Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

politiadefrontiera.ro

Nr. 11-12/2007 - Politia de Frontiera

www.politiadefrontiera.ro

Revistã editatã de

Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã

• NR. 11-12/2007 • 68 PAGINI


• DIN SUMAR • DIN SUMAR • DIN SUMAR •

• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920

• Serie nouã - nr. 671-672

v Întãrire a relaåiilor de colaborare

româno-italiene

pag. 5

v 1 Decembrie - Ziua Naåionalã

a României

pag. 6

www.politiadefrontiera.ro

Editor coordonator:

Diana Maria PROTOPOPESCU

v Un nou sediu pentru Æcoala

Constanåa

pag. 16

v

Noua organizare a IGPF

pag. 12

REDACÅIA

(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,

Intranet: frontiera@igpf.net)

Redactor-æef

Subcomisar Marius IONESCU

(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)

Secretar de redacåie

inspector principal Gabriel CRÃCIUN

(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)

Redactori:

inspector Ætefan ANDREESCU

subinspector Iulian PUICÃ

inspector Alexandru BARBU

Fotoreporter

agent Mihai BEJENARU

v DPF Constanåa - una dintre cele

mai complexe structuri ale PFR

pag. 22

Abonamente, difuzare

Elena URSACHI

Foto coperta I æi coperta IV

- Gabriel CRÃCIUN

ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,

sector 6, Bucureæti, cod 050507;

TEL./FAX: 021-316.84.32;

021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;

Abonamentele la revistã se

vireazã la bugetul de stat în

contul „valorificãri bunuri”

al fiecãrei subunitãåi în parte

deschis la trezoreria localã

v

Un spital la poalele Bucegilor

pag. 28

Responsabil de numãr

inspector Ætefan ANDREESCU

Layout: Alexandru BARBU

Tipar

S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti

Tel./fax: 021 - 344 10 74

e-mail: office@ammaprint.ro

2

v Program pentru îmbunãtãåirea managementului în PFR ... pag. 14

v Agenåia FRONTEX se dezvoltã ......................................... pag. 15

v Contrabandã cu åigãri la frontierã ...................................... pag. 30

v Criminalisticã .................................................................... pag. 33

v Traficanåi de droguri prinæi în Bucureæti ............................. pag. 39

v Mass-media æi organizaåiile teroriste .................................. pag. 42

v Consideraåii privind art.43 din OUG 105/2001 ................ pag. 44

v Cooperarea poliåieneascã internaåionalã prin EUROPOL pag. 46

Ediåia s-a încheiat la

10 decembrie 2007

Preå: 6 lei

Reproducerea materialelor din cuprins

este permisã numai cu menåionarea

sursei

(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).

Materialele primite spre publicare nu

se înapoiazã.

Responsabilitatea juridicã pentru

conåinutul articolului æi informaåiile

cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din

Codul penal, autorului.

I.S.S.N.: 1220-711X

Imprimat în România

û


Numire

Comisarul-æef Ioan Buda, adjunct

al inspectorului general al PFR

Inspectorul general al Poliåiei de Frontierã, chestorul principal dr. Nelu Pop, are

începând cu 1 decembrie a.c. un nou adjunct, funcåia fiind ocupatã, prin examen, de

cãtre comisarul-æef Ioan Buda. Ofiåerul a fost numit în funcåie, prin Ordin al Ministrului

Internelor æi Reformei Administrative æi va avea ca principalã atribuåie coordonarea

activitãåilor specifice ale Poliåiei de Frontierã pe linia prevenirii æi combaterii migraåiei

ilegale.

Comisarul-æef Ioan Buda are o bogatã experienåã în activitatea de supraveghere æi

control a frontierei de stat æi a ocupat, de-a lungul timpului, diferite funcåii de conducere

în Poliåia de Frontierã din vestul åãrii, iar din 1 iulie 2005 æi pânã în prezent, acesta a

coordonat activitatea Direcåiei Poliåiei de Frontierã Oradea, din poziåia de director.

Noul adjunct al inspectorului general este absolvent al Institutului Politehnic Cluj-

Napoca æi Facultãåii de Ætiinåe Juridice din cadrul Universitãåii Oradea – cu diplomã de

licenåã, precum æi al cursurilor post-universitare de drept penal æi de management.

Comisar-æef de poliåie Ioan Buda

Data naæterii: 29.08.1964

Locul naæterii: localitatea Cupæeni, jud. Maramureæ

Experienåã profesionalã (perioada / funcåia sau postul

ocupat):

01.12.2007 - prezent - adjunct al inspectorului general al

Poliåiei de Frontierã Române

01.07.2005 - 01.12.2007 - director al Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Oradea

01.05.2003 - 01.07.2005 - æeful Biroului Combaterea

Traficului de Persoane - D.P.F. Oradea

01.06.2001 - 01.05.2003 - adjunct al æefului Sectorului

Poliåiei de Frontierã Boræ - I.J.P.F. Bihor

1999 - 01.06.2001- æef turã serviciu - S.P.F. Boræ

1990 - 1999 - ofiåer operativ în cadrul P.T.F. Boræ

Studii/cursuri:

2004 – 2005 - Curs master - specializarea Administraåie Publicã, în cadrul Universitãåii Oradea

1999 - 2000 - Curs postuniversitar de Drept Penal, în cadrul Universitãåii Oradea

1994 - 1999 - absolvirea Facultãåii de Drept - Universitatea Oradea

1985 – 1990 - absolvirea Facultãåii de Mecanicã din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca

Aptitudini æi competenåe personale

Limbi strãine cunoscute: franceza, engleza, maghiara.

û

3


Întãrire a

relaåiilor de

colaborare

româno-italiene:

Patrule mixte

la frontiere

În ziua de 22 noiembrie a.c., la

sediul IGPF, a avut loc semnarea unei

Înåelegeri între Poliåia de Frontierã

Românã æi Direcåia Centralã pentru

Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din

Ministerul de Interne din Republica

Italianã.

Înåelegerea are drept subiect crearea

unui serviciu comun de patrulare cu

echipe mixte, formate din personal al

Poliåiei de Frontierã din România æi

Republica Italianã, pentru a supraveghea,

pe teritoriul român, la frontiera terestrã

externã, precum æi pe teritoriul italian

frontiera terestrã internã italo-austriacã.

Echipele mixte vor desfãæura activitatea

de supraveghere æi/sau de control pe

teritoriul de competenåã al Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Rãdãuåi, Direcåiei

Poliåiei de Frontierã Iaæi æi respectiv al

Sectorului Poliåiei de Frontierã de la

Tarvisio, din Italia. De obicei, fiecare

patrulã va fi formatã din doi lucrãtori

naåionali ai Poliåiei de Frontierã gazdã

æi un lucrãtor care aparåine Poliåiei de

Frontierã a celeilalte pãråi.

Delegaåia italianã a fost condusã de

prefectul Angela Pria, directorul central

pentru Imigrãri æi Poliåie de Frontierã din

Ministerul de Interne din Republica

Italianã, iar la semnarea protocolului a

participat æi Giovanni Pinto, directorul

Serviciului Poliåie de Frontierã æi Strãini,

alãturi de ambasadorul Italiei, E. S.

Daniele Mancini.

Din partea pãråii române, a participat

adjunctul inspectorului general,

chestorul Vasile Moåoc æi directorul

Direcåiei de Combatere a Migraåiei

Ilegale, comisarul-æef Gheorghe Tiron.

La finalul întâlnirii, doamna Angela

Pria æi domnul Giovanni Pinto au

rãspuns, în exclusivitate, unor întrebãri

pentru revista noastrã.

4

- Cum apreciaåi cã decurge cooperarea

româno – italianã a structurilor care au

ca atribuåii supravegherea æi controlul

la frontierã?

A.P.: - În mod sigur, cooperarea prin

prezenta Înåelegere va duce la obåinerea

unor rezultate pozitive. Echipele mixte îæi

vor desfãæura activitatea atât pe teritoriul

statului român, cât æi pe cel al statului

italian, conform procedurilor stabilite

prin aceastã Înåelegere. În ultimul timp

am anticipat rezultatele Înåelegerii,

precum æi cele ale activitãåii impuse

prin aceasta, concentrând æi dispunând

pe aeroporturile noastre, în special pe

aeroporturile din Roma, Milano, Torino æi

la frontierã, personal al Poliåiei Române,

care a sosit în åara noastrã sãptãmâna

trecutã.

- Consideraåi cã, prin semnarea

acestui document, în momentul de faåã,

în cadrul cooperãrii bilaterale românoitaliene

existã întreg instrumentarul

necesar care sã facã posibilã combaterea

cu eficienåã a migraåiei ilegale, precum æi

a altor forme de infracåiuni circumscrise

criminalitãåii transfrontaliere?

A.P. - Cu siguranåã, da, æi consider

cã prin aceastã Înåelegere trebuie sã

intensificãm colaborarea. Cum spuneam

mai devreme, aceasta va include æi

Austria, astfel cã va trebui sã ne implicãm,

împreunã cu colegii noætri de la Serviciul

de Frontierã din Austria, în combaterea

traficului de droguri, arme, migranåi æi

realizarea constantã a unui schimb de

informaåii. Trebuie utilizate instrumentele

specifice muncii, prin care sã se respecte

statele æi legislaåia în vigoare, prin urmare

analizele din interiorul acestor state sã

fie efectuate în diverse sectoare ale

criminalitãåii.

- Aåi putea puncta, pe scurt, care ar

fi, în opinia pãråii italiene, principalele

prioritãåi de acåiune în plan bilateral, pe

perioada imediat urmãtoare?

A.P.: - În mod cert, sunt colaborãrile

pe care le avem deja în vedere, precum

æi prezenåa în Uniunea Europeanã, care

reprezintã tot o altã colaborare ce se

desfãæoarã cu celelalte state. Consider,

mai ales, cã acest tip de Înåelegere va

putea completa æi implementa ulterior

colaborarea între indivizi, în spaåiul

Uniunii Europene.

- România este o åarã intratã recent

în Uniunea Europeanã, rezultând astfel

o nouã frontierã internã. Aåi putea sã ne

spuneåi ce probleme a întâmpinat Italia

pentru securizarea propriei frontiere

interne?

G.P.: - Este clar faptul cã departamentul

de poliåie care se ocupã cu controlul la

frontierele externe, æi implicit interne, din

majoritatea statelor membre ale Uniunii

Europene æi ale Spaåiului Schengen au

prevãzut prin Acordul Schengen un

deficit de siguranåã, deoarece a dispãrut

controlul la frontiere. Este clar cã existã o

liberã circulaåie, nu numai a persoanelor

oneste, ci æi a persoanelor delincvente.

Din acest motiv, noi încercãm sã oferim

o bazã de cooperare între departamentele

dumneavoastrã de poliåie æi menåionez

faptul cã existã un precedent pozitiv

al colaborãrii dintre Italia æi România.

Acesta nu existã de astãzi, ci de ani

întregi, din anul 1998, odatã cu semnarea

Acordului de Admitere, precum æi

diversele protocoale prevãzute. Trebuie

sã luãm în considerare experienåa

statului italian, eficienåa poliåiei, mã

refer aici la prevederile Acordului

Schengen, notificarea transfrontalierã,

libera autoritate judiciarã sau urmãrirea

û


inter-frontalierã, pentru a îi putea opri

pe autorii de ilegalitãåi care încearcã sã

fugã într-un alt stat, sustrãgându-se astfel

foråelor poliåiei din statul în care au comis

delictul. Existã funcåionari ai Poliåiei

Române în Italia æi funcåionari ai Poliåiei

Italiene în România. Este pur æi simplu

vorba despre consolidare. În concluzie,

deja existã o reåea. Acum trebuie sã

renunåãm la discuåii æi sã completãm ceea

ce am realizat, precum æi sã încercãm sã

creãm acel cadru necesar unei colaborãri

fructuoase.

Spuneam în discuåiile de astãzi cã,

luând în considerare momentul în care

Italia a aplicat Acordul Schengen, referitor

la politicile controlului la frontiere, din

1998, existã avantaje majore astãzi.

Existã serviciul român de frontierã,

care deja dezvoltã o serie întreagã de

colaborãri, æi mã refer aici la Serviciul

din Varæovia æi la faptul cã existã resurse

puse la dispoziåia Comunitãåii Europene,

care pot sprijini atât sectorul frontierelor,

cât æi colaborarea între state. Ætim foarte

bine cât de intens a fost efortul depus

de Guvernul Român pentru aderarea la

Uniunea Europeanã æi, implicit, pentru

consolidarea sectorului judiciar, astfel,

personal, consider cã meritã toatã

consideraåia æi întreg sprijinul din partea

statului italian.

- Italia deåine o mare frontierã

maritimã. Având în vedere cã æi România

are deschidere la Marea Neagrã, credeåi

cã aceasta este un factor de risc în ceea

ce priveæte emigraåia ilegalã din åãrile

non-UE spre Occident?

G.P.: - Trebuie sã ne referim, din

nou, la experienåa statului italian. Existã

æi cazuri de emigrare ilegalã pe mare, cu

ajutorul bãrcilor sau a remorcherelor.

Trebuie menåionat faptul cã foarte

multe persoane dintre acestea îæi pierd

viaåa în timpul acestor acåiuni, ceea ce

reprezintã o chestiune care stârneæte

interesul. Cu siguranåã, se ilustreazã un

fenomen. Totuæi, problemele majore nu

sunt reprezentate de acest tip de emigrare

ilegalã, care reprezintã un procent de

doar 20% din totalul emigrãrilor. Cel

mai ridicat procent de emigrare este dat

de strãinii care cãlãtoresc cu autocarele,

cei ascunæi în camioane æi cei care trec

frontierele pe jos, „cu piciorul”, æi, în

special, de cei care au intrat în statele

noastre în mod legal, dar nu respectã

termenul prevãzut de permisul de æedere,

rãmânând pe teritoriul Italiei chiar æi dupã

expirarea acestuia. Este vorba despre aæazisul

fenomen anglo-saxon „Love-Stayer”,

- denumeæte persoanele care rãmân pe

un teritoriu dupã expirarea termeneului

prevãzut de permisul de æedere. Uneori,

aceste persoane se integreazã în sistemul

statului care le gãzduieæte æi primesc o

retribuåie pentru munca depusã, reuæind

astfel, într-un final, sã se integreze

definitiv. Aæadar, integrarea nu este deloc

dificilã. Existã, însã, æi alte persoane care,

negãsind aceastã posibilitate, reuæesc sã

realimenteze traficul micro-criminalitãåii,

cu droguri sau al micilor delincvenåe,

creând astfel probleme sociale. Practic,

û

acesta este un fenomen al realitãåii

înconjurãtoare a acestor persoane.

Cum spuneam mai devreme, existã

iniåiative ale Serviciului European de

Frontierã; zilele trecute s-a desfãæurat la

Roma o întâlnire a tuturor responsabililor

centrelor naåionale de coordonare æi ai

centrelor operaåionale locale, printre care

au participat æi colegi români. Aceastã

întâlnire a reprezentat o ocazie extrem

de importantã, deoarece s-a discutat nu

numai despre regiunea mediteranã, dar

æi despre o aæa-zisã experienåã ulterioarã

a Mãrii Negre. În plus, a existat æi

posibilitatea persoanelor de a se cunoaæte,

de a schimba experienåe æi, prin urmare,

de a revizui procedurile, metodele,

modalitãåile æi dispozitivele utile care pot

contribui la localizarea fenomenului de

emigrare ilegalã pe mare. În mod evident,

încã mai avem de lucru în acest domeniu.

Existã instrumente internaåionale, juridice

æi unul dintre acestea este Anexa la

Convenåia de la Palermo cu privire la

crimele transnaåionale, care prevede

posibilitatea de control a emigrãrii

ilegale, chiar æi cea pe mare.

- România face demersuri pentru a

adera la spaåiul Schenghen. Cu ce fel

de probleme s-a confruntat structura pe

care o conduceåi dupã ce Italia a semnat

Convenåia cu privire la Implementarea

Acordului Schengen?

G.P.: - Mai presus de toate, a existat

o reducere de personal, deoarece noi

am avut frontiere interne æi, ulterior

acestei Convenåii, acestea au dispãrut.

Prin urmare, a dispãrut æi personalul de

frontierã. Vã voi oferi urmãtorul exemplu:

imaginaåi-i pe colegii dumneavoastrã de

la Poliåia de Frontierã Românã care sunt la

frontiera cu Ungaria æi care, în momentul

în care s-au anulat controalele, nu au mai

avut motivaåii pentru activitate. Apare

deja o problemã, æi anume, care ar putea

fi modalitatea în care se poate „recicla”

acel personal pentru alte activitãåi? Mã

refer la faptul cã acele persoane sunt

în continuare plãtite æi – trebuie sã fim

corecåi – nu au dreptul sã primeascã

bani æi sã nu facã nimic. Pe de altã parte,

trebuie sã fim foarte atenåi, deoarece

una dintre problemele pe care le-am

întâmpinat a implicat departamentul de

poliåie de care aminteam mai devreme,

deoarece, pe de o parte permite libera

circulaåie a persoanelor, iar pe de altã

parte solicitã consolidarea controalelor

efectuate de Poliåia de Frontierã în acele

zone. Referitor la controlul de frontierã,

codul comun al frontierelor specificã

faptul cã acest control nu prejudiciazã,

nu compromite, ci, dimpotrivã,

evidenåiazã anumite exigenåe de a crea

în continuare controale în interiorul

frontierelor, singura condiåie fiind aceea

cã aceste controale sã nu creeze un nou

control de frontierã.

Acestea au fost problemele principale,

în special. Facem imediat legãtura cu

complexitatea controalelor de frontierã,

cu verificãrile, trebuind sã åinem seama

de adoptarea normativei comunitare.

În realitate, controalele cu privire la

emigrare, cele de frontierã, reprezintã doar

un aspect al unei politici foarte ample,

care prevede integrarea emigranåilor

æi oferirea de locuri de muncã, pentru

bunãstarea acestora în statul respectiv.

Æi acestea sunt problemele pe care leam

întâmpinat în Spaåiul Schengen. Pe

lângã instituåii, trebuie sã încercãm sã

realizãm toate formele de colaborare,

prin toate mijloacele posibile, dar,

actualmente, avem posibilitatea de a ne

sprijini reciproc tocmai prin inexistenåa

acestor frontiere.

A consemnat

Ætefan ANDREESCU

5


1 DECEMBRIE

r

Radu Ætefan VERGATTI

De multe ori s-a discutat, fie între

oamenii de culturã, fie în rândul

publicului, posibilitatea æi necesitatea

ca ziua de 1 decembrie sã fie declaratã

sãrbãtoare naåionalã. S-ar putea, totuæi,

ca unii dintre cititori sã întrebe æi sã se

întrebe de ce pledez æi eu, ca æi alåii,

pentru aceastã datã mai mult ca pentru

altele.

În rândurile ce urmeazã, voi încerca

sã rãspund.

Practic, ziua de 1 decembrie 1918,

prin evenimentele desfãæurate în

oraæul Alba-Iulia, a marcat încheierea

procesului de formare a statului naåional

unitar ROMÂNIA MARE.

El a fost urmarea unui lung æir de

acåiuni româneæti, înscrise într-o dinamicã

general europeanã.

Dupã ce în lungul Evului Mediu

„rãutãåile vremilor” i-au silit pe români

sã trãiascã în trei state separate, în zorii

epocii moderne, mãrii cãrturari români

Grigore Ureche, Miron Costin, Ion

Neculce, Dimitrie Cantemir, stolnicul

Constantin Cantacuzino æi mulåi alåii au

pledat convingãtor pentru originea latinã

æi unitatea neamului lor. Mai ales prin

opera neterminatã a stolnicului Constantin

Cantacuzino, „Istoria Åãrii Româneæti”, s-a

argumentat, în spirit umanist european,

ideea creãrii unui singur stat românesc.

Se punea o întrebare deosebitã: de ce

se studia istoria românilor pentru trei

state deosebite? De ce este o asemenea

diferenåã de concepåie faåã de italieni æi

germani, care-æi urmãresc trecutul lor în

mod unitar, cu toate cã în Evul Mediu

erau împãråiåi în numeroase state mici.

Românii, prin balada popularã creatã

de barzi anonimi, cum a fost spre pildã

MIORIÅA, au arãtat cã în conætiinåa

colectivã exista ideea de unitate de neam.

De aici a fost preluatã æi dezvoltatã de

cãrturari. În secolul al XIX-lea, în al doilea

ciclu al Renaæterii spirituale româneæti, ea

a înflorit cu putere. A fost una dintre ideile

dominante ale miæcãrii social-politice din

anii 1848-1849. A fost înscrisã în toate

documentele programatice de atunci. Sã

nu se uite cã la 15 martie 1848, la Blaj,

s-a strigat „Vrem sã ne unim cu Åara!”.

S-a profitat de pe urma lovirii Rusiei

în rãzboiul Crimeei (1853-1856) æi, în

consecinåã, în timpul tratativelor de

pace de la Paris s-a pus æi problema

unirii Principatelor Dunãrene, Moldova

æi Åara Româneascã. Cu ajutorul direct al

împãratului Franåei, Napoleon al III-lea æi

al ministrului sãu de externe, Alexandre

Walewski, românii au reuæit. La 5/24

ianuarie 1859, prin dubla alegere de la

Iaæi æi Bucureæti, Al. I. Cuza a devenit

domn al celor douã principate. Ele s-au

unit sub numele oficial de România.

Astfel s-a realizat prima etapã a

formãrii statului naåional unitar. A fost

un exemplu æi un model pentru procesul

care urma sã se desfãæoare în Italia æi în

Germania.

În urma unei noi situaåii extraordinare

pe plan internaåional, ultima etapã a

„crizei orientale”, rãzboiul ruso-româno-

6

û


turc (1877-1878), Imperiul Åarist a

câætigat pe câmpul de luptã dar a fost

biruit pe plan diplomatic. Conferinåa

marilor puteri europene (1 iulie 1878,

Berlin) a consfinåit României înfãptuirea

celei de-a doua etape a constituirii statului

sãu naåional: unirea cu Dobrogea.

O altã mare tulburare în Peninsula

Balcanicã, cele douã rãzboaie balcanice

(1912-1913), vor duce la a treia etapã a

formãrii statului unitar România: unirea

cu Cadrilaterul. A fost un eveniment

recunoscut prin pacea de la Bucureæti

(16/29 iulie-28 iulie/10 august

1913).

Dar era necesar un cutremur

extrem de puternic pentru

a scoate de sub dominaåie

strãinã – åaristã æi austro-ungarã

– pãmânturile româneæti aflate

la graniåa României. Acesta

a fost primul rãzboi mondial.

Una din principalele consecinåe

ale acestuia a constituit-o

spulberarea marilor imperii

europene autocratice.

În Rusia au izbucnit grave

tulburãri social-politice în tot

lungul anului 1917. A fost o

consecinåã a abdicãrii statului æi

a proclamãrii independenåei de

cãtre o serie de popoare æi åãri

aflate atunci sub asuprire.

În Basarabia, la Chiæinãu,

s-a format Partidul Naåional

Moldovenesc (3/16 aprilie

1917). Imensa majoritate a

membrilor sãi erau români. Ei

vor lupta pentru „slobozie” æi

unirea cu România. Imediat apoi

s-a constituit Sfatul Åãrii (10/23

iunie 1917), cu rol de parlament

provizoriu. Se cerea din nou, cu

tãrie, „slobozire” æi unirea cu România.

Bolæevicii, deæi nu erau încã la putere,

au reacåionat violent. În Petrograd,

în Moscova æi în Kiev au mobilizat

activiæti de partid din Basarabia, de etnie

iudaicã, existenåi în regiune – G. Laifer,

L. Fiæelev, Vasiliev-Totelboim, Iona Iakir

etc., pe care i-au trimis în Basarabia în

fruntea unor detaæamente militare. Dar

cum acestea au fost puåin numeroase,

insignifiante, în comparaåie cu populaåia

româneascã, au fost rapid zdrobite.

Între 8/21 æi 14/27 septembrie

1917, la Kiev, s-a desfãæurat Congresul

Naåionalitãåilor. Acolo, Teofil Ioncu,

deputat în Sfatul Åãrii de la Chiæinãu,

a demonstrat peremptoriu cã în

Basarabia existã poporul român æi nu cel

moldovenesc. În aplauzele furtunoase

ale sãlii, a dovedit cã sintagma „naåiune

moldoveneascã” este o creaåie a oficiului

de propagandã åaristã, care astfel

urmãrea sã perpetueze stãpânirea asupra

Basarabiei. Tot el a arãtat atunci cã

Sfatul Åãrii avea o componenåã profund

democraticã, în el fiind cuprinæi românii

(105), ucrainenii (15), evreii (14), ruæii (7),

germanii (2), bulgarii (2), gãgãuzii (2),

polonii (1), armenii (1), grecii (1). Evident,

û

se reda astfel proporåia între etniile care

locuiau atunci în Basarabia.

La 2 decembrie 1917, la Chiæinãu,

Sfatul Åãrii, pe temeiul Declaraåiei

Drepturilor Popoarelor (14 noiembrie

1917), promulgatã æi sancåionatã de V. I.

Lenin, a proclamat „Republica Slobodã

æi Democratã Moldova”. Puåin apoi, la

24 ianuarie 1918, acelaæi Sfat al Åãrii,

tot la Chiæinãu, a declarat Republica

Democratã æi Slobodã Moldova ca stat

independent. Era un curent propice în

mentalitatea oamenilor de rând pentru

unirea cu România. Au pledat în acest sens

intelectuali români care umblau din sat în

sat cu cãruåa æi militau pentru unirea cu

România. Astfel, au fost Onisifor Ghibu,

Andrei Oåetea, Sebastian Bornemisa,

Ion Mateiu, George Tofan, Emanoil

Iliuå, Ovidiu Åopa, Vladimir Cazacliu,

Alexandru Vãleanu, Ætefan Ciobanu,

Vasile Horea, Mihail Sadoveanu,

Apostol Culea, Nicoarã Beldiceanu,

Tudor Pamfile, Nicolae Dunãreanu, Gh.

Murgoci, Petre V. Haneæ etc.

Urmarea a fost beneficã pentru

constituirea României Mari. La 27 martie

1918, Sfatul Åãrii a proclamat unirea cu

România. Dintre deputaåi, 86 (68,8 %)

au votat pentru unire, 3 (2,4 %) au votat

împotrivã, 26 (28,8 %) s-au abåinut, 13

au fost absenåi.

Premierul României, Alexandru

Marghiloman, care în acea zi se gãsea

invitat la Chiæinãu, a intrat în sala de

æedinåã a Sfatului, a luat cunoætinåã de

rezultatul votului æi a fãcut o scurtã

declaraåie: “În numele regelui æi poporului

român cu mândrie iau act de declaraåia

domniilor voastre pentru unire”.

Dupã revenirea premierului la

Bucureæti æi o convorbire cu regele

Ferdinand, la 9 aprilie 1918 s-a semnat

Decretul Regal nr. 842 prin care se

socotea definitiv æi pe vecie unitã

Basarabia cu România.

A fost primul pas pe drumul constituirii

României Mari.

Pentru susåinerea miæcãrii de formare

a statului naåional au pledat æi românii

din afara åãrii. A fost impresionantã

acåiunea celor din SUA, în frunte cu

preoåii Vasile Stoica æi Ioan Moåa. Ei s-au

bazat pe sensibilitatea spiritului american,

deoarece în armata SUA, care luptase în

rãzboi, fuseserã înrolaåi 32.000 pânã la

35.000 români stabiliåi peste

ocean. Nici un alt popor din

Europa nu trimisese atâåia fii

ai sãi pe front sub steagul

american.

La 15 septembrie 1918,

în New York, la Carnegie

Hall, s-a åinut o întrunire

organizatã de USRA

(Asociaåia Românilor

din Statele Unite ale

Americii). Au participat

4.000 de persoane. Alãturi

de români au venit cehi,

slovaci, poloni, iugoslavi.

Totodatã, au fost prezente

personalitãåi ale vieåii

publice æi politice din SUA.

Toåi participanåii au cerut

preæedintelui american

Woodrow Thomas Wilson

sã accepte dezmembrarea

Imperiului Habsburgic.

Rãspunsul lui a fost clar:

considera imperiul o

“rablã ruginitã”, deci nu-l

mai susåinea.

Evenimentele s-au

precipitat. Puterile Centrale

au început sã capituleze

una dupã alta. La 3/16 octombrie

1918, împãratul Carol a încercat sã

salveze Imperiul Austro-Ungar. Atunci

a publicat manifestul de federalizare al

statului. Reacåia a fost imediatã. La 6/17

octombrie 1918, la Iaæi, reprezentanåii

Bucovinei au dezavuat actul imperial.

La 11/24 octombrie 1918, la Cernãuåi,

Sextil Puæcariu a publicat manifestul

„Ce vrem”. Acest intelectual de mare

clasã æi renume a cerut unirea Bucovinei

cu România. În aceeaæi zi, la 11/24

octombrie 1918, la Oradea, românii

din Transilvania au respins æi ei actul

imperial. Vroiau independenåã æi nu

federalizarea imperiului. Câteva zile mai

târziu, la 18/31 octombrie 1918, în cadrul

parlamentului de la Budapesta, deputatul

român Alexandru Vaida-Voievod a

citit un act programatic în care cerea

independenåa Transilvaniei în sens lãrgit

æi unirea cu România. Cuvintele lui au

fost întrerupte de vociferãrile, insultele æi

huiduielile deputaåilor naåionaliæti nobili

maghiari.

Românii nu au fost impresionaåi de

aceste violenåe nejustificate. La 15/28

noiembrie 1918, la Cernãuåi, în marea

salã sinodalã a palatului metropolitan

7


s-au întrunit deputaåii care au proclamat

prin proprie voinåã liberã unirea cu

România. Imediat s-a format un comitet

executiv cu rost de guvern provizoriu. În

fruntea lui era Iancu Flodor.

A fost a doua etapã în marele proces

desfãæurat în anul 1918. În Transilvania

aveau loc evenimente paralele cu cele

ale românilor din Bucovina. În absenåa

autoritãåilor imperiale, dispãrute în

neant, s-au format consilii naåionale

româneæti care conduceau toate

autoritãåile. Era firesc. Statisticile oficiale

maghiare aratã cã în Transilvania erau

5.114.124 de locuitori, din

care 2.930.120 români,

1.305.753 unguri, 539.418

germani etc. Evident, era o

superioritate a românilor care

justifica preluarea conducerii

Transilvaniei. Era absolut

normal deoarece pentru

unirea cu o regiune trebuie

îndeplinite douã condiåii: 1.

superioritatea demograficã

din punct de vedere etnic; 2.

argumentaåia istorico-juridicã

pentru stãpânirea regiunii respective.

În Transilvania românii îndeplineau

ambele condiåii. Ca urmare, voinåa

lor era un act de drept în faåa întregii

omeniri. Pentru exprimarea æi dovedirea

acestei voinåe, Consiliul Central Naåional

Român a convocat la 1 decembrie 1918,

la Alba Iulia, Marea Întrunire a celor

1.228 de Delegaåi ai tuturor etniilor din

Transilvania. Deæi era ger, un început

de iarnã friguroasã, oamenii au început

sã vinã la Alba Iulia încã din ziua de

27 noiembrie 1918. Voiau sã asiste la

întrunirea deputaåilor, mai ales cã în

timpul rãzboiului pentru unire fiecare

familie de români jertfise cel puåin un

membru al ei. Au sosit în preajma sãlii

Cazinoului Ofiåerilor din Alba, locul

desfãæurãrii lucrãrilor adunãrii deputaåilor,

peste 100.000 de oameni.

8

În dimineaåa zilei de 1 Decembrie

1918, o zi luminoasã, cu un cer albastru

de cristal, au început lucrãrile adunãrii

sub preæedinåia lui Gheorghe Pop de

Bãseæti æi a episcopilor Ioan I. Papp æi

Demetriu Radu.

În unanimitate s-a votat unirea cu

România.

S-a decis, la 2 decembrie 1918,

ca, pânã la preluarea puterii de cãtre

Regatul Român, sã fie format Marele

Sfat æi Consiliul Dirigent, cu rol de

guvern. În fruntea lui a fost ales avocatul

transilvãnean Iuliu Maniu. Toate

minoritãåile conlocuitoare au aprobat

actul de la 1 decembrie 1918. Astfel,

la 8 ianuarie 1919, la Mediaæ, Consiliul

Central al Saæilor æi Consiliul Naåional al

Saæilor au salutat Unirea. La 10 august

1919, la Timiæoara, Adunarea Ævabilor s-a

declarat întru totul de acord cu Unirea.

În aprilie 1919 maghiarii, prin ziarul “Uj

Villág”, apãrut la Sibiu, au susåinut “vrem

sã ne încadrãm în noua formã de stat”.

În fine, la 27 septembrie 1919, åiganii

întruniåi la Târnãveni, într-un manifest

scris într-o frumoasã limbã româneascã,

au declarat cã atât ei cât æi urmaæii lor

vor fi cei mai credincioæi cetãåeni ai

României Mari.

O delegaåie specialã formatã din

Miron Cristea, Iuliu Hossu, Al. Vaida-

Voievod æi Vasile Goldiæ a prezentat æi

comunicat actul unirii regelui Ferdinand,

la 12 – 13 decembrie 1918, la Bucureæti.

Regele a rãspuns: “În numele românilor

din Vechiul Regat, din Basarabia æi

Bucovina, astãzi uniåi, cu profundã

recunoætinåã primesc hotãrârea fraåilor

noætri de peste Carpaåi de a sãvâræi

unitatea naåionalã a tuturor românilor”.

Practic, rãzboiul fusese o revoluåie

naåionalã a întregului popor român.

Crease o åarã cu o suprafaåã de 316.132

km², cu o populaåie de 17.343.549 de

oameni, ce cuprindea între hotarele sale

æi România antebelicã, având numai

137.908 km² æi 7.904.404 locuitori.

Cifrele reprezintã

o rãsturnare a

situaåiei anterioare:

prin destrãmarea

imperiilor-închisori

ale naåiunilor,

apãruse cel mai

mare, mai populat

æi mai bogat stat din

sud estul Europei.

Conferinåa de

pace care a format

sistemul Versailles

– Washington a permis æi impus o

singurã concluzie: marile puteri au

fost obligate sã se supunã voinåei

popoarelor, sã recunoascã noile hãråi

ale mapamondului.

Prin actul de la 1 decembrie, al treilea

din anul 1918, se încheie æi ultima etapã

în formarea statului naåional România

Mare. Acea zi a marcat astfel o luptã

îndelungatã a cãrturarilor, patrioåilor æi a

oamenilor simpli care simåeau româneæte.

În concluzie, pot rãspunde la întrebarea

pusã la începutul acestor rânduri. Pentru

orice român, acea zi memorabilã de

la Alba Iulia constituie o sãrbãtoare

care va fi perenã, reamintind tuturor

limitele spaåiului pentru care au luptat

strãbunii noætri æi pentru care se cuvine

ca generaåia actualã æi cele viitoare sã nu

înceteze a se strãdui sã-l refacã.

û


PILULE ISTORICE

Radu Ætefan VERGATTI

Lunile noiembrie æi decembrie 2007

• 1 noiembrie 1922. Ultimul sultan

al Sublimei Poråi (Imperiul Otoman),

Mehmed al VI-lea, abdicã.

• 1 noiembrie 1993. A luat fiinåã

Uniunea Europeanã, ca urmare a

Tratatului de la Maastricht.

• 2 noiembrie 1918. Ungaria æi-a

proclamant independenåa de stat.

• 3 noiembrie 1918. Padova.

Imperiul Austro-Ungar a capitulat

necondiåionat în faåa Antantei.

• 3 noiembrie 1918. Kiel. Marinarii

din flota militarã germanã s-au revoltat

împotriva ordinului de a ieæi în larg

pentru a lupta pânã la victorie sau

moarte.

• 4 noiembrie 1956. Ungaria, unde

se desfãæura revoluåia popularã, a fost

cotropitã de tancurile æi trupele de

represiune venite din URSS.

• 7 noiembrie 1917. Petrograd.

Partidul Comunist (bolæevic) condus

de Vladimir Ilici Ulianov-Lenin a dat

o loviturã de palat prin care a preluat

puterea politicã în Rusia; evenimentul a

fost numit de comuniæti Marea revoluåie

socialistã.

• 8 noiembrie 1946. Manifestaåie

anticomunistã în Bucureæti.

• 10 noiembrie 1918. Armatele

române remobilizate, sub comanda

generalului Berthelot, au trecut

Dunãrea.

11 noiembrie 1918. Compiègne.

Imperiul German a capitulat în faåa

Antantei.

• 30 noiembrie 1938. Lângã satul

Tâncãbeæti a fost asasinat Corneliu Zelea

Codreanu.

• 1 decembrie 1918. Alba Iulia. A

avut loc Marea Adunare Popularã, unde

populaåia românã din fostul Imperiu

Austro-Ungar a decis prin voinåa ei

liberã, fãrã nici o constrângere, sã se

uneascã cu România.

• 2 decembrie 1918. Alba Iulia.

S-a format Consiliul Dirigent, cu sediul

la Sibiu. Avea caracter de guvern

provizoriu; preæedinte æi ministru de

interne a fost Iuliu Maniu.

• 4 decembrie 1940. Berlin. Acord

economic româno-german cu o duratã

• 8 noiembrie 1917.

Petrograd (foto sus æi dreapta).

S-au deschis lucrãrile celui deal

doilea Congres al sovietelor,

soldaåilor, muncitorilor æi åãranilor;

în cadrul lui, Lenin a anunåat cã

puterea a fost preluatã de comuniæti;

cu acelaæi prilej, Lenin a promulgat

douã decrete de mare importanåã:

Decretul asupra pãcii æi Decretul

asupra pãmântului; pentru România

consecinåele revoluåiei au fost

nefaste, cãci armata rusã s-a retras în

plin rãzboi mondial, iar åara noastrã

a fost ocupatã de trupele Puterilor

Centrale (Germania, Austro-

Ungaria, Bulgaria, Turcia).

û

• 15 noiembrie 1918. Cernãuåi.

Consiliul Naåional Român din Bucovina,

în întrunirea åinutã în Sala Sinodalã

din oraæ, a decis unirea Bucovinei cu

România.

• 17 noiembrie 1918. Arad.

Reprezentanåii P.N.R. æi ai P.S.D., sub

preæedinåia lui Ætefan Cicio-Pop, au

discutat proiectul în 8 puncte alcãtuit

de Vasile Goldiæ, Ætefan Cicio-Pop æi

Ion Suciu, privind unirea Transilvaniei

cu România.

de 10 ani.

• 7 decembrie 1941. Pearl

Harbour. Imperiul Nipon a atacat baza

militarã a SUA (foto sus); imediat apoi,

ambasadorul japonez la Washington a

declarat rãzboi Statelor Unite.

11 decembrie 1941. România a

declarat rãzboi SUA.

• 18 decembrie 1944. Unitãåi ale

Armatei a IV-a Românã au pãtruns pe

teritoriul Cehoslovaciei, contribuind la

eliberarea acestei åãri.

• 18 decembrie 1944.

Bucureæti. S-a promulgat

Decretul-Lege pentru

abrogarea legislaåiei rasiale.

• 21-22 decembrie

1989. În toatã åara au

fost rãsturnate autoritãåile

comuniste; puterea politicã

a fost preluatã de foråele

democratice.

• 30 decembrie 1947.

Bucureæti. Regele Mihai I a

fost silit sã abdice de cãtre

Petru Groza (prim ministru)

æi Gh. Gheorghiu-Dej

(secretar general al P.C.R.).

România era transformatã,

prin foråã, în republicã.

9


Ziua naåionalã,

sãrbãtoritã la IGPF

PERFOR

cam

1 Decembrie reprezintã pentru

români un moment de mare solemnitate

æi profundã emoåie. Este Ziua Sfântã în

care, la Alba-Iulia, s-a încheiat procesul

de formare a României Mari æi care,

ulterior, a fost proclamatã Sãrbãtoare

Naåionalã a României. Acum, când s-au

împlinit 89 de ani de la Marea Unire,

la sediul IGPF, profesorul univ. dr.

Mihail Diaconescu a reuæit sã

insufle poliåiætilor de frontierã

trãirile ce au precedat Marele

Eveniment de la 1 decembrie

1918, iar artista Maria Stroia,

membrã a Ansamblului

Cultural „Ciocârlia” al

MIRA, a expus colecåia

personalã de costume

populare româneæti,

pe fundalul muzicii

tradiåionale.

Profesorul Diaconescu

a åinut sã sublinieze cã

cetãåenii trebuie sã fie

recunoscãtori pentru ordinea

asiguratã de poliåiæti æi ne-a

felicitat pentru modul în care

înåelegem sã slujim naåiunea

românã æi åara. În finalul expunerii,

domnia sa æi-a prezentat romanul

„Sacrificiul”, dedicat Mãrii Uniri, o

documentare extrem de minuåioasã de la

evenimentele care au dus la reîntregirea

neamului românesc la personalitãåile de

primã mãrime ale vremii.

În cadrul acestei mari sãrbãtori

au fost înmânate diplome de merit æi

10

plachete aniversare de cãtre adjunctul

inspectorului general al PFR, comisaræef

Mihail Lungu, sportivilor care au

reprezentat cu onoare instituåia noastrã la

Campionatele Mondiale æi Europene de

kick-box, free-fight æi uni-fight, dupã cum

urmeazã: subinspector Iulian Albãceanu

- multiplu campion mondial æi

european, subinspector Iulian

Gheba - multimplu campion

mondial european,

agent Mãdãlin Scãpãu

- vicecampion mondial

æi european, agent

Adrian Casian - locul I

la Cupa Internaåionalã

a Poliåiætilor, toåi din

cadrul IJPF Tulcea æi

agent Marius Tãtar

de la IJPF Arad care

a obåinut locul I la

Open-ul Armeniei.

Pentru sprijinul

constant acordat

sportivilor tulceni,

cu aceastã ocazie,

inspectorul-æef al IJPF

Tulcea, comisarul-æef

Cristian Rogojeanu, a primit

o plachetã de mulåumire din

partea sportivilor tulceni æi o

diplomã cu primul dan de free-fight. În

final a fost organizatã o masã festivã cu

specific românesc, la care a fost invitat

întreg personalul IGPF.

Gabriel CRÃCIUN

Inspectoratul Judeåean al Poliåiei

de Frontierã Tulcea, prin luptãtorii sãi,

îæi aduce contribuåia la recunoaæterea

performanåelor sportive româneæti în

lume.

IULIAN ALBÃCEANU – prima întâlnire

cu sporturile de contact a avut-o la 17

ani, când a început sã practice ju jutzu.

De atunci æi-a îmbunãtãåit tehnica prin

practicarea mai multor stiluri: KICK-BOX,

KEMPO, WU SHU, THAI BOX, PRIDE.

Este multiplu campion european æi

mondial la KICK-BOX, KEMPO, în urma

concursurilor câætigate în Germania,

Japonia, Turcia, Ungaria, Elveåia etc. Dea

lungul carierei, æi-a adjudecat trei titluri

mondiale æi douã europene, în alte trei

cazuri clasându-se pe locul secund. La

numai 29 de ani este maestru FREE-FIGHT

(7 dan), KICK-BOX (6 dan), JU JUTSU (3

dan), SHI DOKAN (1 dan).

În anul 2003 participã pentru prima

datã la un campionat mondial de kempo

în Bucureæti, unde se claseazã pe locul al

II-lea. În acelaæi an, la Kiev, pierde titlul

de campion mondial la UNIFIGHT în faåa

lui Martinenko Ilian, clasându-se pe locul

secund.

În urmãtorul an, poliåistul de frontierã

câætigã o medalie de aur la campionatul

mondial de KEMPO din Geneva, un titlu

continental de PRIDE în Ungaria æi douã

medalii de aur la galele din Japonia æi

Franåa. În anul 2006 participã la turneul

din America, unde disputã trei meciuri

æi obåine tot atâtea victorii. Anul acesta a

câætigat aur la Erevan în stilul SHI DOKAN

æi a devenit campion mondial la Ankara în

KICK BOX.

Preferã luptele în PRIDE, unde este

acceptat orice sportiv, indiferent de stilul

practicat sau de æcoala de unde provine æi

unde sunt restricåionate doar loviturile în

coloana vertebralã, ceafã æi sub centurã.

Considerã cã acest stil va domina în câåiva

ani competiåiile mondiale de gen, situânduse

deja în topul preferinåelor americanilor

æi japonezilor.

„AEGYSSUS FRONTIERA TULCEA”

Iulian Albãceanu este antrenorul

echipei de KICK BOX „Aegyssus Frontiera

Tulcea”. De-a lungul carierei a antrenat

mai mult de 200 de sportivi, satisfacåiile

cele mai mari fiindu-i aduse tot de colegii

de muncã: MÃDÃLIN SCÃPÃU æi IULIAN

GHEBA, dar æi de OCTAVIAN PÂRÂU, cu

care a câætigat anul acesta aurul la Karsehir,

în Turcia, în cadrul Cupei mondiale

û


MANÅÃ la IJPF Tulcea - multipli

pioni europeni æi mondiali

de WK1-KICK BOX. Tot atunci, i-a fost

recunoscutã o datã în plus munca, talentul

æi, nu în ultimul rând, spiritul de organizare,

fiind ales vicepreæedinte WASKO .

Despre colegii antrenaåi de el, la

rândul lor mari campioni europeni æi

mondiali, vorbeæte cu mândrie, titlurile lor

reflectând o parte din munca lui. Ambii

sunt poliåiæti de frontierã æi membri valoroæi

ai reprezentativei României la astfel

de competiåii.

La campionatele europene

æi mondiale participã, de regulã,

împreunã cu cel cu care se întâlneæte

cel mai des în ring pentru disputarea

unui titlu, Mãdãlin Scãpãu. Acesta,

la cei 22 de ani ai sãi, este maestru

JU JUTSU (2 dan), având în palmares

douã medalii de aur în kempo

câætigate la Campionatul mondial

de la Bucureæti æi la Campionatul

european de la Bratislava, precum

æi douã medalii de argint obåinute

la Campionatele mondiale de la

Geneva (2005) æi Ankara (2007).

În ceea ce-l priveæte pe IULIAN

GHEBA performanåele vorbesc de la

sine. Este maestru JU JUTZU (3 dan)

æi SHI DOKAN (1 dan), campion

mondial la Geneva în anul 2005

în KEMPO æi câætigãtor al Galei

desfãæurate în acelaæi an la Sfântu

Gheorghe ( România vs. Japonia)

Poliåistul de frontierã deåine æi un titlu

de vicecampion mondial la UNI FIGHT

(Kiev 2002), o medalie de argint æi una de

bronz câætigate la campionatele mondiale

de kempo desfãæurate în Ungaria æi

România (2003).

