Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 3/2007 • 36 PAGINI

Promoåia martie 2007 de

agenåi poliåiæti de frontierã

pag. 10-13


• IMPORTANT •

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 663

Franco Frattini s-a întâlnit

cu oficialii români

Vicepreæedintele Comisiei Europene,

Franco Frattini, comisar european

pentru justiåie, libertate æi securitate,

a efectuat în perioada 16-17 martie

a.c. o vizitã oficialã în România, al

cãrei program a inclus convorbiri

oficiale cu ministrul administraåiei æi

internelor, Vasile Blaga.

Vizita oficialului european a

avut loc cu puåin timp înaintea datei

de 31 martie, termen pânã la care

autoritãåile române trebuie sã prezinte

Comisiei Europene un raport cu privire

la progresele post-aderare înregistrate

de România în domeniul reformei

sistemului judiciar æi în combaterea

corupåiei.

În acest context, în cadrul întâlnirii

comune, ministrul administraåiei æi

internelor, Vasile Blaga, ministrul

justiåiei, Monica Macovei, procurorul

general Laura Kovesi æi procurorul-æef

al DNA, Daniel Morar i-au prezentat

comisarului european ultimele evoluåii

din domeniul Justiåiei æi Afacerilor

Interne în România.

În cadrul aceleiaæi întâlniri au fost

abordate subiecte importante aflate pe

agenda comunitarã, cum ar fi: aderarea

României la Convenåia de la Prüm,

extinderea æi consolidarea spaåiului

Schengen sau problematica vizelor

acordate cetãåenilor moldoveni.

Comisarul european Franco Frattini

a declarat sâmbãtã cã România, ca stat

membru al UE, are marea ocazie de a se

implica în strategia blocului comunitar

privind migraåia. De asemenea, Frattini

a mai spus cã România va juca un rol

crucial în apãrarea frontierelor UE din

regiunea Mãrii Negre.

La conferinåa de presã ce a

urmat, ministrul Vasile Blaga a spus,

printre altele: „Am prezentat liniile

strategice de acåiune ale MAI pentru

2007, respectiv lupta împotriva

crimei organizate æi a corupåiei, lupta

împotriva terorismului, consolidarea

2

spaåiului Schengen, probleme legate

de azil, migraåie, managementul

frontierei, managementul situaåiilor

de crizã æi al dezastrelor, åinând cont

de poziåia noastrã în sud-estul Europei,

de importanåa frontierei externe pe

care o avem æi de strategia externã a

Uniunii Europene, dorind sã rãmânem

un actor important în aceastã parte a

Europei, fie cã vorbim de Centrul SECI,

de relaåia sa cu UE æi cu Europol,

Pactul de stabilitate sau Convenåia de

cooperare poliåieneascã din sud-estul

Europei.”

Comisarul Franco Frattini a declarat:

„Aæ dori sã vã felicit în mod public,

domnilor miniætri Blaga æi Macovei,

pentru importantele succese pe care leaåi

obåinut în perioada de preaderare.

În domeniul securitãåii, România a

obåinut rezultate importante, în ceea

ce priveæte securizarea frontierelor,

instruirea poliåiætilor æi în cooperarea

cu celelalte state UE.”

ÎN ATENÅIA RESPONSABILILOR CU ABONAMENTELE

Contul de virament s-a schimbat:

RO09TREZ7005032XXX000301

Ætefan ANDREESCU

www.politiadefrontiera.ro

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

Redactori:

inspector Alexandru BARBU

subinspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Coperta I æi coperta IV,

foto - Gabriel CRÃCIUN

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector

6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Cont virament-abonamente IGPF

Bucureæti, deschis sub nr.

RO09TREZ7005032XXX000301,

la Direcåia de Trezorerie æi

Contabilitate Publicã a Municipiului

Bucureæti.

Cod fiscal: 4193222

Responsabil de numãr

Inspector Gabriel CRÃCIUN

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

Ediåia s-a încheiat la

28 martie 2007

Preå: 3 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu

se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


• DIN SUMAR •

v Credinåa - un medicament

pentru multe dintre bolile

sufletului invadat de stresul

contemporan

pag. 4-6

Refaceåi unitatea breslei,

înãbuæind separarea

între generaåii!

v Birourile æi punctele de

contact ale PFR

pag. 7-9

v

Ætiri

v Criminalisticã ........ pag. 18

v KOSOVO - „zonã de frontierã

româneascã” ................. pag. 20

v Drogurile halucinogene ...pag. 22

v Terorismul ................ pag. 26

v Accidentul de

circulaåie ....................... pag. 28

v EURODAC ................ pag. 30

v Repere istorice ........... pag. 32

v Divertisment ............ pag. 34

û

pag. 14

Nu întâmplãtor, reiau o temã pe care am simåit, de la bun

început, cã trebuie sã o abordez, fãåiæ. Vorbeam, în urmã

cu ceva vreme, de efectul de breaslã,

care, pentru mine pare una dintre cele

mai preåioase calitãåi pe care trebuie sã le

aibã un poliåist, adicã munca în echipã cu

eliminarea individualismului.

Rândurile noastre s-au îngroæat, în

ultima vreme, cu tineri poliåiæti

de frontierã, veniåi din cele mai

diverse domenii de activitate: medici,

profesori, economiæti, ingineri. Æi, iatã,

toåi aceætia au decis sã ni se alãture, în

Nelu Pop,

supravegherea æi controlul graniåelor åãrii.

inspector general

Fãrã îndoialã, afluxul de personal tânãr

æi pregãtit înseamnã mult pentru instituåia

noastrã. Cei vechi în breaslã beneficiazã, aæadar, de specificul

generaåiei noi: curaj, împletit cu putere de muncã. Dar æi nou

veniåii au de câætigat de la colegii gãsiåi la graniåele åãrii:

experienåa profesionalã, perseverenåa æi calitatea cea mai

de preå – „sudura – unitatea” dintre poliåiæti, binecunoscutã,

printre cei vechi, ca fiind acel „efect de breaslã”.

Se ætie cã „efectul de breaslã” este generat, în primul

rând, de dificultatea profesiei pe care o avem. Iar

poliåistul este cel care se aflã, în permanenåã, în slujba

cetãåeanului. Este acela care se strãduieæte sã ofere un spaåiu

sigur pentru ca cei de lângã el sã poatã trãi liniætiåi. Iar în lupta

pentru câætigarea siguranåei, existã multã strãdanie.

Vã spun, încã o datã, tuturor: important este sã ne însuæim,

fiecare dintre noi, necesitatea unei astfel de conduite ca

sursã obligatorie de reuæitã profesionalã. Æi mai mult decât

atât: trebuie sã învãåãm unii de la alåii, cei tineri de la cei

experimentaåi, dar æi veteranii de la noul val venit cu foråe

proaspete în rândul nostru. Cei noi sã se lase seduæi de acel

„rãspundem cu viaåa!”, ghidându-se, apoi, dupã acest mesaj.

Cei vechi sã-i înveåe sã fie cãlãuziåi de respectul pentru

dreptate æi adevãr, de profesionalism æi verticalitate.

Pentru cã doar astfel vom fi în stare sã venim în

sprijinul celor pentru care muncim.

Sã nu lãsãm, aæadar, sã se producã o separare între

generaåii æi chiar în interiorul lor, sã înãbuæim alimentarea în

disoluåie încã de la începuturi. Prin educaåie, principii, prin

culturã profesionalã, avem foråa æi responsabilitatea sã refacem

unitatea breslei atât de necesarã tuturor.

3


Credinåa - un

medicament pentru

multe dintre bolile

sufletului invadat de

stresul contemporan

Interviu cu Prea Cucernicul preot vicar Niculae Constantin,

æeful Secåiei Asistenåã Religioasã din MAI

- Ce reprezintã pentru creætini

Sãrbãtoarea Sfintelor Paæti?

- Sãrbãtoarea Sfintelor Paæti este o

sãrbãtoare pe care nu o întâlnim numai

la creætini, o întâlnim æi la credincioæii

cultului mozaic. Cuvântul în sine vine

de la cuvântul de origine ebraicã pesah,

care înseamnã trecere. Sãrbãtoarea

Sfintelor Paæti pomeneæte în Vechiul

Testament de trecerea poporului ales,

ieæirea lui de sub robia egipteanã, iar

la credincioæii creætini este vorba despre

trecerea credincioæilor, ieæirea lor de sub

robia pãcatului æi a moråii, prin Învierea

lui Mesia Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu,

Cel Care a reuæit sã biruiascã moartea æi,

în felul acesta, sã reinstaureze puterea

omului de a recãpãta nemurirea pierdutã

prin pãcatul originar.

Semnificaåia Paætilor în spaåiul ortodox

este mai bogatã în semnificaåii decât

Sãrbãtoarea Naæterii Domnului, pentru

cã ne aminteæte de jertfã, cruce, moarte

æi înviere. Împãcarea omului cu eternul

pierdut prin Învierea lui Hristos ne face

sã avem acces la nemurire.

Deæi Postul Sfintelor Paæti este unul

de suferinåã, de tristeåe, de pocãinåã, el

finalizeazã cu marea bucurie, cu marea

victorie pe care omul o obåine prin

Înviere, prin biruinåa asupra pãcatului

æi a moråii.

- Existã pericolul diminuãrii credinåei,

în special în rândul tinerilor, pe fondul

propagãrii, prin filme documentare

æi literaturã, a unor idei care pun sub

semnul îndoielii Învierea sau însãæi

existenåa Mântuitorului?

- Cred cã perioada pe care o

parcurgem noi este o perioadã nu numai

4

a secularizãrii ci æi una a atentatului la

moralã æi la credinåã în general. De ce?

Nu pentru cã ar fi condusã dintr-un loc

anume sau de nu ætiu ce elite sau ce

foråe, eu cred cã este un atentat cu care

diavolul îæi desfãæoarã activitatea în lume,

profitând de aceastã libertate care îl face

pe om sã-æi piardã minåile. Însã noi,

fiinåele credincioase, ætim cã puterea lui

Dumnezeu este peste puterea omului, iar

diavolul are fricã de Dumnezeu æi nu îl

poate birui. Tentativele lui sunt de a cuceri

sufletul omului. În calitate de duhovnic

am stat de vorbã cu numeroæi credincioæi

æi am dezbãtut æi între noi clericii aceste

aspecte ale lumii prezente, care încearcã

sã se depãrteze de Dumnezeu, dar care

nu reuæeæte pentru cã puterea harului

este foarte mare. Ce cred eu, ca fiinåã

credincioasã care se frãmântã când se

întâlneæte cu asemenea evenimente æi

care nu este un punct oficial al Bisericii?

Cred cã o mare categorie de tineri, care

sunt indiferenåi din punct de vedere

religios, vor gãsi în aceste lecturi un mod

de a afla despre existenåa lui Dumnezeu.

Cu siguranåã cã ispitirile din respectivele

lucrãri, cãråi, reclame care se fac pe multe

posturi sunt, de fapt, mijloace de a-i face

pe aceæti oameni sã audã de Dumnezeu,

pentru cã ei, altfel, refuzã tot ce înseamnã

divinitate. Dumnezeu a aæezat în mintea

omului acea scânteie a harului, atunci,

la momentul facerii când, dupã ce l-a

plãmãdit pe Adam s-a apropiat de el æi

a suflat asupra lui suflare divinã, care

marcheazã existenåa noastrã de fiinåe

credincioase sau de fii ai lui Dumnezeu.

Chiar unii dintre noi care strigãm sau

bravãm cã am fi necredincioæi simåim în

anumite momente ale vieåii cã existã în

noi ceva divin care lucreazã în favoarea

salvãrii sufletului nostru.

În timp, aceæti amatori de asemenea

lecturi vor descoperi cã existã un tãrâm

interesant acesta al transcendenåei æi

cred cã ei, de fapt, nu se vor îndepãrta

de Dumnezeu ci vor dori sã-l cunoascã

mai bine. În spaåiul fiinåelor credincioase,

deci nu al celor indiferente religios, se

produce o scandalizare, o tulburare

a duhului, pentru cã sunt tentative de

desacralizare, sunt cuvinte grele pentru

sufletul unui om credincios, dar având

credinåã în Dumnezeu, în iubirea divinã æi

înåelegând cã lumea pe care o parcurgem

este o una frãmântatã æi supusã la multe

ispitiri, ei îæi vor reveni æi nu se vor

îndepãrta de Dumnezeu. Au mai fost æi

alte perioade, cu prigoane mai dureroase

prin care Biserica a trecut æi credinåa a

rãmas în picioare.

- Iatã æi un exemplu concret: ce

pãrere aveåi despre cartea æi, mai

apoi, filmul „Codul lui Da Vinci”? Dar

despre conferinåa de presã organizatã

la New York cu ocazia prezentãrii

documentarului „Adevãratul mormânt

al lui Iisus”, prin care s-a spus cã în anul

1980, într-o peæterã din Ierusalim, a

avut loc una dintre cele mai importante

descoperiri arheologice din lume, zece

sicrie cu presupuse rãmãæiåe ale lui

Iisus, ale Mariei Magdalena, ale unui fiu

pe care l-ar fi avut împreunã, botezat, în

mod bizar, Iuda, ale mamei sale Maria æi

ale altor apropiaåi ai acestora?

Æase dintre sicrie erau inscripåionate

cu numele Jesua fiu al lui Iosif, Maria,

Mariamene, Matei, Jofa (Iosif, identificat

ca fratele lui Iisus), Judah fiu al lui

Jesua (“fiul lui Iisus”, spun realizatorii

documentarului). Descoperirea fãcutã

în urmã cu 30 de ani contrazice credinåa

creætinã tradiåionalã, potrivit cãreia Iisus

û


a înviat la trei zile dupã moartea sa æi s-a

ridicat la ceruri. Credeåi cã este un atac

premeditat, organizat?

- Ispitirea drãceascã a lumii

contemporane este bine organizatã. Goana

dupã averi, spectacolul, specialiætii în a face

bani prin exploatarea media ætiu sã atace

subiecte de foråã, care sã æocheze. Aceste

subiecte atrag oamenii spre a le cumpãra

cartea, a viziona filmul, a plãti spectacolul.

Însã omul credincios nu este atât de fragil

pe cât pare, iar noi, cei care ne rugãm æi

avem teamã adoratoare de Dumnezeu æi

nu de diavol ætim cã aceste fãcãturi, aceste

tentative de desacralizare sunt lumeæti,

prin ele dorindu-se îndepãrtarea omului

de Dumnezeu. Unde existã profunzime

æi credinåã autenticã aceste lucruri produc

amãrãciune æi atât, nu-l îndepãrteazã pe om

de Dumnezeu.

- În ultimele decenii, dar cu precãdere

dupã Revoluåie, pe fondul derulãrii cu

rapiditate a vieåii cotidiene æi, implicit, a

lipsei timpului, oamenii merg la Bisericã,

în special, în prejma marilor sãrbãtori

religioase sau se întorc la Dumnezeu

când au probleme, iar rugãciunea rãmâne

ultima speranåã. Cum vede Biserica acest

fenomen ?

- Nu este un fenomen de azi de

ieri. În general, credinåa omului este

ca o sinusoidã, seamãnã cu grafica de

la electrocardiogramã, are urcuæuri,

coborâæuri æi o linie dreptã, medianã,

pe mijlocul axului. Aæa este credinåa

omului. De multe ori facem greæeala sã

judecãm credinåa celuilalt comparândo

cu a noastrã, din momentele noastre

de evlavie. Cred cã este un lucru

periculos pentru sufletul persoanei care

se semeåeæte cu asemenea încercãri.

Credinåa în sufletul omului este un lucru

infinit, un adânc fenomen religios. Nu

este ceva ce se întâmplã astãzi æi nu are

o constanåã anume. Atunci când vrem sã

judecãm credinåa celuilalt noi ieæim din

credinåa autenticã æi încãlcãm porunca

lui Iisus Hristos, care ne-a spus sã nu fim

judecãtorul aproapelui nostru, pentru cã

nu am eu cum sã ætiu ce este în inima

omului respectiv. Formele noastre de

manifestare, poate nereligioase sau chiar

antireligioase, dintr-un anumit moment,

nu sunt statutul integral al sufletului

omenesc ci vorbesc de un moment,

care este complicat prin multitudinea

de factori care l-au determinat. Aåi

vãzut cã în psihologie se vorbeæte de un

complex de stãri, de sentimente, de trãiri

pe care omul le scoate în exterior prin

acest robinet care este cuvântul sau prin

gesturi æi manifestãri. Dar „multul” este în

spate æi rãmâne în mare parte necunoscut.

Evlavia aceasta de mare sãrbãtoare este,

de fapt, o formã de bucurie colectivã, pe

care oamenii o manifestã mai mult decât

în restul anului. Cultul divin public care

se desfãæoarã în continuare în Bisericã, în

cursul anului bisericesc, „funcåioneazã”

împreunã cu cel individual, acea

rugãciune din inima omului, din casa

û

persoanei. Se pare cã existã æi multã

ipocrizie în zilele de mare sãrbãtoare.

Aåi vãzut æi în momentele premergãtoare

alegerilor cã anumiåi oameni politici

sunt copleæiåi de o evlavie strigãtoare,

unii dintre ei întorcându-se cu spatele

la sfintele moaæte pentru a face cu mâna

cãtre credincioæii care, cu siguranåã, nu

pentru ei veniserã acolo.

Sunt triste ispitiri ale momentului.

Suntem o societate care a trecut prin 40

de ani de ateism. Trebuie sã fim iubitori

faåã de aproapele æi înåelegãtori cu formele

acestea accidentale de manifestare.

- Care sunt organizarea æi rolul Secåiei

Asistenåã Religioasã din cadrul MAI?

Existã æi o componentã ecumenicã în

acåiunile pe care aceasta le desfãæoarã?

- Bineînåeles cã da, vizavi de

componenta ecumenicã, dar sã revenim

la începutul întrebãrii. Secåia Asistenåã

Religioasã este înfiinåatã la începutul anului

2000 æi are în structura sa preoåi æi specialiæti

din alt domeniu, filologi, istorici. Existã la

ora actualã în MAI 22 de preoåi care sunt

coordonaåi din punct de vedere religios

æi canonic de Secåia Asistenåã Religioasã,

aflatã sub porunca æi ascultarea Sfântului

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.

Venirea noastrã aici s-a fãcut dupã Legea

nr. 195/2000 privind constituirea æi

organizarea clerului militar, cu rostul de a

purta de grija pãstoriåilor care åin de Cultul,

de Biserica Creætin Ortodoxã. În acelaæi

timp, relaåia noastrã cu celelalte culte care

vieåuiesc æi îæi desfãæoarã activitatea pe

teritoriul României este o relaåie ecumenicã,

exemplul cel mai evident în acest sens fiind

elaborarea împreunã a volumului “Cartea

credinåelor noastre”, apãrutã în anul 2002

la Editura Ministerului Administraåiei æi

Internelor, ce cuprinde rugãciunile æi

învãåãturile de credinåã ale tuturor cultelor

din România, o carte care a fost bine primitã

de reprezentanåii tuturor cultelor cãrora neam

adresat. Activitãåile noastre ecumenice

înseamnã cã atunci când întâlnim un

credincios al altui cult æi este interesat în

a avea legãturi cu pãstori sau deservenåi ai

altui cult sã mediem, sã ne interesãm ca

aceste lucruri sã se poatã rezolva. Avem

legãturi, am avut întâlniri cu reprezentanåi ai

Bisericii Romano-Catolice, Greco-Catolice,

ai Cultului Baptist, ai Cultului Penticostal.

Toåi cei care vor sã afle despre noi sau sã

stea de vorbã cu noi æi sã stabilim punåi

sunt bine primiåi. Porunca Bisericii, de a fi

pãstorii iubitori de aproapele, funcåioneazã,

suntem deschiæi cãtre o bunã convieåuire

æi o corectã lucrare de slujire a pãstoriåilor

noætri.

- Apreciaåi cã este suficient

dezvoltatã în cadrul ministerului nostru

asistenåa religioasã? Cum colaboraåi cu

Capelanatele din instituåiile similare

existente în statele UE?

- Cu siguranåã cã timpul va fi cel

care va “vorbi” pentru noi. Paæii pe

care i-am fãcut noi pentru înfiinåarea

acestor 22 posturi au fost paæi mãrunåi

dar siguri. Ne-am interesat, am fãcut un

sondaj de opinie când ne-am înfiinåat

Secåia Asistenåã Religioasã æi am vãzut

cã fenomenul religios existã în rândul

personalului MAI æi funcåioneazã. În timp,

ne vom da seama de necesitãåile zilei æi

vom acåiona în consecinåã. Noi suntem

bucuroæi æi îi dãm slavã lui Dumnezeu

pentru cã funcåionãm, suntem o structurã

serioasã, bine vãzutã atât de Bisericã cât æi

de ostenitorii æi conducerea ministerului.

Ne strãduim sã facem faåã la toate

solicitãrile. Cu siguranåã cã, procentual

vorbind, numãrul nostru este destul de

mic deocamdatã. Noi ne-am început

activitatea dupã Ministerul Apãrãrii, unde

existã o structurã mai solidã, cu aproape

100 de preoåi militari. Structura noastrã

este însã puåin diferitã, având în vedere cã

în MAI sunt atât militari cât æi funcåionari

publici cu statut special, ceea ce

înseamnã cã se schimbã modul de lucru

privind acordarea asistenåei religioase.

Schimbãrile din MAI nu înceteazã

æi ele vor determina inclusiv mersul

asistenåei religioase. Suntem deschizãtori

de drumuri, datoria noastrã este sã

prospectãm cumva viitorul æi, acolo unde

se simte cã este nevoie, sã întemeiem

structuri care sã corespundã acestora. Un

argument foarte puternic pentru faptul cã

în MAI este nevoie de asistenåã religioasã

este reprezentat de locurile în care s-au

ridicat troiåe, biserici sau paraclise fãrã

a exista acolo o funcåie de preot militar

angajat. Asta vorbeæte despre credinåa

dumneavoastrã, despre nevoia de loc

sacru în incinta instituåiei, despre faptul

cã sunteåi credincioæi ai Bisericii. Aceste

locuri care au fost ridicate, zidite sau

amenajate sunt capele ortodoxe, dintr-o

majoritate de creætin-ortodocæi care în

MAI este mai mare decât în afara acestuia,

adicã în viaåa laicã, unde se vorbeæte de

un 87%. În MAI procentul depãæeæte 90%.

Poate din cauza aceasta nici nu au fost

solicitãri cum sunt la Ministerul Apãrãrii,

de a apãrea æi pãstori ai altor culte.

Referitor la colaborarea cu alte

capelanate, am trimis scrisori de intenåie

cãtre structuri similare din Grecia, am

avut o colaborare cu pastori protestanåi

de la Poliåia din Germania, cum spuneam

suntem la început de drum, viitorul va

aæeza æi aceste legãturi internaåionale.

- Cum vedeåi rolul poliåistului de

frontierã la asigurarea æi menåinerea unui

climat moral sãnãtos, având în vedere

faptul cã unele dintre misiunile noastre

au conexiuni cu prostituåia æi traficul de

persoane, aspecte care åin de morala

societãåii, de periferia acesteia?

- Rolul dumneavoastrã este foarte

important. Dacã noi, ca preoåi, ne luptãm

cu duæmanul nevãzut, dumneavoastrã

aveåi de-a face de multe ori cu un inamic

la vedere, sã spunem, pentru cã orice

infracåiune, orice încãlcare a legislaåiei

româneæti, europene, internaåionale,

vizavi de activitatea poliåistului de

frontierã este o luptã cu rãul la vedere.

Desigur cã dumneavoastrã, când alegeåi

5


profesia, sunteåi conætienåi cã nu puteåi sã

desfãæuraåi activitatea ca poliåiæti dacã

nu sunteåi fiinåe morale, cu o anume

educaåie în familie care sã vã atragã spre

aceastã activitate umanã foarte diversã.

Dacã mergeåi pe istoricul familiei, cu

siguranåã cã, undeva foarte aproape

de dumneavoastrã, veåi gãsi niæte fiinåe

foarte credincioase, o mamã, bunicã, un

tatã sau bunic care au cultivat în casã

morala creætinã. În general, din discuåiile

pe care le-am avut, din întâlnirile cu

personalul MAI am aflat cu bucurie cã

existã credinåã în familiile poliåiætilor.

Lucraåi cu pericolul, sunteåi fiinåe care

plecaåi de acasã æi puteåi sã vã jertfiåi în

misiune. Cei de acasã, care vã sunt dragi

æi cãrora le purtaåi de grijã, cu siguranåã

cã se roagã la Dumnezeu, pentru cã ei

înåeleg fragilitatea vieåii mai bine decât

membrii de familie ai profesioniætilor din

alte domenii de activitate umanã.

Prostituåia, traficul de persoane,

aspectele care åin de periferia societãåii

dumneavoastrã le vedeåi în fiecare zi.

Desigur cã, la începutul activitãåii, dupã

ce aåi ieæit de pe bãncile æcolii, aåi întâlnit,

aåi avut æi poate chiar v-au marcat viaåa

anumite evenimente traumatice pentru

cã, atunci, la început, v-aåi dat seama

de acele pãråi urâte din viaåa omului,

de urâciunea pustiirii, cum zicem noi

în Bisericã. V-

au tulburat

æi v-au

pricinuit suferinåã, dar sufletul se cãleæte

æi, prin profesionalism, faceåi faåã acestor

æocuri ale momentului. Cred cã prostituåia

este o formã de sclavie contemporanã.

Lupta noastrã cea mai mare trebuie sã

se ducã în planul eliminãrii pãcatului.

Cu siguranåã cã sunt victime ale acestui

fenomen care au cãzut în tot felul de

dependenåe, fie din cauza sãrãciei fie din

alte motive. Este important sã înåelegem

cã aceste fiinåe sunt chinuite, sunt fraåii

sau surorile noastre, nu este drept sã li

se întâmple acest lucru, iar dacã mila

creætinã ar funcåiona mai bine probabil

cã legea prostituåiei nu s-ar mai pune.

Dar mila a luat locul toleranåei, toleranåa

6

este o formã de indiferenåã frumos

disimulatã, este o formã de îndepãrtare

de aproapele. Dacã funcåionãm dupã

principiul toleranåei, un principiu modern

care încearcã sã se instaureze în lume,

cu siguranåã cã ar trebui sã luãm în

calcul legea prostituåiei. Dacã societatea

româneascã ar funcåiona dupã principiile

biblice ale iubirii de aproapele, prostituåia

ar muri de la sine. Practic, în prezent este

însã imposibil acest lucru. În viitor, noi,

fiinåele credincioase, ne gândim ca la un

fapt care ar putea fi posibil.

- Întrucât vorbeaåi de legea prostituåiei

iar în ultima perioadã se discutã tot mai

des despre legalizarea prostituåiei, care

este pãrerea dumneavoastrã despre

aceastã intenåie, care, în fond, încearcã

sã åinã sub control acest fenomen,

imposibil de stopat în totalitate?

- Punctul de vedere al Bisericii

Ortodoxe îl cunoaæteåi foarte bine, eu

sunt omul Bisericii, îl respect æi îl susåin.

În acelaæi timp, din punct de vedere

medical, uman, probabil cã legiuitorul

are în calcul anumite aspecte care åin de

grija sanitarã, medicalã faåã de persoane.

Aceastã grijã trebuie luatã în calcul. Dacã

alte soluåii nu se gãsesc, decât legalizarea

æi impozitarea sclaviei umane, probabil cã

va trebui, chiar dacã nu suntem de acord,

sã luãm în calcul aceastã perspectivã. Eu

rãmân la pãrerea cã este vorba despre

sclavie æi de lipsa milei pentru

aproapele, pentru cã cei care

merg într-un arest de poliåie æi se

întâlnesc cu prostituatele dupã o

noapte “de serviciu” vãd tinere

ruinate, descompuse trupeæte

æi sufleteæte, cu siguranåã

cã nu se mai gândesc la

problemele fiscale sau

igienice imediate. Aici

sunt probleme sufleteæti

foarte grave, este vorba

despre nevoia unei asistenåe

medicale, psihiatrice, este

vorba despre a se intra

cu de-amãnuntul în viaåa

persoanei care ajunge sã

practice o asemenea activitate

declasantã pentru o fiinåã

umanã.

- Care ar fi soluåia Bisericii

pentru împiedicarea acestui

fenomen?

- Biserica a gãsit soluåia æi soluåia existã

în chiar tradiåia noastrã strãmoæeascã,

în satul tradiåional românesc. Am avut

ocazia sã merg în comuna Ieud, judeåul

Maramureæ, unde se vorbea de faptul cã,

de 500 de ani, nu s-a sãvâræit avort acolo.

