Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de 

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã 

• NR. 3/2007 • 36 PAGINI 

Promoåia martie 2007 de 

agenåi poliåiæti de frontierã 

pag. 10-13

• IMPORTANT • 

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920 

• Serie nouã - nr. 663 

Franco Frattini s-a întâlnit 

cu oficialii români 

Vicepreæedintele Comisiei Europene, 

Franco Frattini, comisar european 

pentru justiåie, libertate æi securitate, 

a efectuat în perioada 16-17 martie 

a.c. o vizitã oficialã în România, al 

cãrei program a inclus convorbiri 

oficiale cu ministrul administraåiei æi 

internelor, Vasile Blaga. 

Vizita oficialului european a 

avut loc cu puåin timp înaintea datei 

de 31 martie, termen pânã la care 

autoritãåile române trebuie sã prezinte 

Comisiei Europene un raport cu privire 

la progresele post-aderare înregistrate 

de România în domeniul reformei 

sistemului judiciar æi în combaterea 

corupåiei. 

În acest context, în cadrul întâlnirii 

comune, ministrul administraåiei æi 

internelor, Vasile Blaga, ministrul 

justiåiei, Monica Macovei, procurorul 

general Laura Kovesi æi procurorul-æef 

al DNA, Daniel Morar i-au prezentat 

comisarului european ultimele evoluåii 

din domeniul Justiåiei æi Afacerilor 

Interne în România. 

În cadrul aceleiaæi întâlniri au fost 

abordate subiecte importante aflate pe 

agenda comunitarã, cum ar fi: aderarea 

României la Convenåia de la Prüm, 

extinderea æi consolidarea spaåiului 

Schengen sau problematica vizelor 

acordate cetãåenilor moldoveni. 

Comisarul european Franco Frattini 

a declarat sâmbãtã cã România, ca stat 

membru al UE, are marea ocazie de a se 

implica în strategia blocului comunitar 

privind migraåia. De asemenea, Frattini 

a mai spus cã România va juca un rol 

crucial în apãrarea frontierelor UE din 

regiunea Mãrii Negre. 

La conferinåa de presã ce a 

urmat, ministrul Vasile Blaga a spus, 

printre altele: „Am prezentat liniile 

strategice de acåiune ale MAI pentru 

2007, respectiv lupta împotriva 

crimei organizate æi a corupåiei, lupta 

împotriva terorismului, consolidarea 

2 

spaåiului Schengen, probleme legate 

de azil, migraåie, managementul 

frontierei, managementul situaåiilor 

de crizã æi al dezastrelor, åinând cont 

de poziåia noastrã în sud-estul Europei, 

de importanåa frontierei externe pe 

care o avem æi de strategia externã a 

Uniunii Europene, dorind sã rãmânem 

un actor important în aceastã parte a 

Europei, fie cã vorbim de Centrul SECI, 

de relaåia sa cu UE æi cu Europol, 

Pactul de stabilitate sau Convenåia de 

cooperare poliåieneascã din sud-estul 

Europei.” 

Comisarul Franco Frattini a declarat: 

„Aæ dori sã vã felicit în mod public, 

domnilor miniætri Blaga æi Macovei, 

pentru importantele succese pe care leaåi 

obåinut în perioada de preaderare. 

În domeniul securitãåii, România a 

obåinut rezultate importante, în ceea 

ce priveæte securizarea frontierelor, 

instruirea poliåiætilor æi în cooperarea 

cu celelalte state UE.” 

ÎN ATENÅIA RESPONSABILILOR CU ABONAMENTELE 

Contul de virament s-a schimbat: 

RO09TREZ7005032XXX000301 

Ætefan ANDREESCU 

www.politiadefrontiera.ro 

REDACÅIA 

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro, 

Intranet: frontiera@igpf.net) 

Redactor-æef 

Subcomisar Marius IONESCU 

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro) 

Secretar de redacåie 

inspector Gabriel CRÃCIUN 

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com) 

Editor coordonator: 

Diana Maria PROTOPOPESCU 

Redactori: 

inspector Alexandru BARBU 

subinspector Ætefan ANDREESCU 

subinspector Iulian PUICÃ 

Fotoreporter 

agent Mihai BEJENARU 

Abonamente, difuzare 

Elena URSACHI 

Coperta I æi coperta IV, 

foto - Gabriel CRÃCIUN 

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector 

6, Bucureæti, cod 050507; 

TEL./FAX: 021-316.84.32; 

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335; 

Cont virament-abonamente IGPF 

Bucureæti, deschis sub nr. 

RO09TREZ7005032XXX000301, 

la Direcåia de Trezorerie æi 

Contabilitate Publicã a Municipiului 

Bucureæti. 

Cod fiscal: 4193222 

Responsabil de numãr 

Inspector Gabriel CRÃCIUN 

Layout: Alexandru BARBU 

Tipar 

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti 

Tel./fax: 021 - 344 10 74 

e-mail: office@ammaprint.ro 

Ediåia s-a încheiat la 

28 martie 2007 

Preå: 3 lei 

Reproducerea materialelor din cuprins 

este permisã numai cu menåionarea 

sursei 

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996). 

Materialele primite spre publicare nu 

se înapoiazã. 

Responsabilitatea juridicã pentru 

conåinutul articolului æi informaåiile 

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din 

Codul penal, autorului. 

I.S.S.N.: 1220-711X 

Imprimat în România 

û

• DIN SUMAR • 

v Credinåa - un medicament 

pentru multe dintre bolile 

sufletului invadat de stresul 

contemporan 

pag. 4-6 

Refaceåi unitatea breslei, 

înãbuæind separarea 

între generaåii! 

v Birourile æi punctele de 

contact ale PFR 

pag. 7-9 

v 

Ætiri 

v Criminalisticã ........ pag. 18 

v KOSOVO - „zonã de frontierã 

româneascã” ................. pag. 20 

v Drogurile halucinogene ...pag. 22 

v Terorismul ................ pag. 26 

v Accidentul de 

circulaåie ....................... pag. 28 

v EURODAC ................ pag. 30 

v Repere istorice ........... pag. 32 

v Divertisment ............ pag. 34 

û 

pag. 14 

Nu întâmplãtor, reiau o temã pe care am simåit, de la bun 

început, cã trebuie sã o abordez, fãåiæ. Vorbeam, în urmã 

cu ceva vreme, de efectul de breaslã, 

care, pentru mine pare una dintre cele 

mai preåioase calitãåi pe care trebuie sã le 

aibã un poliåist, adicã munca în echipã cu 

eliminarea individualismului. 

Rândurile noastre s-au îngroæat, în 

ultima vreme, cu tineri poliåiæti 

de frontierã, veniåi din cele mai 

diverse domenii de activitate: medici, 

profesori, economiæti, ingineri. Æi, iatã, 

toåi aceætia au decis sã ni se alãture, în 

Nelu Pop, 

supravegherea æi controlul graniåelor åãrii. 

inspector general 

Fãrã îndoialã, afluxul de personal tânãr 

æi pregãtit înseamnã mult pentru instituåia 

noastrã. Cei vechi în breaslã beneficiazã, aæadar, de specificul 

generaåiei noi: curaj, împletit cu putere de muncã. Dar æi nou 

veniåii au de câætigat de la colegii gãsiåi la graniåele åãrii: 

experienåa profesionalã, perseverenåa æi calitatea cea mai 

de preå – „sudura – unitatea” dintre poliåiæti, binecunoscutã, 

printre cei vechi, ca fiind acel „efect de breaslã”. 

Se ætie cã „efectul de breaslã” este generat, în primul 

rând, de dificultatea profesiei pe care o avem. Iar 

poliåistul este cel care se aflã, în permanenåã, în slujba 

cetãåeanului. Este acela care se strãduieæte sã ofere un spaåiu 

sigur pentru ca cei de lângã el sã poatã trãi liniætiåi. Iar în lupta 

pentru câætigarea siguranåei, existã multã strãdanie. 

Vã spun, încã o datã, tuturor: important este sã ne însuæim, 

fiecare dintre noi, necesitatea unei astfel de conduite ca 

sursã obligatorie de reuæitã profesionalã. Æi mai mult decât 

atât: trebuie sã învãåãm unii de la alåii, cei tineri de la cei 

experimentaåi, dar æi veteranii de la noul val venit cu foråe 

proaspete în rândul nostru. Cei noi sã se lase seduæi de acel 

„rãspundem cu viaåa!”, ghidându-se, apoi, dupã acest mesaj. 

Cei vechi sã-i înveåe sã fie cãlãuziåi de respectul pentru 

dreptate æi adevãr, de profesionalism æi verticalitate. 

Pentru cã doar astfel vom fi în stare sã venim în 

sprijinul celor pentru care muncim. 

Sã nu lãsãm, aæadar, sã se producã o separare între 

generaåii æi chiar în interiorul lor, sã înãbuæim alimentarea în 

disoluåie încã de la începuturi. Prin educaåie, principii, prin 

culturã profesionalã, avem foråa æi responsabilitatea sã refacem 

unitatea breslei atât de necesarã tuturor. 

3

Credinåa - un 

medicament pentru 

multe dintre bolile 

sufletului invadat de 

stresul contemporan 

Interviu cu Prea Cucernicul preot vicar Niculae Constantin, 

æeful Secåiei Asistenåã Religioasã din MAI 

- Ce reprezintã pentru creætini 

Sãrbãtoarea Sfintelor Paæti? 

- Sãrbãtoarea Sfintelor Paæti este o 

sãrbãtoare pe care nu o întâlnim numai 

la creætini, o întâlnim æi la credincioæii 

cultului mozaic. Cuvântul în sine vine 

de la cuvântul de origine ebraicã pesah, 

care înseamnã trecere. Sãrbãtoarea 

Sfintelor Paæti pomeneæte în Vechiul 

Testament de trecerea poporului ales, 

ieæirea lui de sub robia egipteanã, iar 

la credincioæii creætini este vorba despre 

trecerea credincioæilor, ieæirea lor de sub 

robia pãcatului æi a moråii, prin Învierea 

lui Mesia Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, 

Cel Care a reuæit sã biruiascã moartea æi, 

în felul acesta, sã reinstaureze puterea 

omului de a recãpãta nemurirea pierdutã 

prin pãcatul originar. 

Semnificaåia Paætilor în spaåiul ortodox 

este mai bogatã în semnificaåii decât 

Sãrbãtoarea Naæterii Domnului, pentru 

cã ne aminteæte de jertfã, cruce, moarte 

æi înviere. Împãcarea omului cu eternul 

pierdut prin Învierea lui Hristos ne face 

sã avem acces la nemurire. 

Deæi Postul Sfintelor Paæti este unul 

de suferinåã, de tristeåe, de pocãinåã, el 

finalizeazã cu marea bucurie, cu marea 

victorie pe care omul o obåine prin 

Înviere, prin biruinåa asupra pãcatului 

æi a moråii. 

- Existã pericolul diminuãrii credinåei, 

în special în rândul tinerilor, pe fondul 

propagãrii, prin filme documentare 

æi literaturã, a unor idei care pun sub 

semnul îndoielii Învierea sau însãæi 

existenåa Mântuitorului? 

- Cred cã perioada pe care o 

parcurgem noi este o perioadã nu numai 

4 

a secularizãrii ci æi una a atentatului la 

moralã æi la credinåã în general. De ce? 

Nu pentru cã ar fi condusã dintr-un loc 

anume sau de nu ætiu ce elite sau ce 

foråe, eu cred cã este un atentat cu care 

diavolul îæi desfãæoarã activitatea în lume, 

profitând de aceastã libertate care îl face 

pe om sã-æi piardã minåile. Însã noi, 

fiinåele credincioase, ætim cã puterea lui 

Dumnezeu este peste puterea omului, iar 

diavolul are fricã de Dumnezeu æi nu îl 

poate birui. Tentativele lui sunt de a cuceri 

sufletul omului. În calitate de duhovnic 

am stat de vorbã cu numeroæi credincioæi 

æi am dezbãtut æi între noi clericii aceste 

aspecte ale lumii prezente, care încearcã 

sã se depãrteze de Dumnezeu, dar care 

nu reuæeæte pentru cã puterea harului 

este foarte mare. Ce cred eu, ca fiinåã 

credincioasã care se frãmântã când se 

întâlneæte cu asemenea evenimente æi 

care nu este un punct oficial al Bisericii? 

Cred cã o mare categorie de tineri, care 

sunt indiferenåi din punct de vedere 

religios, vor gãsi în aceste lecturi un mod 

de a afla despre existenåa lui Dumnezeu. 

Cu siguranåã cã ispitirile din respectivele 

lucrãri, cãråi, reclame care se fac pe multe 

posturi sunt, de fapt, mijloace de a-i face 

pe aceæti oameni sã audã de Dumnezeu, 

pentru cã ei, altfel, refuzã tot ce înseamnã 

divinitate. Dumnezeu a aæezat în mintea 

omului acea scânteie a harului, atunci, 

la momentul facerii când, dupã ce l-a 

plãmãdit pe Adam s-a apropiat de el æi 

a suflat asupra lui suflare divinã, care 

marcheazã existenåa noastrã de fiinåe 

credincioase sau de fii ai lui Dumnezeu. 

Chiar unii dintre noi care strigãm sau 

bravãm cã am fi necredincioæi simåim în 

anumite momente ale vieåii cã existã în 

noi ceva divin care lucreazã în favoarea 

salvãrii sufletului nostru. 

În timp, aceæti amatori de asemenea 

lecturi vor descoperi cã existã un tãrâm 

interesant acesta al transcendenåei æi 

cred cã ei, de fapt, nu se vor îndepãrta 

de Dumnezeu ci vor dori sã-l cunoascã 

mai bine. În spaåiul fiinåelor credincioase, 

deci nu al celor indiferente religios, se 

produce o scandalizare, o tulburare 

a duhului, pentru cã sunt tentative de 

desacralizare, sunt cuvinte grele pentru 

sufletul unui om credincios, dar având 

credinåã în Dumnezeu, în iubirea divinã æi 

înåelegând cã lumea pe care o parcurgem 

este o una frãmântatã æi supusã la multe 

ispitiri, ei îæi vor reveni æi nu se vor 

îndepãrta de Dumnezeu. Au mai fost æi 

alte perioade, cu prigoane mai dureroase 

prin care Biserica a trecut æi credinåa a 

rãmas în picioare. 

- Iatã æi un exemplu concret: ce 

pãrere aveåi despre cartea æi, mai 

apoi, filmul „Codul lui Da Vinci”? Dar 

despre conferinåa de presã organizatã 

la New York cu ocazia prezentãrii 

documentarului „Adevãratul mormânt 

al lui Iisus”, prin care s-a spus cã în anul 

1980, într-o peæterã din Ierusalim, a 

avut loc una dintre cele mai importante 

descoperiri arheologice din lume, zece 

sicrie cu presupuse rãmãæiåe ale lui 

Iisus, ale Mariei Magdalena, ale unui fiu 

pe care l-ar fi avut împreunã, botezat, în 

mod bizar, Iuda, ale mamei sale Maria æi 

ale altor apropiaåi ai acestora? 

Æase dintre sicrie erau inscripåionate 

cu numele Jesua fiu al lui Iosif, Maria, 

Mariamene, Matei, Jofa (Iosif, identificat 

ca fratele lui Iisus), Judah fiu al lui 

Jesua (“fiul lui Iisus”, spun realizatorii 

documentarului). Descoperirea fãcutã 

în urmã cu 30 de ani contrazice credinåa 

creætinã tradiåionalã, potrivit cãreia Iisus 

û

a înviat la trei zile dupã moartea sa æi s-a 

ridicat la ceruri. Credeåi cã este un atac 

premeditat, organizat? 

- Ispitirea drãceascã a lumii 

contemporane este bine organizatã. Goana 

dupã averi, spectacolul, specialiætii în a face 

bani prin exploatarea media ætiu sã atace 

subiecte de foråã, care sã æocheze. Aceste 

subiecte atrag oamenii spre a le cumpãra 

cartea, a viziona filmul, a plãti spectacolul. 

Însã omul credincios nu este atât de fragil 

pe cât pare, iar noi, cei care ne rugãm æi 

avem teamã adoratoare de Dumnezeu æi 

nu de diavol ætim cã aceste fãcãturi, aceste 

tentative de desacralizare sunt lumeæti, 

prin ele dorindu-se îndepãrtarea omului 

de Dumnezeu. Unde existã profunzime 

æi credinåã autenticã aceste lucruri produc 

amãrãciune æi atât, nu-l îndepãrteazã pe om 

de Dumnezeu. 

- În ultimele decenii, dar cu precãdere 

dupã Revoluåie, pe fondul derulãrii cu 

rapiditate a vieåii cotidiene æi, implicit, a 

lipsei timpului, oamenii merg la Bisericã, 

în special, în prejma marilor sãrbãtori 

religioase sau se întorc la Dumnezeu 

când au probleme, iar rugãciunea rãmâne 

ultima speranåã. Cum vede Biserica acest 

fenomen ? 

- Nu este un fenomen de azi de 

ieri. În general, credinåa omului este 

ca o sinusoidã, seamãnã cu grafica de 

la electrocardiogramã, are urcuæuri, 

coborâæuri æi o linie dreptã, medianã, 

pe mijlocul axului. Aæa este credinåa 

omului. De multe ori facem greæeala sã 

judecãm credinåa celuilalt comparândo 

cu a noastrã, din momentele noastre 

de evlavie. Cred cã este un lucru 

periculos pentru sufletul persoanei care 

se semeåeæte cu asemenea încercãri. 

Credinåa în sufletul omului este un lucru 

infinit, un adânc fenomen religios. Nu 

este ceva ce se întâmplã astãzi æi nu are 

o constanåã anume. Atunci când vrem sã 

judecãm credinåa celuilalt noi ieæim din 

credinåa autenticã æi încãlcãm porunca 

lui Iisus Hristos, care ne-a spus sã nu fim 

judecãtorul aproapelui nostru, pentru cã 

nu am eu cum sã ætiu ce este în inima 

omului respectiv. Formele noastre de 

manifestare, poate nereligioase sau chiar 

antireligioase, dintr-un anumit moment, 

nu sunt statutul integral al sufletului 

omenesc ci vorbesc de un moment, 

care este complicat prin multitudinea 

de factori care l-au determinat. Aåi 

vãzut cã în psihologie se vorbeæte de un 

complex de stãri, de sentimente, de trãiri 

pe care omul le scoate în exterior prin 

acest robinet care este cuvântul sau prin 

gesturi æi manifestãri. Dar „multul” este în 

spate æi rãmâne în mare parte necunoscut. 

Evlavia aceasta de mare sãrbãtoare este, 

de fapt, o formã de bucurie colectivã, pe 

care oamenii o manifestã mai mult decât 

în restul anului. Cultul divin public care 

se desfãæoarã în continuare în Bisericã, în 

cursul anului bisericesc, „funcåioneazã” 

împreunã cu cel individual, acea 

rugãciune din inima omului, din casa 

û 

persoanei. Se pare cã existã æi multã 

ipocrizie în zilele de mare sãrbãtoare. 

Aåi vãzut æi în momentele premergãtoare 

alegerilor cã anumiåi oameni politici 

sunt copleæiåi de o evlavie strigãtoare, 

unii dintre ei întorcându-se cu spatele 

la sfintele moaæte pentru a face cu mâna 

cãtre credincioæii care, cu siguranåã, nu 

pentru ei veniserã acolo. 

Sunt triste ispitiri ale momentului. 

Suntem o societate care a trecut prin 40 

de ani de ateism. Trebuie sã fim iubitori 

faåã de aproapele æi înåelegãtori cu formele 

acestea accidentale de manifestare. 

- Care sunt organizarea æi rolul Secåiei 

Asistenåã Religioasã din cadrul MAI? 

Existã æi o componentã ecumenicã în 

acåiunile pe care aceasta le desfãæoarã? 

- Bineînåeles cã da, vizavi de 

componenta ecumenicã, dar sã revenim 

la începutul întrebãrii. Secåia Asistenåã 

Religioasã este înfiinåatã la începutul anului 

2000 æi are în structura sa preoåi æi specialiæti 

din alt domeniu, filologi, istorici. Existã la 

ora actualã în MAI 22 de preoåi care sunt 

coordonaåi din punct de vedere religios 

æi canonic de Secåia Asistenåã Religioasã, 

aflatã sub porunca æi ascultarea Sfântului 

Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. 

Venirea noastrã aici s-a fãcut dupã Legea 

nr. 195/2000 privind constituirea æi 

organizarea clerului militar, cu rostul de a 

purta de grija pãstoriåilor care åin de Cultul, 

de Biserica Creætin Ortodoxã. În acelaæi 

timp, relaåia noastrã cu celelalte culte care 

vieåuiesc æi îæi desfãæoarã activitatea pe 

teritoriul României este o relaåie ecumenicã, 

exemplul cel mai evident în acest sens fiind 

elaborarea împreunã a volumului “Cartea 

credinåelor noastre”, apãrutã în anul 2002 

la Editura Ministerului Administraåiei æi 

Internelor, ce cuprinde rugãciunile æi 

învãåãturile de credinåã ale tuturor cultelor 

din România, o carte care a fost bine primitã 

de reprezentanåii tuturor cultelor cãrora neam 

adresat. Activitãåile noastre ecumenice 

înseamnã cã atunci când întâlnim un 

credincios al altui cult æi este interesat în 

a avea legãturi cu pãstori sau deservenåi ai 

altui cult sã mediem, sã ne interesãm ca 

aceste lucruri sã se poatã rezolva. Avem 

legãturi, am avut întâlniri cu reprezentanåi ai 

Bisericii Romano-Catolice, Greco-Catolice, 

ai Cultului Baptist, ai Cultului Penticostal. 

Toåi cei care vor sã afle despre noi sau sã 

stea de vorbã cu noi æi sã stabilim punåi 

sunt bine primiåi. Porunca Bisericii, de a fi 

pãstorii iubitori de aproapele, funcåioneazã, 

suntem deschiæi cãtre o bunã convieåuire 

æi o corectã lucrare de slujire a pãstoriåilor 

noætri. 

- Apreciaåi cã este suficient 

dezvoltatã în cadrul ministerului nostru 

asistenåa religioasã? Cum colaboraåi cu 

Capelanatele din instituåiile similare 

existente în statele UE? 

- Cu siguranåã cã timpul va fi cel 

care va “vorbi” pentru noi. Paæii pe 

care i-am fãcut noi pentru înfiinåarea 

acestor 22 posturi au fost paæi mãrunåi 

dar siguri. Ne-am interesat, am fãcut un 

sondaj de opinie când ne-am înfiinåat 

Secåia Asistenåã Religioasã æi am vãzut 

cã fenomenul religios existã în rândul 

personalului MAI æi funcåioneazã. În timp, 

ne vom da seama de necesitãåile zilei æi 

vom acåiona în consecinåã. Noi suntem 

bucuroæi æi îi dãm slavã lui Dumnezeu 

pentru cã funcåionãm, suntem o structurã 

serioasã, bine vãzutã atât de Bisericã cât æi 

de ostenitorii æi conducerea ministerului. 

Ne strãduim sã facem faåã la toate 

solicitãrile. Cu siguranåã cã, procentual 

vorbind, numãrul nostru este destul de 

mic deocamdatã. Noi ne-am început 

activitatea dupã Ministerul Apãrãrii, unde 

existã o structurã mai solidã, cu aproape 

100 de preoåi militari. Structura noastrã 

este însã puåin diferitã, având în vedere cã 

în MAI sunt atât militari cât æi funcåionari 

publici cu statut special, ceea ce 

înseamnã cã se schimbã modul de lucru 

privind acordarea asistenåei religioase. 

Schimbãrile din MAI nu înceteazã 

æi ele vor determina inclusiv mersul 

asistenåei religioase. Suntem deschizãtori 

de drumuri, datoria noastrã este sã 

prospectãm cumva viitorul æi, acolo unde 

se simte cã este nevoie, sã întemeiem 

structuri care sã corespundã acestora. Un 

argument foarte puternic pentru faptul cã 

în MAI este nevoie de asistenåã religioasã 

este reprezentat de locurile în care s-au 

ridicat troiåe, biserici sau paraclise fãrã 

a exista acolo o funcåie de preot militar 

angajat. Asta vorbeæte despre credinåa 

dumneavoastrã, despre nevoia de loc 

sacru în incinta instituåiei, despre faptul 

cã sunteåi credincioæi ai Bisericii. Aceste 

locuri care au fost ridicate, zidite sau 

amenajate sunt capele ortodoxe, dintr-o 

majoritate de creætin-ortodocæi care în 

MAI este mai mare decât în afara acestuia, 

adicã în viaåa laicã, unde se vorbeæte de 

un 87%. În MAI procentul depãæeæte 90%. 

Poate din cauza aceasta nici nu au fost 

solicitãri cum sunt la Ministerul Apãrãrii, 

de a apãrea æi pãstori ai altor culte. 

Referitor la colaborarea cu alte 

capelanate, am trimis scrisori de intenåie 

cãtre structuri similare din Grecia, am 

avut o colaborare cu pastori protestanåi 

de la Poliåia din Germania, cum spuneam 

suntem la început de drum, viitorul va 

aæeza æi aceste legãturi internaåionale. 

- Cum vedeåi rolul poliåistului de 

frontierã la asigurarea æi menåinerea unui 

climat moral sãnãtos, având în vedere 

faptul cã unele dintre misiunile noastre 

au conexiuni cu prostituåia æi traficul de 

persoane, aspecte care åin de morala 

societãåii, de periferia acesteia? 

- Rolul dumneavoastrã este foarte 

important. Dacã noi, ca preoåi, ne luptãm 

cu duæmanul nevãzut, dumneavoastrã 

aveåi de-a face de multe ori cu un inamic 

la vedere, sã spunem, pentru cã orice 

infracåiune, orice încãlcare a legislaåiei 

româneæti, europene, internaåionale, 

vizavi de activitatea poliåistului de 

frontierã este o luptã cu rãul la vedere. 

Desigur cã dumneavoastrã, când alegeåi 

5

profesia, sunteåi conætienåi cã nu puteåi sã 

vã desfãæuraåi activitatea ca poliåiæti dacã 

nu sunteåi fiinåe morale, cu o anume 

educaåie în familie care sã vã atragã spre 

aceastã activitate umanã foarte diversã. 

Dacã mergeåi pe istoricul familiei, cu 

siguranåã cã, undeva foarte aproape 

de dumneavoastrã, veåi gãsi niæte fiinåe 

foarte credincioase, o mamã, bunicã, un 

tatã sau bunic care au cultivat în casã 

morala creætinã. În general, din discuåiile 

pe care le-am avut, din întâlnirile cu 

personalul MAI am aflat cu bucurie cã 

existã credinåã în familiile poliåiætilor. 

Lucraåi cu pericolul, sunteåi fiinåe care 

plecaåi de acasã æi puteåi sã vã jertfiåi în 

misiune. Cei de acasã, care vã sunt dragi 

æi cãrora le purtaåi de grijã, cu siguranåã 

cã se roagã la Dumnezeu, pentru cã ei 

înåeleg fragilitatea vieåii mai bine decât 

membrii de familie ai profesioniætilor din 

alte domenii de activitate umanã. 

Prostituåia, traficul de persoane, 

aspectele care åin de periferia societãåii 

dumneavoastrã le vedeåi în fiecare zi. 

Desigur cã, la începutul activitãåii, dupã 

ce aåi ieæit de pe bãncile æcolii, aåi întâlnit, 

aåi avut æi poate chiar v-au marcat viaåa 

anumite evenimente traumatice pentru 

cã, atunci, la început, v-aåi dat seama 

de acele pãråi urâte din viaåa omului, 

de urâciunea pustiirii, cum zicem noi 

în Bisericã. V- 

au tulburat 

æi v-au 

pricinuit suferinåã, dar sufletul se cãleæte 

æi, prin profesionalism, faceåi faåã acestor 

æocuri ale momentului. Cred cã prostituåia 

este o formã de sclavie contemporanã. 

Lupta noastrã cea mai mare trebuie sã 

se ducã în planul eliminãrii pãcatului. 

Cu siguranåã cã sunt victime ale acestui 

fenomen care au cãzut în tot felul de 

dependenåe, fie din cauza sãrãciei fie din 

alte motive. Este important sã înåelegem 

cã aceste fiinåe sunt chinuite, sunt fraåii 

sau surorile noastre, nu este drept sã li 

se întâmple acest lucru, iar dacã mila 

creætinã ar funcåiona mai bine probabil 

cã legea prostituåiei nu s-ar mai pune. 

Dar mila a luat locul toleranåei, toleranåa 

6 

este o formã de indiferenåã frumos 

disimulatã, este o formã de îndepãrtare 

de aproapele. Dacã funcåionãm dupã 

principiul toleranåei, un principiu modern 

care încearcã sã se instaureze în lume, 

cu siguranåã cã ar trebui sã luãm în 

calcul legea prostituåiei. Dacã societatea 

româneascã ar funcåiona dupã principiile 

biblice ale iubirii de aproapele, prostituåia 

ar muri de la sine. Practic, în prezent este 

însã imposibil acest lucru. În viitor, noi, 

fiinåele credincioase, ne gândim ca la un 

fapt care ar putea fi posibil. 

- Întrucât vorbeaåi de legea prostituåiei 

iar în ultima perioadã se discutã tot mai 

des despre legalizarea prostituåiei, care 

este pãrerea dumneavoastrã despre 

aceastã intenåie, care, în fond, încearcã 

sã åinã sub control acest fenomen, 

imposibil de stopat în totalitate? 

- Punctul de vedere al Bisericii 

Ortodoxe îl cunoaæteåi foarte bine, eu 

sunt omul Bisericii, îl respect æi îl susåin. 

În acelaæi timp, din punct de vedere 

medical, uman, probabil cã legiuitorul 

are în calcul anumite aspecte care åin de 

grija sanitarã, medicalã faåã de persoane. 

Aceastã grijã trebuie luatã în calcul. Dacã 

alte soluåii nu se gãsesc, decât legalizarea 

æi impozitarea sclaviei umane, probabil cã 

va trebui, chiar dacã nu suntem de acord, 

sã luãm în calcul aceastã perspectivã. Eu 

rãmân la pãrerea cã este vorba despre 

sclavie æi de lipsa milei pentru 

aproapele, pentru cã cei care 

merg într-un arest de poliåie æi se 

întâlnesc cu prostituatele dupã o 

noapte “de serviciu” vãd tinere 

ruinate, descompuse trupeæte 

æi sufleteæte, cu siguranåã 

cã nu se mai gândesc la 

problemele fiscale sau 

igienice imediate. Aici 

sunt probleme sufleteæti 

foarte grave, este vorba 

despre nevoia unei asistenåe 

medicale, psihiatrice, este 

vorba despre a se intra 

cu de-amãnuntul în viaåa 

persoanei care ajunge sã 

practice o asemenea activitate 

declasantã pentru o fiinåã 

umanã. 

