Nr. 10/2005 - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 10/2005 • 36 PAGINI
Muntele æi oamenii,
oamenii æi muntele...
pag. 10
Frontiera - nr. 10/2005
1

• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
n Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
n Serie nouã - nr. 646
DELEGAÅIA EUROPOL LA CENTRUL
DE COOPERARE POLIÅIENEASCÃ
INTERNAÅIONALÃ
În perioada 19-21 octombrie
a.c., s-a desfãæurat vizita oficialã în
România a unei delegaåii conduse
de cãtre domnul Kevin O’Connell,
director adjunct al EUROPOL.
Cu acest prilej, în ziua de 21
octombrie a.c., la Centrul de Cooperare
Poliåieneascã Internaåionalã, delegaåia
EUROPOL a fost primitã de cãtre
directorul general al acestei instituåii,
chestorul Mihai Stoica. În cadrul
discuåiilor, au fost abordate subiecte
referitoare la intensificarea cooperãrii
pentru combaterea criminalitãåii
internaåionale, în special prin schimbul
de informaåii æi prin contacte periodice
între EUROPOL æi autoritãåile de
aplicare a legii din România.
Cu acest prilej, domnul Kevin
O’Connell a remarcat progresele
fãcute de cãtre autoritãåile române de
aplicare a legii, aratând totodatã cã
o colaborare de succes, aæa cum este
cea dintre statul român æi EUROPOL
se bazeazã pe ceea ce domnia sa a
catalogat drept „munca de echipã”.
În aceeaæi zi, delegaåia EUROPOL
a purtat convorbiri æi la sediul
Inspectoratului General al Poliåiei
Române, cu reprezentanåi ai Poliåiei
Române.
REUNIUNE INTERNAÅIONALÃ PRIVIND
PROTECÅIA REFUGIAÅILOR.
În perioada 3-7 octombrie
a.c., o delegaåie a Ministerului
Administraåiei æi Internelor, condusã
de cãtre chestorul-æef dr. Florin
Sandu, secretar de stat, a participat
la cea de-a 56-a sesiune a Comitetului
Executiv al Înaltului Comisar al
Naåiunilor Unite pentru Refugiaåi
(ICNUR), care s-a desfãæurat în
Elveåia – Geneva.
România a participat la aceastã
întâlnire în calitate de membru al
Comitetului Executiv al ICNUR,
având acest statut din aprilie 2005.
„Excelsior” este numele celui mai
nou complex de odihnã æi recreere
dat în folosinåã din 21 octombrie în
Braæov.
Complexul, situat la poalele
muntelui Tâmpa, pe strada Matei
Basarab nr.41-43, dispune de 167
locuri de cazare, de spaåii destinate
pregãtirii mesei pentru un numãr
de 150 de persoane, precum æi
de un centru medical care oferã
posibilitatea de diagnostic, tratament
æi recuperare a personalului cazat.
În spaåiile de cazare moderne
dotate cu bãi proprii, televiziune prin
cablu æi mobilier nou pot fi cazaåi,
În cadrul discuåiilor, care au
avut loc cu acest prilej, s-a urmãrit
evaluarea strategiei generale a
ICNUR, stabilirea bugetului pentru
anul 2006, analizarea mãsurilor
luate ca urmare a recomandãrilor
cuprinse în Raportul Comitetului de
Audit al Naåiunilor Unite, precum æi
diverse probleme privind protecåia
internaåionalã a refugiaåilor.
Grupaj realizat de
Serviciul Comunicare
Publicã al MAI
UN NOU COMPLEX DE SÃNÃTATE
PENTRU PERSONALUL MAI
contra sumei de 39 lei pe zi camera æi
118 lei pe zi apartamentul, angajaåii
MAI aflaåi în misiune, convocãri,
concediu de odihnã sau aflaåi în
interes personal precum æi membrii
de familie ai acestora.
Masa se poate asigura la alegere,
dupã meniul zilnic sau meniu fix.
Se pot face rezervãri în scris sau
telefonic la numerele: 0213131376-
fax, 0212102403 -telefon direct,
0112300-STS.
Excelsior vã aæteaptã!
Iulian PUICÃ
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Inspector principal Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
Fotoreporter
agent-æef adjunct Iulian PUICÃ
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Coperta I - Muntele Gâlu - SPF
Viæeu de Sus æi IV - Mânãstirea
Bârsana, jud. Maramureæ
- Alexandru BARBU
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2,
sector 6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie a
Municipiului Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Gabriel CRÃCIUN
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
4 noiembrie 2005
Preå: 3 lei
Reproducerea materialelor din
cuprins este permisã numai cu
menåionarea sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare
nu se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã
pentru conåinutul articolului æi
informaåiile cuprinse aparåine,
potrivit art. 225 din Codul penal,
autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
2 Frontiera - nr. 10/2005

• DIN SUMAR •
v Interviu cu directorul
DPF Giurgiu, comisarul de
poliåie Mihai-Cristinel Brãtan
pag. 4
v Deschiderea oficialã
a Punctului de Contact
Comun româno-maghiar
Artand – Boræ pag. 7
v Infracåionalitatea produsã
de cetãåenii români în Austria
a scãzut cu 71% pag. 8
AUSTRIA
v Cooperare româno-maghiarã
în domeniul învãåãmântului
pag. 9
v Contrabandã de aproximativ 30
milioane de euro .........pag. 16
v Criminalisticã ......... pag. 18-19
v Ætiri ........................... pag. 20-23
v Documentare............pag. 24-26
v Agenåii poliåiæti de frontierã au
depus jurãmântul militar. pag. 28
v „E” sau nu „E” ......... pag. 30
v Divertisment ......... pag. 35
SE MODIFICÃ STATUTUL
POLIÅISTULUI?
DE MARIUS IONESCU
Vom vedea. Poate fi în bine, poate fi în rãu. Depinde cum ne sunt
apãrate æi negociate, de cãtre asociaåiile sau sindicatele din care facem
parte, drepturile æi interesele, de rãspunsurile æi analizele fãcute la nivelul
structurilor componente MAI. Noile modificãri ale Statutului poliåistului le
putem însã aætepta cu optimism. De ce? Pentru cã, îmbucurãtor, proiectul
de lege a fost trimis pentru consultare Consiliului Naåional al Poliåiætilor
æi, astfel, am putut æi noi sã intrãm în posesia documentului.
Precizând, încã o datã, cã este vorba despre un proiect, un document
care poate suferi modificãri, iar noi sperãm cã se va întâmpla acest lucru,
acest act de cãpãtâi pentru poliåist, pentru drepturile æi obligaåiile lui,
prevede clar, sperãm noi, în premierã faptul cã poliåiætii pot constitui
asociaåii sindicale. Tot la „capitolul” modificãri în interesul poliåistului,
se prevede faptul cã poliåistul poate fi mutat, cu acordul sãu, într-o altã
unitate. Se revine la vechea æi totodatã prima prevedere a Statutului, aæa
cum a fost adoptatã de Parlament în luna mai 2002, dar care nu a rezistat
nici un an. Pentru cã la acea datã, multe drepturi ale poliåistului conferite
prin prevederile iniåiale ale statutului au fost „modificate”.
În ce priveæte stagiul militar, nu se mai face nici un fel de referire
la obligativitatea lui când se fac angajãri din sursã externã, pentru
completarea efectivelor MAI, iar cu privire la stagiul în grad, pentru ofiåeri
se prevede a fi de patru ani, pentru agenåi rãmânând la cinci. Nu vor mai
fi avansãri înainte de finalizarea stagiului minim în grad dar se prevede
renunåarea la obligativitatea calificativului „F.B.” pentru ultimii doi ani
de stagiu fiind obligatorie obåinerea minim a calificativului „Bun” pe toatã
durata acestuia. O problemã controversatã, în defavoarea poliåiætilor,
este cea a cursurilor postuniversitare, de masterat sau doctorat, pe care
mulåi le-au finalizat æi care nu mai sunt recunoscute în proiect pentru a
fi scutiåi de absolvirea cursurilor de capacitate profesionalã organizate
în cazul avansãrii poliåiætilor la gradele de comisar-æef, subcomisar æi
agent-æef. Pozitiv este faptul cã s-a observat o portiåã nu tocmai ortodoxã
de a schimba un æef. Acum, la o restructurare, prin faptul cã i se schimbã
denumirea postului, acesta trebuie sã participe la un concurs pentru noua
funcåie, riscând sã o piardã, iar în proiect se prevede faptul cã poliåistul
care a ocupat sau ocupã o funcåie de conducere, la reorganizare sau alte
situaåii, cum ar fi încetarea unei detaæãri, poate ocupa o altã funcåie
prevãzutã cu un coeficient de ierarhizare egal sau inferior celei deåinute,
fãrã concurs sau examen. Cred cã referirea se face la funcåia de conducere,
întrucât se vorbeæte de examen sau concurs. Chiar dacã în documentul
iniåial sunt unele scãpãri, importantã este colaborarea tuturor celor
implicaåi în redactarea textelor proiectului de lege æi dorinåa de a exista
o analizã lucidã, pertinentã æi justã a fiecãrui articol, întrucât bugetul de
timp pe care Direcåiile MAI implicate în proiect l-au acordat structurilor
cãrora le-au solicitat puncte de vedere, o sãptãmânã, este prea mic, având
în vedere cã numai circuitul documentelor poate dura patru zile. Iar o
modificare de acestui act normativ ar trebui gânditã de zece, poate o sutã
de ori înainte de a fi promovatã æi consultãri ar trebui proiectate pe întreg
procesul elaborãrii, pânã la promovarea documentului cãtre conducerea
ministerului.
Nu sunt adeptul nici pe departe a lucrului fãcut cu greu, a zicalei care
mai circulã cum cã dacã vrei sã îngropi un proiect constitui o comisie,
însã poate ar trebui ca mentalitatea nostrã sã fie puåin schimbatã, sã ne
miæcãm æi sã vorbim precum ardeleanul: dupã o pauzã de gândire, puternic
æi rãspicat. Cred cã s-ar impune sã gândim mai bine termenele pentru
soluåionarea unor lucrãri, pentru a putea ca lucrul care ne iese din mânã
sã fie mai bine frãmântat, mai bine aæezat. Altfel, vom aluneca pe panta
rutinei, a sarcinii executate la timp, bifatã, însã precum o pâine ieæitã
dintr-un cuptor fisurat: bine rumenitã dar crudã la mijloc. Æi tot noi vom
fi cei care vom avea de suferit.
Sã fim optimiæti æi sã vedem documentul final. Pentru cã schimbãri
ale legii cu siguranåã vor mai fi. Însã trebuie sã ætim de ele, sã ne
consultãm.
Frontiera - nr. 10/2005
3

Dialog
Un lucrãtor motivat va
da randament maxim
la locul de muncã
Interviu cu directorul DPF Giurgiu,
comisarul de poliåie Mihai-Cristinel Brãtan
- Domnule director, v-aåi
desfãæurat activitatea ca poliåist
de frontierã, pe domeniul control
trecere frontierã, din 1991
pânã în 2005. Cum apreciaåi ca
manager al direcåiei specificul
activitãåii lucrãtorilor din
cadrul acestei structuri æi cum a
evoluat fenomenul infracåional
la nivelul judeåelor din sudul
åãrii?
- Ca manager al instituåiei precizez
faptul cã activitatea desfãæuratã de
lucrãtorii din punctele de trecere a
frontierei reprezintã un important
segment în cadrul acesteia. Lucrul
acesta îl spun æi din punct de vedere al
faptului cã ei sunt primii funcåionari
publici cu care cetãåenii strãini vin
în contact la intrarea în åarã æi asta
trebuie sã le influenåeze activitatea,
conduita æi aspectul fizic. Practic, sunt
prima carte de vizitã a României. În
permanenåã, lucrãtorul din punctul
de trecere a frontierei trebuie sã
conætientizeze importanåa locului în
care îæi desfãæoarã activitatea, lucru
care nu se poate realiza decât dacã
este foarte bine pregãtit, din toate
punctele de vedere, dacã stãpâneæte
legislaåia în vigoare, ultimele ordine
æi dispoziåii, specificul activitãåilor
desfãæurate în punctul de frontierã,
situaåia operativã - care este foarte
complexã - avem practic, la nivelul
direcåiei, toate tipurile de puncte de
trecere a frontierei, rutier, feroviar,
portuar æi aeroportuar.
Referitor la evoluåia fenomenului
infracåional, la nivelul Direcåiei
Poliåiei de Frontierã, ca specific al
zonei noastre la frontiera fluvialã cu
Bulgaria, avem traficul de persoane,
care se datoreazã în primul rând
sãrãciei zonei de la nord de Dunãre.
În Cãlãraæi am avut cazuri de
persoane care au fost traficate
pentru ceræetorie. Este o zonã în
care o pondere destul de mare o au
æi rromii, între care se gãsesc unii
cu o condiåie socialã deplorabilã sau
cu un nivel foarte scãzut de culturã,
care-i fac vulnerabili la anumite
propuneri financiare æi, automat, la
exploatare. Giurgiu stã mai bine din
acest punct de vedere, este reæedinåa
de judeå, un oraæ mai mare, existã
mai multe instituåii de învãåãmânt
æi de culturã, mai multe locuri de
muncã. Probleme din punct de
vedere al racolãrii de persoane încep
apoi spre Teleorman, care are æi cele
mai multe cazuri de lucrãri penale
pe trafic de persoane, Oltul, care
este cel mai mic inspectorat, având o
zonã de responsabilitate mai liniætitã
în comparaåie cu celelalte. Urmeazã
apoi judeåul Dolj, cu douã puncte
de trecere a frontierei, la Bechet æi
Calafat, cu specificul cã tranzitul
este în proporåie de 99 % marfã iar
trecerea se face cu bacul. Ca specific
existã grupuri de infractori, reåele
de traficanåi care opereazã în zonele
în care sãrãcia îi macinã pe oameni
æi îi pune la tot felul de încercãri. Îi
racoleazã pentru a-i trafica în statele
din Uniunea Europeanã, în special
Spania, Italia, pentru prostituåie
sau pentru a munci la negru æi de
aici vin încãlcãrile de lege cu care
ne confruntãm: stau ilegal, muncesc
fãrã forme legale, depãæesc termenul
de æedere, sunt exploataåi de alåii,
probleme care afecteazã imaginea
României în Uniunea Europeanã.
Alt specific al situaåiei operative
de la Giurgiu este traficul cu metale
æi pietre preåioase. Majoritatea celor
ce ies din åarã au ca destinaåie
finalã Turcia, iar un procent de 10-
15% cãlãtoresc spre Grecia, cu mici
fluctuaåii în sezonul estival. Aceætia
din urmã, în cele mai multe cazuri
turiæti, nu pun probleme poliåiætilor
de frontierã. În schimb, cei care vin
dinspre Turcia, datoritã preåului
scãzut la aur æi argint în aceastã åarã,
sunt tentaåi sã aducã diverse bijuterii
pe care încearcã sã le introducã ilegal
în România. În ultima perioadã ne
confruntãm æi cu cazuri de marfã
contrafãcutã pe care diverse persoane
încearcã sã o introducã în åarã.
Ne-am confruntat æi cu un
fenomen inedit, la specificul
feroviar: erau cetãåeni bulgari care
se deplasau în zona Bucureætiului,
la complexele comerciale cu mãrfuri
ieftine, cumpãrau produse în special
de provenienåã asiaticã, care nu sunt
inscripåionate sau apãrate prin legea
privind dreptul de autor æi constituiau
bagaje uriaæe pentru specificul
feroviar. Cum legislaåia vamalã nu
clarifica acest domeniu, îi înapoiam
în colaborare cu autoritãåile feroviare
pentru nerespectarea cantitãåii de
bagaje pe care o persoanã le poate
avea asupra sa în compartiment.
Treptat, ca urmare a mãsurilor
adoptate de noi, acest fenomen s-a
diminuat.
În punctele de frontierã se observã
o scãdere a cazurilor de trafic de
droguri, de substanåe interzise, nu am
fost semnalaåi cu scãpãri, avem însã
aproximativ 30 de cazuri de trafic
cu medicamente care sunt pe lista
substanåelor interzise, în majoritate
descoperite la æoferi iranieni.
În ce priveæte activitatea
desfãæuratã la frontiera verde aici
4 Frontiera - nr. 10/2005

ne este mai uæor sã combatem
migraåia ilegalã æi infracåionalitatea
transfrontalierã, în general, având
în vedere cã avem Dunãrea în
sprijinul nostru, care ne uæureazã
munca, avem o dotare bunã însã
ar fi loc de mai bine în ce priveæte
mijloacele de transport în zone greu
accesibile. Stãpânim fenomenul, nu
am avut scãpãri majore la nivelul
supravegherii frontierei, am avut
persoane depistate în trecerea ilegalã
a frontierei. Acesta este, în mare,
specificul fenomenului infracåional
la nivelul direcåiei.
- Începând cu 1 ianuarie
2007, sperãm noi, România va
deveni stat membru al Uniunii
Europene, împreunã cu
Bulgaria, iar frontiera aflatã
în responsabilitatea Direcåiei
va deveni frontierã internã.
Cum va fi influenåa acest
eveniment major pentru åara
noastrã ansamblul activitãåilor
derulate de structura condusã
de dumneavoastrã?
- Nu va fi chiar în totalitate o
frontierã internã întrucât avem
fluviul Dunãrea, care este deschis
navigaåiei internaåionale æi atâta
timp cât riverani Dunãrii vor exista
state non-UE, cum este cazul Serbiei-
Muntenegru, vom avea automat æi
frontiere externe. Apreciez cã încã
de ceva vreme infracåionalitatea s-a
mutat cãtre fluviul Dunãrea, zonã
pe care încã nu o stãpânim, din mai
multe puncte de vedere, al tehnicii –
spre exemplu de-abia acum Cãpitania
Giurgiu, care are un sector destul de
mare, similar Direcåiei Poliåiei de
Frontierã, desfãæoarã unele programe
de modernizare, de monitorizare a
traficului pe Dunãre. Navele sunt
greu de supravegheat la acostare,
au spaåii multiple æi imense unde se
pot ascunde mãrfuri, persoane etc.,
cantitatea pe care o poate trafica o
navã este foarte mare, iar câætigurile
æi implicit tentaåiile sunt foarte mari.
Prevãd cã o sã ne confruntãm cu un
gen de infracåionalitate specific
transportului fluvial.
La frontiera de sud nu întrevãd
o scãdere a traficului prin punctele
de trecere, problemele ar putea sã
rãmânã aceleaæi, am observat o
intervenåie mai fermã a vecinilor
noætri bulgari în ce priveæte
controlul.
Aderarea la Uniunea Europeanã
nu cred cã va aduce un aflux de
migranåi la frontiera de sud însã noi
suntem pregãtiåi pentru a face faåã
oricãrei situaåii. Lucrãtorii noætri
trebuie sã se pregãteascã continuu,
pentru a fi capabili sã discearnã
cât mai rapid dacã participanåii la
trafic îndeplinesc toate condiåiile
pentru trecerea frontierei.
- Poliåia de Frontierã
Românã coopereazã eficient
cu instituåia similarã din
Bulgaria, Biroul de contact
fiind o interfaåã a acestei
cooperãri. Cum vedeåi în
viitor rolul acestui instrument
modern de colaborare?
- Activitatea de cooperare cu
organele de frontierã bulgare se
desfãæoarã în spiritul prevederilor
tratatelor, acordurilor æi convenåiilor
încheiate între cele douã åãri. Relaåiile
de cooperare cu organele de frontierã
ale statului bulgar le-aæ caracteriza
ca profesionale, corecte, colegiale æi
prieteneæti, ceea ce a dus la rezolvarea
în timp optim a tuturor cazurilor
Instantanee
personale
Comisar de poliåie Mihai-
Cristinel Brãtan
- Data æi locul naæterii: 29.10.1963,
Giurgiu
- Zodia - Scorpion
- Starea civilã: Cãsãtorit, doi copii;
Studii:
- 1988 - Institutul Politehnic
Bucureæti - Facultatea de Transporturi,
Secåia Autovehicule Rutiere;
- 2003 - Universitatea „Gheorghe
Cristea” Bucureæti, Facultatea de
Drept;
Cursuri:
- 1997 - Curs postuniversitar
„Administrarea întreprinderilor”
– Academia de Studii Economice
Bucureæti;
- 1998 - Management în poliåie;
- 2005 - Curs Postuniversitar de
Relaåii Internaåionale – Academia
de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza” -
Bucureæti;
Experienåã profesionalã:
- 01.08.1991 - 01.12.1997 - ofiåer,
poliåist de frontierã, la PPF Giurgiu
- Rutier;
- 01.12.1997 - 15.06.2001 - æef de
turã la PPF Giurgiu - Rutier;
- 15.06.2001 – 01.06.2005 - æeful
PPF Giurgiu - Gara Fluvialã;
- 01.06.2005 – directorul DPF
Giurgiu;
Pasiuni: literaturã, muzicã,
teatru, cinematografie, sport;
Apreciazã la oameni cel mai
mult: sinceritatea, modul de gândire,
deschiderea cãtre nou, flexibilitatea,
aspectul fizic îngrijit, care, în
opinia sa, reflectã modul de viaåã al
individului.
Detestã: minciuna æi rigiditatea
în gândire.
ivite la frontierã. Un rol important
l-a avut Biroul de contact, care este
practic interfaåa schimburilor de
date æi informaåii între autoritãåile
de frontierã române æi bulgare.
Lucreazã extrem de eficient, se fac
schimburi de informaåii la solicitãri
ale autoritãåilor din UE, prin Punctul
de contact Oradea, vizavi de cetãåeni
bulgari, iar rãspunsul a ajuns sã fie
dat chiar æi într-o jumãtate de orã.
Pentru viitor apreciez cã în cadrul
Biroului de contact ar putea sã-æi
desfãæoare activitatea lucrãtori din
cadrul Poliåiei, Vãmii, cu dotarea
necesarã pentru a putea procesa online
date ale celor douã autoritãåi.
În prezent activitatea se
desfãæoarã 24 din 24 de ore, în patru
ture, 12/24 - 12/48. Formularele
cu care se lucreazã sunt tipãrite
în ambele limbi, toåi lucrãtorii
cunosc limba statului vecin, iar un
aspect foarte important este acela
cã documentele emise de Biroul de
Contact au valoare juridicã, de probã
în instanåã. Informaåiile cu care se
opereazã sunt atât din domeniul
Poliåiei de Frontierã cât æi al Poliåiei
æi Vãmii, iar rãspunsurile sunt
formulate oficial.
- Ce obiective æi prioritãåi
aveåi în vedere pentru
perioada urmãtoare?
- Apreciez ca necesarã
îmbunãtãåirea sub aspect calitativ a
activitãåii de culegere de informaåii.
De asemenea, diversificarea
activitãåii de pregãtire profesionalã,
prin prezentarea unor teme practice.
Pentru a fi cât mai eficienåi, nu
numai modul de pregãtire trebuie
sã-l schimbãm ci æi evaluarea,
prin anumite teste, prin simulãri
practice. De ce? Pentru cã cei care
lucreazã direct în anumite zone, în
PTF-uri, în supravegherea zonei
verzi, sã fie în permanenåã pregãtiåi,
sã ætie sã acåioneze. Sã simulãm
anumite tipuri de acåiuni, diverse
situaåii tactice æi din modul cum
ele sunt soluåionate, dupã modul
de respectare a procedurilor legale
putem sã ne dãm seama de nivelul la
care suntem acum, ce mãsuri putem
adopta æi cât de eficient putem sã ne
pregãtim în continuare, pentru cã pe
hârtie s-ar pãrea cã suntem buni æi
m-aæ bucura ca æi în practicã sã fim
la fel de buni.
Doresc sã ne îndreptãm atenåia
spre zona practicã æi a respectãrii
procedurilor, pentru cã în pregãtire
dacã sari o etapã s-ar putea ca totul
sã se destrame. De asemenea, dispare
æi eficienåa dacã nu eæti riguros cu
Frontiera - nr. 10/2005
5