Anul trecut a participat la turneul din

America, unde a câætigat douã din cele

û

trei meciuri disputate. În anul 2007 câætigã

titlul de vicecampion mondial la Turneul

Internaåional de la Erevan (2007 ).

Recent, în palmaresul poliåiætilor de

frontierã tulceni au fost adãugate noi

titluri.

Astfel, la Festivalul Internaåional de Arte

Maråiale care s-a desfãæurat la Nurenberg-

Germania æi care a reunit æapte åãri

europene printre care æi România, „Aegysus

Frontiera Tulcea” a fost reprezentatã

de subinspector Iulian Albãceanu æi de

subinspector Iulian Gheba.

Concursul s-a desfãæurat în stilul seibudokai,

pe douã categorii de greutate:

75 kg æi 85 kg. La categoria +85 kg,

Iulian Gheba s-a clasat pe primul loc, iar

la categoria +75 kg Iulian Albãceanu a

obåinut locul II.

Câteva zile mai târziu, în perioada

23-25 noiembrie, la Kutahya, în Turcia,

a avut loc Cupa Mondialã de WK1,

organizatã sub egida WASKO, care a

reunit în concurs 12 åãri. România a

participat cu o delegaåie de patru luptãtori,

antrenaåi de subinspectorul Iulian Gheba.

Întreaga activitate a fost coordonatã

de preæedintele reprezentativei

române, vicepreæedintele Federaåiei

WFFO æi membru în staful WASKOsubinspectorul

Nicolae Iulian

Albãceanu. Concursul s-a desfãæurat

în douã versiuni - full kontact æi low

kick.

La categoria +81 kg, colegul

nostru, agentul Mãdãlin Scãpãu, a

obåinut titlul de campion mondial,

fiind declarat cel mai tehnic luptãtor

din concurs. La aceeaæi categorie,

tulceanul Octavian Pârâu a obåinut

locul II în low-kick æi locul III în

full-kontact.

La categoria +85 kg, agentul

Adrian Casian s-a clasat pe locul III

în ambele stiluri de luptã.

Aceste trofee se adaugã celor

obåinute la Erevan (loc II) la Openul

Armeniei æi Constanåa (loc I) la

Cupa Internaåionalã a Poliåiætilor la

Unifight.

La categoria +91 kg, agentul Marius

Tãtar din cadrul IJPF Arad a obåinut primul

loc atât în full-kontact cât æi în low kick; de

asemenea, este multiplu campion mondial

de Shotokan, Kempo æi Unifight.

Natalia AGIHIOLEAN

11


Noua organizare a Inspectoratului General

al Poliåiei de Frontierã

Urmare a deciziei

conducerii MIRA privind

reanalizarea prioritãåilor æi

obiectivelor pe care Poliåia

de Frontierã Românã æi le-a

propus, la nivelul conducerii

IGPF a fost luatã în considerare

efectuarea unor modificãri

organizatorice, în primã

urgenåã, pentru întãrirea

structurii în perioada de postaderare

la Uniunea Europeanã

æi pregãtire a îndeplinirii

recomandãrilor privitoare la

aderarea la spaåiul Schengen.

În acest sens, prin Ordinul

ministrului internelor æi reformei

administrative nr. I/0605 din

08.11.2007, cu intrare în vigoare la

data de 15.11.2007, s-au aprobat

urmãtoarele:

1. Înfiinåarea Direcåiei Management

Naval, ca unitate de specialitate

în cadrul inspectoratului general,

care are în compunere urmãtoarele

structuri:

• Serviciul Supraveghere æi Control

Naval, care preia Compartimentul

Supraveghere frontiera albastrã din

cadrul Serviciului Supraveghere æi

Controlul Trecerii Frontierei / Direcåia

de Combatere a Migraåiei Ilegale;

• Serviciul Tactici Navale, Reguli

de Navigaåie, Specializare, Atestare

Personal de Marinã;

• Serviciul Asigurare Tehnicã de

Marinã;

• Compartimentul Secretariat æi

Documente clasificate.

2. Transformarea compartimentului

Financiar în Direcåia

Buget - Contabilitate, care va avea în

compunere urmãtoarele structuri:

• Serviciul Buget æi Situaåii

Financiare;

• Serviciul Decontãri æi Execuåie

Buget Propriu;

• Serviciul Derulãri Contracte æi

Metodologie.

3.Transformarea Biroului Analizã

Risc în Serviciu.

4. Înfiinåarea Serviciului

Presã æi Comunicare, subordonat

nemijlocit inspectorului general,

care va avea în compunere:

Biroul de Presã, Redacåia revistei

Frontiera æi Compartimentul

Suport tehnic multimedia.

5. Înfiinåarea compartimentelor:

Protecåia informaåiilor clasificate

NATO æi UE æi Protecåia datelor

cu caracter personal în cadrul

Serviciului Cabinet æi Relaåii

Publice din inspectoratul general.

6. Desfiinåarea Biroului

Personal subordonat nemijlocit

inspectoratului general æi

redistribuirea posturilor în cadrul

Direcåiei Management Resurse

Umane.

7. Înfiinåarea Biroului

Supraveghere æi Control Naval la

Inspectoratele Judeåene ale Poliåiei

de Frontierã: Mehedinåi, Giurgiu,

Galaåi, Tulcea, Constanåa æi a

Compartimentului Supraveghere

æi Control Naval la Inspectoratele

Judeåene ale Poliåiei de Frontierã:

Caraæ-Severin, Dolj, Olt, Teleorman,

Cãlãraæi, lalomiåa, Brãila.

Posturile necesare înfiinåãrii

birourilor/compartimentelor sunt

asigurate prin redistribuire din

actualele prevederi de state ale

inspectoratelor judeåene în cadrul

cãrora se înfiinåeazã, indiferent dacã

sunt încadrate sau nu, în funcåie de

pregãtirea ocupantului postului.

8. Trecerea componentei navale

maritime de la Sectorul P.F. Sulina/

IJPF Tulcea la IJPF Constanåa.

9. Schimbarea denumirii

Inspectoratului Judeåean al

Poliåiei de Frontierã Naval

Tulcea în Inspectorat Judeåean al

Poliåiei de Frontierã Tulcea - în

scopul uniformizãrii denumirilor

inspectoratelor

judeåene.

10. Înfiinåarea Catedrei de Marinã

la Æcoala de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului P.F.

Constanåa pentru asigurarea pregãtirii

æi perfecåionãrii personalului care

exploateazã mijloacele de mobilitate

navalã, la specificul maritim.

11. Înfiinåarea Centrului

de Supraveghere æi Controlul

Trecerii Frontierei Aeroporturi

Bucureæti - Otopeni, subordonatã

nemijlocit IGPF, care va coordona

unitar activitãåile de control al

trecerii frontierei æi combatere

a infracåionalitãåii la nivelul

aeroporturilor internaåionale care

deservesc capitala României.

12

û


ADJUNCT

AL INSPECTORULUI

GENERAL

DIRECÅIA

DE COMBATERE A

MIGRAÅIEI ILEGALE

SERVICIUL

DE SUPRAVEGHERE ÆI

CONTROLUL TRECERII

FRONTIEREI

SERVICIUL

DE COMBATERE A

MIGRAÅIEI ILEGALE

SERVICIUL

DE COMBATERE A

TRAFICULUI DE PERSOANE

SERVICIUL

CRIMINALISTIC

O R G A N I G R A M A

INSPECTORATULUI GENERAL AL POLIÅIEI DE FRONTIERÃ (01.12.2007)

INSPECTOR GENERAL

U.M.P. – DIRECÅIA DE IMPLEMENTARE A SISTEMULUI

INTEGRAT DE SECURITATE A FRONTIEREI

SERVICIUL

SUPORT PROGRAM

SERVICIUL

TEHNIC

SERVICIUL

ECHIPAMENTE FURNIZATE

DE GUVERN

SERVICIUL

COMERCIAL

SECRETARIAT ÆI

DOCUMENTE CLASIFICATE

ADJUNCT

AL INSPECTORULUI

GENERAL

ADJUNCT

AL INSPECTORULUI

GENERAL

SERVICIUL

ORGANIZARE, PLANIFICARE

MISIUNI ÆI RESURSE

SERVICIUL

CABINET

ÆI RELAÅII PUBLICE

DIRECÅIA

DE COMBATERE A

INFRACÅIONALITÃÅII

TRANSFRONTALIERE

SERVICIUL

DE COMBATERE A

INFRACÅIONALITÃÅII

TRANSFRONTALIERE

DIRECÅIA

MANAGEMENT

NAVAL

SERVICIUL

SUPRAVEGHERE ÆI

CONTROL NAVAL

DIRECÅIA

MANAGEMENT

LOGISTIC

SERVICIUL TEHNIC

DIRECÅIA

MANAGEMENT RESURSE

UMANE

SERVICIUL

SELECÅIONARE, ÎNCADRARE

ÆI PROMOVARE PERSONAL

DIRECÅIA

AFACERI EUROPENE

ÆI RELAÅII INTERNAÅIONALE

SERVICIUL

PROGRAME

DIRECÅIA

BUGET - CONTABILITATE

SERVICIUL

BUGET ÆI

SITUAÅII FINANCIARE

SERVICIUL

PRESÃ ÆI COMUNICARE

BIROUL

DE PRESÃ

REDACÅIA

REVISTEI FRONTIERA

SERVICIUL

DE COMBATERE A

TRAFICULUI DE

SUBSTANÅE INTERZISE

SERVICIUL TACTICI NAVALE,

REGULI DE NAVIGAÅIE,

SPECIALIZARE

ATESTARE PERSONAL

DE MARINÃ

SERVICIUL

ADMINISTRAREA

PATRIMONIULUI

IMOBILIAR

SERVICIUL

FORMARE ÆI PREGÃTIRE

CONTINUÃ

SERVICIUL

RELAÅII INTERNAÅIONALE,

ACORDURI ÆI PROTOCOL

SERVICIUL

DECONTÃRI ÆI EXECUÅIE

BUGET PROPRIU

SUPORT TEHNIC

MULTIMEDIA

SERVICIUL

CERCETÃRI PENALE

SERVICIUL

ASIGURARE TEHNICÃ

DE MARINÃ

BIROUL

INTENDENÅÃ

PSIHO-SOCIOLOGIE

BIROUL

TRADUCERI ÆI TRANSLAÅIE

SERVICIUL

DERULÃRI CONTRACTE ÆI

METODOLOGIE

SERVICIUL JURIDIC

SERVICIUL

ANALIZÃ DE RISC

SECRETARIAT

ÆI DOCUMENTE

CLASIFICATE

BIROUL

MARKETING-ACHIZIÅII

ÆI PLANIFICARE

LOGISTICÃ

Structuri centrale, de specialitate, cu competenåã teritorialã pentru întreaga zonã de responsabilitate

a PFR: •Centrul de Comunicaåii æi Tehnologia Informaåiei; •Serviciul Dispecerat; •Serviciul Acåiuni

Speciale æi Intervenåie; •Serviciul Evidenåã Operativã; •Biroul Inspecåia Muncii, Protecåia Mediului æi

Supraveghere Tehnicã;

Structuri subordonate IGPF: •Centrul de Supraveghere æi Controlul Trecerii Frontierei Aeroporturi

Bucureæti - Otopeni; •Serviciul Administrativ; •Centrul Medical nr. 3 Bucureæti - Poliåie de Frontierã

SERVICIUL CONTROL

ANALIZÃ, STATISTICÃ ÆI

EVALUARE


Program pentru îmbunãtãåirea

managementului în PFR

În perioada 5-9 noiembrie a.c., au

avut loc la Æcoala Poliåiei de Frontierã

de la Iaæi primele trei sãptãmâni de

activitãåi intense ale Grupului de

Lucru al Formatorilor Cheie pentru

programul de îmbunãtãåire a abilitãåilor

de management. Cei zece formatori sunt

profesori selectaåi de la cele æase æcoli

ale Poliåiei de Frontierã Române. La

început, aceæti formatori vor instrui cu

asistenåa experåilor cheie ai proiectului,

dnii. Maurice Enfrun æi Ionel Chera,

managerii de nivel mediu ai PFR

– æefi de inspectorate judeåene, æefi

PPF aeroportuare, 82 æefi de sectoare

æi 50 æefi de turã în aspecte legate de

abilitãåile de management. Mai apoi, cei

50 æefi de turã care au fost formaåi ca

formatori vor continua sã îæi pregãteascã

colegii.

În perioada de implementare,

managerii de nivel mediu vor fi instruiåi

timp de trei zile, începând cu luna

februarie, æi vor fi urmaåi de æefii de

turã, care vor beneficia de un curs de

opt zile.

Maurice æi Ionel lucreazã cu

formatorii cheie æi cu membrii Grupului

de Lucru pentru Managementul

Schimbãrii pentru a se asigura cã

activitatea se concentreazã asupra celor

14

F

E

E

D

B

A

C

K

Conceperea unor studii de caz

Aæteptãm comentariile, întrebãrile

æi sugestiile dvs. cu privire la

începerea proiectului nostru,

precum æi ideile dvs. cu privire

la schimbãrile care se produc în

prezent sau care aåi dori sã fie

implementate pe viitor.

Vã rugãm sã ne trimiteåi sugestiile

dvs. prin email sau fax.

mai relevante subiecte pentru PFR

în acest moment de dezvoltare.

Câteva dintre subiectele asupra

cãrora se lucreazã:

• Managementul activitãåilor

într-un mediu de lucru în

schimbare

• Managementul oamenilor

æi al echipelor

• Managementul timpului æi

delegarea

• Planificarea personalului, inclusiv

fiæele de post

• Managementul echipei æi

dezvoltarea

• Soluåionarea problemelor æi

conflictelor

• Managementul informaåiilor.

Maurice a explicat importanåa

diseminãrii unei culturi comune

æi a unor standarde uniforme

de management al afacerilor

în rândurile personalului de

management al PFR. Direcåia

de Management al

Resurselor Umane

intenåioneazã sã facã

acest program obligatoriu

pentru toåi angajaåii PFR

care aplicã pentru un

post de æef de turã sau æef de

sector. Ca atare, acest program

ar trebui sã expunã beneficiarii

unor abilitãåi de management

consistente, recunoscute la nivel

internaåional, relevante fiecãrui

nivel de responsabilitate.

Un formator cheie rezumã

sugestiile grupului sãu în ceea

ce priveæte cele trei zile de

program pentru æefii de sector:

PFR a cunoscut recent multe

schimbãri æi aceastã tendinåã

va creæte æi mai mult. Managementul

schimbãrii este o prioritate. Pentru

æefii de sectoare, aspecte cum

ar fi managementul activitãåilor,

managementul echipei, managementul

comunicãrii æi informaåiilor, abilitãåi

Proiect Phare UE,

„Elaborarea æi implementarea Strategiei de

schimbare æi dezvoltare organizaåionalã

pentru Poliåia de Frontierã Românã”.

Email: cristina.vasile@ sofreco.ro

Fax: +40 (0) 31 410 94 44

Sediu. Blvd. Corneliu Coposu nr. 4, Et 5,

Apt. 48, Bucureæti.

Formatorii cheie, lucrând cu experåii proiectului

personale legate de luarea deciziei

æi delegare sunt, de asemenea, foarte

importante.

Un alt participant comenteazã: pânã

acum nu a existat un program specific

de management pentru aceste nivele:

æefii de sectoare, æefii de ture. Aceste

categorii reprezintã încã majoritatea

în rândurile angajaåilor PFR æi sunt

însãrcinate cu misiuni operative. Ætim

din experienåã cã aceæti manageri de

linie trebuie sã îndeplineascã multe

sarcini practice de management. Acest

program va ajuta în diseminarea unei

viziuni comune asupra activitãåilor æi

metodelor de management.

Discuåii asupra activitãåilor interactive

Echipa proiectului a fost æocatã

æi întristatã la auzul veætii decesului

directorului adjunct al Æcolii de Agenåi

PFR de la Oradea, Gheorghe Miclãuæ,

un membru de marcã al Grupului de

Lucru al Formatorilor Cheie. Trimitem

pe aceastã cale condoleanåele noastre

prietenilor æi familiei Domniei sale.

Membrii Grupului de Lucru vor

depune æi mai multe eforturi pentru

a atinge obiectivele propuse æi îæi vor

aminti ca de un model de puternicul

angajament personal al colegului lor.

Cristina MARTIN

û


Agenåia FRONTEX se

În contextul general de cooperare

internaåionalã în combaterea criminalitãåii

transfrontaliere æi securizarea frontierelor

externe ale Uniunii Europene, rolul Agenåiei

Europene pentru Gestionarea Cooperãrii

Operative la Frontierele Externe ale Statelor

Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX)

devine din ce în ce mai important, fiind un

furnizor de securitate æi stabilitate pentru

statele membre. Astfel, în baza rezultatelor

obåinute în anul 2007 æi a analizelor de

risc efectuate la nivel european, Comisia

Europeanã a decis întãrirea capacitãåii

operative æi instituåionale a agenåiei printr-o

creætere spectaculoasã de buget pentru 2008,

de aproximativ 140%.

În relaåia dintre Poliåia de Frontierã

Românã æi FRONTEX, principalele

coordonate ale colaborãrii se circumscriu

urmãtoarelor domenii:

• Participarea poliåiætilor de frontierã

români la operaåiunile comune organizate

de cãtre FRONTEX la nivel european, atât pe

frontiera verde, în zonele aeroportuare, cât æi

în bazinul Mãrii Mediterane, cunoscute fiind

problemele create de migraåia ilegalã.

• Participarea Poliåiei de Frontierã

Române la echipele de intervenåie rapidã

constituite la nivel european – RABIT (Rapid

În cadrul geo-politic general, Poliåia

de Frontierã Românã acordã o importanåã

deosebitã relaåiilor de cooperare, cu

structurile corespondente din statele riverane

Mãrii Negre pentru combaterea criminalitãåii

transfrontaliere æi securizarea frontierei

externe a Uniunii Europene. Calitatea de

stat membru UE conferã atât avantaje cât æi

responsabilitãåi.

Contextul general european al cooperãrii

poliåieneæti internaåionale agreeazã

iniåiativele regionale de cooperare, cum

este cea a Forumului de Cooperare la

Marea Neagrã, organism ce se instituie

ca o formã de colaborare a autoritãåilor

de frontierã din statele pãråilor æi anume:

România, Republica Bulgaria, Republica

Turcia, Georgia, Federaåia Rusã æi Ucraina.

Obiectivul acestuia este asigurarea cadrului

general necesar organizãrii reuniunilor

de lucru, dezbaterilor, schimbului de

informaåii æi practici pozitive, precum æi

dezvoltarea ideilor æi principiilor de bazã

ale colaborãrii.

Pentru statuarea cadrului juridic de

suport pentru eficientizarea cooperãrii

poliåieneæti, statele riverane au semnat, la

Burgas, în 24 octombrie 2007, Acordul

de cooperare de la Marea Neagrã dintre

autoritãåile de frontierã/gãrzile de coastã, în

cadrul celei de-a VIII-a reuniuni.

Pentru optimizarea schimbului de

informaåii dintre aceste structuri a fost

û

dezvoltã

Intervention Team).

• Participarea României æi Bulgariei la

Reåeaua Europeanã de Patrulare Maritimã.

• Acordarea de sprijin logistic agenåiei.

• Participarea æi organizarea unor sesiuni

de pregãtire pentru uniformizarea formãrii

æi perfecåionãrii poliåiætilor de frontierã din

structurile statelor membre UE.

• Optimizarea managementului

procedurilor financiare la nivel european în

ceea ce priveæte participarea PFR în cadrul

acåiunilor FRONTEX.

• Participarea activã a conducerii IGPF

la reuniunile Consiliului Director FRONTEX,

forum în cadrul cãruia se creioneazã

liniile directoare de activitate ale agenåiei

æi politicile acesteia în diferite domenii.

Inspectorul general al Poliåiei de Frontierã

Române este membru al Consiliului Director

FRONTEX.

La nivelul IGPF este constituit Punctul

Naåional de Contact FRONTEX, ce reprezintã

interfaåa cooperãrii dintre structurile proprii

æi agenåie.

Datoritã implicãrii deosebit de active

a PFR în cadrul activitãåilor FRONTEX, a

profesionalismului poliåiætilor de frontierã

români, a gradului de armonizare a

Cooperare la Marea Neagrã

înfiinåat Centrul de Coordonare æi Informare

la Marea Neagrã, de la Burgas, Republica

Bulgaria.

Suportul pentru circulaåia

informaåiilor este oferit prin

Sistemul Automat de Schimb

de Date æi Informaåii,

al cãrui soft a fost pus

la dispoziåie de cãtre

Serviciul Federal al

Frontierei din Federaåia

Rusã.

• Cooperarea constã

într-un schimb periodic

æi operativ de date æi

informaåii pe canalele æi

formularele aprobate în

acest scop despre navele

suspecte din Marea Neagrã.

• Periodic se elaboreazã o

listã privind toate navele suspecte ce fac

obiectul monitorizãrii permanente pe timpul

trecerii sau staåionãrii în propriile zone de

competenåã. Lista cuprinde un numãr de

nave cu caracter suspect.

•Statele riverane Mãrii Negre

implementeazã de câte ori este necesar,

conform înåelegerii Æefilor Autoritãåilor de

Frontierã din bazinul Mãrii Negre, informaåii

despre navele cu caracter suspect care

sunt centralizate la Burgas æi ulterior sunt

transmise statelor interesate.

procedurilor de lucru ale PFR cu cele

existente la nivel european, instituåia noastrã

æi-a dobândit un loc deosebit de important în

cadrul agenåiei. Oficialii europeni apreciazã

activitatea PFR de sprijin acordat celorlalte

state ale UE, cât æi pe cea desfãæuratã

pe teritoriul propriu pentru combaterea

migraåiei ilegale, a traficului cu fiinåe

umane æi a criminalitãåii transfrontaliere,

în general.

Ca rãspuns la solicitãrile PFR, în anul

2008, agenåia va implica structurile de

frontierã din România în 16 operaåiuni

comune la frontiera verde (5 organizate

în România), 3 operaåiuni în puncte aeroportuare,

3 exerciåii RABIT (unul organizat în

România), un exerciåiu de patrulare în comun

cu Bulgaria la Marea Neagrã æi continuarea

implicãrii experåilor români în misiunile de

sprijin la Marea Mediteranã. De asemenea,

vor funcåiona la frontierele externe ale UE

din România 4 puncte naåionale focale.

În cadrul reuniunii Consiliului Director

FRONTEX, organizatã la Lisabona, în data de

22 noiembrie 2007, a fost aprobat programul

de lucru al agenåiei pentru anul 2008, care

statueazã toate aceste activitãåi.

Având în vedere globalizarea

criminalitãåii, securitatea UE æi protecåia

frontierelor sale externe sunt atribute ale

statelor membre æi ale organismelor UE

care promoveazã principiile cooperãrii

poliåieneæti internaåionale deoarece

demersurile singulare æi unilaterale nu

pot avea rezultatele necesare combaterii

eficiente a fenomenului infracåional.

Pentru evaluarea capacitãåii de

rãspuns a structurilor de frontierã în faåa

ameninåãrilor determinate de criminalitatea

transfrontalierã, æefii structurilor de profil

au asigurat planificarea æi executarea unor

exerciåii internaåionale, multinaåionale având

ca obiectiv extinderea æi perfecåionarea

cooperãrii æi la nivel practic prin acåiuni

comune cu navele Poliåiilor de Frontierã

æi Gãrzilor de Coastã riverane. Un

exemplu în acest sens îl reprezintã

desfãæurarea în luna septembrie

2007 a exerciåiului bilateral

româno - bulgar „Black Sea

Guard 07”.

Pentru menåinerea

siguranåei în zona Mãrii

Negre, combaterea

t e r o r i s m u l u i

internaåional, traficului

de droguri, de armament,

de materiale radioactive

æi combustibil pe mare,

prevenirea migraåiei ilegale,

a pescuitului ilegal æi a altor

asemenea activitãåi în Marea

Neagrã, între autoritãåile competente

din statele riverane Mãrii Negre s-a hotãrât

dezvoltarea æi întãrirea cooperãrii în vederea

combaterii tuturor formelor infracåionalitãåii

transfrontaliere în zona Mãrii Negre.

România va prelua în 2008 preæedinåia

Forumului de Cooperare la Marea Neagrã,

de la Republica Bulgaria æi va fi implicatã

atât în organizarea unor exerciåii comune

cât æi a unor grupuri de lucru.

Paginã realizatã de

Andreea CÂMPEANU

15


Un nou sediu pentru

Æcoala PF Constanåa

Æcoala de Formare Iniåialã æi Continuã

a Personalului Poliåiei de Frontierã

Constanåa, situatã în aceeaæi curte cu

sediile DPF æi IJPF Constanåa, în Aleea

Zmeurei nr.21, a luat fiinåã la data de

27.06.2001, în baza OUG nr.104/2001,

ca Centru de Instruire æi Perfecåionare.

La 1 noiembrie 2004 denumirea a fost

schimbatã în Centrul de Formare æi

Perfecåionare, iar din data de 1 ianuarie

2006 funcåioneazã sub actuala denumire.

Personalul prevãzut sã-æi desfãæoare

activitatea în cadrul acestei instituåii

a crescut de la 77, în 2004, la 84 în

prezent, din care 18 sunt profesori. Media

de vârstã este de 35 ani æi toate cadrele

didactice au curs de psihopedagogie.

Ca æi organizare, pe catedre æi

discipline de învãåãmânt, în cadrul

acestei instituåii existã Catedra de

pregãtire specificã, Catedra de pregãtire

juridicã, limbi strãine æi ætiinåe socioumane,

Catedra de ordine publicã æi,

din 15 noiembrie a.c., Catedra de Marinã.

Æcoala constãnåeanã a colaborat foarte

bine cu cea din Giurgiu, pentru pregãtirea

de marinã æi demararea activitãåilor la

aceastã catedrã.

Æcoala poate instrui în prezent 120 de

poliåiæti concomitent, dispunând de 45 de

locuri de cazare (25 pentru bãieåi æi 20

pentru fete).

Începând cu 1 octombrie a.c.,

în baza avizului emis de Colegiul

Psihologilor din România æi Centrul de

Psihosociologie al MIRA, în cadrul

æcolii a luat fiinåã Cabinetul de testãri

psihologice în domeniile Psihologiei

Transporturilor æi Psihologiei Aplicate

în Domeniul Securitãåii Naåionale, ca

Punct de lucru pe lângã Centrul de

Psihosociologie al MIRA. Testarea

este gratuitã, existã mai multe

baterii de teste, autorizate, iar ofiåerii

psihologi – doamnele subcomisar

Cristina Florica Iliev æi subinspector

Gabriela Radu precum æi directorul

æcolii, subcomisarul Dumitru Radu - au

atestate de liberã practicã. Nu au existat

fonduri alocate pentru aceastã activitate,

însã cabinetul a luat fiinåã din pasiunea æi

profesionalismul celor care îæi desfãæoarã

aici activitatea. Când i-am întrebat la cât

s-a ridicat investiåia personalã, respectiv

cele æapte staåii de testare, ne-au rãspuns

„ne place ceea ce facem pentru colegii

noætri. Conteazã efectul de breaslã, fãrã

sacrificii nu faci nimic în viaåã”.

De altfel, laboratorul a fost vizitat

de comisarul-æef Valentin Grigoroiu,

directorul Centrului de testãri psihosociale

din cadrul MIRA, care a fost

plãcut impresionat de aceastã realizare.

Directorul instituåiei, subcomisarul

Dumitru Radu, apreciazã cã activitatea

se desfãæoarã în condiåii bune, iar æcoala

are un viitor bine configurat, având în

vedere dispunerea la frontiera externã

a UE æi specificul complex, atât în

supravegherea æi controlul frontierei

de uscat cât æi pe apã

(maritimã æi fluvialã).

Domnia sa ne-a relatat

Directorul Æcolii, subcomisarul Dumitru Radu

cã, de la înfiinåare, au absolvit cursuri de

iniåiere 1.378 de poliåiæti de frontierã, iar

cursuri de perfecåionare 200.

De la numirea actualei echipe

manageriale au fost efectuate vizite de

documentare la structurile operative de la

Ostrov, Bãneasa (IJPF Constanåa), dar æi la

sectoarele PF aparåinând IJPF Tulcea.

În luna mai a acestui an s-a semnat

contractul cu firma GTM Rom Global

SRL din Spania, care a câætigat licitaåia

organizatã pentru reabilitarea unei clãdiri

din localitatea Agigea, fostã unitate

de grãniceri care avea drept misiune

principalã paza ecluzei, fiind dispusã

în apropierea acesteia. Clãdirea a fost

construitã în 1986, însã s-a degradat

de-a lungul timpului. Din 2000 pânã în

iunie 2001 a fost sediu al SPF Agigea.

Din 2003 a rãmas neutilizatã pânã în

septembrie 2007, când a fost preluatã

de æcoalã de la IJPF Constanåa, cea care

a asigurat paza clãdirii în perioada 2003-

2007. În luna septembrie a.c. au început

lucrãrile de reabilitare, diriginte de æantier

fiind numit subcomisarul Dãnuå Rizescu,

ajutat de directorul pentru logisticã,

comisarul-æef Costel Burlacu æi scms.

Gabriel Brânzea.

16

û


Termenul de finalizare a lucrãrilor

la noua locaåie este 31 mai 2008.

Actualul spaåiu util al æcolii

Constanåa are o suprafaåã desfãæuratã

de 1735,76 mp, iar suprafaåa

desfãæuratã a pavilionului principal

al noii locaåii va fi de 2695 mp, plus

10.244 mp de teren. În noul sediu

vor fi amenajate dormitoare conform

normelor europene, dotate cu grup

sanitar propriu, unde vor fi cazaåi câte

doi poliåiæti, bucãtãrie æi linie pentru

servirea mesei. Vor mai fi amenajate

trei laboratoare, dotate cu aparatura

necesarã (limbi strãine, informaticã,

criminalisticã) æi cinci sãli de clasã.

Se mai are în vedere ca un laborator

pentru mijloacele de mobilitate navalã

sã rãmânã în actualul sediu, unde, de

asemenea, va rãmâne æi laboratorul de

testãri psihologice nou înfiinåat, care

deserveæte atât Poliåia de Frontierã cât

æi celelalte structuri MIRA. Împreunã

cu Agenåia Teritorialã de Ordine

Publicã se va încerca dotarea unei

sãli de sport cu aparaturã. De altfel,

trebuie menåionatã buna colaborare a

æcolii cu Direcåia PF æi IJPF Constanåa,

IPJ Constanåa, DGA, SIIPI, Prefecturã

æi Parchet. Nu au existat evenimente

negative rutiere în care sã fie implicat

personalul instituåiei.

Catedra de ordine publicã

- avându-l ca æef pe comisarul-æef

Dorin Tãune - cuprinde disciplinele

Ordine publicã - profesori cms.-æef

Ioan Ætiop æi insp. Camelia Papazicu,

Instrucåia tragerii cu armamentul din

înzestrare – profesor cms.-æef Dorin

Tãune æi Educaåie fizicã – profesori

cms. Vergil Ilie æi scms. Viorica

Lupaæcu. Din discuåiile cu aceætia a

rezultat cã se aæteaptã o mai bunã

dotare, pentru creæterea eficienåei,

spre exemplu un poligon automatizat

æi o salã de sport modernã. În prezent,

datoritã bunei relaåii dintre directorul

Æcolii æi conducerile IPJ Constanåa

æi Academiei Navale „Mircea cel

Bãtrân”, tragerile se desfãæoarã

în poligoane aparåinând acestor

structuri, în poligonul Midia sau într-

û

OMUL SFINÅEÆTE LOCUL

Un director care apreciazã oamenii

æi atitudinea profesionistã

Interviu realizat cu directorul Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Constanåa, subcomisar

de poliåie Dumitru Radu

- Domnule director, ce principii vã

guverneazã activitatea profesionalã?

- Integritatea, în sensul plin al cuvântului,

dar æi în sensul unui profund simå al

responsabilitãåii pentru misiunea Æcolii.

Premisa fundamentalã este cã întotdeauna mai

este ceva de învãåat. Principiul obiectivelor

care pot fi æi trebuie sã fie atinse, dacã

reuæesc sã le imaginez. Întotdeauna plec de la

obiective - refuz sã încep cu restricåiile - abia

apoi construiesc strategia æi detaliile.

- Ce calitãåi personale v-au dus spre

performanåa profesionalã?

- O gândire pozitivã. Mã automotivez, sunt

un self - starter, destul de creativ æi flexibil, am

puåine rutine. Munca de poliåist m-a învãåat

abordarea structuratã a problemelor æi a

adãugat spiritului sintetic nativ abilitatea de

a analiza rapid detaliile æi a le reintegra apoi

în tot. Am tendinåa de a redefini problemele,

nu iau nimic de-a gata, pregândit, calitate

esenåialã în management. Dacã latura

analiticã se poate învãåa, cea umanistã este

mai degrabã nativã, o ai de acasã sau nu.

- Ce expectanåe aveåi de la cursanåii care

absolvesc Æcoala Constanåa?

- Sã fie capabili sã facã faåã cerinåelor

postului, astfel încât sã nu înæele aæteptãrile

profesorilor-formatori æi implicit ale æefilor

ierarhici. În acest sens, eforturile profesorilor

sunt conjugate pentru formarea la cursanåi

a unor competenåe generale æi specifice

generatoare de performanåã la locul de

muncã. Nu pot accepta ca un cursant format

în Æcoalã sã nu ætie sã întocmeascã corect

procese-verbale de contravenåii sau sã

realizeze actele premergãtoare în domeniul

penal.

De asemenea, Æcoala trebuie sã-i formeze

în domeniul legislaåiei Uniunii Europene,

iar în contextul liberei circulaåii cursanåii

trebuie sã cunoascã elementele de siguranåã

ale documentelor de trecere a frontierei,

ale paæapoartelor, cãråilor de identitate, în

special, dar æi a altor documente, precum

æi condiåiile de trecere a frontierei de cãtre

minori în diferite situaåii. În contextul actual,

la frontierã, accentul se pune pe competenåa

de a identifica persoanele dupã metoda

portretului vorbit. Ca viitori profesioniæti ce

poartã rãspunderea gestionãrii unei frontiere

care asigurã ordinea æi siguranåa nu numai

pentru populaåia României, ci æi pentru

cele 685 de milioane de cetãåeni europeni,

cursanåii noætri, poliåiæti de frontierã, au

obligaåia moralã, patrioticã æi civicã de a-æi

îndeplini exemplar atribuåiile de serviciu.

- Cum aåi adaptat la nivelul Æcolii

managementul didactic?

- Pentru a-i oferi cursantului reperele

profesionale necesare îndeplinirii atribuåiilor

de serviciu la standardele optime, e necesar un

management didactic bine articulat, în cadrul

cãruia formarea iniåialã ocupã, în concepåia

noastrã, un rol esenåial. Vã pot comunica

faptul cã angajamentul nostru, al Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Constanåa într-un

asemenea demers este total æi ne exprimãm

disponibilitatea de a participa la elaborarea

concepåiei integrate de pregãtire profesionalã.

În acest sens, competenåa profesionalã a

cadrelor didactice are un rol foarte important.

De exemplu, echipa cadrelor didactice este

una neomogenã, dar foarte coezivã, formatã

din profesori care au desfãæurat activitãåi

specifice poliåieneæti în operativ, cu vechime

mai mare de cinci ani, existând æi profesori

noi, proveniåi din sursã externã, cu experienåã

metodicã æi pedagogicã. Ambele categorii

aduc beneficii instituåiei noastre. Dacã cei din

prima categorie sunt capabili sã împãrtãæeascã

din experienåa practicã din operativ, ceilalåi

au avantajul experienåei pedagogice. Aæa

cum rezultã æi din sondajele de opinie ale

cursanåilor realizate de psihologul Æcolii,

cel mai bun profesor este cel care îmbinã

armonios cunoætinåele teoretice cu cele

practice æi calitãåile pedagogice.

- Domnule director, vã reprezintã

sintagma „omul sfinåeæte locul”. La ce vã

referiåi?

- Începând cu data de 1 ianuarie 2006

a fost înfiinåatã SFICPPF Constanåa, având

trei catedre: Pregãtire specificã, Pregãtire

juridicã, limbi strãine æi ætiinåe socioumane,

Ordine publicã, cu o dotare minimã

necesarã desfãæurãrii activitãåilor de instruire

a cursanåilor.

Acum, dupã numai un an æi jumãtate de

când sunt la conducerea Æcolii, ne putem

bucura cã vom avea un sediu nou, cu dotãri

moderne, o catedrã nouã de marinã æi, nu

în ultimul rând, un laborator de psihologie,

ca punct de lucru pe lângã Centrul de

Psihosociologie MIRA. Necesitatea înfiinåãrii

Catedrei de marinã la Constanåa a apãrut

firesc, datoritã specificului unic al frontierei în

aceastã zonã æi datoritã nevoilor de pregãtire

a poliåiætilor de frontierã care îæi desfãæoarã

activitatea la frontiera maritimã æi fluvialã.

Testãrile psihologice desfãæurate în

cadrul laboratorului psihologic vor accentua

componenta profilacticã a securitãåii în

muncã, având implicaåii directe în prevenirea

æi diminuarea accidentelor rutiere, precum æi

prevenirea comportamentelor dezadaptative,

autodistructive.

- Am înåeles cã existã multiple relaåii de

colaborare între Æcoala de la Constanåa æi

alte instituåii...

- Întotdeauna am crezut în ideea cã este

total greæit ca o instituåie sã se izoleze. Pornind

de la acest principiu, avem colaborãri cu toate

structurile Poliåiei de Frontierã, în special cele

de învãåãmânt, cu DPF æi IJPF Constanåa,

Poliåia Naåionalã, DGA, Prefecturã, Parchet,

Inspectoratul pentru Situaåii de Urgenåã,

Inspectoratul Æcolar Judeåean, Casa Corpului

Didactic, Institutul de Marinã Civilã æi

Universitatea „Spiru Haret” Constanåa.

17


o salã acoperitã. Deplasarea poliåiætilor

este asiguratã cu unul dintre cele douã

autobuze din dotare.

Æeful catedrei ne-a semnalat despre

una dintre problemele cu care se

confruntã poliåiætii datoritã legislaåiei

(ordinelor æi instrucåiunilor) æi care

demotiveazã lucrãtorii aflaåi la diferite

cursuri în sistemul nostru poliåienesc,

æi anume pierderea unor sporuri, adicã

diminuarea salariului poliåiætilor care

urmeazã asemenea forme de instruire.

Cu privire la pregãtirea continuã, unde

rãspunzãtor este fiecare poliåist de

frontierã, având în vedere cã în practicã

programul în operativ, la sectoare,

ajunge, în loc de 12 ore, la 14-15 ore,

iar lucrãtorul are æi drumul de fãcut la/de

la serviciu, diverse obligaåii familiale etc.,

neavând timp pentru pregãtire, poate s-ar

identifica posibilitatea ca aceasta sã se

facã în timpul programului de lucru.

Comisarul Ioan Ætiop este de pãrere cã

instituåia trebuia sã stabileascã un numãr

mai redus de femei pentru încadrarea din

sursã externã, având în vedere specificul

muncii de poliåist de frontierã în afara

PTF-urilor, deosebit de dificil datoritã

frigului, ploii, cãldurii etc.

Cea de-a doua catedrã vizitatã,

Catedra de pregãtire juridicã, limbi

strãine æi ætiinåe socio-umane - avându-l

ca æef pe subcomisarul Marin Dincã,

cuprinde disciplinele: Pregãtire juridicã

de specialitate - profesori cms.-æef

Silviu Ancuåa, cms. Corina Oleæ, scms.

Marilena Pîntea, limbi strãine – profesori

scms. Luminiåa Matei, p.c. profesor

Carmen Neagu, p.c. profesor Monica

Diåescu, Eticã poliåieneascã æi noåiuni

de psihologie aplicatã – profesor sinsp.

Gabriela Radu.

Din toamna anului 2005 sunt pregãtiåi

cu precãdere agenåi încadraåi din sursã

externã, prin cursuri cu o duratã de un

an, pe douã module de teorie, de câte

trei luni, la început æi sfâræit, plus un

modul de practicã, la locul de muncã,

timp de æase luni. În luna decembrie a

absolvit ultima serie de cursuri de iniåiere

în carierã (modulul 2), respectiv 21 de

poliåiæti de frontierã care îæi desfãæoarã

activitatea în cadrul IJPF-urilor Constanåa,

Ialomiåa, Tulcea æi Cãlãraæi.

Ca o concluzie a acestor ani de

experienåã a reieæit cã aæteptãrile unor

cursanåi au fost altele vizavi de munca

pe care trebuie sã o presteze în cadrul

instituåiei, crezând cã vor

desfãæura mai mult activitãåi

de birou. Pe timpul practicii

la frontiera verde, ei au avut

un æoc vãzând condiåiile

deosebit de aspre în care se

desfãæoarã munca de poliåist

de frontierã. Media generalã

de vârstã a cursanåilor este de

30 de ani, mulåi având studii

superioare.

În decembrie 2007 încep

cursuri de perfecåionare,

primul fiind unul de cercetãri

penale pentru agenåi.

El vizeazã, între altele,

corectitudinea întocmirii

actelor premergãtoare

începerii urmãririi penale din

competenåa agenåilor, modul

de aplicare a sancåiunilor,

legislaåia Schengen. Se va

desfãæura pe durata a douã

sãptãmâni, cinci zile pe sãptãmânã, câte

opt ore pe zi (æase ore curs plus douã

ore studiu). Vor participa la ele poliåiæti

de frontierã din cadrul DPF Constanåa,

funcåie de nevoia de pregãtire. De

asemenea, sunt analizate æi definitivate

cursurile pentru întreg anul 2008. Vor

mai fi cursuri de informaticã, cu durata

de douã sãptãmâni, æi cursuri de limbi

strãine, cu durata de trei luni.

Profesorii din cadrul acestei

catedre îæi doresc o dotare mai bunã

a laboratorului de limbi strãine æi a

celui criminalistic, care sunt trecute în

programe, iar lucrãtorii sã vinã la cursuri

strict pe domeniile/liniile de muncã, sã

fie interesaåi de aceste cursuri, motivaåi,

pentru a rãspunde pozitiv la activitãåile

derulate la curs.

Catedra de pregãtire specificã,

avându-l ca æef pe cms.-æef Gheorghe

Rohian, cuprinde disciplinele Tactica

Poliåiei de Frontierã æi Bazele Muncii de

Informaåii, unde predau cms.-æef Traian

Stoica, cms.-æef Dãnuå Romanovschi,

cms. Radu Mihalache, cms. Virgil

Ivan, scms. Gabriel Drumcea æi scms.

Ioana Butuc. Aceætia sunt repartizaåi pe

linii de muncã: fraude documentare,

combaterea migraåiei ilegale æi a traficului

de persoane, combaterea traficului cu

maæini furate æi substanåe toxice interzise.

Activitãåile se desfãæoarã æi prin activitãåi

practice, la sectoare. Trimestrial, se fac

deplasãri în puncte, sectoare, pentru a se

vedea realitatea de acolo, a fi la curent cu

situaåia operativã, a cunoaæte fenomenele

infracåionale care se manifestã æi a se

identifica nevoia de pregãtire. Cu ocazia

acestor vizite s-a observat cã multe ordine

æi dispoziåii care ajung la structurile

operative nu sunt repartizate spre a fi

cunoscute æi la æcoalã. De la Direcåia

PF æi IJPF Constanåa sunt ofiåeri care

realizeazã expuneri, propun dezbateri

pentru rezolvarea în mod corect a

18

û


diferitelor situaåii întâlnite în practicã.

Mai existã æi disciplina Comunicaåii

æi informaticã, însã pentru aceasta nu

existã profesori încadraåi, cursurile fiind

susåinute de specialiæti IT&C din cadrul

DPF æi IJPF Constanåa.

În perioada 26.11-7.12 era prevãzut

sã se deruleze un curs de perfecåionare

în domeniul informaticii.

Cum spuneam în debutul acestei

prezentãri, începând cu 15 noiembrie

s-a înfiinåat Catedra de marinã, cu

disciplinele Navigaåie maritimã,

Conducerea æi manevra navei, Legislaåie

æi regulamente maritime. În prezent

activitãåile de organizare la aceastã

catedrã, inclusiv încadrarea funcåiilor,

sunt în plinã desfãæurare.

Sã urãm succes colegilor care-æi

desfãæoarã activitatea în cadrul Æcolii de

Formare Iniåialã æi Continuã a Personalului

Poliåiei de Frontierã Constanåa, în special

în noul domeniu de pregãtire, aæteptând

sã ne revedem în 2008.

Au consemnat

Marius IONESCU

Iulian PUICÃ

În perioada

12-15 noiembrie a.c.,

o delegaåie formatã din

directorul DMRU din

IGPF, comisar-æef Ionel

Tîrsînoagã, directorul

SFICPPF Constanåa,

subcomisar Dumitru

Radu, directorul SFICPM

Giurgiu, comisar-æef Mihai

Uncescu, a participat la o

vizitã de lucru la Centrul

de Pregãtire al Gãrzii

de Coastã a Turciei din

Antalia, unde au

avut întrevederi

cu comandantul

Gãrzii de Coastã æi

prefectul Antaliei

(fost æef al Poliåiei

Naåionale Turce o

lungã perioadã de

timp), s-au realizat

schimburi de

experienåã æi s-a

analizat modul de

pregãtire al Poliåiei

de Frontierã din

Turcia.

û

19


Ce trebuie sã ætim când ne

prezentãm la o testare psihologicã

Sã presupunem cã cineva trebuie sã se

prezinte la un laborator de psihologie în

vederea obåinerii unui aviz de aptitudine.

Suntem obiænuiåi ca, înaintea fiecãrui

examen, sã urmãm o anumitã pregãtire æi,

desigur, orice candidat se întreabã cum se

poate pregãti pentru un astfel de examen.

Dintr-un anumit punct de vedere rãspunsul

este: în nici un fel! Metodele de investigaåie

psihologicã sunt astfel constituite încât

rezultatele sã fie cât mai puåin influenåate de

experienåa anterioarã a individului. Sarcinile

cãrora trebuie sã le facã faåã sunt în toate

cazurile simple æi accesibile, dupã o scurtã

familiarizare care se acordã prin protocolul

de examinare.

Anumite mãsuri pregãtitoare sunt totuæi

recomandabile. Probele psihologice sunt

sensibile la variaåiile capacitãåilor umane

æi, de aceea, sugereazã prezentarea la

examen într-o perfectã condiåie psihicã æi

fizicã. De asemenea, este necesar sã se

prevadã posibilitatea ca examinarea sã

se prelungeascã timp de câteva ore, fapt

care impune o precauåie fireascã pentru

combaterea oboselii. A doua problemã pe

care æi-o pune orice candidat este cu privire

la natura probelor cãrora le va face faåã.