- Care ar fi soluåia Bisericii 

pentru împiedicarea acestui 

fenomen? 

- Biserica a gãsit soluåia æi soluåia existã 

în chiar tradiåia noastrã strãmoæeascã, 

în satul tradiåional românesc. Am avut 

ocazia sã merg în comuna Ieud, judeåul 

Maramureæ, unde se vorbea de faptul cã, 

de 500 de ani, nu s-a sãvâræit avort acolo. 

Deci, ca sã rezolvãm problema prostituåiei 

trebuie începutã lucrarea din fragedã 

pruncie. Copiii nu mai trebuie lepãdaåi, 

ei trebuie sã aibã familie. Agresiunea 

care se manifestã în prezent la adresa 

familiei este o formã de a te îndemna 

cãtre prostituåie. Aici, mijloacele media 

au o contribuåie “magistralã” pentru cã 

pe orice canal de televiziune sau ziar 

îndemnul la plãcere este nelipsit. Plãcerea 

este datã de Dumnezeu spre împlinirea 

fiinåei umane. Luaåi orice simå al omului 

æi lãsaåi-l sã funcåioneze în libertatea lui 

æi veåi ajunge la abuz æi la distrugerea 

trupului, distrugerea fericirii, distrugerea 

sufletului. Dreapta cumpãnire, trãirea în 

echilibru sunt forme prin care plãcerea se 

transformã în sãrbãtoare. Practic, Biserica 

vine cu înlocuirea acestui moment de 

plãcere a simåurilor cu bucuria, care 

înseamnã conætientizarea æi spiritualizarea 

plãcerii, adicã preåuirea æi drãmuirea ei, 

nu abuz. Dacã ne rupem de aceste tipuri 

de bucurii vom ajunge la izolarea pentru 

plãcerea personalã, izolarea din faåa 

calculatorului, prin cãætile cu care mergem 

pe stradã, rupându-ne de realitate. Acest 

fapt al izolãrii este mai periculos æi mai 

penetrant în lumea citadinã, care este o 

lume aglomeratã, faåã de lumea ruralã, 

dar este o lume cu individul înstrãinat 

de colectivitate. Am credinåã mare în 

rezervele sufletului omenesc æi, de multe 

ori, am avut surpriza sã constat faptul cã 

fiinåe care ne pot speria pe stradã, cu 

cercei în urechi, pãrul ciufulit æi dat cu 

tot felul de soluåii ori vopsit nu ætiu cum, 

care ne pot duce cu gândul la sãlbãticie, 

sunt, de fapt, fiinåe foarte sensibile, foarte 

profunde æi cu o bogãåie sufleteascã 

extraordinarã. Este o aparenåã specificã 

adolescenåei, am trecut poate æi noi prin 

asta când purtam pantaloni evazaåi æi îi 

scandalizam pe bãtrânii noætri. Cred în 

aceste rezerve de refacere a fiinåei umane, 

cred în romantismul care va reveni, în 

clasicismul care-æi va reimpune punctul 

de vedere. Cred cã perioadele acestea 

pasagere, æocante prin care trece omenirea 

sunt forme de apãrare în faåa noului, care 

ne copleæeæte din toate sferele. 

- Am dori ca, în încheiere, sã adresaåi 

un gând cititorilor revistei noastre, åinând 

seama cã acest numãr va apãrea în 

preajma Sfintelor Paæti. 

- Este bine sã ne gândim la aceastã 

minune a Învierii Domnului pentru cã 

ea, de douã mii æi ceva de ani, mângâie 

sufletele credincioæilor creætini. Imaginaåivã 

cum ar fi viaåa omului fãrã sãrbãtoare. 

Imaginaåi-vã cum ar fi Naæterea Domnului 

sau Învierea Domnului fãrã miros de 

tãmâie, fãrã clopotul bisericilor, cum 

ar fi viaåa dumneavoastrã fãrã aceastã 

identitate de creætini æi de ortodocæi. 

Vorbeam mai devreme de înstrãinare. 

Cred cã apropierea de Dumnezeu ne 

fereæte de acest pãcat al înstrãinãrii, de 

acest pericol al izolãrii sufletului æi fiinåei 

omeneæti. Sã ne bucurãm de Învierea 

Domnului, sã credem în Învierea lui 

Hristos, pentru cã astãzi credinåa poate fi 

privitã æi ca un medicament pentru multe 

dintre bolile sufletului invadat de stresul 

contemporan. Iar prin credinåã ne vine æi 

mântuirea de dincolo de moarte. 

Hristos a Înviat! 

A consemnat 

Marius IONESCU 

û

PUNCTUL DE CONTACT 

ORADEA 

În baza Protocolului semnat, în luna 

august 2002, de cãtre miniætrii de interne 

din România æi Republica Francezã, în 

data de 21.03.2003, în cadrul Direcåiei 

Poliåiei de Frontierã Oradea, s-a format 

Punctul de contact Oradea. 

Punctul de contact funcåioneazã 

zilnic, în cadrul lui desfãæurându-æi 

activitatea, în mod permanent, poliåiæti 

de frontierã români (doi ofiåeri æi 14 

agenåi), doi ofiåeri austrieci, unul francez, 

trei italieni precum æi doi germani. 

Punctul de Contact Oradea 

coopereazã cu Dispeceratul Central 

al Poliåiei de Frontierã Paris, Centrele 

de Cooperare Poliåieneascã æi Vamalã 

dintre Franåa æi statele vecine acesteia, 

Centrul de cooperare Trilateral Austria- 

Italia-Slovenia de la Thorl-Maglern æi cu 

celelalte birouri æi puncte de contact ale 

României cu statele vecine. 

Sediul Centrului de contact este 

dotat cu douã linii telefonice/fax 

internaåionale, conexiuni internet, trei 

sisteme PC complete, trei imprimante 

laser, un scanner, un xerox æi un 

autoturism Mercedes Vito. Ofiåerii 

din cadrul acestui punct pot fi 

contactaåi la tel/fax. 0259-475800 sau 

e-mail: pcrf.oradea.igpf@mai.gov.ro; 

pcoradea@rdsor.ro 

Ofiåerii au acces la bazele de 

date privind paæapoartele, cãråile de 

identitate, permise de conducere æi 

înmatriculãri, urmãriåi generali. 

În prezent, activitatea din cadrul 

Centrului de Contact Oradea este 

coordonatã de cãtre inspector de poliåie 

Ioan Gal. 

Lucrãtorii centrului au rãspuns, de 

la înfiinåare, la 17.897 solicitãri de 

acordare de sprijin. 

BIROUL COMUN DE CONTACT 

ROMÂNO-MAGHIAR ARTAND – BORÆ 

Punctul a fost înfiinåat la data de 14.10.2005, pe teritoriul 

maghiar, în punctul de trecere a frontierei Artand, iar în cadrul 

lui îæi desfãæoarã activitatea æase grãniceri maghiari æi æase 

poliåiæti de frontierã, câte doi ofiåeri æi patru agenåi din cadrul 

fiecãrei structuri. 

Ofiåerii români æi maghiari coopereazã cu cei din cadrul 

Direcåiei de Grãniceri Oroshaza – Reprezentanåa de Grãniceri 

Biharkerestesz, Serviciului Interpol din Ungaria – Nebek æi 

Direcåiei Regionale Vamalã Câmpia de Sud. 

Centrul de Contact Artand este dotat cu o linie telefonicã/ 

fax internaåionalã, douã sisteme PC complete, o imprimantã 

laser æi un xerox. Ofiåerii din cadrul acestui punct pot fi 

contactaåi la tel/fax. 0259-437740. 

Activitatea este condusã de cãtre inspectorul principal 

de poliåie Septimiu Patcas. Lucrãtorii români æi maghiari 

au transmis, de la înfiinåare 690 informaåii (verificãri) de 


û 

7


PORUBNE – Suceava 

Punctul de Contact Porubne a fost înfiinåat la data de 

27.01.2007, având în structura sa, din cadrul Poliåiei de 

Frontierã Române un ofiåer æi cinci agenåi, iar din cadrul 

Serviciului Frontierei de Stat a Ucrainei æase ofiåeri. 

Centrul este dotat cu o linie telefonicã interioarã, un 

copiator, douã calculatoare, un telefon cu fax, o imprimantã 

æi un scanner. 

În prezent, activitatea din cadrul Centrului de Contact 

Porubne este coordonatã de cãtre subinspectorul Antonica 

Ciortean, putând fi contactatã la telefon / fax : 0230.281069 

Lucrãtorii centrului au rãspuns, în primele douã luni æi 

jumãtate de activitate la 36 de solicitãri privind acordarea 

sprijinului. 


ROMÂNO-BULGAR BURGAS 

Ideea constituirii unui Centru 

de coordonare informaåional la 

Marea Neagrã a fost lansatã în 

anul 2001, la Varna, cu ocazia 

celei de-a doua întâlniri anuale 

a æefilor Poliåiilor de Frontierã/ 

comandanåilor Gãrzilor de Coastã 

din statele riverane Mãrii Negre. 

În data de 12.12.2002, la 

Giurgiu, æefii poliåiilor de frontierã 

din România æi Republica Bulgaria 

au semnat un Memorandum prin 

care au convenit cã acest Centru 

sã aibã sediul pe teritoriul bulgar, 

la Burgas. 

În acest punct de contact îæi 

desfãæoarã activitatea mai mulåi 

ofiåeri bulgari, care sunt coordonaåi 

de Vanyo Ivanov æi pot fi contactaåi 

la tel: 0035.951.681.130 æi fax: 

0035.956.856.224 

Numãrul de informaåii 

transmise de ofiåerii bulgari de 

când s-a înfiinåat punctul æi pânã 

în prezent este de 670 informaåii. 

8 

û


ROMANO-BULGAR GIURGIU 

În data de 12.12.2002, la Giurgiu a fost semnat 

un memorandum între IGPFR æi Serviciul Naåional 

„Poliåia de Frontierã” al Republicii Bulgaria, în 

vederea introducerii unor forme moderne de 

cooperare în domeniul controlului de frontierã æi 

contracarãrii infracåionalitãåii transfrontaliere. În 

baza acestui Proces-verbal a fost deschis Biroul 

experimental de contact, fiind localizat în Punctul 

de Trecere a Frontierei Giurgiu rutier-feroviar. 

În cadrul biroului îæi desfãæoarã activitatea doi ofiåeri 

æi cinci agenåi români, doi ofiåeri æi cinci agenåi bulgari, 

care pot fi contactaåi la tel/fax: 0246.23.11.79 æi e-mail: 

pc.dpf.giurgiu@igpf.net. 

Sediul punctului are în dotare aparaturã I.T. æi de 

comunicaåii, posibilitatea de transmitere date prin criptare æi 

în format electronic (e-mail-uri), acces la reåeaua internã a IGPF 

æi a Direcåiei Poliåiei de Frontierã Giurgiu, la toate site-urile 

din reåeaua metropolitanã. 

Conducerea Biroului de Contact romano-bulgar este 

asiguratã de subcomisarul Bogdan Ionescu, din partea românã, 

æi locotenent-colonelul Dimiter Dimitrov, din partea bulgarã. 

În anul 2006, lucrãtorii Biroului de contact au realizat 

cooperarea æi schimbul reciproc de date æi informaåii, 

întocmind 1.931 documente operative. 

CENTRUL TRILATERAL 

DE CONTACT GALAÅI 

Centrul Trilateral 

de Contact Galaåi æi-a 

început activitatea în 

data de 01.06.2003, în 

cadrul Direcåiei Poliåiei 

de Frontierã Iaæi, cu sediul 

în Galaåi. 

În prezent, Centrul 

Trilateral de Contact 

Galaåi asigurã efectuarea 

û 

operativã a schimbului 

de date æi informaåii 

între organele de 

supraveghere a frontierei 

din România, Republica 

Moldova æi Ucraina 

pentru contracararea 

i n f r a c å i o n a l i t ã å i i 

transfrontaliere peste 

frontiera comunã. 

Autoritãåile de frontierã ucrainene 

au iniåiat, deja, procedurile interne 

în vederea negocierii æi semnãrii 

documentelor de cooperare pentru 

participarea la colaborare în cadrul 

Centrului de contact de la Galaåi, 

urmãtoarea rundã de negocieri urmând 

sã aibã loc în cel mai scurt timp posibil, 

dar nu mai târziu de luna mai 2007. 

Din partea Poliåiei de Frontierã sunt 

prezenåi patru ofiåeri, doi agenåi æi o 

persoanã angajatã pe bazã de contract 

- analist programator, iar din partea 

Autoritãåii Vamale un inspector vamal. 

Dotarea Centrului constã într-o linie 

telefonicã cu acces internaåional, douã 

linii telefonice interioare, douã telefoane 

cu fax, un copiator, un calculator, un 

laptop, o imprimantã; un 

scanner æi un autoturism 

de teren marca Lada 

Niva. 

Datele de contact sunt: 

telefon: 0236. 44 90 44, 

fax: 0040 236 44 90 44 æi 

e-mail: ctc.gl@mai.gov.ro 

În prezent, activitatea 

din cadrul Centrului 

Trilateral de Contact 

Galaåi este coordonatã de 

cãtre comisarul de poliåie 

Relu Vlase . 

Lucrãtorii centrului au 

transmis, de la înfiinåare, 

5.782 informaåii de 


9

Promoåia martie 2007 de agenåi poliåiæti 

de frontierã - Oradea 

Sâmbãtã, 24 martie a.c., a avut loc 

festivitatea prilejuitã de înãlåarea la primul 

grad profesional a Promoåiei martie 

2007 a agenåilor de poliåie absolvenåi 

ai Æcolii de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei 

de Frontierã „Avram Iancu” Oradea. 

Festivitatea a avut loc la Casa de Culturã 

a Sindicatelor din Municipiul Oradea. 

Cei 396 de elevi care au fost 

æcolarizaåi la Oradea reprezintã cea de-a 

88-a promoåie de elevi de la înfiinåarea 

æcolii æi prima promoåie de când suntem 

membrii UE. În urma centralizãrii 

rezultatelor examenului de absolvire æi 

a mediei de æcolarizare (media 

generalã de absolvire a æcolii de 

cãtre promoåia martie 2007 este 

8,78), primii trei clasaåi au fost de la 

Æcoala Oradea, dupã cum urmeazã: 

æeful de promoåie, agentul Mihai 

Marius Pãduraru, care este din 

Huæi, judeåul Vaslui æi a terminat 

cu media 9, 72, la repartiåie æi-a 

ales IJPF Iaæi. Locul al II-lea a fost 

ocupat de agentul Sebastian Vodã, 

din Æimleul Silvaniei, judeåul Sãlaj, 

care, cu media 9,68, a primit 

repartiåie pe Aeroportul din Cluj- 

Napoca. Cel de-al treilea loc a fost 

ocupat de agent Oana Bota, din 

Oraviåa, judeåul Caraæ-Severin, care, 

cu media 9,67, a ales la repartiåie 

IJPF Satu Mare. 

Invitaåi au fost inspectorul general al 

PFR, chestorul principal de poliåie Nelu 

Pop, subprefectul judeåului Bihor Albert 

Teodor, primarul municipiului Oradea 

inginer Petru Filip, secretarul consiliului 

local Bihor Aurel Demian, parlamentari 

bihoreni, veterani de rãzboi, generali în 

rezervã æi în retragere, æefi de structuri din 

MAI, comandanåi de unitãåi din MApN, 

reprezentanåi ai mass-media, pãrinåi, rude 

æi prieteni ai absolvenåilor. De asemenea, 

din Republica Ungarã a fost prezent 

domnul Peter Szalai, Directorul General al 

Fundaåiei de Ordine Publicã din Ungaria, 

împreunã cu o delegaåie a Æcolii medii de 

ordine publicã din Miskolci, Republica 

Ungarã. 

Înainte de începerea festivitãåii 

propriu-zise, proaspeåii agenåi au urmãrit 

un film cu activitãåi din timpul anului, 

activitãåi la care chiar ei au fost principalii 

protagoniæti. 

Festivitatea a fost condusã de directorul 

æcolii, comisarul-æef Ovidiu Stanciu. 

Acesta a felicitat promoåia spunând: „Cu 

toåii avem astãzi bucuria sã participãm 

la unul dintre cele mai frumoase æi 

emoåionante momente din viaåa unei 

æcoli, festivitatea de absolvire a unei noi 

promoåii. Zilele, lunile, anii de pregãtire, 

de studiu, de speranåe, de 

vise, de eforturi se vãd azi 

împlinite. Este un moment 

de satisfacåie æi împlinire 

pentru personalul didactic, 

pentru tinerii absolvenåi, 

pentru familiile, pentru toåi 

cei apropiaåi acestora dar 

æi pentru personalul din 

structurile operative care au 

sprijinit stagiile de practicã 

æi care aæteaptã cu nerãbdare 

sã-æi împrospãteze rezerva 

de personal. Din 1992, 

Æcoala noastrã care este 

continuatoarea de drept æi de 

fapt a tradiåiilor învãåãmântului 

orãdean de ordine publicã 

æi a reuæit prin rezultatele 

10 

û

obåinute sã fie la nivelul 

performanåelor æi prestigiului 

de care s-a bucurat întotdeauna 

învãåãmântul românesc de 

ordine publicã...” 

A urmat apoi citirea 

ordinului ministrului 

administraåiei æi internelor de 

avansare în grad a promoåiei, 

dupã care au fost prezentaåi 

æi premiaåi æeful de promoåie 

æi urmãtorii doi clasaåi în 

ordinea mediilor. Festivitatea 

a continuat cu premierea, de 

cãtre Peter Szalai, directorul 

general al Fundaåiei de Ordine 

Publicã din Ungaria, a doi 

absolvenåi ai æcolii cu câte un 

ceas de mânã æi o diplomã: 

agenåii Amalia Adriana Zapca 

- media 9,21 æi Arnold Istvan 

Voisz - media 8,78. 

A urmat depunerea Jurãmântului 

de credinåã al poliåistului æi slujba 

religioasã. 

Au luat cuvântul preæedintele Filialei 

Bihor a Asociaåiei Veteranilor de Rãzboi 

din MAI, generalul de brigadã Virgil Nichi 

æi primarul municipiului Oradea, inginer 

Petru Filip. La finalul festivitãåii, inspectorul 

general al PFR a felicitat promoåia spunând: 

„Sunt onorat æi, în acelaæi timp, bucuros cã 

pot sã particip astãzi la acest eveniment de 

o încãrcãturã æi o demnitate deosebitã în 

viaåa Poliåiei de Frontierã Române. Dupã 

cum precizau æi antevorbitorii mei, sunteåi 

primii absolvenåi din Poliåia de Frontierã 

Românã dupã aderarea åãrii noastre la 

Uniunea Europeanã. Este frumos, este 

onorant æi plãcut, dar în acelaæi timp 

trebuie sã vã simåiåi æi obligaåi, pentru 

cã sunteåi primii care pãæiåi, profesional, 

cu concepte noi, cu o atitudine nouã de 

care trebuie sã daåi dovadã în relaåia cu 

De la stânga la dreapta: agent Sebastian Vodã 

- locul al II-lea æi agent Oana Bota - locul al III-lea 

Æeful de promoåie, agentul Mihai 

Marius Pãduraru, felicitat de 

inspectorul general al PFR 

cetãåeanul, în relaåia inter-comunitarã în 

general æi, în special, cu cetãåeanul român 

sau strãin, european sau extra-european 

care trece peste graniåa noastrã. 

Sunteåi ca æi o carte de vizitã, 

însã „o carte de vizitã vie”. Este 

foarte adevãrat cã pe frontiera 

albastrã, verde, aeroportuarã 

æi prin alte puncte de trecere 

ale frontierei, dumneavoastrã 

salutaåi æi acordaåi bunã ziua 

din partea României...”. 

Întreaga festivitate s-a 

încheiat cu audierea imnului 

studenåesc Gaudeamus, iar 

apoi a urmat un dineu oferit în 

cinstea acestui eveniment. 

Agenåii s-au pregãtit 

timp de 1 an æi 6 luni, iar 

perioada de æcolarizare a 

inclus aproximativ æase luni 

de practicã în locaåiile Poliåiei 

de Frontierã. Dintre primii zece 

clasaåi, ai celor douã æcoli de 

agenåi de la Oradea æi Oræova, nouã au 

fost din cadrul Æcolii Oradea. Aceastã 

serie de elevi a fost cea mai numeroasã 

din istoria æcolii, absolvenåii fiind apåi 

sã îndeplineascã întreaga gamã de 

misiuni operative specifice Poliåiei de 

Frontierã. Trebuie sã menåionãm cã 

absolvenåii au fost repartizaåi în ordinea 

mediilor în cadrul sectoarelor Poliåiei 

de Frontierã numai la frontierele 

externe ale României æi la aeroporturile 

internaåionale. La momentul actual, o 

altã serie de elevi (ianuarie 2006 – iunie 

2007) în numãr de 550 elevi (399 bãieåi 

æi 101 fete) se aflã în stagiu de practicã în 

cadrul structurilor PFR æi se vor prezenta 

la æcoalã pentru ultima perioadã de 

pregãtire în data de 16 aprilie a.c. 

Urãm colegilor mult succes în 

activitate æi rezultate pe mãsurã! 

Gabi CRÃCIUN 

Ætefan ANDREESCU 

û 

11

Promoåia martie 2007 de agenåi poliåiæti 

de frontierã - Oræova 

În ziua de 24 martie a.c., începând cu orele 10, în Sala 

Mare a Palatului Culturii „Theodor Costescu” din Drobeta 

Turnu Severin, în prezenåa unor oficialitãåi locale, a rudelor 

æi prietenilor, a avut loc ceremonialul absolvirii æi depunerii 

Jurãmântului de credinåã de cãtre Promoåia de agenåi „martie 

2007” a Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã 

Oræova. 

Aceastã primã promoåie de agenåi æcolarizaåi la Oræova, 

care au fost înscriæi æi au dat examen de admitere la Oradea, 

a numãrat 151 de poliåiæti de frontierã. Ei au fost instruiåi la 

Oræova prin cursuri de pregãtire teoreticã, care au alternat 

cu stagii de practicã, ultimele trei luni desfãæurându-se în 

noua locaåie de la Drobeta Turnu Severin, cea de la Oræova, 

prevãzutã pentru pregãtirea ofiåerilor, intrând în reabilitare. 

Un important æi emoåionant moment pentru agenåii 

absolvenåi a avut loc cu o zi înainte, vineri, în jurul prânzului, 

când s-a dat citire mediilor æi când tinerii noætri colegi æi-au 

exprimat opåiunea privind locul de muncã. Practic, s-a åinut 

legãtura cu Æcoala Oradea, întrucât elevii absolvenåi de la 

ambele æcoli erau înscriæi într-un singur tabel æi, pe locurile 

puse la dispoziåe de IGPF, în ordinea mediilor æi-au exprimat 

opåiunea. 

Marius IONESCU 

Iulian PUICÃ 

Clasa 107 

12 

û

Comisarul de poliåie Grigore 

Pãcalã, profesor de eticã profesionalã 

æi limba englezã, diriginte al clasei 

107, cea care a ocupat primul loc 

pe Æcoala Oræova, ne-a împãrtãæit 

gândurile sale la acest eveniment 

emoåionant: 

„Consider cã tinerii cu care am 

lucrat au fost foarte buni, rezultatele 

sunt pe mãsurã æi, nu întâmplãtor, cel 

mai bun elev din æcoalã, adicã locul I 

la individual, a fost ocupat de un elev 

din aceastã clasã. 

Metoda cea mai eficientã pe care 

am folosit-o pentru obåinerea acestor 

rezultate a fost, în primul rând, dialogul 

permanent profesor-elev, lucru care a 

dus la o participare conætientã a lor 

la procesul de învãåãmânt. Cred, de 

asemenea, cã foætii mei elevi, actuali 

agenåi ai poliåiei de frontierã, vor 

obåine rezultate foarte bune æi pe 

viitor, la locul în care îæi vor desfãæura 

activitatea, pentru cã au dovedit 

capacitãåi intelectuale foarte bune. 

Aæ dori sã evidenåiez câåiva elevi 

care s-au remarcat în mod deosebit: 

în primul rând æefa de promoåie - Ani 

Prasacu, apoi eleva Florentina Ciovicã, 

care a fost repartizatã la PPF Aeroport 

Otopeni, pe baza rezultatelor sale. Un 

alt elev foarte bun este Dan Dobre, 

care a ales sã rãmânã aici, la IJPF 

Mehedinåi. Cei trei agenåi nominalizaåi 

sunt în primii cinci pe æcoalã. 

Le transmit æi prin intermediul 

revistei noastre tinerilor absolvenåi 

multã sãnãtate, sã continue în acelaæi 

ritm pregãtirea, pentru cã, mai devreme 

sau mai târziu, sunt convins cã mulåi 

dintre ei vor trece în rândul ofiåerilor, 

æi-i aætept cu drag la cursurile de 

iniåiere în cariera de ofiåer. 

Dupã data de 16 aprilie aæteptãm 

seria urmãtoare de elevi æi, tot în 

aceastã perioadã, vom începe întrun 

ritm susåinut examenele de grad 

profesional pentru agenåi æi ofiåeri. 

Sunt convins cã æi seriile urmãtoare 

vor fi la fel de bune æi sper sã obåinem 

împreunã rezultate deosebite.” 

Au existat 763 de locuri pentru 

promoåia martie 2007, astfel: 

- Direcåia Poliåiei de Frontierã 

IAÆI - 264 


CONSTANÅA - 81 


RÃDÃUÅI - 113 


TIMIÆOARA - 199 


ORADEA - 67 

- P.P.F. Aeroportuare - 39. 

û 

Agent Ætefania Ani PRASACU - locul I, media 9,62. 

S-a nãscut pe 12 mai 1984 la Slatina, este cãsãtoritã æi 

domiciliazã în Galaåi. Este studentã anul III la Facultatea 

de Istorie Galaåi, pe care a întrerupt-o æi acum, dupã 

absolvire, doreæte sã o reia, chiar dacã urmeazã sã 

susåinã diferenåe. A ales la repartiåie PPF Aeroport 

Bacãu, unde sperã sã fie mulåumitã de alegere. Este 

o persoanã ambiåioasã æi puternicã, ce a trebuit sã se 

maturizeze mai devreme decât alåi tineri: 

„O altã persoanã mi-a recomandat sã vin la Poliåia 

de Frontierã. Este o meserie interesantã, ce oferã un loc 

de muncã sigur æi un salariu motivant. Sunt cãsãtoritã, 

iar soåul este æi el absolvent al aceleiaæi promoåii. 

Suntem de patru ani împreunã. El a fost repartizat 

la Galaåi, însã amândoi am considerat cã este mai 

important sã avem un viitor sigur. Sperãm sã rezolvãm cât mai repede problema 

distanåei care ne separã, iar soåul sã ajungã la Bacãu, unde eu mi-am ales repartiåia 

æi unde doreæte æi el sã ajungã. Din nefericire, câteodatã trebuie sã ne refuzãm 

anumite plãceri. 

Mi-a plãcut aici în æcoalã, au fost multe lucruri interesante æi remarc în special 

orele de pregãtire juridicã. Aætept ca, la noul loc de muncã, sã gãsesc un colectiv 

de oameni înåelegãtori, unul bun din toate punctele de vedere. Oamenii fac peste 

tot diferenåa. Altfel, nu te poåi integra. 

Referitor la stagiile de practicã pe care le-am fãcut, apreciez cã sunt extrem de 

utile pentru cã ætii la ce sã te aætepåi, dacã nu intri în contact cu viaåa de la frontiera 

verde este greu sã-åi imaginezi un post, o patrulã, viaåa de la sector etc. Dacã nu am 

fi fãcut stagiile de practicã, mulåi æi-ar fi ales locuri de muncã acasã...” 

Agent Andreea Raluca CÎMPANU - locul al II-lea, 

media 9,54. S-a nãscut pe 8 aprilie 1986, la Fãlticeni, 

jud. Suceava, unde æi domiciliazã. Doreæte sã se înscrie 

la Facultatea de Drept. A ales la repartiåie PPF Aeroport 

Sibiu, dar doreæte sã ajungã cât mai aproape de casã, dar 

nu la frontiera verde, unde crede cã este prea dificil. Este 

absolventã a Liceului Militar Câmpulung Moldovenesc. 

Înainte de a susåine examenul la Poliåia de Frontierã 

intrase la Facultatea de Educaåie Fizicã æi Sport Iaæi. 

Se considerã o fire ambiåioasã, iar planul ei este de a 

ajunge ofiåer. 

„Am aflat despre aceastã profesie de la foætii colegi de 

la Liceul militar, care terminau aceastã instituåie æi lãudau 

Poliåia de Frontierã. Am luat singurã decizia, iar pãrinåii nu m-au influenåat. De la 14 

ani mi-am dat seama cã nu voi ajunge acasã. Faåã de liceul militar, scoala de aici 

mi s-a pãrut o pensiune. Mai ales cã avem condiåii deosebite în noua locaåie de la 

Severin. Consider cã meseria pe care mi-am ales-o este una destul de antrenantã. 

Doresc sã-i salut prin intermediul revistei pe colegii de la SPF Nicolina æi Sculeni, 

unde am fost în stagiu æi unde oamenii mi s-au pãrut cumsecade, comunicativi”. 

Agent Bogdan BÃLÅÃÅEANU – locul al III-lea, 

media 9,42. A ales IJPF Mehedinåi, dorind sã lucreze 

la cercetãri penale. Este în anul al II-lea la Facultatea 

de Drept, Universitatea „Spiru Haret” Drobeta Turnu 

Severin. De când era mic a visat sã ajungã poliåist. Tatãl 

este poliåist de frontierã, la sector, fratele susåine în 

acest an examen de admitere la Oradea, bunicul a fost 

grãnicer. Mai are doi veri, unul student la Academia 

de Poliåie iar altul care lucreazã deja ca poliåist în 

Bucureæti. În Æcoalã spune cã i-au plãcut mult orele 

de tacticã, tragere æi sport. 

„La Severin, unde am fãcut eu stagiul de practicã, 

am constatat cã tehnica este insuficientã. Te duceai 

la (n.r. loc unde se executã misiune de 

observare) în aval de Poråile de Fier I, æi stãteai în vânt æi curent iar ochii îåi îngheåau. 