Deci, ca sã rezolvãm problema prostituåiei

trebuie începutã lucrarea din fragedã

pruncie. Copiii nu mai trebuie lepãdaåi,

ei trebuie sã aibã familie. Agresiunea

care se manifestã în prezent la adresa

familiei este o formã de a te îndemna

cãtre prostituåie. Aici, mijloacele media

au o contribuåie “magistralã” pentru cã

pe orice canal de televiziune sau ziar

îndemnul la plãcere este nelipsit. Plãcerea

este datã de Dumnezeu spre împlinirea

fiinåei umane. Luaåi orice simå al omului

æi lãsaåi-l sã funcåioneze în libertatea lui

æi veåi ajunge la abuz æi la distrugerea

trupului, distrugerea fericirii, distrugerea

sufletului. Dreapta cumpãnire, trãirea în

echilibru sunt forme prin care plãcerea se

transformã în sãrbãtoare. Practic, Biserica

vine cu înlocuirea acestui moment de

plãcere a simåurilor cu bucuria, care

înseamnã conætientizarea æi spiritualizarea

plãcerii, adicã preåuirea æi drãmuirea ei,

nu abuz. Dacã ne rupem de aceste tipuri

de bucurii vom ajunge la izolarea pentru

plãcerea personalã, izolarea din faåa

calculatorului, prin cãætile cu care mergem

pe stradã, rupându-ne de realitate. Acest

fapt al izolãrii este mai periculos æi mai

penetrant în lumea citadinã, care este o

lume aglomeratã, faåã de lumea ruralã,

dar este o lume cu individul înstrãinat

de colectivitate. Am credinåã mare în

rezervele sufletului omenesc æi, de multe

ori, am avut surpriza sã constat faptul cã

fiinåe care ne pot speria pe stradã, cu

cercei în urechi, pãrul ciufulit æi dat cu

tot felul de soluåii ori vopsit nu ætiu cum,

care ne pot duce cu gândul la sãlbãticie,

sunt, de fapt, fiinåe foarte sensibile, foarte

profunde æi cu o bogãåie sufleteascã

extraordinarã. Este o aparenåã specificã

adolescenåei, am trecut poate æi noi prin

asta când purtam pantaloni evazaåi æi îi

scandalizam pe bãtrânii noætri. Cred în

aceste rezerve de refacere a fiinåei umane,

cred în romantismul care va reveni, în

clasicismul care-æi va reimpune punctul

de vedere. Cred cã perioadele acestea

pasagere, æocante prin care trece omenirea

sunt forme de apãrare în faåa noului, care

ne copleæeæte din toate sferele.

- Am dori ca, în încheiere, sã adresaåi

un gând cititorilor revistei noastre, åinând

seama cã acest numãr va apãrea în

preajma Sfintelor Paæti.

- Este bine sã ne gândim la aceastã

minune a Învierii Domnului pentru cã

ea, de douã mii æi ceva de ani, mângâie

sufletele credincioæilor creætini. Imaginaåivã

cum ar fi viaåa omului fãrã sãrbãtoare.

Imaginaåi-vã cum ar fi Naæterea Domnului

sau Învierea Domnului fãrã miros de

tãmâie, fãrã clopotul bisericilor, cum

ar fi viaåa dumneavoastrã fãrã aceastã

identitate de creætini æi de ortodocæi.

Vorbeam mai devreme de înstrãinare.

Cred cã apropierea de Dumnezeu ne

fereæte de acest pãcat al înstrãinãrii, de

acest pericol al izolãrii sufletului æi fiinåei

omeneæti. Sã ne bucurãm de Învierea

Domnului, sã credem în Învierea lui

Hristos, pentru cã astãzi credinåa poate fi

privitã æi ca un medicament pentru multe

dintre bolile sufletului invadat de stresul

contemporan. Iar prin credinåã ne vine æi

mântuirea de dincolo de moarte.

Hristos a Înviat!

A consemnat

Marius IONESCU

û


PUNCTUL DE CONTACT

ORADEA

În baza Protocolului semnat, în luna

august 2002, de cãtre miniætrii de interne

din România æi Republica Francezã, în

data de 21.03.2003, în cadrul Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Oradea, s-a format

Punctul de contact Oradea.

Punctul de contact funcåioneazã

zilnic, în cadrul lui desfãæurându-æi

activitatea, în mod permanent, poliåiæti

de frontierã români (doi ofiåeri æi 14

agenåi), doi ofiåeri austrieci, unul francez,

trei italieni precum æi doi germani.

Punctul de Contact Oradea

coopereazã cu Dispeceratul Central

al Poliåiei de Frontierã Paris, Centrele

de Cooperare Poliåieneascã æi Vamalã

dintre Franåa æi statele vecine acesteia,

Centrul de cooperare Trilateral Austria-

Italia-Slovenia de la Thorl-Maglern æi cu

celelalte birouri æi puncte de contact ale

României cu statele vecine.

Sediul Centrului de contact este

dotat cu douã linii telefonice/fax

internaåionale, conexiuni internet, trei

sisteme PC complete, trei imprimante

laser, un scanner, un xerox æi un

autoturism Mercedes Vito. Ofiåerii

din cadrul acestui punct pot fi

contactaåi la tel/fax. 0259-475800 sau

e-mail: pcrf.oradea.igpf@mai.gov.ro;

pcoradea@rdsor.ro

Ofiåerii au acces la bazele de

date privind paæapoartele, cãråile de

identitate, permise de conducere æi

înmatriculãri, urmãriåi generali.

În prezent, activitatea din cadrul

Centrului de Contact Oradea este

coordonatã de cãtre inspector de poliåie

Ioan Gal.

Lucrãtorii centrului au rãspuns, de

la înfiinåare, la 17.897 solicitãri de

acordare de sprijin.

BIROUL COMUN DE CONTACT

ROMÂNO-MAGHIAR ARTAND – BORÆ

Punctul a fost înfiinåat la data de 14.10.2005, pe teritoriul

maghiar, în punctul de trecere a frontierei Artand, iar în cadrul

lui îæi desfãæoarã activitatea æase grãniceri maghiari æi æase

poliåiæti de frontierã, câte doi ofiåeri æi patru agenåi din cadrul

fiecãrei structuri.

Ofiåerii români æi maghiari coopereazã cu cei din cadrul

Direcåiei de Grãniceri Oroshaza – Reprezentanåa de Grãniceri

Biharkerestesz, Serviciului Interpol din Ungaria – Nebek æi

Direcåiei Regionale Vamalã Câmpia de Sud.

Centrul de Contact Artand este dotat cu o linie telefonicã/

fax internaåionalã, douã sisteme PC complete, o imprimantã

laser æi un xerox. Ofiåerii din cadrul acestui punct pot fi

contactaåi la tel/fax. 0259-437740.

Activitatea este condusã de cãtre inspectorul principal

de poliåie Septimiu Patcas. Lucrãtorii români æi maghiari

au transmis, de la înfiinåare 690 informaåii (verificãri) de

acordare de sprijin.

û

7


PUNCTUL DE CONTACT

PORUBNE – Suceava

Punctul de Contact Porubne a fost înfiinåat la data de

27.01.2007, având în structura sa, din cadrul Poliåiei de

Frontierã Române un ofiåer æi cinci agenåi, iar din cadrul

Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei æase ofiåeri.

Centrul este dotat cu o linie telefonicã interioarã, un

copiator, douã calculatoare, un telefon cu fax, o imprimantã

æi un scanner.

În prezent, activitatea din cadrul Centrului de Contact

Porubne este coordonatã de cãtre subinspectorul Antonica

Ciortean, putând fi contactatã la telefon / fax : 0230.281069

Lucrãtorii centrului au rãspuns, în primele douã luni æi

jumãtate de activitate la 36 de solicitãri privind acordarea

sprijinului.

PUNCTUL DE CONTACT

ROMÂNO-BULGAR BURGAS

Ideea constituirii unui Centru

de coordonare informaåional la

Marea Neagrã a fost lansatã în

anul 2001, la Varna, cu ocazia

celei de-a doua întâlniri anuale

a æefilor Poliåiilor de Frontierã/

comandanåilor Gãrzilor de Coastã

din statele riverane Mãrii Negre.

În data de 12.12.2002, la

Giurgiu, æefii poliåiilor de frontierã

din România æi Republica Bulgaria

au semnat un Memorandum prin

care au convenit cã acest Centru

sã aibã sediul pe teritoriul bulgar,

la Burgas.

În acest punct de contact îæi

desfãæoarã activitatea mai mulåi

ofiåeri bulgari, care sunt coordonaåi

de Vanyo Ivanov æi pot fi contactaåi

la tel: 0035.951.681.130 æi fax:

0035.956.856.224

Numãrul de informaåii

transmise de ofiåerii bulgari de

când s-a înfiinåat punctul æi pânã

în prezent este de 670 informaåii.

8

û


PUNCTUL DE CONTACT

ROMANO-BULGAR GIURGIU

În data de 12.12.2002, la Giurgiu a fost semnat

un memorandum între IGPFR æi Serviciul Naåional

„Poliåia de Frontierã” al Republicii Bulgaria, în

vederea introducerii unor forme moderne de

cooperare în domeniul controlului de frontierã æi

contracarãrii infracåionalitãåii transfrontaliere. În

baza acestui Proces-verbal a fost deschis Biroul

experimental de contact, fiind localizat în Punctul

de Trecere a Frontierei Giurgiu rutier-feroviar.

În cadrul biroului îæi desfãæoarã activitatea doi ofiåeri

æi cinci agenåi români, doi ofiåeri æi cinci agenåi bulgari,

care pot fi contactaåi la tel/fax: 0246.23.11.79 æi e-mail:

pc.dpf.giurgiu@igpf.net.

Sediul punctului are în dotare aparaturã I.T. æi de

comunicaåii, posibilitatea de transmitere date prin criptare æi

în format electronic (e-mail-uri), acces la reåeaua internã a IGPF

æi a Direcåiei Poliåiei de Frontierã Giurgiu, la toate site-urile

din reåeaua metropolitanã.

Conducerea Biroului de Contact romano-bulgar este

asiguratã de subcomisarul Bogdan Ionescu, din partea românã,

æi locotenent-colonelul Dimiter Dimitrov, din partea bulgarã.

În anul 2006, lucrãtorii Biroului de contact au realizat

cooperarea æi schimbul reciproc de date æi informaåii,

întocmind 1.931 documente operative.

CENTRUL TRILATERAL

DE CONTACT GALAÅI

Centrul Trilateral

de Contact Galaåi æi-a

început activitatea în

data de 01.06.2003, în

cadrul Direcåiei Poliåiei

de Frontierã Iaæi, cu sediul

în Galaåi.

În prezent, Centrul

Trilateral de Contact

Galaåi asigurã efectuarea

û

operativã a schimbului

de date æi informaåii

între organele de

supraveghere a frontierei

din România, Republica

Moldova æi Ucraina

pentru contracararea

i n f r a c å i o n a l i t ã å i i

transfrontaliere peste

frontiera comunã.

Autoritãåile de frontierã ucrainene

au iniåiat, deja, procedurile interne

în vederea negocierii æi semnãrii

documentelor de cooperare pentru

participarea la colaborare în cadrul

Centrului de contact de la Galaåi,

urmãtoarea rundã de negocieri urmând

sã aibã loc în cel mai scurt timp posibil,

dar nu mai târziu de luna mai 2007.

Din partea Poliåiei de Frontierã sunt

prezenåi patru ofiåeri, doi agenåi æi o

persoanã angajatã pe bazã de contract

- analist programator, iar din partea

Autoritãåii Vamale un inspector vamal.

Dotarea Centrului constã într-o linie

telefonicã cu acces internaåional, douã

linii telefonice interioare, douã telefoane

cu fax, un copiator, un calculator, un

laptop, o imprimantã; un

scanner æi un autoturism

de teren marca Lada

Niva.

Datele de contact sunt:

telefon: 0236. 44 90 44,

fax: 0040 236 44 90 44 æi

e-mail: ctc.gl@mai.gov.ro

În prezent, activitatea

din cadrul Centrului

Trilateral de Contact

Galaåi este coordonatã de

cãtre comisarul de poliåie

Relu Vlase .

Lucrãtorii centrului au

transmis, de la înfiinåare,

5.782 informaåii de

acordare de sprijin.

9


Promoåia martie 2007 de agenåi poliåiæti

de frontierã - Oradea

Sâmbãtã, 24 martie a.c., a avut loc

festivitatea prilejuitã de înãlåarea la primul

grad profesional a Promoåiei martie

2007 a agenåilor de poliåie absolvenåi

ai Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei

de Frontierã „Avram Iancu” Oradea.

Festivitatea a avut loc la Casa de Culturã

a Sindicatelor din Municipiul Oradea.

Cei 396 de elevi care au fost

æcolarizaåi la Oradea reprezintã cea de-a

88-a promoåie de elevi de la înfiinåarea

æcolii æi prima promoåie de când suntem

membrii UE. În urma centralizãrii

rezultatelor examenului de absolvire æi

a mediei de æcolarizare (media

generalã de absolvire a æcolii de

cãtre promoåia martie 2007 este

8,78), primii trei clasaåi au fost de la

Æcoala Oradea, dupã cum urmeazã:

æeful de promoåie, agentul Mihai

Marius Pãduraru, care este din

Huæi, judeåul Vaslui æi a terminat

cu media 9, 72, la repartiåie æi-a

ales IJPF Iaæi. Locul al II-lea a fost

ocupat de agentul Sebastian Vodã,

din Æimleul Silvaniei, judeåul Sãlaj,

care, cu media 9,68, a primit

repartiåie pe Aeroportul din Cluj-

Napoca. Cel de-al treilea loc a fost

ocupat de agent Oana Bota, din

Oraviåa, judeåul Caraæ-Severin, care,

cu media 9,67, a ales la repartiåie

IJPF Satu Mare.

Invitaåi au fost inspectorul general al

PFR, chestorul principal de poliåie Nelu

Pop, subprefectul judeåului Bihor Albert

Teodor, primarul municipiului Oradea

inginer Petru Filip, secretarul consiliului

local Bihor Aurel Demian, parlamentari

bihoreni, veterani de rãzboi, generali în

rezervã æi în retragere, æefi de structuri din

MAI, comandanåi de unitãåi din MApN,

reprezentanåi ai mass-media, pãrinåi, rude

æi prieteni ai absolvenåilor. De asemenea,

din Republica Ungarã a fost prezent

domnul Peter Szalai, Directorul General al

Fundaåiei de Ordine Publicã din Ungaria,

împreunã cu o delegaåie a Æcolii medii de

ordine publicã din Miskolci, Republica

Ungarã.

Înainte de începerea festivitãåii

propriu-zise, proaspeåii agenåi au urmãrit

un film cu activitãåi din timpul anului,

activitãåi la care chiar ei au fost principalii

protagoniæti.

Festivitatea a fost condusã de directorul

æcolii, comisarul-æef Ovidiu Stanciu.

Acesta a felicitat promoåia spunând: „Cu

toåii avem astãzi bucuria sã participãm

la unul dintre cele mai frumoase æi

emoåionante momente din viaåa unei

æcoli, festivitatea de absolvire a unei noi

promoåii. Zilele, lunile, anii de pregãtire,

de studiu, de speranåe, de

vise, de eforturi se vãd azi

împlinite. Este un moment

de satisfacåie æi împlinire

pentru personalul didactic,

pentru tinerii absolvenåi,

pentru familiile, pentru toåi

cei apropiaåi acestora dar

æi pentru personalul din

structurile operative care au

sprijinit stagiile de practicã

æi care aæteaptã cu nerãbdare

sã-æi împrospãteze rezerva

de personal. Din 1992,

Æcoala noastrã care este

continuatoarea de drept æi de

fapt a tradiåiilor învãåãmântului

orãdean de ordine publicã

æi a reuæit prin rezultatele

10

û


obåinute sã fie la nivelul

performanåelor æi prestigiului

de care s-a bucurat întotdeauna

învãåãmântul românesc de

ordine publicã...”

A urmat apoi citirea

ordinului ministrului

administraåiei æi internelor de

avansare în grad a promoåiei,

dupã care au fost prezentaåi

æi premiaåi æeful de promoåie

æi urmãtorii doi clasaåi în

ordinea mediilor. Festivitatea

a continuat cu premierea, de

cãtre Peter Szalai, directorul

general al Fundaåiei de Ordine

Publicã din Ungaria, a doi

absolvenåi ai æcolii cu câte un

ceas de mânã æi o diplomã:

agenåii Amalia Adriana Zapca

- media 9,21 æi Arnold Istvan

Voisz - media 8,78.

A urmat depunerea Jurãmântului

de credinåã al poliåistului æi slujba

religioasã.

Au luat cuvântul preæedintele Filialei

Bihor a Asociaåiei Veteranilor de Rãzboi

din MAI, generalul de brigadã Virgil Nichi

æi primarul municipiului Oradea, inginer

Petru Filip. La finalul festivitãåii, inspectorul

general al PFR a felicitat promoåia spunând:

„Sunt onorat æi, în acelaæi timp, bucuros cã

pot sã particip astãzi la acest eveniment de

o încãrcãturã æi o demnitate deosebitã în

viaåa Poliåiei de Frontierã Române. Dupã

cum precizau æi antevorbitorii mei, sunteåi

primii absolvenåi din Poliåia de Frontierã

Românã dupã aderarea åãrii noastre la

Uniunea Europeanã. Este frumos, este

onorant æi plãcut, dar în acelaæi timp

trebuie sã vã simåiåi æi obligaåi, pentru

cã sunteåi primii care pãæiåi, profesional,

cu concepte noi, cu o atitudine nouã de

care trebuie sã daåi dovadã în relaåia cu

De la stânga la dreapta: agent Sebastian Vodã

- locul al II-lea æi agent Oana Bota - locul al III-lea

Æeful de promoåie, agentul Mihai

Marius Pãduraru, felicitat de

inspectorul general al PFR

cetãåeanul, în relaåia inter-comunitarã în

general æi, în special, cu cetãåeanul român

sau strãin, european sau extra-european

care trece peste graniåa noastrã.

Sunteåi ca æi o carte de vizitã,

însã „o carte de vizitã vie”. Este

foarte adevãrat cã pe frontiera

albastrã, verde, aeroportuarã

æi prin alte puncte de trecere

ale frontierei, dumneavoastrã

salutaåi æi acordaåi bunã ziua

din partea României...”.

Întreaga festivitate s-a

încheiat cu audierea imnului

studenåesc Gaudeamus, iar

apoi a urmat un dineu oferit în

cinstea acestui eveniment.

Agenåii s-au pregãtit

timp de 1 an æi 6 luni, iar

perioada de æcolarizare a

inclus aproximativ æase luni

de practicã în locaåiile Poliåiei

de Frontierã. Dintre primii zece

clasaåi, ai celor douã æcoli de

agenåi de la Oradea æi Oræova, nouã au

fost din cadrul Æcolii Oradea. Aceastã

serie de elevi a fost cea mai numeroasã

din istoria æcolii, absolvenåii fiind apåi

sã îndeplineascã întreaga gamã de

misiuni operative specifice Poliåiei de

Frontierã. Trebuie sã menåionãm cã

absolvenåii au fost repartizaåi în ordinea

mediilor în cadrul sectoarelor Poliåiei

de Frontierã numai la frontierele

externe ale României æi la aeroporturile

internaåionale. La momentul actual, o

altã serie de elevi (ianuarie 2006 – iunie

2007) în numãr de 550 elevi (399 bãieåi

æi 101 fete) se aflã în stagiu de practicã în

cadrul structurilor PFR æi se vor prezenta

la æcoalã pentru ultima perioadã de

pregãtire în data de 16 aprilie a.c.

Urãm colegilor mult succes în

activitate æi rezultate pe mãsurã!

Gabi CRÃCIUN

Ætefan ANDREESCU

û

11


Promoåia martie 2007 de agenåi poliåiæti

de frontierã - Oræova

În ziua de 24 martie a.c., începând cu orele 10, în Sala

Mare a Palatului Culturii „Theodor Costescu” din Drobeta

Turnu Severin, în prezenåa unor oficialitãåi locale, a rudelor

æi prietenilor, a avut loc ceremonialul absolvirii æi depunerii

Jurãmântului de credinåã de cãtre Promoåia de agenåi „martie

2007” a Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã

Oræova.

Aceastã primã promoåie de agenåi æcolarizaåi la Oræova,

care au fost înscriæi æi au dat examen de admitere la Oradea,

a numãrat 151 de poliåiæti de frontierã. Ei au fost instruiåi la

Oræova prin cursuri de pregãtire teoreticã, care au alternat

cu stagii de practicã, ultimele trei luni desfãæurându-se în

noua locaåie de la Drobeta Turnu Severin, cea de la Oræova,

prevãzutã pentru pregãtirea ofiåerilor, intrând în reabilitare.

Un important æi emoåionant moment pentru agenåii

absolvenåi a avut loc cu o zi înainte, vineri, în jurul prânzului,

când s-a dat citire mediilor æi când tinerii noætri colegi æi-au

exprimat opåiunea privind locul de muncã. Practic, s-a åinut

legãtura cu Æcoala Oradea, întrucât elevii absolvenåi de la

ambele æcoli erau înscriæi într-un singur tabel æi, pe locurile

puse la dispoziåe de IGPF, în ordinea mediilor æi-au exprimat

opåiunea.

Marius IONESCU

Iulian PUICÃ

Clasa 107

12

û


Comisarul de poliåie Grigore

Pãcalã, profesor de eticã profesionalã

æi limba englezã, diriginte al clasei

107, cea care a ocupat primul loc

pe Æcoala Oræova, ne-a împãrtãæit

gândurile sale la acest eveniment

emoåionant:

„Consider cã tinerii cu care am

lucrat au fost foarte buni, rezultatele

sunt pe mãsurã æi, nu întâmplãtor, cel

mai bun elev din æcoalã, adicã locul I

la individual, a fost ocupat de un elev

din aceastã clasã.

Metoda cea mai eficientã pe care

am folosit-o pentru obåinerea acestor

rezultate a fost, în primul rând, dialogul

permanent profesor-elev, lucru care a

dus la o participare conætientã a lor

la procesul de învãåãmânt. Cred, de

asemenea, cã foætii mei elevi, actuali

agenåi ai poliåiei de frontierã, vor

obåine rezultate foarte bune æi pe

viitor, la locul în care îæi vor desfãæura

activitatea, pentru cã au dovedit

capacitãåi intelectuale foarte bune.

Aæ dori sã evidenåiez câåiva elevi

care s-au remarcat în mod deosebit:

în primul rând æefa de promoåie - Ani

Prasacu, apoi eleva Florentina Ciovicã,

care a fost repartizatã la PPF Aeroport

Otopeni, pe baza rezultatelor sale. Un

alt elev foarte bun este Dan Dobre,

care a ales sã rãmânã aici, la IJPF

Mehedinåi. Cei trei agenåi nominalizaåi

sunt în primii cinci pe æcoalã.

Le transmit æi prin intermediul

revistei noastre tinerilor absolvenåi

multã sãnãtate, sã continue în acelaæi

ritm pregãtirea, pentru cã, mai devreme

sau mai târziu, sunt convins cã mulåi

dintre ei vor trece în rândul ofiåerilor,

æi-i aætept cu drag la cursurile de

iniåiere în cariera de ofiåer.

Dupã data de 16 aprilie aæteptãm

seria urmãtoare de elevi æi, tot în

aceastã perioadã, vom începe întrun

ritm susåinut examenele de grad

profesional pentru agenåi æi ofiåeri.

Sunt convins cã æi seriile urmãtoare

vor fi la fel de bune æi sper sã obåinem

împreunã rezultate deosebite.”

Au existat 763 de locuri pentru

promoåia martie 2007, astfel:

- Direcåia Poliåiei de Frontierã

IAÆI - 264

- Direcåia Poliåiei de Frontierã

CONSTANÅA - 81

- Direcåia Poliåiei de Frontierã

RÃDÃUÅI - 113

- Direcåia Poliåiei de Frontierã

TIMIÆOARA - 199

- Direcåia Poliåiei de Frontierã

ORADEA - 67

- P.P.F. Aeroportuare - 39.

û

Agent Ætefania Ani PRASACU - locul I, media 9,62.

S-a nãscut pe 12 mai 1984 la Slatina, este cãsãtoritã æi

domiciliazã în Galaåi. Este studentã anul III la Facultatea

de Istorie Galaåi, pe care a întrerupt-o æi acum, dupã

absolvire, doreæte sã o reia, chiar dacã urmeazã sã

susåinã diferenåe. A ales la repartiåie PPF Aeroport

Bacãu, unde sperã sã fie mulåumitã de alegere. Este

o persoanã ambiåioasã æi puternicã, ce a trebuit sã se

maturizeze mai devreme decât alåi tineri:

„O altã persoanã mi-a recomandat sã vin la Poliåia

de Frontierã. Este o meserie interesantã, ce oferã un loc

de muncã sigur æi un salariu motivant. Sunt cãsãtoritã,

iar soåul este æi el absolvent al aceleiaæi promoåii.

Suntem de patru ani împreunã. El a fost repartizat

la Galaåi, însã amândoi am considerat cã este mai

important sã avem un viitor sigur. Sperãm sã rezolvãm cât mai repede problema

distanåei care ne separã, iar soåul sã ajungã la Bacãu, unde eu mi-am ales repartiåia

æi unde doreæte æi el sã ajungã. Din nefericire, câteodatã trebuie sã ne refuzãm

anumite plãceri.

Mi-a plãcut aici în æcoalã, au fost multe lucruri interesante æi remarc în special

orele de pregãtire juridicã. Aætept ca, la noul loc de muncã, sã gãsesc un colectiv

de oameni înåelegãtori, unul bun din toate punctele de vedere. Oamenii fac peste

tot diferenåa. Altfel, nu te poåi integra.

Referitor la stagiile de practicã pe care le-am fãcut, apreciez cã sunt extrem de

utile pentru cã ætii la ce sã te aætepåi, dacã nu intri în contact cu viaåa de la frontiera

verde este greu sã-åi imaginezi un post, o patrulã, viaåa de la sector etc. Dacã nu am

fi fãcut stagiile de practicã, mulåi æi-ar fi ales locuri de muncã acasã...”

Agent Andreea Raluca CÎMPANU - locul al II-lea,

media 9,54. S-a nãscut pe 8 aprilie 1986, la Fãlticeni,

jud. Suceava, unde æi domiciliazã. Doreæte sã se înscrie

la Facultatea de Drept. A ales la repartiåie PPF Aeroport

Sibiu, dar doreæte sã ajungã cât mai aproape de casã, dar

nu la frontiera verde, unde crede cã este prea dificil. Este

absolventã a Liceului Militar Câmpulung Moldovenesc.

Înainte de a susåine examenul la Poliåia de Frontierã

intrase la Facultatea de Educaåie Fizicã æi Sport Iaæi.

Se considerã o fire ambiåioasã, iar planul ei este de a

ajunge ofiåer.

„Am aflat despre aceastã profesie de la foætii colegi de

la Liceul militar, care terminau aceastã instituåie æi lãudau

Poliåia de Frontierã. Am luat singurã decizia, iar pãrinåii nu m-au influenåat. De la 14

ani mi-am dat seama cã nu voi ajunge acasã. Faåã de liceul militar, scoala de aici

mi s-a pãrut o pensiune. Mai ales cã avem condiåii deosebite în noua locaåie de la

Severin. Consider cã meseria pe care mi-am ales-o este una destul de antrenantã.

Doresc sã-i salut prin intermediul revistei pe colegii de la SPF Nicolina æi Sculeni,

unde am fost în stagiu æi unde oamenii mi s-au pãrut cumsecade, comunicativi”.

Agent Bogdan BÃLÅÃÅEANU – locul al III-lea,

media 9,42. A ales IJPF Mehedinåi, dorind sã lucreze

la cercetãri penale. Este în anul al II-lea la Facultatea

de Drept, Universitatea „Spiru Haret” Drobeta Turnu

Severin. De când era mic a visat sã ajungã poliåist. Tatãl

este poliåist de frontierã, la sector, fratele susåine în

acest an examen de admitere la Oradea, bunicul a fost

grãnicer. Mai are doi veri, unul student la Academia

de Poliåie iar altul care lucreazã deja ca poliåist în

Bucureæti. În Æcoalã spune cã i-au plãcut mult orele

de tacticã, tragere æi sport.

„La Severin, unde am fãcut eu stagiul de practicã,

am constatat cã tehnica este insuficientã. Te duceai

la (n.r. loc unde se executã misiune de

observare) în aval de Poråile de Fier I, æi stãteai în vânt æi curent iar ochii îåi îngheåau.