Ætim foarte bine cu toåii cã cel mai utilizat

„instrument” psihologic este testul. Acesta

desemneazã o foarte mare varietate de probe

standardizate, al cãror scop este de a evidenåia,

mãsura æi a compara anumite aspecte ale

manifestãrilor psihice.

În mod obiænuit testele vin cu o destinaåie

precisã – „de atenåie”, „de coordonare

motricã”, „de inteligenåã” etc., solicitând o

angajare totalã a candidatului, iar rezultatele

reprezintã manifestarea personalitãåii sale,

în totalitate. Atitudinea faåã de sine,

perseverenåa, echilibrul afectiv, modul

de reacåie la eæec sunt doar câåiva din

factorii implicaåi în rezolvarea unor

probleme de naturã psihologicã.

Testele de „performanåã” urmãresc

evaluarea eficienåei într-un anumit

gen de sarcinã æi se pot prezenta fie

sub forma „creion-hârtie”, fie sub

forma unui aparat sau dispozitiv.

Acest gen de probe se desfãæoarã

în timp limitat sau cu înregistrarea

timpului de lucru.

În cursul examinãrii se pot percepe

erori? O întrebare bunã. Cele mai

multe aparate folosite în investigaåia

psihologicã avertizeazã persoana

examinatã asupra erorilor efectuate,

fãrã a-l gratifica pentru acåiunile

corecte. De aici se pot naæte sentimente de

frustrare, care pot duce la reacåii dezadaptate:

blocaje, atitudini agresive etc. Este bine de

ætiut faptul cã probele de performanåã sunt

astfel elaborate încât evitarea completã a

erorilor este aproape imposibilã, fiind în

acelaæi timp perfect accesibile æi unui individ

cu calitãåi medii. În practica psihologicã se

utilizeazã æi o varietate de probe destinate

punerii în evidenåã a particularitãåilor

superior organizate ale personalitãåii. Cel mai

frecvent, în selecåia aptitudinalã, se prezintã

sub forma unor întrebãri cu rãspunsuri

limitate la câteva variante. Ca sã rãspunzi

la o listã de întrebãri nu e totuæi simplu,

chiar dacã (æi tocmai pentru cã) obiectul

chestionãrii este propria persoanã. Uneori

eæti pus în situaåii la care nu te-ai gândit

vreodatã, alteori este greu sã te hotãrãæti

pentru un rãspuns din cele propuse æi mai

ales este foarte greu sã reziæti tentaåiei de a da

rãspunsuri favorabile pentru sine. Examenul

psihologic nu e conceput ca o înfruntare,

iar examinatorul îæi exercitã rolul, cooperând

loial, având o atitudine de respect faåã de

individualitatea candidatului.

În ceea ce priveæte avizul de aptitudine

cu care se finalizeazã orice examen

psihologic, el exprimã prognosticul cu

privire la motivul pentru care s-a efectuat. De

aceea, un aviz de inaptitudine nu reprezintã

o contraindicaåie generalã æi nu poate fi

extins automat æi la o altã activitate. Dincolo

de insatisfacåia fireascã a unui eventual aviz

negativ trebuie sã luãm în considerare faptul

cã acesta reprezintã rezultatul unei evaluãri

ætiinåifice, fundamentatã pe norme riguroase,

care exclud arbitrarul æi reaua-credinåã.

Gabriela RADU

20

Analizã: Ultraj æi sinucideri

în rândul personalului MIRA

Conform unei analize fãcutã la nivelul

Departamentului Ordine æi Siguranåã

Publicã din MIRA, în cursul anului 2007,

au fost înregistrate 197 cazuri de ultraj

asupra personalului propriu aflat în

misiune æi 10 cazuri de suicid.

Analiza acestor evenimente a relevat

faptul cã principalele cauze care le-au

determinat au fost, în ceea ce priveæte

cazurile de ultraj, lipsa tactului æi a

fermitãåii în aplicarea legii, tendinåa de

agresivitate crescutã a populaåiei faåã

de instituåiile chemate sã aplice legea,

conduita discreditabilã æi comportamentul

abuziv al unor reprezentanåi ai MIRA,

relaåia deficitarã cu media, existenåa

unor carenåe în pregãtirea fizicã a

personalului.

În ceea ce priveæte sinuciderile,

principalele cauze au fost necunoaæterea

de cãtre æefii profesionali a problemelor

cu care se confruntã personalul, lipsa

comunicãrii între medicul de familie æi

medicul de unitate sau consumul excesiv

de alcool.

Între mãsurile dispuse pentru

prevenirea acestor genuri de

evenimente în rândul personalului

s-a dispus realizarea unor analize de

risc, instruirea personalului asupra

tehnicilor de soluåionare a conflictelor,

procedurilor æi tacticilor de legitimare,

pregãtire în domeniul comunicãrii,

respectarea cu stricteåe a programului

de pregãtire fizicã, obåinerea

sprijinului comunitãåilor în combaterea

infracåionalitãåii, implicarea ofiåerilor

psihologi în cunoaæterea personalului

æi identificarea riscurilor profesionale

æ.a.m.d.

û


INSPECTORATUL GENERAL AL

POLIÅIEI ROMÂNE

Agentul æef Horia Stoica are 36 de ani æi

lucreazã în cadrul MIRA, IPJ Arad, din 1 mai

1992, când a fost angajat din sursã externã.

De atunci æi pânã în prezent, el æi-a

desfãæurat activitatea la Postul de poliåie al

comunei Secusigiu, în prezent fiind ajutor al

æefului de post.

Agentul æef Horia Stoica a devenit „erou”

dupã ce, în data de 3 octombrie 2007, a salvat

patru suflete dintr-o casã în flãcãri. Fãrã sã stea

pe gânduri, Stoica s-a aruncat în foc æi a scos

din casã patru copilaæi, Ciprian, Cristian,

Mãdãlin æi Florin, cu vârste cuprinse între 1

æi 4 ani.

Miercuri, 3 octombrie 2007, în jurul

amiezii, agentul æef de poliåie Horia Stoica se

întorcea de la Arad, spre Secusigiu, când, la

intrare în comuna Felnac, a observat cã, prin

geamurile unei case, iese fum æi flãcãri.

INSPECTORATUL GENERAL AL

JANDARMERIEI ROMÂNE

Plutonierul major Robert Bãlan are 32

de ani, este din Roman æi lucreazã în cadrul

Inspectoratului Judeåean de Jandarmi Piatra

Neamå.

Æi-a dorit de mic sã lucreze în domeniul

militar, pentru a-æi putea ajuta semenii æi

a încercat sã facã acest lucru absolvind, în

anul 1997, Æcoala de subofiåeri de grãniceri

Oradea. În 2000 a devenit jandarm, iar în 2007

a absolvit Academia de poliåie “Alexandru Ioan

Cuza”, Arma Jandarmi, curs fãrã frecvenåã,

în prezent fiind masterand în specialitatea

„Managementul activitãåilor de ordine publicã

æi siguranåã naåionalã”.

Ziua de 12 octombrie 2007 era una liniætitã,

cu misiunile obiænuite, de rutinã. Pânã când,

la dispeceratul Inspectoratului de Jandarmi

Judeåean Neamå, a fost primit un apel prin care

INSPECTORATUL GENERAL

PENTRU SITUAÅII DE URGENÅÃ

Sergentul major Alin Moldovan

are 27 de ani, æi-a început activitatea

în anul 2002, ca asistent medical în

cadrul SMURD, unde a lucrat æi a

obåinut rezultate foarte bune, pânã în

anul 2004.

Începînd cu data de 15.11.2004 a

fost încadrat în instituåia pompierilor

militari, ca militar activ, a primit gradul

de sergent major, fiind numit în funcåia

de asistent medical principal (instructor)

la “Centrul naåional pentru formarea

formatorilor, pregãtire în descarcerare æi

asistenåã medicalã de urgenåã” din cadrul

Inspectoratului pentru Situaåii de Urgenåã „Horea”

al judeåului Mureæ.

Sergentul major Gheorghe Gabor a fost

încadrat, în anul 2000, în instituåia pompierilor

POLIÅIA CAPITALEI

Subcomisarul Manuela Elena

Neamåu lucreazã de doi ani la Biroul

Monitorizare Strategicã æi Programe

din cadrul Poliåiei Capitalei. S-a

angajat în Ministerul de Interne, în

cadrul I.P.J. Mehedinåi, în iulie 1995,

la Compartimentul Resurse Umane, ca

absolventã a Facultãåii de Automaticã

æi Calculatoare.

Subcomisarul Manuela Neamåu

este unul dintre acei poliåiæti a cãror

muncã este folositoare în special

colegilor sãi. Pentru cã face parte

din acel segment uman caracterizat

de spiritul de analizã æi sintezã, de

û

A oprit maæina, iar poliåistul a auzit urletele

unui bãrbat care sãrise pe geam: „Copiii mei,

copiii mei!”.

Atunci, poliåistul a realizat cu groazã cã, în

locuinåa cuprinsã de flãcãri, erau copii. „Primul

lucru care mi-a trecut prin cap, în acel moment,

a fost sã salvez copiii. Tatãl se agita æi urla. Am

se semnala dispariåia unei fetiåe de trei ani, cu

deficienåe de vorbire æi auditive, din comuna

Boghicea. Jandarmii s-au alãturat celor care o

cãutau, printre ei fiind æi Robert Bãlan.

Jandarmii au cãutat fetiåa pânã noaptea

târziu, reluând acåiunea a doua zi, de la

militari, ca militar angajat

pe bazã de contract, a

primit gradul de sergent,

fiind numit în funcåia

de conducãtor auto la

Detaæamentul de pompieri

Tg.Mureæ.

Ca urmare a

profesionalismului, a

curajului æi a disponibilitãåii

în pregãtire, în 2004 a

fost încadrat în corpul

subofiåerilor – cu gradul

de sergent major æi numit

în funcåia de comandant

echipaj æi conducãtor

autospeciale, la aceeaæi

subunitate.

În data de 25 octombrie a.c., în jurul orelor

19.00, la intrarea în comuna Lunca Bradului,

judeåul Mureæ, un microbuz în care se aflau æase

pãstrare a memoriei colective

æi de întocmire de tabele, de

stocare de date æi documente,

de bilanåuri etc.

Este grea numai enumerarea

lucrãrilor întocmite de cãtre

un ofiåer care îæi desfãæoarã

activitatea – imposibilã pentru

mulåi dintre noi – la Serviciul

Management Organizare æi

Comunicare Publicã.

A deschis drumul pentru

Aplicaåia „Evidenåa Personal”

æi a evoluat elaborând, la

acea vreme, trei programe

informatice pe trei linii de

muncã. Era singura care lucra

intrat în casã æi în prima încãpere am vãzut

copiii. Era foarte mult fum, iar într-o camerã

din spate se vedeau flãcãri. Îmi amintesc cã

am luat doi dintre micuåi aæa cum am apucat

æi i-am scos afarã. Bãrbatul cu care mã aflam

m-a ajutat sã-i scot æi pe ceilalåi doi”, a povestit

poliåistul salvator.

Din primele cercetãri efectuate de cãtre

poliåiæti, pompieri æi reprezentanåii Direcåiei

pentru Protecåia Copilului, sosiåi imediat la

faåa locului, s-a stabilit cã cei patru copii au

fost lãsaåi singuri de cãtre mama lor, doi dintre

ei fiind legaåi de pat. Unul din aceætia a reuæit

sã se dezlege æi a aprins o cutie de chibrite,

provocând incendiul.

Reprezentanåii Direcåiei de Asistenåã Socialã

æi Protecåia Copilului au declanæat o anchetã,

copiii fiind internaåi în Clinica de Pediatrie de la

Spitalul Judeåean, pânã când cei de la Protecåia

Copilului îi vor instituåionaliza.

prima orã a dimineåii. Cãutãrile s-au extins

æi în pãdurea aflatã la aproximativ 5 km de

localitatea Boghicea, unde, dupã trei ore,

plutonierul major Robert Bãlan a gãsit fetiåa,

care se afla într-o stare de sãnãtate precarã, din

cauza timpului îndelungat petrecut în pãdure,

a frigului æi a foamei îndurate. Jandarmul a

îmbrãcat fetiåa cu haina sa æi a dus-o imediat

la spital pentru acordarea primului ajutor.

Impresionat de fetiåã æi vãzând condiåiile în

care trãia împreunã cu pãrinåii æi cei æapte fraåi

ai sãi, jandarmul a apelat la sprijinul colegilor

sãi æi le-a oferit un ajutor în prag de iarnã.

A continuat sã viziteze fetiåa pe care a

salvat-o æi i-a dus mai multe hãinuåe groase æi

produse alimentare, cu promisiunea cã acesta

nu este singurul gest de acest fel pe care îl vor

face pentru micuåã æi familia ei.

persoane - cinci adulåi æi un copil- înmatriculat în

Republica Moldova, a plonjat în râul Mureæ.

Sg. maj. Alin Moldovan æi sg. maj. Gabor

Gheorghe au ajuns imediat la faåa locului æi au

dat dovadã de curaj, realizând împreunã cu un

alt subofiåer un dispozitiv de salvare - fixarea unei

parâme de microbuz æi de o autospecialã de la

mal. Dupa ce au ancorat maæina aflatã în apã, s-au

deplasat cu barca pneumaticã din dotare pânã la

locul unde se gãsea microbuzul (cca. 60 de metri

de malul drept æi 30 de metri de malul stâng),

reuæind sã salveze astfel cele æase persoane.

Salvarea pasagerilor s-a desfãæurat cu

deosebitã dificultate, deoarece era noapte,

temperatura era scãzutã, iar curenåii râului erau

puternici.

Pentru acest act de eroism, în data de 29

noiembrie a.c., la Poiana Braæov, cei doi au

primit distincåii, alãturi de alåi lucrãtori M.I.R.A.,

din partea domnului Cristian David, ministrul

internelor æi reformei administrative.

în acest domeniu.

Plecând, dupã 12 ani æi jumãtate, din Mehedinåi,

a ales Poliåia Capitalei ca pe un nou început în

carierã. Experienåa acumulatã în munca de Resurse

Umane, Cabinet æi Cazier, împreunã cu atmosfera

prietenoasã gãsitã la Poliåia Capitalei i-au permis sãæi

reevalueze situaåia de... femeie în Poliåia Românã.

Într-o muncã analiticã, sinteticã, în care se poate

remarca în mod creator, astfel încât beneficiarii

direcåi, æefii æi colegii sãi, sã-æi poatã efectua, la

rândul lor, munca în condiåii optime.

Mihaela este unul dintre acei oameni care ne

reduc momentele de cãutare în memoria instituåiei

æi ne ajutã sã avem un acces cât mai rapid la

informaåiile necesare. Iar managerii cu experienåã

ætiu importanåa unor astfel de oameni.

Giorgiana FLOREA

21


Constanåa

Catedrala Ortodoxã Sf. Petru æi Pavel a

fost înãlåatã între 1883-1885. Biserica

a fost construitã în stil greco-roman,

având un turn de 35 m æi o faåadã

impunãtoare. Candelabrele, sfeænicele

æi policandrele au fost turnate la Paris.

Muzeul de Istorie Naåionalã æi Arheologie, înfiinåat în

1879 si refãcut de Vasile Pârvan în 1911, a fost sediul

Primãriei Constanåa. În sãlile muzeului sunt expuse

mãrturii ale continuitãåii în spaåiului dobrogean æi

tomitan încã din cele mai vechi timpuri. Sunt obiecte

care aparåin primilor locuitori ai acestor pãmânturi,

obiecte din perioada stãpânirii bizantine æi a celei

otomane.

Farul genovez este amplasat pe Faleza

Cazinoului. A fost denumit astfel în amintirea

negustorilor genovezi care au întreåinut în

secolele XVIII-XIX o incintã portuarã. El a

funcåionat pãnã în anul 1913.

Cazinoul din Constanåa, edificiu construit

între 1904 æi 1909 este o combinaåie de stiluri

arhitectonice.

Pe locul unde a fost ridicat, în 1880 æi 1902 a

existat o construcåie din lemn în care se åineau

spectacole de teatru æi baluri.


DPF Constanåa -una dintre cele

mai complexe structuri ale PFR

Municipiul Constanåa a fost fondat

sub numele de Tomis în sec. VII-V î.Hr.,

în urma colonizãrii Pontului Euxin de

cãtre greci. Localitatea a fost distrusã æi

iar reconstruitã, ajungând în anul 138

metropola Pontului, fiind cel mai mare

æi înfloritor oraæ de pe Coasta de Vest a

Pontului Euxin (Marea Neagrã).

De-a lungul anilor, localitatea Tomis,

datoritã aæezãrii sale geografice, s-a aflat

sub dominaåia mai multor imperii, inclusiv

sub cea a bizantinilor, când împãratul

Constantin cel Mare denumeæte pentru

prima datã, în anul 249, localitatea

Constantia, în onoarea surorii sale care

avea acest nume.

Tot în timpul epocii Romano -

Bizantine, Tomisul devine un important

centru religios creætin, datoritã Sfântului

Apostol Andrei. Din sec. XV pânã în

sec. XIX, Constanåa intrã în componenåa

Imperiului Otoman, iar la începutul sec.

XIX sultanul Metgia a dispus reconstruirea

portului de cãtre o societate englezã.

Dupã Rãzboiul de Independenåã,

1877 - 1878, la Congresul de la Berlin,

Regiunea Dobrogea, unde se afla æi

Constanåa, a revenit României.

Dupã construirea podului de la

Cernavodã, 1890 - 1895, de cãtre Anghel

Saligny, s-au pus bazele Serviciului

Maritim Român æi s-au deschis linii

maritime cãtre Istanbul.

Ca urmare a evenimentelor istorice

prin care a trecut municipiul Constanåa,

populaåia, æi ca numãr æi ca etnii, a

suferit modificãri esenåiale. De exemplu,

în anul 1910, municipiul Constanåa avea

o populaåie de 27000 locuitori, din care

û

doar 50% erau români, ca în prezent

sa fie al doilea oraæ din România, cu o

populaåie de 345.000 locuitori, dintre

care 91 % sunt români, 3,2 % sunt turci

æi 3,2% tãtari .

Portul Constanåa, ca urmare a

dezvoltãrii, este al patrulea port ca

importanåã în Europa, fiind

întins pe o suprafaåã de 3.182

hectare (uscat + acvatoriu)

Numai în anul 2006 au venit

æi au plecat din acest port peste

13.000 nave comerciale æi

340.000 turiæti, faåã de 12.000

nave æi 200.000 turiæti în anul

2005.

Direcåia Poliåiei de Frontiera

Constanåa a fost înfiinåatã la

data de 01.06.2001.

Este structura specializatã

cu atribuåii de coordonare

æi îndrumare a activitãåilor

de supraveghere æi controlul

trecerii frontierei de stat,

de combatere a migraåiei

ilegale æi a faptelor specifice

criminalitãåii transfrontaliere în

zona de competenåã, precum æi

de reprezentare în relaåiile de

frontierã cu instituåiile similare

ale statelor vecine .

Potrivit legii, Direcåia

Poliåiei de Frontierã Constanåa

nu are personalitate juridicã

æi are competenåã teritorialã

pentru întreaga zonã de

responsabilitate, adicã pe raza judeåului

Constanåa æi la Marea Neagrã.

DPF Constanåa gestioneazã

problematica frontierei de stat a României

cu R. Bulgaria, R. Ucraina æi la Marea

Neagrã, între bornele 669 - 1, 22,224

km travers B.1, 21,750 km travers Braåul

Musura, Chilia, S.F. 1335, în adâncime

30 km faåã de frontiera de stat æi åãrmul

Mãrii Negre cãtre interior precum æi pe

o adâncime de 10 km de o parte æi de

cealalta a malurilor Dunãrii interioare

deschisã navigaåiei internaåionale,

canalul Sulina, apele maritime interioare,

marea teritorialã, zona contiguã æi zona

economicã exclusivã a României .

Zona de competenåã a DPF Constanåa

este de 1.220,257 km, din care:

- frontierã de uscat = 139,101 km

- frontierã maritimã = 255,874 km

- frontierã fluvialã = 178,152 km

- Dunare interioarã = 218,550 km

- Marea liberã = 203,400 km

- Braå Borcea + Mãcin = 185,200 km

- litoral = 243,380 km

- lungime frontierã = 573,127 km

- frontierã de uscat = 139,101 km (R.

Bulgaria)

- frontierã fluvialã = 178,152 km (R.

Ucraina)

- frontierã maritimã = 255,874 km

- R. Ucraina = 30,250 km

- R. Bulgaria = 22,224 km

- Marea liberã = 203,400 km

23


Activitatea Direcåiei Poliåiei de

Frontierã Constanåa constituie serviciu

public æi se desfãæoarã în interesul

persoanei, al comunitãåii æi în sprijinul

instituåiilor statului, exclusiv pe baza æi

în executarea legii. Asigurã respectarea

prevederilor tratatelor, acordurilor,

convenåiilor æi protocoalelor de frontierã

încheiate æi a celor internaåionale la care

România este parte, cu privire la frontiera

de stat, în zona sa de responsabilitate.

Printre cele mai importante

atribuåii ale direcåiei se numãrã

coordonarea æi îndrumarea activitãåii

de supraveghere æi control la trecerea

frontierei de stat a României, controlul

documentelor pentru trecerea frontierei

de stat în punctele de trecere deschise

traficului internaåional, la intrarea în æi

la ieæirea din zonele libere, în punctele

de mic trafic æi cele simplificate sau

în alte locuri, dupã caz, prevenirea

æi combaterea migraåiei ilegale æi

criminalitãåii transfrontaliere în zona

de competenåã, respectarea regimului

juridic al frontierei de stat, paæapoartelor

æi strãinilor, asigurarea intereselor statului

român pe Dunãrea interioarã æi Canalul

Sulina situate în afara zonei de frontierã,

în zona contiguã æi zona economicã

exclusivã; asigurarea aplicãrii prevederilor

tratatelor, acordurilor, convenåiilor æi

protocoalelor cu privire la frontiera de

stat æi la controlul trecerii frontierei,

încheiate de România cu R . Bulgaria, R.

Ucraina, cu Organizaåii Internaåionale

sau Regionale; organizarea æi realizarea

cooperãrii, în domeniile specifice de

activitate, cu organele similare ale R.

Bulgaria æi R. Ucraina, ale altor state sau

comunitãåi de state, conform înåelegerilor

bi - sau multilaterale la care România

este parte; participã împreunã cu alte

formaåiuni ale Ministerului Internelor æi

Reformei Administrative, în colaborare

cu trupe ale Ministerului Apãrãrii, cu

unitãåi de protecåie civilã æi cu alte

autoritãåi prevazute de lege, la activitãåile

de salvare æi evacuare a persoanelor æi

bunurilor periclitate de incendii, explozii,

avarii, accidente, calamitãåi naturale

æi catastrofe, precum æi de limitare æi

înlãturare a urmãrilor provocate de astfel

de evenimente; participã, împreunã cu

autoritãåile teritoriale pentru protecåia

mediului æi cu organele de frontierã

ale R. Bulgaria æi R. Ucraina, dupã caz,

la luarea mãsurilor necesare pentru

prevenirea riscurilor ecologice æi a

producerii daunelor, precum æi, în caz

de accidente care afecteazã factorii de

mediu, la eliminarea efectelor acestora;

cautã navele aflate în pericol în apele

din zonã de competenåã æi în marea

liberã æi participã la salvarea echipajelor

acestora în caz de necesitate, iar la

solicitare desfãæoarã acåiuni de salvare

a navelor æi a încãrcãturii lor conform

dreptului maritim internaåional; executã

supravegherea æi participã la controlul

pentru respectarea normelor privind

ordinea æi siguranåa navigaåiei în apele

din zona de competenåã æi în porturi,

în colaborare cu organele zonale ale

cãpitãniilor de port; interzice, direct sau

cu participarea, la cerere, a unitãåilor

de nave ale Ministerului Apãrãrii,

accesul navelor strãine în anumite zone,

sectoare sau raioane ale mãrii teritoriale

æi cãi navigabile fluviale aflate în zona de

competenåã, prin suspendarea temporarã

a dreptului de trecere inofensivã, conform

legii;

Comisarul-æef Ene Tudorel, directorul

DPF Constanåa ne-a prezentat, pe

scurt, activitatea Direcåiei æi a åinut sã

accentueze problematica legatã de

frontiera maritimã, având în vedere cã

mare parte a frontierei pe care o asigurã

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

este reprezentatã de acest tip. Una dintre

caracteristicile acesteia este cã nu face

obiectul unei responsabilitãåi comune

a douã state vecine. Supravegherea

mãrii teritoriale æi a mãrii libere este

mai dificilã întrucât aceste zone sunt

deschise navigaåiei libere, iar scopurile

supravegherii sunt limitate doar la

asigurarea siguranåei navigaåiei.

Riscurile æi ameninåãrile la adresa

securitãåii maritime a României pot fi

analizate, în principal, din perspectiva

calitãåii de åarã membrã a Uniunii

Europene. Neglijarea riscurilor ar putea

facilita crearea unor breæe în procesul de

asigurare a unui nivel optim de securizare

a frontierei maritime precum æi a unei

capacitãåi ridicate de acåiune pentru

Direcåia Poliåiei de Frontierã Constanåa

DIRECTOR

DIRECTOR ADJUNCT

Birou Control æi Investigaåii

Birou Cabinet

Secretariat, documente

clasificate æi relaåii publice

Organizare, planificare misiuni

æi resurse

Analizã, statisticã, evaluare

Comunicaåii æi Informaticã

Tehnic

Juridic æi Relaåii Internaåionale

Management Resurse Umane

Pregãtire continuã

Formaåiune de Intervenåie

Birou Combaterea Infracåionalitãåii

Transfrontaliere

Birou Combaterea Traficului de

Persoane

Birou Combaterea Traficului de

Substanåe Interzise

Birou Dispecerat

Cercetare Penalã

Analizã de Risc

IJPF CONSTANÅA IJPF TULCEA IJPF BRÃILA IJPF IALOMIÅA

GRUP DE NAVE CONSTANÅA

cu PPF PORT CONSTANÅA,

PPF AGIGEA æi PPF MIDIA

GRUP DE NAVE MANGALIA cu

PPF MANGALIA æi PPF VAMA VECHE

SPF ISACCEA

SPF TULCEA cu PPF TULCEA

SPF PARDINA

SPF CHILIA

SPF BRÃILA I cu PPF BRÃILA-PORT

SPF BRÃILA II cu PPF ZONA

LIBERÃ BRÃILA

SPF HÎRÆOVA

SPF CERNAVODÃ cu

PPF CERNAVODÃ

SPF FETEÆTI

SPF NEGRU VODÃ cu

PPF NEGRU VODÃ

SPF SULINA cu PPF SULINA

SPF BÃNEASA

SPF OSTROV cu PPF OSTROV

CASA de OASPEÅI MANGALIA

24

PPF AEROPORT CONSTANÅA

û


îndeplinirea obligaåiilor asumate faåã de

Uniunea Europeanã. Mediul internaåional

de securitate este caracterizat de o

ætergere a graniåelor dintre ameninåãrile

cu caracter intern æi cele cu caracter

extern.

De aceea, este justificatã opåiunea

Poliåiei de Frontierã Române de

concepere, proiectare æi implementare a

unui instrument eficient, model integrat

al securizãrii frontierei, în special pentru

prevenirea migraåiei ilegale - “Sistemul

Integrat de Observare, Supraveghere

æi Control al Traficului Maritim la

Marea Neagrã” - SCOMAR. Sistemul

va asigura monitorizarea permanentã a

traficului la Marea Neagrã, prin folosirea

echipamentelor radar, echipamentelor

optoelectronice de supraveghere, a

navelor, aparatelor de zbor æi vehiculelor

de patrulare, precum æi a altor elemente

pânã în zona economicã exclusivã (pânã

la 100 mile marine);

Perioada 2006-2007 a marcat

dezvoltarea cooperãrii bilaterale în

domeniul maritim cu Serviciul Naåional

al Poliåiei de Frontierã al Republicii

Bulgaria. În acest sens, a fost elaborat

un Program de activitãåi comune pentru

desfãæurarea de acåiuni sincrone de

supraveghere æi control al spaåiului

maritim.

De la înfiinåare, BSBCIC Burgas (birou

de contact unde se realizeazã schimb

de informaåii la Marea Neagrã æi unde

participã æi PFR) a asigurat interacåiunea

cu æi între Centrele Naåionale de

Coordonare la frontierele maritime, în

domeniile operativ, tehnic, dar æi în cel

al informaåiilor. Prin intermediul acestui

punct de contact au fost transmise

numeroase informaåii de interes privind

criminalitatea transfrontalierã, informaåii

procesate, ulterior, în vederea soluåionãrii

unor cauze extrem de complexe. În acest

mod, æi la Marea Neagrã a fost adoptat

acest tip de cooperare, care functioneazã

æi æi-a demonstrat eficienåa în ceea ce

priveæte cooperarea între statele riverane

Mãrii Baltice.

Frontiera din responsabilitatea DPF

Constanåa rãmâne frontierã externã a

UE, aici se desfãæoarã patrulãri în comun

la Chilia, cu ucrainenii, dar æi la sud, cu

colegii bulgari.

Colaborare foarte bunã românobulgarã

la SPF Ostrov

Situatã în sud-vestul judeåului

Constanåa, la aproximativ 130 km de

municipiul reæedinåã de judeå, localitatea

Ostrov este celebrã pentru viile æi livezile

de piersic æi cais.

Drumul de la Constanåa æi pânã la

Ostrov trece prin Adamclisi, unde este

Monumentul Tropaeum Traiani (Trofeul

lui Traian), monument inaugurat în anul

109 d.Hr., dar æi printr-o altã zonã grea

pentru poliåiætii de frontierã, Bãneasa.

Ruinele oraæului roman marcheazã æi

acum onorurile acordate trupelor romane

pierdute de marele împãrat roman Traian

û

OMUL DE LÂNGÃ NOI

Subinspectorul Florea

Ganea s-a nãscut la 31 august

1982 în municipiul Constanåa

æi este necãsãtorit.

Este absolvent al Facultãåii

de Ætiinåe Economice

(tranzacåii internaåionale), din

cadrul Universitãåii „Ovidius”

Constanåa, promoåia 2005.

Vorbeæte fluent engleza (atestat

Cambridge) æi franceza.

A intrat în Poliåia de

Frontierã Românã pe 15 aprilie

2006, pe funcåia de ofiåer

principal la compartimentul

CIT din cadrul S.P.F. Negru

Vodã - I.J.P.F. Constanåa. Din

luna august 2007 îæi desfãæoarã

activitatea la Grupul de Nave

Constanåa - P.P.F. Constanåa

Port, având funcåia de ofiåer

operativ pe linia analizei de risc

a traficului naval æi mãrfurilor

din containere – activitate

specificã æi complexã pentru

P.T.F. Constanåa Port æi P.T.F.

Constanåa Sud Agigea.

Cele mai importante activitãåi la care

a participat:

Subinspectorul Florea Ganea, în centrul imaginii

• curs combaterea migraåiei ilegale,

februarie 2007, Bucureæti;

• participant la operaåiunea „Poseidon”

2007 – Frontex, faza a III-a, perioadã de 3

sãptãmâni (septembrie 2007), la Igoumenitsa

(200 km de Atena). Activitatea desfãæuratã a

fost stoparea fluxului de migranåi proveniåi

din åãrile asiatice. Localitatea Igoumenitsa

este un port feribot care face legãtura între

Grecia æi Italia (porturile Bari, Ancona æi

Brindisi). Rezultate obåinute: 26 cazuri

(documente æi migranåi ilegali ascunæi în

mijloace de transport rutier);

• participant la operaåiunea Zeus -

Frontex, perioadã de 2 sãptãmâni (octombrie

2007), la P.T.F. Constanåa Port. Linia de

Subinspectorul Ganea, în Grecia, la controlul

tirurilor, alãturi de Garda de Coastã Elenã

muncã: identificarea falæilor marinari în cazul

solicitanåilor de vizã în P.T.F;

• curs pentru identificarea produselor

de dublã utilizare, organizat de Agenåia

Naåionalã de Control a

Exporturilor (ANCEX),

perioada 16-19 noiembrie

2007, Bucureæti. Au

participat specialiæti din

România æi S.U.A.

• participant la întâlnirea

de evaluare comunã a

operaåiunii Poseidon

2007, la sediul Frontex din

Varæovia, perioada 28-30

noiembrie 2007, în calitate

de reprezentant al Poliåiei

de Frontierã Române.

Æeful P.T.F. Constanåa

Port, comisarul Ion Burciu,

îæi caracterizeazã pe scurt

colaboratorul: „Sinsp. Florea

Ganea este un reprezentant

al noii generaåii de ofiåeri

din PFR, buni cunoscãtori

ai legislaåiei europene în

domeniu, vorbitori a cel

puåin douã limbi strãine

æi dedicaåi întru totul

muncii.”

Sinsp. Ganea: „Sunt foarte încrezãtor

în foråele proprii æi dedicat muncii pe care

o desfãæor în cadrul PFR. Consider cã prin

venirea în cadrul P.T.F. Constanåa Port

mi s-a deschis un nou orizont, în cariera

de poliåist de frontierã. Invitaåia care mia

fost fãcutã din partea Frontex, de a fi

reprezentantul PFR în cadrul întâlnirii de

la Varæovia, s-a datorat bunelor rezultate

înregistrate la operaåiunea Poseidon 2007,

iar aceastã apreciere mi-a demonstrat

încã o datã cã lucrul bine fãcut aduce

întotdeauna satisfacåii.”

Marius NICULESCU

25


în bãtãliile duse în anii 101-102 cu regele

dac Decebal æi aliaåii sãi.

La sediul SPF Ostrov, care este situat

în clãdirea PTF Ostrov, am discutat pentru

început cu subcomisarii Ion Bancu,

adjunct al æefului SPF Ostrov æi Romeo

Baicu, împuternicit la comanda punctului

Poliåiei de Frontierã. Subcomisarul Bancu

este absolvent al Academiei “Alexandru

Ioan Cuza”, iar din 2004 pânã în 2007 a

fost împuternicit la comanda PPF Ostrov.

Este cãsãtorit æi locuieæte în Cãlãraæi. Îi

place munca pe care o desfãæoarã æi are

numeroase proiecte în derulare.

I-am întrebat pentru început pe cei doi

colegi de ce s-a mutat sectorul în clãdirea

punctului, noi ætiindu-l, de la ultima

documentare, în altã clãdire. Am aflat

astfel cã, odatã cu integrarea României

æi Bulgariei în UE æi implementarea

procedurilor de control în diagonalã, au

avut loc mai multe transformãri, printre

care efectuarea controlului în echipe

mixte, de cãtre poliåiæti de frontierã

români æi bulgari. Astfel, la frontiera de

uscat cu Bulgaria, între Vama Veche

æi Ostrov, controlul s-a stabilit sã se

efectueze funcåie de locaåiile existente

la frontiera dintre cele douã state. Cum

la Ostrov æi la Negru Vodã investiåiile

26

în infrastructurã au

fost mai mari pe

teritoriul Bulgariei,

controlul s-a stabilit

sã se efectueze în

PTF-urile din åara

vecinã. La Vama

Veche se executã

pe teritoriul åãrii

noastre.

R e v e n i n d

la SPF Ostrov,

sector care are în

responsabilitate 46,5

km de frontierã æi

unde îsi desfãæoarã

a c t i v i t a t e a

aproximativ 145

de lucrãtori, din

care în medie 4-5

în PPF, am aflat

cã pentru sector

actuala locaåie oferã condiåii

mai bune prin faptul cã

existã o centralã termicã

pe combustibil lichid,

pentru încãlzire, spaåii

mult mai decente pentru

birouri, plus operativitate

sporitã prin legãturã

directã cu colegii bulgari.

Pregãtirea turelor se face

în România, în clãdirea

punctului.

Fostele pichete

grãnicereæti Almalãu,

Esichioi, Carvãn, care încã

sunt pãzite de poliåiæti de

frontierã ce locuiesc în

aceste localitãåi, æi care

efectueazã æi misiuni de

supraveghere æi control al

fâæiei arate, vor fi în scurt

timp predate consiliilor

locale.

Cooperarea cu

poliåiætii de frontierã

bulgari este foarte bunã, se face

control în comun, inclusiv la

frontiera verde, prin asigurarea

acoperirii zonelor, de comun

acord, funcåie de situaåia

operativã. Se fac æi patrulãri

comune, în medie

de patru ori pe

lunã.

Æi cooperarea

cu cetãåenii din

zonã æi cu æoferii

care fac curse

spre Bucureæti æi

Constanåa este

foarte bunã.

Zona este

liniætitã, dincolo

de frontierã,

de punct, în

R.Bulgaria se

întinde oraæul

Silistra æi, de

multe ori, când

vremea a fost

capricioasã, multe

femei din zonã au nãscut în åara vecinã.

Æi pompierii bulgari au intervenit de

multe ori înaintea celor români. Pentru

cã dacã doamne fereæte izbucneæte un

incendiu, pompierii care ar trebui sã

intervinã sunt cei din judeå, aflaåi la 50

de kilometri depãrtare, în Bãneasa. Mai

existã posibilitatea ca cei din Cãlãraæi sã

intervinã, dupã ce se obåine aprobare însã

æi ... dacã pot trece cu bacul. De-a lungul

timpului bacul a pus mari probleme.

Poliåiætii de frontierã preferau sã lucreze

în ture de 24/72 h, pentru cã bacul nu

funcåiona din cauza condiåiilor meteo æi

erau nevoiåi sã ocoleascã 120 km pânã

în Cãlãraæi. Æi în prezent 50% dintre

lucrãtori locuiesc în acest municipiu.

La jumãtatea lunii noiembrie a fost

deschis PPF ferry-boat între Cãlãraæi æi

Silistra.

û


Specific punctului Ostrov este

tranzitul camioanelor încãrcate cu nisip

din Bulgaria pentru fabrica de sticlã Saint

Gobain, din Cãlãraæi. Ele trec în prezent

prin Silistra æi PPF Ostrov, trecând cu

bacul prin Ostrov-Chiciu, însã primãria

din Silistra doreæte sã interzicã traficul

greu prin localitate, astfel cã ele vor fi

obligate sã tranziteze cu ferry-boatul, o

distanåã de 7 km, mai costisitoare.

De la începutul anului æi pânã la

23 noiembrie a.c., prin PPF Ostrov

au existat 89.925 de tranzitãri ale

cetãåenilor români, 19.627 autoturisme,

61 autocare æi 1.062 camioane; 39.019

cetãåeni bulgari æi 11.708 mijloace de

transport bulgãreæti. Totalul traficului

prin PTF Ostrov în acest an este de peste

137.000 de cetãåeni æi 34.500 mijloace

de transport. Vara traficul creæte, având

în vedere cã foarte mulåi români îæi fac

concediul în Bulgaria, Grecia sau Turcia.

Firma care asigurã bacurile, 3 la numãr

prin Ostrov-Chiciu, este SC Ostrovit, cu

care Poliåia de Frontierã colaboreazã

foarte bine.

Veselin Lazarov (foto dreapta, în imagine alãturi de adjunctul æefului SPF Ostrov,

subcomisarul Ion Bancu)- inspector principal-æef în Poliåia de Frontierã bulgarã, atât la

PPF Silistra-Ostrov cât æi la PPF ferry-boat Silistra-Chiciu, pe care l-am întâlnit în periplul

nostru reportericesc la conducerea punctului

bulgar, este de 19 ani lucrãtor în aceastã

instituåie æi de 6 luni lucreazã la Silistra.

Are o bogatã experienåã, lucrând ca

locåiitor la Ruse æi Lesovo, la frontiera cu

Turcia. Spune cã la graniåa bulgaro-turcã

este mult mai greu. Ne-a declarat: “lucrãm

foarte bine cu colegii români, colaborãm

æi, împreunã, rezolvãm toate problemele

operative pe care le avem. Lucrãtorii, între

ei, chiar s-au împrietenit.”

Sã precizãm cã organizarea colegilor

bulgari este diferitã de cea a SPF Ostrov, mai

mare, din raionul nostru de responsabilitate

a SPF Cãlãraæi, continuând cu Ostrov æi apoi

cu SPF Bãneasa. Vârsta de pensionare a

poliåiætilor bulgari este de 60 ani, fiind nevoie

æi de 25 de ani în sistem.

Aderarea la UE a adus æi pentru vecinii

noætri o creætere a nivelului de trai, a vieåii

sociale iar acum se fac eforturi pentru

aderarea la spaåiul Schengen.

În finalul discuåei a transmis tuturor

colegilor români sãnãtate, putere de muncã,

sã lucreze cu plãcere æi sãrbãtori fericite.

Mai existã douã bacuri æi la ferryboatul

care face legãtura între Chiciu æi

Silistra, unul românesc æi unul bulgãresc.

Aici este un loc unde colegii noætri

executã numeroase misiuni. I-am gãsit

executând post-control la SC Ostrovit

BAC Regie pe agenåii Dumitru Gabriel

Despa æi Ionel Ivanov, pe o ceaåã atât

de deasã încât am avut probleme cu

...gãsirea locului de ieæire, la înapoiere.

Din cauza ceåii extrem de dese neam

întors spre Constanåa, aproape 40 km,

mergând cu maxim 25km/h, gândindune

la umezeala æi frigul pe care zi de zi,

noapte de noapte, poliåistul de frontierã

le suportã pentru ca misiunile sã fie

îndeplinite corespunzãtor.

Iulian PUICÃ,

Marius IONESCU

û

27


Un spital la poalele Bucegilor

Ziua de 21 august a.c. a avut o

dublã semnificaåie pentru Spitalul

de Urgenåã al MIRA, „Prof. Dr.

Dimitrie Gerota”: sãrbãtorirea Zilei

Medicinei Militare æi inaugurarea

Secåiei Exterioare de Recuperare,

Medicinã Fizicã æi Balneologie

Buæteni. Spitalul, la care s-a lucrat

timp de aproape zece ani, cu o

arhitecturã modernã, oferã cazare æi

trei mese pe zi pentru un numãr de

pânã 110 persoane/serie (12 zile).

În spital pot fi internate persoane

care necesitã o recuperare fizicã

sau balneologicã dar, în acelaæi

timp, æi recuperare în cazurile de

suprasolicitare fizicã, psihicã æi nu

numai.

Condiåiile care trebuie

îndeplinite de cãtre o persoanã

pentru a fi internatã:

• salariaåii trebuie sã facã dovada

asigurãrii (CASA OPSNAJ sau CAS),

iar pensionarii pot prezenta talonul

de pensie;

• sã aibã un bilet de internare

eliberat de medicul de familie sau de

cãtre medicul specialist balneolog

sau reumatolog;

• persoana trebuie sã fie validã;

• sã deåinã documente medicale,

atât pentru afecåiunile pentru care a

fost trimisã, cât æi cele asociate; de

asemenea, trebuie sã aibã asupra sa

tratamentul necesar oferit de cãtre

medicul de familie sau de medicul

specialist;

• trebuie sã aibã medicaåie

personalã pentru bolile de care

suferã;

• sã aibã un set minim

de analize medicale recente

(hemoleucogramã, creatininã,

glicemie, transaminaze);

• tariful este de 35 lei/zi/

persoanã, în care sunt incluse

cazarea æi trei mese.

Rezervãrile se fac la

telefoanele:

021/252 33 34 - secretariatul

Spitalului de Urgenåã al MIRA,

“Prof. Dr. Dimitrie Gerota”

021/303 70 80, interior 28008

Doamna Maria Pârvuleåu sau

021/252 36 35.

28

û


û

29


Focuri de armã pentru reåinerea celui mai

mare grup de contrabandiæti de åigãri

u Poliåiætii de frontierã din cadrul IJPF

Satu Mare au depistat un grup format din

35 de persoane, care încerca sã introducã

ilegal åigãri în România.

Fiecare contrabandist transporta câte

3-4 baxuri, în total aceætia introducând

în România peste 250.000 pachete de

åigãri.

u Poliåiætii de frontierã sãtmãreni au

obåinut informaåii conform cãrora un grup

infracåional transfrontalier de persoane

intenåiona sã introducã ilegal în România,

din Ucraina, åigãri netimbrate.

În ziua de 11 noiembrie a.c., în jurul

orei 14.00, echipaje ale SPF Tarna Mare

æi Negreæti Oaæ - IJPF Satu Mare, în baza

informaåiilor obåinute, au declanæat o

acåiune în foråã în zona muntoasã a

frontierei româno-ucrainene.

În urma supravegherii zonei, în jurul

orei 20.00, lucrãtorii noætri au observat un

grup format din câteva zeci de persoane,

care transportau mai multe cutii de

carton.

Persoanele au înaintat pe teritoriul åãrii

noastre, timp în care au fost monitorizaåi

îndeaproape de poliåiætii de frontierã.

Dupã ce au parcurs aproximativ 3 km

spre interiorul României, lucrãtorii noætri

au observat cã persoanele urmãrite se

îndreptau spre patru microbuze, în care

urmau sã încarce marfa.

În momentul în care persoanele s-

au apropiat de vehicule, poliåiætii de

frontierã sãtmãreni au acåionat pentru

reåinerea lor. Deoarece aceætia au ignorat

somaåiile verbale ale poliåiætilor de

frontierã, æoferii celor patru autovehicule

demarând în vitezã cãtre interioriul åãrii,

iar transportatorii åigãrilor încercând sã

fugã cãtre Ucraina, a fost deschis focul în

plan vertical, cu respectarea procedurilor

legale, astfel încât sã se evite rãnirea

infractorilor æi sã nu fie încãlcat teritoriul

statului vecin.

Lucrãtorii noætri au reåinut 35 de

persoane, iar dupã legitimarea acestora,

s-a constatat cã sunt cetãåeni ucraineni.

În urma audierii persoanelor respective,

s-a stabilit cã aceætia urmau sã primeascã

în jur de 10 dolari pentru fiecare bax de

åigãri introdus ilegal.

Cercetãrile în zonã sunt în curs de

desfãæurare, iar pânã în prezent au fost

descoperite, în total, aproximativ 500 baxuri

- 250.000 pachete åigãri, marca „Ronson”.

Pe numele celor 35 de ucraineni,

poliåiætii de frontierã au întocmit dosare

penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunii

de contrabandã calificatã, urmând sã

fie prezentaåi procurorilor pentru luarea

mãsurilor legale.

Zeci de echipe operative formate din

poliåiæti de frontierã români, în cooperare

cu ofiåeri specializaåi ucraineni, desfãæoarã

în continuare activitãåi specifice pentru

identificarea tuturor persoanelor implicate

æi stabilirea întregii activitãåi infracåionale.