Este foarte greu din punct de vedere al condiåiilor pentru cã eæti sub cerul liber, 

indiferent de cât indicã mercurul din termometru, dacã ninge, plouã sau arde soarele. 

Se compensau aceste greutãåi cu cãldura din sufletele oamenilor. Chiar æi fostul æef, 

comisarul-æef Iovãnescu, un ofiåer exigent, venea æi ne punea întrebãri din materia 

de studiu. Te însã aæa am învãåat multe lucruri care acum îmi 

vor fi necesare. Æi în punctul PF I a fost frumos, toåi lucrãtorii de acolo, nu numai 

poliåiætii de frontierã, te ajutau dacã aveai vreo nelãmurire.” 

13

Braconajul, o modã 

la Cãlãraæi 

La data de 19 martie a.c., poliåiætii 

de frontierã cãlãrãæeni au depistat trei 

persoane ce braconau în zona inundatã 

dintre braåul Borcea æi fluviul Dunãrea, 

pe raza localitãåii Dichiseni, judeåul 

Cãlãraæi, cu ajutorul unor plase de 

pescuit interzise de lege. 

Lucrãtorii Detaæamentului Intervenåie 

din cadrul IJPF Cãlãraæi au descoperit 

asupra acestora cantitatea de 120 kg 

puiet de peæte din specia caras æi crap, ce 

a fost deversat în apele braåului Borcea 

în prezenåa directorului organizaåiei 

pescãreæti „Dunãrea de Jos”. 

Sculele de pescuit æi o ambarcaåie 

artizanalã gãsite asupra acestora au fost 

ridicate în vederea confiscãrii, iar celor 

trei li s-au întocmit 

dosare penale pentru 

sãvâræirea infracåiunilor 

de „deåinere æi folosirea 

la pescuit a plaselor 

monofilament”, fapte 

prevãzute æi pedepsite 

de art. 56^2, alin. 1 

lit. b æi e din Legea nr.192/2001 cu 

completãrile æi modificãrile ulterioare. 

Pentru faptele comise persoanele 

în cauzã riscã sancåionarea cu amendã 

penalã între 30 000 æi 80 000 lei. 

Trebuie sã menåionãm cã, în acea 

sãptãmânã, poliåiætii de frontierã au 

descoperit 32 persoane implicate în 

fapte ilegale la regimul pescuitului 

æi acvaculturii, iar confiscãrile în 

acest domeniu constau în: 21 plase 

monofilament, 3 plase prostovol, 2 

ambarcaåii artizanale æi cantitatea de 

350 kg peæte, majoritatea puiet. 

Un bãrbat din Tulcea a vândut un pistol 

unui ofiåer al PFR 

Vasile CHIRU 

În ziua de 1 

martie a.c., dupã 

o monitorizare 

de aproximativ o 

lunã, poliåiætii de frontierã tulceni 

s-au întâlnit, într-o benzinãrie din 

apropierea localitãåii Jurilovca, 

cu un bãrbat despre care ætiau 

cã vrea sã vândã, „la negru”, o 

armã de foc. 

„Comerciantul”, Grigore H., 

în vârstã de 41 de ani, domiciliat 

pe raza judeåului Tulcea, avea 

asupra sa un pistol marca GAP, 

calibru 9 mm, de provenienåã 

italianã, pentru care nu poseda 

nici un document justificativ. 

Tulceanul a cerut în 

schimbul acestei arme suma de 

350 lei, iar cel care a devenit 

„posesorul” pistolului a fost 

chiar ofiåerul nostru. 

Pe numele „afaceristului” 

de ocazie au fost întocmite 

actele premergãtoare începerii 

urmãrii penale sub aspectul 

sãvâræirii infracåiunii de 

deåinere æi port de armã fãrã 

drept, urmând sã fie prezentat 

procurorilor, în vederea luãrii 

mãsurilor legale. 

Somalezi reåinuåi din drumul spre Occident 

Noaptea de 10 spre 11 martie a.c., 

în jurul orei 01.00, un echipaj mobil 

al poliåiei de frontierã din cadrul SPF 

Salonta – judeåul Bihor a observat, în 

zona de frontierã, cu ajutorul aparaturii 

de termoviziune, un grup de persoane 

care se îndrepta spre statul vecin. 

Când mai aveau 500 metri pânã la 

graniåã, poliåiætii de frontierã au reåinut 

cele patru persoane æi le-au condus la 

sediul SPF Salonta, pentru verificãri. 

Pe baza declaraåiilor celor în 

cauzã, s-a stabilit cã cei patru sunt 

cetãåeni somalezi, au vârste cuprinse 

între 19 æi 26 de ani æi sunt solicitanåi 

de azil în România. 

14 

În cadrul cercetãrilor, somalezii 

au mai declarat cã doreau sã ajungã 

ilegal în spaåiul Schengen, pentru a-æi 

gãsi un loc de muncã æi au apelat la 

aceastã metodã deoarece nu posedau 

vizã. 

Pentru fapta sãvâræitã, poliåiætii 

de frontierã le-au întocmit actele 

premergãtoare începerii urmãririi 

penale pentru sãvâræirea infracåiunii de 

tentativã de trecere ilegalã a frontierei 

de stat, urmând sã fie prezentaåi 

procurorilor pentru luarea mãsurilor 

impuse de lege. 

Biroul de Presã, din cadrul IGPF 

û

Un turc încerca sã iasã din România cu 

185.000 USD æi 45.000 euro nedeclaraåi 

În cursul dimineåii de cinci martie 

a.c., la PTF Bucureæti Bãneasa s-a 

prezentat, pe sensul de ieæire din åarã, 

în vederea efectuãrii formalitãåilor de 

trecere a frontierei, cetãåeanul turc 

M. Ozer, ce intenåiona sã ajungã în 

Turcia. 

Înaintea efectuãrii controlului 

vamal, cetãåeanului turc i s-a înmânat 

un formular de declaraåie vamalã 

pentru pasageri, ocazie cu care 

respectivul a menåionat în scris cã 

nu are nimic de declarat. Acåionând 

în baza unei informaåii, transmisã de 

cãtre Brigada Antiteroristã, poliåiætii 

de frontierã æi lucrãtorii vamali au 

procedat la efectuarea unui control 

amãnunåit al bagajelor pasagerului. 

Cu aceastã ocazie a fost 

descoperitã, într-o cutie, printre haine, 

în bagajele cetãåeanului turc, suma de 

185.000 USD æi 45.000 euro despre 

care cetãåeanul turc a declarat cã nu 

are cunoætinåã. 

Ca urmare a faptului cã suma 

nedeclaratã depãæea limita de 10.000 

euro (valoare prevãzutã de normele 

BNR æi care la trecerea frontierei nu 

trebuie declaratã), s-a luat mãsura 

confiscãrii celor 185.000 USD æi 35.000 

euro, de cãtre autoritatea vamalã. 

Biroul de Presã din cadrul IGPF 

Campionatul de tir al PFR 

La începutul lunii martie a.c. 

mai mulåi poliåiæti de frontierã au 

participat la Campionatul de Tir al 

PFR ce a avut loc la Drobeta-Turnu 

Severin. Atmosfera concursului a fost 

una dominatã de optimism æi bunã 

dispoziåie în care spiritul de fair-play a 

avut loc pe perioada celor trei 

zile de concurs. 

Premiile au fost obåinute 

pe trei categorii dupã cum 

urmeazã: 

Categoria femei-locul I: ag. 

Alina Pietraru (IJPF Botoæani) 

locul al II-lea ag. æef. Elena 

Ciobanu (IJPF Constanåa), 

locul al III-lea cms. Elena 

Burlacu (IGPF), locul al IV-lea 

agent. æef. adj. Tatiana Petrache 

(Æcoala Oræova), locul al V-lea 

ag. æef Maria Lobodã (Æcoala 

Oræova), locul al VI-lea ag. 

Hârlãu Anamaria (IJPF Arad), 

locul al VII-lea ag. Luana 

Burlacu (IJPF Botoæani) æi locul 

al VIII-lea ag. Teodora Sperneac 

(IJPF Timiæ). 

û 

Categoria bãrbaåi: locul I cms. 

Cristian Petriæor (IJPF Satu Mare), locul 

al II-lea insp. Vlad Sãlãvãstru (IJPF 

Vaslui), locul al III-lea ag.æef.adj. Cãtãlin 

Rãducu (IJPF Teleorman), locul al IV-lea 

ag. Nicu Covaæ (IJPF Botoæani), locul 

al V–lea cms. æef. Toma Brumuæescu 

(IGPF), locul al VI-lea insp. Laurenåiu 

Dumitrescu (IJPF Dolj), locul al VII-lea 

cms. æef. Alexandru Schinteie (Æcoala 

Oræova), locul al VIII-lea Nicuæor Sandu 

(Æcoala Oræova). 

Clasamentul pe echipe s-a prezentat 

astfel: locul I IJPF Botoæani, locul al IIlea 

- IGPF æi locul al III-lea - IJPF Satu 

Mare. 

Cãtãlin RADU 

15

24h/24 cu 

Acåiuni desfãæurate pe linia 

Poliåiætii de frontierã brãileni în acåiune 

În data de 12 martie a.c., poliåiætii de frontierã brãileni au 

organizat o acåiune în vederea prinderii în flagrant a unui traficant 

de åigãri. Cu aceastã ocazie, ofiåerii au oprit pentru control, pe 

DN 22 B, un autoturism marca Dacia cu care cãlãtoreau doi 

brãileni. 

La controlul efectuat asupra autoturismului, au fost descoperite 

1298 pachete de åigãri (500 de pachete marca MT æi 798 pachete 

marca More), având aplicate timbre fiscale de provenienåã din 

Republica Moldova. 

Unul din pasageri a recunoscut cã a cumpãrat åigãri de la 

diferite persoane necunoscute din judeåul Galaåi, intenåionând 

ulterior sã le valorifice pe raza judeåului Brãila. 

Persoana în cauzã a fost sancåionatã contravenåional cu suma 

de 25 lei, iar åigãrile au fost confiscate æi introduse în camera de 

corpuri delicte a IJPF Brãila. 

Carmen PAÆNICU 

Åigãri în locul aerului condiåionat 

În data de 1 martie a.c., în jurul orei 18.30, la 

PTF Galaåi - Rutier, au ajuns pe sensul de intrare 

în åarã trei autocare, înmatriculate în Republica 

Moldova, care se deplasau în Italia æi erau conduse 

de cetãåeni moldoveni. 

În urma efectuãrii controlului, poliåiætii de 

frontierã æi lucrãtorii vamali au descoperit ascunse, 

în spaåiile destinate instalaåiei de climatizare 

din autocare, 48.248 pachete de åigãri mãrcile 

„Marlboro”, „Lucky Stike” æi „LM”, pe care æoferii 

intenåionau sã le introducã ilegal în România. 

Valoarea mãrfii în vamã se ridicã la 125.400 lei 

(36.927 euro). 

Întreaga cantitate de åigãri a fost reåinutã în 

vederea confiscãrii de autoritatea vamalã, conform 

prevederilor din Regulamentul de aplicare a Codului 

Vamal al României (H.G. nr. 707/2006), cetãåenii 

moldovenii fiind sancåionaåi contravenåional cu 

amenzi al cãror cuantum s-a ridicat la 16.000 lei. 

16 

û

Poliåia de Frontierã 

combaterii traficului ilegal de åigãri 

Capturi record 

În data de 4 martie a.c., ora 01.00, 

s-a prezentat în PPF Albiåa pentru a intra 

în România, la volanul unui autocamion 

înmatriculat în Ungaria, cetãåeanul român 

C. Andras Jeno, în vârstã de 39 de ani. În 

camion, conform documentelor de însoåire 

a mãrfii, se aflau ambalaje de carton în 

valoare de 12.480 USD, confecåionate de 

un combinat din Chiæinãu pentru o firmã 

din Slovacia. 

În baza analizei de risc, lucrãtorii 

vamali æi poliåiætii de frontierã au verificat, 

cu mijloacele tehnice din dotarea PTF 

Albiåa, compartimentul de marfã al 

autocamionului, scanarea arãtând cã 

marfa aflatã pe laturile exterioare ale 

compartimentului diferã de cea aflatã 

în centrul acestuia. Din acest motiv, 

s-a procedat la executarea unui control 

amãnunåit asupra autocamionului, 

timp în care s-a descoperit cã pe 

laturile exterioare ale compartimentului 

de marfã se aflau cutii de carton 

cu ambalaje, iar în interiorul 

compartimentului, în acelaæi tip de 

cutii, se aflau åigãri marca „Super 

Kings”, produse sub licenåã în R. 

Moldova, în total 247.200 pachete, 

cu o valoare de piaåã de aproximativ 

350.000 de euro. 

Conducãtorul auto a declarat cã nu 

ætia nimic despre existenåa åigãrilor în 

autocamion. 

Autoritatea vamalã a dispus 

sancåionarea contravenåionalã a æoferului 

cu amendã în valoare de 8.000 lei, în 

acelaæi timp dispunând æi reåinerea întregii 

cantitãåi de åigãri în vederea confiscãrii. 

Totodatã, cetãåeanul român este 

cercetat de poliåiætii de frontierã pentru 

sãvâræirea infracåiunilor de prezentare 

de acte nereale la autoritatea vamalã æi 

nerespectare a operaåiunilor de import 

export, la finalizarea cazului urmând a fi 

luate mãsurile legale ce se impun. 

Biroul de presã al IGPF 

În ziua de 28 februarie a.c., în jurul orei 19.30, 

prin PTF Sighetu Marmaåiei, a intrat în åarã o 

autoutilitarã marca „Renault”, despre care poliåiætii 

de frontierã aveau informaåii cã transportã o mare 

cantitate de åigãri. 

În baza planului de acåiune deja stabilit, lucrãtorii 

noætri au lãsat maæina sã treacã prin punctul de trecere 

a frontierei, pornind în urmãrirea ei. În localitatea 

Sighetu Marmaåiei, în apropierea autogãrii, microbuzul 

a oprit brusc. Poliåiætii de frontierã au descins la locul 

respectiv, începând verificãrile specifice. La volanul 

maæinii se afla Gheorghe H., în vârstã de 63 de ani, 

domiciliat pe raza judeåului Maramureæ. 

În interiorul maæinii, au fost descoperite 72.520 

pachete de åigãri marca „Ronson”, în valoare totalã 

de peste 123.000 lei (aproximativ 40.000 euro), 

pentru care bãrbatul nu posedã acte justificative 

de provenienåã. 

La audieri, bãrbatul a declarat cã le-a primit de 

la douã persoane ale cãror identitãåi nu le cunoaæte, 

într-o benzinãrie din localitatea Solotvino – Ucraina. 

Maramureæeanul a primit suma de 1.000 dolari pentru 

a transporta marfa din Ucraina în România. 

Åigãrile au fost reåinute în vederea confiscãrii 

de cãtre poliåiætii de frontierã, care continuã 

cercetãrile pentru a identifica toate legãturile æi 

întreaga activitate infracåionalã. 

û 

Noaptea de 8-9 martie a.c. a fost foarte agitatã pentru poliåiætii de frontierã 

din cadrul DPF Timiæoara. Astfel, în jurul orelor 01.00, unul din echipajele 

mobile ale poliåiei de frontierã au sesizat cã un conducãtor auto, la vederea 

poliåiætilor de frontierã, a accelerat brusc, îndreptându-se în vitezã spre 

Arad. 

Echipajul mobil a reuæit, dupã un sfert de orã de urmãrire, sã opreascã 

autoturismul, la volanul cãruia se afla Marian V., de 32 ani, din Timiæoara. 

Dupã blocarea æi oprirea autoturismului, s-a descoperit, în interiorul acestuia 

æi în spaåiile greu accesibile (bara de protecåie, faruri, locaæul roåii de rezervã 

etc.), nu mai puåin de 1.400 de pachete de åigãri, netimbrate, diferite mãrci 

strãine. Poliåiætii de frontierã au stabilit cã Marian V. „achiziåionase” întreaga 

cantitate de åigãri dintr-unul din cartierele oraæului de pe Bega. Toate 

informaåiile obåinute au fost transmise lucrãtorilor din cadrul biroului CIT, 

aceætia preluând acåiunea æi trecând la monitorizarea adresei indicate, în mod 

discret, pe întreaga duratã a nopåii. 

În cursul dimineåii zilei urmãtoare, la adresa indicatã, echipajele poliåiætilor 

de frontierã au sesizat apariåia altor douã autoturisme care, în scurt timp, au 

fost încãrcate cu o cantitate mare de åigãri, ambalate în cutii de carton. 

În momentul în care cele douã autoturisme au fost încãrcate, conducãtorii 

acestora s-au pregãtit de plecare însã, imediat, au fost blocaåi de poliåiætii de 

frontierã. Dupã reåinerea acestora, la faåa locului s-au deplasat æi lucrãtorii din 

cadrul Gãrzii Financiare Timiæ care, împreunã cu lucrãtorii noætri, au trecut la 

verificarea interiorului celor douã autoturisme, gãsind peste 18 000 pachete 

de åigãri, netimbrate. 

Întreaga cantitate de åigãri, a fost indisponibilizatã în vederea confiscãrii, 

cercetãrile fiind continuate sub supravegherea procurorului desemnat din 

cadrul DIICOT Timiæ. 

Alexe VIOREL 

17

Documentar 

CARTE DE REZIDENÅÃ 

PENTRU MEMBRII DE FAMILIE 

SE ELIBEREAZÃ CETÃÅENILOR STATELOR TERÅE, MEMBRII DE FAMILIE AI 

CETÃÅENILOR UE/SEE, CU O REZIDENÅÃ MAI MARE DE 3 LUNI PE TERITORIUL NAÅIONAL 

AVERS 

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ 

REVERS 

FOTOGRAFIA TITULARULUI 

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI 

TITULARULUI – IMPRIMARE LASER 

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A 

TITULARULUI, CARE ESTE 

POZIÅIONATÃ ÎN PARTEA DREAPTÃ 

DETALII MÃRITE ALE IMPRIMÃRII DE FOND 

– IMPRIMARE LASER 

DETALIU MÃRIT REPREZENTAT 

DE STEMA ROMÂNIEI 

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ 

CU RAZE ULTRAVIOLETE 

- AVERS ÆI REVERS 

û 

18 

û 

#

CARTE DE REZIDENÅÃ PERMANENTÃ 

PENTRU MEMBRII DE FAMILIE 

SE ELIBEREAZÃ CETÃÅENILOR STATELOR TERÅE, MEMBRII DE FAMILIE AI CETÃÅENILOR UE/SEE, 

CARE BENEFICIAZÃ DE DREPTUL DE REZIDENÅÃ PERMANENTÃ 

AVERS 

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ 

REVERS 

FOTOGRAFIA TITULARULUI 

DETALIU MÃRIT AL FOTOGRAFIEI 

TITULARULUI – IMPRIMARE LASER 

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A 

TITULARULUI, CARE ESTE 

POZIÅIONATÃ ÎN PARTEA DREAPTÃ 

DETALII MÃRITE ALE IMPRIMÃRII DE FOND 

– IMPRIMARE LASER 

DETALIU MÃRIT REPREZENTAT 

DE STEMA ROMÂNIEI 

VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ 

CU RAZE ULTRAVIOLETE 

- AVERS ÆI REVERS 

û 

Materiale realizate cu sprijinul 

Serviciului Criminalistic din cadrul IGPF 

19

KOSOVO - „zonã de frontierã româneascã” 

Când mi s-a solicitat de cãtre 

redacåia revistei Frontiera sã scriu 

un articol despre Kosovo mi-am pus 

întrebarea ce aæ putea sã relatez 

despre viaåa de aici, în aæa fel încât 

sã nu plictisesc cititorul. Sper sã îmi 

reuæeascã, iar la sfâræitul articolelor sã 

rãmânã cât mai puåini „nemulåumiåi”. 

UNMIK (United Nations Mision 

in Kosovo) – este structuratã pe 

acelaæi principiu ca toate misiunile 

ONU, æi anume: un Departament 

pentru Operaåii, Departamentul 

de Criminalitate, Departamentul 

Administrativ æi Poliåia de Frontierã 

(Border and Boundary Police). 

În cadrul misiunii sunt 67 de 

poliåiæti români, din care patru sunt 

poliåiæti de frontierã: subcomisarii 

Adrian Dobre æi Cristian Meca, 

din cadrul DPF Giurgiu (care au 

venit în luna decembrie 2006) æi 

noi: subcomisar Zinaida Feodot, 

din cadrul DPF Constanåa (din 

luna decembrie 2006) æi inspector 

Rãzvan Budeanu (foto sus), din 

cadrul IGPF, aflat în misiune din 

luna iunie 2006. 

Zinaida Feodot (foto dreapta) 

îæi desfãæoarã activitatea în cadrul 

Oversight Unit – Commisioner Office, 

iar colegii noætri de la Giurgiu lucreazã 

pentru Border & Boundary Police, în 

Gate 31 – Zubin Potok. Punctul de 

20 

frontierã este denumit „boundary” 

deoarece, teoretic, el separã Serbia 

de zona de nord a provinciei Kosovo, 

locuitã majoritar de sârbi. Gate 31 este 

deci un punct de trecere a frontierei 

provizoriu, înfiinåat dupã preluarea de 

cãtre ONU a administraåiei locale. 

În Zubin Potok lucreazã poliåiæti 

de frontierã locali, monitorizaåi de 

specialiæti internaåionali. Ca IPO 

(ofiåeri internaåionali de poliåie), ei 

supervizeazã activitatea poliåiætilor 

locali, sub aspectul respectãrii 

procedurilor, acordã asistenåã, creeazã 

sau îmbunãtãåesc baze de date æi multe 

altele; experienåa acumulatã de-a lungul 

anilor în PTF Giurgiu de cãtre Adrian 

Dobre æi Cristian Meca face ca aceætia 

sã nu aibã nici un fel de dificultãåi în 

activitatea din punctul de frontierã, 

în special sub aspectul verificãrii 

autenticitãåii paæapoartelor, vizelor æi al 

elaborãrii analizelor de risc; mai mult, 

prin competenåa lor profesionalã, æi-au 

câætigat chiar de la început respectul 

colegilor internaåionali. Iar prin faptul 

cã locuiesc într-o zonã muntoasã 

foarte frumoasã, æi-au „câætigat” „oful“ 

celor care locuiesc în Priætina sau 

în împrejurimile ei poluate! 

Subsemnatul, Rãzvan Budeanu, 

îmi desfãæor activitatea în cadrul 

Aparatului Central – Unitatea de 

Poliåie Internaåionalã, ca adjunct al 

æefului unitãåii de Crimã Organizatã. 

Structura din care fac parte se ocupã 

cu marea criminalitate organizatã, 

cazuri sensibile care implicã corupåie, 

spãlare de bani, cazuri care nu pot 

fi instrumentate de cãtre poliåia 

localã – KPS (Kosovo Police Service). 

Unitatea a fost înfiinåatã în luna august 

2006, prin desprinderea poliåiætilor 

internaåionali din Direcåia de Crimã 

Organizatã de KPS (unul dintre motivele 

acestei separãri a fost faptul cã orice se 

discuta în birouri se regãsea a doua zi în 

ziare). Sã dau câteva detalii despre unul 

dintre cazurile pe care le am în lucru: 

spãlare de bani la cel mai înalt nivel. În 

ultima operaåiune, doi dintre suspecåi au 

û

fost arestaåi (unul este directorul celei 

mai mari bãnci din Kosovo, iar al doilea 

este Prim-Consilier al Primului Ministru 

– Agim Ceku). Aceætia sunt suspectaåi cã 

au spãlat mai multe milioane de euro 

prin Fondul de apãrare al lui Ramush 

Haradinaj (fostul prim-ministru din 

Kosovo, preæedinte al unui partid 

politic, în prezent se aflã la Haga, fiind 

suspectat pentru crime de rãzboi). 

Pentru prima relatare din Kosovo 

am lãsat-o pe Zinaida sã prezinte 

activitatea ei, precum æi primele 

impresii din misiune. 

Zinaida Feodot: Sunt al treilea poliåist 

de frontierã din Constanåa care participã 

la o misiune ONU în Kosovo. Ceilalåi 

doi ofiåeri, Marius Cristea æi Marius 

Chirilã, æi-au încheiat misiunea anul 

trecut, ei desfãæurându-æi activitatea 

timp de doi ani în cadrul UNMIK. 

Din decembrie 2006, dupã 

ce am fost purtãtor de cuvânt al 

DPF Constanåa, am intrat întro 

altã “dimensiune” a vieåii de 

poliåist… Tot ce am citit înainte de 

misiune despre zona aceasta, toate 

poveætile pe care le-am auzit de la 

cei care le-au trãit în Kosovo ori în 

alte misiuni internaåionale, ONU 

sau OSCE, credeam la momentul 

respectiv cã m-au pregãtit suficient 

pentru ce aveam sã gãsesc aici; iar 

îndoiala mea majorã era legatã de 

competenåa profesionalã … „oare 

o sã fac faåã la tot ce înseamnã o 

misiune internaåionalã…?” 

Æi m-am trezit în decembrie, 

în prag de Crãciun, departe de 

tot ce îmi era drag æi familiar, în 

uniforma Poliåiei Naåionale, în 

bocancii naåionali, total ineficienåi 

pentru temperatura de afarã, într-o casã 

în care cei mai aæteptaåi prieteni erau 

„struia” (în limba sârbã = curentul 

electric) æi apa caldã, în mijlocul unor 

oameni atât de diferiåi faåã de mine æi 

unii faåã de alåii... 

Au trecut deja trei luni de misiune æi 

acum ætiu sã discern tot ce se întâmplã 

æi tot ce mi se întâmplã aici. 

Dupã douã sãptãmâni de instructaje 

în Centrul de Pregãtire al misiunii (PTC… 

prescurtãrile astea pentru orice m-au 

nãucit la început…!), cu CV-ul în mânã 

m-am dus, timoratã, la interviu…acum 

zâmbesc amintindu-mi de începutul 

meu aici… 

Æi, din ianuarie 2007, lucrez 

în cadrul, sã-i zicem, Direcåiei de 

Combatere a Infracåionalitãåii a 

misiunii, la “Commissionar’s Oversight 

Investigation Unit”, ca investigator. 

Suntem aici ofiåeri din æapte åãri; am 

norocul de a mai avea æi un coleg 

român, care la momentul acesta este 

adjunctul unitãåii. 

û 

Munca de investigator aici, în unitatea 

mea, ar putea stârni multe ridicãri de 

sprânceanã acasã… în principiu. Pe 

baza investigaåiilor fãcute de aceastã 

unitate se dã sau nu avizul pentru 

procurorii, judecãtorii sau consilierii 

juridici, care aplicã pentru funcåii de 

conducere în Departamentul de Justiåie 

sau în organizaåii multinaåionale, ori 

care sunt desemnaåi în anumite cazuri 

„mai sensibile”. 

Am lucrat deja æi cu judecãtori 

albanezi æi judecãtori sârbi… este 

„interesant” sã lucrezi cu translator (mai 

exact, LA - language assistant, localnici, 

vorbitori nativi de sârbã sau albanezã), 

sã cauåi case pe strãzi care nu existã 

sau pe care nu le ætie nimeni, sã vezi 

cum un judecãtor este uimit cã tu eæti 

uimit de faptul cã nu plãteæte taxe pe 

proprietatea dobânditã cu æapte ani în 

urmã æ.a.m.d. 

Între timp, am fãcut æi cursul de 

„traineri” (instructori) internaåionali de 

poliåie (foto sus), unde am fost singura 

femeie… „ever” (adicã dintotdeauna), 

spun profesorii de la PTC. 

O altã experienåã ineditã 

pentru mine; eram curioasã 

ce poate învãåa un absolvent 

de psihosociologie de la ANI 

de la un curs de o sãptãmânã 

… æi aæa mi-am mai eliminat 

câteva prejudecãåi… 

Un întreg “jurnal de 

front” se poate scrie zi 

de zi aici… sau mãcar o 

corespondenåã detaliatã æi 

pertinentã din “teatrul de 

operaåii”… æi tot nu ai o 

imagine exactã, decât dacã 

trãieæti toate lucrurile acestea 

aici, printre internaåionali æi 

localnici, în zonele sârbeæti 

sau albaneze, vãzând trupele 

KFOR pe æosea, dormind cu 

pistolul la îndemânã sau bucurându-te 

cã åi-au înflorit copacii din faåa casei æi 

cã este “struia”… 

Oricum, cea mai mare realizare, 

din punctul meu de vedere, este cã 

întâlneæti persoane din spaåii culturale 

diferite, ceea ce îåi “antreneazã” 

permanent abilitãåile de relaåionare æi te 

face sã înåelegi cã este o lume întreagã 

acolo, în afara mediului tãu … doar sã 

vrei sã fii deschis … Æi am mai înåeles 

ceva de când sunt aici, deæi pânã acum 

credeam cã doar alåii sunt “frumoæi æi 

deætepåi” pe lumea asta, am înåeles cã 

sunt o norocoasã cã m-am nãscut în åara 

mea, fãrã sã fie vorbe mari. 

Deoarece acesta este doar un 

început în relatarea evenimentelor din 

teatrul de operaåii Kosovo, vom reveni 

cu amãnunte despre fiecare în parte în 

numerele viitoare. 

Rãzvan BUDEANU 

æi Zinaida FEODOT 

21

DROGURILE - V - Halucinogene 

22 

Produse vegetale obåinute 

din cânepã 

Cânepa (Cannabis sativa L) are 

mai multe varietãåi sau subspecii, uæor 

diferite între ele din punct de vedere 

morfologic, biologic sau chimic. Cânepa 

cuprinde douã specii: Cannabis sativa 

sau cânepa obiænuitã æi Cannabis indica 

sau cânepa indianã. Specia Cannabis 

sativa cuprinde douã subspecii: Culta, 

care este cânepa cultivatã pentru fibrã æi 

subspecia spontanã - Cannabis ruderalis 

sau cânepa sãlbaticã, întâlnitã spontan æi 

în åara noastrã prin culturi, pe marginea 

drumurilor sau æanåurilor. Faptul cã 

Legea 143/2000 a inclus cânepa 

(cannabis sativa) pe lista „produselor 

aflate sub control naåional” nu constituie 

un impediment în cultivarea cânepii 

textile. Cânepa este singura plantã 

din lume care biosintetizeazã anumiåi 

compuæi chimici numiåi cannabinoizi. 