Dialog
modul de acåiune, în orice situaåie, æi
asta o faci când ai antrenament, ca æi
un sportiv, poate sã alerge dacã s-a
antrenat, poate sã joace bine dacã se
antreneazã zi de zi.
În ce priveæte munca de informaåii,
la nivel local avem o bunã cooperare
cu Serviciul Român de Informaåii,
cu SIPI, care lunar vin æi pregãtesc
în primul rând ofiåerii din domeniul
operativ la nivelul DPF æi IJPF, care
devin formatori pentru lucrãtorii din
cadrul sectoarelor æi punctelor de
frontierã. Deci, periodic, cu sprijinul
lor, prin prezentarea unor teme, a
unor proceduri, despre cum se culeg
date æi informaåii, pot spune cã s-a
simåit creæterea eficienåei muncii de
culegere de date æi informaåii.
Un alt obiectiv este sã motivãm
personalul din toate punctele de
vedere pentru cã un lucrãtor bine
motivat, care ætie cã vine la serviciu
pentru a îndeplini anumite misiuni
æi este degrevat de anumite sarcini
cotidiene, poate sã fie conectat pe
deplin la atribuåiile de serviciu æi
în acest fel, cu siguranåã, îi va spori
eficienåa la locul de muncã, indiferent
unde-æi desfãæoarã activitatea. Aici
cãutãm sã propunem simplificãri
vizavi de anumite probleme care
îngreuneazã activitatea turelor de
serviciu, care s-ar pãrea cã dubleazã
sau tripleazã anumite evidenåe,
care consumã timp æi, bineînåeles,
efort psihic al lucrãtorilor, al æefilor
nemijlociåi care sunt implicaåi în
aceste activitãåi æi care-i deturneazã
de la munca specificã. Motivarea,
în primul rând, ar trebui fãcutã
sub aspect psihologic, nu material,
pentru cã salariile poliåiætilor de
frontierã sunt bune. Avem la nivel
de inspectorate câte un ofiåer
specializat, psiholog. Acestora doresc
sã le intensific activitatea, pentru a
fi cât mai mult printre lucrãtori, sã-i
cunoascã, sã le facã profilul psihologic
æi cu ajutorul lor sã realizãm un profil
al poliåistului de frontierã specializat
într-un domeniu de activitate. Tot ca
obiectiv pe care mi l-am propus este
acela de a avea în vedere cã, în ce
priveæte supravegherea frontierei, nu
putem sã ne åinem de mânã poliåiætii
de frontierã sau sã ne bazãm 100
% pe mijloacele de observare, pe
logisticã, pentru cã sunt zone unde
nu putem folosi tehnica din dotare
în anumite situaåii, cum a fost anul
acesta, când a plouat extrem de
mult, lucru care a fãcut impracticabil
accesul în multe zone din apropierea
Dunãrii. În acest caz trebuie
sã atragem populaåia din zonã
spre cooperare, sã determinãm
cetãåeanul care-æi desfãæoarã
6 Frontiera - nr. 10/2005
permanent activitatea în zona
de frontierã sã ne sprijine.
- Cum vã propuneåi sã
realizaåi acest lucru?
- Prin comunicare, întrucât am
observat cã încã existã la poliåist o
stare de confort vizavi de situaåia
lui de om al legii, faåã de cetãåeanul
de rând. Ar trebui sã eliminãm
acest lucru pentru cã æi poliåistul de
frontierã este cetãåean. Lucrãtorul
nostru trebuie sã fie pregãtit din
toate punctele de vedere, la toate
nivelele, la sate, în comune, sã ætie
sã comunice cu pescarii, cu tãietorii
de lemne, cu pãdurarii, cu ciobanii,
sã eliminãm la cetãåeni senzaåia
de teamã. Aceætia din urmã nu
trebuie sã aibã sentiment de fricã
Patru cetãåeni iranieni – æoferi
de TIR - ce intenåionau sã
intre sau sã tranziteze åara
noastrã au fost depistaåi de politiætii de
frontierã giurgiuveni având asupra lor,
în total, 67 de pastile ce sunt înscrise pe
lista substanåelor stupefiante.
Cei în cauzã, cetãåeni iranieni, cu
vîrste cuprinse între 42 æi 58 ani, s-
au prezentat în data de 19 octombrie
a.c., pentru a intra în åarã, prin PTF
Giurgiu - Rutier, la intervale diferite
de timp, conducând automarfare ce
transportau marfã de la firme din åara
de origine pentru societãåi cu sediul în
åãri din Uniunea Europeanã (Ungaria
æi Germania), precum æi pentru o firmã
din România.
faåã de poliåist, ci sã-l înåeleagã, sã
conætientizeze faptul cã poliåistul
îæi desfãæoarã activitatea pentru a-
i apãra æi sã fie apropiaåi de omul
legii.
- Ce mesaj doriåi sã le
transmiteåi lucrãtorilor din
subordine?
- Le transmit lucrãtorilor din
cadrul Direcåiei Poliåiei de Frontierã
Giurgiu sã aibã o conduitã fermã,
de onoare, respect æi adaptabilitate
permanentã la noile situaåii, sã
dea dovadã de profesionalism æi
devotament în îndeplinirea misiunilor
ce le revin.
A consemnat
Marius IONESCU
„Afecåiuni” iraniene
tratate pe traseu
Cu ocazia formalitãåilor specifice
de frontierã, poliåiætii de frontierã
au procedat la efectuarea unor
controale amãnunåite asupra bagajelor
cetãåenilor iranieni descoperind,
în total, 67 pastile – 30 pastile
având inscripåionatã denumirea
ACETAMINOPHEN CODEINA, 20
comprimate METHADONE æi 17 pastile
PSEUDOEPHEDRINE – care figureazã
pe lista substanåelor stupefiante.
În cadrul cercetãrilor, æoferii
au declarat cã
a c h i z i å i o n a s e r ã
medicamentele în
åara de orgine, la
recomandarea unor
medici, cu toåii având
anumite „afecåiuni” care
puteau fi tratate astfel,
fãrã a poseda însã
documente justificative
în acest sens.
Ca urmare a celor
constatate, cele 67 de
pastile au fost reåinute æi
trimise spre expertizare
cãtre laboratorul de
specialitate, poliåiætii
de frontierã întocmind
iranienilor dosare penale
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de deåinere
de substanåe stupefiante
æi tentativã de introducere în åarã de
substanåe stupefiante, la finalizarea
cercetãrilor urmând a fi luate mãsurile
legale ce se impun.
Adina MAFTEI

Deschiderea oficialã a
Punctului de Contact Comun
româno-maghiar Artand – Boræ
Vineri, 14 octombrie a.c., a
avut loc deschiderea oficialã a
Punctului de Contact Comun
Româno - Maghiar Artand
- Boræ, activitate ce a avut
la bazã discuåiile purtate
între conducerile IGPFR æi a
Comandamentului Naåional
al Grãnicerilor din Ungaria,
la Conferinåa Internaåionalã
a Poliåiilor de Frontierã,
desfãæuratã în luna mai a.c.,
la Siofok (Ungaria), precum æi
a autoritãåilor vamale ale celor
douã state.
La eveniment au participat
reprezentanåi ai Ministerului
Administraåiei æi Internelor
din România - secretarul de
stat, chestor-æef, prof.univ.dr.
Florin Sandu, ai ministerelor
de interne din R. Ungarã æi
Inspectorul principal Septimius
Pãtcaæ æi locotenentul Sandor
Szabo, æefii structurii pentru
fiecare autoritate poliåieneascã
de frontierã, românã æi
maghiarã
Austria, conducerile instituåiilor
poliåieneæti de frontierã - chestorul
Nelu Pop, inspectorul general al
PFR, respectiv generalul-maior Istvan
Samu, adjunctul comandantului
grãnicerilor din R. Ungarã, membri
ai Consulatului æi Ambasadei Austriei
din Budapesta, reprezentanåi ai
autoritãåilor vamale din România æi
Republica Ungarã, alte oficialitãåi.
Conceput ca structurã similarã
celor existente la graniåele dintre
Germania æi Franåa, respectiv
Germania æi Polonia, Punctul de
Contact Artand – Boræ este o structurã
independentã, în cadrul cãreia îæi
vor desfãæura activitatea poliåiæti
de frontierã æi lucrãtori vamali
români æi maghiari, urmãrindu-se
realizarea unui schimb operativ de
informaåii la nivelul instituåiilor cu
atribuåii la frontierele celor douã
åãri. Astfel, speåele pentru care, pânã
la înfiinåarea Punctului de Contact
Comun, era nevoie de zile pentru a fi
soluåionate, de acum se rezolvã în ore
iar cele pentru care era nevoie de ore
se rezolvã în minute. De asemenea,
se are în vedere desfãæurarea unor
acåiuni comune pe teritoriul României
æi Ungariei, în echipe mixte formate
din poliåiæti de frontierã români
æi grãniceri maghiari, aceastã
colaborare reprezentând unul din
principalele mijloace de sprijin æi
cooperare în combaterea eficientã a
migraåiei ilegale æi a infracåionalitãåii
transfrontaliere.
Inaugurarea reprezintã un pas
înainte în întãrirea æi lãrgirea
relaåiilor româno-maghiare dar æi
în cooperarea trilateralã românomaghiaro-austriacã.
Secretarul de stat Florin Sandu
a declarat cã pentru îndeplinirea
dezideratelor de securizare a frontierei
æi combatere a crimei organizate s-au
conceput patru orientãri/filtre: -
ataæaåii de afaceri interne; - punctele
de contact, de cooperare æi organismele
de cooperare europene; - securizarea
frontierei; - combaterea criminalitãåii
în interiorul åãrii.
Deschiderea Punctului de Contact
Comun Artand - Boræ demonstreazã
implicarea Poliåiei de Frontierã
Române în menåinerea unei legãturi
directe cu reprezentanåi ai instituåiilor
similare din Uniunea Europeanã æi
åãrile vecine, în vederea realizãrii unui
schimb operativ de date æi informaåii
æi a unui schimb de experienåã
bilateral, scopul fiind alinierea
activitãåilor specifice la standardele
internaåionale æi contracararea
eficientã a criminalitãåii organizate
transnaåionale.
Marius IONESCU
Alexandru BARBU
Frontiera - nr. 10/2005
7

Relaåii internaåionale
Infracåionalitatea produsã de cetãåenii români în Austria a scãzut cu 71%
Potrivit datelor furnizate de Oficiul
Federal de Combatere a Criminalitãåii
æi Statisticilor Ministerului austriac de
Interne, infracåionalitatea produsã de
cetãåenii români în Austria a scãzut cu
71% în primele æase luni ale acestui an.
Astfel, în perioada ianuarie - iunie 2005
au fost arestaåi în aceastã åarã 386 de
cetãåeni români, faåã de 1.321 în aceeaæi
perioadã a anului trecut.
Cotidianul austriac Kronen Zeitung
remarcã, într-un articol publicat,
faptul cã fenomenul infracåional
produs în Austria de cetãåenii din
statele est-europene a înregistrat în
În data de 10 octombrie a.c., la
sediul Ministerului Administraåiei
æi Internelor a avut loc ceremonia
semnãrii „Acordului între Guvernul
României æi Consiliul de Miniætri din
Bosnia æi Heråegovina privind readmisia
propriilor cetãåeni æi a strãinilor”.
Documentul a fost semnat de cãtre
Vasile Blaga, ministrul administraåiei
æi internelor æi Bariša Colak,
ministrul securitãåii din Bosnia
æi Heråegovina.
De asemenea, în perioada
10–11 octombrie a.c., delegaåia
bosniacã a efectuat o vizitã
oficialã în România, în cadrul
cãreia au avut loc discuåii
oficiale între reprezentanåii
Ministerului Administraåiei
æi Internelor Român æi cei ai
Ministerului Securitãåii din
Bosnia æi Heråegovina, precum
æi întrevederi cu factorii
responsabili ai Centrului
Regional SECI, Inspectoratului
General al Poliåiei Române,
Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã,
Inspectoratului General al
Jandarmeriei Române æi Academiei de
Poliåe „Alexandru Ioan Cuza”.
În cadrul convorbirilor oficiale dintre
cei doi miniætri au fost abordate de
8 Frontiera - nr. 10/2005
primul semestru al anului o diminuare
considerabilã comparativ cu aceeaæi
perioadã a anului trecut. Astfel, în
primele æase luni ale anului 2005 au
fost arestaåi pe teritoriul austriac
3.358 de infractori strãini, faåã de 6.446
în primul semestru al anului precedent.
În contextul reducerii în ansamblu a
numãrului de infracåiuni în
care sunt implicaåi cetãåeni
strãini, una dintre cele mai
considerabile diminuãri
s-a înregistrat în privinåa
infracåionalitãåii comise de
cetãåenii români, alãturi de
cea comisã de cetãåenii din
Moldova æi Georgia, subliniazã
cotidianul citat.
Ministerul Administraåiei
æi Internelor apreciazã cã
reducerea numãrului de
infracåiuni în care sunt
implicaåi cetãåeni români
confirmã eficienåa acåiunilor
de cooperare internaåionalã,
derulate prin intermediul ataæaåilor de
afaceri interne acreditaåi de MAI în cea
mai mare parte a statelor europene, a
cãror atribuåii includ colaborarea cu
autoritãåile de resort din statul în
care sunt acreditaåi pentru rezolvarea
problemelor legate de combaterea
AUSTRIA
teme de interes ce au vizat cooperarea
bilateralã, problematica UE æi NATO
æi conlucrarea în cadru multilateral,
discuåiile fiind concentrate asupra
identificãrii de propuneri concrete
æi a unor modalitãåi eficiente pentru
atingerea obiectivelor vizate de ambele
pãråi, în contextul evoluåiilor de pe plan
naåional, regional æi subregional.
Trebuie sã amintim cã, în prezent,
România are încheiate acorduri de
readmisie cu urmãtoarele state:
Albania, Austria, Regatul Belgiei,
Marele Ducat de Luxemburg æi Regatul
criminalitãåii transnaåionale.
Ministerul Administraåiei æi
Internelor are în total 17 ataæaåi de
afaceri interne æi 9 ataæaåi de afaceri
interne adjuncåi acreditaåi în Austria,
Belgia, Germania, Italia, Franåa,
Olanda, Cehia, Grecia, Marea Britanie,
Spania, Polonia, Ungaria, Bulgaria,
Ucraina, Republica Moldova æi Turcia,
precum æi pe lângã Uniunea Europeanã,
EUROPOL æi NATO.
Ministrul administraåiei æi internelor
Vasile Blaga are în vedere extinderea
acestui sistem prin acreditarea a încã
æapte ataæaåi de afaceri interne în cursul
anului viitor, în Elveåia, Norvegia,
Suedia, Portugalia, Irlanda, Finlanda
æi Danemarca.
Alåi opt ataæaåi de interne vor fi
acreditaåi în 2007 în Cipru, Letonia æi
Lituania, Statele Unite ale Americii,
Georgia, Azerbaidjan, China, Armenia æi
Federaåia Rusã. Tot în anul 2007, MAI
va acredita un consilier în domeniul
poliåiei civile pe lângã Departamentul
Naåiunilor Unite pentru misiuni de
menåinere a pãcii (DPKO) de la New
York æi un ofiåer de legãturã pe lângã
Programul Internaåional al Naåiunilor
Unite pentru controlul drogurilor
(UNDCP), cu sediul la Viena.
Acord de readmisie cu Bosnia æi Heråegovina
Åãrilor de Jos, Bulgaria, Cehia, Croaåia,
Danemarca, Grecia, Elveåia, Finlanda,
Franåa, Germania, India, Irlanda, Italia,
Letonia, Liban, Lituania, Macedonia,
Moldova, Norvegia, Polonia, Portugalia,
Slovenia, Slovacia, Spania, Suedia,
Turcia, Ungaria, Regatul Unit al Marii
Britanii æi Irlandei de Nord, Estonia.
Prezentele acorduri se aplicã în mod
corespunzãtor persoanelor care nu
îndeplinesc condiåiile în vigoare
pentru intrarea sau æederea
pe teritoriul celeilalte pãråi, cu
condiåia sã se fi dovedit sau sã se
poatã prezuma în mod justificat
faptul cã persoana respectivã
este cetãåean al celeilalte pãråi
contractante æi persoanelor strãine
(teråe) cãrora nu li s-a permis
intrarea pe teritoriul celeilalte
pãråi contractante, dacã se
dovedeæte ori se presupune în mod
justificat cã strãinul a sosit direct
de pe teritoriul celeilalte pãråi
contractante solicitate (condiåiile
æi procedurile referitoare la
readmisia cetãåenilor proprii
sau teråi sunt stabilite în textul
fiecãrui acord).
Paginã realizatã de
Serviciul comunicare
publicã al MAI

COOPERARE ROMÂNO-MAGHIARÃ ÎN DOMENIUL ÎNVÃÅÃMÂNTULUI
Conform Protocolului de punere în
aplicare a Acordului de parteneriat
încheiat între Æcoala de Pregãtire
a Agenåilor de Poliåie de Frontierã
,,Avram Iancu” Oradea æi Æcoala Medie
de Ordine Publicã Miskolc-Ungaria,
referitor la sarcinile comune de
îndeplinit în domeniul învãåãmântului
æi pregãtirii pentru anul 2005, în
perioada septembrie-octombrie
a.c. s-au derulat douã activitãåi
deosebit de importante pentru
cele douã instituåii.
Astfel, în perioada 26-30
octombrie a.c., o delegaåie
formatã din patru profesori de la
Æcoala din Oradea - comisar-æef
Gheorghe Bioæa, comisar Ionel
Hotnoga, comisar Silviu Ilea æi
subcomisar Ioana Bordeianu - a
participat la Miskolc la un schimb
de experienåã cu tema ,,Tehnici æi
tactici de intervenåie a foråelor
de ordine pentru restabilirea
æi asigurarea ordinii publice.
Instruirea elevilor în domeniul
tehnicilor de autoapãrare æi luptã
corp la corp”.
Programul delegaåiei a cuprins
în prima zi o întâlnire cu directorul
instituåiei, urmatã de prezentarea æcolii.
Pentru a cunoaæte mai bine situaåia
concretã din domeniul operativ s-a vizitat
sediul Direcåiei Poliåiei de Frontierã de
la Miskolc æi PTF Sátoraljaújhely, de la
frontiera cu Slovacia, unde, timp de mai
multe ore membrii delegaåiei au asistat
la efectuarea controlului în comun de
cãtre poliåiætii de frontierã maghiari
æi slovaci la specificul unei frontiere
interne a U.E.
În continuarea activitãåilor s-a
desfãæurat un schimb de experienåã
pe temele tehnicilor æi tacticilor de
intervenåie ale foråelor de ordine
pentru restabilirea æi asigurarea
ordinii publice. Pentru exemplificare,
partea maghiarã a organizat o vizitã la
sediul detaæamentului de intervenåie
al poliåiei, unde oaspeåilor români le-a
fost prezentat programul de pregãtire
al foråelor de intervenåie æi exerciåii
demonstrative de autoapãrare,
luptã corp la corp, trageri cu diferite
categorii de armament, conducerea
autovehiculelor în diferite situaåii.
În aceiaæi zi, în cadrul æcolii, a fost
prezentatã o æedinåã practicã
prin care elevii erau învãåaåi
sã foloseascã procedeele de
autoapãrare æi o æedinåã
demonstrativã de tragere cu
armamentul din dotarea foråelor
de ordine publicã din Ungaria.
În cadrul aceluiaæi Protocol
de punere în aplicare a
Acordului de Parteneriat
dintre cele douã instituåii de
învãåãmânt, o delegaåie a Æcolii
de la Oradea formatã din zece
elevi de anul II æi douã cadre
didactice a participat, în perioada 3-
7 octombrie a.c., tot la Miskolc, la un
stagiu de pregãtire în comun cu elevii
maghiari. Aceastã activitate a avut ca
scop cunoaæterea sistemului de pregãtire
æi formare a subofiåerilor de poliåie de
frontierã maghiari, cunoaæterea tehnicii
din dotare, utilizarea limbilor strãine în
conversaåii, realizarea de legãturi între
elevi, viitori poliåiæti de frontierã la
frontiera comunã. Un accent deosebit
s-a pus pe vizitarea æi cunoaæterea
sistemului de organizare æi desfãæurare
a serviciului de supraveghere æi control
al trecerii frontierei maghiare dupã
aderarea acestei åãri la UE.
De un real interes din
partea elevilor români
s-au bucurat vizitarea æi
prezentarea modului de
executare a serviciului de
supraveghere æi control al
trecerii frontierei maghiare
la frontiera cu Slovacia
- PTF Bánrév - frontierã
internã a UE.
În programul de pregãtire
a fost inclusã æi o vizitã
la o subunitate specialã
de cavalerie a poliåiei de
frontierã, unde elevilor le-au fost
prezentate exerciåii demonstrative
cu câini de serviciu specializaåi în
detectarea drogurilor æi reåinerea
persoanelor suspecte, precum æi modul
de efectuare a misiunilor cu ajutorul
cailor de serviciu.
PUNEREA ÎN APLICARE A ACORDULUI DE PARTENERIAT
În data de 8 octombrie a.c., la
Oradea, a avut loc ceremonialul
de semnare a Protocolului de
Punere în Aplicare pentru anul
2006 a Acordului de Parteneriat
încheiat între Æcoala de Pregãtire
a Agenåilor de Poliåie de Frontierã
,,Avram Iancu” æi Æcoala Medie
de Ordine Publicã din Miskolc-
Republica Ungarã.
Prin protocol a fost stabilitã
o serie de activitãåi comune în
ceea ce priveæte schimburile
de experienåã între cadrele
didactice, stagiile de pregãtire
în comun a elevilor români æi
maghiari precum æi dezvoltarea
relaåiilor de colaborare la nivelul
conducerii celor douã instituåii de
învãåãmânt.
Un accent deosebit se va pune
pe cunoaæterea reciprocã a modului
de formare æi pregãtire continuã a
viitorilor poliåiæti de frontierã. De
asemenea, se va acorda atenåie
dezvoltãrii æi diversificãrii
relaåiilor interpersonale, atât la
nivelul cadrelor didactice, cât æi
la nivelul elevilor viitori colegi la
frontiera româno-maghiarã.
Frontiera - nr. 10/2005
Paginã realizatã de
Eugen MOÆ
9