Oana TOTOREAN

Tutunul dãuneazã grav ... transporturilor

Poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii

vamali din Punctul de Trecere a Frontierei

Albiåa au depistat un cetãåean moldovean

care încerca sã introducã ilegal în

România, ascunse într-o cisternã, peste

120.000 pachete de åigãri.

Duminicã 25 noiembrie, în jurul orei

17.00, în Punctul de Trecere a Frontierei

Albiåa, s-a prezentat la controlul pentru

trecerea frontierei cetãåeanul moldovean

G. Ion, în vârstã de 38 de ani, la volanul

unei autocisterne înmatriculate în R.

Moldova. Conducãtorul auto a declarat

cã se deplaseazã în municipiul Ploieæti,

cu cisterna goalã, urmând sã se întoarcã

în R. Moldova cu produse petroliere.

În baza unui plan comun de combatere

a traficului ilegal cu åigãri, poliåiætii de

frontierã æi lucrãtorii vamali au executat

30

un control amãnunåit asupra

cisternei. În urma acestuia

s-a descoperit cã, de fapt,

aceasta nu era chiar goalã,

mai exact, înveliæul exterior

al acesteia, precum æi douã

compartimente din interior

conåineau 127.220 pachete de

åigãri Ronson, Viceroy æi More.

Cetãåeanul moldovean a negat

orice legãturã a sa cu åigãrile,

afirmând cã nu a fãcut altceva

decât sã execute dispoziåiile

patronului privind transportul

de produse petroliere.

Autoritatea vamalã a dispus

confiscarea întregii cantitãåi de åigãri æi a

autovehiculului (cu valoarea în vamã de

450.000, respectiv 123.000 lei), precum

æi sancåionarea contravenåionalã a firmei

transportatoare cu amendã în valoare

de 10.000 lei. Poliåiætii de frontierã

vor contacta titularii de marcã pentru

a confirma sau infirma autenticitatea

åigãrilor.

Biroul de Presã din cadrul IGPF

û


Din Belarus spre Grecia,

cu åigãri de contrabandã

În ziua de 2 noiembrie a.c.,

ora 2.30, la PPF Galaåi-Rutier, s-

a prezentat pe sensul de intrare în

åarã, conducând un autocamion,

cetãåeanul din Republica Belarus

H. Uladzimir, nãscut la 9

decembrie 1962. Acesta poseda

o vizã tip „C”, cu multiple intrãri,

în scop de transport.

La controlul de frontierã,

poliåiætii de frontierã au acåionat

în baza analizei de risc pe linia

combaterii traficului de åigãri.

Astfel, echipa de control formatã

din inspectorul Eduard Ivaæcu,

agent-æef Carmen Gugiu æi agent

principal Adrian Burlibaæa, a

descoperit ascunse, în podea æi

plafonul dublu, 47.340 pachete

de åigãri, marca „Superkings”.

Valoarea în vamã a acestora s-a

ridicat la 47.340 euro.

Din documentele prezentate,

æoferul autocamionului se

deplasa dinspre Republica Belarus

æi se îndrepta spre Grecia. În

conformitate cu legislaåia în

vigoare, organul vamal a dispus

ridicarea autocamionului, în

valoare de 200.000 euro, æi a

åigãrilor, în vederea confiscãrii,

iar æoferul a fost sancåionat

contravenåional cu suma de

10.000 lei.

Flagrant la frontiera de est

În perioada iulie - noiembrie a.c.,

la nivelul SPF Galaåi au fost obåinute

informaåii despre activitatea unui

grup transfrontalier de persoane, care

se ocupã cu contrabanda de åigãri

peste Prut, între R. Moldova æi

România. Prin monitorizarea

persoanelor suspecte æi prin

obåinerea de date æi informaåii,

s-a aflat cã în noaptea de 6 spre

7 noiembrie grupul semnalat

urma sã introducã în România o

importantã cantitate de åigãri. S-a

constituit o echipã operativã din

cadre ale IJPF Galaåi æi SPF Galaåi,

aflatã sub directa coordonare a

procurorului DIICOT Galaåi.

Zona a fost monitorizatã cu

ajutorul aparaturii de vedere pe

timp de noapte æi cu patrule ale

Poliåei de Frontierã. Flagrantul

a fost realizat în jurul orei 4

dimineaåa, de procurorul Sorin

Cãrare æi æeful de turã, inspectorul

Eduard Ivaæcu, din cadrul SPF

Galaåi.

Cu aceastã ocazie, au fost

identificaåi æi reåinuåi în flagrant,

la aproximativ trei km de frontierã,

doi cetãåeni români, A. Costel æi

O. Laurenåiu, care transportau,

cu ajutorul unei cãruåe, 7.560

pachete åigãri marca „Plugarul”,

û

în valoare de 3.780 euro.

S-au luat declaraåii în urma cãrora

a rezultat faptul cã, în seara zilei de

5 noiembrie a.c., aceætia au trecut

ilegal frontiera de stat, în R. Moldova,

cu ajutorul unei ambarcaåii din lemn.

De acolo au preluat åigãrile de la un

cetãåean moldovean, dupã care s-au

înapoiat în România.

Cercetãrile la acest caz au fost

aprofundate, iar în ziua respectivã,

în jurul orei 17.30, a fost reåinut în

PPF Galaåi-rutier æi cetãåeanul din R.

Moldova implicat.

Celor trei persoane în cauzã li s-a

întocmit lucrare penalã sub aspectul

sãvâræirii infracåiunii de: „introducerea

sau scoaterea din åarã, prin orice

mijloace, a bunurilor sau mãrfurilor,

prin alte locuri decât cele stabilite pentru

control vamal”, iar cei doi români sunt

cercetaåi æi sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de „intrare sau ieæire din

åarã prin trecerea ilegalã a frontierei de

stat”. Åigãrile au fost ridicate în vederea

confiscãrii æi introduse în camera de

corpuri delicte.

Paginã realizatã de

Ætefan ANDREESCU

31


În dimineaåa zilei de 31 octombrie

a.c., între orele 00.00 - 03.00, o echipã

formatã din poliåiæti de frontierã din cadrul

Biroului Combaterea Infracåionalitãåii

Transfrontaliere din IJPF Giurgiu æi

lucrãtori din cadrul Direcåiei Judeåene

pentru Accize æi Operaåiuni Vamale

Giurgiu, în baza unor informaåii

cu privire la intenåia unor cetãåeni

de a introduce ilegal în åarã metale

preåioase, în exercitarea atribuåiilor

prevãzute prin lege, a procedat la

oprirea pe comunicaåia dintre

PPF Giurgiu æi Staåia Petrom a

unui autocar marca Mercedes,

care circula pe relaåia Istanbul

- Botoæani.

În urma efectuãrii controlului

amãnunåit asupra pasagerilor

æi bagajelor acestora, a fost

descoperitã ascunsã sub

îmbrãcãmintea a patru femei,

cantitatea de 595 grame bijuterii

din metal galben, ce pãreau a fi

din aur, în valoare de 29.750 lei.

La cercetãri, persoanele au

declarat cã au cumpãrat bijuteriile din

diverse magazine de profil din Turcia

æi le-au ascuns, deoarece intenåionau

Aurul turcesc -

la mare cãutare

sã le valorifice în åarã pentru rotunjirea

veniturilor personale.

Douã zile mai târziu, pe 2 noiembrie

a.c., o altã echipã formatã din poliåiæti de

frontierã æi lucrãtori vamali au efectuat

controale pe aceeaæi comunicaåie. Întrun

autocar s-a descoperit, ascunsã în

cotierele hainei purtate de un bãrbat,

cantitatea de 180 grame bijuterii din

metal galben, iar în buzunarele hainei

purtate de o femeie, cantitatea de 200

grame bijuterii. La cercetãri, cei

doi cetãåeni români au declarat cã

au cumpãrat bijuteriile din Turcia æi

le-au ascuns, deoarece intenåionau

sã le valorifice în localitãåile de

domiciliu, în interes personal.

Bijuteriile descoperite, a cãror

valoare totalã este de 19.000 lei,

au fost reåinute de cãtre lucrãtorii

vamali în vederea expertizãrii de

BNR.

Toate persoanele în cauzã au

fost sancåionate contravenåional cu

suma de 5.000 lei fiecare, conform

art. 653, alin. 1, din H.G. 707/2006,

modificatã æi completatã de H.G.

946/2007, dupã care li s-a permis

continuarea cãlãtoriei.

Iuliana PRUNÃ

Bijuterii pentru „rude

Poliåiætii de frontierã au depistat, la

PTF Nãdlac, ascunse în autoturismul

unui cetãåean român care se întorcea din

strãinãtate, aproximativ 3,2 kg bijuterii,

suspecte a fi din aur æi argint, pentru care

bãrbatul nu poseda documente justificative

de provenienåã.

La 1 noiembrie a.c.,

în jurul orei 13.00, la

PTF Nãdlac – judeåul

Arad, s-a prezentat

pentru a intra în åarã,

cãlãtorind cu un

autoturism înmatriculat

în Franåa, cetãåeanul

român Ion M., în

vârstã de 44 ani, însoåit

de Marius P., de 33 ani,

ambii cu domiciliul în

Bucureæti.

Fiind în posesia

unor informaåii

obåinute de ofiåerii

din cadrul Direcåiei de Combatere a

Infracåionalitãåii Transfrontaliere – IGPF

æi Direcåiei Generale de Combatere a

Crimei Organizate – IGPR, poliåiætii de

32

frontierã au efectuat un control amãnunåit

al mijlocului de transport.

Deæi, iniåial, æoferul a declarat cã nu

transportã bunuri cu regim special, au

fost descoperite, ascunse sub bancheta

din spate a autoturismului æi în pardesiul

æoferului, 3,2 kg de bijuterii din metal alb

æi galben, suspecte a fi din aur æi argint.

La cercetãrile preliminare, æoferul a

declarat cã bijuteriile le-a cumpãrat de la

diverse persoane din Franåa, cu intenåia de

a le oferi familiei sale, fãrã a poseda însã

documente justificative de provenienåã.

Mai mult, bãrbatul a motivat cã a ascuns

bijuteriile pentru cã i-a fost teamã sã nu

fie tâlhãrit pe drumul de întoarcere, însã

nu a putut oferi nicio explicaåie cu privire

la faptul cã nu le-a declarat la controlul

de frontierã.

Bijuteriile au fost trimise spre

expertizare æi evaluare la BNR, iar bãrbatul

a fost sancåionat contravenåional cu suma

de 2.000 lei de poliåiætii de frontierã, care

continuã cercetãrile în vederea stabilirii

provenienåei bunurilor æi luãrii mãsurilor

legale.

Alexandra REÅEGAN

û


CARTE DE IDENTITATE ROMÂNEASCÃ

CONTRAFÃCUTÃ

Material realizat cu sprijinul Serviciului Criminalistic din cadrul IGPF

I. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ

1. Aversul cãråii de identitate

ORIGINAL

CONTRAFACERE

2. Fotografia

integratã a

titularului æi

zone mãrite de

pe aceasta

#

ORIGINAL - ZONÃ MÃRITÃ DIN FOTOGRAFIA

TITULARULUI CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER

û

CONTRAFACERE - ZONÃ MÃRITÃ DIN

FOTOGRAFIA TITULARULUI CARE EVIDENÅIAZÃ

O IMPRIMARE LASER DIFERITÃ DE ORIGINAL

33


Documentar

3. Fotografia în umbrã a titularului æi

zonã mãritã de pe aceasta

ORIGINAL

- ZONÃ MÃRITÃ DIN

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ A

TITULARULUI CARE EVIDENÅIAZÃ

O IMPRIMARE LASER

CONTRAFACERE

- ZONÃ MÃRITÃ DIN

FOTOGRAFIA ÎN UMBRÃ

A TITULARULUI CARE

EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE

LASER DIFERITÃ DE ORIGINAL

4. Zonã mãritã din desenul de fond

æi literele “M”, respectiv “F” de la

simbolul sexului titularului

(MASCULIN/FEMININ), poziåionate

imediat sub fotografia în umbrã a

titularului

ORIGINAL

- DESENUL DE FOND ÆI LITERA

„M” – SIMBOLUL SEXULUI SUNT

IMPRIMATE LASER

CONTRAFACERE

DESENUL DE FOND ÆI LITERA

„F” – SIMBOLUL SEXULUI SUNT

TIPÃRITE CU O IMPRIMANTÃ

LASER DIFERITÃ DE ORIGINAL

5. Codul Numeric

Personal (CNP)

ORIGINAL

ZONÃ MÃRITÃ DIN CNP

CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER

34

CONTRAFACERE

ZONÃ MÃRITÃ DIN CNP

CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER DIFERITÃ

DE ORIGINAL

û


6. Stema României

ORIGINAL

ZONÃ MÃRITÃ DIN

STEMA ROMÂNIEI

CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER

CONTRAFACERE

ZONÃ MÃRITÃ

DIN STEMA ROMÂNIEI

CARE EVIDENÅIAZÃ

O IMPRIMARE LASER

DIFERITÃ DE ORIGINAL

7. Zonã din banda de citire opticã (MRZ)

ORIGINAL

ZONÃ MÃRITÃ DIN BANDA DE CITIRE OPTICÃ

CARE EVIDENÅIAZÃ O IMPRIMARE LASER

û

CONTRAFACERE - ZONÃ MÃRITÃ DIN BANDA

DE CITIRE OPTICÃ CARE EVIDENÅIAZÃ O

IMPRIMARE LASER DIFERITÃ DE ORIGINAL

35


Documentar

II. VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE

ORIGINALE

1. Aversul cãråii de identitate

CONTRAFACERI

2. Zonã mãritã de pe aversul cãråii

de identitate

3. Zonã mãritã de pe aversul

cãråii de identitate

ORIGINALE

4. Reversul cãråii de identitate

CONTRAFACERI

5. Zonã mãritã de pe

reversul documentului

care evidenåiazã desenul

tip “Guilloche”

36

û


CURRICULUM ÆI ÎNVÃÅAREA BAZATÃ

PE COMPETENÅE

Pentru prima datã în învãåãmântul

postliceal din æcolile M.I.R.A., în

anul 2007 a fost creat un Curriculum

proiectat dupã o metodologie nouã,

concretizatã într-un set de documente

oficiale cu aplicabilitate imediatã (un

nou plan de învãåãmânt æi programe

æcolare asociate) æi care are la bazã

Standardul de pregãtire profesionalã.

Noul curriculum se aplicã în toate æcolile

de formare din M.I.R.A. începând cu 15

septembrie 2007.

Absolvenåii Æcolii de Pregãtire a

Agenåilor Poliåiei de Frontierã ,,Avram

Iancu”- Oradea, care vor finaliza cursurile

în anul 2009, vor dobândi urmãtoarele:

- competenåe de aplicare a strategiilor

de comunicare în exercitarea sarcinilor

profesionale;

- competenåe de comunicare în 4

limbi strãine aplicate la domeniul de

activitate al Poliåiei de Frontierã;

- competenåe de operare PC care

sã le faciliteze editarea unor fiæiere æi

gestionarea bazelor de date specifice;

- competenåe privind cooperarea æi

lucrul în echipã;

- competenåe prin care sã demonstreze

atitudini, calitãåi, deprinderi æi

priceperi motrice;

- competenåe care sã le

permitã aplicarea noåiunilor

æi cunoætinåelor de drept æi

protejarea drepturilor omului;

- competenåe de utilizare a

armamentului din dotare æi de

conducere a autovehiculelor;

- competenåe specializate

prin care asigurã realizarea

supravegherii æi controlului

la frontierã æi de aplicare a

legislaåiei specifice acestui

domeniu de activitate.

Curriculumul conætientizeazã

necesitatea promovãrii

consecvente a unei noi logici

didactice, menite a transforma

„æcoala centratã pe profesor” în

„æcoala centratã pe elev”.

Conform acestei noi logici,

profesorul are libertatea æi

responsabilitatea acåiunilor de

organizare a programelor de învãåare ale

elevului, iar rezultatele obåinute confirmã

sau infirmã eficienåa acåiunilor didactice.

Responsabilitatea profesorilor în privinåa

rezultatelor obåinute este dependentã de

proiectarea æi realizarea noului proces

curricular, iar elevul este pus în situaåii de

învãåare variate æi cu finalitate la nivelul

û

achiziåiilor acestuia.

Învãåarea centratã

pe elev reprezintã o

abordare care presupune

un stil de învãåare activ

æi integrarea programelor

de învãåare în funcåie de

ritmul propriu de învãåare

al elevului. Elevul

trebuie sã fie implicat

æi responsabil pentru

progresele pe care le

face în ceea ce priveæte

propria lui educaåie.

Aceastã perspectivã

subliniazã caracteristicile fundamentale

ale învãåãrii centrate pe elev, promovând

ideea cã elevilor trebuie sã li se ofere

un control sporit asupra învãåãrii prin

asumarea responsabilitãåii cu privire la:

- ceea ce se învaåã;

- modul cum se învaåã æi de ce;

- momentul când se învaåã.

Avantajele învãåãrii centrate pe elev:

• creæterea motivaåiei elevilor,

deoarece aceætia sunt conætienåi cã pot

influenåa procesul de învãåare;

• eficacitate mai mare a învãåãrii æi a

aplicãrii celor învãåate, deoarece aceste

abordãri folosesc învãåarea activã;

• învãåarea capãtã sens, deoarece a

stãpâni materia înseamnã a o înåelege;

• posibilitate mai mare de includere -

poate fi adaptatã în funcåie de potenåialul

fiecãrui elev, de capacitãåile diferite de

învãåare, de contextele de învãåare

specifice.

Învãåarea centratã pe elev presupune

aplicare unor noi idei æi practici

pedagogice, din care amintesc:

* curriculumul va trebui sã fie aplicat

pe cât posibil fãrã sã existe falii la diferite

nivele;

* accent pe managementul clasei din

perspectiva fiecãrui profesor;

* urmãrirea progresului æcolar;

* stimularea creativitãåii, a dezvoltãrii

personale a elevilor æi a muncii în

echipã;

* introducerea unor metodologii noi

de lucru ca: învãåarea prin proiecte,

învãåare prin soluåionarea de probleme,

învãåarea colaborativã.

Posibilitatea de includere

este reuæitã dacã:

* Pentru elevi: când au

sentimentul cã aparåin æcolii,

când se simt în largul lor æi pot sã

participe activ la toate activitãåile

æcolare;

* Pentru personalul æcolii:

când se simte apreciat æi sprijinit;

comunicarea este eficientã întrun

mediu de muncã pozitiv.

Nu am dorit o tratare

exhaustivã a noului proces

curricular deoarece se va face de

cãtre fiecare instituåie æcolarã la

timpul potrivit, ci am dorit doar

o informare succintã a tuturor

cititorilor revistei ,,Frontiera

cu ultimele noutãåi în domeniul

învãåãmântului de formare

æi ulterior de perfecåionare a

agenåilor Poliåiei de Frontierã

Române.

Concluziile la finalul primelor 3 luni

sunt încurajatoare prin prisma rezultatelor

æi al interesului sporit al elevilor pentru

îndeplinirea criteriilor de competenåã

proprii fiecãrui modul.

Gheorghe NIÅÃ

37


Capturã impresionantã

la frontiera de est

Poliåiætii de frontierã æi inspectorii

vamali au descoperit, ascunse prin

metoda „capac” æi nedeclarate, întrun

autocamion încãrcat cu chibrituri,

550.670 de pachete cu åigãri, cu valoare

în vamã de aproximativ 275.335 euro.

În noaptea de 19/20 noiembrie a.c.

s-a prezentat în PTF Stânca-Costeæti, jud.

Botoæani, pe sensul de intrare în åarã, la

volanul unui autocamion cu remorcã

înmatriculat în Republica Moldova,

cetãåeanul moldovean Ghenadie B.

Conform documentelor de însoåire a mãrfii,

mijlocul de transport era încãrcat în Belarus

cu 20 tone de chibrituri, care erau destinate

unei firme de profil din Buzãu.

În baza analizei de risc efectuatã de

echipa comunã de control, åinând cont

de comportamentul agitat al æoferului,

declaraåia sa fermã cã a participat la

încãrcarea mãrfurilor, cu toate cã nu

38

Depozit de åigãri

de contrabandã

În urma unei acåiuni

organizate æi derulate în

noaptea de 21/22 noiembrie

a.c., poliåiætii de frontierã din

cadrul IJPF Constanåa, împreunã

cu lucrãtori din cadrul Gãrzii

Financiare Brãila, au fost

descoperite, într-un depozit din

Brãila, peste 270.000 pachete

åigãri, diferite mãrci, în valoare

de peste 700.000 lei.

Astfel, în data de 20 noiembrie

a.c., poliåiætii de frontierã au primit

o informaåie conform cãreia o

mare cantitate de åigãri urmeazã sã

fie introdusã în åarã, din Republica

Moldova, cu o autocisternã æi

apoi depozitatã într-un depozit

din judeåul Brãila.

A doua zi, începând cu ora 10.00,

poliåiætii de frontierã constãnåeni au

supravegheat autocisterna suspectã, încã

de la intrarea în åarã, prin PTF Galaåi

Rutier. Cu aceastã ocazie, s-a stabilit cã

vehiculul era condus de un bãrbat cu dublã

cetãåenie – românã æi R. Moldova – Ivan L.,

în vârstã de 35 de ani æi avea ca destinaåie

o localitate din judeåul Brãila.

În jurul orei 20.00, autovehiculul a

ajuns la sediul unei societãåi de prelucrare

avea aplicatã în

paæaport viza de

Belarus precum æi

de traseul atipic ales

pentru efectuarea

transportului, s-

a luat decizia

preluãrii de cãtre

echipajele mobile

din cadrul DRAOV

Iaæi a mijlocului de

transport, în vederea

efectuãrii unui control vamal amãnunåit.

Astfel, s-a descoperit cã sigiliul vamal

era intact, dar cã prelata era secåionatã æi

ulterior lipitã, fapt pentru care s-a efectuat

un control amãnunåit, în urma cãruia au

fost descoperite, în compartimentul de

marfã, ascunse prin metoda „capac”,

în spatele a doar cinci rânduri cu cutii

de chibrituri, 550.670 pachete de åigãri,

marca „Plugarul”.

a alcoolului din localitatea Însurãåei, iar

dupã aproximativ o orã, autocisterna

condusã de aceeaæi persoanã a ieæit pe

poarta societãåii.

În acel moment, ofiåerii Detaæamentului

de Intervenåie al IJPF Constanåa au oprit

autovehiculul pentru control æi, împreunã

cu lucrãtori ai Gãrzii Financiare Constanåa,

au descins la sediul firmei în cauzã.

Într-unul din depozitele societãåii, au

fost descoperite 540 baxuri ce conåineau

aproximativ 270.000 pachete de åigãri,

Conducãtorul auto a declarat cã nu

ætia nimic referitor la existenåa åigãrilor

în autocamion.

Autoritatea vamalã a dispus

sancåionarea contravenåionalã a firmei

transportatoare cu amendã în valoare

de 10.000 lei, conform legislaåiei vamale

în vigoare. Vehiculul a fost reåinut pânã

la plata amenzii contravenåionale,

iar întreaga cantitate de åigãri a fost

confiscatã.

de diferite mãrci, unele netimbrate,

iar altele cu timbru R. Moldova.

Totodatã, au fost depistate douã

persoane care au recunoscut cã au

descãrcat baxurile din autocisternã,

dar au declarat cã nu ætiau ce conåin.

De asemenea, æoferul autocisternei a

declarat poliåiætilor de frontierã cã nu

ætia de existenåa åigãrilor în maæinã.

Cele trei persoane au fost

reåinute, fiind cercetate, în prezent, de

poliåiætii de frontierã sub aspectul sãvâræirii

infracåiunii de contrabandã. Åigãrile au

fost confiscate de reprezentanåii Gãrzii

Financiare Brãila, iar poliåiætii de frontierã

continuã cercetãrile, în vederea depistãrii

eventualelor persoane implicate æi stabilirii

întregii activitãåi infracåionale.

Paginã realizatã de

Biroul de Presã din cadrul IGPF

û


Traficanåi de droguri,

prinæi în Bucureæti

Dupã câteva luni de investigaåii, o

filierã transnaåionalã de traficanåi de

droguri care „opera” pe relaåia Turcia

- România a fost dezmembratã de

ofiåerii antidrog din cadrul IGPF, sub

coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T.

În urma operaåiunilor desfãæurate,

miercuri 14 noiembrie a.c., în Bucureæti,

au fost reåinuåi doi cetãåeni turci æi unul

român care au introdus în åarã peste 4,3

kg heroinã, destinate pieåei de desfacere

a drogurilor din Bucureæti.

Investigaåiile

În urmã cu câteva luni, poliåiætii

de frontierã din cadrul Direcåiei

de Combatere a Infracåionalitãåii

Transfrontaliere - Serviciul de Combatere

a Traficului cu Substanåe Interzise din

IGPF au intrat în posesia unor informaåii

conform cãrora o reåea de traficanåi

turci de droguri urmeazã sã facã un

transport de heroinã în România. Din

cercetãri, lucrãtorii antidrog au stabilit

cã drogurile trebuiau sã fie introduse

în România de un cetãåean român

domiciliat în Bucureæti, care trebuia sã

predea „marfa” unor cetãåeni turci.

Miercuri seara, bucureæteanul a

fost identificat în trenul internaåional

û

care circulã pe ruta Istanbul

- Bucureæti, fiind monitorizat

de poliåiætii de frontierã încã

de la intrarea în åarã, prin

P.T.F. Giurgiu.

Filmul prinderii traficanåilor

14.11.2007 - Ora 18.20 -

bucureæteanul ajunge în Gara de Nord

din Bucureæti, unde este aæteptat de

douã persoane, aflate într-o maæinã

marca „Opel Corsa”. Cetãåeanul român

urcã în maæinã, transportând o geantã

de voiaj.

Ora 18.35 - dupã ce s-a deplasat

câteva minute fãrã o destinaåie precisã,

autoturismul opreæte tot în apropierea

Gãrii de Nord, iar cetãåeanul român

coboarã, însã fãrã geantã æi se îndreaptã

pe jos, transportând câteva pungi

din plastic, cãtre o staåie de autobuz.

Echipele de monitorizare se împart,

continuând urmãrirea maæinii æi a

suspectului.

Ora 19.20 - autoturismul Opel

opreæte în zona Bucur Obor, moment

în care, cu autorizarea procurorului,

poliåiætii de frontierã îi legitimeazã pe

ocupanåi æi verificã autoturismul.

În interiorul maæinii este descoperitã

geanta lãsatã de bucureætean. Bagajul

avea fund dublu, iar în interiorul

acestuia a fost descoperitã o substanåã,

în cantitate totalã de aproximativ 4,3 kg,

care a reacåionat pozitiv la testarea cu

trusa Narcotest.

Ora 23.00 - cetãåeanul român este

identificat æi reåinut în cartierul Militari

din Bucureæti, fiind condus la sediul

Parchetului de pe lângã Înalta Curte de

Casaåie æi Justiåie, pentru declaraåii.

Membrii reåelei

În urma cercetãrilor, s-a stabilit

cã cei doi ocupanåi ai autoturismului

sunt cetãåeni turci æi se numesc Haci

Ramazan K., în vârstã de 37 ani æi

Gulabi I., în vârstã de 36 ani, iar

transportatorul drogurilor este cetãåeanul

român Mugurel C., în vârstã de 42 ani,

domiciliat în Bucureæti.

Substanåa descoperitã în geantã, în

greutate totalã de 4,380 kg, a fost testatã

de specialiæti din cadrul laboratorului

central de analizã æi profil al drogurilor

al DGCCO Bucureæti, care au stabilit

cã este heroinã. Valoarea drogurilor

pe piaåa de consum este estimatã la

200.000 euro.

Bucureæteanul a declarat cã nu ætia

ce transportã, afirmând cã a primit

geanta în Istanbul, de la un cetãåean

turc, pentru a-æi aduce în åarã bunurile

personale.

Pedeapsa

Cele trei persoane au fost prezentate

procurorilor din cadrul Parchetului de

pe lângã Înalta Curte de Casaåie æi

Justiåie, pe numele lor fiind emise

ordonanåã de reåinere pentru 24 de ore,

pentru trafic de droguri de mare risc æi

introducere în åarã de droguri de risc.

Dacã vor fi gãsiåi vinovaåi, cei în cauzã

riscã pedeapsa cu închisoarea cuprinsã

între 10 æi 20 ani.

Sub coordonarea procurorilor

D.I.I.C.O.T., poliåiætii de frontierã

continuã cercetãrile pentru stabilirea

întregii activitãåi infracåionale.

Gergiana FLOREA

39


Turci ascunæi în automarfar

În cadrul controlului comun, efectuat

împreunã cu grãnicerii maghiari, poliåiætii

de frontierã arãdeni au descoperit,

ascunæi în compartimentul de marfã al

unui autocamion, æase cetãåeni turci care

intenåionau sã iasã ilegal din România.

În noaptea de 11-12 noiembrie a.c., în

jurul orei 23.30, la PPF Vâræand, judeåul

Arad, s-a prezentat pentru a ieæi din

România cetãåeanul turc Adnan G., în

vârstã de 43 de ani, conducãtor al unui

automarfar înmatriculat în Turcia, care

transporta articole de îmbrãcãminte, cu

destinaåia Germania.

În timp ce verificau vehiculul, poliåiætii

de frontierã au observat cã

sigiliul aplicat pe remorcã

are urme de adeziv æi au

efectuat controlul amãnunåit al

mijlocului de transport, unde au

fost depistaåi æase bãrbaåi care se

ascundeau în compartimenul de

marfã al acestuia.

Din verificãri æi din

declaraåiile celor ascunæi a

rezultat cã aceætia sunt cetãåeni turci æi

au recurs la aceastã metodã deoarece

intenåionau sã ajungã în Germania,

întrucât nu obåinuserã vizã.

Având în vedere cele constatate,

persoanelor în cauzã li s-au întocmit

dosare penale, æoferul autocamionului fiind

cercetat pentru sãvâræirea infracåiunii de

complicitate la trecerea ilegalã a frontierei

de stat, iar cei æase turci descoperiåi pentru

sãvâræirea infracåiunilor de trecere ilegalã

a frontierei unui stat strãin æi tentativã de

trecere ilegalã a frontierei de stat.

Migranåi irakieni reåinuåi la Arad

Poliåiætii de frontierã din

cadrul SPF Nãdlac, judeåul Arad,

au depistat 11 cetãåeni irakieni

care intenåionau sã iasã ilegal din

România pe la „frontiera verde”,

pentru a ajunge în Occident.

În dimineaåa zilei de 27

noiembrie a.c., în jurul orei

07.00, poliåiætii de frontierã din

cadrul S.P.F. Nãdlac au intrat în

posesia unei informaåii conform

cãreia, în zona de competenåã, a

fost observat un grup de persoane

care nu îæi justifica prezenåa în

zonã æi care se îndrepta, pe jos,

spre teritoriul statului vecin.

S-a declanæat o acåiune operativã, în

urma cãreia s-a reuæit reåinerea, pe drumul

ce face legãtura între localitãåile Setin æi

Nãdlac, a patru persoane care intenåionau

sã treacã ilegal frontiera, în åara vecinã.

Poliåiætii de frontierã arãdeni au

depistat, ascunse în remorca unui

automarfar, 21.000 de pachete de

åigãri, mãrcile Marlboro æi L.M., pe

care un cetãåean român intenåiona sã le

comercializeze în afara graniåelor åãrii.

În noaptea de 2/3 noiembrie a.c.,

în jurul orelor 3.30, la PTF Turnu, s-

au prezentat pentru a ieæi din România

cetãåenii români Dumitru V., în vârstã de

31 de ani æi Adrian Z., de 32 de ani, æoferi

ai unui autocamion înmatriculat în Sibiu.

Din studiul documentelor de însoåire

a mãrfii, s-a stabilit cã autocamionul era

încãrcat cu 140 colete, ce conåineau

membrane de cauciuc æi silicon, pentru o

firmã din Germania.

40

Export ilegal

În urma extinderii zonei de cercetare,

cu sprijinul lucrãtorilor din cadrul Poliåiei

Setin, a mai fost depistat, în aceeaæi zonã,

un alt grup format din æapte persoane, toåi

cetãåeni strãini.

În urma verificãrilor preliminare,

poliåiætii de frontierã au stabilit cã cele 11

În urma analizei de risc

æi a unor informaåii, poliåiætii

de frontierã au efectuat

un control amãnunåit al

automarfarului æi au fost

gãsite, ascunse printre

coletele cu marfã, 21.000

de pachete de åigãri, mãrcile

Marlboro æi L.M.

La cercetãri, unul dintre

æoferi, Adrian Z., a declarat

cã nu avea cunoætinåã de

åigãrile din remorcã, deoarece nu a

participat la încãrcare. În schimb, celãlalt

æofer, Dumitru V., a recunoscut cã a

vrut sã scoatã åigãrile din åarã în scopul

comercializãrii.

persoane reåinute, cu

vârste cuprinse între 15

æi 37 de ani, dintre care

6 minori, sunt cetãåeni

irakieni æi fac parte din

acelaæi grup.

Cei în cauzã au

declarat cã intenåionau

sã treacã ilegal frontiera

de stat a României

pentru a ajunge în

Germania, unde urmau

sã-æi gãseascã locuri de

muncã.

Având în vedere

cele constatate, poliåiætii de frontierã

îi cerceteazã pe cei 11 irakieni pentru

sãvâræirea infracåiunii de tentativã de

trecere ilegalã a frontierei de stat, la

finalizarea cazului urmând a fi luate

mãsurile legale ce se impun.

Marfa a fost ridicatã în vederea

confiscãrii de cãtre inspectorii Gãrzii

Financiare Arad, cei doi æoferi fiind

sancåionaåi contravenåional conform

prevederilor legale.

Alexandra REÅEGAN

û


Telenovelã la Frontiera de Vest

Poliåiætii de frontierã din cadrul

Punctului de Trecere a Frontierei

Cenad s-au confruntat miercuri, 21

noiembrie a.c., cu o situaåie un pic

mai deosebitã, desprinsã, parcã, din

telenovele.

Pe sensul de ieæire din România

s-a prezentat, spre searã, Claudia

S., din Slatina, care împlinise în

aceeaæi zi vârsta de 18 ani. În timpul

efectuãrii controlului documentelor

de cãlãtorie, poliåistul de frontierã

a constatat cã tânãra figureazã în

evidenåele operative la rubrica

urmãrit general. Acesta a luat

legãtura cu beneficiarii consemnului,

care au comunicat faptul cã tânãra a

fost datã dispãrutã de acasã, în urmã

cu câteva zile, când era minorã, de

cãtre pãrinåi. Misterul a fost elucidat

câteva minute mai târziu chiar de cãtre

Claudia, care le-a declarat poliåiætilor de

frontierã cã s-a certat cu pãrinåii æi a luat

hotãrârea de a pãrãsi domiciliul pentru

a merge la fratele ei, în Italia. Deoarece

persoana în cauzã era de acum majorã,

poliåiætii de frontierã i-au permis sã îæi

continue cãlãtoria.

În aceeaæi searã, tot pe sensul

de ieæire din România, poliåiætii

de frontierã de la Cenad s-au mai

confruntat cu încã un urmãrit general.

Aidar M., în vârstã de 18 ani, din

Medgidia, este cercetat în stare de

libertate într-un dosar penal privind

infracåiunea de furt æi a intenåionat

sã pãrãseascã teritoriul României

prin Punctul de Trecere a Frontierei

Cenad. Poliåiætii de frontierã i-au

întrerupt cãlãtoria æi l-au îndrumat

cãtre localitatea de domiciliu pânã

la clarificarea situaåiei juridice.

De la începutul anului, poliåiætii

de frontierã timiæeni au depistat,

atât pe sensul de ieæire cât æi pe cel

de intrare în România, 22 de persoane

care figurau drept urmãrit general în

evidenåele operative.

Ciprian GAIC

Capturã de transfugi

la Nãdlac

În cadrul controlului de frontierã, poliåiætii de

frontierã arãdeni au descoperit, ascunæi într-un

automarfar, 26 de cetãåeni irakieni, care intenåionau sã

iasã ilegal din România.

În noaptea de 19/20 noiembrie a.c., la PPF Nãdlac, s-a

prezentat pentru a ieæi din România, un cetãåean grec care

conducea un autocamion înmatriculat în Germania. Æoferul, în

vârstã de 48 de ani, a declarat cã transportã produse cosmetice

în Danemarca.

TIR-ul ar fi putut sã treacã fãrã prea mari probleme în

Ungaria, deoarece sigiliul încãrcãturii nu prezenta urme de

intervenåie. Cu toate acestea, lucrãtorul nostru, agentul Cornel

Mihuåã a observat cã o bucatã de prelatã este miæcatã æi a

devenit suspicios.

S-a trecut la o verificare amãnunåitã a

mijlocului de transport, iar surpriza a fost

enormã, când, din spatele coletelor au ieæit 26

de persoane.

S-a trecut imediat la verificãri, în urma cãrora

a rezultat cã cei 26 sunt cetãåeni irakieni æi au

vârste cuprinse între 17 æi 35 de ani. Aceætia au

declarat cã au plãtit în total suma de 5.000 de

euro æoferului autocamionului pentru a-i duce

la destinaåie. Grecul a recunoscut, într-un final,

cã ætia de existenåa migranåilor.

Cetãåenii irakieni au fost reåinuåi æi li s-au

întocmit acte premergãtoare începerii urmãririi

penale pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã

la trecerea ilegalã a frontierei, iar æoferului

pentru sãvâræirea infracåiunii de cãlãuzire în

scopul trecerii frontierei de stat.

Alexandra REÅEGAN

û

41


O NOUÃ „ECUAÅIE DE

MASS - MEDIA ÆI OR

42

Lovind prezentul, propagând

rãul æi pretinzând cã asigurã

un viitor mai bun, terorismul

a cãpãtat, la acest început de

secol æi mileniu, prin amploarea

æi diversitatea formelor sale

de manifestare, un caracter

complex, extins la scara

întregii planete. Monitorizarea

datelor apãrute în mass-media

interne æi internaåionale (http:

//ætiri.neogen.ro; “Le Monde”,

4 august 2005) aratã cã, faåã de

175 atacuri teroriste comise în

2003, în perioada 2005/ 2006

au avut loc 391 acåiuni teroriste

(faåã de 288 acte teroriste

comise în perioada 2004/

2005).

Numãrul paginilor de

Internet administrate de cãtre

organizaåii teroriste a ajuns în

prezent la 4800, faåã de 12 la

nivelul anului 1998, ceea ce

demonstreazã cã æi Internetul

joacã un rol din ce în ce

mai important în dezvoltarea

ideologicã æi organizaåionalã

a reåelelor teroriste. Potrivit lui

Yasser Al-Sirri (2006), directorul

publicaåiei „Observatorul

islamic”, Al-Qaida, „sub

presiunea rãzboiului împotriva

terorismului nu mai dispune

de un spaåiu liber pentru a se

reuni æi a se organiza, nici de

tabere de antrenament, dar æi-a

creat un nou cartier general pe

Internet, pentru a semãna teama

printre adversari æi a ridica

moralul propriilor sale trupe”.

Chestor general de poliåie,

prof. univ. dr. Anghel ANDREESCU,

secretar de stat

în Ministerul Internelor

æi Reformei Administrative

comisar dr. Nicolae RADU,

consilier - Ministerul

Internelor æi Reformei

Administrative

CONCLUZII:

Diversitatea æi ingeniozitatea

acåiunilor teroriste, nivelul de pregãtire

psihologicã æi de luptã, dotarea æi

mobilitatea structurilor teroriste impun

mãsuri specifice de contracarare a

acestui tip de acåiune. Cunoaæterea

organizaåiilor teroriste, a modului de

operare în derularea unor operaåiuni

criminale, posibilitãåile de combatere

a terorismului se aflã deja în planul de

lucru al unor structuri specializate din

sistemul siguranåei naåionale, de tipul

Centrului de Coordonare Operativã

Antiteroristã (CCOA). Aflat în cadrul

Serviciului Român de Informaåii,

structura specializatã adunã sub cupola

sa specialiæti din mai multe instituåii de

stat.

Urmând evoluåia manifestãrilor

teroriste (http://ætiri.neogen.ro; “Le

Monde”, 4 august 2005) se poate

anticipa cã terorismul va persista cu

siguranåã æi în viitor existând chiar

posibilitatea ca acesta sã se dezvolte

pe seama unor state care tind sã-l

foloseascã pentru a-æi atinge anumite

scopuri, precum:

1. Atingerea totalã a obiectivelor

politice. În ciuda opiniei generale,

terorismul este o metodã eficientã de

obåinere a unei revendicãri politice.

Daca organizaåia teroristã este afiliatã

unei miæcãri politice (grup terorist), iar

motivele sunt susåinute de majoritatea

populaåiei civile implicate în conflict,

obåinerea victoriei înseamnã numai o

problemã de timp. Cele mai cunoscute

cazuri sunt: formarea statului Israel,

pentru miæcãrile HANAGAH æi IRGUN;

eliberarea Libanului de Sud de sub

ocupaåie israelianã, pentru organizaåia

æiitã Hezbolah; abolirea politicii de

Apartheid în Africa de Sud, pentru

“UmKhonto we Sizwe”.

2. Efecte economice colaterale.

Efortul de luptã poate afecta temporar

economia unei regiuni sau åãri. În unele

cazuri efectele pot fi de lungã duratã, în

special în zonele care depind economic

de industria turismului, cum ar fi: a

doua Intifadã æi atentatele sinucigaæe

Hamas care au afectat puternic industria

turismului din Israel; atentatele comise

de Jemaah Islamiah în Bali, insulã

cu populaåie majoritar hindusã, din

Indonezia, pentru care turismul este

industria majorã.

3. Atingerea paråialã a scopurilor

politice. Obåinerea retragerii trupelor

spaniole din Irak înainte de termen,

prin schimbarea cursului alegerilor

din Spania, în urma atentatelor de la

û


SECURITATE MONDIALÔ:

GANIZAÅIILE TERORISTE (V)

Madrid din 11 Martie 2004, revendicate

de Al - Qaida; acordurile din Vinerea

Bunã (“Good Friday Accords”) – IRA;

obåinerea de drepturi suplimentare

pentru canadienii de origine francezã

din Quebec – FLQ, sunt doar câteva

dintre motivele care au stat la baza

manifestãrilor teroriste din ultima

vreme.

4. Pornirea unui rãzboi. Actul terorist

poate fi folosit de cãtre puterea politicã

de stat ca pretext pentru pornirea unor

rãzboaie. Cele mai cunoscute exemple

sunt marcate de cãtre

atentatul de la Sarajevo,

folosit ca pretext pentru

Primul Rãzboi Mondial,

dar æi de atentatele din

11 Septembrie 2001,

care au fost folosite,

potrivit mass-mediei,

ca argument pentru

construirea unui front

internaåional de luptã

împotriva terorismului

(http:// indexmedia.ro).

Toate acestea sunt

posibile æi ca urmare a

faptului cã: • transportul

aerian modern asigurã o

mobilitate fãrã precedent

la scarã planetarã •

radioul, televiziunea,

comunicaåiile digitale

via satelit, magistralele

informatice tip internet

permit un acces aproape

instantaneu la informaåii

vitale pentru teroriæti,

precum æi la o audienåã

mondialã nemijlocitã

• sistemele de arme

moderne, noile generaåii

de explozibili, de

dispozitive de ghidare, de

comandã de la distanåã

devin tot mai accesibile

pe pieåele clandestine

de arme, societatea

modernã oferind noi

vulnerabilitãåi, respectiv

åinte teroriætilor (http:

//sri.ro).

Analizând terorismul

din perspectivã

psihologicã, se poate

sintetiza cã demersul

û

cognitiv æi acåional, în scopul prevenirii

æi combaterii terorismului, trebuie

îndreptat, cu prioritate, spre:

definirea conceptului de

terorism, surprinderea elementelor cel

caracterizeazã æi diferenåiazã de alte

fenomene æi forme ale violenåei sociale,

reuæindu-se astfel sã se stabileascã cu

claritate obiectivul activitãåii de luptã

împotriva acestui flagel social;

• stabilirea cauzelor generatoare

æi factorilor favorizanåi ai apariåiei æi

proliferãrii violenåei sociale, a relaåiilor

de interdependenåã dintre cauzele æi

efectele fenomenului terorist;

• identificarea æi pãtrunderea în

intimitatea dimensiunilor psihologice

pe care le ridicã factorul uman implicat,

organizaåiile æi acåiunile teroriste;

desprinderea formelor de

manifestare ale terorismului, metodele

æi mijloacele prin care se realizeazã

acåiunea violentã.

Înåeles æi ca un „rãzboi ascuns,

nedeclarat” sau „conflict de micã

intensitate, cu obiectiv limitat”, dar æi

ca o „boalã a secolului

al XXI-lea“, terorismul

a evoluat atât de mult,

încât ætiinåa trebuie

sã-l investigheze

coordonat, sincronizat,

cu participarea tuturor

domeniilor æi ramurilor

sale începând de la „a“

æi ajungând pânã la „z“.

În acest sens, nu lipsitã

de semnificaåie este æi

desfãæurarea unor forme

de rãzboi psihologic

cu scopul distugerii

moralului teroriætilor”.

Alãturi de toate

acestea, un rol important

revine mass-media, ca

mijloc de informare æi

de diminuare a rãului

psihologic, pe care

organizaåiile teroriste

åintesc sã-l creeze prin

intermediul atacurilor

teroriste. Avertizarea

populaåiei asupra

situaåiilor de risc,

schimbul de informaåii,

coordonarea situaåiilor

de crizã æi, nu în ultimul

rând, flexibilitatea

telecomunicaåiilor,

fie cã ne gândim la

telefonia publicã sau la

comunicaåiile subterane,

toate acestea susåin

pe deplin mãsurile

specifice iniåiate de

structurile specializate

în riposta antiteroristã

æi în mod implicit

mediul internaåional de

securitate.

43


Consideraåii privind analiza art.43 din

O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a

României, aprobatã prin Legea nr. 243/2002

Într-un material dintr-un numãr anterior

al revistei se prezenta evoluåia modificãrilor

O.U.G. 105/2001 privind frontiera de stat

a României, având în vedere importanåa

cunoaæterii æi aplicãrii corecte a acestui act

normativ care stã la baza activitãåii oricãrui

poliåist de frontierã însã, din discuåiile

ulterioare avute cu unii colegi, am sesizat

diferenåe în interpretarea unor articole din

actul normativ indicat mai sus, fapt care m-a

determinat sã intervin prin prezentarea unei

situaåii concrete, prezentând o analizã a unui

articol al cãrui conåinut pare uæor de înåeles,

însã sunt convins cã va produce discuåii

ulterioare prin însãæi aparenta simplitate,

referindu-mã aici la prevederile art. 43 din

O.U.G. 105/2001 privind frontiera de stat

a României, în care este reglementat modul

cum se desfãæoarã pãæunatul animalelor în

apropierea frontierei de stat.