Pe faåa interioarã a frunzelor existã 

niæte peri glandulari care secretã o 

rãæinã. Depistarea acestor peri glandulari, 

dupã examinare microscopicã a unor 

fragmente vegetale, reprezintã un 

indiciu important în stabilirea naturii 

produsului vegetal. 

Pentru extragerea drogurilor: - 

marijuana æi haæiæ - este folositã cânepa 

indianã, care se deosebeæte de cânepa 

pentru fibrã prin tulpina foarte ramificatã, 

începând chiar de la primul internod, 

tulpina având o înãlåime de 1-1,5m. 

Substanåele narcotice sunt produse de 

periæorii secretori, mai ales de cei de pe 

înveliæul florilor femele æi frunzele din 

zona inflorescenåei femele. 

Substanåa cu proprietãåi psihoactive, 

din cauza cãreia sunt plasate sub control 

internaåional aceste produse vegetale, 

este “delta – 9 - tetrahidrocannabinolul 

(THC)”. 

Prezentarea pe piaåa ilicitã de droguri 

poate reprezenta un indiciu important în 

stabilirea zonei de provenienåã a acestor 

droguri de naturã vegetalã. 

Produsele vegetale obåinute din 

cânepã (Cannabis sativa L) sunt: 

• Cannabis, iarbã de cannabis; 

• Marijuana; 

• Rãæinã de cannabis; 

• Ulei de Cannabis. 

Cannabisul se obåine prin recoltarea 

inflorescenåelor femele (uneori æi 

mascule) ale plantei Cannabis sativa L, 

însoåitã sau nu de înlãturarea seminåelor 

de cânepã. Uneori, acestui produs 

vegetal i se adaugã æi frunze uscate de 

cânepã. 

Atunci când produsul vegetal 

distribuit pe pieåe ilicite este format 

numai din frunze de cânepã uscate æi 

mãrunåite, fãrã inflorescenåe æi seminåe, 

acesta este denumit cu termenul de 

“marijuana”. 

Când se recolteazã numai 

inflorescenåele femele æi se înlãturã 

seminåele, produsul vegetal rezultat se 

numeæte “sinsemila” æi este foarte cãutat 

pe piaåa ilicitã a drogurilor. 

Modul de prezentare pe piaåa ilicitã: 

• produs vegetal de culoarea verde, 

mãrunåit, cu sau fãrã seminåe, cu miros 

aromat; 

• baloturi, ambalate în pânzã; 

• beåe împletite diferit, în funcåie de 

zona de provenienåã; 

• produs vegetal uscat æi mãrunåit, 

divizat în sãculeåi din material plastic 

transparent; 

• plante întregi, uneori recoltate 

înainte de maturitate. 

Rãæina de Cannabis 

• pulbere de culoare brunã sau 

brun-verzuie; 

• substanåã solidã, de culoare verdebrun, 

cu aspect rezinos, lucioasã sau 

û

matã, cu miros specific, aromat; 

• turte cu forme æi dimensiuni 

diferite, ætanåate cu anumite simboluri, 

ambalate în pânzã sau celofan, în 

funcåie de zona de provenienåã. 

Ulei de Cannabis 

• Substanåã cu aspect de ulei vâscos, 

dens, brun închis, cu miros specific. 

Mod de administrare 

Iarba de Cannabis, Marijuana, 

Cannabisul se fumeazã ca atare 

sau în amestec cu tutun, sub forma 

unor åigãri artizanale (rãsucite la 

ambele capete, numite uneori 

“Jointuri”). Haæiæul se fumeazã 

ca atare sau amestecat cu tutun, 

în åigarete artizanale. Se poate 

administra, în fragmente mici, 

pe cale oralã. Uleiul de haæiæ se 

fumeazã dupã aplicarea lui pe foiåa 

unei åigarete. Se poate administra 

æi pe cale oralã. 

Acåiunea produselor 

vegetale obåinute din cânepã 

asupra organismului uman 

Substanåa psihotropã din 

cânepã este THC-ul. THC-ul 

induce numai dependenåã psihicã. 

THC-ul a fost preparat æi prin 

sintezã. Compusul obåinut se 

numeæte Dronabinol æi are proprietãåi 

antiemetice, fiind util în tratarea stãrii 

de greaåã sau a senzaåiei de vomã. 

Dronabinolul stimuleazã pofta de 

mâncare la pacienåii bolnavi de SIDA, 

reduce tensiunea intraocularã din 

glaucom, scade intensitatea spasmelor 

musculare din epilepsie. 

û 

Marijuana este cel mai frecvent 

drog ilicit utilizat în lume æi mult 

mai periculos decât cred, de obicei, 

consumatorii. Marijuana este un 

halucinogen mediu, care are efecte 

antidepresive æi dezinhibitoare ca æi 

alcoolul. Consumul acestui stupefiant 

determinã apariåia mai multor simptome: 

uscãciunea gurii æi a gâtului, accelerarea 

ritmului cardiac, scãderea echilibrului, 

diminuarea memoriei recente etc. El este 

cãutat deoarece produce o stare de bine, 

însoåitã de relaxare æi visare, provocând 

iluzii consumatorilor mai uæor sugestivi 

æi modificã percepåiile. 

Efectele consumului: 

De aceea devin extrem de periculoase 

condusul maæinii, motocicletei æi al 

bicicletei în aceastã stare æi desfãæurarea 

unor activitãåi folosind diverse utilaje æi 

maæini. Dozele mai puternice 

produc reacåii mai intense, 

alterând puternic percepåiile, 

provocând crize de paranoia 

sau halucinaåii. Consumul de 

marijuana scade æi capacitatea 

creierului de a acumula æi 

memora informaåii. 

Un studiu efectuat a 

demonstrat cã incapacitatea 

de concentrare, de analizã 

æi sintezã, persistã æi la 24 

de ore dupã ultima prizã. 

Studii mai recente, efectuate 

pe loturi de adulåi, aratã clar 

cã marijuana poate provoca 

pierderi ireversibile ale 

capacitãåilor intelectuale. Mai 

mult, consumatorul cronic al 

stupefiantului amintit este expus 

la rãceli frecvente, pneumonii, 

bronæite, emfizem pulmonar æi 

astm bronæic. Cu timpul, din 

cauza deteriorãrii plãmânilor 

æi a cãilor respiratorii, creste 

riscul de cancer. Acest risc, 

determinat de substanåele 

chimice toxice din cannabis, 

este de 5 ori mai mare la 

fumãtorii de marijuana decât 

la fumãtorii de tutun. Marijuana scade 

æi starea de imunitate a organismului, 

adicã puterea de a lupta cu bolile 

æi infecåiile, influenåeazã sistemul 

endocrin, adicã secreåia hormonilor, 

poate provoca întârzierea pubertãåii æi 

reduce producerea de spermã la tineri, 

iar la femei tulburãri de ciclu æi inhiba 

ovulaåia. 

Efectele pe termen 

scurt ale consumului 

de marijuana 

* somnolenåa, apatia, 

creæterea apetitului, 

dificultãåi în perceperea 

timpului; 

* scãderea capacitãåii de 

concentrare æi memorare, 

pierderea capacitãåii de 

coordonare, accelerarea 

bãtãilor inimii, înroæirea 

ochilor; 

* absenåa inhibiåiilor, 

simptome paranoide, 

halucinaåii, neliniæte. 

Efectele pe termen 

lung ale consumului 

de marijuana 

* apariåia bolilor cronice pulmonare 

(bronæitã, cancer); 

* scãderea plãcerii sexuale; 

* dependenåa psihicã æi instalarea 

toleranåei. 

Semnele care apar la o persoanã care 

tocmai a consumat marijuana: 

* ochii foarte roæii; 

* pupilele mãrite; 

* ameåealã æi mers nesigur; 

* tulburãri ale memoriei de scurtã 

duratã (nu prea îæi aminteæte ceea ce 

tocmai s-a întâmplat); 

* poftã de mâncare exacerbatã (în 

special dulciuri); 

* atunci când efectul scade, dupã 

câteva ore, apare senzaåia de somn 

irezistibil. 

Haæiæ-ul 

Modul de obåinere - Preparat din 

raæinã de cannabis care se amestecã 

cu cearã. 

Aspect: Pachete sau cocoloaæe maro 

sau negre(tablete de diverse culori, 

în funcåie de zona de provenienåã: 

kaki (Maroc), maro (Liban) sau negre 

(Afganistan, cele mai puternice). 

Efecte pe termen scurt: beåie 

euforicã æi expansivã. 

Efecte pe termen lung: veritabile 

crize de depersonalizare (cannabism). 

Consumul îndelungat, fie æi în doza 

moderatã, duce la o stare de apatie æi 

de lenevie, la alterãri ale bronhiilor, la 

o îmbãtrânire prematurã, la o slãbire a 

sistemului imunologic æi la tulburãri ale 

gândirii. 

Iulian PUICÃ 

23

Controlul de frontierã æi cooperarea PFR, 

analizate la Timiæoara 

În perioada 15-16 martie a.c., în cadrul 

Convenåiei de Înfrãåire Instituåionalã 

cu Germania «Continuarea dezvoltãrii 

capacitãåii Poliåiei de Frontierã Române 

de a aplica acquis-ul Schengen æi al 

Managementului Frontierei», la sediul 

DPF Timiæoara, a avut loc un seminar 

de consultare în care au fost prezentate, 

pe baza rapoartelor întocmite anterior, 

situaåia existentã la ora actualã în cadrul 

structurilor teritoriale ale PFR. 

S-au dezbãtut evaluãrile 

experåilor germani, constatate 

în timpul vizitelor de lucru în 

zona de competenåã a DPF 

Timiæoara æi Giurgiu, cu privire 

la procedurile de control la 

frontierã, lupta împotriva 

criminalitãåii transfrontaliere, 

precum æi cooperarea 

naåionalã æi internaåionalã pe 

baza analizei de risc regionale, 

conform standardelor UE æi 

estimarea dezvoltãrii viitoare 

a structurilor operative ale 

Poliåiei de Frontierã Române. 

La activitate au participat 

poliåiæti de frontierã cu funcåii 

de conducere din cadrul DPF 

Timiæoara æi Giurgiu precum æi structurile 

judeåene subordonate acestora, iar 

din partea germanã, expertii Hermann 

Onken æi Erwin Ziegler. Din partea 

IGPF, a participat comisarul-æef Diaconu 

Nicolae, responsabil de componenta trei 

a programului. 

Monitorizarea efectuatã de experåii 

germani a avut loc, în cadrul DPF 

Timiæoara æi în cele trei inspectorate 

judeåene ale poliåiei de frontierã din 

Timiæ, Caraæ Severin æi Mehedinåi, în 

perioada 22-26 ianuarie a.c. Aceasta a 

fost realizatã de reprezentanåi ai Poliåiei 

de Frontierã Germane æi a avut ca scop 

stabilirea capacitãåii de funcåionare a 

autoritãåilor poliåiei de frontierã la nivel 

regional æi judeåean, precum æi stadiul 

implementãrii æi aplicãrii dispoziåiilor 

europene, relevante în materie de 

protecåie a frontierelor externe æi interne 

ale Uniunii Europene. 

Au fost evaluate modul æi metodele 

de aplicare a normelor referitoare la 

respectarea standardelor de control æi 

supraveghere, prevãzute de reglementãrile 

comunitare europene. 

În cadrul lucrãrilor s-a evidenåiat faptul 

cã poliåiætii de frontierã români de la toate 

nivelurile au o motivaåie înaltã, sunt bine 

pregãtiåi æi s-au adaptat din timp æi în 

mod corespunzãtor pentru 

etapa aderãrii la Uniunea 

Europeanã æi, implicit, pentru 

cerinåele mai strict impuse în 

acest context. 

Cooperarea cu statele 

membre æi cu alte state, 

reprezintã o dovadã certã a 

dorinåei Poliåiei de Frontierã 

din România de a realiza æi 

menåine contacte strânse 

æi relevante, inclusiv dupã 

aderare. 

În cea de-a doua zi a 

lucrãrilor seminarului, la 

dezbateri, a fost prezentã æi 

o delegaåie a autoritãåilor de 

frontierã din Republica Serbia, 

reprezentatã la nivelul Împuternicitului 

de Frontierã pentru Sectorul numãrului 

2 Vrsac. 

Viorel ALEXE 

În perioada 19-20 martie a.c. 

inspectorul principal Paul-Cezar Rotaru, 

ofiåer specialist din cadrul Direcåiei 

de Combatere a Migraåiei Ilegale din 

IGPF, a participat la Haga, în Olanda, 

la „Întâlnirea anualã operaåionalã æi 

strategicã a experåilor în combaterea 

facilitãrii imigraåiei ilegale”. Lucrãrile 

întâlnirii s-au desfãæurat la sediul HQ- 

EUROPOL æi au fost prezidate de 

liderul Grupului pentru Imigraåie Ilegalã 

din cadrul EUROPOL Mikael Jensen, 

care a adresat un „cãlduros bun venit 

României în Uniunea Europeanã”, 

exprimându-æi convingerea cã Poliåia de 

Frontierã Românã va continua cu succes 

cooperarea cu instituåiile de aplicare a 

legii ale Uniunii Europene. 

EUROPOL este o instituåie pentru 

aplicarea legii care are ca principal obiect 

de activitate, schimbul de informaåii 

referitoare la infracåiuni comise pe 

teritoriul Uniunii Europene. 

24 

OFIÅER ROMÂN LA HAGA 

În spiritul îndeplinirii 

rolului asumat de 

cãtre EUROPOL prin 

Convenåia Europol, în 

ceea ce priveæte imigraåia 

ilegalã – pentru a sprijini 

statele membre în 

prevenirea, investigarea æi 

analizarea infracåiunilor 

cercetate – æi având în 

vedere ultimele iniåiative 

politice æi legale 

relevante în combaterea 

facilitãrii imigraåiei 

ilegale, obiectivele 

întâlnirii au fost: 

• întãrirea cooperãrii între autoritãåile 

statelor membre, statelor teråe æi partenerii 

importanåi din cadrul Comunitãåii 

Agenåiilor Internaåionale de Aplicare 

a Legii (Centrului Internaåional pentru 

Dezvoltarea Politicilor de Migraåie 

- ICMPD, FRONTEX, EUROPOL) 

responsabile în combaterea facilitãrii 

imigraåiei ilegale; 

• schimbul de informaåii privind 

noile ameninåãri æi moduri de operare 

identificate; 

• optimizarea æi coordonarea 

resurselor åãrilor æi organizaåiilor 

internaåionale pentru combaterea 

facilitãrii imigraåiei ilegale în 

conformitate cu competenåele 

fiecãreia, în vederea obåinerii 

unui beneficiu maxim din 

acåiunile comune desfãæurate. 

La întâlnire au fost invitaåi 

reprezentanåi ai statelor membre 

æi partenere, SUA, ai Centrului 

Internaåional pentru Dezvoltarea 

Politicilor de Migraåie (ICMPD) æi 

FRONTEX. 

Ofiåerul român a prezentat 

tema „Fenomenul Migraåiei Ilegale în anul 

2006”, cu accent pe rutele de migraåie æi 

„modus operandi” al cetãåenilor chinezi, 

care au ca destinaåie România sau sunt 

în tranzit spre statele vest-europene. 

Prezentarea a fost apreciatã ca foarte bunã, 

copii ale acestei prezentãri, pe suport CD, 

fiind distribuite participanåilor odatã cu 

Buletinul Informativ al EUROPOL. (C.R.) 

û

Cum motivezi diferite tipuri 

de personalitate 

Un bun manager îæi modificã tipul 

de a conduce astfel încât membrii 

echipei sale sã obåinã cele mai bune 

rezultate posibile. El trebuie sã åinã 

cont de tipul lor de personalitate, 

întrucât tehnicile motivaåionale nu se 

pot aplica tuturor la fel. 

Iatã câteva din cele mai comune 

tipuri de personalitate æi care este cel 

mai potrivit mod de a le influenåa. 

Conducãtorul înnãscut 

Acesta acåioneazã ca æi cum este 

conducãtorul echipei, chiar dacã 

nu a ajuns încã în aceastã poziåie. 

Este persoana care întotdeauna preia 

cuvântul, se oferã sã conducã un grup, 

sã influenåeze ceea ce se întâmplã. 

Cum motivezi o astfel de persoanã? 

Nu privi aceastã tendinåã înnãscutã 

de a prelua conducerea ca pe o 

ameninåare. Mai bine profitã de ea! 

Încurajeazã aceæti angajaåi sã conducã 

întrunirile cu echipa æi sã organizeze 

evenimente. Pune-i în contact cu 

oameni care i-ar putea învãåa alte calitãåi 

necesare pentru a conduce, precum 

tactul æi diplomaåia. Cautã oportunitãåi 

pentru a promova aceste persoane - cel 

mai probabil ei nu vor face mult timp 

parte din echipã dacã simt cã nu au 

æanse de a avansa. 

Sociabilul 

Existã aproape în orice firmã. Este 

acea persoanã care vine la lucru 

dar îæi pierde cea mai mare parte a 

timpului vorbind cu colegii. Mai mult 

socializeazã decât lucreazã. Cel mai 

adesea este æi persoana care a împrãætiat 

toate zvonurile din firmã æi care bârfeæte 

fiecare gest al celorlalåi colegi. 

Ce poziåie trebuie sã iei tu ca æi 

manager ca sã motivezi sociabilul? 

În primul rând stabileæte pentru el 

standarde mai aspre. Dacã îi dai un 

proiect-douã, în plus, probabil cã nu va 

mai avea atât timp ca sã stea de vorbã. 

Dacã vezi cã nu vrea sã lucreze poåi 

lua aceastã persoanã deoparte pentru 

a discuta personal cu ea acest lucru. 

Aratã-i cã timpul pierdut în conversaåii, 

care nu au legãturã cu munca, îi 

limiteazã posibilitatea de a prelua 

sarcini suplimentare æi, prin urmare, de 

a avansa în carierã. 

Persoana nesigurã 

Acest angajat are impresia cã nu face 

nimic aæa cum ar trebui. Este permanent 

în biroul tãu întrebând dacã modul în 

care îndeplineæte o sarcinã este cel mai 

indicat, chiar dacã, în prealabil, aåi mai 

discutat acest aspect. Îi este atât de fricã 

sã nu facã o greæealã sau sã nu fie pe 

placul colegilor æi managementului încât 

este imobilizatã de fricã æi insecuritate. 

Cum poåi ajuta aceastã persoanã? 

Probabil cã æi pânã acum i-ai transmis 

des evaluãrile tale asupra muncii ei. 

Continuã sã procedezi astfel. Ar fi 

indicat ca, în loc sã îi spui ce sã facã, sã 

o încurajezi sã ia propriile decizii. Laudo 

cu generozitate atunci când obåine 

rezultate bune; atunci când lucrurile 

nu merg aæa cum ar fi trebuit, ajut-o sã 

înveåe din greæelile pe care le-a fãcut. 

Nu îi spune niciodatã cã este incapabilã. 

Dacã încurajezi asumarea riscului fãrã a 

pedepsi însã pentru posibilele rezultate 

negative poåi ajuta angajatul nesigur sã 

îæi depãæeascã frica. 

Inovatorul, Impulsivul 

Aceastã persoanã ia deciziile pe 

loc, fãrã a cântãri prea mult. Nu îi plac 

sarcinile administrative æi poate jongla 

cu uæurinåã cu mai multe proiecte. Se 

plictiseæte repede æi se simte cel mai 

bine atunci când întreaga firmã este în 

fierbere datoritã unor situaåii inedite. 

Entuziasmul acestei persoane trebuie 

valorificat, dar în acelaæi timp sã i se 

atragã atenåia æi asupra importanåei 

analizãrii atente a situaåiilor înainte de 

a acåiona. Întreab-o cum a luat decizia 

æi dacã nu ar fi fãcut ceva cu totul 

diferit dacã ar mai fi aæteptat câteva 

ore. Aratã-i cã apreciezi rapiditatea 

cu care acåioneazã, ceea ce îi permite 

sã respecte termenele proiectelor, dar 

accentueazã æi importanåa analizei. 

Fii atentã cã aceastã persoanã sã aibã 

sarcini cât mai variate. Poåi lãsa în grija 

ei proiectele care trebuie terminate cel 

mai rapid întrucât se potriveæte perfect 

modului de a fi al impulsivului. 

Evident, într-o firmã se întâlnesc 

mult mai multe personalitãåi decât cele 

prezentate mai sus. Cu puåinã atenåie 

se poate cunoaæte ceea ce motiveazã 

fiecare individ în parte, astfel încât æi tu 

æi el sã puteåi avansa în cariera voastrã. 

Gabriela RADU 

Cu ocazia Zilei de 8 Martie, personalul Æcolii de 

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului Poliåiei de 

Frontierã Constanåa a adus o fãrâmã de bucurie æi o razã 

de soare în sufletele doamnelor din Cãminul de bãtrâni 

nr.1 Constanåa. 

Cu aceastã ocazie, în afara urãrilor de sãnãtate, bucurii 

æi împliniri au fost oferite flori, produse de patiserie, sucuri, 

fructe, iar gândurile bune au fost transmise pe melodiile 

formaåiei Marea Neagrã, care o are drept solistã pe Mariana 

Ene, agent al Æcolii Poliåiei de Frontierã Constanåa. 

Bãtrânii au fost entuziasmaåi æi fericiåi de momentele 

oferite de colegii noætri, ochii jucându-le în lacrimi de 

bucurie. 

“Ne-aåi întinerit cu 20 de ani!”, le-au spus aceætia la 

plecare poliåiætilor de frontierã, sãrutându-i cu dragoste æi 

urându-le, la rândul lor, tradiåionalul “LA MULTI ANI!”. 

û 

25

TERORISMUL – de la „MAREA ENCICLOPEDIE A JIHADU 

Constituirea unor structuri fiabile 

de ripostã antiteroristã reprezintã, 

din ce în ce mai mult, o preocupare 

majorã pentru foråele speciale æi pentru 

structurile de profil de tip ACVILA sau 

Brigada Vlad Tepeæ, din MAI, precum 

æi pentru cele din cadrul Serviciului de 

Protecåie æi Pazã. 

Necesitatea cunoaæterii în 

detaliu a pregãtirii psihice, fizice 

æi de specialitate a teroriætilor, 

în contextul spãlãrii creierelor 

viitorilor candidaåi la grupãrile 

teroriste, al îndoctrinãrii religioase 

æi nu numai, al instruirii pe baza 

unor modele desprinse din Marea 

Enciclopedie a Jihadului, Scrisoarea 

de la un membru Al-Quaeda, „Cum 

sã înfrunåi” æi sã reziæti în faåa 

anchetatorilor serviciilor speciale”, 

impune, mai mult decât oricând, 

o atenåie aparte în înåelegerea 

reconfigurãrii grupãrilor teroriste æi o 

nouã viziune în selecåia æi pregãtirea 

luptãtorilor antiteroriæti. 

26 

- prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU, 

secretar de stat, 

æeful Departamentului Ordine 

æi Siguranåã Publicã din MAI 

- dr. Nicolae RADU, 

æeful Centrului Expertizã 

æi Asistenåã Psihologicã - SPP 

- urmare din numãrul trecut - 

5. Luptãtorul antiterorist 

Pentru a face faåã solicitãrilor, 

luptãtorii se instruiesc în condiåii 

dure, de multe ori insuportabile. 

Ei sunt învãåaåi sã considere cã 

limitele fizice sunt dependente în 

mare mãsurã de felul cum gândesc. 

Strâns legate de pregãtirea fizicã a 

luptãtorului sunt capacitãåile sale 

motrice. Un luptãtor neîndemânatic, 

stângaci în cãåãratul pe frânghie sau 

în mânuirea armamentului din dotare 

nu face decât sã expunã situaåiilor de 

risc grupul în care acåioneazã. 

Prin pregãtire æi antrenament 

luptãtorul antiterorist trebuie sã fie cât 

mai aproape de felul de a fi al unui 

terorist adevãrat. Fãrã sã înåeleagã 

manifestãrile acestuia, fãrã sã åinã 

seama de sentimentele ce susåin actul 

terorist, luptãtorul antiterorist riscã 

sã rãmânã prins într-un cleæte în faåa 

situaåiilor de risc terorist. Æi din acest 

motiv, exerciåiile tactice au un grad 

sporit de dificultate æi de risc. 

Misiunile luptãtorilor antiteroriæti 

sunt complexe æi foarte multe dintre 

ele se realizeazã în afara controlului 

conætient analitic. Acest lucru este 

posibil prin intermediul deprinderilor 

foarte bine puse la punct (transformate 

în priceperi æi abilitãåi), pe care æi le 

formeazã în antrenamente complexe 

æi îndelungate. 

Din cercetãrile iniåiate asupra 

profilului caracteristic luptãtorului 

antiterorist cu ajutorul Monografiei 

Profesionale (MPA - 1) luptãtorul 

antiterorist dispune de urmãtoarele 

calitãåi, reprezentate astfel în tabelul 

alãturat. 

Dintre calitãåile considerate cele 

mai importante pentru profesia de 

luptãtor antiterorist, 92% dintre 

cei examinaåi au apreciat pe prima 

poziåie curajul, urmat de calitãåile 

fizice (89%) æi de pregãtirea 

profesionalã (84%). 

Printre factorii cu impact negativ 

asupra îndeplinirii misiunilor de luptã 

NIVELUL CALITÃÅI LUPTÃTORI 

ANTITERORIÆTI 

în foarte mare mãsurã 

în mare mãsurã 













în micã mãsurã 

în foarte micã mãsurã 







în foarte micã mãsurã 





Echilibru psihic 94% 

6% 

Simåul 

responsabilitãåii 

Capacitate de 

execuåie 

Spirit de 

iniåiativã 

92% 

8% 

97% 

3% 

89% 

11% 

Atenåie 94% 

6% 

Memorie 86% 

14% 

Toleranåã la 

frustrare 

Capacitate de 

analizã 

Independenåã 

8% 

86% 

3% 

3% 

78% 

14% 

8% 

39% 

53% 

8% 

- 

Autocontrol 91% 

9% 

Camaraderie 86% 

14% 

û

LUI” la „TESTAMENTUL HAMAS” æi „AL - QUAEDA ALBÃ” 

a fost amintitã æi lipsa unor mijloace 

tehnice (91%). Drept defecte majore, 

dezaprobate, au fost menåionate: 

individualismul (81%) æi minciuna 

(86%). Din punct de vedere nervos, 

cele mai solicitante situaåii sunt vãzute: 

lipsa de informaåii referitoare la misiune 

(78%), lipsurile materiale (lipsa unei 

locuinåe) (85%). 

Pe baza datelor prezentate, se poate 

anticipa în raport cu profilul modal 

(specializat) caracteristic luptãtorului 

cã în fizionomia acestuia se detaæeazã 

curajul, abilitãåile fizice, pregãtirea de 

specialitate, camaraderia. În proporåie 

de 93% dintre cei evaluaåi considerã 

cã un grup de intervenåie antiteroristã 

trebuie sã fie unit, ca o adevãratã 

familie. 

În îndeplinirea misiunilor este 

necesar sã fie concepute soluåii pentru 

rezolvarea situaåiilor noi, imprevizibile 

æi problematice. În aceste cazuri, 

91% dintre luptãtori apreciazã cã un 

rol important revine acuitãåii vizuale 

æi auditive, care asigurã perceperea 

rapidã a poziåiei în spaåiu, 

a raporturilor reciproce æi 

a deplasãrii obiectelor æi 

obiectivelor. 

În ceea ce priveæte atenåia, 

sunt de reåinut: puterea de 

concentrare, stabilitatea 

æi rezistenåa acesteia în 

condiåii de stres, precum æi 

în condiåii de monotonie. 

Echilibrul psihic, încrederea 

în propriile foråe sunt regãsite 

ca însuæiri de bazã ale unui 

luptãtor antiterorist de 94% 

dintre cei evaluaåi. 

Fãrã sã insistãm asupra 

elementelor de detaliu, 

rezultate din aplicarea unor 

instrumente de investigare 

psihologicã, precum 

Spectrum CPI- 260 sau 16 

PF - 5, aflate sub copyright 

International æi administrate 

în România de D&D 

Research, din datele obåinute (+Cs, 

+Sy, +Sp, +Sa,+Wb) se poate aprecia cã 

luptãtorul antiterorist manifestã eficienåã 

interpersonalã, dublatã de maturitate 

socialã (+So, +To, +Gi). Scorul mediu 

înregistrat în jurul lui T -50 înregistrat pe 

scala Senzitivitate (Sn / M-F) subliniazã 

profilul specific luptãtorului prin atribute 

precum: fluenåã verbalã, implicare în 

soluåionarea sarcinilor primite dar æi 

note de prudenåã, sensibilitate, pe un 

fond de frãmântãri personale. 

û 

Din perspectiva scorurilor medii 

obåinute se poate observa cã acestea 

se aflã deasupra mediei (T = 50), fapt 

ce relevã un profil caracterizat prin 

ambiåie æi eficienåã pe planul acåiunilor 

sociale, maturitate, responsabilitate 

în îndeplinirea sarcinilor, respectiv 

misiunilor de luptã æi spirit de echipã. 

6. „Teroristul trebuie sã fie împuæcat 

de douã ori”. 

În acest context, pe baza cunoaæterii 

psihologice æi operative, se poate 

aprecia cã în practica de lucru ce 

caracterizeazã majoritatea structurilor 

externe æi interne specializate în riposta 

antiteroristã, prevenirea, descurajarea, 

reacåia æi previziunea sunt obiectivele 

de bazã ce revin unitãåilor de tip SEAL 

(Sea Air Land), SAS (Special Air Force), 

GEO (Grupul Especial de Opraciones) 

Sayeret MAK TAL sau Delta Force. 

Modul de acåiune æi rezultatele 

obåinute îi recomandã pe cei din urmã, 

drept cei mai buni specialiæti în salvarea 

de ostatici æi anihilarea elementelor 

teroriste. Luptãtorul din unitatea Delta 

Force este singurul care învaåã cã un 

terorist trebuie sã fie împuæcat de douã 

ori. Æi acest lucru pentru a fi sigur cã nu 

mai poate reveni în luptã. 