Reportaj
Muntele æi oamenii,
oamenii æi muntele...
IJPF Maramureæ
L
a graniåa de nord a
României, la frontiera cu
Ucraina, se aflã unul dintre
inspectoratele judeåene ale PFR, cel
mai greu încercate, nu atât de situaåia
infracåionalã, cât mai ales de condiåiile
grele în care îæi desfãæoarã activitatea. La
capitolul rezultate în domeniul operativ
inspectoratul nu se poate „lãuda” decât
cu douã PTF-uri deschise traficului,
feroviare æi cu trafic redus. Nu se poate
compara deci cu alte inspectorate, cu
puncte mari æi implicit cu trafic intens.
Are însã o populaåie destul de înstãritã,
fiecare familie, în majoritatea cazurilor,
având pe cineva plecat sã munceascã în
åãrile din Europa Occidentalã, în SUA ori
în Canada, o populaåie foarte primitoare,
simplã dar bogatã în tradiåii, cu sate
având uliåele strãjuite de poråi imense,
deschise, adevãrate expoziåii de sculpturã
în care fiecare maramureæean îæi cântã
doina vieåii, case în care orice strãin
cãlãtor este ridicat la rangul de oaspete.
10 Frontiera - nr. 10/2005
Pe cât de frumoase æi deosebite sunt
peisajele care te întâmpinã de cum intri
în judeå, indiferent prin ce poartã ai veni
– prin Æetref, Prislop ori Huta-pe atât de
dificile sunt condiåiile în care poliåiætii
de frontierã din cadrul acestei structuri
îæi desfãæoarã misiunile zilnice.
Judeåul cuprinde vechile pãmânturi
ale Maramureæului, Chioarul, Lãpuæul
æi Depresiunea Baia Mare.
Datoritã bogãåiilor în aur, argint,
plumb, zinc, sare, a pãæunilor întinse æi
terenurilor agricole, zona a fost locuitã
cu mii de ani în urmã. Reæedinåa
administrativã a judeåului este Baia
Mare, însã sediul IJPF Maramureæ se
aflã în municipiul Sighetu Marmaåiei.
Acesta este situat la confluenåa
râurilor Tisa, Iza, Roniæoara, la 600
km de Bucureæti, 65 de Baia Mare
æi 110 de municipiul Satu Mare. Din
întreaga suprafaåã a judeåului 43%
este reprezentatã de zona montanã,
30% din dealuri æi platouri, iar 27%
Sediul Inspectoratului: situat în
oraæul Sighet;
Zona de responsabilitate: 163,1 km,
frontiera cu Ucraina, din care 62,4 pe
râul Tisa æi 100,7 teren muntos greu
accesibil, munåii Maramureæului
(în stânga IJPF Satu Mare – DPF
Oradea, în dreapta IJPF Suceava
– DPF Rãdãuåi);
Se subordoneazã: DPF Rãdãuåi;
Structuri aflate în subordinea sa:
SPF-urile Sãpânåa, având sediul în
Sarasãu - cu PTF Câmpulung la Tisa;
Sighet, sediul în Sighet - cu PTF Sighet
(neoperaåional); Poienile de sub Munte
æi Viæeu de Sus, cu sediile în localitãåile
cu acelaæi nume, ultimul sector având
în subordinea sa PTF Valea Viæeului;
din depresiuni, lunci æi terase. Aici se
aflã vârful cel mai înalt al Carpaåilor
Orientali – masivul Pietrosul (2.303
m) æi munåii vulcanici Gutâi æi Åibleæ.
De asemenea, aici întâlnim æi cea mai
mare depresiune din România, cea a
Maramureæului – având 75 km lungime
æi 20 km lãåime.
Deæi, în Sighet sau în localitãåile
învecinate, o zi poate pãrea superbã, cu

soare æi temperaturi între 5-
15 0C, în momentul în care îåi
propui sã porneæti la drum, la
muncã, precum colegii noætri
sau în drumeåie, pe poteci de
munte spre locuri precum
Stogu, Æuligu ori Comanu
trebuie sã te pregãteæti
pentru temperaturi sub 0 0C,
pentru zãpadã æi ploaie. Am
simåit acest lucru pe pielea
noastrã, mai ales atunci
când, în pantofi, patru inæi
abia urneam pe potecile
înzãpezite ale muntelui
Gâlu Nissan-ul încãlåat
precum noi æi care cu greu
respira æi rupea stratul de
zãpadã de 25 cm. De altfel,
pe crestele munåilor iarna
domneæte pânã în lunile
mai æi chiar iunie, drumurile
Maramureæului rãmânând
frecvent înzãpezite.
Chiar la început de octombrie, pe
timpul documentãrii noastre, pentru mai
bine de 12 ore circulaåia spre Moldova
prin Pasul Prislop a fost blocatã datoritã
cãderilor masive de zãpadã.
IJPF Maramureæ are o dezvoltare
de 163,1 km de frontierã, din care 62,4
pe râul Tisa æi 100,7 teren muntos,
împãdurit æi greu accesibil.
Din octombrie æi pânã spre sfâræitul
primãverii este prezent un alt fenomen
meteorologic care împiedicã accesul
spre frontierã, ceaåa, care îngreuneazã
în special zborurile efectuate de
elicopterele Unitãåii Speciale de Aviaåie
a MAI dislocate în sprijinul misiunilor
de supraveghere efectuate de poliåiætii
de frontierã maramureæeni.
IJPF are în componenåa sa patru
sectoare: Sarasãu, Sighet, Poienile de
Sub Munte æi Viæeu, cu trei PTF-uri,
douã feroviare deschise traficului æi
unul rutier, nefuncåional - Sighet.
PTF Sighet doar pe hârtie
Pentru a reuæi sã surprindem în
cadrul reportajului nostru structurile
din cadrul IJPF Maramureæ æi cât
mai multe din activitãåile
æi misiunile cotidiene ale
poliåiætilor de frontierã cu
care urma sã ne întâlnim am
stabilit, împreunã cu æeful
inspectoratului, comisarulæef
Petru Åiplea, adjunctul
acestuia Cristian Moisuc
æi purtãtorul de cuvânt,
comisarul-æef Ioan Dunca,
programul de deplasare
pentru a reuæi sã surprindem
schimbarea turelor de la
sectoare æi sã stãm de vorbã
cu oamenii.
Având în vedere cã la
Poienile de sub Munte æi la
Viæeu turele se schimbau maråea, luni am
realizat o „radiografie” a Sectorului PF
Sighet. Primul interlocutor a fost æeful
sectorului, comisarul Titel Boboc, care
a fãcut o scurtã prezentare a structurii,
ce are o zonã de responsabilitate de
44,6 km, din care 30 pe râul Tisa æi
14,6 muntoasã, în latura stângã, spre
Sarasãu, de la SF 289 la 362, cu SF
321 - unde Tisa intrã în åarã, pânã
la SPF Poienile de sub Munte. Are
20 km uæor accesibili, însã numai în
condiåii de mers pe jos. Sectorul are o
încadrare de 85% iar din 21 poliåiæti de
frontierã cu contract existã cinci care
încã nu au finalizate studiile liceale,
cu diplomã de bacalaureat, pentru a
putea candida la funcåii de agent.
Cele mai numeroase misiuni
sunt pe frontierã, pe Tisa, pentru
prevenirea contrabandei. În zonã
existã case pe mulåi kilometri, de-o parte
æi alta a Tisei, care, în anumite zone,
are adâncimea de câåiva centimetri. De
asemenea, numeroase case au curåi ce se
terminã la Tisa, au terenuri cultivate în
apropierea râului, astfel încât oricând îl
pot trece, inclusiv pentru a se ocupa cu
activitãåi ilegale cum ar fi contrabanda.
Nu se întâmplã deocamdatã acest lucru,
conform analizelor æi informaåiilor
poliåiætilor de frontierã maramureæeni,
zona fiind supravegheatã atât
terestru, cu mijloace de supraveghere
æi observare, cât æi din elicopter, cu
sprijinul Unitãåii Speciale de Aviaåie a
MAI, care desfãæoarã lunar misiuni de
3-4 zile în sprijinul colegilor noætri. Am
avut ocazia æi noi sã ne convingem de
Frontiera - nr. 10/2005
acest lucru când, alãturi
de colegi din cadrul
IJPF Maramureæ, am
survolat zona dintre
Sãpânåa æi Sighet, iar
apoi lunca Tisei. Pentru
30 de minute, cât a durat
zborul, toåi cei de la bord
am avut practic viaåa în
mâinile colegilor din
cadrul Unitãåii Speciale
de Aviaåie – comandorii
Sorin Haidu, Gheorghe
Apostu æi maistrul
militar principal Vasile
Movileanu.
Totuæi, în urma unei misiuni de
supraveghere executatã, la Lunca la
Tisa au fost descoperite åigãri æi cafea
în valoare de 62 milioane lei.
Anul acesta au existat æi douã cazuri
de trecere ilegalã a frontierei, cu patru
persoane implicate – cetãåeni georgieni,
care desfãæuraserã în Ucraina activitãåi
lucrative dar care, de fapt, intenåionau
sã treacã ilegal frontiera în România
pentru ca apoi sã se îndrepte spre state
occidentale pentru a munci la negru. În
rest, au existat constatãri de încãlcãri a
legii în sensul descoperirii unor mãrfuri
fãrã documente de însoåire, probleme
la licenåele de transport, de execuåie,
cazuri de documente necompletate.
Cooperarea cu Poliåia, Poliåia T.F. æi cu
Ocolul Silvic este bunã.
La Valea Viæeului au existat
cazuri de persoane gãsite în tren fãrã
documente, ceræetori, copii fugiåi din
centre de plasament, care vin iarna în
garã pentru a sta la cãldurã.
Specific IJPF Sighet sunt „Punctele
de conducere æi adãpostire”, foste pichete
în care acum poliåiætii de frontierã îæi
desfãæoarã activitatea æapte zile, în ture
sãptãmânale, câte 3-5 lucrãtori care
aproximativ 16 ore/zi desfãæoarã misiuni
în douã trimiteri. Un astfel de caz este
Polonica, din cadrul Sectorului PF
Sighet, unde lucreazã colegi care vin
æi de la 50 km distanåã. Cu Nissan-ul,
vara, se executã douã misiuni de sprijin
11

Reportaj
la acest sediu pentru adãpostire. Drumul
pânã aici se poate face cu trenul, pânã în
Bistra, iar apoi 6 km pe poteci de munte.
La sediu existã un ATV (motocicletã cu
patru roåi) pe care-l are în primire
un agent. Din acest an, cu sprijinul
Direcåiei PF Rãdãuåi æi a IGPF existã
un grup electrogen. Pentru cãlãtoria cu
trenul se întocmesc ordine de serviciu, la
început de an, iar în baza lor poliåiætii de
frontierã cãlãtoresc gratis în misiune.
În zona Sighet, a Maramureæului
istoric, existã 40.000 de ucraineni iar
dincolo de Tisa, din Solotvyna spre
Teresva sau Dilove trãiesc 40.000 de
români. Aceætia, pentru a-æi vizita
rudele sau prietenii de peste râu merg
cu autoturismul peste 200 km pentru
a trece prin Halmeu, cel mai apropiat
punct rutier. Cu trenul, o pot face prin
Câmpulung la Tisa sau Valea Viæeului.
Asta deæi în Sighet existã un pod,
denumit „Podul istoric”, peste Tisa, ce
leagã România de Ucraina. El a fost
bombardat în cel de-al Doilea Rãzboi
Mondial iar în prezent are o arterã,
care însã nu este deschisã circulaåiei.
Se pare cã fonduri au fost alocate pentru
repararea podului æi infrastructura
necesarã punctului însã acestea s-au
transformat, precum o parte din apa
Tisei, în aburi ...
La sediul sectorului existã o salã
de tradiåii maramureæene, coordonatã
de agentul-æef principal Ion Turda,
inauguratã la 24 iulie 2002. Colegul
nostru, fin cunoscãtor al specificului vãilor
Maramureæului, a avut plãcerea de a ne
prezenta exponatele din cele douã sãli
Agenåii Liviu Malearciuc æi
Franyi Gabor, executând post de
pazã la „Podul istoric”
De la pod am pornit pe o vreme
câineascã, cu lapoviåã æi temperaturã
scãzutã brusc spre un grad, cãtre
Sectorul PF Sãpânåa.
Æeful de turã -
în centrul
activitãåii Poliåiei
de Frontierã
În limita stângã a
inspectoratului se aflã
SPF Sãpânåa, sector
care de curând s-a mutat
în localitatea Sarasãu,
datoritã spaåiului
insuficient
al vechii
locaåii din Sãpânåa æi mai
bunelor condiåiilor oferite
de actuala clãdire, situaåie
ce a mulåumit poliåiætii de
frontierã, majoritatea din
Sighet, navetiæti. Aceætia
aveau de mers 24 km
pânã în Sãpânåa, iar acum
doar æapte.
La datorie, ca de obicei, æeful de
turã, comisarul Ætefan Matieæ, aflat la
comanda sectorului, ne-a întâmpinat
cu cãldurã, aæa cum le stã bine
maramureæenilor, iar cu amabilitate
ne-a rãspuns întrebãrilor.
Sectorul Sãpânåa, spre deosebire de
celelalte sectoare ale inspectoratului
Maramureæ, nu are în competenåa sa
puncte de lucru sau puncte de comandã
æi adãpostire situate pe crestele
munåilor Maramureæului, definitoriu
pentru zona sa de responsabilitate, de
39 km de frontierã, din care 32,1 km, la
frontiera de apã æi 6,9 km la frontiera de
uscat, dupã cum se observã æi pe hartã,
fiind râul Tisa æi Drumul Naåional 19 ce
leagã localitãåile Sighet - Negreæti-Oaæ
æi Satu Mare.
Ultimele evenimente de frontierã
înregistrate pun în evidenåã o
intensificare a trecerilor ilegale peste
frontierã de cãtre cetãåeni ucraineni,
care trec înot râul Tisa cu intenåia
de a ajunge în Uniunea Europeanã
æi spaåiul Schengen,
însã datoritã bunei
colaborãri cu cetãåenii,
care domiciliazã în
zona de frontierã
æi persoanele care
desfãæoarã diferite
activitãåi în fâæia de
protecåie, respectiv
pescuit, munci agricole
de sezon, s-a reuæit
reåinerea celor trei
cetãåeni ucraineni,
care au trecut ilegal
frontiera în acest an.
În drumul de înapoiere la Sighet
ne-am oprit la PTF Câmpulung la
Tisa, cu specific feroviar, comandat de
subinspector Ioana Batin. Aici, alãturi
de poliåiætii din tura de serviciu, am
întâlnim doi elevi ai Æcolii de agenåi
„Avram Iancu” Oradea - Claudiu Naghi
æi Radu Roman, care, timp de trei luni,
efectuau stagiu de practicã la PTF-
De la stânga: comisarul Titel
Boboc, agent-æef Mariana Bledea,
subcomisar Rodica Arba æi agentulæef
principal Ion Turda în sala de
tradiåii a SPF Sighet
alocate muzeului. De asemenea, am avut
deosebita plãcere de a o întâlni pe Rodica
Arba, æef de turã în cadru SPF Sighet,
multiplã campioanã naåionalã, mondialã
æi olimpicã la canotaj echipaj de doi fãrã
cârmaci, vice-campioanã la 8+1.
În drum spre „Podul Istoric” am
oprit la fostul sediu al SPF Cãmara,
clãdire trecutã la indisponibilizare în
folosul statului, unde în prezent sunt
parcate autoturismele confiscate de
lucrãtorii noætri æi unde executa în acel
moment serviciul de pazã agentul Florin
Malearciuc.
12 Frontiera - nr. 10/2005

Poliåiætii de frontierã din tura de
serviciu de la PTF Câmpulung la
Tisa æi cei doi elevi aflaåi în practicã
urile din judeåul Maramureæ, întrucât
au domiciliul în Sighet, respectiv
Sarasãu.
Punctul, aflat într-o fostã baracã
CFR, asigurã tranzitarea frontierei, care
se realizeazã de trei ori pe sãptãmânã,
în zilele de luni, miercuri æi vineri,
cu trenul internaåional de persoane
Teresva – Sighetu-Marmaåiei æi retur.
Mãrfurile tranzitate de cãtre cetãåenii
români æi strãini sunt în mare parte
agro-alimentare, însã pe lângã acestea
sunt introduse æi cantitãåi de cafea æi
åigãri ucrainene, mai ieftine æi care
uneori depãæesc plafonul vamal admis,
astfel cã numai în luna septembrie
valoarea totalã a mãrfurilor confiscate
a fost de peste 1,3 miliarde ROL. Un
aspect care ar trebui sã fie în atenåia
specialiætilor IGPF este citirea æi
implementarea caracterelor chirilice din
paæapoartele ucrainene æi nu numai.
Serviciul poliåiætilor de frontierã de
la acest sector este unul obiænuit de
12/24/12/48, cu una sau douã zile libere
pe lunã, ce se asigurã prin rotaåie, dupã
cum am fost asiguraåi de comisarul
Ætefan Matieæ. Relieful, mai „binevoitor”
în aceastã zonã, dã æefului de turã o mai
mare libertate în asigurarea controlului
æi supravegherii zonei de responsabiliate
întrucât permite transportul
elementelor cu
microbuzul aflat în
dotarea sectorului æi
executarea de misiuni
cu cele trei Nissan-uri,
un Opel, un Aro æi trei
ATV-uri - motociclete
pe patru roåi intrate,
de curând, în dotarea
sectorului.
D i s p o z i å i a
inspectorului general
privind rotirea
poliåiætilor de frontierã
ce-æi desfãæoarã
activitatea în punctele
de trecere a frontierei,
pregãtirea continuã a agenåilor proveniåi
din p.f.a.c. æi greul test al constatãrii
unei contravenåii sau infracåiuni au
adus în discuåie tema pregãtirii æi
specificul activitãåii Zarã-Roæu, am stat de vorbã cu aceæti
din punctul de trecere poliåiætii de frontierã.
a frontierei, de la zona Sectorul Poienile de Sub Munte are
verde sau albastrã. în administrarea sa trei vechi pichete
Deæi practica este de grãnicereæti: Capu Groæi la 15 km, pe
bazã pentru activitatea Valea Repede, vestitul Stogu, la 27 km,
poliåistului de frontierã, „sperietoarea” celor care îæi desfãæurau
trebuie sã existe un activitatea cu ceva vreme în urmã, æi
echilibru între noåiunile Ludescu, la 15 km care, momentan,
acumulate în cadrul se aflã în conservare æi sunt folosite
unui curs instituåional ca puncte de comandã æi adãpostire.
æi pregãtirea realizatã Întrucât în aceastã zonã frontiera se
de æeful de turã. aflã la altitudini de 1.800 æi 1.900 m,
Cu o sãptãmânã iar de la sediul sectorului este imposibil
înaintea noastrã sã execuåi zilnic misiuni pânã la
ofiåerul psiholog de la linia de frontierã, vechile pichete
inspectorat a împãråit sunt indispensabile în asigurarea
chestionare lucrãtorilor supravegherii æi controlului frontierei.
pentru a testa starea de La cel mai îndepãrtat, Stogu, nu se
spirit a acestora æi atmosfera de lucru. poate ajunge cu autoturismul, drumul
Am decis sã vedem jumãtatea plinã a fiind rupt la 7 km de sediu, iar pentru
paharului atunci când am
aflat cã de la începutul
anului nu au fost aplicate
sancåiuni disciplinare,
pentru cã sancåiunea
disciplinarã este ultima
mãsurã aplicatã æi, în
majoritatea cazurilor, ea
reflectã într-o anumitã
mãsurã neputinåa celui
ce o aplicã.
Fãrã a dori sã fim
indiscreåi, în final, am
întrebat despre activitatea
structurii teritoriale a
CNP la nivelul sectorului
æi am fost plãcut
impresionaåi sã aflãm cã
lucrurile au început sã se
miæte în direcåia bunã, în
interesul fiecãrui poliåist
de frontierã, indiferent
de gradul profesional sau
a ajunge la el pe timp de varã ai nevoie
funcåia pe care o deåine, realizânduse
deocamdatã întâlniri la nivelul zile, în funcåie de grosimea stratului
de trei ore, iar iarna sunt necesare 2-3
inspectoratului.
de zãpadã, cu una sau douã opriri la
Pe crestele munåilor
cantoanele silvice de pe traseu. Spre
acest loc urmau sã se deplaseze agenåii
Ioan Æandor æi Grigore Chiæ, cãrora leam
Ne-am dorit foarte mult sã stãm de
urat succes æi drum bun!
vorbã cu cei care, pentru o sãptãmânã, Pentru a ne convinge de condiåiile
æi-au executat æi urmeazã a executa deosebit de grele în care agenåii
misiunii pe crestele Constantin Arba æi Samoilã Iuga îæi
munåilor Maramureæului, vor desfãæura misiunea la Capu Groæi
pentru ca frontiera åãrii am plecat, pe drum de munte, împreunã
sã fie supravegheatã cu aceætia, îmbarcaåi în douã Nissan-uri.
indiferent de zona prin Oamenii trãiesc æi muncesc în condiåii
care aceasta trece. de izolare totalã, însã acest program
Astfel, dis-de-dimineaåã, îi avantajeazã pe cei care fac naveta.
maråi 18 octombrie a.c., Condiåiile de izolare au determinat o
ne-am grãbit sã ajungem selecåie severã a celor care îæi desfãæoarã
la SPF Poienile de sub misiunile în munte, majoritatea având
Munte, pentru a asista peste 10 ani de experienåã, condiåie fizicã
la schimbarea turei æi psihicã bunã. Spre exemplu, în urmã
de serviciu. Am sosit cu câåiva ani, prin `98, o turã a rãmas
în momentul în care izolatã la Stogu 21 de zile, neputând fi
poliåiætii de frontierã schimbatã nici cu elicopterul.
primiserã armamentul, Sectorul are în dotare trei Nissan-uri,
muniåia æi misiunile, patru ATV-uri, câte unul pentru fiecare
fiind pregãtiåi pentru a turã plus una la intervenåie, trei Aro,
intra în serviciu. Împreunã cu æeful un motoscuter, de provenienåã ruseascã,
sectorului, comisarul-æef Dorel Rãåanu care, deæi cu un consum mare, este de
æi ofiåerul de la compartimentul sprijin mare ajutor pe zãpadã. Încadrarea
misiuni, inspectorului principal Costel sectorului este deficitarã, puåin peste
Frontiera - nr. 10/2005
13

Reportaj
50%. Æi pentru naveåiæti programul
este greu, spre exemplu agentul Arba
Constantin, din Tisa, pentru a ajunge la
timp la serviciu pleacã, la 1.00 de acasã,
iar agentul Ioan Æandor are domiciliu în
localitatea Cãlineæti - Ocna Æugatag, la
120 km de sector.
Activitãåile în zona de frontierã
a sectorului sunt, în principal,
exploatãrile forestiere, turismul æi
activitãåile de pãæunat, în special în
zona de responsabilitate a punctului
de lucru Ludescu, unde urmau sã-æi
desfãæoare misiunile agenåii Vasile
Åicalã, Gheorghe Rozovlean, Vasile
Rosuæ æi Vasile Brumar.
În ce priveæte situaåia operativã, câte
infracåiuni, contravenåii æi informaåii,
trebuie sã spunem aæa cum frumos
sau exprimat poliåiætii de frontierã de
la acest sector „probleme sunt însã nu
infracåiuni” întrucât cei care încalcã
linia de frontierã nu o fac cu intenåie:
animale rãtãcite, turiæti care au
pierdut cãrarea ori chiar localnici care
se rãtãcesc în aceastã zonã muntoasã,
unde simåul orientãrii este pus la grea
încercare. Æi ... totuæi am aflat cã aveau
douã lucrãri penale întocmite æi peste 50
de contravenåii.
Tãrâmuri uitate de lume, dar
binecuvântate de Dumnezeu
prin frumuseåe
Ultima structurã a
Poliåiei de Frontierã din zona
Maramureæului cãtre care am
pornit a fost SPF Viæeu de Sus. Pe
drum, ni s-a alãturat adjunctul
æefului sectorului, comisarul
Mircea Nicolae, cel care nea
relatat despre activitatea
lucrãtorilor pe linia combaterii
traficului cu autoturisme furate.
La sector am discutat cu
æeful acestuia, comisarul Simion
Paæcu. Ofiåerul, promoåie 1993,
14 Frontiera - nr. 10/2005
timp de cinci ani a
fost æeful Postului
Ludescu, din cadrul
Detaæamentului
Poienile de sub
Munte, apoi un
an a comandat
Detaæamentul Capu
Groæi, un an Valea
Viæeului, iar din 1
iunie 2000 este æeful
Sectorului PF Viæeu
de Sus.
Având o
dezvoltare de 36,5
km, sectorul are
douã subzone de
responsabilitate,
Æuligu æi Comanu,
foste pichete
grãnicereæti æi se
învecineazã în
limita dreaptã
cu SPF Izvoarele
Sucevei, din cadrul
IJPF Suceava.
Pentru a ajunge de la sector la
punctele/posturile Poliåiei de Frontierã,
existã douã variante – pe calea feratã
forestierã, cu drezina din dotare,
drumul trecând
în acest caz prima
datã pe la Æuligu
(aproximativ 30
km) æi se opreæte
la Comanu, dupã
45 km. Numai
cã acum, dupã
Æuligu, un pod a
fost luat de apã
iar calea feratã
este întreruptã, la
doi kilometri de
Fãina, iar poliåiætii
de frontierã se
deplaseazã pe jos
spre Comanu. Cea
de-a doua variantã,
ocolitoare a
munåilor, prin sud, este pe æosea, 30 km,
apoi peste Muntele Gâlu, pe un drum
forestier de 45 km, însã din octombrie æi
pânã în mai-iunie este foarte riscant sau
chiar imposibil. Inclusiv noi am împins
Nissan-ul æi am mers pe jos peste 3 km,
prin zãpadã.
Pe aici, primul post la care ajungi
este Comanu, dupã care mergi spre
Æuligu, trecând pe la Fãina. Pe timpul
deplasãrii noastre pe acest traseu,
dupã ce cu
greu am reuæit
sã trecem
muntele Gâlu,
înzãpezit, la
Fãina i-am
întâlnit pe
agenåii Liviu
Hacman –
æeful subzonei
Comanu æi
Ioan Coman,
æeful de turã,
în timp ce
v e r i f i c a u
postul de pazã de la Fãina, sergentul
Gheorghe Æuæca. Ca regulã, poliåiætii de
frontierã care executã paza la Fãina se
deplaseazã zilnic la Comanu pentru a
semna misiunea.
Ar mai fi un drum, printr-o minã
pãrãsitã din Boræa, de aproximativ 7
km, însã este la fel de riscant pentru cã
trebuie sã cunoæti galeriile pentru a nu
te rãtãci. Au existat cazuri când colegi
de-ai noætri nu au avut altã alternativã
æi au folosit acest drum deosebit de
periculos prin minã.
Dupã un scurt popas la Fãina, de
jumãtate de ceas, am pornit grãbiåi spre
Æuligu pentru a nu ne prinde noaptea
pe drum.
Æuligu
Sectorul, ca specific, este muntos
împãdurit, cu teren puternic frãmântat,
accidentat, linia de frontierã aflându-se
la 1600-1700 m altitudine.
Serviciul se desfãæoarã în douã
moduri: vara, 60-70% din foråe æi mijloace
sunt dispuse la cele douã posturi.
Majoritatea activitãåilor desfãæurate
în sectorul de responsabilitate sunt
turistice, aproximativ 8.000 de turiæti
viziteazã zona – polonezi æi cehi
interesaåi de vechea frontierã a statelor
lor, dar æi numeroæi români. Uneori se
mai rãtãcesc æi sunt recuperaåi de pe
munte de poliåiætii de frontierã. În
multe cazuri ei sunt monitorizaåi de
colegii noætri întrucât vin æi le solicitã
sprijinul când urcã pe munåi, pentru a
nu încãlca teritoriul statului vecin æi ...
chiar pentru a se simåi mai în siguranåã
având în vedere sãlbãticia zonei. Iar
când vorbim de sãlbãticie nu putem sã
nu vorbim de comportamentul lupilor
din zona Vãii Vaserului, care anul
acesta æi anul trecut au mâncat foarte
mulåi câini, de la stâne, ocolul silvic