Astfel, art. 43 din O.U.G.105/2001

privind frontiera de stat a României, articol

modificat prin O.U.G 108/2006 prevede :

„Pãæunatul animalelor este permis

în timpul zilei pânã la fâæia de protecåie

a frontierei de stat, iar noaptea, pânã

la 500 de metri faåã de aceasta , cãtre

interior, în locurile stabilite de autoritãåile

administraåiei publice locale æi cu avizul

æefului sectorului poliåiei de frontierã.”

Din analiza articolului sus-menåionat,

identificãm cã aceastã activitate se poate

desfãæura în apropierea frontierei de stat atât

ziua cât æi noaptea.

Pentru activitatea desfãæuratã ziua,

regula este fãrã echivoc, pãæunatul

animalelor desfãæurându-se pânã la fâæia

de protecåie a frontierei de stat, iar în cazul

nerespectãrii dispoziåei din norma juridicã

legiuitorul a considerat, conform art.75 litera

f. cã este contravenåie „pãæunatul animalelor

în timpul zilei dincolo de fâæia de protecåie

a frontierei de stat”, sancåionând aceastã

faptã cu amendã de la 100-1000 lei, având

în vedere prevederile art.76 alin.1 litera e.

Continuând analiza articolului, consider

cã regula privind desfãæurarea activitãåii de

pãæunat pe timp de noapte în apropierea

frontierei este ambiguã deoarece ea poate

fi interpretatã din douã puncte de vedere,

astfel:

1) pãæunatul animalelor noaptea este

permis numai pânã la distanåa de 500 de

metri mãsuraåi de la fâæia de protecåie a

frontierei de stat cãtre interior, iar în afara

acestei suprafeåe de teren trebuie sã se

desfãæoare numai în locurile stabilite de

autoritãåile administraåiei publice locale

æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de

frontierã

2) pãæunatul animalelor noaptea este

permis pânã la fâæia de protecåie a frontierei

44

de stat, însã cu respectarea condiåiilor ca

pânã la 500 metri mãsuraåi de la fâæia de

protecåie a frontierei de stat, cãtre interior,

pãæunatul sã se desfãæoare numai în locurile

stabilite de autoritãåile administraåiei

publice locale æi cu avizul æefului sectorului

poliåiei de frontierã.

Primul punct de vedere nu necesitã

comentarii deoarece coincide cu

interpretarea care este datã textului legii

în acest moment de majoritatea cadrelor

din operativ însã prezintã anumite fisuri

cauzate de ambiguitatea textului deoarece

însãæi aplicarea în practicã a dispoziåiilor

normei juridice nu este clarã, lãsând loc

unei întrebãri simple æi anume - pânã la

ce adâncime faåã de frontierã are atribuåii

poliåistul de frontierã de a verifica dacã

pãæunatul noaptea se desfãæoarã în locurile

stabilite æi cu aviz?

Având în vedere textul actual, poliåistul

de frontierã are în atenåie toate „locurile

stabilite” fãrã a fi indicatã limitarea

teritorialã a acestora, rezultând cã regula se

aplicã tuturor locurilor în care se desfãæoarã

activitãåi de pãæunat din zona de frontierã,

iar dacã analizãm æi al doilea aspect care

formeazã elementul material al contravenåiei,

æeful de sector nu avizeazã toate activitãåile

de pãæunat din zona de frontierã aæa cum se

interpreteazã.

În fond, consider cã este corectã

întrebarea - dacã pãæunatul este interzis

pe timp de noapte pe o adâncime de 500

metri de la fâæia de protecåie cãtre interior, el

desfãæurându-se în afara acestui aliniament

numai în locurile stabilite de administraåia

localã æi cu avizul æefului de sector este

interpretabilã aplicarea sancåiunii pentru

fapta contravenåionalã prevãzutã la art.75

lit.f respectiv „pãæunatul animalelor în

timpul nopåii în alte locuri decât cele stabilite

de autoritãåile administraåiei publice locale

sau fãrã avizul æefului sectorului poliåiei

de frontierã” deoarece prin „alte locuri”

momentan poate fi înåeles:

– pãæunat numai în cei 500 metri mãsuraåi

de la fâæia de protecåie cãtre interior

– pãæunat în afara acelor perimetre

stabilite de primãrii sau pentru care nu

existã avizul æefului de sector însã în aceastã

situaåie poliåistul de frontierã ar verifica

pãæunatul din toatã zona de frontierã æi nu

cred cã reprezintã un pericol la frontiera de

stat cine æi cum îæi pãæuneazã animalele

noaptea la o distanåã mai mare de 500 m.

de frontierã.

Concluzia este cã aplicarea sancåiunii

contravenåionale prevãzute la art.75 lit.f

este îngreunatã din punctul de vedere al

explicãrii termenului „alte locuri”.

Vã adresez întrebarea:

De ce nu ar exista posibilitatea, având

în vedere textul analizat, ca pãæunatul

animalelor noaptea sã se poatã desfãæura,

dacã sunt îndeplinite anumite condiåii strict

prevãzute de lege (loc stabilit de autoritãåile

administraåiei publice locale æi avizul æefului

sectorului poliåiei de frontierã), pânã la fâæia

de protecåie a frontierei de stat?

Dacã legiuitorul impune ca pãæunatul pe

timp de noapte în cei 500 de metri mãsuraåi

spre adâncime de la fâæia de protecåie a

frontierei de stat sã fie interzis, ar fi corectã

introducerea în text a acestei dispoziåii

aæa cum observãm din conåinutul textului

û


de la art.44 alin. 1 unde este reglementat

modul de desfãæurare al unei alte activitãåi

în apropierea frontierei de stat, respectiv

„vânãtoarea de-a lungul frontierei de stat pe

o adâncime de 500 de metri faåã de aceasta,

cãtre interior, pentru frontiera de uscat, æi de

la limita terenului inundabil pentru frontiera

de apã, este interzisã.”

Un alt argument prin care poate fi susåinut

acest punct de vedere ar fi comparaåia cu

reglementarea de la art. 39 unde „în zona

de frontierã, pe adâncimea de 500 metri de

la linia de frontierã cãtre interior, cu avizul

direcåiei teritoriale a poliåiei de frontierã

competente, se pot executa activitãåi cum

sunt: mineritul, exploatãrile de åiåei, de gaze,

de ape minerale, de ape termale, exploatãrile

forestiere, balastiere sau de cariere, lucrãrile

de îmbunãtãåiri funciare æi irigaåii, îndiguirile,

lucrãrile sau construcåiile pe cursurile de apã,

lucrãri de asigurare a condiåiilor de navigaåie,

construcåiile æi amenajãrile turistice, de

agrement sau de altã naturã, cercetãrile sau

prospectãrile geologice.”. Acceptând un

punct de vedere bazat pe studiul comparat

al celor douã articole, respectiv 39 æi 43, se

pune pe drept întrebarea - de ce regulile nu

ar fi asemãnãtoare ?

Care sunt riscurile dacã, de exemplu,

pãæunatul animalelor la frontiera cu R.

MOLDOVA s-ar desfãæura pânã la fâæia

de protecåie æi noaptea? Oare un obstacol

natural cum este râul PRUT nu eliminã

pericolul ca animalele sã treacã peste

frontierã?

Desigur cã nu va fi avizatã activitatea

decât dupã o temeinicã analizã, însã sã

nu uitãm cã în anumite zone frontiera de

stat este constituitã pe râuri, canale s-au

în apropierea frontierei, existând diferite

alte obstacole care reduc riscurile chiar

în condiåiile desfãæurãrii acestei activitãåi

noaptea.

Deæi este cunoscut faptul cã prima

interpretare este cea acceptatã æi preluatã în

operativ, consider cã nici al doilea punct

de vedere nu este lipsit de interes æi meritã

a fi analizat, mai ales pentru faptul cã sunt

æi argumente în acest sens.

Realitatea socialã, argumentele aduse, ne

îndreptãåesc sã propunem ca de lege ferenda

la o eventualã modificare a O.U.G.105/2001

privind frontiera de stat a României sã se

intervinã æi în textul art. 43, prin modificarea

acestuia în sensul permiterii desfãæurãrii

pãæunatului pe timpul nopåii pânã la fâæia

de protecåie a frontierei de stat dacã sunt

îndeplinite cumulativ condiåiile desfãæurãrii

activitãåii numai în locurile stabilite de

autoritãåile administraåiei publice locale

æi cu avizul æefului sectorului poliåiei de

frontierã .

Sã nu uitãm cã persoanele care

desfãæoarã activitãåi izolate în apropierea

frontierei de stat sau locuiesc în locuri

izolate în apropierea frontierei, dacã sunt

instruiåi pot deveni un sprijin real, concret

dar æi permanent al poliåiætilor de frontierã în

activitatea de supraveghere a frontierei.

Este un punct de vedere æi aætept prin

intermediul revistei reacåii pro s-au contra

celor invocate.

Ionel HOTNOGA,

Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei

de Frontierã „Avram Iancu” Oradea;

Emil NUNA,

æeful SPF Valea lui Mihai, IJPF Bihor

û

INFRASTRUCTURA UNUI

Indiferent de scopul sistemului

informatic, întotdeauna vom avea

nevoie de o mulåime de componente

care, la un studiu mai atent, sunt comune

tuturor acestora iar altele sunt specifice.

Combinaåiile dintre elementele comune

æi specifice, precum æi informaåiile æi

datele din sistem, conferã unicitate

sistemului.

Într-o viziune simplificatã, prima

dintre aceste componente este

infrastructura de construcåii-montaj.

Orice CIS trebuie instalat în facilitãåi

existente sau care trebuie dezvoltate

(clãdiri, piloni, electroalimentare etc.).

Având disponibilã aceastã

componentã, trebuie dezvoltatã

infrastructura de telecomunicaåii.

Indiferent de tipul acesteia (fixã, mobilã

sau transportabilã), aceasta trebuie sã

punã la dispoziåie suficiente capacitãåi

de comutaåie, rutare æi transport, în

condiåiile de calitate æi securitate

impuse.

Aceastã infrastructurã de comunicaåii

sprijinã infrastructura informaticã cu cele

douã componene ale sale: hardware æi

software. Infrastructura hardware se

referã la totalitatea echipamentelor

informatice care concurã la definirea

unei LAN sau WAN (staåii de lucru,

servere, arii de stocare reåea etc.).

Infrastructura software presupune

existenåa unui sistem de operare de reåea,

precum æi a unor servicii informatice de

bazã (e-mail, ftp, browser, management,

office) æi dedicate (C2 æi ERP, conectare

la alte sisteme informatice, achiziåii de

date de la diveræi senzori sau alte baze

de date).

La toate acestea, în funcåie de nivelul

de clasificare al informaåiilor care se

vehiculeazã, proceseazã sau stocheazã

SISTEM IT&C

în respectivul sistem IT&C, se pot

adãuga diverse servicii æi echipamente

INFOSEC.

În opinia mea acesta este, în

majoritatea covâræitoare a cazurilor,

tiparul/template-ul unui sistem IT&C

(arhitecturã de sistem de bazã).

Ceea ce diferenåiazã fundamental

diversele sisteme informatice

sunt tehnologiile folosite pentru

implementarea acestora, precum æi

aplicaåiile client (C2, ERP) care aduc

valoare adãugatã unui sistem æi definesc

în final scopul pentru care acesta a fost

creat.

Åinând cont ca unele din aceste

aplicaåii sunt deja standardizate, discuåia

rãmâne deschisã pe acest domeniu iar

arta construcåiei unui CIS depinde atât

de client cât æi de furnizor.

CIS – Communication and

Information System

Evoluåia conceptului C2 (Command

and Control) a fost:

• C3 = C2 + Communication

• C3I = C3 + Intelligence

• C4I = C3I + Computer

• C5I = C4I + Combat systems

• C4I2 = C4I + Information

• C4ISR = C4I + Surveillance &

Reconnaissance

• C4ISTAR = C4ISR + Target

Aquisition

Momentan acest concept se

reevalueazã, considerându-se cã C2

acoperã tot spectrul prezentat mai sus.

ERP – Enterprise Resousce Planning

INFOSEC – domeniu care se ocupã

cu securitatea informaåiilor în CIS

Florin-Marius DUMITRU

45


Cooperarea poliåieneascã internaåionalã,

prin Unitatea Naåionalã Europol, în materie

de combatere a migraåiei ilegale

Libera circulaåie în comunitatea

europeanã a cetãåenilor români æi

accesul la serviciile oferite de statele

membre UE, în special de åãrile cu

o situaåie economicã dezvoltatã dar

cu deficit de personal în domenii

precum agricultura æi construcåiile

au determinat, dupã cum rezultã

din schimbul de date æi informaåii

operative gestionat de componentele

Centrului de Cooperare Poliåieneascã

Internaåionalã (CCPI), o creætere

semnificativã a migraåiei.

Fenomen legal în sine, migraåia

devine ilegalã în momentul în care

individul încearcã, pe cont propriu

sau cu ajutorul cãlãuzelor, sã intre în

mod clandestin în åãri unde nu poate

pãtrunde sau rãmâne în mod legitim.

Amintind de faptul cã CCPI este cea

mai importantã structurã naåionalã

specializatã în schimbul de date æi

informaåii la nivel internaåional în

domeniul combaterii infracåionalitãåii

transfrontaliere, se evidenåiazã

importanåa schimbului de date æi

informaåii, esenåial în procesul de

prevenire æi combatere a migraåiei

ilegale, pepinierã a elementelor

specifice criminalitãåii transfrontaliere.

Mai mult decât atât, misiunile

iniåiate de autoritãåile de profil

ale statelor membre UE în cadrul

luptei împotriva formelor grave de

criminalitate, inclusiv de terorism,

s-au desfãæurat æi soluåionat, de cele

mai multe ori, datoritã schimbului

informaåional gestionat de canalele de

cooperare din cadrul CCPI: Serviciul

Operaåional (ataæaåii de afaceri interne/

ofiåerii de legãturã români acreditaåi în

strãinãtate, ofiåerii de legãturã strãini

acreditaåi în România, Centrul SECI,

instituåiile interne de cooperare), Unitatea

Naåionalã Europol æi Biroul Naåional

Interpol.

Pentru conducerea CCPI, atingerea

acestui obiectiv a vizat, în principal,

realizarea obiectivelor strategice majore

privind: asigurarea unor timpi de reacåie

cât mai mici pentru rezolvarea cu

operativitate a cererilor de asistenåã/

mesajelor sau a altor lucrãri primite

din partea structurilor de cooperare;

consolidarea instituåionalã prin mãsuri

pregãtitoare de operaåionalizare

a Serviciului SIRENE; dezvoltarea

46

La a „76-a sesiune a Adunãrii Generale

a OIPC Interpol”, eveniment care a

avut loc la Marrakech/Maroc, directorul

general al Centrului de Cooperare

Poliåieneascã Internaåionalã, chestorul

de poliåie Mihai Gheorghe STOICA,

a subliniat importanåa cooperãrii

poliåieneæti internaåionale – element

cheie æi în materie de combatere

a migraåiei ilegale.

colaborãrii internaåionale în scopul

combaterii criminalitãåii transfrontaliere

æi a canalelor de cooperare utilizate

(Europol, Interpol).

CCPI funcåioneazã pe principiul

disponibilitãåii în ceea ce priveæte

cooperarea internaåionalã cu autoritãåile

de aplicare a legii, 24 h/24, 365 de zile/an,

întreaga activitate este gestionatã de un

personal calificat, capabil sã depãæeascã

barierele lingvistice æi sã soluåioneze

în timpi optimi æi eficient solicitãrile

primite de la instituåiile internaåionale

similare prin intermediul unor mijloace

electronice securizate.

Migraåia ilegalã - în atenåia

unitãåilor de crimã organizatã

din componenåa Oficiului

European de Poliåie - Europol

Trebuie subliniat faptul cã

Directoratul General pe Relaåii

Internaåionale al UE a adoptat, la 23

iulie 2007, decizia privind accesul

României la Convenåia Europol.

Decizia a fost activatã la 1 august

2007, dupã publicarea acesteia în

Monitorul Oficial al Uniunii Europene,

România devenind una dintre cele 27

de state membre cu drepturi depline

ale Europol.

În schimbul de informaåii gestionat

de CCPI prin Unitatea Naåionalã

Europol se regãsesc æi infracåiunile

privind traficul de fiinåe umane æi

contrabandã, alãturi de infracåiuni

financiare (cãråi de credit æi înæelãciune,

fals de monedã, fraudã), trafic de

droguri, omoruri/rãpiri, infracåiuni

grave asupra proprietãåii, trafic de

materiale nucleare æi radioactive,

infracåiuni contra mediului, furturi

æi terorism, cu accent pe grupãrile

infracåionale implicate. În cazul în

care mandatul Europol este modificat

în vreun fel, Oficiul European de Poliåie

- Europol poate sã propunã, în scris, de

la data la care schimbãrile în mandatul

Europol intrã în vigoare, aplicarea

prezentului acord în conformitate

cu noul sãu mandat. În acest sens,

Europol va informa România asupra

tuturor aspectelor relevante legate de

schimbarea mandatului. Prezentul

acord se va extinde asupra noului

mandat de la data la care Europol

primeæte acceptarea scrisã a propunerii

din partea României, în conformitate cu

procedurile sale interne.

Cooperarea autoritãåilor judiciare

române cu Oficiul European de Poliåie

- Europol, organizaåie internaåionalã

care desfãæoarã activitãåi de sprijinire a

poliåiilor din statele membre în cadrul

cooperãrii autoritãåilor competente, în

ceea ce priveæte prevenirea æi combaterea

formelor grave de crimã internaåionalã

organizatã æi terorism, se realizeazã prin

intermediul Unitãåii Naåionale Europol

(UNE) din cadrul CCPI.

û


UNE este componenta CCPI înfiinåatã

în vederea intensificãrii activitãåilor

de colaborare cu statele din Uniunea

Europeanã, prin acordul de cooperare

dintre România æi Biroul European de

Poliåie semnat la data de 25 noiembrie

2003 æi ratificat prin Legea nr. 197/2004,

,,Unitatea Naåionalã Europol” devenind

operaåionalã începând cu data de

01.07.2005.

Migraåia ilegalã «beneficiazã»

de o atenåie deosebitã din

partea autoritãåilor române de

aplicare a legii

În ceea ce priveæte problematica

migraåiei ilegale, Oficiul European de

Poliåie – Europol promoveazã o abordare

de tip investigativ, care include cooperarea

multilateralã între agenåiile de poliåie æi

cele care gestioneazã frontiera la nivel

regional æi comunitar. Convenåia Europol

defineæte migraåia ilegalã organizatã drept

„activitate menitã deliberat sã faciliteze,

în scopul câætigurilor financiare, intrarea,

æederea sau gãsirea unui loc de muncã

pe teritoriul unui stat membru al U.E.,

contrar normelor æi condiåiilor aplicabile

în statele membre”. Deæi grupãrile

infracåionale sunt capabile sã se adapteze

la schimbãrile din societate æi la rãspunsul

agenåiilor de aplicare a legii, maniera de

a acåiona preventiv a autoritãåilor este

foarte importantã.

Totodatã, în gestionarea acestui

subiect, Europol impune gãsirea unor

soluåii (strategii flexibile) care pot avea

mai multe direcåii, respectiv: schimbul de

informaåii, sprijin analitic (operaåional æi

strategic), întocmirea de rapoarte cu privire

la situaåia æi evoluåia anumitor tipuri de

infracåiuni, existenåa unor baze de date,

organizarea unor întâlniri ale experåilor

pe domenii de interes, organizarea de

întâlniri operaåionale, organizarea unor

activitãåi de pregãtire, participarea în

cadrul echipelor comune de investigaåii

etc. De asemenea, Europol oferã asistenåã

agenåiilor de aplicare a legii în statele

membre la nivel operaåional, prin evaluãri

ale ameninåãrilor la nivel strategic în ce

priveæte teritoriul european, precum æi

activitãåi de investigare transfrontalierã,

expertizã analiticã æi operaåionalã, dar

coopereazã æi cu agenåii U.E., Comisia

Europeanã æi organizaåiile interesate, nu

numai la nivel strategic æi operaåional, ci

æi în ceea ce priveæte implementarea celor

mai bune practici.

Implicarea grupurilor de crimã

organizatã

Sintagma „migraåie ilegalã/trafic

ilegal de migranåi” acoperã o paletã

largã de infracåiuni, precum producerea

æi procurarea de documente falsificate,

asigurarea transportului clandestin

pentru trecerea frontierei sau a oricãrui

fel de asistenåã pentru a intra ilegal pe

teritoriul unui stat strãin, procurarea de

vize, paæapoarte sau permise false æi

û

alte activitãåi infracåionale

conexe. Cuantificarea

fenomenului migraåiei

ilegale la nivelul U.N.E.

æi implicit adoptarea unor

mãsuri imediate de prevenire

æi combatere a faptelor cu

caracter infracåional comise

pe teritoriul altor state,

cu implicarea cetãåenilor

români, a demonstrat rolul

deosebit pe care aceastã

unitate îl joacã în structura

C.C.P.I. Aceasta cu atât

mai mult cu cât, într-un

demers judiciar, când nu se

cunosc cu exactitate cine

sunt infractorii, victimele

sau conexiunile grupurilor

de crimã organizatã, întregul

proces devine dificil pentru

autoritãåile de aplicare a

legii.

Reacåie a faptului cã mãsurile

întreprinse de cãtre autoritãåi sunt

rapid identificate, având ca urmare

reorganizarea modului de operare a

acestor grupãri criminale, în acåiunile

ilegale transnaåionale s-a remarcat un

grad înalt de adaptabilitate prin stabilirea

de conexiuni între cetãåeni români din

cadrul aceluiaæi grup infracåional ce

acåionau în mai multe state europene

(Spania, Italia, Franåa, Germania, Austria,

Danemarca, Suedia).

De cele mai multe ori, grupurile

organizate utilizeazã aceleaæi rute æi

mijloace de transport atât în scopul

migraåiei ilegale, cât æi pentru traficul

de persoane. În cazuri izolate, migranåii

deåin droguri ca „monedã” de platã a

cãlãtoriei ilegale.

Solicitãrile de azil

Conform cifrelor înregistrate de

Oficiul European de Poliåie – Europol,

se apreciazã cã unul dintre indicatorii

fluxului de migranåi din U.E. pânã

în perioada 2003 – 2004, procesul

complex de acordare a azilului, a

scãzut, însã migraåia ilegalã din cadrul

U.E. a crescut, iar grupurile infracåionale

organizate implicate în acest fenomen

æi-au adaptat æi schimbat modul de

operare la schimbãrile din societate æi la

modificãrile legislative.

Efectuarea unor controale severe

în punctele de trecere a frontierei,

consecinåã a evenimentelor cu caracter

terorist care au avut loc în unele dintre

marile oraæe ale lumii, a avut rolul de

a descuraja migraåia ilegalã în scopul

obåinerii unei rezidenåe temporare

pe teritoriul unui stat strãin. Pentru

falsificatorii de documente (paæapoarte,

vize, permise de æedere sau de muncã,

scrisori de recomandare sau invitaåii) s-

a creat astfel un cadru propice pentru

activarea acestui domeniu infracåional, ce

reprezintã totodatã æi una dintre sursele

de profit ale grupurilor infracåionale

organizate.

Din åãrile de destinaåie, înapoi acasã...

Ruta de contrabandã folositã de

traficanåi æi imigranåi ilegali presupune

distanåa începând din åara sursã din

afara U.E. æi care se sfâræeæte într-o

åarã de destinaåie situatã în U.E. Cel

mai adesea, pe parcursul cãlãtoriei, se

folosesc urmãtoarele rute:

Rutele din nordul Africii æi coasta

Atlanticului din Africa de Vest – sunt

percepute ca purtãtoarele celui mai

mare numãr de migranåi ilegali din U.E.

æi vizeazã în mod deosebit åãri ca Italia,

Malta sau Spania;

Ruta est mediteraneanã: Cipru æi

Grecia cu tranzit prin Turcia æi åãrile din

Europa Centralã;

Ruta balcanicã: Grecia, Italia, Austria,

Bulgaria, România æi Ungaria, ca puncte

de intrare pe teritoriul comunitar;

Ruta central æi est europeanã foloseæte

statele ex-sovietice: Rusia, Ucraina,

Moldova æi Belarus, drept åãri de tranzit

pentru a intra în Polonia, Cehia, Slovacia,

Ungaria, Bulgaria æi România. De-a

lungul rutelor, existã câteva puncte de

legãturã, care în general sunt constante

æi oferã diferite servicii : case sigure,

terminale de transport etc.

De asemenea, rutele aeriene constituie

o altã variantã uzitatã de deplasare care

vizeazã intrarea ilegalã în spaåiul U.E.


Criminalitatea organizatã, facilitatã de

migraåia ilegalã, este foarte flexibilã æi

inventivã atunci când vine vorba despre

modurile de operare æi exploatare a

golurilor din sistemele legislative ale

åãrilor UE. Deæi în multe cazuri reacåia

statelor privind fenomenul migraåionist a

apãrut imediat, cooperarea eficientã între

agenåiile de aplicare a legii æi factorii de

decizie trebuie permanent consolidatã

printr-un schimb eficient de date æi

informaåii, astfel încât sã se previnã

încãlcarea legii.

Chestor de poliåie MIHAI STOICA,

directorul general al Centrului de

Cooperare Poliåieneascã Internaåionalã

47


q

Marius IONESCU

În perioada 7-8 noiembrie a.c., la

Predeal, a avut loc reuniunea anualã a

preæedinåilor consiliilor departamentale

æi teritoriale ale Corpului Naåional

al Poliåiætilor. La lucrãri au participat

reprezentanåi ai Aparatului Central

al MIRA, domnul Damian Miclea,

adjunct al æefului Departamentului

Ordine æi Siguranåã Publicã æi

comisarul-æef Toader Fodor, director

general adjunct al Direcåiei Generale

Management Operaåional, reprezentanåi

ai IGP æi IGPF, comisarul-æef Gheorghe

Dragomiroiu, adjunct al æefului IGPR,

respectiv comisar-æef Romicã Moise,

æeful Serviciului Cabinet æi Relaåii

Publice din IGPF.

În deschiderea lucrãrilor,

preæedintele Corpului, comisarulæef

Constantin Vieriu a prezentat o

informare cu privire la activitãåile

desfãæurate la nivelul CNP, începând

cu mijloacele æi posibilitãåile de a

aduce la masa tratativelor managerii,

La CNP se încearcã

schimbarea imaginii

„Vrem sã schimbãm percepåia societãåii asupra poliåistului, în bine,

suntem hotãrâåi sã ne radicalizãm mijloacele de acåiune, ne iubim

profesia, trebuie sã fim uniåi æi sprijiniåi” – unul dintre preæedinåii

Consiliilor teritoriale ale CNP

având în vedere cã unii dintre aceætia nu

înåeleg cã suntem în 2007, cã instituåia

s-a demilitarizat æi cã ea funcåioneazã

eficient numai având la bazã dialogul

între manageri æi lucrãtori.

S-a fãcut iniåial referire æi la atacurile

sindicatului ProLex, care a revendicat

sigla æi denumirea Corpului, dorind

desfiinåarea acestuia.

Domnul Damian Miclea a declarat

cã va informa conducerea MIRA - pe

secretarul de stat, æeful Departamentului

Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor

general dr. Anghel Andreescu - despre

toate aspectele semnalate de preæedinåii

consiliilor teritoriale, domnia sa fiind

unul dintre poliåiætii care a participat la

primii paæi pentru înfiinåarea Corpului.

De asemenea, a apreciat importanåa

acestei structuri, care trebuie sã reprezinte

o interfaåã a instituåiei, sã asigure

reprezentarea poliåistului æi care trebuie sã

aibe o relaåie de parteneriat cu structurile

de comandã. De asemenea, trebuie sã

joace un rol important în formarea iniåialã

æi continuã a poliåiætilor.

Între alte teme dezbãtute s-au

numãrat mandatul funcåiei de inspector

æef æi al echipelor manageriale, cu

privire la care se doreæte încheierea

pe patru ani a unor contracte de

manageriat, precum æi situaåia de la

Evidenåa Informatizatã a Populaåiei

unde, pe mãsura pensionãrii, vor fi

încadraåi civili. Pânã la acel moment,

lucrãtorii vor avea în continuare statut

de poliåiæti.

Preæedinåii consiliilor teritoriale au

propus ca la aceste æedinåe, pe viitor,

sã participe conducerea aparatelor

centrale - MIRA, IGPF, IGP etc. -, cei

care au putere de decizie, în caz contrar

discuåiile purtate riscã sã rãmânã la

stadiul de ... simple sesizãri.

Unii preæedinåi au fãcut în continuare

referire la lipsa tematicii în unele

controale, care urmãresc cu orice scop

schimbarea unor manageri din funcåie,

implicarea factorului politic pentru

schimbarea sau promovarea în funcåie

a unor poliåiæti, necesitatea schimbãrii

mentalitãåii la poliåiæti, precaritatea

asistenåei medicale æi a medicamentaåiei

precum æi formalismul avizelor date de

reprezentanåii CNP în unele concursuri

organizate pentru încadrãri.

Preæedinåii au susåinut ca activitãåile

de tutelã sã fie remunerate, pentru a

creæte calitatea acesteia æi, de asemenea,

sã se încheie asigurãri gratuite de viaåã

æi sãnãtate pentru toåi poliåiætii.

Ei au mai solicitat ca o zi pe

sãptãmânã sã poatã desfãæura activitãåi

pe linie de Corp, sã aibã birouri æi dotare

corespunzãtoare.

În ceea ce-i priveæte pe reprezentanåii

poliåiætilor de frontierã, comisarul-æef

Ion Câåescu, preæedintele Consiliului

Teritorial (CT)- IJPF Arad, comisarulæef

Constantin Asofronie, preæedinte

48

û


CT – BRN Brãila, comisarul

Enache Antonicã, preæedinte

al CT – IJPF Brãila, împreunã

cu alåi preæedinåi din PFR au

redactat o listã cu solicitãri,

dintre care cele mai importante

privesc modificarea Statutului

poliåistului prin îmbunãtãåirea

drepturilor prevãzute în lege

- avizul dat de consiliile CNP

de la departamente æi unitãåi

în toate problemele privind

cariera, disciplina, pregãtirea

æi drepturile poliåiætilor SÃ

FIE OBLIGATORII, NU

CONSULTATIVE; reprezentanåii

CNP SÃ PARTICIPE,

NU SÃ ASISTE LA EXAMENE

SAU CONCURSURI; funcåiile

de conducere, de la æef

de serviciu în sus, în afara

proiectului managerial, sã

fie ocupate în baza unui

contract de management care

sã prevadã obiective, soluåii,

resurse, indicatori mãsurabili,

pentru îmbunãtãåirea

activitãåii, cu evaluãri dupã

6 luni æi anuale aprobate de consiliile

consultative; mandatul managerial

sã fie de 4 ani, dupã care poliåistul

sã schimbe postul; dacã bilanåul este

pozitiv poate fi promovat sau trecut la

rezerva de manageri, în caz contrar

trecut pe o funcåie corespunzãtoare

capacitãåii profesionale; pentru

modificãrile organizatorice ale

structurilor MIRA, conform planului de

reformã instituåionalã, sã fie consultat

æi CNP; scoaterea la concurs a unor

funcåii pentru încadrare din sursã

externã sã se facã numai dupã epuizarea

posibilitãåilor din sursã internã; poliåiætii

sunt puåin receptivi la cursuri din

cauza pierderii unor sporuri. Cursurile

pentru examenele de grad (poate æi

altele) sã se desfãæoare la distanåã, cu

îndeplinirea atribuåiilor de serviciu

în unitate, cu pãstrarea drepturilor

salariale æi prezentarea numai la

susåinerea lucrãrii. Astfel se degreveazã

æcolile, unitatea funcåioneazã normal æi

este mulåumit æi poliåistul -, majorarea

coeficienåilor pentru agenåii de poliåie

æi egalizarea coeficienåilor la ofiåeri cu

cele similare de la Poliåia Naåionalã,

renunåarea la sporul pentru lucrãri de

excepåie de 50%, încetarea diversiunilor

cu sindicatul SNPPC æi altele cu care

BExC CNP se luptã, abordarea unei alte

atitudini la nivelul PFR, constructivã æi

unitã. Lista colegilor noætri este mult

mai lungã æi, în numerele viitoare, vom

prezenta integral toate revendicãrile

acestora.

În a doua parte a zilei de maråi,

8 noiembrie, la æedinåã a participat

æi preæedintele CSDR (Confederaåia

Sindicatelor Democratice din România),

Iacob Baciu, la care CNP s-a afiliat æi

care reprezintã interesele a 600.000

membri, organizaåi în 22 federaåii

û

sindicale æi 5 organizaåii profesionale,

majoritatea din învãåãmânt, sãnãtate,

industria uæoarã, consilieri juridici etc.

CSDR poate ajuta membrii CNP

în trei domenii: profesional, prin

modificarea æi îmbunãtãåirea legislaåiei,

demersuri fãcute la nivel guvernamental;

- economic, prin negocieri la acelaæi

nivel guvernamental, când se discutã

drepturile poliåistului; - social,

îmbunãtãåirea condiåiilor sociale ale

poliåistului.

Reamintim cititorilor cã în MIRA

existã o singurã organizaåie profesionalã

– Corpul Naåional al Poliåiætilor æi mai

multe organizaåii sindicale. Astfel, existã

situaåia, perfect legalã, ca un poliåist sã

fie æi membru CNP æi membru al unui

sindicat. Spre exemplu, la Poliåia de

Frontierã, majoritatea lucrãtorilor sunt

membrii ai sindicatului SNPPC æi ai

organizaåiei CNP. Ei se regãsesc însã

în situaåia de a face parte din douã

confederaåii sindicale – Cartel Alfa (la

care este afiliat SNPPC) æi CSDR (la care

este afiliat legal CNP).

Sã sperãm cã æi drepturile æi interesele

ne vor fi susåinute æi apãrate mai bine,

prin aceastã dublã afiliere.

„Dupã o sãptãmânã de

aæteptare æi la solicitarea

redacåiei vã trimit solicitãrile

înaintate æi vã rog sã le faceåi

publice, arãtând cã mãcar noi,

cei de la Poliåia de Frontierã,

relatãm evenimentul æi

problemele într-o publicaåie æi

dãm socotealã colegilor pentru

ale cãror interese ne luptãm.

Nu pentru vreun ciolan sau

favoare din partea æefilor.

Veåi completa probabil

aceste rânduri cu propriile

consemnãri æi veåi putea aduce

æi la cunoætinåa conducerii

IGPF cã noi abordãm altfel

problema faåã de ceilalåi.

Orice punct la care ar sprijini

vreun æef rezolvarea i-ar aduce

mulåumirile noastre, respectul

pentru verticalitate æi sprijin,

popularitatea de apãrãtor al

profesiei de poliåist.

Aæteptãm reacåiile pozitive

ale acestora, pentru cã sunt

uæor de rezolvat multe, nefiind

revendicãri salariale.

Uniåi pentru adevãr, vom

ajuta dinãuntru reforma în

cadrul MIRA, aæteptatã de noi,

de societate æi de Uniunea

Europeanã.”

Cms-æef Constantin Asofronie,

preæedinte CT BRN Brãila

49


Fundaåia SNPPC

,,Sfântul Nicolae

– ocrotitorul poliåiætilor”

– scopul æi funcåionarea acesteia

Dupã apariåia articolului ,,Nouã

conducere sindicalã la SNPPC”, în

numãrul 10/2007 al revistei Frontiera,

am considerat cã sunt necesare, pentru

informarea membrilor sindicatului

nostru, câteva precizãri în legãturã cu

înfiinåarea, atribuåiile æi funcåionarea

Fundaåiei ,,Sfântul Nicolae – ocrotitorul

poliåiætilor”.

Articolul informativ menåionat

insereazã æi nemulåumirea domnului Ion

Câåescu (exprimatã în cadrul lucrãrilor

Congresului) în legãturã cu acordarea

de ajutoare financiare membrilor de

sindicat ,,doar” de cãtre B.Ex.C., prin

Fundaåia ,,Sfântul Nicolae – ocrotitorul

poliåiætilor”, fãrã a exista posibilitatea

acordãrii acestora æi de cãtre structurile

teritoriale ale SNPPC, aæa cum se

procedeazã în structurile CNP.

Se cuvine sã precizez pentru început

cã SNPPC nu este CNP æi nici nu se aflã

în vreo competiåie sau contradicåie cu

aceastã organizaåie profesionalã.

Fundaåia este fondatã de Sindicatul

Naåional al Poliåiætilor æi Personalului

Contractual, prin reprezentanåii sãi

(membrii Biroului Executiv Central, de

la data constituirii), cu acordul majoritar

al membrilor Conferinåei Naåionale de

la Braæov, din 24-27 mai 2007 (la care

a luat parte æi domnul Ion Câåescu),

din necesitatea acordãrii de ajutoare,

rezultatã din solicitãrile sindicaliætilor

æi având în vedere cã, legal, sindicatele

nu funcåioneazã în acest scop.

Conform art. 1, alin. (1) din Legea

sindicatelor nr. 54/24 ianuarie 2003

,,Sindicatele, […] sunt constituite în

scopul apãrãrii drepturilor prevãzute

în legislaåia naåionalã, în pactele,

tratatele æi convenåiile internaåionale

50

la care România este parte, precum

æi în contractele colective de muncã

æi promovãrii intereselor profesionale,

economice, sociale, culturale æi sportive

ale membrilor acestora.”

Scopul Fundaåiei, conform art. 1

al Actului Constitutiv al acesteia, este

,,asigurarea cadrului legal în vederea

promovãrii valorilor culturale æi tehnicoætiinåifice

româneæti, a principiilor de

bazã ale democraåiei, întrajutorãrii

poliåiætilor, personalului M.I.R.A. æi

familiilor acestora”.

Fundaåia îæi desfãæoarã activitatea în

baza Actului Constitutiv æi a Statutului

propriu, înregistrate la Judecãtoria

Sectorului 2 Bucureæti, iar ajutoarele se

acordã membrilor de sindicat conform

Normelor Metodologice aprobate la

Conferinåa Naåionalã din mai 2007,

la solicitarea birourilor teritoriale

sau a membrilor de sindicat æi dupã

analizarea acestora astfel:

- ajutoare pentru cheltuieli cu

înmormântarea membrilor de sindicat,

soåilor (soåiilor) æi copiilor acestora, în

cuantum de 1.000 lei;

- ajutoare pentru vãtãmãri corporale

grave ale membrilor SNPPC, în timpul

serviciului (aæa cum sunt definite de

art. 182 cod penal), precum æi pentru

îmbolnãviri grave, în cuantum de 1.000

– 10.000 lei;

- alte tipuri de ajutoare (calamitãåi

naturale, dezastre, incendii sau alte

evenimente neprevãzute), în cuantum

de 1.000 – 10.000 lei.

În situaåia în care se va considera

cã fondurile la dispoziåia Fundaåiei vor

fi suficiente, cu aprobarea Conferinåei

Naåionale sau a Congresului, se pot

stabili æi alte tipuri de ajutoare.

Organele de conducere ale

Fundaåiei sunt:

Consiliu director format din:

• Preæedinte - Butunoi-Radu Liviu-

Cãtãlin (Preæedinte SNPPC);

• Membri:

- Dobreanu Dãnuå (Vicepreæedinte

SNPPC);

- Andrei Marian (Vicepreæedinte

SNPPC);

- Manea Ion (Preæedintele B.T. al

SNPPC din Sectorul 2 Poliåie);

- Vlad Ion (Preæedintele B.T. al

SNPPC din BRN. Brãila);

- Malcoci Doinel (Preæedintele B.T.

al SNPPC din I.P.J. Timiæ);

- Oprea Ionel (fost preæedinte al B.T.

al SNPPC din I.P.J. Neamå);

- Petruå Lucian(Preæedintele B.T. al

SNPPC din I.P.J. Maramureæ);

- Caraivan George(Preæedintele B.T.

al SNPPC din I.P.J. Constanåa);

Comisia de cenzori formatã din:

- Mândru Gheorghe – expert

contabil;

- Staicu Claudiu-Florin (trezorier

general SNPPC);

- Gruia Marin (prim-vicepreæedinte

SNPPC).

Fondurile Fundaåiei provin din:

- patrimoniul iniåial de 40.000

lei proveniåi din fondurile SNPPC

(fondator);

- cuantumul lunar de 5% din

cotizaåia membrilor SNPPC;

- sponsorizãri æi donaåii legale.

De menåionat cã atât cuantumul

patrimoniului iniåial cât æi procentul

lunar din cotizaåia membrilor SNPPC

au fost aprobate la Conferinåa Naåionalã

din mai 2007.

Alte surse de atragere de fonduri

pot fi:

û


- dobânzi æi dividende rezultate

din plasarea sumelor disponibile, în

condiåiile legii;

- dividendele societãåilor comerciale

înfiinåate de Fundaåie;

- venituri realizate din activitãåi

economice directe;

- resurse obåinute de la bugetul de

stat æi/sau de la bugetele locale;

- alte venituri prevãzute de lege.

Conform Statutului propriu, Fundaåia

poate înfiinåa filiale pe lângã birourile

teritoriale, lucru care poate fi hotãrât de

cãtre Consiliul Director cu aprobarea

unuia din forurile de conducere ale

SNPPC, în momentul în care vor exista

mijloace æi condiåii pentru funcåionarea

normalã a acestora.

Având în vedere schimbãrile care au

avut loc la nivelul conducerii SNPPC æi

a unor birouri teritoriale, pentru a evita

orice suspiciuni æi interpretãri legate

de deåinerea funcåiei de preæedinte a

Fundaåiei de cãtre preæedintele SNPPC,

la Conferinåa Naåionalã din anul 2008

se vor aproba modificãri în componenåa

Consiliului Director al Fundaåiei.

Asigurãm membrii de sindicat cã,

din partea Consiliului Director, existã

æi va exista o totalã transparenåã în

legãturã cu folosirea fondurilor æi cã

aceasta se va face doar în scopurile

pentru care a fost creatã Fundaåia æi în

condiåiile aprobate de cãtre Congresul

sau Conferinåa Naåionalã a SNPPC.

Dãnuå DOBREANU

– Vicepreæedinte SNPPC

Arta negocierii - învãåatã de

preæedinåii de sindicat

În perioada 23-24 noiembrie a.c.

a avut loc la Braæov cel de-al treilea

seminar de pregãtire a preæedinåilor

Birourilor teritoriale ale SNPPC, dupã

ce anterior avuseserã loc altele douã,

la Arad æi Tulcea. Seminarul a fost

susåinut de cãtre poliåiæti olandezi cu

funcåii de conducere în Sindicatul

Poliåiætilor din Olanda æi prezidat, de

cãtre preæedintele sindicatului poliåiætilor

olandezi, Gerrit van de Kamp. Au fost

abordate aspecte legate de locul æi

rolul organizaåiei, dialogul social,

introducerea în conceptul de integritate

în Poliåia Olandezã æi rolul liderilor

regionali ai Sindicatului Poliåiætilor din

Olanda, precum æi un exerciåiu practic

de negociere a unui subiect care a

stârnit interesul tuturor participanåilor:

negocierea coeficientului de salarizare

la agenåi. Au fost corectate greæelile

fãcute æi, în acelaæi timp, gãsite cele

mai bune soluåii pentru o negociere în

avantajul membrilor de sindicat.

Sindicatul olandez a sãrbãtorit anul

acesta 100 de ani de la înfiinåare. În

aceastã perioadã centenarã a fost

adaptatã legislaåia de aæa manierã încât

sindicatul sã reprezinte cu adevãrat o

foråã. Pentru a înåelege ce înseamnã

sindicatul colegii olandezi ne-au dat

chiar un exemplu. Atunci când este

încãlcat un drept, iar managerii nu

åin cont de pãrerea sindicatului se

organizeazã æedinåe cu membrii de

sindicat chiar în momentul în care se

disputã un meci de fotbal important.

La æedinåele sindicale participã toåi

membrii de sindicat, fãrã nici o excepåie,

inclusiv cei care sunt în serviciu. Dacã

nu se reparã încãlcarea dreptului pânã

în momentul disputãrii meciului, acesta

nu se va mai putea åine întrucât poliåiætii

nu vor mai asigura liniætea æi ordinea

publicã, iar meciul va fi amânat. Cum în

Olanda fotbalul este de mare interes, nici

un ministru de interne nu-æi va permite

sã nu åinã cont de cerinåele sidicatului

din timp pentru a nu se ajunge la astfel

de situaåii. În urmã cu doi ani, când a

existat un conflict de muncã, s-a mers

chiar mai departe: din cei 40.000

de sindicaliæti din toatã Olanda au

demonstrat pe strãzile Amsterdamului

circa 23.000 de membri.

În finalul seminarului, preæedintele

Gerrit van de Kamp a transmis colegilor

români cã nu este nevoie sã copiem pe

nimeni din afarã. Trebuie sã åinem

cont de ceea ce se întâmplã în afara

åãrii însã adaptat nivelului de culturã

æi problemelor existente în societatea

noastrã.

Gabriel CRÃCIUN

û

51


MODALITÃÅI DE IDENTIFICARE A

PRODUSELOR CARE ADUC ATINGERE UNUI

DREPT DE PROPRIETATE INTELECTUALÃ

- CONTRAFACERILE -

52

Fenomenul de contrafacere

a diferitelor produse s-a

dezvoltat în timp, concomitent

cu dezvoltarea continuã a

economiei statelor, atât în cele

dezvoltate cât æi în cele în

curs de dezvoltare, deoarece a

existat întotdeauna interes din

partea unui anumit segment de

populaåie cu o putere scãzutã

de cumpãrare pentru astfel de

produse, atractive ca preå.

Organizaåia Mondialã a Comeråului

a definit actul de contrafacere a

mãrcilor comerciale ale produselor

ca însemnând “orice tip de marfã,

inclusiv ambalaj care poartã, fãrã a

avea autorizaåie, o marcã comercialã

identicã cu cea legal înregistratã

pentru produsele respective sau care

nu se poate distinge în ceea ce priveæte

aspectele sale esenåiale de o astfel de

marcã comercialã æi care, în consecinåã,

încalcã drepturile proprietarului mãrcii

comerciale, sub incidenåa legislaåiei åãrii

în care se face importul”.

Legea nr. 344/2005 privind unele

mãsuri pentru asigurarea respectãrii

drepturilor de proprietate intelectualã

în cadrul operaåiunilor de vãmuire, prin

prevederile articolul 3 alin. 1 pct. 1, a

inclus în categoria generalã a drepturilor

de proprietate intelectualã urmãtoarele

drepturi: dreptul de autor, drepturile

conexe, dreptul asupra mãrcilor de

produs sau de serviciu protejate, dreptul

asupra desenelor æi modelelor industriale,

dreptul asupra indicaåiilor geografice,

dreptul asupra brevetelor de invenåie,

dreptul asupra certificatelor suplimentare

de protecåie æi dreptul asupra soiurilor de

plante.