Cu toate acestea, profesionalismul 

unei structuri de ripostã antiteroristã, fie 

cã se numeæte SAS (Special Air Force), 

GEO (Grupul Especial de Opraciones) 

sau Spetsgruppa Alfa (grupa specialã 

A) sau Unitatea Specialã de Intervenåie 

Antiteroristã ACVILA, Brigada Specialã 

de Intervenåie Vlad Åepeæ æi, nu în 

ultimul rând, Brigada Antitero (BAT) 

sau Unitatea Specialã de Intervenåie 

Antiteroristã din Serviciul de Protecåie 

æi Pazã, acesta nu poate atinge limita 

maximã de valoare. Întotdeauna, în 

cadrul unei asemenea structuri, se mai 

poate experimenta ceva nou. Copierea 

æablonatã a unor acåiuni anterioare sau 

slaba cunoaætere a capacitãåii reale a 

luptãtorilor poate duce la dezastre. La 

un moment de reflecåie îndeamnã æi 

situaåia urmãtoare: în februarie 1978, 

doi palestinieni l-au asasinat în Nicosia 

pe Yusuf Sebai, prieten apropiat al 

preæedintelui Anwar el Sadat. Dupã ce 

au capturat mai mulåi ostatici, teroriætii 

au cerut un avion autoritãåilor cipriote 

pentru a se putea refugia în Orientul 

Apropiat. Deoarece nici un aeroport nu 

a permis aterizarea aparatului, avionul 

s-a retras la Larnaca, dupã 21 de ore 

de zbor. Egiptenii au lansat operaåiunea 

în grabã, fãrã acordul pãråii cipriote. 

Desantând dintr-un avion tip C – 130 

Hercules, luptãtorii egipteni au luat 

cu asalt avionul, dar au fost 

atacaåi de Garda Naåionalã 

Cipriotã. Rezultatul a fost 

mai mult decât tragic, 

egiptenii nereuæind sã 

pãtrundã în avion, pierzând 

æi 15 luptãtori. Paradoxal, 

teroriætii dezorientaåi s-au 

predat singuri autoritãåilor 

cipriote. 

Sarcinile unei unitãåi de 

ripostã antiteroristã nu sunt 

deloc uæoare, cu atât mai 

mult cu cât grupurile teroriste 

beneficiazã de o largã 

susåinere politicã, dispunând 

astfel, de armament modern 

æi eficace. Toate acestea 

obligã la o selecåie temeinicã 

a luptãtorilor, bazatã pe 

criterii reale de apreciere 

valoricã æi mai puåin pe 

acceptarea cantitãåii în 

detrimentul calitãåii. 

În acest context, se poate aprecia 

cã cele patru mari acåiuni teroriste 

- de la 11 septembrie 2001 din SUA, 

11 martie 2004 din Madrid, 7 iunie 

2005 din Londra, la care se adaugã 

Beslanul, Moscova - au demonstrat 

cã teroriætii moderni pot lovi orice 

obiectiv, oriunde în lume, încercând 

prin teroare, modificarea unor decizii, 

chiar politice. 

- va urma- 

27

ACCIDENTUL DE CIRCULAÅIE 

O PROBLEMÃ DE SÃNÃTATE PUBLICÃ - I 

Cauze, consecinåe, mãsuri de prevenire 

Accidentul este considerat, în 

general, o întâmplare, o fatalitate. Cu 

toate acestea, studiile întreprinse atât 

la noi cât æi în strãinãtate incrimineazã 

factorul uman în producerea a circa 80 

– 90% din accidentele de circulaåie, 

factorilor tehnici sau rutieri revenindule 

doar 10 – 20% din cazuri. Creæterea 

numãrului de accidente cu urmãri grave 

au determinat ca „omul de la volan” sã 

fie un permanent obiect de studiu, 

aceasta cu atât mai mult cu cât, datoritã 

consecinåelor sau urmãrilor grave, 

accidentele sunt considerate în prezent 

o problemã de sãnãtate publicã. 

Un studiu efectuat de Catedra de 

Sãnãtate Publicã æi Management din 

cadrul Universitãåii de Medicinã æi 

Farmacie „Carol Davila” Bucureæti 

a evidenåiat faptul cã accidentele 

reprezintã a 10-a cauzã de mortalitate 

în lume æi a 9-a cauzã de povarã 

economicã a åãrii, având 

în vedere faptul cã un 

decedat pe æosele costã 

bugetul peste 130.000 

USD, sumã ce include de 

la costurile operaåiunilor 

de descarcerare pânã la 

pensiile de urmaæ. Pe 

de altã parte, pierderile 

economice provocate 

de accidentele rutiere 

reprezintã între 1 æi 3% 

din PIB (Produsul Intern 

Brut) al fiecãrei åãri, iar la 

nivel global sunt de circa 

518 milioane USD, din 

care circa 100 milioane 

USD în åãrile în curs de 

dezvoltare (depãæind de 

douã ori suma dedicatã 

asistenåei financiare a acestora). 

Totodatã, jumãtate din decesele prin 

accidentele de circulaåie se produc la 

populaåia tânãrã, respectiv bãrbaåi din 

grupa de vârstã 15 – 44 ani - grupã 

ce corespunde segmentului cel mai 

productiv în sãnãtate al populaåiei. La 

aceastã categorie de vârstã, accidentele 

rutiere sunt pe locul doi, dupã SIDA, 

ca principalã cauzã de morbiditate æi 

moarte prematurã. 

Uniunea Europeanã îæi manifestã 

deschis îngrijorarea faåã de creæterea 

numãrului de accidente rutiere care 

sunt responsabile anual de aproximativ 

50.000 de decese æi de suferinåa a 

28 

peste 150.000 de persoane invalide, 

care afecteazã la rândul lor viaåa a 

peste 200.000 de familii (emoåional, 

economic æi prin procesele civile 

sau penale) implicând costuri sociale 

care depãæesc 160 miliarde de euro, 

adicã 2% din produsul intern brut al 

Uniunii. Îngrijorarea este cu atât mai 

mare cu cât prognoza OMS pentru 

anul 2020 indicã trecerea accidentelor 

de circulaåie de pe locul 9 pe locul 3 

la cauza deceselor, dupã sinucideri æi 

afecåiuni cardiovasculare (æi acestea 

din urmã provocate de stres, sãrãcie 

æi suprasolicitare), estimându-se cã în 

2020 decesele prin accidente rutiere 

vor atinge cifra de 8,4 milioane – (NET 

– Siguranåa rutierã în viziunea ONU 

– Raportul Secretarului General). 

Tocmai de aceea, obiectivul central al 

åãrilor membre UE este reducerea cu 

cel puåin 50% a numãrului de persoane 

decedate prin accidente rutiere pânã în 

anul 2010. 

Odatã cu integrarea României 

în UE, acesta devine automat æi 

obiectivul nostru. La nivel mondial au 

fost efectuate studii æi cercetãri menite 

în primul rând sã tragã semnale de 

alarmã asupra cauzelor æi efectelor, 

iar în al doilea rând au permis lansarea 

unor strategii æi programe naåionale 

æi internaåionale de siguranåã rutierã, 

pentru prevenirea accidentelor. Acesta 

a fost æi scopul pentru care, începând 

cu anul 2004, ziua de 7 Aprilie a fost 

declaratã Ziua Mondialã a Sãnãtãåii 

dedicatã Siguranåei Rutiere, desfãæuratã 

sub sloganul: „Accidentul de circulaåie 

nu este o fatalitate”. 

Oboseala - principala 

cauzã a accidentelor 

Studiile efectuate la nivelul fiecãrei 

åãri au evidenåiat cauze comune. 

La nivel mondial s-a considerat cã 

principala cauzã a accidentelor rutiere 

este oboseala provocatã în special de 

insomnie. În ultimii ani æi la noi în åarã 

a crescut numãrul persoanelor care 

prezintã tulburãri de somn (dificultãåi 

de a adormi sau de a rãmâne adormit 

– insomnie discontinuã sau chiar 

continuã). Pentru a trage un semnal 

de alarmã asupra acestui flagel 

numit insomnie, ziua de 21 martie 

a fost declaratã Ziua Internaåionalã 

de Combatere a Insomniei. Conform 

datelor statistice, durata somnului 

s-a redus, în ultimul secol, cu 20%, 

iar un procent de 20-30% 

din populaåia adultã suferã 

de insomnie din care 10% 

prezintã insomnie severã. 

45% din accidentele 

rutiere æi peste 50% dintre 

accidentele de muncã 

sunt corelate cu somnul 

insuficient, iar costurile 

insomniei pentru societate 

ating cifre impresionante, 

numai în SUA depãæind 

anual fabuloasa sumã de 100 

miliarde dolari. Îngrijorãtor 

este faptul cã majoritatea 

persoanelor care suferã de 

insomnie ignorã aceastã 

suferinåã fãrã sã conætientizeze 

efectele acesteia asupra 

vieåii. Specialiætii francezi 

în securitate rutierã, considerã cã 

somnolenåa se aflã la originea a 

30% dintre accidentele survenite pe 

autostrãzi æi a 20% din cele petrecute 

pe æosele. Aceætia considerã cã un 

conducãtor auto din doi se priveazã de 

somn înainte de plecarea în cãlãtoriile 

de lungã duratã, înregistrând astfel 

tulburãri ale vigilenåei la volan. Tot ei 

considerã cã a fi la volan între orele 

douã æi cinci dimineaåa mãreæte de 5,6 

ori riscul producerii unui accident, iar 

a dormi mai puåin de cinci ore, creæte 

acest risc de 2,7 ori. De fapt, privarea 

de somn are efecte la fel de nocive ca æi 

consumul de alcool, ceea ce majoritatea 

û

dintre oameni ignorã: 17 ore de veghe 

– adicã sã te afli la volan la miezul nopåii 

dupã o zi de activitate – echivaleazã 

cu 0,5 grame de alcool în sânge, iar 

24 ore de veghe înaintea urcãrii la 

volan este un fapt la fel de periculos ca 

æi o alcoolemie de un gram. Specialiætii 

francezi au analizat inclusiv problemele 

de igienã a somnului. S-a considerat cã 

riscurile adormirii la volan sunt legate 

æi de luarea anumitor somnifere æi a 

altor tranchilizante consumate masiv de 

cetãåenii francezi. De aceea, înainte de a 

ne urca la volan trebuie sã dormim bine 

æi, mai ales, sã nu fi luat somnifere. 

Specialiætii englezi æi americani au 

considerat æi ei cã principala cauzã a 

accidentelor se datoreazã oboselii la 

volan. Aceætia considerã cã efectele 

somnolenåei æi oboselii la volan sunt: 

• apariåia involuntarã a unor 

episoade de somn paradoxal de 1-2 

secunde numite microsomn; 

• alterarea timpului de reacåie, a 

deciziei æi vederii; 

• probleme cu memoria pe termen 

scurt æi gândire înceatã æi neclarã; 

• scãderea performanåei, vigilenåei 

æi motivaåiei; 

• creæterea comportamentului 

agresiv la volan. 

Primele semne de recunoaætere a 

oboselii sunt: 

• dificultãåi în concentrarea atenåiei, 

în åinerea ochilor deschiæi sau a capului 

ridicat; 

• vise cu ochii deschiæi æi apariåia 

unor gânduri aleatoare; 

• senzaåia de nisip în ochi æi nevoia 

repetatã de frecare a lor; 

• conducerea în zigzag æi omiterea 

semnelor sau indicatoarelor rutiere; 

• stare de neliniæte sau de iritare. 

Mãsuri de prevenire a adormirii la 

volan înainte de plecarea în cursã: 

• dormiåi bine, cel puåin 8 ore; 

• planificaåi drumul cu pauzã, la 

fiecare 2 ore sau 100 mile (160 Km); 

• Cãlãtoriåi în cabinã cu un partener 

sau un pasager care sã observe semnele 

de obosealã; 

• Evitaåi folosirea medicamentelor 

û 

sau a consumului de alcool. 

Mãsuri de prevenire a 

adormirii la volan pe timpul 

curselor lungi: 

• Opriåi-vã într-un refugiu æi 

dormiåi puåin; 

• Lãsaåi partenerul sã vã 

înlocuiascã la volan; 

• Consumaåi puåinã cafea. 

O altã cauzã a accidentelor o 

constituie stresul, care afecteazã 

calitatea variabilitãåii pulsului æi 

aceasta la rândul ei influenåeazã 

activitatea corticalã din creierul 

uman, stresul fiind responsabil 

pentru 60 – 80% din accidentele 

de muncã æi pentru 75 – 90% din 

vizitele la medicul de familie. 

Un loc aparte îl ocupã stresul 

ocupaåional, care tinde sã devinã 

un fenomen global ce afecteazã 

toate categoriile de angajaåi, toate 

locurile de muncã din toate åãrile. 

Studiile de specialitate aratã cã efectele 

stresului ocupaåional sunt complexe æi 

costisitoare atât pentru instituåie cât æi 

pentru æofer æi familia lui. 

POLIÅISTUL DE FRONTIERÃ 

LA VOLAN 

Poliåia de Frontierã – ca parte 

integrantã a societãåii româneæti, a fãcut 

eforturi pentru a se adapta cerinåelor 

UE, atât din punctul de vedere al 

legislaåiei de frontierã cât æi al dotãrii 

tehnice. În domeniul auto, existã încã 

unele deficienåe privind dotarea sau 

încadrarea cu specialiæti (mecanici 

auto), cu profesioniæti (conducãtori 

auto), ceea ce face ca grija faåã de 

tehnica auto existentã sã fie mult mai 

mare. Practic, orice distrugere provocatã 

atât de utilizarea defectuoasã, cât æi 

de un accident rutier, indiferent de 

cauze, atrage repercusiuni atât asupra 

utilizatorului, care trebuie sã plãteascã 

pagubele într-un timp foarte scurt, 

cât æi asupra organizaåiei, îndeosebi 

asupra eficienåei operative, o maæinã 

în minus însemnând un echipaj în plus 

care efectueazã misiunea pe propriile 

picioare æi, automat, mai multã 

obosealã. Prin urmare, consecinåele sunt 

mult mai profunde æi se reflectã asupra 

întregii activitãåi operative. 

Preocuparea, grija deosebitã pentru 

aceastã dotare este justificatã æi de 

faptul cã tehnica auto are un impact 

puternic asupra calitãåii muncii. Ea este 

cea care eliminã multe din sursele de 

stres specifice PF, cum ar fi: expunerea 

organismului la temperaturi extreme, la 

intemperii, efortul fizic datorat deplasãrii 

fizice pe distanåe mari, sporirea încrederii 

poliåiætilor în foråele proprii, motivarea 

personalului, rapiditatea unei intervenåii 

în cazul producerii unui eveniment de 

frontierã, intimidarea infractorilor. 

Acestea din urmã dau particularitate 

poliåistului de frontierã care conduce 

maæina instituåiei în operativ æi care, pe 

lângã respectarea regulilor de circulaåie 

ce revin oricãrui participant la trafic, 

are æi atribuåii suplimentare. Poliåistul 

de frontierã conduce autovehiculul 

instituåiei fiind presat de timp, misiune, 

æefi, dispoziåii sau de oboseala turelor de 

serviciu. Toate acestea dau complexitate 

activitãåii de conducãtor auto în PF, iar în 

situaåia în care nu existã funcåii distincte, 

nu existã profesioniæti în domeniu, nu 

existã un timp destinat special pentru 

întreåinerea autovehiculului, pentru 

verificarea tehnicã, situaåia se complicã 

æi mai mult. 

Prin urmare, nu este acelaæi lucru 

a conduce maæina instituåiei cu a 

conduce maæina proprietate personalã, 

pe care fiecare o curãåã când doreæte, o 

reparã când are bani, o conduce atunci 

când are nevoie, este dispus, vrea sã se 

relaxeze… 

Pentru a analiza æi evidenåia unele 

particularitãåi de naturã psihologicã a 

actului de conducere a autovehiculelor 

din dotarea PF, a evidenåia cauzele 

producerii accidentelor 

rutiere cu tehnica 

auto din dotarea PF, 

a centraliza factori de 

risc, agenåi stresori, 

eventuale probleme, 

a centraliza propuneri 

pentru reglementarea 

æi desfãæurarea în bune 

condiåii a activitãåii 

conducãtorului auto din 

PF æi mai ales pentru a 

pune la îndemâna celor 

interesaåi un material 

informativ privind 

domeniul de referinåã, 

la nivelul IJPF Mehedinåi 

a fost efectuatã o 

aplicaåie. Totodatã, studiul a urmãrit 

depistarea eventualelor particularitãåi 

care determinã poliåistul de frontierã 

sã adopte o anumitã atitudine la 

volan în afara orelor de program æi o 

altã atitudine în timpul programului, 

la volanul maæinii inscripåionate cu 

însemnele Poliåia de Frontierã. 

Mariana CENEA 

– psiholog principal IJPF Mehedinåi 

29

E U R O D A C 

Unul dintre obiectivele incluse în 

planul de mãsuri prioritare pentru 

Integrarea în Uniunea Europeanã, 

Capitolul 24 - Justiåie æi Afaceri 

Interne a fost implementarea sistemului 

EURODAC în România. Sistemul 

European de Identificare Automatã 

a Amprentelor (European Automatic 

Fingerprint Identification System) 

EURODAC a fost dat în funcåiune 

în România începând cu data de 

01.01.2007. 

Sistemul permite compararea 

amprentelor solicitanåilor de azil æi a 

anumitor grupuri de imigranåi ilegali, cu 

cele stocate anterior în baza de date, în 

scopul de a stabili statul responsabil cu 

examinarea cererii de azil. EURODAC 

este un important instrument pentru 

dezvoltarea Sistemului European Comun 

pentru Azil, împreunã cu Sistemul 

Informatic Schengen (SIS) æi Sistemul 

de Identificare a Vizelor (VIS). 

Sistemul EURODAC constã într-o 

unitate centralã situatã la Luxemburg, 

echipatã cu o bazã de date complet 

automatã pentru compararea 

amprentelor æi transmiterea automatã 

a informaåiei între statele membre æi 

unitatea centralã. În acest fel, Sistemul 

EURODAC ajutã la detectarea æi evitarea 

cererilor multiple de azil. 

Baza legalã se compune din 

urmãtoarele: Regulamentul Consiliului 

(CE) nr. 2725/2000 din 11 decembrie 

2000 privind înfiinåarea „Eurodac” 

pentru compararea amprentelor în 

scopul aplicãrii eficiente a Convenåiei 

Dublin; Regulamentul Consiliului (CE) 

nr. 407/2002 din 28 februarie 2002 de 

stabilire a regulilor de implementare 

a Regulamentului (CE) nr. 2725/2000 

privind instituirea „EURODAC” pentru 

compararea amprentelor în vederea 

implementãrii eficiente a Convenåiei 

de la Dublin; Regulamentul Consiliului 

(CE) nr. 343/2003 din 18 februarie 

2003 stabilind criteriile æi mecanismele 

pentru determinarea statelor membre 

responsabile pentru examinarea 

cererilor depuse într-unul din statele 

membre de un cetãåean al unei åãri 

teråe; Regulamentul Comisiei (CE) nr. 

1560/2003 din 2 septembrie 2003 

de stabilire a regulilor de aplicare a 

Regulamentului Consiliului (CE) nr. 

343/2003 de stabilire a criteriilor æi 

mecanismelor pentru determinarea 

statului membru responsabil pentru 

examinarea unei solicitãri de azil 

depuse în unul din statele membre 

30 

de cãtre un resortisant al unei 

åãri teråe; Dispoziåia inspectorului 

general al P.F.R. 6278/30.12.2006 

- menåioneazã cã, începând cu 

01.01.2007, se va trece la utilizarea 

sistemului EURODAC de cãtre 

Poliåia de Frontierã. 

Categoriile de persoane care 

fac obiectul sistemului Eurodac 

sunt menåionate în Regulamentul 

Consiliului (CE) nr. 2725/2000 

din 11 decembrie 2000 privind 

înfiinåarea „Eurodac” pentru 

compararea amprentelor în scopul 

aplicãrii eficiente a Convenåiei 

Dublin, dupã cum urmeazã: 

Capitolul II: “CATEGORIA I - 

SOLICITANÅII DE AZIL 

Articolul 4: Colectarea, transmiterea 

æi compararea amprentelor 

Fiecare stat membru ia în mod prompt 

amprente ale tuturor degetelor fiecãrui 

solicitant de azil cu vârsta peste 14 ani æi 

transmite în mod prompt datele stipulate 

la art. 5 alin. 1 lit. a-f cãtre Unitatea 

Centralã. Procedura de amprentare se 

stabileæte în conformitate cu practica la 

nivel naåional în statul membru respectiv 

æi în conformitate cu drepturile stipulate 

în Convenåia Europeanã a Drepturilor 

Omului æi în Convenåia Naåiunilor Unite 

pentru Drepturile Copilului. 

Articolul 5: Înregistrarea datelor 

1. Doar urmãtoarele tipuri de date se 

stocheazã în baza de date centralã: a) 

statul membru de origine, locul æi data 

solicitãrii de azil, b) amprente, c) sexul, 

d) numãrul de referinåã folosit de statul 

membru de origine, d) data amprentãrii, 

e) data transmiterii datelor cãtre Unitatea 

Centralã, f) data la care datele au fost 

introduse în baza de date centralã, g) 

detalii privind recipientul/recipienåii 

datelor transmise æi data /datele la care 

acestea au fost transmise 

Articolul 6: Stocarea de date 

Fiecare set de date, aæa cum se 

stipuleazã în art. 5 alin. 1 se stocheazã 

în baza de date centralã pe o perioadã 

de zece ani de la data amprentãrii. La 

expirarea acestei perioade, Unitatea 

Centralã æterge automat datele din baza 

centralã de date.” 

Capitolul III: “CATEGORIA II 

- STRÃINI REÅINUÅI DATORITÃ 

TRECERII ILEGALE A GRANIÅEI 

EXTERNE 

Articolul 8: Colectarea æi transmiterea 

datelor de amprentare 

1. Fiecare stat membru ia, în 

conformitate cu drepturile stipulate 

în Convenåia Europeanã a Drepturilor 

Omului æi în Convenåia Naåiunilor Unite 

pentru Drepturile Copilului, în mod 

prompt amprente ale tuturor degetelor 

fiecãrui solicitant de azil cu vârsta 

peste 14 ani reåinut de cãtre autoritãåile 

de control competente trecând ilegal 

graniåa unui stat membru pe uscat, apã 

sau calea aerului, venind dintr-o åarã 

teråã æi care nu este returnat. 

2. Statul membru respectiv 

transmite prompt Unitãåii Centrale 

urmãtoarele date privitoare la orice 

strãin, aæa cum se stipuleazã în alin. 1, 

care nu este returnat: 

a) statul membru de origine, locul 

æi data solicitãrii de azil, b) amprente, 

c) sexul, d) numãrul de referinåã folosit 

de statul membru de origine, d) data 

amprentãrii, f) data transmiterii datelor 

cãtre Unitatea Centralã 

Articolul 10: Stocarea datelor 

1. Fiecare set de date referitoare la 

un strãin, aæa cum se stipuleazã în art. 

8 alin. 1, este pãstrat în baza de date 

centralã pe o perioadã de doi ani de la 

data amprentãrii strãinului. La expirarea 

acestei perioade, Unitatea Centralã 

æterge automat datele din baza de date 

centralã. 

2. Datele privind un strãin, aæa 

cum se stipuleazã în art. 8 alin. 1, 

se æterg imediat din baza centralã de 

date în conformitate cu art. 15 alin. 3, 

dacã statul membru de origine constatã 

cã unul din urmãtoarele variante au 

avut loc înainte ca perioada de doi 

ani sã expire: a) strãinul a primit un 

permis de æedere, b) strãinul a pãrãsit 

teritoriul statelor membre, c) strãinul a 

obåinut cetãåenia unuia dintre statele 

membre.” 

Capitolul IV: „CATEGORIA III - 

STRÃINI DESCOPERIÅI CU ÆEDERE 

ILEGALÃ PE TERITORIUL UNUI STAT 

MEMBRU 

Articolul 11: Compararea 

amprentelor 

û

1. Pentru a verifica dacã un strãin 

descoperit cu æedere ilegalã pe teritoriul 

sãu a depus anterior o solicitare de 

azil pe teritoriul altui stat membru, 

oricare dintre statele membre poate 

transmite Unitãåii Centrale orice date 

de amprentare referitoare la amprente 

care au fost luate unui astfel de strãin 

cu vârsta de minim 14 ani, însoåite de 

numãrul de referinåã folosit de statul 

membru respectiv. 

Ca regulã generalã, existã motive 

pentru a verifica dacã un strãin a depus 

anterior o solicitare de azil pe teritoriul 

unui alt stat membru dacã: 

a) strãinul declarã cã a depus 

solicitare de azil fãrã sã indice statul 

membru respectiv 

b) strãinul nu solicitã azil dar 

se opune returnãrii în åara de origine 

susåinând cã se aflã în pericol sau 

c) strãinul încearcã sã împiedice 

îndepãrtarea sa, refuzând sã coopereze 

în stabilirea identitãåii sale, în special 

prezentând documente de identitate 

false sau neprezentând nici un 

document. 

1. Datele de amprentare 

ale unui strãin, aæa cum se 

stipuleazã în alin.1, se transmit 

Unitãåii Centrale doar în scopul 

comparãrii cu amprente ale 

solicitanåilor de azil transmise 

de alte state membre æi deja 

stocate în baza centralã de 

date. 

Amprentele acestor categorii 

de strãini nu se stocheazã în 

baza centralã de date æi nici 

nu se comparã cu alte date 

transmise Unitãåii Centrale în 

temeiul art. 8 alin. 2.” 

Pentru implementarea 

sistemului EURODAC s-a 

constituit un grup de lucru 

format din reprezentanåii 

Direcåiei Generale pentru 

Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei 

din M.A.I., Oficiului Naåional pentru 

Refugiaåi, Autoritãåii pentru Strãini, IGPR 

æi cei ai IGPFR. 

Implementarea sistemului a 

fost finanåatã prin Programul Phare 

2003, EURODAC RO 2004/016- 

772.03.13.2.1, valoarea contractului 

semnat cu firma câætigãtoare ALCATEL 

România S.A. fiind de 2,1 mil. euro. 

Locaåiile Poliåiei de Frontierã vizate 

în sistemul EURODAC sunt: sediul 

IGPF, PTF Aeroport Bucureæti „Henri 

Coandã”, PTF Aeroport Bãneasa, PTF 

Aeroport Sibiu, PTF Aeroport Cluj, 

PTF Aeroport Timiæoara, IJPF Suceava, 

IJPF Botoæani, IJPF Iaæi, IJPF Vaslui, IJPF 

Galaåi, IJPF Constanåa, PTF Constanåa, 

IJPF Giurgiu, IJPF Dolj, IJPF Mehedinåi, 

IJPF Caraæ-Severin, IJPF Arad, IJPF Bihor, 

IJPF Satu-Mare, IJPF Maramureæ, IJPF 

Tulcea. 

Întrucât sistemul EURODAC în 

România asigurã schimbul de informaåii 

între statul român æi Unitatea Centralã 

û 

din Luxemburg, unde sunt stocate 

date privind amprentele furnizate de 

statele membre, unul dintre scopurile 

proiectului a fost acela de a asigura 

servicii de comunicaåii pentru staåiile de 

amprentare în douã etape: între diverse 

sedii, considerate importante din punct 

de vedere al funcåionalitãåii EURODAC 

România, indiferent de beneficiar (Oficiul 

Naåional pentru Refugiaåi, Autoritatea 

pentru Strãini, IGPF etc.); conectarea 

la reåeaua Europeanã TESTA pentru 

asigurarea serviciilor de comunicaåii 

æi securitate între unitatea centralã æi 

statele membre. 

În calitate de 

integrator, firma 

ALCATEL a 

realizat livrarea, 

i n s t a l a r e a 

æi predarea 

sistemului prin 

interconectarea 

echipamentelor 

de transport 

microunde, echipamentelor pentru 

reåeaua de arie largã æi a echipamentelor 

pentru reåeaua localã. 

Principalele etape parcurse 

pentru implementarea sistemului 

au fost: realizarea site-survey-urilor, 

realizarea studiilor topogeodezice, 

realizarea studiului de acoperire radio, 

proiectarea pilonilor æi realizarea lor, 

definitivarea celor mai bune soluåii 

tehnice, amenajarea camerelor tehnice 

sau instalarea shelterelor dupã caz, 

instalarea echipamentelor æi realizarea 

testelor de acceptanåã. 

Soluåia aleasã pentru infrastructura 

de comunicaåii implicã legãturi fizice 

asigurate prin link-uri radioreleu 

(echipamente de microunde) æi 

respectiv prin fibrã opticã, realizânduse 

în acest fel æi o extindere a Reåelei 

de Comunicaåii Voce-Date (RCVD) a 

M.A.I. În judeåele în care existã RCVDul 

M.A.I. interconectarea staåiilor de 

amprentare în sistemul EURODAC s-a 

realizat prin echipamentele RCVD. În 

locaåiile unde RCVD-ul nu este încã 

implementat, staåiile de amprentare au 

fost integrate în sistemul EURODAC 

dupã cum urmeazã: 

În judeåul Suceava s-a realizat prin 

urmãtorul lanå de link-uri radioreleu: 

IJPF Suceava (Rãdãuåi) – DRTv Volovãå, 

DRTv Volovãå – DRTv Mihoveni, 

DRTv Mihoveni – SEIP Suceava, SEIP 

Suceava – IPJ Suceava. În fiecare din 

amplasamentele IJPF Suceava (Rãdãuåi) 

æi IPJ Suceava s-au instalat echipamente 

radioreleu la nivelul cãrora este 

disponibil un port de trafic Ethernet 10/ 

100Mbps, lãrgimea 

de bandã asiguratã 

fiind de 16 Mbps. 

În locaåiile 

IGPF, IJPF Giurgiu, 

IJPF Constanåa, 

IJPF Galaåi, IJPF 

Suceava, IJPF Arad, 

PTF Aeroport Timiæ, 

PTF Aeroport Sibiu, 

interconectãrile s-au 

realizat pe suport de 

fibrã opticã. 

În locaåiile IJPF 

Maramureæ, IJPF 

Caraæ-Severin, IJPF 

Dolj au fost prevãzute linii 

închiriate (256kbps) pânã la 

implementarea IT Back-up. 

Capabilitãåile staåiilor de 

amprentare LIVESCAN ILS2 

permit urmãtoarele: achiziåia 

amprentelor de degete æi 

palme fãrã utilizarea hârtiei 

æi tuæului; crearea fiæei virtuale 

de amprentare; introducerea 

æi stocarea datelor 

alfanumerice; transmiterea 

fiæei de amprentare la Eurodac 

æi AFIS; primirea rezultatului 

verificãrii; tipãrirea localã a 

fiæei de amprentare. 

