã, atât în Japonia cât æi în afarã, mai ales

cã, în încercarea de a compune o asemenea poezie în altã limbã

decât japoneza, haiku îæi pierde definiåia - cãci în aceastã limbã æi

doar aici, toate sunetele ce formeazã alfabetul au aceeaæi lungime, iar

toate poemele haiku - implicit - sunt la fel de lungi, pãstrând un ritm

impus din timpuri strãvechi. Însã arta modernã încearcã - se pare - sã

elimine aceste limite, aceste reguli, lãsând liberã imaginaåia artistului,

iar aceætia se concentreazã asupra conåinutului, nu numãrului de

silabe. Se poate spune cã poezia haiku are un punct forte: æi anume

cã exprimã atât de multe prin atât de puåine cuvinte.

Ætefan ANDREESCU

33


Douã blonde, dupã noaptea de

Revelion, se întorceau acasã. Afarã, un

frig de îngheåau pietrele, ele îmbrãcate

subåirel...ce sã mai, erau deja blocuri de

gheaåã. Taxiuri, nici gând, transportul în

comun era inexistent, pânã acasã cale

lungã.

În drumul lor, un depou RATB. Una

din ele e lovitã din senin de o idee

genialã... Nu stã mult pe gânduri æi îi

spune celeilalte:

- Fatã, pe bunã dreptate se spune cã

suntem proaste. Hai sã furãm un autobuz

sã mergem pânã acasã!

- Cã bine zici, fatã! Hai! Eu intru în

depou sã fur unul, tu åine de æase!

Zis æi fãcut, prima rãmâne afarã sã

supravegheze zona, cealaltã intrã. Æi stã

cea de-afarã un sfert de orã...o jumãtate de

orã...o orã... Rebegitã de frig, intrã sã vadã

ce s-a întâmplat, de ce dureazã în halul

asta?! O vede pe a doua blonda stând pe

jos între autobuze æi plângând...

- Ce s-a întâmplat, fatã, de ce plângi?

- Uite, nu gãsesc nici un 135 sã ne

ducã acasã...

Stã pe gânduri prima blondã æi zice:

- Dragã, dar tu eæti chiar proastã rãu.

Nu puteai sã furi un 226 æi mai mergeam

douã staåii pe jos?

Un preot explicã la ora de religie:

- Dumnezeu l-a creat pe Adam æi cu o

coastã din Adam a creat-o pe Eva.

- Pãrinte, îl întrerupe un elev, tata

spune cã ne tragem din maimuåe.

- Ascultã, zice preotul plictisit, cazul

familiei tale nu mã intereseazã. Eu vorbesc

în general...

Un tânãr de 18 ani stãtea toatã ziua

pe net: chat, site-uri porno etc. Într-o zi

bunicul, sãtul deja de inepåiile nepotului,

vine æi îi zice:

- Auzi, nepoate, eu când eram de

vârsta ta am fost cu prietenii la Viena.

Am intrat în primul restaurant, am

mâncat tot ce-am gãsit pe-acolo, am ras

toatã bãutura, apoi am mers sus æi ne-am

culcat cu toate femeile, apoi când am

coborât am distrus mesele æi barul apoi

am plecat fãrã sã plãtim.

Nepotului îi place ideea æi dispare de

acasã o sãptãmânã. Când se întoarce era

tot vânãt, cu mâna æi piciorul în gips.

- Ce-ai pãåit nepoate, îl întreabã

moæul.

- Am fost cu prietenii la Viena. Am

intrat în primul restaurant, am mâncat

tot ce-am gãsit pe-acolo, am ras toatã

bãutura, apoi am mers sus si ne-am culcat

cu toate femeile care le-am gãsit pe-acolo,

apoi când am coborât am vrut sã spargem

mesele æi barul dar au apãrut patru gorile

æi ne-au bãtut de ne-a sunat apa-n cap.

- Auzi, nepoate, da’ cum te-ai dus tu

la Viena?

- Pai, am mers cu o firmã de turism.

Da’ tu bunicule?

- Eu? Cu ruæii în ‘45...

Câinele unui vânãtor moare într-o zi æi

acesta se hotãrãæte sã-æi cumpere alt câine.