Este foarte greu din punct de vedere al condiåiilor pentru cã eæti sub cerul liber,

indiferent de cât indicã mercurul din termometru, dacã ninge, plouã sau arde soarele.

Se compensau aceste greutãåi cu cãldura din sufletele oamenilor. Chiar æi fostul æef,

comisarul-æef Iovãnescu, un ofiåer exigent, venea æi ne punea întrebãri din materia

de studiu. Te însã aæa am învãåat multe lucruri care acum îmi

vor fi necesare. Æi în punctul PF I a fost frumos, toåi lucrãtorii de acolo, nu numai

poliåiætii de frontierã, te ajutau dacã aveai vreo nelãmurire.”

13


Braconajul, o modã

la Cãlãraæi

La data de 19 martie a.c., poliåiætii

de frontierã cãlãrãæeni au depistat trei

persoane ce braconau în zona inundatã

dintre braåul Borcea æi fluviul Dunãrea,

pe raza localitãåii Dichiseni, judeåul

Cãlãraæi, cu ajutorul unor plase de

pescuit interzise de lege.

Lucrãtorii Detaæamentului Intervenåie

din cadrul IJPF Cãlãraæi au descoperit

asupra acestora cantitatea de 120 kg

puiet de peæte din specia caras æi crap, ce

a fost deversat în apele braåului Borcea

în prezenåa directorului organizaåiei

pescãreæti „Dunãrea de Jos”.

Sculele de pescuit æi o ambarcaåie

artizanalã gãsite asupra acestora au fost

ridicate în vederea confiscãrii, iar celor

trei li s-au întocmit

dosare penale pentru

sãvâræirea infracåiunilor

dedeåinere æi folosirea

la pescuit a plaselor

monofilament”, fapte

prevãzute æi pedepsite

de art. 56^2, alin. 1

lit. b æi e din Legea nr.192/2001 cu

completãrile æi modificãrile ulterioare.

Pentru faptele comise persoanele

în cauzã riscã sancåionarea cu amendã

penalã între 30 000 æi 80 000 lei.

Trebuie sã menåionãm cã, în acea

sãptãmânã, poliåiætii de frontierã au

descoperit 32 persoane implicate în

fapte ilegale la regimul pescuitului

æi acvaculturii, iar confiscãrile în

acest domeniu constau în: 21 plase

monofilament, 3 plase prostovol, 2

ambarcaåii artizanale æi cantitatea de

350 kg peæte, majoritatea puiet.

Un bãrbat din Tulcea a vândut un pistol

unui ofiåer al PFR

Vasile CHIRU

În ziua de 1

martie a.c., dupã

o monitorizare

de aproximativ o

lunã, poliåiætii de frontierã tulceni

s-au întâlnit, într-o benzinãrie din

apropierea localitãåii Jurilovca,

cu un bãrbat despre care ætiau

cã vrea sã vândã, „la negru”, o

armã de foc.

„Comerciantul”, Grigore H.,

în vârstã de 41 de ani, domiciliat

pe raza judeåului Tulcea, avea

asupra sa un pistol marca GAP,

calibru 9 mm, de provenienåã

italianã, pentru care nu poseda

nici un document justificativ.

Tulceanul a cerut în

schimbul acestei arme suma de

350 lei, iar cel care a devenit

„posesorul” pistolului a fost

chiar ofiåerul nostru.

Pe numele „afaceristului”

de ocazie au fost întocmite

actele premergãtoare începerii

urmãrii penale sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de

deåinere æi port de armã fãrã

drept, urmând sã fie prezentat

procurorilor, în vederea luãrii

mãsurilor legale.

Somalezi reåinuåi din drumul spre Occident

Noaptea de 10 spre 11 martie a.c.,

în jurul orei 01.00, un echipaj mobil

al poliåiei de frontierã din cadrul SPF

Salonta – judeåul Bihor a observat, în

zona de frontierã, cu ajutorul aparaturii

de termoviziune, un grup de persoane

care se îndrepta spre statul vecin.

Când mai aveau 500 metri pânã la

graniåã, poliåiætii de frontierã au reåinut

cele patru persoane æi le-au condus la

sediul SPF Salonta, pentru verificãri.

Pe baza declaraåiilor celor în

cauzã, s-a stabilit cã cei patru sunt

cetãåeni somalezi, au vârste cuprinse

între 19 æi 26 de ani æi sunt solicitanåi

de azil în România.

14

În cadrul cercetãrilor, somalezii

au mai declarat cã doreau sã ajungã

ilegal în spaåiul Schengen, pentru a-æi

gãsi un loc de muncã æi au apelat la

aceastã metodã deoarece nu posedau

vizã.

Pentru fapta sãvâræitã, poliåiætii

de frontierã le-au întocmit actele

premergãtoare începerii urmãririi

penale pentru sãvâræirea infracåiunii de

tentativã de trecere ilegalã a frontierei

de stat, urmând sã fie prezentaåi

procurorilor pentru luarea mãsurilor

impuse de lege.

Biroul de Presã, din cadrul IGPF

û


Un turc încerca sã iasã din România cu

185.000 USD æi 45.000 euro nedeclaraåi

În cursul dimineåii de cinci martie

a.c., la PTF Bucureæti Bãneasa s-a

prezentat, pe sensul de ieæire din åarã,

în vederea efectuãrii formalitãåilor de

trecere a frontierei, cetãåeanul turc

M. Ozer, ce intenåiona sã ajungã în

Turcia.

Înaintea efectuãrii controlului

vamal, cetãåeanului turc i s-a înmânat

un formular de declaraåie vamalã

pentru pasageri, ocazie cu care

respectivul a menåionat în scris cã

nu are nimic de declarat. Acåionând

în baza unei informaåii, transmisã de

cãtre Brigada Antiteroristã, poliåiætii

de frontierã æi lucrãtorii vamali au

procedat la efectuarea unui control

amãnunåit al bagajelor pasagerului.

Cu aceastã ocazie a fost

descoperitã, într-o cutie, printre haine,

în bagajele cetãåeanului turc, suma de

185.000 USD æi 45.000 euro despre

care cetãåeanul turc a declarat cã nu

are cunoætinåã.

Ca urmare a faptului cã suma

nedeclaratã depãæea limita de 10.000

euro (valoare prevãzutã de normele

BNR æi care la trecerea frontierei nu

trebuie declaratã), s-a luat mãsura

confiscãrii celor 185.000 USD æi 35.000

euro, de cãtre autoritatea vamalã.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

Campionatul de tir al PFR

La începutul lunii martie a.c.

mai mulåi poliåiæti de frontierã au

participat la Campionatul de Tir al

PFR ce a avut loc la Drobeta-Turnu

Severin. Atmosfera concursului a fost

una dominatã de optimism æi bunã

dispoziåie în care spiritul de fair-play a

avut loc pe perioada celor trei

zile de concurs.

Premiile au fost obåinute

pe trei categorii dupã cum

urmeazã:

Categoria femei-locul I: ag.

Alina Pietraru (IJPF Botoæani)

locul al II-lea ag. æef. Elena

Ciobanu (IJPF Constanåa),

locul al III-lea cms. Elena

Burlacu (IGPF), locul al IV-lea

agent. æef. adj. Tatiana Petrache

(Æcoala Oræova), locul al V-lea

ag. æef Maria Lobodã (Æcoala

Oræova), locul al VI-lea ag.

Hârlãu Anamaria (IJPF Arad),

locul al VII-lea ag. Luana

Burlacu (IJPF Botoæani) æi locul

al VIII-lea ag. Teodora Sperneac

(IJPF Timiæ).

û

Categoria bãrbaåi: locul I cms.

Cristian Petriæor (IJPF Satu Mare), locul

al II-lea insp. Vlad Sãlãvãstru (IJPF

Vaslui), locul al III-lea ag.æef.adj. Cãtãlin

Rãducu (IJPF Teleorman), locul al IV-lea

ag. Nicu Covaæ (IJPF Botoæani), locul

al V–lea cms. æef. Toma Brumuæescu

(IGPF), locul al VI-lea insp. Laurenåiu

Dumitrescu (IJPF Dolj), locul al VII-lea

cms. æef. Alexandru Schinteie (Æcoala

Oræova), locul al VIII-lea Nicuæor Sandu

(Æcoala Oræova).

Clasamentul pe echipe s-a prezentat

astfel: locul I IJPF Botoæani, locul al IIlea

- IGPF æi locul al III-lea - IJPF Satu

Mare.

Cãtãlin RADU

15


24h/24 cu

Acåiuni desfãæurate pe linia

Poliåiætii de frontierã brãileni în acåiune

În data de 12 martie a.c., poliåiætii de frontierã brãileni au

organizat o acåiune în vederea prinderii în flagrant a unui traficant

de åigãri. Cu aceastã ocazie, ofiåerii au oprit pentru control, pe

DN 22 B, un autoturism marca Dacia cu care cãlãtoreau doi

brãileni.

La controlul efectuat asupra autoturismului, au fost descoperite

1298 pachete de åigãri (500 de pachete marca MT æi 798 pachete

marca More), având aplicate timbre fiscale de provenienåã din

Republica Moldova.

Unul din pasageri a recunoscut cã a cumpãrat åigãri de la

diferite persoane necunoscute din judeåul Galaåi, intenåionând

ulterior sã le valorifice pe raza judeåului Brãila.

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu suma

de 25 lei, iar åigãrile au fost confiscate æi introduse în camera de

corpuri delicte a IJPF Brãila.

Carmen PAÆNICU

Åigãri în locul aerului condiåionat

În data de 1 martie a.c., în jurul orei 18.30, la

PTF Galaåi - Rutier, au ajuns pe sensul de intrare

în åarã trei autocare, înmatriculate în Republica

Moldova, care se deplasau în Italia æi erau conduse

de cetãåeni moldoveni.

În urma efectuãrii controlului, poliåiætii de

frontierã æi lucrãtorii vamali au descoperit ascunse,

în spaåiile destinate instalaåiei de climatizare

din autocare, 48.248 pachete de åigãri mãrcile

„Marlboro”, „Lucky Stike” æi „LM”, pe care æoferii

intenåionau sã le introducã ilegal în România.

Valoarea mãrfii în vamã se ridicã la 125.400 lei

(36.927 euro).

Întreaga cantitate de åigãri a fost reåinutã în

vederea confiscãrii de autoritatea vamalã, conform

prevederilor din Regulamentul de aplicare a Codului

Vamal al României (H.G. nr. 707/2006), cetãåenii

moldovenii fiind sancåionaåi contravenåional cu

amenzi al cãror cuantum s-a ridicat la 16.000 lei.

16

û


Poliåia de Frontierã

combaterii traficului ilegal de åigãri

Capturi record

În data de 4 martie a.c., ora 01.00,

s-a prezentat în PPF Albiåa pentru a intra

în România, la volanul unui autocamion

înmatriculat în Ungaria, cetãåeanul român

C. Andras Jeno, în vârstã de 39 de ani. În

camion, conform documentelor de însoåire

a mãrfii, se aflau ambalaje de carton în

valoare de 12.480 USD, confecåionate de

un combinat din Chiæinãu pentru o firmã

din Slovacia.

În baza analizei de risc, lucrãtorii

vamali æi poliåiætii de frontierã au verificat,

cu mijloacele tehnice din dotarea PTF

Albiåa, compartimentul de marfã al

autocamionului, scanarea arãtând cã

marfa aflatã pe laturile exterioare ale

compartimentului diferã de cea aflatã

în centrul acestuia. Din acest motiv,

s-a procedat la executarea unui control

amãnunåit asupra autocamionului,

timp în care s-a descoperit cã pe

laturile exterioare ale compartimentului

de marfã se aflau cutii de carton

cu ambalaje, iar în interiorul

compartimentului, în acelaæi tip de

cutii, se aflau åigãri marca „Super

Kings”, produse sub licenåã în R.

Moldova, în total 247.200 pachete,

cu o valoare de piaåã de aproximativ

350.000 de euro.

Conducãtorul auto a declarat cã nu

ætia nimic despre existenåa åigãrilor în

autocamion.

Autoritatea vamalã a dispus

sancåionarea contravenåionalã a æoferului

cu amendã în valoare de 8.000 lei, în

acelaæi timp dispunând æi reåinerea întregii

cantitãåi de åigãri în vederea confiscãrii.

Totodatã, cetãåeanul român este

cercetat de poliåiætii de frontierã pentru

sãvâræirea infracåiunilor de prezentare

de acte nereale la autoritatea vamalã æi

nerespectare a operaåiunilor de import

export, la finalizarea cazului urmând a fi

luate mãsurile legale ce se impun.

Biroul de presã al IGPF

În ziua de 28 februarie a.c., în jurul orei 19.30,

prin PTF Sighetu Marmaåiei, a intrat în åarã o

autoutilitarã marca „Renault”, despre care poliåiætii

de frontierã aveau informaåii cã transportã o mare

cantitate de åigãri.

În baza planului de acåiune deja stabilit, lucrãtorii

noætri au lãsat maæina sã treacã prin punctul de trecere

a frontierei, pornind în urmãrirea ei. În localitatea

Sighetu Marmaåiei, în apropierea autogãrii, microbuzul

a oprit brusc. Poliåiætii de frontierã au descins la locul

respectiv, începând verificãrile specifice. La volanul

maæinii se afla Gheorghe H., în vârstã de 63 de ani,

domiciliat pe raza judeåului Maramureæ.

În interiorul maæinii, au fost descoperite 72.520

pachete de åigãri marca „Ronson”, în valoare totalã

de peste 123.000 lei (aproximativ 40.000 euro),

pentru care bãrbatul nu posedã acte justificative

de provenienåã.

La audieri, bãrbatul a declarat cã le-a primit de

la douã persoane ale cãror identitãåi nu le cunoaæte,

într-o benzinãrie din localitatea Solotvino – Ucraina.

Maramureæeanul a primit suma de 1.000 dolari pentru

a transporta marfa din Ucraina în România.

Åigãrile au fost reåinute în vederea confiscãrii

de cãtre poliåiætii de frontierã, care continuã

cercetãrile pentru a identifica toate legãturile æi

întreaga activitate infracåionalã.

û

Noaptea de 8-9 martie a.c. a fost foarte agitatã pentru poliåiætii de frontierã

din cadrul DPF Timiæoara. Astfel, în jurul orelor 01.00, unul din echipajele

mobile ale poliåiei de frontierã au sesizat cã un conducãtor auto, la vederea

poliåiætilor de frontierã, a accelerat brusc, îndreptându-se în vitezã spre

Arad.

Echipajul mobil a reuæit, dupã un sfert de orã de urmãrire, sã opreascã

autoturismul, la volanul cãruia se afla Marian V., de 32 ani, din Timiæoara.

Dupã blocarea æi oprirea autoturismului, s-a descoperit, în interiorul acestuia

æi în spaåiile greu accesibile (bara de protecåie, faruri, locaæul roåii de rezervã

etc.), nu mai puåin de 1.400 de pachete de åigãri, netimbrate, diferite mãrci

strãine. Poliåiætii de frontierã au stabilit cã Marian V. „achiziåionase” întreaga

cantitate de åigãri dintr-unul din cartierele oraæului de pe Bega. Toate

informaåiile obåinute au fost transmise lucrãtorilor din cadrul biroului CIT,

aceætia preluând acåiunea æi trecând la monitorizarea adresei indicate, în mod

discret, pe întreaga duratã a nopåii.

În cursul dimineåii zilei urmãtoare, la adresa indicatã, echipajele poliåiætilor

de frontierã au sesizat apariåia altor douã autoturisme care, în scurt timp, au

fost încãrcate cu o cantitate mare de åigãri, ambalate în cutii de carton.

În momentul în care cele douã autoturisme au fost încãrcate, conducãtorii

acestora s-au pregãtit de plecare însã, imediat, au fost blocaåi de poliåiætii de

frontierã. Dupã reåinerea acestora, la faåa locului s-au deplasat æi lucrãtorii din

cadrul Gãrzii Financiare Timiæ care, împreunã cu lucrãtorii noætri, au trecut la

verificarea interiorului celor douã autoturisme, gãsind peste 18 000 pachete

de åigãri, netimbrate.

Întreaga cantitate de åigãri, a fost indisponibilizatã în vederea confiscãrii,

cercetãrile fiind continuate sub supravegherea procurorului desemnat din

cadrul DIICOT Timiæ.

Alexe VIOREL

17


Documentar

CARTE DE REZIDENÅÃ

PENTRU MEMBRII DE FAMILIE

SE ELIBEREAZÃ CETÃÅENILOR STATELOR TERÅE, MEMBRII DE FAMILIE AI

CETÃÅENILOR UE/SEE, CU O REZIDENÅÃ MAI MARE DE 3 LUNI PE TERITORIUL NAÅIONAL

AVERS

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

REVERS

FOTOGRAFIA TITULARULUI

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI

TITULARULUI – IMPRIMARE LASER

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A

TITULARULUI, CARE ESTE

POZIÅIONATÃ ÎN PARTEA DREAPTÃ

DETALII MÃRITE ALE IMPRIMÃRII DE FOND

– IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT REPREZENTAT

DE STEMA ROMÂNIEI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ

CU RAZE ULTRAVIOLETE

- AVERS ÆI REVERS

û

18

û

#


CARTE DE REZIDENÅÃ PERMANENTÃ

PENTRU MEMBRII DE FAMILIE

SE ELIBEREAZÃ CETÃÅENILOR STATELOR TERÅE, MEMBRII DE FAMILIE AI CETÃÅENILOR UE/SEE,

CARE BENEFICIAZÃ DE DREPTUL DE REZIDENÅÃ PERMANENTÃ

AVERS

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

REVERS

FOTOGRAFIA TITULARULUI

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI

TITULARULUI – IMPRIMARE LASER

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A

TITULARULUI, CARE ESTE

POZIÅIONATÃ ÎN PARTEA DREAPTÃ

DETALII MÃRITE ALE IMPRIMÃRII DE FOND

– IMPRIMARE LASER

DETALIU MÃRIT REPREZENTAT

DE STEMA ROMÂNIEI

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ

CU RAZE ULTRAVIOLETE

- AVERS ÆI REVERS

û

Materiale realizate cu sprijinul

Serviciului Criminalistic din cadrul IGPF

19


KOSOVO - „zonã de frontierã româneascã”

Când mi s-a solicitat de cãtre

redacåia revistei Frontiera sã scriu

un articol despre Kosovo mi-am pus

întrebarea ce aæ putea sã relatez

despre viaåa de aici, în aæa fel încât

sã nu plictisesc cititorul. Sper sã îmi

reuæeascã, iar la sfâræitul articolelor sã

rãmânã cât mai puåini „nemulåumiåi”.

UNMIK (United Nations Mision

in Kosovo) – este structuratã pe

acelaæi principiu ca toate misiunile

ONU, æi anume: un Departament

pentru Operaåii, Departamentul

de Criminalitate, Departamentul

Administrativ æi Poliåia de Frontierã

(Border and Boundary Police).

În cadrul misiunii sunt 67 de

poliåiæti români, din care patru sunt

poliåiæti de frontierã: subcomisarii

Adrian Dobre æi Cristian Meca,

din cadrul DPF Giurgiu (care au

venit în luna decembrie 2006) æi

noi: subcomisar Zinaida Feodot,

din cadrul DPF Constanåa (din

luna decembrie 2006) æi inspector

Rãzvan Budeanu (foto sus), din

cadrul IGPF, aflat în misiune din

luna iunie 2006.

Zinaida Feodot (foto dreapta)

îæi desfãæoarã activitatea în cadrul

Oversight Unit – Commisioner Office,

iar colegii noætri de la Giurgiu lucreazã

pentru Border & Boundary Police, în

Gate 31 – Zubin Potok. Punctul de

20

frontierã este denumit „boundary”

deoarece, teoretic, el separã Serbia

de zona de nord a provinciei Kosovo,

locuitã majoritar de sârbi. Gate 31 este

deci un punct de trecere a frontierei

provizoriu, înfiinåat dupã preluarea de

cãtre ONU a administraåiei locale.

În Zubin Potok lucreazã poliåiæti

de frontierã locali, monitorizaåi de

specialiæti internaåionali. Ca IPO

(ofiåeri internaåionali de poliåie), ei

supervizeazã activitatea poliåiætilor

locali, sub aspectul respectãrii

procedurilor, acordã asistenåã, creeazã

sau îmbunãtãåesc baze de date æi multe

altele; experienåa acumulatã de-a lungul

anilor în PTF Giurgiu de cãtre Adrian

Dobre æi Cristian Meca face ca aceætia

sã nu aibã nici un fel de dificultãåi în

activitatea din punctul de frontierã,

în special sub aspectul verificãrii

autenticitãåii paæapoartelor, vizelor æi al

elaborãrii analizelor de risc; mai mult,

prin competenåa lor profesionalã, æi-au

câætigat chiar de la început respectul

colegilor internaåionali. Iar prin faptul

cã locuiesc într-o zonã muntoasã

foarte frumoasã, æi-au „câætigat” „oful“

celor care locuiesc în Priætina sau

în împrejurimile ei poluate!

Subsemnatul, Rãzvan Budeanu,

îmi desfãæor activitatea în cadrul

Aparatului Central – Unitatea de

Poliåie Internaåionalã, ca adjunct al

æefului unitãåii de Crimã Organizatã.

Structura din care fac parte se ocupã

cu marea criminalitate organizatã,

cazuri sensibile care implicã corupåie,

spãlare de bani, cazuri care nu pot

fi instrumentate de cãtre poliåia

localã – KPS (Kosovo Police Service).

Unitatea a fost înfiinåatã în luna august

2006, prin desprinderea poliåiætilor

internaåionali din Direcåia de Crimã

Organizatã de KPS (unul dintre motivele

acestei separãri a fost faptul cã orice se

discuta în birouri se regãsea a doua zi în

ziare). Sã dau câteva detalii despre unul

dintre cazurile pe care le am în lucru:

spãlare de bani la cel mai înalt nivel. În

ultima operaåiune, doi dintre suspecåi au

û


fost arestaåi (unul este directorul celei

mai mari bãnci din Kosovo, iar al doilea

este Prim-Consilier al Primului Ministru

– Agim Ceku). Aceætia sunt suspectaåi cã

au spãlat mai multe milioane de euro

prin Fondul de apãrare al lui Ramush

Haradinaj (fostul prim-ministru din

Kosovo, preæedinte al unui partid

politic, în prezent se aflã la Haga, fiind

suspectat pentru crime de rãzboi).

Pentru prima relatare din Kosovo

am lãsat-o pe Zinaida sã prezinte

activitatea ei, precum æi primele

impresii din misiune.

Zinaida Feodot: Sunt al treilea poliåist

de frontierã din Constanåa care participã

la o misiune ONU în Kosovo. Ceilalåi

doi ofiåeri, Marius Cristea æi Marius

Chirilã, æi-au încheiat misiunea anul

trecut, ei desfãæurându-æi activitatea

timp de doi ani în cadrul UNMIK.

Din decembrie 2006, dupã

ce am fost purtãtor de cuvânt al

DPF Constanåa, am intrat întro

altã “dimensiune” a vieåii de

poliåist… Tot ce am citit înainte de

misiune despre zona aceasta, toate

poveætile pe care le-am auzit de la

cei care le-au trãit în Kosovo ori în

alte misiuni internaåionale, ONU

sau OSCE, credeam la momentul

respectiv cã m-au pregãtit suficient

pentru ce aveam sã gãsesc aici; iar

îndoiala mea majorã era legatã de

competenåa profesionalã … „oare

o sã fac faåã la tot ce înseamnã o

misiune internaåionalã…?”

Æi m-am trezit în decembrie,

în prag de Crãciun, departe de

tot ce îmi era drag æi familiar, în

uniforma Poliåiei Naåionale, în

bocancii naåionali, total ineficienåi

pentru temperatura de afarã, într-o casã

în care cei mai aæteptaåi prieteni erau

„struia” (în limba sârbã = curentul

electric) æi apa caldã, în mijlocul unor

oameni atât de diferiåi faåã de mine æi

unii faåã de alåii...

Au trecut deja trei luni de misiune æi

acum ætiu sã discern tot ce se întâmplã

æi tot ce mi se întâmplã aici.

Dupã douã sãptãmâni de instructaje

în Centrul de Pregãtire al misiunii (PTC…

prescurtãrile astea pentru orice m-au

nãucit la început…!), cu CV-ul în mânã

m-am dus, timoratã, la interviu…acum

zâmbesc amintindu-mi de începutul

meu aici…

Æi, din ianuarie 2007, lucrez

în cadrul, sã-i zicem, Direcåiei de

Combatere a Infracåionalitãåii a

misiunii, la “Commissionar’s Oversight

Investigation Unit”, ca investigator.

Suntem aici ofiåeri din æapte åãri; am

norocul de a mai avea æi un coleg

român, care la momentul acesta este

adjunctul unitãåii.

û

Munca de investigator aici, în unitatea

mea, ar putea stârni multe ridicãri de

sprânceanã acasã… în principiu. Pe

baza investigaåiilor fãcute de aceastã

unitate se dã sau nu avizul pentru

procurorii, judecãtorii sau consilierii

juridici, care aplicã pentru funcåii de

conducere în Departamentul de Justiåie

sau în organizaåii multinaåionale, ori

care sunt desemnaåi în anumite cazuri

„mai sensibile”.

Am lucrat deja æi cu judecãtori

albanezi æi judecãtori sârbi… este

„interesant” sã lucrezi cu translator (mai

exact, LA - language assistant, localnici,

vorbitori nativi de sârbã sau albanezã),

sã cauåi case pe strãzi care nu existã

sau pe care nu le ætie nimeni, sã vezi

cum un judecãtor este uimit cã tu eæti

uimit de faptul cã nu plãteæte taxe pe

proprietatea dobânditã cu æapte ani în

urmã æ.a.m.d.

Între timp, am fãcut æi cursul de

„traineri” (instructori) internaåionali de

poliåie (foto sus), unde am fost singura

femeie… „ever” (adicã dintotdeauna),

spun profesorii de la PTC.

O altã experienåã ineditã

pentru mine; eram curioasã

ce poate învãåa un absolvent

de psihosociologie de la ANI

de la un curs de o sãptãmânã

… æi aæa mi-am mai eliminat

câteva prejudecãåi…

Un întreg “jurnal de

front” se poate scrie zi

de zi aici… sau mãcar o

corespondenåã detaliatã æi

pertinentã din “teatrul de

operaåii”… æi tot nu ai o

imagine exactã, decât dacã

trãieæti toate lucrurile acestea

aici, printre internaåionali æi

localnici, în zonele sârbeæti

sau albaneze, vãzând trupele

KFOR pe æosea, dormind cu

pistolul la îndemânã sau bucurându-te

cã åi-au înflorit copacii din faåa casei æi

cã este “struia”…

Oricum, cea mai mare realizare,

din punctul meu de vedere, este cã

întâlneæti persoane din spaåii culturale

diferite, ceea ce îåi “antreneazã”

permanent abilitãåile de relaåionare æi te

face sã înåelegi cã este o lume întreagã

acolo, în afara mediului tãu … doar sã

vrei sã fii deschis … Æi am mai înåeles

ceva de când sunt aici, deæi pânã acum

credeam cã doar alåii sunt “frumoæi æi

deætepåi” pe lumea asta, am înåeles cã

sunt o norocoasã cã m-am nãscut în åara

mea, fãrã sã fie vorbe mari.

Deoarece acesta este doar un

început în relatarea evenimentelor din

teatrul de operaåii Kosovo, vom reveni

cu amãnunte despre fiecare în parte în

numerele viitoare.

Rãzvan BUDEANU

æi Zinaida FEODOT

21


DROGURILE - V - Halucinogene

22

Produse vegetale obåinute

din cânepã

Cânepa (Cannabis sativa L) are

mai multe varietãåi sau subspecii, uæor

diferite între ele din punct de vedere

morfologic, biologic sau chimic. Cânepa

cuprinde douã specii: Cannabis sativa

sau cânepa obiænuitã æi Cannabis indica

sau cânepa indianã. Specia Cannabis

sativa cuprinde douã subspecii: Culta,

care este cânepa cultivatã pentru fibrã æi

subspecia spontanã - Cannabis ruderalis

sau cânepa sãlbaticã, întâlnitã spontan æi

în åara noastrã prin culturi, pe marginea

drumurilor sau æanåurilor. Faptul cã

Legea 143/2000 a inclus cânepa

(cannabis sativa) pe lista „produselor

aflate sub control naåional” nu constituie

un impediment în cultivarea cânepii

textile. Cânepa este singura plantã

din lume care biosintetizeazã anumiåi

compuæi chimici numiåi cannabinoizi.