Beneficii: • Sistemul de 

Evidenåã Informatizatã a Cazierului 

Judiciar va asigura, prin extinderea 

la nivel naåional a sistemului AFIS 

(Automatic Fingerprint Identification 

System), implementarea evidenåei 

dactiloscopice decadactilare pe baza 

standardului ANSI/NIST-ITL 1-2000 æi 

soluåionarea cerinåelor IGPR, ONR, IGPF 

æi APS; • Includerea în fluxurile de lucru 

a prioritãåilor pentru viitoarele rãspunsuri 

la interogãrile sistemului AFIS de cãtre 

ONR, IGPF æi APS; • Posibilitatea 

elaborãrii unei fiæe de amprentare, 

conform cu standardul utilizat de 

statele membre UE, model utilizat æi în 

sistemele EUROPOL, INTERPOL etc.; 

• Folosirea unor interfeåe grafice comune 

pentru toate echipamentele de prelevare 

electronicã a amprentelor la nivel 

naåional în concordanåã cu cerinåele 

sistemului AFIS la nivel naåional. 

Alin BÃLUÅÃ 

Ionuå CRUCERU 

31

ANIVERSAREA UNEI JUMÃTÃÅI DE VEAC DE 

LA ÎNCEPUTURILE UNIUNII EUROPENE 

32 

Materiale realizate de 

prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti 

Imediat dupã cel de-Al Doilea Rãzboi 

Mondial, în condiåiile creãrii unei lumi 

bipolare, dominatã de SUA æi URSS, 

conducãtorii Europei æi-au dat seama 

cã puteau sã continue sã existe dacã se 

uneau. Promotorii acestei idei au fost 

francezii Jean Monnet æi Robert Schuman. 

Prin discursurile, articolele, lucrãrile lor, 

precum æi prin legislaåia propusã æi impusã, 

au reuæit, pe de o parte, sã se opunã 

pericolului „mareei sovietice”, pe de alta 

subordonãrii absolute faåã de Washington. 

Cu greu au putut sã determine æase state 

din Europa Occidentalã (Belgia, Olanda, 

Luxemburg, RFG, Franåa, Italia) ca, la 18 

aprilie 1951, sã semneze Tratatul de la 

Luna martie 2007 

Paris, prin care au creat Comunitatea 

Europeanã a Cãrbunelui æi Oåelului 

(CECO/CECA). Prin acest tratat se 

urmãrea sã se controleze strict aceste 

materii strategice, sã se previnã orice 

rãzboi între statele europene, sã se 

poatã realiza o opoziåie unitã în faåa 

celor doi mari giganåi ai lumii, SUA 

æi URSS. 

De atunci înainte s-a mers, relativ 

rapid, pe drumul unificãrii Europei. 

La 20 mai 1955 a fost elaborat 

un Memorandum al åãrilor Benelux, 

prin care se afirma principiul cã 

integrarea economicã ar trebui sã 

preceadã integrarea politicã. El 

urma unele idei din Planul „Beyen” 

(decembrie 1952, februarie 1953) prin care 

fuseserã schiåate contururile unei pieåe 

PILULE ISTORICE 

• 1 martie 1954. Atolul Bikini. SUA au 

experimentat prima bombã cu hidrogen. 

• 1 martie 2002. Invazia Afganistanului: 

Începe “Operaåiunea Anaconda” în 

estul Afganistanului; la operaåiunile din 

Afganistan participã æi trupe româneæti. 

• 2 martie 1919. Moscova. S-a creat 

Internaåionala a III-a Comunistã (Comintern), 

ca urmarea a Conferinåei internaåionale a 

partidelor æi organizaåiilor comuniste. 

• 2 martie 1946. Ho æi Min a fost ales 

preæedinte al Vietnamului de Nord. A fost 

personalitatea comunistã care a condus 

rãzboiul împotriva francezilor æi a SUA. 

• 3 martie 1907. Paæcani. A avut loc 

prima ciocnire de proporåii între armatã æi 

åãrani, în cadrul marii rãscoale åãrãneæti. 

• 3 martie 1946. 

Bucureæti. A fost impus 

guvernul procomunist 

condus de dr. Petru Groza 

(foto); acåiunea reuæitã s-a 

datorat intervenåiei brutale a 

comisarului politic sovietic 

Andrei Vâæinski, care, în 

Bucureæti, pe Calea Victoriei, 

în Casa Monteoru (astãzi 

sediul Uniunii Scriitorilor), 

în Sala Samuraiului a bãtut 

cu pumnul în masã în faåa 

regelui Mihai, a ameninåat æi 

a cerut sã fie numit premier 

Petru Groza, ca om devotat 

Moscovei. 

• 6 martie 1989. Moscova. Purtãtorul 

de cuvânt al Ministerului de Externe sovietic 

a anunåat abolirea „doctrinei Brejnev”; de 

atunci înainte, s-a afirmat, fiecare popor din 

spatele „cortinei de fier” putea sã-æi decidã 

singur soarta. 

• 10 martie 1948. Praga. A murit 

ministrul de externe al Cehoslovaciei, 

Jan Masaryk (1886-1948). În legãturã cu 

aceastã moarte dubioasã au fost emise trei 

ipoteze: s-a sinucis, a fost aruncat pe geamul 

Ministerului de Externe de comuniæti sau a 

cãzut accidental pe geam. 

• 19 martie 2003. Începe invazia în Irak. 

• 25 martie 1957. Roma. S-au 

semnat tratatele de la Roma privind 

stabilirea Comunitãåii Economice Europene, 

privind Comunitatea Europeanã a Energiei 

Atomice (EURATOM). Acest al doilea tratat 

a fost foarte important deoarece eæuaserã 

discuåiile din cadrul ONU privind formarea 

unei Comisii a Energiei Atomice. 

• 27 martie 1918. 

Chiæinãu. Sfatul Åãrii din 

Basarabia (Moldova de 

Rãsãrit) a decis sã se uneascã 

cu România. A fost prima 

acåiune din anul 1918 care 

va duce la formarea României 

Mari. 

• 29 martie 2004. Æapte 

åãri din Europa de Est, printre 

care æi România, devin 

membre oficiale ale NATO. 

• 31 martie 1938 Carol 

al II-lea a semnat un decret 

regal prin care a desfiinåat 

toate partidele politice, 

creînd Consiliul de Coroanã 

ca organ de stat cu caracter permanent, 

alcãtuit din consilieri regali, numiåi de rege, 

cu rang de miniætri de stat. 

comune europene, renunåându-se la ideea 

dominantã privind o integrare progresivã a 

åãrilor europene prin sectoare. S-a propus 

întrunirea unei conferinåe în scopul de a 

pune la punct un tratat care sã aibã în 

domeniul sãu de aplicare o colaborare 

mai apropiatã pentru crearea unei pieåe 

comune, politica energeticã, infrastructura 

transporturilor, dezvoltarea æi folosirea 

paænicã a energiei atomice. 

Memorandumul a fost discutat æi 

aprobat la întâlnirea din 1-2 iunie 1955, 

de la Messina, a miniætrilor de externe ai 

celor æase state care semnaserã constituirea 

Comunitãåii Economice a Cãrbunelui æi 

Oåelului (CECO/CECA). Însã, problemele 

energiei atomice æi ale pieåei comune nu 

au fost dezbãtute intens în acel moment. 

S-a convenit, totuæi, cã, în scopul elaborãrii 

de tratate, sã se întruneascã mai multe 

conferinåe æi sã se constituie un comitet de 

reprezentanåi guvernamentali. Preæedinåia 

lui a fost încredinåatã belgianului Paul- 

Henry Spaak. 

Marea Britanie a acceptat invitaåia de 

a face parte din comitetul de reprezentanåi 

guvernamentali, dar s-a retras în noiembrie 

1955, pentru cã opta pentru o cooperare 

interguvernamentalã în cadrul Organizaåiei 

de Cooperare Economicã Europeanã 

(OEEC) æi pentru un comerå liber, fãrã o 

uniune vamalã. 

Raportul întocmit de comitetul 

reprezentanåilor guvernamentali, denumit 

æi raportul “Spaak”, a fost prezentat în 

forma sa finalã în aprilie 1956. El evidenåia 

mãsurile necesare pentru edificarea unei 

pieåe comune a Europei, cu o concepåie 

fundamentalã privind relaåiile între state în 

aceastã privinåã. Se pornea de la constatarea 

cã o fuziune a pieåelor naåionale este absolut 

necesarã. Totodatã, se releva cã o diviziune 

corectã a muncii, la o scarã mare, poate 

stãvili risipirea resurselor economice. În cazul 

în care resursele necesare aprovizionãrii ar fi 

fost permanent accesibile se putea renunåa la 

activitãåile productive care necesitau costuri 

foarte mari. 

û

Fuziunea pieåelor ar fi implicat, 

potrivit Raportului, stabilirea unei uniuni 

vamale, înlãturarea restricåiilor vamale, 

libera circulaåie a serviciilor æi o politicã 

agricolã comunã, în condiåiile unui regim 

concurenåial comun æi a unei armonizãri 

a legislaåiilor naåionale. Dezvoltarea 

resurselor economice æi deplina lor folosire 

presupunea, între altele, ajutor financiar 

pentru investiåii, dezvoltarea regiunilor 

rãmase în urmã, mobilitatea profesionalã. 

Instituåiile æi autoritãåile urmau sã fie clar 

definite. Astfel, trebuia sã se facã distincåia 

între domeniile de politicã generalã, 

rezervate guvernelor æi problemele de 

funcåionare a pieåei comune. Era necesar 

sã se creeze un organism înzestrat cu 

autoritate æi responsabilitate comunitarã 

pentru aplicarea æi supravegherea 

concurenåei. Aceeaæi instituåie trebuia sã 

vegheze la respectarea obligaåiilor asumate 

de cãtre state æi la controlul clauzelor care 

permiteau excepåii de la aceste obligaåii 

(safeguard clauses). În plus, în luarea 

deciziilor, regula unanimitãåii putea fi 

suprimatã fie într-un numãr limitat de 

situaåii, fie dupã trecerea unei anumite 

perioade. Potrivit Raportului Spaak, ar mai 

fi fost necesare stabilirea dreptului de a se 

apela la un organ judiciar în caz de litigii 

æi supravegherea din partea unui organism 

parlamentar. S-a convenit crearea, ca atare, 

a unor instituåii speciale: Consiliul de 

miniætri, Comisia europeanã. Funcåiunile 

Adunãrii parlamentare æi Curåii de justiåie 

puteau fi îndeplinite de Adunarea æi de 

Curtea înfiinåate potrivit Tratatului CECO. 

Asemenea constatãri æi concluzii au fost 

formulate æi în ce priveæte domeniul 

energiei atomice. 

Raportul “Spaak” a fost adoptat de 

cãtre cei æase miniætri de externe ai statelor 

menåionate, la Veneåia, la 29 mai 1956, ca 

bazã de negocieri privind încheierea unor 

tratate viitoare. S-a convenit ca, la 26 

iunie 1956, sã aibã loc o nouã conferinåã 

interguvernamentalã la Bruxelles. Au 

urmat negocieri intense, inclusiv asupra 

implicãrii economice reduse din partea 

Franåei în piaåa comunã. Franåa a cerut 

garanåii, propunând împãråirea de cãtre 

ceilalåi parteneri a rãspunderii financiare 

æi comerciale în legãturã cu teritoriile de 

peste mãri æi åãrile asociate ei. 

În final, la data de 25 martie 1957, 

cele æase state membre ale CECO/CECA 

au semnat, la Roma, Tratatul stabilind 

Comunitatea Economicã Europeanã æi 

Tratatul privind instituirea Comunitãåii 

Europene a Energiei Atomice (EURATOM). 

Acestea, împreunã cu Tratatul CECO, au 

constituit cadrul legislativ fundamental al 

integrãrii economice europene, actul de 

naætere al Uniunii Europene. Trebuie precizat 

însã cã intrarea în vigoare a noilor tratate s- 

a produs la 1 ianuarie 1958, ca urmare a 

ratificãrii lor de cãtre statele contractante 

potrivit propriilor proceduri constituåionale. 

Åinând seama de importanåa æi 

semnificaåia actelor de la 25 martie 1957, 

este justificat ca acum sã se sãrbãtoreascã 

æi sã se rememoreze evenimentul de 

atunci, cu implicaåi majore în viaåa tuturor 

europenilor. 

û 

SÃ CÃLÃTORIM CU IPA 

ÎN EUROPA ÆI ÎN LUME! 

Întrucât materialul din numãrul 

trecut s-a bucurat de aprecieri însã æi 

de neîncredere am decis sã continuu 

prezentarea caselor æi apartamentelor 

IPA, cu menåiunea cã am contactat 

administratorul casei IPA, pentru a 

conferi credibilitate acestei oferte. 

Æi pentru cã aceste zile de martie, un 

pic cam reci pentru mine, m-au fãcut sã 

mã gândesc la însorita Spanie, am decis 

sã prezint în acest numãr IPA House 

– Barcelona, Spania: 

- apartamentul 

este situat în centrul 

Barcelonei, lângã 

„Sagrada Familia” 

æi la 50 de metri de 

Gaudí’s Holy Family 

Temple æi oferã un bun 

acces la mare, la zona 

împãduritã a oraæului, 

la site-urile istorice æi la 

zonele de agrement ale 

Barcelonei. 

Ca dotãri, acesta 

dispune de douã 

dormitoare, un living 

(unde pot dormi pânã 

la æase persoane), o 

bucãtãrie, baie æi o 

camerã de servit masa. Este echipat cu 

aer condiåionat, TV æi maæinã de spãlat, 

nu are loc de parcare æi grãdinã. Preåul 

pentru închirierea apartamentului este 

de 60 de euro pentru douã persoane 

pe noapte. 

Pentru mai multe informaåii 

vã stau la dispoziåie pagina web 

a IPA House – Barcelona, Spania 

h t t p : / / w w w . i p a c a t a l u n y a . o r g / 

iframe.php?file=html/casas/esba/ 

casa.html æi administratorul 

apartamentului - sergeant Josep de 

Blas, G.U.B. (date de contact: tel. +34 

655.587.067, e-mail: jbsecretari@ipaca 

talunya.org sau ESBA@mail.ipa-iac.org, 

cu rugãmintea ca e-mail-urile sã fie 

trimise în limba spaniolã). 

Nu uitaåi cã, pentru a beneficia de 

aceastã ofertã, este necesarã o rezervare 

ce se face prin completarea unui 

formular - IPA Form - 08 disponibil la 

secretariatul Regiunii IPA din care face 

parte poliåistul de frontierã, iar ca o 

recomandare rezervarea trebuie sã se 

facã cu 3 luni înainte, iar pentru grupuri 

cu 6 luni înainte. 

Alexandru BARBU 

33

Întrebãri æi rãspunsuri: 

Î.: Va veni un alt 

Rãzboi Mondial? 

R.: Nu! Dar va fi o 

luptã pentru pace, 

de nu va mai rãmâne 

piatrã pe piatrã. 

Î.: Cum poåi trãi doar 

din salariu? 

R.: Nu ætim. Nici 

n-am încercat ... 

Î.: Care este diferenåa 

între capitalism æi 

socialism? 

R.: Capitalismul este 

exploatarea omului 

de cãtre om. În 

socialism e invers. 

Î.: Pot începe orele 

de educaåie sexualã 

cu fiica mea de 12 

ani ? 

R.: Da, vei învãåa 

lucruri noi æi 

interesante ! 

Î.: Ce este un urs 

polar? 

R.: Un urs rectangular 

care are sistemul de 

coordonate schimbat. 

Î.: Ce-i zice un vector 

altui vector? 

R.: „Ai un moment?” 

Î.: Ce este un copil 

complexat? 

R.: Un copil cu 

mamã realã æi tatã 

imaginar. 

Î.: Care este cel mai 

periculos loc din 

lume? 

R.: Patul. Acolo mor 

80% dintre oameni. 

Î.: Care este 

cel mai bun 

anticoncepåional? 

R.: Un „NU!” 

hotãrât. 

Î.: Cum transformi un 

pentagon în pãtrat? 

R.: Aplici teorema 

lui Ben Laden. 

Î.: De ce are girafa 

gâtul lung? 

R.: Ca sã-i ajungã 

la cap! 

Î.: Existã vreun lucru 

care eliminã mirosul 

de ceapã? 

R.: Cum sã nu, 

usturoiul. 

Î.: Cum se face 

întreruperea de 

sarcinã la o gãinã ? 

R.: Se ridicã de pe 

ouã ! 

Î.: De ce sunt mai 

mulåi oameni decât 

maimuåe ? 

R.: Pentru cã e foarte 

9 3 1 7 8 2 4 5 6 

6 4 7 1 9 5 2 3 8 

2 8 5 3 4 6 1 9 7 

5 7 3 8 2 4 6 1 9 

1 6 4 9 5 7 8 2 3 

8 9 2 6 1 3 7 4 5 

4 5 9 2 6 8 3 7 1 

3 1 8 4 7 9 5 6 2 

7 2 6 5 3 1 9 8 4 

rezolvare 

greu sã faci sex în 

copac! 

Î.: Care an dureazã 

numai o zi? 

R.: Anul Nou! 


melodia îndrãgitã a 

homosexualilor ? 

3 7 6 5 9 8 4 2 1 

8 9 4 6 1 2 3 7 5 

5 2 1 4 3 7 8 9 6 

6 3 2 7 4 9 1 5 8 

9 5 7 3 8 1 6 4 2 

1 4 8 2 5 6 7 3 9 

4 6 3 1 2 5 9 8 7 

2 1 9 8 7 3 5 6 4 

7 8 5 9 6 4 2 1 3 

rezolvare 

R.: O fatã mai gãseæti, 

dar un prieten, nu! 

Î.: Care este diferenåa 

dintre un taur æi un 

bou? 

R.: Taurul poate 

deveni tatã, pe când 

boul numai unchi. 


deosebirea dintre o 

poveste americanã æi 

una rusã ? 

R.: Povestea 

americanã începe cu: 

„A fost odatã ...” iar 

cea rusã cu: „Odatã 

o sã fie ...” 

Î.: Care este singura 

asemãnare între 

ghilotinã æi alcool? 

R.: Amândouã 

te fac sã-åi pierzi 

capul! 

Î.: De ce se åin leii 

în cuæcã? 

R.: Pentru cã dacã 

i-am åine în acvariu 

s-ar îneca. 

Î.: Ce fac peætii 

când sunt mulåi? 

R.: Bancuri. 

Î.: De ce are 

veveriåa coada în 

spate ? 

R.: Pentru cã în faåã 

e ea! 

Î.: Cum poåi prinde 

un iepure? 

R.: Te ascunzi în 

tufiæuri æi faci ca 

morcovul. 


pluralul de la 

sticlã? 

R.: Cioburi. 

Î.: Cum cântã cucul 

în America? 

R.: With, with ... 

Î.: De ce stau gãinile 

pe gard? 

R.: Sã le vadã cocoæii 

copãnelele. 

6 2 

7 

4 3 1 6 8 

1 7 6 

6 4 

5 1 3 

2 8 5 4 1 

7 

9 2 3 

34 

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice 

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9. 

û

UMOR 

08.04.2007 

CUPÃ! 

ANOTIMP 

SERVEÆTE! 

BILE! 

CURELUÆÃ 

TEME! 

MICUL 

TEODOR 

DROB, 

OUÃ, 

PLÃCINTE 

... 

CEPE! 

PROFET 

LUNÃ 

GRÃSIME 

DE MIEL 

IEÆIREA 

DIN ALTARE 

CULOARE 

DE PAÆTI 

LUNÃ 

BUNE DE 

MIEI 

TURMA 

BACIULUI 

APÃ LA 

NEMÅI 

SOARE 

PE NIL 

UNA 

DE DUZINÃ 

COADÃ DE 

BERBEC! 

û 

D E 

BUCUROS 

CIOCNITE 

DE PAÆTI 

LUNÃ 

A APÃREA 

TRUP GOL! 

NOTA 4 

CÃIT! 

P A Æ T I 

RADE 

IARBA 

HAINE 

VECHI 

DIN 

ZAGREB 

TINÃ 

CLUB AUTO 

TISÃ 

COST 

A RENUNÅA 

CRAPÃ 

LEMNE 

AROMÃ 

PENTRU 

COZONAC 

CEL 

ÎNVIAT 

CUTÃ 

VECHIUL 

DO 

PROVOCARE 

Integramã: Dumitru MOCANU 

DRAMA 

DESPRE 

NAÆTEREA 

LUI CRISTOS 

ÎN CEAÅÃ! 

BLAZON 

O femeie foarte frumoasã are 

un accident destul de grav: maæina 

ei se ciocneæte cu a unui bãrbat. 

Maæinile lor nu mai sunt decât 

niæte epave. Se târãsc, afarã din 

grãmezile de fiare respective æi 

femeia intra în vorbã: 

- Dumneavoastrã sunteåi un 

bãrbat iar eu o femeie. Uitaåi-vã 

puåin la maæinile noastre. N-a rãmas 

nimic din ele æi totuæi noi nu avem 

nici o zgârieturã. E un semn cã 

Dumnezeu a vrut sã ne întâlnim în 

felul ãsta æi sã devenim prieteni. 

- Sunt de acord cu 

dumneavoastrã, rãspunde bãrbatul 

flatat. Trebuie sã fie un semn. 

Dupã un moment de tãcere, 

femeia continuã: 

- Ia uitaåi, încã un semn. Toatã 

maæina mea e fãcutã praf, dar sticla 

de vin din interior este intactã. 

Dumnezeu a vrut cu siguranåã sã 

bem în cinstea acestei æanse unice 

de a fi rãmas în viaåã æi de a ne fi 

întâlnit. 

Ia sticla æi o întinde omului. 

Bãrbatul o deschide suspicios æi 

pânã la urmã bea jumãtate din ea 

æi o întinde femeii înapoi. 

Ea o ia, îi pune dopul la loc æi 

o dã din nou bãrbatului. 

- Dumneavoastrã nu vreåi? 

întreabã acesta mirat. 

- Nu... Eu o sã aætept sosirea 

poliåiei. 

* 

Pe patul de moarte stã întins un 

bãtrân de 80 de ani, soå, tatã, bunic, 

strãbunic. I se apropie sfâræitul æi 

de jur împrejurul patului stã toatã 

familia: soåia, copiii æi nepoåii, chiar 

æi câåiva strãnepoåi. Toåi aæteptau 

în liniæte æi deodatã bãtrânul se 

trezeæte æi spune: 

- Trebuie sã vã spun un secret 

mare! Aveam de toate: maæini bune, 

femei frumoase, mulåi prieteni æi un 

cont mare în bancã. Într-o zi mi-a 

spus un prieten cã trebuie sã mã 

însor, ca sã am o familie cã altfel 

nu o sã aibã cine sã-mi dea un 

pahar cu apã pe patul moråii când 

mi-o fi sete. Ei æi aæa m-am însurat 

æi viaåa mea s-a schimbat radical. În 

loc sã merg la discotecã cu femei... 

stau acasã æi mã uit la seriale, cu 

soåia. Maæina o folosesc doar ca sã 

duc æi aduc copiii de la æcoalã æi 

sã mergem împreunã în concediu, 

la mare. Toåi banii din bancã s-au 

dus pe æcoli. Zilele frumoase æi 

libertatea mea... le-a luat vântul... 

Æi acum când stau întins æi aætept 

pe patul de moarte ætiåi ce e cel mai 

rãu din toate? 

- Ce, dragul nostru tatã? îl 

întreabã cu toåii 

- Nu mi-e seeeeeteeeeeee! 

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU 

35

HRISTOS A ÎNVIAT!

LEGIS 

REGULAMENT (EC) Nr. 562/2006 AL 

PARLAMENTULUI EUROPEAN ÆI AL 

CONSILIULUI din 15 martie 2006 

privind crearea unui Cod Comunitar asupra regulilor ce stau la 

baza liberei circulaåii a persoanelor peste frontiere 

(Codul Frontierelor Schengen) 

PARLAMENTUL EUROPEAN ÆI 

CONSILIUL UNIUNII EUROPENE, 

Luând în considerare Tratatul de 

creare a Comunitãåii Europene æi în 

special articolele 62(1) æi (2)(a) ale 

acestuia, 

Luând în considerare propunerea 

Comisiei, 

Acåionând în conformitate cu 

procedura explicatã în articolul 251 al 

Tratatului1, 

Având în vedere cã: 

(1) Adoptarea de mãsuri în 

conformitate cu articolul 62(1) din 

Tratat în vederea asigurãrii eliminãrii 

oricãror controale ale persoanelor care 

trec frontierele interne face parte din 

obiectivul Uniunii de a stabili un spaåiu 

fãrã frontiere interne în care libera 

circulaåie a persoanelor este asiguratã, 

aæa cum este stipulat în articolul 14 al 

Tratatului. 

(2) În conformitate cu articolul 61 

al Tratatului, crearea unui spaåiu în 

care persoanele pot circula liber va fi 

dublatã de alte mãsuri. Politica comunã 

privind trecerea frontierelor externe, aæa 

cum este stipulat în articolul 62(2) al 

Tratatului, este o astfel de mãsurã. 

(3) Adoptarea de mãsuri comune 

privind trecerea frontierelor externe de 

cãtre persoane æi controlul la frontierã, 

frontierele externe ar trebui sã reflecte 

acquis-ul Schengen încorporat în 

cadrul Uniunii Europene æi, în special, 

prevederile relevante ale Convenåiei de 

implementare a Acordului Schengen 

din 14 iunie 1985 dintre guvernele 

statelor Uniunii Economice Benelux, 

Republica Federalã Germania æi 

Republica Francezã asupra eliminãrii 

graduale a controalelor la frontierele lor 

comune2 æi Manualul Comun.3 

(4) În ceea ce priveæte controlul la 

frontierele externe, crearea unui „corp 

comun” de legislaåie, în special prin 

consolidarea æi dezvoltarea acquisului, 

este una din componentele 

fundamentale ale politicii comune 

privind managementul frontierelor 

externe, aæa cum a fost definitã în 

Comunicatul Comisiei din 7 mai 

2002 „Spre un management integrat 

al frontierelor externe ale statelor 

membre ale Uniunii Europene”. Acest 

obiectiv a fost inclus în „Planul pentru 

managementul frontierelor externe ale 

statelor membre ale Uniunii Europene”, 

aprobat de Consiliu la 13 iunie 2002 

æi avizat de Consiliul European de la 

Sevilla din 21 æi 22 iunie 2002 æi de 

Consiliul European de la Salonic din 19 

æi 20 iunie 2003. 

(5) Definirea unor reguli comune 

privind circulaåia persoanelor peste 

frontiere nu aduce în discuåie æi nici nu 

afecteazã drepturile la liberã circulaåie 

de care se bucurã cetãåenii Uniunii æi 

membrii familiilor acestora, cetãåenii 

statelor teråe æi membrii familiilor 

acestora care, pe baza unor acorduri 

între Comunitate æi statele sale membre, 

pe de o parte æi acele state teråe se 

bucurã de drepturi de liberã circulaåie 

echivalente cu acelea ale cetãåenilor 

Uniunii, pe de altã parte. 

(6) Controlul frontierelor este în 

interesul nu numai al statelor membre la 

ale cãror frontiere externe se efectueazã, 

dar æi în interesul tuturor statelor 

membre care au eliminat controlul la 

frontierele interne. Controlul la frontierã 

ar trebui sã contribuie la combaterea 

migraåiei ilegale æi traficului de fiinåe 

umane æi sã previnã orice ameninåare 

la adresa securitãåii interne a statelor 

membre, a politicii publice, sãnãtãåii 

publice æi a relaåiilor internaåionale. 

(7) Controalele la frontierã ar 

trebui sã se desfãæoare astfel încât sã 

fie respectatã în totalitate demnitatea 

umanã. Controlul la frontierã ar trebui sã 

fie efectuat într-o manierã profesionistã 

æi de respect æi sã fie proporåional cu 

obiectivele propuse. 

(8) Controlul la frontierã presupune 

nu numai controlul persoanelor la 

punctele de trecere a frontierei æi 

supraveghere între aceste puncte de 

trecere a frontierei, ci æi o analizã a 

riscurilor la adresa securitãåii interne 

æi o analizã a ameninåãrilor care pot 

afecta securitatea frontierelor externe. 

De aceea, este necesar sã se specifice 

condiåiile, criteriile æi regulile detaliate 

care guverneazã controalele la punctele 

de trecere a frontierei æi supravegherea. 

(9) Ar trebui elaborate prevederi 

pentru relaxarea controalelor la 

frontierele externe în eventualitatea 

unor circumstanåe excepåionale æi 

neprevãzute, pentru a evita timpul 

de aæteptare prea mare la punctele 

de trecere a frontierei. Ætampilarea 

sistematicã a documentelor cetãåenilor 

statelor teråe rãmâne o obligaåie, în 

eventualitatea relaxãrii controalelor 

la frontierã. Ætampilarea face posibilã 

stabilirea, cu certitudine, a datei la 

care æi locului pe unde a fost trecutã 

frontiera, fãrã a stabili, în toate cazurile, 

cã au fost efectuate toate mãsurile 

solicitate de control al documentelor 

de cãlãtorie. 

(10) Pentru a reduce timpul 

de aæteptare a persoanelor care se 

bucurã de dreptul comunitar la liberã 

circulaåie, ar trebui asigurate culoare 

separate, indicate prin semne uniforme 

în toate statele membre, acolo unde 

circumstanåele o permit, la punctele 

de trecere a frontierei. Linii separate 

ar trebui asigurate în aeroporturile 

internaåionale. Acolo unde se considerã 

a fi necesar æi dacã circumstanåele 

locale o permit, statele membre ar 

trebui sã ia în considerare amenajarea 

de linii separate la punctele de trecere a 

frontierei pe apã æi pe uscat. 

(11) Statele membre ar trebui sã 

se asigure cã procedurile de control 

la frontierele externe nu constituie 

un obstacol major pentru comerå æi 

Supliment Frontiera - nr. 3/2007 

1

schimbul social æi cultural. În acest 

scop, statele ar trebui sã aloce un numãr 

suficient de personal æi resurse. 

(12) Statele membre ar trebui sã 

desemneze serviciul sau serviciile 

naåionale responsabile de sarcina 

controlului la frontierã în conformitate 

cu legislaåiile lor naåionale. Acolo unde 

sunt responsabile mai multe servicii, în 

acelaæi stat membru, ar trebui sã existe 

o cooperare strânsã æi constantã între 

acestea. 