Îæi cumpãrã alt câine, merge la vânãtoare...

poc dupã o pasãre, câinele se sperie æi o

ia la fugã. Îæi mai cumparã unul, dar la

fel. Se duce omul supãrat într-o bodegã æi

povesteæte unuia pãåania cã i-au dispãrut

doi câini. Un lãutar aude æi îi spune:

-Dã-mi un câine æi, dupã douã sãptãmâni,

îl fac bun de vânãtoare.

- Bine moæule...

Zis æi fãcut, lãutarul i-l bagã în tobã æi i-l ia

pe la nunåi, pe la petreceri sã se obiænuiascã

DIXY ... DE CHILIA

câinele cu bubuielile. Dupã o sãptãmânã

îæi ia omul câinele înapoi æi merge la vânat.

Trage: poc, poc, poc! la care câinele:

- I-auzi una, i-auzi douã, i-auzi patruzeci

æi nouã...!

Un bãtrânel a intrat într-un

supermarket pentru 5 minute, ca sã-æi

cumpere o pâine. Când a ieæit, un poliåist

scria o amendã pentru parcare în loc

nepermis.

- Ce-ar fi sã iertaåi un bãtrânel de data

asta?

Poliåistul l-a ignorat æi a continuat sã

scrie amenda. Bãtrânul i-a zis atunci cã

e un Comunist. S-a oprit, s-a holbat la el

æi apoi a început sã scrie altã amendã.

Bãtrânul l-a jignit, apoi. A terminat æi cu

a doua amendã æi a început sã o scrie pe

a treia. Au continuat aæa vreo 20 minute.

Cu cât îl zgândãrea, cu atât scria mai mult.

Bãtrânului nu-i pãsa, cã oricum el circula

cu autobuzul.

În luna octombrie indienii dintr-o

rezervaåie mai îndepãrtatã, l-au întrebat pe

noul æef al tribului dacã iarna ce va veni va

fi mai blândã sau mai asprã. Pentru cã era

un æef crescut într-o societate modernã,

el niciodatã nu învãåase vechile secrete

ale interpretãrii semnelor care prevesteau

starea vremii. Ca sã fie sigur cã nu va da

greæ, le spuse membrilor tribului cã se

pare cã iarna va fi friguroasã æi sã-æi adune

lemn de foc.

Fiind totuæi un om practic, dupã

câteva zile, mergând la oraæ, a intrat întro

cabinã de telefon æi a sunat la Serviciul

Meteorologic întrebând cum va fi iarna

care vine.

- Se pare cã va fi o iarnã destul de rece,

a rãspuns meteorologul de serviciu.

Aæa cã, ajuns înapoi la tribul sãu,

le-a spus indienilor sã caute æi mai mult

lemn de foc, ca sã fie pregãtiåi. Dupã

o sãptãmânã, a sunat iarãæi Serviciul

Meteorologic:

- Credeåi cã într-adevãr va fi o iarnã

rece-rece?

- Da, a fost rãspunsul: sigur va fi o

iarnã foarte friguroasã!

Ajuns iar în rezervaåie, æeful i-a

îndemnat pe indieni sã adune tot lemnul

care putea fi gãsit, chiar æi surcele sau

aæchii.

Douã sãptãmâni mai târziu, iar

cheamã Serviciul cu pricina:

- Sunteåi siguri-siguri cã va fi o iarnã

extrem de rece?

- Absolut! a fost rãspunsul. Pe zi ce

trece, suntem din ce în ce mai convinæi

cã iarna asta va fi una din cele mai reci

æi mai aspre.

- Dar cum puteåi sã fiåi aæa de siguri?

întreabã æeful tribului?

- Strâng indienii lemn de foc ca

nebunii, dom’ne!

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice coloanã

de 9 cãsuåe, æi oricare pãtrat de 3X3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

34

û


Galeria cu zâmbete!

Cum se scrie un

curriculum vitae corect

UN PRIMAR

(VIOREL...)

FOTBALIST

SERVEÆTE !

FOTBALIST

URÂT

FOTBALIST

FOTBALIST

STAN

HORIA

VASUL DIN

GOLF!

PLANTÃ

TEXTILÃ

VOLUM

CUTIE CU

SCULE

IEÆIRE DIN

TÂRG!

CÃLUÅ

CALCIU

(SIMB)

FOTBALIST

FOTBALIST

FLUVIUL

ARAONILOR

:-)

F O T B A L I Æ T I

FOTBALIST

INTRARE ÎN

RING!