Pe faåa interioarã a frunzelor existã

niæte peri glandulari care secretã o

rãæinã. Depistarea acestor peri glandulari,

dupã examinare microscopicã a unor

fragmente vegetale, reprezintã un

indiciu important în stabilirea naturii

produsului vegetal.

Pentru extragerea drogurilor: -

marijuana æi haæiæ - este folositã cânepa

indianã, care se deosebeæte de cânepa

pentru fibrã prin tulpina foarte ramificatã,

începând chiar de la primul internod,

tulpina având o înãlåime de 1-1,5m.

Substanåele narcotice sunt produse de

periæorii secretori, mai ales de cei de pe

înveliæul florilor femele æi frunzele din

zona inflorescenåei femele.

Substanåa cu proprietãåi psihoactive,

din cauza cãreia sunt plasate sub control

internaåional aceste produse vegetale,

este “delta – 9 - tetrahidrocannabinolul

(THC)”.

Prezentarea pe piaåa ilicitã de droguri

poate reprezenta un indiciu important în

stabilirea zonei de provenienåã a acestor

droguri de naturã vegetalã.

Produsele vegetale obåinute din

cânepã (Cannabis sativa L) sunt:

• Cannabis, iarbã de cannabis;

• Marijuana;

• Rãæinã de cannabis;

• Ulei de Cannabis.

Cannabisul se obåine prin recoltarea

inflorescenåelor femele (uneori æi

mascule) ale plantei Cannabis sativa L,

însoåitã sau nu de înlãturarea seminåelor

de cânepã. Uneori, acestui produs

vegetal i se adaugã æi frunze uscate de

cânepã.

Atunci când produsul vegetal

distribuit pe pieåe ilicite este format

numai din frunze de cânepã uscate æi

mãrunåite, fãrã inflorescenåe æi seminåe,

acesta este denumit cu termenul de

“marijuana”.

Când se recolteazã numai

inflorescenåele femele æi se înlãturã

seminåele, produsul vegetal rezultat se

numeæte “sinsemila” æi este foarte cãutat

pe piaåa ilicitã a drogurilor.

Modul de prezentare pe piaåa ilicitã:

• produs vegetal de culoarea verde,

mãrunåit, cu sau fãrã seminåe, cu miros

aromat;

• baloturi, ambalate în pânzã;

• beåe împletite diferit, în funcåie de

zona de provenienåã;

• produs vegetal uscat æi mãrunåit,

divizat în sãculeåi din material plastic

transparent;

• plante întregi, uneori recoltate

înainte de maturitate.

Rãæina de Cannabis

• pulbere de culoare brunã sau

brun-verzuie;

• substanåã solidã, de culoare verdebrun,

cu aspect rezinos, lucioasã sau

û


matã, cu miros specific, aromat;

• turte cu forme æi dimensiuni

diferite, ætanåate cu anumite simboluri,

ambalate în pânzã sau celofan, în

funcåie de zona de provenienåã.

Ulei de Cannabis

• Substanåã cu aspect de ulei vâscos,

dens, brun închis, cu miros specific.

Mod de administrare

Iarba de Cannabis, Marijuana,

Cannabisul se fumeazã ca atare

sau în amestec cu tutun, sub forma

unor åigãri artizanale (rãsucite la

ambele capete, numite uneori

“Jointuri”). Haæiæul se fumeazã

ca atare sau amestecat cu tutun,

în åigarete artizanale. Se poate

administra, în fragmente mici,

pe cale oralã. Uleiul de haæiæ se

fumeazã dupã aplicarea lui pe foiåa

unei åigarete. Se poate administra

æi pe cale oralã.

Acåiunea produselor

vegetale obåinute din cânepã

asupra organismului uman

Substanåa psihotropã din

cânepã este THC-ul. THC-ul

induce numai dependenåã psihicã.

THC-ul a fost preparat æi prin

sintezã. Compusul obåinut se

numeæte Dronabinol æi are proprietãåi

antiemetice, fiind util în tratarea stãrii

de greaåã sau a senzaåiei de vomã.

Dronabinolul stimuleazã pofta de

mâncare la pacienåii bolnavi de SIDA,

reduce tensiunea intraocularã din

glaucom, scade intensitatea spasmelor

musculare din epilepsie.

û

Marijuana este cel mai frecvent

drog ilicit utilizat în lume æi mult

mai periculos decât cred, de obicei,

consumatorii. Marijuana este un

halucinogen mediu, care are efecte

antidepresive æi dezinhibitoare ca æi

alcoolul. Consumul acestui stupefiant

determinã apariåia mai multor simptome:

uscãciunea gurii æi a gâtului, accelerarea

ritmului cardiac, scãderea echilibrului,

diminuarea memoriei recente etc. El este

cãutat deoarece produce o stare de bine,

însoåitã de relaxare æi visare, provocând

iluzii consumatorilor mai uæor sugestivi

æi modificã percepåiile.

Efectele consumului:

De aceea devin extrem de periculoase

condusul maæinii, motocicletei æi al

bicicletei în aceastã stare æi desfãæurarea

unor activitãåi folosind diverse utilaje æi

maæini. Dozele mai puternice

produc reacåii mai intense,

alterând puternic percepåiile,

provocând crize de paranoia

sau halucinaåii. Consumul de

marijuana scade æi capacitatea

creierului de a acumula æi

memora informaåii.

Un studiu efectuat a

demonstrat cã incapacitatea

de concentrare, de analizã

æi sintezã, persistã æi la 24

de ore dupã ultima prizã.

Studii mai recente, efectuate

pe loturi de adulåi, aratã clar

cã marijuana poate provoca

pierderi ireversibile ale

capacitãåilor intelectuale. Mai

mult, consumatorul cronic al

stupefiantului amintit este expus

la rãceli frecvente, pneumonii,

bronæite, emfizem pulmonar æi

astm bronæic. Cu timpul, din

cauza deteriorãrii plãmânilor

æi a cãilor respiratorii, creste

riscul de cancer. Acest risc,

determinat de substanåele

chimice toxice din cannabis,

este de 5 ori mai mare la

fumãtorii de marijuana decât

la fumãtorii de tutun. Marijuana scade

æi starea de imunitate a organismului,

adicã puterea de a lupta cu bolile

æi infecåiile, influenåeazã sistemul

endocrin, adicã secreåia hormonilor,

poate provoca întârzierea pubertãåii æi

reduce producerea de spermã la tineri,

iar la femei tulburãri de ciclu æi inhiba

ovulaåia.

Efectele pe termen

scurt ale consumului

de marijuana

* somnolenåa, apatia,

creæterea apetitului,

dificultãåi în perceperea

timpului;

* scãderea capacitãåii de

concentrare æi memorare,

pierderea capacitãåii de

coordonare, accelerarea

bãtãilor inimii, înroæirea

ochilor;

* absenåa inhibiåiilor,

simptome paranoide,

halucinaåii, neliniæte.

Efectele pe termen

lung ale consumului

de marijuana

* apariåia bolilor cronice pulmonare

(bronæitã, cancer);

* scãderea plãcerii sexuale;

* dependenåa psihicã æi instalarea

toleranåei.

Semnele care apar la o persoanã care

tocmai a consumat marijuana:

* ochii foarte roæii;

* pupilele mãrite;

* ameåealã æi mers nesigur;

* tulburãri ale memoriei de scurtã

duratã (nu prea îæi aminteæte ceea ce

tocmai s-a întâmplat);

* poftã de mâncare exacerbatã (în

special dulciuri);

* atunci când efectul scade, dupã

câteva ore, apare senzaåia de somn

irezistibil.

Haæiæ-ul

Modul de obåinere - Preparat din

raæinã de cannabis care se amestecã

cu cearã.

Aspect: Pachete sau cocoloaæe maro

sau negre(tablete de diverse culori,

în funcåie de zona de provenienåã:

kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre

(Afganistan, cele mai puternice).

Efecte pe termen scurt: beåie

euforicã æi expansivã.

Efecte pe termen lung: veritabile

crize de depersonalizare (cannabism).

Consumul îndelungat, fie æi în doza

moderatã, duce la o stare de apatie æi

de lenevie, la alterãri ale bronhiilor, la

o îmbãtrânire prematurã, la o slãbire a

sistemului imunologic æi la tulburãri ale

gândirii.

Iulian PUICÃ

23


Controlul de frontierã æi cooperarea PFR,

analizate la Timiæoara

În perioada 15-16 martie a.c., în cadrul

Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã

cu Germania «Continuarea dezvoltãrii

capacitãåii Poliåiei de Frontierã Române

de a aplica acquis-ul Schengen æi al

Managementului Frontierei», la sediul

DPF Timiæoara, a avut loc un seminar

de consultare în care au fost prezentate,

pe baza rapoartelor întocmite anterior,

situaåia existentã la ora actualã în cadrul

structurilor teritoriale ale PFR.

S-au dezbãtut evaluãrile

experåilor germani, constatate

în timpul vizitelor de lucru în

zona de competenåã a DPF

Timiæoara æi Giurgiu, cu privire

la procedurile de control la

frontierã, lupta împotriva

criminalitãåii transfrontaliere,

precum æi cooperarea

naåionalã æi internaåionalã pe

baza analizei de risc regionale,

conform standardelor UE æi

estimarea dezvoltãrii viitoare

a structurilor operative ale

Poliåiei de Frontierã Române.

La activitate au participat

poliåiæti de frontierã cu funcåii

de conducere din cadrul DPF

Timiæoara æi Giurgiu precum æi structurile

judeåene subordonate acestora, iar

din partea germanã, expertii Hermann

Onken æi Erwin Ziegler. Din partea

IGPF, a participat comisarul-æef Diaconu

Nicolae, responsabil de componenta trei

a programului.

Monitorizarea efectuatã de experåii

germani a avut loc, în cadrul DPF

Timiæoara æi în cele trei inspectorate

judeåene ale poliåiei de frontierã din

Timiæ, Caraæ Severin æi Mehedinåi, în

perioada 22-26 ianuarie a.c. Aceasta a

fost realizatã de reprezentanåi ai Poliåiei

de Frontierã Germane æi a avut ca scop

stabilirea capacitãåii de funcåionare a

autoritãåilor poliåiei de frontierã la nivel

regional æi judeåean, precum æi stadiul

implementãrii æi aplicãrii dispoziåiilor

europene, relevante în materie de

protecåie a frontierelor externe æi interne

ale Uniunii Europene.

Au fost evaluate modul æi metodele

de aplicare a normelor referitoare la

respectarea standardelor de control æi

supraveghere, prevãzute de reglementãrile

comunitare europene.

În cadrul lucrãrilor s-a evidenåiat faptul

cã poliåiætii de frontierã români de la toate

nivelurile au o motivaåie înaltã, sunt bine

pregãtiåi æi s-au adaptat din timp æi în

mod corespunzãtor pentru

etapa aderãrii la Uniunea

Europeanã æi, implicit, pentru

cerinåele mai strict impuse în

acest context.

Cooperarea cu statele

membre æi cu alte state,

reprezintã o dovadã certã a

dorinåei Poliåiei de Frontierã

din România de a realiza æi

menåine contacte strânse

æi relevante, inclusiv dupã

aderare.

În cea de-a doua zi a

lucrãrilor seminarului, la

dezbateri, a fost prezentã æi

o delegaåie a autoritãåilor de

frontierã din Republica Serbia,

reprezentatã la nivelul Împuternicitului

de Frontierã pentru Sectorul numãrului

2 Vrsac.

Viorel ALEXE

În perioada 19-20 martie a.c.

inspectorul principal Paul-Cezar Rotaru,

ofiåer specialist din cadrul Direcåiei

de Combatere a Migraåiei Ilegale din

IGPF, a participat la Haga, în Olanda,

la „Întâlnirea anualã operaåionalã æi

strategicã a experåilor în combaterea

facilitãrii imigraåiei ilegale”. Lucrãrile

întâlnirii s-au desfãæurat la sediul HQ-

EUROPOL æi au fost prezidate de

liderul Grupului pentru Imigraåie Ilegalã

din cadrul EUROPOL Mikael Jensen,

care a adresat un „cãlduros bun venit

României în Uniunea Europeanã”,

exprimându-æi convingerea cã Poliåia de

Frontierã Românã va continua cu succes

cooperarea cu instituåiile de aplicare a

legii ale Uniunii Europene.

EUROPOL este o instituåie pentru

aplicarea legii care are ca principal obiect

de activitate, schimbul de informaåii

referitoare la infracåiuni comise pe

teritoriul Uniunii Europene.

24

OFIÅER ROMÂN LA HAGA

În spiritul îndeplinirii

rolului asumat de

cãtre EUROPOL prin

Convenåia Europol, în

ceea ce priveæte imigraåia

ilegalã – pentru a sprijini

statele membre în

prevenirea, investigarea æi

analizarea infracåiunilor

cercetate – æi având în

vedere ultimele iniåiative

politice æi legale

relevante în combaterea

facilitãrii imigraåiei

ilegale, obiectivele

întâlnirii au fost:

• întãrirea cooperãrii între autoritãåile

statelor membre, statelor teråe æi partenerii

importanåi din cadrul Comunitãåii

Agenåiilor Internaåionale de Aplicare

a Legii (Centrului Internaåional pentru

Dezvoltarea Politicilor de Migraåie

- ICMPD, FRONTEX, EUROPOL)

responsabile în combaterea facilitãrii

imigraåiei ilegale;

• schimbul de informaåii privind

noile ameninåãri æi moduri de operare

identificate;

• optimizarea æi coordonarea

resurselor åãrilor æi organizaåiilor

internaåionale pentru combaterea

facilitãrii imigraåiei ilegale în

conformitate cu competenåele

fiecãreia, în vederea obåinerii

unui beneficiu maxim din

acåiunile comune desfãæurate.

La întâlnire au fost invitaåi

reprezentanåi ai statelor membre

æi partenere, SUA, ai Centrului

Internaåional pentru Dezvoltarea

Politicilor de Migraåie (ICMPD) æi

FRONTEX.

Ofiåerul român a prezentat

tema „Fenomenul Migraåiei Ilegale în anul

2006”, cu accent pe rutele de migraåie æi

„modus operandi” al cetãåenilor chinezi,

care au ca destinaåie România sau sunt

în tranzit spre statele vest-europene.

Prezentarea a fost apreciatã ca foarte bunã,

copii ale acestei prezentãri, pe suport CD,

fiind distribuite participanåilor odatã cu

Buletinul Informativ al EUROPOL. (C.R.)

û


Cum motivezi diferite tipuri

de personalitate

Un bun manager îæi modificã tipul

de a conduce astfel încât membrii

echipei sale sã obåinã cele mai bune

rezultate posibile. El trebuie sã åinã

cont de tipul lor de personalitate,

întrucât tehnicile motivaåionale nu se

pot aplica tuturor la fel.

Iatã câteva din cele mai comune

tipuri de personalitate æi care este cel

mai potrivit mod de a le influenåa.

Conducãtorul înnãscut

Acesta acåioneazã ca æi cum este

conducãtorul echipei, chiar dacã

nu a ajuns încã în aceastã poziåie.

Este persoana care întotdeauna preia

cuvântul, se oferã sã conducã un grup,

sã influenåeze ceea ce se întâmplã.

Cum motivezi o astfel de persoanã?

Nu privi aceastã tendinåã înnãscutã

de a prelua conducerea ca pe o

ameninåare. Mai bine profitã de ea!

Încurajeazã aceæti angajaåi sã conducã

întrunirile cu echipa æi sã organizeze

evenimente. Pune-i în contact cu

oameni care i-ar putea învãåa alte calitãåi

necesare pentru a conduce, precum

tactul æi diplomaåia. Cautã oportunitãåi

pentru a promova aceste persoane - cel

mai probabil ei nu vor face mult timp

parte din echipã dacã simt cã nu au

æanse de a avansa.

Sociabilul

Existã aproape în orice firmã. Este

acea persoanã care vine la lucru

dar îæi pierde cea mai mare parte a

timpului vorbind cu colegii. Mai mult

socializeazã decât lucreazã. Cel mai

adesea este æi persoana care a împrãætiat

toate zvonurile din firmã æi care bârfeæte

fiecare gest al celorlalåi colegi.

Ce poziåie trebuie sã iei tu ca æi

manager ca sã motivezi sociabilul?

În primul rând stabileæte pentru el

standarde mai aspre. Dacã îi dai un

proiect-douã, în plus, probabil cã nu va

mai avea atât timp ca sã stea de vorbã.

Dacã vezi cã nu vrea sã lucreze poåi

lua aceastã persoanã deoparte pentru

a discuta personal cu ea acest lucru.

Aratã-i cã timpul pierdut în conversaåii,

care nu au legãturã cu munca, îi

limiteazã posibilitatea de a prelua

sarcini suplimentare æi, prin urmare, de

a avansa în carierã.

Persoana nesigurã

Acest angajat are impresia cã nu face

nimic aæa cum ar trebui. Este permanent

în biroul tãu întrebând dacã modul în

care îndeplineæte o sarcinã este cel mai

indicat, chiar dacã, în prealabil, aåi mai

discutat acest aspect. Îi este atât de fricã

sã nu facã o greæealã sau sã nu fie pe

placul colegilor æi managementului încât

este imobilizatã de fricã æi insecuritate.

Cum poåi ajuta aceastã persoanã?

Probabil cã æi pânã acum i-ai transmis

des evaluãrile tale asupra muncii ei.

Continuã sã procedezi astfel. Ar fi

indicat ca, în loc sã îi spui ce sã facã, sã

o încurajezi sã ia propriile decizii. Laudo

cu generozitate atunci când obåine

rezultate bune; atunci când lucrurile

nu merg aæa cum ar fi trebuit, ajut-o sã

înveåe din greæelile pe care le-a fãcut.

Nu îi spune niciodatã cã este incapabilã.

Dacã încurajezi asumarea riscului fãrã a

pedepsi însã pentru posibilele rezultate

negative poåi ajuta angajatul nesigur sã

îæi depãæeascã frica.

Inovatorul, Impulsivul

Aceastã persoanã ia deciziile pe

loc, fãrã a cântãri prea mult. Nu îi plac

sarcinile administrative æi poate jongla

cu uæurinåã cu mai multe proiecte. Se

plictiseæte repede æi se simte cel mai

bine atunci când întreaga firmã este în

fierbere datoritã unor situaåii inedite.

Entuziasmul acestei persoane trebuie

valorificat, dar în acelaæi timp sã i se

atragã atenåia æi asupra importanåei

analizãrii atente a situaåiilor înainte de

a acåiona. Întreab-o cum a luat decizia

æi dacã nu ar fi fãcut ceva cu totul

diferit dacã ar mai fi aæteptat câteva

ore. Aratã-i cã apreciezi rapiditatea

cu care acåioneazã, ceea ce îi permite

sã respecte termenele proiectelor, dar

accentueazã æi importanåa analizei.

Fii atentã cã aceastã persoanã sã aibã

sarcini cât mai variate. Poåi lãsa în grija

ei proiectele care trebuie terminate cel

mai rapid întrucât se potriveæte perfect

modului de a fi al impulsivului.

Evident, într-o firmã se întâlnesc

mult mai multe personalitãåi decât cele

prezentate mai sus. Cu puåinã atenåie

se poate cunoaæte ceea ce motiveazã

fiecare individ în parte, astfel încât æi tu

æi el sã puteåi avansa în cariera voastrã.

Gabriela RADU

Cu ocazia Zilei de 8 Martie, personalul Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de

Frontierã Constanåa a adus o fãrâmã de bucurie æi o razã

de soare în sufletele doamnelor din Cãminul de bãtrâni

nr.1 Constanåa.

Cu aceastã ocazie, în afara urãrilor de sãnãtate, bucurii

æi împliniri au fost oferite flori, produse de patiserie, sucuri,

fructe, iar gândurile bune au fost transmise pe melodiile

formaåiei Marea Neagrã, care o are drept solistã pe Mariana

Ene, agent al Æcolii Poliåiei de Frontierã Constanåa.

Bãtrânii au fost entuziasmaåi æi fericiåi de momentele

oferite de colegii noætri, ochii jucându-le în lacrimi de

bucurie.

“Ne-aåi întinerit cu 20 de ani!”, le-au spus aceætia la

plecare poliåiætilor de frontierã, sãrutându-i cu dragoste æi

urându-le, la rândul lor, tradiåionalul “LA MULTI ANI!”.

û

25


TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU

Constituirea unor structuri fiabile

de ripostã antiteroristã reprezintã,

din ce în ce mai mult, o preocupare

majorã pentru foråele speciale æi pentru

structurile de profil de tip ACVILA sau

Brigada Vlad Tepeæ, din MAI, precum

æi pentru cele din cadrul Serviciului de

Protecåie æi Pazã.

Necesitatea cunoaæterii în

detaliu a pregãtirii psihice, fizice

æi de specialitate a teroriætilor,

în contextul spãlãrii creierelor

viitorilor candidaåi la grupãrile

teroriste, al îndoctrinãrii religioase

æi nu numai, al instruirii pe baza

unor modele desprinse din Marea

Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea

de la un membru Al-Quaeda, „Cum

sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa

anchetatorilor serviciilor speciale”,

impune, mai mult decât oricând,

o atenåie aparte în înåelegerea

reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o

nouã viziune în selecåia æi pregãtirea

luptãtorilor antiteroriæti.

26

- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat,

æeful Departamentului Ordine

æi Siguranåã Publicã din MAI

- dr. Nicolae RADU,

æeful Centrului Expertizã

æi Asistenåã Psihologicã - SPP

- urmare din numãrul trecut -

5. Luptãtorul antiterorist

Pentru a face faåã solicitãrilor,

luptãtorii se instruiesc în condiåii

dure, de multe ori insuportabile.

Ei sunt învãåaåi sã considere cã

limitele fizice sunt dependente în

mare mãsurã de felul cum gândesc.

Strâns legate de pregãtirea fizicã a

luptãtorului sunt capacitãåile sale

motrice. Un luptãtor neîndemânatic,

stângaci în cãåãratul pe frânghie sau

în mânuirea armamentului din dotare

nu face decât sã expunã situaåiilor de

risc grupul în care acåioneazã.

Prin pregãtire æi antrenament

luptãtorul antiterorist trebuie sã fie cât

mai aproape de felul de a fi al unui

terorist adevãrat. Fãrã sã înåeleagã

manifestãrile acestuia, fãrã sã åinã

seama de sentimentele ce susåin actul

terorist, luptãtorul antiterorist riscã

sã rãmânã prins într-un cleæte în faåa

situaåiilor de risc terorist. Æi din acest

motiv, exerciåiile tactice au un grad

sporit de dificultate æi de risc.

Misiunile luptãtorilor antiteroriæti

sunt complexe æi foarte multe dintre

ele se realizeazã în afara controlului

conætient analitic. Acest lucru este

posibil prin intermediul deprinderilor

foarte bine puse la punct (transformate

în priceperi æi abilitãåi), pe care æi le

formeazã în antrenamente complexe

æi îndelungate.

Din cercetãrile iniåiate asupra

profilului caracteristic luptãtorului

antiterorist cu ajutorul Monografiei

Profesionale (MPA - 1) luptãtorul

antiterorist dispune de urmãtoarele

calitãåi, reprezentate astfel în tabelul

alãturat.

Dintre calitãåile considerate cele

mai importante pentru profesia de

luptãtor antiterorist, 92% dintre

cei examinaåi au apreciat pe prima

poziåie curajul, urmat de calitãåile

fizice (89%) æi de pregãtirea

profesionalã (84%).

Printre factorii cu impact negativ

asupra îndeplinirii misiunilor de luptã

NIVELUL CALITÃÅI LUPTÃTORI

ANTITERORIÆTI

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în micã mãsurã

în foarte micã mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în micã mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în micã mãsurã

în foarte micã mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

în foarte mare mãsurã

în mare mãsurã

Echilibru psihic 94%

6%

Simåul

responsabilitãåii

Capacitate de

execuåie

Spirit de

iniåiativã

92%

8%

97%

3%

89%

11%

Atenåie 94%

6%

Memorie 86%

14%

Toleranåã la

frustrare

Capacitate de

analizã

Independenåã

8%

86%

3%

3%

78%

14%

8%

39%

53%

8%

-

Autocontrol 91%

9%

Camaraderie 86%

14%

û


LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUAEDA ALBÔ

a fost amintitã æi lipsa unor mijloace

tehnice (91%). Drept defecte majore,

dezaprobate, au fost menåionate:

individualismul (81%) æi minciuna

(86%). Din punct de vedere nervos,

cele mai solicitante situaåii sunt vãzute:

lipsa de informaåii referitoare la misiune

(78%), lipsurile materiale (lipsa unei

locuinåe) (85%).

Pe baza datelor prezentate, se poate

anticipa în raport cu profilul modal

(specializat) caracteristic luptãtorului

cã în fizionomia acestuia se detaæeazã

curajul, abilitãåile fizice, pregãtirea de

specialitate, camaraderia. În proporåie

de 93% dintre cei evaluaåi conside

cã un grup de intervenåie antiteroristã

trebuie sã fie unit, ca o adevãratã

familie.

În îndeplinirea misiunilor este

necesar sã fie concepute soluåii pentru

rezolvarea situaåiilor noi, imprevizibile

æi problematice. În aceste cazuri,

91% dintre luptãtori apreciazã cã un

rol important revine acuitãåii vizuale

æi auditive, care asigurã perceperea

rapidã a poziåiei în spaåiu,

a raporturilor reciproce æi

a deplasãrii obiectelor æi

obiectivelor.

În ceea ce priveæte atenåia,

sunt de reåinut: puterea de

concentrare, stabilitatea

æi rezistenåa acesteia în

condiåii de stres, precum æi

în condiåii de monotonie.

Echilibrul psihic, încrederea

în propriile foråe sunt regãsite

ca însuæiri de bazã ale unui

luptãtor antiterorist de 94%

dintre cei evaluaåi.

Fãrã sã insistãm asupra

elementelor de detaliu,

rezultate din aplicarea unor

instrumente de investigare

psihologicã, precum

Spectrum CPI- 260 sau 16

PF - 5, aflate sub copyright

International æi administrate

în România de D&D

Research, din datele obåinute (+Cs,

+Sy, +Sp, +Sa,+Wb) se poate aprecia cã

luptãtorul antiterorist manifestã eficienåã

interpersonalã, dublatã de maturitate

socialã (+So, +To, +Gi). Scorul mediu

înregistrat în jurul lui T -50 înregistrat pe

scala Senzitivitate (Sn / M-F) subliniazã

profilul specific luptãtorului prin atribute

precum: fluenåã verbalã, implicare în

soluåionarea sarcinilor primite dar æi

note de prudenåã, sensibilitate, pe un

fond de frãmântãri personale.

û

Din perspectiva scorurilor medii

obåinute se poate observa cã acestea

se aflã deasupra mediei (T = 50), fapt

ce relevã un profil caracterizat prin

ambiåie æi eficienåã pe planul acåiunilor

sociale, maturitate, responsabilitate

în îndeplinirea sarcinilor, respectiv

misiunilor de luptã æi spirit de echipã.

6. „Teroristul trebuie sã fie împuæcat

de douã ori”.

În acest context, pe baza cunoaæterii

psihologice æi operative, se poate

aprecia cã în practica de lucru ce

caracterizeazã majoritatea structurilor

externe æi interne specializate în riposta

antiteroristã, prevenirea, descurajarea,

reacåia æi previziunea sunt obiectivele

de bazã ce revin unitãåilor de tip SEAL

(Sea Air Land), SAS (Special Air Force),

GEO (Grupul Especial de Opraciones)

Sayeret MAK TAL sau Delta Force.

Modul de acåiune æi rezultatele

obåinute îi recomandã pe cei din urmã,

drept cei mai buni specialiæti în salvarea

de ostatici æi anihilarea elementelor

teroriste. Luptãtorul din unitatea Delta

Force este singurul care învaåã cã un

terorist trebuie sã fie împuæcat de douã

ori. Æi acest lucru pentru a fi sigur cã nu

mai poate reveni în luptã.