(13) Cooperarea operaåionalã æi 

asistenåa între statele membre referitoare 

la controlul la frontierã ar trebui sã fie 

gestionatã æi coordonatã de Agenåia 

Europeanã pentru Managementul 

Cooperãrii Operaåionale la Frontierele 

Externe ale Statelor Membre, înfiinåatã 

prin Regulamentul (EC) Nr. 2007/2004.4 

(14) Acest Regulament nu aduce 

atingere controalelor efectuate sub 

autoritatea generalã a poliåiei æi 

controalelor de securitate asupra 

persoanelor, identice cu cele efectuate 

pentru zboruri interne, nici posibilitãåii 

ca statele membre sã efectueze 

controale excepåionale asupra bagajelor 

în conformitate cu Regulamentul 

Consiliului (EEC) Nr. 3925/91 din 19 

decembrie 1991 privind eliminarea 

controalelor æi formalitãåilor aplicabile 

bagajelor de mânã æi de calã ale 

persoanelor care cãlãtoresc cu un zbor 

intra-comunitar æi asupra bagajelor 

persoanelor care efectueazã o cãlãtorie 

pe mare în interiorul Comunitãåii,5 

æi nici legislaåiei naåionale privind 

obligaåia de a deåine documente de 

cãlãtorie sau documente de identitate 

ori cerinåelor ca persoanele sã notifice 

autoritãåile privind prezenåa lor pe 

teritoriul statului membru în cauzã. 

(15) Statele membre ar trebui, de 

asemenea, sã aibã posibilitatea de 

a reintroduce temporar controlul la 

frontierele interne în eventualitatea 

unei ameninåãri grave la adresa politicii 

lor publice sau la adresa securitãåii 

interne. Condiåiile æi procedurile 

pentru realizarea acestui lucru ar trebui 

detaliate astfel încât sã se garanteze 

cã aceste mãsuri sunt excepåionale 

æi cã principiul proporåionalitãåii este 

respectat. Scopul æi durata oricãrei 

reintroduceri temporare a controalelor 

la frontierele interne ar trebui sã fie 

restricåionatã la durata minimã necesarã 

pentru a face faåã acelei ameninåãri. 

(16) Într-un spaåiu în care persoanele 

pot circula liber, reintroducerea 

controalelor la frontierele interne ar 

trebui sã fie o excepåie. Controlul la 

frontierã nu ar trebui sã se efectueze sau 

sã impunã formalitãåi doar pentru cã se 

trece o frontierã de acest tip. 

(17) Ar trebui sã se prevadã o 

procedurã care sã permitã Comisiei 

sã adapteze anumite reguli practice 

detaliate referitoare la controlul la 

frontierã. În aceste cazuri, mãsurile 

necesare implementãrii acestui 

Regulament ar trebui adoptate ca 

urmare a Deciziei Consiliului 1999/ 

468/EC din 28 iunie 1999 care explicã 

procedurile pentru exerciåiul puterilor 

de implementare conferit Comisiei.6 

(18) De asemenea, ar trebui sã se 

prevadã o procedurã care sã permitã 

statelor membre sã notifice Comisia 

în legãturã cu schimbãrile altor reguli 

practice detaliate referitoare la controlul 

la frontierã. 

(19) Întrucât obiectivul acestui 

Regulament, respectiv crearea 

unor reguli aplicabile circulaåiei 

persoanelor peste frontiere nu poate 

fi atins în totalitate de statele membre 

individual æi poate fi atins mai bine 

la nivel comunitar, Comunitatea 

poate adopta mãsuri, în conformitate 

cu principiul subsidiaritãåii, aæa 

cum este acesta explicat în articolul 

5 al Tratatului. În conformitate cu 

principiul proporåionalitãåii, aæa cum 

este el explicat în acel articol, acest 

Regulament nu se referã la alte chestiuni 

decât la cele necesare atingerii acestui 

obiectiv. 

(20) Acest Regulament respectã 

drepturile fundamentale æi principiile 

recunoscute, în special de Carta 

Drepturilor Fundamentale ale Uniunii 

Europene. El va fi aplicat în conformitate 

cu obligaåiile statelor membre în ceea 

ce priveæte protecåia internaåionalã æi 

non-refoulement. 

(21) Prin derogare de la articolul 

299 al Tratatului, singurele teritorii ale 

Franåei æi Olandei unde se aplicã acest 

Regulament se aflã în Europa. Nu aduce 

atingere regulilor specifice din Ceuta 

æi Melilla, aæa cum au fost definite în 

Acordul privind aderarea Regatului 

Spaniei la Convenåia de implementare 

a Acordului Schengen din 14 iunie 

1985.7 

(22) În conformitate cu articolele 

1 æi 2 ale Protocolului privind poziåia 

Danemarcei anexat Tratatului asupra 

Uniunii Europene æi Tratatului instituind 

Comunitatea Europeanã, Danemarca 

nu ia parte la adoptarea acestui 

Regulament æi nu este åinutã de acest 

regulament æi nici nu i se aplicã. Dat 

fiind faptul cã acest Regulament se 

bazeazã pe acquis-ul Schengen, în 

conformitate cu prevederile Titulului IV 

din Partea a treia a Tratatului instituind 

Comunitatea Europeanã, Danemarca 

ar trebui, conform articolului 5 din 

sus-menåionatul Protocol, sã decidã în 

termen de 6 luni de la data adoptãrii 

acestui Regulament dacã îl va 

implementa în legislaåia sa naåionalã 

sau nu. 

(23) În ceea ce priveæte Islanda æi 

Norvegia, acest Regulament constituie 

o dezvoltare a prevederilor acquis-ului 

Schengen în sensul Acordului încheiat 

de Consiliul Uniunii Europene æi 

Republica Islanda æi Regatul Norvegiei 

privind asocierea celei de-a doua la 

implementarea, aplicarea æi dezvoltarea 

acquis-ului Schengen8 care se referã 

la domeniul menåionat în articolul 

1, punctul A al Deciziei Consiliului 

1999/437/EC din 17 mai 19999 privind 

anumite aranjamente pentru aplicarea 

acelui Acord. 

(24) Trebuie realizat un aranjament 

pentru a permite reprezentanåilor 

Islandei æi Norvegiei sã se asocieze 

la activitatea comitetelor care asistã 

Comisia în exerciåiul puterilor sale 

de implementare. Un asemenea 

aranjament a fost luat în considerare 

în Schimbul de Scrisori dintre Consiliul 

Uniunii Europene, Republica Islanda æi 

Regatul Norvegiei privind comitetele 

care asistã Comisia Europeanã în 

exerciåiul puterilor sale executive10, 

anexat la acordul sus-menåionat. 

(25) În ceea ce priveæte Elveåia, acest 

Regulament constituie o dezvoltare a 

prevederilor acquis-ului Schengen în 

sensul Acordului semnat între Uniunea 

Europeanã, Comunitatea Europeanã 

æi Confederaåia Elveåianã privind 

asocierea Confederaåiei Elveåiene la 


acquis-ului Schengen care se referã 

la domeniul menåionat în articolul 1, 

punctul A al Deciziei 1999/437/EC 

interpretat în corelare cu articolul 4(1) 

al Deciziilor Consiliului 2004/849/ 

EC11 æi 2004/860/EC.12 

(26) Trebuie realizat un aranjament 

pentru a permite reprezentanåilor Elveåiei 

sã fie asociaåi la activitatea comitetelor 

care asistã Comisia în exerciåiul 

puterilor sale de implementare. Un 

asemenea aranjament a fost luat în 

considerare în Schimbul de Scrisori 

dintre Comunitate æi Elveåia, anexat la 

acordul sus-menåionat. 

(27) Acest Regulament constituie o 

dezvoltare a prevederilor acquis-ului 

Schengen la care Marea Britanie nu 

este parte, în conformitate cu Decizia 

Consiliului 2000/365/EC din 29 mai 

2000 privind cererea Regatului Unit al 

Marii Britanii æi Irlandei de Nord de a 

lua parte la unele prevederi ale acquisului 

Schengen.13 Marea Britanie, în 

consecinåã, nu ia parte la adoptarea 

acestuia, nu este åinutã de acesta æi nu îi 

este aplicabil. 

(28) Acest Regulament constituie 

o dezvoltare a prevederilor acquis-ului 

Schengen la care Irlanda nu este parte, 

în conformitate cu Decizia Consiliului 

2002/192/EC din 28 februarie 2002 

privind cererea Irlandei de a lua parte 

la unele prevederi ale acquis-ului 

Schengen.14 Ca urmare, Irlanda nu ia 

parte la adoptarea sa, nu este åinutã de 

acest Regulament æi nu îi este aplicabil. 

(29) În acest Regulament, prima 

frazã a articolului 1, articolul 5(4)(a), 

Titlul III æi prevederile Titlului II æi 

anexele acestora referitoare la Sistemul 

de Informaåii Schengen (SIS) constituie 

prevederi care se adaugã acquis-ului 

Schengen sau legate de acesta în sensul 

articolului 3(2) al Actului de Aderare, 

2 Supliment Frontiera - nr. 3/2007

AU ADOPTAT ACEST REGULAMENT: 

TITLUL I PREVEDERI GENERALE 

Articolul 1 - Obiect æi principii 

Acest Regulament prevede absenåa 

controalelor la frontierã pentru 

persoanele care trec frontierele interne 

dintre statele membre ale Uniunii 

Europene. 

Stabileæte reguli ce stau la baza 

controlului la frontierã pentru persoanele 

care trec frontierele externe ale statelor 

membre ale Uniunii Europene. 

Articolul 2 - Definiåii 

Pentru scopurile acestui Regulament, 

se vor aplica urmãtoarele definiåii: 

1) “frontiere interne” înseamnã: 

(a) frontierele terestre comune, 

inclusiv frontierele fluviale æi lacuri ale 

statelor membre; 

(b) aeroporturile statelor membre 

pentru zboruri interne; 

(c) porturile maritime, fluviale 

æi lacuri ale statelor membre pentru 

legãturi regulate cu ferryboat-ul; 

2) “frontiere externe” înseamnã 

frontierele terestre ale statelor membre, 

inclusiv frontiere fluviale æi lacuri, 

frontiere maritime æi aeroporturi, porturi 

fluviale, maritime æi pe lacuri, cu 

condiåia ca acestea sã nu fie frontiere 

interne; 

3) “zbor intern” înseamnã orice 

zbor exclusiv spre sau dinspre teritoriul 

statelor membre æi care nu aterizeazã pe 

teritoriul unui stat terå; 

4) “legãturi regulate cu ferryboat-ul“ 

înseamnã orice legãturã cu ferryboatul 

între aceleaæi douã sau mai multe 

porturi situate pe teritoriul statelor 

membre, fãrã a ajunge în alte porturi 

din afara teritoriului statelor membre 

æi care constã în transportul pasagerilor 

æi vehiculelor potrivit unui program 

publicat; 

5) “persoane care se bucurã de 

dreptul comunitar de liberã circulaåie” 

înseamnã: 

(a) cetãåenii Uniunii în sensul 

articolului 17(1) al Tratatului æi cetãåeni 

ai unui stat terå care sunt membri 

ai familiei unui cetãåean al Uniunii 

care îæi exercitã dreptul sãu la liberã 

circulaåie cãruia i se aplicã Directiva 

2004/38/EC a Parlamentului European 

æi a Consiliului din 29 aprilie 2004 

privind dreptul cetãåenilor Uniunii æi al 

membrilor familiei lor sã circule liber 

æi sã se stabileascã liber pe teritoriul 

statelor membre15, 

(b) cetãåeni ai unui stat terå æi 

membrii familiei sale, indiferent de 

naåionalitate, care, în conformitate cu 

acordurile dintre Comunitate æi statele 

sale membre, pe de o parte æi acele 

state teråe, pe de altã parte, se bucurã de 

dreptul de liberã circulaåie echivalent 

cu acela al cetãåenilor Uniunii; 

6) “cetãåean al unui stat terå” 

înseamnã orice persoanã care nu este 

cetãåean al Uniunii în sensul articolului 

17(1) al Tratatului æi la care nu se face 

referire la punctul 5 al acestui articol; 

7) “persoane pentru care a fost emisã 

o alertã în scopul refuzului intrãrii” 

înseamnã orice cetãåean al unui stat 

terå pentru care a fost emisã o alertã în 

Sistemul Informatic Schengen (“SIS”) în 

conformitate cu æi în scopurile explicate 

în articolul 96 al Convenåiei Schengen; 

8) “punct de trecere a frontierei” 

înseamnã orice punct de trecere a 

frontierei autorizat de autoritãåile 

competente pentru trecerea frontierelor 

externe; 

9) “controlul frontierelor” înseamnã 

activitatea desfãæuratã la o frontierã, 

în conformitate cu æi în scopurile 

acestui Regulament, ca rãspuns, în 

exclusivitate, la o intenåie de a trece sau 

la un act de trecere a acelei frontiere, 

indiferent de orice alte considerente, 

care constã în controalele trecerii 

frontierei æi supravegherea frontierei; 

10) “controlul trecerii frontierei” 

înseamnã controale efectuate la 

punctele de trecere a frontierei pentru 

a garanta cã persoanele, inclusiv 

mijloacele lor de transport æi obiectele 

pe care le posedã, pot fi autorizate sã 

intre pe teritoriul statelor membre sau 

pot fi autorizate sã le pãrãseascã; 

11) “supravegherea frontierei” 

înseamnã supravegherea frontierelor 

între punctele de trecere a frontierei 

æi supravegherea punctelor de 

trecere a frontierei în afara orarului 

de funcåionare, pentru a preveni ca 

persoanele sã evite controalele trecerii 

frontierei; 

12) “controlul în linia a doua” 

înseamnã un control suplimentar care 

poate fi efectuat într-o locaåie specialã, 

departe de locul unde sunt controlate 

toate persoanele (prima linie); 

13) “poliåist de frontierã” înseamnã 

orice funcåionar public desemnat, în 

conformitate cu legislaåia naåionalã, 

la un punct de trecere a frontierei sau 

de-a lungul frontierei sau în imediata 

vecinãtate a acelei frontiere care, în 

conformitate cu acest Regulament 

æi legislaåia naåionalã, are sarcini de 

control al trecerii frontierei; 

14) “transportator” înseamnã orice 

persoanã fizicã sau juridicã a cãrei 

profesie este de a transporta persoane; 

15) “permis de rezidenåã” 

înseamnã: 

(a) toate permisele de rezidenåã 

emise de statele membre în 

conformitate cu formatul comun 

menåionat de Regulamentul Consiliului 

(EC) Nr. 1030/2002 din 13 iunie 2002 

care detaliazã formatul uniform pentru 

permisele de rezidenåã ale cetãåenilor 

statelor teråe16; 

(b) toate celelalte documente emise 

de un stat membru cãtre cetãåeni ai unui 

stat terå care autorizeazã o æedere sau o 

re-intrare pe teritoriul sãu, cu excepåia 

permiselor temporare emise ca urmare 

a examinãrii primei cereri de permis de 

rezidenåã, aæa cum a fost menåionat la 

punctul (a) sau cererii de azil; 

16) “vas de croazierã” înseamnã un 

vas care parcurge un itinerariu dat în 

conformitate cu un program prestabilit, 

care include un program de activitãåi 

turistice în diverse porturi æi care, în 

mod normal, nu ia nici pasageri la 

bord æi nici nu permite debarcarea 

pasagerilor în timpul cãlãtoriei; 

17) “navigaåie de agrement” 

înseamnã folosirea bãrcilor de agrement 

pentru practicarea sportului sau în 

scopuri turistice; 

18) “pescuit de coastã” înseamnã 

pescuitul efectuat cu ajutorul vaselor 

care se întorc zilnic sau în termen de 

36 de ore într-un port situat pe teritoriul 

unui stat membru fãrã a ajunge la un 

port situat într-un stat terå; 

19) “ameninåare la adresa sãnãtãåii 

publice” înseamnã orice afecåiune cu 

potenåial epidemic aæa cum este definitã 

de Regulamentele Internaåionale de 

Sãnãtate ale Organizaåiei Mondiale a 

Sãnãtãåii æi alte boli infecåioase sau boli 

contagioase parazitare dacã fac obiectul 

prevederilor de protecåie care se aplicã 

cetãåenilor din statele membre. 

Articolul 3 - Scopul 

Acest Regulament se va aplica 

oricãrei persoane care trece frontiera 

internã sau externã a statelor membre, 

fãrã a afecta: 

(a) drepturile persoanei care se 

bucurã de dreptul comunitar de liberã 

circulaåie; 

(b) drepturile refugiaåilor æi 

persoanelor care solicitã protecåie 

internaåionalã, în special în ceea ce 

priveæte principiul non-refoulement. 

TITLUL II - FRONTIERELE EXTERNE 

Capitolul I - Trecerea frontierelor 

externe æi condiåii de intrare 

Articolul 4 - Trecerea frontierelor 

externe 

1. Frontierele externe pot fi trecute 

doar prin punctele de trecere a frontierei 

æi în intervalul de timp în care acestea 

sunt deschise. Intervalul de timp în care 

acestea sunt deschise trebuie indicat 

clar la punctele de trecere a frontierei 

care nu sunt deschise 24 de ore. 

Statele Membre vor notifica Comisiei 

lista punctelor de trecere a frontierei, 

conform prevederilor articolului 34. 

2. Prin derogare de la prevederile 

paragrafului 1, pot fi permise excepåii 

de la obligaåia de a trece frontierele 

externe doar prin punctele de trecere 

a frontierei æi doar în intervalul de timp 

când sunt deschise, în urmãtoarele 

cazuri: 

(a) în cazul navigaåiei de agrement 

sau în cazul pescuitului de coastã; 

(b) în cazul marinarilor care coboarã 

pe åãrm pentru a staåiona în zona portului 


3

în care sunt ancorate ambarcaåiunile 

acestora, sau în localitãåile adiacente; 

(c) pentru persoane sau grupuri 

de persoane, în cazul în care existã 

o cerere de naturã deosebitã æi sunt 

în posesia permiselor cerute de legea 

naåionalã æi nu existã nici un conflict cu 

interese legate de ordinea publicã æi cu 

securitatea internã a statelor membre; 

(d) pentru persoane sau grupuri 

de persoane în cazul unor situaåii de 

urgenåã neprevãzute. 

3. Fãrã sã aducã atingere excepåiilor 

prevãzute în paragraful 2 sau 

obligaåiilor internaåionale de protecåie, 

statele membre vor introduce pedepse, 

în concordanåã cu legislaåia naåionalã, 

pentru trecerea neautorizatã a 

frontierelor externe prin alte locuri decât 

punctele de trecere a frontierelor sau în 

afara intervalului de timp stabilit. Aceste 

pedepse vor fi eficace, proporåionale æi 

disuasive (care determinã schimbarea 

unei decizii). 

Articolul 5 - Condiåii de intrare 

pentru cetãåenii statelor teråe 

1. Pentru æederi ce nu depãæesc 

trei luni într-o perioadã de æase luni, 

condiåiile de intrare pentru cetãåenii 

statelor membre vor fi urmãtoarele: 

(a) sã fie în posesia unui document de 

cãlãtorie valabil sau a unor documente 

ca sã autorizeze trecerea frontierei; 

(b) sã fie în posesia unei vize 

valabile, dacã se solicitã, conform 

Regulamentului Consiliului (EC) nr. 

539/2001 din 15 martie 2001 care 

enumerã statele teråe ai cãror cetãåeni 

trebuie sã fie în posesia unei vize când 

traverseazã frontierele externe æi statele 

ai cãror cetãåeni sunt exceptaåi de la 

aceastã cerinåã17, cu excepåia cazului 

în care posedã permise de æedere; 

(c) sã justifice scopul æi condiåiile 

æederii, faptul cã posedã mijloace 

suficiente de subzistenåã, atât pentru 

perioada æederii cât æi pentru întoarcerea 

în åara de origine sau tranzitul spre un 

stat terå în care intrarea le va fi permisã 

cu siguranåã, sau sunt în postura de a 

obåine legal asemenea mijloace; 

(d) pe numele lor nu au fost introduse 

alerte în Sistemul Informatic Schengen 

în scopul refuzãrii intrãrii; 

(e) nu sunt considerate a fi o 

ameninåare la adresa ordinii publice, 

securitãåii interne, sãnãtãåii publice 

sau relaåiilor internaåionale a oricãruia 

dintre statele membre, mai ales în cazul 

în care, din acelaæi motiv, nu a fost 

introdusã nici o alertã în bazele de date 

ale statelor membre în scopul refuzãrii 

intrãrii. 

2. O listã neexhaustivã de documente 

suplimentare care pot fi cerute de 

poliåiætii de frontierã cetãåenilor statelor 

teråe în scopul verificãrii îndeplinirii 

condiåiilor prevãzute în paragraful 1, 

punctul c, este inclusã în anexa I. 

3. Mijloacele de subzistenåã vor 

fi apreciate în funcåie de durata æi 

scopul æederii æi de media preåurilor 

pentru cazare æi masã din statul 

(statele) membru (membre) implicat (e), 

înmulåitã cu numãrul de zile al æederii. 

Valorile de referinåã stabilite de statele 

membre vor fi notificate Comisiei în 

concordanåã cu prevederile articolului 

34. Evaluarea suficienåei mijloacelor 

de subzistenåã se poate face pe baza 

numerarului, cecurilor de cãlãtorie 

æi cãråilor de credit aflate în posesia 

cetãåenilor statelor teråe. Declaraåiile de 

sponsorizare, în cazul în care acestea 

sunt prevãzute de legislaåia naåionalã 

æi scrisorile de garanåie din partea 

gazdelor, aæa cum sunt definite de 

legislaåia naåionalã în situaåia în care 

cetãåenii statelor teråe vor locui la o 

gazdã, pot face, de asemenea, dovada 

unor mijloace suficiente de subzistenåã. 

4. Prin derogare de la paragraful 1: 

(a) cetãåenilor statelor teråe care nu 

îndeplinesc toate condiåiile prevãzute 

în paragraful 1 dar sunt în posesia unui 

permis de æedere sau a unei vize de 

reintrare emisã de unul dintre statele 

membre, sau, în situaåiile în care se cer, 

ambele documente, li se va permite 

intrarea pe teritoriul altor state membre, 

în scopul tranzitului, astfel încât sã 

poate ajunge pe teritoriul statului 

membru care a emis permisul de æedere 

sau viza de reintrare, doar dacã numele 

lor nu se aflã pe lista naåionalã de alerte 

a statului membru ale cãrui frontiere 

externe intenåioneazã sã o treacã æi 

alerta este însoåitã de instrucåiuni de a 

refuza intrarea sau tranzitul. 

(b) cetãåenilor statelor teråe care 

îndeplinesc condiåiile prevãzute la 

paragraful 1, cu excepåia celei de 

la punctul (b) æi care se prezintã la 

frontierã li se poate permite intrarea pe 

teritoriul statelor membre în cazul în 

care li se elibereazã vizã la frontierã, 

în conformitate cu Regulamentul 

Consiliului (EC) nr. 415/2003 din 

27 februarie 2003 privind eliberarea 

vizelor la frontierã, inclusiv eliberarea 

unor asemenea vize marinarilor în 

tranzit.18 Vizele emise la frontierã vor 

fi înregistrate pe o listã. Dacã nu este 

posibilã aplicarea vizei pe document, 

în mod excepåional se va aplica pe o 

foaie volantã inseratã în document. Întrun 

asemenea caz se va folosi formatul 

uniform al foilor volante pe care se 

aplicã viza, prevãzut de Regulamentul 

Consiliului (EC) nr. 333/2002 privind 

formatul uniform al foilor volante pe 

care se aplicã viza eliberatã de statele 

membre persoanelor ce deåin documente 

de cãlãtorie nerecunoscute de statele 

care au întocmit formularul19. 

(c) cetãåenilor statelor teråe care nu 

îndeplinesc una sau mai multe dintre 

condiåiile prevãzute în paragraful 1 

li se poate permite de cãtre un stat 

membru sã intre pe teritoriul sãu din 

motive umanitare, din motive de 

interes naåional sau datoritã obligaåiilor 

internaåionale. În cazul în care 

cetãåeanul statului terå este subiectul 

unei alerte, aæa cum este prevãzut în 

paragraful 1, punctul (d), statul membru 

care a autorizat intrarea pe teritoriul sãu 

va informa corespunzãtor celelalte state 

membre. 

Capitolul II - Controlul frontierelor 

externe æi refuzarea intrãrii 

Articolul 6 - Efectuarea controalelor 

trecerii frontierei 

1. Poliåiætii de frontierã, în 

îndeplinirea îndatoririlor lor, vor 

respecta întru-totul demnitatea umanã. 

Orice mãsurã luatã în îndeplinirea 

îndatoririlor lor va fi proporåionalã cu 

obiectivele urmãrite de acea mãsurã. 

2. Pe parcursul efectuãrii controalelor 

trecerii frontierei, poliåiætii de frontierã 

nu vor discrimina persoanele pe motive 

rasiale, legate de sex, origine etnicã, 

religie sau credinåã, dizabilitãåi, vârstã 

sau orientare sexualã. 

Articolul 7 - Controlul trecerii 

frontierei efectuat asupra persoanelor 

1. Circulaåia transfrontalierã 

la frontierele externe va fi supusã 

controalelor poliåiætilor de frontierã. 

Controalele vor fi efectuate conform 

prevederilor acestui capitol. 

Controalele pot fi efectuate, de 

asemenea, æi asupra mijloacelor de 

transport æi obiectelor aflate în posesia 

persoanelor care traverseazã frontiera. 

Legea în vigoare din statul membru 

implicat se va aplica oricãror tipuri de 

controale efectuate. 

2. Toate persoanele trebuie sã fie 

supuse unui control minim pentru 

stabilirea identitãåii acestora pe baza 

prezentãrii documentelor de cãlãtorie. 

Aceste controale minime trebuie sã 

consiste în verificarea rapidã æi imediatã 

æi, când este cazul, prin folosirea 

mijloacelor tehnice corespunzãtoare, 

prin verificarea în bazele de date 

relevante a informaåiilor cu privire la 

documentele furate, deåinute fãrã drept, 

pierdute sau anulate, a valabilitãåii 

documentelor care autorizeazã posesorul 

legitim sã traverseze frontiera æi a prezenåei 

semnelor falsificãrii sau contrafacerii. 

Controlul minim amintit în primul 

subparagraf constituie regula în cazul 

persoanelor care-æi exercitã dreptul 

comunitar al libertãåii de miæcare. 

Oricum, într-o manierã aleatorie, pe 

parcursul efectuãrii controalelor minime 

asupra persoanelor care exercitã dreptul 

comunitar al libertãåii de miæcare, 

poliåiætii de frontierã pot consulta 

bazele de date naåionale æi europene, 

astfel încât sã se asigure cã acele 

persoane nu reprezintã o ameninåare 

realã, prezentã æi suficient de serioasã 

la adresa securitãåii interne, ordinii 

publice, sãnãtãåii publice æi relaåiilor 

internaåionale ale statelor membre. 

Consecinåele unor asemenea 

consultãri nu vor periclita dreptul la 


libertate de miæcare al persoanelor pe 

teritoriul statului membru interesat, aæa 

cum este prevãzut în Directiva 2004/ 

38/EC. 

3. La intrare æi ieæire, cetãåenii 

statelor teråe vor fi supuæi controalelor 

amãnunåite. 

(a) controalele amãnunåite la intrare 

vor include verificarea îndeplinirii 

condiåiilor de intrare prevãzute în 

articolul 5(1) æi, când este cazul, a 

documentelor care autorizeazã æederea 

æi exercitarea activitãåilor profesionale. 

Acestea vor include o examinare 

detaliatã care sã acopere urmãtoarele 

aspecte: 

(i) verificarea faptului cã cetãåeanul 

statului terå este în posesia unui 

document valid care sã permitã trecerea 

frontierei æi a faptului cã acel document, 

în cazul în care este necesar, este însoåit 

de vizã sau de permisul de æedere; 

(ii) cercetarea completã a 

documentelor de cãlãtorie, în 

cãutarea unor semne de falsificare sau 

contrafacere; 

(iii) examinarea ætampilelor de 

intrare æi ieæire aplicate pe documentul 

de cãlãtorie al cetãåeanului statului terå 

implicat, prin compararea datei intrãrii 

æi ieæirii, prin verificarea faptului cã 

persoana nu a depãæit deja timpul 

maxim de æedere autorizatã pe teritoriul 

statelor membre; 

(iv) verificarea punctului de 

plecare æi de destinaåie al cetãåeanului 

statului terå implicat, al scopului 

æederii æi verificarea, dacã este 

necesar, a documentelor de sprijin 

corespondente; 

(v) verificarea faptului cã cetãåeanul 

statului terå implicat are mijloace 

suficiente de subzistenåã pentru durata 

æi scopul æederii, pentru întoarcerea 

sa în åara de origine sau tranzitul spre 

un stat terå în care cu siguranåã i se va 

permite intrarea æi a faptului cã acesta 

este în poziåia de a intra în posesia unor 

asemenea mijloace în mod legal; 

(vi) verificarea faptului cã cetãåeanul 

statului terå implicat, mijlocul 

(mijloacele) sãu (sale) de transport 

æi obiectele pe care le transportã nu 

pericliteazã ordinea publicã, securitatea 

internã, sãnãtatea publicã sau relaåiile 

internaåionale a oricãruia dintre statele 

membre. Aceste verificãri vor include 

consultarea directã a datelor æi alertelor 

cu privire la persoane æi, dacã este 

necesar, a obiectelor introduse în SIS, a 

bazelor de date naåionale æi a acåiunilor 

ce urmeazã a fi întreprinse, dacã este 

cazul, ca rezultat a unei alerte; 

(b) controalele amãnunåite la ieæire 

vor cuprinde: 

(i) verificarea faptului cã cetãåeanul 

statului terå este în posesia unui 

document valid pentru trecerea 

frontierei; 

(ii) verificarea documentelor de 

cãlãtorie, în cãutarea unor semne de 

falsificare sau contrafacere; 

(iii) ori de câte ori este posibil, 

verificarea faptului cã cetãåeanul statului 

terå nu este considerat a fi o ameninåare 

la adresa ordinii publice, securitãåii 

interne sau relaåiilor internaåionale ale 

oricãruia dintre statele membre. 

(c) Pe lângã controalele la care se 

face referire la punctul (b) controalele 

amãnunåite la ieæire mai pot cuprinde: 

(i) verificarea faptului cã persoana 

respectivã se aflã în posesia unei 

vize valabile, dacã aceasta se solicitã 

conform Regulamentului (EC) nr. 

539/2001, cu excepåia cazului în care 

persoana respectivã deåine un permis de 

æedere valid; 

(ii) verificarea nedepãæirii perioadei 

maxime de æedere autorizatã pe 

teritoriul statelor membre; 

(iii) consultarea alertelor cu privire 

la persoanele æi obiectele introduse 

în SIS æi raportãri cãtre bazele de date 

naåionale. 