æi chiar câini lupi ai Poliåiei
de Frontierã. Ultimul caz s-a
petrecut într-una din nopåile
acestei primãveri, când lupii
au atacat noaptea câinii lupi
ai Postului Æuligu. Un câine a
reuæit sã iasã din padoc, a fost
atras la 100 de metri de clãdire,
în pãdure æi a fost devorat. Fãrã
nici un zgomot care sã poatã
determina intervenåia colegilor
noætri.
Tot vara existã numeroase
activitãåi forestiere æi grupuri
de pânã la 500 de oameni care
adunã ciuperci pentru a le
vinde unor societãåi cu 100.000
lei/kg.
Iarna, în sezonul rece,
serviciul se organizeazã
cu majoritatea foråelor æi
mijloacelor la sediul sectorului,
direcåiile probabile de deplasare fiind
închise în adâncime. Totuæi, 30% din
efective asigurã cele douã posturi,
minim trei oameni/turã sãptãmânalã.
Din fericire, începând cu luna octombrie,
æi aici au fost instalate generatoare
electrice care uæureazã viaåa poliåiætilor
de frontierã.
La sediul sectorului activitatea se
desfãæoarã în patru ture, 12-24, 12/48.
În ce priveæte situaåia operativã,
au fost constatate 34 de infracåiuni,
majoritatea privind cazuri de
autoturisme furate din state UE
sau fãrã taxe vamale achitate ori cu
numere false de înmatriculare, maæini
neînmatriculate, cazuri de conducere
fãrã permis, de furt calificat, uz de fals
etc. Oraæul Boræa este renumit în zonã
pentru maæinile sale cu probleme. Am
auzit æi un banc cum cã în Boræa o cãpiåã
de fân costã un miliard. Am ridicat
nedumeriåi din umeri æi am primit
rãspunsul: sub ea este un „meråan”
ultimul rãgnet.
Pânã la 1 octombrie au existat 471
de contravenåii æi bunuri confiscate de
poliåiætii de frontierã, în valoare de
aproximativ 520 milioane lei – cafea,
åigãri. De asemenea, au fost confiscaåi
73 mc material lemnos.
De la Æuligu am pornit cu drezina
spre Viæeu. Pe drum am avut parte æi
de ceva emoåii: în faåa noastrã un tren
care parcã nu se mai termina, încãrcat
cu buæteni a deraiat, iar trei vagoane,
contorsionate de parcã un uriaæ se
jucase cu ele între degete, au fost scoase
de pe æine de un TAF (tractor articulat
forestier). Dupã o orã – uneori poate
dura mai mult - am pornit în urma
trenului æi, norocul nostru, în
spatele garniturii, asemeni
nouã, era o drezinã care cobora
cu unul din inginerii æefi de la
Ocolul silvic. Spun noroc pentru
cã, dupã nici trei km, trenul, care
înainta încet, a fost manevrat
în aæa fel încât drezinele care
coborau în urma lui, inclusiv a
noastrã, au fost dirijate pentru
a-l depãæi. Am aflat însã de la
colegii noætri æi de la lucrãtorii
ocolului silvic cã o coborâre din
munte cu o garniturã în faåã
poate dura, dacã ai ghinion æi
peste 12 ore, dacã-i deraiazã
vagoane de mai multe ori. Am
ajuns în Viæeu dupã ce soarele
se ascunsese în spatele coamei unui
munte, obosiåi, uzi æi îngheåaåi, însã cu
dorinåa de a reveni cât mai curând în
acele mirifice zone.
Pãrerea ta conteazã
Nu am lãsat în urmã Sighetul pânã
nu am discutat cu reprezentantul CNP
din inspectorat – subcomisarul Eugen
Mocanu, æeful Compartimentului APR
– analizã, planificare, resurse, ce tocmai
primise o dispoziåie a inspectorului
general al PFR æi a preæedintelui
Consiliului Departamental din PFR.
Colegul nostru ne-a relatat despre
buna funcåionare a relaåiei cu conducerea
inspectoratului, care-i ascultã, le solicitã
punctul de vedere, aplicând, dupã cum
ne-a declarat zâmbind subcomisarul
Mocanu, lozinca „Pãrerea ta conteazã”.
Întrebarea pe care æi-o pun mulåi colegi,
conform reprezentantului CNP, este de
ce nu se fac încadrãri în instituåie
din sursã internã æi apoi din sursã
externã, conform instrucåiunilor MAI.
Problema concretã, ca de altfel æi la
alte inspectorate, este a civililor care
au slujit ani mulåi instituåia æi, spun
oamenii, au un atu moral pentru a fi
promovaåi æi a avea un statut mai bun.
Am fost rugaåi de colegul
nostru sã facem, la rându-ne
un apel cãtre toåi poliåiætii de
frontierã, pentru a ajuta un
coleg bolnav cronic care, timp de
peste 30 ani, a lucrat la Poieni æi
Viæeu æi care, anul acesta a fost
depistat cu o maladie incurabilã
foarte gravã. Cei care doresc sã-l
ajute o pot face depunând sumele
colectate în contul BRD Sighet
RO43BRDE250SV09694072500.
Misiunea s-a încheiat prin
câteva concluzii analizate
cu æeful inspectoratului,
comisarul-æef Åiplea: • existã
lucrãtori care trebuie sã-æi
îmbunãtãåeascã pregãtirea
profesionalã æi comportamentul.
Concursurile organizate la
nivelul inspectoratului au
motivat oamenii æi au condus la
îmbunãtãåirea pregãtirii • nu existã
probleme în ce priveæte corupåia •
poliåiætii de frontierã sunt extrem de
mulåumiåi cã au de acum generatoare
electrice la posturi • sunt mulåumiåi
de mijloacele mobile, însã ar fi bine
dacã s-ar prevedea dotarea cu lanåuri
antiderapante, mãcar câte un set pentru
fiecare post • este nevoie sã se clarifice
situaåia clãdirilor fostelor pichete, care
nu sunt alocate la drepturi æi nu primesc
fonduri pentru reabilitare • se impune
continuarea lucrãrilor la SPF Poienile
de sub Munte, anul acesta ele fiind
îngheåate • dotarea cu carburant este
bunã, iar acesta se foloseæte eficient
• se impune îmbunãtãåirea sistemului de
comunicaåii în zona muntos împãduritã,
soluåia idealã fiind cea prin satelit.
În final, comisarul-æef Åiplea nea
declarat cã doreæte ca poliåiætii de
frontierã din cadrul inspectoratului sã
aibã o mentalitate de profesionist, în
care sã predomine ideea cã azi trebuie
sã fi mai bun decât ieri æi mâine mai
bun decât azi. Iar æefii sã foloseascã
subordonaåii în locurile unde dau
randamentul cel mai bun. Cât despre
inspectorul-æef æi omul Petru Åiplea -
trebuie sã menåionãm cã este adeptul
principiului vorbei bune, care face mai
mult decât biciul.
Frontiera - nr. 10/2005
Au consemnat
Marius IONESCU æi
Alexandru BARBU
15

Ætiri
CONTRABANDÃ DE APROXIMATIV
30 MILIOANE DE EURO
La data de 19 octombrie a.c., poliåiæti
din cadrul IGPF, cu sprijinul SRI æi
sub directa coordonare a procurorului
DIICOT- Serviciul Teritorial
Constanåa, au reuæit anihilarea unei
reåele transfrontaliere de trafic cu
materiale strategice, formatã din nouã
provenienåã æi buletinul de analizã însã
cumpãrãtorii vest-europeni au sesizat
falsul æi au refuzat sã mai cumpere
substanåa.
Ca intermediar al acestei tranzacåii
a fost identificat cetãåeanul francez,
ce desfãæura activitãåi comerciale în
oraæul Bacãu.
Dupã refuzul celor
din Germania,
s-a cãutat un
alt cumpãrãtor.
Intermediar al
noii tranzacåii a
fost identificat
c e t ã å e a n u l
elveåian de origine
egipteanã. Din
octombrie a.c., vânzãtorii s-au deplasat,
la Bucureæti pentru a vinde marfa. Pe
parcursul deplasãrii de la Mangalia la
Bucureæti, aceætia au fost supravegheaåi
de cãtre echipele specializate ale Secåiei
de Informaåii Constanåa, fiind preluaåi
ulterior de echipele operative ale IGPF
care au continuat acåiunea.
În Bucureæti s-au întâlnit cu ceilalåi
într-un salon din hotelul Hilton, pe care
l-au închiriat în acest scop. Întrucât în
ziua respectivã egipteanul a tergiversat
efectuarea analizei de laborator s-a
convenit o nouã întâlnire a doua zi
dimineaåã.
Ofiåerii IGPF au reuæit introducerea
unui colaborator cu ajutorul cãruia s-a
stabilit ora æi locul tranzacåiei æi astfel s-
persoane, care activa pe relaåia Rusia–
Ucraina-Republica Moldova–România-
Germania–Israel.
Grupul infracåional era format
din o persoanã din Mangalia æi una
din Constanåa, interesaåi sã vândã
o cantitate de seleniu provenind din
Republica Moldova, ajutaåi de un
cetãåean din Techirghiol æi alåi doi tot
din Mangalia. Un elveåian de origine
egipteanã, patron al unei
firme, împreunã cu o
persoanã din Bacãu æi un
cetãåean francez, rezident
în România, aveau calitatea
de cumpãrãtori cu concursul
unei alte persoane din
Bucureæti.
În cadrul activitãåilor
întreprinse, sub îndrumarea
procurorului æi în cooperare
cu ofiåeri ai Secåiei Judeåene
de Informaåii Constanåa, a
rezultat faptul cã persoana
din Mangalia a procurat de
la un cetãåean moldovean
o cantitate de 0,5 kg de
seleniu, de provenienåã
ruseascã, pentru care urma
sã plãteascã 20.000 euro/gram deæi
valoarea pe piaåã este de aproximativ
60.000 euro/gram, întreaga cantitate
valorând 30 milioane de euro. Marfa
urma sã fie vândutã unor cumpãrãtori
din Germania dupã obåinerea unui
certificat care sã-i ateste calitatea.
Unul dintre vânzãtori, angajat la
o firmã din Portul Constanåa, care
are ca obiect de activitate controlul
calitãåii mãrfurilor de import–export a
falsificat, în primã fazã, documentul de
16 Frontiera - nr. 10/2005
convorbirile telefonice
a rezultat cã marfa
trebuia sã ajungã în
Israel.
La începutul lunii
octombrie, cei din
urmã s-au deplasat la
Mangalia, unde s-au
întâlnit cu vânzãtorii,
stabilind condiåiile
tranzacåiei între
care æi obåinerea
unui certificat care
sã ateste proprietãåile fizico-chimice
la laboratorul Institutului de Fizicã
æi Inginerie Nuclearã din localitatea
Mãgurele. Pentru efectuarea analizei
de laborator æi eliberarea buletinului de
analizã, a fost contactatã o persoanã din
Bucureæti, care avea relaåiile necesare
la Institut.
În consecinåã, în ziua de 18
a reuæit realizarea flagrantului, în data
de 19 octombrie a.c., în zona Institutului
de Fizicã æi Inginerie Nuclearã de
la Mãgurele, unde au fost reåinuåi
împreunã cu cele 0,5 kg seleniu.
Cei în cauzã au fost conduæi la
Parchetul de pe lângã Curtea de Apel
Constanåa-Serviciul de Investigare
a Infracåiunilor de Criminalitate
Organizatã æi Terorism
pentru continuarea
cercetãrilor, fiind
învinuiåi de sãvâræirea
infracåiunilor de instigare
la contrabandã calificatã
cu substanåe periculoase,
deåinere de substanåe
periculoase æi asocierea
în vederea sãvâræirii de
infracåiuni.
În urma analizei
fizico-chimice, efectuatã de Institutul
de Criminalisticã din IGPR s-a stabilit
cã substanåa în cauzã este seleniu, în
concentraåie 100%, în cantitate de 502
grame.
În cauzã se continuã cercetãrile
pentru identificarea æi tragerea la
rãspundere penalã a tuturor membrilor
grupãrii.
Ætefan ANDREESCU

Muncind, spre Occident
Poliåiætii de frontierã sãtmãreni
au depistat patru persoane – cetãåeni
strãini - care intenåionau sã treacã
ilegal frontiera în Ungaria, cu scopul
de a ajunge fraudulos pânã în Austria.
Cei în cauzã - trei georgieni, cu
vârste cuprinse între 21 æi 30 ani æi
un cecen de 20 ani - au fost depistaåi
de poliåiætii de frontierã din cadrul
Sectorului PF Carei în dimineaåa zilei
Åigarete sustrase
controlului vamal
• În urma unei acåiuni desfãæurate
de efective ale IJPF Bihor a fost
depistatã la intrarea în åarã, prin PTF
Boræ, o cantitate însemnatã de åigãri,
provenitã de la magazinele duty-free
ce urma a fi introduse ilegal în åarã
æi comercializatã. Cei doi cetãåeni
maghiari, care conduceau autovehiculul
cãptuæit cu åigãri, au fost identificaåi în
persoana numiåilor Zsolz L., de 42 de ani
æi Æandor M., de 28 de ani. La controlul
amãnunåit al autoturismului au fost
descoperite ascunse în portbagajul
acestuia, la roata de rezervã æi
sub bancheta din spate,o cantitate
însemnatã de åigãri netimbrate, diferite
mãrci pentru care cele douã persoane nu
deåineau documente de provenienåã.
Din verificãrile efectuate, precum æi
din declaraåiile celor douã persoane, a
rezultat cã întreaga cantitate de åigãri
de 5 octombrie a.c., în jurul orei 06.00, în
timp ce se îndreptau pe jos, peste câmp,
cãtre teritoriul Ungariei.
În cadrul cercetãrilor, s-a stabilit
cã cei patru sunt solicitanåi ai
statutului de refugiat în åara noastrã,
aceætia declarând cã voiau sã ajungã
în Austria, pentru a „începe o nouã
viaåã”. În acest sens, æi-au procurat o
hartã æi o busolã, sperând cã vor reuæi
aparåine numitului
Æandor M., care
la intrarea în åarã
nu le-a declarat la
controlul vamal,
fapt pentru care
autoritãåile vamale au dispus
ridicarea în vederea confiscãrii
a întregii cantitãåi de marfã
æi aplicarea unei sancåiuni
contravenåionale a celui în
cauzã în valoare de de 5000
RON. Valoarea åigãrilor în
vamã este de 10.000 RON.
• Efective ale Detaæamentului
de Intervenåie al
IJPF Bihor au depistat pe
comunicaåia Boræ-Oradea,
un microbuz mrca Mercedes-
Benz, tip Vito, înmatriculat
în judeåul Harghita, care
transporta bunuri în valoare
de 10.000 RON, ce nu aveau
documente justificative de
provenienåã sau documente
care sã ateste achitarea
sã se orienteze suficient de bine astfel
încât sã „nu dea de bãnuit” æi sã poatã
ajunge pe teritoriul statului austriac
fãrã probleme.
Persoanelor în cauzã li s-au
întocmit actele premergãtoare începerii
urmãririi penale sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de tentativã de trecere
ilegalã a frontierei de stat, la finalizarea
cercetãrilor, urmând a fi prezentate în
faåa parchetului teritorial.
Fabian BÃDILÃ
taxelor vamale: aparate de sudurã,
o trusã de scule æi cafea, sustrase de
la achitarea taxelor vamale. Bunurile
au fost ridicate în vederea confiscãrii,
iar persoana în cauzã sancåionatã
contravenåional cu 2.500RON.
• În data de 20 octombrie a.c., poliåiæti
de frontierã din cadrul SPF Valea lui
Mihai, judeåul Bihor, aflaåi în misiune pe
comunicaåia Valea lui Mihai – Marghita
au oprit pentru control un microbuz
marca Citroen Jumper, înmatriculat în
Ungaria, condus de cetãåeanul maghiar
Laszlo S. de 41 de ani.
La verificarea mijlocului de
transport, poliåiætii de frontierã
au constatat cã în partea din faåã
a interiorului microbuzului era
confecåionat un perete fals, în
spatele cãruia se aflau 24 de baxuri,
adicã 1.200 cartuæe de åigãri marca
Memphis netimbrate. Tigãrile au
fost ridicate în vederea confiscãrii de
Garda Financiarã Bihor care a aplicat
æi o amendã de un miliard de lei vechi
(100.000 RON) æoferului.
Grupaj realizat de
Mircea CHIOREAN
Colectã de peæte
La data de 11 octombrie a.c.,
subinspectorul Alin Jianu æi agentul æef
Vlad Apostol, din cadrul SPF Corabia,
în urma unei informaåii, executând
serviciul de post control pe DJ 543,
au observat un autoturism care s-a
sustras controlului prin ocolire pe un
drum secundar.
Poliåiætii de frontierã din postul
control au cerut ajutorul colegilor, iar o
echipã formatã din subinspectorii Sorin
Dinu æi Laurenåiu Oprescu, împreunã
cu agentul Cãtãlin Cioabãtã, au
pornit în urmãrirea
a u t o t u r i s m u l u i ,
reuæind în cele din
urmã oprirea lui.
La solicitarea
p o l i å i æ t i l o r
de frontierã,
conducãtorul auto a refuzat sã se
legitimeze æi sã prezinte maæina
pentru control, declarând cã nu va
face acestea decât în prezenåa unui
avocat. Sosind apãrãtorul, æoferul a
prezentat documentele de identitate æi
ale autoturismului, stabilindu-se cã se
numeæte C.I. æi domiciliazã în Corabia.
La controlul autoturismului s-a depistat
în portbagaj cantitatea de 109 kg peæte
de diferite specii æi mãrimi în valoare
de 435 RON.
Acesta a declarat cã peætele
l-a cumpãrat soåia sa, în dimineaåa
zilei respective de la punctul de
lucru al unei societãåi comerciale din
Corabia autorizatã în prinderea æi
comercializarea peætelui, în scopul
comercializãrii la firma proprie. Deæi
a prezentat documentele justificative,
poliåiætii de frontierã au continuat
cercetãrile stabilind faptul cã peætele
din autoturism a fost cumpãrat de
acesta de la mai mulåi pescari de
pe Râul Olt, încercând inducerea
în eroare a organelor de cercetare,
prin prezentarea documentelor cu
care soåia lui a cumpãrat peætele în
dimineaåa aceleiaæi zile de la societatea
respectivã.
Mãdãlin CROITORU
Frontiera - nr. 10/2005
17

Documentar
Carte de identitate - Belgia
FIÆÃ DE ALERTÃ
Vizualizare în luminã albã a aversului
FALS
Vizualizare mãritã a fotografiei æi a unei
pãråi din fotografie
FALS
ORI-
GINAL
ORI-
GINAL
Vizualizare mãritã a unor poråiuni din desenul de fond
(poråiune dintr-un desen tip guilloche æi un desen stilizat)
ORI-
GINAL
FALS
Contrafacere inkjet
ORI-
GINAL
#
18 Frontiera - nr. 10/2005

Vizualizare mãritã a elementului optic variabil (OVI) de pe
aversul cãråii de identitate
Contrafacerea
(OVI) realizatã
cu cernealã
normalã
Original
(OVI) realizat
cu cernealã
metalizatã
FALS
ORI-
GINAL
Vizualizare mãritã a unei poråiuni din microtextul situat pe aversul
cãråii de indentitate, în partea de jos, pe toatã lungimea acesteia
FALS
ORI-
GINAL
Contrafacere inkjet
Original offset
Vizualizare cu ajutorul luminii din lateral a aversului
FALS
ORI-
GINAL
Contrafacerea lipsã gravurã laser
Pagini realizate
cu sprijinul Serviciului
Criminalistic al IGPF
19
Frontiera - nr. 10/2005 19
Frontiera - nr.10/2005