Cu toate acestea, profesionalismul

unei structuri de ripostã antiteroristã, fie

cã se numeæte SAS (Special Air Force),

GEO (Grupul Especial de Opraciones)

sau Spetsgruppa Alfa (grupa specialã

A) sau Unitatea Specialã de Intervenåie

Antiteroristã ACVILA, Brigada Specialã

de Intervenåie Vlad Åepeæ æi, nu în

ultimul rând, Brigada Antitero (BAT)

sau Unitatea Specialã de Intervenåie

Antiteroristã din Serviciul de Protecåie

æi Pazã, acesta nu poate atinge limita

maximã de valoare. Întotdeauna, în

cadrul unei asemenea structuri, se mai

poate experimenta ceva nou. Copierea

æablonatã a unor acåiuni anterioare sau

slaba cunoaætere a capacitãåii reale a

luptãtorilor poate duce la dezastre. La

un moment de reflecåie îndeamnã æi

situaåia urmãtoare: în februarie 1978,

doi palestinieni l-au asasinat în Nicosia

pe Yusuf Sebai, prieten apropiat al

preæedintelui Anwar el Sadat. Dupã ce

au capturat mai mulåi ostatici, teroriætii

au cerut un avion autoritãåilor cipriote

pentru a se putea refugia în Orientul

Apropiat. Deoarece nici un aeroport nu

a permis aterizarea aparatului, avionul

s-a retras la Larnaca, dupã 21 de ore

de zbor. Egiptenii au lansat operaåiunea

în grabã, fãrã acordul pãråii cipriote.

Desantând dintr-un avion tip C – 130

Hercules, luptãtorii egipteni au luat

cu asalt avionul, dar au fost

atacaåi de Garda Naåionalã

Cipriotã. Rezultatul a fost

mai mult decât tragic,

egiptenii nereuæind sã

pãtrundã în avion, pierzând

æi 15 luptãtori. Paradoxal,

teroriætii dezorientaåi s-au

predat singuri autoritãåilor

cipriote.

Sarcinile unei unitãåi de

ripostã antiteroristã nu sunt

deloc uæoare, cu atât mai

mult cu cât grupurile teroriste

beneficiazã de o largã

susåinere politicã, dispunând

astfel, de armament modern

æi eficace. Toate acestea

obligã la o selecåie temeinicã

a luptãtorilor, bazatã pe

criterii reale de apreciere

valoricã æi mai puåin pe

acceptarea cantitãåii în

detrimentul calitãåii.

În acest context, se poate aprecia

cã cele patru mari acåiuni teroriste

- de la 11 septembrie 2001 din SUA,

11 martie 2004 din Madrid, 7 iunie

2005 din Londra, la care se adaugã

Beslanul, Moscova - au demonstrat

cã teroriætii moderni pot lovi orice

obiectiv, oriunde în lume, încercând

prin teroare, modificarea unor decizii,

chiar politice.

- va urma-

27


ACCIDENTUL DE CIRCULAÅIE

O PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - I

Cauze, consecinåe, mãsuri de prevenire

Accidentul este considerat, în

general, o întâmplare, o fatalitate. Cu

toate acestea, studiile întreprinse atât

la noi cât æi în strãinãtate incrimineazã

factorul uman în producerea a circa 80

– 90% din accidentele de circulaåie,

factorilor tehnici sau rutieri revenindule

doar 10 – 20% din cazuri. Creæterea

numãrului de accidente cu urmãri grave

au determinat ca „omul de la volan” sã

fie un permanent obiect de studiu,

aceasta cu atât mai mult cu cât, datoritã

consecinåelor sau urmãrilor grave,

accidentele sunt considerate în prezent

o problemã de sãnãtate publicã.

Un studiu efectuat de Catedra de

Sãnãtate Publicã æi Management din

cadrul Universitãåii de Medicinã æi

Farmacie „Carol Davila” Bucureæti

a evidenåiat faptul cã accidentele

reprezintã a 10-a cauzã de mortalitate

în lume æi a 9-a cauzã de povarã

economicã a åãrii, având

în vedere faptul cã un

decedat pe æosele costã

bugetul peste 130.000

USD, sumã ce include de

la costurile operaåiunilor

de descarcerare pânã la

pensiile de urmaæ. Pe

de altã parte, pierderile

economice provocate

de accidentele rutiere

reprezintã între 1 æi 3%

din PIB (Produsul Intern

Brut) al fiecãrei åãri, iar la

nivel global sunt de circa

518 milioane USD, din

care circa 100 milioane

USD în åãrile în curs de

dezvoltare (depãæind de

douã ori suma dedicatã

asistenåei financiare a acestora).

Totodatã, jumãtate din decesele prin

accidentele de circulaåie se produc la

populaåia tânãrã, respectiv bãrbaåi din

grupa de vârstã 15 – 44 ani - grupã

ce corespunde segmentului cel mai

productiv în sãnãtate al populaåiei. La

aceastã categorie de vârstã, accidentele

rutiere sunt pe locul doi, dupã SIDA,

ca principalã cauzã de morbiditate æi

moarte prematurã.

Uniunea Europeanã îæi manifestã

deschis îngrijorarea faåã de creæterea

numãrului de accidente rutiere care

sunt responsabile anual de aproximativ

50.000 de decese æi de suferinåa a

28

peste 150.000 de persoane invalide,

care afecteazã la rândul lor viaåa a

peste 200.000 de familii (emoåional,

economic æi prin procesele civile

sau penale) implicând costuri sociale

care depãæesc 160 miliarde de euro,

adicã 2% din produsul intern brut al

Uniunii. Îngrijorarea este cu atât mai

mare cu cât prognoza OMS pentru

anul 2020 indicã trecerea accidentelor

de circulaåie de pe locul 9 pe locul 3

la cauza deceselor, dupã sinucideri æi

afecåiuni cardiovasculare (æi acestea

din urmã provocate de stres, sãrãcie

æi suprasolicitare), estimându-se cã în

2020 decesele prin accidente rutiere

vor atinge cifra de 8,4 milioane – (NET

– Siguranåa rutierã în viziunea ONU

– Raportul Secretarului General).

Tocmai de aceea, obiectivul central al

åãrilor membre UE este reducerea cu

cel puåin 50% a numãrului de persoane

decedate prin accidente rutiere pânã în

anul 2010.

Odatã cu integrarea României

în UE, acesta devine automat æi

obiectivul nostru. La nivel mondial au

fost efectuate studii æi cercetãri menite

în primul rând sã tragã semnale de

alarmã asupra cauzelor æi efectelor,

iar în al doilea rând au permis lansarea

unor strategii æi programe naåionale

æi internaåionale de siguranåã rutierã,

pentru prevenirea accidentelor. Acesta

a fost æi scopul pentru care, începând

cu anul 2004, ziua de 7 Aprilie a fost

declaratã Ziua Mondialã a Sãnãtãåii

dedicatã Siguranåei Rutiere, desfãæuratã

sub sloganul: „Accidentul de circulaåie

nu este o fatalitate”.

Oboseala - principala

cauzã a accidentelor

Studiile efectuate la nivelul fiecãrei

åãri au evidenåiat cauze comune.

La nivel mondial s-a considerat cã

principala cauzã a accidentelor rutiere

este oboseala provocatã în special de

insomnie. În ultimii ani æi la noi în åarã

a crescut numãrul persoanelor care

prezintã tulburãri de somn (dificultãåi

de a adormi sau de a rãmâne adormit

– insomnie discontinuã sau chiar

continuã). Pentru a trage un semnal

de alarmã asupra acestui flagel

numit insomnie, ziua de 21 martie

a fost declaratã Ziua Internaåionalã

de Combatere a Insomniei. Conform

datelor statistice, durata somnului

s-a redus, în ultimul secol, cu 20%,

iar un procent de 20-30%

din populaåia adultã suferã

de insomnie din care 10%

prezintã insomnie severã.

45% din accidentele

rutiere æi peste 50% dintre

accidentele de muncã

sunt corelate cu somnul

insuficient, iar costurile

insomniei pentru societate

ating cifre impresionante,

numai în SUA depãæind

anual fabuloasa sumã de 100

miliarde dolari. Îngrijorãtor

este faptul cã majoritatea

persoanelor care suferã de

insomnie ignorã aceastã

suferinåã fãrã sã conætientizeze

efectele acesteia asupra

vieåii. Specialiætii francezi

în securitate rutierã, considerã cã

somnolenåa se aflã la originea a

30% dintre accidentele survenite pe

autostrãzi æi a 20% din cele petrecute

pe æosele. Aceætia considerã cã un

conducãtor auto din doi se priveazã de

somn înainte de plecarea în cãlãtoriile

de lungã duratã, înregistrând astfel

tulburãri ale vigilenåei la volan. Tot ei

considerã cã a fi la volan între orele

douã æi cinci dimineaåa mãreæte de 5,6

ori riscul producerii unui accident, iar

a dormi mai puåin de cinci ore, creæte

acest risc de 2,7 ori. De fapt, privarea

de somn are efecte la fel de nocive ca æi

consumul de alcool, ceea ce majoritatea

û


dintre oameni ignorã: 17 ore de veghe

– adicã sã te afli la volan la miezul nopåii

dupã o zi de activitate – echivaleazã

cu 0,5 grame de alcool în sânge, iar

24 ore de veghe înaintea urcãrii la

volan este un fapt la fel de periculos ca

æi o alcoolemie de un gram. Specialiætii

francezi au analizat inclusiv problemele

de igienã a somnului. S-a considerat cã

riscurile adormirii la volan sunt legate

æi de luarea anumitor somnifere æi a

altor tranchilizante consumate masiv de

cetãåenii francezi. De aceea, înainte de a

ne urca la volan trebuie sã dormim bine

æi, mai ales, sã nu fi luat somnifere.

Specialiætii englezi æi americani au

considerat æi ei cã principala cauzã a

accidentelor se datoreazã oboselii la

volan. Aceætia considerã cã efectele

somnolenåei æi oboselii la volan sunt:

• apariåia involuntarã a unor

episoade de somn paradoxal de 1-2

secunde numite microsomn;

• alterarea timpului de reacåie, a

deciziei æi vederii;

• probleme cu memoria pe termen

scurt æi gândire înceatã æi neclarã;

• scãderea performanåei, vigilenåei

æi motivaåiei;

• creæterea comportamentului

agresiv la volan.

Primele semne de recunoaætere a

oboselii sunt:

• dificultãåi în concentrarea atenåiei,

în åinerea ochilor deschiæi sau a capului

ridicat;

• vise cu ochii deschiæi æi apariåia

unor gânduri aleatoare;

• senzaåia de nisip în ochi æi nevoia

repetatã de frecare a lor;

• conducerea în zigzag æi omiterea

semnelor sau indicatoarelor rutiere;

• stare de neliniæte sau de iritare.

Mãsuri de prevenire a adormirii la

volan înainte de plecarea în cursã:

• dormiåi bine, cel puåin 8 ore;

• planificaåi drumul cu pauzã, la

fiecare 2 ore sau 100 mile (160 Km);

• Cãlãtoriåi în cabinã cu un partener

sau un pasager care sã observe semnele

de obosealã;

• Evitaåi folosirea medicamentelor

û

sau a consumului de alcool.

Mãsuri de prevenire a

adormirii la volan pe timpul

curselor lungi:

• Opriåi-vã într-un refugiu æi

dormiåi puåin;

• Lãsaåi partenerul sã vã

înlocuiascã la volan;

• Consumaåi puåinã cafea.

O altã cauzã a accidentelor o

constituie stresul, care afecteazã

calitatea variabilitãåii pulsului æi

aceasta la rândul ei influenåeazã

activitatea corticalã din creierul

uman, stresul fiind responsabil

pentru 60 – 80% din accidentele

de muncã æi pentru 75 – 90% din

vizitele la medicul de familie.

Un loc aparte îl ocupã stresul

ocupaåional, care tindedevinã

un fenomen global ce afecteazã

toate categoriile de angajaåi, toate

locurile de muncã din toate åãrile.

Studiile de specialitate aratã cã efectele

stresului ocupaåional sunt complexe æi

costisitoare atât pentru instituåie cât æi

pentru æofer æi familia lui.

POLIÅISTUL DE FRONTIERÃ

LA VOLAN

Poliåia de Frontierã – ca parte

integrantã a societãåii româneæti, a fãcut

eforturi pentru a se adapta cerinåelor

UE, atât din punctul de vedere al

legislaåiei de frontierã cât æi al dotãrii

tehnice. În domeniul auto, existã încã

unele deficienåe privind dotarea sau

încadrarea cu specialiæti (mecanici

auto), cu profesioniæti (conducãtori

auto), ceea ce face ca grija faåã de

tehnica auto existentã sã fie mult mai

mare. Practic, orice distrugere provocatã

atât de utilizarea defectuoasã, cât æi

de un accident rutier, indiferent de

cauze, atrage repercusiuni atât asupra

utilizatorului, care trebuie sã plãteascã

pagubele într-un timp foarte scurt,

cât æi asupra organizaåiei, îndeosebi

asupra eficienåei operative, o maæinã

în minus însemnând un echipaj în plus

care efectueazã misiunea pe propriile

picioare æi, automat, mai multã

obosealã. Prin urmare, consecinåele sunt

mult mai profunde æi se reflectã asupra

întregii activitãåi operative.

Preocuparea, grija deosebitã pentru

aceastã dotare este justificatã æi de

faptul cã tehnica auto are un impact

puternic asupra calitãåii muncii. Ea este

cea care eliminã multe din sursele de

stres specifice PF, cum ar fi: expunerea

organismului la temperaturi extreme, la

intemperii, efortul fizic datorat deplasãrii

fizice pe distanåe mari, sporirea încrederii

poliåiætilor în foråele proprii, motivarea

personalului, rapiditatea unei intervenåii

în cazul producerii unui eveniment de

frontierã, intimidarea infractorilor.

Acestea din urmã dau particularitate

poliåistului de frontierã care conduce

maæina instituåiei în operativ æi care, pe

lângã respectarea regulilor de circulaåie

ce revin oricãrui participant la trafic,

are æi atribuåii suplimentare. Poliåistul

de frontierã conduce autovehiculul

instituåiei fiind presat de timp, misiune,

æefi, dispoziåii sau de oboseala turelor de

serviciu. Toate acestea dau complexitate

activitãåii de conducãtor auto în PF, iar în

situaåia în care nu existã funcåii distincte,

nu existã profesioniæti în domeniu, nu

existã un timp destinat special pentru

întreåinerea autovehiculului, pentru

verificarea tehnicã, situaåia se complicã

æi mai mult.

Prin urmare, nu este acelaæi lucru

a conduce maæina instituåiei cu a

conduce maæina proprietate personalã,

pe care fiecare o curãåã când doreæte, o

reparã când are bani, o conduce atunci

când are nevoie, este dispus, vrea sã se

relaxeze…

Pentru a analiza æi evidenåia unele

particularitãåi de naturã psihologicã a

actului de conducere a autovehiculelor

din dotarea PF, a evidenåia cauzele

producerii accidentelor

rutiere cu tehnica

auto din dotarea PF,

a centraliza factori de

risc, agenåi stresori,

eventuale probleme,

a centraliza propuneri

pentru reglementarea

æi desfãæurarea în bune

condiåii a activitãåii

conducãtorului auto din

PF æi mai ales pentru a

pune la îndemâna celor

interesaåi un material

informativ privind

domeniul de referinåã,

la nivelul IJPF Mehedinåi

a fost efectuatã o

aplicaåie. Totodatã, studiul a urmãrit

depistarea eventualelor particularitãåi

care determinã poliåistul de frontierã

sã adopte o anumitã atitudine la

volan în afara orelor de program æi o

altã atitudine în timpul programului,

la volanul maæinii inscripåionate cu

însemnele Poliåia de Frontierã.

Mariana CENEA

– psiholog principal IJPF Mehedinåi

29


E U R O D A C

Unul dintre obiectivele incluse în

planul de mãsuri prioritare pentru

Integrarea în Uniunea Europeanã,

Capitolul 24 - Justiåie æi Afaceri

Interne a fost implementarea sistemului

EURODAC în România. Sistemul

European de Identificare Automatã

a Amprentelor (European Automatic

Fingerprint Identification System)

EURODAC a fost dat în funcåiune

în România începând cu data de

01.01.2007.

Sistemul permite compararea

amprentelor solicitanåilor de azil æi a

anumitor grupuri de imigranåi ilegali, cu

cele stocate anterior în baza de date, în

scopul de a stabili statul responsabil cu

examinarea cererii de azil. EURODAC

este un important instrument pentru

dezvoltarea Sistemului European Comun

pentru Azil, împreunã cu Sistemul

Informatic Schengen (SIS) æi Sistemul

de Identificare a Vizelor (VIS).

Sistemul EURODAC constã într-o

unitate centralã situatã la Luxemburg,

echipatã cu o bazã de date complet

automatã pentru compararea

amprentelor æi transmiterea automatã

a informaåiei între statele membre æi

unitatea centralã. În acest fel, Sistemul

EURODAC ajutã la detectarea æi evitarea

cererilor multiple de azil.

Baza legalã se compune din

urmãtoarele: Regulamentul Consiliului

(CE) nr. 2725/2000 din 11 decembrie

2000 privind înfiinåarea „Eurodac”

pentru compararea amprentelor în

scopul aplicãrii eficiente a Convenåiei

Dublin; Regulamentul Consiliului (CE)

nr. 407/2002 din 28 februarie 2002 de

stabilire a regulilor de implementare

a Regulamentului (CE) nr. 2725/2000

privind instituirea „EURODAC” pentru

compararea amprentelor în vederea

implementãrii eficiente a Convenåiei

de la Dublin; Regulamentul Consiliului

(CE) nr. 343/2003 din 18 februarie

2003 stabilind criteriile æi mecanismele

pentru determinarea statelor membre

responsabile pentru examinarea

cererilor depuse într-unul din statele

membre de un cetãåean al unei åãri

teråe; Regulamentul Comisiei (CE) nr.

1560/2003 din 2 septembrie 2003

de stabilire a regulilor de aplicare a

Regulamentului Consiliului (CE) nr.

343/2003 de stabilire a criteriilor æi

mecanismelor pentru determinarea

statului membru responsabil pentru

examinarea unei solicitãri de azil

depuse în unul din statele membre

30

de cãtre un resortisant al unei

åãri teråe; Dispoziåia inspectorului

general al P.F.R. 6278/30.12.2006

- menåioneazã cã, începând cu

01.01.2007, se va trece la utilizarea

sistemului EURODAC de cãtre

Poliåia de Frontierã.

Categoriile de persoane care

fac obiectul sistemului Eurodac

sunt menåionate în Regulamentul

Consiliului (CE) nr. 2725/2000

din 11 decembrie 2000 privind

înfiinåarea „Eurodac” pentru

compararea amprentelor în scopul

aplicãrii eficiente a Convenåiei

Dublin, dupã cum urmeazã:

Capitolul II: “CATEGORIA I -

SOLICITANÅII DE AZIL

Articolul 4: Colectarea, transmiterea

æi compararea amprentelor

Fiecare stat membru ia în mod prompt

amprente ale tuturor degetelor fiecãrui

solicitant de azil cu vârsta peste 14 ani æi

transmite în mod prompt datele stipulate

la art. 5 alin. 1 lit. a-f cãtre Unitatea

Centralã. Procedura de amprentare se

stabileæte în conformitate cu practica la

nivel naåional în statul membru respectiv

æi în conformitate cu drepturile stipulate

în Convenåia Europeanã a Drepturilor

Omului æi în Convenåia Naåiunilor Unite

pentru Drepturile Copilului.

Articolul 5: Înregistrarea datelor

1. Doar urmãtoarele tipuri de date se

stocheazã în baza de date centralã: a)

statul membru de origine, locul æi data

solicitãrii de azil, b) amprente, c) sexul,

d) numãrul de referinåã folosit de statul

membru de origine, d) data amprentãrii,

e) data transmiterii datelor cãtre Unitatea

Centralã, f) data la care datele au fost

introduse în baza de date centralã, g)

detalii privind recipientul/recipienåii

datelor transmise æi data /datele la care

acestea au fost transmise

Articolul 6: Stocarea de date

Fiecare set de date, aæa cum se

stipuleazã în art. 5 alin. 1 se stocheazã

în baza de date centralã pe o perioadã

de zece ani de la data amprentãrii. La

expirarea acestei perioade, Unitatea

Centralã æterge automat datele din baza

centralã de date.”

Capitolul III: “CATEGORIA II

- STRÃINI REÅINUÅI DATORITÃ

TRECERII ILEGALE A GRANIÅEI

EXTERNE

Articolul 8: Colectarea æi transmiterea

datelor de amprentare

1. Fiecare stat membru ia, în

conformitate cu drepturile stipulate

în Convenåia Europeanã a Drepturilor

Omului æi în Convenåia Naåiunilor Unite

pentru Drepturile Copilului, în mod

prompt amprente ale tuturor degetelor

fiecãrui solicitant de azil cu vârsta

peste 14 ani reåinut de cãtre autoritãåile

de control competente trecând ilegal

graniåa unui stat membru pe uscat, apã

sau calea aerului, venind dintr-o åarã

teråã æi care nu este returnat.

2. Statul membru respectiv

transmite prompt Unitãåii Centrale

urmãtoarele date privitoare la orice

strãin, aæa cum se stipuleazã în alin. 1,

care nu este returnat:

a) statul membru de origine, locul

æi data solicitãrii de azil, b) amprente,

c) sexul, d) numãrul de referinåã folosit

de statul membru de origine, d) data

amprentãrii, f) data transmiterii datelor

cãtre Unitatea Centralã

Articolul 10: Stocarea datelor

1. Fiecare set de date referitoare la

un strãin, aæa cum se stipuleazã în art.

8 alin. 1, este pãstrat în baza de date

centralã pe o perioadã de doi ani de la

data amprentãrii strãinului. La expirarea

acestei perioade, Unitatea Centralã

æterge automat datele din baza de date

centralã.

2. Datele privind un strãin, aæa

cum se stipuleazã în art. 8 alin. 1,

se æterg imediat din baza centralã de

date în conformitate cu art. 15 alin. 3,

dacã statul membru de origine constatã

cã unul din urmãtoarele variante au

avut loc înainte ca perioada de doi

ani sã expire: a) strãinul a primit un

permis de æedere, b) strãinul a pãrãsit

teritoriul statelor membre, c) strãinul a

obåinut cetãåenia unuia dintre statele

membre.”

Capitolul IV: „CATEGORIA III -

STRÃINI DESCOPERIÅI CU ÆEDERE

ILEGALÃ PE TERITORIUL UNUI STAT

MEMBRU

Articolul 11: Compararea

amprentelor

û


1. Pentru a verifica dacã un strãin

descoperit cu æedere ilegalã pe teritoriul

sãu a depus anterior o solicitare de

azil pe teritoriul altui stat membru,

oricare dintre statele membre poate

transmite Unitãåii Centrale orice date

de amprentare referitoare la amprente

care au fost luate unui astfel de strãin

cu vârsta de minim 14 ani, însoåite de

numãrul de referinåã folosit de statul

membru respectiv.

Ca regulã generalã, existã motive

pentru a verifica dacã un strãin a depus

anterior o solicitare de azil pe teritoriul

unui alt stat membru dacã:

a) strãinul declarã cã a depus

solicitare de azil fãrã sã indice statul

membru respectiv

b) strãinul nu solicitã azil dar

se opune returnãrii în åara de origine

susåinând cã se aflã în pericol sau

c) strãinul încearcã sã împiedice

îndepãrtarea sa, refuzând sã coopereze

în stabilirea identitãåii sale, în special

prezentând documente de identitate

false sau neprezentând nici un

document.

1. Datele de amprentare

ale unui strãin, aæa cum se

stipuleazã în alin.1, se transmit

Unitãåii Centrale doar în scopul

comparãrii cu amprente ale

solicitanåilor de azil transmise

de alte state membre æi deja

stocate în baza centralã de

date.

Amprentele acestor categorii

de strãini nu se stocheazã în

baza centralã de date æi nici

nu se comparã cu alte date

transmise Unitãåii Centrale în

temeiul art. 8 alin. 2.”

Pentru implementarea

sistemului EURODAC s-a

constituit un grup de lucru

format din reprezentanåii

Direcåiei Generale pentru

Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei

din M.A.I., Oficiului Naåional pentru

Refugiaåi, Autoritãåii pentru Strãini, IGPR

æi cei ai IGPFR.

Implementarea sistemului a

fost finanåatã prin Programul Phare

2003, EURODAC RO 2004/016-

772.03.13.2.1, valoarea contractului

semnat cu firma câætigãtoare ALCATEL

România S.A. fiind de 2,1 mil. euro.

Locaåiile Poliåiei de Frontierã vizate

în sistemul EURODAC sunt: sediul

IGPF, PTF Aeroport Bucureæti „Henri

Coandã”, PTF Aeroport Bãneasa, PTF

Aeroport Sibiu, PTF Aeroport Cluj,

PTF Aeroport Timiæoara, IJPF Suceava,

IJPF Botoæani, IJPF Iaæi, IJPF Vaslui, IJPF

Galaåi, IJPF Constanåa, PTF Constanåa,

IJPF Giurgiu, IJPF Dolj, IJPF Mehedinåi,

IJPF Caraæ-Severin, IJPF Arad, IJPF Bihor,

IJPF Satu-Mare, IJPF Maramureæ, IJPF

Tulcea.

Întrucât sistemul EURODAC în

România asigurã schimbul de informaåii

între statul român æi Unitatea Centralã

û

din Luxemburg, unde sunt stocate

date privind amprentele furnizate de

statele membre, unul dintre scopurile

proiectului a fost acela de a asigura

servicii de comunicaåii pentru staåiile de

amprentare în douã etape: între diverse

sedii, considerate importante din punct

de vedere al funcåionalitãåii EURODAC

România, indiferent de beneficiar (Oficiul

Naåional pentru Refugiaåi, Autoritatea

pentru Strãini, IGPF etc.); conectarea

la reåeaua Europeanã TESTA pentru

asigurarea serviciilor de comunicaåii

æi securitate între unitatea centralã æi

statele membre.

În calitate de

integrator, firma

ALCATEL a

realizat livrarea,

i n s t a l a r e a

æi predarea

sistemului prin

interconectarea

echipamentelor

de transport

microunde, echipamentelor pentru

reåeaua de arie largã æi a echipamentelor

pentru reåeaua localã.

Principalele etape parcurse

pentru implementarea sistemului

au fost: realizarea site-survey-urilor,

realizarea studiilor topogeodezice,

realizarea studiului de acoperire radio,

proiectarea pilonilor æi realizarea lor,

definitivarea celor mai bune soluåii

tehnice, amenajarea camerelor tehnice

sau instalarea shelterelor dupã caz,

instalarea echipamentelor æi realizarea

testelor de acceptanåã.

Soluåia aleasã pentru infrastructura

de comunicaåii implicã legãturi fizice

asigurate prin link-uri radioreleu

(echipamente de microunde) æi

respectiv prin fibrã opticã, realizânduse

în acest fel æi o extindere a Reåelei

de Comunicaåii Voce-Date (RCVD) a

M.A.I. În judeåele în care existã RCVDul

M.A.I. interconectarea staåiilor de

amprentare în sistemul EURODAC s-a

realizat prin echipamentele RCVD. În

locaåiile unde RCVD-ul nu este încã

implementat, staåiile de amprentare au

fost integrate în sistemul EURODAC

dupã cum urmeazã:

În judeåul Suceava s-a realizat prin

urmãtorul lanå de link-uri radioreleu:

IJPF Suceava (Rãdãuåi) – DRTv Volovãå,

DRTv Volovãå – DRTv Mihoveni,

DRTv Mihoveni – SEIP Suceava, SEIP

Suceava – IPJ Suceava. În fiecare din

amplasamentele IJPF Suceava (Rãdãuåi)

æi IPJ Suceava s-au instalat echipamente

radioreleu la nivelul cãrora este

disponibil un port de trafic Ethernet 10/

100Mbps, lãrgimea

de bandã asiguratã

fiind de 16 Mbps.

În locaåiile

IGPF, IJPF Giurgiu,

IJPF Constanåa,

IJPF Galaåi, IJPF

Suceava, IJPF Arad,

PTF Aeroport Timiæ,

PTF Aeroport Sibiu,

interconectãrile s-au

realizat pe suport de

fibrã opticã.

În locaåiile IJPF

Maramureæ, IJPF

Caraæ-Severin, IJPF

Dolj au fost prevãzute linii

închiriate (256kbps) pânã la

implementarea IT Back-up.

Capabilitãåile staåiilor de

amprentare LIVESCAN ILS2

permit urmãtoarele: achiziåia

amprentelor de degete æi

palme fãrã utilizarea hârtiei

æi tuæului; crearea fiæei virtuale

de amprentare; introducerea

æi stocarea datelor

alfanumerice; transmiterea

fiæei de amprentare la Eurodac

æi AFIS; primirea rezultatului

verificãrii; tipãrirea localã a

fiæei de amprentare.