ÎN AULÃ

„DETECTOR”

DE

MINCIUNI

13 DIN

NEHOIU!

FOTBALIST

(IENEI...)

TRIA!

A IUBI CA

ALTÃDATÃ

FOTBALIST

(DAN...)!

CÃRUÅÃ

MÃREÅ

MARELE

STADION

(...MANOLIU)

SPECTACOL

SOLEMN

TRAG LA

POL

LEMNUL

ROTARULUI

DIMIE

DEPOZIT DE

LAPTE

NEAMÅ

(AUTO)

PLIN DE

DRACI

de Dumitru Mocanu

ALAI!

STADION

SERIALUL

DE LUNI

DÂNSA

FOTBALIST

ÎL ARE

ORICE

COJOC

DOAMNA

DIN ZID

Mã numesc X, am 34 de ani,

trebuia sã am 39, dar nevastãmea

mi-a mâncat 5 ani din viaåã.

Intelectual de rasã, am liceul

început æi facultatea terminatã æi

un fizic deosebit de atrãgãtor.

Obiecte ca: farfurii, linguri,

cãråi, efectiv se lipesc de mine,

este adevãrat, asta æi pentru cã mã

spãl destul de rar. Nu-mi este fricã

de muncã, dorm lângã ea æi sunt

o persoanã foarte comunicativã,

când vorbesc de la telefonul

firmei.

Am o experienåã semnificativã

în vânzãri, de mic copil obiænuiam

sã vând lucrurile pãrinåilor din

casã; sunt o fire foarte dinamicã,

dar dupã orele de program; pânã

acum nu am avut antecedente

penale æi sper ca pânã mã voi

angaja la firma dvs. nici sã nu

am.

Autodidact în marketing,

sunt un fin observator al oricãrei

investiåii, eliminând din start orice

fel de cheltuieli colaterale sau fãrã

rezultate. Spre exemplu, eu am

mai trimis o scrisoare de intenåie

+ CV æi firmei XYZ din Constanåa.

Dacã rãspunsul dvs. este pozitiv æi

mã angajaåi, înseamnã cã automat

banii pe care i-am investit pentru

a trimite faxul la Constanåa i-am

pierdut æi asta se întâmpla acum

doi ani, când leul era mai puternic.

Nu mai vorbesc de faptul cã iatã,

eu am terminat scrisoarea, iar dvs.

nu m-aåi chemat pentru interviu.

Mie aceste lucruri îmi dau de

gândit æi nu pot sã nu sesizez

anumite tertipuri la care dvs.

apelaåi; vã folosiåi de mass-media

(daåi anunåuri prin ziare), este clar

un atac la adresa mea.

În primul rând nici nu mã

cunoaæteåi æi în al doilea rând nici

nu sunt obligat sã mã angajez la

firma dvs.

În speranåa cã v-am fãcut

sã zâmbiåi puåin (lucru care în

procesul de vânzare reprezintã

un atuu important), dacã vreåi sã

vã las fãrã clienåi, n-aveåi decât sã

mã angajaåi!

PS. M-ar interesa, dacã se

poate, sã îmi daåi concediul de

odihnã la început...

FOTBALIST

FOTBALIST

û

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Iulian PUICÃ

35


„Munåilor cu creasta rarã

Nu lãsaåi straja sã piarã,

Dacã piere straja voastrã

Va muri æi åara noastrã...”


A N A L I Z Ã

EVALUAREA ACTIVITÃÅII POLIÅIEI DE

FRONTIERÃ ROMÂNE ÎN ANUL 2007

1. ARMONIZAREA

LEGISLATIVÃ

Au fost efectuate activitãåi pentru

alinierea legislaåiei prin care se

reglementeazã activitatea Poliåiei de

Frontierã, astfel încât sã fie evitate

discordanåele æi paralelismele, scopul

fiind îndeplinirea recomandãrilor U.E.

pe linia securizãrii frontierelor.

Au fost iniåiate æi promovate spre

aprobare urmãtoarelor proiecte de

acte normative:

-proiect de Hotãrare a Guvernului

pentru modificarea æi completarea

Normelor metodologice de aplicare

a O.U.G. nr. 105 / 2001 privind

frontiera de stat a României, aprobate

prin H.G. nr. 445 / 2002, transmis

Direcåiei Generale Juridice, aflat în

prezent în curs de avizare;

-anteproiectul Hotãrârii Guvernului

pentru finanåarea sistemului de

informaåii despre pasageri în

aeroport, fiind înaintat la D.G.J. pentru

promovare.