4. Când existã posibilitatea æi dacã 

se solicitã de cãtre cetãåeanul statului 

terå, controalele amãnunåite vor fi 

efectuate într-o zonã retrasã. 

5. Cetãåenilor statelor teråe care vor 

fi supuæi unui control fizic li se vor da 

informaåii cu privire la scopul æi procedura 

în cazul unui asemenea control. 

Aceste informaåii vor fi disponibile 

în toate limbile oficiale ale Uniunii 

Europene æi în limba (limbile) statului 

sau statelor care au frontierã cu statul 

membru implicat æi vor cuprinde æi faptul 

cã cetãåeanul statului terå poate solicita 

numele æi numãrul de identificare al 

poliåistului de frontierã care va efectua 

controlul fizic, denumirea punctului de 

trecere a frontierei æi data la care a fost 

traversatã frontiera. 

6. Controalele asupra persoanelor 

care îæi exercitã dreptul comunitar al 

libertãåii de miæcare vor fi efectuate în 

conformitate cu prevederile Directivei 

2004/38/EC. 

7. Regulile detaliate cu privire 

la informaåiile ce urmeazã sã fie 

înregistrate sunt prevãzute în Anexa II. 

Articolul 8 - Relaxarea controalelor 

trecerii frontierei 

1. Controalele trecerii frontierelor 

externe pot fi relaxate ca rezultat al 

unor circumstanåe excepåionale æi 

neprevãzute. Asemenea circumstanåe 

excepåionale æi neprevãzute sunt 

considerate a fi acele evenimente 

imprevizibile datorate traficului 

aglomerat astfel încât timpul de 

aæteptare la punctele de trecere a 

frontierei devine mult prea îndelungat 

æi toate resursele au fost epuizate în 

ce priveæte personalul, posibilitãåile æi 

organizarea. 

2. În cazul în care controalele s-au 

relaxat, în conformitate cu prevederile 

paragrafului 1, vor fi prioritare 

controalele trecerii frontierei la intrarea 

în spaåiul statelor membre faåã de cele la 

ieæirea din statele membre. 

Decizia de a relaxa controalele va 

fi luatã de poliåistul de frontierã care se 

aflã la comanda punctului de trecere a 

frontierei. 

Relaxarea controalelor va fi 

temporarã, adaptatã circumstanåelor 

care au justificat-o æi vor fi introduse 

gradual. 

3. Chiar æi în cazul în care 

controalele sunt relaxate, poliåistul de 

frontierã va ætampila documentele de 

cãlãtorie ale cetãåenilor statelor teråe, 

atât la intrare cât æi la ieæire, conform 

articolului 10. 

4. O datã pe an fiecare stat membru 

va transmite un raport Parlamentului 

European æi Comisiei, cu privire la 

aplicarea acestui articol. 

Articolul 9 - Culoare separate æi 

informaåiile aflate pe indicatoare 

1. Statele membre vor dispune 

crearea de culoare separate, mai ales 

în aeroporturi, pentru a putea efectua 

controale asupra persoanelor, în 

conformitate cu prevederile articolului 

7. Culoarele vor fi diferenåiate prin 

intermediul indicatoarelor prevãzute în 

anexa III. 

Statele membre pot crea culoare 

separate în punctele de trecere a 

frontierei maritime, terestre æi la 

frontierele dintre statele membre fãrã 

sã aplice prevederile articolului 20 la 

frontierele interne. Dacã statele membre 

vor crea culoare separate vor folosi 

indicatoarele cuprinse în anexa III. 

Statele membre se vor asigura 

de faptul cã culoarele sunt bine 

semnalizate, inclusiv în situaåia în care se 

renunåã la folosirea culoarelor separate, 

aæa cum se prevede în paragraful 4, 

pentru asigurarea fluidizãrii traficului 

de persoane care traverseazã punctele 

de trecere a frontierei. 

2. (a) Persoanele care îæi vor exercita 

dreptul comunitar al libertãåii de miæcare 

sunt îndreptãåite sã foloseascã culoarele 

indicate prin semnele cuprinse în partea 

A din Anexa III. De asemenea, pot 

folosi æi culoarele indicate de partea B 

a Anexei III. 

(b) Toate celelalte persoane vor 

folosi culoarele indicate de semnele din 

partea B a Anexei III. 

Informaåiile cuprinse în indicatoarele 

de la punctele (a) æi (b) pot fi afiæate 

în limba sau limbile pe care statele 

membre le considerã potrivite. 

3. În punctele maritime æi terestre de 

trecere a frontierei statele membre pot 

separa traficul vehiculelor în culoare 

separate pentru vehicule de tonaj uæor 

æi tonaj greu, cu ajutorul indicatoarelor 

cuprinse în partea C a Anexei III. 

Statele membre pot decide 

schimbarea informaåiilor cuprinse în 

indicatoare, în funcåie de circumstanåele 

de la faåa locului. 

4. În cazul survenirii unui 

dezechilibru în trafic într-un anumit 

punct de trecere a frontierei, regulile 


5

aplicabile pentru folosirea diferitelor 

culoare pot fi suspendate de autoritãåile 

competente pentru perioada de timp 

necesarã eliminãrii acelui dezechilibru. 

5. Adaptarea indicatoarelor 

existente, în conformitate cu prevederile 

paragrafelor 1, 2 æi 3 se va finaliza pânã 

la data de 31 mai 2009. În cazul în care 

statele membre înlocuiesc indicatoarele 

existente înainte de aceastã datã, 

prevederile acestor paragrafe se vor 

considera îndeplinite. 

Articolul 10 - Ætampilarea 

documentelor de cãlãtorie ale 

cetãåenilor statelor teråe 

1. Documentele de cãlãtorie ale 

cetãåenilor statelor teråe se ætampileazã 

sistematic la intrarea æi la ieæirea din 

spaåiul statelor membre. Ætampilele de 

intrare æi de ieæire se vor aplica pe: 

(a) documente care conåin o vizã 

valabilã æi care le permit cetãåenilor 

statelor teråe sã traverseze frontiera; 

(b) documente care permit 

cetãåenilor statelor teråe, a cãror vizã 

a fost eliberatã la frontiera unui stat 

membru, sã traverseze frontiera; 

(c) documente care permit 

cetãåenilor statelor teråe, nesupuæi 

cerinåei de a fi în posesia unei vize, sã 

traverseze frontiera. 

2. Documentele de cãlãtorie ale 

cetãåenilor statelor teråe æi care fac parte 

din familia unui cetãåean UE æi cãrora 

li se aplicã Directiva 2004/38/EC, dar 

care nu prezintã permisul de æedere 

prevãzut de articolul 10 al Directivei, 

vor fi ætampilate la intrare æi la ieæire. 

Documentele de cãlãtorie ale 

cetãåenilor statelor teråe care fac parte 

din familia unor cetãåeni ai statelor 

teråe care îæi exercitã dreptul comunitar 

al libertãåii de miæcare, dar care nu 

prezintã permisul de æedere prevãzut de 

articolul 10 al Directivei 2004/38/EC, 

vor fi ætampilate la intrare æi la ieæire. 

3. Ætampilele nu se vor aplica pe: 

(a) documentele de cãlãtorie ale 

æefilor de stat æi ale demnitarilor a cãror 

sosire a fost anunåatã oficial, anterior, 

prin intermediul canalelor diplomatice; 

(b) licenåele piloåilor sau pe 

certificatele membrilor echipajelor 

aeronavelor; 

(c) documentele de cãlãtorie ale 

marinarilor prezenåi pe teritoriul 

unui stat membru doar când nava lor 

acosteazã æi doar în raza portului de 

escalã; 

(d) documentele de cãlãtorie ale 

echipajului æi pasagerilor navelor 

de croazierã care nu sunt supuse 

controalelor trecerii frontierei, conform 

punctului 3.2.3 din Anexa VI; 

(e) documentele care permit 

cetãåenilor statelor Andora, Monaco æi 

San Marino sã traverseze frontiera. 

În mod excepåional, la cererea 

unui cetãåean al unui stat terå, se poate 

renunåa la ætampilele aplicate la intrare 

æi ieæire, dacã aplicarea ætampilelor ar 

crea dificultãåi majore acelei persoane. 

În acest caz, intrarea sau ieæirea vor fi 

înregistrate pe o foaie volantã separatã, 

unde sã se indice numele persoanei æi 

numãrul paæaportului. Fiæa volantã va fi 

înmânatã cetãåeanului statului terå. 

4. Procedura practicã a ætampilãrii 

este stabilitã în Anexa IV. 

5. De câte ori este posibil cetãåenii 

statelor teråe vor fi informaåi despre 

obligaåia poliåiætilor de frontierã de a 

le ætampila documentele la intrare æi 

ieæire, chiar æi atunci când controalele 

sunt relaxate, conform prevederilor 

articolului 8. 

6. Comisia va elabora rapoarte 

Parlamentului European æi Consiliului 

pânã la sfâræitul anului 2008 cu privire 

la funcåionarea prevederilor referitoare 

la ætampilarea documentelor. 

Articolul 11 - Prezumåia cu privire 

la îndeplinirea condiåiilor referitoare la 

durata æederii 

1. Dacã documentul de cãlãtorie 

al unui cetãåean al unui stat terå nu are 

aplicatã ætampila de intrare, autoritãåile 

naåionale competente pot prezuma 

faptul cã posesorul documentului nu 

îndeplineæte, sau nu mai îndeplineæte, 

condiåiile referitoare la durata æederii, 

aplicabile statelor membre preocupate. 

2. Prezumåia la care se face referire în 

paragraful 1 poate fi combãtutã în cazul 

în care cetãåeanul statului terå pune la 

dispoziåie, prin orice mijloace, dovezi 

credibile, cum ar fi bilete de transport, 

prin care sã-æi dovedeascã prezenåa în 

afara teritoriilor statelor membre æi cã a 

respectat condiåiile cu privire la perioada 

æederii de scurtã duratã. 

Într-un asemenea caz: 

(a) când cetãåeanul statului terå este 

identificat pe teritoriul statului membru 

care aplicã în întregime acquis-ul 

Schengen, autoritãåile competente vor 

indica în documentul de cãlãtorie, 

conform legilor æi practicilor naåionale, 

data æi locul prin care a traversat 

frontiera externã a unuia dintre statele 

membre care aplicã în întregime 

acquis-ul Schengen; 

(b) când un cetãåean al unui stat 

terå este identificat pe teritoriul unui 

stat membru care nu a luat decizia 

cuprinsã în articolul 3 (2) al Actului 

de Aderare din 2003, autoritãåile 

competente vor indica în documentul 

de cãlãtorie, în concordanåã cu legile 

æi practica naåionalã, data æi locul prin 

care a traversat frontiera externã a unui 

asemenea stat membru. 

Pe lângã cele indicate la punctele 

(a) æi (b), cetãåeanului statului terå i se 

poate înmâna un formular aæa cum este 

prezentat în Anexa VIII. 

Statele membre au obligaåia de a se 

informa reciproc, de a informa Comisia 

æi Secretariatul General al Consiliului, 

cu privire la practicile naåionale 

referitoare la indicaåiile cuprinse în 

acest articol. 

3. Dacã prezumåia la care se 

face referire în paragraful 1 nu este 

combãtutã, cetãåeanul statului terå 

poate fi expulzat, de cãtre autoritãåile 

competente, de pe teritoriul statului 

membru implicat. 

Articolul 12 - Supravegherea 

frontierei 

1. Principalele scopuri ale 

supravegherii frontierei sunt: 

prevenirea trecerilor frauduloase ale 

frontierei, contracararea criminalitãåii 

transfrontaliere æi luarea mãsurilor 

împotriva persoanelor care au trecut 

frontiera fraudulos. 

2. Poliåiætii de frontierã vor folosi 

unitãåile fixe æi mobile în realizarea 

supravegherii frontierei. 

Supravegherea va fi efectuatã întro 

asemenea manierã încât sã previnã 

æi sã descurajeze sustragerea de la 

controalele din punctele de trecere a 

frontierei. 

3. Supravegherea dintre punctele 

de trecere a frontierei va fi efectuatã 

de poliåiætii de frontierã al cãror numãr 

æi metode vor fi adaptate riscurilor æi 

ameninåãrilor existente sau previzibile. 

Aceasta poate implica schimbãri 

frecvente sau inopinate, astfel încât 

trecerile ilegale ale frontierei sã fie 

ameninåate de riscul de a fi detectate. 

4. Supravegherea va fi efectuatã 

de unitãåi mobile sau fixe care îæi vor 

îndeplini îndatoririle prin patrulare 

sau prin prezenåa în locuri cunoscute 

ca fiind sensibile, scopul acestor 

supravegheri fiind surprinderea 

persoanelor care trec frontiera ilegal. 

Supravegherea poate fi efectuatã æi prin 

mijloace tehnice, inclusiv prin mijloace 

electronice. 

5. În conformitate cu procedurile 

cuprinse în articolul 33 (2) pot fi 

adoptate reguli suplimentare privind 

supravegherea. 

Articolul 13 - Refuzul intrãrii 

1. Unui cetãåean al unui stat terå 

care nu îndeplineæte condiåiile de 

intrare prevãzute în articolul 5 (1) æi nu 

face parte din categoriile de persoane 

prevãzute în articolul 5 (4) i se va refuza 

intrarea pe teritoriul statelor membre. 

Acest lucru nu va afecta aplicarea 

prevederilor speciale cu privire la 

dreptul de azil, protecåia internaåionalã 

sau eliberarea vizelor de lungã duratã. 

2. Intrarea poate fi refuzatã pe baza 

unei decizii fundamentate care sã 

conåinã motivele precise ale refuzului. 

Decizia va fi luatã de o autoritate 

naåionalã æi va fi aplicabilã imediat. 

Decizia argumentatã care sã 

cuprindã motivele precise ale refuzului 

va fi emisã în forma standard aæa cum 

este prevãzutã de Anexa V, Partea B, æi 

completatã de autoritatea competentã 

sã dispunã refuzarea intrãrii. Formularul 

standard completat va fi înmânat 

cetãåeanului statului terå interesat 


care va putea face dovada deciziei 

de refuzare a intrãrii prin intermediul 

formularului. 

3. Persoanele cãrora li s-a refuzat 

intrarea au dreptul de a contesta 

decizia. Contestarea (apelul) se va face 

åinând seama de legislaåia naåionalã. 

Cetãåeanului statului terå i se vor indica 

în scris punctele de contact care pot sã 

ofere informaåii despre reprezentanåii 

competenåi sã acåioneze în numele 

cetãåeanului terå, conform legislaåiei în 

vigoare. 

Introducerea contestaåiei nu va 

suspenda efectele deciziei de refuz a 

intrãrii. 

Fãrã sã afecteze compensaåiile 

garantate conform legislaåiei naåionale, 

în cazul în care se dovedeæte faptul 

cã decizia de refuzare a intrãrii a fost 

nefondatã, cetãåeanul statului terå 

implicat este îndreptãåit la corectarea 

anulãrii ætampilei de intrare æi a oricãror 

altor anulãri sau modificãri fãcute de 

statul care a refuzat intrarea. 

4. Poliåiætii de frontierã se vor 

asigura cã un cetãåean al unui stat terå, 

cãruia i s-a refuzat intrarea, nu a pãtruns 

pe teritoriul statului membru implicat. 

5. Statele membre vor întocmi 

statistici cu privire la numãrul de 

persoane cãrora li s-a refuzat intrarea, 

motivele refuzurilor, naåionalitatea 

persoanelor æi tipul de frontierã (terestrã, 

aerianã sau maritimã) la care le-a fost 

refuzatã intrarea. O datã pe an, statele 

membre vor trimite statisticile Comisiei. 

Comisia va publica, o datã la doi ani, 

statisticile furnizate de statele membre. 

6. Regulile detaliate privind 

refuzarea intrãrii sunt cuprinse în Partea 

A din Anexa V. 

Capitolul III - Personal æi resurse 

pentru controlul frontierei æi cooperare 

între Statele Membre 

Articolul 14 - Personal æi resurse 

pentru controlul frontierei 

Statele membre vor asigura personal 

æi resurse adecvate æi suficiente pentru a 

efectua controale la frontierele externe, 

în conformitate cu art. 6-13, pentru a 

asigura un nivel eficient, înalt æi uniform 

la frontierele externe. 

Articolul 15 - Implementarea 

controalelor 

1. Controlul frontierei menåionat la 

art. 6-13 va fi efectuat de poliåiæti de 

frontierã, în conformitate cu prevederile 

acestui Regulament æi legislaåia 

naåionalã. 

În momentul efectuãrii controlului 

frontierei, responsabilitãåile de a iniåia 

cercetãri penale conferite poliåiætilor de 

frontierã de legislaåia naåionalã æi care 

nu fac obiectul acestui Regulament, nu 

vor fi afectate. 

Statele Membre vor asigura condiåiile 

necesare pentru ca poliåiætii de frontierã 

sã fie profesioniæti specializaåi æi 

antrenaåi. Statele Membre vor încuraja 

poliåiætii de frontierã sã înveåe limbi 

strãine, în speciale acele limbi care 

le sunt necesare pentru efectuarea 

responsabilitãåilor lor. 

2. Statele Membre vor notifica 

Comisiei lista serviciilor naåionale 

responsabile pentru controlul frontierei, 

în conformitate cu legislaåia naåionalã, 

conform art. 34. 

3. Pentru controlul eficient al 

frontierelor, fiecare stat membru va 

asigura o cooperare strânsã æi constantã 

între instituåiile naåionale responsabile 

pentru controlul frontierei. 

Articolul 16 - Cooperarea între 

statele membre 

1. Statele membre se vor asista 

reciproc æi vor menåine o cooperare 

strânsã æi constantã în vederea 

implementãrii eficiente a controlului 

frontierei, în conformitate cu art. 6-15. 

Acestea vor schimba toate informaåiile 

relevante. 

2. Cooperarea operativã între statele 

membre în domeniul managementului 

frontierelor externe va fi coordonatã 

de cãtre Agenåia Europeanã pentru 

Managementul Cooperãrii Operative 

al Frontierelor Externe ale Statelor 

Membre (denumitã în continuare 

Agenåia), stabilitã prin Regulamentul EC 

nr. 2007/2004. 

3. Fãrã a prejudicia competenåele 

Agenåiei, statele membre pot continua 

cooperarea operativã cu alte state 

membre æi/sau cu state teråe la frontierele 

externe, inclusiv schimbul de ofiåeri de 

legãturã , în cazurile în care o asemenea 

cooperare este complementarã acåiunii 

Agenåiei. 

Statele membre se vor abåine de 

la orice activitate care ar putea pune 

în pericol funcåionarea Agenåiei sau 

atingerea obiectivelor acesteia. 

Statele Membre vor raporta Agenåiei 

cu privire la cooperarea operativã 

la care se face referire în primul 

subparagraf. 

4. Statele Membre vor asigura 

mãsurile necesare cu privire la 

pregãtirea cu privire la regulile 

referitoare la controlul frontierei æi la 

drepturile fundamentale. În aceastã 

privinåã, vor fi luate în considerare 

standardele comune de pregãtire, 

conform celor stabilite æi dezvoltate de 

cãtre Agenåie. 

Articolul 17 - Controlul comun 

1. Statele Membre care nu aplicã 

art. 20 la frontierele terestre comune 

pot, pânã la data aplicãrii acelui 

articol, realiza controlul în comun la 

acele frontiere comune. În acest caz, 

o persoanã poate fi opritã doar o datã 

în scopul realizãrii controalelor trecerii 

frontierei, la intrare æi ieæire, fãrã a 

prejudicia responsabilitatea individualã 

a Statelor Membre, conform art. 6-13. 

În acest scop, Statele Membre pot 

încheia acorduri bilaterale. 

2. Statele Membre vor informa 

Comisia cu privire la orice aranjamente 

încheiate în conformitate cu paragraful 1. 

Capitolul IV - Reguli specifice 

pentru controalele trecerii frontierei 

Articolul 18 - Reguli specifice pentru 

diferitele tipuri de frontierã æi diferitele 

modalitãåi de transport, folosite pentru 

trecerea frontierelor externe 

Regulile specifice stabilite în Anexa 

VI se vor aplica controalelor realizate la 

diferitele tipuri de frontierã æi diferitelor 

mijloace de transport folosite pentru 

traversarea punctelor de trecere a 

frontierei. 

Aceste reguli specifice pot conåine 

derogãri de la art. 5, 7 -13. 

Articolul 19 - Reguli specifice 

pentru controalele anumitor categorii 

de persoane 

1. Regulile specifice stabilite în 

anexa VII se vor aplica controalelor 

asupra urmãtoarelor categorii de 

persoane: 

(a) æefi de state æi delegaåiile 

acestora; 

(b) piloåii aeronavelor æi echipajele 

acestora; 

(c) marinari; 

(d) deåinãtorii paæapoartelor 

diplomatice, oficiale æi de serviciu æi 

organizaåiile internaåionale; 

(e) muncitorii transfrontalieri; 

f) minorii. 

Aceste reguli specifice pot conåine 

derogãri de la art. 5 æi 7 -13. 

2. Statele Membre vor notifica 

Comisiei modelul de carduri 

elaborate de ministerele de externe 

membrilor misiunilor diplomatice æi 

reprezentanåelor consulare acreditate, 

precum æi membrilor familiilor, în 

conformitate cu art. 34. 

TITLUL III - FRONTIERE INTERNE 

Capitolul I - Eliminarea controalelor 

la frontierele interne 

Articolul 20 - Trecerea frontierelor 

interne 

Frontierele interne pot fi traversate în 

orice loc, fãrã ca un control prealabil al 

persoanelor, indiferent de naåionalitate, 

sã fie realizat. 

Articolul 21 - Controale în interiorul 

teritoriului 

Eliminarea controlului la frontierele 

interne nu va afecta: 

(a) exercitarea prerogativelor 

poliåieneæti de cãtre autoritãåile 

competente ale statelor membre, 

conform legislaåiei naåionale, deoarece 


7

exercitarea acestor prerogative nu este 

echivalentã cu controalele la frontierã. 

În conformitate cu semnificaåia primei 

fraze, exercitarea prerogativelor 

poliåieneæti nu poate fi consideratã 

echivalentul exercitãrii controalelor 

la trecerea frontierei, când mãsurile 

poliåieneæti: 

(i) nu au ca obiectiv controlul 

frontierei, 

(ii) sunt bazate pe informaåii 

poliåieneæti generale æi experienåã 

cu privire la posibile ameninåãri 

la securitatea publicã æi au ca 

obiectiv combaterea criminalitãåii 

transfrontaliere, 

(iii) sunt divizate æi executate într-o 

manierã clar diferitã faåã de controalele 

sistematice la frontierele externe 

(iv) sunt derulate pe baza unor 

controale inopinate; 

(b) controalele de securitate asupra 

persoanelor efectuate în porturi 

æi aeroporturi de cãtre autoritãåile 

competente, conform legislaåiei 

naåionale a fiecãrui stat membru, 

de cãtre oficiali ai porturilor æi 

aeroporturilor sau transportatori, cu 

condiåia ca aceste controale sã fie 

efectuate æi asupra persoanelor care 

cãlãtoresc în cadrul unui stat membru ; 

(c) posibilitatea unui stat membru 

de a stabili legal obligaåia de a deåine 

documente; 

(d) obligaåia pentru cetãåenii statelor 

teråe de a raporta prezenåa pe teritoriul 

unui stat membru, conform art. 22 din 

Convenåia Schengen. 

Articolul 22 -Eliminarea obstacolelor 

în calea traficului la punctele rutiere de 

trecere la frontierele interne 

Statele membre vor elimina toate 

obstacolele în vederea fluidizãrii 

traficului la punctele rutiere de trecere 

la frontierele interne, în special orice 

limite de vitezã care nu sunt bazate 

exclusiv pe considerente care åin de 

siguranåa traficului. 

În acelaæi timp, statele membre vor 

fi pregãtite sã ofere facilitãåi controalelor 

în eventualitatea în care controalele la 

frontierele interne sunt reintroduse. 

Capitolul II 

Reintroducerea temporarã a 

controalelor la frontierele interne 

Articolul 23 - Reintroducerea 

temporarã a controalelor la frontierele 

interne 

1. În cazul în care existã o ameninåare 

serioasã la adresa securitãåii interne 

æi a ordinii publice, un stat membru 

poate reintroduce în mod excepåional 

controlul la frontierele interne, pentru 

o perioadã limitatã la nu mai mult de 

30 de zile sau pentru durata presupusã 

a ameninåãrii serioase, dacã aceasta 

depãæeæte 30 de zile, în conformitate 

cu procedura stabilitã de art. 24 sau 

8 Supliment Frontiera - nr. 3/2007 

în cazuri urgente, în conformitate cu 

cea stabilitã de art. 25. Obiectivul 

æi durata reintroducerii temporare a 

controlului la frontierele interne nu vor 

depãæi motivele strict necesare pentru a 

rãspunde ameninåãrii serioase. 

2. Dacã ameninåarea serioasã la 

adresa securitãåii interne æi ordinii 

publice persistã dupã perioada 

prevãzutã de paragraful 1, statul 

membru poate prelungi controlul la 

frontierã pe aceleaæi motive ca cele 

prevãzute la paragraful 1 æi, luând în 

considerare orice elemente noi, pentru 

perioade reînnoite de 30 de zile, în 

conformitate cu procedura stabilitã de 

art. 26. 

Articolul 24 - Procedura stabilitã 

pentru evenimente previzibile. 

1. În cazul în care un stat membru 

are în vedere reintroducerea controlului 

la frontierele interne conform art. 23 

(1), va notifica cât de curând posibil 

celorlalte state membre æi Comisiei æi 

va furniza urmãtoarele informaåii, cât 

de curând în momentul în care sunt 

disponibile: 

(a) motivele pentru reintroducerea 

propusã, cu detalierea evenimentelor 

care constituie o ameninåare serioasã 

la adresa securitãåii interne æi ordinii 

publice; 

(b) obiectivul reintroducerii propuse, 

cu specificarea locului în care a fost 

reintrodus controlul la frontierã; 

(c) numele punctelor de trecere 

autorizate; 

(d) data æi durata reintroducerii 

propuse; 

(e) acolo unde este cazul, mãsurile 

care trebuie luate de alte state membre. 

2. În urma notificãrii din partea 

statelor membre specificate æi în vederea 

consultãrii prevãzute la paragraful 3, 

Comisia poate elabora o opinie, fãrã ca 

acest lucru sã prejudicieze în nici un fel 

art. 64(1) din Tratat. 

3. Informarea la care se face referire 

în paragraful 1, precum æi opinia 

pe care Comisia o poate elabora în 

conformitate cu paragraful 2, vor 

face obiectul consultãrilor între statul 

membru care plãnuieæte reintroducerea 

controalelor, celelalte state membre 

æi Comisie, în vederea organizãrii, 

acolo unde este cazul, unei forme 

de cooperare reciproce între statele 

membre æi examinãrii proporåionalitãåii 

mãsurilor faåã de evenimentele care au 

dat naætere reintroducerii controlului 

la frontierã æi ameninåãrilor la adresa 

securitãåii interne æi ordinii publice. 

4. Consultarea la care se face referire 

în paragraful 3 va avea loc cel puåin cu 

15 zile înainte de data planificatã pentru 

reintroducerea controlului la frontierã. 

- Continuarea în numãrul viitor - 

NOTE DE SUBSOL 

1 Opinia Parlamentului European 

din 23 iunie 2005 (încã nepublicatã în 

Jurnalul Oficial) æi Decizia Consiliului 

din 21 februarie 2006. 

2 OJ L 239, 22.9.2000, p. 19. 

Convenåia, aæa cum a fost modificatã 

ultima datã de Regulamentul (EC) 

1160/2005 al Parlamentului European 

æi al Consiliului (OJ L 191, 22.7.2005, 

p. 18). 

3 OJ C 313, 16.12.2002, p. 97. 

Manualul Comun aæa cum a fost 

amendat ultima datã de Regulamentul 

Consiliului (EC) Nr 2133/2004 (OJ L 

369, 16.12.2004, p. 5). 

4 Regulamentul Consiliului (EC) 

Nr. 2007/2004 din 26 octombrie 2004 

privind înfiinåarea unei Agenåii Europene 

pentru Managementul Cooperãrii 

Operaåionale la Frontierele Externe ale 

Statelor Membre ale Uniunii Europene 

(OJ L 349, 25.11.2004, p. 1). 

5 OJ L 374, 31.12.1991, p. 4. 

Regulamentul, aæa cum a fost modificat 

ultima datã de Regulamentul (EC) Nr. 

1882/2003 al Parlamentului European 

æi al Consiliului (EC) (OJ L 284, 

31.10.2003, p. 1). 

6 OJ L 184, 17.7.1999, p. 23. 

7 OJ L 239, 22.9.2000, p. 69. 

8 OJ L 176, 10.7.1999, p. 36. 

9 OJ L 176, 10.7.1999, p. 31. 

10 OJ L 176, 10.7.1999, p. 53. 

11 Decizia Consiliului 2004/849/ 

EC din 25 octombrie 2004 privind 

semnarea, pentru Uniunea Europeanã æi 

privind aplicarea provizorie a anumitor 

prevederi ale Acordului între Uniunea 

Europeanã, Comunitatea Europeanã 

æi Confederaåia Elveåianã privind 

asocierea Confederaåiei Elveåiene la 


acquis-ului Schengen (OJ L 368, 

15.12.2004, p. 26). 

12 Decizia Consiliului 2004/860/ 

EC din 25 octombrie 2004 privind 

semnarea, pentru Comunitatea 

Europeanã æi privind aplicarea provizorie 

a unor prevederi ale Acordului dintre 

Uniunea Europeanã, Comunitatea 

Europeanã æi Confederaåia Elveåianã 

privind asocierea Confederaåiei 

Elveåiene la implementarea, aplicarea 

æi dezvoltarea acquis-ului Schengen 

(OJ L 370, 17.12.2004, p. 78). 

13 OJ L 131, 1.6.2000, p. 43. 

14 OJ L 64, 7.3.2002, p. 20. 

15 OJ L 158, 30.4.2004, p. 77. 

16 OJ L 157, 15.6.2002, p. 1. 

17 OJ L 81, 21.3.2001, p. 1. 

Regulamentul aæa cum a fost ultima 

oarã amendat de Regulamentul (EC) nr. 

851/2005 (OJ L 141, 4.6.2005, p. 3). 

18 OJ L 64, 7.3.2003, p. 1. 

19 OJ L 53, 23.2.2002, p. 4.

Nr. 3/2007 - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?