Conform aceluiaæi act normativ, prin

mãrfuri care aduc atingere unui act de

proprietate intelectualã se identificã

mãrfurile contrafãcute, mãrfurile pirat æi

mãrfurile care aduc atingere drepturilor

asupra unui brevet de invenåie sau unui

certificat suplimentar de protecåie ori

unei indicaåii geografice sau unui brevet

de soi.

Se asimileazã mãrfurilor mai sus

menåionate orice tipar sau matriåã

destinatã ori adaptatã fabricãrii unor astfel

de mãrfuri care aduc atingere unui drept

de proprietate intelectualã, cu condiåia

ca folosirea acestor tipare sau matriåe sã

aducã atingere titularului dreptului.

În activitatea curentã a lucrãtorilor de

poliåie pot apare situaåii în care aceætia

depisteze bunuri care sã prezinte

suspiciuni cã aduc atingere drepturilor

de proprietate intelectualã, impunânduse

transpunerea în practicã a cunoætinåelor

acumulate referitoare la criteriile de

determinare a indiciilor de contrafacere

a acestora.

Analiza de risc care se efectueazã în

astfel de cazuri de cãtre organul de poliåie,

de cele mai multe ori în colaborare cu

organul vamal porneæte de la examinarea

elementelor generale æi particulare care

pot conduce la concluzia cã produsele în

litigiu sunt contrafãcute.

Aceastã analizã porneæte de la

premisele uzuale ale unui control vamal

æi are în vedere, în primul rând, datele

privind exportatorul, importatorul, preåul

declarat la organul vamal sau cel de

vânzare pe piaåã, calitatea aparentã a

mãrfii æi denumirea produsului.

Referitor la datele despre importatorul

sau exportatorul mãrfurilor, acestea se

pot obåine din declaraåiile vamale, din

INVOICE-uri sau chiar din documentele

contabile primare. În practicã, cele mai

multe operaåiuni de import, tranzit sau

reexport de marfã contrafãcutã au provenit

din åãri asiatice æi au avut ca destinaåii

åãri membre ale UE, ale Europei sau

SUA. Motivul pentru care sunt efectuate

astfel de importuri/exporturi cãtre aceste

zone îl reprezintã interesul populaåiei

pentru marfa ieftinã æi care imitã aspectul

mãrfurilor originale.

De regulã, în situaåiile expuse,

exportatorul, comisionarul sau declarantul

vamal nu pot prezenta certificatele de

autenticitate sau de calitate a mãrfii æi

nici dovada de producere a acestora

sub licenåã. În cazurile în care au fost

prezentate astfel de documente æi existau

indicii de contrafacere a mãrfii, s-a stabilit

în cursul cercetãrilor cã documentaåia

û


avea caracter fals.

Conform prevederilor Legii nr.

84/1998 privind mãrcile æi indicaåiile

geografice, transmiterea drepturilor asupra

unei mãrci se poate face prin cesiune sau

prin licenåã.

În cazul contrafacerilor, de cele mai

multe ori, în practicã au fost întâlnite

situaåiile în care exportatorul mãrfurilor

nu a putut fi identificat din cauza

elementelor insuficiente oferite de

documentaåia depusã la organele vamale

iar, în anumite cazuri, importatorul a fost

o persoanã juridicã “fantomã”, cu date de

identificare fictive.

O altã situaåie întâlnitã curent în

practicã se referã la mãrfurile transportate

“la ordin”, ceea ce îngreuneazã

posibilitatea de identificare rapidã a

importatorului. Aceasta a devenit un

“modus operandi” al celor care realizeazã

venituri ilicite din valorificarea mãrfurilor

contrafãcute.

Mãrfurile contrafãcute sunt importate

la un preå inferior celui la care se importã

mãrfurile originale din cauza caracterului

costisitor al taxelor vamale care ar trebui

achitate. De aceea, în mod curent

infracåiunile de contrafacere sunt sãvâræite

în concurs cu infracåiunile prevãzute de

articolele 272 æi/sau 273 din Codul Vamal

al României.

Stabilirea diferenåei dintre valoarea

declaratã în vamã æi cea de valorificare

a contrafacerilor mai poate fi determinatã

prin efectuarea controalelor inopinate la

importator sau comercianåi dupã intrarea

mãrfurilor pe teritoriul României, situaåie

în care se va stabili cã mãrfurile au fost

înregistrate în evidenåa contabilã la un

alt preå.

Aspectul mãrfurilor contrafãcute

constituie în cele mai dese cazuri

elementul principal de stabilire a

caracterului contrafãcut al acestora.

Specificul contrafacerilor din acest punct

de vedere îl constituie deficienåele de

finisaje sau absenåa finisajului, calitatea

materialului, imitarea nereuæitã a

însemnelor æi modalitatea neglijentã de

ambalare a acestora.

În cursul cercetãrilor necesare

- stabilirii caracterului contrafãcut al

mãrfurilor trebuie efectuate constatãri

sau expertize tehnice care sã ateste cu

certitudine æi cu concursul titularului

dreptului de proprietate intelectualã

faptul cã produsul în litigiu este unul

contrafãcut. În acest sens, legea obligã pe

titularul mãrcii sã comunice toate datele

utile stabilirii caracteristicilor, parametrilor

sau proprietãåilor produsului original.

De cele mai multe ori, producãtorul

mãrfurilor contrafãcute nu inscripåioneazã

produsele cu denumirea mãrcii sau

altereazã marca prin scrierea intenåionat

greæitã a acesteia pãstrând elemente de

asemãnare cu marca originalã, pentru

inducerea în eroare a organelor de control

sau a consumatorilor. De exemplu, un

produs marca “PUMA” a fost contrafãcut

prin scrierea sa ca “PIIMA”.

În general, au fost identificate

æi acceptate urmãtoarele tipuri de

contrafacere raportat la factorul calitativ

al acestora, astfel: • contrafacerea

artizanalã, care se întâlneæte mai des

în cazul falsificãrii obiectelor de artã æi

care presupune æi procedee particulare

de falsificare pentru crearea similitudinii

cu originalul • contrafacerea industrialã,

care realizeazã cele mai importante

venituri æi care se preteazã la cea mai

largã gamã de produse. China, unul

dintre cei mai mari exportatori în SUA,

s-a dovedit a fi, la nivel mondial, cel mai

mare producãtor de contrafaceri la scarã

industrialã • contrafacerea de proastã

calitate, în cazul cãreia interesul pentru

calitatea imitaåiei este minim æi care, în

general, caracterizeazã contrafacerea

la scarã industrialã • contrafacerea de

bunã calitate, întâlnitã la reproducerea

elementelor de soft æi produselor

electronice, a produsele farmaceutice

etc. Calitatea reproducerii de un nivel

superior celui general întâlnit se explicã

prin pregãtirea de specialitate a celor care

reproduc neautorizat astfel de produse.

Fenomenul de contrafacere a

luat amploare odatã cu acåiunile de

regionalizare care au urmãrit în timp

înlãturarea controlului la frontierele

interne ale statelor æi care au permis

astfel pãtrunderea sau rãspândirea în

aceste zone economice a produselor

contrafãcute.

Gabriel URSACHE

Contrafacerea poate dãuna

La nivelul Ministerului Public

se aflã în derulare convenåia

PHARE de „Întãrire a capacitãåii

instituåionale a instituåiilor din

România în domeniul protecåiei

drepturilor de proprietate

intelectualã æi industrialã”, ce

are ca beneficiari Ministerul

Public, IGPF, IGPR, Autoritatea

Naåionalã a Vãmilor, Oficiul

Român pentru Drepturile de

Autor (ORDA), Oficiul de Stat

pentru Invenåii æi Mãrci (OSIM).

Convenåia are ca bazã de

plecare æi Strategia naåionalã

în domeniul proprietãåii

intelectuale (2005-2007), cu

rol în armonizarea sistemului

de proprietate intelectualã æi

industrialã din România cu standardele

Uniunii Europene.

Printre principalele obiective

ale Proiectului PHARE amintim

efectuarea unor module de pregãtire a

formatorilor în domeniul drepturilor de

grav sãnãtãåii!

û

proprietate intelectualã æi industrialã æi

conætientizarea de cãtre grupurile

relevante de consumatori a importanåei

protejãrii drepturilor de proprietate

intelectualã.

Pânã în acest moment, în cadrul

proiectului au fost desfãæurate

activitãåi care privesc componentele

menåionate, având loc întâlniri, discuåii

cu responsabilii de proiect, vizite de

studiu, seminarii æi simpozioane.

Un astfel de seminar privind

protejarea drepturilor de autor a fost

æi cel organizat de cãtre partenerii

danezi prin Ministerul Public, la

Poiana Braæov, în perioada 13-14

noiembrie 2007. Cu aceastã

ocazie au fost prezentate

æi cazuri concrete în care

anumite medicamente au

fost contrafãcute æi lansate

pe piaåa farmaceuticã

internaåionalã. Se spune

cã „orice marcã este un

produs æi nu orice produs

este o marcã”, iar pentru

fiecare dintre noi trebuie

sã primeze de fiecare

datã calitatea æi siguranåa

produsului cumpãrat æi nu

preåul. Cum în România

salariul minim pe economie

se învârte în jurul sumei de

500 lei, rãmâne de vãzut în

cât timp consumatorii din

România vor putea alege doar produse

de calitate, ignorând total produsele

contrafãcute care îåi pot pune sãnãtatea

æi chiar viaåa în pericol.

Gabriel CRÃCIUN

53


INVESTIÅIE CU RISC

În data de 31 octombrie a.c., orele

22.00, poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au

descoperit, pe DN 4 Olteniåa - Bucureæti,

în maæina unui bucureætean, obiecte de

îmbrãcãminte æi încãlåãminte contrafãcute,

cumpãrate din Arad, purtãtoare ale

unor mãrci recunoscute pe plan

internaåional, în valoare totalã de

7.000 euro.

Lucrãtori din cadrul SPF Chirnogi,

au desfãæurat o acåiune specificã

pentru combaterea faptelor ilegale

la regimul Dreptului de Proprietate

Intelectualã, ocazie cu care a fost

oprit pentru control un autoturism

cu numãr de Bucureæti.

La controlul efectuat în habitaclul

maæinii, poliåiætii de frontierã au

identificat obiecte de îmbrãcãminte

æi încãlåãminte (costume trening,

adidaæi), inscripåionate cu numele

unor firme cunoscute cum ar fi:

Adidas, Nike, Puma.

În urma verificãrii documentelor

a reieæit faptul cã æoferul controlat se

numeæte V. Florian, are 29 ani æi este

din Bucureæti. Acesta a declarat cã a

achiziåionat bunurile din Arad cu scopul

de a le comercializa pe pieåele din

Bucureæti, deæi avea cunoætinåã de faptul

cã acestea nu sunt autentice.

Întrucât sus-numitul nu a putut

prezenta documente de provenienåã æi nici

certificate de autenticitate a produselor,

acestea au fost ridicate în vederea

confiscãrii, iar pentru fapta comisã este

cercetat în stare de libertate sub aspectul

sãvâræirii infracåiunilor de „punerea în

circulaåie fãrã drept a unui produs

purtând o marcã similarã cu o

marcã înregistratã” , „punerea în

circulaåie de mãrfuri contrafãcute æi/

sau piratate a cãror comercializare

aduce atingere titularului mãrcii

æi induce în eroare consumatorul

asupra calitãåii produsului.

Urmeazã ca poliåiætii de frontierã

sã informeze reprezentanåii legali

ai titularilor de mãrci protejate,

pentru stabilirea prejudiciului æi

constituirea ca parte civilã.

Pentru fapta sãvâræitã, persoana

în cauzã riscã pedeapsa cu

închisoarea de pânã la 7 ani.

Vasile CHIRU

Contrafacere diversificatã,

de mare valoare

Poliåiætii de frontierã giurgiuveni,

împreunã cu lucrãtori vamali, au

descoperit asupra unor cetãåeni români

mai multe articole de îmbrãcãminte,

precum æi flacoane cu apã de toaletã, fãrã

documente justificative de provenienåã.

Astfel, în ziua de 31 noiembrie a.c.,

între orele 01.00 – 06.00, poliåiætii de

frontierã din cadrul Biroului Combaterea

Infracåionalitãåii Transfrontaliere din

IJPF Giurgiu au organizat æi desfãæurat

o acåiune în comun cu lucrãtori din

cadrul Direcåiei Judeåene pentru Accize

æi Operaåiuni Vamale Giurgiu, ocazie

cu care a oprit pe comunicaåia dintre

PPF Giurgiu æi staåia Petrom, un autocar

marca Mercedes ce venea din Turcia.

La controlul mijlocului de transport

æi al bagajelor turiætilor care cãlãtoreau

cu acesta, asupra cetãåenilor români

– I. Costel, de 38 ani, M. Vasile, de 35

ani, B. Vasile, de 26 ani æi C. Ionuå, de

24 ani, au fost descoperite mai multe

bunuri susceptibile a fi contrafãcute,

aducând atingere dreptului de proprietate

intelectualã mai multor mãrci cu renume,

astfel: 100 tricouri, inscripåionate

„PUMA, ADIDAS, LACOSTE”; 18

bluze, inscripåionate „ADIDAS, PUMA”;

192 perechi æosete, inscripåionate

„NIKE, ADIDAS’’; 30 costume trening,

inscripåionate „ADIDAS’’; 39 costume

54

haine bãrbãteæti, inscripåionate

,,GIORGIO ARMANI’’;

44 perechi pantaloni tip

blue jeans, inscripåionate

,,GIORGIO ARMANI, DOLCE

& GABBANA”; 163 flacoane,

inscripåionate „THIERRY MUGLER,

ESCADA, JOOP, DAVIDOFF, GIVENCY,

NINA RICCI, LACOSTE, VERSACE,

LANCOME, DOLCE & GABBANA,

CHANNEL, YVES SAINT LAURENT,

NAOMI CAMPBEL, CACHAREL, CALVIN

KLEIN, CAROLINA HERERA, KENZO,

ISSEY MIYAKE, DAVIDOFF, GIVENCY,

DUNE, FAHRENHEIT, HUGO BOSS,

BVLGARI, ARMANI, GAULTIER”.

În cadrul cercetãrilor, cetãåenii

români au declarat cã bunurile mai

sus menåionate intenåionau sã le

valorifice în târgurile din åarã, pentru

obåinerea de câætiguri personale.

Bunurile, a cãror valoare de

comercializare este de 121.100 lei,

au fost reåinute de lucrãtorii vamali,

iar persoanelor în cauzã le-au fost

întocmite lucrãri penale pentru

sãvâræirea infracåiunii de import

de mãrfuri, purtând menåiuni false

privind mãrcile.

Astfel de cazuri sunt frecvent

întâlnite, întrucât nu existã sãptãmânã

în care poliåiætii de frontierã sã nu

descopere bunuri contrafãcute.

Parfumuri, tricouri, treninguri sau

costume de firmã, nici un produs nu

scapã de contrafacere.

Iuliana PRUNÃ

û


Combaterea infracåiunilor

la regimul drepturilor

de proprietate intelectualã

– analiza ianuarie - octombrie

Protejarea drepturilor de proprietate

intelectualã, ca formã de acåiune a

instituåiilor statului cu atribuåii în acest

sens, aflatã în atenåia organismelor

internaåionale precum æi a evaluatorilor

Uniunii Europene, a fost abordatã de

Poliåia de Frontierã Românã ca o problemã

prioritarã, sens în care au fost executate

numeroase acåiuni la nivel naåional.

Astfel, în perioada analizatã, poliåiætii

de frontierã împreunã cu lucrãtorii vamali

au depistat la frontierele României bunuri

contrafãcute purtând mãrci internaåionale

protejate, dupã cum urmeazã:

• 20.103 unitãåi optice de stocare (CD-uri

æi DVD-uri) piratate, fiind ridicatã în vederea

confiscãrii æi aparaturã performantã folositã la

producerea acestora;

• 672.917 bucãåi articole de îmbrãcãminte,

încãlåãminte æi lenjerie contrafãcute, purtând

mãrci internaåionale protejate;

• 22.667 bucãåi produse de parfumerie

contrafãcute;

• 41.205 bucãåi accesorii pentru telefoane

mobile;

• 527.720 pachete åigarete;

• 6.672 piese auto contrafãcute

• 1.545.700 bucãåi tampoane igienice

12.338 litri alcool contrafãcut.

• 72.500 brichete

• 405 bucãåi pãturi æi pilote

• 69.753 bucãåi alte produse (ceasuri,

jocuri, tocuri ochelari, genåi, acumulatori

telefoane mobile).

Valoarea aproximativã a bunurilor susceptibile

de a aduce atingere drepturilor de proprietate

intelectualã, confiscate de Poliåia de Frontierã în

anul 2007, este de 130.035.129 RON.

ATENÅIE LA ACCIDENTELE

Prevenirea implicãrii cadrelor

MIRA în accidente de circulaåie

constituie un obiectiv prioritar,

aflat permanent în atenåia

conducerii ministerului, întrucât

acest fenomen afecteazã imaginea

publicã, prestigiul æi autoritatea

instituåiei.

Cu toate mãsurile întreprinse

pentru respectarea cu stricteåe a

principiilor æi regulilor unui trafic

rutier sigur de cãtre personalul

propriu, numãrul accidentelor de

circulaåie æi gravitatea urmãrilor

acestora continuã sã se menåinã la

nivel ridicat.

Astfel, pânã la 30 octombrie a.c.,

au fost înregistrate 940 accidente de

circulaåie produse cu autovehicule

din dotare, în care a fost implicat

DE CIRCULAÅIE!

û

personalul propriu, din care 400

s-au produs cu vinovãåia acestora.

Bilanåul a fost de æapte moråi (patru

personal MIRA æi trei civili) æi 129

de rãniåi (din care 49 personal

MIRA æi 80 de civili), 97 pagube

mai mari de 10.000 lei, 224

imobilizãri de autovehicule mai

mari de 10 zile.

La nivelul Poliåiei de Frontierã

au fost înregistrate 306 accidente,

din care 152 întâmplate din vina

personalului propriu, soldate cu

trei moråi, 82 de rãniåi, 54 pagube

mai mari de 10.000 lei æi 64 de

autovehicule imobilizate mai mult

de 10 zile.

Principalele cauze au fost:

excesul de vitezã sau neadaptarea

acesteia la condiåiile de drum,

imprudenåa în conducerea

autovehiculelor, conducerea sub

influenåa bãuturilor alcoolice,

defecåiuni tehnice la autovehicule,

încãlcarea regulilor de prioritate

sau depãæire, nerespectarea æi

neaplicarea cerinåelor conduitei

æi conducerii preventive, æi, nu

în ultimul rând, neatenåia æi

oboseala.

55


VIAÅA CA O LUPTÃ.

NE AFLÃM ÎN AMBELE TABERE.

Vieåii nu i-am rãmas datoare nici

un gând, dar unui gând i-am rãmas

datoare toatã viaåa...

Se înæalã acela care spune cã ætie ce

este viaåa. M-am înæelat æi eu, alãturi

de alåii. De ce?...Pentru cã am simåit

ceva…la un moment dat în viaåã…ceva

care m-a fãcut sã uit de lume, de tot

Universul…la nici 18 ani am rãmas

singurã…Am simåit atunci cã învãå

ce este viaåa. Greæit total! Viaåa e un

labirint necunoscut! E pecetluit în

fruntea noastrã æi habar nu avem ce

ne aæteaptã! Învãåãm tot timpul æi ar

trebui sã conætientizãm cã nu trãim de

douã ori. Distanåa, viaåa, destinul…te

despart uneori de cei dragi! E foarte

important sã învãåãm din absolut

orice lucru: bun ori rãu. Depãrtarea,

Apusul, Rãsãritul …e totul… æi totuæi,

nimic…Am privit oameni cum sãrutau

pãmântul unde îæi îngropaserã una

din fiinåele cele mai dragi, iar aceasta

le rãspundea la sãruturi sorbindu-le

picãturile mãrunte æi dese. Din pãcate

cuvintele sunt prea goale æi chiar

neputincioase în momentul în care îåi

pierzi pe cineva drag. Durerea, lumina

întunericului nerãpus este în noi, atunci,

adãpostindu-ne. Totul åi se pare fad æi

fãrã rost, ca un om care æi-a pierdut

vederea æi-æi aminteæte prin ceaåã cum

56

aratã soarele, ce culoare are cerul, cum

e iarba æi pãmântul. Viaåa s-ar putea sã

nu fie petrecerea pe care o sperãm, dar

cât timp suntem aici, putem sã dansãm.

În fiecare dimineaåã, când mã scol, am

cãpãtat obiceiul sã spun: “În aceastã zi

este ceva special!” Æi, de asemenea,

pot spune cã dacã dorim sã învãåãm

Poliåiætii de frontierã din cadrul DPF Constanåa doresc ca prin intermediul

Revistei Frontiera sã îæi ia la revedere æi sã ureze pensie lungã celor cinci

ofiåeri care au încheiat cu succes cariera:

Colonel (r) MIRCEA ZAMFIRACHE, din 2004 æef Birou Control, Inspecåii

æi Investigaåii din cadrul DPF Constanåa

Colonel (r) CONSTANTIN MANTA, din 2005 ofiåer principal la

Compartimentul tehnic al DPF Constanåa.

Colonel (r) MARIAN CHIRA, din 2006 adjunct al æefului IJPF Ialomiåa.

Maior (r) IOAN CANDIT, din 2005 ofiåer specialist la Compartimentul

cercetãri penale al IJPF Ialomiåa.

Colonel (r) IOAN CONSTANTIN, din 2006 æef Birou Cabinet la IJPF

Ialomiåa.

Comandor (r) LIVIU ÆTEFÃNICÃ, din 2003 ofiåer principal la

Compartimentul logisticã al IJPF Ialomiåa.

Redacåia Frontiera se alãturã colegilor constãnåeni în urãrile de sãnãtate

æi pensie îndelungatã.

din necazurile æi problemele altora, ar

trebui sã tratãm oamenii în felul în care

TU doreæti sã fii tratat æi nu altfel!!!

Nimãnui nu îi e fricã de necunoscut,

pentru cã oricine poate obåine ceea ce

îi trebuie æi îæi doreæte. De obicei ne

temem doar sã nu pierdem ceea ce

avem.

Chiar dacã existã o dovadã cã teai

nãscut pentru un destin mai bun æi

necazul s-a rãsfrânt asupra Ta, trebuie

sã-åi laæi cãrãrile îndurerate æi sã

pãæeæti pe un tãrâm mai puåin limitat,

cutezând sã renaæti din propria cenuæã

precum pasãrea Phoenix. Nu te apuca

de tânguiri, pentru cã e mai puåin

folositor…aruncã-åi privirile în jur, la

ceea ce ai, æi chiar vei vedea cã avem

cu toåii uneori în mânã posibilitãåi

neætiute. Dacã nu vei descoperi pe

moment niciuna, în loc sã te cufunzi

în tristeåe, îndrãzneæte sã treci la un

mai puternic avânt cãtre un drum

luminos… Vei simåi la un moment dat

cã mulåi îåi vor fi alãturi.

Eu am o vorbã: “Depinde de tine

– sau poate nu - sã ajungi bogat,

sã obåii onoruri sau anumite posturi,

dar nimic nu te poate opri sã fii bun,

generos æi înåelept.” Întotdeauna

trebuie sã socoteæti tãria moralã mai

presus decât orice æi nu te vei cãi.

Sigur, se poate întâmpla vreodatã ca

oamenii care sunt invidioæi sã ne facã

sã simåim cândva nedreptatea. Oamenii

vrednici de dispreå uzurpã faima datoritã

meritului æi se bucurã ei, cu neruæinare,

de ea…e rãu dacã ar putea fi aæa…dar,

totuæi…rãul acesta nu e atât de mare cât

vã puteåi închipui, pentru cã virtutea e

mai de preå decât gloria. În orice ocazie,

când inima îåi dã ghes sã faci un bine,

când bunãtatea cu care te-ai nãscut îåi

va cere sã faci un lucru bun, grãbeætete

sã-i dai ascultare æi nu lãsa inima sã

piardã un merit atât de valoros.

Nemurirea sau speranåa de a trãi în

memoria oamenilor e singurul lucru

care ne consoleazã de scurtimea vieåii.

Lucrurile simple ale vieåii sunt cele

care fac ca aceasta sã merite sã fie

trãitã: dulcile lucruri esenåiale, lucruri

ca iubirea æi datoria, munca, odihna æi

viaåa alãturi de cei dragi. Marea noastrã

glorie nu constã în a nu cãdea niciodatã,

ci în a ne ridica de fiecare datã dupã ce

dem..Nimic nu e întâmplãtor!!!

Gabriela RADU

û


Balul Bobocilor la Academia de Poliåie

„Alexandru Ioan Cuza”

Peste 500 de studenåi ai Academiei de

Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” - Bucureæti

au participat vineri, 7 decembrie a.c.,

în clubul Dumars, din Regie, alãturi de

profesori, invitaåi, sponsori æi reprezentanåi

ai mass-media, la „Balul Bobocilor” 2007.

Evenimentul principal al serii l-a

constituit concursul de Miss æi Mister

Boboc, unde opt perechi s-au întrecut în

frumuseåe æi eleganåã pe parcursul a douã

probe.

Perechile au defilat prin faåa publicului

în uniforme de poliåist dar æi în elegante

åinute de searã, „aruncând în aer” suporterii

prezenåi în numãr mare pe marginea

ringului.

Tinerii studenåi, abia trecuåi de vârsta

majoratului, æi-au învins emoåiile ieæind cu

succes din capcanele întinse de organizatori

La sfâræitul acåiunii, care a durat pânã în

zori de zi, juriul a deliberat: Miss æi Mister

Academia de Poliåie 2007 au fost aleæi Irina

Pârvan, de 19 ani, din Bucureæti æi Andrei

Stancu, de asemenea de 19 ani, din Piteæti,

ambii de la arma Poliåie. Studenta Andreea

Pop, arma Poliåie, a câætigat simpatia

publicului æi titlul de Miss Popularitate.

Dupã concurs s-a dat startul discotecii,

iar tinerii au petrecut pânã în zori.

în cadrul probei de spontaneitate.

Balul a fost condimentat cu o serie

de surprize: formaåia rock a Academiei,

“Trupa de intervenåie”, a electrizat

atmosfera, o interpretã de muzicã populara

i-a chemat pe cei prezenåi sã încingã o horã

pe ring, au urmat cãluæarii, o studentã a

interpretat „live” melodii din repertoriu

internaåional, grupul de umor “Strict

Secret” a reuæit sã descopere secretul

râsului în hohote, apoi a urmat un numãr

de dans oriental cu viitoare poliåiste „sub

foarte puåinã acoperire”. O prestigioasã

æcoalã de dansuri latino-americane a

completat atmosfera incendiarã a serii cu

salsa, merengue æi rumba.

Poliåia de Frontierã a fost reprezentatã

la concursul de Miss Boboc de studenta

Alice Ioniåã, o superbã domniæoarã de

numai 19 ani, din Târgoviæte, care, deæi

nu a fost pe podium (juriul întotdeauna

este subiectiv!), noi o declarãm Miss

Boboc Poliåia de Frontierã 2007 æi-i dorim

o carierã frumoasã æi plinã de satisfacåii.

Iulian PUICÃ

û

57


CAMPIONATELE

DE KARATE - DO ÆI ...

În perioada 7 – 9 noiembrie a.c., în municipiul Bacãu, s-a desfãæurat

etapa finalã a Campionatului de karate-do al MIRA. Competiåia a

reprezentat un nou motiv de bucurie pentru poliåiætii de frontierã

prezenåi, aceætia reuæind, la final, sã ocupe cea mai înaltã treaptã a

podiumului, atât în clasamentele individuale,

pe categorii de greutate, cât æi în clasamentul

pe echipe, o premierã pentru Poliåia de

Frontierã, confirmând rezultatele foarte bune

obåinute în ultimii doi ani. La aceastã activitate

au participat 116 sportivi. Iatã câteva rezultate

obåinute de reprezentanåii noætri: • Categoria

70 kg kumite - locul I: agent Cosmin Ursãdan

– IJPF Timiæ • Categoria - 80 kg kumite - locul

III: agent Florin Cucerave – IJPFN Tulcea

• Categoria + 80 kg kumite - locul I: agent

Marius Tãtar – IJPF Arad • Concursul de kata

- locul IV: agent Ætefan Adrian – IJPF Arad.

... ORIENTARE

SPORTIVÃ

Etapa finala a Campionatului de Orientare Sportivã al

Ministerului Internelor æi Reformei Administrative (MIRA) s-a

desfãæurat în perioada 10-12 octombrie a.c. la Jibou, jud. Sãlaj.

Activitatea a fost organizatã de Direcåia de Informare æi Relaåii

Publice din cadrul MIRA, cu sprijinul Inspectoratului Judeåean de

Jandarmi, Inspectoratul Judeåean de Poliåie, Instituåia Prefectului,

ISU “Porolissum”, în colaborare cu Federaåia Românã de

Orientare Sportivã æi Direcåia Judeåeanã pentru Sport.

Poliåia de frontierã a fost reprezentatã cu succes de

subcomisarul Nicolae Vîlceanu, din cadrul IJPF Satu Mare,

care a obåinut locul I la categoria +35 ani æi de comisarul

Bogdan Andriuc, din cadrul IJPF Suceava, care a obåinut locul

II la categoria +45 de ani.

În speranåa cã aceste rezultate vor atrage un numãr

mai mare de participanåi la ediåiile viitoare, le mulåumesc

colegilor pentru efortul depus æi le doresc un an nou

fericit.

Materiale realizate de

Cãtãlin RADU

58

û


SIBERIENII JOACÃ OINÃ

Campioana României la oinã în

2007 æi deåinãtoare a Cupei României,

A.C.S. Frontiera Tomis Constanåa, a

dat curs unei invitaåii de a participa, în

perioada 8-11 noiembrie, la un turneu

internaåional desfãæurat la Chiæinãu, pe

terenul universitãåii de stat din capitala

Republicii Moldova. Organizatorii au

hotãrât sã joace meciuri alternative de

oinã æi lapta (o formã arhaicã a oinei,

care se disputã cu precãdere în spaåiul

ex-sovietic, dar æi în Maramureæul

istoric), la start prezentându-se patru

formaåii: Frontiera Tomis Constanåa,

Universitatea de Stat de Educaåie Fizicã

æi Sport din Chiæinãu (campioana R.

Moldova în 2007), Speranåa Grozeæti

(vicecampioana R. Moldova în 2007)

æi Selecåionata Regiunii Tiumeni

(Siberia).

Au fost întocmite douã clasamente

separate, pentru oinã æi lapta. La oinã

ierarhia a fost urmãtoarea: 1. Frontiera

Tomis, 2. USEFS Chiæinãu, 3. Speranåa

Grozeæti, 4. Regiunea Tiumeni, iar

pentru lapta: 1. Regiunea Tiumeni, 2.

USEFS Chiæinãu, 3. Frontiera Tomis, 4.

Speranåa Grozeæti. Meciurile de oinã au

fost arbitrate de Cãlin Moje æi Daniel

Benghea, în timp ce pentru lapta au

fost desemnaåi arbitri din R. Moldova

æi Rusia.

„Scopul acestui turneu a fost acela

de a face un schimb de reguli ale

celor douã jocuri naåionale – oinã æi

lapta – pentru a putea testa adaptarea

adversarului la un sport nou. S-au

desfãæurat douã turnee paralele, de

oinã æi lapta, în urma cãrora, spre

bucuria mea, Frontiera Tomis a fost

declaratã câætigãtoare a turneului de la

Chiæinãu”, a declarat managerul echipei

constãnåene, Nicolae Dobre, care a

îndeplinit æi rolul de reprezentant al

Federaåiei Române de Oinã.

Pe lângã premiile oferite de

organizatori, reprezentanåii formaåiei

Frontiera Tomis au oferit adversarilor

fanioane, DVD-uri cu finala Cupei

României la oinã în 2007, regulamente

ale jocului de oinã,

cãråi de specialitate

æi diplome. Direcåia

pentru Sport a judeåului

Constanåa (director

executiv Elena Frâncu)

a fost din nou alãturi de

oiniætii de la Frontiera

Tomis, asigurând integral

cheltuielile legate de

cazare æi masã.

De la managerul

Nicolae Dobre am mai

aflat despre intenåia

clubului constãnåean

de a organiza, cel mai

probabil în luna august

a anului viitor, un

festival internaåional al

sporturilor cu mingea

micã (înrudite cu oina), la

care sã participe formaåii

din SUA, Germania,

Irlanda, Bulgaria, Serbia,

Ucraina, Ungaria, Rusia,

R. Moldova æi România.

Marius NICULESCU

û

59


CONCERTUL DE LINIÆTE

Brumar æi-a scos din prãfuitul cufãr

opincile, iåarii groæi, îngãlbenita ie,

pieptarul æi sumanul greu, mirosind

a naftalinã. Cãciula brumãrie o avea

de mult aæezatã pe creætetul albit.

Octombrie se refugiase în sertarele

amintirilor, luându-æi ca trofee câteva

frunze æi un strop din lacrima trecutelor

vii.

Într-o dimineaåã, pe când cocoæii

încã moåãiau cu pliscul lor galben, ca o

gutuie, sub aripile înfoiate, Bucovina s-a

trezit cu umerii albiåi de prima ninsoare.

Una din cele mai nordice localitãåi ale

judeåului, comuna Izvoarele Sucevei,

s-a îmbrobodit deja în mantia albã a

iernii, adunându-æi la piept ca pe niæte

odoare de preå, amintirile de peste an,

începând de la mirosul îmbãtãtor al

fânului æi terminând cu plânsul goarnei

de pe dealurile Bobeicii. De o bucatã

de vreme îmi desfãæor activitatea în

arealul acestei localitãåi, unde liniætea

e ridicatã la rang de zeiåã a stãrilor

sufleteæti. Virginitatea pãdurilor, cãldura

æi ospitalitatea localnicilor, tablourile

încã arhaice cu turmele de oi æi vite

ce sprijinã parcã dealurile æi înãlåimile

zonei nu fac decât sã-åi umple sufletul

de pace, spre înãlåare.

Situatã la aproximativ 52 de km de

municipiul Cîmpulung Moldovenesc,

comuna Izvoarele Sucevei s-a format

dupã 1762, prin aæezarea huåulilor pe

pustie în braniætea mãnãstireascã Putna,

vatra veche fiind satul Bobeica, care,

alãturi de satul Brodina de Sus, intrã

azi în compunerea comunei.

60

M-am întâlnit într-un mijloc de

august cu domnul profesor Ion Aflorei,

chiar în curtea domniei sale, invitat

de dumnealui æi îmbiaåi de liniætea

acelei dupã-amiezi desprinse parcã

din pânzele lui Ressu. Director al æcolii

din localitate, domnul Aflorei este

un moldovean mic de staturã, cu un

zâmbet pentru fiecare, vorbãreå nevoie

mare, cãci e de pe lângã Humuleætii lui

Creangã. Cele câteva cãråi publicate

de dumnealui de-a lungul meseriei de

dascãl denotã dragostea nutritã pentru

locurile în care s-a stabilit cu câteva

decenii în urmã æi care l-au primit ca

pe un fiu de-al lor, cu braåele deschise.

Cele douã fiice, din care una a urmat

calea catedrei, reprezintã cea mai mare

realizare a profesorului æi a soåiei care

nu prididea sã ne serveascã cu bunãtãåi

specifice zonei æi acelei dupã-amiezi

calme. Îæi transformase curtea într-un

mic muzeu în aer liber. Trebuia sã mã

miæc cu atenåie, sã nu ating personajele

de poveste create cu iscusinåã din

diferite rãdãcini, crengi, conuri de

brad, pietre de diferite forme æi culori.

Era acolo, în curtea aceea, o atmosferã

de basm, o lume într-o altã lume. În

una din cãråile sale, ,,Noi crâmpeie de

fapte æi vorbe la obâræiile Sucevei”, Ion

Aflorei creioneazã câteva date istoricogeografice,

demografice a localitãåii, stã

de vorbã cu cei mai longevivi locuitori

æi, recurgând la arhiva æcolii, scoate pe

tipsia prezentului trecutul, pentru cei ce

vor a-æi aminti æi pentru viitorime. Bine

documentatã, cartea oferã celui interesat

adevãrate repere din viaåa de odinioarã

æi actualã a localitãåii.

Înainte de rãzboi, Izvoarele Sucevei

aparåinea comunei Æipotele Sucevei

(astãzi, Æepot-Ucraina). Este æi locul

unde, la 14 octombrie 1853, s-a nãscut

compozitorul Ciprian Porumbescu,

tatãl sãu, Iraclie, fiind preot la Æipote.

Râul Suceava izvorãæte chiar din

pieptul acestei localitãåi æi mângâind

aæezarea cu apa sa cristalinã iese din

åarã prin dreptul Punctului de Treceri

Simplificate aparåinând SPF Izvoarele

Sucevei. Marcheazã pe o poråiune de 6

km. frontiera româno-ucraineanã pentru

ca sã intre din nou în åara noastrã prin

comuna Ulma æi sã se verse, obositã æi

cu multe poveæti de spus, în râul Siret,

prin dreptul localitãåii Liteni.

Când comunitatea se aflã în plinã

campanie de strângere a fâneåelor

(poloc) comuna este strãbãtutã de

poliåiætii de frontierã în drumul lor spre

obiectivele dispuse æi copiii din zonã

care, indiferent de înãlåime ori vârstã,

salutã cu deosebit respect pe oricine

întâlnesc, fie ei localnici ori strãini.

Apreciez acest aspect ca o dovadã a

bunului simå æi a creæterii de care s-au

ocupat pãrinåii lor.

Populaåia comunei este constituitã

din cetãåeni de etnie ucraineanã – huåuli

æi români. Limba care se vorbeæte cu

preponderenåã este huåula, un dialect

vechi al limbii ucrainene. Cine sunt

aceæti huåuli?

Mihai Eminescu scria într-una din

gazetele vremii, pe la 1876, cã aceætia

sunt ,,...dacii slavizaåi...”, în timp ce

Ioan Botiæ, de la Gazeta de Maramureæ,

ne informeazã cã : ,,Huåulii, trib vechi

de munte rãspândit în Munåii Carpaåi

începând din Polonoa æi pânã în

Maramureæ æi Bucovina, sunt cea mai

veche populaåie slavã din estul Europei

(...) Prima datã, poporul huåul este

û


Prietenului meu

drag, ieromonah

Ioan de la

Pipirig, mutat la

cele veænice la

Mãnãstirea Sihãstrie

IOAN – INIMÃ BUNÃ

menåionat în Moldova în izvoarele de

cancelarie domneascã pe la sfâræitul

secolului al XVII-lea, dupã asediul

Vienei de la 1863...”.

Cu bucurie am observat cã huåulii

sau huåanii, cum li se mai spune, ætiu

sã-æi pãstreze cu sfinåenie obiceiurile

moætenite de la înaintaæii lor. Stau

aproape de pãdure æi de Dumnezeu,

vieåuind în armonie æi bunã înåelegere

cu natura, pãstrându-i poveætile. Sunt

meæteri iscusiåi, lucreazã în pãdure pe

frig, ploaie, aræiåã sau zãpadã. Nu se

plâng, ba cântã îndemnându-i æi pe

cei din jur sã se bucure de lucrul bine

fãcut. Huåulii au înclinaåie spre frumos,

ca drept dovadã aici se închistresc

(încondeiazã) cele mai frumoase ouã.

Majoritatea populaåiei sunt ortodocæi

de stil vechi sau ,,stiliæti” (ortodocæi

români tradiåionaliæti care luptã pentru

pãstrarea calendarului vechi din

România æi pentru menåinerea vechilor

rânduieli în Bisericã), iar un procentaj

foarte mic îl ocupã adventiætii de ziua

a æaptea.

Când merg la serviciu mã întâlnesc

cu cei care åin ridicat stindardul

tradiåionalist al bunei cuviinåe, virtute

rarã astãzi în rândul celor mai mulåi

dintre noi.

A început sã ningã atât de frumos...

pe dealuri cele câteva case rãsfirate æiau

aprins lãmpile lor de petrol, veghind

împreunã cu strãmoæii la naæterea altei

dimineåi. Doamne, ai rogu-te grijã de

aceste locuri, de aceæti oameni pentru

liniætea sufletului naåiei mele!

La noapte va fi ger, dar trebuie

sã ne pregãtim pentru serviciul de

supraveghere æi control al frontierei... În

curând, pãdurea va pregãti muritorilor

un minunat æi unic Concert de Liniæte.

Din suflet l-ai iubit pe Dumnezeu

Uitând de tine atunci când åi-a fost greu.

Îngenunchiat pe drumul spre Luminã

Spuneai sfãtos la toåi ,,INIMà BUNÔ.

Copil, tu ai plecat de – acasã din satul Pipirig.

Destinul te ducea prin iarnã sãrac æi îngheåat de frig,

Sã baåi la poarta lui ,,Mânca – v – ar Raiul”, pe colinã,

Acolo unde-n foænet æi brazii îåi æoptesc ,,INIMà BUNÔ.

Ai colindat apoi prin lumea-ntreagã slujind cu mãiestrie,

Dar azi ai revenit de unde ai plecat – la Sihãstrie.

Prieteni buni æi fraåi venit-au sã îåi spunã

Cu ochii-nlãcrimaåi spre cer ,,INIMà BUNÔ.

Vãzând cã nu ai loc în lumea lor nebunã

În care ei se cred stãpâni spunând cã ne îndrumã,

Tu ai decis sã fugi acolo unde numai îngerii se-adunã

Lasând în urma ta un simplu doar ,,INIMà BUNÔ.

Nu te-ntrebãm de ce-ai plecat aæa din zori,

Ætim cã vei merge unde-åi este locul - între Sori.

În rugãciunea tainicã a serilor de ,,Noapte bunã”

Ne vei æopti în vis mereu ,,INIMà BUNÔ.

Sã ætii cã ne e dor în nopåile cu lunã plinã,

Când cerul e senin æi stelele se-nchinã,

Sã te cobori de lângã El pe-o razã de luminã

Æi sã ne spui cu drag ca altãdat’ ,,INIMà BUNÔ.

Sã ætii cã dorul tãu ne doare æi ne-apasã,

Æi-am vrea cu toåi sã te întorci din nou acasã.

Te-aæteaptã Branul æi Ozana cea cu apã linã

Æi mama care te-a-nvãåat sã ai aæa ,,INIMà BUNÔ.

Din cer, simåim aici privirea ta divinã

Ce-ne-nconjoarã tandrã cu raze de luminã.

Noi îåi promitem prieten drag cã timpul o sã vinã

Când împreunã vom rosti cãtre Pãmânt ,

„S-AVEÅI CU TOÅI O INIMà MAI BUNÔ.

Atunci când anii mei æi-ai lor or sã apunã

Ne-om strânge toåi aæa cum numai norii se-adunã.

În lungi toamne zdrenåuite de-a lor brumã

Ca sã ne spui zâmbind:

,,ATÂT A FOST ÆI NOAPTE BUNÔ.

Viorel CREÅU

– æef compartiment tehnic la DPF Iaæi

Iulian-Iustin MELINTE

û

61


Am primit la redacåie numãrul pe noiembrie al

publicaåiei colegilor noætri de la Garda Civilã din

Spania . Acest numãr al revistei „Guardia Civil” a fost

editatã sub semnul împlinirii a 50 de ani de la prima

apariåie dar æi a unui an de la punerea în funcåiune

la nivelul structurii a SIGO (Sistemul Integrat de

Gestiune Operativã), un sistem menit sã eficientizeze

activitatea acesteia.

Din cuprins mai amintim: „Securizarea frontierei

în zona Provinciei Malaga”, „Colaborarea Poliåiilor

locale cu Guardia Civil”, „Istorie”, „Cazul Zodiac,

„Carabinieri din Chile în vizitã la academia Aranjuez”

æi „Jurãmânt la drapel în Beza”.

A apãrut nr.7-2007 al revistei „Poliåia Românã”,

în aceeaæi åinutã graficã excelentã cu care nea

obiænuit. Din cuprinsul deosebit de generos

menåionãm : „Mesajul inspectorului general al

Poliåiei cu ocazia investirii în funcåie”, „Poliåia

românã preocupatã intens de siguranåa în æcoli,” O

nouã etapã în evoluåia Poliåiei Române”, „Dezvãluiri

din laboratorul de criminalisticã”, dar æi numeroase

portrete de oameni ai legii, profesioniæti dedicaåi

muncii, curajoæi precum agentul Marius Stoica, de

la Postul de poliåie Secusigiu, cel care a salvat de la

moarte 4 copii închiæi într-o casã în flãcãri.

La editura Bren din Bucureæti a vãzut

lumina tiparului lucrarea colonelului

grãnicer în rezervã Ion Mazere intitulatã

„Un destin asumat”.

Autorul, membru

al cenaclului

„Anonimul”, de loc

din comuna Luna

de Arieæ, din judeåul

Cluj, aduce în atenåia

cititorilor povestea

vieåii controversate

a unei personalitãåi

marcante a satului sãu

natal - profesorul Nicolae

Mazere.

Lucrarea de facturã

istorico-monograficã

scoate în evidenåã

activitatea profesorului

Nicolae Mazere, cel care

pe nedrept a fost uitat o

lungã perioadã æi care æi-a

consacrat o bunã parte din

viaåã realizãrii unei lucrãri de certã valoare

ætiinåificã - „Harta etnograficã a

Transilvaniei” æi suplimentul la

hartã cu statistica etniilor din

fiecare localitate, denumirea

româneascã a acestora, apãrutã

în 1909 æi distinsã în anul

1911 cu Premiul Academiei

Române.

Om de aleasã culturã,

patriot înflãcãrat, pedagog

desãvâræit, profesorul Mazere

face parte din generaåia

memorandiætilor ardeleni,

dar æi a acelora care au

militat pentru dezvoltarea

învãåãmântului românesc

la început de secol.

Frescã a societãåii

româneæti din acea

perioadã de început

de secol XIX, cartea

se recomandã prin conåinutul ei

documentar æi patriotic. (I.P.)

„Revista Foråelor

Terestre”, editatã de Statul Major al

Foråelor Terestre, structurã a Ministerului

Apãrãrii, realizatã de un colectiv de

profesioniæti, te îmbie la lecturã atât

prin conåinutul incitant al materialelor

cât æi prin calitatea deosebitã a paginãrii,

în care fotografia are un rol privilegiat.