Ætiri
Cu paæaport fals spre Italia
Joi 13 octombrie a.c. s-a prezentat
în Punctul de Trecere a Frontierei
Albiåa, pentru a intra în România,
o cetãåeanã din R. Moldova, care a
declarat poliåiætilor de frontierã cã are
ca destinaåie Italia. Întrucât nu avea
viza necesarã în paæaportul eliberat
de autoritãåile Republicii Moldova,
poliåiætii de frontierã i-au solicitat
persoanei în cauzã un document
valabil pentru o asemenea cãlãtorie.
Aceasta a prezentat încã un paæaport,
cu aceleaæi date de identitate, eliberat
de autoritãåile bulgãreæti, care i-ar fi
dat dreptul sã cãlãtoreascã pânã în
Italia fãrã vizã.
Observând lipsa unor elemente
de siguranåã în paæaportul bulgãresc
poliåiætii de frontierã i-au întrerupt
cãlãtoria persoanei respective æi
au efectuat cercetãri din care a
rezultat cã în paæaportul bulgãresc
a fost înlocuitã fotografia æi au fost
modificate datele de identitate. Despre
acestea, cetãåeana a declarat cã dorea
sã lucreze în Italia dar nu a obåinut
viza necesarã æi a apelat la o persoanã
din Chiæinãu (pe care nu o cunoaæte),
persoanã care contra a 3.000 de euro i-
a confecåionat paæaportul bulgãresc.
Pentru sãvâræirea infracåiunilor
de complicitate la fals material în
înscrisuri oficiale æi uz de fals poliåiætii
de frontierã i-au întocmit persoanei
în cauzã dosar penal, cercetãrile
urmând a fi continuate de autoritãåile
competente din R. Moldova.
Mihai AMURÃRIÅEI
TURCUL GREÆEÆTE, TURCUL PLÃTEÆTE
Acest lucru i s-a întâmplat unui
cetãåean turc depistat de poliåiætii de
frontierã în ziua de 22 octombrie a.c.,
în timp ce intenåiona sã iasã din åarã
cu un autoturism Audi A8 în valoare
de aproximativ 14.000 euro cu numere
false de înmatriculare.
Astfel, în jurul orei 18.00,
poliåiætii de frontierã din
cadrul PPF Poråile de Fier I
l-au oprit pentru controlul de
frontierã, pe sensul de ieæire
din România, pe cetãåeanul
turc E. Savas, în vârstã de
31 de ani, care cãlãtorea
spre Bosnia-Heråegovina
cu un autoturism Audi A8
înmatriculat în Germania.
La controlul documentelor
de cãlãtorie, poliåiætii de
frontierã au constatat cã
certificatul de înmatriculare al
autoturismului aparåinea unui
cetãåean ceh, cetãåeanul turc
20 Frontiera - nr. 10/2005
având o procurã pentru autoturismul
pe care îl conducea.
Existând suspiciuni asupra
valabilitãåii certificatului de
înmatriculare, poliåiætii de frontierã au
aprofundat verificãrile æi au constatat
19.000 euro nedeclaraåi æi trei paæapoarte
suspecte au aterizat în România
În ziua de 17 octombrie a.c.
poliåiætii de frontierã de la PTF
Aeroport Bucureæti „Henri Coandã”au
depistat un cetãåean român care,
pentru a introduce ilegal valutã în
åarã, a ascuns-o în hainele personale
æi într-o borsetã.
Cel în cauzã, cetãåeanul român
Valentin I., în vârstã de 24 ani, s-a
prezentat la aeroport, pentru a intra
în åarã, venind din direcåia Malaga-
Paris. Întrebat fiind dacã are de
declarat sume în valutã ce depãæesc
limita legalã de 10.000 euro, persoana
în cauzã a spus cã are asupra sa 9.300
euro.
Având suspiciuni cu privire la
aceste declaraåii, echipa formatã din
poliåist de frontierã æi lucrãtor vamal,
în exercitarea atribuåiilor prevãzute
de lege, a procedat la un control
corporal al tânãrului, ocazie cu care
au fost descoperiåi, ascunæi în hainele
personale æi într-o borsetã, 29.000
euro nedeclaraåi la intrarea în åarã.
De asemenea, asupra celui în
cã acesta este fals, iar numãrul de
înmatriculare al autoturismului
Audi este semnalat ca fiind furat din
anul 2004 de la un alt autoturism
înmatriculat în Germania. Ca urmare
a celor constate, poliåiætii de frontierã
au procedat la întreruperea
cãlãtoriei cetãåeanului turc æi au
indisponibilizat autoturismul, în
vederea predãrii proprietarului
de drept.
Totodatã turcului i s-a
întocmit lucrare penalã în
care se efectueazã cercetãri
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de furt, fals
material în înscrisuri oficiale,
uz de fals æi conducerea pe
drumurile publice a unui
autovehicul cu numãr fals de
înmatriculare.
Valeriu PERA
cauzã au mai fost descoperite trei
paæapoarte turistice româneæti care,
conform propriilor declaraåii, i-au fost
înmânate de o rudã de-a sa stabilitã în
Spania, cu rugãmintea de a le aduce
în åarã.
În conformitate cu prevederile
legale i-a fost confiscatã suma în
plus, adicã 19.000 euro, ca urmare
a nedeclarãrii acesteia, æi a fost
sancåionat contravenåional cu suma
de 1 milion lei. De asemenea, cele
trei paæapoarte au fost preluate de
cãtre poliåiætii de frontierã în vederea
continuãrii cercetãrilor, la finalizarea
cazului urmând a fi luate mãsurile
legale care se impun.
Ætefan ANDREESCU

„Cãmãtar” înæelat de clienåi
Poliåiætii de frontierã giurgiuveni
au întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunii de înæelãciune
pe numele a patru cetãåeni români
care, profitând de „bunãvoinåa” unui
æofer turc de autocar, intenåionau sã-æi
însuæeascã cei 1.500 euro împrumutaåi
de la acesta.
Cercetãrile efectuate de poliåiætii
de frontierã au scos la ivealã faptul cã
cei în cauzã premeditaserã acåiunea
ilegalã, împãråindu-æi riguros
„atribuåiile” astfel încât sã facã rost
de o sumã cât mai mare de bani æi sã
scape „basma curatã”. În acest sens,
trei dintre ei aveau obligaåia de a juca
rolul „cãlãtorilor aflaåi la ananghie” æi
sã solicite 500 euro „cu împrumut” de
la æoferul autocarului, bani necesari
pentru a îndeplini condiåiile legale de
ieæire din åarã, pe care însã nu aveau
de gând sã îi mai restituie. Pentru
a-æi însuæi valuta, cei trei au contat
pe ajutorul unui alt bãrbat, acesta
urmând sã se ocupe de
transportul lor dupã
sãvâræirea activitãåii
infracåionale, astfel
încât sã nu fie prinæi
nici de pãgubit, nici de
autoritãåi.
Dupã stabilirea
tuturor detaliilor
organizatorice, cei trei
s-au îmbarcat întrun
autocar condus de
cetãåeanul turc Kocaman
N., în vârstã de 39 ani,
solicitând æi primind de
la æofer suma propusã, în
total 500 euro. Ulterior,
în data de 5 octombrie a.c., dupã
ajungerea mijlocului de transport în
PTF Giurgiu-Rutier, cei în cauzã au
motivat cã doresc sã meargã pânã
la toaletã înainte de efectuarea
formalitãåilor specifice, fãcându-se
însã „nevãzuåi” într-un autoturism
marca Mazda cu care au pornit în
trombã cãtre interiorul åãrii.
Constatând cã fusese pãcãlit
de presupuæii „pasageri aflaåi la
ananghie”, æoferul a apelat, prin
intermediul ghidului, la ajutorul
poliåiætilor de frontierã. Acåionând
operativ, lucrãtorii noætri au reuæit,
în scurt timp æi cu sprijinul colegilor
din cadrul IPJ Giurgiu, reåinerea
fugarilor.
Ca urmare a celor constatate,
poliåiætii de frontierã le-au întocmit
celor în cauzã acte premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de înæelãciune,
la finalizarea cercetãrilor urmând
a fi prezentaåi în faåa parchetului
teritorial, în vederea luãrii mãsurilor
legale.
Fabian BÃDILÃ
CONTRABANDÃ CU TELEFOANE MOBILE
Poliåiætii de frontierã timiæeni au
întocmit dosar penal pentru sãvâræirea
infracåiunilor de contrabandã æi
trecere ilegalã a frontierei de stat,
unui cetãåean sârb care intenåiona
sã scoatã ilegal din åara noastrã
un colet în care se
aflau telefoane mobile
æi încãrcãtoare pentru
acestea, ce urmau sã „ia
calea” comercializãrii „la
negru” pe piaåa de profil
din åara vecinã.
Astfel, la PTF
Jimbolia, s-a prezentat
pentru a intra în åarã, la
volanul autoturismului
proprietate personalã,
cetãåeanul sârb Borislav
V., în vârstã de 44 ani.
Întrucât nu i s-a
permis continuarea
cãlãtoriei, ca urmare a
neîndeplinirii condiåiilor
legale de intrare în
åarã, bãrbatul a dat
impresia, iniåial, ca s-a
„conformat”, deplasându-se pânã
în zona magazinelor Duty Free
unde æi-a parcat maæina, ulterior
îndreptându-se pe jos, cãtre teritoriul
åãrii noastre.
Observând gestul cetãåeanului
sârb, poliåiætii de frontierã au procedat
la monitorizarea acestuia în vederea
stabilirii adevãratelor sale intenåii.
Cu aceastã ocazie, lucrãtorii noætri au
constatat cã, de aceastã datã, cel în
cauzã nu s-a mai prezentat în vederea
efectuãrii formalitãåilor specifice,
intrând în åarã prin „evitarea” filtrelor
de control. Mai mult decât atât, în
parcarea situatã în incinta punctului
de trecere a frontierei, a preluat un
colet de la un alt bãrbat, dupã care a
încercat sã se întoarcã la locul unde
îæi parcase autoturismul.
În acest moment au intervenit
poliåiætii de frontierã, care au
descoperit, în coletul respectiv, 38
telefoane mobile æi 122
încãrcãtoare pentru
telefoane mobile, în
valoare de peste 100
milioane ROL destinate,
conform declaraåiilor celui
în cauzã, comercializãrii
„la negru” în åara de
origine.
Poliåiætii de frontierã
au luat mãsura reåinerii
bunurilor în vederea
confiscãrii, cetãåeanului
sârb fiindu-i întocmite
acte premergãtoare
începerii urmãririi penale
sub aspectul sãvâræirii
infracåiunilor de trecere
ilegalã a frontierei de
stat æi contrabandã, la
finalizarea cercetãrilor
urmând a fi luate mãsurile legale ce
se impun.
Frontiera - nr. 10/2005
Adina MAFTEI
21

Ætiri
Cu Suzuki la plimbare
În timpul unei misiuni executate, în
12 octombrie a.c., de poliåiætii de frontierã
din Detaæamentul de Intervenåie al
IJPF Vaslui, pe DE 581, a fost oprit
pentru control un autoturism Suzuki
Jimny, cu numere de înmatriculare
de Italia, care tracta un
autoturism Opel Corsa fãrã
numere de înmatriculare.
Ambii conducãtori auto erau
cetãåeni români.
Pentru cã autoturismul
Opel nu era înmatriculat iar
proprietar era conducãtorul
autoturismului Suzuki,
ambii au fost conduæi la
sediul inspectoratului pentru
a li se întocmi dosar penal,
proprietarului pentru punere
în circulaåie a unui autoturism
neînmatriculat, iar conducãtorului auto
pentru conducerea pe drumurile publice
a unui autoturism neînmatriculat.
Pe parcursul cercetãrilor s-a stabilit
cã autoturismul Opel Corsa, an de
Începutul lunii octombrie nu a
fost favorabil celor care au încercat sã
introducã în åarã diverse cantitãåi de
åigãri.
În ziua de 3 octombrie a.c., în
schimbul sumei de 2.000 euro, un tânãr
din Republica Moldova a devenit „cãrãuæ
de åigãri” pentru un conaåional, încercând
sã introducã ilegal în România peste
50.000 pachete åigãri, în valoare de circa
1 miliard ROL, ascunzându-le printre
cutii cu mere.
Astfel, la PTF Galaåi Rutier, s-a
prezentat pentru a intra în åarã, la volanul
unui microbuz în care se aflau mai multe
cutii cu mere, cetãåeanul din Republica
Moldova Ivan A., în vârstã de 23 ani.
Cu ocazia verificãrii mijlocului de
transport, sub îndrumarea directã a
æefului de punct, inspectorul principal
Aurelian Æerban,
agentul æef adjunct
Ovidiu Nicodim
æi un lucrãtor
vamal au mai
doborât un record
în ceea ce priveæte
d e s c o p e r i r e a
åigãrilor nedeclarate,
gãsind, printre
cutiile cu mere, mai
multe cutii în care,
în loc de fructe, se
aflau åigãri mãrcile
„Plugarul” æi „MT”.
Fiind demarate
cercetãrile, cel în
cauzã a declarat cã, în realitate, fãcea
un „serviciu” unui conaåional care i-a
promis cã îi va da suma de 2.000 euro,
dacã va transporta pânã în România
22 Frontiera - nr. 10/2005
fabricaåie 2002, radiat din circulaåie în
Italia, a fost introdus legal în România
pe platformã de cãtre un cetãåean român
care a lucrat în Italia. Acesta nu a reuæit
sã ducã autoturismul pe platformã
pânã la domiciliu (în judeåul Galaåi),
astfel cã l-a lãsat în localitatea Roman,
la o cunoætinåã. Ulterior, gãlãåeanul
s-a deplasat din nou în Italia, de unde
s-a înapoiat cu autoturismul Suzuki
despre care a declarat cã i-a fost dat de
OCTOMBRIE PLIN DE TUTUN
cele 51.244 pachete åigãri de provenienåã
moldoveneascã, a cãror valoare se ridica
la aproximativ 1 miliard ROL. Crezând
cã „afacerea meritã”, moldoveanul a
încasat 1.300 euro (restul sumei urmând
a fi primitã dupã livrarea åigãrilor) æi a
pornit spre åara noastrã, convins fiind
cã modalitatea de ascundere a åigãrilor
era suficient de originalã,
astfel încât sã îi asigure
trecerea frontierei fãrã
probleme.
Ca urmare a celor
constatate, s-a luat
mãsura întreruperii
cãlãtoriei celui în cauzã,
cele 51.244 pachete
åigãri, în valoare de aproximativ
100.000 RON fiind reåinute în vederea
confiscãrii de cãtre autoritatea vamalã,
cetãåeanul moldovean fiind sancåionat
un cetãåean italian ca salariu pentru
munca prestatã. Împreunã cu un
prieten s-a deplasat la Roman, de unde
a remorcat autoturismul Opel pânã în
momentul când au fost opriåi de poliåiætii
de frontierã.
Verificând declaraåiile cetãåeanului
în cauzã poliåiætii de frontierã au
avut surpriza sã constate cã dupã
intrarea în România cu autoturismul
Suzuki, cetãåeanul italian proprietar
a depus o plângere de furt, la
autoritãåile italiene, referitoare
la autoturism, motiv pentru care
la dosarul referitor la punerea în
circulaåie pe drumurile publice a
unui autoturism neînmatriculat
(Opel Corsa) s-a adãugat æi
infracåiunea de complicitate la
furt.
Autoturismul Suzuki Jimny,
an de fabricaåie 2005, în valoare
aproximativã de 73.000 RON, a
fost indisponibilizat la sediul
inspectoratului, iar dosarele
celor în cauzã vor fi prezentate
autoritãåilor competente pentru
dispunerea mãsurilor legale.
Mihai AMURÃRIÅEI
contravenåional, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare, cu suma
de 4.000 RON.
Duminicã 9 octombrie a.c., la sfâræitul
sãptãmânii în care au fost depistate
åigãri nedeclarate la PTF Galaåi-Rutier,
la Punctul de Trecere a Frontierei Oancea
poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii vamali
au descoperit într-un camion peste 16.800
pachete de åigãri ascunse într-un mod
ingenios prin amenajarea unor pereåi
falæi în interiorul unui camion.
Probabilitatea de a cumpãra un camion
care sã aibã amenajate locuri
speciale pentru ascunderea
åigãrilor æi, mai mult decât
atât, sã fie æi burduæit cu åigãri,
este foarte redusã, însã doi
cetãåeni moldoveni, Vasile P.
de 41 ani æi Silvia A. de 34 ani
au încercat sã convingã echipa
de control formatã din agentul
Daniel Dumitrache æi un
lucrãtor vamal cã nu au nici o
legaturã cu åigãrile ascunse. Din
declaraåiile lor rezulta faptul cã
de la cumpãrarea camionului æi
pânã în momentul prezentãrii
la PTF Oancea aceætia s-au
plimbat cu åigãrile în camion
fãrã sã ætie.
Suspiciunile lucrãtorilor
vamali æi ale poliåiætilor de
frontierã au pornit de la faptul
cã interiorul camionului era proaspãt
vopsit æi mai mult decât atât cei doi
moldoveni nu-æi justificau cursa pe care
voiau sã o facã la Bucureæti pentru a
achiziåiona cherestea.
Procedându-se la desfacerea pereåilor
falæi, lucrãtorii vamali au scos din camion
åigãri în valoare de peste 30.000 RON,
pe care le-au confiscat æi au sancåionat
contravenåional pe proprietarii tirului cu
7500 RON.
Bogdan CARP

MONITORIZAREA DIN PTF-URILE GÃLÃÅENE
ÎÆI DOVEDEÆTE EFICIENÅA
În scopul prevenirii æi combaterii
corupåiei în rândul personalului
propriu, la nivelul IJPF Galaåi æi
a structurilor subordonate s-a luat
mãsura implementãrii unui sistem
de monitorizare, cu camere de luat
vederi, atât a traficului de mãrfuri æi
cãlãtori cât æi a activitãåii lucrãtorilor
din punctele rutiere de trecere a
frontierei Oancea æi Galaåi-Rutier.
Sistemul continuã sã dea
rezultate, dupã ce în urmã cu
aproximativ o lunã poliåiætii de
frontierã au întocmit dosar penal
unei cetãåene din Republica
Moldova pentru cã a oferit 300 de
euro pentru a scãpa de un dosar
penal. Astfel, în data de 7 octombrie
a.c., poliåiætii de frontierã gãlãåeni
au instrumentat un nou dosar cu
o infracåiune de ,,dare de mitã’’
sãvâræitã de un cetãåean ucrainean.
Acesta s-a prezentat, în jurul orei
15.00, pe sensul de intrare în åarã,
în Punctul de Trecere a Frontierei
Galaåi-Rutier, cu intenåia de a
ajunge la Bucureæti, fiind însoåit
de soåia æi fiica sa în vârstã de
patru ani. Cu ocazia verificãrii,
documentelor de cãlãtorie agentulæef
adjunct Romeo Feraru, care era
de serviciu pe sensul de intrare
în åarã, a constat cã minora nu
era înscrisã în viza aplicatã în
paæaportul pãrinåilor, aæa cum cere
legislaåia românã, drept pentru
care a luat mãsura nepermiterii
intrãrii în åarã a celor trei persoane
Migraåie ilegalã în formã
calificatã
pe motivul mai înainte menåionat.
Contrar mãsurii dispuse,
cetãåeanul ucrainean a fãcut o ,,
ofertã’’ de 20 euro poliåistului de
frontierã pentru a nu-i întrerupe
cãlãtoria. Neætiind cã este filmat în
permanenåã, cetãåeanul a insistat
cu oferirea sumei de 20 euro, drept
pentru care, sub coordonarea æefului
de turã, s-a luat mãsura întocmirii
actelor premergãtoare începerii
urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de ,,dare de
mitã’’, fiind prezentat la Parchetul
de pe lângã Tribunalul Galaåi, care
a dispus cercetarea acestuia în stare
de libertate.
Odatã cu profesionalizarea
Poliåiei de Frontierã, nici cei care
încearcã sã treacã ilegal în România
nu se lasã mai prejos dovedind cã
se pot dota cu aparaturã care sã
le faciliteze acåiunile pe care le
plãnuiesc.
Noaptea de 12/13 octombrie
a.c. nu s-a dovedit un prilej prea
bun pentru patru moldoveni, cu
vârste cuprinse între 20-22 ani, sã
treacã fraudulos frontiera. Aceætia
au apãrut în vizorul monitoarelor
aparatului cu termoviziune la puåin
timp dupã ce au trecut Râul Prut.
Dintre cei patru, doi erau mai bine
dotaåi tehnic, având asupra lor staåii
de emisie-recepåie, hãråi turistice, bani
æi haine de schimb.
Agentul Marius Niåã, din cadrul
Sectorului PF Galaåi, care era de serviciu
pe autospeciala cu termoviziune, a
înregistrat întreaga distanåã parcursã
de cei patru moldoveni, informându-l
permanent pe
subinspectorul Emil Mocanu - æeful de
turã care coordona echipa de intervenåie,
aspectele care au facut posibilã reåinerea
transfugilor cu un numãr redus de foråe
æi mijloace.
Nu este prima oarã când prin
intermediul aparatelor de supraveghere
pe timp de noapte se reduce simåitor
numãrul foråelor folosite cât æi efortul
depus, dovedindu-ne încã o datã cã o
tehnicã performantã îmbunãtãåeæte în
mod vizibil atât calitatea misiunilor cât
æi acåiunile poliåiætilor de frontierã.
Celor patru cetãåeni din Republica
Moldova le-au fost întocmite actele
premergãtoare sãvâræirii infracåiunilor
de intrare în åarã prin trecerea ilegalã
a frontierei de stat, fapte prevãzute æi
pedepsite de OUG 105/2001 æi de Legea
243/2002 æi au fost predaåi autoritãåilor
de frontierã din åara vecinã pentru
continuarea cercetãrilor æi tragerea la
rãspundere a celor vinovaåi.
Frontiera - nr. 10/2005
Paginã realizatã de
Bogdan CARP
23

Documentar
POLIÅIA DE FRONTIERÃ ROMÂNÃ ÆI COMBATEREA
CONTRAFACERILOR ÆI PIRATERIEI ÎN ROMÂNIA
• Vasile MOÅOC
Protejarea drepturilor de proprietate
intelectualã, ca formã de acåiune a
instituåiilor statului cu atribuåii în acest
sens, aflatã în atenåia organismelor
internaåionale precum æi a evaluatorilor
Uniunii Europene, a fost abordatã
de Poliåia de Frontierã Românã ca o
problemã prioritarã, sens în care au
fost executate numeroase acåiuni la
nivel naåional.
Adaptându-se tendinåelor
acestui fenomen infracåional
transfrontalier, Poliåia de
Frontierã Românã a elaborat o
concepåie unitarã de prevenire
æi combatere a faptelor care
aduc atingere intereselor legale
ale deåinãtorilor de drepturi de
autor æi conexe sau de proprietate
industrialã, constând în special
în:
- crearea în cadrul
Inspectoratului General al Poliåiei
de Frontierã a unei structuri
cu atribuåii de coordonare a
activitãåilor specifice pe aceste
linii de muncã æi care sã coroboreze
datele obåinute la nivel naåional de
structurile teritoriale în vederea
plasãrii centrului de greutate
al investigaåiilor pe reåele
transnaåionale de trafic cu produse
piratate æi contrafãcute;
- pregãtirea poliåiætilor de frontierã
în aceste noi domenii infracåionale
care cuprind contrafacerea bãuturilor
alcoolice, cosmeticelor, åigaretelor,
produselor textile, unitãåilor optice de
stocare, cu sprijinul Ambasadei S.U.A.
la Bucureæti, Asociaåiei Internaåionale
a Producãtorilor de Alcool, C.N.
„Imprimeria Naåionalã” S.A. (care
a pus la dispoziåia cadrelor poliåiei
de frontierã 1000 de seturi complete
care conåin instrumente specifice
pentru verificarea facturilor fiscale),
Prestige Parfum România, Asociaåia
Anticontrafacere din România - RE ACT,
Asociaåia Antipiraterie din România
– RO ACT, Uniunea Producãtorilor
de Fonograme din România, Asociaåia
pentru Protecåia Consumatorilor æi
Promovarea Produselor æi Serviciilor
din România, Asociaåia Românã pentru
Combaterea Contrafacerilor;
- intensificarea æi diversificarea
formelor de cooperare interinstituåionalã
cu organismele de stat
care au atribuåii legale de combatere a
fenomenului contrafacerilor în România:
Oficiul de Stat pentru Invenåii æi Mãrci,
Oficiul Român pentru Drepturile de
Autor, Garda Financiarã, Autoritatea
Naåionalã a Vãmilor, Inspectoratul
General al Poliåiei Române, precum æi
cu reprezentanåi ai societãåii civile sau
organisme care protejeazã interesele
unor mãrci de renume mondial, pe
teritoriul åãrii noastre.
Au fost organizate totodatã
activitãåi specifice de depistare
æi destructurare a grupãrilor
care au ca preocupare
traficul cu produse piratate
æi contrafãcute, acåionânduse
cu precãdere în punctele
de trecere a frontierei dar æi
în zona de frontierã, în baza
unei analize de risc realizate în
colaborare cu organele vamale
æi care a înglobat informaåiile
referitoare la faptul cã cei mai
prolifici exportatori, cãtre
România, de produse piratate
sau contrafãcute sunt Turcia
–Bulgaria la frontiera de sud
a åãrii, China-cargo aerian-
Republica Moldova la frontiera
de est sau China-cargo
maritim-Port Constanåa.
Astfel, de la începutul anului æi
pânã în prezent, poliåiætii de frontierã,
împreunã cu lucrãtorii vamali, au
depistat la frontierele României
urmãtoarele:
- 12.300 unitãåi optice de stocare
(CD-uri æi DVD-uri) piratate, fiind
ridicatã în vederea confiscãrii æi
aparaturã performantã folositã la
producerea acestora;
- 124.000 bucãåi articole de
îmbrãcãminte contrafãcute
purtând mãrci internaåionale
protejate;
- 126.000 bucãåi articole
de încãlåãminte contrafãcute
purtând mãrci internaåionale
protejate;
- 11.120 bucãåi produse
de parfumerie contrafãcute
purtând mãrci internaåionale
protejate;
- 145.800 timbre fiscale
româneæti contrafãcute aplicate
pe åigãri „Carpaåi” în valoare de
2.658.298.500 ROL.
Menåionãm totodatã faptul
cã cele 170 de cazuri (din care
145 sunt instrumentate numai
în Portul Constanåa) în care
s-au realizat capturi de bunuri
piratate sau contrafãcute la
frontierele României sunt
investigate de ofiåerii Inspectoratului
General al Poliåiei de Frontierã în
vederea descoperirii similitudinilor
care sã conducã la identificarea
grupãrilor criminale organizate care
schimbã frecvent expeditorii æi firmele
importatoare precum æi punctele de
livrare a mãrfii în România.
Acest fapt a dus pânã în prezent la
conexarea a cinci dosare penale separate
(trei la Direcåia Poliåiei de Frontierã Iaæi,
unul la Direcåia Poliåiei de Frontierã
Timiæoara, unul la Direcåia Poliåiei
de Frontierã Oradea) æi preluarea
cazurilor de cãtre Inspectoratul General
al Poliåiei de Frontierã continuând
investigarea acestora pentru asociere
în vederea sãvâræirii de infracåiuni, sub
supravegherea Parchetului de pe lângã
Înalta Curte de Casaåie æi Justiåie.
La nivel naåional, cele mai
semnificative cazuri sunt urmãtoarele:
u În luna februarie 2005 a fost
efectuatã o misiune în urma cãreia s-
au identificat în trafic, dupã realizarea
controlului vamal æi obåinerea liberului
de vamã - la Biroul vamal Gara de
Nord - Bucureæti, douã autocamioane
care transportau 10.400 buc
pantaloni blugi, contrafãcuåi cu mãrci
protejate internaåional (ARMANI,
DOLCE&GABBANA, GUCCI,
DIESEL, NIKE, PUMA, TOMMY
24 Frontiera - nr. 10/2005