2. ASIGURAREA

RESURSELOR UMANE ÎN

ANUL 2007

În anul 2007, la nivelul Poliåiei

de Frontierã Române au fost ocupate

1318 posturi, din care: 141 ofiåeri;

1.138 agenåi; 39 personal contractual.

Procentul de încadrare a funcåiilor este

de 92,97%.

Pregãtirea în æcoli - În cadrul

instituåiilor de învãåãmânt ale Poliåiei

de Frontierã au fost pregãtiåi 200 de

ofiåeri æi 1887 agenåi, iar în unitãåile

de învãåãmânt ale Ministerului

Internelor æi Reformei Administrative

au fost pregãtiåi 116 ofiåeri æi 56

agenåi în specialitãåile Poliåie de

Frontierã, comunicaåii æi informaticã

æi logisticã.

3. SISTEMUL INTEGRAT DE

SECURIZARE A FRONTIEREI

(S.I.S.F.)

Dintre obiectivele percepute prin

prisma implementãrii sistemului

integrat pentru securizarea frontierei

æi din perspectiva combaterii eficiente

a criminalitãåii transfrontaliere,

amintim:

-Realizarea æi perfecåionarea

cadrului legal æi administrativ de

planificare æi coordonare operaåionalã

unitarã æi coerentã, la nivel naåional æi

local a fenomenelor transfrontaliere;

-Reglementarea prin lege a cadrului

de colaborare dintre instituåiile

naåionale cu atribuåii în domeniul

managementului integrat al frontierei

României;

-Integrarea strânsã æi coordonarea

unitarã a sarcinilor îndeplinite la

frontierã æi a celor desfãæurate de

alte autoritãåi în interiorul teritoriului

naåional;

-Armonizarea deplinã a legislaåiei

naåionale specifice cu Acquis-ul

Uniunii Europene privind protecåia

frontierelor, migraåia æi azilul;

-Finalizarea procesului de

dezvoltare a capacitãåii administrative

a instituåiilor cu responsabilitãåi la

frontierã prin îmbunãtãåirea pregãtirii

specifice unitare a resurselor umane;

-Realizarea infrastructurii

corespunzãtoare la frontierã,

finalizarea subsistemelor de

comunicaåii, tehnologia informaåiei,

supraveghere æi control adaptate

specificului frontierelor (terestrã,

aerianã, fluvialã æi maritimã) æi

asigurarea interconectãrii æi interfaåãrii

echipamentelor necesare în sistem

integrat;

-Implementarea progresivã

a procedurilor specifice privind

protecåia frontierelor, migraåia æi azilul,

adecvat procesului de armonizare a

actelor normative interne cu Acquisul

comunitar;

-Amplificarea cooperãrii

internaåionale în domeniul

managementului frontierei cu statele

membre ale Uniunii Europene, åãrile

vecine, precum æi cu alte åãri;

-Realizarea æi utilizarea efectivã a

unui mecanism eficient de monitorizare

æi evaluare a managementului integrat

al frontierei la toate nivelurile.

Situaåia livrãrilor echipamentelor

aferente subsistemului IT Back-up:

-Instalare: = 205 locaåii în care

s-au transportat echipamente = 202

locaåii în care s-a început instalarea

= 196 locaåii în care s-a terminat

instalarea echipamentelor (100%)

= trei locaåii în care instalarea se

face dupã finalizarea lucrãrilor de

infrastructurã - (C.P.P.F. Giurgiu,

C.P.P.F. Oræova, C.P.P.F. Constanåa);

-Acceptanåa: = în 120 locaåii s-

a efectuat acceptanåa finalã =119

numãr locaåii acceptate = o locaåie

respinsã = 13 locaåii unde sunt în

derulare activitãåi de acceptanåã

finalã = 9 judeåe în care locaåiile au

fost acceptate integral.

Fonduri alocate ce urmeazã a

fi derulate pânã în 2010 pentru

realizarea S.I.S.F.:

= 524,5 mil. euro - E.A.D.S.