Cititorul ia astfel contact în cele peste o

sutã de pagini ale publicaåiei cu lumea

militarilor din Foråele Terestre, cu munca

lor, pregãtirea de luptã pe care aceætia

o desfãæoarã dar, mai ales, cu viaåa

militarilor din teatrele de operaåii în

care aceætia participã reprezentând cu

onoare România.

Din cuprinsul numãrul 5/2007

amintim: Exerciåiul CERTEX 2007

pentru întrebuinåarea foråelor la apãrarea

colectivã a teritoriului NATO, interviul

cu æeful Direcåiei Informare æi Relaåii

Publice, colonel dr. Ion Petrescu,

ziarist militar cu o bogatã experienåã”,

„Foråele terestre în acåiune”, Teatre de

operaåii”, viaåa „Scorpionilor Galbeni”

din Batalionul 32 Infanterie Timiæoara,

a transmisioniætilor din Bãnie æi a

cercetaæilor din Batalionul Predeal.

62

Cu sprijinul organizaåiei IPA Regiunea 3 Iaæi - Poliåia

de Frontierã , comisarul de poliåie inginer Viorel Creåu,

colaboratorul redacåiei Frontiera, a reuæit publicarea

unei lucrãri de specialitate deosebit de utilã lucrãtorilor

din segmentul administrativ de la sectoarele poliåiei de

frontierã, „Ghidul agentului administrativ la sectorul

poliåiei de frontierã”, care conåine informaåii legate

de atribuåiile agentului administrativ tehnic, inventarea

bunurilor materiale, instructaje privind exploatarea

mijloacelor tehnice din dotare, raportarea cercetarea æi

modul de rezolvare a accidentelor cu autovehicule din

înzestrare precum æi alte subiecte absolut necesare celor

care lucreazã în acest domeniu.

Statul Major al Foråelor Terestre

editeazã æi o publicaåie de teorie militarã

ce poarte acelaæi nume, „Revista Foråelor

Terestre”, în care sunt publicate articole

cu caracter ætiinåific ce cuprind tematici

variate în directã conexiune cu activitatea

specialiætilor din aceastã armã.

û


Glorie eternã eroilor,

cinste celor care nu uitã

Vineri, 30 noiembrie a.c. Moment de

referinåã pentru cultul eroilor noætri.

În localitatea Secuieni - jud. Harghita,

la iniåiativa colegilor din cadrul Poliåiei

Judeåene, a fost dezvelitã o placã

comemorativã pe Monumentul

ostaæilor grãniceri cãzuåi pe front,

în cel de-al Doilea Rãzboi Mondial,

aproape de vechiul hotar dintre

România æi Transilvania.

Ceremonia solemnã æi cea

religioasã, la care au luat parte

reprezentanåi ai tuturor instituåiilor din

Sistemul de Apãrare, Ordine Publicã

æi Siguranåã Naåionalã din zonã, ai

Administraåiei Locale, ai clerului care

pãstoreæte comunitãåile religioase din

acest åinut, dar æi numeroæi localnici,

au fost puse în scenã de omul de

suflet al evenimentului, comisarul-æef

Mircea Costruå, poliåist specializat în

ordine publicã, omenie, culturã æi,

mai ales, convieåuire paænicã. De

fapt, acesta a fost gândul care i-a

animat pe toåi cei prezenåi æi mesajul

lãsat spre amintire celor ce vor fi.

I-au fost aproape, aducând un

cald omagiu înaintaæilor, foarte

mulåi colegi din inspectorat, în frunte cu

inspectorul æef, comisar - æef Radu Sandu

Moldovan, cel care a rostit æi discursul

oficial al organizatorilor, dar æi subprefectul

judeåului, Zoltan Deszi, care a înåeles cã o

comunitate de oameni poate æi trebuie sã fie

apropiatã printr-o diversitate de idei.

Inspectorul general al Poliåiei de

Frontierã Române, chestor principal dr.

Nelu Pop, a transmis comunitãåii din

Secuieni æi participanåilor o scrisoare de

apreciere, care face referire la semnificaåia

acestui moment pentru actuala generaåie de

la fruntarii, din care citãm:

„Ziua de 1 Decembrie ne oferã prilejul

de a privi înapoi cu pilduitoare înåelepciune,

iar istoria însãæi ne îndeamnã la raåiune,

echilibru æi cumpãtare.

Eroismul dovedit odinioarã pe

câmpurile de bãtãlie însângerate din acest

åinut reprezintã pentru generaåiile de azi nu

doar un arc peste vremuri, ci æi o vibrantã

stare de spirit, care ne învredniceæte sã

privim cu speranåã viitorul. Graåie armoniei

æi umanismului ce ne animã în prezent,

precum æi demersului comun de a construi

o Europã unitã, suntem martori activi æi

ziditori, deopotrivã, ai unei lumi destinate

pãcii, cooperãrii, siguranåei æi

prosperitãåii, în care drepturile

fundamentale ale oamenilor,

comunitãåilor æi naåiunilor sunt

piatrã de temelie.

Închinându-ne cu pioæenie

æi sincerã recunoætinåã în faåa

trecutului reprezentat de acest

Monument, adus la luminã întru

pomenirea înaintaæilor noætri

grãniceri, în asentimentul colegilor

din Poliåia de Frontierã Românã,

adresez respectuoase felicitãri

organizatorilor æi cetãåenilor

Comunei Secuieni, asigurându-i

prin dumneavoastrã, cei de faåã,

cã nu-i vom uita niciodatã pe eroii

acestor binecuvântate meleaguri,

care ne-au lãsat moætenire nobila

misiune a pãcii.

La mulåi ani cu prilejul zilei de

1 Decembrie æi Dumnezeu sã-i odihneascã

pe eroii de la Secuieni!”

Romicã MOISE

ATMOSFERA MIRIFICÃ A CRÃCIUNULUI

La Æcoala de Formare Iniåialã æi

Continuã a Personalului Poliåiei de Frontierã

Timiæoara Crãciunul se sãrbãtoreæte prin

continuarea unei vechi tradiåii româneæti,

cea a colindatului.

Comisarul–æef de poliåie Constantin

Ezariu, licenåiat în muzicã, a dat viaåã

unui proiect aparåinând comisarului–æef

de poliåie Radu-Victor Andrei, reuæind sã

selecåioneze, sã atragã æi sã iniåieze în

tainele acestui vechi obicei, grupuri de

tineri agenåi ai poliåiei de frontierã.

Pe lângã cunoætinåele de specialitate

dobândite în perioada æcolarizãrii, agenåii

îæi dezvoltã æi orizontul spiritual, punând

astfel în valoare æi calitatea umanã a

poliåistului de frontierã.

Acest lucru s-a materializat în

programele artistice susåinute de cursanåii

æcolii în faåa colegilor æi a corpului

profesoral, dar æi la Centrul de zi „Sfinåii

Constantin æi Elena” din Timiæoara, pe care

æcoala îl patroneazã. Momentul emoåionant

al dãruirii de cadouri a fost înnobilat de

programul de colinde, ce a constituit o

clipã de speranåã æi alinare a celor mulåi

æi necãjiåi.

Conducerea æcolii a avut iniåiativa

generoasã a organizãrii de deplasãri la

sectoarele poliåiei de frontierã din cadrul

Direcåiei PF Timiæoara æi sediile administraåiei

publice locale din zona de competenåã.

Agenåii artiæti au lãsat o impresie

deosebitã æi au creat din plin o atmosferã

aparte Crãciunului.

Æi în acest an, agenåii se pregãtesc cu

dãruire ca prin colindele interpretate sã

aducã atmosfera mirificã a Crãciunului,

cu fulgi de zãpadã æi mireasmã de brad, în

sufletul celor apropiaåi.

Gigel-Ioan SIMON,

director adjunct pentru învãåãmânt

û

63


DESPRE CRÃCIUN

Crãciunul - singurul cuvânt în limba

românã care simbolizeazã naæterea

Domnului. La români amintirea acelor

vremuri este încã proaspãtã, de vreme ce

în unele sate bãnãåene æi transilvãnene ziua

de 1 ianuarie se numeæte Crãciunul Mic,

nu Anul Nou. În spaåiul sud-est european,

Crãciunul a fost o sãrbãtoare solstiåialã,

când oamenii celebrau divinitatea solarã.

Termenul de “moæ” indicã vârsta zeului

adorat, care trebuie sã moarã æi sã renascã

împreunã cu timpul calendaristic. Peste

sãrbãtoarea autohtonã a Crãciunului s-au

suprapus Saturnaliile romane (la începutul

mileniului 1 î.H. zeul Saturn se celebra

între 17 æi 23 decembrie). În satele de pe

Valea Mureæului, Crãciunul este încã legat

de anumite credinåe populare care se

pãstreazã æi în prezent,

iar obiceiul de a oferi

daruri îæi are originile

într-o legendã pe care

numai bãtrânii o mai

cunosc. Unele legende

spun cã Moæ Crãciun

era un cioban rãu,

care nu a vrut sã o lase

pe Maica Domnului sã

nascã în staulul sãu. În

satul Harpia, oamenii

cred cã dacã primul

care intrã în casã de

Crãciun este un bãrbat

acest lucru reprezintã

un semn de bunãstare

æi sãnãtate pentru

anul urmãtor. Pentru

a atrage binele asupra

caselor lor, oamenii

åin masa întinsã toatã

noaptea. Colindatul

este unul dintre

obiceiurile de Crãciun

care se pãstreazã

cel mai bine în toate satele româneæti,

inclusiv cele din judeåul Alba. Pe lângã

mesajul mistic, multe obiceiuri practicate

în aceastã zi sunt legate de cultul

fertilitãåii æi de atragerea binelui asupra

gospodãriilor. Copiii din satele de pe

Valea Secaæului pornesc sã colinde pe

la casele oamenilor, iar gazdele trebuie

sã-i primeascã pe colindãtori. În unele

sate se mai pãstreazã æi un alt obicei: cel

mai în vârstã membru al familiei trebuie

sã arunce în faåa colindãtorilor boabe de

grâu æi de porumb. Bãtrânii spun cã dacã

boabele peste care au trecut colindãtorii

vor fi date gãinilor, acestea vor fi spornice

la ouat. Ei cred, de asemenea, cã vor avea

o recoltã foarte bunã în anul urmãtor dacã

vor amesteca sãmânåa pe care o vor pune

64

în brazdã cu boabele folosite în ajun la

primirea colindãtorilor. Crãciunul nu

a fost întotdeauna aæa cum îl vedem

acum. De altfel, el a devenit sãrbãtoare

legalã abia în secolul al XIX-lea. Nu au

existat nici brazi æi nici Moæ Crãciun

dintotdeauna. Æi nici mãcar colinde

Unul dintre cele mai îndrãgite obiceiuri

de Crãciun, colindatul, era pe vremuri

interzis. Cel care a decis cã muzica este

nepotrivitã pentru o zi solemnã cum este

Crãciunul a fost Oliver Cromwell, care

în secolul al XVII-lea a interzis colindele.

Cel mai vechi cântec creætin de Crãciun

este “Jesus refulsit omnium”, compus

de St. Hilary din Poitiers, în secolul al

IV-lea. Cea mai veche transcriere dupã

un colind englezesc este unul scris de

Ritson, în 1410. În 1818, ajutorul de preot

austriac Joseph Mohr a fost anunåat cu o

zi înaintea Crãciunului cã orga bisericii

sale s-a stricat æi nu poate fi reparatã la

timp pentru slujba de Crãciun. Foarte

trist din aceastã pricinã, el s-a apucat sã

scrie trei piese care sã poatã fi cântate de

cor, acompaniat la chitarã. Una dintre

ele era “Silent Night, Holy Night”, care

astãzi este cântatã în

peste 180 de limbi de

milioane de persoane.

Cea mai vândutã piesã

de Crãciun din toate

timpurile este “White

Christmas” a lui Bing

Crosby, din filmul

clasic “Holiday Inn”.

Peste 30 de milioane

de exemplare din acest

single au fost vândute

în întreaga lume. O

altã poveste mai puåin

cunoscutã legatã de

Crãciun este faptul

cã în secolul al VIIlea

cãlugãrii foloseau

forma triunghiularã

a bradului pentru a

descrie Sfânta Treime.

În jurul anului 1500,

oamenii au început

sã vadã în bradul de

Crãciun un simbol

al copacului din

Paradis æi au atârnat

în el mere roæii, simbol al pãcatului

originar. În secolul al XVI-lea, familiile

creætine au început sã decoreze brazii cu

hârtie coloratã, fructe æi dulciuri. Primii

creætini nu celebrau naæterea lui Isus.

Sãrbãtoarea naæterii era consideratã în

luna septembrie, o datã cu Ros Hashana

(sãrbãtoare din calendarul iudaic). În

anul 264, Saturnaliile au cãzut în 25

decembrie æi împãratul roman Aurelian

a proclamat aceastã datã “Natalis Solis

Invicti”, festivalul naæterii invincibilului

Soare. În anul 320, Papa Iuliu I a

specificat, pentru prima datã oficial, data

naæterii lui Isus ca fiind 25 decembrie.

În 325, împãratul Constantin cel Mare a

introdus oficial Crãciunul ca sãrbãtoare

û


care celebreazã naæterea lui Isus. De

asemenea, el a decis ca duminica sa fie

“zi sfântã” într-o sãptãmânã de æapte zile

æi a introdus Paætele cu datã variabilã. Cu

toate acestea, cele mai multe åãri nu au

acceptat Crãciunul ca sãrbãtoare legalã

decât din secolul al XIX-lea. În Statele

Unite, Alabama a fost primul stat care a

adoptat Crãciunul ca sãrbãtoare legalã,

în 1836. Oklahoma a fost ultimul stat,

în 1907. Pe vremuri, nici spiriduæii nu

erau ce sunt acum. Ei furau cadourile de

sub brad, nu le aduceau. Conceptul de

spiriduæi de Crãciun provine din credinåa

strãveche cã gnomii pãzeau casa omului

de spiritele rele. Spiriduæii au fost iubiåi

æi urâåi, pentru cã deæi uneori se purtau

cu bunãvoinåã puteau foarte uæor sã se

transforme în niæte fiinåe rãutãcioase æi

nesuferite, atunci când nu erau trataåi cum

se cuvine. Percepåia cea mai rãspânditã

era cã ei erau asemeni persoanei cu care

aveau de a face, rãutãcioæi sau drãguåi.

În Evul Mediu, ei mai degrabã aæteptau

daruri decât sã le facã. Abia pe la mijlocul

secolului al XIX-lea spiriduæii au devenit

prieteni ai lui Moæ Crãciun.

Moæ Crãciun a fost îmbrãcat la început

în haine verzi, în anii `20, sub enorma

presiune de marketing executatã de Coca-

Cola, Moæ Crãciun s-a îmbrãcat în roæu ...

æi aæa a rãmas pânã astãzi.

POVESTE DE CRÃCIUN

Cândva, de mult, la marginea unui

oraæ, trãia un meæter bãtrân care fãcea

jucãrii. Tot anul meæterea la ele cu

dragoste æi rãbdare. Erau minunate æi nu

semãnau una cu alta.

În Ajunul Crãciunului, bãtrânul meæter

pleca din oraæ sã-æi vândã jucãriile.

Oamenii din acel oraæ nu erau prea

bogaåi. Meæterul le vindea jucãriile pe

mai nimic.

Dar asta nu-i scãdea cu nimic bucuria

de a face jucãrii de care copiii sã se

bucure, dupã datinã, în dimineaåa de

Crãciun. Pânã într-un an în care…

Meæterul vânduse toate jucãrile æi se

întorcea spre casã. La marginea oraæului

s-a oprit sã priveascã o fereastrã. Ætia cã

acolo locuieæte o familie sãracã æi se

întreba ce jucãrii or fi primit copiii din

aceastã casã.

Trei copii visau cu voce tare:

- Dacã am avea un soldãåel de plumb,

numai unul, ne-ar fi de ajuns…

- Ne-am juca împreunã æi nu ne-am

certa nici o datã pentru el.

Bãtrânul ætia cã nu mai avea nici o

jucãrie æi tare ar vrea sã le dãruiascã

mãcar una. Dar ce minune! Tocmai un

soldãåel de plumb rãsãrise, nu se ætie de

unde, în fundul sacului . Æi, astfel, dorinåa

celor trei fraåi sãrmani s-a îndeplinit.

În drum spre casã , bãtrânul gândea:

”Aæ vrea sã fac atât de multe jucãrii, încât

sã dãruiesc câte una fiecãrui copil din

lume, dar mai ales celor sãrmani, cãrora

n-are cine sã le cumpere”. Æi cum mergea

aæa, pe gânduri, vãzu în zãpadã un pui de

û

cãprioarã care-l privea cu ochi triæti.

- Sãrmana fãpturã , ce te doare?

Se pare cã puiul de cãprioarã se rãnise

la un picior. Cum a ætiut æi cu ce a avut

la îndemânã , bãtrânul i-a legat rana æi la

ajutat sã se ridice .

Atunci fãptura aceea gingaæã i-a a

vorbit cu glas limpede ca æi de copil:

- Acum vãd cã ai o inimã bunã.

Dorinåa åi se va îndeplini.

Ca din pãmânt a apãrut o sanie

fermecatã purtatã în zbor de niæte reni

minunaåi .

Æi bãtrânul s-a înãlåat cu ei în

slava cerului înstelat, spre o lume

de basme. Chiar æi hainele lui

sãrãcãcioase se preschimbaserã

în niæte haine neobiænuite de

culoare roæie.

N-ar fi putut spune cât

æi pe unde l-a purtat sania

fermecatã. Într-un târziu, a simåit

cum coboarã lin într-un åinut

înzãpezit, unde îl aætepta o cãsuåã

cu ferestre luminate. O mulåime

de pitici precum cei din poveæti

l-au întâmpinat bucuroæi.

Piticii erau harnici æi îndemânatici,

gata sã se apuce de treabã. Materiale se

gãseau din belæug, cãci, nu se ætie cum,

se înmulåeau mereu æi nu se terminau

niciodatã. Iar bãtrânul meæter priceput

îi îndruma pe pitici æi împreunã fãceau

jucãrii, mereu mai multe æi mai frumoase.

Pentru fiecare copil din lume, jucãria pe

care æi-o doreæte.

În seara de Ajun sosesc colindãtorii,

la fiecare casã , ei aduc vestea minunatã

a naæterii Domnului æi ureazã un an bun

æi îmbelæugat.

Târziu, când noaptea se lasã, copiii se

culcã în pãtucurile lor. În urechi le mai

sunã încã zvonul de colinde :”O ce veste

minunatã”…Apoi dorm æi viseazã...

Dar oare vis sã fie???

Este noaptea în care visele copiilor

se împlinesc. A doua zi, în dimineaåa

de Crãciun, în jurul bradului împodobit,

bucuria nu mai are margini. Nici unul

dintre ei n-a fost uitat. Iar dupã numele

sãrbãtorii, copiii i-au pus numele Moæ

Crãciun æi aæa a rãmas pânã astãzi.

De aceea, în zilele acestei sfinte

sãrbãtori, când stãm cu toåi în jurul mesei

încãrcate cu bunãtãåi, nu trebuie sã-i

uitãm pe cei sãrmani. Moæul are grijã de

ei o datã pe an. Noi trebuie sã ne gândim

la ei mereu!

Pagini realizate de

Iulian PUICÃ

65


Doi ardeleni se întorc cu trenul

de la Bucureæti. La un moment dat, în

apropiere de Cluj, Ion cãtre Gheorghe:

- Mãi Gheo, cum crezi tu cã se zice

corect: Cluj sau Cluuuuj?

- D-apoi, eu cred cã Cluuuuj.

- Da` de ce, mã?

- Pãi ce, te grãbeæte cineva?

Secretara cãtre patronul sãu :

- Domnule director, salariul meu nu

este raportat la capacitãåile mele.

- Ætiu, dar chiar nu te putem lãsa sã

mori de foame.

Doi vecini stau de vorbã:

- Mãi vecine, ai gãsit vreodatã

bãrbaåi strãini la tine în æifonier?

- Mã, n-am gãsit nici un strãin, toåi

erau români.

Ion iese din casã æi îl vede peste gard

pe vecinã-sãu Gheorghe, care îæi bãtea

temeinic nevasta.

- Gheo, ce faci, mã?

- Iote, îmi repar maæina de spãlat.

Vine Ion acasã. Intrã, dar în casã îl

vede pe Gheorghe.

- Ce faci aici, Gheorghe?

- Aætept autobuzul.

Ion iese. Dar îi vine în minte un gând:

“De unde la mine în casã autobuz?”.

Se întoarse, dar Gheorghe nu mai

era. “Totuæi a venit autobuzul” - se

gândi Ion.

- Câinele dv. e de rasã purã?

- Sigur cã da.

- Are æi arbore genealogic?

- Nu e nevoie, îi foloseæte pe ãia

din curte!

Doi fermieri stau de vorbã:

- Cum poate vaca ta sã dea câte 100

litri de lapte pe zi?

- E simplu. Totul depinde de

amabilitate. Dimineaåa merg la ea æi

UMOR

o întreb: „Ce avem astãzi, lapte sau

carne?”

Ion pleacã în concediu, în

strãinãtate, iar la plecare Gheorghe îl

roagã sã-i aducã æi lui un papagal. La

întoarcere, uitã sã-i cumpere papagal æi

îi ia o bufniåã spunându-i ca e papagal

regal...

O sãptãmânã mai târziu, se

întâlnesc la o bere, iar Ion îl întreabã

dacã papagalul a început sã vorbeascã.

Gheorghe rãspunde:

- Încã nu vorbeæte, dar ætii ce atent

se uitã?

Un om avea un papagal care înjura.

Într-o zi, exasperat, îl închide în cãmarã.

Nimic. Îl închide în æifonier. Æi mai

rãu. Îl închide în congelator. Dupã

un minut tace. Deschide omul uæa

congelatorului. Papagalul zice:

- Vã rog sã acceptaåi scuzele mele,

vã asigur cã nu se va repeta!”

Omul sã cadã pe spate, nu-i venea

sã creadã.

Tot papagalul:

- Apropo... doar aæa, de curiozitate:

gãina aia ce a fãcut?

Pe terasa unei cafenele, se petrece

de ceva vreme o scenã ciudatã: un om

æi un câine stau faåã în faåã, având între

ei o tablã de æah. Mirat, un trecãtor

întreabã:

- Cum, câinele dvs. ætie cu adevãrat

sã joace æah?

- Ætie pe naiba! E a patra partidã pe

care o pierde azi!

Un bãrbat merge cu liftul. La un

moment dat, intrã o femeie. Dupã douã

etaje, femeia opreæte liftul, se uitã cochet

la el, îæi dezbracã bluza æi sutienul æi le

aruncã pe jos.

- Hai, fã-mã sã mã simt ca o

femeie.

Bãrbatul se gândeæte puåin, îæi

dezbracã cãmaæa, o aruncã pe jos æi

spune:

- Hai, spal-o æi calc-o.

Înmormântarea unui cardiolog.

Toate erau în formã de inimã: florile,

coroanele, jerbele, groapa, sicriul.

Când sã bage mortul în groapã, un tip

din mulåime începe sã râdã în hohote.

Preotul se opreæte din cântat:

- Bine domnule, acum te-a gãsit

æi pe dumneata râsul, tocmai în acest

moment?

- Mã gândeam la propria mea

înmormântare, pentru cã eu sunt

ginecolog!

5 2 4 6 1 8 3 9 7

9 3 8 7 4 5 1 2 6

7 1 6 9 3 2 8 5 4

1 4 3 5 2 9 6 7 8

8 5 2 3 6 7 4 1 9

6 7 9 4 8 1 2 3 5

3 8 7 1 5 4 9 6 2

4 9 1 2 7 6 5 8 3

2 6 5 8 9 3 7 4 1

rezolvare

1 7 6 8

9 5

6 8 7

3 2 7

8 6

2 8 5

5 3 6

1 7

3 6 9 4

7 6 9 8

2 3 9

3 6

1 5

6 9 2 4 3

6 8

1 5

6 2 8

2 5 1 7

66

Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice

coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.

û


Galeria cu zâmbete!

:-)

Spicuiri din

jurnalul unui

om necãjit

- O fatã mi-a telefonat æi mi-a

spus: „Vino la mine. Nu-i nimeni

acasã!”. M-am dus, nu era

nimeni acasã...

- În timp ce face dragoste,

nevasta-mea obiænuieæte sã-mi

vorbeascã tot timpul. Chiar æi

alaltãieri mi-a telefonat dintr-un

hotel.

- Eram un copil foarte urât.

Când mã jucam în lada de nisip,

pisica încerca tot timpul sã mã

acopere.

- Pot afirma cu siguranåã cã

pãrinåii m-au urât. Singurele

mele jucãrii în cãdiåa de baie

erau un toaster æi un radio...

- Când eram bebeluæ eram

foarte urât. Mama n-a vrut sã mã

alãpteze. Mi-a spus cã preferã sã

fim doar amici!

A C O P E R I T E C U Z Ã P A D Ã

- Sunt aæa de urât încât tatãl

meu poartã în portofel fotografia

copilului cu care a sosit

portofelul.

12 COÆURI!

DE

COLINDEÅ

PE SCURT!

...

SUNETUL

TROMPETEI

ZÃPADÃ

TOC

DON!

ÎN POM

AÆII!

IBOVNICÃ

DUPÃ LA

DIN ALOE

INSTRUMENT

DE SUFLAT

VERIGHETÃ

VAS DIN

LUT

- Când m-am nãscut, doctorul a

venit în sala de aæteptare æi i-a

spus tatei cu pãrere de rãu: „Am

fãcut tot ce era cu putinåã, dar

totuæi s-a nãscut”.

SE TAIE

CU BRIÆCA

ACUT!

12 LUNI

BOLD

NEA

POC!

TREMURÃ

ÎN FARFURIE

BIDIVII

...

ROMÂNIA

COTIDIAN

PRECUM

FIBRÃ

PENTRU

ÎMPLETIT

...

DESPRE

COZONAC

ÆEF

LOCUITOR

LA MUNTE

AICI

SCHIMBÃTOR

NET!

PERFECT

EXISTENÅÃ

3,14

OVINE

ZEUL

RÃZBOIULUI

UNITATE

DE MÃSURÃ

ZÃPADÃ

MULTÃ

DUPÃ SOL

DIN NOU

BLUZÃ

COPAC CU

FLORI

ÅESÃTURÃ

FINÃ

- Sunt aæa de urât încât

mama avea greåuri dupã ce

m-am nãscut.

- Îmi amintesc cã odatã m-am

pierdut de pãrinåi pe stradã.

M-am dus la un poliåist æi l-am

întrebat: „Crezi oare cã-i vom

putea gãsi?” El s-a scãrpinat în

cap æi mi-a rãspuns: “Nu ætiu.

Sunt aæa multe ascunzãtori …”

- Sunt aæa de urât, încât, odatã,

pe când lucram într-un magazin

de animale de casã, cumpãrãtorii

întrebau cam la ce mãrime pot

ajunge...

- M-am dus la doctorul meu.

I-am spus: „Doctore, în fiecare

dimineaåã când mã uit în oglindã

leæin. Care-i problema mea?”

Mi-a rãspuns : „Nu ætiu...dar, de

vãzut, vezi perfect.”

û

Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU

67


SÃRBÃTORI

FERICITE ÆI

LA MULÅI ANI!


LEGIS

Legea nr. 360 din 6 iunie 2002,

privind Statutul poliåistului

Textul iniåial a fost publicat în Monitorul

Oficial nr. 440, din 24 iunie 2002. Aceasta

este forma actualizatã, cu modificãrile æi

completãrile aduse de: Legea nr. 281, din

24 iunie 2003; Ordonanåa de Urgenåã nr.

89, din 2 octombrie 2003; Legea nr. 101,

din 7 aprilie 2004; Ordonanåa de Urgenåã

nr. 102, din 16 noiembrie 2004; Legea nr.

562 din 7 decembrie 2004; Legea nr. 24,

din 3 martie 2005 .

Parlamentul României adoptã

prezenta lege.

CAP. 1

Dispoziåii generale

ART. 1

(1) Poliåistul este funcåionar public

civil, cu statut special, înarmat, ce poartã,

de regulã, uniformã æi exercitã atribuåiile

stabilite pentru Poliåia Românã prin lege,

ca instituåie specializatã a statului.

(2) Exercitarea profesiei de poliåist implicã,

prin natura sa, îndatoriri æi riscuri deosebite.

(3) Statutul special este conferit de

îndatoririle æi riscurile deosebite, de

portul de armã æi de celelalte diferenåieri

prevãzute în prezentul statut.

ART. 2

(1) Poliåistul este investit cu exerciåiul

autoritãåii publice, pe timpul æi în legãturã

cu îndeplinirea atribuåiilor æi îndatoririlor

de serviciu, în limitele competenåelor

stabilite prin lege.

(2) Autoritatea funcåiei nu poate fi

exercitatã în interes personal.

ART. 3

Poliåistul îæi desfãæoarã activitatea

profesionalã în interesul æi în sprijinul

persoanei, comunitãåii æi instituåiilor statului,

exclusiv pe baza æi în executarea legii, cu

respectarea principiilor imparåialitãåii,

nediscriminãrii, proporåionalitãåii æi

gradualitãåii.

ART. 4

(1) Poliåistul este obligat sã respecte

drepturile æi libertãåile fundamentale

ale omului, Constituåia æi legile åãrii,

jurãmântul de credinåã faåã de România,

prevederile regulamentelor de serviciu æi

sã îndeplineascã ordinele æi dispoziåiile

legale ale æefilor ierarhici privind

activitatea sa profesionalã.

(2) Poliåistul rãspunde, în condiåiile

legii, pentru modul în care îæi executã

atribuåiile de serviciu.

ART. 5

Æefii ierarhici din cadrul Poliåiei

Române rãspund pentru legalitatea

dispoziåiilor date subordonaåilor. Ei sunt

obligaåi sã verifice dacã acestea au fost

transmise æi înåelese corect æi sã controleze

modul de îndeplinire a lor.

ART. 6

Poliåistul beneficiazã de drepturi

compensatorii acordate potrivit prezentei

legi pentru condiåiile speciale æi riscurile

pe care le implicã exercitarea profesiei.

ART. 7

Calitatea de poliåist se dobândeæte

æi se pierde în condiåiile prevãzute de

prezenta lege.

CAP. 2

Selecåionarea, pregãtirea, acordarea

gradelor profesionale æi încadrarea

poliåiætilor în categorii æi grade

profesionale

SECÅIUNEA 1

Selecåionarea æi pregãtirea

poliåiætilor

ART. 8

Profesia de poliåist poate fi exercitatã

numai de cãtre persoana care a dobândit

aceasta calitate, în condiåiile legii.

ART. 9

(1) Poliåiætii provin, de regulã, din

rândul absolvenåilor instituåiilor de

învãåãmânt ale Ministerului Administraåiei

æi Internelor.

(2) Ofiåerii de poliåie pot proveni

æi din rândul agenåilor de poliåie

absolvenåi, cu diplomã sau licenåã, ai

instituåiilor de învãåãmânt superior de

lungã sau scurtã duratã ale Ministerului

Administraåiei æi Internelor sau ai altor

instituåii de învãåãmânt superior cu profil

corespunzãtor specialitãåilor necesare

poliåiei, stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(3) Pentru unele funcåii pot fi încadraåi

direct sau transferaåi din instituåiile publice

de apãrare æi siguranåã naåionalã specialiæti

cu studii corespunzãtoare cerinåelor postului

æi care îndeplinesc condiåiile legale.

(4) Admiterea în instituåiile de

învãåãmânt ale Ministerului Administraåiei

æi Internelor se realizeazã prin concurs.

(5) Încadrarea unor specialiæti în poliåie

se realizeazã prin concurs sau examen,

dupã caz.

ART. 10

(1) La concursul de admitere în

instituåiile de învãåãmânt ale Ministerului

Administraåiei æi Internelor æi la încadrarea

directã a unor specialiæti are acces orice

persoanã, indiferent de rasã, naåionalitate,

sex, religie, avere sau origine socialã, care

îndeplineæte, pe lângã condiåiile generale

legale prevãzute pentru funcåionarii

publici, æi urmãtoarele condiåii speciale:

a) sã fie aptã din punct de vedere

medical, fizic æi psihic;

b) sã nu aibã antecedente penale sau

sã nu fie în curs de urmãrire penalã ori de

judecatã pentru sãvâræirea de infracåiuni;

c) sã aibã un comportament

corespunzãtor cerinåelor de conduitã

admise æi practicate în societate.

(2) În primul an de activitate, poliåiætii

încadraåi direct trebuie sã urmeze un curs

de formare în instituåiile de învãåãmânt ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor.

(3) Candidaåii care au promovat

concursul de admitere în instituåiile de

învãåãmânt ale Ministerului Administraåiei

æi Internelor, precum æi persoanele care

urmeazã sã fie încadrate direct în poliåie

nu trebuie sã aibã calitatea de membru al

vreunui partid politic sau organizaåii cu

caracter politic.

(4) Dacã în perioada desfãæurãrii

activitãåii de poliåist sau a studiilor în

instituåiile de învãåãmânt ale Ministerului

Administraåiei æi Internelor intervine

vreuna dintre situaåiile prevãzute la

art. 45 alin. (1), se ia mãsura destituirii

celui în cauzã sau a exmatriculãrii,

dupã caz. În situaåiile în care elevul,

studentul sau poliåistul se aflã în curs de

cercetare penalã ori de judecatã, mãsura

exmatriculãrii, respectiv cea a destituirii,

se ia dupã rãmânerea definitivã a hotãrârii

de condamnare a instanåei de judecatã.

(5) Criteriile privind selecåionarea

poliåiætilor candidaåi pentru concursurile

de admitere în instituåiile de învãåãmânt

proprii, precum æi selecåionarea

specialiætilor se stabilesc prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

1


ART. 11

(1) Ministerul Administraåiei æi

Internelor, prin structurile de specialitate,

asigurã pregãtirea continuã a poliåiætilor

pentru ridicarea nivelului profesional.

(2) Poliåistul poate fi trimis la studii

în strãinãtate, prin concurs, în condiåiile

stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(3) Categoriile, formele de pregãtire æi

modul de desfãæurare, precum æi durata

de perfecåionare a pregãtirii poliåistului

sunt stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

ART. 12

În programele de pregãtire a viitorilor

poliåiæti, elevi sau studenåi din instituåiile de

învãåãmânt ale Ministerului Administraåiei

æi Internelor se prevãd activitãåi specifice

pregãtirii militare, pentru primul an de

studii, fapt ce le asigurã, dupã promovarea

acestui an, echivalarea îndeplinirii

serviciului militar obligatoriu.

SECÅIUNEA a 2-a

Obåinerea gradelor profesionale æi

încadrarea poliåiætilor în categorii æi grade

profesionale

ART. 13

(1) Poliåiætii pot fi debutanåi sau

definitivi.

(2) Poliåiætii debutanåi sunt persoanele

care ocupã, pe durata perioadei de stagiu,

un post în cadrul Poliåiei Române.

ART. 14

(1) Poliåiætii se încadreazã în douã

categorii, definite în raport cu nivelul

studiilor necesare, dupã cum urmeazã:

a) categoria A - Corpul ofiåerilor de

poliåie - cuprinde ofiåeri de poliåie cu

studii superioare;

b) categoria B - Corpul agenåilor de

poliåie - cuprinde agenåi de poliåie cu

studii liceale sau postliceale cu diplomã.

(2) Categoriile de poliåiæti se împart pe

corpuri æi grade profesionale, dupã cum

urmeazã:

I. Corpul ofiåerilor de poliåie:

a) chestor general de poliåie;

b) chestor-æef de poliåie;

c) chestor principal de poliåie;

d) chestor de poliåie;

e) comisar-æef de poliåie;

f) comisar de poliåie;

g) subcomisar de poliåie;

h) inspector principal de poliåie;

i) inspector de poliåie;

j) subinspector de poliåie.

II. Corpul agenåilor de poliåie:

a) agent-æef principal de poliåie;

b) agent-æef de poliåie;

c) agent-æef adjunct de poliåie;

d) agent principal de poliåie;

e) agent de poliåie.

(3) Gradele profesionale de chestor,

comisar-æef æi comisar pot fi obåinute

numai de cãtre ofiåeri cu studii superioare

de lungã duratã, absolvite cu diplomã de

licenåã sau echivalenta.

ART. 15

(1) Acordarea gradelor profesionale se

face prin avansare de cãtre:

2 Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

a) Preæedintele României, pentru

ofiåerii de poliåie la gradul de chestor

de poliåie, chestor principal de poliåie,

chestor-æef de poliåie æi chestor general

de poliåie, la propunerea ministrului

administraåiei æi internelor;

b) ministrul administraåiei æi internelor,

pentru ceilalåi ofiåeri de poliåie, la

propunerea inspectorului general al

Poliåiei Române;

c) inspectorul general al Poliåiei

Române æi æefii celorlalte structuri ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

potrivit competenåelor stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor,

pentru agenåii de poliåie.

(2) Abrogat de OU 89/2003

ART. 16

(1) Pentru obåinerea gradului

profesional urmãtor poliåistul trebuie sã

îndeplineascã cumulativ urmãtoarele

condiåii:

a) sã aibã împlinit stagiul minim

în gradul profesional deåinut sau sã îl

împlineascã în cursul anului calendaristic

respectiv, cu excepåia comisarilor-æefi de

poliåie cu o vechime minimã de 2 ani în

gradul profesional, care au îndeplinit cel

puåin 5 ani funcåii cu gradul profesional de

chestor de poliåie sau general de brigadã

ori superioare;

b) sã fi fost apreciat în ultimii doi ani

ai stagiului minim în grad cu calificativul

“excepåional” sau “foarte bun”, iar în

ceilalåi ani ai stagiului, cel puåin cu

calificativul “bun”. Anii în care poliåistului

i s-au acordat calificative inferioare

acestora nu intrã în calculul stagiului

minim în grad.

(2) Pentru obåinerea gradelor

profesionale de comisar-æef, subcomisar æi

agent-æef, poliåistul este obligat sã absolve

un curs de capacitate profesionalã, ale

cãrui organizare æi desfãæurare pentru

fiecare categorie vor fi stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor,

iar pentru obåinerea gradului profesional

de chestor este necesarã promovarea

examenului organizat în acest scop.

(3) Abrogat de L 101/2004

ART. 17

Stagiul minim în gradele profesionale

este:

I. Corpul ofiåerilor de poliåie:

a) chestor-æef de poliåie - 2 ani;

b) chestor principal de poliåie - 2 ani;

c) chestor de poliåie - 2 ani;

d) comisar-æef de poliåie - 3 ani;

e) comisar de poliåie - 3 ani;

f) subcomisar de poliåie - 4 ani;

g) inspector principal de poliåie - 3 ani;

h) inspector de poliåie - 3 ani;

i) subinspector de poliåie - 4 ani.

II. Corpul agenåilor de poliåie:

a) agent-æef de poliåie - 5 ani;

b) agent-æef adjunct de poliåie - 5 ani;

c) agent principal de poliåie - 5 ani;

d) agent de poliåie - 5 ani.

ART. 18

Posturile de conducere se ocupã

prin examen sau concurs, dupã caz, în

situaåiile æi în condiåiile stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 19

(1) Acordarea gradelor profesionale

urmãtoare în cadrul aceleiaæi categorii

se face în ordinea ierarhica a gradelor, în

limita numãrului de posturi prevãzute cu

gradele respective, aprobat de ministrul

administraåiei æi internelor.

(2) Poliåistul care a dobândit titlul

ætiinåific de doctor sau doctor docent, în

specializãrile corespunzãtoare cerinåei

postului, este exceptat de la condiåiile

prevãzute la art. 16 alin. (2).

(3) Ofiåerul de poliåie care a absolvit

cursuri postuniversitare în specializãrile

corespunzãtoare cerinåei postului este

exceptat de la condiåiile prevãzute la art.

16 alin. (2), mai puåin de la cea referitoare

la acordarea gradului profesional de

chestor.

(4) Specialitãåile studiilor superioare,

ale cursurilor postuniversitare æi ale

titlurilor ætiinåifice prevãzute la alin. (2)

se stabilesc prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

ART. 20

Poliåistului care æi-a sacrificat viaåa

în timpul îndeplinirii îndatoririlor de

serviciu i se acordã post-mortem gradul

de subinspector de poliåie, pentru agenåii

de poliåie, æi gradul urmãtor, pentru ofiåerii

de poliåie.

ART. 21

(1) Absolvenåilor instituåiilor de

învãåãmânt de profil ale Ministerului

Administraåiei æi Internelor li se acordã

grade profesionale æi sunt încadraåi în

structurile de poliåie cu perioade de

stagiu.

(2) La absolvirea æcolii de formare a

agenåilor de poliåie, poliåistului i se acordã

gradul profesional de agent de poliåie æi

este încadrat ca debutant pe o perioadã

de stagiu de 6 luni.

(3) La absolvirea Facultãåii de Drept din

cadrul Academiei de Poliåie a Ministerului Administraåiei

æi Internelor, poliåistului i se acordã gradul

profesional de subinspector de poliåie æi

este încadrat ca debutant pe o perioadã

de stagiu de 12 luni.

(4) Poliåiætilor prevãzuåi la art. 9 alin.

(2) æi (3) li se acordã gradele profesionale

în funcåie de pregãtirea lor æi de vechimea

în specialitatea corespunzãtoare studiilor

absolvite, raportate la cerinåele postului.

Încadrarea acestora se face pe o perioadã

de probã de 6 luni sau 12 luni, în raport

cu categoria din care fac parte æi cu gradul

profesional acordat.

(5) La expirarea perioadei de stagiu sau

de probã, poliåistul susåine examenul de

definitivare în profesie. Poliåistul declarat

nepromovat este îndepãrtat din poliåie.

(6) Poliåistul care a promovat examenul

de definitivat este încadrat în gradul

profesional obåinut.

(7) Perioada de stagiu æi cea de probã

constituie vechime în poliåie.

(8) Condiåiile pentru îndeplinirea

perioadei de stagiu æi a celei de probã,

precum æi metodologia organizãrii æi

desfãæurãrii examenului de definitivare

în profesie se stabilesc prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.


ART. 22

(1) Funcåiile poliåiætilor se diferenåiazã

prin categorie, grad profesional æi

coeficient de ierarhizare.

(2) Funcåiile poliåiætilor, dupã natura

lor, sunt de execuåie æi de conducere, iar

dupã nivelul studiilor absolvite sunt funcåii

din categoria A æi funcåii din categoria B.

(3) Fiecare dintre cele douã categorii

de funcåii se împarte în grade profesionale,

conform structurii ierarhice prevãzute la

art. 14.

(4) Poliåiætii se încadreazã în funcåii de

execuåie prevãzute în statele de organizare

cu grade profesionale egale sau mai mari

cu cel mult 3 trepte faåã de cele pe care

le au, potrivit normelor de competenåã

aprobate prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(5) Funcåiile æi modul de salarizare ale

poliåiætilor se stabilesc prin lege, în termen

de 6 luni de la data intrãrii în vigoare a

prezentei legi.

(6) Pentru motive temeinic justificate,

poliåiætii pot fi numiåi, la solicitarea

acestora, în funcåii inferioare gradelor

profesionale pe care le au.

(7) Poliåiætii sunt numiåi æi eliberaåi

în/din funcåii potrivit normelor de

competenåã aprobate prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor, în

condiåiile legii.

(8) În situaåii temeinic justificate, altele

decât cele prevãzute la art. 65, stabilite

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor, poliåiætii pot fi puæi la dispoziåia

unitãåii pe o perioadã de cel mult 3 luni,

timp în care vor beneficia de drepturile

bãneæti avute, cu excepåia indemnizaåiei

de comandã, dupã caz. În cazuri

excepåionale, cu aprobarea ministrului

administraåiei æi internelor, acest termen

poate fi prelungit o singurã datã, cu încã

cel mult 3 luni.

ART. 23

(1) La acordarea primului grad

profesional absolventul sau poliåistul

încadrat direct depune jurãmântul de

credinåã în faåa æefului instituåiei de

învãåãmânt sau a æefului unitãåii de poliåie

æi în prezenåa a doi poliåiæti.

(2) Jurãmântul de credinåã are

urmãtorul conåinut: “Jur sã respect

Constituåia, drepturile æi libertãåile

fundamentale ale omului, sã aplic în

mod corect æi fãrã pãrtinire legile åãrii,

sã-mi îndeplinesc cu rãspundere æi bunã

credinåã îndatoririle ce-mi revin potrivit

funcåiei æi sã pãstrez secretul profesional.

Aæa sã-mi ajute Dumnezeu!”

(3) Jurãmântul de credinåã se poate

depune æi fãrã formula religioasã de

încheiere.

(4) Jurãmântul de credinåã este semnat

de cãtre absolventul sau poliåistul încadrat

direct æi, dupã caz, de cãtre æeful instituåiei

de învãåãmânt sau de æeful unitãåii de poliåie,

precum æi de cãtre poliåiætii asistenåi.

(5) Jurãmântul de credinåã este

contrasemnat de ministrul administraåiei æi

internelor, se pãstreazã la dosarul personal

al poliåistului, iar o copie de pe înscris se

înmâneazã acestuia.

(6) Semnarea jurãmântului de credinåã

presupune æi acordul implicit al poliåistului

pentru testarea fidelitãåii æi integritãåii sale

profesionale prin efectuarea unor verificãri

de specialitate, în condiåiile legii.

ART. 24

La acordarea primului grad profesional,

la numirea æi eliberarea dintr-o funcåie

de conducere, precum æi la încetarea

raporturilor de serviciu, poliåistul este

obligat sã îæi declare averea, conform

legii.

ART. 25

(1) Fiecare poliåist are un dosar

personal care cuprinde:

a) documentul de numire în funcåie,

documentul de atestare a studiilor æi cel

privind depunerea jurãmântului;

b) documentele privind evaluarea

anualã a activitãåii acestuia, avansãrile în

funcåii, grade sau categorii, recompensele

acordate, precum æi sancåiunile ce i-au

fost aplicate, ordonate cronologic æi fãrã

discontinuitãåi;

c) declaraåia de avere æi alte

documente, stabilite prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

(2) Se interzice introducerea în

dosarul personal al poliåistului a oricãror

documente referitoare la opiniile sale

politice, sindicale, religioase sau de orice

altã naturã.

(3) Poliåistul îæi poate consulta dosarul

personal, iar, la cerere, i se vor elibera

copii de pe actele existente, care nu conåin

informaåii clasificate, în condiåiile legii.

ART. 26

Activitatea æi conduita poliåistului sunt

evaluate o datã pe an, iar concluziile se

consemneazã în evaluarea de serviciu,

cu acordarea unuia dintre urmãtoarele

calificative: , ,

, , .