Beneficii: • Sistemul de

Evidenåã Informatizatã a Cazierului

Judiciar va asigura, prin extinderea

la nivel naåional a sistemului AFIS

(Automatic Fingerprint Identification

System), implementarea evidenåei

dactiloscopice decadactilare pe baza

standardului ANSI/NIST-ITL 1-2000 æi

soluåionarea cerinåelor IGPR, ONR, IGPF

æi APS; • Includerea în fluxurile de lucru

a prioritãåilor pentru viitoarele rãspunsuri

la interogãrile sistemului AFIS de cãtre

ONR, IGPF æi APS; • Posibilitatea

elaborãrii unei fiæe de amprentare,

conform cu standardul utilizat de

statele membre UE, model utilizat æi în

sistemele EUROPOL, INTERPOL etc.;

• Folosirea unor interfeåe grafice comune

pentru toate echipamentele de prelevare

electronicã a amprentelor la nivel

naåional în concordanåã cu cerinåele

sistemului AFIS la nivel naåional.

Alin BÃLUÅÃ

Ionuå CRUCERU

31


ANIVERSAREA UNEI JUMÃTÃÅI DE VEAC DE

LA ÎNCEPUTURILE UNIUNII EUROPENE

32

Materiale realizate de

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti

Imediat dupã cel de-Al Doilea Rãzboi

Mondial, în condiåiile creãrii unei lumi

bipolare, dominatã de SUA æi URSS,

conducãtorii Europei æi-au dat seama

cã puteau sã continue sã existe dacã se

uneau. Promotorii acestei idei au fost

francezii Jean Monnet æi Robert Schuman.

Prin discursurile, articolele, lucrãrile lor,

precum æi prin legislaåia propusã æi impusã,

au reuæit, pe de o parte, sã se opunã

pericolului „mareei sovietice”, pe de alta

subordonãrii absolute faåã de Washington.

Cu greu au putut sã determine æase state

din Europa Occidentalã (Belgia, Olanda,

Luxemburg, RFG, Franåa, Italia) ca, la 18

aprilie 1951, sã semneze Tratatul de la

Luna martie 2007

Paris, prin care au creat Comunitatea

Europeanã a Cãrbunelui æi Oåelului

(CECO/CECA). Prin acest tratat se

urmãrea sã se controleze strict aceste

materii strategice, sã se previnã orice

rãzboi între statele europene, sã se

poatã realiza o opoziåie unitã în faåa

celor doi mari giganåi ai lumii, SUA

æi URSS.

De atunci înainte s-a mers, relativ

rapid, pe drumul unificãrii Europei.

La 20 mai 1955 a fost elaborat

un Memorandum al åãrilor Benelux,

prin care se afirma principiul cã

integrarea economicã ar trebui sã

preceadã integrarea politicã. El

urma unele idei din Planul „Beyen”

(decembrie 1952, februarie 1953) prin care

fuseserã schiåate contururile unei pieåe

PILULE ISTORICE

• 1 martie 1954. Atolul Bikini. SUA au

experimentat prima bombã cu hidrogen.

• 1 martie 2002. Invazia Afganistanului:

Începe “Operaåiunea Anaconda” în

estul Afganistanului; la operaåiunile din

Afganistan participã æi trupe româneæti.

• 2 martie 1919. Moscova. S-a creat

Internaåionala a III-a Comunistã (Comintern),

ca urmarea a Conferinåei internaåionale a

partidelor æi organizaåiilor comuniste.

• 2 martie 1946. Ho æi Min a fost ales

preæedinte al Vietnamului de Nord. A fost

personalitatea comunistã care a condus

rãzboiul împotriva francezilor æi a SUA.

• 3 martie 1907. Paæcani. A avut loc

prima ciocnire de proporåii între armatã æi

åãrani, în cadrul marii rãscoale åãrãneæti.

• 3 martie 1946.

Bucureæti. A fost impus

guvernul procomunist

condus de dr. Petru Groza

(foto); acåiunea reuæitã s-a

datorat intervenåiei brutale a

comisarului politic sovietic

Andrei Vâæinski, care, în

Bucureæti, pe Calea Victoriei,

în Casa Monteoru (astãzi

sediul Uniunii Scriitorilor),

în Sala Samuraiului a bãtut

cu pumnul în masã în faåa

regelui Mihai, a ameninåat æi

a cerut sã fie numit premier

Petru Groza, ca om devotat

Moscovei.

• 6 martie 1989. Moscova. Purtãtorul

de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic

a anunåat abolirea „doctrinei Brejnev”; de

atunci înainte, s-a afirmat, fiecare popor din

spatele „cortinei de fier” putea sã-æi decidã

singur soarta.

• 10 martie 1948. Praga. A murit

ministrul de externe al Cehoslovaciei,

Jan Masaryk (1886-1948). În legãturã cu

aceastã moarte dubioasã au fost emise trei

ipoteze: s-a sinucis, a fost aruncat pe geamul

Ministerului de Externe de comuniæti sau a

cãzut accidental pe geam.

• 19 martie 2003. Începe invazia în Irak.

• 25 martie 1957. Roma. S-au

semnat tratatele de la Roma privind

stabilirea Comunitãåii Economice Europene,

privind Comunitatea Europeanã a Energiei

Atomice (EURATOM). Acest al doilea tratat

a fost foarte important deoarece eæuaserã

discuåiile din cadrul ONU privind formarea

unei Comisii a Energiei Atomice.

• 27 martie 1918.

Chiæinãu. Sfatul Åãrii din

Basarabia (Moldova de

Rãsãrit) a decis sã se uneascã

cu România. A fost prima

acåiune din anul 1918 care

va duce la formarea României

Mari.

• 29 martie 2004. Æapte

åãri din Europa de Est, printre

care æi România, devin

membre oficiale ale NATO.

• 31 martie 1938 Carol

al II-lea a semnat un decret

regal prin care a desfiinåat

toate partidele politice,

creînd Consiliul de Coroanã

ca organ de stat cu caracter permanent,

alcãtuit din consilieri regali, numiåi de rege,

cu rang de miniætri de stat.

comune europene, renunåându-se la ideea

dominantã privind o integrare progresivã a

åãrilor europene prin sectoare. S-a propus

întrunirea unei conferinåe în scopul de a

pune la punct un tratat care sã aibã în

domeniul sãu de aplicare o colaborare

mai apropiatã pentru crearea unei pieåe

comune, politica energeticã, infrastructura

transporturilor, dezvoltarea æi folosirea

paænicã a energiei atomice.

Memorandumul a fost discutat æi

aprobat la întâlnirea din 1-2 iunie 1955,

de la Messina, a miniætrilor de externe ai

celor æase state care semnaserã constituirea

Comunitãåii Economice a Cãrbunelui æi

Oåelului (CECO/CECA). Însã, problemele

energiei atomice æi ale pieåei comune nu

au fost dezbãtute intens în acel moment.

S-a convenit, totuæi, cã, în scopul elaborãrii

de tratate, sã se întruneascã mai multe

conferinåe æi sã se constituie un comitet de

reprezentanåi guvernamentali. Preæedinåia

lui a fost încredinåatã belgianului Paul-

Henry Spaak.

Marea Britanie a acceptat invitaåia de

a face parte din comitetul de reprezentanåi

guvernamentali, dar s-a retras în noiembrie

1955, pentru cã opta pentru o cooperare

interguvernamentalã în cadrul Organizaåiei

de Cooperare Economicã Europeanã

(OEEC) æi pentru un comerå liber, fãrã o

uniune vamalã.

Raportul întocmit de comitetul

reprezentanåilor guvernamentali, denumit

æi raportul “Spaak”, a fost prezentat în

forma sa finalã în aprilie 1956. El evidenåia

mãsurile necesare pentru edificarea unei

pieåe comune a Europei, cu o concepåie

fundamentalã privind relaåiile între state în

aceastã privinåã. Se pornea de la constatarea

cã o fuziune a pieåelor naåionale este absolut

necesarã. Totodatã, se releva cã o diviziune

corectã a muncii, la o scarã mare, poate

stãvili risipirea resurselor economice. În cazul

în care resursele necesare aprovizionãrii ar fi

fost permanent accesibile se putea renunåa la

activitãåile productive care necesitau costuri

foarte mari.

û


Fuziunea pieåelor ar fi implicat,

potrivit Raportului, stabilirea unei uniuni

vamale, înlãturarea restricåiilor vamale,

libera circulaåie a serviciilor æi o politicã

agricolã comunã, în condiåiile unui regim

concurenåial comun æi a unei armonizãri

a legislaåiilor naåionale. Dezvoltarea

resurselor economice æi deplina lor folosire

presupunea, între altele, ajutor financiar

pentru investiåii, dezvoltarea regiunilor

rãmase în urmã, mobilitatea profesionalã.

Instituåiile æi autoritãåile urmau sã fie clar

definite. Astfel, trebuia sã se facã distincåia

între domeniile de politicã generalã,

rezervate guvernelor æi problemele de

funcåionare a pieåei comune. Era necesar

sã se creeze un organism înzestrat cu

autoritate æi responsabilitate comunitarã

pentru aplicarea æi supravegherea

concurenåei. Aceeaæi instituåie trebuia sã

vegheze la respectarea obligaåiilor asumate

de cãtre state æi la controlul clauzelor care

permiteau excepåii de la aceste obligaåii

(safeguard clauses). În plus, în luarea

deciziilor, regula unanimitãåii putea fi

suprimatã fie într-un numãr limitat de

situaåii, fie dupã trecerea unei anumite

perioade. Potrivit Raportului Spaak, ar mai

fi fost necesare stabilirea dreptului de a se

apela la un organ judiciar în caz de litigii

æi supravegherea din partea unui organism

parlamentar. S-a convenit crearea, ca atare,

a unor instituåii speciale: Consiliul de

miniætri, Comisia europeanã. Funcåiunile

Adunãrii parlamentare æi Curåii de justiåie

puteau fi îndeplinite de Adunarea æi de

Curtea înfiinåate potrivit Tratatului CECO.

Asemenea constatãri æi concluzii au fost

formulate æi în ce priveæte domeniul

energiei atomice.

Raportul “Spaak” a fost adoptat de

cãtre cei æase miniætri de externe ai statelor

menåionate, la Veneåia, la 29 mai 1956, ca

bazã de negocieri privind încheierea unor

tratate viitoare. S-a convenit ca, la 26

iunie 1956, sã aibã loc o nouã conferinåã

interguvernamentalã la Bruxelles. Au

urmat negocieri intense, inclusiv asupra

implicãrii economice reduse din partea

Franåei în piaåa comunã. Franåa a cerut

garanåii, propunând împãråirea de cãtre

ceilalåi parteneri a rãspunderii financiare

æi comerciale în legãturã cu teritoriile de

peste mãri æi åãrile asociate ei.

În final, la data de 25 martie 1957,

cele æase state membre ale CECO/CECA

au semnat, la Roma, Tratatul stabilind

Comunitatea Economicã Europeanã æi

Tratatul privind instituirea Comunitãåii

Europene a Energiei Atomice (EURATOM).

Acestea, împreunã cu Tratatul CECO, au

constituit cadrul legislativ fundamental al

integrãrii economice europene, actul de

naætere al Uniunii Europene. Trebuie precizat

însã cã intrarea în vigoare a noilor tratate s-

a produs la 1 ianuarie 1958, ca urmare a

ratificãrii lor de cãtre statele contractante

potrivit propriilor proceduri constituåionale.

Åinând seama de importanåa æi

semnificaåia actelor de la 25 martie 1957,

este justificat ca acum sã se sãrbãtoreascã

æi sã se rememoreze evenimentul de

atunci, cu implicaåi majore în viaåa tuturor

europenilor.

û

SÃ CÃLÃTORIM CU IPA

ÎN EUROPA ÆI ÎN LUME!

Întrucât materialul din numãrul

trecut s-a bucurat de aprecieri însã æi

de neîncredere am decis sã continuu

prezentarea caselor æi apartamentelor

IPA, cu menåiunea cã am contactat

administratorul casei IPA, pentru a

conferi credibilitate acestei oferte.

Æi pentru cã aceste zile de martie, un

pic cam reci pentru mine, m-au fãcut sã

mã gândesc la însorita Spanie, am decis

sã prezint în acest numãr IPA House

– Barcelona, Spania:

- apartamentul

este situat în centrul

Barcelonei, lângã

„Sagrada Familia”

æi la 50 de metri de

Gaudí’s Holy Family

Temple æi oferã un bun

acces la mare, la zona

împãduritã a oraæului,

la site-urile istorice æi la

zonele de agrement ale

Barcelonei.

Ca dotãri, acesta

dispune de douã

dormitoare, un living

(unde pot dormi pânã

la æase persoane), o

bucãtãrie, baie æi o

camerã de servit masa. Este echipat cu

aer condiåionat, TV æi maæinã de spãlat,

nu are loc de parcare æi grãdinã. Preåul

pentru închirierea apartamentului este

de 60 de euro pentru douã persoane

pe noapte.

Pentru mai multe informaåii

vã stau la dispoziåie pagina web

a IPA House – Barcelona, Spania

h t t p : / / w w w . i p a c a t a l u n y a . o r g /

iframe.php?file=html/casas/esba/

casa.html æi administratorul

apartamentului - sergeant Josep de

Blas, G.U.B. (date de contact: tel. +34

655.587.067, e-mail: jbsecretari@ipaca

talunya.org sau ESBA@mail.ipa-iac.org,

cu rugãmintea ca e-mail-urile sã fie

trimise în limba spaniolã).

Nu uitaåi cã, pentru a beneficia de

aceastã ofertã, este necesarã o rezervare

ce se face prin completarea unui

formular - IPA Form - 08 disponibil la

secretariatul Regiunii IPA din care face

parte poliåistul de frontierã, iar ca o

recomandare rezervarea trebuie sã se

facã cu 3 luni înainte, iar pentru grupuri

cu 6 luni înainte.

Alexandru BARBU

33


Întrebãri æi rãspunsuri:

Î.: Va veni un alt

Rãzboi Mondial?

R.: Nu! Dar va fi o

luptã pentru pace,

de nu va mai rãmâne

piatrã pe piatrã.

Î.: Cum poåi trãi doar

din salariu?

R.: Nu ætim. Nici

n-am încercat ...

Î.: Care este diferenåa

între capitalism æi

socialism?

R.: Capitalismul este

exploatarea omului

de cãtre om. În

socialism e invers.

Î.: Pot începe orele

de educaåie sexualã

cu fiica mea de 12

ani ?

R.: Da, vei învãåa

lucruri noi æi

interesante !

Î.: Ce este un urs

polar?

R.: Un urs rectangular

care are sistemul de

coordonate schimbat.

Î.: Ce-i zice un vector

altui vector?

R.: „Ai un moment?”

Î.: Ce este un copil

complexat?

R.: Un copil cu

mamã realã æi tatã

imaginar.

Î.: Care este cel mai

periculos loc din

lume?

R.: Patul. Acolo mor

80% dintre oameni.

Î.: Care este

cel mai bun

anticoncepåional?

R.: Un „NU!”

hotãrât.

Î.: Cum transformi un

pentagon în pãtrat?

R.: Aplici teorema

lui Ben Laden.

Î.: De ce are girafa

gâtul lung?

R.: Ca sã-i ajungã

la cap!

Î.: Existã vreun lucru

care eliminã mirosul

de ceapã?

R.: Cum sã nu,

usturoiul.

Î.: Cum se face

întreruperea de

sarcinã la o gãinã ?

R.: Se ridicã de pe

ouã !

Î.: De ce sunt mai

mulåi oameni decât

maimuåe ?

R.: Pentru cã e foarte

9 3 1 7 8 2 4 5 6

6 4 7 1 9 5 2 3 8

2 8 5 3 4 6 1 9 7

5 7 3 8 2 4 6 1 9

1 6 4 9 5 7 8 2 3

8 9 2 6 1 3 7 4 5

4 5 9 2 6 8 3 7 1

3 1 8 4 7 9 5 6 2

7 2 6 5 3 1 9 8 4

rezolvare

greu sã faci sex în

copac!

Î.: Care an dureazã

numai o zi?

R.: Anul Nou!

Î.: Care este

melodia îndrãgitã a

homosexualilor ?

3 7 6 5 9 8 4 2 1

8 9 4 6 1 2 3 7 5

5 2 1 4 3 7 8 9 6

6 3 2 7 4 9 1 5 8

9 5 7 3 8 1 6 4 2

1 4 8 2 5 6 7 3 9

4 6 3 1 2 5 9 8 7

2 1 9 8 7 3 5 6 4

7 8 5 9 6 4 2 1 3

rezolvare

R.: O fatã mai gãseæti,

dar un prieten, nu!

Î.: Care este diferenåa

dintre un taur æi un

bou?

R.: Taurul poate

deveni tatã, pe când

boul numai unchi.

Î.: Care este

deosebirea dintre o

poveste americanã æi

una rusã ?

R.: Povestea

americanã începe cu:

„A fost odatã ...” iar

cea rusã cu: „Odatã

o sã fie ...”

Î.: Care este singura

asemãnare între

ghilotinã æi alcool?

R.: Amândouã

te fac sã-åi pierzi

capul!

Î.: De ce se åin leii

în cuæcã?

R.: Pentru cã dacã

i-am åine în acvariu

s-ar îneca.

Î.: Ce fac peætii

când sunt mulåi?

R.: Bancuri.

Î.: De ce are

veveriåa coada în

spate ?

R.: Pentru cã în faåã

e ea!

Î.: Cum poåi prinde

un iepure?

R.: Te ascunzi în

tufiæuri æi faci ca

morcovul.

Î.: Care este

pluralul de la

sticlã?

R.: Cioburi.

Î.: Cum cântã cucul

în America?

R.: With, with ...

Î.: De ce stau gãinile

pe gard?

R.: Sã le vadã cocoæii

copãnelele.

6 2

7

4 3 1 6 8

1 7 6

6 4

5 1 3

2 8 5 4 1

7

9 2 3

34

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

û


UMOR

08.04.2007

CUPÃ!

ANOTIMP

SERVEÆTE!

BILE!

CURELUÆÃ

TEME!

MICUL

TEODOR

DROB,

OUÃ,

PLÃCINTE

...

CEPE!

PROFET

LUNÃ

GRÃSIME

DE MIEL

IEÆIREA

DIN ALTARE

CULOARE

DE PAÆTI

LUNÃ

BUNE DE

MIEI

TURMA

BACIULUI

APÃ LA

NEMÅI

SOARE

PE NIL

UNA

DE DUZINÃ

COADÃ DE

BERBEC!

û

D E

BUCUROS

CIOCNITE

DE PAÆTI

LUNÃ

A APÃREA

TRUP GOL!

NOTA 4

CÃIT!

P A Æ T I

RADE

IARBA

HAINE

VECHI

DIN

ZAGREB

TINÃ

CLUB AUTO

TISÃ

COST

A RENUNÅA

CRAPÃ

LEMNE

AROMÃ

PENTRU

COZONAC

CEL

ÎNVIAT

CUTÃ

VECHIUL

DO

PROVOCARE

Integramã: Dumitru MOCANU

DRAMA

DESPRE

NAÆTEREA

LUI CRISTOS

ÎN CEAÅÃ!

BLAZON

O femeie foarte frumoasã are

un accident destul de grav: maæina

ei se ciocneæte cu a unui bãrbat.

Maæinile lor nu mai sunt decât

niæte epave. Se târãsc, afarã din

grãmezile de fiare respective æi

femeia intra în vorbã:

- Dumneavoastrã sunteåi un

bãrbat iar eu o femeie. Uitaåi-vã

puåin la maæinile noastre. N-a rãmas

nimic din ele æi totuæi noi nu avem

nici o zgârieturã. E un semn cã

Dumnezeu a vrut sã ne întâlnim în

felul ãsta æi sã devenim prieteni.

- Sunt de acord cu

dumneavoastrã, rãspunde bãrbatul

flatat. Trebuie sã fie un semn.

Dupã un moment de tãcere,

femeia continuã:

- Ia uitaåi, încã un semn. Toatã

maæina mea e fãcutã praf, dar sticla

de vin din interior este intactã.

Dumnezeu a vrut cu siguranåã sã

bem în cinstea acestei æanse unice

de a fi rãmas în viaåã æi de a ne fi

întâlnit.

Ia sticla æi o întinde omului.

Bãrbatul o deschide suspicios æi

pânã la urmã bea jumãtate din ea

æi o întinde femeii înapoi.

Ea o ia, îi pune dopul la loc æi

o dã din nou bãrbatului.

- Dumneavoastrã nu vreåi?

întreabã acesta mirat.

- Nu... Eu o sã aætept sosirea

poliåiei.

*

Pe patul de moarte stã întins un

bãtrân de 80 de ani, soå, tatã, bunic,

strãbunic. I se apropie sfâræitul æi

de jur împrejurul patului stã toatã

familia: soåia, copiii æi nepoåii, chiar

æi câåiva strãnepoåi. Toåi aæteptau

în liniæte æi deodatã bãtrânul se

trezeæte æi spune:

- Trebuie sã vã spun un secret

mare! Aveam de toate: maæini bune,

femei frumoase, mulåi prieteni æi un

cont mare în bancã. Într-o zi mi-a

spus un prieten cã trebuie sã mã

însor, ca sã am o familie cã altfel

nu o sã aibã cine sã-mi dea un

pahar cu apã pe patul moråii când

mi-o fi sete. Ei æi aæa m-am însurat

æi viaåa mea s-a schimbat radical. În

loc sã merg la discotecã cu femei...

stau acasã æi mã uit la seriale, cu

soåia. Maæina o folosesc doar ca sã

duc æi aduc copiii de la æcoalã æi

sã mergem împreunã în concediu,

la mare. Toåi banii din bancã s-au

dus pe æcoli. Zilele frumoase æi

libertatea mea... le-a luat vântul...

Æi acum când stau întins æi aætept

pe patul de moarte ætiåi ce e cel mai

rãu din toate?

- Ce, dragul nostru tatã? îl

întreabã cu toåii

- Nu mi-e seeeeeteeeeeee!

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

35


HRISTOS A ÎNVIAT!


LEGIS

REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL

PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL

CONSILIULUI din 15 martie 2006

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la

baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere

(Codul Frontierelor Schengen)

PARLAMENTUL EUROPEAN ÆI

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE,

Luând în considerare Tratatul de

creare a Comunitãåii Europene æi în

special articolele 62(1) æi (2)(a) ale

acestuia,

Luând în considerare propunerea

Comisiei,

Acåionând în conformitate cu

procedura explicatã în articolul 251 al

Tratatului1,

Având în vedere cã:

(1) Adoptarea de mãsuri în

conformitate cu articolul 62(1) din

Tratat în vederea asigurãrii eliminãrii

oricãror controale ale persoanelor care

trec frontierele interne face parte din

obiectivul Uniunii de a stabili un spaåiu

fãrã frontiere interne în care libera

circulaåie a persoanelor este asiguratã,

aæa cum este stipulat în articolul 14 al

Tratatului.

(2) În conformitate cu articolul 61

al Tratatului, crearea unui spaåiu în

care persoanele pot circula liber va fi

dublatã de alte mãsuri. Politica comunã

privind trecerea frontierelor externe, aæa

cum este stipulat în articolul 62(2) al

Tratatului, este o astfel de mãsurã.

(3) Adoptarea de mãsuri comune

privind trecerea frontierelor externe de

cãtre persoane æi controlul la frontierã,

frontierele externe ar trebui sã reflecte

acquis-ul Schengen încorporat în

cadrul Uniunii Europene æi, în special,

prevederile relevante ale Convenåiei de

implementare a Acordului Schengen

din 14 iunie 1985 dintre guvernele

statelor Uniunii Economice Benelux,

Republica Federalã Germania æi

Republica Francezã asupra eliminãrii

graduale a controalelor la frontierele lor

comune2 æi Manualul Comun.3

(4) În ceea ce priveæte controlul la

frontierele externe, crearea unui „corp

comun” de legislaåie, în special prin

consolidarea æi dezvoltarea acquisului,

este una din componentele

fundamentale ale politicii comune

privind managementul frontierelor

externe, aæa cum a fost definitã în

Comunicatul Comisiei din 7 mai

2002 „Spre un management integrat

al frontierelor externe ale statelor

membre ale Uniunii Europene”. Acest

obiectiv a fost inclus în „Planul pentru

managementul frontierelor externe ale

statelor membre ale Uniunii Europene”,

aprobat de Consiliu la 13 iunie 2002

æi avizat de Consiliul European de la

Sevilla din 21 æi 22 iunie 2002 æi de

Consiliul European de la Salonic din 19

æi 20 iunie 2003.

(5) Definirea unor reguli comune

privind circulaåia persoanelor peste

frontiere nu aduce în discuåie æi nici nu

afecteazã drepturile la liberã circulaåie

de care se bucurã cetãåenii Uniunii æi

membrii familiilor acestora, cetãåenii

statelor teråe æi membrii familiilor

acestora care, pe baza unor acorduri

între Comunitate æi statele sale membre,

pe de o parte æi acele state teråe se

bucurã de drepturi de liberã circulaåie

echivalente cu acelea ale cetãåenilor

Uniunii, pe de altã parte.

(6) Controlul frontierelor este în

interesul nu numai al statelor membre la

ale cãror frontiere externe se efectueazã,

dar æi în interesul tuturor statelor

membre care au eliminat controlul la

frontierele interne. Controlul la frontierã

ar trebui sã contribuie la combaterea

migraåiei ilegale æi traficului de fiinåe

umane æi sã previnã orice ameninåare

la adresa securitãåii interne a statelor

membre, a politicii publice, sãnãtãåii

publice æi a relaåiilor internaåionale.

(7) Controalele la frontierã ar

trebui sã se desfãæoare astfel încât sã

fie respectatã în totalitate demnitatea

umanã. Controlul la frontierã ar trebui sã

fie efectuat într-o manierã profesionistã

æi de respect æi sã fie proporåional cu

obiectivele propuse.

(8) Controlul la frontierã presupune

nu numai controlul persoanelor la

punctele de trecere a frontierei æi

supraveghere între aceste puncte de

trecere a frontierei, ci æi o analizã a

riscurilor la adresa securitãåii interne

æi o analizã a ameninåãrilor care pot

afecta securitatea frontierelor externe.

De aceea, este necesar sã se specifice

condiåiile, criteriile æi regulile detaliate

care guverneazã controalele la punctele

de trecere a frontierei æi supravegherea.

(9) Ar trebui elaborate prevederi

pentru relaxarea controalelor la

frontierele externe în eventualitatea

unor circumstanåe excepåionale æi

neprevãzute, pentru a evita timpul

de aæteptare prea mare la punctele

de trecere a frontierei. Ætampilarea

sistematicã a documentelor cetãåenilor

statelor teråe rãmâne o obligaåie, în

eventualitatea relaxãrii controalelor

la frontierã. Ætampilarea face posibilã

stabilirea, cu certitudine, a datei la

care æi locului pe unde a fost trecutã

frontiera, fãrã a stabili, în toate cazurile,

cã au fost efectuate toate mãsurile

solicitate de control al documentelor

de cãlãtorie.

(10) Pentru a reduce timpul

de aæteptare a persoanelor care se

bucurã de dreptul comunitar la liberã

circulaåie, ar trebui asigurate culoare

separate, indicate prin semne uniforme

în toate statele membre, acolo unde

circumstanåele o permit, la punctele

de trecere a frontierei. Linii separate

ar trebui asigurate în aeroporturile

internaåionale. Acolo unde se conside

a fi necesar æi dacã circumstanåele

locale o permit, statele membre ar

trebui sã ia în considerare amenajarea

de linii separate la punctele de trecere a

frontierei pe apã æi pe uscat.

(11) Statele membre ar trebui sã

se asigure cã procedurile de control

la frontierele externe nu constituie

un obstacol major pentru comerå æi

Supliment Frontiera - nr. 3/2007

1


schimbul social æi cultural. În acest

scop, statele ar trebui sã aloce un numãr

suficient de personal æi resurse.

(12) Statele membre ar trebui sã

desemneze serviciul sau serviciile

naåionale responsabile de sarcina

controlului la frontierã în conformitate

cu legislaåiile lor naåionale. Acolo unde

sunt responsabile mai multe servicii, în

acelaæi stat membru, ar trebui sã existe

o cooperare strânsã æi constantã între

acestea.

(13) Cooperarea operaåionalã æi

asistenåa între statele membre referitoare

la controlul la frontierã ar trebui sã fie

gestionatã æi coordonatã de Agenåia

Europeanã pentru Managementul

Cooperãrii Operaåionale la Frontierele

Externe ale Statelor Membre, înfiinåatã

prin Regulamentul (EC) Nr. 2007/2004.4

(14) Acest Regulament nu aduce

atingere controalelor efectuate sub

autoritatea generalã a poliåiei æi

controalelor de securitate asupra

persoanelor, identice cu cele efectuate

pentru zboruri interne, nici posibilitãåii

ca statele membre sã efectueze

controale excepåionale asupra bagajelor

în conformitate cu Regulamentul

Consiliului (EEC) Nr. 3925/91 din 19

decembrie 1991 privind eliminarea

controalelor æi formalitãåilor aplicabile

bagajelor de mânã æi de calã ale

persoanelor care cãlãtoresc cu un zbor

intra-comunitar æi asupra bagajelor

persoanelor care efectueazã o cãlãtorie

pe mare în interiorul Comunitãåii,5

æi nici legislaåiei naåionale privind

obligaåia de a deåine documente de

cãlãtorie sau documente de identitate

ori cerinåelor ca persoanele sã notifice

autoritãåile privind prezenåa lor pe

teritoriul statului membru în cauzã.