= 173,24 mil. Euro - Programe Phare

(ani de finanåare 1998-2006) = 50,4

mil. Euro - cofinanåare = 560 mil.

Euro - Schengen Facility.

4. DEZVOLTAREA

COOPERÃRII CU AGENÅIA

FRONTEX

Odatã cu obåinerea calitãåii de

Stat Membru al Uniunii Europene,

România, prin Poliåia de Frontierã

Românã, a devenit membru cu drepturi

Supliment Frontiera - nr. 1/2008

1


depline în Agenåia FRONTEX.

La data de 13.06.2007 s-a semnat

Acordul Cadru de Parteneriat de cãtre

urmãtoarele autoritãåi:

- Ministerul Internelor æi Reformei

Administrative;

- Ministerul Afacerilor Externe;

- Ministerul Finanåelor Publice;

- Ministerul Justiåiei, pe de o parte,

æi FRONTEX, de cealaltã parte.

Pentru a facilita comunicarea cu

Poliåia de Frontierã Românã æi cu

celelalte instituåii din România care

prezintã interes pentru promovarea

æi asigurarea unei gestionãri corecte

æi în bune condiåii a frontierei externe

a Uniunii Europene în zona de

responsabilitate, la solicitarea Agenåiei

FRONTEX, a fost înfiinåat Punctul

Naåional de Contact FRONTEX.

Lucrãtorii din cadrul Inspectoratului

General al Poliåiei de Frontierã au

participat, pe parcursul anului 2007,

la 20 de Operaåiuni Comune, atât pe

teritoriul altor State Membre, cât æi pe

teritoriul åãrii noastre.

Ca rãspuns la solicitãrile P.F.R.,

în anul 2008, agenåia va implica

structurile de frontierã din România

în:

-16 operaåiuni comune la frontiera

verde, din care 5 vor fi organizate în

România;

-3 operaåiuni în puncte aeroportuare,

3 exerciåii RABIT (unul

organizat în România), un exerciåiu

de patrulare în comun cu Bulgaria la

Marea Neagrã æi continuarea implicãrii

experåilor români în misiunile de

sprijin la Marea Mediteranã.

De asemenea, vor funcåiona

la frontierele externe ale U.E. din

România patru puncte naåionale

focale.

5. MODERNIZAREA

ECHIPAMENTULUI ÆI

INFRASTRUCTURII LA

FRONTIERA VERDE,

ALBASTRÃ ÆI ÎN PUNCTELE

DE TRECERE A FRONTIEREI

Æi în anul 2007, s-a continuat

procesul de modernizare a

echipamentelor æi infrastructurii, fiind

realizate urmãtoarele obiective:

- au fost primite, prin donaåie,

5 ambarcaåiuni pneumatice

tip QUICKSILVER HD 380 æi 4

ambarcaåiuni pneumatice tip ZODIAC

FC 420, de la Ministerul Federal de

Interne German;

- au fost recepåionate: sistem

integrat de navigaåie, plute salvare,

complet echipament scufundare;

- a fost realizatã evaluarea tehnicofinanciarã

a ofertelor pentru programul

PHARE 2004, fiind achiziåionate:

-5 æalupe fluviale de patrulare æi

intervenåie tip P 66;

-50 ambarcaåiuni fluviale de

patrulare tip ARVOR 215;

-s-a suplimentat dotarea structurilor

Poliåiei de Frontierã cu 20 autoturisme

Dacia Logan preluate de la M.I.R.A.

Odatã cu actualizarea Strategiei

Naåionale de Management Integrat

a Frontierei de Stat, aprobatã prin

H.G. 324 / 2007, structurile logistice

au elaborat Planul de acåiune pentru

implementare æi au actualizat Planul

Unic Multianual de Investiåii pe

perioada 2007-2010 pentru Poliåia de

Frontierã.

6. COLABORARE

INTERNAÅIONALÃ

În scopul combaterii migraåiei

ilegale æi a infracåionalitãåii

transfrontaliere, P.F.R. a trimis în

misiune în calitate de ofiåeri de

legãturã:

2 ofiåeri - Nickelsdorf (frontiera

austro-ungarã); un ofiåer - Aeroport

Heathrow - Londra; 2 ofiåeri - Aeroport

Dublin - Irlanda; 10 ofiåeri - Roma,

Milano - Italia; 10 cadre ale P.F.R. la

Consulatul României din Republica

Moldova; iar în cadrul misiunilor de

menåinere a pãcii: Kosovo - ONU: 7

ofiåeri; Haiti - ONU: un ofiåer; Rafah

- Eu Bam: 5 ofiåeri.