Ætiri
HILFIGER, HUGO BOSS ), în valoare
de aproximativ 200.000 USD (valoare
de piaåã).Titularii drepturilor de marcã
contactaåi au depus plângeri penale,
prejudiciul cauzat fiind pânã în prezent
de 710.000 euro.
u În data de 23 martie 2005
la P.T.F. Albiåa, jud. Vaslui s-au
prezentat pentru a intra în åarã
patru autocamioane încãrcate cu
bunuri provenite din China, acestea
fiind încãrcate de pe Aeroportul din
Chiæinãu – Republica Moldova.
S-a procedat la controlul
amãnunåit al autocamioanelor,
ocazie cu care s-a stabilit cã
acestea transportau 76.385 produse
contrafãcute de îmbrãcãminte,
încãlåãminte, marochinãrie æi ceasuri
cu sigla a 107 mãrci internaåionale
protejate, valoarea acestora fiind de
aproximativ 35 miliarde lei.
u Ca urmare a investigãrii
cazului anterior, în aprilie 2005,
la PTF Albiåa, jud. Vaslui au fost
identificate alte trei autocamioane
care transportau 48.145 articole
de îmbrãcãminte æi încãlåãminte
contrafãcutã, purtând diverse mãrci
protejate. Din studiul documentelor
de însoåire a mãrfii s-a constatat cã
produsele proveneau din China, au fost
încãrcate din Aeroportul Chiæinãu æi
aveau ca destinaåie România.
u În baza centralizãrii datelor
æi informaåiilor obåinute la nivelul
structurilor teritoriale cu cele deåinute
la IGPF, a fost realizat un studiu de
caz în urma cãruia a fost identificatã
la data de 06.04.2005, pe Aeroportul
Internaåional Timiæoara aeronava cargo
cu indicativul ESL-9433, care venea din
Federaåia Rusã încãrcatã cu 40 tone
de marfã contrafãcutã, din care 8 tone
au fost încãrcate într-un autocamion cu
destinaåia Bucureæti, cealaltã cantitate
de marfã fiind în tranzit cãtre Polonia.
u În baza unor activitãåi informativ
– operative desfãæurate de poliåiætii de
frontierã, s-a stabilit cã la data de
19.05.2005, pe Aeroportul Internaåional
Cluj-Napoca a aterizat o cursã cargo
a companiei aviatice „Grixona”, din
Republica Moldova, din care au fost
descãrcate aproximativ 13 tone articole
îmbrãcãminte care au fost încãrcate
într-un autocamion pentru care s-a
solicitat tranzit vamal cãtre Biroul
Vamal de Interior Oradea æi ulterior
cãtre Zona Liberã Curtici, jud. Arad,
însã, la intervenåia organelor vamale
æi poliåiei de frontierã, camionul a fost
redirecåionat cãtre B.V. Oradea. Au
fost astfel identificate 6.098 perechi
încãlåãminte purtând mãrci protejate,
1.648 articole îmbrãcãminte purtând
mãrci protejate, 14.664 articole
îmbrãcãminte sport purtând mãrci
protejate, 36.320 accesorii pentru
telefoane mobile, parte din ele purtând
mãrci protejate, precum æi 25.048
articole de îmbrãcãminte, încãlåãminte
æi marochinãrie sub mãrci chinezeæti.
Din studiul documentelor deåinute
pânã în prezent æi a verificãrilor
efectuate a rezultat o legãturã între cele
patru transporturi ( douã efectuate prin
Biroul Vamal Albiåa, unul prin Biroul
Vamal de Interior Oradea æi unul în
tranzit prin Biroul Vamal Timiæoara),
în sensul cã toate mãrfurile provin
de la aceeaæi firmã exportatoare din
China, mãrfurile au ajuns în România
via Aeroport Chiæinãu – Republica
Moldova æi, deæi, au intrat în România
prin patru puncte de intrare diferite
ele erau destinate aceloraæi societãåi
comerciale din Bucureæti æi respectiv
pieåii de desfacere din Bucureæti.
u Urmare a introducerii în lucru în
mod calificat a unor date æi informaåii
obåinute în procesul muncii în luna
iunie 2005 cadrele I.G.P.F. au identificat
într-un autocamion care transporta
marfã din Turcia un numãr de 4.165
bucãåi parfumuri contrafãcute care
poartã denumirea unor mãrci protejate
internaåional. Extinzându-se cercetãrile,
în luna septembrie 2005 cadrele poliåiei
de frontierã împreunã cu lucrãtorii
vamali din P.T.F. Giurgiu Rutier,
au identificat un autocamion
încãrcat cu marfã din Turcia pentru
Polonia care transporta un numãr
de 63.617 flacoane cu parfumuri
contrafãcute.
În prezent, instituåia noastrã
continuã cercetãrile în aceste cazuri
în vederea tragerii la rãspundere
penalã a fãptuitorilor æi identificãrii
tuturor persoanelor implicate în
aceste activitãåi infracåionale.
Date fiind rezultatele obåinute
de Poliåia de Frontierã Românã
pe aceastã linie în HG nr.1174 din
29.09.2005 privind modificarea æi
completarea anexei la HG 1424/
2003 pentru aprobarea Strategiei
Naåionale în domeniul proprietãåii
intelectuale (2003-2007) æi pentru
aprobarea Planului de acåiune pentru
implementarea Strategiei naåionale
în domeniul proprietãåii intelectuale
(2005-2007) s-au fãcut referiri clare la
întãrirea capacitãåii administrative a
Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã.
Parfumuri æi lumânãri parfumate
Politiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali giurgiuveni au descoperit, în
cursul zilei de 9 octombrie a.c., mai multe
produse – 2.784 flacoane apã de toaletã
æi 520 bucãåi lumânãri parfumate
– ce nu fuseserã declarate cu ocazia
controlului specific æi care urmau sã
fie comercializate „la negru” pe piaåa
de profil din åara noastrã.
Primul caz de acest gen a fost
înregistrat, în jurul orei 16.45,
în PTF Giurgiu Rutier, unde s-a
prezentat pentru a intra în åarã,
cetãåeanul turc Dervis I., în vârstã de
65 ani, æofer al unui autocamion care
transporta, conform documentelor de
însoåire a mãrfii, produse cosmetice
de la o firmã din åara de origine,
pentru o societate din România.
Cu ocazia efectuãrii controlului,
poliåiætii de frontierã æi lucrãtorii
vamali, au descoperit 2.784 flacoane
apã de toaletã, în valoare de aproximativ
13.920 USD ce nu fuseserã menåionate
în acte.
Alte bunuri – 520 bucãåi lumânãri
parfumate, în valoare de aproximativ
157 milioane ROL – au fost descoperite
de lucrãtorii vamali æi poliåiætii de
frontierã din cadrul aceluiaæi punct de
trecere – PTF Giurgiu Rutier, ascunse
în bagajele unui cetãåean român æi
nedeclarate la controlul specific.
În cadrul cercetãrilor, cel în cauzã –
tulceanul Marian M., în vârstã de 34 ani
– a recunoscut cã achiziåionase marfa
în scopul comercializãrii „la negru” pe
PTF Giurgiu Rutier
piaåa de desfacere din Tulcea æi a „omis”
sã o declare la intrarea în åarã pentru a
nu achita datoria vamalã aferentã.
În ambele cazuri, autoritatea vamalã
a luat mãsura ridicãrii bunurilor în
vederea confiscãrii, cele douã persoane
fiind sancåionate contravenåional, în
conformitate cu prevederile legale în
vigoare, cu câte 25 milioane ROL.
Frontiera - nr. 10/2005
Ætefan ANDREESCU
25

Documentar
Consideraåii privind managementul foråelor
Poliåiei de Frontierã Române (II)
- Foråele Poliåiei de Frontierã Române -
• Neculai BURNICHI
Supravegherea æi controlul
frontierei prin utilizarea navelor,
ambarcaåiilor æi elicopterelor
În zona de competenåã pe apã Poliåia
de Frontierã Românã îndeplineæte
atribuåiile specifice astfel:
1. navele æi ambarcaåiile acåioneazã
combinat cu foråele æi mijloacele de pe
uscat, fãrã a se suprapune pe aceleaæi
direcåii de supraveghere;
2. misiunile se executã din
miæcare, din puncte fixe sau
combinat;
3. densitatea mai mare de
foråe æi mijloace se va realiza în
intervalul de timp determinat
ca urmare a analizei de risc
efectuate asupra situaåiei
operative;
4. direcåiile probabile
de acåiune ale fãptuitorilor
sunt determinate analizând
evenimentele anterioare,
configuraåia malului, a
åãrmului, existenåa insulelor,
a ostroavelor, a localitãåilor æi
cãilor de comunicaåii.
Pentru efectuarea
misiunilor pe fluviul Dunãrea,
râul Prut æi în Delta Dunãrii
sunt necesare ambarcaåii de patrulare
æi intervenåie, iar la Marea Neagrã nave
de supraveghere, patrulare æi control
portuar.
În vederea asigurãrii unei
supravegheri eficiente în zona
litoralului æi în Delta Dunãrii, zone
ce vor constitui frontiera externã la
mare a Uniunii Europene, se va realiza
Sistemul Complex de Observare la
Marea Neagrã.
Având în vedere mediul de
securitate din zona de sud-est a Uniunii
Europene, riscurile, ameninåãrile æi
vulnerabilitãåile existente, care ne
conduc la concluzia cã zona de frontierã
a României este foarte activã, iar
ameninåãrile ce se manifestã sub forme
diferite, deopotrivã pe toate poråiunile
de frontierã - de nord, de est, de sud æi
de sud-vest æi pentru a putea face faåã
acestor provocãri atât România cât
æi Uniunea Europeanã, în ansamblul
sãu, sunt îndreptãåite sã caute cele
mai adecvate soluåii de reacåie rapidã
pentru a preveni æi combate în mod
corespunzãtor orice formã de încãlcare a
legilor ce guverneazã regimul frontierei,
ætiut fiind faptul cã elementele
infractoare îæi schimbã în mod frecvent
æi neaæteptat modul de operare.
Prin utilizarea suportului asigurat
de elicopterele Unitãåii Speciale
26 Frontiera - nr. 10/2005
de Aviaåie, „la chemare” sau prin
planificare, se realizeazã supravegherea
din aer a frontierei, aceasta fiind una
dintre soluåiile care rãspunde cel mai
bine acestui deziderat.
Controlul trecerii frontierei
În punctele de trecere îæi desfãæoarã
activitatea personalul tuturor
autoritãåilor publice care au, potrivit
legii, competenåe pe linia controlului la
trecerea frontierei de stat.
Controlul pentru trecerea frontierei
de stat române se efectueazã, de regulã,
în echipã constituitã din personalul
autoritãåilor prevãzute la alin. (1).
Æeful echipei de control este poliåist de
frontierã.
Controlul trecerii frontierei de stat
se executã de cãtre lucrãtorii Poliåiei
de Frontierã Române în echipã comunã
cu lucrãtorii Autoritãåii Naåionale a
Vãmilor, în conformitate cu procedurile
de lucru Schengen, stabilite în manualul
Poliåistului Frontierã „aplicaåia
naåionalã”, a prevederilor legale æi a
metodologiilor de lucru stabilite pentru
fiecare categorie de puncte de
trecere a frontierei.
Controlul trecerii frontierei
de stat se realizeazã prin
cele douã domenii de control
stabilite:
• control normal
Tehnica utilizatã:
1. Ætampile. Conform
Manualului Comun vor fi
furnizate ætampile Schengen
de intrare æi ieæire la toate
PPF-urile. Despre pierderea
sau furtul ætampilelor vor
fi informate imediat statele
Schengen.
2. Cititoare optice cu
vizualizare de imagini color, care
lucreazã în luminã albã (în vizibil),
luminã cu raze ultraviolete æi raze
infraroæii - acestea se cupleazã la
monitorul din tonetã æi interpreteazã
automat banda de citire opticã;
3. Minitrusã pentru controlul
documentelor æi vizelor, care conåine
o lupã, un mini-microscop, o lampã
portabilã cu luminã albã æi raze
ultraviolete, o lampã cu luminã
retroreflectivã, pensetã æi dispozitiv
de mãsurare - aceastã minitrusã
poate fi înlocuitã cu un „Docutest”
tip „Waldmann”, care are
luminã albã, în raze ultraviolete,
luminã albã în transparenåã æi
luminã albã direcåionatã, precum
æi o lupã cu braå mobil.
• control amãnunåit
Tehnica utilizatã:
1. Aparat complex (tip
Comparator Video-Spectral),
care lucreazã în luminã albã
prin transparenåã (transmisã),
dirijatã æi coaxialã, în raze
ultraviolete, în raze infraroæii
æi în filtre de culoare æi care
are posibilitatea tehnicã de a se
cupla la un calculator pentru a
funcåiona în reåea;
2. Manualul comun. Manual
care sã conåinã paæapoarte false
æi originale, precum æi documente de
identitate;
3. Lupã dublã x40;
4. Manual care sã conåinã paæapoarte
false æi originale precum æi documente
de identitate.
Pentru realizarea dezideratului
de fluidizare a traficului în Punctele
de Trecere a Frontierei s-a realizat
separarea fluxului de pasageri în
porturi æi aeroporturi, astfel:
În punctele de trecere a
frontierei rutiere
• separarea fluxurilor din punctele

de trecere a frontierei de stat (cãlãtori
/ marfã, cetãåeni ai statelor Uniunii
Europene / alåi cetãåeni pânã în
2004);
• Separarea în porturi - pasagerii
de pe feriboturi vor fi separaåi astfel
încât traficul sã nu se interfereze cu
traficul intern între controlul navelor
æi controlul de frontierã. În porturile
mici construcåiile sunt suplimentate
prin supraveghere;
• Separarea în aeroporturi -
aeroporturile sunt reamenajate pentru
a evita, prin separare, posibilitatea ca
persoanele sau documentele sã treacã
din zona din afara spaåiului Schengen
sau invers. În aeroporturile deschise
traficului internaåional æi unde
volumul traficului permite, se separã
fluxurile prin organizarea de fluxuri
monitorizate sistematic æi însoåite.
În conformitate cu standardele
Schengen, pentru separarea între
cetãåenii aparåinând Uniunii Europene
æi cetãåenii din afara U.E., în Punctele
de Trecere a Frontierei, sunt prevãzute
culoare stabilite pentru control, astfel
încât sã îndeplineascã condiåiile pentru
un trafic fluid, civilizat æi rapid aæa cum
este prevãzut în normele europene de
supraveghere æi control.
Utilizarea efectivelor Poliåiei
de Frontierã Române pentru
realizarea intervenåiei în zona de
responsabilitate
Pentru menåinerea æi restabilirea
ordinii æi liniætii publice, precum æi
pentru împiedicarea trecerilor ilegale
a frontierei de cãtre grupuri mari de
persoane, atât la nivelul Direcåiilor
Poliåiei de Frontierã cât æi la Nivelul
Inspectoratelor Judeåene ale Poliåiei de
Frontierã sunt organizate formaåiuni
respectiv detaæamente de intervenåie.
În principal, efectivele acestor
structuri de intervenåie sunt folosite
pentru îndeplinirea urmãtoarelor
atribuåii æi misiuni:
1. observarea æi împiedicarea
persoanelor sau grupurilor care
încearcã sã treacã fraudulos frontiera
sau desfãæoarã activitãåi ilegale în zona
de frontierã;
2. intervenåia în scopul asigurãrii,
menåinerii æi restabilirii ordinii æi
liniætii publice, independent sau
în cooperare cu alte structuri cu
competenåe în asigurarea ordinii æi
siguranåei naåionale, atât în zona de
frontierã cât æi în Punctele de Trecere
a Frontierei;
3. împiedicarea æi neutralizarea
elementelor teroriste æi a persoanelor
predispuse la acte de agresiune,
sustrageri, distrugeri æi pãtrunderi
neautorizate în zonele pãzite, în
condiåii normale, în situaåii de urgenåã,
la mobilizare æi în situaåii de crizã;
4. întãrirea dispozitivelor de acåiune
din zonele de risc stabilite de factorii
de decizie;
- Va urma -
Visul de-a ajunge
în Occident s-a transformat
în dosar penal
Cetãåenii din R. Moldova
încearcã un nou mod de operare
pentru a intra în România în
vederea ajungerii în mod ilegal
în spaåiul Schengen, mai exact în
Italia, la muncã.
Astfel, în numai douã zile,
poliåiætii de frontierã din cadrul SPF
Nicolina, au depistat 11 cetãåeni
moldoveni, care au încercat sã
justifice scopul cãlãtoriei la intrarea
în åarã cu documente contrafãcute
în totalitate.
La controlul de frontierã
executat în ziua de 9 octombrie
a.c., în jurul orei 22.00, în PTF
Nicolina, de cãtre agent-æef Pavel
Robu, asupra trenului accelerat 401
la intrarea în åarã, care circula pe
relaåia Chiæinãu - Bucureæti, cinci
cetãåeni moldoveni au prezentat
ca documente justificative scopului
cãlãtoriei în România adeverinåe de
salariat ce atestau diferite funcåii;
în majoritatea cazurilor erau
orientate spre contabilitate, cãråi
de muncã æi cereri pentru obåinerea
vizelor pentru Croaåia dar în urma
verificãrilor s-a constatat cã erau
false în totalitate.
Cu douã zile mai târziu, în
PTF Sculeni a fost depistat de
cãtre agent-æef adjunct Constantin
Boureanu æi agent principal
Mihai Pavel, un alt grup, de æase
cetãåeni moldoveni care încerca sã
convingã poliåiætii de frontierã, la
intrarea în åarã spre spaåiul UE,
cã adeverinåele de salariat care
le-au prezentat sunt reale æi le
reprezintã statutul social în åara
de origine.
Cercetãrile au scos la ivealã
faptul cã pentru documentele
false care urmau sã fie folosite
drept documente de cãlãtorie s-a
plãtit suma de 10-15
euro pentru fiecare
Frontiera - nr. 10/2005
persoanã, unui
bãrbat din Chiæinãu
care s-a oferit sã-i
ducã ilegal în Italia,
cu condiåia ca, pentru
serviciile fãcute,
fiecare sã achite suma
de 3.200 euro când
ajunge la destinaåie,
prin intermediul
altor persoane din
R. Moldova, cu mai
multã ,,vechime“ pe
teritoriul Italiei.
Drumul nu era
uæor, deoarece pânã
a ajunge în Italia,
moldovenii din
primul grup trebuiau
sã se organizeze
,,la comanda” unui
bãrbat din Bucureæti care-i aætepta
în Gara de Nord æi avea asupra sa
fotografiile membrilor grupului
pentru a-i identifica, fotografii
care au fost date anterior cãlãuzei.
Plecarea grupului din Bucureæti
cãtre Italia trebuia sã aibã loc
în ziua de 11 octombrie a.c., cu
mijloace de transport stabilite din
timp.
Din cele 11 persoane, cu vârste
cuprinse între 22 æi 52 de ani, opt
erau femei æi au declarat faptul cã
doreau sã ajungã în Italia la muncã,
unde soåii lor lucreazã acolo de mai
mult timp. Cetãåenilor în cauzã nu
li s-a permis intrarea în åarã æi,
totodatã, li s–au întocmit dosare
penale, sub aspectul sãvâræirii
infracåiunii de uz de fals, care au
fost înaintate Parchetului de pe
lângã Judecãtoria Iaæi, în vederea
luãrii mãsurilor ce se impun.
Aurica GIUVARA
27