(15) Statele membre ar trebui, de

asemenea, sã aibã posibilitatea de

a reintroduce temporar controlul la

frontierele interne în eventualitatea

unei ameninåãri grave la adresa politicii

lor publice sau la adresa securitãåii

interne. Condiåiile æi procedurile

pentru realizarea acestui lucru ar trebui

detaliate astfel încât sã se garanteze

cã aceste mãsuri sunt excepåionale

æi cã principiul proporåionalitãåii este

respectat. Scopul æi durata oricãrei

reintroduceri temporare a controalelor

la frontierele interne ar trebui sã fie

restricåionatã la durata minimã necesarã

pentru a face faåã acelei ameninåãri.

(16) Într-un spaåiu în care persoanele

pot circula liber, reintroducerea

controalelor la frontierele interne ar

trebui sã fie o excepåie. Controlul la

frontierã nu ar trebui sã se efectueze sau

sã impunã formalitãåi doar pentru cã se

trece o frontierã de acest tip.

(17) Ar trebui sã se prevadã o

procedurã care sã permitã Comisiei

sã adapteze anumite reguli practice

detaliate referitoare la controlul la

frontierã. În aceste cazuri, mãsurile

necesare implementãrii acestui

Regulament ar trebui adoptate ca

urmare a Deciziei Consiliului 1999/

468/EC din 28 iunie 1999 care explicã

procedurile pentru exerciåiul puterilor

de implementare conferit Comisiei.6

(18) De asemenea, ar trebui sã se

prevadã o procedurã care sã permitã

statelor membre sã notifice Comisia

în legãturã cu schimbãrile altor reguli

practice detaliate referitoare la controlul

la frontierã.

(19) Întrucât obiectivul acestui

Regulament, respectiv crearea

unor reguli aplicabile circulaåiei

persoanelor peste frontiere nu poate

fi atins în totalitate de statele membre

individual æi poate fi atins mai bine

la nivel comunitar, Comunitatea

poate adopta mãsuri, în conformitate

cu principiul subsidiaritãåii, aæa

cum este acesta explicat în articolul

5 al Tratatului. În conformitate cu

principiul proporåionalitãåii, aæa cum

este el explicat în acel articol, acest

Regulament nu se referã la alte chestiuni

decât la cele necesare atingerii acestui

obiectiv.

(20) Acest Regulament respectã

drepturile fundamentale æi principiile

recunoscute, în special de Carta

Drepturilor Fundamentale ale Uniunii

Europene. El va fi aplicat în conformitate

cu obligaåiile statelor membre în ceea

ce priveæte protecåia internaåionalã æi

non-refoulement.

(21) Prin derogare de la articolul

299 al Tratatului, singurele teritorii ale

Franåei æi Olandei unde se aplicã acest

Regulament se aflã în Europa. Nu aduce

atingere regulilor specifice din Ceuta

æi Melilla, aæa cum au fost definite în

Acordul privind aderarea Regatului

Spaniei la Convenåia de implementare

a Acordului Schengen din 14 iunie

1985.7

(22) În conformitate cu articolele

1 æi 2 ale Protocolului privind poziåia

Danemarcei anexat Tratatului asupra

Uniunii Europene æi Tratatului instituind

Comunitatea Europeanã, Danemarca

nu ia parte la adoptarea acestui

Regulament æi nu este åinutã de acest

regulament æi nici nu i se aplicã. Dat

fiind faptul cã acest Regulament se

bazeazã pe acquis-ul Schengen, în

conformitate cu prevederile Titulului IV

din Partea a treia a Tratatului instituind

Comunitatea Europeanã, Danemarca

ar trebui, conform articolului 5 din

sus-menåionatul Protocol, sã decidã în

termen de 6 luni de la data adoptãrii

acestui Regulament dacã îl va

implementa în legislaåia sa naåionalã

sau nu.

(23) În ceea ce priveæte Islanda æi

Norvegia, acest Regulament constituie

o dezvoltare a prevederilor acquis-ului

Schengen în sensul Acordului încheiat

de Consiliul Uniunii Europene æi

Republica Islanda æi Regatul Norvegiei

privind asocierea celei de-a doua la

implementarea, aplicarea æi dezvoltarea

acquis-ului Schengen8 care se referã

la domeniul menåionat în articolul

1, punctul A al Deciziei Consiliului

1999/437/EC din 17 mai 19999 privind

anumite aranjamente pentru aplicarea

acelui Acord.

(24) Trebuie realizat un aranjament

pentru a permite reprezentanåilor

Islandei æi Norvegiei sã se asocieze

la activitatea comitetelor care asistã

Comisia în exerciåiul puterilor sale

de implementare. Un asemenea

aranjament a fost luat în considerare

în Schimbul de Scrisori dintre Consiliul

Uniunii Europene, Republica Islanda æi

Regatul Norvegiei privind comitetele

care asistã Comisia Europeanã în

exerciåiul puterilor sale executive10,

anexat la acordul sus-menåionat.

(25) În ceea ce priveæte Elveåia, acest

Regulament constituie o dezvoltare a

prevederilor acquis-ului Schengen în

sensul Acordului semnat între Uniunea

Europeanã, Comunitatea Europeanã

æi Confederaåia Elveåianã privind

asocierea Confederaåiei Elveåiene la

implementarea, aplicarea æi dezvoltarea

acquis-ului Schengen care se referã

la domeniul menåionat în articolul 1,

punctul A al Deciziei 1999/437/EC

interpretat în corelare cu articolul 4(1)

al Deciziilor Consiliului 2004/849/

EC11 æi 2004/860/EC.12

(26) Trebuie realizat un aranjament

pentru a permite reprezentanåilor Elveåiei

sã fie asociaåi la activitatea comitetelor

care asistã Comisia în exerciåiul

puterilor sale de implementare. Un

asemenea aranjament a fost luat în

considerare în Schimbul de Scrisori

dintre Comunitate æi Elveåia, anexat la

acordul sus-menåionat.

(27) Acest Regulament constituie o

dezvoltare a prevederilor acquis-ului

Schengen la care Marea Britanie nu

este parte, în conformitate cu Decizia

Consiliului 2000/365/EC din 29 mai

2000 privind cererea Regatului Unit al

Marii Britanii æi Irlandei de Nord de a

lua parte la unele prevederi ale acquisului

Schengen.13 Marea Britanie, în

consecinåã, nu ia parte la adoptarea

acestuia, nu este åinutã de acesta æi nu îi

este aplicabil.

(28) Acest Regulament constituie

o dezvoltare a prevederilor acquis-ului

Schengen la care Irlanda nu este parte,

în conformitate cu Decizia Consiliului

2002/192/EC din 28 februarie 2002

privind cererea Irlandei de a lua parte

la unele prevederi ale acquis-ului

Schengen.14 Ca urmare, Irlanda nu ia

parte la adoptarea sa, nu este åinutã de

acest Regulament æi nu îi este aplicabil.

(29) În acest Regulament, prima

frazã a articolului 1, articolul 5(4)(a),

Titlul III æi prevederile Titlului II æi

anexele acestora referitoare la Sistemul

de Informaåii Schengen (SIS) constituie

prevederi care se adaugã acquis-ului

Schengen sau legate de acesta în sensul

articolului 3(2) al Actului de Aderare,

2 Supliment Frontiera - nr. 3/2007


AU ADOPTAT ACEST REGULAMENT:

TITLUL I PREVEDERI GENERALE

Articolul 1 - Obiect æi principii

Acest Regulament prevede absenåa

controalelor la frontierã pentru

persoanele care trec frontierele interne

dintre statele membre ale Uniunii

Europene.

Stabileæte reguli ce stau la baza

controlului la frontierã pentru persoanele

care trec frontierele externe ale statelor

membre ale Uniunii Europene.

Articolul 2 - Definiåii

Pentru scopurile acestui Regulament,

se vor aplica urmãtoarele definiåii:

1) “frontiere interne” înseamnã:

(a) frontierele terestre comune,

inclusiv frontierele fluviale æi lacuri ale

statelor membre;

(b) aeroporturile statelor membre

pentru zboruri interne;

(c) porturile maritime, fluviale

æi lacuri ale statelor membre pentru

legãturi regulate cu ferryboat-ul;

2) “frontiere externe” înseamnã

frontierele terestre ale statelor membre,

inclusiv frontiere fluviale æi lacuri,

frontiere maritime æi aeroporturi, porturi

fluviale, maritime æi pe lacuri, cu

condiåia ca acestea sã nu fie frontiere

interne;

3) “zbor intern” înseamnã orice

zbor exclusiv spre sau dinspre teritoriul

statelor membre æi care nu aterizeazã pe

teritoriul unui stat terå;

4) “legãturi regulate cu ferryboat-ul“

înseamnã orice legãturã cu ferryboatul

între aceleaæi douã sau mai multe

porturi situate pe teritoriul statelor

membre, fãrã a ajunge în alte porturi

din afara teritoriului statelor membre

æi care constã în transportul pasagerilor

æi vehiculelor potrivit unui program

publicat;

5) “persoane care se bucurã de

dreptul comunitar de liberã circulaåie”

înseamnã:

(a) cetãåenii Uniunii în sensul

articolului 17(1) al Tratatului æi cetãåeni

ai unui stat terå care sunt membri

ai familiei unui cetãåean al Uniunii

care îæi exercitã dreptul sãu la liberã

circulaåie cãruia i se aplicã Directiva

2004/38/EC a Parlamentului European

æi a Consiliului din 29 aprilie 2004

privind dreptul cetãåenilor Uniunii æi al

membrilor familiei lor sã circule liber

æi sã se stabileascã liber pe teritoriul

statelor membre15,

(b) cetãåeni ai unui stat terå æi

membrii familiei sale, indiferent de

naåionalitate, care, în conformitate cu

acordurile dintre Comunitate æi statele

sale membre, pe de o parte æi acele

state teråe, pe de altã parte, se bucurã de

dreptul de liberã circulaåie echivalent

cu acela al cetãåenilor Uniunii;

6) “cetãåean al unui stat terå”

înseamnã orice persoanã care nu este

cetãåean al Uniunii în sensul articolului

17(1) al Tratatului æi la care nu se face

referire la punctul 5 al acestui articol;

7) “persoane pentru care a fost emisã

o alertã în scopul refuzului intrãrii”

înseamnã orice cetãåean al unui stat

terå pentru care a fost emisã o alertã în

Sistemul Informatic Schengen (“SIS”) în

conformitate cu æi în scopurile explicate

în articolul 96 al Convenåiei Schengen;

8) “punct de trecere a frontierei”

înseamnã orice punct de trecere a

frontierei autorizat de autoritãåile

competente pentru trecerea frontierelor

externe;

9) “controlul frontierelor” înseamnã

activitatea desfãæuratã la o frontierã,

în conformitate cu æi în scopurile

acestui Regulament, ca rãspuns, în

exclusivitate, la o intenåie de a trece sau

la un act de trecere a acelei frontiere,

indiferent de orice alte considerente,

care constã în controalele trecerii

frontierei æi supravegherea frontierei;

10) “controlul trecerii frontierei”

înseamnã controale efectuate la

punctele de trecere a frontierei pentru

a garanta cã persoanele, inclusiv

mijloacele lor de transport æi obiectele

pe care le posedã, pot fi autorizate sã

intre pe teritoriul statelor membre sau

pot fi autorizate sã le pãrãseascã;

11) “supravegherea frontierei”

înseamnã supravegherea frontierelor

între punctele de trecere a frontierei

æi supravegherea punctelor de

trecere a frontierei în afara orarului

de funcåionare, pentru a preveni ca

persoanele sã evite controalele trecerii

frontierei;

12) “controlul în linia a doua”

înseamnã un control suplimentar care

poate fi efectuat într-o locaåie specialã,

departe de locul unde sunt controlate

toate persoanele (prima linie);

13) “poliåist de frontierã” înseamnã

orice funcåionar public desemnat, în

conformitate cu legislaåia naåionalã,

la un punct de trecere a frontierei sau

de-a lungul frontierei sau în imediata

vecinãtate a acelei frontiere care, în

conformitate cu acest Regulament

æi legislaåia naåionalã, are sarcini de

control al trecerii frontierei;

14) “transportator” înseamnã orice

persoanã fizicã sau juridicã a cãrei

profesie este de a transporta persoane;

15) “permis de rezidenåã”

înseamnã:

(a) toate permisele de rezidenåã

emise de statele membre în

conformitate cu formatul comun

menåionat de Regulamentul Consiliului

(EC) Nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002

care detaliazã formatul uniform pentru

permisele de rezidenåã ale cetãåenilor

statelor teråe16;

(b) toate celelalte documente emise

de un stat membru cãtre cetãåeni ai unui

stat terå care autorizeazã o æedere sau o

re-intrare pe teritoriul sãu, cu excepåia

permiselor temporare emise ca urmare

a examinãrii primei cereri de permis de

rezidenåã, aæa cum a fost menåionat la

punctul (a) sau cererii de azil;

16) “vas de croazierã” înseamnã un

vas care parcurge un itinerariu dat în

conformitate cu un program prestabilit,

care include un program de activitãåi

turistice în diverse porturi æi care, în

mod normal, nu ia nici pasageri la

bord æi nici nu permite debarcarea

pasagerilor în timpul cãlãtoriei;

17) “navigaåie de agrement”

înseamnã folosirea bãrcilor de agrement

pentru practicarea sportului sau în

scopuri turistice;

18) “pescuit de coastã” înseamnã

pescuitul efectuat cu ajutorul vaselor

care se întorc zilnic sau în termen de

36 de ore într-un port situat pe teritoriul

unui stat membru fãrã a ajunge la un

port situat într-un stat terå;

19) “ameninåare la adresa sãnãtãåii

publice” înseamnã orice afecåiune cu

potenåial epidemic aæa cum este definitã

de Regulamentele Internaåionale de

Sãnãtate ale Organizaåiei Mondiale a

Sãnãtãåii æi alte boli infecåioase sau boli

contagioase parazitare dacã fac obiectul

prevederilor de protecåie care se aplicã

cetãåenilor din statele membre.

Articolul 3 - Scopul

Acest Regulament se va aplica

oricãrei persoane care trece frontiera

internã sau externã a statelor membre,

fãrã a afecta:

(a) drepturile persoanei care se

bucurã de dreptul comunitar de liberã

circulaåie;

(b) drepturile refugiaåilor æi

persoanelor care solicitã protecåie

internaåionalã, în special în ceea ce

priveæte principiul non-refoulement.

TITLUL II - FRONTIERELE EXTERNE

Capitolul I - Trecerea frontierelor

externe æi condiåii de intrare

Articolul 4 - Trecerea frontierelor

externe

1. Frontierele externe pot fi trecute

doar prin punctele de trecere a frontierei

æi în intervalul de timp în care acestea

sunt deschise. Intervalul de timp în care

acestea sunt deschise trebuie indicat

clar la punctele de trecere a frontierei

care nu sunt deschise 24 de ore.

Statele Membre vor notifica Comisiei

lista punctelor de trecere a frontierei,

conform prevederilor articolului 34.

2. Prin derogare de la prevederile

paragrafului 1, pot fi permise excepåii

de la obligaåia de a trece frontierele

externe doar prin punctele de trecere

a frontierei æi doar în intervalul de timp

când sunt deschise, în urmãtoarele

cazuri:

(a) în cazul navigaåiei de agrement

sau în cazul pescuitului de coastã;

(b) în cazul marinarilor care coboarã

pe åãrm pentru a staåiona în zona portului

Supliment Frontiera - nr. 3/2007

3


în care sunt ancorate ambarcaåiunile

acestora, sau în localitãåile adiacente;

(c) pentru persoane sau grupuri

de persoane, în cazul în care existã

o cerere de naturã deosebitã æi sunt

în posesia permiselor cerute de legea

naåionalã æi nu existã nici un conflict cu

interese legate de ordinea publicã æi cu

securitatea internã a statelor membre;

(d) pentru persoane sau grupuri

de persoane în cazul unor situaåii de

urgenåã neprevãzute.

3. Fãrã sã aducã atingere excepåiilor

prevãzute în paragraful 2 sau

obligaåiilor internaåionale de protecåie,

statele membre vor introduce pedepse,

în concordanåã cu legislaåia naåionalã,

pentru trecerea neautorizatã a

frontierelor externe prin alte locuri decât

punctele de trecere a frontierelor sau în

afara intervalului de timp stabilit. Aceste

pedepse vor fi eficace, proporåionale æi

disuasive (care determinã schimbarea

unei decizii).

Articolul 5 - Condiåii de intrare

pentru cetãåenii statelor teråe

1. Pentru æederi ce nu depãæesc

trei luni într-o perioadã de æase luni,

condiåiile de intrare pentru cetãåenii

statelor membre vor fi urmãtoarele:

(a) sã fie în posesia unui document de

cãlãtorie valabil sau a unor documente

ca sã autorizeze trecerea frontierei;

(b) sã fie în posesia unei vize

valabile, dacã se solicitã, conform

Regulamentului Consiliului (EC) nr.

539/2001 din 15 martie 2001 care

enumerã statele teråe ai cãror cetãåeni

trebuie sã fie în posesia unei vize când

traverseazã frontierele externe æi statele

ai cãror cetãåeni sunt exceptaåi de la

aceastã cerinåã17, cu excepåia cazului

în care posedã permise de æedere;

(c) sã justifice scopul æi condiåiile

æederii, faptul cã posedã mijloace

suficiente de subzistenåã, atât pentru

perioada æederii cât æi pentru întoarcerea

în åara de origine sau tranzitul spre un

stat terå în care intrarea le va fi permisã

cu siguranåã, sau sunt în postura de a

obåine legal asemenea mijloace;

(d) pe numele lor nu au fost introduse

alerte în Sistemul Informatic Schengen

în scopul refuzãrii intrãrii;

(e) nu sunt considerate a fi o

ameninåare la adresa ordinii publice,

securitãåii interne, sãnãtãåii publice

sau relaåiilor internaåionale a oricãruia

dintre statele membre, mai ales în cazul

în care, din acelaæi motiv, nu a fost

introdusã nici o alertã în bazele de date

ale statelor membre în scopul refuzãrii

intrãrii.

2. O listã neexhaustivã de documente

suplimentare care pot fi cerute de

poliåiætii de frontierã cetãåenilor statelor

teråe în scopul verificãrii îndeplinirii

condiåiilor prevãzute în paragraful 1,

punctul c, este inclusã în anexa I.

3. Mijloacele de subzistenåã vor

fi apreciate în funcåie de durata æi

scopul æederii æi de media preåurilor

pentru cazare æi masã din statul

(statele) membru (membre) implicat (e),

înmulåitã cu numãrul de zile al æederii.

Valorile de referinåã stabilite de statele

membre vor fi notificate Comisiei în

concordanåã cu prevederile articolului

34. Evaluarea suficienåei mijloacelor

de subzistenåã se poate face pe baza

numerarului, cecurilor de cãlãtorie

æi cãråilor de credit aflate în posesia

cetãåenilor statelor teråe. Declaraåiile de

sponsorizare, în cazul în care acestea

sunt prevãzute de legislaåia naåionalã

æi scrisorile de garanåie din partea

gazdelor, aæa cum sunt definite de

legislaåia naåionalã în situaåia în care

cetãåenii statelor teråe vor locui la o

gazdã, pot face, de asemenea, dovada

unor mijloace suficiente de subzistenåã.

4. Prin derogare de la paragraful 1:

(a) cetãåenilor statelor teråe care nu

îndeplinesc toate condiåiile prevãzute

în paragraful 1 dar sunt în posesia unui

permis de æedere sau a unei vize de

reintrare emisã de unul dintre statele

membre, sau, în situaåiile în care se cer,

ambele documente, li se va permite

intrarea pe teritoriul altor state membre,

în scopul tranzitului, astfel încât sã

poate ajunge pe teritoriul statului

membru care a emis permisul de æedere

sau viza de reintrare, doar dacã numele

lor nu se aflã pe lista naåionalã de alerte

a statului membru ale cãrui frontiere

externe intenåioneazã sã o treacã æi

alerta este însoåitã de instrucåiuni de a

refuza intrarea sau tranzitul.

(b) cetãåenilor statelor teråe care

îndeplinesc condiåiile prevãzute la

paragraful 1, cu excepåia celei de

la punctul (b) æi care se prezintã la

frontierã li se poate permite intrarea pe

teritoriul statelor membre în cazul în

care li se elibereazã vizã la frontierã,

în conformitate cu Regulamentul

Consiliului (EC) nr. 415/2003 din

27 februarie 2003 privind eliberarea

vizelor la frontierã, inclusiv eliberarea

unor asemenea vize marinarilor în

tranzit.18 Vizele emise la frontierã vor

fi înregistrate pe o listã. Dacã nu este

posibilã aplicarea vizei pe document,

în mod excepåional se va aplica pe o

foaie volantã inseratã în document. Întrun

asemenea caz se va folosi formatul

uniform al foilor volante pe care se

aplicã viza, prevãzut de Regulamentul

Consiliului (EC) nr. 333/2002 privind

formatul uniform al foilor volante pe

care se aplicã viza eliberatã de statele

membre persoanelor ce deåin documente

de cãlãtorie nerecunoscute de statele

care au întocmit formularul19.

(c) cetãåenilor statelor teråe care nu

îndeplinesc una sau mai multe dintre

condiåiile prevãzute în paragraful 1

li se poate permite de cãtre un stat

membru sã intre pe teritoriul sãu din

motive umanitare, din motive de

interes naåional sau datoritã obligaåiilor

internaåionale. În cazul în care

cetãåeanul statului terå este subiectul

unei alerte, aæa cum este prevãzut în

paragraful 1, punctul (d), statul membru

care a autorizat intrarea pe teritoriul sãu

va informa corespunzãtor celelalte state

membre.

Capitolul II - Controlul frontierelor

externe æi refuzarea intrãrii

Articolul 6 - Efectuarea controalelor

trecerii frontierei

1. Poliåiætii de frontierã, în

îndeplinirea îndatoririlor lor, vor

respecta întru-totul demnitatea umanã.

Orice mãsurã luatã în îndeplinirea

îndatoririlor lor va fi proporåionalã cu

obiectivele urmãrite de acea mãsurã.

2. Pe parcursul efectuãrii controalelor

trecerii frontierei, poliåiætii de frontierã

nu vor discrimina persoanele pe motive

rasiale, legate de sex, origine etnicã,

religie sau credinåã, dizabilitãåi, vârstã

sau orientare sexualã.

Articolul 7 - Controlul trecerii

frontierei efectuat asupra persoanelor

1. Circulaåia transfrontalierã

la frontierele externe va fi supusã

controalelor poliåiætilor de frontierã.

Controalele vor fi efectuate conform

prevederilor acestui capitol.

Controalele pot fi efectuate, de

asemenea, æi asupra mijloacelor de

transport æi obiectelor aflate în posesia

persoanelor care traverseazã frontiera.

Legea în vigoare din statul membru

implicat se va aplica oricãror tipuri de

controale efectuate.

2. Toate persoanele trebuie sã fie

supuse unui control minim pentru

stabilirea identitãåii acestora pe baza

prezentãrii documentelor de cãlãtorie.

Aceste controale minime trebuie sã

consiste în verificarea rapidã æi imediatã

æi, când este cazul, prin folosirea

mijloacelor tehnice corespunzãtoare,

prin verificarea în bazele de date

relevante a informaåiilor cu privire la

documentele furate, deåinute fãrã drept,

pierdute sau anulate, a valabilitãåii

documentelor care autorizeazã posesorul

legitim sã traverseze frontiera æi a prezenåei

semnelor falsificãrii sau contrafacerii.

Controlul minim amintit în primul

subparagraf constituie regula în cazul

persoanelor care-æi exercitã dreptul

comunitar al libertãåii de miæcare.

Oricum, într-o manierã aleatorie, pe

parcursul efectuãrii controalelor minime

asupra persoanelor care exercitã dreptul

comunitar al libertãåii de miæcare,

poliåiætii de frontierã pot consulta

bazele de date naåionale æi europene,

astfel încât sã se asigure cã acele

persoane nu reprezintã o ameninåare

realã, prezentã æi suficient de serioasã

la adresa securitãåii interne, ordinii

publice, sãnãtãåii publice æi relaåiilor

internaåionale ale statelor membre.

Consecinåele unor asemenea

consultãri nu vor periclita dreptul la

4 Supliment Frontiera - nr. 3/2007


libertate de miæcare al persoanelor pe

teritoriul statului membru interesat, aæa

cum este prevãzut în Directiva 2004/

38/EC.

3. La intrare æi ieæire, cetãåenii

statelor teråe vor fi supuæi controalelor

amãnunåite.

(a) controalele amãnunåite la intrare

vor include verificarea îndeplinirii

condiåiilor de intrare prevãzute în

articolul 5(1) æi, când este cazul, a

documentelor care autorizeazã æederea

æi exercitarea activitãåilor profesionale.

Acestea vor include o examinare

detaliatã care sã acopere urmãtoarele

aspecte:

(i) verificarea faptului cã cetãåeanul

statului terå este în posesia unui

document valid care sã permitã trecerea

frontierei æi a faptului cã acel document,

în cazul în care este necesar, este însoåit

de vizã sau de permisul de æedere;

(ii) cercetarea completã a

documentelor de cãlãtorie, în

cãutarea unor semne de falsificare sau

contrafacere;

(iii) examinarea ætampilelor de

intrare æi ieæire aplicate pe documentul

de cãlãtorie al cetãåeanului statului terå

implicat, prin compararea datei intrãrii

æi ieæirii, prin verificarea faptului cã

persoana nu a depãæit deja timpul

maxim de æedere autorizatã pe teritoriul

statelor membre;

(iv) verificarea punctului de

plecare æi de destinaåie al cetãåeanului

statului terå implicat, al scopului

æederii æi verificarea, dacã este

necesar, a documentelor de sprijin

corespondente;

(v) verificarea faptului cã cetãåeanul

statului terå implicat are mijloace

suficiente de subzistenåã pentru durata

æi scopul æederii, pentru întoarcerea

sa în åara de origine sau tranzitul spre

un stat terå în care cu siguranåã i se va

permite intrarea æi a faptului cã acesta

este în poziåia de a intra în posesia unor

asemenea mijloace în mod legal;

(vi) verificarea faptului cã cetãåeanul

statului terå implicat, mijlocul

(mijloacele) sãu (sale) de transport

æi obiectele pe care le transportã nu

pericliteazã ordinea publicã, securitatea

internã, sãnãtatea publicã sau relaåiile

internaåionale a oricãruia dintre statele

membre. Aceste verificãri vor include

consultarea directã a datelor æi alertelor

cu privire la persoane æi, dacã este

necesar, a obiectelor introduse în SIS, a

bazelor de date naåionale æi a acåiunilor

ce urmeazã a fi întreprinse, dacã este

cazul, ca rezultat a unei alerte;

(b) controalele amãnunåite la ieæire

vor cuprinde:

(i) verificarea faptului cã cetãåeanul

statului terå este în posesia unui

document valid pentru trecerea

frontierei;

(ii) verificarea documentelor de

cãlãtorie, în cãutarea unor semne de

falsificare sau contrafacere;

(iii) ori de câte ori este posibil,

verificarea faptului cã cetãåeanul statului

terå nu este considerat a fi o ameninåare

la adresa ordinii publice, securitãåii

interne sau relaåiilor internaåionale ale

oricãruia dintre statele membre.

(c) Pe lângã controalele la care se

face referire la punctul (b) controalele

amãnunåite la ieæire mai pot cuprinde:

(i) verificarea faptului cã persoana

respectivã se aflã în posesia unei

vize valabile, dacã aceasta se solicitã

conform Regulamentului (EC) nr.

539/2001, cu excepåia cazului în care

persoana respectivã deåine un permis de

æedere valid;

(ii) verificarea nedepãæirii perioadei

maxime de æedere autorizatã pe

teritoriul statelor membre;

(iii) consultarea alertelor cu privire

la persoanele æi obiectele introduse

în SIS æi raportãri cãtre bazele de date

naåionale.