7. TRAFICUL DE PERSOANE

ÆI MIJLOACE AUTO

Valorile de trafic înregistrate în

punctele de control trecere frontierã, în

anul 2007, au fost de peste 36.600.000

treceri persoane: 21.100.000 treceri

cetãåeni români; 15.500.000 treceri

cetãåeni strãini.

În perioada similarã a anului 2006,

s-au înregistrat 29.400.000 treceri ale

frontierei române de cãtre persoane.

Se constatã o creætere a traficului la

frontierele române cu 25%.

În 2007, s-au înregistrat aproximativ

11.350.000 treceri ale frontierei de

cãtre mijloace de transport, cu 44%

mai mult faåã de aceeaæi perioadã a

anului trecut.

8. PREVENIREA

ÆI COMBATEREA

CRIMINALITÃÅII

8.1. Proiectul TRIDENT, Programul

MATRA æi Centrul de Cooperare

Interinstituåionalã POLVAM Iaæi

1.Materializarea pachetelor

analitice, în cadrul Proiectului

Trident, s-au finalizat cu arestarea

a æapte persoane, alte trei persoane

se aflã în stare de judecatã, iar în

urma activitãåilor desfãæurate de cãtre

Biroul Trident Henri Coandã (Acåiunea

„Umeraæul”) a fost confirmatã

capturarea unei cantitãåi de 45,07

kg cocainã (2,4 kg cocaina purã,

evaluatã la suma de aproximativ de

4,5 mil. euro).

2.Programul MATRA a avut

ca obiective creæterea experienåei

agenåiilor implicate în lupta împotriva

traficului de droguri, îmbunãtãåirea

cooperãrii între acestea æi crearea unor

echipe mixte de investigaåie.

3.Centrul de Cooperare

Interinstituåionalã POLVAM Iaæi

constituie un punct de sprijin important

al cooperãrii interinstituåionale, în

vederea creæterii eficienåei acåiunilor

specifice pentru combaterea

infracåionalitãåii transfrontaliere la

frontiera cu Republica Moldova æi

Ucraina.

4.Activitatea desfãæuratã de cãtre

Centrul de Cooperare POLVAM Iaæi a

avut în vedere dezvoltarea schimbului

de informaåii între I.G.P.R., A.N.V. æi

I.G.P.F.

8.2. Combaterea migraåiei ilegale

În anul 2007, au fost depistate 703

persoane în trecere ilegalã a frontierei

(intrare ilegalã pe frontiera verde,

intrare ilegalã prin punct).

În tentativã de trecere ilegalã

(folosirea de paæapoarte / vize false,

ascunæi în mijloace de transport,

încercarea de ieæire ilegalã prin

punctul de frontierã, precum æi

descoperiåi la frontiera verde în

tentativã de ieæire ilegalã) au fost

2 Supliment Frontiera - nr. 1/2008


depistate 718 persoane.

În anul 2007 au fost depistate:

-367 grupuri de migranåi, în care

au fost identificaåi 147 traficanåi æi

1.164 migranåi, dintre acestea 17

grupãri (58 traficanåi æi 50 migranåi)

fiind organizate în vederea sãvâræirii

infracåiunii de trafic de migranåi.

În perioada similarã 2006, au fost

depistate 246 grupuri de migranåi,

din care 39 grupãri organizate în

vederea sãvâræirii infracåiunii de trafic

de migranåi.

-46 cãlãuze / transportatori cu

sprijinul cãrora, diverse persoane

încercau sã treacã ilegal frontiera de

stat prin diferite metode.

8.3. Combaterea traficului de

persoane

În anul 2007, au fost înregistrate

148 cazuri de trafic de persoane,

din care 26 filiere, în care au fost

identificaåi 396 traficanåi æi 699

victime:

-76 cazuri de exploatare sexualã

(Spania, Portugalia, Franåa, Italia,

Norvegia);

-58 cazuri de exploatare prin

muncã (Spania, Belgia, Italia, Grecia,

Cehia);

-14 cazuri de exploatare prin

ceræetorie (Spania, Franåa).