Formare
AGENÅII POLIÅIÆTI DE FRONTIERÃ AU DEPUS
JURÃMÂNTUL MILITAR
Sâmbãtã, 8 octombrie a.c., elevii
Æcolii de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie
de Frontierã „Avram Iancu”-Oradea, au
depus jurãmântul militar.
La ora 09.45, platoul de adunare al
æcolii, împodobit cu steaguri, ghirlande
æi steguleåe, tribuna oficialã cu
portretul patronului spiritual
„Avram Iancu”, toate erau
pregãtite sã primeascã
oficialitãåile locale, invitaåi,
reprezentanåii eæaloanelor
superioare. Cei 400 de elevi,
bãieåi æi fete, având în faåa
lor pãrinåi, fraåi, surori,
prieteni, prietene, aæteaptã
cu vãditã emoåie începerea
festivitãåii în care ei sunt
actorii principali.
Fanfara militarã
constituitã ad-hoc, prin
bunãvoinåa foætilor
componenåi ai prestigioasei
fanfare militare a garnizoanei
Oradea, dã semnalul de
începere prin intonarea maræului de
primire a Drapelului, în componenåa
gãrzii drapelului, fiind incluse pentru
prima datã în istoria æcolii æi în
premierã naåionalã douã fete de anul I,
foste eleve ale Liceului militar „Ætefan
cel Mare æi Sfânt”.
Ora10.00-reprezentantul eæalonului
superior, comisarul-æef Gheorghe
Alexandrescu, directorul DMRU din
IGPF, a primit raportul de la directorul
æcolii, comisarul-æef Ovidiu Stanciu,
oficialitãåile fiind invitate la tribunã.
Erau prezenåi æefii autoritãåilor publice
locale, veterani de rãzboi, deputaåi,
senatori, conducãtori ai structurilor
Ministerului Administraåiei æi
Internelor, directori de æcoli æi instituåii
din Municipiul Oradea. Din Ungaria
a fost prezentã o delegaåie condusã de
directorul æcolii de poliåie din Miskolc,
æcoalã aflatã în relaåii de parteneriat cu
æcoala din Oradea.
Directorul æcolii Agenåilor Poliåiæti
de Frontierã a salutat prezenåa
invitaåilor, a vorbit despre semnificaåia
jurãmântului militar, despre încrederea
pe care o acordã patria, în fiecare dintre
ei, cã la nevoie vor lupta pentru apãrarea
integritãåii teritoriale æi suveranitãåii
statului român, chiar cu preåul vieåii.
Un sobor de preoåi a oficiat o
scurtã slujbã religioasã, dupã care
toåi elevii au rostit cuvintele solemne
ale jurãmântului militar. În
numele celor 400 de elevi
care au depus jurãmântul a
vorbit elevul de anul I Sanda
Mãdãlin, care a exprimat
sentimentele de emoåie æi
mândrie ale celor ce au depus
jurãmântul militar æi s-au
angajat cã vor învãåa pentru
a fi la înãlåimea rezultatelor
de excepåie obåinutã de
promoåia ,,31 iulie 2005”.
Au urmat alocuåiunile în
numele veteranilor de rãzboi,
al autoritãåilor publice locale
æi al eæalonului superior, care
i-au felicitat pe cei care au
depus jurãmântul militar.
Festivitatea s-a sfâræit cu defilarea
întregului efectiv al æcolii, în aplauzele
sutelor de pãrinåi æi invitaåi.
Dupã terminarea ceremonialului,
pãrinåilor æi invitaåilor le-a fost
prezentatã o demonstraåie de arte
maråiale susåinutã de profesorii de
educaåie fizicã ai æcolii æi elevi de anul
I.
Vasile MORAR
GÂNDURI DE ÎNCEPUT
„Acum, în splendoarea acestui
septembrie am început un nou an æcolar,
un nou capitol în existenåa noastrã aici
în aceastã prestigioasã instituåie -
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei
de Frontierã „Avram Iancu” Oradea.
Cu interes æi emoåie am întâmpinat
aceastã zi în aæteptarea începutului
oficial de an æcolar. Festivitatea
deschiderii noului an de învãåãmânt
2005-2006, prilej de bucurie atât pentru
profesori æi instructori dar æi pentru noii
elevi, ne oferã posibilitatea de a intra în
contact cu noi oameni, cu uniforma æi
regulamentele. Sub aceastã uniformã
albastrã se ascund sufletele tinere æi
gingaæe care aæteaptã cu nerãbdare sã
facã primii paæi pe acest drum presãrat
atât cu satisfacåii æi sacrificii, dar æi cu
drepturi æi îndatoriri.
Am privit în jurul meu æi am vãzut
oameni tineri, dornici de a realiza în
acest interval de timp tot ceea ce ne-am
propus æi tot ceea ce ni se va cere.
Fiecare dintre noi provenim
din diferite medii sociale, provincii
româneæti, din æcoli sau culturi diferite,
suntem într-un fel un
mozaic uman, social æi
profesional.
Practic, suntem o
diversitate æi trebuie sã
devenim o unitate în
diversitate, ne pregãtim
pentru o nobilã misiune,
aceea de poliåist de
frontierã, pe umerii
noætri apasã o imensã
responsabilitate.
E necesar sã avem
conætiinåa responsabilitãåii
acestei chemãri interioare,
vocaåie, profesionalism æi
devotament.
Nichita Stãnescu spunea . Este
necesar sã ne conformãm în aceastã
perioadã, sã respectãm regulamente de
ordine interioarã æi sã acumulãm un
volum maxim de cunoætinåe, sã avem
o viaåã ordonatã æi sã ne raportãm
sufleteæte la valorile fundamentale ale
acestui neam rãstignit de prea multe
ori în istorie.
Poliåia este componenta de bazã
a societãåii românesti, capabilã sã
gestioneze situaåii critice, ne vom înfrunta
cu traficul de fiinåe umane, de droguri,
cu criminalitatea transfrontalierã.
Fie ca acest început sã fie de bun
augur pentru noi æi sã aducem cinste
uniformei pe care o purtãm.”
Elev Amalia Adriana ZAPCA
28 Frontiera - nr. 10/2005

Municipiul Oræova în haine de sãrbãtoare
Sâmbãtã, 8 octombrie a.c.,
municipiul Oræova a fost în sãrbãtoare.
De ani mulåi, peste zece, de pe
vremea când încã existau militari
grãniceri ce-æi desfãæurau
serviciul militar în cadrul
batalionului din localitate,
nu s-a mai organizat un
ceremonial de depunere a
Jurãmântului Militar, nu a
mai avut loc o defilare.
Însã nu numai
municipiul fremãta la acel
moment. Elevii care se
pregãteau pentru a deveni
agenåi poliåiæti de frontierã
erau în plinã agitaåie: la
ora 8.00 încã îæi aranjau
uniforma æi, plini de emoåie,
se priveau atent în oglindã
de mai multe ori. Depuneau
în acea dimineaåã frumoasã
de octombrie Jurãmântul
Militar .
În faåa clãdirii Primãriei, 151 de elevi
ai Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor
Poliåiei de Frontierã Oræova, 26 de
fete æi 125 bãieåi, urmãriåi de rude,
prieteni, oficialitãåile
municipiului, cadrele
æcolii, nu-meroæi
cetãåeni æi jurnaliæti,
au rostit Jurãmântul
militar în faåa
drapelului de luptã
tricolor, luânduæi
angajamentul
solemn cã vor fi
demni continuatori
ai tradiåiei înaintaæilor,
cã vor deveni
p r o f e s i o n i æ t i
ai Poliåiei de
Frontierã.
Au rostit alocuåiuni cu acest
prilej directorul æcolii, comisarul-æef
Ion Paæolea, primarul municipiului,
Constantin Negulescu, subprefectul
judeåului Mehedinåi, Constantin
Sãceanu, profesorul Liviu
Groza, cetãåean de onoare al
municipiului æi reprezentantul
IGPF, comisarul-æef Gheorghe
Ene, æeful Serviciului Cabinet
æi Relaåii Publice.
Aceastã instituåie de
învãåãmânt a Poliåiei de
Frontierã are în prezent
douã locaåii, în Oræova æi
Drobeta Turnu Severin. Ea
funcåioneazã provizoriu cu
segmentul de formare întrucât
nu este finalizatã locaåia de
la Severin, însã, începând
cu luna martie a anului
2006, elevii îæi vor desfãæura
activitatea la noul sediu, unde
vor exista permanent condiåii
de apã caldã æi cãldurã æi unde
fostele dormitoare prevãzute
pentru militarii în termen vor fi
recompartimentate.
Din martie 2006 locaåia de la Oræova
este prevãzutã sã fie modernizatã,
cu fonduri Phare, astfel încât æi
pentru bãieåi condiåiile de cazare
sã fie îmbunãtãåite considerabil, în
sensul cã vor exista camere cu douã
paturi æi apã caldã la discreåie. De
asemenea, fiecare locaåie va avea
câte un poligon iar dotãrile pentru
derularea procesului de învãåãmânt
vor fi îmbunãtãåite.
Marius IONESCU
235 de mii pachete de åigãri urmau sã ia drumul UE
La data de 22 octombrie a.c., în
jurul orei 16.00, la punctul de trecere
a frontierei Nãdlac, s-a prezentat
pentru a ieæi din åarã cetãåeanul
român Constantin C., în vârstã de 25
ani, conducãtor al unui automarfar
înmatriculat în Austria, ce transporta,
conform documentelor însoåitoare ale
mãrfurilor, 17 paleåi strifuri stratificate
æi 5 paleåi åesãturã de sticlã impregnatã,
de la o firmã din Bucureæti, pentru o
societate din Austria.
În baza unei analize de risc, precum
æi datoritã faptului cã în scrisoarea
de transport nu era specificat preåul
încãrcãturii, echipa formatã din poliåiæti
de frontierã æi lucrãtori vamali, a
procedat la efectuarea unui control
amãnunåit al automarfarului, ocazie
cu care, în semiremorca mijlocului de
transport, au fost descoperite 235.000
pachete åigãri netimbrate, marca
Memphis æi 9.000 pachete åigãri
netimbrate marca Milde Sorte, în
valoare de aproximativ 9,7 miliarde
lei vechi.
Æoferul a declarat cã, deæi a asistat
la operaåiunea de încãrcare a mãrfii
în TIR, nu cunoætea despre existenåa
åigãrilor, însã, pe parcursul cãlãtoriei
cãtre punctul de frontierã, a facut
mai multe popasuri, pentru a se
odihni, momente în care a fost posibilã
introducerea åigãrilor în semiremorcã.
Åigãrile au fost reåinute în vederea
confiscãrii, aplicându-se o amendã
contravenåionalã de 75 milioane lei
vechi, poliåiætii de frontierã întocmind
cetãåeanului român, acte premergãtoare
începerii urmãririi penale sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de prezentare de
acte nereale la autoritatea vamalã.
Cercetãrile vor fi continuate de
poliåiætii de frontierã, sub supravegherea
procurorului, în vederea stabilirii
traseului parcurs de automarfar
æi depistãrii eventualelor persoane
implicate în activitatea ilegalã.
Fabian BÃDILÃ
Frontiera - nr. 10/2005
29

Sãnãtate
„E” sau nu „E” - II
Aæa cum am promis în articolul
anterior, în acest numãr continuãm
enumerarea principalilor aditivi
periculoæi folosiåi în produsele alimentare
comercializate în România, efectele nocive
pe care le produc, cât æi modalitatea de
identificare a acestora.
Capitolele din acest numãr sunt cele
referitoare la dulciuri æi rãcoritoare,
fructe æi bãuturi alcoolice, capitole
interesante pentru marea majoritate
a populaåiei, întrucât sunt cele mai
frecvent întâlnite în alimentaåia
zilnicã.
Aditivii din bãuturile rãcoritoare
æi alcoolice sunt, în general, cei care
fac parte din categoria: conservanåi,
coloranåi, antioxidanåi sau îndulcitori
artificiali.
În bãuturile carbogazoase, cel mai
des întâlnit aditiv este E211. Discuåiile
privind oportunitatea folosirii acestuia
I. DULCIURI, ÎNGHEÅATE, RÃCORITOARE
sunt destul de aprinse, întrucât acesta
este interzis în SUA æi Rusia, iar în
Germania, Institutul Oncologic susåine
cã acest aditiv are efect cancerigen.
Din gama bãuturilor alcoolice, vodca
poate fi uæor de încadrat la compoziåie cu
sau fãrã aditivi æi aceasta întrucât, dacã
este limpede, incolorã æi are peste 37
g r a d e , cu siguranåã nu conåine
E-uri.
Existã însã æi un E
care se poate gãsi în
votcã (E422), consumul
frecvent provocând
dureri de cap, sete æi
greaåã.
Vinurile æi
coniacurile obåinute
din precursori
naturali nu au
nevoie de aditivi. Dacã pe
etichetele acestora se menåioneazã
totuæi acest
lucru, înseamnã
cã respectivul
produs este obtinut prin metode de
sintezã, folosindu-se oxidanåi, coloranåi
æi alte substanåe chimice cu scopul de
a obåine un produs cât mai apropiat de
cel natural.
Prezenåa durerilor de cap, a diareii,
palpitaåiilor, insomniei, dupã consumul
de lichioruri în cantitãti moderate, denotã
cã acesta conåine un aditiv foarte des
întâlnit în aceste bãuturi alcoolice numit
„Cafeinã”.
E-urile care pot fi gãsite în lichioruri
sunt: - E129 care afecteazã ficatul æi
pancreasul - E150 (caramelul) care
determinã afecåiuni hepatice, gastrice æi
pancretice. E-urile cel mai des întâlnite
în vin æi bere sunt E-220 æi E-210,
care pot declanæa în general tulburãri
intestinale.
În numãrul urmãtor, care încheie
seria acestor articole, vã vom prezenta
ceea ce înseamnã o alimentaåie sãnãtoasã
æi câteva reguli în acest sens.
- Va urma -
Colectiv de medici umani æi
veterinari din cadrul
Serviciului Sãnãtate Publicã æi
Sanitar-Veterinarã al
Direcåiei Medicale a MAI
E 102
E110
TARTRAZINA
SUN SET YELLOW
ALERGII
ALERGII
CUL.GALBENA
CUL.GALBENA
II. CONSERVANT, CITRICE, FRUCTE
E120
E122
E123
E124
E211
E131
E132
E150
E155
E339
E420
E450
E461
E463
E466
E951
E952
E1201
E1202
ACID CARMINIC
AZORUBINA
AMARANTH
PANCEAN 4 R
BENZOAT DE
SODIU
ALBASTRU PATEN
INDIGOTINA
CARAMEL
BRUN HT
FOSFATI
SORBITOL
DIFOSFATI
METIL CELULOZA
HIDROXIPROPIL
CARBOXI METIL
ASPARTAM
CICLAMAT
POLIVINIL
PIROLIDINA
POLIVINIL
POLIPIROLIDONA
AFECT.
CUTANATE
ALERGII
CANCERIGEN
TUMORI
TIROIDIENE
CANCERIGEN
CANCERIGEN
ALERGII
AFECT. HEPATICE
SI PANCREATICE
ALERGII
TULB. HEPATICE
TULB. DIGESTIVE
TULB. DIGESTIVE
TULB. HEPATO -
TOXICE
TULB. HEPATICE
TULB.
HEPATOTOXICE
30 Frontiera - nr. 10/2005
CUL.ROSIE
CUL.ROSIE
CUL. ROSIE
CUL.ROZ
TESTE DE LAB.
CUL.BLEU
CUL.ALBASTRA
TESTE DE LAB.
CUL.BRUNA
TESTE DE LAB
TESTE DE LAB
TESTE DE LAB
TESTE DE LAB
TESTE DE LAB
TESTE DE LAB
CANCERIGEN, GUST DULCE,
ALERGII TULB. ARTIFICIAL
HEPATICE
CANCERIGEN
CANCERIGEN
ALERGII
C A N C E R I G E N .
TULB. HEPATICE
TESTE DE LAB.
GUST DULCE,
ARTIFICIAL
GUST DULCE,
ARTIFICIAL
E121
E220
E231
E232
E233
E222
E223
E224
E226
E227
E228
E461
E463
E466
E220
E210
CITRUS RED 2
DIOXID DE SULF
ORTOFENIL
ORTOFENIL FENO-
LAT DE SODIU
TIABENDAZOL
SULFIT ACID
DE SODIU
METABISULFIT DE
SODIU
METABISULFIT DE
POTASIU
SULFIT DE
CALCIU
SULFIT ACID DE
CALCIU
BISULFIT
POTASIU
DE
METILCELULOZA
HIDROXIPROPIL
CARBOXIMETILO
DIOXID DE SULF
ACID BENZOIC
CANCERIGEN
TULB.
INTESTINALE
AFEC. HEPATICE
- ALERGII
TULB. HEPATICE,
ALERGII
C U L O A R E
PORTOCALIE
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
III. BÃUTURI ALCOOLICE
AFECT. INTEST. SI
HEPATICE
AFECT. HEPATICE
SI INTEST.
AFECT. HEPATICE
SI INTEST.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
AFECT. HEPA- TESTE DE LAB.
TICE, ALERGII
AFECT. INTESTI- TESTE DE LAB.
NALE SI HEPATICE
AFECT. HEPATO TESTE DE LAB.
-INTESTINALE
AFECT.
HEPATO - INTEST.
TULB.
HEPATOTOXICE
TULB. HEPATICE
TULB.
HEPATOTOXICE
AFECT.
INTESTINALE
C A N C E R I G E N -
ASTM
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.
TESTE DE LAB.

MANAGEMENTUL PREGÃTIRII CONTINUE A PERSONALULUI ÎN CADRUL IGPF
• drd. Paul MILODIN, æeful
Serviciului Formare æi Pregãtire
Continuã din IGPF
Managementul întregului proces de
pregãtire continuã a personalului în
cadrul structurilor Poliåiei de Frontierã
este vital avînd în vedere perspectiva
profesionalizãrii poliåiætilor de frontierã.
O importanåã deosebitã în acest proces
revine planificãrii activitãåilor.
A planifica înseamnã a întocmi un
plan, a programa, a organiza æi a conduce
pe bazã de plan. Planificarea (previziunea)
reprezintã punctul de plecare al fiecãrui
act managerial æi are un rol important în
a asigura unitatea de acåiune a întregului
personal ancorat în pregãtirea continuã,
în vederea atingerii obiectivelor stabilite.
Ea urmãreæte racordarea posibilitãåilor
unitãåii la realitãåile prezentului.
Scopul pregãtirii continue
a personalului îl reprezintã
sprijinirea realizãrii misiunilor
æi a obiectivelor instituåiei.
Pregãtirea continuã a
personalului organizatã de
unitate, alãturi de pregãtirea
asiguratã de cãtre instituåiile
de învãåãmânt specializate æi
pregãtirea autoplanificatã, face
parte din sistemul de pregãtire
continuã a personalului MAI.
Pregãtirea continuã a
personalului organizatã de
unitate se desfãæoarã prin
programele pe categorii
de pregãtire (pregãtire
de specialitate, trageri cu
armamentul din dotare æi
educaåie fizicã), activitãåi
de îndrumare æi tutelã
profesionalã, programe de pregãtire
complementarã.
Planificarea activitãåilor de pregãtire
continuã a personalului este atributul,
în principal, a urmãtoarelor persoane la
nivelul unei unitãåi (subunitãåi), dupã
caz: æeful nemijlocit pentru pregãtirea
de specialitate – acesta fiind responsabil
pentru întocmirea proiectului planului
de pregãtire pentru personalul din
subordine; compartimentul / ofiåerul
responsabil cu pregãtirea continuã la
nivelul unitãåii. Are obligaåia transmiterii
æefilor nemijlociåi a temelor de pregãtire
generalã în domeniul armei / specialitãåii
primite de la inspectoratul general. De
asemenea, trebuie sã transmitã lista cu
disciplinele de sprijin æi sã stabileascã
tragerile cu armamentul din dotare,
executate în cursul anului, dacã nu
sunt, de asemenea, transmise de eæalonul
superior; æeful / comandantul / directorul
unitãåii (subunitãåii) în calitate de æef
direct al întregului personal din unitate,
asigurã planificarea tuturor activitãåilor
de pregãtire continuã a personalului din
unitate.
Având în vedere faptul cã pe
parcursul unui an de pregãtire continuã
se deruleazã în unitate activitãåi care
presupun nu numai o planificare
judicioasã, ci æi organizare, comandã
(conducere), coordonare, control
(evaluare), ceea ce reprezintã, de fapt,
managementul procesului de pregãtire,
apreciez cã ar fi benefic æi în sprijinul
personalului responsabil cu aceste
activitãåi, sã prezint, mai jos, un model
minimal al activitãåilor derulate pe
timpul unui an de pregãtire, dupã cum
urmeazã:
1. Pânã la deschiderea anului de
pregãtire
A. Directorul / æeful /comandantul
unitãåii / subunitãåii
• Stabileæte împreunã cu ofiåerul cu
pregãtirea continuã a personalului æi
æefii nemijlociåi disciplinele de sprijin ce
vor fi studiate în cadrul unitãåii pentru
fiecare serviciu (birou, compartiment
etc.) în parte, pe baza listei primite de la
inspectoratul general æi, dacã este cazul,
adaugã alte discipline ce vor fi studiate
de personal;
• Analizeazã tematica primitã
de la inspectoratul general la
pregãtirea generalã æi, dacã este cazul,
suplimenteazã aceastã tematicã cu
probleme specifice unitãåii, de interes
pentru întregul personal;
• Aprobã Dispoziåia de zi pe unitate
privind organizarea æi desfãæurarea
pregãtirii continue a personalului în
unitate;
• Verificã modul de derulare a
activitãåilor în vederea declanæãrii în
bune condiåii a procesului de pregãtire
continuã în unitate æi subunitãåile
subordonate;
• Aprobã planul anual de pregãtire
continuã a personalului;
• Conduce convocarea de pregãtire
a æefilor nemijlociåi privind organizarea
æi desfãæurarea pregãtirii continue a
personalului;
• Conduce activitatea de deschidere
a anului de pregãtire continuã a
personalului;
• Stabileæte cadrul organizatoric
privind organizarea æi desfãæurarea
pregãtirii de specialitate, precum æi
al activitãåilor de educaåie fizicã æi de
executare a tragerilor în cadrul unitãåilor
æi al subunitãåilor.
B. Ofiåerul (persoana) cu
pregãtirea continuã:
• Studiazã documentaåia necesarã
întocmirii Dispoziåiei de zi pe unitate
privind organizarea æi desfãæurarea
pregãtirii continue a personalului;
• Aduce la cunoætinåa comenzii
unitãåii æi a æefilor nemijlociåi lista
orientativã a disciplinelor de sprijin;
• Stabileæte împreunã cu factorii
de rãspundere din unitate disciplinele
de sprijin care vor fi studiate de cãtre
fiecare compartiment (specialitate) ,
precum æi æedinåele de tragere (dacã nu
sunt stabilite de eæalonul superior);
• Organizeazã activitatea pentru
deschiderea anului de pregãtire
continuã;
• Stabileæte modalitãåile de realizare
a activitãåilor de pregãtire
continuã (lunar, trimestrial,
semestrial), pe categorii de
pregãtire;
• Împreunã cu
personalul specializat
(licenåiat în domeniu æi
instructorii sportivi, dupã
caz) actualizeazã grupele la
educaåia fizicã æi stabileæte
modul de realizare a
activitãåilor;
• Organizeazã æi
conduce sub directa
coordonare a unui ofiåer
(poliåist, funcåionar public,
personal contractual, dupã
caz) din comanda unitãåii,
convocarea metodicã a
æefilor nemijlociåi privind
desfãæurarea pregãtirii
continue a personalului;
• Acordã sprijinul necesar æefilor
nemijlociåi din cadrul unitãåii în
întocmirea planurilor de pregãtire
continuã æi, în special, cele la pregãtirea
de specialitate;
• Solicitã de la æefii nemijlociåi, pentru
întocmirea planului anual de pregãtire al
personalului unitãåii, planurile specifice
fiecãrui compartiment de activitate;
• Sprijinã æefii nemijlociåi în
întocmirea planurilor de pregãtire
continuã a personalului specifice fiecãrui
compartiment de activitate;
• Întocmeæte proiectul Planului
pregãtirii continue a personalului din
unitate pe baza planurilor întocmite de
cãtre æefii nemijlociåi;
• Aduce la cunoætinåa æefilor
nemijlociåi, pentru a fi înscrise în
planurile de pregãtire proprii, temele
pentru pregãtirea generalã în domeniul
armei/specialitãåii, obligatorii pentru
întregul personal din unitate, precum æi
cele stabilite de comanda unitãåii;
• Participã la convocarea organizatã
de eæalonul superior privind pregãtirea
continuã a personalului.
Frontiera - nr. 10/2005
Va urma
31