ART. 27

Selecåionarea, pregãtirea, obåinerea

gradelor profesionale æi evoluåia

profesionalã a poliåiætilor se stabilesc,

în condiåiile prezentei legi, prin Ghidul

carierei poliåistului, aprobat prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

CAP. 3

Drepturile, îndatoririle æi restrângerea

exerciåiului unor drepturi sau libertãåi

ale poliåistului

SECÅIUNEA 1

Drepturile poliåistului

ART. 28

(1) Poliåistul are dreptul la:

a) salariu lunar, compus din salariul

de bazã, indemnizaåii, sporuri, premii æi

prime, ale cãror cuantumuri se stabilesc

prin lege. Salariul de bazã cuprinde

salariul corespunzãtor funcåiei îndeplinite,

gradului profesional deåinut, gradaåiile,

sporurile pentru misiune permanentã æi,

dupã caz, indemnizaåia de conducere æi

salariul de merit;

b) ajutoare æi alte drepturi bãneæti, ale

cãror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniformã, echipament specific,

alocaåii pentru hranã, asistenåã medicalã

æi psihologicã, proteze, precum æi

medicamente gratuite, în condiåiile

stabilite prin hotãrâre a Guvernului;

d) locuinåa de intervenåie, de serviciu,

socialã sau de protocol, dupã caz, în

condiåiile legii;

e) concedii de odihnã, concedii de

studii æi învoiri plãtite, concediu fãrã

platã, în condiåiile stabilite prin hotãrâre

a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de

boalã, prevenirea îmbolnãvirilor, refacerea

æi întãrirea sãnãtãåii, accidente produse în

timpul æi din cauza serviciului; concedii

de maternitate, pentru îngrijirea copilului

bolnav în vârstã de pânã la 3 ani, îngrijirea

copilului pânã la împlinirea vârstei de 2

ani, precum æi în alte situaåii, în condiåiile

stabilite prin lege;

g) bilete de odihnã, tratament æi

recuperare, în condiåiile stabilite prin

hotãrâre a Guvernului;

h) pensii, în condiåiile stabilite prin

lege;

i) indemnizaåii de instalare, de mutare,

de delegare sau de detaæare, precum æi

decontarea cheltuielilor de cazare, în

condiåiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport

în cazul deplasãrii în interesul serviciului,

mutãrii în alte localitãåi æi o datã pe an

pentru efectuarea concediului de odihnã,

precum æi în alte situaåii, în condiåiile

stabilite prin hotãrâre a Guvernului;

k) încadrarea activitãåii în condiåii

deosebite, speciale sau alte condiåii de

muncã, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului

din dotare sau achiziåionat personal, în

condiåiile legii;

m) asigurare de viaåã, sãnãtate æi

bunuri, în condiåiile stabilite prin hotãrâre

a Guvernului;

n) tratament medical în strãinãtate

pentru afecåiuni contractate în timpul

exercitãrii profesiei, în condiåiile stabilite

prin hotãrâre a Guvernului;

o) consultanåã juridicã asiguratã de

unitate, la cerere.

(2) Armamentul dobândit personal

se deåine dupã pensionare pe baza

permisului obåinut, în condiåiile legii.

ART. 29

(1) Pentru activitatea desfãæuratã

poliåiætilor li se conferã ordine æi medalii,

potrivit legii.

(2) În cazul întreruperii activitãåii în

poliåie, timpul cât poliåistul a desfãæurat

o altã activitate nu va fi luat în calculul

vechimii în poliåie pentru care se conferã

ordinul sau medalia.

(3) Poliåiætii decoraåi cu Ordinul

Meritul Militar æi Semnul onorific În

Serviciul Armatei îæi pãstreazã toate

drepturile dobândite anterior intrãrii în

vigoare a prezentei legi.

ART. 29^1

Abrogat de OU 102/2004

ART. 30

Condiåiile privind pensionarea æi

drepturile de pensii ale poliåiætilor se

stabilesc prin lege, în termen de 6 luni de

la data intrãrii în vigoare a prezentei legi.

Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

3


ART. 31

(1) Poliåistul numit în prima funcåie

sau mutat în interesul serviciului într-o

altã localitate decât cea în care îæi are

domiciliul æi care nu deåine locuinåã

proprietate personalã în acea localitate,

nici el æi nici soåia/soåul acestuia, în

situaåia în care nu i se poate asigura spaåiu

de locuit corespunzãtor, are dreptul la o

compensaåie pentru chirie de pânã la 50%

din salariul de bazã.

(1^1) Poliåistul numit în prima

funcåie sau mutat în interesul serviciului

în localitatea în care îæi are domiciliul,

dar care nu deåine locuinåã proprietate

personalã în acea localitate, nici el æi

nici soåia/soåul acestuia, în situaåia în

care nu i se poate asigura spaåiul de

locuit corespunzãtor, poate beneficia

de compensaåia lunarã pentru chirie,

prevãzutã la alin. (1), în cazuri justificate,

pe baza rezultatelor anchetei sociale

efectuate de o comisie constituitã prin

ordin al ministrului administraåiei æi

internelor, însuæite de cãtre conducãtorul

unitãåii din care face parte poliåistul, la

solicitarea acestuia.

(2) Soåul sau soåia poliåistului mutat/

mutatã în interesul serviciului în altã

localitate, care a fost încadrat/încadratã

în muncã æi a întrerupt activitatea datoritã

mutãrii împreunã cu soåul sau soåia, are

dreptul la o indemnizaåie lunarã de 50%

din salariul de bazã al poliåistului, pânã

la o nouã angajare sau pânã la prestarea

unei alte activitãåi aducãtoare de venituri,

dar nu mai mult de 9 luni.

(3) Abrogat de OU 102/2004.

(4) De indemnizaåia lunarã prevãzutã

la alin. (2) beneficiazã æi soåul sau soåia

care, la data mutãrii poliåistului, era înscris/

înscrisã, în condiåiile legii, ca æomer, dar

numai dupã expirarea termenului de platã

a ajutorului de æomaj, stabilit prin lege.

(5) Cuantumul compensaåiei prevãzute

la alin. (1) æi condiåiile de acordare se

stabilesc prin hotãrâre a Guvernului, la

propunerea ministrului administraåiei æi

internelor.

ART. 32

(1) Poliåistul va fi sprijinit în construirea

sau cumpãrarea, o singurã datã în timpul

carierei, a unei locuinåe proprietate

personalã în localitatea în care îæi are

sediul unitatea de poliåie la care este

încadrat, în condiåiile legii.

(2) Abrogat de L 562/2004.

(3) Criteriile æi condiåiile de sprijin

prevãzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 33

În exercitarea atribuåiilor de serviciu

poliåistul beneficiazã de protecåie specialã,

în condiåiile legii.

ART. 34

Poliåistului i se asigurã gratuit

echipamentul de protecåie adecvat

misiunilor specifice pe care le îndeplineæte,

iar în cazul în care, ca urmare a îndeplinirii

atribuåiilor de serviciu, i s-a degradat sau

distrus îmbrãcãmintea ori alte bunuri

personale, are dreptul la despãgubiri

corespunzãtoare.

4 Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

ART. 35

Membrii familiei poliåistului

beneficiazã gratuit, în condiåiile stabilite

prin hotãrâre a Guvernului, de:

a) asistenåã medicalã æi medicamente în

cadrul sistemului de asigurãri de sãnãtate

specific apãrãrii, ordinii publice, siguranåei

naåionale æi autoritãåii judecãtoreæti;

b) decontarea cheltuielilor de transport

în situaåia mutãrii poliåistului în interes de

serviciu în altã localitate.

ART. 36

În sensul prevederilor prezentei legi,

familia poliåistului cuprinde soåul/soåia,

copiii æi pãrinåii aflaåi în întreåinerea legalã

a acestuia.

ART. 37

Copiii poliåistului decedat în timpul

æi din cauza serviciului pot fi transferaåi,

la cerere, la instituåiile de învãåãmânt ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor, în

condiåiile stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

ART. 37^1

La decesul unui poliåist, Ministerul

Administraåiei æi Internelor acordã familiei

acestuia sau persoanei care a suportat

cheltuielile ocazionate de deces, dupã

caz, un ajutor suplimentar de deces egal

cu de trei ori salariul de bazã avut.

ART. 38

(1) Poliåistul pensionat æi soåia/soåul

acestuia au dreptul gratuit la asistenåã

medicalã æi medicamente, în cadrul

sistemului de asigurãri de sãnãtate specific

apãrãrii, ordinii publice, siguranåei naåionale

æi autoritãåii judecãtoreæti, æi au acces la

casele de odihnã, sanatoriile, bazele sportive

æi alte spaåii pentru odihnã æi agrement, care

aparåin sau sunt în administrarea Ministerului

Administraåiei æi Internelor.

(2) Poliåistul pensionat æi soåul/soåia

acestuia, care au acces la casele de

odihnã, sanatoriile, bazele sportive æi

alte spaåii pentru odihnã æi agrement

care aparåin sau sunt în administrarea

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

beneficiazã de înlesniri stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 39

(1) Durata programului de lucru

al poliåistului este de 8 ore pe zi æi 5

zile pe sãptãmânã, stabilitã astfel încât

sã se asigure continuitatea serviciului

poliåienesc æi refacerea capacitãåii de

muncã, în condiåiile prevãzute de lege.

(2) Programul de lucru, formele

de organizare a acestuia æi acordarea

repausului sãptãmânal se stabilesc prin

ordin al ministrului administraåiei æi

internelor, dupã consultarea Corpului

Naåional al Poliåiætilor.

(3) Dacã interesele serviciului o impun,

acordarea zilelor de odihnã sãptãmânale

ce se cuvin poliåistului poate fi amânatã,

în mod excepåional, cel mult de douã ori

într-o lunã.

ART. 40

Poliåistul æi membrii familiei sale au

dreptul la protecåie din partea structurilor

specializate ale statului faåã de ameninåãrile

sau violenåele la care ar putea fi supuæi ca

urmare a exercitãrii atribuåiilor de serviciu

sau în legãturã cu acestea.

SECÅIUNEA a 2-a

Îndatoririle poliåistului

ART. 41

Poliåistul este dator:

a) sã fie loial instituåiei din care face

parte, sã respecte principiile statului de

drept æi sã apere valorile democraåiei;

b) sã dovedeascã solicitudine æi respect

faåã de orice persoanã, în special faåã de

grupurile vulnerabile, sã îæi consacre

activitatea profesionalã îndeplinirii cu

competenåã, integritate, corectitudine æi

conætiinciozitate a îndatoririlor specifice

de serviciu prevãzute de lege;

c) sã îæi perfecåioneze continuu nivelul

de instruire profesionalã æi generalã;

d) sã fie disciplinat æi sã dovedeascã

probitate profesionalã æi moralã în întreaga

activitate;

e) sã fie respectuos, cuviincios æi corect

faåã de æefi, colegi sau subalterni;

f) sã acorde sprijin colegilor în

executarea atribuåiilor de serviciu;

g) sã informeze æeful ierarhic æi

celelalte autoritãåi abilitate cu privire

la faptele de corupåie sãvâræite de alåi

poliåiæti, de care a luat cunoætinåã;

h) prin întregul sãu comportament, sã

se arate demn de consideraåia æi încrederea

impuse de profesia de poliåist.

ART. 42

Poliåistul este obligat:

a) sã pãstreze secretul profesional,

precum æi confidenåialitatea datelor

dobândite în timpul desfãæurãrii

activitãåii, în condiåiile legii, cu excepåia

cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de

serviciu, nevoile justiåiei sau legea impun

dezvãluirea acestora;

b) sã manifeste corectitudine în

rezolvarea problemelor personale, în aæa

fel încât sã nu beneficieze æi nici sã nu

lase impresia cã beneficiazã de datele

confidenåiale obåinute în calitatea sa

oficialã;

c) sã asigure informarea corectã a

cetãåenilor asupra treburilor publice æi

asupra problemelor de interes personal

ale acestora, potrivit competenåelor legal

stabilite;

d) sã aibã o conduitã corectã, sã nu

abuzeze de calitatea oficialã æi sã nu

compromitã, prin activitatea sa publicã ori

privatã, prestigiul funcåiei sau al instituåiei

din care face parte.

ART. 43

Poliåistului îi este interzis, în orice

împrejurare:

a) sã primeascã, sã solicite, sã accepte,

direct sau indirect, ori sã facã sã i se

promitã, pentru sine sau pentru alåii, în

considerarea calitãåii sale oficiale, daruri

sau alte avantaje;

b) sã rezolve cereri care nu sunt

de competenåa sa ori care nu i-au fost

repartizate de æefii ierarhici sau sã intervinã

pentru soluåionarea unor asemenea cereri,

în scopurile prevãzute la lit. a);


c) sã foloseascã foråa, altfel decât în

condiåiile legii;

d) sã provoace unei persoane suferinåe

fizice ori psihice cu scopul de a obåine

de la aceastã persoanã sau de la o teråã

persoanã informaåii sau mãrturisiri, de a

o pedepsi pentru un act pe care aceasta

sau o teråã persoana l-a comis ori este

bãnuitã cã l-a comis, de a o intimida sau

de a face presiuni asupra ei ori asupra unei

teråe persoane;

e) sã colecteze sume de bani de la

persoane fizice sau juridice;

f) sã redacteze, sã imprime sau sã

difuzeze materiale ori publicaåii cu

caracter politic, imoral sau care instigã

la indisciplinã;

g) sã aibã, direct sau prin intermediari,

într-o unitate supusã controlului unitãåii

de poliåie din care face parte, interese de

naturã sã compromitã imparåialitatea æi

independenåa acestuia.

ART. 44

(1) Serviciul poliåienesc are caracter

permanent æi obligatoriu.

(2) Poliåistul este obligat sã se prezinte

la programul de lucru stabilit, precum æi

în afarã acestuia, în situaåii temeinic

justificate, pentru îndeplinirea atribuåiilor

de serviciu, cu compensarea timpului

lucrat, potrivit legii.

(3) În situaåii de catastrofe, calamitãåi

sau tulburãri de amploare ale ordinii

æi liniætii publice ori alte asemenea

evenimente poliåistul este obligat sã se

prezinte de îndatã la unitatea de poliåie

din care face parte.

(4) La instituirea stãrii de urgenåã sau

a stãrii de asediu ori în caz de mobilizare

æi de rãzboi poliåistul va acåiona conform

legii.

(5) În cazul producerii vreuneia

dintre situaåiile prevãzute la alin. (3) æi (4)

poliåistul care se afla într-o altã localitate

se va prezenta la cea mai apropiatã unitate

a Ministerului Administraåiei æi Internelor,

informând superiorii sãi despre aceasta.

SECÅIUNEA a 3-a

Restrângerea exerciåiului unor

drepturi æi libertãåi

ART. 45

(1) Poliåistului îi este interzis:

a) sã facã parte din partide, formaåiuni

sau organizaåii politice ori sã desfãæoare

propagandã în favoarea acestora;

b) sã exprime opinii sau preferinåe

politice la locul de muncã sau în public;

c) sã candideze pentru autoritãåile

administraåiei publice locale, Parlamentul

României æi pentru funcåia de Preæedinte

al României;

d) sã exprime în public opinii contrare

intereselor României;

e) sã declare sau sã participe la greve,

precum æi la mitinguri, demonstraåii,

procesiuni sau orice alte întruniri cu

caracter politic;

f) sã adere la secte, organizaåii

religioase sau la alte organizaåii interzise

de lege;

g) sã efectueze, direct sau prin

persoane interpuse, activitãåi de comerå

ori sã participe la administrarea sau

conducerea unor societãåi comerciale, cu

excepåia calitãåii de acåionar;

h) sã exercite activitãåi cu scop lucrativ

de naturã sã lezeze onoarea æi demnitatea

poliåistului sau a instituåiei din care face

parte;

i) sã deåinã orice altã funcåie publicã

sau privatã pentru care este retribuit, cu

excepåia funcåiilor didactice din cadrul

instituåiilor de învãåãmânt, a activitãåilor

de cercetare ætiinåificã æi creaåie literarartisticã.

(2) Poliåistul poate prezenta în public,

numai în condiåiile stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor,

informaåii æi date obåinute în exercitarea

atribuåiilor de serviciu sau poate face

comentarii referitoare la astfel de date æi

informaåii, dacã prin acestea nu este încãlcat

principiul prezumåiei de nevinovãåie ori nu

sunt lezate dreptul la propria imagine,

demnitatea, viaåa intimã, familialã ori

privatã a persoanei sau nu este prejudiciatã

finalizarea urmãririi penale într-o cauzã

aflatã în curs de cercetare ori de judecare.

(3) Datele æi informaåiile clasificate,

potrivit legii, obåinute de poliåist în timpul

exercitãrii atribuåiilor profesionale nu pot

fi fãcute publice pe o perioadã de 5 ani de

la încetarea raporturilor sale de serviciu,

dacã legea nu prevede altfel.

ART. 46

Poliåistul poate fi mutat într-o altã

unitate, aflatã în aceeaæi localitate sau în

altã localitate decât cea de domiciliu, în

urmãtoarele situaåii:

a) în interesul serviciului;

b) la cerere.

ART. 47

(1) Poliåistul poate fi delegat,

detaæat ori transferat, potrivit normelor

de competenåã aprobate prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor, în

condiåiile legii.

(2) Detaæarea poliåiætilor, cu acordul

lor, în cadrul organelor speciale din

structura autoritãåilor publice se face pe

perioada stabilitã prin dispoziåiile legale

în vigoare.

(3) La încetarea detaæãrii, poliåistul va

fi numit într-o funcåie echivalentã celei din

care a fost detaæat, dacã este vacantã, sau

în altã funcåie corespunzãtoare gradului

profesional deåinut, în condiåiile prezentei

legi.

(4) Prevederile alin. (3) se aplicã æi

poliåiætilor care au desfãæurat misiuni

internaåionale sau au participat la cursuri în

strãinãtate, la încetarea acestor situaåii.

ART. 48

Poliåiætii se pot asocia æi pot constitui

asociaåii cu caracter profesional, umanitar,

tehnico-ætiinåific, cultural, religios æi sportivrecreativ,

fãrã a aduce atingere îndeplinirii

atribuåiilor æi îndatoririlor de serviciu.

SECÅIUNEA a 4-a

Corpul Naåional al Poliåiætilor

ART. 49

(1) Se înfiinåeazã Corpul Naåional al

Poliåiætilor, ca persoanã juridicã de drept

public, denumit în continuare Corpul,

cu sediul în municipiul Bucureæti,

reprezentând forma de organizare pe

criteriu profesional, autonom, apolitic æi

nonprofit a poliåiætilor.

(2) Corpul promoveazã interesele

poliåiætilor æi apãrã drepturile acestora.

(3) Organizarea æi funcåionarea

Corpului se realizeazã pe principiile

teritorialitãåii, eligibilitãåii, mutualitãåii æi

ierarhiei structurilor de conducere.

(4) Organele de conducere æi control

ale Corpului sunt:

a) congresul naåional;

b) consiliul naåional;

c) consiliul Direcåiei Generale de

Poliåie a Municipiului Bucureæti, consiliile

inspectoratelor judeåene de poliåie æi

consiliile instituåiilor de învãåãmânt ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor

æi teritoriale;

d) cenzorii.

(5) Organele de conducere ale Corpului

vor fi alese din 4 în 4 ani æi vor reprezenta,

în mod proporåional, toate categoriile de

poliåiæti. Pe durata mandatului, poliåiætii

aleæi în organele de conducere vor fi

detaæaåi, în condiåiile stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 50

Prin organele sale de conducere

Corpul exercitã urmãtoarele atribuåii:

a) întreprinde mãsuri pentru asigurarea

integritãåii morale æi profesionale a

poliåiætilor, precum æi a unei activitãåi

eficiente a acestora;

b) oferã consultanåã la elaborarea

propunerilor de acte normative care se

referã la activitatea poliåiei sau la statutul

poliåistului;

c) abrogat de OU 89/2003;

d) la cerere, reprezintã interesele

poliåiætilor împotriva cãrora au fost dispuse

sancåiuni disciplinare;

e) participã la elaborarea Codului

de eticã æi deontologie al poliåistului,

ale cãrui prevederi sunt obligatorii în

exercitarea profesiei de poliåist;

f) abrogat de OU 89/2003;

g) reprezintã profesia de poliåist,

împreunã cu Inspectoratul General al

Poliåiei, în raporturile cu organisme

guvernamentale, foruri profesionale æi

ætiinåifice, instituåii publice, precum æi cu

alte persoane juridice æi fizice;

h) promoveazã pe plan extern relaåii

cu organizaåii æi instituåii profesionale

similare;

i) åine æi actualizeazã permanent

evidenåã membrilor sãi.

ART. 51

(1) Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de înscriere, cotizaåii lunare

ale membrilor, alte venituri realizate din

manifestãri ætiinåifice, culturale æi sportive,

precum æi din drepturi editoriale;

b) resurse obåinute de la bugetul de stat

æi/sau bugetele locale;

c) donaåii æi sponsorizãri din partea

unor persoane fizice sau juridice, din

åarã ori din strãinãtate, în condiåiile legii

æi ale normelor instituite de ministrul

administraåiei æi internelor;

d) chirii, dobânzi æi orice alte surse

legale.

Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

5


(2) Consiliile prevãzute la art. 49 alin.

(4) lit. c) vireazã periodic Corpului o cotãparte

din veniturile încasate, în condiåiile

stabilite prin regulament.

(3) Fondurile bãneæti obåinute în

condiåiile alin. (1) pot fi utilizate pentru

perfecåionarea pregãtirii profesionale,

acordarea de burse æi de ajutoare,

crearea unor instituåii cu scop ætiinåific,

investiåii legate de dotarea cu mijloace

adecvate activitãåilor Corpului, cheltuieli

administrativ gospodãreæti, asistenåa

juridicã a membrilor, cumpãrarea æi

administrarea unor hoteluri, case de

odihnã æi cluburi ale poliåiætilor æi pentru

fondul de salarii destinat aparatului

tehnico-administrativ propriu.

ART. 52

Modul de organizare æi funcåionare

a Corpului se stabileæte, în condiåiile

prezentei legi, prin Regulamentul de

organizare æi funcåionare aprobat prin

hotãrâre a Guvernului.

CAP. 4

Recompense, rãspunderea juridicã

æi sancåiuni

SECÅIUNEA 1

Recompense

ART. 53

Pentru contribuåii deosebite la

apãrarea ordinii publice, a drepturilor æi

libertãåilor fundamentale ale cetãåenilor

æi la prevenirea faptelor antisociale,

poliåistului i se pot conferi decoraåii, în

condiåiile legii.

ART. 54

(1) Pentru îndeplinirea exemplarã

a atribuåiilor de serviciu poliåiætilor li

se pot acorda recompense morale sau

materiale, în condiåiile stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

(2) Pentru merite excepåionale în

atingerea unor obiective deosebite în

activitatea poliåiei, poliåistul poate fi

avansat în gradul profesional urmãtor,

înaintea îndeplinirii stagiului minim, în

condiåiile stabilite prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(3) Pentru acåiuni deosebite care

determinã aducerea de venituri la bugetul

de stat, poliåistul poate fi recompensat cu

pânã la 1% din cuantumul acestora,

dar nu mai mult decât venitul sãu brut

anual, în condiåiile stabilite prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

SECÅIUNEA a 2-a

Rãspunderea juridicã æi sancåiuni

ART. 55

Încãlcarea de cãtre poliåist, cu

vinovãåie, a îndatoririlor de serviciu

angajeazã rãspunderea sa disciplinarã,

materialã, civilã sau penalã, dupã caz.

ART. 56

Este absolvit de orice rãspundere

poliåistul care, prin exercitarea, în limitele

legii, a atribuåiilor de serviciu, a cauzat

suferinåe sau vãtãmãri unor persoane ori a

adus prejudicii patrimoniului acestora.

6 Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

ART. 57

Constituie abateri disciplinare, dacã nu

au fost sãvâræite în astfel de condiåii încât,

potrivit legii penale, sã fie considerate

infracåiuni, urmãtoarele fapte sãvâræite de

poliåist, comise cu vinovãåie:

a) comportarea necorespunzãtoare,

în serviciu, familie sau în societate,

care aduce atingere onoarei, probitãåii

profesionale a poliåistului sau prestigiului

instituåiei;

b) neglijenåa manifestatã în îndeplinirea

îndatoririlor de serviciu sau a dispoziåiilor

primite de la æefii ierarhici sau de la

autoritãåile anume abilitate de lege;

c) întârzierea repetatã sau nejustificatã

a soluåionãrii lucrãrilor;

d) depãæirea atribuåiilor de serviciu

ori lipsa de solicitudine în relaåiile cu

cetãåenii;

e) absenåa nemotivatã ori întârzierea

repetatã de la serviciu;

f) producerea de pagube materiale

unitãåii din care face parte sau

patrimoniului Ministerului Administraåiei

æi Internelor;

g) încãlcarea normelor privind

confidenåialitatea activitãåii desfãæurate;

h) nerespectarea prevederilor

jurãmântului de credinåã;

i) imixtiunea ilegala în activitatea altui

poliåist;

j) intervenåia pentru influenåarea

soluåionãrii unor cereri privind satisfacerea

intereselor oricãrei persoane;

k) încãlcarea prevederilor referitoare

la îndatoriri, incompatibilitãåi, conflicte de

interese æi interdicåiile stabilite prin lege.

ART. 58

Sancåiunile disciplinare care pot fi

aplicate poliåistului sunt:

a) mustrare scrisã;

b) diminuarea drepturilor salariale

pentru funcåia îndeplinitã cu 5-20% pe o

perioadã de 1-3 luni;

c) amânarea promovãrii în grade

profesionale sau funcåii superioare, pe o

perioadã de la 1 la 3 ani;

c^1) trecerea într-o funcåie inferioarã

pânã la cel mult nivelul de bazã al

gradului profesional deåinut.

d) destituirea din poliåie.

ART. 59

(1) Sancåiunile disciplinare se stabilesc

æi se aplicã numai dupã cercetarea

prealabilã æi dupã consultarea consiliilor

de disciplinã, cu excepåia sancåiunilor

prevãzute la art. 58 lit. a) æi b), care se

pot aplica fãrã consultarea consiliilor de

disciplinã.

(2) Procedura cercetãrii prealabile se

reglementeazã prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(3) Cercetarea prealabilã se efectueazã

de æeful unitãåii sau de poliåiæti anume

desemnaåi.

(4) Cercetãrile referitoare la

abateri, din care rezultã date æi indicii

cã au fost sãvâræite fapte prevãzute

de legea penalã, se vor efectua æi

cu participarea unui reprezentant

al Corpului, urmând ca, în raport de

constatãri, sã fie sesizate organele

judiciare.

(5) Ascultarea celui în cauzã æi

consemnarea susåinerilor sale sunt

obligatorii.

(6) Poliåistul cercetat are dreptul sã

cunoascã în întregime actele cercetãrii æi

sã solicite probe în apãrare.

(7) În faåa consiliilor de disciplinã

poliåistul are dreptul de a fi asistat de

un alt poliåist, ales de cãtre acesta sau

desemnat de Corp.

(8) La stabilirea sancåiunii se åine

seama de activitatea desfãæuratã anterior,

de împrejurãrile în care abaterea

disciplinarã a fost sãvâræitã, de cauzele,

gravitatea æi consecinåele acesteia, de

gradul de vinovãåie a poliåistului, precum

æi de preocuparea pentru înlãturarea

urmãrilor faptei comise.

(9) Sancåiunea disciplinarã se aplicã

în maximum 60 de zile de la finalizarea

cercetãrii prealabile, dar nu mai târziu de

un an de la data comiterii faptei.

(10) Pentru aceeaæi abatere nu se

poate aplica decât o singurã sancåiune

disciplinarã.

ART. 60

(1) Aplicarea sancåiunilor disciplinare

se face potrivit competenåelor stabilite

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor, dupã expirarea termenului de

contestare, prevãzut la art. 61 alin. (1).

(2) Destituirea din poliåie se dispune

în mod corespunzãtor de persoanele care,

potrivit art. 15, au competenåa sã acorde

gradele profesionale ale poliåiætilor.

ART. 61

(1) Poliåistul poate contesta sancåiunea

disciplinarã, în termen de 5 zile de la

luarea la cunoætinåã, æefului ierarhic

superior celui care a aplicat sancåiunea.

Acesta se pronunåã prin decizie motivatã,

în termen de 15 zile.

(2) Împotriva sancåiunilor aplicate

æi a deciziilor nefavorabile poliåistul

nemulåumit se poate adresa Corpului,

potrivit art. 50 lit. d).

(3) Poliåistul nemulåumit de

sancåiunea aplicatã se poate adresa

instanåei de contencios administrativ,

solicitând anularea sau modificarea,

dupã caz, a ordinului ori a dispoziåiei de

sancåionare.

ART. 62

(1) La nivelul Inspectoratului General

al Poliåiei se constituie Consiliul superior

de disciplinã, iar la Direcåia Generalã

de Poliåie a Municipiului Bucureæti,

inspectoratele judeåene de poliåie, unitãåile

teritoriale æi instituåiile de învãåãmânt

ale poliåiei se constituie consilii de

disciplinã.

(2) Consiliile de disciplinã se constituie

æi funcåioneazã pe lângã æefii unitãåilor de

poliåie æi au caracter consultativ.

(3) Consiliile de disciplinã îæi desfãæoarã

activitatea în baza regulamentului aprobat

prin ordin al ministrului administraåiei æi

internelor.

ART. 62^1

În cazul sãvâræirii unor abateri

disciplinare grave care aduc atingere

imaginii æi credibilitãåii instituåiei,


precum æi profesiei de poliåist, cercetarea

prealabilã æi consultarea consiliilor de

disciplinã se dispun æi se efectueazã

imediat dupã constatarea faptei.

ART. 63

(1) Poliåistul rãspunde pentru pagubele

cauzate patrimoniului unitãåii, potrivit

legislaåiei aplicabile personalului civil din

Ministerul Administraåiei æi Internelor.

(2) Poliåistul nu rãspunde de pagubele

cauzate patrimoniului unitãåii dacã acestea

sunt consecinåã unei acåiuni desfãæurate în

limitele legii.

ART. 64

Abrogat de L 281/2003.

ART. 65

(1) În cazul în care împotriva

poliåistului s-a început urmãrirea penalã

sau acesta a fost trimis în judecatã,

menåinerea sa în activitate se hotãrãæte

dupã soluåionarea definitivã a cauzei,

cu excepåia situaåiei în care a comis æi

alte abateri disciplinare, când opereazã

procedura disciplinarã obiænuitã.

(2) Poliåistul faåã de care s-a pus în

miæcare acåiunea penalã sau care este

judecat în stare de libertate ori liberat

provizoriu pe cauåiune este pus la

dispoziåie.

(3) Poliåistul arestat preventiv se

suspendã din funcåie.

(4) Poliåistul pus la dispoziåie

îndeplineæte numai acele sarcini æi

atribuåii de serviciu stabilite în scris de

æeful unitãåii de poliåie æi beneficiazã

de drepturile bãneæti corespunzãtoare

gradului profesional pe care îl are, la

nivelul de bazã, precum æi de celelalte

drepturi prevãzute în prezenta lege.

(5) În perioada suspendãrii poliåistul

nu beneficiazã de nici un drept dintre

cele prevãzute în prezenta lege æi este

obligat sã predea armamentul, legitimaåia

æi insigna.

(6) În cazul în care s-a dispus

scoaterea de sub urmãrire penalã ori

achitarea, precum æi în cazul încetãrii

urmãririi penale ori a procesului penal,

poliåistul va fi repus în toate drepturile

anterioare, inclusiv compensarea celor

de care a fost privat pe perioada punerii

la dispoziåie, respectiv a suspendãrii din

funcåie, potrivit competenåelor stabilite

prin ordin al ministrului administraåiei

æi internelor.

CAP. 5

Încetarea raporturilor de serviciu ale

poliåiætilor

ART. 66

(1) Stabilitatea poliåistului la locul

de muncã este garantatã, în condiåiile

prezentei legi.

(2) Raportul de serviciu al poliåistului

ia naætere o datã cu acordarea primului

grad profesional.

ART. 67

Abrogat de OU 89/2003.

ART. 68

Abrogat de OU 89/2003.

ART. 69

(1) Încetarea raporturilor de serviciu

ale poliåistului se dispune în mod

corespunzãtor de cãtre persoanele care,

potrivit art. 15, au competenåa de acordare

a gradelor profesionale æi are loc:

a) la împlinirea vârstei æi a vechimii în

serviciu, necesare pensiei de serviciu;

b) la pierderea capacitãåii de muncã,

în condiåiile legii;

c) la împlinirea limitei de vârstã în grad

profesional;

d) la cerere;

e) la numirea într-o altã funcåie

publicã;

f) prin demisie;

g) la destituirea din poliåie;

h) la acordarea calificativului

nesatisfãcãtor, de douã ori;

i) când este condamnat prin

hotãrâre judecãtoreascã rãmasã

definitivã, cu excepåia cazurilor în

care s-a dispus suspendarea executãrii

pedepsei închisorii sau amenzii penale

pentru infracåiuni sãvâræite din culpã,

pe baza aprobãrii persoanelor care au

acordat gradele profesionale prevãzute

la art. 15;

j) când, în urma reorganizãrii activitãåii

Ministerului Administraåiei æi Internelor

sau a unei unitãåi de poliåie ori a reducerii

unor posturi de natura celui ocupat de

poliåistul respectiv, nu sunt posibilitãåi

pentru ca acesta sã fie încadrat într-o

funcåie similarã în aceeaæi unitate sau în

alte unitãåi;

k) când nu promoveazã examenul de

definitivare prevãzut la art. 21 alin. (5);

l) când s-a stabilit cã a fost încadrat

în mod fraudulos în poliåie, chiar dacã

aceastã situaåie a fost depistatã ulterior;

m) în situaåia nedefinitivãrii de cãtre

agenåii de poliåie a studiilor prevãzute la

art. 73 alin. (8).

(2) Raporturile de serviciu ale

poliåistului nu pot înceta prin demisie

la instituirea stãrii de urgenåã sau a stãrii

de asediu ori în caz de mobilizare æi de

rãzboi.

ART. 69^1

(1) Limitele de vârstã în gradul

profesional pânã la care poliåiætii pot fi

menåinuåi în serviciu sunt:

a) pentru agenåii æi ofiåerii de poliåie,

pânã la gradul de comisar-æef - 55 de

ani;

b) pentru ofiåerii de poliåie cu gradul

de chestor de poliåie ori superioare - 60

de ani.

(2) Chestorii de poliåie, chestorii

principali de poliåie, chestorii æefi de poliåie

æi chestorii generali de poliåie a cãror stare

de sãnãtate le permite rezolvarea în foarte

bune condiåii a atribuåiilor ce le revin pot

fi menåinuåi în serviciu pânã la vârsta de

62 de ani.

(3) Comisarii-æefi de poliåie pot fi

menåinuåi în activitate pânã la vârsta de 57

de ani, dacã starea de sãnãtate le permite

îndeplinirea atribuåiilor.

(4) Pentru ofiåerii prevãzuåi la alin. (2)

æi (3), aprobarea de menåinere în serviciu

se dã semestrial de cãtre ministrul

administraåiei æi internelor, la propunerea

æefilor ierarhici ai acestora.

ART. 70

Poliåistul care a absolvit o instituåie de

învãåãmânt a Ministerului Administraåiei æi

Internelor æi cãruia i-au încetat raporturile

de serviciu în primii 10 ani de activitate

din motive imputabile lui este obligat sã

restituie cheltuielile efectuate cu pregãtirea

sa, proporåional cu perioada rãmasã pânã

la 10 ani, potrivit angajamentului încheiat

în acest sens.

CAP. 6

Dispoziåii finale æi tranzitorii

ART. 71

(1) Poliåiætii care la data încetãrii

raporturilor de serviciu nu îndeplinesc

condiåiile de vârstã æi vechime pentru a li

se acorda pensie de serviciu beneficiazã

de programe de reconversie profesionalã

astfel:

a) în ultimele 6 luni dinaintea adoptãrii

mãsurilor prevãzute la art. 69 lit. j);

b) dupã apariåia situaåiei prevãzute la

art. 69 lit. b).

(2) Reconversia profesionalã a

poliåiætilor aflaåi în situaåiile menåionate la

alin. (1) se asigurã prin grija Ministerului

Administraåiei æi Internelor, în colaborare

cu Ministerul Muncii, Solidaritãåii Sociale

æi Familiei æi cu Agenåia Naåionalã pentru

Ocuparea Foråei de Muncã, pe baza

protocoalelor încheiate în acest sens.

(3) Modul de organizare æi desfãæurare

a programelor de reconversie profesionalã

se stabileæte prin ordin al ministrului

administraåiei æi internelor.

(4) În vederea reconversiei

profesionale poliåiætii pot urma gratuit

cursuri de calificare, recalificare,

perfecåionare sau, dupã caz, alte forme

de pregãtire profesionalã, organizate de

Ministerul Administraåiei æi Internelor,

æi, cu suportarea cheltuielilor de cãtre

acest minister, cursuri organizate de alte

ministere, precum æi de cãtre instituåii

ori persoane juridice de drept privat

autorizate, potrivit legii, în acest scop.

(5) Contravaloarea cursurilor organizate

în afara Ministerului Administraåiei æi

Internelor în condiåiile alin. (4) se suportã

din bugetul acestuia, în limita a 3 salarii

brute obåinute de poliåist la data încetãrii

raporturilor de serviciu.

ART. 72

(1) Pe data intrãrii în vigoare a

prezentei legi poliåiætilor aflaåi în funcåie

nu le sunt aplicabile dispoziåiile acesteia

privind condiåiile de studii æi stagiu în grad,

cu excepåia cazurilor în care aceætia fac

obiectul unei avansãri sau promovãri.

(2) La aceeaæi datã poliåiætilor

absolvenåi cu diplomã ai Academiei

de Poliåie “Alexandru Ioan Cuza” a

Ministerului Administraåiei æi Internelor

sau ai altor instituåii de învãåãmânt

superior acreditate le vor fi acordate

grade profesionale în condiåiile stabilite

prin prezenta lege.

(3) Poliåiætii vor depune jurãmântul de

credinåã. Refuzul depunerii jurãmântului

de credinåã atrage destituirea din poliåie,

acesta fiind consemnat prin încheierea

unui proces-verbal, semnat de persoanele

prevãzute la art. 23 alin. (1).

Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

7


ART. 73

(1) La data intrãrii în vigoare a prezentei

legi gradele militare ale poliåiætilor vor

fi echivalate cu gradele profesionale,

conform pregãtirii æi studiilor fiecãruia, cu

menåinerea drepturilor câætigate anterior,

dupã cum urmeazã:

A. Ofiåerii de poliåie:

a) sublocotenent - subinspector de poliåie;

b) locotenent - inspector de poliåie;

c) cãpitan - inspector principal de poliåie;

d) maior - subcomisar de poliåie;

e) locotenent-colonel - comisar de

poliåie;

f) colonel - comisar-æef de poliåie;

g) general de brigadã - chestor de poliåie;

h) general-maior - chestor principal

de poliåie;

i) general-locotenent - chestor-æef de

poliåie;

j) general - chestor general de poliåie.

B. Agenåii de poliåie:

a) maistru militar clasa a IV-a æi

sergent-major - agent de poliåie;

b) maistru militar clasa a III-a æi

plutonier - agent principal de poliåie;

c) maistru militar clasa a II-a æi plutoniermajor

– agent-æef adjunct de poliåie;

d) maistru militar clasa I æi plutonier

adjutant – agent-æef de poliåie;

e) maistru militar principal æi

plutonier adjutant-æef agent-æef principal

de poliåie.

(2) Echivalarea gradelor privind

agenåii æi ofiåerii de poliåie este valabilã æi

în cazul încetãrii raporturilor de serviciu

ale poliåiætilor, precum æi în cazul mutãrii

cadrelor militare sau a poliåiætilor între

unitãåile de poliåie æi celelalte unitãåi ale

Ministerului Administraåiei æi Internelor ori

în cazul transferului la/de la alte instituåii

din sistemul de apãrare naåionalã, ordine

publicã æi siguranåã naåionalã, dupã caz.

(3) Comisarilor-æefi de poliåie care au

o vechime în gradul profesional sau în

gradul de colonel de minimum 5 ani æi

au fost încadraåi în aceastã perioadã cel

puåin 3 ani în funcåii prevãzute în statele

de organizare cu grad profesional de

chestor de poliåie sau general de brigadã

ori superioare æi au fost apreciaåi în ultimii

3 ani cu calificativul de cel puåin , la încetarea raporturilor de serviciu

li se poate acorda gradul profesional de

chestor de poliåie, în condiåiile prezentei

legi.

(4) Poliåiætii ofiåeri care nu au absolvit

studii superioare de scurtã sau de lungã

duratã cu diplomã vor fi încadraåi în

funcåii potrivit gradelor profesionale

echivalente.

(5) Ofiåerilor de poliåie stabiliåi la alin.

(1) lit. A li se va acorda gradul profesional

urmãtor numai dupã absolvirea studiilor

superioare corespunzãtoare categoriei din

care fac parte.

(6) Agenåii de poliåie care nu au

absolvit studii liceale æi postliceale cu

diplomã vor fi încadraåi în funcåii potrivit

gradelor profesionale echivalente.

(7) Agenåii de poliåie care au absolvit

studii superioare au dreptul de a participa

la concursul pentru ocuparea posturilor

de ofiåeri vacante, în condiåiile prezentei

legi.

(8) Perioada acordatã poliåiætilor pentru

definitivarea studiilor necesare echivalãrii

în gradele corespunzãtoare funcåiei pe care

o deåin, conform prevederilor alin. (1),

este de 5 ani de la data intrãrii în vigoare

a prezentei legi. Dacã dupã expirarea

perioadei de 5 ani poliåiætii nu æi-au

definitivat studiile necesare echivalãrii în

gradele profesionale pe care le au, ofiåerii

de poliåie vor fi încadraåi în categorii

æi grade profesionale corespunzãtoare

pregãtirii, iar agenåilor de poliåie le vor

înceta raporturile de serviciu.

(9) Stagiul în gradul militar avut la data

echivalãrii va fi luat în calcul la acordarea

gradelor profesionale, potrivit alin. (1) æi

cu respectarea condiåiilor prevãzute la art.

16 alin. (1) lit. b).

(10) Acordarea gradelor profesionale

pentru poliåiæti se face, de regulã, o datã pe

an, cu prilejul “Zilei Poliåiei Române”.

(11) Acordarea gradelor profesionale

la încadrarea directã a poliåiætilor se face

potrivit competenåelor stabilite prin ordin

al ministrului administraåiei æi internelor.

(12) Acordarea gradelor profesionale

poliåiætilor prevãzuåi la art. 9 alin. (2) æi la

art. 54 alin. (2) se poate face în tot cursul

anului.

ART. 74

(1) Evidenåa poliåiætilor pe timpul æi

dupã încetarea raporturilor de serviciu,

precum æi modalitãåile de pãstrare

a acesteia se stabilesc prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

(2) La încetarea raporturilor de serviciu

poliåistul este obligat ca în termen de 15

zile sã se prezinte la centrul militar pe

raza cãruia domiciliazã, pentru a fi luat

în evidenåã ca rezervist cu specialitatea

“poliåie” æi gradul militar echivalent

gradului profesional avut la data respectivã

în grupa de evidenåã a Ministerului

Administraåiei æi Internelor.

(3) Poliåiætii luaåi în evidenåã ca

rezerviæti pot fi concentraåi sau mobilizaåi

pentru completarea efectivelor unitãåilor

Ministerului Administraåiei æi Internelor,

în condiåiile prevãzute de lege.

ART. 75

Descrierea uniformei de poliåist æi a

însemnelor distinctive se stabileæte prin

hotãrâre a Guvernului.

ART. 76

(1) Prevederile prezentei legi se aplicã,

în mod corespunzãtor, æi personalului

Poliåiei de Frontierã Române, Direcåiei

Generale de Evidenåã Informatizatã a

Persoanei, Oficiului Naåional pentru

Refugiaåi, Direcåiei generale de

informaåii æi protecåie internã, unitãåilor

de învãåãmânt ale poliåiei æi structurilor

corespondente din cadrul Academiei de

Poliåie , precum æi

personalului unitãåilor din aparatul central

al Ministerului Administraåiei æi Internelor

æi al structurilor subordonate acestuia.

(2) Competenåele stabilite inspectorului

general al Poliåiei Române prin prezenta

lege se exercitã pentru personalul din

structurile prevãzute la alin. (1) de cãtre

conducãtorii acestora.

ART. 77

Plata drepturilor bãneæti cuvenite

poliåiætilor, prevãzute în prezenta lege, se

face din fondurile alocate de la bugetul

de stat.

ART. 78

(1) Dispoziåiile prezentei legi se

completeazã cu prevederile Legii nr.

188/1999 privind Statutul funcåionarilor

publici, cu modificãrile æi completãrile

ulterioare, æi ale altor acte normative în

vigoare aplicabile funcåionarului public,

în situaåia în care domeniile respective nu

sunt reglementate în legislaåia specificã

poliåistului.

(2) Pânã la intrarea în vigoare a legii

privind salarizarea poliåiætilor, acestora

le sunt aplicabile dispoziåiile legale

referitoare la salarizarea æi alte drepturi

ale personalului militar din instituåiile

publice de apãrare naåionalã, ordine

publicã æi siguranåã naåionalã.

(3) Pânã la intrarea în vigoare a legii

privind pensiile poliåiætilor, acestora le sunt

aplicabile dispoziåiile legale referitoare la

pensionarea cadrelor militare.

(4) Modul de aplicare a prevederilor

alin. (2) æi (3) se stabileæte prin ordin al

ministrului administraåiei æi internelor.

ART. 79

În unitãåile administrativ-teritoriale în

care persoanele aparåinând unor minoritãåi

naåionale deåin o pondere de peste 20%

vor fi angajaåi æi poliåiæti care cunosc æi

limba respectivã.

ART. 80

În condiåiile legii, prin hotãrâre a

Guvernului, se poate înfiinåa Casa de

credit pentru poliåiæti.

ART. 81

(1) Hotãrârile Guvernului æi ordinele

ministrului administraåiei æi internelor date

în aplicarea prezentei legi se vor emite în

termen de 30 de zile de la data intrãrii în

vigoare a acesteia.

(2) Pânã la adoptarea hotãrârilor

Guvernului prevãzute la alin. (1) poliåiætii

beneficiazã de drepturile corespunzãtoare

prevãzute în actele normative în vigoare

pentru cadrele militare.

ART. 82

(1) Prezenta lege va intra în vigoare

în termen de 60 de zile de la data

publicãrii ei în Monitorul Oficial al

României, Partea I.

(2) La aceeaæi datã orice alte dispoziåii

contrare se abrogã.

8 Supliment Frontiera - nr. 11-12/2007

More magazines by this user
Similar magazines