8.4. Combaterea infracåionalitãåii

transfrontaliere

Principalele descoperiri:

Pe linia traficului de droguri, în

total au fost descoperite 122,059 kg.

droguri (60,043 kg. heroinã, 45,615

kg. cocainã, 0,452 kg. haæis, 1,5895

kg. canabis) æi 377 pastile ecstasy,

fiind constatate 114 infracåiuni la

regimul stupefiantelor. Cantitatea de

droguri confiscatã în acest an este

de patru ori mai mare faåã de aceeaæi

perioadã a anului trecut.

Pe linia combaterii traficului cu

armament æi muniåie: arme - 162,

cartuæe - 26.976, grenade - 7, fiind

întocmite dosare penale pentru

123 persoane, în sarcina acestora

reåinându-se infracåiunea de trafic

de arme, muniåii, explozivi, produse

toxice.

În comparaåie, în 2006, au fost

descoperite 26 arme, 1.807 cartuæe,

fiind întocmite dosare penale pentru

35 persoane.

Pe linia traficului cu autoturisme

furate, în perioada analizatã, au fost

descoperite în punctele de trecere

a frontierei, 121 autoturisme de lux

furate din strãinãtate, cu 27 mai multe

decât anul trecut.

Traficul ilegal cu åigãri a luat o

amploare deosebitã în ultimii ani

la frontierele României, traficanåii

mizând pe “profitul” impresionant pe

care îl pot obåine din comercializarea

“la negru” atât pe pieåele de desfacere

din åara noastrã, cât mai ales pe cele

din Occident, unde preåul unui pachet

de åigãri este de 4 ori mai mare decât

în România.

Astfel, în perioada analizatã,

poliåiætii de frontierã au reåinut în

vederea confiscãrii 10.637.585

pachete åigãri cu o valoare

aproximativã de 48.627.404 lei.

Comparativ cu perioada similarã

2006 când au fost reåinute în vederea

confiscãrii 6.203.288 pachete åigãri cu

o valoare aproximativã de 19.822.442

lei, se înregistreazã o creætere cu

71%.

Pe linia combaterii braconajului

piscicol, au fost întocmite 912

lucrãri penale cu privire la faptele

sãvâræite de 1.484 persoane. În urma

acåiunilor desfãæurate independent sau

în colaborare cu celelalte autoritãåi cu

atribuåii în domeniu, au fost reåinute

90 ambarcaåiuni æi confiscate 37.784

kg. peæte æi 7 kg. icre (din care 1 kg.

icre negre æi 5 kg. icre roæii).

Pe linia combaterii infracåiunilor

la regimul drepturilor de proprietate

intelectualã, au fost descoperite

æi reåinute în vederea confiscãrii,

20.508 unitãåi optice de stocare (CDuri

æi DVD-uri) piratate, fiind reåinutã

æi aparatura performantã folositã la

producerea acestora, 704.465 bucãåi

articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte

æi lenjerie, 58.905 bucãåi accesorii

pentru telefoane mobile, 24.001

bucãåi produse de parfumerie, 527.720

pachete åigarete.

Valoarea aproximativã a bunurilor

susceptibile de a aduce atingere

drepturilor de proprietate intelectualã,

confiscate de Poliåia de Frontierã în

anul 2007, este de 101.458.916 lei.

Valutã falsã confiscatã: euro -

1.010, dolari - 350.

Valutã nedeclaratã: euro - 106.815,

dolari - 240.670.

9. REALIZÃRI ÆI CONCLUZII

-Implementarea sistemului de

control al traficului de frontierã cu o

singurã oprire - one stop control - la

frontiera româno-bulgarã æi românoungarã.

-Modernizarea politicii

manageriale.

-Gradul de încadrare a posturilor

este de 92,97%.

-S-a dezvoltat relaåia dintre

România æi Agenåia FRONTEX.

-Traficul de fiinåe umane - creætere

cu 23% a numãrului de cazuri

depistate.

-Numãrul grupurilor de migranåi,

descoperite, care au acåionat ilegal la

frontierã a crescut cu 49%.

-Valoarea bunurilor reåinute în

vederea confiscãrii - creætere 54,3%.

-Contrabandã cu bunuri accizate

- creætere cu 71%.