UN ACTOR GRÃBIT PE
SCENA VIEÅII
Viaåa æi moartea au constituit
subiecte de disputã nu numai în
rândurile filosofilor, ci æi a oamenilor
de rând. Privitã ca unul din momentele
cele mai tari prin care poåi desluæi
sensul vieåii, moartea este, pentru unii,
cea care a transformat viaåa în destin.
Alåii, dimpotrivã, considerã cã viaåa este
o luptã æi fiecare din noi este produsul
propriei sale opere.
Tot ce ætim cu
certitudine este cã viaåa
æi moartea sunt cele care
au explicat alte douã
sentimente ce-æi gãsesc
loc în sufletele noastre:
bucuria æi tristeåea. Ne
bucurãm când se naæte
o fiinåã æi suferim când
cineva drag ne-a pãrãsit
brusc. Ne simåim
atunci, abandonaåi,
lãsaåi singuri pe drumul
vieåii cãci, la nivelul
simåului comun, viaåa
nu este altceva decât
un drum luminat
care se încheie atunci când lumina se
stinge. Este ca o scenã pe care se joacã
o piesã æi a cãrei cortinã cade brusc. Nu
ætim dacã piesa continuã sã fie jucatã
æi în spatele cortinei iar acest lucru ne
înspãimântã.
În fond, ce este viaåa æi ce este
moartea? Cine hotãrãæte când ne
începem viaåa æi cine hotãrãæte sfâræitul
ei? De ce luptãm sã strângem avere,
sã ocupãm o poziåie cât mai înaltã în
societate din moment ce, bogat æi sãrac,
trec deopotrivã hotarele moråii?
Sunt întrebãri care ne frãmântã
mintea, conætiinåa, ori de câte ori a
cãzut cortina æi de pe scena vieåii a mai
dispãrut un actor. Atunci, realizãm
cât de vulnerabili suntem. Realizãm
cã zburãm prin timp ca pasãrea prin
ceaåã, cã trãim în grabã fãrã a ne feri
de cortina ce stã gata sã pice.
Ca de obicei, viaåa
îæi urmeazã cursul ei.
Aæa se face cã aproape
uitasem pierderea unor
actori când cortina a
cãzut brusc pe scena
IJPF Mehedinåi în
seara zilei de 23
octombrie a.c., prinzând
în spatele ei un actor
îndrãgit tuturor - primul
adjunct al æefului IJPF
Mehedinåi, comisarul
æef Teacã Petru Virgil
Dorin. Un om admirat
pentru puterea de a
respecta pe cei din
jurul sãu, pentru foråa
de a învinge nedreptãåile, pentru
înåelepciunea de a da un sens existenåei
sale, continuând principiile pãrintelui
sãu - generalul-maior Teacã Petre,
omul ce a pus o piatrã la construirea
instituåiei grãnicereæti din România.
S-a nãscut la 27 octombrie 1958
în localitatea Petroæani, judeåul
Hunedoara. A absolvit Æcoala Militarã
de ofiåeri activi “Nicolae Bãlcescu” Sibiu
în 1982. În 1990 a absolvit Academia
de Înalte Studii Militare - Facultatea
de Arme Întrunite æi Tancuri. Æi-a
perfecåionat pregãtirea prin numeroase
cursuri postuniversitare. În cei peste 23
ani de activitate susåinutã, în special în
zona de responsabilitate a sectorului
Oræova, a dat dovadã de mult echilibru,
de implicare, de pasiune. A încercat sã
transmitã din talentul sãu tinerilor ce
i-a condus cu dragoste æi mândrie.
A lãsat pe scena pe care a jucat o
viaåã doi fii, o soåie, doi pãrinåi, câåiva
prieteni buni æi sinceri care-l vor
purta în suflet æi o mulåime buimacã
de pierderea rapidã a omului ce a
reprezentat, pentru ea, modelul de
bunãtate æi blândeåe.
Ar fi vrut sã-æi mai joace rolurile de
fiu, tatã, soå, conducãtor însã, prins în
mrejele poveætii, a scãpat din priviri
cortina. A pus prea mult suflet în tot
ce a fãcut, s-a grãbit sã-æi joace cât mai
bine rolurile pe scena vieåii, acceptând
inclusiv trãdarea. A plecat când mai
avea câteva zile æi urma sã împlineascã
47 ani pe scena vieåii. Cortina a fost cea
care l-a unit cu eternitatea æi l-a înrudit
cu universul chiar pe 25 octombrie -
Ziua Armatei Române. L-a transformat
,astfel, într-un mic creator pentru cã
æi-a creat propria lui lume care a murit
o datã cu el. În fond, nu a fãcut decât
sã aplice legile vieåii, sã asculte de
poruncile ei.
Tot o poruncã este ca sceneta sã
continue. Se joacã piesa VIITORULUI.
Acolo, în univers, ar fi liniætit dacã
actorii rãmaæi pe scena vieåii au învãåat
ceva, au învãåat sã nu se grãbeascã
pentru cã viaåa are multe scenete, iar
rolurile sunt din belæug pentru toate
vârstele. Dar dacã totuæi vor fi prinæi
de cealaltã parte a cortinei, atunci
trebuie sã predea ætafeta cu tot atâta
demnitate.
Mariana CENEA
- IJPF Mehedinåi
La Editura
Ministerului
Administraåiei
æi Internelor,
sub coordonarea
domnilor Anghel
Andreescu æi
Ætefan Liåã, a
apãrut lucrarea
Managementul
S t r e s u l u i
P r o f e s i o n a l ,
care se vrea a fi
un ghid pentru personalul din domeniul
ordinii æi siguranåei publice.
Lucrarea îæi propune sã prezinte
cititorilor una din cele mai acute
probleme ale societãåii contemporane:
stresul psihic æi metodele de
contracarare a consecinåelor negative
ale acestuia æi se adreseazã celor
dispuæi sã facã ceva pentru ei înæiæi
æi, cu atât mai mult, celor care, prin
profesia aleasã, au decis sã facã ceva
pentru semenii lor. Cartea poate fi
consultatã în curând la bibliotecile
structurilor MAI.
32 Frontiera - nr. 10/2005
Un colectiv
format din
Emil Nuna,
O c t a v i a n
Ghercu, Geani
Nica æi Costel
Popa au scos
o a doua ediåie
revizuitã æi
adãugitã a unei
cãråi despre
contravenåie.
Abordarea
aleasã de autori este interesantã;
aceætia au încercat æi credem cã au
æi reuæit sã creeze un adevãrat reper
practic-legislativ, prin integrarea în
aceastã lucrare a unor texte de lege
însoåite de comentarii æi trimiteri
la legislaåia specialã, a unor soluåii
ale instanåelor în materie æi nu în
ultimul rând, a unor exemple
practice de rezolvare, pe categorii,
a posibilelor speåe. Cei interesaåi,
pot suna la DPF Oradea, biroul
juridic.
O nouã apariåie
editorialã ce se
adreseazã celor care
doresc sã ætie cât
mai multe despre
problematica strãinilor
a vãzut de curând
lumina tiparului la
Editura Muntenia.
Autorii, Petru Neå,
Mihai Topolan æi Sorin
Balica, æi-au propus
sã abordeze „cele
mai relevante æi importante reglementãri
ce definesc æi dau contur regimului juridic
strãinilor în România, iar aceste acte
normative sunt esenåiale pentru cunoaæterea
exactã a tuturor dimensiunilor sisitemului
legislativ actual, privind politicile æi domeniul
migraåiei, cât æi problematicii tot mai
complexe generate de prezenåa sub diferite
scopuri pe teritoriul naåional a diferite
categorii de strãini. Actele normative sunt
grupate în 11 capitole æi acoperã întreaga
problematicã juridicã æi practicã a migraåiei
în general æi a strãinilor în special”.

PLICTISEALA LUNGEÆTE ZIUA ÆI
SCURTEAZÃ VIAÅA
Cercetãrile medicale au evidenåiat
faptul cã sedentarismul este cauza
principalã în instalarea obezitãåii æi,
automat, a bolilor cardiovasculare æi
neurocirculatorii. De multe ori însã,
dupã o perioadã îndelungatã de efort,
organismul îæi cere drepturile æi, în
funcåie de resursele energetice ale
fiecãruia, refacerea este mai lentã
sau mai rapidã. În nici un caz nu se
vorbeæte în aceastã ultimã situaåie de
sedentarism.
De regulã, dupã ce întrerupem
contactul cu activitatea profesionalã
pentru o perioadã mai mare de timp
(concediu de odihnã, concediu medical
etc.), este firesc sã ne readaptãm cu
oarecare dificultate la sarcinile de
serviciu. La readaptare o contribuåie
importantã o are colectivul de muncã,
relaåiile cu colegii, cu æeful, sursele
de satisfacåie în muncã, motivaåia,
condiåiile de muncã etc.
O problemã este atunci când nu ne
mai revenim, iar „cheful” de muncã
dispare complet. În aceastã situaåie
fie s-a instalat o depresie (caz în care
individul în cauzã conætientizeazã
faptul cã pierde teren profesional,
conætientizeazã necesitatea implicãrii,
însã se simte incapabil sã acåioneze,
se autoculpabilizeazã æi acest lucru îi
accentueazã æi mai mult depresia), fie
s-a instalat plictiseala – sentiment
bine cunoscut de orice individ. Cineva
spunea cã: „Dacã odihna nu este æi
ea oarecum muncã, atunci devine
plictisealã”.
Pe cât este de banalã plictiseala, pe
atât este de periculoasã, având cauze
diverse: lipsa de idei, de creativitate,
nu ne-am sãturat de concediu, ne-a
plãcut prea mult sã fim liberi (fãrã
dispoziåiile æefului, fãrã program),
sarcinile care le avem la serviciu nu
ne plac, æeful este lipsit de autoritate,
acceptã pãsuirea execuåiei, colegii
sunt nepãsãtori faåã de neimplicarea
în muncã a celor de lângã ei, pierdem
din diferite motive noaptea æi suntem
obosiåi, suntem supraîncãrcaåi cu
sarcini, iar plictiseala este o reacåie de
apãrare involuntarã a organismului
împotriva stresului etc. Sau poate
face parte din caracterul nostru
sã...„tragem mâåa de coadã”. Viaåa de
zi cu zi ne-a demonstrat cã...„existã
oameni care au luat o hotãrâre bunã
æi apoi s-au odihnit pentru a nu o
executa”.
Oricare ar fi cauza, plictiseala
este æi ea abordatã diferit, în funcåie
de structura de personalitate a
individului. Energicul considerã cã
cele mai obositoare zile sunt cele
în care nu are nimic de fãcut, fapt
pentru care, dacã nu-i dã cineva de
lucru, îæi gãseæte el. Indiferentul
(comodul), conætientizeazã plictiseala
dar se complace în ea æi astfel nu-l
mai desparte decât un singur pas
de instalarea distrugãtorului flagel:
lenea.
Într-un site pe internet, referitor
la stereotipurile care-i
caracterizeazã pe români,
neimplicarea (lenea
sunã prea brutal) a fost
æi ea menåionatã, unii
considerând cã aceasta
este una din cauzele
stagnãrii economiei
româneæti.
Psihologia considerã
lenea ca fiind o problemã
caracterialã. În scop
educativ, literatura
æcolarã a tratat æi
ea problema. Astfel,
„Povestea leneæului”
este bine cunoscutã, iar
întrebarea personajului
principal al poveætii: „Moi îs pesmeåii?”
a devenit æi ea celebrã.
Sigur cã, despre lene, ar fi multe
de spus æi cum nu intenåionez sã
„numãr foile de la plãcintã” am sã
încerc pe scurt sã explic traseul în
viaåã al leneæului modern, ce aparåine
zilelor noastre: acasã este nemulåumit
pentru cã are nenumãrate conflicte
cu familia, nevasta se dã cu capul
de pereåi, sãtulã sã preia în casã
atribuåiile bãrbatului, copiii se uitã
cruciæ datoritã nevoilor nesatisfãcute,
însã el nu înåelege ce i se reproæeazã;
la serviciu, alte nemulåumiri legate de
faptul cã nu a fost promovat, cã nu i
s-au suplimentat veniturile, cã se uitã
urât colegii la el, însã nu înåelege de
ce. Pentru cã, în ciuda neimplicãrii,
leneæul modern considerã cã totul
i se cuvine. Lozinca dupã care se
cãlãuzeæte este: „Picã parã mãlãiaåã
în gura...”. Æi doar atât! „Nãtãfleaåã” a
fost înlocuit astãzi cu „deætept”. Dacã
reuæeæti sã-åi iei salariul lunar, fãrã sã
faci nimic, înseamnã cã eæti deætept!
Leneæul modern a ajuns sã fie
invidiat de cei pe care inima nu-i lasã
sã stea locului. S-ar spune cã leneæul
modern este un inconætient veritabil
care se stinge de pe o zi pe alta, fãrã
sã-æi conætientizeze propria moarte.
De fapt, cei care-i invidiazã sunt
dominaåi de teama cã leneæii trãiesc
mai mult decât ei æi acest lucru îi
scoate din minåi!
Din pãcate, leneæul modern
a evoluat æi diferenåa dintre cel
tradiåional, descris în literatura
popularã, este cã el conætientizeazã
totuæi viaåa, vrea sã trãiascã, æi încã
bine, în confort dar, desigur, fãcut
de alåii. Toatã problema lui vine din
partea societãåii care, sleitã de griji,
nevoi, inflaåie, nu
mai oferã cu atâta
uæurinåã...pesmeåii.
Pedeapsa cu moartea
a fost æi ea abrogatã.
Frontiera - nr. 10/2005
Singura soluåie
pentru zilele ce par a
fi destinate aæteptãrii
unui tren ce nu
mai soseæte în garã
este sã gândeascã.
Gândirea înseamnã
un consum energetic
mult mai mare
decât efortul fizic.
Aæa cã, inconætient,
zilele lui sunt mult
scurtate, iar riscurile
producerii unor accidente cerebrale,
sunt foarte mari. Raåionamentul
pare banal însã justificã pe undeva
decesul mai frecvent în rândurile
sedentarilor decât în cel al activilor
æi dã un rãspuns la întrebarea: „de
ce-o fi murit sãracul tânãr, cã doar
nu s-a spetit muncind?!”
Vorbele lui Brâncuæi: „Sã creezi ca
un zeu, sã porunceæti ca un rege, sã
munceæti ca un sclav”-pot fi pentru
unii leneæi o formã de mobilizare.
Sunt convinsã însã, cã rãmân destui
care-æi asumã riscurile preferând sã
trãiascã åinând în jurul gâtului funia
zilelor lungi.
Mariana CENEA –
IJPF Mehedinåi
33

Sport
Campionatul mondial de fotbal în salã
al poliåiætilor
În perioada 10–14 octombrie a.c.,
lotul de fotbal al Poliåiei de Frontierã
Române a participat la Campionatul
Mondial de Fotbal în Salã al
Poliåiætilor, eveniment la al cãrui start
s-au aliniat 99 de echipe din peste 40
de state. Alãturi de lotul ASAPFR
(compus din jucãtorii echipei „Acvila
2003” Giurgiu) au mai participat cu
echipe individuale C.S. „Tomis” -
Constanåa, C.S. „Dacia 2003” - Satu
Mare æi C.S. „Tisa” - Sighet.
În urma disputãrii meciurilor
din cadrul grupelor preliminare,
reprezentativa Poliåiei de Frontierã
a obåinut 4 victorii, trei meciuri egale
æi o înfrângere, reuæind sã obåinã locul
IV, fãrã însã a obåine æi calificarea
în faza urmãtoare, graåie æi unui
„aranjament” între echipele Mallorca
æi Melbourne, cea dintâi având nevoie
de un scor de 5 – 0, pentru a obåine
calificarea în dauna ASAPFR. Lucru
care – în mod previzibil – s-a æi
întâmplat; în meciul decisiv, Mallorca
a învins Melbourne cu scorul de 9 – 0,
stabilind astfel, probabil, scorul record
al competiåiei æi spulberând æansele de
calificare ale echipei reprezentative a
Poliåiei de Frontierã Române.
Chiar dacã numãrul de
participanåi a fost cu mult peste cel
al ediåiilor anterioare, organizarea
a pierdut din nivelul calitativ, prin
multiple schimbãri în program æi prin
schimbarea sistemului de calificare,
mai întâi în ziua sosirii æi ulterior
în a treia zi de competiåie, lucru de
neiertat la o competiåie care se doreæte
a fi cel mai important eveniment de
34 Frontiera - nr. 10/2005
gen la nivel mondial, pentru echipe
de poliåie. Pe lângã aspectele de
ordin organizatoric, arbitrajul a avut
de asemenea, de suferit – în mod
mai mult sau mai puåin intenåionat
– prin favorizarea echipelor din vestul
europei.
Cea mai bunã performanåã a
echipelor din România a fost reuæitã
de cãtre C.S. „Dacia 2003” - Satu Mare,
care a depãæit faza grupelor, fiind
învinsã în faza imediat urmãtoare.
Prezentãm mai jos rezultatele obåinute
de reprezentativa Poliåiei de Frontierã
din România: 1. Poliåia de Frontierã
Românã – Melbourne (Australia)
0–0; 2. Poliåia de Frontierã Românã
– Hasselt (Belgia) 1–1; 3. Poliåia
de Frontierã Românã – Rosenheim
România, la superlativ!!!
În perioada 21-23 octombrie a.c.,
municipiul Oradea a fost gazda
unui regal sportiv, a 7-a ediåie a
Campionatului European de Fotbal-
Tenis, competiåie desfãæuratã în
Sala Sporturilor „Antonio Alexe”,
în organizarea Clubului Sportiv
„Frontiera” Oradea æi a Federaåiei
Române de Fotbal-Tenis.
Competiåia rezervatã seniorilor
a aliniat la start 12 selecåionate
naåionale: Italia, Austria, Turcia,
Spania, Portugalia, Elveåia, Franåa,
Croaåia, Ungaria, Cehia, Slovacia æi
România, desfãæurându-se în cadrul
turneului patru probe, deja clasice,
din fotbal-tenis: simplu, dublu, dublucross
æi triplu.
Cehii æi slovacii, ce reprezintã în
fotbal-tenis un fel de „Brazilia” în
fotbalul modern, porneau marii favoriåi
în cadrul acestor întreceri, alãturi de
echipa de dublu cross a României. În
cele din urmã, calculul hârtiei æi al
specialiætilor a fost respectat. Slovacii
s-au impus în douã dintre probe, în
timp ce celelalte douã au fost împãråite,
frãåeæte, între cehi æi români.
Turneul a fost super-vizat de
preæedintele Federaåiei Internaåionale
de Fotbal-Tenis (FIFTA), brazilianul
Alfred Meyer, care a apreciat eforturile
depuse de organizatori pentru buna
desfãæurare a concursului „A fost o
competiåie minunat organizatã. M-
am simåit excelent, iar Oradea a
dat dovadã cã ætie sã organizeze
competiåii la cel mai înalt nivel.
Anul viitor vã aætept în Brazilia, la
Campionatul Mondial”.
Border Police (Germania) 2–1; 4.
Poliåia de Frontierã Românã – Londra
(Anglia) 3–0; 5. Poliåia de Frontierã
Românã – Milano (Italia) 2–1; 6.
Poliåia de Frontierã Românã – Oslo
(Suedia) 2-0; 7. Poliåia de Frontierã
Românã – Curacao (Curacao)1–2;
8. Poliåia de Frontierã Românã
– Mallorca (Spania) 1–1.
A.S.A.P.F.R. mulåumeæte pe
aceastã cale componenåilor echipei
C.S. „Acvila 2003” Giurgiu, pentru
modul exemplar în care au tratat
aceste întâlniri æi pentru caracterul
sportiv manifestat pe parcursul
întregii competiåii.
Radu ANTON
La final, clasamentul a arãtat astfel:
simplu-locul I Cehia, II Slovacia I, III
Slovacia II; dublu-locul I Slovacia, II
Cehia, III România; dublu cross-Locul
I România, II Cehia, III Slovacia;
triplu-locul I Slovacia, II România,
III Cehia; clasament general-Locul I
Slovacia, II Cehia, III România.
În încheiere, nu trebuie omis
cã meritul deosebit în organizarea
æi creearea condiåiilor adecvate
desfãæurãrii probelor de concurs l-a avut
Gheorghe Grãdinaru, vicepreæedintele
Federaåiei Române de Fotbal-Tenis æi
preæedintele secåiei de Fotbal-Tenis din
cadrul Asociaåiei Sportive „Frontiera”
Oradea, care a reuæit, la numai un an
de la înfiinåare, prin eforturile sale, sã
ofere publicului orãdean, iubitorilor de
sport o astfel de competiåie majorã pe
care Oradea æi România nu a mai
gazduit-o niciodatã.
Mircea CHIOREAN

„Perle“ culese din
diferite publicaåii
româneæti
Este târgul Uanual al vitelor æi
porcinelor, veniåi cât mai mulåi!
Detaliu nefericit, aceastã
femeie fusese deja victima unui
accident mortal cu un an înainte.
Local tradiåional Pakistanez: ...,
sãrmãluåe, ficãåei de porc.
În acea noapte fatalã, hemoroizii îl
impiedicau sã închidã ochii.
Firul vieåii victimei a fost
sugrumat cu sãlbãticie, cu
multiple lovituri de cuåit.
Avea doar o strangulaåie
superficialã Mla umãr!
Misterul femeii tãiate în bucãåi
rãmâne întreg!
Biserica fiind în reparaåii,
victimele accidentului au fost
comemorate în sala de festivitãåi a
primãriei.
Cu arsuri foarte grave pe 70% din
corp, ea s-a stins în drum spre
spital.
Arestarea s-a operat fãrã
infuziune de sânge
Panã
Åara lui Tito
Boi!
Vecinã în Sud
P o l i t i c a C o m p a n i e i
Începe cu o cuæcã în care se aflã
cinci maimuåe. În interior, se agaåã
o bananã de tavan æi aæeazã o scarã
sub ea. Fãrã sã treacã mult timp, una
dintre maimuåe va urca cu intenåia de
a lua banana. În momentul în care
atinge scara, se aruncã din belæug pe
celelalte maimuåe cu apã rece. Dupã
un timp, altã maimuåã va face
o nouã încercare cu acelaæi
rezultat - toate celelalte
maimuåe sunt udate
cu apã rece. Peste
puåin timp, când
o altã maimuåã
va încerca
sã urce scara,
celelalte maimuåe o
vor împiedica.
Acum se lasã
deoparte apa rece.
Se scoate una dintre
maimuåe æi se înlocuieæte cu una
nouã. Aceasta vede banana æi încercã
sã urce scara. Surprinsã æi îngrozitã,
observã cum celelalte maimuåe o
atacã. Dupã o nouã încercare æi un
nou atac, ea va æti cã dacã încercã sã
urce pe scarã va fi asaltatã.
D o a r c u v i n t e
Alexandru
Prima notã
Afirmativ
Desluæit
Zor
Divertisment
Acum, se scoate altã maimuåã din
cele cinci iniåiale æi se înlocuieæte cu
una nouã. Aceasta, porneæte cãtre
scarã æi va fi atacatã. Maimuåa care
a fost înlocuitã prima datã ia parte la
atac cu entuziasm.
În acelaæi mod, se înlocuieæte o a
treia maimuåã din grupul celor cinci
cu una nouã, apoi a patra æi a
cincea. De fiecare datã, maimuåa
nouã se îndreaptã spre scãri æi
este atacatã.
Majoritatea maimuåelor
care participã habar n-au de ce
este interzis urcatul pe scarã
sau de ce o astfel
de faptã trebuie
pedepsitã. Dupã
înlocuirea tuturor
maimuåelor din
grupul iniåial, nici
una dintre ele nu a
fost stropitã vreodatã cu apã rece. Cu
toate acestea nici o maimuåã nu se
apropie de scarã. De ce?
Pentru cã, din câte ætiu ele, aæa a
fost obiceiul mereu pe acolo. Iar ãsta
este începutul a ceea ce se cheamã
„politica companiei”.
Sau
La revedere!
Murdãrit
Infern
BARBU
Bold
Familia mulåumeæte cãlduros celor
care au luat Oparte la decesul
scumpei lor Elisabeta M.
Apa oceanului æi clima sunt foarte
umede în aceastã regiune.
Raportul poliåiei relevã cã
victima s-a sinucis singurã.
La vânãtoare
Program
Apa!
Atu
Budoar
Leziuni
Daniel
(presc.)
Pantaloni
(pop.)
Electrod
Enigmã
Spitalul judeåean a fost dotat
cu un aparat de reanimare dupã
ultimul strigãt.
Când s-a sinucis nefericita femeie?
Oare æi-a gãsit moartea înainte de
a se arunca în apele Mureæului?
Gãurile din lenjeria lui lãsau sã se
întrevadã o familie sãracã.
Uniuni
Aåe!
Iaæi
... Turbincã
Apelativ
Fir
Uite
Pom
Reducere
Carte
Vârstã
Îndemn
cabalin
Primele
litere
Iåe
R
Vânãtoarea în Vrancea: mai
puåini cerbi, dar mai numeroæi.
Îæi miæcã coada în cadenåã, ca
un soldat la paradã.
Ultimele lui cuvinte au fost
o tãcere sfidãtoare.
Notã
Muzicalã
Corabie
Îmbinat
Poftim
Vãzduh
(fig.)
Fiåe în
final!
Frontiera - nr. 10/2005
35

MÂNÃSTIREA
BÂRSANA,
jud. Maramureæ
36 Frontiera - nr. 10/2005