4. Când existã posibilitatea æi dacã

se solicitã de cãtre cetãåeanul statului

terå, controalele amãnunåite vor fi

efectuate într-o zonã retrasã.

5. Cetãåenilor statelor teråe care vor

fi supuæi unui control fizic li se vor da

informaåii cu privire la scopul æi procedura

în cazul unui asemenea control.

Aceste informaåii vor fi disponibile

în toate limbile oficiale ale Uniunii

Europene æi în limba (limbile) statului

sau statelor care au frontierã cu statul

membru implicat æi vor cuprinde æi faptul

cã cetãåeanul statului terå poate solicita

numele æi numãrul de identificare al

poliåistului de frontierã care va efectua

controlul fizic, denumirea punctului de

trecere a frontierei æi data la care a fost

traversatã frontiera.

6. Controalele asupra persoanelor

care îæi exercitã dreptul comunitar al

libertãåii de miæcare vor fi efectuate în

conformitate cu prevederile Directivei

2004/38/EC.

7. Regulile detaliate cu privire

la informaåiile ce urmeazã sã fie

înregistrate sunt prevãzute în Anexa II.

Articolul 8 - Relaxarea controalelor

trecerii frontierei

1. Controalele trecerii frontierelor

externe pot fi relaxate ca rezultat al

unor circumstanåe excepåionale æi

neprevãzute. Asemenea circumstanåe

excepåionale æi neprevãzute sunt

considerate a fi acele evenimente

imprevizibile datorate traficului

aglomerat astfel încât timpul de

aæteptare la punctele de trecere a

frontierei devine mult prea îndelungat

æi toate resursele au fost epuizate în

ce priveæte personalul, posibilitãåile æi

organizarea.

2. În cazul în care controalele s-au

relaxat, în conformitate cu prevederile

paragrafului 1, vor fi prioritare

controalele trecerii frontierei la intrarea

în spaåiul statelor membre faåã de cele la

ieæirea din statele membre.

Decizia de a relaxa controalele va

fi luatã de poliåistul de frontierã care se

aflã la comanda punctului de trecere a

frontierei.

Relaxarea controalelor va fi

temporarã, adaptatã circumstanåelor

care au justificat-o æi vor fi introduse

gradual.

3. Chiar æi în cazul în care

controalele sunt relaxate, poliåistul de

frontierã va ætampila documentele de

cãlãtorie ale cetãåenilor statelor teråe,

atât la intrare cât æi la ieæire, conform

articolului 10.

4. O datã pe an fiecare stat membru

va transmite un raport Parlamentului

European æi Comisiei, cu privire la

aplicarea acestui articol.

Articolul 9 - Culoare separate æi

informaåiile aflate pe indicatoare

1. Statele membre vor dispune

crearea de culoare separate, mai ales

în aeroporturi, pentru a putea efectua

controale asupra persoanelor, în

conformitate cu prevederile articolului

7. Culoarele vor fi diferenåiate prin

intermediul indicatoarelor prevãzute în

anexa III.

Statele membre pot crea culoare

separate în punctele de trecere a

frontierei maritime, terestre æi la

frontierele dintre statele membre fãrã

sã aplice prevederile articolului 20 la

frontierele interne. Dacã statele membre

vor crea culoare separate vor folosi

indicatoarele cuprinse în anexa III.

Statele membre se vor asigura

de faptul cã culoarele sunt bine

semnalizate, inclusiv în situaåia în care se

renunåã la folosirea culoarelor separate,

aæa cum se prevede în paragraful 4,

pentru asigurarea fluidizãrii traficului

de persoane care traverseazã punctele

de trecere a frontierei.

2. (a) Persoanele care îæi vor exercita

dreptul comunitar al libertãåii de miæcare

sunt îndreptãåite sã foloseascã culoarele

indicate prin semnele cuprinse în partea

A din Anexa III. De asemenea, pot

folosi æi culoarele indicate de partea B

a Anexei III.

(b) Toate celelalte persoane vor

folosi culoarele indicate de semnele din

partea B a Anexei III.

Informaåiile cuprinse în indicatoarele

de la punctele (a) æi (b) pot fi afiæate

în limba sau limbile pe care statele

membre le considerã potrivite.

3. În punctele maritime æi terestre de

trecere a frontierei statele membre pot

separa traficul vehiculelor în culoare

separate pentru vehicule de tonaj uæor

æi tonaj greu, cu ajutorul indicatoarelor

cuprinse în partea C a Anexei III.

Statele membre pot decide

schimbarea informaåiilor cuprinse în

indicatoare, în funcåie de circumstanåele

de la faåa locului.

4. În cazul survenirii unui

dezechilibru în trafic într-un anumit

punct de trecere a frontierei, regulile

Supliment Frontiera - nr. 3/2007

5


aplicabile pentru folosirea diferitelor

culoare pot fi suspendate de autoritãåile

competente pentru perioada de timp

necesarã eliminãrii acelui dezechilibru.

5. Adaptarea indicatoarelor

existente, în conformitate cu prevederile

paragrafelor 1, 2 æi 3 se va finaliza pânã

la data de 31 mai 2009. În cazul în care

statele membre înlocuiesc indicatoarele

existente înainte de aceastã datã,

prevederile acestor paragrafe se vor

considera îndeplinite.

Articolul 10 - Ætampilarea

documentelor de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe

1. Documentele de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe se ætampileazã

sistematic la intrarea æi la ieæirea din

spaåiul statelor membre. Ætampilele de

intrare æi de ieæire se vor aplica pe:

(a) documente care conåin o vizã

valabilã æi care le permit cetãåenilor

statelor teråe sã traverseze frontiera;

(b) documente care permit

cetãåenilor statelor teråe, a cãror vizã

a fost eliberatã la frontiera unui stat

membru, sã traverseze frontiera;

(c) documente care permit

cetãåenilor statelor teråe, nesupuæi

cerinåei de a fi în posesia unei vize, sã

traverseze frontiera.

2. Documentele de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe æi care fac parte

din familia unui cetãåean UE æi cãrora

li se aplicã Directiva 2004/38/EC, dar

care nu prezintã permisul de æedere

prevãzut de articolul 10 al Directivei,

vor fi ætampilate la intrare æi la ieæire.

Documentele de cãlãtorie ale

cetãåenilor statelor teråe care fac parte

din familia unor cetãåeni ai statelor

teråe care îæi exercitã dreptul comunitar

al libertãåii de miæcare, dar care nu

prezintã permisul de æedere prevãzut de

articolul 10 al Directivei 2004/38/EC,

vor fi ætampilate la intrare æi la ieæire.

3. Ætampilele nu se vor aplica pe:

(a) documentele de cãlãtorie ale

æefilor de stat æi ale demnitarilor a cãror

sosire a fost anunåatã oficial, anterior,

prin intermediul canalelor diplomatice;

(b) licenåele piloåilor sau pe

certificatele membrilor echipajelor

aeronavelor;

(c) documentele de cãlãtorie ale

marinarilor prezenåi pe teritoriul

unui stat membru doar când nava lor

acosteazã æi doar în raza portului de

escalã;

(d) documentele de cãlãtorie ale

echipajului æi pasagerilor navelor

de croazierã care nu sunt supuse

controalelor trecerii frontierei, conform

punctului 3.2.3 din Anexa VI;

(e) documentele care permit

cetãåenilor statelor Andora, Monaco æi

San Marino sã traverseze frontiera.

În mod excepåional, la cererea

unui cetãåean al unui stat terå, se poate

renunåa la ætampilele aplicate la intrare

æi ieæire, dacã aplicarea ætampilelor ar

crea dificultãåi majore acelei persoane.

În acest caz, intrarea sau ieæirea vor fi

înregistrate pe o foaie volantã separatã,

unde sã se indice numele persoanei æi

numãrul paæaportului. Fiæa volantã va fi

înmânatã cetãåeanului statului terå.

4. Procedura practicã a ætampilãrii

este stabilitã în Anexa IV.

5. De câte ori este posibil cetãåenii

statelor teråe vor fi informaåi despre

obligaåia poliåiætilor de frontierã de a

le ætampila documentele la intrare æi

ieæire, chiar æi atunci când controalele

sunt relaxate, conform prevederilor

articolului 8.

6. Comisia va elabora rapoarte

Parlamentului European æi Consiliului

pânã la sfâræitul anului 2008 cu privire

la funcåionarea prevederilor referitoare

la ætampilarea documentelor.

Articolul 11 - Prezumåia cu privire

la îndeplinirea condiåiilor referitoare la

durata æederii

1. Dacã documentul de cãlãtorie

al unui cetãåean al unui stat terå nu are

aplicatã ætampila de intrare, autoritãåile

naåionale competente pot prezuma

faptul cã posesorul documentului nu

îndeplineæte, sau nu mai îndeplineæte,

condiåiile referitoare la durata æederii,

aplicabile statelor membre preocupate.

2. Prezumåia la care se face referire în

paragraful 1 poate fi combãtutã în cazul

în care cetãåeanul statului terå pune la

dispoziåie, prin orice mijloace, dovezi

credibile, cum ar fi bilete de transport,

prin care sã-æi dovedeascã prezenåa în

afara teritoriilor statelor membre æi cã a

respectat condiåiile cu privire la perioada

æederii de scurtã duratã.

Într-un asemenea caz:

(a) când cetãåeanul statului terå este

identificat pe teritoriul statului membru

care aplicã în întregime acquis-ul

Schengen, autoritãåile competente vor

indica în documentul de cãlãtorie,

conform legilor æi practicilor naåionale,

data æi locul prin care a traversat

frontiera externã a unuia dintre statele

membre care aplicã în întregime

acquis-ul Schengen;

(b) când un cetãåean al unui stat

terå este identificat pe teritoriul unui

stat membru care nu a luat decizia

cuprinsã în articolul 3 (2) al Actului

de Aderare din 2003, autoritãåile

competente vor indica în documentul

de cãlãtorie, în concordanåã cu legile

æi practica naåionalã, data æi locul prin

care a traversat frontiera externã a unui

asemenea stat membru.

Pe lângã cele indicate la punctele

(a) æi (b), cetãåeanului statului terå i se

poate înmâna un formular aæa cum este

prezentat în Anexa VIII.

Statele membre au obligaåia de a se

informa reciproc, de a informa Comisia

æi Secretariatul General al Consiliului,

cu privire la practicile naåionale

referitoare la indicaåiile cuprinse în

acest articol.

3. Dacã prezumåia la care se

face referire în paragraful 1 nu este

combãtutã, cetãåeanul statului terå

poate fi expulzat, de cãtre autoritãåile

competente, de pe teritoriul statului

membru implicat.

Articolul 12 - Supravegherea

frontierei

1. Principalele scopuri ale

supravegherii frontierei sunt:

prevenirea trecerilor frauduloase ale

frontierei, contracararea criminalitãåii

transfrontaliere æi luarea mãsurilor

împotriva persoanelor care au trecut

frontiera fraudulos.

2. Poliåiætii de frontierã vor folosi

unitãåile fixe æi mobile în realizarea

supravegherii frontierei.

Supravegherea va fi efectuatã întro

asemenea manierã încât sã previnã

æi sã descurajeze sustragerea de la

controalele din punctele de trecere a

frontierei.

3. Supravegherea dintre punctele

de trecere a frontierei va fi efectuatã

de poliåiætii de frontierã al cãror numãr

æi metode vor fi adaptate riscurilor æi

ameninåãrilor existente sau previzibile.

Aceasta poate implica schimbãri

frecvente sau inopinate, astfel încât

trecerile ilegale ale frontierei sã fie

ameninåate de riscul de a fi detectate.

4. Supravegherea va fi efectuatã

de unitãåi mobile sau fixe care îæi vor

îndeplini îndatoririle prin patrulare

sau prin prezenåa în locuri cunoscute

ca fiind sensibile, scopul acestor

supravegheri fiind surprinderea

persoanelor care trec frontiera ilegal.

Supravegherea poate fi efectuatã æi prin

mijloace tehnice, inclusiv prin mijloace

electronice.

5. În conformitate cu procedurile

cuprinse în articolul 33 (2) pot fi

adoptate reguli suplimentare privind

supravegherea.

Articolul 13 - Refuzul intrãrii

1. Unui cetãåean al unui stat terå

care nu îndeplineæte condiåiile de

intrare prevãzute în articolul 5 (1) æi nu

face parte din categoriile de persoane

prevãzute în articolul 5 (4) i se va refuza

intrarea pe teritoriul statelor membre.

Acest lucru nu va afecta aplicarea

prevederilor speciale cu privire la

dreptul de azil, protecåia internaåionalã

sau eliberarea vizelor de lungã duratã.

2. Intrarea poate fi refuzatã pe baza

unei decizii fundamentate care sã

conåinã motivele precise ale refuzului.

Decizia va fi luatã de o autoritate

naåionalã æi va fi aplicabilã imediat.

Decizia argumentatã care sã

cuprindã motivele precise ale refuzului

va fi emisã în forma standard aæa cum

este prevãzutã de Anexa V, Partea B, æi

completatã de autoritatea competentã

sã dispunã refuzarea intrãrii. Formularul

standard completat va fi înmânat

cetãåeanului statului terå interesat

6 Supliment Frontiera - nr. 3/2007


care va putea face dovada deciziei

de refuzare a intrãrii prin intermediul

formularului.

3. Persoanele cãrora li s-a refuzat

intrarea au dreptul de a contesta

decizia. Contestarea (apelul) se va face

åinând seama de legislaåia naåionalã.

Cetãåeanului statului terå i se vor indica

în scris punctele de contact care pot sã

ofere informaåii despre reprezentanåii

competenåi sã acåioneze în numele

cetãåeanului terå, conform legislaåiei în

vigoare.

Introducerea contestaåiei nu va

suspenda efectele deciziei de refuz a

intrãrii.

Fãrã sã afecteze compensaåiile

garantate conform legislaåiei naåionale,

în cazul în care se dovedeæte faptul

decizia de refuzare a intrãrii a fost

nefondatã, cetãåeanul statului terå

implicat este îndreptãåit la corectarea

anulãrii ætampilei de intrare æi a oricãror

altor anulãri sau modificãri fãcute de

statul care a refuzat intrarea.

4. Poliåiætii de frontierã se vor

asigura cã un cetãåean al unui stat terå,

cãruia i s-a refuzat intrarea, nu a pãtruns

pe teritoriul statului membru implicat.

5. Statele membre vor întocmi

statistici cu privire la numãrul de

persoane cãrora li s-a refuzat intrarea,

motivele refuzurilor, naåionalitatea

persoanelor æi tipul de frontierã (terestrã,

aerianã sau maritimã) la care le-a fost

refuzatã intrarea. O datã pe an, statele

membre vor trimite statisticile Comisiei.

Comisia va publica, o datã la doi ani,

statisticile furnizate de statele membre.

6. Regulile detaliate privind

refuzarea intrãrii sunt cuprinse în Partea

A din Anexa V.

Capitolul III - Personal æi resurse

pentru controlul frontierei æi cooperare

între Statele Membre

Articolul 14 - Personal æi resurse

pentru controlul frontierei

Statele membre vor asigura personal

æi resurse adecvate æi suficiente pentru a

efectua controale la frontierele externe,

în conformitate cu art. 6-13, pentru a

asigura un nivel eficient, înalt æi uniform

la frontierele externe.

Articolul 15 - Implementarea

controalelor

1. Controlul frontierei menåionat la

art. 6-13 va fi efectuat de poliåiæti de

frontierã, în conformitate cu prevederile

acestui Regulament æi legislaåia

naåionalã.

În momentul efectuãrii controlului

frontierei, responsabilitãåile de a iniåia

cercetãri penale conferite poliåiætilor de

frontierã de legislaåia naåionalã æi care

nu fac obiectul acestui Regulament, nu

vor fi afectate.

Statele Membre vor asigura condiåiile

necesare pentru ca poliåiætii de frontierã

sã fie profesioniæti specializaåi æi

antrenaåi. Statele Membre vor încuraja

poliåiætii de frontierã sã înveåe limbi

strãine, în speciale acele limbi care

le sunt necesare pentru efectuarea

responsabilitãåilor lor.

2. Statele Membre vor notifica

Comisiei lista serviciilor naåionale

responsabile pentru controlul frontierei,

în conformitate cu legislaåia naåionalã,

conform art. 34.

3. Pentru controlul eficient al

frontierelor, fiecare stat membru va

asigura o cooperare strânsã æi constantã

între instituåiile naåionale responsabile

pentru controlul frontierei.

Articolul 16 - Cooperarea între

statele membre

1. Statele membre se vor asista

reciproc æi vor menåine o cooperare

strânsã æi constantã în vederea

implementãrii eficiente a controlului

frontierei, în conformitate cu art. 6-15.

Acestea vor schimba toate informaåiile

relevante.

2. Cooperarea operativã între statele

membre în domeniul managementului

frontierelor externe va fi coordonatã

de cãtre Agenåia Europeanã pentru

Managementul Cooperãrii Operative

al Frontierelor Externe ale Statelor

Membre (denumitã în continuare

Agenåia), stabilitã prin Regulamentul EC

nr. 2007/2004.

3. Fãrã a prejudicia competenåele

Agenåiei, statele membre pot continua

cooperarea operativã cu alte state

membre æi/sau cu state teråe la frontierele

externe, inclusiv schimbul de ofiåeri de

legãturã , în cazurile în care o asemenea

cooperare este complementarã acåiunii

Agenåiei.

Statele membre se vor abåine de

la orice activitate care ar putea pune

în pericol funcåionarea Agenåiei sau

atingerea obiectivelor acesteia.

Statele Membre vor raporta Agenåiei

cu privire la cooperarea operativã

la care se face referire în primul

subparagraf.

4. Statele Membre vor asigura

mãsurile necesare cu privire la

pregãtirea cu privire la regulile

referitoare la controlul frontierei æi la

drepturile fundamentale. În aceastã

privinåã, vor fi luate în considerare

standardele comune de pregãtire,

conform celor stabilite æi dezvoltate de

cãtre Agenåie.

Articolul 17 - Controlul comun

1. Statele Membre care nu aplicã

art. 20 la frontierele terestre comune

pot, pânã la data aplicãrii acelui

articol, realiza controlul în comun la

acele frontiere comune. În acest caz,

o persoanã poate fi opritã doar o datã

în scopul realizãrii controalelor trecerii

frontierei, la intrare æi ieæire, fãrã a

prejudicia responsabilitatea individualã

a Statelor Membre, conform art. 6-13.

În acest scop, Statele Membre pot

încheia acorduri bilaterale.

2. Statele Membre vor informa

Comisia cu privire la orice aranjamente

încheiate în conformitate cu paragraful 1.

Capitolul IV - Reguli specifice

pentru controalele trecerii frontierei

Articolul 18 - Reguli specifice pentru

diferitele tipuri de frontierã æi diferitele

modalitãåi de transport, folosite pentru

trecerea frontierelor externe

Regulile specifice stabilite în Anexa

VI se vor aplica controalelor realizate la

diferitele tipuri de frontierã æi diferitelor

mijloace de transport folosite pentru

traversarea punctelor de trecere a

frontierei.

Aceste reguli specifice pot conåine

derogãri de la art. 5, 7 -13.

Articolul 19 - Reguli specifice

pentru controalele anumitor categorii

de persoane

1. Regulile specifice stabilite în

anexa VII se vor aplica controalelor

asupra urmãtoarelor categorii de

persoane:

(a) æefi de state æi delegaåiile

acestora;

(b) piloåii aeronavelor æi echipajele

acestora;

(c) marinari;

(d) deåinãtorii paæapoartelor

diplomatice, oficiale æi de serviciu æi

organizaåiile internaåionale;

(e) muncitorii transfrontalieri;

f) minorii.

Aceste reguli specifice pot conåine

derogãri de la art. 5 æi 7 -13.

2. Statele Membre vor notifica

Comisiei modelul de carduri

elaborate de ministerele de externe

membrilor misiunilor diplomatice æi

reprezentanåelor consulare acreditate,

precum æi membrilor familiilor, în

conformitate cu art. 34.

TITLUL III - FRONTIERE INTERNE

Capitolul I - Eliminarea controalelor

la frontierele interne

Articolul 20 - Trecerea frontierelor

interne

Frontierele interne pot fi traversate în

orice loc, fãrã ca un control prealabil al

persoanelor, indiferent de naåionalitate,

sã fie realizat.

Articolul 21 - Controale în interiorul

teritoriului

Eliminarea controlului la frontierele

interne nu va afecta:

(a) exercitarea prerogativelor

poliåieneæti de cãtre autoritãåile

competente ale statelor membre,

conform legislaåiei naåionale, deoarece

Supliment Frontiera - nr. 3/2007

7


exercitarea acestor prerogative nu este

echivalentã cu controalele la frontierã.

În conformitate cu semnificaåia primei

fraze, exercitarea prerogativelor

poliåieneæti nu poate fi consideratã

echivalentul exercitãrii controalelor

la trecerea frontierei, când mãsurile

poliåieneæti:

(i) nu au ca obiectiv controlul

frontierei,

(ii) sunt bazate pe informaåii

poliåieneæti generale æi experienåã

cu privire la posibile ameninåãri

la securitatea publicã æi au ca

obiectiv combaterea criminalitãåii

transfrontaliere,

(iii) sunt divizate æi executate într-o

manierã clar diferitã faåã de controalele

sistematice la frontierele externe

(iv) sunt derulate pe baza unor

controale inopinate;

(b) controalele de securitate asupra

persoanelor efectuate în porturi

æi aeroporturi de cãtre autoritãåile

competente, conform legislaåiei

naåionale a fiecãrui stat membru,

de cãtre oficiali ai porturilor æi

aeroporturilor sau transportatori, cu

condiåia ca aceste controale sã fie

efectuate æi asupra persoanelor care

cãlãtoresc în cadrul unui stat membru ;

(c) posibilitatea unui stat membru

de a stabili legal obligaåia de a deåine

documente;

(d) obligaåia pentru cetãåenii statelor

teråe de a raporta prezenåa pe teritoriul

unui stat membru, conform art. 22 din

Convenåia Schengen.

Articolul 22 -Eliminarea obstacolelor

în calea traficului la punctele rutiere de

trecere la frontierele interne

Statele membre vor elimina toate

obstacolele în vederea fluidizãrii

traficului la punctele rutiere de trecere

la frontierele interne, în special orice

limite de vitezã care nu sunt bazate

exclusiv pe considerente care åin de

siguranåa traficului.

În acelaæi timp, statele membre vor

fi pregãtite sã ofere facilitãåi controalelor

în eventualitatea în care controalele la

frontierele interne sunt reintroduse.

Capitolul II

Reintroducerea temporarã a

controalelor la frontierele interne

Articolul 23 - Reintroducerea

temporarã a controalelor la frontierele

interne

1. În cazul în care existã o ameninåare

serioasã la adresa securitãåii interne

æi a ordinii publice, un stat membru

poate reintroduce în mod excepåional

controlul la frontierele interne, pentru

o perioadã limitatã la nu mai mult de

30 de zile sau pentru durata presupusã

a ameninåãrii serioase, dacã aceasta

depãæeæte 30 de zile, în conformitate

cu procedura stabilitã de art. 24 sau

8 Supliment Frontiera - nr. 3/2007

în cazuri urgente, în conformitate cu

cea stabilitã de art. 25. Obiectivul

æi durata reintroducerii temporare a

controlului la frontierele interne nu vor

depãæi motivele strict necesare pentru a

rãspunde ameninåãrii serioase.

2. Dacã ameninåarea serioasã la

adresa securitãåii interne æi ordinii

publice persistã dupã perioada

prevãzutã de paragraful 1, statul

membru poate prelungi controlul la

frontierã pe aceleaæi motive ca cele

prevãzute la paragraful 1 æi, luând în

considerare orice elemente noi, pentru

perioade reînnoite de 30 de zile, în

conformitate cu procedura stabilitã de

art. 26.

Articolul 24 - Procedura stabilitã

pentru evenimente previzibile.

1. În cazul în care un stat membru

are în vedere reintroducerea controlului

la frontierele interne conform art. 23

(1), va notifica cât de curând posibil

celorlalte state membre æi Comisiei æi

va furniza urmãtoarele informaåii, cât

de curând în momentul în care sunt

disponibile:

(a) motivele pentru reintroducerea

propusã, cu detalierea evenimentelor

care constituie o ameninåare serioasã

la adresa securitãåii interne æi ordinii

publice;

(b) obiectivul reintroducerii propuse,

cu specificarea locului în care a fost

reintrodus controlul la frontierã;

(c) numele punctelor de trecere

autorizate;

(d) data æi durata reintroducerii

propuse;

(e) acolo unde este cazul, mãsurile

care trebuie luate de alte state membre.

2. În urma notificãrii din partea

statelor membre specificate æi în vederea

consultãrii prevãzute la paragraful 3,

Comisia poate elabora o opinie, fãrã ca

acest lucru sã prejudicieze în nici un fel

art. 64(1) din Tratat.

3. Informarea la care se face referire

în paragraful 1, precum æi opinia

pe care Comisia o poate elabora în

conformitate cu paragraful 2, vor

face obiectul consultãrilor între statul

membru care plãnuieæte reintroducerea

controalelor, celelalte state membre

æi Comisie, în vederea organizãrii,

acolo unde este cazul, unei forme

de cooperare reciproce între statele

membre æi examinãrii proporåionalitãåii

mãsurilor faåã de evenimentele care au

dat naætere reintroducerii controlului

la frontierã æi ameninåãrilor la adresa

securitãåii interne æi ordinii publice.

4. Consultarea la care se face referire

în paragraful 3 va avea loc cel puåin cu

15 zile înainte de data planificatã pentru

reintroducerea controlului la frontierã.

- Continuarea în numãrul viitor -

NOTE DE SUBSOL

1 Opinia Parlamentului European

din 23 iunie 2005 (încã nepublicatã în

Jurnalul Oficial) æi Decizia Consiliului

din 21 februarie 2006.

2 OJ L 239, 22.9.2000, p. 19.

Convenåia, aæa cum a fost modificatã

ultima datã de Regulamentul (EC)

1160/2005 al Parlamentului European

æi al Consiliului (OJ L 191, 22.7.2005,

p. 18).

3 OJ C 313, 16.12.2002, p. 97.

Manualul Comun aæa cum a fost

amendat ultima datã de Regulamentul

Consiliului (EC) Nr 2133/2004 (OJ L

369, 16.12.2004, p. 5).

4 Regulamentul Consiliului (EC)

Nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004

privind înfiinåarea unei Agenåii Europene

pentru Managementul Cooperãrii

Operaåionale la Frontierele Externe ale

Statelor Membre ale Uniunii Europene

(OJ L 349, 25.11.2004, p. 1).

5 OJ L 374, 31.12.1991, p. 4.

Regulamentul, aæa cum a fost modificat

ultima datã de Regulamentul (EC) Nr.

1882/2003 al Parlamentului European

æi al Consiliului (EC) (OJ L 284,

31.10.2003, p. 1).

6 OJ L 184, 17.7.1999, p. 23.

7 OJ L 239, 22.9.2000, p. 69.

8 OJ L 176, 10.7.1999, p. 36.

9 OJ L 176, 10.7.1999, p. 31.

10 OJ L 176, 10.7.1999, p. 53.

11 Decizia Consiliului 2004/849/

EC din 25 octombrie 2004 privind

semnarea, pentru Uniunea Europeanã æi

privind aplicarea provizorie a anumitor

prevederi ale Acordului între Uniunea

Europeanã, Comunitatea Europeanã

æi Confederaåia Elveåianã privind

asocierea Confederaåiei Elveåiene la

implementarea, aplicarea æi dezvoltarea

acquis-ului Schengen (OJ L 368,

15.12.2004, p. 26).

12 Decizia Consiliului 2004/860/

EC din 25 octombrie 2004 privind

semnarea, pentru Comunitatea

Europeanã æi privind aplicarea provizorie

a unor prevederi ale Acordului dintre

Uniunea Europeanã, Comunitatea

Europeanã æi Confederaåia Elveåianã

privind asocierea Confederaåiei

Elveåiene la implementarea, aplicarea

æi dezvoltarea acquis-ului Schengen

(OJ L 370, 17.12.2004, p. 78).

13 OJ L 131, 1.6.2000, p. 43.

14 OJ L 64, 7.3.2002, p. 20.

15 OJ L 158, 30.4.2004, p. 77.

16 OJ L 157, 15.6.2002, p. 1.

17 OJ L 81, 21.3.2001, p. 1.

Regulamentul aæa cum a fost ultima

oarã amendat de Regulamentul (EC) nr.

851/2005 (OJ L 141, 4.6.2005, p. 3).

18 OJ L 64, 7.3.2003, p. 1.

19 OJ L 53, 23.2.2002, p. 4.

More magazines by this user
Similar magazines