-Numãrul privind autoturismele

furate a crescut cu 26%.

-Creæterea semnificativã (de

aproximativ 4 ori) a cantitãåii de

droguri confiscate.

10. OBIECTIVE ÆI MÃSURI

STABILITE PENTRU

PERIOADA URMÃTOARE

A. Legislativ

1.Elaborarea unor studii necesare

detalierii anumitor prevederi din

Cataloagele Schengen, în vederea

implementãrii unitare a reglementãrilor

acestora.

2.Abrogarea prevederilor Cap. 4

din O.U.G. nr. 105 / 2001 referitoare

la Sistemul de Informare Naåional

privind circulaåia persoanelor æi

bunurilor prin frontierã (S.I.F.), care

se suprapun cu dispoziåiile O.U.G.

nr. 128 / 2005 privind înfiinåarea,

organizarea æi funcåionarea Sistemului

Informatic Naåional de Semnalãri.

3.Identificarea noilor acte

legislative comunitare necesare a

fi incluse în cadrul procesului de

revizuire a Planului de Acåiune

Schengen.

B. Instituåional

1.Asigurarea pregãtirii la nivelul

structurilor teritoriale ale P.F.R.

a misiunilor de auto-evaluare

Schengen æi participarea în cadrul

Supliment Frontiera - nr. 1/2008

3


echipelor mixte, conform Hotãrârilor

Comisiei Naåionale de Auto-evaluare

Schengen.

2.Asigurarea unor mecanisme de

implementare a mãsurilor necesare

în procesul de aderare la spaåiul

Schengen, cu sarcini æi termene pentru

fiecare structurã a P.F.R.

3.Monitorizarea îndeplinirii

mãsurilor din cadrul rapoartelor de

autoevaluare Schengen.

4.Demersuri pentru constituirea

unui Grup de lucru comun I.G.P.F. -

I.G.P.R., coordonat de cãtre M.I.R.A.,

având ca scop realizarea Studiului /

Strategiei / Programului de fuzionare

a celor douã structuri.

În acest sens, cele douã

inspectorate generale vor colabora

permanent, în vederea compatibilizãrii

æi armonizãrii:

-Constituirea unor patrule mobile

mixte, în colaborare cu Poliåia

Românã æi poliåiætii de frontierã ai

statelor vecine (inelul 1).

-Înfiinåarea unor noi Centre / Puncte

de contact, necesare îmbunãtãåirii

schimbului de date æi informaåii

operative cu partenerii europeni æi

åãrile vecine (inelul 2).

-Implementarea în România a

Sistemului FADO.

C. Pentru aderarea la Schengen

-Asigurarea implementãrii Common

Core Curriculum pentru poliåiætii de

frontierã (dupã finalizarea procesului

de revizuire, sub coordonarea

FRONTEX) de cãtre structurile de

pregãtire a poliåiætilor de frontierã.

-Implementarea prevederilor

Concepåiei integrate de pregãtire în

domeniul Schengen, aprobatã de cãtre

Comisia Naåionalã de Auto-evaluare

Schengen.

-Implementarea sistemului de e-

learning la nivelul structurilor P.F.R.

-Asigurarea infrastructurii, în

punctele de trecere a frontierei,

conform cerinåelor Schengen (sediile

fluxurilor de pasageri separate,

facilitãåi portuare, infrastructura de

comunicaåii etc.)

-Participarea la realizarea Sistemului

de supraveghere æi observare la Marea

Neagrã - SCOMAR æi asigurarea

interconectãrii æi interoperabilitãåii cu

sistemele de supraveghere la Marea

Neagrã implementate de Ministerul

Transporturilor, Construcåiilor æi

Turismului, VTS / AIS, Ministerul

Apãrãrii æi de Ministerul Agriculturii,

Pãdurilor æi Dezvoltãrii Rurale,

sistemul de monitorizare prin satelit

a navelor de pescuit.

-Implementarea Sistemului integrat

de supraveghere a traficului de nave

pe Dunãre æi în Delta Dunãrii -

SCOD æi asigurarea interconectãrii

æi interoperabilitãåii cu sistemul de

supraveghere la Dunãre RO-RIS,

dezvoltat de Ministerul Transporturilor,

Construcåiilor æi Turismului.

4 Supliment Frontiera - nr. 1/2008

More magazines by this user
Similar magazines